THINK, A COMPELLING INTRODUCTION TO PHILOSOPHY Son Hacbuen Copyright © Simon Blackburn 199 Think. A compel intoduction to pllosopty wat orealy published in English in 39 Ths wansiatin x published by srangement with Oxford Univers Pres GANDESTE ‘Simon Blackburn Copyright ©2009 Etre ALL Gino» fst publeat ia mb ene nn 999. ‘Acoust taducere ee publcats co acordl Oxford University Pres Dascrcea CP ibloteal Nationale Rominid BLACKBURN, SIMON Gindeste Simon Blckburn; ad: Cran Constantines. — Bucuret:Edtrs ALL, 2009, Bibioge index ISBN oy8-o7s-s-796-« [ Contantineca, Citi (ad) Toate depri reerate Eitri ALL ‘Nici parte din acest yatuen ou pate # copa fara perrsanes ei ltr ALL Dreptunle de dsb ia tinstnteaparin In excavate dts All eights served. The datbution of ht ook tide Romani, wtbout the writen permision of AL, esisly prohibited Copyright © 2009 by ALL tara A 2. Constructor ne 208 sector 6 cod obost2—Bucuret ‘Ta: on 40238 08 Fae on go236 10 Deporamentuldabute Tk: oot 4022630 on 4126 33 Comena comenn@iileo srewallse Redactor Rls Ane Alcs Design cope ‘Aerandra Nove Simon Blackburn GANDESTE O introducere convingatoare in filosofie Traducere de Crstian ConstantinescuIntroducere crash care se adseseaz tuturorcititorilr domic st meditezesrupracitorva Anise marie seme’ ale gin, cum arf cunoustere, tunes, adevirl, min- os liberates, destiou,idemttates, Durnezey,binle, as deptatea, Departe ideo reprezentaapangjul sict al unr specalii acente teme de gindire dat Juytere nor intebis ce ne preocups in mod frese pe ttl, intrucst struct eats modu nostr de 2 coneeprualza lume de ne raporta ln ea Sunt Intcbittabordate deja de cite multi ginditortdo-ahungl store, aes in Fol inte cele mai dfrite Pe parcursul acest ces, votfncercas ef ce oytins cittoilor mei cu mai multe modur de a reflect asupra matilorteme ih iss, prezentinducle,totodts, ele dintre eles conchuile altorgin- sort Capitlele ce wrmeazi sunt menite,asdar, a dour sf Faciiteze 0 msi Inn njlegere a problemeloranazate, cists sporeascs plicere uring ci ‘ne ciitort vor putes aborda, pe vitt, oper alteninter enigmatic ue unors Aloe cet mai important ginditor dia storia oso Termenulflosofe" exe incirat adeven de conotatii au diate cele mai cs el ne trimite cu gindul a 0 activitateexoterid 4 bizar, lips de orice evan practic. Rnuesc coy isofi sau studeat ce se dick acest ie ipl cunos afl de bin ca mine clipaaceea de cere stinjenitoare ce sue "ne oi ce cite or cineva ne tntzeab cu ex ne indeletnici. Person 5 pefera 8 rispund c5 ma ecup cu ingineea conceptual, deoarec intocmal sa cum un Inyinerscudiaed structura oblectelor materiale, flosofulseindletncentscu stu. Ml sructrlr glndieslgclgeres orice strcturi presupune, print alee, Apcitaea de a pricepe tn ce fel acioneazs§ interactoncaza diverse piri in car este e alts, precum s dea relia ce fel de modifi in bine st hu, ar surveni in cul tn care uncle diate aceste pei sar schimba. Acta ‘te obictval pe eaten propunem atunci ind alii structure cesta Jn za conceptilor noatre despre lume. Nofunile delle acaree alestuiese Api mental in eare tim. Sar putea ca, in urma cercettlor noose, si ne ‘elarim minds de stractaile pe care l-am consti a din contr, scons rim ci trebuie le demeolim pe de--ntrepul, pent «putes reconstrul ttl i temelInant,tebule si stim eum arta structure pind nostce. Carica mea ese conceputi ca un text de rine stir, ce nu neces in wou oblgutriy apelul Is resuse complementare. Aceasta nu iaseamns ns, lute din cadrul et pot fextinge, de pld prin lecture wnora dite le bibliograice principale la cate ma vefer in mod freevent pe parcurslBlackburn o Intregi luca ste vorba, mai pecs, de texte casice, yor de procera, cur afi Medaile lui Descartes, Tel dialogurt ire Hylas si Philonous impor septclor ator 2 Iw Berkey sau operle lik Hume: Carcetare asupra in teletului omenese si Dialoguri despre religia natural. Iss aga cum spunea, cartes poute iit la el de bine pe cont propriy, fk alte materiale la tnde- ‘mina La capétule,cittorul este invitat st se dedice mat departe, cu mistea eschiss,unuia dine textcle clase oi I el de bine, uni manual de logit sun ese de tick. TACEFEL DELUCRORINE VOM GANDP lath acum cltevadintreintcebrile pe care ni l-am putes pune in mod f- esc f lepturcxno ngne- Cente? Ce ext congings mia? Ag putes ote 5 continu si uBies chiar gi dup moartes corpulus meu fic? Pot f sigur) celal oament au experient senza nfl ca ale mele? Dac nu pot im pirtasiexperientele altoronmeni, mal am, totus, postbiitatea dea comunica cu ef Este oareadevirat cb actionim itotdeauna numa din prop! ineres? Nu curva, tn pofidaimpresie! noatre cum cam hua deca pe baza ber Fu arbitr,suntem de fapt nite simple marionete programate al se comporte ner anime fel? at, in achinb, nite intra refeitoare Is fume: De ce exist cova mh egraba decit nic? Care este difeenta dine trecut vitor? De ce eawal tateafunetioncad intotdeauna numa dinspe tecutfspre vitor ~ are yreun sens ne gindim ci vitoral ar putea ifluena fner-un fel trecutul? De ce fenomencl din natu continu, cu regulartate, se desfigoare a fel ca pind acum? Bate adevirat ei fumea noastapresupune exstents unui Creator? $4 ea da, putem nol s tnfelegem ince sop a faut fumes acest Creator (oi, poste, aceastd Creatoare sa chi aceté Creator? lata, In sig, st cltevaIntrebari despre no ingine relapie ct humes: Putemn fi eae sigur ed lumea este, intnadevir, aga cum o percepem noi? Ce ‘ste cunoajterea cit de mult putem considera i tin despre lume? Care sunt criterile pe buzacirorsanumite domeni ale eunosserit unt numite tint’? (Este pihanaliz ostint2? Dar economia?) Cum dobindlien cunogtinte despre blectele abstracts, cum ar fi numerele? Dar despre valor i obligati? Cum tem st dacdopinile oastre sunt obietve sau subectve? Adevarataciudifenie acetor inte reids nu doar fn foptl 3 sunt de a bun tnceput fc i derutate ci mai ales in fpeul ear a sda toate Introducere —__ © Incerciile noaste de Ie solution pe cle abignuite ale cunoastri Atunei ‘én cineva ma intreaba, de pds ack mares eaten fx In momentul de fa, su cam ta ce fl ay putea afla raspunsul la itzebarea st Pot consults, spre exemply tabelele marecor, despre eae cba foe iatocmite de cite per soane competente in materi Sau poate ci stu chiar ew cite cova despe fel In care a fost relizate acest table $i orcum, chiar dick tote geste Incer~ fl eguea, pot si ma duc i masor nivel mir. Ca ake cuvinte,eispunsul 1a astfel de intrebare tine de domeniul observa, al experiente sna ‘ale era ce Inseam ci intrcbares este una mired Ea poate Ri ezalata pe ‘baza anor proceduri bin stabilte, ce implica observat, misuriton, preeur $i splicarea unor equ verficate pe caleaexperiente:. Ins intebitle din para sgafele anterioare nu sunt de acces! nar Ee presupan un nivel mai vdieat de reflec. Inca or, nu sim imei incotro trebuie si ciutam spun 'Uncor, sar putea chi si simi cau stim exact ce vrem i sptnem atunci tod punem astel de intrebar sau ed nu aver nici Coa ma vaga idee cu privive |a tipurile de rispunsur e ar putes rece drept adcevate. Cum am putea, oar, afl, de pla, dct nu curva, n pofida iit noastre de Mbertat,suntem In ealtate nig simple marionete programate xi execute nuite ctiual pre stabilte? Si spelim, oar, la oareni de sings ce se indeletncese eu std ‘relerul uman? Ins cum ar pute eis ie ce anime saute sau ind anume sug cea ce tau? Imaglnat-vi uemitoarea sie int-un za. -Descoperive de seama a cercetatorilr din domeniul neuro-injtoamenit nu sunt nite simple marionet" Cum sa putes fice o astfel de descoperite? ‘Satu de unde provin toate acee intebin dif derutante? Este vorbs inte-un cuvaat, despre autoreflecti. Noi neni aver acest capactate de ne analiza pe noi ngne fir incetare- De mule or facem an ‘mite lucrui doar din obignuings. La wn moment dt isi jungem cu toi ne Punem inrebri cu priv ls abisnsingcle noate. Uncen Intimpli ne ‘indim la ceva, dupi cares reflectim, media, chiar ups respectivul sind Exist, de asermencs, cazur tn care ne intrebim (a stntem intebati) ‘tim cu adevirat despre ce vrbim. Penta (ne) ispundel stl de tech, {nebuie si reflectim asupra propie noasreporii, one dim seama cit de bine Ingelegem ceea ce spunem scare sunt surele sentimental nostrud compe: tenta In anumite soa, sjungem chit ine intrebam dacs sin tte <€ vrem si spunem sau dick cea ce spunem este In mod obiectiv”adeviat, ‘doar simplalrezultat al propel noastre perspective subicctive asap mi Acunctcénd ne gndim ln atfl de lucru ne confruntim cu catego precum ‘eumoasterea,obictitatea yi adevaral ~§ tocma de acts war putea sinienBackbum revo de a cugeta un pic asupra lor. Asada, tn asl de situa, ajungem de apts reflect cw privire I concept, proceduri sat opin pe care fn mod ‘normal nu Facer decit ile inebuindoin med automat. Alfel sus, analizimn Insusi enfodajulpropreinoutre indi trotncereare pe caro pute numi foarte bine .nginerie conceptual" AAceast nevoie de refectieapar,adeses, tn timpul unor disci eit se poate de frst, Orice stride pil, se lovee Ia un moment dat de intre- birt cu privie Ia fngeesul nor termeni precum biecivitate, dovads” «i .adevir In cadral discipline! sale. To ste, cosmolog trebule $f se apreasct [a un moment da di rezolvatecuat ew iters 1m ce, penta ge inteba in schimb, ce snume inseam termeniprecum ,curgetea’, roc" sa, tncep: ‘uF timpulul fn momentul acl, fe ¥ 9 recunate sau a, ace erection} devia Blof se lanseazs ast, into activate ce poate fe prcticatS mah bine sou ma iu. Rostul,desigu, este io practiedm age cur tebe ‘Asadar, cum puter invita flosfie? Mai bine 2s, cum puter dabinds abiltatea de 2 gin in mod corcct? Aces tip special de gindire presupune capacitatea de a analiza asst strucua gindit~ lucru ce poate f eu, um spuncam, mat bine sau mai ru, adicS inten mod mai mult sa mai putin Inteligen. Este Ins lar cia gindt bine se ascamdnd mai mult cua cinta bine lala, ta snsul cb este o activate ce nu presupune nevoia dea dabindt os redenie de cunoitint teorctice E vorb, altel spus, de o cunoajtere practic, dea gt cum” mai degabs decit de 2s ce". Cel mal celebru dintee persons jel filosfice ae Tumi elsie ~ este vorba despre Socrate, aa cur ne este el Inf ndiloguril ui Paton ~ nu se mandrea deloccu cit de multe lurus, st, dn contr, cu faptul cea sigural om care tact de putine we este ‘orbs din nou, despre eapciates de autoreflecti).Inschimb, se presupune <8 Soctate arf priceput foarte bine I idenificara gi expuneres puncelor be din gindizes altor oameni (spun se prsupune,itrucit opie floofilor ct prvie la valearea demersulu scratic pot dese, desl de dient). Aceast ‘apaciate de a prlucr” bine gindur iaseamas, print altel, abiitates de + ‘evita confi, dea detecta mbigutil, dea ne fia stent, pe rnd, asupea ‘tte unui singurlucru, dea formula argumeate covect sa tntemeiats, de + judeca in mod carect alternative gna mai depart, Renmin am putea spune cele gi conceptce noastre seaming, Intru- itv, cu nite lentil prin are prvi lume. fa oso, aceste lente devin, ele tusel,obiect de sudia. Succes acstelineeprinder ve misoard nu nesparat In et de mule [ura ti fa capatl ec, mai degrbi,nflul in care purem. face fat situailor cu adevra difcile ~ mi preci, adr staat i cae apele Introducere © \lecbateriornoastre devin elbur i confurin se tees. Deck yrem ca acest ‘ip de refcte sib sort de tinds, tebe fim pret im in seios implicate ideo noastre. DARGEROST AU TOATEACESTEA? Toate une frumoase, da ce sens are a8 ne chinuim®? Care este costal sceste ntreprinder? La urma urmei, refed nu rezales problemele la Ex nu ne pune pfine pe mas nil nu ne auth sé pilot wioane, De ce si tu asim deoparte tate intel deri sss ne preocupim, in schimb, de ale lucrar” Voi incerca st sche, in cele ce armel, te felt de ai pune la aceat lntrebare: unl radi, ltl moder un al treleo mai putin retention Rispunsul radical const in» pune sub semnul inter ins trebarea concn fost adresati (aceasta find, de altel, o strategie tic floss, inrucse presupune capacitates de face un pa in ss pesca rflectie) ~ cu ae cu "inte ce vrem si spunem atunl chad ne tntebim care este rostul? Eadevirat cl reflectia mu ne pune pline pe mash, dar exist gt alte discipline, precum sitectura, muzica, at, istoria sa literatura, eare par 9 fn acces situate Toate acestes tin de nevolanosse dea ne intlege pe not ingne. Ne dorim 15 cipitim o atl de intelegere nu neapirat in vedere aor scope, cum "ar spune, de dragl ingelegeri in sine ~ exact aa cum wom de ing sa un ‘matematician pl ores 8 priegpd Incepatul univers sau teorla mslilor ‘or un muzcian Ineare i rezol¥ve o problem de armonie su de contrapunct ‘Toate aestea sunt incercai pe car le Facer doar de drag de nelege, fir i vem in vedere neapieatsplicati lor practice. Eadevirat cio mare parte din ‘iat presupune activity precum a crste mai nui port pent a pte cum- pln mat mult pant, ina fel inte putem cree gk mai mull por, cu scopul de cumpira in inal mal mult prin. Ins rigazurle in care ne de- dickm unor activity de alts naturt~ fi ce vorba despre matematics, despre muzicl or poate despre o leturs din Plton sa din Jane Austen ~ sunt clipe ce webuiepretuite In acest rigazur ne ingiin, de apt, de sntates nossa rental, are, fl ca ice reese us lara vlors a sine, Mal mult decat tt, exist recompense gi pe planul plier pure. Atunci cind winter sito din punct de vedere ii, ne putem bucura de plicereaexerctlu ic, Tot 14a, daci suntem sinitog din punct de vedere mental, ne putem bucura de plicerea exerciilor mentaleBlackburn o— ‘Aces ip de rxpuns este iss extrem de pretenis side purist Problema rw este cl ar fun spun geil ede nu are sane i trap eet pe acets ‘are sunt deja pe uate conving, adic pe eameni care mu sau pus inteba ea inal Into maniert prea ages Tats, schimb, un ispuns mal moder Reflectia este importants datoi Jegatuilor sale strive cu pracica. elu in ere ne gdm la ceca ce facem are co inlluent Fart puter asupra flu tm cae Jacem ceea ce facem. Aceast inlueng ve resimte adesca in natura cerctinilornoastre, in ait pe care Te avem fatd de cei ce se comports altfl dees no, ba chiar In fell in care slegesn si ne triim viata. Si luge un exemple foarte simples daci se tntimpla {a reflect nostse sk ne poarte cite eedinta ia viata de dupa moar, sar putea fim pregtigi st iadurim persecuit pe care mu eam avea de infruntat fac, la flea nul ali fos, am ajunge la concluzia e oastfl de credings teste complet absurda. Un alt exemply este cc al conceptie fata, potrvit {Gielaviorul este predetermiat, indiferent ce am lac; aceasta este 0 vziune ‘ur filosofica, inet tuna care poate paraliza complet orice tip de actune. Sn, pentru a exprima acest idee Int-o manic cx conotati polite, am putes pune ceca virune fatalstsincurajeazao atitudine de resemnare din par- ‘co piturlor inferioae ale ciel, ce poate vera adesea in beneficil elor ‘cu un sat superior ‘i ne lndim acim Ia eiteva exemple mai des intlnite tn socetates oc- cident Mult dintre cei ce se dediesreflecilor pe margineanaturt mane ‘sung uncori si reads, fa definitiv noi meni, unter nse ingen exes ‘poiste Indiferent de imprejurare, sunt interesati mumai de proprile noas- tte benef, fird a ne psa vecodats cu adevirat de altcineva, Orice aparents preocupare pent coat scunde, de fapt, dorinta de a obtinevitore avan- {aje pent fol Tagine Pe fl acestor reflect, paradigma central a sinelor sociale a devent acees 4 om economic” (home economicus, a earui unics preocupare este acces de 3 prt sig de gi nte- continu i acerbi com= petite cu toi cll Darce rar ntimpla dacd am ineepe cu toi si credem ci funtem cu edevirat ape? Peobabil cl elaile dintre not -ar modifica destul de ‘radical: rm deveni mai suspicio, mal puta coopera mai putin increzitor Jn Gna, setimentele noastee de suspiciune ar da naytere unorschimbic care ‘near costa desl de seump. De pid, ne-ar fi ma re, ba poate tn anurnite Imprejuris chia imponibil sre angaen in anumiteiiiative bazte pe coo perare in cele din urmd, am rimine probabil capt intro stare aseminstoare felet descrise de ctre Blosoful butanle Thomas Hobbes (1568-1670) drept \sirboiul tuturoe contr etror’ Costu tanzactllor noastre bere pe pat Introducere © arf deosebit de mar, deoarece am finotdeauna cu ochiitn pat ca mca Sf inglai. Cineva care este de prere cn acond verbal nu valoreaS nici rascar cit hia pe cae a fost redactat” va trebui st pliteascb avocai pent a putea inchelacontracte constrngatoare; lar dae respectva persoand va tide Shruspectere mereu ck avocai la cre a apelat nu sunt de ineredere,Inrucit ts fac dectt si umble dup ban aun va trcbul sh angajeze li avocai cares ‘verifce munca prinllor saga mat departe Se poste, Ins, ea acest tp de ssp Clune se Baveze, de apt, peo eroae losaics—aceen de a analiza motivaia ‘umand pin pisma unor catego inadecvate, sung atfel a ingen gre sith aerated oat Pate cf osmeni sunt preocupati totug de interesele ‘elk ~ sa cel putin de apt cb au fps de acetiaanumite datri oi pro- tmisiun pe care tebe ale respecte. Poate cl suntem, in defntiv, capil st ne riicim la nivelul une viziuni mat optsmiste despre propria noasti turk Viele nostre a putes deven, ast, mai bune Acesta este numat nul dite feluile in cae reflect (Indreptats i eazul de fa asupra categoridor prin {intermedia eroma conceptualizim motivatia wmand) poate servi unorscopuri practice deosebit de importante. Catae, ca mu trebuieneapirat sf rims {nchis Inte pret stim a biroul de studi, cise poate extinde cu mut in fara acestor mite Tat # un exemp foarte difert, Refectind asupra ful in are no, cameni, dobindim cunostinge despre mijcare,atronoml polonez Nicolaus Copernic (va3-1545) a ealzat ch perceptile noastre sunt perspectival: mai recs noi percepem un anni cra cand in migare tn raport cu propla hows situate gn pecia,cu stares de repaus sau de migare in care ne alli ot tyne. (Cu foi am tet tun trem mut tun avion de pili, uzin ck ‘ehicul de lings nol se deplasars, peat ne do seama abi citevs clipe mat {rau eh propral nostra vehicul ea pus in micare. Pe vremea fui Coperni, cremplele de aces fel erat ns fourte rare) De acees, el ya dat sama ch per copie noastre, potwit caora steele #planetle se deplaseaz ou inscarn ‘eapdrat cl toate aceste corpus cerest se rotesc In jurul PSméntulus ~ sar putes, in schimb, ca no observator, st fim cei flat tn. migcare. ees hi Copemic sa dovedi,desigus,«f adevirats, Asti, reflectia aura oar cu noaterit~ numita i -pisemolage Ia jargonul soi, dela termenul grecesc “epstome’ care inseatand cunootere— a ttl aca primulu salt spectaculs ‘inter moderne: Aceessstructurto puter ita gin refletile ha Einstein tu prvi la modaititile prin care putem determina daci dous evenimente Sunt simultane. Aceste reflects au purtat pe Einstein cate Teorin Special « Relativitii, bazata pe descoperte ci ezultaele misurtorilor noastre depind©- Blackburn Sic rame con en tat copii fap cn te Ee csp on sy ar ah Sale it cee eset eur ene fe a ct pf“ tape Sot ipa enya opal inne me co ve ct pe pon Sencar open ra ae Introducere ———-§ putes petece este demacats, peda, ea find barat pe o nglegere grit a structrilor gine ~ alflspus, pe o viziuneflosofick eronat i, a acest Sens, nestintficd. Dack vom ajunge s reaicdm acest apt, war putea ca practice si stitudizle aoastee medica se schimbe in bine, ‘Ageda,rispunsul moderat ne reaminteyte cd Intre rect sl practicd exist © permanenti rela de coatinutate activiiile nosste practice pot Fi cansformate in bine sa in riu de cite cele reflexive. Aga cum spunea, ssstermul nostru de giodie este, int-un anumit sens, un aerat domicils Intloctual iar dack acest dome este devordanst an iia, reise stim eum il putem organiza mat bine. Ie fine cel din urm eispuns — 9 cel retention ~ un now use ‘tu ide de continitate inte relleci practic, apicin:-o de data aceasta nu ‘unor discipline academice respectable, precum economia su fii, reali brute de la subso”— acolo unde vista wamenilor este ceva mai putin prezen- ‘abil civilats.Petoral spanil Goya, eae crea ed muke dintre nebunile stabsurditile vet omeneyt au nagtere atuncicind ratunes ext adormits’ sie initult una dintre sere sale de gravus sativce exact as. Sommal rnajte morse. Itoxdeauna se gsese osmeni cate fe span ce ar tees 8 «redem, ce amume ne dorm scum ne pot ajuta chiar eit abtinem exes ce do- rim. Convingerile sunt conagiase 9 exist mere in ural nostra indivi care se pricep s+ convinys pe alti de aproape orice: Mai mul, suntem de abice, predispsi si credem ci fell nosin de a face lurusile sau opinile rows, or poate credingele noasre eligoase police sunt supenoare celoradoptate de cate ali ef drepturle pe caren lea confent noud Dumncass a prionitate Fag de drepture altora sacl trebue st lum misurt defensive ot preventive pentru ne protejepropnileinterese is fata elo profeste de citre ali In fond {1s ue urmes,cameni acd el mai adese in numele unor