ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII MANUALUL DE INSTALATI INSTALATH DE INCALZIRE Editia ll /e I - Necesarul de caldura pentru incaizire; - Protectia termica a cladirilor; - Sisteme de incalzire pentru cladiri civile si de productie; - Centrale termice si puncte termice pentru alimentarea cu caldura; - Retele termice pentru transportul si distributia agentului termic; - Echipamenie si materiale pentru instalatii de incalzire. Editura ARTECNO Bucuresti, Romania ‘ zaCuprins CUPRINS |. INSTALATII DE INCALZIRE 1. PROBLEME GENERALE 1.1, (storioul si importanta instaltilor de incdlzre. Caltatea canstuctilor g instalatilor aferente 4.2.1. Legea nr, 10/1995 privind caltatea in constucti 1.2.2. Gerinte esentiale 1.8. Ciasiicarea instalatilor de incitare 114. eglementir pind proisctarea executa si explaterea instalation eIncaare 14.1, Autorizarea executari lucr&rior de construct. sess 1.4.1.1 Autorizarea executéri lusrérlor de constructi sane 1.4.1.2 Lucrari care se excepteazd de la autorizare... ~ 1.4.1.3 Luerari de instalat aferente constructor care se excepteaza de la auterzare 1.4.14 Documentele necesare emitei certicatelar de urbanism. 1.4.18 Documentele necesare emiteri autorizaie! de construre/destintare 1.4.1.6 Documentatie tehnic’ (0.7), 1.4.1.7 Avize 6 acoccur ale funzorlor/adminisvatoror de uit urbane 14.1.8 Avize 6] acorcuri ale autoritilor centrale/sevicilor deconcentrate 14.1.9 Gompetenfe de elaborare a documentatiior tennice 42, Reglementir tenice pent prolectarea, executarea si exploatarea instlailo: de incdlzre 1.4.8.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatile de Incdizire 1.43.2 Regul de elaborare a documentatiei de atribuire. 1.4.3.3 Caletul de sarcini contine, in mod obligatoriy, specifica! tehnice, 1.4.4.1 Continutul-cadru al studiulu de prefezabitiate 1.4.4.1.1 Piese serise.. 1.4.4.1.2 Plese desenate... 4.44.2 Confinutul-cacru al studilui de fezabiitate 1.4,4.2.1 Pi0se Seti8@ our 1.4.4.2.2 Piese desenate. so 4.44.3 Continutu-cacru al documentajei de avizere a lucrrlor de interven. 1.4.4.3.1 Piose scrise.... 1.4.4.3.2 Piese desenate. 1.4.4.4 Proiectul tehnic... 1.4.4 Detalil de executie.. 1.4.4.6 Verificarea proiectelor o 41.5. Functionalitatea si alcatuirea cladirior 15.1. Clasificarea constructilor 1.8.2, Subsistemrete clad 15.3, Actiuni in clair: ssn . os 1.5.4, Funetionalitatea Clacton . 4.555. Analza 5 aldtuirea antiseismicé a instalatilr 818 echigamentelor 1.8. Date generale privind calculul instalatilor de incaizire, 1.6.1, Transmisia calduri 1.6.1.1 Conductia termica .. 1.6.1.2 Convectia termica. 1.6.1.2.1 Convectia forfata.. 7 soon 1.8.1.2.2 Convectia liberd o sn 1.6.1.3 Radiatia termicd. . “16.1.4 Schimbul global de odlaurd 1.6.2, Elemente de transfer de mas’ 1.6.3. Curgerea fluidelar in conducte 43, Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrérilor publice pentru instalatile de Mcalzie... BSSSeeRTASssssA co 1.6.3.1 Modulul matamatic al unei retele inelare este dat de ecuatia de continuitate 1.6.3.2 Ecuatia fundamentalé a pierderilor de sarcina. 1.6.3.3 Caleuiul hidraylc al retelstor de conducte. 1.7. Marimi gi unitati de inasura 2. PROTECTIA TERMICA A CLADIRILOR: 2.1. Elementele de constructii ale cladirlr. 2.1.4, Anvelopa olédrit.. 2.1.1.1 Pereti exterior! 2.1.1.2 Elemente de construct wirate 2.4.1.8 Terase 81 plangea spre podkxi neincalzte 2.1.1.4 Plangee spre coridoare exterioare 2.1.1.8 Plangee spre pivmite si subsoluri neinc&lzite... 2.1.1.6 Plangee amplasate pe pamént . 2.1.17 Perel care separa spatileinedizte de Cele aciacente nedncalzte sau mult rnai putin Incalate 2.1.1.8 Consideraili generale privind alcatuirea anvelopel 2.1.2, Aria anvelopel unei ciadiri - 2.1.8. Volumul Cl&GIFE = V = 2.14. Alagerea elerentelor de construct cin punct de vedere tarmotehnic.. 2.2, Dimensionarea elementelir de constructil perimetrals din punct de vedere termotehnic 2.2.1, Obiectivele calculului termotehnic. . sn 2.22, Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimil stratului termoizolator 2.2.8, Determinarea rezistentelor termice specifice ale elementelor de construct opace.. 2.2.8.1 Rezistente termice specitice efective oe 2.2.3.1.1 Rezistenta termica specific’ unidirectionalé - A - 2.2.3.1.2 Reristenta termica specific’ corectat =F ..rnnnnenenninnan 2.2.3.1.8 Rezistenta termica specific& medie = Rip ~emn - 2.2.8.2 Rezistente termice specifice normate fcr ssn ; 2.2.3.2.1 Rezistente termice specifice normate pentu asigurarea conditlor igienico-sanitare si de confort 2.2.3.22 Rezistente termice specifice normate pentru eliminarea condenséiii vapotilor de apa pe suptafeteleintericare. sess 2.2.2.3 Redistente termice spectice normate pentru reducerea consumuibi de energie. + Exemple de calcul 2.24, Reziatente termice alo Suprafeteor viate. 2.25. Difuza vaporlor de aps prin elamentele de construct. 2.2.5.1 Vericarea grafica a difuziei vaporior de apa in intrirul elementelor de construct 2.2.6.2 Caleulul cant de vapori care condenseaza in elemento! de construct in perioada rece @ anu 2.2533 Determinarea canttiii de apa acurnulaté care se poate evapora in perioada cald’ a anult.. - Exeinplu de calcul 2:3, Stabltatea termicd 9 slementelor do inchidere a clédrlor sia incaperor cin claire civil... 2.3.1. Critrile de performanté ale stabiltti termice 23.2. Ingicele inertil termiCe D nn 2.33, Coetciertul de stabiltate a elementelr ce Inchidere a cider 2.3.4. Stabiltatea termicd a inciperior incdizte din clcinile chile - Exemple de calcul. 24, Determinarea sl verficarea coetcientul global de iolare termicd 2.4.1. Determinarea si vetiicarea cosficientuul global de izolare termi G la elécitle de lout 2.4.1.1 Determinarea coeficlentului global efectiv de izolare temic’ G 2.4.1.2 Determinarea coeficiantului global normat de izolare termic& GN. 2.4.18 Nivel de laolare termica globalé 2.4.1.4 Succesiunea caleulelor 2.4.1.8 Recomandr privind unela posit] de Imbunatatire @ comportarl termotehnice si de reducere a valorii coeficientului global de izolare termicd in cladirle de locult 2.4.1.5.1 La aledtuirea generalé a cladiil 2.4.1.5.2 La aledtuitea clomenteler de constructil perimetrale 2.4.1.5.8 in vederea reduceri infitratilor de aer rece... ~ Exemplu de calcul. od 13 14 at 15 18 18 18 18 19 19 19 21 ae ae 24 at 222 22 2 22 22 22 23 28 26 26 26 BT ar 29 28 30 at 82 33 35 26 36 38 37 38 40 40 40 43 43 43 43 43 45Cuprins ia 2.4.2. Determinarea si verificarea ceeficientului global de izolare termica G, la claditle cu alt& destinatie decat cea de loCtit nn . 43 2.4.2.1 Determinarea coeficientulal global efectv de izolare termicé G, . nh 2.4.2.2 Determinarea coeficientului global normat de izoiare termic’ Coe 44 45 2.4.2.3 Nivelul de izolare termica globald. 3, NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE 3.1. Necesarul de cdidura pentru cladiri obisnuite 8.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie ®,. 8.1.1.1 Fluxul termic prin transmisie ®, 8.1.1.2 Fluxul termic cedat prin sol &, 8.1.2. Adaosuri la plerderile de céldura EA 3.1.3. Sarcina termic& @, 9.1.4, Necesaru: de cildur& pentru ciadiri industriale. 8.1.5, Particulaitai de calcu! al necesarului de calduré pentru locuinte. 8.2. Necesarul de cdldurd la sere. ~ Exemplu de calcul 2.3, Necesarul de célduré pentru cladrile amplasate subteran.. 3.4, Necesarul de céldurd pentru cladirile incaizite rar. 8.5. Calculul necesarului de caldurd pe baza de indie, 3.6. Metoda de determinare a necesaruui de caldurd de calcul dup SREN 12691 3.6.1, Fluxul termic cedat prin transmisie ory sesso 3.6.1.1 Coeficientul de pierderi termice Hy, 3.8.1.2 Coeficiantul de pierderi termice ee a 8.6.1.8 Coeficientui de pierderi termice H,, 3.6.1.4 Coeticientul de pierdet termice Hy 3.6.2. Sarcina termic& @,, pentru ined @ aerului de ventlare 3.6.2.1 Calcul debitulli de aer Vi in spati incdzite fr sistem de ventiare 3.63, incdlzirea intermitenta a spatilor 3.6.4, Determinarea necesarului de caldura total 4, SISTEME DE INCALZIRE 4.1, