VIOARA MIRESAN ANATOMIE COMPARATA HISTOLOGIE SI EMBRIOLOGIE EDITURA ACADEMICPRES CLUJ-NAPOCA 2009vara wna 4p ford swapow sjwousiBo sovedns inymsupwipipaty ayo aajmionpe ~ ayorunsta AomUstHO apundspi ‘evo vjuazaud yo auiisns 18 muafo yod ‘exznjouco up ‘oiBojouyar sojao wang B] rnys 2100 soibopony sojascooud ppomewepunf vzoq amnsuce ps ‘chums sj200 1 1S ya .ojewsjun6so nucinsy mquiosun op upniouo youn DarouLiof 1] emquzuos ys awe ‘omomoyfychuses 18 yporoajes aujq eyftiBouoT © ro ‘sou ys un ‘yojueuna0p aug ‘ooHENGS rUOMU un ‘muowop wp sojéyeeds 38 Jopiuspms ahzodsp my sud b 9p nje00 33S ‘upsoM] Ja}sa20 wupIoNpad yp Jodoud Indoos saBojag mneuowop aap s0j80 » 18 umoeud ‘syourun soqyBeyonye%0}q » 18 soqepouND juorsaD Impisuop tap néyoseds soqonya » ponweuey auzyBaud om) mguuco ‘pn 29 veorie\Gojouque 18 saBojaismy ojo swine sojeus;uvosU =[O spade no zoysewcp Joje}ouRuD D prDrodwoo vRUOTDUD Lop sues pow 1 soRioULK pnqui a8 apun YDRUsUMDoP eg ‘poRE|s oOUpIp poLeZDUL run » unscu somodiosyp vrfzodsip v] eund ‘dimo raysao0 nyuundy “upuajon pooypou euowop wy umoeud ‘ororoun.ce justan muswop 1 vonounpunf pudosp ep mryos ‘yhumubauc ro pecaoie 16 ‘lou nibojeuque ‘nifomsE ‘onuCIOUY “winmpods sojuoma vamypBsud 1g sxfousr op varnd sp ranquyp paveasod vareiévouro 1 pypiuewwpunf vlogs vo ‘yyouRuO ruomuy ‘poibojeig sojsius » anjzojde yaxgoazep » pypnzoo vdoya Uy yu no mpmusyiB10 vivaoer copanwem@des 003 zac 820794 eis 90 1 seedy g cove" mee 20 eoderng ex wson euapon § esity slurs oP Sams sexgouepeey oS ‘pny suew en erat 2 pOgcieg se}02 op Hon #somEUeeuesPat ro epundssca cote fy ewan eure Hacc jen = $Y TONY TEBOUA Yond ‘sagen ha ExWeRA EUNPEN Bey sue Now “EUR. 29-N Yd wzade io REMI wuRDEy ACA eins op eeION- VITOIN VHP Ld ‘Syu.s3s npe 1p os ~ IPS ILD yay m20q 9) old ~ RIB! ORG seuoupe mBo109 Te Oc} S16-16 NSS) en fone, 00g sauspepsny: eaoden 9 ~ "ves aieinjBoyouqu 16 eBoopey: BeredeneyunILY avoIn NYS24INT phpuoy 8 puoi wosiane gio 2teuns00 surypo ys GEREN po eh "ep op ezag ox gueacps es ‘uomaje nes sUEDE hs gstcada je0d ru ey esee0e up aed 0 IN ENE»Omul este trecéitor si trupul séu in pulbere se schimbé, Dar cartea-1 face-n veci NEMURITOR” CUPRINS CAP. | Embriologie si diferentiere celulara, 1. Embri 12, 1.2.4.3. Segmentatia gi gas 1.2.2. Anexele embrionare , 1.3. Organogeneza CAP. II Histologic 2 Celuiele conjuncive 2.2.2, Substanta fundame 2.2.3 Fibrele conjunctive 2.2.4, Varietti de fesutur ca 2.3. Tesuturle conjunctive metaplaziate 2.3.1, Tesutulcarilaginos 23.2, Tesutul osos 24. Tesutul sanguin 24.1. Sangele 2.42 Limta 25. Tesutul muse 26. Tesutul nervos, 26.1. Neuro 26.2. Nevrogliie CAP. Ill Aparatul de susting Generalitati 3.1. Osteologia 3.1.1. Forma 6a 3.1.2. Structura oa: 3.1.3, Cregterea oaselor 3.1.4, Accidente de suprafaja 3.1.8, Scheletul membruui toracic 3.1.5.1. Zonoscheletul torac 3Inuesoouyouerds ‘Z-01't'¢ “""*" ruuesounaN *| 0} podons z's Le IMPUNA IUDEMWN “SEE5.1.1.3, Cavitailes nazaie 5.1.1.4. Sinusurile nezale 5.2, Faringele : 5.2.1. Conduct f 5.3. Laringele 5.3.4. Car 5.3.4. Conformatia inter 5.3.8. Mucosa laringiand 54, Trahee: Ee 5.5.3. Lobli pulmonar. 8.6, Cavitates 5.7. Aparatul 6.1.8. Apar 6.2. Aparatul genital are.” 6 62.1.7. Organul de copulate (penis 6.2.1.8, Apsratul genital mascul la paséri 6.2.2, Apsratul genital femel 6.22.1, Ovarele low 7.4.4, nima (cordul) 7.4.2.2.8, Trunchiul biceroti gi ai cfotie comune 24, Artera axilard 7.4.3. Venele 7.1,8.2.2. Sistemul vans al ence 7.1.3.2'3. Venele mem 7. 746 id exede nyeuwued yoy 29 guseydoynep ‘sue 0 €9 euuize:d 1aB nosip ‘eepunoa, as (3 Bley dnp Jeypou eusejdoinep, ‘ewisejdoinep u aySaynid 2120 neUILUNAD jnosip ainyisuo9 ‘jnopnu 1S ARSULIO} [NSN|ayYA “IRINO Imapnu 1S eysee0e Ul os-npueznioul ‘gow ew eJeWqUES UL Rye 9s aVeU (© ap eqion aise ‘Ze0 S808 Injmjobz © sted © jewnu Bzeosor0Ut ‘eiejuoulbos ‘ecu, "exeidwoo) pje39} sliewewbes © ep 'ze0 yse9e u) eqion puly elejuawbes ‘oewue 9, Bu eavezyledel 9p pulcop 2p ojleuepowy ‘siewonseiq 2 mnysuoo rzaices ueUibS Inino epiequowbos. 44", BIOOTOMSINS 11 yuvingo SusliNauadid I$ 319070NaINa: !amowavo yeueyno puojeZieuy S's"urma cirora rezulté stadiul de 8 blastomere, Aceste sai ‘jung pana la marginea Imentatile urmatoare crese disc embrionar), Zz avand blastromerele marginale mai mari decat cele centrale (ig. 2). fc faze ale segmentatiei partiale discoidale le teleosteznt Hala; B ~ formarea discoblast ‘cavitdtif primare de segmentatie, lin; 2. Deutoplasma condensata; 3. Cavitates de segmentatie; segmentatiei seteeni (dup Brachet} bd, ~ Blastodiscul; Ze. ~ Zona embriogend a blastodiseul 2g Zidul germinativ; cr. ~ Cavitatea de resorbtie sau cavitatea secundara de segmentatie; Siv.~ Sincitiul vitelin; von, ~ Vitelue nut Fig. 1. Oul de teloleost 1, Nucleul;2. Cttoplasma scivs; 3. Zidul germativ; 4 deutoplasma; 1, Nucleul 2. Citoplas: 5, Membrana proprie a oului Seotiunile histologice practicate la diferite date ele segmentatiel demonstreazi c& santurile de segmentatie nu ating limita profunda a cltoplasmei discului germinativ. Dupa @ § ~a mitoza de segment un rand superficial de celule bine porfiune bazala nu ecte Gastrulatie. La teleosteeni, in preziua gastrulatiei, blastodiscul are le doud randuri de calule forma circular cu o zon mai clar dispusa central, zona pelucdA si una. pare cavitatea de segmentatie primard sau biastocelul luand astfel, nastere mai opaca, la periferi ind aria opaca (fig. 4). Periferia ariel opace, discoblastula, ‘nvelire de unde vor pori foijele embrionare ce vor ‘umitul proces de epibolie, deutoplasma si le vs lastodisc apare o cavitate de segmentai sau cavit subgerminala. Blastodiscul, este acoperit de un strat de celule cubice c: alcatuiesc blastoder ‘care crese in volum la nivelul portiunii celei mai groase a blastociscul pe re Se schiteaza un sant neural, La polul caucé (© mica exerescenta numité buton sav mugur in Sens caudal a embrionulueh ‘oHeyuomos op pretitd woyeytazo ~ nafou ut ANU INSNIBYA NO yEIUOD pulyqers “InjnOsIp © epunyoid eles e| 18 at | esndsip ‘ews plejesdns 2} ojezoée UUO} jnuUepo|se|G ovede TRMOSTpoeRIG Brguugy jrandeot] -¢ -wreploselp, nusTales “9 ty 'BZE\ONS 98 a169 EdNp ales Jojenuezeu easezinds e| gued A Bie) ad JesEYe OUCLIEL UYONA noe “euINBUES lellelnOID noes Up engujnu ajaiueisqns jeuouquisaju eieinoulo no UpojunWco a eiqozayy 's neeiqopua “p aseqowa “e fa(Bsi0p epedg ~ tepemau eURIED “T uosysoojan el Isyporseig UHed uMEloog "SB ezeoulBenul es 60 ‘AyLUd nuuepopUl BEAU! Uud “JeUoUqUIG InINUD}NG [2 [ePNeD mnjruo}o—s [N|OAIY E7 ‘UOJe]UEWJE UN eULIO| eA 28 NU gSUl B1e9 qs Jodoyse|q inun EleoYWES aie eg yedn|se 1} eA ‘Jeuy w ‘S129 1odoy99| euuiNU eyodoosep gow jepneo injedeo side pugnjon eulsejdoynap uadooe en au ‘ayjenuy 9p eauidieyy ‘condo ojnaizon Jede gietue.o es ealeyLiENKe ‘8p pleouey glesneu gueleo suinep jeinou jniues uoleuun mIpeISOdaté cu aparitia cavitSti, primere de segmentatic, ia nastere discoblastula de forma lenticulara. in partea profunda @ citoplasmei se vid Sativa nuclei merotici sau accesorii, Cavitates primard de segmentatic va fi umplutaé cu celule de necformatic locul ei va apare cavitatea de care se va umple cu Le polul opus al cavitetea de segmentalie (secundara) consttuind zona embriogend & Diastodiscului, de unde va Incepe gastrul rezorbie se dispun pe plangeul sau formand sin 'g. 8). Gastrulajia ta selacieni, debuteaza cu apartia butonulti la marginea caudala a ‘blastodiscului care se prelunges lateral, cu marginea de Invelire. Avest buton creste, se ingroags, ler cin weazi 2 jane Se organizeazis prin aperita lobilor ‘contactul cu fot de Invelire @ deutoplasmei, ~ stadiu avansat 1B - formarea cavitatit resorbtie; bid - Blastodise: zv.~ Zid vin. Vitelusul nutritiv; ma. ~ Nuclei accesorié; cur. Cavitatea de resozbtie vazuta prin trensparenta ariei embrionare; 3. Merginea de tnvelire; 4, Lobii caudali; 5. Insulele sanguino-formatoare, 14 Pe linia mediana a fete! dorsale @ embrionului apare ganful si apot jgheabul neural. in grosimea marginil de invelire apar inscle san formatoare. Extrem! ‘all. Cresterea margit un punt situat la antipodul embrioni lunile mediosagitale prin blastodisc evidentiaz’ ca marginea sa de ta nivelul butonutui embrionar se deziipeste de zidul vitelin, iar material celular se invagineazé in jurul buzei blastoporale sub care se formeazs athenteron rudime 40). Elementele celulare, inainteazé cranial (cpus _blastoporulul) id © masé celulara formaté din celule endodermale mezod: cregtere a formatiunil se formeaza un arher pluristratifcats: cea superioara find sndodermul, Mezodermul, va prolifera patil peracordal gi de la marginea o acoperi deutoplasma forménd sacul embr Sectiunea transversal ig. 10. Aspecte micros Fig. Pr glastruié adult la gastrulatiei la sel 1. Blastoporal; resorbtie; 3. Nu stul_embrionar; 2. petiferic; 3. Botoblas omun endo. si mezoblastis; 6, 4 Endoblast; 5. Nu Vitelus: nuttin Coarda dorsala; 7. Ma: Tvl; 8, Vitel nuts 1.1.4.2 Segmentatia gi gastrule Segmentaf ite esemandri cu cea de la p reptile, Discul ger format din citoplasma form: si nucleu, id Inconjurat de Zidul vi jeomentatia este partial, discoidala gia Sprempouad wunyruise ‘mapard ery, ‘ouaaut ap vows feppnied exe poudo wire sgumons eure +feannyosa apes enop) aipred sy areuogquia fre fp ovo myosdsy ‘or 3k anEANE SrA “g Ee ’ ‘Hopsysod mmnpou “e ‘eppnred vue “z, ‘youdo wre “T sodennsed oreqyeziomsed eee ut ‘angeed of osppowsyig “St ta yoRd nes ejause| euioy son as ejexoye ‘(L4 8y) Blesiop epieco ewuoy en viseeay ‘Inwiepoze ‘eoyejeo uiBunjeid © gieue eajeWeN¥e e| ep Aled] iqozeur uaUI9|a UIP gzelusieyp 98 njmse\gozow B eyed EYE _O JeUOUGUIZELIXe iqopue 18 imseiqojo8 eundsp 9s 1 seuouque mnnos unyed © ezeeuLioy 169 e0gsejqozeu Pp ‘yeHsy “JeuoUgWe Ininnos 2 eoiBoo3sI4 EZZ0UNO} 9s e160 gne ‘Awd jeINaU Ing} eUulOY son 89 elesNeU aISIS810 8 eoeid ede yesuene seu ripeys une 8ulg wHojutd joedse Un e| z2uOUqWS Injnos Nes BLE nipeys yseoe Ul “en Wd jeud jelueo goesid e120 UB} eS 104k 7 98 18 ay8aI0 e0edo jaue ® gisnBu few ee euoz ug) By) evedo eve ep euayued e} eein{ucoU = gpionjed eve ~ nquco @ gseouiny jew “Gueinout glejeidns 0 eo ‘suede gies up ynud Jeuouqwie nosip ‘ieeruiseD eojuieu) ‘evenases ob ayfequouios op vreutid voyeyned ~ naBiou UL lagynine ShPpHA °S “BEUIENIOBgNs wape:tAsp “> HoqrasEiqoosIp [p [ppogredne senso jarens “e Heoys PMN 'Z !AwUTITSE IpIZ “T ‘prupad oy mmusyyqoospp earemeg “pt Bul ‘aenne rasnyetA “y oy rey39 yJosa098 FB] “E piu 9injao 1S mIMosiparsEIG Snore mewiguion 2 vuopued vt oateiedon tour ‘eujoata (ap ainyse iareinyos sojayueteTo fouriioes viinsedey “feier nzea) uy argsed 9p osjpoiseid “eT Sul tey wip anes ~ y ‘AneuyuLO® [NOSiG “ZT AL Injeo no gunaicus ‘nijou)s un EzeEWIO jeU! uns injnosipaiselq eouISseU 2 -gleujueigns esreyned ulp 2:00) 3d ©] SyeHUIOD ger supas g 2 dng ‘9sIposeIq jepunssy e| ap e10 4z edng “(¢} ‘Bu) fringnoino & pleueio ebleuesie e| Pou ese yno pugo sdeous e3 “sleSoulFig. 17, Seofiune traneverealé prin embrionul de gina: Fig. 18. Segment 1-5, Stadii euccesive de 2, 4, cavitatea uterin, a cérei mucoas4 are un orion subiacent foarte bine vascularizat, 8 = 16, 92 ect blastomers, pelucida, da aspectul unei ure, iar zigotulwe 2380. (ninpyouni 18 gleweuites e109 dans giulzaid es Jeuouquie jnusepozeyy “(eZ “6y) xeuovquisese nuepozeus PURULO} ELeUOUWeEIIXe ELE Uy 2001) €A ‘exeJe\joid Nd ‘InuLIepozeyY 2inau jnqny iode ynjues aseySeu eny ®n e160 up glesnou eoeid euulos 8a 16 eS0IGu) en 98 eedooe 0 €0 InULIEPOS J! ‘sjesiop 2109 axeySeu ep en enniuiud jay & goqejs9 eauGunjaid gle0e9pp euEsaWoL uepsceid no Bie | “oarrumd orun 3 yorajoo wanumjorg “g luowayue THMpON “} YorD;s0d gnpoN"e feappUTIad eTUYT “z tmeuoIsqwie mnduIED “TE (ete up saree) areuoriqui> pre w azeyfoazop op LIONP HPS “Te Bd oz By) exeuouquis ro1uy © GoHejeo BouiGunjard gywuNU elu) O ‘JeIueID SUBS U] 'pZEBWIO} 9s Jalul| B BIeUED ep ‘uesueH ininpou eaveulio} edng ‘(uesed e| op Jou 3) UBSUEH nIMpou — jNpOU Un ezesUUO) 9s FIeIUeIO |S ‘eiSaido 9s epun ‘e12uoUque fee joojful 8] ued obunle [pluei9 Eoeaid a1e0 up sousrsod glepneo eajeyWoIKe prea ealeyUiesKe Jaue © goljeyeo eoyeyweNIxe e} eued sGunfe nu eo ant ‘ase “Bani ywnu gyessunu atu minpou gyunu goed few ounijewio, o ieiS8U 27 (Iz “By) gielwevs esjeywenxe ysfumios j90 Je) uimysuco yinese jew jrygdeo ‘puUO\IG guy o enj BA so BIeUOUqUIO ‘eue ezeauuo) o]ULEpIp JeuOUqUIa jnasip ‘jaheingse6 e eze} wud UL B wREqefoo EOTENIAED ‘se(gopea “7 ‘e090. “T seyauopyp seuo}quie inasip waswtnog ‘pz Big ze} gisea0e asndsip 18 pie euise|doyo no ainjao us yauis_un 1S ySeIqoJONOI aljo) Jo.) 1000 © 8 JSeIqo}ON uIP Ie\UsoEId eaZeUUO) e| soNP JOA aIBO auginj20 euailueseyp desu ‘eexeplu no jueuodueg “(ueqyeb) njeyssBoud Ipdios ang ep ‘guuoopus saj@ lew 16 gleinau eje0 ad yelBex 3ys2 e120 ‘aijepiu 9p inssooid gzeezi|ees 96 ‘jahsy ‘injnuolioo eaulzzunjoud wy epunsied ypuouqwia 18 eseoonus osedoy 29 29 "reuouquie jnuoing excnseap esndsip ‘in uid uepe leo ep euUeIn eseoonW ep EzeeXy 98 ImIs1DOIsEIGformat din zona rahidiand nesegmentat — placa lame ce vor forma o ftate numité: celomul intraembrionar. Lama paristala todermulul formand somatoploura, iar cea intern’ (visceral) va forma impreund cu endedermul, splanchnopleura, Fig, 23, Reprezentarea schematio& a formarii gl diferentierii mezodermului la mamifer: A stadiul de 5 — 6 semite, B—stadiul mai avansat; 1.Somite; 2, Coarda dorsalis 3, Aorta di . Retea vascularé periintestinela; 5. Endoderm; 6. Pediculul somite; 7. Ectoderm; Paralsl cu aveste transforma, ‘incurbeazé in forma de *C’a cérui extremitati se aprople © parte din cavitatea blastocelicd care va deveni iar pariea rémasé la exterior va constitu vezica om! toraco-abdominala, 24), 22 Dupa terminarea acestor procese de prolferare si diferentiera Gastrulatia poate fi considerala incheiala si incepe etapa orgenegenezei, and embrionul se va num fetus. Fig. 24. Schema reprecentand incurbarea peretelut dorsal] embrionule Arnios; ‘Membrana faringiana; Membrana clazeala, 1.1.2 Anexele embrionare ‘Anexele | embrionare indeplinesc un rol foarte important tn dezvoltarea embric a fetusulul si persist pan ce noul crganism @ atins punstul final al dezvottari sale, Ele ee formeazé in paralel cu formarea, fa Zoologica la care apare o i La reptile singuré anexa embrionar’ — ve adauga elantoida gi ermios: numérul acestor anexe embrionare aste legat de co i dezvoltarea acestor vieluitoare. 4.1.2.4 Anexele embrionare la pesti Pestil au 0 singuré anexa embrionar’ ~ vezicula om viteling. Ea se formeaza atunci cand aria embrionara este Ins (fig. 25). Dupa ce margines de invéhire acopera dintre aria embrionard si extraembrionaré @ fot care va crea un compa inferior, mai 13 ~ s\ unul superior, dispus in aria embrionard, ty, rudimentara. forma derd 18 guinBues eeja gyeG0q 0 ezeauu0) es Of nu ajajeweus qiosge as a1e9 uud ejenuso (SUA IIeUeD UUs aNiLUUd Use NO eolUnWioD Ele siraon sevopnwaesne msereezow i$ riseRoRe Up FeuNY euLO "Uz ‘By) gieuouquieenxe B20 ep sieuouauis geg uo foue eaieiedes ud o1uWe no jue"IWoDUGD adeoide ezesulioy 38 ‘greoyiquio gynarzap, eons, ‘auedsip 18 ezeyone eee eS es je ‘ageqnouy op BLL e edng yewnsucs wresed el szousBoremy “97 “SL yen 8 1s Wy eseidap BA 98 inéngie jo) eopuly hes) Jeuouqiueesxe jnwojeo FzeauWe] 9s injnsojuWIE 1) soLeRKe e loo nes) s9eg on leseo.es e 18 soUeyy) eB sndsp —‘injnsomwe ea.eul0! e| eonp sino naed sojseoe eaieuorzn4 ‘@pades Jew eonzep 68 18 wepozouw aie nu ‘(solUWeold) eJeOUeIUE BIND ‘2yero39j aonoruERE oj=3nD ‘gdng0 4 ‘gibuoUaWeeiixe enejdojewos 18 jnuwepojee UIP eyeULO4 Ns ‘180 ‘(aleseye] grop I$ BleOUE}sOd uule Byno nuyed e ewes \se6 ednp elaq e enz U weo euede (9z ‘By) snsoluy (epiowere solulwe) yeyden euO} Jon 08 e129 arEUOUqUie un} aqe0) “aeyonzep ep syesuene /eW i uno © eevoeeo fecal Sune wid "so8 rho 1 In up gzowso ubd ien| uns | eli “exeyonzep EZEUEA soje610Ue |S eATAINU allONsU Je! “JOUePXe jrIpaus 9 sjoeuIp unieGel eane e EIB) BORE 98 InuoUqwe ‘uESed © idou, lgsed e| sseuoyiquie sjaxcuy Zz'E'L snus apa eyeod 28 e604 ep njaind pugo loune osedsip $ gzeyone os e3 “euoUqUi sojunesep & ezeynuinoe ap sonsezel |$ aijeuidsea op ‘aianu | uebio sp aiioun; asamdepu, glesqqwo moyen ‘nSed 27 “puindues eneaja: uud ang ‘pleuoyquie eue up eunbues "ojo qu eowunuios 10n sunBues | eieuoUquisestut ‘S auynBues esen Usuquie @| aBun{e Jon ann teneejai epenul Jon ajeunbiy cIequou9ye aisle: enop efe0 ‘io, eavewio} Ramp cp unos e9 ‘288% punBues enesjes vo6ues ole syenBy aIUAUIa \opue ewe! UUd ginoizen Up ajen| juns eAnNU ejsjue}sqns gndeoul £7 JUeiqwWe Injnipow BUees ad sjaue1y as injaind 30 guEC eles JOAZSP S4ES900U GUE Bp s|eMazal seo} PUBUUCD ‘8}Sed 9p |nimye!nd 2 glequen ele) | yeSeye Jainogs un eo suede gjecquio ejnoizen, foomposeeye “z fymseydomed "1 “uens fauopi09 uvjzejes ap lord ~ q SaupssyA foTRotzea mENgoMpe 16 MMuoUqMIa TERATTINOS qmndsouy - 9 ‘mimosporsiq vereaenpapEr - gq fsonemsedonap [oseor 9 onpaty op qasszeid 8 aerprourd soqaiqos eorenoszep - Vy sated lereuopsqmis sojsxowe varwuniod "Sz Fulintraembrionar, circulat 1. Cuta amniotici anterioraré: extraembrionar; 4, Vezic tealizand circulatia sanguina alantoidian’ sau ombilcals (cea de-a doua circulalie), ce leag2 circulatia sanguin intraembrionara de cea extraembrionara Fig. 28, Formarea slantoidei la psi: 1, Celomul extraembrionar; 2. Vezicula om seroasi von Baér; 5. Albu 8, Amniosul; 9. Vase alant A, B~doul sta Cogja calearoasa a oul 28 jembrana seroasti “camera de acr. Camera de ner; de gaze, rol de organ ‘embrionulu, Ea involusaz’ p= 1.1.2.3 Anexele embrionare la mamifere Pe langa vezicula ombilcala, amnios si alantcidé, mamiferele mai au © enexa embrionard foarte important ~ placenta. Vezicula ombiticalé (sau viteiing), la mamifere; nu este prea portanta sa se reduce pe masuré ce spare placenta. In mod rin absor A lepure, morfogeneza sa prezinta multe Endoblastul ce ia ni formand cavitatea last si butonul embrionar se care ulteriar, va fi delimitata de un strat de idoblast, ce formes: Fig. 29. Diferite stadii ale cezvoltirii anexel aembrionar; Vericula ombilicala;62 FpeMoyy “g fous no pUssIU wunoey "p ‘eusoud umpyouszayy “eg fee uMBUBe seA “Z Hekiqo‘oNL “T wueungong ednp (garaqos) ayuaoefd yoyeatu BL aUp 18 FUTeM SAU area “Oe BE az 1) puguui seuoueweesxe ryseigoz—ew 9p ‘ew! ejgnp ISeIGEION Up EzeEULI 98 BB (Ce'OY) WajeU! UISLEELO |S yeieu @p 18 SANLINU Jo|NqWIYOS & eueINBise ep areyuueW eldoud BIeUOUGUIO ExEUE O Isa cqusce|d —Jo}ooWe |Ruojo9 ro Yoder axe|qes 60 ‘eon ep 3X@ no Nes J]eued ynun eUo} gns oUBLUBS sje0d gunaidul ‘seuouquisenxe inwojeo u epunsied 89 génugus ep je6ep trun euuo} qns es-npue “BIBUOUGIUA (et ue ulp euinoid eq “esnpel seul elUELOdWy | pile ep ‘ez0en|6 ep sun ‘euLNgIe 208 © go efizodwoo uy “sonOLUE Sunder 98 29 ono “oroyusew 9 'f19U98 Up jnnseb re oyoeds jnusstuzooUl 9p injsjoo}selq eie}esed “tn ‘35 ezausEopow! 3d UNO4 10A 28 JojsuE0p109 [2 soley 9} de ‘e1eo Lepued 18 WOM laine ‘pieuouquie 2) Seen opund geejvereyp 28 ‘eeotauo lemozen mselqozeus Uy; 8e isting 4 tipuri de In functie de aria de rispandira a vilozit jonara muttila, placenta placente (fig. 32): placenta difuza, placenta cot zonala gi placenta discoidala, in cazul placentei difuze, vil coriale sunt rispandita pe ‘ntreaga suprafata 2 corionului. Acast tip de placenté se intélnegte le solipede, suine gi cetacee. 128 prin dispunerea irepun corion far scenta zonal, are inconjoara corionul, food, morsa, vidra, ete, é o placentatiei (dupa modul de ri ‘A~ placenta difuzd; B ~ placenté m (C= placenta zonalé; D ~ placent tiledonata; iscoidala, Placenta discoidala, se caracterizeazi prin dispunerea vilozitatlor -© masé unica situaté la nivelul pediculului de fixare a fat Acest tip de placenta se , rozatoare (iepuri, gobotar criptsle uterine. Asemenea piace vaca rumegatoare, a c&ror partur ‘mucosa uterind ru se distruge. ‘in cazul placer le coriale vin fn contact cu elementele conju ute observa la oaie si capra, la care parturiia este insot (8 de hemoragie, fe pierderea unor mci poriuni din mucoasa utering cu o foarte mic sAngerare. 30 andire a vilozitatilor coriale}: inegte lam: le coriale stabilesc contact direct cu sAngel Vilozitatile coriale seéldandu-se tn lacurile sanguine uterine pline ou sange mater se stabil o comunicatie directé intre cele dou circu ele se intrepune e; rofoblastic. Datorita retatilor fear © dinlre componentele placentei fetale si cele materne, parturlia va fi (8 de o hemoragie puterica, igur8 schimburi dintre a produsilor catabol corpul mater si placentar: Fig, 33, Reprezentarea echematicd a placentelor dup modul de angrenare a tilor coriale cu uterul: = placentd sindeemo ~ corialés -nta endotelio ~ coriald; D - placent& hemo-coriala; 41, Vase sanguine; 2. Spatii hemoragice; 3. Epiteliu; 4. Tasuit conjunctiv,ee “ejeuozues yyeude i sieinpue|O ede ‘e1edose =p youd :adn.5 121 uy aiejiuese “Jojemje0 euuoy edn aoe 98 af (6°54) 219 sjuquouoy P pteinBise 3380 ojeyo4de sjeine> equ eluaiopy “FUEIGuA inoeud “znjaut Sunuwoa sjayuebl0 ej20} osesg6 9s 120 Wl ~UUSE|doIIo O ‘EUNEUIOsD uy 7eBoq najonu UN-UIp eynyysued qUns sjeyayde ajainjeo “oIBojOUOWy 3j9 eoigno "(eaupuy) eojewisud erualoun) 40} easezyejoeds ‘smeyeude sj9In}0 ‘Sp BUEIqWaUI eiseece ad jezeq rjod no puuid Jojauelquiesui © sialiueiaip 0 E> pugiede IS spueyeziodoanul up lew} ase Blezeq ELEIqUION, a nes euesio soja) eleyeidns puuadose "BlUssqe sei] Nes ESN % soniou “uejnosnw) syezye0eds owse;nd jus ejeye se) 1S tevjeiide) eyezepads und yew quns janjnse} aseoe Up ‘uinBues inns: ; ‘uejnosnuw jnynso} ‘SveIZe\CejOUW sIes Sjojenuep no Ayouniuod inansel $ ” € Z) + BIDOTOLSIH wamouidvo ze VZANSDONVOUO fb ‘nypadses injnyensgns ejlesjusouce 2p gee) 9}80 40} ejuazaig “uatlualeypoyo jnseooud uy Jojawizue je yueHOdU ‘SUe0} )njor jefluapINS Ne ‘sjuS084 Yew Lej9o199 ojeuIel0ud Jazayuls UeseDaU zjosjonu (8 yzpeoulWe gze=wLi9s [9 2261208p ‘ealaljueioypoyD EzeS|uanyUl feveyp op da inigoey, souseds owueKxe j\puod JoyuINUE 19eJ0Ne "agen 109 jesdy) nzeo Ul “ea]a}ON 9 ‘10ig9 ‘sue 9p sojadnu6 eeunioe uuajul uud Noy ep zeUopi0co jueiaip sp saooid \seoy jeogeJsop a5 aeUOUAUIS ‘aljas0xe 18 aijowiooo) ‘azouljens ep jnjezede epozely wis |S (eaja1d) eilsero1d ep sojeueG.0 a1aiseu 2p BA [nwJepo}y ‘s¥ujnU |p s[eUeEIO eULIOJ Jon sjeuapopLD dj9/nj20 je Jexpe1e9 no soyewisud Joje!njeo © soueIS soy eywnu-ese pug: ‘9p pieBa) sues 4 en RoIBoy ‘Yeo; spUINU Un e| B18}82u ep JOA 1 1082 9[@ eajsecons ojunizinig yuVvIntao VaNaLLNawasid Zz"Fig. 94. Celule din stratul Malpighi (mucoasa bucals) la dreqpta~ tonofibrilele continute In celule stunt taiate in toaté lungimes lor; | 1a stdnga~ cunt taiate transversal, 2.1.1. Epiteliile de acoperire | | | | ¢~ epiteliul simplu prismatic (schema) ite dintr-un rand de celule de aceiasi forma, situate pe o membrand bazala. Dupa forma celulelor, ele se clasificd it ‘simpli prismatic (ciincric), simplu pavimentos, epiteliu simplu epitel pseudcstratifct Eptelul simply cubic. Este format dint- un singur rénd de celue cubioe | formesz’ ‘nveigtl canalelormici ale glandelor salvare sial bron i 3 simplu, dar celulele au inaimi diferite si numai une forme secretoare de mucus (epiteliul tapulmonare). ste previzut cu cil, Cel mai_frecvent printre celulele a intestinal si al bronhilor ig. 87. Bpitetit simplu eubie ale unor glande si unele canale excretoare (criginal) ale aparatului genital mascul. 34 max(euyBiz0) sem AU €— | pune 8 yequiog feoide Ul “20Ko) elueisgns 18 2: nipayde ys0y "}20) fp voujuinuop eueod jeu |e 'ezea e\SeS0e je) gzeauienosap 98 (§ soul ‘ezeeqUeleyp as jerausedns 20 "JEON jnIpew NO EWES UW) UIA ee eppeuds & renue8 eng SteuBtdreyy) sereoomds mens ovesate8 7eNS serezeg etesqmmayy qeaypens (ound "62 3a {pown nes syp guodwoo 28 aInjs0 eIseoy ase 'jepiied (soulds jnyens) sourds yoedse un nep r-e9 ‘ejuqyouoy § wlozoulsep ud oyun 2 9p LNpUP) O}yNU Jeu UIp YeLUL0§ eISe ‘nHoo|us IMIENS, ‘soyesaue6 yess ep § eeullunuep Buecd lew a1eo nquad ide ‘unjens ‘ayjelojeo eulio) Jon 16 aloe SUe04 pin 8S af ‘elezeG eueiquisi od eulluds 25 89 eonewid nes eojano anjoo up euLo} B89 Tez=q MINS ee yiedns 1 nioojfs ‘jezeq :einie0 ap ajediouud unyers 14 ls0} PU foejeud ep efoury aiSeuidepuy eo ‘sowewined yeounens yoeju0o Uu, UI a1e9 no {ntpawi ep aijouny uy ‘soonus 1§ sowsoo sojuowined yeomIeNs inyende ‘Sujsip os ‘je;oyledns mens up sojeinjeo ewuos gdnG ‘ap indg eueju09 “ales sojainje9 BuO) ecnD ' jez Buesquiow o ad yezoke aise (lezeq) puny jiniso ep Unpued eynul feu up ejewWo) yung “ayeoyHesAS typ no yoUpUYS Binyeo"z, tanotmnftoo zea} “T “se Buy2.1.2, Epitelile glandulare Aceste epitol secretie si excret unui produs care va intracitoplasmatice, iar polul circulafie de la polul bazal la cel apical, ce va antrena produsul de secrete pe cares! va excreta, ele secret un proc Glandele pluriceluia in aglomerarea mai multor celule giandulare, Dup& modul in care aceste glande tsi vars produsul de secretie, se disting doud tipuri de glande: glande exocrine (cu secretie exter) ce dispun de un sistem de canale care vor varsa produsul de secrelie in diferite cavititi sau la exterior gi glande endocrine (ou secretie interna), care nu au sistem canalicular, lar produsul de secretie se vars sange. 24.24. Glandele exocrine morfologie, structurd si unerilcellelor in arenchimul sec Dac conductul este crept, se numesc glande simple, iar dacd este ramifical, se numesc glande compuse, Dupa felul cum sunt dispuse celulele secreto tubvlare ce au forma unui degst de manusa si glande acinoas cu celulele cispuse sub forma unui bob de strugure (fig. 4 Ge glande pot fi clasificate in umnatearele categori se disting: glande (aiveolare) Ambsle 38 Fig. 41, Schema diferitelor tipuri de glande exocrine: a. glanda tubulara simpla; b. glanda tubuloglomenlaca; e. gland acinoasé simpla; d. giand& tubulara ramificaté; ¢, glanda tubulerd compusa ramificats; f glande alveolare hh. glanda tubuloalveotard ramifis 1 g. glands alveolare compuse; glanda tubuloacinoaed ramificat’, lande tubulare simple, ce au forma de tub cu celule situate pe o rent tut ingust i se deschid In lumenul organulul 2. Glande tubulere wloglomeruk tubulard sub forma de ghem, cptu Un canal cu epitel bistratificat (gl. sudoripa 4, Glandele acinoase simple au portiunea_secretorie ‘Sptusité cu epiteliu piramidal ce delimiteazé un lumen (glandele lac 5. Glandele acinoese compusa ‘multi acini glandutari dispusi la extrem: (glandele salivare gi pancreasul exocrin).ypo|nons.) eveyone }OSnUu ‘s0s0) eaysece 420{69 @ 18 engoUNiuo® sojunns ALS 88 UNG “JeMUEo yezebe ‘eunGues Jojesen jrunf up ayo (8 Bleuouquie epeousd uy ep seyoedes zeveu ‘ne anyountuoo 219/n)60 18 goIBojoyow 10) es}eysuANID BIeO} ND Ip So]0qeI9W e[ascoald S20} eZe91OPI009 ‘InjoolselA| ‘syjpjoid ezeo.ogeje sieeuiGid ejeinjeo 1S eaypo ‘sjeyoouuse|g ‘entoees sjews|a uns sleojes6im oj ‘S|eWUaWEpUTy so\joqe}ew Ijouny ne oja}po:q14 “eAYOUN! s¥SsjouUje! gfeuiNouszeul eInjeo easy “esjseoe |p eyuicepul 9 e}ey/SJenip 0 |$ euncnsaid ‘anjoun[Uco Jojaynjeo & oye|oUEA BesEYY ;p0on9| ‘IMDoWseKd Bues jnynse\ igasoopu, 40 88 ‘enyjounfuca uunsuss sjequie ‘eqensul 18 syezuemnosen ajsa eg ‘9inja0 njeo 83 Jon aieo nyqued ydep f98 uouneu soun eissoy ejeuozues sedas joydeo jnun jnjoa|qo 0} Spur ‘3p uSnpoud yoaujp esven i$) eajsaoe aieo ul ‘suinBues 2} ajeinjea Imjoejuco und 16 eveojeioxe Jojajeueo ejuesqe uud ezeezu euyoopus aepuely “ZTE vousse|doyo e pleajonueidns eeuniliod |S apueld as aljaioas ep injnsnpoud eazeUjWie no Blepo ‘(ouUs0/0WN-ojoy) euLDOde sojopuE|B yrzeo 1B eoueOW no jueywoouoD gue es jnsnpoud ‘Sunvznyp uucl zeuua 80 eljai9@s ep jrsnpold “auUoOIeLL JolepUeIS zed Uy “euuoode 1S auoojoy ‘auvoolaus ul ezeezqewleysis as auuooxs aepue|s ‘eiai008 9p iminsnpoid e aves ‘e1eo naqued adey ‘gunywes ep gui jezeq injod anuy sen Injod 2 ‘'soje jew ‘osndsip aijeioes ep sjnuesb jajonu ne ejainjao. snBu " ‘na eejeIHolew uy “soulNgle ‘piny snpoid un ejaioas 99 5019s 1UE Up sjeuHO} juNS aseales o/opUE/D ‘oyu #8 eseoonu ‘eseo1es :u, 1098 & voIUIYO EsN}eU 9p ellouny Uj pzeaziewisjsis 2s 2j2pucis "|fibroblast, In general, au o forma stelat& sau mal rar ovoida 8, avnd aparatul Golgi si reticulul rugos bine reprezeniate. Ei au capacitates dea se transforma in celule adipoase, pigmentare, tendinoase, le, mezoteliale etc. Secreté substanta nctive, cele mat mobite ‘sau fusiforma, grupandu-se cu precddere in re Forma sa tanara se numeste hislioblast, avand vassior sanguine, avand tn citoplasma mascheaza nucleul. Aceste granule partic ina etc. cu rol important in coagulare etc, Mastecitele secreta heparina, apararea organismul aglomeret, constituind jesutul reliculocite, Este 0 celula globul turtit si dispus petiferie, restul celulei find ocupat cu grasimi acumuleaza grisimile organismului provenite din alimente i cele sintetizate laboreazé factorul de clarficare sanguind ‘inedreata cu granule de ele stratului baza! al epidermului ibiacente contra radiatilor luminoase gi calorice yne. Sunt reprezentate, In general, de celule provenite din sange care migreaza in fesuturile conjunctive ( exercité functiile imunclogice, dupa care se de: ‘recvente sunt celulele polimorfo-nucieare neuirofile si eozinot monocitele si plasmocitul Plasmocitul. Este 0 celulé mai rar intalnit8, are o forma oval gi hucieul dispus exceniric, cu cromatina dispusé radiar (spite de roata). El secret gamaglobuling, intervenind in procesele imunologice ale organismulu 42 2.2.2. Substanta fundamentalé tesuturlor conjunctive tn care con (cartiagiu) sau curd si lar (70 %),-mucopolizeharide e, iar sérutie si glucoza sunt foarte variabile, in functie le organismulul. Ea este un rezervor important de aod. Pentru organism, Fibrele conjunctive Aceasta comp: 1A @ tesuturlor conjunctive este reprezentald de fibrele colagene, de ret ind gi elas , sunt drepte sau ondulats si grupate, de obicei, in fara @ se ramifica sau anastomoza. Uneor se pot dispune fesdturi neregulate sau sa se orienteze pe directia acliunil fortel tractiune a factorilor mecanici. Electronomicroscopie ele apar formal subunitat! reprezentate de : fibrile colagene, protofirie si flamente. Fibrilele colagene, sunt formate dintr-o proteind numita colagen, cere In apa, rezistent la actiunea i, dar este digerat de pepsind. Prin fierbere Fibrele de rei in microfibrile foarte subjiri (0,2 ~ 4 mictoni, ce i se anastomozeaza sub forma de retele. Se afl cu precddere in organele hematopostics, limopoetice, membrancle: bazale, In jurul fibrelor musculare gi in tesutul conjunctiv lax. Au campozitie foarte aseméndtoare cu fibrele colagene, fapt pentru care au fost numite fibre precolagenice. Aceste fibre sunt mai abundente la ft si embrion, iar la adult se transforma fn fibre eolagene, Fibrele olastice, au 0 culoare galbena, sunt subtr, fine ramificd si se anastomozeazé, for cu ochiuri de dime: diferite. Se gsesc mai frecvent in unsle membrane elastice, tr elastic, In me ‘sub forma de eértig. Ele contin in structura lor p confera proprietatea de @ se alungi si scurta pasiv sub influenta fa ‘mecanici. Aceasta elasticitate se datoreste ultrastructurii macromole: femeaz& cu macromolecule sferoidale c2 se transforma in intindert itatea lor diminud pe masura ita impreg e calciu, Ele sunt digerate tazi, enzima ce se afld in sucul pancreatic, Cu orcein se Coloreazéi in rogu-brun, iar cu rezorcind-fuxina Weigert in albastrujeuwopae JPowkieo |mUsWeB) UL UE 2S | “esnpal syeq) qUNS BjeUsLIEpUNy ss jeu0 "guedied ‘iecina 9p 2% nsal tn ne eeu Je ‘SoUulpuel [20 No JojgUEWese 8Is3 veNaWWe sejueWesy njnseL “yeinj29 ojaiqy ed sxeynorpuedied june ueyd |nun sje.ay 9p ‘nouneuode Jeo no JoveuRWAsE ayS3 je!0Se) njnse] asvoupusy args *Z !ozoue, 1 Buse) “eTeuprauoy 38 ~UODUS, “by Bh aufpousy °¢ ‘oswompuny agg “7 (teugt0) -yreszonstran euntjoes ~ wopual “ey Bu glepisuos as sjezoinsuode ayeo ngqued ‘e2ued feun euoy ans oseig| 2s euay. yuepedeid no JepWs e1s3 “qNosauode njnsa) p By) $0 ad sojtyosnuu emosul tiled ep nes euefio ep aueiquiew syscoe gBe0] e120 xe) AK. Insel Lp FIeULoy ‘eseosasqne 1S uejd snBue un-Ru! asnde|p e1ay no IRUCLOD ‘ue 2s aieo ans glezed eue:quiew 0 ad guilds 98 20 aytin) ainjea 9p PUR! ‘syeui0} une 313 189 alll BNO} 6 euljuos ie 08 20 ejeseosin Plejsued elo; 0 ne aq -eolpseoued 2se0196 18 nouojied ‘gineld ep elewezeidey ‘esea!es ejeuesqulayy ((9}9 Kou “guys yeou) aseopeustouered yer Inwuep se 1 NY asaigy BjouedquUayy JojsueBi0 e aiuedooe ep uno e&e Usid anBuls un asnounfios amp) ’e fsonseie aan °Z fousiyjoo auqid “TL {rewat20) tsxz-ndosd-co} amounfuoo inansal 2» 2a “(2p 61) ouowop einico § ppoulseyd ‘aypo}sew eyDOIs!4 ‘op sjawazaides puy ‘aiay axjuud esndsip uns ajenje0 "20 Und feu 6 eujpoged 9p. ‘auSBEjoD auqu "eouOWose

Iide) und ys80y -soiBuods soso jnynsaj ySoUed op wadooe jnuinin Imuepeoeid op eySaqssoap es ans: ‘uiexa ngoedso! 6 we WEPUNY |nwaIsIS EZPEUUIO) 20 yaixe © 1S 189 JOUOIU! BL IIE gm un 29 aiede ee jaeduioo soso ynynsal. 'BSE050 a1ejapoulas pluizaides 29 euuoyoue at ‘asndsip gye es auaisieney ajou J00U] juNs Nu Jep SuINBuEs eseA uljuCo leueo eiS1u pisixe siane) ds Uy jsou0a undsip 9s jeue: 18 sonejuy ‘eBugs ap osen gue es ef O}-g 9p ese0i6 aseoso i “SBeONeU wuNeuIUNe) feUED 21369 U “InjNSO WLWIEUN| ev jualio no ‘sleneH aIno|/eueD ayuinu ‘jesjUE esndsip ajno|/eueD youn [runf uy Biednu6 '(eyedoosej=}) soLqueduee elue| ep gu} gns gsndsip glewowepury ejueysqns aie ynsej seoy joeduio9 soso imynsel, ‘So|Buods /§ joeduloo soso Jnse} EISIKS WSIUEBI0 Uf y Jon oweue esndsip puy sve ‘eseeso owe] JojouNd fgonp jewnu gzouaBos}so u! UINelul af— ‘gseoso aijaucsel ep auBlew 0 euizeid ojeynyoe 2p epeouad uj ule) 9p “(UOID og) SIEW aye} 0 8 sIeajon ginjeo jung “ezus6osjso uy yueyodul fox un yozea 'guiind ewserdoo No Bzeazow}seue yeueo ej6u lurzexd 20 eyseIdoe3s0 Uy syenyS auMJeuI sseCs0 aInjg0 qUNS ‘2/2}1008IS0 Inpe 6) j2 leze}eIS0} © ELUSE|do}O UL edigied Je go eed es |S (eujesosed) ejeqewepuny ‘OUID9A Jojgjn|jeo oe nd BzeOZOWIO\SeUE gluzeid Jo] euusejdono 6 sieouso ep nian e tsje_ us| foun. sends (es0U @[nj90} sISeIGOsIsO 9p cieI (nieo ep Hhe80 ‘sojduods soso inns} ‘eiejoale RUUD} qns NES efeulssp ejaceo Uy yainBaau esndsip uns 93 ro gzeuien ao ejosdse 9p ‘ejaule| sp pulios ons eundsip (nig|20 9p yeuoaieo ‘niojeo ep YejS0)) nig|eo ep Lnses no BzeeuBox $0 gnu ‘soso jnjninsal e glejawWepLTY eluE}SscNg ‘gleIpuoaopue axedyIso ~ soso nse} u guuojsues, 28 ‘lode a1e9 ‘soulGeyued 3nse} Fynse} 20 ednp nes giewsep axeay!so ~ sos & gyoeup eaVeUO}sUEH Ud EzeSuUIO, Os |S cuauljsns ep ejjouny nquad yeydepe ‘uejerzes ‘np nso} un 9i83, soso jnynsel ZZ 1S sonosiuew © ‘ejesqeyeneyu) Jo|unosipOsiticarea desmala se intdineste, mai ales, 2 oasele late (oasele fibrele colagene se crienteaza, se ansforma In osteoblaste pa a doua, cel r (preosoasa) ce le va smela ‘de substanfé osteomucoi pregneazs cu fosiat de calciu ar, paratiroidieni, gonadici, 2 se in os primar, Acesta, prin distrugerea car condrocitele etapa 8 doua, pe linia irectoare gi a lacunelor formate avanseaza din pericondru ‘elements conjunctvo-mezenchimale gi vase sanguine, Elementele se transforma in osteoblaste. In etapa a__trela, osteoblastele se inconjoara cu fesut preosos, iar substanta fundamental ‘se inearcd cu oseind. Osteobalstele prinse tn seriat; ¢, zona cartilsj hipertrofiat; d. zona de osificars preosoas’ devin transformandu-se in osteccite. Lamele de substanté 50 Preosoasa se transforma tn lame osoase, paralele cu resorblia unei parti a traveelor directoare, 2.4, TESUTUL SANGUIN $I LIMFATIC ‘Acaste doua fesuturi sunt de o 2.4.1. Sangele Este format dintr-un mediv coloidal numit plasma, in care se afid in suspensie un mai de colule ce conferd sangelui un aspect opac pr ‘apa care se aflé in sdnge sunt cizoh unele substant rezultand 0 parte dintr-o retea de fring elementele figurate, id@ numité coagu roteind sanguind) in ochiurle céreia sunt cu Plasma senguina ‘omiagen, putin vascos, cu gust sérat, de culoare % din masa sangelui. Este formata din 90 % apa, 4% substante anorgeni le organics, echilibrul acido-bazic, reprezentand, pentru organism, ‘Substantele anorganice sunt reprezentate de saruri minerale sub forma de electrolit sau ioni (clorura de eodiu, fosfati de c bicarbonatj de sodiu etc), Elementele figurate Ace Sanguine circulante, reprezentate de leucocite gi trombocite (fig. 49),{(eanjew 2injeo e}) G0] 1 ~ z eane e}e0d 10} najonN ‘wesed 2} "juosoIL g-oWe ZL g 9p nujowelp un pupae sf soucjs pi ‘eyo0on9| ep eseoreUNU FU! 2/20 yun: ‘| Heduy 2s 9j@ ‘eonewserdoyo ‘dng “eyo0ans} up 9402 — 09 puRlueT Ilun #90] ¢ ~ ¢ no jnajonu ne ejese9pnuojousjed nes ejeyooinue1s) ‘yporsty uy AyoUNuco IyRyNsA} nJEAU e| BULICISUEN oS npupind 'goyeueboyo 16 ejoueBque pueosounces “go|Bojounus "(eBejo.0eU) exeinje0 soynisel 18 soyqorOW ® ez|poBe) ap wiouns ne ag woIAaCIW eudnse gzeauolioe 09 ezedy ul sjebcq puly ‘ouojeInpue eucdoud ny ‘ey0ane} ulp %g uleo gluzaidas 21g ypadse ep guyjewioop 8504 ‘qe10}00 Gejs ‘wWOYUe: Nes [eno ‘eleU ‘[eAUEO sndaIp jnelenu ne ‘1 De ~ $2 ep naoweIp no eouRJs euLOS Ap eynjeo wns: uns Geqojeu _naenu) (expo nues6) sjnued6 no nes (eySo;rueABe) exe y ajeod eUIse|doy.o ‘o}2 Jeqo| "preoojod “giayjey ap guUo} Gane sjeod slayle UL IENUNIED ‘ug 18 aueys 2180 je syooone| gjeun e| owljod eyeo} aise exe9 nejanu UN jeu 0 \S9qas09p 98 Jojayneane| eunyonys UY] oane| syeuinu as ejeUuoU ruguinu e1e¥8219 ‘0C00} ~ 0006 1&9 | 18:90} ~ 000L Bues ojosen ZG — | 9p ayse ‘9p 191 ‘s6ugs eyeseu98 yun un} pulLNJdSpLl BSU B10) “aEUeA gULOJ ‘giea|onu ouInBues ginjso qwns (eqle ‘@'y) sunues ajachi juns elolgo ezeq ed ‘eoueique oles ollmeudosd syaued 2129. soIpidiojsoj-opionj6 exoxduico es eleeudns ed puene finieu ep eise ‘eewey eue;qUIOW ‘(uoqie® ap prxOIG 16 Labo) sojezes wuny rajued gye\depe ise sojnewWe eunyona: ‘oye olBojorzy & igh epads no ad Jo] ruguiny “nujusd e| 1uOrOILI © ‘oD %' ep rujeweip un gone pue|nd ‘epeds no ezeUEN Bjunisvewig) "ue8xe ul Jo, eeleimjes ezeeinén co yde} “eousyued B90 INS Je! BleAUBO BUEZ Nd “ENEDUOD ‘g|eDIOOsIP FUUOS O Ny weep caine ul Fea pou euldsas woud ag “TT ‘sume ainoeia ‘OF yore] *1, ‘3¥00uoWNform repartizate. Durata iS cam 10 ore, Sunt celule ‘rec in tesuturi. Ele contin Citopiasma, contine granule mici, egale lor de viat’ este de 2 in sénge prin ciapedeza partoule encim jurata lor de viaté este de 8 ~ 12 zile. Granulocitele bazofile, sunt celule sferice de 8 - 12 micro fa pasari, cu nucleu neregulat, cu multe inci 18). Citoplasma lor $e coloreaz’ slab, acopers rma de tr sunt raspangite inegal Se afia i fagocitard este foarte redusa Trombocitele (sau placutele sanguine), sunt cele mai mici elements nucleate, cu rol in coagt de 84, ar num@rul lor pe mnt” variaza cu specia (300.000 la pore si 971 La pas, ele sunt mari, nulceate gi cu granulati in citoplasma. La granulomer gi o zona perifericd slab bazofilé, omogena, numi hlalomer. Durata for de viaté este de 8 ~ 11 zile, find distruse in decu sau tn spling si pléméni. Trombocitele, au rol in hi vind capacatea de a ap rega la ni ‘sange cand ele devin fare deriva din zona celui jn primele doud luni de vieté ale faceasté perioada calulele *stem’ dau nagtere hematillor primare care prin migrare vor coloniza primorditle organelor mielopostice gi limfoide periferice si centrale. Pana in luna a S-a de Viatéintrautoriné aceste formatiun cu exceptia organelor RA hematopoeza este independ afié colule sanguine tn diverse st baste, ce vor da eritracite; megacariocitoblaste, ce vor limfoblaste, ce vor da limfocite gi monoblaste, care vor 4 din transsuciarea unei part din plasma sanguin la ri ferstitale, Partea din acest lchide care alunge in sange prin plasma ganguina cu 2.8, TESUTUL MUSCULAR Acest fesut asigura migeds sia intregului organi conjunctive, vasculare si nervase, complexe ale diferitelor organe tn parte tate, intrand al musoilare) oe. 2u fol tn toplasma or fibrile contractile numite miofibrile. : ae Srucural, bre muscuar8 (nioctul sau celuia museuer) eet le alcatuita di membrana (sarcoler sarcoplasma) Speciale (oie), c din celutele musculare, se ¢é neted, striat si cardiac. Tesutul muscular neted Este format din celule (fibre) musculare fusiforms, avand partes central mai ingrogat, unde et at nucleul. Dupa jungimea lor, fibrele[nop 920 1euinu 'gzBaunos as nu joude 98 ojoueiquiow we) ‘eSeo.6u) ‘yeooungU Emoerp I are Hn sRTeurpnySuoy auryjoos ~ 30 joodse [e194 g1eyuco wy eesoe }e09urquL ap eieinbes he) indigo eS 8U}09) By6U9I09 ed Jede 99 unjyounupiu endep Puy PEsIUED aUIDjOId Up sjeUllOS guns ejeIuqUDINY gulajoares qns fon E — | no “gum sn “zONO ju ejonN isde ‘auunduigs) guiserdocies ep ojesedes “ate yelpou (éndsip ps 3s ‘(eqyoequeseu auis}o1d) 18 ueBoWw ep Yejeds uj sjeyuezaides wns es elusuodwLco luniznpouy equig "gayoe jew Isa ueInosNWW e1qy }g0 NO eseareUU ‘120 Jojpucdoyu e gluepunge 0 gIe}su0 (egy op euxBuny wus | od roionu oj Aijouls nes (epwp as nu aieD JUS! plowse|d un eo suede luzeides 129 soneieu: “ompnoenar yoigg MORN * fpsemachw Bighy “T ei) pew st OS eg yooxe sojapueis 24 exejnosnw, ypsnusALTE Fig. 53, Plact motorie: a. fibra musculara striata; b. sarcolemi; ¢. axon; d, nucleit Fig, 52, Modisicsrile muschiului striat in timpul ‘contracyiet . capilar sanguin, Ultrastructura miofibilelor ne arata cA acestea sunt formate, la randul miozind (dou’ proteine contractie). le de actind aluneca printre cele de miozind (groase) prin telescopare actina se unaste cu miozina forménd complexul contract actomiozina, contractia realizandu-se prin punfle de legturé dintre al contractiei musculare @ fost Tesutul muscular striat cradiac Constituie peretele contractil al inimii (cordul), prezenténd caractere situat cent transversale) (fg. fe musculare cardiace, sunt dispuse In coloane paralele si ele raporturi de constituire prin extrem izeez’ cuplarea iei, find considerate punti fiziologice intercalere care 68 de excitatie de lao celuld la alta, transtormand discul clar mai dezvoltat, ‘rec in miofibrila adiacenta, Tesutul nodal, Este form: embrionar care asigura contrai Cu carscter itmica $i automat, stabilind legatura sunt scurte (20-30), dar i foarte bogate in glicogen, tat sub endocard: nodiulul sino- rept, in apropierea orificulul de rentricular (Aschoff-Tawara). Hs, cispus in septul formaté din ramifatile distale 2.6. TESUTUL NERVOS Tesutul nervos este compone (central si periteric) si a receptoriior an a sistemului_nervos El este format din celule vor lua nastere cel ervos central si mec genera celuicle nervose (neuro mezodermicd). voriguilueo azepxo ul eyeGoq ise lJes]onu top nes nun pueAe 1S eueWLOIO UJ OBIES ‘SoINOZEA edse no ‘evew aie ep ‘ojun JeoIG0 ep e1s2 Jououeoued jnsjony eunoeuie ejainja0 ‘uejodiun tone 09 18 edieag Se0y “oiquooxe yuanday} jew Je9 sndsip yero nuoxe 1] "jod un e} ewpuep pugne gleno euLO} ap (euyovure) g2ejodrun pine “g qeunds tnuoyues arp prejedqmapnasd FInfso “E !Mustox0 who9s wp zrepruresrd oust ep rindiy “9 “Bi ojwounau e9} quuizaides aizues nes uojou (efoury ecnp) y yod 13 18 oueye ‘e1Eul 9480 yn fad ep goeayd nuoxe: 618 GuLO} O eZBR}D—rE 80 Lejody MLN sgamoxe guyfeumin, 6 ‘uuoucos Hotes g uoped sojous uomau jun euiayos “ss Bur 4% ‘ap undy gnop wip 1§ owe feinjeo jndioo Up YeUHO} pug "sons Injnwayss —e preuojjouny-oyow pojeyun —9ys0JUOUNaNy Inuosneny *1'9°2 ‘sonupuep equBuryad & B]ONZOp JOA 8s 18 uoxe anu ednq “ezens einseu ynuoxe aia}Seu ep eA rpnjgo eauBunjaid uy uuolLid yoedse un Jel Ne ojojseiqouneu ‘aveuR ssoaloU sjoINj9Qfxonulul, unde apare 0 zond clara numa. conul de emerge microscopul electron, sa conetta cd aubetanta tigoid este roprezentaia de reticulul endoplasmatic rugos ce indeplineste un rol important in sinteza Pre eutrofbirele, 88 pot evidentia prin impregnéri argentice. Ele sunt dispuse in neuroplasm& sub forma un prelingi sub forma de fos r& 2 S2 depariaaza de pericarion. La extremitati pre: Umflaturi numite butoni terminal. In structura lor se aflé atat subst ‘tigroida cat formeaza fibra nervoasa Fibra norvoasa E Este formata dintr-o prelungire neuronala gi tecile care o Invelesc, dispuse concentric. Prelungirea neuronala sau nauritul, cerebrospinali, acide i 0 teacd mm de nigte strangulaii numite nodulil (strangulatile) Ranvier si de nigte inclzuri oblice, incizurle Schmidt — Lanterman, La nivelul strangul ramuri colatersle. Ea are un rol import 62 \conjcarii un segment mielinic sub forma unui Ranvier vine in contact cu cel thvecinat. Teaca Kay-Ret Henle, este dispuss pe: fiind singura teac& continual ce dispare num: Nervoase. Este bogatd in substanté fundament putine Ea are un rol mecanic si 4 evidentabila la electronamicroscopic s-a putut evidentia prezenia a aceasta are teacd Schwann, ea se numesic iat daca lipsesc toate facie se numeste fibra svoase sunt nude, opt de mietin’, e teci si fibrele posiganglionare veg Prin ‘socierea mai multor fibre nervoase se formeaza fascicule nervoase care prin asociere formeaza nervul 2.8.2. Nevrogliile Nevroglile sau calulele si sustinere @ tesutului nervos. formate dintr-un corp cel ideplinese functil au un aspect polime i si_mal multe prelungiri, plasma nigte granulati numite gliozomi, iar unele 'm: fibrile. Nucleul are forme variate find bog: le pot fi netede sau nere imple sau rarnificate, se clasifica in: mecrogti, 8 consider ed pentru fiecare neuron ioe, de apsrare ar toate sunt rezentand in me diferite dupa functia pe care o ependimar substanta cenusie unde fac legatura di fibrilare au prelungiri ungi, create si putin ramificate, ‘nh substanta albé unde fac legétura dintre vasele je forme variate fiind rsp lul de @ fagocita neuronii degenerati. Au , Puternic ramiicat gi cu suprafata spinoasa, nucleul este AF citoplasma redusa, 7s9 (p'0'q "2 ag -6y) eiquiew|$ \youns ye6 ‘eo -sjedouyd ued ryjed wy eyeduy (88 Jewue tndiog “und soled eanunuap njuad Yezign uous) Joun eavezioaid aundwy 98 “eulve Injndico je MO}eUE jrypMS nqUuag ‘afesoci09 ayuniBoy syesodion opanireyg “7g Bhar ‘oquBvou@ os ‘uegyenty 9p eucz naved ‘oulBiew ¢ e01N86:0 jai ezeaumasep “Ele op Biko ny aysece no ‘teprozeden ‘one gzzeayin 8s sousjeue 14 9p eucz nnusd ‘iyBun 16 soje}o} @ ‘qo nes ydeup ued unemu) ssuncna aus] “oeseduico ep oses0}0} 6s f2uguvose afso0it0 0 ‘ejseede wud ‘pUEINgD "ye ORT “sepuyBuniz :20 soujowioad aunBy no WE;US L=tIO} lp Jauwio} waseuosep & e8ndsip 9je0 ang jewnad ap jexquiow © esoqy 29} za8e ayuijewuo} nsjuss 9y8080)0} SP ep MSU] aK j90 nujued sejue\d nes seo} igus @ SOuO}S0d efey ngwed sewed op 16 gleoueILe 19 ele; nujued JOP 0p nuewiel eifesoj0) es “ojeiquiaw ealoLosep naudd ‘BeALSATeS BIEOUEIU Eye 16 BP Nes Pleovedns BIEN C= rina cus ome ont emis ome pnt eed oso FPieted pugoes 'enopsjouuud ed emyzuecliad snd as /2}U02U0 oy vezobe 4 s1200 owojeue yuowsIe un ‘2IS90e ep Bled “soUIOUNIS lien! ROP UL Incuoo epeduyy ypnyBuo| inxe ad jeoan sndsip @183 yeyoes jnue|ey ‘(eg Gy) 19 no ejpjeed azepundes unue|d ep sJeqUYUI OIE '/=IUOZUO 6 lesuensuey ‘eyes i wanes — p ‘qemou from —q ‘psooutds wayjodo— = sd exqayo, “06 Bt (09 °8y) eunBues osen oyseus ezeoleioid o1eo ‘jewey 21 un 18 ereigeuen eunes indioo no pzeeqWIEp gen’ jemeu Om un ‘dieo:unagp Geule) sea ch elqeneA junjBe, leugoey e|siqeven uF tsed ejuniiewso! eye0) 1unnul en olen di BIGeNeA, ad onFig 99, Atiaeal: Ata pore; BOW bt ~ tuberculul dorsal; b, b’ ~ tuberculul ventral; ¢ - aripa at d= gaura slara; ¢ - gaura vertebrald lateral; f, f- fafa articulara caud: g- gaura transversé Axisul, are corpul dezvoltat gi prevazut pe fata ventrala cu o creasta pus’ in partea de o incizura vertebrala era ore, ia le restul speci Axle cal; B = la bou; C~ Ia pore: b ~ geura vertebral laterald; © - creasta e~ apofiza tranev Vertebrsle cervicale Il! ~ Vil. Aceste vertebre sunt asemanstoare, tn Intre ele. Corpul lor este in descrestere de la a Il fata cranialé au un cap arti sau tricuspide, prezentind géuri transverse cu exceptia vertebrei a Vil-a care este unicuspid’ si fr gaura transversa. Apofizele articulare cranial au suprafetele orientate dorso- iar cele caudale, ventro- doua fajete articulare Pentru capul primei perechi de coaste, asa are forma unui inel, iar pe ura cavitate glenoida. Axisul, esta des Celeialte vertebre le corpului In forma de ga gi cunt mai pincase si transverse sunt scurie, 3.4.7.2. Vertebrele toracale Numéru avestor vertebre este de 7 la galinacee, 9 la palmipede, 12 la jepure, 13a rumesatoare sicamivare; 15 ~17 le pores 18 a cal (ia. 95, £6, 67). Vertebrele toracale au corput scurt, fata craniala putin proeminent’ si cea caudala foarte putin excavata. Pe ci caudale prezinta cate doua fosete pentru arti Apofiza spinoasa este dezvoltaté, lait la rer carnivore i iepure. Apofi suprafata arliculara pentru articulare sunt late la baza apofizei spinoase. Apofizele mamilare, sunt Ge cele articulare craniale; la ultimele vertebre ele dex Incizurile , caudale sunt adanci si uneorl, la bou, transformate in gauri vertebrale laterale. 95,—————— is aiqenan indwo ~ q ‘ppequer9 promnonze pagocte - 8 tessoastre7 eayode - 3 *elerrero yrerqaisca winsiou ~ 9 tefesqouzen ¥IseaID — p ‘tereperour vayode ~ ne exeIHone Eayode ~ q ‘psvomds wzyode ~ e 9p prego} BIGaTI3, 66 “Bl atqonsas yndoo—y 'aIEDNED aupo4 — Ingqureste op suapon— y 182 9p (9-1) srequio, sqesqetien 26 Sta ‘316X00 ej25¢0 no ‘nes inpuei e| yepns ‘jel0es-oquuo] Inco pupWuO) FzeepNs 28 leo ajeines 1S siequio) aigewen p) e1eo teed er ul800 PUlUO} PugI2e}e 'EIpell BjeIUALO elajajeidns ne ‘stelues9 exeInowe sjezyode ‘ov0d )§ execqeBouind | JeORLEA UEC Ul B}EIUEUO aienonre ejelajeicins ne 18 sjezyenpwpul june ‘exeonre elezuody | | | | | | | quns osiajsuea ajezyody ‘Jeers eigeen ewiyn aude eueU up epeos geiven gleigayen jjgeaio sel ‘souuuryon yndoo ny ‘epuoda, 1 eionwes e| J ‘su0d \é eseoyg6eun: auequio] jelqeHon vequen ends sopiseoo afarenveqn —naued euginoqie jajsjeidne ere 20 SIEnsueN eiseaL9 0 16 EWUEPING GIeNUAA geqEUAR gIseED Oo Pupjuazaid ‘eqepns juns oje0ei0} ajaiqayan ‘ugsed 7 sprerqayon eyseoro ~ us grees 08 = [eyes Heiqeyioa lndvo - 8 song} — J ‘Bfepnes ¥IEISOD vans - 2 fpr yremonse vayode — p {yrepneo panope wzyods — 9 ‘gpepneo wens emzpyy - q ‘gseouds emyode - & cored | BIBOEIOY BIST ‘26 “Sh -proyureur eayade = ftgrequeseFig. 100. Vertebra lombara de pore: a.~ apofiza spinoasd; b~ epofiza artioulara caudalé £~ apofiza transversa; apofiza articulara craniala; = capul vertebrei Vertebrele sacralo Sunt in numar de 5 fa bou si cal, 4 la poro, oie si iepure, 3 la carnivore, la toate specie find sudate intre ele formand osul sacrum (Fig. 101). Fig. 10 1, Sacru de pore (A) si bow (B): be ere Ream ofa auiguard; d-gfurte secre draco © aipe £apoin artclarh cad; g~ bas orl sacra; a~ ope intrare abou: a opin socral medians; b ~ epoea prbeilecd cs ode eaaiog ¢— get seme aoa seas ssn Jelena seta u_marele ax transversal; fata transverse ale primei verteore care su gat8-la-pore, Apofizele articulsre crar prima vertebra, Variul sacrului este format aura neurala (redusé). Fala dorsal’ pres Fezultata din sudarea mai mutt sau mal varful apofizelor in sudura apofizelor le sacrale ater este neteda, concava cranio-caucl ‘cate un rand de gauri subsacrale pe fiecare parte. rumegatoare) si prezints 3.4.7.8. Vertobrele caudate Aceste vertebre au componentele apofizere foarte reduse, iat Volumul lor descreste treptat spre ultima vertebrd. Ele sunt in numer de. 18 ~ 21 la bou, 18 ~ 22 la oaie, 20 ~ 23 la pore, 20 - 22 la 4 ~ 16 la iepure $i 7 la pi ultima este mai are forma triunghiulara gi se numes ‘Arcul vertebral este prezent numai la primele vertebre, apoi este Inlocuit de 0 excavatie care dispere la ultimele, rémanaind numai eorpul fr8 apofize, 3.1.8. Coastele Sunt oase alungite, dispuse perechi, ine vertebrele torecale $i ster cu care formeaza scheletul cavitati toracice. Ele sunt formate dit Propriu-zisa gi cart putand fi sistematizate in : coaste pore (7 Ia carnivor (9 sternale gi 42 perech (7sternale $i 5 astemele); 7 perechi la galinaces (4 sternalEn bor oo (y01 ‘6y) epieseios ejeseo ‘ro eaxjnapie rujued eunzou oo serena etO9 <8 " aed 09qe © ego no eed exoey ed Ss apenas 23 emgode ~ 0 sereurssyso feusmsids yayod ~ tt ‘seupun payode ~ f gee “augur (Sos0 jfonu nul Yeu up yeuuoy PLY fo "QUEIpaur elu ad gsndsip eseouIGeltIE0-co180 Boa O sis: “2510p 1M 1S yeyonzap sndo ‘guelpew eluy ed Bendsip eseouBeje0-ce180 "3 eueo} ‘s0s0 euiBaqu Uy ‘488 jnursis ‘uesed €7 aa coered nurs ‘6b'E oun euoy ae 20 prey ‘asoypusde ep Esjuezeuded ejsogiepne eS eajeyw “2p” "ofewIs —so}\s200 peeves no arejrowe naqued eoeds no iqeuen unzaut 9 Jgunu un euzeld (nes eso fees guzeudes ‘gequen eouniiod le} od ule "sououn e2yode fein eiuzerd“iesl0p eounivog esiuen sayav00 indo —9 ‘nupuooody puguuoy euepscaid ese09 ones uwsis 2p Fo jeIpomelp gzeajnoyse 28 enuegs oo axeorefoury jezeanonse 08 Stenger 2) Reus Bubs: eyuny Bean © BEsLoh Bape ad BHO TED | oa Te00 re 1 yojeucewuays euio} 2p efouny uy YeroeNH Nes “a ese ‘n|NUEIS NdLOD Infezeo no ezeejnowe 98 ERIS BeVENWEIXA JEMOSEA ues un gepned eoulBiew i ed pugAe —‘SJONWIED | prowpuy 18 o1ed | opewsud “eueojg8euin! nop no ynzpneid Indeo eye os eI eaEMUENKe ©] HEyWaNXe gnop |S dioo un ewize:d ‘porz-nudoid Bse0arliculare reduse pentru lateral extema, lar separaté de precede: care cuprinde oasele fefei si piesele Ficidulu 3.4.10. Nourocraniul Oasele ce alcatuiese cutia craniandi sunt late, prezentand o fata inland, una exocraniand $i 0 Oasele care formesz’ craniene sunt impare (Ccciptalul, sfenoicul si etme cele care formeaza peret Fig. 105. Scheletul capului de cal aceasta gaurd in canel, iar la este dubla. De la baza apofizelor re pleaca, dorsal, doua creste fnucale ce se Thtdinesc si formaczé 2. Creasta temporal; 3. Gaura supracrbitard; 4. Fosa temper: 8. Apofiza sigomatica a esle mascaté de 18 extern’ se smentului cervical, Sup gaura az cranial si se eudeaz’ cu vede 0 tuberozitate pentru Margi le ale spofizei participa la formarea endocraniana, este neregulata, concava, formand bolia Pe ea se observa amprente cerebeloase, protuberanta ou, camivore) ce se cantinus oral cu creasta occipitald inter sagitala interna (fig, Fig. 106, Scheletul capului de eal (fafa ventral) apofiza muscular; 10,bula timpanics; {L.apofiza postglenoidials; 24.marginea interalveolaré, 25.premol 29.ganfal palatin; 30.creasta zigematios Inferparietalut. Este un os mic, trunghiular, dispus f u care se sudeazé de timpuriu la occpit Frontalul. Este un os par prezentandu-se sub forme difente, tn functie de specie $i find-sudatpe-tinia de-simetrie, cu congenerul su, la 108gor pzesuuio) 2182 ‘sjeploWps Suenoipuacued reuse} ejuny 2ieluey "Rison 1S ploue}s no gleslUEA e€9 Jel REIUO no EZBRMOUE op Pauley) “jezeu Inlunices no gnuguco 9s gjeI0 Bo) NO ezyode pupuuio} QuelUeLD eejeyheo Ut RIEIOGE BeIE|WWOAXS INSO no ezesjnonse 28 aid BUE|UEOOX EE} uo 60 jues Un EUE|UEIOOpUS yewixoude gullo} 0 e1e 'ese0UIeNOs esuniLiog injnjeroduiey epluseaid up eipaw eaupann sous}, rdgpe ‘ouaues9 Wied od sndeip 16 ‘ied so un aj83 jnyosodwo, “eypeu ijues [eunu ese sowoeds inysese 'e1ee14000, feu jnlleS 'pSeou!ane9 esrzis Jeo ® "BAIOSqo 26 UOJUId gosecain) nef on nes ge 8s es 3p jo iniueé) [essexsuen pyGunje gojdo equzeid ‘eueluessopue vies uewioy ezew! epunjou euneB no gyun ‘189 gplouays ginsy esvew Je! “gle gueje eIneB aisasdy | 7 Jelpau-osiop eienys ejepiouye eines |$ J281yoou i Injonpuce ealepILosap ‘UeI ee 04 ‘ud jesiop ‘eleioge evele ene ud esoge apiyosep os aieo ueIpIoBueys Injeueo ep eIMEqeNS ejse auelpiobuald iojezyode ezeq."Ieo C7 nnqeyuouy ® preraver wisees9 “2 ‘eresedum wsog “92 Spreproustfonas veayody “g¢ ‘tusxe apne trganpH|D “pz {Tee IEPA eqyody "7% ‘upioyeur weenIg “TZ ‘youedam Fine 0 Segody “ol ‘Tezoduie, jameo w Eonwwose Prgody “gt e piofund wise eyeuoyy jaye v yOREUIOS Immnpiougys @ zplaiund ezyody “gt ‘prosuad ms0 “+1 ‘aus reo “Zl ‘aTeow wNatD LL Te noFon ‘epenquoesdus Ban2g “g SEEUTE Bn : Derdns winep “ ‘TEUSLIONT “p {EZEN 'e WINEW “Z ‘AISI “T ayer ayy) nog ap yayndvo [MaTeWOS “LOT SE ‘s1od eseoseqn ‘sieoyeBauunu e} eye ‘led e wapine yeu “vel yeep 6s a.e0 nes indica epuudra gzeatejop 9s algo ed ep ‘jesuso sndsip &) ys} snus ap ygens 80 011 ood EOL 7 STU ‘ee yo BeseUuo} e| edowed eo pjesoqe auniiod o kop ese guewrinopve ee. ssac0 iow ‘neq | “eleyqIO repeove eaLeyUsjoP iwoBiz nes) e1eyeyo ezyode eoee(d e1e9 ed ep 'S pieuqioeidns eine6 ep eyesoLed 2359 ereyUals jwioy oun »S fewoH) ounfied © pugwezeid ‘yBUN jonz2p ayeo} aise ‘olod |S suecjeBauuns waunuod “BIEN 1U ellopul I80 Buewer90xe ele.gaura sfenopalatings ula lacrimal; geura supraorbitard mediala; apofiza temporala a apofiza retroglencid conductul auditiv . figura nezopalating, 3.4.10.2, Splanchnocraniul Craniul visceral (facial), delimiteaz’ cavitatle bucalé, na orbitare, fiind format din oase per pterigoid, lacrimal, zigomatic, (vomerul si complexul hicidian) (fg. 108). Este un os pereche, F cu baza aboral, situat tntre |, maxi si incisv, forménd plafonul cavitatilor nazale. Fata | este neteda si convex’, intema prezinté creasta nazo- I8 pentru insertia cometului nazal superior, jar cu treimea aborala 4 la formarea sinusului frontal, Extremitatea oraléi este reprezeniata de apofiza nazal rumegatoare, un tubercul ‘malar gi, la toate epecile, gaura infraorbitard prin care se deschide canalul 106 ventrale a csulul, se desprinde af Impreund cu congenera s2 formeaza major aura opticts fosa eraniand; creasta frontal Iateald; iteazé hiatusul maxi deschid trei conducte prin gaurite maxilare, pal Incisivul,. este agezat la extremitatea oral ac tun corp gi doua spofize: nazala si palatina. Corpul, prezints tuna bucala si alta sutural ‘concura la formarea can cea palatind dk i participa la formarea boltel palatine osoase. Pierigoidu, apare ca o lama oscasé ce se articuleaza cu fata inghi drept, prezentind o fat externa divizata intr-o portiune orbitara si alta faciald si o fat nazala. Pe porfiunea orbitaré, se observa deschiderea-canalulul lacrimal si o fosa lacrmals 407601 Ip aeynzas eoypoods ur 88 eMny2Ge| ‘asiz-nudosd 0) 18 eseo.gy unieLWo; Uud glueIsip e| e0e) os eimeBa) eoeD ‘oz “uoyosnu yruojnfe no gzeozijeo1 os eumeBo) pugo ‘ezoolesuis 88 oyjemole ‘ownje6s) e ezeajesi ap ynpow edng eUIUe oIMZO}e Uy BAI] 80 slese0 aU ojllemnoMe EzeIpNIS uuioy Ud ee: soytieinogue eudnse jieyeiousy *L:2"¢ BIDOTOULUY “we jBs0dwu9} 92 ou: jowoueduun ‘evecyeBeuin |S fe9 ej jeyjonz=p sj1e0) 2488 ‘(o1euL eunwes) inproiyomys’aionuies e| Jewry yeyorzep ajse np/o!yidy ‘euonjweo 1S feo B| Bun} eu puly ‘Inpro InIMPIONY Indio _ no BzeDINaWe == ‘InpIO;Yo}EIY ‘ajezyode sp mpiowoyis g6e0| #$ sou! no esi0p 12) “ewoUies lun 18 deo un-suip euncuioa ag “svenaipuew aunwe. eo jue Puy ‘ej@Buue} 8 eisBu ‘equa ouljens 0 aseousBelg:2000)80 up yeuuio) yexede un ap yewazaides 6195 “(OL4"B4) MDIOI (ouljs) guEWpuoo-ouc!o9 einzjoU Uud gpIouoico ezyode ep evedes 2 128 UN NO Je|NayVe ypUDD uN guueid ‘glelOge weIE|WEIIKS “ewonuseo e| jrosean; un na iS sied ‘eo e| solaqn}. ‘eweoypBeuns nod gnop ejeo au ) semnqypuew ynyudun eounjtied ed sey "gue 2d "pousteseUl eso) synul eu nes eun unues enop gwuizeud 1§ juny Jejnqipuews dco Un PURO} efe\uozUO UNWES prop ® guelpou IeWHO) =Isy "eINgPUEW “eyxeW INsTHELY EzeSY JS plousjs enuy “gueyxew 290 Je} ‘Ueld ep 10 gunjejed eineD- “ouadns Jejpreu injnsnuis e=IeU e| edronsed ‘eejpow ele “gieyonzop eayewobiz gise0.0 0 op omiedes 16 plete) “eotiojesew sunjjod 129 jeunue eayequotews 0 ‘guioixo ele -gonewcsiun 08 pe altul, permitind o mobilitaie @ pieselor articulate, limiteaz’ gi dirjeaza sensul migcditor si amortizeaza gocurile in functie de amploarea ‘si complexitetea miscarilor permise, aiticulatile propriu-zise se clasificd in: diartroze, amfiartroze gi sinartraze, 324.4. Permit cele mai ample mand ca un un spatiu cu sinovie. in structura lor intr& urmétoarele componente: cel putin suprafefe _articulare, complimentare, ligam: Diartrozs si complexe mig. unt categoria, sinovial ulafia diartrodriala; B- articulatia .embrana sinoviala; gitudinal dors rucieu pulpos. Fig. 111, Schema articuletillor: A~ amfartrodiala: a- periost; b-capsule articulard; c- d- burelet articular; e- cartiaj articular; f ligame §- ligament longitudinal ventral; h- disc intervertebre Suprafefele articulare sunt, tn general, netede si corespondente, flind reprezentate de capete aticulare (respactiv cavitati glenoide sau cotiloide), con glenoide), trocheli (respectiv cochlei gi fatete plane). Cartilajele do acopenie, sunt reprezentate de o lama de cart ce acopera suprafata articular’, cu rol de a evita uzura sa, de a usura alunecerea gi de @ amortiza gocurlie, Fibrocartiejele complimentare, au rolul de a completa suprafetele articulare atunci cand ele nu sunt per burelete periarticulare, Ligament a periostulul de pe un os pe ce apar ca un mangon articulare, care se prind pe conti avand forma de benzi fibroase, rezistente dispuse 110 Cepsula sinovialé (membrana captugeste ligam: strat extern fibros care aderé la capsul Subfre formet din fibre colagene gi fibrocite tur © membrané co ind formata dintr-un transparent, urme de grésime si séruti minerale. Ea are rolul de @ facilta. alunece articular prin inhibit, 2 de diartroze sunt: de alunecare a doua suprafele june, reprezentata de inchiderea unghiului articular 5) f esoase; extensiune, migcare tie sau apropierea raze e de planul sagital al i ie, migcare inversé adductel complex prin care raza osoacé trece succesiv prin fl ‘extensiune, abductie, cu efectuarea concomitent’ a unat Dupa forma suprafetelor articulare si migcdile per = formate di 1d migeariie de flexiune, extensi ate cin trochlee si cochlee, permitand ine; artrodia - formaia din suprafete lunecere; diartroz8 rotatorie sens, permitand migcari de 3.2.4.2. Amfiatrozelo In aceasta grupii intra articulatile cu © mot supratefele articulars in continutate: cavitatea arti Printr-un dise fibrecartilaginos (fig. 126.8). 3.2.1.3. Sinartrozele te, cu suprafete contin inite mat le capului, Dac’ Iegatura se face prin intermediul tesutului , ele se numesc sinfibroze; dacd esta cartlaginos, incondroze si daca este osos, - sinostoze, ccaselor ce participa la constituirea unei articulati se le (doud case), complexe (mal multe oase) gi multe grupe de articulatii complexe), lafile se impart tn: articulatile capulu, ale celui gi ale membrelor.— coloanei vertebral 1ues usp ouojwed jews IS te}se0o yndeo pzeez|ee) 9g ‘PeEGayaA-l}800 B/je/noIy 1B oynu jew aseqascep es gojoeI04 Bono 90/9810} 1nSn9 auivinonsy “yz'e 304 9p june sewed Olu {shop eja0 2629) "(jequah 18 jesiop) euaipioxe-oplone ajaquauue’ uejelue) sunibod oxjup JeuLlos ‘jeaiveo mwoLwedy 2 189 [9 'gleo1Aueo eounjGex Uy “wnsoes e| gued sene e| ap aseouds ayezyode wuidseidns unwo: ‘ys2_‘souidsiey 18 zejoul asa 18 sourdsusyu uns ‘eseoulds ‘eunixay ap uposiw aenpes eyeo) pughuved gromeyuue o aise ellenoy ininye6 iABuN| yniyosnws |p yudas ese gleomueo eoun|Ga) Ul “wns 120840} e8SeS & eIGSLAA e| ap PUuRUEOUI “IojeiqepIeA JOjLNdOD ieh ojeisauo ad pio HEA uNWWOD JexqeUER jmuEWeBr “eunuuoo ejuewed| enop |$ ejeiqeuaniqu) ojunosIp gzeazjeal 8S (erelgeueniatul ejazoieuue) sojesgeH0A injncioo epiojony soqeiqewen 1 2/GSUEA JO|UNdL09 ajtieinowe Cupsip as ‘eleiqauen eUueo|OD eT 8 sy2iqai0A jouvejoo eynjvinopay € ‘es20Ul0 Jun jnipauvojiy UUd ene 98 eimyeBey ‘ezoNeywe eIanP O Pue|piowyoloduisy eiejnoyye - ezypde no gzeainoiue 6s exo jeyun seid 0 puEY ezoIpuosouls ud 99 au) Ezeairoqe os inp}OWy UNdWoo o1Zo SeeOEe oleselq euarpiory euirenony zu i$ eunxey ‘ounssueyxe ‘9p sjrojase} enop |S seinsdeo “ausipoy aujejnaue iS euEIp|o|e-ocloco eerowe sp ayejuszeidal yn Pesuyyxs etiemomy “ZTE 1 ajsindojas ‘aisindoud ‘exgioqeo ‘eyeoqpu ‘=p uessus mnosip eeUlBeW no see) 98 cIE0 15 BImEBa ‘SoUNdeIREOCIAY 9: alajeidne enop sjoo any jeye1dns.te|uspuodsaioeu BWOIE “injpjeiodwe, e jezyode inypuco | jeinqipuew Iijpuco nu) gzeeziees eg “PIEMqpUEWo.OdWA eleInoILy ‘3]epNS UNS nu Boul pup a1SUN ejajewUe el ewNu SIqZIA uNINs PURO} ‘ojnaipuews elideoxs no ‘nniueio sjaseo eBe9) sJeinowe eiseoy jossuiauy qenonay “Eze posure 6 foesuMRUY W HeduN ag mnjndeo eyieinony “z°2'epe_capul _unei coaste la capul coastel opuse, trecand peste discul longitudinal ventrat. Articulatia costo-transversa. Se stabileste intre apofiza transversa a vertebrei toracale asigurata printr-un doud' ligament (oranial si caudal), Permite migcari de alunacare, Articulatile condro-costale. Leaga extremitatea distal a coastelor cu carilajele costale, find legate prin continuitatea dintre periost si pericondru, Migcirile permise sunt reduse. Articulatile condro-stemale. Leaga cat stemale de stem. Legatura se ele costale ale coastelor jament capsular intarit pe membre toracale sunt legate de trunchi prin mugchi, ce permit misc3ri de alunecare, facilitate do fos spatiul axiar. tla scapulo-humeralé (sau a umi da a spetei si capul humenl lui). Se realizeaza intre care sunt legate de un 114 ligament capsular, Consolidarea articulatiei se mai face prin mus. i vidul intraerticular. Permite migc&ri da flexiune, extensiune fiind 0 enartraza, Articulatia humero-radio-uinaré (sau a cot plex format din arti ioneaz’ sinergic. Ligamentelo, sunt reprezentate de un ligement capsul caudal de muschiul anconeu; un ligament nic, $i unul colateral medial mal eubtirs gi mai igcri de flexiune, extensiune gi usoerd lateral stall. Cea proximala leaga de zona subolecraniana Legatura se face jamente arciforme periferice interosos, care lipseste le camivore. Misc la restul sunt reduse. Cea extremitatea_ pro de oasele mel Intermetacarpiene leaga metacarpienele tntre ele | unul caudal tnorustat cu carta, co teral medial, scurt gi putemic. Permite migeari de tate si alunecara, Articulatile falangione. Este un complex stabil intre oasele felangeie si sesarnoizi, distingandu-se, topografic, trel 5, 116), metacarpo-falangiana; intersesamoidiand. Leg} oud ligamente colaterate; patru_planuri gi ligementel parlicipénd a formarea marii teci_sesamé Caudal, este inlocuit de muschiul interosos median, Permite miged flexiune, extensiune si usoara lateraltate. 116Up ‘ewensGuodeu ajajaserdns aie -olag 1€ Biejojed-ounuo) “pjeiq7-ounwsoy ejueweS)| enop 18 aunos ajelueio oles eilenony “uelgndlasd Bun) yrojose) un junes jnose) un-auip yeuLoy (oUNIOS jnuSWE IS Jeinsdeo uaweby ur © gplo|joo eayeynes eu Ezeeziee eg “ZPU 900} 96 einje697 ‘nyrunusoy jndeo ‘319 au Basepns ap giep ese (eu ‘usygndar topuay = 8 armed B= yy qempcosd peso fsoroqnyaxoes ‘Bf - p By 3 ‘este, Wepy ~ouresas it~ 9 IP ‘repgdta ealip soy ‘a puuad Uorpout sosouayuru wpud = @ suemonay “211 Fi euyajod sojaiquiow omfeinonay “9°2'e ou ai J00 ajuelwe6|| enop ‘jeIueLo 9p glezijea ojso eumygBs] Toydoo @ woo ep 2 eBuele} ep ploweses ino 1S ‘unwoo [e1131p sosuapx “un jouopuay ~ {sroayue peamqoo “Bq Suny pemyeo “Bq - y ‘nuns yeasqeoo “dy - 9 ‘uetpjousl2 rama mpme “oppEq = 5 ‘fonqe weppromesss aq - 019 uepourss 8q- p ‘rars}e, uerprouresas ‘8 + 9 fessneyoo Bt - q sae peu sosoumur “ut - w 89 eT RRMpadorse wHemonsy SIT TeFig. 18 Articulatin termiro-tibio-patelara de cal: A: faja medial Baja nig: cape -arpioara mediala a ig capsules; bed ~ zt me seul met meniscul lateral; h - lig. colateral are, De tiie, patela este logat& prin trei ligamente , care transmit actiunea-mugchiul iar cea posterioard pe pe sustentaculum tall. Migcarile permise sunt de extensiune gilexiune. tc falangiene, Sunt foarte aseménitoare cu cele de la ‘membrul anterior, faté de care nu prezinta diferente demne de semnalat. 3.3. MIOLOGIE 3.3.1, Generalititi asupra musculaturii Miologia, studiaza mugchii scheletui adicd componenta activa a Insugirii mugchilor de a se ei pun in miscare oasele fe care se inseré, migcare ce este diriaté si limitata de catre Tot ei determina migcatile aiferitelor organe din corp si migcerea Fganism in spatiu; m ibrul si c&otugeste peretii unor este fesutul muscular ‘ei reptezentind aproximatiy 40% din greutatea corpului animal 119teh IAUOpLst eat 18 opus) qu und:eu 98 pugs aieynoz—R y Jod sised Jojeueopus, 4120 ‘fen 9p an ‘geeos0 eieyexcns © eysad goounje jyosnu nes sjeueopue} spun ejaucz ul! 2: nuded eiejnosnul {6und 18 ese0so oluculue ajsed eosunje eejeid epun ejeuoz u! eyezese 'eieue;nogns !Gund uw wedi ‘punjoxl nes jeowedns ejezese y pugind ‘eojuedsu auatep sjeicy guWOpaid 2129 u, aseciay wnjouut ‘Ss20UlPUS} ajeyrou's aoe} |S eveynosrws Gund ‘exrosns ofose) ep aie.szaide! pul) gleams eoqoeus lo} jung ‘sieynosnui ajexouy : ‘ennejeBen 18 ennrzues: ‘euojow eiieneur o ep eIDyeueg eA ale alenosnul eiqy jerEoe! 8] Bued goylwes es 19 “ese0AloU-oInIseA slo4sed 985 aleD No “ eiesen pujosuy wyosmu e Bunfe WAN omen eWenrouy nidoud Je|nosen wajsis un pugpesod ‘lezueinosen jeDoq ope0) june wyoénu eoypu Weyoqelew un puEAY uo|YosnUY ejezuE;nOseA ayotaut ep apemdks oct “Bu eseoupusy J0jei0y 22 ‘uoyosnu eibesu "gaqisianas ‘ajliesul © no 208) © 3p Wane "equIYDS 28 giecu) gNop J0}S908 InjOL SS ———————&_«__ oz pugO “pry ojosuy ajtawnu os pxy augwE A120 elasul Jet ‘gIqoW! eILESUt ‘iSollu 28 ‘e1esu! 08 eue0 od Ese0c0 ezes ezeoseidap 0.80 eYesul "RIGOW! aiemoiue 0 op aja aul aye6a) ‘e820 gnop und [a0 ed evesul a8 gs anges yen oy yBeques ad IS eaijee sjeod a sep ‘9se0 ad juandeus let (90 208; 28 BI19SU 0] np i onpaid © co ealeasiu gine gzepeide 26 uoqyainis Moe od 28 1yoSnu ‘gseouIpusy B20 IgEIS ep injnpow e 1S wNDeIS jojeuqy. eoeuyp aqup jmuodes edna ‘(ga Souesquisul soyyosnu eiiiesu 2] asenuas 1§ glo} 2p zou elioauip ed eyejueuo ‘ynue\d Symur Yeu UL |qeqoUI e[ssay puEne ‘oylgl SueCpUS} aISIU eo Jedly ‘alezasnauOdy ‘vousllied pywinu gazoun|uoo a1e0}/9nU! ‘uaBe|oo a1ay & sitedone‘oeved ano 10] badnse aijoequoa ep es elo} yon gzeexy aieo 'ejezoinsuode 18 e[SuBOpt | gzeauio} aagountuca "BEPoI} |S e|-npugied: eects alg questo £2 <6 i ibe -3eh gBniepe Jew aS a189 &| sHEdeIp2 aseaIa UIs Jejnosnu jpynsa}) FYeUIS BueInosnut (Ein|eo) eG eIS2 is sonyanur esGojouoyy (ueduyy yncoo je leyBes-ojpaur inueid ep le} | Byelsodoy no pode: ul “ojgjeinomye runt up Je\ryyBunjdoup yeqUeAS op eULIO} eae nes BouesquiOW mYOsnIy Yedeoupero) njdrupers nes (sdk ene ajeod epe09Mecanica muscularé, Razele osoase sunt puse in migcare prin actiunea de tracliune cs o exercita muschii asupra ler, ele inde} arghil, Aga cum este cunoscut, elemer ‘prin, punctul de aplicare a fortel si punctul de rezistenta. in cazul de sprijin este reprezent unghiul se numeste mugchi extensor. Dupé migoarile ce fe imprima mugchil razelor osoase asupra cérora actioneaza, se deosebesc: mugchi flexori, extensor, adductor, abduction, rolatori, propulsor, cabrator et. Bupa pozitia lor fata de di sistematizeaza tn; muschil capul le segmente ale corpului, mugchii se lulu, trunchiului, cozii si membrelor, 3.3.2, Muschiul piefos =m. pietos scapular; ¢ - m. plelos > fascia superficiald a trunchiului, 122 3.3.3. Muschi capului Dupa forma, sistematizeaza In: studiati odata cu organel 3.3.31. Muschi pielosi al capulul Acesti muschi au inserija mobi’ pe piele, iar cea fxd pe oase, cartl 1 sunt inervafi de nervul facial. Dupa pozitia si rolul lor se impart Ia muschi plelogi a fete i al urechi, 3.5.3.2. Mugchil pielosi al fetei ‘Sunt mugchi slab dezvol ocular (fg. 122). afin jurul orifictor: bucal, nazale gi Fig. 122. Mugchif cuperficiali ai capul a -m, ridicator naeo-tabial; b - ‘m, coborator al buzei infericere; m - m. lactimal; n -'m. orbiculamt 123,zyode ezeq e| sndsiq yeIUON Inejosnpy Jojadeoeid fS njryueso ye Sojaid gos “EEE ezIGOU 0 e1eo ad ‘io|NeU ee! ajefelqueo ed puesuy ag “ajezel PUEKE ‘sre0\RBour jesversuey sues Uy ewfuip ejeuqys zeu jesiansuey inyasnyy OW Ut puReRseyUr ‘yLMZ—EU ofofeyLeD Junjued najed giuzeid oujeqeo pupae Supoe 18 gseougy eueiquow ‘9 7 eveyew-ozeu yunzio1 18 ouyeqes ©) weu re ynuopus “aleojradns teznq jnu0}%10q09 7 “Ininseu e ejeloje) edue ed j210 4 {988 ‘[Elogy ‘Tepneo ynyiea no Ba imnseu ye Roped yoko zzeee neq iS ydns eseoonui gns esndsp esnpai sjnorosey ep euuio} qns “2upul e| FeyoAZep leu ei83 wiS/Our IUDsAyy ‘uyjsns © 18 polpu © sie ad ‘areoueyy) fezng eseoanu gne ingign ne seiniyounua Inepse) un ep yewazesda 193 yejUOW vo}eor—U Iniyosny) feoueyu} 8209 snip seduy sougy sejnosnu njonu un eo aiedy TeuoW muasaN yeauen 969 0 azo ad eizo.eyu) ezng od je10 Je ‘soueyu! se}oUs IruuN ep [epNED e188U) 88 [exCgy “‘uopUI} Un ro id pay gnosis 8p Jemuan sndsip 8363 “esBOUsIU! fezng Je so}eI0Goo sm;yoSMYY 2 a6eg, 0 21c9 ad ‘ojezng yeug}n9 imyosny einsiwod ad injnsojerd eyvesuy equzaiday x fujoes “ur > Jeseouedne fom, ye nedosd soar ee ee (ez1'6u) g1eovedns eznq exeoqoo 1 e2eINSp |g] “@leouadns |eznq e gleISIe| 2auied ad [e10 Jel ‘ad jeloge 2s-npugiesul [2 no [efexed (8 ulueo qns snds| nina 18 aueojgBowns e| gye ag @reoyedns yazng re J0}210g09 jmj4oSny ‘eueouedns [927g |e ‘9183 ‘eveousdhs jaznq jniejnoiquo ed giesul 28 49 EUNUICD EzOUA seu njign ejsed 20a €9 USPUD} uu ed esoqe E1BSU es £ WLOWSN; ln no yBunjasd “jeuwuoe] 1§ syewiobiz eines dios un ey “eyeousdns sezng re nudoud so}eoIpU iniuoényy pre aes; 0 2180 ad Jojezng einsiwioa ew euids qns ‘guuassew cose} izaid eg oNeUobi 18 Jeong jniyosnws ‘ad giasul es £0 2 le sejouys un pul sopfeiqo |$ soj@zna 12 Sojerd mos “EZEEEcrime! (sau malar). Dispus cranial gi ventral de orbita, bovine. Este un tremurator al pleoapei inferioars. inelar gi conti form aproximativ triung! temporal iar, fiind disous pe suprafaja mugchi 3.3.3.3.1. Mugchil exirinsec! ai urechil (fig. 124) Muschii soutular, sunt dispusi superficial, inserandu-se pe cartilajul soutular si pe formatiunile osoase din ur. Muschiul zigomato-scutular, este mai evident la rumegatoare. Se insera pe ai jomaticd gi pe marginea cranio-lateralé a cartijului soutulet, pe este scurt git, inserat pe arcade orbitala scutular, pe care il rage cranial Fig. 124. Musculatara ‘auriculara la cal @ - m, temporo - scurt si tit, inscrat pe arcada auricular profund; b- m. cervicoaurieular ‘superfidal; ¢ - rm, cervico- auricular mijlociu; d- m. parieto- auricular " profund; zigomato-a intor-scutular, este subtire si latit, se insera pe creasta scutular pe care fl trage eranio-medial jele concal si scutular tntre pare ca un mic fascicul dis Inserandu-se pe ca IS Sub precedentul, Incrucigandue! in lar gi partea dorso-caudala a conc! orientat medion F profund mic, ft scutular si partea caudala’ a ambi rotind pavilionul-fateral gi-caulel —- luschi auricular. Au insertia mobili pe cartlajul cancal, far cea fxd pe formatiunile din jur. M.zigomato-auncular se insera pe arcada zigomalicé si baze conchisl pe care o trage cranial ular se insera pe fascia glandel parotide sila baza un aba 1e coarda igamentului cervical care 0 trage caudal, dispus parfial sub precedentul, se | pe fat laterala a bazei conchiel pe inser pe coarda ligament care 0 roteste latero-caucal M.cervizo-auricular profund, pleacd de pe coarce ligamentului cervical pe baza conchici, pe care o roteste latero-caudal insers creasta sagitala a ispus pe fata mediala tern pe care Tl scurteaza. 3.3.3.3.2. Mugchit intrinseci ai urechit de fascicule musculare foarte reduse ce se insera concal pe care fl modifica. doug portiuni ‘se Inserd pe spatile interdentare vand aspect pe Portiunea molara, plasaté in majortate sub mugchiul maseter, inserandu-se pe tuberozitatea alveolar’ gi caudal de moleri mandibular. Tot ‘™ugchiul readuce bolul aimentar inte tablele centare, ‘Muschiul maseter. Este fibrele orientate in doua plan de formatiuni fibroase puternice, Se insera fx pe spina ‘ar mobil pe curbura si fafa Isterala a mandibulel. Este ridiedtor, propulsor gor deviator lateral al mandibulel, Muschiul temporal. Este format cintr-o portiune orbitar’ si una temporal Porfinea temporalé se inserd fx pe fascia temporald, pe creasla temporal, Ww‘ypotasoo eamaepnosnpy 921 AI (@z} D4) asnoeuch esiensuesy jezyode ed lesiop ens ned us ezose puly ns jyosnw ySeoe fol Hesiop yeojasoo wuosn) “EVE squan yeoyao soyyosnw ednsé soyyosnu edruB :edruB enop ul syeduy as gleowseo esmBeiNos ‘peainlaa Jojouqayen ayezyode seo} ad es-npugiosti "(AI fe goesuiiul eunjgynosnul fewnu 9jSajanuy epunyoud ele ayezyode ed giosu as 18 you ‘inBejose "waeyes, epuedsns jeauen eeo|aieo eaun|Bos eisg “gleowvso eeuniBer jpelojopue \e)9se) BaLeNUNUOD 9358 elpojful BIEDIAIBD wise yiedns 12:ose) ealenujuod ul a1S@ 9iNa9 else ‘epunjoud # ao|fu “ererouedns :eayoun{uoa jan 9386 gIes/va0 eINJe|nosnW BIOL uns |6 328 ad |S Bussul 25 12D yose) je engo op reroysadns yo #Sns1p Pi unueo eSey2 yuns pyosmw pugunios us june ejeoyueo ereigayen “FIMeB sAzap B60} pinjenosnw o ap sundsip RleanUe9 B: inime6 w4osnyy “YEE 1y ajoleig puydoude “epioiyida enop oie? Insvensuery ws eh m_pUgoIpL IMPLORE youn ul sndsip “UEl wizeq pugGen ‘piowosl ad Ypres pudun od xy GieSul #8 UeIpIOYONISW Joost ‘sroppiony-ofpe "™ - D ‘9% ur = 9-9 omnqgpuewt-omant pose“ =e ‘yelpiowyolua6'w ‘joigan|Bap nduin us Usp ined masueyd nes [juaueBuoo no Puguuso) “alng}puELL B ‘piosul 28 16 eojGoque 18 ueypous nazes ‘us yoasunixe myosniy (Gel 6s) nindeo oye eseo aye od #5 uBION ynxejdwoo ad gies es ered ‘posuuxe {6 ueON minke ‘jequewbes ed (Pain oposut rie aueo oasuNTUl Ul EZBEZHEUIOIIS OS IN ininpiow uyosny “SEE -tejnqypuews je s0y~s0000 UN It tejey ed giasul as auniliod enop & 2 geqinoa: einuues ed gous 42: ‘86 aunijod euuiid “es20U20 1Uni ojenep #6 sosindoid “oigaIpy eo pueuoise ‘jnqpuell ® EIEPSS Coy fed-oSueyd viseal ed Blssul aS “EjMa}pUELL NO P=IUO 10 punjoud nun 18 I fed unesuy yada put [pueW gjelpaus jes od I jo myosnW einep 18 sosindoud yOAZOP IeStratul | cuprinde: »p8z cervical. Are forma triunghiuler’, inserdndu-se pe ii cervical, iar ventral pe spina scapulara. Ridicd si portiunea toracald; d- m. dit f+ 2. oblicul abdominal ext ~mandibulas ilio-costal cerv transversul cos - m. dintat dorsal cranial; h - m. ju tendonul m. lungul atlasuluf; j- m. lungul eapulai; |= ~m. dreptul abdominal; p ~ traheea. Mugchiul romboid cervical, este triunghivler, inseréndu-se pe ligamentul cervical si pe unghiul cervical el spstel, pe care o bascuieazé, Muschiul dintat ventral are forma triunghiularé, inserandue se pe apofizele transverse ale ultimelar cin! vertebre cervical pe suprafata sé spetei. Actioneazi ca extensor al basculator al ia fxd, oranial. Muschi i vertebrele cervicale aponevroza la extre transverse cervicale 2-4, iar caudal pe ligamentul cervical si spinoase ale greabénulti, Este extensor al capului gi gétului pe ‘care Il inciiné ugor. 130 vertebrelor toracale 1-8 si pe I pe protuberanta extema cu un caput iza mastoidiana, caudal pe apofizele a ua transverse toracale. Este extensor $i tulul Fig. 128. Musculatura cervicalé cal (strat & - m, oblicul capului cranial; b- m. o lenius; d ~ m. semispinalul ca semispinalul capulul pertiunea ventra mic; f ~ m. lungul eapului ec’ - tendonul i, portiunea dorsal; d '- m. €- m. dreptul capuhii ventral ‘tendonul m. ef Se insera cranial pe aripa atiasului, iar ervicale 3-7 si Stratul IV gia’ pa ey at_dispozi general, dous vertebre alétur _Segmentar’, nedepisind, tn 131ech (ez1'6y) aeugeUen euEojo9 e FIEIa}e} ele; ed ‘unjex!s nijed uy Sndsip yung. fowoside uyosny “S's yeujwopge 8 wee ‘yeoeo) ‘jowoside “wyosnw uy gzeeznewleiss |g Jnynyyouns yosny “GE's ideo Je JeyRxne soxey " ue e Bleue Bley od pued (1 q B} op goeaid 89 Je;nosnw jnojose; un Sz Inyndeo fe feyUEA jdesp inom ideo fe Joxay 6183 "(Uopua} uN-fuUd) jeydiedo4zeq ad ep Jejnosn eqn} &| Bued (eie0}RE6wN) 9-2 ‘(suIjeqe9) ¢-z Ofeolrso esiensuE arezyode ed ep pupoaid yeinonses sis3 ynyndeo nBuny inyosryy sryg6 guru "y-2 eyeoyn ‘esnpas sinoose) ap BU! sensuen ejezode e} gued g ns sndsiq yeonva9 jejs000) ‘mInyeO fe JOxey Uy 'J-Z efeo|nse0 essensuen ojazyode od ‘ened @ eiseo9 ad ep suUne) | Je} ‘auno 18 ed ap gon: G+ ojeomiea esiensuen ajazyode ad i ud ed e13sut 2 eeuniiod uniiod je-pnop up yeuuey si¢3 uo}Bos jrsyosny J0xoy 2183 'SeRe [e JeAUEA njnoTeqny ed jno‘sse) jrUUHIN Je szyode ad ‘uopus} un-wjuud 18 2[eoe10) eugeuen g ajauud ad e1asut 9s sjnojose UIp eyed O ‘ad esndsip ‘epuudns puryoid meg “eje6use} 120900 ‘piowy ininfeueo e gjele\e] BIE) ad 18 weIs ad es-npuRIESU! us NO YUN ays “UeyprEUq-oWwe)s inpjoly B120q¢ ‘yu 181: \nueusBuoo no ie Elepneo es eajeyeuun! UL yun Pull ‘ininpIO}Y ynchoo e| gud INGIPUEL-OUIE}S Op | 28 eunye) ed pnd! a Zeb igunuoo epnoseo Buaye op pueinGn! euan predas 6 jrpio}y e1e0q00 “ereojgBouun | 'sjeoyuco ge esvensued alazyode ed i$ (29 bj eletpew gverndeos ose} ed jepneo Je] ‘nmplowy jndioa ed piesu) ag eslop-cpneo sIeLeHO ‘auc no inrye6 ae eH enop sjeuuud USN proyows inYosrYy ywan-ose}e) MeO EzzeInep Nes Iy “a|BoIAI80 sigeyoN je10 1e|‘UNUOD Ul JePNED B9EU! ) Buepro}sew ezjede ed je jpsnul eausou6 uy esndsip ‘zseaicy efesient oInep ‘soqseulop s[eloyuiew! e7 injnsnuowny isa 16 emonep anu aundsp 98 ryeuec-op.@p In| ea1enUTUOR Uy NOsMAD 1 8 BOIEA Sak Endep esa ‘WePPIOEUL-OPIOR MOSH {2 njdeo [eJoxey un a8 ‘Tedio00 joorzeq ad sie sel "ina)pueW 9d e284 65 fgunuied 0 & goinyig 98 eulne}b| eInqipuew e gyequnoes exnues ed eX Se uleqeo e} eluel2 12 ‘warsido od ojnasri dio UNs}Ip YOUL0} quan yeolmes ys Zee jpuoye} pupUIDL 'p-z oleo|nie aslOnSILEY ajezyode e| ‘ininsepe edue e ep ‘aJe0|u80 p-] Jojeugsu9A ojume| ad sndajp ‘eeojeS0uns n ‘aiemojye ie;nsdeo Je s0suey e9 PuEUO!ge ‘InInseRe [2 [ESIO} ep ‘|nuepeseud qns sndsiq injnd2o je Jessop jdaup sno njndeo j2 Josuayxe 2153 (PU |puopusy od gu 2Inopse} enop Lip yeuOs ‘guelpiossew eyseao 18 1 Indeo 12 a1 1 sosuexe Buy ‘injnsene edue ed ' 0 alzod 0 ay nde j2 yeaneD nya InIYOSTHA ia “aunos sinaj9sey Up Hime ndsip ‘eunes eynoiase) Up ym 2q2|- Slop esped ed sndsip ais3 e:ig. 129, Musculatura superfciala a trunebiuh la cal: ;pez; 2 ~ m, dorsal lat; 3- m. dinjat dorsal caudal; 4.6 - m. -mastoi . pectoral pre: mandibular; 19 - m. dinfat ventral cervical; 20 ~ m. sple rudiment de clavicwla, ‘in stratul 4 se afla: Muschiul trapez, porfiunea toracelt. Se spinoase ale greabe aponevreza dorsal tuberozitatea spinei scapulars. Este ridicdtor al spel ‘Muschiul lat dorsal. Format cintr-o portiune muscular’ oe se ineer’i pe tuberculul rotund al humerusului si 0 aponevroza inlins, ce se inser’ pe apofzele spinoase dorsale (excepiie primele petru), pe fascia toraco-lombara a bratului (c&nd membrul ser pe apofizele lat, lar mobil pe pulsor (cnd membrul este in spin). 2se afid: romboid, portiunee toracalé. Este dublet pe fata medial de cu rol amortizer. Se insera pe varful apofizelor spincase toracale 3-6 gl pe fata medialé a cartlajului scepular. Este riicBtor al spetel ‘Mugchiul dinfatul dorsal. Este format di margini dorsale, ce merge mbare. De pe fata ventralé a i dintre cele doug porfunl, se detaseazs un sept ce se insera pe 194 coaste, formand doug una per jospinal si alta mai mici pentru Dupa directia fibrelor sale, se disting dou’ portiuni: una eranial (lipseste fa 01 Ifibrele orientate oblic ventro -caudal, ce se i Fig. 130. Musculatura profunda a trun: A-m splenius; b - lama ol +m. dreptul em; p - inelul Este format din fascicule suocesive cu in loja centrala a seratulul dorsal. formarea masei . Fascicul coast peste 3-4 coaste gi ge insera pe urm: ite fascicule se comporta ca si precedentele, iar ultimul tendon se '@ apofiza transversé cervicala. Este redresor al coloanei fascicule greu de individualizat, jgheabul vertebro-costa. in loja dorsalé a seratului dorsal, findTne eee errr at sosjndoid eo J08U DUEAY jeteds je soyeinoseq |S soyanppe eo ezeauoljoe 8 was ad elepneo es0 42) ‘ojeiyeuqeye 18 MImiqusw! je sonppS ojs3 “eiejpeW eleIyesqaIUE 60 Je} '- eieiueio eeuniLod ~ jnjnsnowiny BySeeL0 Ne luniuod sjaquiy “ejejjedns 18 quspuedsep jnjesojsad no Eyiedooe iieds ezeowwiep ‘imjeyer ynsrueuiny ejsea.0 ed 18 jewe}s jnLIqnueW ed giosul 8 "Plesojeedeud eauniGes uy sndsiq ‘wepueosep javozoed inyosny yeIyodns jmegg ce, HeIHEIR-OpFOIO l= y ‘nejnqipuew-oweys “u -3 (Let 64) punyordjnun §jeytodns yes un-nuy ends, uly “wuouna ap sojpeio} sjeiquiew eee uoSnui ap edrub By oe ojood nes) exe wusAW “e's Ere soyeuidsuy uosnus id ay ofp ones oto UEj089 9 ‘ewnue ($ yew raed Slealie aigcuen raed a 28 1 ossun 98 soya ejoueopuol ievou ies nuted ‘UIP Bjeuwuo) Exequio| euniLiod o 1s Injnupuosodiy & et uaSul seh {21¢}800 junllod gnop “ininpiowx @ gresiop eley ed eielesu gjeuiays aunitiod © :uy pzeaznewe)sis es gieinosnus eeuniLcd ‘ajyesui ap indo) edna “oIues, u29 ganoUNsUOde auniiod 0 18 plojx ojeolpuede ed elpauls la} ed ‘ovequio) eigeyen sjeuuud ed euBsuI 2s &0 10d O-RuIp BjeuuO} @yS3 “gjeU|WuOpGe e80 jeluei0 eleiueLo vayeixenuco no ejodno ineuode-ojnosnu euniiewo} 0 esa eUuDEye jajeds [2 Jojeinoseq fou) 9193 “pzounouode goieind o op gies} eje; ad Ten udxo 9183] 'gISe09 euinin ed BUM zZ 6 | o1eQUO| asiOREUER sjezyode od ap govelg ejse00 | ajel un e} ap jesionsues ajeuDUO ajax \wio}s © EIeSIOP ele; ed ‘gowe1o} eajeyneo Ul Jens 8183 ynje0e.0] fe SienSUER InnosnA “soyeurdxs 283 1e}800 [B|uIe0 Bayrujed je &| gugd gISeco eUUd e {9p lepned- osjuan ago sndsip 2183 voIe;seoe jnsvensues} nIuosnyY ‘30}9240) IeiIN29 Imeseiy nus “zS'Ee jode ed puasut myosin "ajesqoH0N Feueojoo je Josuayxe 3js3 JeueD gENYs giqoLEn ened e e| euEd ‘enop e ep 1oj00 & eseourds ezyode 1S exqevien feun e exaqweW ajezyode fed gu9su) 88 89 anjsaoans ajnomosey up JeUOs py foyseco e gjeiuei eoulgew ad 1S gis0zI0) 88 99 einoiose} op EWiO! gns Jedy ~ojaIs% sosaupss [8 Josuaixa 0183 “ge! "yeywieus uy ids ezyode ned eeu fed es-npupzulid "Jeowseo mustuel § jeuldsiwas anu) piesa eoun uy aBunle '(eyeyORzep teu!) sourds 188 BIESICP Eounjiog “ale ‘esuensuey ezyode ned ojouinin ed es-nput 125 nssensuen nes) f20 jnBun| sjSawiNU 98 opun ‘injrueG e sjoo|f BeLUIAN W EUR BBunie jop jnBuny nes) JSS0P Gun 18 elesUEA eunttiod NP @8 BlelUelD es eeleypUN! Ul “eoUeInd sjosey 0 ap quadosepectoral prescapuler. Mai dezvoltat la cabaline, se insera fascia scapular’ laterald. Este propulsor basculator al spetel gi tensor al ‘asciei scepulare 3.3.6. Mugchii peretilor abdominal Muscniul oblicul exter al abdomenuli. Este format dint-o portune muscularé ce se inserd pe coasiele astemale gi ultimele patru sternal portiune apone ins, care se intretese cu eponavroza oblicului Intern Ia ‘entra, Portiunea aponevrotiea concura la ea ing meaza inelul inghinal intre care una mai puternica fod. spre unghiuL extern al luli, formant Pertcip’ la fomarea peretior abdominal, sistematizinduse in ‘abdominal, ventral si abdominal dorsal 3.3.6.1. Muschi abdominali ventrali portiunea dintre cicatricea omt ligamentele suspensoare ale prep ‘mascul, iar la ferela capsula mamar ig. 132. Musculatura abdominalA inferioard gi interna a coapsei la cal: a - m. dreptul ebdominal; b - m, oblicul intern al abdomenuluf; © - cicatricea ombilicala; d - m, oblicul extern al abdomenulti; alba; f~ inelul inghinal superficial 198 ‘rece pe fata medialé a coapse), formand aponevroza’ fe fiexor al coloanei vertebrale, sustine viscerele, fe format din dou& buze si dows e $i usor desirabils, lar caa caudala iin devierea in ambele sensuri a aponevrozei formata din tendonul prepublan, iar cea lateralé mai (fig, 133), 2m al abdomenului, cu porfunea muscular’ se de unde fiorele pleacd in evantal pe §i se continua cu o aponavrozé ce se oud coaste gi pe Inia alba, Marginea sa extern al inserd pe fata interna a caudala concurdi [a for rofund, iar faja caudala, la formarea traiectul fe aceleasi funcii ca gi precedentul Fig. 133, Regiunea inghinala si musculatura abdominala superioar’ la cai: a -m. psoasul mare; soasul micj c - m. pétratul lombelor; d~ fasel lul inghinal profund; hy = m. cremaster exter fendonul prepubian fibrossa testiculara; 199 jamentulingbinal, iar-a dove ——__by fe jeuen ow 1S eeu injnaveqn) ed glesul es pyiq Uopue, un-nUNd jgindeos euds ad Supindeos jejosey @ epunjaud eje) ed jode ‘88 e120 ad pseouldsexcns eso ednog ‘soujsedns jyosny a) Sun 6 eoulBvew ed ‘feolnieo J98U! 8s 89 giesa}e) gizindeos Ose} no gNUNUOD es JeNIUEA Je} ‘jeoBI jBun jé BaulEvew od HeWsISIS 3 “sniswiNy ed eresu ne 18) o1e9 ad "ajads jmun{ uy jlednuB yung augindeos qunjbou nyosnyy “yee f jodloyne 1S nesqayue inmjesq ‘orendeos yuni6as -uosn wy fezjewoisis yung 919810} snynaquiow jyosnYy “L'e"e ‘sjeuiwiopge neo nuoje(d puPjeKduco esequio} osseAsueN azyode gnop eaul slezese 8} elINW Jew UIP feUOL Jung ~wesrensuepeWY syDsn/y ‘Jev0}e| plenuen euzojoo euyoUL ajezyode qns yezase |S piosul ss 'gsnpes Ongqup JeuOY PU 'e 16 10x04, 963 “Jaqueoon row ad Bisset 6s jje0 equud 208 jepnes |AUOBUE Je) ‘SsequIO| OUD JojeUd aye 1S efeDe0) iqauian gnop sojeUIyn eje esvensuEN elezyode 16 yndsco ad as-npueiosuL injuepeseic op eiae| Jems 91s] “evewW jnseosd injuosnyy “srequuo| Ie: 9HEA ye Joxay 2163 ‘mini fe apeosd ynjnosegny ad ‘nes nuopuay Lud Jt ‘oxEqUIO| fieigeuen eje0} od ‘2|B0210) cucsyen Jan Jojatunin indo ed es-npuesesul "euBes-oppaui nyrueyd eavedoude ul e183 ei @ junied nop uw G80 BeLINILOd oj8e ‘PoeNH-oquIO) BOSE “goeli-oqulo| B10$84 ap juadooe puly PUTYOUA jaLn 18 20 jnugye|d ad \Sndsip yung. esiop yeuwopae mys THEE “pjeouiqwio Uy eeloned puy \§ ueigndaid jnuopus e| 1 Senses 1S P}jg0 Jojyosnus sojezosnauode ‘oulpusy uopioo un €9 eiedy “Bale BIL] ‘aygo uoSnu 6 €> [ou Seja0e exy YouiBeueip a2 no ezecuesGue as oxco unjelup Ub nnupuododl4 © eUisjul ele] ad BlEsUI es gUeOSNW eeuNtiod “Eqje Jory eOIEULC) 5 greuco co fim geonauods © aly JeuwopEe ST 20) jandaid ynuopuey od 16 1 od "ours 2 eIEnuaA ele ed smu oetosrevode ed eeBjod isa Yeuwepe yidexp snosnyy JuoWR6)) © gieouedns eauiGiew Up JUNO) PUL 'BIELILOPGE lu feuIUBUT injnDEIeN eEZApLYOSEP Euaidey UrYOU! jeUNYBLY Yeuhumerusuiui gi fascia brahiald. Este extensor al bratului gi tensor al fasciei brahiale, infraspinos., Plasat i apoi_pe fata profund’ a fesciei scapulare, ier distal pe suprafate infraspinoasé de pe humerus. Este abductor 51 rotat ral brafull id. Format din doua portiuni ce converg spre ’-Poriiunea-anterioaré_se_inseté_pe uberozitate {fosa infraspinoasa pe care se ins posterioara se portiuni se ins ‘mobil pe humerus, intre creasta ‘mars, Este abductor gi rotator in afard al brafului ‘Muschi scapuleri meciali Sunt acoperiti de fascia scay lard medi 138), Fig. 135, Musculatura de ‘mediala a spetei gi bragulut ie im, triceps brahial, portiunea ‘medial; m, tensor al fasciei ante brahiale; 1m. dorsal; sm, brahial; h 4+ m. extensor cerpo-radial schiul subscapular. La rumegtoare poate fi divizat in trel porfun'So incor po toa Subscaplard si pe tere mic caudal al Este adductor al brat ; ner chil merle ound, Se ser pe urgh toracl al spt jar mobii pe tuberculul rotund in comun cu dorsal lat. Este adductor al brafuli gi flexor al su cénd!lucreaza sinergic cu deltoidul, i Muschiul coraco-brahial. Se inser8 pe apofiza coracoida a spetel, iar mobil deasupra si sub tuberculul rotund. Este adductor gi rotator i suler. Este dispus pe fata caudalé a articulatiel ind un tensor al capsule! sale, 142. | Muschi ‘scapulo-humeral ‘Muschi regiunit brahlale Sunt dou grupe de muschi asezate: una pe fata cranial, iar alta pe cea caudala a humerusului, inserandu-se fix pe acest os, iar mobil pe radius si ulna, asupra caro az, lsc. 3 Ue ‘Musohit! bicepsul brahial. Este invelt into teacd fbroasé proprie, Pleaca de pe tuberozitatea supraglenoidd a spetei, pand pe tubemetatce i Este flexor al antebratull, extensor al bratului si element © rida fibroasé longitudinal (mai ine) care distal ss ineera ve tendonul extensorulul carpo- leac8 de sub capul articular al humerusului, prin Santul sdu spiralat gi se inseré pe fata postericara a radiusuldl $i pe ulna (la Tumegitoare). Este flexor al antebretulul tall af brat jeeps bratial. Este voluminos i format din tre porfuni ate trei inseréndu-se pe olecran. Poriunea si marginea toracald a spetei, porliunea a humerusuli, iar cea lateral de pe creasta Este extonsor al antebratuui, cnd membru este Fidical de pe sol si propulsor, c&ind membrul este in epriin, Muschiul tensor al fasciel antebratiale, Este dispus pe fata medial @ porfunil lungi a ticepsului, unde este mai lat. Se insera pe marginea toracalé a spel olecran i fascia antebrahielé, Este extensor auxiiar al ante Muschiul anconeu. Este cispus pe buzele fosei olecraniene pe care se inserd fix, iar mobil pe fala laterala a olecranulu. Este exteneer at antebratulu! s1 supineste ligamentul capsular posterior al articulate cotulur 3.3.7.3. Muschi regiunii antebrahiale Aceast grupa este reprezentat de mugchi, in general fusiform Uni dispusi pe fata craniala, iar alti pe cea caudala a antebratul 3.3.7.3.1. Muschi antebrahiali eran ™etapodiulu (cu actiune proximala) sau ai ‘Muschi antebrehial cranial cu actune proximala (g.136): 143tueypour jasoseuoyuy ver - y ‘yueidieo pug - 8 ‘qeppsedas reap soo m5) ‘oreuped wezatsoueds ‘ene op ezomauode -,2 ‘pungord Taiip soxoy “ur jauopaa ‘punjoad renip Jexoy, trsuye-odseo soxa1} ‘ierperodivo soxsty pe Suny soyonpqe "ur - Nempes-odres sosusqxa m= {ere vin 189 romqaqee seraemaenye “Zot Skt "Bjejsip 1S glewincoud ounijae no jyoSaw uly “(Ze1"6y) JojeBuejey Je nes mjndueazjau Je YoXe| erepneo srewyerqoiue munioau mcs = TEL EE ‘oj98ueJ; je sosuaye 9153 “evecieBaUin) E| A) 18 euyeqeo e} | ebuee} e) euRd mypy Im ed plesu as cans sieojeGauins &} ynosot ‘ojeBueje} fe 10suBp iP injruoeueyxs |e je0 eySeun 8 jmuopue) Je} “gleWixo:d pwculn-ojpel epecue ed ep eoeeld ‘ejUeUWION 783 (@sBeLIENLL nes) nuoseI0e MWD jeYEIP JoSUBIxA IrjoSnpy "pueidiea eaunjBox gns 8je;26a0 od wiesul ss 120 snudosd unwico UW “ereoyeBewn BN ja6ep ed cus seo}eBeury 2} AI 1S || BIeIabap ‘ad ep eunjjewsoy Seaene ad ‘Jeo e elas & (SOuRIQ, w Plep|ulould elusuE Inu 9p aifouny Uf 'Injauopusy ® |S Jeynosnul 20 Ul yey sueo} BUZeWd og ‘unWOD jeyBIp Josue}xe jnlyoSNYy ‘le;Ip eunyoe no yejues9 yenyerqayue mos) nyndreoeysut sul 9s 18 audoud euedieoeid ‘ed ap algo Z0eVIg Buny sojonpqa inyosnyy ‘njpdieoejou fe Josuayxa pi incueogjau e gielues9 eajelizo.8qn3 | eued eueidiecaid goes) o-quud aoa ‘e912 nyn|pUooKa esear0 fad ep goeald “eyonzap Jew [20 e183 yeIper-odieo sosueyKo myosmA swuped yozousouede ve amugauy op ezorasuede - 0 "puviuypej-ouresas}sod wrosey - sosuayea ux mpmuopEN wpLG - fF ‘nreypots [sosoxanur “ws = | pradns ip Joxoy “um RUOpUD - sox rep aoxog “ms mRaopuay «3 yn vounttiod ‘speed wountliod ‘porngoud psp soxay " -3 ‘eresoug voure\sod ‘pungord rep soap w= 8 ‘Eeujneodies sosuan9 “ut -y ‘eduaa “ur 9 ‘soyaayed e funy mzo}onpe U- p say] whey) TRO ET prunjarqasura emaeinoenyy “OCT BALprecedent. Pleacd de pe epicondilul medial si olecran pana pe ii aniebrabiell caudal flexor carpo-racil er pe extremitatsa metacarpul cf al metacarpulu pus la marginea lal flexor carpo-ulnar. Este flexor al metacarpulul Muschi antebrahiali caudali cu aciiune distal’. Sunt dispusi sub ‘muschi precedenf, in coniact cu radiusul i ulna ‘Muschiul flexor superficial al degetelar. Este format dintr-o porfiune humerala musculard si une ra insera pe variul epicondi ragiusului, Tendonul unie al pana deasupra bule! lui profund gi se insera, toare se inseré pe felangel uschiul flexor profund al degetelor. Este format dintr-o portiune Tadialé gi ulnar. Portiunea humerala este cea mai voluminoasa, ipartita incomplst in alte tel portiuni, toate inserandu-se ps epicondilul medial. Port i marea teacd post-sesamoidiand insarandu-se pe falanga a Il-a prin lama transversala gi pe creasta serilunara a falangei a Le rumegétoare, tendonul se ramificd pentru degetele Ill si lV. Este lexor al degetelor. 3.3.7.4. Muschi autopodiului numai la animalele polidectile, la celelalte sunt prvi. In aceasta regiune se afi Mugchii interososi. Sunt variafi ca numar si asezati Intra fata palmara a metapodiului $i tendoanele flexorilor digital. Corpul ior muscular se insera pe fata caudala a carpienelor si extremitatea proximalé a metacarpienelor, iar tendonul se bifurcd pentru fetele excentrice ale marior sesamoi de, interososul median are numai tendonul ce are rol de suspensor al buletutui, iar cel lateral si medial sunt plasati de o parte gi alta acelui median, Apar ca doi mugchi rudiment flexoritor falangien! deasupra bt 148 3.3.8, Muschii membrutul pelvin ferioare au 0 rupel. profunzi 3:84 Muschi erupel Sunt diepugi in jurul sacrulul gi coxe insertie, iar cu alta pe femur (fig. 128). ‘Muschiul gluteu! superficial. Are 0 por{iune musculara in form’ de Inger pe unghiul exter al lull, spina sacrala $i la cal), lar cu sponevroza pe tuberozitatea ischiadic’. Este abductor al coapsei Pe care se prind cu o Fig. 198 Musculatura erupei si coapsei la cal (stratul superficial) ‘@-m. tensor al fascici lata; b - m. ghuteu! superficial; 6,c,c"- m. bicepsul femural; dm, semitendinos; e - m. eocigian Muschi! gluteul meatu. Este foarte dezvoltat. Se comuné, Muschiul piriform, Are inseria fixé pe gluteul medi creasta intertrocanteric’ caudals, Este auxiliar al me: 147 lar mobil peer (Ov16y) punjoud nun 16 yejoysedns yenjs un-s}U) ISNdsIp jung jesdeco eyepeumyosny = EB EE ‘jequie je Joxoy 16 so.eiqeo ‘osindoid 2183 'solsqnj-oulds-o1oes jnjuewes eqn} ed jewIKo: mys oyeugeo ‘iosindoud 283 «nymjetel epeoo nqued ep) ad (eis yemis 91s3 “soupuaywes ‘auojquret jeuqea ‘uosindoud eo puguaioe 16 plesses euds od yeresul Jemnosnuu choo Un-guIp yeuuoy e183 Jeunuwey Sdaa!q iniyosnY) sesde0o fe yepnes-aieie) myonyy ZEBEE re Bent muosuosee “ur -f ‘e5[0s “ur - ‘Tesoro aque youu var - Pens ‘esjed 55 | yed 8 =p10|09 inure} ymdoup up yeUL 9183 Teunway sdeoupeno ynyuinusay 2 ejesey) ele} ed eyevesuy ‘epuryoud un 1 plemuia) eases no ase} as oo gleolvedns ello, o-nu) EZBONID Os reunwo} injnedoaig & gielueso ease fe ode ‘jesnwayinsdeoupen> piadooe ere} e1nse se} od eiesul 29 29 gzoinauode ono uuBun ed eyeresul Blemosnus eunjuod 0 ewzeld ‘e} J61909} Je Josuar ymyosrA (Ge'0y) Josdeoa ye yeueso mos “Le R'EE ‘yeipaui 8 wepneo-o4a} jednuB Souunjon yyosnw UNS e6-npuezjewoysis Ynynunuay jun yesdeoo osm eee inmasued @ 2uis|u eley ad sndsip 2183 “injrunusey jndeo ans 16 (jexs}el-01N10) =pIO{IOD ed giesui og ‘sieo|Ebewry @| ejfesdr] ve;nsdes myosnyy esdecd [2 s0}e}01 § J08u}x9 2153 myunuia) @ ejepneo soley B glewixoud watul=s ec ‘ed 8¢-npupsasul ‘unos nes ‘jeede0o 890318 JON! Puy "BU lung6 & auenxe (ele) unjuoo ed exesul eg "We}xe soyeunyqO INOS unjoud qo inuopusr SAW yeeq yususes yyssnyy yesdeo> Je sornpge puly ‘orew injrusjue00y @ eleIpeul ete; |S opjomosesdns jaja 2 gieweie| ele) ed essul eg “punjosd jnaini6 ymyssnW njnurzeq ejaseo ep ileseye wu! UNS, esndsip “esnpau sinojases enop Injnuyzeq ye unjord yysny “eee yuB 200) 82019 ‘ad ygou! 42) ‘eWuo}xe sey 19so) e Bjel9}e| eoIjeuun| ed e8-npuEIeSU! ‘hipau ineyni6 gns yezese sj63 ‘nuoses0s jnajn/6 Inyosmycohiul gratios. Plead de pe simfiza ischio-publané pan’ pe io-patelar medial si fascia gamibierd, acjionand ca adductor al fasciel gambiers. de pe fascia lombo- id adductor al coapst Mus ispus sub croitor, se inser’ pe ms cranial $fafa.ventrald a pubisului_iat.distal pe fala mediald.a fem jurut uri vasculare. Este adductor al coapsel 1c. pan’ pe Rig. 140 Museuiatura coapset mediala si abdominala ‘euperioard la cal: ib gratios si inapoia pectine, 51 camivore se inserd pe fata ventrala a pubisului si fala caudalé a femurull ‘Muschiul marele adductor. Se insera pe fala ventrala a ischi fala caudala si condilul medial al femurulul, Este adductor al coapsel isi 3.3.8.4. Mugehii gambei 2228, ca si la entsbraf, in mugchil craniali gi esudal, cu acfiune proximal gi distal. 150 3.3.8.4.1. Muschi cranial af gambei cu actiune proximals (fg.141) sub mugchiul ular al iei pana pe oasele tarsiene Muschiul fibular al trellea, Acoperd tibialul a ———format-numai-dintr-o~pertiune~tendinoas’~Pleaca~din—fosa~musculars & a femurului pand pe cuboid si tuberozitatea proximal a Acjioneaza_ Tn aparatul_pasi (rumegatoare), & m. Ubial anterior; bm. extensorul lung el degetelor picioru om, extent degetelor piciorstui; 4: m. gemenul gambei lateral; em. solear; £ m. biceps femmural; g- brida m, semitendinos; tendonul intermediar;, 1m, tibial posterior m, flexorul hung al halucel m. tendonul m. flexor tung al Acgctelor picforulus m- im, brida tarsiand ‘ne tendonul m. flexor profund al degetetor piciorulu leaca de pe extramitatea Muschi fibulerut h | pana pe metatarsiene. Este proximala a fibulei gi con fiexor si rotator medial ala 3.3.8.4.2. Muschi craniall ei gambel cu actlune distata Muschiul extensor tung a! degetelor piciorului. Pleac& de pe fose muscular craniala a fom ce cu tendonul ‘si metetersian, apoi se unaste In treimea mi 181‘eo ul gye 28 189 ojoueBi0 18 Bleong eejey429 : ejjnzas Jon “[unspowies) eleong Bed ydeup Wy aWwIGUN| ep WuNWELU O12 NOZELU }S30y ‘sy uoUl9|a asndeyp oeeeg6 os eueo as}u) oje eseoles ewe) gnop aja up alsiéeu el a0 yumnu Bun) nozaw un-juud eajuud ejecuoyed i 9p Blexy aise ‘esue eiseeoy “ecue joun ereéeu OIZOA U} EUUOYSUE BA ‘everbeu 2) ‘pou! js80e uy ynynuoNquIe wosyp ejeqwe up pugsaiBoud ‘giepneo Uueynis soanied 9s se00.d eile 29 eun sudoude as ues imseoe yezaée ANSoBIp injnyerede ezoueBoqQ (snrdoisa5i0 snivavd) ALSS9IG TNLVavd¥ AL INOLidvo (4g }'64) Inruopod s0}2}08ap fe Unds \nsosuerxe |nyyoSn Shi UL Moen ‘ae no aySoun os ynuopusy 2 eje} ad eissui as injnuopoid 1ojeiet ‘e083} ud gosunje eie0 zap eiSeun 98 MUOpUG) Je! ‘ep1e00 ZeeULIO) JeIpeULo} jRUOPUO} no guNaACUI, zjs stomacul, ja nastere din regiunea ‘ ci lat cu calora reguat 51 anterior, terior stomacul sufera. 0 ie spre creapta, marele sdu ax devenind transversal pe I de simetrie al embrionulu : ne dezvols tot din segmentul terminal at i iu nastere muguri din care tomacu se vor dezvoltaficatul si pancreasul. Prin rotires st i, se Va deplasa gi duocenul care va ocupa, astiel, 0 pozitie in reapta planului de simetrie @ embrionuiu 154 2. esolag; | ramurii distale a acest inttumescenta gastric 4. fat; Dupa’ 5, pancreas; ingeste si se 6 | mareste calibrul gi se Increteste. -0ul dorsi lnvaginatia cloacala (p' aparijia unel membrane transversalo ( doua cavitéti : anusul agezat dors Membrana cloacalé, va dispar st anusul Glandelo salivare, se dezvot’ din niste mugur ai epiteiului bucal care se infunda tn mezoderm, se ramified gi se diferentieza In acini glandular pare’, prima este glanda ite glande, in pri de dezvoltare a tubului El se dezvolté de pe linia mecioventrala a cuodenului, de proeminente numité creasia hepatecisticd, Din partea joard a acestel creste, la nagtere oat care dezvolténdu-se va da nastere fica ficatul se gdseste plasat ediosagital al embrionuiui. Prin résucirea stomaculu, se va di ficatul céire partea dreapta, Din partea posterioard a crestel hepato lua nastere, dintr-un mugure secunder, vezica biliarS. Canal in puntea de legaturd dintre duoden gi creasta utul hepatic inglobeaza vena omfalo-mezen ru organuiui dénd nastere unor refele sub- si sus hepatice vena mezentericd se va foarte dezvolat, datoits logenia aparatului digestiv I digestiv prezinta o diversitate de forme, Vietuitoare si ca urmare a influentel 165ash DOL pagoote 1S emysebyp ‘eansebul + queues fen ul ezeezqauioisis es euoyouns uci een 1S exjgns inujeayuy “noewors i$ ejeBuye} “eieong eayennes ' uy ezeazqeuisisis 28 ele ‘S1WOeUe sepa soocener ane ay ropnoon FHS “S aero when HERS S jeuoyjouny yun v6 oywojeue nvo}0 UR : secon“ dnp sjezyewsirs 1 08 nysetip rymeiede efe ewouoduod siavero jasooonEN EIEMOSTO yeuede 38008 ‘ooweo ued yoy ‘njnwseque8i0 sxpOU yuonep MU B ned JOUEHX® =| ee gt feneedp sunnpzsy '(anuojeedip smerede) asebip smszade 2 a a crete op elias Onn REOSEISED 08 16 OsobIp sISEuinu © 1 yemeane mos BUYS EFT Bt f preiweuiepuny afouny wiseeoy ‘e15010%zY 1) {8 SAgMxSLICD ales sOjeyUEWO|O eoVe:dueBaL lusue6o ee0 ed |anyanu udouud Uulp syenyaid ejuersons soy on ayevonjaid ‘eieo engiuinu e\uBIEGns njpal Up Ns 12810 ‘ejaueBio e| yunvaanas “FY sap eyequezend rotuny aynus ‘aulnog @| course6 sojsqwauueduco \duiexe "anyse5ip s0jeueB10 9 elverilul eySenuid 60 B89 UL 1 jejuanyul © 1S 29 "aU jaioo 2 |S eUwsiti ee jon aise asesojoj 0,29 RUBY DUI fopyonzep exdnee pou oP 4 iam ne ‘json "gpse) tsa EIseC10 Onze? Os pelo ‘aueyonzap ep WNWIKeY ‘areo|sedns ajeuts0} 2.189 ‘eqeuojpeped jeu sueblO geyen B10 12 alinjone ep jnsao« Sp cues o giede es (uesed “omndes BI 29 niued ‘ymysueo Niduus apeo) e188 ANSOOIP FF einseu jonzap es (6 ezellusiayp 98 nysebip ynimezede ofeuecie ‘upueBse Bunjonas 69 ginsew ed “sIeIGEueN e7 ‘oysion/p 0 guulzeid exeouacns JO}e}EIGeHENCU se peu ep Jo}i}puso 2 Se "ues ele OP !n!NPOw had tezleoeds jeuede un auede "(ove ‘@padoue iets) aueouedas sleiesqeyonsu 21 ap eyuiidepul ese BAnse6ip ajeyesgauensu 1 y ‘exeUe Opue|S ep euEs 0 gzEAsEIE I ‘snue |$ joo) : lp yeunoy ASS USUIGSS < joo euoea “auiepoul tellouns “{eyesoquejoo ‘eveozoyord) e180} —Primul tip de respective, iar cel de este format din tesut conjunctiv in care se ef enzime ce participa la prelucrarea chimic& a alimentelor. Muscufoasa dou straturi fine de fibre musculare netede, ce mobilzeaza mucoasa gi o cuteazd. Tunica submucoasé (Tunica submucosa), este format din tesut cconjunctiv fax bogat vascularizat gl inarvat. Ea permite alunecarea mucoasei pe musculoass. Tunica musculoasé (Tunica muscul unul exter longi formaind sfinctere oe inchi le 2. Tunica seroasa (Tunica serosa), este dispusi la exterior, peste musculoaséi fiind format din fesut conjunctiv Jax dublat fa exterior de ‘mezotslix. Organele prediafragmatice sunt acoperite numai de {esut conjunctiv tax, ce cons ‘advenlicea, Aceste Invelitorl protejeazé organele, Is mentin in anumite raportur gle permit diferite migedir 4.2. CAVITATEA BUCALA (CAVUM ORIS) dintr-un compartment numit vestibuf bucal (del i arcadele dentere) 51 cavitatea bucela propriv. interiorul celor dou’ arcade dentare. intre cele dot comunicare, mai mare cénd gura este deschisé interdentare si retrodentare), cénd gura este inchisa Cavitatea bucala prezint&: 0 deschidere oral sau orificlul bucal fF i perel laterali ~ obra! (Buccae); un plafon - bolta palatind (Palatum durum, un plangeu ~ jgheabul lingual (Sulcus lingualis) §1 0 deschidere aborala, bucofaringiand. In interiorul cavitiiil se affé. simba (Lingua) si din (Dentes), iar pe persti se deschid canalele glandelor salivars (fig. 144) mai redusa (prin spat 158 jul sub le; 9, epiglota; 10, 12. faringele; 13. esofagul 4.2.1, Orificiul bucal (Rima oris) Orificiul bucal apare ca o fanta transversela circumscrisé de dou’ buze (superioard $1 inferioard unite pe laturi prin dous comisun, Buzele, sunt formafiuni musculo-cutanate cu o mobiltate mal mare la Sollpede si tumegatoarele mici. Baza superioara, are o fal extern pe care se inser’ muse or este mucoasa labial formata din epite ™ucos agezat pe un corion fn care se afié glancele de asemenea, sunt bine inervate §| vascularizate. Diferente La camivore, (fg. 145, A $18) buzele sunt mobile si sub ‘supetioara impreund cu zona e; La caine, formeaza ic buza superioara pr Po partie laterale are perl ta le “musta”. Caracteristic céinelui, este faptul c& uneori prezinta pigmentalia mucoasei buzelor. 1691ud jnideup uy euled ed (e1go ‘SINCeT eT 15 njnwwud jideup ut epuyosep 2 "RPEIBU Ise Jo\feKo secon SUNSET uouedns sejous Bajop fee} a\Sese6 es euerpnosed npueDS lupe eluizaid ‘eseoonwiang jeoneo syelup eieAUUICO epioquopo ajded eye es sojfeiqo eseconw od ‘SeEOSUNT F) uy eyese6 as Benyes fesqo BIONTIES eT "wou if eGugs ep cen § sjuscepegns: jeyuewBd sjs8 nes zai exeoino o eene ejeod ‘aieo) eseoonu 18 @iejow epuelé no eseconwiqns ‘ajay fe ‘Sojed wypgnw Joun ahiesu |€ sejesew‘yojeupong jos! up Jewo} 4MOSn IMIS “seIosnus 1 oyfego e EoUORUE eInonas lfesgo ed es a1S2 dove JuNs ‘sousIu! &7 “(goueyesew) Epunjoud 8 aew 190, Bur ued gye es gieoliadns ezng ad ‘ougpe Ueipeu jues un ep eyeoidsep ays ‘aInge ET eyjinose (8 eieyonzep e \ Bznq puyadooe ieinoulp plulo} ap ejse 2160 AZOP OLED} PU Ininseu niga no epunjuco es ereoUecins ezng * une 2 ‘eploquopo eyded ussyuy 2q “uosiqieg op eauunuap euEed 29 Gu jesqo 98 ‘ede ©] “esnpel cise pouuapide euoz i 3 ‘Spb “6y) SUTCES 1S SURO EY 80 83804 ‘eded eye 2s unsiuioo enop ej20 ad (@ gy1 uy) ‘STEOTEDSUMT ey os {eopmopyde wuce) apse feseouaquy emg 2 tprouadns eq “t— 5 feouepide euoa ¢fpreowop ema ‘ereouadns ema "t-¥a‘C soe) od" saojeeng, vmsyai09 “g Yexwoqsoput wang 2 "puvoHdAs eng “I -O “fo) aug Ba 18 a) outdo 16 surno wf (q) nog ofa) 189 HL FORA IRBTHO “9bT “Sk ‘98 18 syfumor june 9} vaqueg low gyunvap gueinaipuewgns a1eo1By) 0 ewizerd e2ng DUEpe Und jeoRISA fues uN gueIpaw elu ed gurzeid BreoUedns us e1eU Jeu B99 Ne gjeznq "(9 gp} By) EUROS eT 12g *preoLU wang, "Z, "esPOpsadns wend “T eoNg MESO “SHI “SLL4.2.3, Plafonul cavitatii bucale (Palatum durum) La feline, crestele transversale sunt in numar de 6 ~ 7 gi crese tn {naitime oro-aboral si pe suprafata lor se observa crestatur. La eqvine, holta palatind este foarte alungita, (rege patat), sunt in numar de 16 —17, find mal eviden Conductele vomeronazale nu se deschid ‘in cavitatea i mucos, $2 g8sesie 0 bogatd relea venoasé cu caracter lungests inapo! prin dou La tumeadioare, decat la cal. In partea orala inci Arcurile dontare si ocups numal cele doua treimea aboraii mucoasa este neted, este constituité din : scheletul osos al boltel locul incisivilor se gseste 0 formafune in apofizele palatine ale osulul incisWv, a casclor forma unei semilune acoperita de mu jare, precum si portiunea orizontala a oaselor palatine: un srat fibro conjunctiv es congine vase sau pigmentata, mai groasa la ni Diferente crestele patting Plafonul_oé bucale, se mai numeste gi palat dur sau bolta care este completata aboral, de vélul palatin (palatul moale). Pelatul dur (Palalum durum), este deli ————superioaré-iar-prin-fata-sa.dorsala.reprezint’p nazale (fig. 147 ). Caudal de clesti, se afla papi iva, de la care pleaca sgan{ul s&u median, Pe laturile p , deschider buco-nazale (canalele Stenson), ce fac camunicarea inire cavilatea nai si cavitatea bucald. De la santul bucal, se desprind crestele palatine (de aluré muccas3), de arcada dentaré ia.celor_dous cavit ansverse sunt putin curbate cu cresie i orale ale bol Partea orala a pal asa, groasd gi rozistey as, Tumits La c&ine bolta pelatin’ este mai larg in partea aboralé gl prezinté un numar de 6 ~ 9 cteste transversale ce se reunese median acolads. Inaintes primei creste se aflé un burelet semi situat, median, papile incisiva, care ere aspect de m: crala se observa deschiclerea conductslor vemero-nazele, deschiderea canalelor vomero-nazele, de 20-22, mai dezvoltate curbate in partea aborald La iepure, bolts pal creste transversale ce se sant median evident. Orifici burelet mucos ce se gaseste inaintea primei creste transversal Valu! _palatin (Palatum malfe, este de natura musculo- membranoasa mobila, ce separa cavitatea bucald de faringe, circumscriind, impreun& cu baza limbil, | buco-faringian. Palatul moale este Suspendat la arcada palatind intr-o directie oblicé ventro-aboral avand forma si lungime diferita in functie de specie si pr dou fete si doud margin Faja craniala (orala) (Facies buccal ala ‘spre cavitatea bucald. Pe glandelor mucoasei igitudinale. De pe ea omesc doud cute vélulul palatin (Plicae terygomandibulares) sau abor i delimitand un arc glosopatin. it bucale la bou (A) sical (B) (dupa Pasquini) Fala caudala (aboralg) Phryngice), constituie de fapt peretele 5 2. diastema; 3. buza superioaid; 4, crestele oral al faringelui, palatine; 5, obra; 6. comioura buzelor; 7. palatul ‘Margines dorsala sau baza (Basis vel palatin), se continua direct cu apila incisivé; 11. vestibubul labial; 12, palatul mo palatl dur 162 163sor oluIo\eue pzeq 20 ale "giNp BaunilJog “ajeoul eun {§ ganp eleluelD aunjiod OnquIp JeWIO} puly ‘eveCUaYL aYEjUAP sjepeove equ! sndsip o1s3 (syen6uy snojng) ajeong figynes nasuelg “Ye'P ‘Suonue.o ©] ep 1e)80 s1ec\eUEWase EepHiUue 0 aySese6 es sune|ed- 080(6 Joj@3n0 jeu0qy (eujejed einan) Bony 9p jueunpns un gwuzeud ‘elenUEN IN “e9]U00 aipiided eye 9s e1O."D jrun! wy) ‘eujeed oyajepBU juNs yo ep auas 0 osaseG a5 aut ;BOUIIO} BSeConUL ‘alied Siecey Op “SUeFed-oso) e}o(Bxde ofayeds Ut minjen e eluunsn ee0 od 18 poe} as gs eijeuidsau ‘eloads gise=08 ©} £0 a P| Yeoep Bue] Jew 8 nds Jew oI60 uREIEd nigh ‘SIEOPOSUAT PT ‘sJ2upny6uo] eine equrzeid e0 einqie6-z01 e2e0)n9 sp eseoonw o "ayesiansuen unpu 1S =jeupryBuo} ‘o|ueduajoBuues taduion Je J0}e,eNp fezoineuode ye yosus} juns yyoSnur pseoy or 1 ezo1A@UOE ro epuNJiCD as & 1S jode 1Gie| as e nquad joBueld innso inBiueo eised eoaunfe ceo uopue} uN gwuze:d ‘ypSrus rugsoy e eo eae jeroduoy © gu eqjode od duy-o8uyey ap iS BA aye ajeseie| aied ed aureus uns exe tuyyersued {yeuod\wa} Injnso e guOyNqns ezyode ed unwoo uj pleioqe eso 1S unejed injgn ed glo eliesul ne eu80 lWeSnuw ep 1yoaied enop 9p ejuezaudes uns 18 veo Ho 1S susiGuyey ered miniga eijoequoo Ug ‘Injnjgn ® Bieqy eouIBieL e} eued Bunfe sopeyu need epeaie od uooun 16 pueye ezeunouode od 978} jpun adeoide 1 upejed ‘ap iyooued ned 9p giewuezaidas aise ‘Une jedeteconu opus es epun snjnGejoso eBoy) unejed dime Gze9u0y 69 oseooNUL ‘gyno gnop no enunucs es ala abied eg ‘guexBuuejoonq iyqui Bzeq Na suosunos‘o 18 ereouoo 40$n ase ‘(suejnan obveyy) Gueql| nes Ejexition eaUiBeyyfata dorsal a mar jar portiunea moale este formaté din mugchil ilohicidian si genichioidian (ig. 148). Fig. 148. Plangeul eavitit bucale Ia eine (dupa Pasquini} {in cea mal mare parte, acest spatiu este ocupat de prin marginea ei ventral la formafunile plangeului Ducal. laterals situate rcada inferioaré, mele de vestibulsle sublinguale leterale, ce comunic& cu veal ra eubingual pical. In vestibulul sublingual apical (Cavitas se gSsesc_uimatoarele formaliuni: “fra re este 0 cutd mucoasa plasat’ inire cor carunculare (plica carunculay ‘sunt imatrice ale mucoasel agezate pe podeaua tea anterioara a fiecdrei cute se gasesie 0 if numité carunculul sublingual (caruncula vestibulului apical, La formatjune cu aspect de papil 166 Sublinguaifs), In jurul careia se observa o serie de deschideri indelor salivare submandibulare (ca lui Ackerknecht, care este evident num de o parte si de alta se observa ti creasta linguala (plica lingualis landei sublinguale €_camivote se observa 0 slab dezvoltare a caruncullor sublingivall sublingual apical este spatios gi organul unculul sublingual are aspectul unei paplle latte submucoasei la acast i glande. Stralul_ musculo-osos prin mugchii ste orientat 3 caruneuli sublingual uneorlipses ure, Se cbservl de fscare parte a vestibululi sublingual cate o re pomeste de la prmul molar spre termina print-o formatiune rotunjita. Pe partea mediand a acestor seco dispuse obic © sere de S - 8 cute mai putin inalte, Tesutul Subcutanat esto redus; piclea este subtie si moale. este reprezentaté de o arterd sutlinguela si vena satel, tar nerviiprovin din nervi lingual 4.3. LIMBA (LINGUA) Este un organ musculos, pe care se insera cu fata sa ventral un fol in prehensiunea, mz excita (ig. + agezat pe plangeu! cavitii bucale lar cu baza se inser pe hioid, Ea are 2, deplutiiaalimentelor si receptia 8 dintr-o bazé, un corp gio portiune liber ii (Radix (iunguee), reprezint& porliunea aborala ce se ibera @ vélului palatin, sala si dou’ margini Pe linia mediand, se afld o cut mucoasé ce se prolungeste inser pe hiold, deserind impreuna cu margine: oificiul buco-faringian. Baza limb, prezintd o Pe fata dors:69h ysedo0e Injnuolico e exigns e1iBunjard o-nuip eyryjsuoo quns |8 oluedeLL 3 Jelese9 joadse un etaiseae pus : yeesonstion aumpfooe) reine ryoSMET “TT ‘ppeusprysStot oumeisos) ans azeaqes epuyia -g ‘uouo9 “1 oqded “p tagesn’ pndam “gen: Fyjendiyy eeeoonur op quouBox; mom ‘ouuomy onded -s juss "gz tommeyoyo sede earuszeudoy ‘TST “Big ‘Jejnosnu jmjexs “eseoonuigns 'eseoonW : By ‘oqeed o789 (oenduy xed) nquuy rieA J See GR rece ARES Re eo 89h “jean \quneo eneaped ees eaapunuy geo} ad eIEVEDE aise geruen eouBsew 10 ‘ayes a0 18 eRe ‘yup eunyedo| oseiqeys (eenBuy 0616) a Grey “2ajewoysyjod sjenGuygns }epue|6 SjeieueD piypsep es aio ed (syndy ojsu0) pyenBuj vjse=10 eyuNueP UBUn cunjeuuo} o eye as aja) eisae od 1) eyuul| ap adeoudy yoBjuce Uy Puan ‘jeloge BYEIUSHO ezeq fpxenuoo Joén sise ‘Blesiop Bie (WIGIEW K remuBunuy spuseud foun euLio) a1@ ‘feenduy sndiog) nquml mndsoa freworises) aeSu05 ‘(reuogioas) epered parma sguneed-osoi8 e1n9 ‘auzoyoreo opided founoyiiumy opted * ‘prenduy eluexeqniosd sye9 ¥1 qurT “opt Btlae fungiformes), sunt réspandite, mai mult, reals pe cong gi mai tin pe fetele laterale. Ele au pe fafa dorsala pe mari dot mugchi se intrejes. Au rolul de a incl 8nd actioneazé cate unul sau de a Cavitetes bucala cand actioneaz’ tn comut ce papie rc Simertere ‘pe suprafae linbi Impleicandule s8 se inapetece nope oriicial bucal in care se alld 4 tuind cu cale din njoars deschiderea buco-faringlané, zonel amigdaiene. ‘mai dezvoltat al limb, mucoasa felei dorsale si in grosimea limbi, find considerati ca fibre terminale ale mugchilor e Se disti mucoasa fetei dorsale, A gi foarte aderente la ‘nire straturile musculare, se glseste o cantitate de fesut gras, mai abundent cétre bazé si care constituie nucleu gras a lui Bauer (Nucleus aciposus inguae). > Musi alos! ( Sati pe partie si panda roz0 sub bere, unde fibrele celor > Musahiui bazoglos' (M: hyestoss), sunt agezap fo beza lime 2 Porfunil fix. Au aspect de banda lat, cu fbrele orate in_sus_si_ir ertia x8 se realizeaz’ pe _corpul TSH gf coamele laringiane, lar incerta Wola oe onfunds cu mugchil transversal al limb Au rol dea frage limba in ‘cavitatea bucald’ sia ‘cobora. baza eniclor (gusta) deoarece contin organ Fungfome alu gil tat, > Muschi geniogiosi(m pe linia mediané a fix se face pe fata gensend a mandi tendon scurt, paralele cu tendonul muscl pol fbrele se disperseaza in evant: napoi, continuandu-se cu fir intrinseci. Posterior intre cei doi genioglosi se ease ucleui grsos a iui Bauer, Au o actiune complex, dupa cum a compun: trage limba spre © retrage in cavitates Ducal (prin fbrele p. © coboara aplecand-o pe podeaua cavitéti fibrele verticale), Muschii mist hiogiosi (M. hyoglossi Constituit! din doud fascicole recuse masa de lesut grdsos de la baza fi face pe fala superioar’ a corpull prin fibre ce se disperseazd pe fat bucale (prin v din entoglos si septumul it numai la anumite specil (eal si carnh an fibroase, unui superior, mai dezvoltat $i forsale gi altul inferior, rudimentar, ce se gasegte bere, agezat sub mucoasa fe pe fata inferioara a port Limba serie animala : Lacarnivore, limba este foarte mobili, subtire avand pe fata dorsal un sllon median. Caracteristic la acestea este prezenta unui cordon flbro- elastic In grosimea musculoasei, cei conferd rigicitats portiu remarca existenta paplleor filforme pe toaté suprafata limi im‘sreymap-ojooaye [mqueuredy, ‘MON emMONAS “ZST “Bla nop ajo ne 60 eeu Syeuuue eyuopoycuos yeuue eluep edn ; edng {eejuepedens sejwec) aynoOUy ep #8 jueuewted Sup 2p ugunu spuudno Uap nes (SejuvEWed seyleg) leUeULed jap 18 (nDIDeP 9p yuna spuudno 20 jaloup op idacxe no ‘consewop ojgjeuiue eo) © e1p0} 9p ejeyesdns equized 0 eeu 18 Eunos guedioo no {ip equzeld exes eI dre no 18 eBun| eueoiod no ‘9p epeaue enop 2/80 puEULO] BU J0|ese0 eaUIGiEW |d alejuep ajajoenje UL gezeée BYE J9U2} @ nO Sleo}BUBULOSE au[ONZ=p O pUBRE Jep ‘ejeevo nO 0 aeo}guguiese ‘eseOnIge eieono ep ‘eunp eueBIO jung zh uy gun wap ofa ‘eyenoy 6 ‘euuuoyUny ‘oUt “auuoyiy ded pugne "eu ‘2UE0} pul ‘ojapacos e ro e1ecyeuewlese auie05 eyes equul INCE ET ‘gonojbideosoj6 gino o-zuud eyesedes ‘e} ‘ayie0} sus|epBlwe aso} gnop e eluajsxe ‘eouowiese ap ‘iS Bjuazaid suns ej earewa: ag “euuopoyes eed enop syuszaud yun: ezeq e} ‘ajeoyiuucoeu ‘osnpeu juns ‘eWwWoLI alalided “RYSun|e wseeI o ro plesiop ele} ad einzpnaid ‘gseau6 ejso jes0u06 “peel ap alfouny sien “zu JeseoorU! eoveyUSWBId ajse aioads ‘9p sewnu Ul juns 42p une} e] GO gant ns ‘auuioyEuny nx no eynos Feu 3489 "9GI payu Bseooriu o no EqUadode ee ey 'gsnped Jews piueieqnjoid 0 gurzeud jndiog “ew! JojevecyeBewnu eso na aqevedwoo gidow und yeu oise equi "BULGES |S SUING ET jessensut syed ereoey ep O1~ 8 218% ‘ajaided 90 dig "eyeljuapine aug yuns ‘eyeoyswoo syeyonzep yeoep eisn6ul ‘plueiognjaid ‘equi "STEOT eH 3nd je [esa NUeBLO aseIntgo[@ jo id 9~§ guzaid 20 Eplono ‘9p JplUnU Uy uns ‘=U ed eypugdse: ‘jew quns Jen e guecusjue ele) jayno “equepine Pago|Sidooso}6 ein 0 ewuzaid IquM €Zeq ‘Yq. indica ed gseou8 feu! 'gseojoigie-zau exzojno ep ej89 ESEOoNWN “WO g ~ ¢ =P ‘suifg] 0 1 ko 2, —g Sp @UIBUN| 0 pugre ‘njsewa ise jndioo ‘snoeu uerpew ues un euzaid § gimeds ee guuo} gne ial Hen un exe equi) BUDS ET ezeq 0] ayez08e (1 — op sRWNU uy) goisid e1 8 9g0 (@ - J ep Jewnu fjauded “eje10 BaLopiussap no 9p iguinu uy yuns ‘suuoyoije0 sjalidedrfunea ce se afla agezata in alveold, mina printieun varf prevazut cu un si nervi. Radacina poate fi Rédécina (Radix dentis), este poate sf aib’ o forma ca orificiu pe unde patrund in di Unie’ (incisiv gi canini sau mi Coroana (Corona dent avand 0 culoare alba itoare si 0 forma ce diferd in functie de specie, avéind mai multe fete simarg ‘Gatul (Collum denti intre radécina gi coroand. La nivelul gatul de tariru, inea acoperité de gingie aflandu-se dintelui se pot observa depuner| Dentina (Dentinum sau ivoriurn), culoars alb — gaibui terior adapostegte 0 cavitate pulpard, care so continua cu un canel ce se deschide in alveols. Camera pulpara (Canalis radicidentis), adiposteste pulpa di Der contine 28% oselna si 72% substante minerale (Fosfati, carbor de calciu) ‘Smalful (Enameleum), este 0 substanta dura, ce tnveleste coroana avand 0 ot rislanie sau albastruie. Smalful este cel mai dur tesut din organism find format din 97% srurl minerale (florura de calciu) ‘315% substanje organice. Cement! (Cementum), acoper& rédacina dintelui avand o structurs ‘asemanatoare cu tesutul osos, fe dintalui sunt reprezentate de : pulpa center’, Pulpa dentaré (Pulpa dentis), este de culoare rogiaticé constituit8 din fesut conjunetiv, bogat vascularizat si inervat, care se géseste in 7 camerei pulpare, ce se continu’ prin orificiul de la varful ra u eriostul alvaolo-dentar. Poriostul alveolo-dentar (Periodontium), se mal numeste i ientul alveolo-dentar fiind format din fibre conjunctive ce aderd ia la coment. Teprezentata de mucoasa bucala ce acopers ‘se insera pe gatul dintelui contribuind la fixarea acestuia Wveole. Gingia, este mai gf (ent gi foarte aderenta la periost, find bogat vascul 8 si inervata, 4.8. SISTEMATIZAREA DINTILOR le domestice sunt heterodonte avand trei cat oud arcade dentere ce se sistematizeaza in: incis 174 Incisivii (Dentes incisiv), sunt bucale, in alveolels din corpul osul forma de spaiuld turtité oro-abor , care cispare prin tocirea coroan Radacina lor este mica, Numérul acestora variazd cu spi fiecare arcada, I pore sunt cdte 6 pentru int 8, dispusi nual pe de cditre un burelet dent aboral de lature: femei. Sunt cate doi pe fiecare arcada, la cal {masculul), porc gi camivore; la rumegétoare si rozatoare lissese. AU rol im siartecarea hranei §1 apérare. 12, rumegatoare si rozatoare), revzut cu ugoare deniv fata masticatorie mamelonata, Formula dentaré, se foloseste pentru exprimarea succinta a dent ‘sub forma unei relati aritmetice pe sistemul fract erat numéiru i bunodonta (carnivore $i suine), cu = pentra molar. Aceste inliale se vor scr ou ltere mici pentru dentitia de majuscule pentru cea permanent. In aceasta formula se pot de pe ‘sau numal unilateral in acest caz numérul lor se ne numérul total de ding. de lapte sunt mai sublir gi foarte diastema. Molari sunt in numar de 12 pe sunt inegali ca volum, cel mai voluminos camasier_(al_patrulea “pe arcada mai puternic se numeste superioer si al cincilea pe arcada 4788488 une} mauouy 2 ‘ie0ay naqued 2) 2p “apojegsew! auiGrew o-nuusd gyno 2p 862 oise nu slicjeoyseu vie uejuep Stew 9p Inisop SIENIGOW © pUBAE ‘ejoane uy HexY qejs jus jueueWed quid PUDepe! ap eYEdsep pul} BUECI0D j0U UEIpIOUOYD jjeung Un Eye os BA aang! & lizunses — eoofus wud — /$000) “pleojeyu epeoie ed yewnu fuozad june 5 E pep ledind exeweo o argo pula: In eiideoxe no ‘gieouajul epeoue ed 219 enop If eicouedne epeaie ad oasiojsesslewg ujed nee ¢ eiuced (8 'B6un| 9}89 owe|ow euiogney “sio;u IpaUU s}eIUOHIO sI9IoNq NO 8, IGA, BIeqUIP ed juspIne 1 HR SUP od sy jew e120 Ussep UN gIULIZeNd “OH jeoas felused |/E)OW JUN yuuqN se! “gUBUOP BOeOUE|WOS aueoey ed ‘yejoweld ap sjownu eco ase 3 wo ore e1e08 ed ZL ale "yz Op JPUINU Uy UNS “1UEIO, Yel Jedind ryoyyo un-juud apmyasop os 00 ¥e © pugne goju00 ojsa ‘cUsgpeY “Eylunjos gueq) ub "pygina eupoico no ‘jeJoqe equnoes uoD op eUNO} © puBAE ‘Bj=WE} e} ep ‘(nose ®| gine ep enyuyep efinuep u! ede jLiUed ‘eseoUajul Eeo od \Gueus ad eoaquy e1eousdns eleqUOp eped4 Inq|pueU ed ep 180 eOep 6 jews |§ [Sun feu uns gle ed ap (prep) eieyuep enea}s ‘9p eeujuunuap qns eInoscund ‘gseoousu nes sinqle6 aed Jeun et "gyewo) nou eujuep no edwin as ‘piedind evaued ‘ind (ojeuou0o wnaea) eunsiuy ep eaijunusp gueod 20 ‘puleKe eleWlep eyeyAeD O yoIeu sjeiUIP ed guuzaid 2190) ap eieyedns nes eouibseW ‘Yel0qe-o10 BlILT} ajs8 eu 8p spuinu un yesouas uy 2 engiuyap eine seUE) INS jonped lUe|OWaLY “guEOLCD ad injmuaE. e Jo NW PUNY 1 gleel ele ed JeurDNyGuo} LOIS ewurzaxd euniinyes © pugjuozeid ‘jusuewad 190 yg09p fowl Jeu! ju "giuOPOMP (8 pjouBoz ‘reeroie 3s SUG eT AL are f= #1 oi ene prog! r9ys9 ynpe ep < ayse ya0un 2p < : piequap ejnuog doce ajsa eueciod 1S pides soe} ‘Ble) od ynovoqny gig) (Scie) feu) ‘yes jeuoun ep < elejuep ejnuuos (jerueqry usjow) eo1u0s ojuouwus no enzgneid 2383 suo}eoRseU gles soigo e epesie e1e00y od ‘WejoWl op ego eye os sojue|seUIE. Sjs1208 Uy Je] "Ue|seuse0e1d OseuiNU 2s sojo!SeWED ele} LIP [69 “(ereOUayUcoroanei gi orient avand forma unei pira '@ 0 serie de mameloane: ergenta. Premolarii sunt ’a88. Premolarul unu inferior este suinelor se remarcd prin faptul cA , iar mameloanele de pe fala Ma3a m2 = 44, superiori au o agezare superfi agezatt In fat’ gi dol re 18 ps doud ddispugi tn Le iepure, incisi rAndurl: dol dezvol spatele acestora 7 Incisivi principall, sunt bine dezvoltat, avand forma de prism’ vizibilé deasupr Intregime de sma, Formula dentara Ie leporide este: 178 4.8. GLANDELE SALIVARE (GLANDULE SALIVALES) ‘Sunt glande anexate pertur vars’ produsul de secretie numit lichid incolor fant bogat in enzime, Glandele salivare ms glanduleri grupati fn lobuli incor la exterior fg. 183), Fig, 18S. Glanda parotid la animelele domestice: a. glanda pariotida; b, Glanda submandibutara; c, Canalul Stenon, ‘Acinii au tn centu un lumen care se continua cu canalele exer intrelobulare, care prin confluent vor forma canelele extal cAror confiuenta se va forma canalul colector ce se varsd bbucal, Dupa gradul de grupare a lobu cavitatea (aglomerare) se deosebese: 179bah jeues un 18 eosepe epupdop es ‘opede gieesoe &] “aleoUSIUE yuBiew YU e| epuEIB Ip Eze=IOz es JO}VeICO IMleUED “pol |S eGUUE] gleouswe eeued e| ap spunus os 1S eplied-ueqies ‘sueo|no © Ge ‘ed | 1edeP EIEJONZSp lew else epUE|B SURG ET uyqns Joqtnounieo @ gjeseie} eayed ut nquat ningus snjanu e| apiuosep 98 16 myndioo prequedns eeujBreus no jaresed efeus UOLEM nes 10}03}00 “snpas 4, aNU e|eptaEeP 28 sj2900 ‘ieod opun ep aie ae noe of bei Pal Snap (nue. leap aya oe eect pwn! pence oer HOU a azg Cenedigie BRLCES mon a Cotmanenaresh Clee SOp ed senduyare epun}8 © lopeu ely feu NENW ee aD eceerPUL ‘snjong) uoye 10j0e}@0 mieueg “eoeds Ednp gayp uouedns y nes © ng eBIEUAED UL SplyDsEp 9s 18 BUIADG e] SHOSEP 139 sousdns ¢ — p njniejou jon 2] as-npupyosep ‘Jojeunog |e [99 No JO}EUEWIOSE J99Ie} UN ale 40109|00 Injeueg ‘gieoanyq 16 ge BuO eIse JapueIB eDeOD "ROI yeyAeo Up AZSp JPW B69 9}S9 epyo.ed ‘SUNSET ul eised soe 60 ecinp Jouedns y IMPOTUS 18 BseyORZEp €9 18 ypu! 88 “UOUEIE 40}99I00 |nuopue) woaue: yposp Bune nu epeos ost joueo } — @ eaulUN UIP almjsuoD 9s Jo}Z9I00 jnjeueD “guB}OROUed ‘S|URIJEULIOY No YOeIUOO UI EYE OS "gIeIPeW Ble. "BueINBnf eUeA EMIS aye 08 3120 10 aileneoxe o pugwezeid ‘Je;nouNe-opyoved nosy 9 guedooe a1se dioo un ‘si2iq enop Uy 182) 2 eleaen eunue 2: uouerg \njeueo se! ‘sug e| yeep gSU yegse up aispuny) 18 elezeSe ee gpjoved epuelS gjewiue aes UL yjuues eseoupe-cingry epuelb o ajs3 voeyuauuye nd jnsnpaid earesigA Jep enuuoD ois9 Bues ul rewny " j20x@ nd '0e} 08 8 eljeisgg ‘Soles yuoe ego ap yeuUO$ wiYoUELed uN IS UBL 18 3Ut ‘Seen Ul gie60q eAjouN|uD> pwONS 0 epuudno lepue|6 einonAS ez 1 | “uousig 40}98]09 ne: rejnqipuewioiodwis iaiejnoqe jeu e| giepe gye|ueio eaUIGvey) “Bue! ‘ejesen giodooe ‘pje/peur e22 Je] ‘yeInoune-opgored uadooe e1s9 ‘e/e9]8) 28 je (esnpos syed) o1S@ ‘@IONLIES jejnqypuewousers eh ynuoyimed ezeq gn gue es yndeD 2 un ‘deo Un-sLEp BYBUO} ‘evejous ajapuel6 '§ ejendujqns ‘ereinqpuewiqns ‘epjoed ayed oz} euofejeo gisecce tig “jeugo jnun ynypeuueiuy Ld gleong yao eseoonwan’ ‘aQinpus!p) syeuwesp epucjo (e etaccesoriu ~ ductus submandibularis accesorius ~ ce provine din canaliculele interglandulare ale capului glandsi. Canalul principal se uneste cu cans mugchiului digastric si se deschise ir colector se 38 (Glandulae. sublinguaies polystomatica) si una aborali ~ monostomaticd (Glandulae sublinguales ‘monostematica). Poriunea polistomaticd, esta formata dint aglomerare de ror canale scurte, numite — Rivinlus — se deschid in Portlunea monostomatios, atat glanda mono cat si 3m jus, sunt in numa de 20 ~ 25 find fine, de pe marginea dorsala a glandel si se al la nivelul crestel sublinguale printr-o 8-10 canale, care jonctioneazé. Portiunea monostomatio’ are un canal propriu cara se .gseste situat paralel cu canalul Warton si se deschide la nivelul ful La ispure, glanda sugingualé este redusa, avand ambele porfluni ou ‘aceleagireporturi ca sila cal 182 Glandele motare (Glandulse molares) sunt for glandulari diseminati tn dou’ uunul superior, al paralele cu arcadele molare. Canalele colectoare ale gla se deschid in gantul gingivo-ugal superior sau inferior, Glandsle molare sunt ingate de artera gi vena buccinatorle gl inervate prin nervul buccinateor, fe spe La cabaline, glandele molare superiaare sunt mai dezvoltat aborala, lobulii glandulari sunt mal aglomerati formnd o masa agezata sub mugchiul maseter. In partea oralé lobuli sunt ciseminati si agez: aproape de comisura buzelor. Cele doud grupe de glande molar produsul in cavitatea bucala, prin canale colectoare ce se deschid la ni ‘gantului bucojugal de- th partea La rumeaatoarele mar landele molare au aceii ‘a SI Ia eovine, cu menjiunea 3 osle de pe arcada inferioara sunt evidentiate, La suine, atat glandele molare superioare cét gi inferioare sunt bine dezvoltate, La jopure, glandele molere dorsale sunt reduse, iar cele ver dezvoltate si aglomerate, formand Glandele tabfale (Glandulae labiales) sunt diseminate, agezate sub mucoasa labiald, gi care se intind si pe o mic3 distanté la fata intema a obrajilor inapoia comisurilor. Glandele lablale superioare sunt mai numeroase, canalele colectoare se deschid la suprafeta mucoasei la nivelul ganfului La toate animalele domestice au cam aceiasiintindere, juale (Glandulee tinguales), sunt diseminate la toate specile gi se deschid la baza limbii sub mucoasa lingual, palatin), sunt situate sub mucoasa ce céptugeste fata bucald a valulul palatin, Ele sunt mai dezvoltate a ierbivore i mai reduse la omnivore si carnasiere. 4.7. FARINGELE (PHARYNX) 47.4. Configuratia faringelut jan musculo-membranos, deservind atit eparatul digestiv 184), Este agezat aboral de cavitatea bucalé gi cavttilo. 183sosusy "ur m3 07% (moBuareoayso “ar fueBuwejoam “ur ‘ueBueory “ur sue@uprejostiod “ot eammeqnoenyy “Sst “By 'gSeoonu ep seuinu FIeIANP uly 1yoSNw op guadoce =yS0 NU BSEOUgy a1eD \YBUNIy GUOZ O BAJesdO es sjaled |Seinjede e BeOUA\U EeLed AzeP UIA 2188 ‘InjoBuuey eSEO!gI4 “euNeled- Buy) Jojejno eeujune: 2p JeuUo} awe UN galasqo as UEIBEIOSS INjNPD'IUO exdnsesg nqypuryt yeseid 18 wens oped! o\30 uses Byezode pUly 'BIeDWIOA gIUB) op joedse ne ar cleptnten sp eHow) urbane} JEUUO} aIs2 J210 sjpI~10q *}S0UE inane {Gn} jnun inypedse ave =jeBuue (gg) eBuye © BIE 8 18 SSNPeL JuNs suNeled-OBUEY of ezeq &| pluasep 28 20) ‘oySunje |$ eysn6uy juns sueiGuvey-oseu | ‘pjeujue eves “epuesb i 1 JO} Uy yeB0q pUIy ngs jnuoUcD Ysa) WY ApSABip dy op 18 B 18 BleSu0p eounilied ws Uojexdsa/ ol ap eee ‘greauun wuna ednp wypSnu ep jyssied eseé uip erewo) aise ‘eseo;nasnyy pjousys ininso ninisoyiad avenuguco © Puy |nULBLo injojsyos ezeouUO) [e¥EuAIeYd eSOIq!y) EEEOIGLs ‘eseconl 10 snip uerGuuey-o9nq iyo ‘eue\Suse|-oBuuey uniues OK sjojoiod od sndsip uelbuuey-obuNeY neayuO g8-0sI0p sfejeled nu) ojez08e ewe} ep EUUOL umgsvoo ‘suotuve ona oyunauoy ro pode, jeuoiBes aseoniou: psn no ‘inpraiyo)apérand ca infund: cuta mucoasa, ce p pereti osogi. Pe pret gasesc deschiderle. fa 3 acoperita de 0 cuts mucoasa. Mucoasa acestor funduri de sac este groasa i prezinia onifci ce conduc tn exh esofaglan este foarte iarg. Muschi hio, tro gi find unity pe linia mediana, Mugchiul cutata in diverse sensi amigdale faringiene. Ori crice-faringieni nu sunt distr stilofaringian este dubiu, 2 ovine si caprine, feringele este asemans La suine, recssul feringian este diviz mucos, Deasupra acestui inca de 5 6 cm, dispusa median il ro si ericofaringian, Rol fund de sac este necunoscut. In corionul mucoasei se gseste un numéir mare de glande, alieoure feringete nu prezints dferents importante faté de colelate speci 4.8. ESOFAGUL (ESOPHAGUS) Este un organ tubular musculo-membranos, avand pereti de grosime neuniform’ si ugor ci El leagé faringele de stomac, avand forma, aspect si dimensiuni variabile ou specia. Orifciul de comunicars cu faringele (faringo-esofagian) este agezat deasupra laringehi, revine deasupra ifele_mediastinul ai diafragmel, desc iectul s3u esofagul Esofagul este situat In planul aceast8 portiune el este . vena jugulara, cordonul flancat pe fiscare parte de artera caratida com vvaso-simpatic, nervul recurent Porfiunee toracica (Pars thoracica) a esofagului incepe de la intrarea pieptulul gi pénd la mugct ragm. La intrarea pieptuiul este deviat tot la sténga trahee’ find th rapor, lateral cu ganglionul cervical inferior stang, cu artera si vena vert inul precarciac, esofagul se gaseste carciac, arterele esofagiens, venele satelite si nervi esofagi 186 ___ Fig. 196. Traectul esofaguilui ia eal: 1. porfiunea crevicalg; 2. traheea; 3, portiunea toracaia: 4, diafragme, Porfiunes abdominals (Pers abdomine 8 esofagul traverseazi pe marginea dorsal a fi St le c2a mai scurtd, Dupa ccentrali ai mugchiului diairagm si scizura de le fh stomac prin orficiul cardia, ictural, organul et , submucoas’, ‘musculoasa si seroasd sau advent Pig, 197, Structura esofagulul la mamifere: 2. corionj 3, musculoasa mucoase 6. stratul cicular al rusculos mausculossei jomucoasa; 5. glanda tratul longitudinal al ‘Mucoase, prezint’ cute longtudinale ce permit cileterea organul Ge tip digestv cu infitrati.limfoide cispuse in corionul s&u gi o musculeasd a Mucoasel alodtuiti din doud straturide fibre musoulare netede, 16768h smyuaweB| no ejdesup eids enuquco 98 20 (snuw wnjuowo) ~ (Uoojdide jse6-oy2dey Ininjuswesy elvesul ‘eidesip axds 16 1esiop leluayo esa ‘Voulus ynouuen einjerung) gow nes eyessop BunquND ‘reunseu! esews na jeewueo Uy aise “syers95IA 2:92) greueasA nes gjepneD ele inymieoy © grepneo eley 16 euiBewerp no wBeyeIp nes ‘peer eles ‘Hodes uy aise (eoyewBeyEN se10e) oxo "ur “21 ‘Buyse myyorenz ‘gepnes woe ° ‘er ‘Susie der mnqoy ~ = joKirleonsed “e “11 ‘onajdsonsey “3 “oT ‘unde “6 wat "g "faueponp “1 ‘ypemos ofa “9 Immowmins v pingInD IROUMONS v ENG eareUT“y ‘tnIoTd “E “IMoeMIOIS "Z HRHLOse “| eo y| mmngewoys © RoyesBodoy wilvog ‘est “Bra eleqnau guuoyo wre o pple fowl eimonys 1$ ejjeunojuog “E67 (42L8V9 SMINOIYLNAA) INDVWOLS “6'y ee anne ag enn e nnn ana 891 fie} ad uuoyun eyse jnuewiny “glanp ajse eswus0s6 juuoyun euusou6 0 eve inBejose “Binder eT njawerp ejaoe ne eIpleD SouBuy (ryenu | gIesEId GINIOUIS OP injnueBio eset pun oipieo eiideox: 18 puebuuey earepryoseq 100 ‘Bun ‘injoioved aueSoi6uy ap ou0z enop gut (nayswieip Wo g'¢) eipseo 2] Bued 18 (nROWEIP WO 7) eur6u0 2] 9p NsouBoid eouoWese ep iSo.0 inyruleBo nua] | e1BEoiBuy ap guoz 0 eUuzeid * ap 218010 injsjaied eowiso. aise 1S es eavepuuy e120} od o/S01 aieoyno 0 ave inBeyose “SUIAOT eT 10 sd 16 uesBuuey-oous yosru qn ploous lunouls 9p ouoz enop giulzaid 1S80E EILOIEQ "JoIp129 BayEIBUIDSA lueo Bun :eSoiBul gnop plUzes nGayoee waxed “SUTEIED lunioujs nop agnoesuca 1S ejepneo uswny ‘now uy pugd gpeos: "SIONNES 7 ‘PIBWIUE eyes uy jnBEOSS, neuowed ap janut 9j89 [9 ZoI0~I0} eo\eyeD InBejosa jeulwiopae eao ut Je|‘glesnsid eseoses ad Eued med) [sunnduo) ules ‘uaeyoseouayue ynusnu + 21 sparou 2 ulp sped eung o 18 ejeoinleo eaunitiod uL Jee MIN}Og usd cu UI "~SeOMASN ed jeseoONLL soieeunye gzeqoR} #3 ‘OPW BeEOURe-OMAN} aPLEIB AUUOD eo JENSUT |S yezueynosen y260q xe] nounluco nse} Up greuuo, ese ‘esecomugnsduodenal. Pe ea se aflé orifciul cardia in care se deschide esofagul. fn jurul ei se afié ligament 1¢ ce leaga stomacul de di planului median, find rot sau fundul de sac drept (Pars pylorica) cor joru! stomacului, la toate mamiferele de fermé, poate fi divizat in juni: ee 2a esofagiand situat tm jurul deschideni 4 Tn jurul orificiulul cardi portiuni, La cabaline, suine 3i iepure la extremitatea sténgai (fundul de sac sténg) are caracter similar cu cea a esofagulul (porjiunea esofagiana 5) avand corionul bogat cu rol secretor. La (HC), Glandele pilorice, sunt algturi de glandele Brdnner si Lieberkuhn, de tp ntestin : ‘Submucoase, este formati cin tesut conjunctv lax vascularizat gl inervet, pert alunecarea mucoase! pe musculoasa cand organut este destins. Musculoasa, este formata cin (superficial intre cardia gi curbutilor formeazii cele dou’ epiploane ce-! leaga de organele Invecinate, 190 Stomacul la monogastrice {in serla animala intéinim stomac unicompartimentat (monogastc) ‘cum este la: carnivore, ecvine, suine sliepure 1e,este piform avand 0 capacitate de 0,5 - 8 tie de rasa gi 0,200 - 0,400 ltr la pisica. orifciul cardia e fundului de sac sting, find larg la eine, ar orf cu un sfinoter dezvoltat, mucoasa sa este rosie gi prezints Marele epiploon seaméind cu cel de la pore, este dlispus trans organului si nu permite cont Pilorul, prezinté o valvula car lal. Mucoasa de ‘a2copera fundul de sac stang, iar cea de tip digestiv acoper’ regi Po Gintre ele este marcata de supertici ins’, 0 cal deschidere -hiatust cava caudal Stomacul a suing, are forma ovoid turtt cranio-caudl, avand pe fundul ge ‘sac sting un diverticul ventricular (diverticulum ventticui) recurbat caudal. fundul de sac Prezinté 0 dilatatie - antrul piforic (antrum pyloricum); cardia este dispusé in jumatatea stanga cut mucoasé; capacitatea sa este de circa 7 - 8 rive ortlune esofagiana redusi si o porliune t@ ce ocupa tot sacul sténg; marele epiploon se intinde pe eretele ventral abdominal pana la intrarea in bazin. tomacul_la_iepure. Este asemanator cu al calului, avand o 0,500 lit, Esofagul se deschide ls mijlocul micii esi Mucoasa este de culosre rosiatica find mai dezvoltatd la nivelul antruli pilorio Stomacul la rumegatoare La aceste speci, pe langa stomacul propriv-zis (cheagul) mai exist’ compartimente prestomacele (Proventia Culus)reprezentate de: rumen, retee $1 foios (ig. 188), 101‘ueiBejosa ingens ‘nneiBejosa mnjoytzo ‘uesSejoso mnqesuil “oot ky ‘eWvezeu ej2ieUI no grunuod os 1ode Je) ‘Beay |6 S0I0} e| eiape 1g) ‘eujans jnugssqyy up eyed 0 |$ inBeoys injnuauis je ydaup noes eiodose $9 olordide eyeynes o pzeayLUjep 30 Lodicide sjovew ezeeseiep es sjeumpnyiBuo lunlueS gnop J0j00 mjequ pep jeu ed jnjuoweSy gzeeuio) BueIs fla) e glesiop ecvied ul iewBewer i$ BBUEIS Blequolqns ouniBo1 op pispe epun foucz je610 prodiook ‘29 punjoid jeurpny6uoy yeu un eolun) esBojnasnyy ‘g8eojnosnw od loseosnu BeseoeuNfe eze: Sues ‘'eszoonwans “uatjd ed ep osesdy Jep 8 (eu Sjey0} 8 ex|U09 ‘ewwoyBuTy axed ro ynzenouel ‘yoyo ingeyda axe (esoo0nw oun) eseoony ied ove sbjaznq eseonasnyy ‘soto; ode urigne quns relat exe eznq gnop jezeée G59 '(suejnayesoujuns snojns) - Ler We0y ‘SOI0} 1 eajou anu "ou © syéougeis eres wo O2-S) |p Bun ‘e806unjaid os epun op injnueBio & |wenx@ ® eresi0p ele ed sndsip 818 ‘ueBe}0s0 Ploy “(ere;noneioUNUN wiNjs0) Je;AYE!OUNLINL jnjoyLO ULE eneslai no 18 ueiBejose jryayuo uu BEOSS nd goruNLIOD ‘|auoUu izah gnop ej90 us wale.au) 18| S}8)N0 42) 5] 2ued jeIues0-opneo ezeslup as ‘gIenuaA 1S elesi0p “Suelpeu! sjoing “ejeve}2| enop 1S gue\paw Bun ‘oInd fem ulud guIUlle) os J089 qeoubl - ueibejose jues 18 ueuuTs ‘Gejosa equ eveoquNWCO ze) uy eeounyq 2ys0 eno uojeld ad Je) "e fed jenn gze jeluezo junzqut spundeeioo Plepnbo BejeNWeIIy idsip BIENUEA Bye ‘InInBzjose "Bun 69 ‘eBug!s ul gendsip prejuexo Bejenuesry neayo no ede: uy ou (syenuan emjenind) ‘(eideasp) gyesueA ceuiEvey) “anoun{uos asa} op reunu ey ‘ Baleieuin! no giepe evepiyosep aySouy ‘R1eSIOp suntiod o- 28 18 eBugys aids greyeu0 aise ‘9j2uiwopge ojauE ‘eydeaup e| 1S yessop er Henwespxe gr 1 “aui6e.qu, ul ednoo [-81e0 ed 6UE}S InMoUeY e 1S Injriouooodyy EounIBeL W) gendsip a1 “puiBeyelp op ewedooe aise ebuels es eles UIp aUIER O BOjeyINe9 Uj EsveRU) e| guEd gu doo jnueGig JeNUaA 'pueinosnw eGuiyo 0 ep "YeZINP PUIy a0e-002 jpedeo 0 - eur SujseB01d uowredwuc souLunjon Feu fo eis9 (uowWney) smu@LUny £ feraiSejoso feaiar—g tusums - 1 *y ‘HOW ojareoyeowms y] souse® soqeyueumzadco wuayOS “6S Bdlea compartiment stomacal 3i cel Refeaua, (Reticulum) este al -caudl gi usor mai mi ispusa’ velvul& si cu foiosul print-un orficiu mai redus agezat la extremitalea terminala a san{ului esofagian prezinta, pe margin i se afla 33 fibre musculare nul mucoasei nu are glande, ‘cu ale rumenulul. Seroasa tuna ventral ‘comunicd ou prin care comunicd cu baza cheagului prin onficial omaso-abomasial( ;omasicur). ‘omasoabe See prezinta 0 serie de cute sau / iar altele de ele plecand de pe curbura dorsal au marginea fiberd concava 2 cresc progresiv de la orficul si se termi jul omasoaborasial. Dupa Sistematizeazd in: lame primare in numar de 20 - 28; fame secundare tot cam 20 - 26, situate la baza celorprimare; lame tertiare, cam 50, care au la baz cute mici. In structure lamelor se afld si fascioule musculare netede derivate din musculoasa mucoasel. Pe suprafaja cutelor se aflé paplle filforme comnificate. Submucoasa si musculoasa sunt simiare cu ale rumen i iar seroasa se confunda cranial cu micul epiploon $i acoperd foiasul pe © suprafata mare Cheagul, (Abomassum) reprezints stomacul _propriu-zio al rumegatoarelor semannd cu o para usor curbatd si alungité cranio-caudal Este agezat ventral do folos si umen, la faia medial a hipocondrului drept, sprijinindu-se cu marea curburd pe plangeul abdomenul ured cu circa 10 cm deasupra hipocondrului. El are 0 fal rumenul; 0 fata dregpta in raport cu hipocond (dorsalé) de pe care se detageaza micul epipl (marea curburd), pe care se insera marele epipion: o baz’ (capul cheag, In raport cu refeaua gi foiosul; 0 coadé (varfu fata cu duodenul de la nivelul 310 curburd ventrald ‘organulul este fing, fu prismatic simplu 4.10. INTESTINUL (INTESTINUM) unea cea mal lung’ a apar igestiv, prezentandu-se \ooldcit ce formeaza numeroase anse; incepe de la oF nal, Lungimea lui variazé cu specia lungime de circe 30 m; Ia bovine 38 m; la ovine 33 m: la suine 24 camivore 2-7 m. Dupa forma gi aspect el se imparte in inlestin subtire si Intestin gros. 4.10.1. Intestinul subtire (Intestinum tenue) Intestinul subtre, are un calibra redus dar constant sistematizandu- se in: duoden, jejun si leon. Duodenul (Duodenum), este prima portiune a in general, intre fata visceral a ficatului $i continu prezinta o duodenali), find menjinut in pozitia sa nor ‘marelui mezenter aflata In continuerea marelui ppiorie (ostium pyl comunicare cu canal cut mucoas’ ce re deschidere a can: loon. Prezinté un um) de comunicare cu stomaci az ampula_duodenului -Vate anereatic principal (canalul sung) ~ Ductus la unele specii mai exist un canel pancreatic accesoriy ¥, (canalul Santorini). Canalele coledoc si pancreatic se deschid in duoden la rivele ce diferd cu specia, 195ry feds Jesiop-oones ezestuauo es yinas josie un ednp aio “(arelueio Sieg) 2[eluex> euniiod o no gnuljuoa 98 area ednp ‘innyeoy Je idaup nga} op repneo piezese ojeieip o-uud edeouy (ueponp emnddusy) nuepong ups ue iwopge Wigyneo nus uy ezase puly We J - yap niyowsp un uw 72 -B) op euu6un| o ery OUTER reyuazomt anwen guuizeid ese9 ‘eulgo Op [99 fo VS eses na eiqelien 2 jew © giepnes esuniiod wy sndsip \$ snpes asa ynuoRy ‘uooidids easel syedsap 9} aizo ep ‘jeulwiopge jnesueld ‘ad guilids 2s jesus ‘ejeuiwiopge sieyaeo \nsqueo 98 nunler una eavew ad nUOSEOOE Of 2] UWuOD UL piyasep 95 edjould oneavoued uO ‘Inseo,oued Bye es e1S170 jruoueyU) W EsUe o eo guizeid os nuEpONG 981 “wi p- 2 aqut oulgo | esoue6 Ut puginsew ininjewIUe eye} no ANesedwioo ynos feu yu 2183 SIOATIED ET aN eseoonlu eseO;nosNi \ZOUN €28q & prypsep 95 29 afd exeInan sndsip uynyoreqar7 ajapueie +80 0186 dy ep juns e1E0 2} my dy ep puly ‘injnusponp eseoonwans uy esndsp ‘euurug ajgpuei6 :ep syejuazaxdes juns eseoonuiqns |S eseoonW Up steusow) sjspueig “asesdy ejeunsay IA ‘0K Jojogid injentu_e7 YemBe1eu 30) dpuedses wewos oNesUH SKS FEU jedses ‘efag pyd ay.unU ‘ecuosuuneUD ndadod wowuoy yun iS ins e| aGunfe nu jeojce Injod wyBunsy Buno} sp ‘fouyows6se) pledooe 99 snonw genes ‘auuoopus sini IS ayposeve exit are eus nojed josdse un gisjucd |-<0 (iynavo) Hewzoyro.o eUZed (olde Injod Jet ‘jezeq sndsip ynapnu ‘areur aye} ne ‘uguunu 20 eulWopald (ojayo0s5}u9) (euyowasire) auuoyaye9 2ynjs0 73K ido 9yr|99 ul lun 9p ewedose juns 9/3 “,wuwjoz - SL ep eo yoadse un piajLx fant 23 “e}ejescne ‘seojei) eresiensuen '8 (Sejeupnybuo} ‘goueiéor aise (esconu equ) axiqns ‘eseoonuigns 'eseoonuy ‘ese (syeey mpd) Bye myuo wad vinoso ur spiyesep 2g S048 Jew | Ineo @ ReIa}e-OpneD BaLed ad ‘je1aUe uy Jose PIeSu! 2S a1e0 od suljgns UNsoWU op eounsiiod ass (wuney!) nuoD) seuezew ajesuy ‘20: suudno 280 sauiqns snregiunea st caja ceculul pe care mezenteric’ cranial lombard dreapta unde vine in raport cu colonul ascendent si ‘nconjoara spre dreapta ajungand caudal de artera c la i i duodenoviransvers, ce-| lage cu jajunul, In el se deschid: orfciu piloric (prevézut cu o valva semilunara); hepatic si pancreatic principal, se deschid tn ampula lui Vate F). Papila duodenala proemind in duoden avand un diam este formata ‘cut mucoasé circulard, avand la ia @ clreia se deschid canaleie hepatic si pal, pancreat iu dispus pe marea curbura a preponderents ebdominale, unde vine in aport cu eplina, colonul ascendent, liconul, est ‘care se deschide printun Intestinul eubtre la taurine, Msoara aproximativ 40 m gi are lumenul mal redus decai la cabaline. (fig. 162) sun; 4, ileon; 5. cecul; 6, colon sigmoid; lon transvers Duodenul, are lungimea de 90 - 120 ci caudala a fica i se ditjeazé spre iulul, unde se curbeazs se deschide la 5 - 10 cm de pier, iar cel pancreatic la 40 - 45 om de cel hepatic, Jejunul, formeaz’ anse sub forma de ghirland, suspendate de fer gi dispuse in dreapt le, deschide in cecum la limita dintre acesta si lc este mai lung ca gi Is lar in rest este si functis de rasa (18 ~ 22 m), hepatic se deschide la lung gi suspendet de marcie te aproape parallel cu cecul, iar orificiul lee -ceco-colic are iepure si mal joare si pore gi rudimentar sau absent la camivore. inul subtire prin orfiiul Veocecal (Ostium laeococale) $i ‘cecocolie (Ostium cecoticum) mai larg.’ La taratum longitudinale), care la Se prezinté sub forma de benzi. Seroasa, te ce-I anooreazd de organele cin jur. 199voz ynue60 eseoony “jnynUusys[@ pI ojeo|puede op edeoude esa ‘nes (090 xedy/) inven ‘HEA | ued yeidan ejSeiosep ngs ruqyeo se) ‘jelue.o-onuen gzeolup as ‘ngs (020 sndiea) yndiog "yejonzep Jayouys Un no 2400-0080 0 BYE 28 [eJeIe}-O8I0p WD g e 'IeD80-0aI| EAIEA NO YMZBADIG [2099-09 esndsip elesiop 2s esjeywanxe EZeeWLO} © seh 18 doo ‘seo uy pugdnoo ‘Wejs B| eued BrequIO|gns eeUNIGel e| ep injnueWOopqe gideaip eayed ed yezoge c183 "ellgo 0 eo Blesiop esieywaNXe 1 JequNO des Inun eUoy PUBNy ‘LH 9 - OS AP eIeYOedeD ALE ‘IndeQ (egt “6y) 91 SLL - 091 9p eIpow ejeyosdeo 0 axe “SUEGED ET SOIT ‘SJBUE Jojepue|6 ajejeueo pryasep as elexp9 injaniu el 18 g1qe;B ajsa feo ‘pleue eoleplyasep gieoluodu) 90 gjeueINO eye |S BIBIPSULE|UL snugo @ jeuea un-s}uad euILiis 222a}0900 88 elje1093 10489 ied ed BU B}s eunx=yuy squnoes o|UC9 088 op puny tnun injoedse ove gojsid e7 "nos ejse ‘Yeoeo-05I| jnusiued) ‘eydesup sds ed ejucsoyia “ea1eo9}9p 97 ‘@ion1we0 e)Injnyru epeoued uy sojexes elioene oe) Bs aued eundet “aunje youn eowew ep |S pono puuoy 9p oJeue epuelé o}S1u eye 9s injnsnue jrunf ut ‘eunda) )§ edonseD &7 ‘eueoqyap ednp UU, jmsnue pugonpeas ‘WayKe InisjoUYe gns EuRd age|oso:2es }SB819 &| SP ‘InIN}O yeénws ‘snule gne syunos ‘sndsip alleosewep 18 gseoonw smu) rgpuna fe sueuwinjoo euoz) eieuwinjoo gucz Jeioed 820 Bp BEYWIep puyy "eino gWUIZaLd 8 a ‘a|nosnW ype 18 ScanW-o}No yed}s UN-sUIp YeUNO} @IS8 ‘nes e)0\010q "epsds no eugeven guuds puelUazeud IS gjepneD-ol9esqns eaun|Bo oyu ‘eyueG-o}a1 Pleuowedenuy npun4 ‘pleauo\edeNta: enjounfics un “auiAjed 988 ep elLnpuTy pUpLLUO JOBAU jeUeEl0 od soay, ode Jewnu yrges gredoze ‘esea/ag auqapsh sojouud e glequen ejey ad giasul es |S Jesiop pze ‘esndsip ejeuoy no jeuipmGuoy wewxe yeas un i$ Wa} ppunjoud jes un ave ‘eszojnosny “sJes!onsuely |S 9[2upm6u9) unjd “gjeutwie} eouniuod uy ‘guIzeud 1S esecanwigns ue nu 88 ‘esBoon/y ‘enue uUd souerxe e| epussep 2s [3 InuBer 6 jusyn no Elsa, 8 Koide yoareN, UN 3188 “Turyoos) inwinooys goeds jmjsas &7 004 &| gupd eBunle frea 16 jmnuowlopqe © gOueis eoved od ejezD5e eeuniiod |p "sIONWeD | "yeuszaxdes js \(suepueas9p uo}0) jwopuacsep ;nuD}oD ‘Pau oq ereye ep BIeOu 21821 Loaf ajo glasul a6 areD sd ‘insealoued no eco Uy oBunle oo uojoo Up woyed i & esopISUoD 28 ES UOALCO eeuniGer Uuojoo uy ezeezqewisysis 28 [9 ojlzeds aye0} e| ‘eu0nW no siBojeue ug ‘eeds no s\qeUEN eyeubodoy uO} PUBAE ‘S015 injnuysequ e g6unj 1ew €e0 eauniiod e}s9 (40/09) jnuejogfind mai scurts decat lungimea organulul, i boseleazé peretil. Seroasa il inveleste $i- leaga de organele din jur. Fig. 169. Cecul gi colonul la cal: A ~ ¢écul, B ~ colonul ascendent (marele |, C~ colon transvers, d ~ colon descendent Colonus, masoara 6 - 12m gi are o capacitate de 110 - 12 Colonul escendent (Colon crassum) sau mare colon, m din care cauza este Indoit pe el Insusi, formand 4 anse (por curburi: ensa L-a (lombostemal), pleaca oblic ventro-crani tea palvina, formeaz’ curbura a), dispus& La fata caudald a fica stemald gi se continua ha de care este regiunea sublombars, ‘mai redus. Mucoasa sa este groasd, cutat formeaza beri ce variazé ca numar ou ansa respectiva (4 benzi pe | bbend& pe ansa ill gi 3 benzi pe ansa IV) ce boseleaza peretii anselo Seroasa Inveleste organul cu exceptia zonelor unde ea trece de pe pe alta Colonu! transvers (Colon transversum) este redus, find suspendat in Tegiunea sublombara prin mezoul comun, nefiind boselat. Pe el se inserd mmarele epiploon si o parte a pancreasuiui. 202 l Colonui descendent (Colon tenue) (colonul flotant sau mi de 3 m si are calibrul uniform, Est jejunul. Ate 2 benzi musculare care formeaza micul mezenter care-! suspenda de plafonul abdomen lung de 30 em si este larg le jumatatea sa. Mucoasa insvercal gi lipsité de pl&ci Peyer. Rect este cutata longitudinal g ol 228 oj, Seroasa, il invel de un burelet cutormusculomucos, avénd piolea ide sebacee, e. Este lung de 8 - 10m $1 calibru mai tusculare (fig, 1 Cofonu! ascendent, are o prima portiune sigmoid, dispust i regiunea sublombard dreapt or formeaza colonul tranevars, \8, intre duoden si colonul sigmoid, iar porjiunea sa te urmata de o portiune excentrica, disous ica ajunge ta dreay erel_ mezent Colonul descendent, este drept si suspendat la regiunea sublombars printr-un mezou scurt, Reetul, este iu si de calibru egal, avand mucoasa 203soz ‘wiB1ew gnop #8 aay enop puetuazeid ayewBeye!pon eayeYAeO LU! BIezese AYsaBIp ynmelede e EXcUE EpUEIE Oo eden) mess “Ley faponp UL BSIEA 98 ojeesoUed mons Jaleo e nseavaued |$ ynjeoy :epueIO fenop ‘nyseBip inqm ap unjgle eye os ‘geUlWopqe eSjEyAe ul OLLVINDVHsVIGLSOd AILSIOIG INTNLVEVEY STV SXANV STAGNVT9 “Ht pumoee nwO|OD randaoty “FT rimoeo mdioo “Of nwo © eouLeY eHeIMEE Roy Se Sguopueose vounrlied -g ‘prepnes emnay "s vountized "y ‘mmuzponp eee voz ‘gleueyno g6und o-4u! gunpe as jnsnpoud 16) ‘esnpad yeu “ejepneo 18 eyevjonzep lew ‘ojelue:0 uy edu as ‘ojeue sjepuelD ued no guedlooe Bieue}no euoz ale ‘insu ‘spuei6 Enop enzo greieje| ele) a1edey dove 18 Bur 21 no gruquod oe (8 eeu ensi—o sdetoual eseoonu 12) ‘oui Up ye60q 18 S016 eideaip ut sndsip yen es jmiqleg “injnuawoy yelesids 9383 Ww 99g 9p ak € z 1 epiooyay xe un gdnp eyefeyds siesue ee uepuaese jmudjogte converts in care se fis ventral de el, ezare ce diferd CU speci vena cava caudal, iar pe marginile sale, ligamentul faleifor Tot aici se afl gi fosa vezici se afld aceasté verica, Marginea dorsela, @ ficatului este ingrogata si prezint& incizura ipressio esophagea) prin care trece esofagul Maiginea ventral, prezinta incizuri ce impart organul in urmatorii > lobut crept (Lobus hepatis dexter), divizat la unele speci In dou portiuni (un lob propriu-zis si unul intermedian) > lobul vy lobu! patrat (Lobus quadratus), agezat intre lobii drept dst terlobard dreapta dispusa tntre stangi. Scizura interiobara 167). Fig. 167, Aspectul microscopic al ficatutul iepatice aki Tesutul propriv (parenchimul) hepatic, apare ca o mesa relativ compacta si friabilé de culoare brund-albastrule sau violacee, format dint. un ansamblu de uritéti morfofunctionale numite lobuli hepaticy (Lobul hhepatis). Acest lobul, are diametru de 1,5 - 2 mm si forma unui poliedru sau 206 de care sunt legati tnt interlobular, care la unele specii aste foarte dezv ‘obuiifa suprafate organulu, cu ochiul liber. Locul unde {in contact este mai bogat th fesut conjunctiv si poarta num Kieran (spatiu portal), in care se aff o ramurd @ venei porte, arterei hepatice, unul sau dou canalicule vase limfatice si ramuri ervoase. Ramura venei porte, d8 ramificatii ce Inconjoars lobulul de la baz’ spre var, anastomozandu-sa forménd 0 retea venoasa perilobul rind arteriole ce patrund in releaua’ venoasa lobular se disp de celuls hepatica, aur Remak, orientate radiar, de la vena centrclobularé spre cordoanele de celule hepatice, se afla o CU cordoanele Remak, a céror perete pare <3 fie form: a urate. Fiecare celula hepatica vine in contact, print-o latura, prin alte cu un eapilar sanguin din reteaua intralobulard, 8 cu fata super seroasa ce 0 acoper’, jar cu cea profundi la fesutul hepatic (capsula lui Glisson). La nivelul 2 patrunde in ficat sub forma de tec! conjunctive ce inveleso vascle iat ape 1eazA ligamentele de si organului, Acestea, variaza ca numar gi topografie dupa sp ‘totus! patru ligamente principale: igamentul comun (coron: marginea scizurii venei cave caudale si pe centrul fret faloiform, inserat sub precedentul, pe fata diafragm: interiobara stanga si pe diafragma, de unde trece INg, ce pleacd de la stanga orifci Glafragmel pana pe marginea dorsal 2 lobulll sténg, Grept, ce pleacd din regiunea sublomabard dreapia si difaragm, pe marginea dorsalé a lobului drept i port, se formeaza canalele iare. Calle bilare extrahepatice rezulté forma canalele hepatice, din @ céror din unirea canalelor intrahepatice ce uunire rezulta canalul coledoc. La animalele care au vezicd biiara, calla ‘extrelobulare sunt formate din canalele hepatice ce formeaz’ canalul hepatic 207802 B02 foneday renuanosang “ot ‘BL !BTepTo paw “A seppauneyur mao “2 tnsaooud 2 weby eIesut ele) ed aise ‘aneo Jouen eunzag “nique. aySaupiugd ‘eSugis e| eideaup e] sp e/e.quen-osi0p &: Inugid ed uejno;puedied xe sjavew ave jmeoy (OL ‘wonedey @ ions 2] ‘Jedrouyd jnojeqsoued no un 18 bo oupiBodoy eae! {9p jnjou pugne eB ny © pugne "eieqoLaqul eanzos wip es eso) Ina9} e} ep edeou eve9 sopejaa ynjeueo 16 ogs19 19 worzan ‘edouuda bovine, ( dispus aproape complet pe partea aralel se vede scizura venei cave gi esofagiand. 200 mi, fundul su deptigeste marginea coledoe se deschide 2 20 - 40 cm d jun cu canalul pancre: Fig 172. Ficatul la oaie (fata viscerala) ¥, porta v, cava caudala ligementul teres. suiine, ficatul cantareste 1,2 - gi la cal dispusd rmediar drept i pélrat. Pe suprafata organului se vede 210 {obulatia sa cu ochiul liber. Canalul coledoc se deschide tn duoden, singur, organul cantareste 150 9, avand 0 forma piegel esta foarte d Fig. 174. Ficatul de jepure (fata viscerala) anea PEO eco e a oetereereeeeeeeee giz ‘Sepofoe mnmmyeuco witeuTuns} “ET ‘Mninuaponp ¥ RIUApUsdsap watmnyiod od © pplowiis wowe “TT ‘pIRIIG eayea4 “OY ‘opojco mpreuw wane Ty Sinqnsvaroued ye wucesove sueo ‘OT ‘oneaLDue [aeIED "s pone eiuapuEIs99 vounyisod “g mp e IEIuEID voury}z0d “2 "Eresop ‘iy "eo & mEvoIOUNY “9, ‘sjeusponp jojded eles jeusponp jeided injentu e| usponp W epluosep as “(Gunsiy\a) jeueg “reuyds ezeq 1§ Bugis jeoewicis ces op ynpuny ‘SUES Intel exquiud @uyu! BUGIS 260 Je) dep ojedey Ingo] 1S ilyolUU no Uoded zz U auIA "eideaup eareywereg ‘injnusponp e ginxey ewud yworyeg “Eley yRORWO}S |e Eueys oes ap jnpury 1 jnuEponp no odes UI BuIA \§ ExEALOD fi0 BOUIBIBYY ‘SIANSUEN, InUoj IS Inyroso liga No yoda! BUDA Op auzajno jUSA-O8I0P 10} eae 8 Ingo) yosdse un ave rueB: “Bums gor ~s ‘adazp mgol “y ‘uaponp “E ‘grewoponp wide °z Tord :aUTpo I mawasoueg “$1 “Bie ‘20P0I09 9p ut eunesduuy apiyosep es GISKe PURO jajuozou Ul Jeye Waup nun 1p Euers qo} un pURAE ‘A, (quuojues) nuosesoe Ieuco un # ei feud nuetio uo a 8 Jed ened 9p aun) uy gd edeou, YemoneuED jnwaysIS ‘pUUDOpU ‘oljouns no suciyatvey Inj sjainsul (S$ puudoxe eljoun pugne (10188) Ide UW eednJ6 eseo}=u088 Inje0 UID JeuUOy 2189 ‘nudosd jmynse{_ J2U [8 262A “eNO\eUED jaLWays|S jelp 98 es eunjongs (sealoueg) insvorsued “ZheFig. 178, Pancreas] fata ventrala: a duodenului transversal, deasupra stomaculk. stomacal stang sI ullima ans mica curburd duodenala si | Se deschide in duoden la 10 - 18 em de pilor, separat de la pore, portiunea ‘descendenta La ieoure, organul se all intte ansele duccenului, avénd lobii bine

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5834)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (612)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1720)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1194)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (903)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (541)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2107)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (350)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1029)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1872)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (824)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (443)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (405)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4772)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4214)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1930)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1905)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2526)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2410)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• License Thesis: University of Medicine and Pharmacy "Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca Faculty of Dentistry

  

  Document2 pages

  License Thesis: University of Medicine and Pharmacy "Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca Faculty of Dentistry

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Muschii PICIOARELOR

  

  Document27 pages

  Muschii PICIOARELOR

  Trilu Lilu

  83% (6)
• PROIECT Gemul de Visine

  

  Document16 pages

  PROIECT Gemul de Visine

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Monarhia Habsburgica

  

  Document11 pages

  Monarhia Habsburgica

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Proiect Nuc

  

  Document10 pages

  Proiect Nuc

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• Curs - Remodelarea Statiunilor Balneoturistice Din Romania - 2017 2018

  

  Document83 pages

  Curs - Remodelarea Statiunilor Balneoturistice Din Romania - 2017 2018

  Trilu Lilu

  50% (2)
• Delicventa Juvenila

  

  Document6 pages

  Delicventa Juvenila

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Licenta 29 07

  

  Document77 pages

  Licenta 29 07

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Curs 2 Criminalistica

  

  Document2 pages

  Curs 2 Criminalistica

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Muschii ABDOMENULUI

  

  Document14 pages

  Muschii ABDOMENULUI

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Cultura Vitei de Vie in Sistem Ecologic Ecologic I

  

  Document13 pages

  Cultura Vitei de Vie in Sistem Ecologic Ecologic I

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Proiect Lapte

  

  Document23 pages

  Proiect Lapte

  Trilu Lilu

  No ratings yet
• Biochimie Structurala

  

  Document98 pages

  Biochimie Structurala

  Trilu Lilu

  No ratings yet