ide. RSzbosile e ft fell, opresiunile pe care le adminstrm altora cu constings impseats, precum g{faptl ed sunt uneoricapabil sb acceptim noi nging, ia scr ‘im, ul tatament la care ne supur ali ~teat acestenascund de apt ide des pre natura cert, despre nol ingine despre acini pe ear ni Ie dicen fntereele sau drepturle noaste.Atunci cind acest iii credinge se nase in ‘imp ce ratuneadoarme, antiotul este unulsingur:treiea prin intermediul reflect eitice, Aces tip deactivate ne jut st facem un pas nap, pentru a dobandi o price mai detagatsasupe situate in cae ne alin ae pstea 8 r= liam, atl, e3 percepile noastre sit gravditorsinat, ba cia athe; ete Important, cel putin, st ne dam seama dact exist inte-adevse motive tnceme- late pentru. considera c3 idee, cedinele dept noaste sunt superoare,Blackburn sau died acesst impresc mu este decdt una pur sublecti. Capactates de a reflect in movi adecvat asupraacestor probleme se bszexz, Ia rindul ci pe _enul de inginerie concoptuals despre care vorbeam mai devreme. Sar putea sii se par ins tot acet deme rellexv este foarte per «culos din moment ce mu putem so dingate incotr ne va pura Exist mere tot foul de motives de cosidesent care ne determind si adoptim o aticuine cost fas de practcaeeflectei, Mutt oameni, unio, gsc intechiile filosofice sunt de-adreptl derutante, dacs eu chia scandaloase,Poate cl unis dine cis tem, de apt, delle lor nu ar face fs genulu de eflecie ents cu case indeletnces ilosofi. Alin schimb, apeleaz la un sot de politica 1 identiai,sufinnd cd exstdanumitecerinte derivate, pe baza trai! lor cultura, apartenente ls un ana grup ora ident lr etic su natio- nae ceringece Te impun 38 ntourctspatelestrialor ear incearc pun sub sem ntebirit modu lor de ta. Aces oameniresping, de fapt, orice ees am Incera se aducem, sub pretext cb vali lor sunt incomensurabile” cu coleale ator grupin,neputind § tntelese deci de cre fai swore din interior cereulu De multe ox, eamenis prefer sf se acunda, in acest fel In spatele perce protectori st culturt tad, Find ak pune veeo lip problema de a le analiza structura rile sau macar dea In in consievare ‘titi pe care le primes, uncut pe buns drepat, din paren ator, Relea. deschide calea cic, tae tadtionsligir mi le prea place acest ler. Aga se sas, de fapt, cercurile Mdeologic inchis, cae se sit de obice ameningate de care sprtul elec ntropatiy, De dou milenitincoace, filosofia se opune acest attuini de autost- ‘fate gi de thna intelectual, reamitindu-ne mere ch vnga examin ste 0 Vat ce nu merits tit. De tot atta timp, filosofi init asupra pute refleciel de a cerne elementle negative ale practillor noastre gi de le inlo- ‘cul eu altcle mai bun. De-a lung rll fsa, © pus adeseasemn de ‘zalitate tne liberate eapactatea mans de autorellectle exit: in fond, uma stune cind ne cunoastem pe no! Insne pute controla cu sdeviat dircya in care se Indreapt vata oases. Alte pus, pln ce nu vor peseepe pe de--ntregul sin mod eciibrat situatin n care neal, au ne vom putea ‘nds niciodatd in mod seros ce ede flcut eu ea. Marx este faimos pentru re- ‘marca potrivit crea lsofi greet tune cind incearc el ngeleagt lume, Intucitadeviraul scop este acela de a shimba~ una date cele mai ridcole lima din toate timpurle total conta, de alfel, proprisle biogas linelctuale) Poate ci Marx a mat fi trebuit st adauge gc irda iaelege hu ‘mea, nu aver cum s stim es trebuie sl facem pentru 0 putes schimbs (cel Incase —— (9) Teno mod de s veda cri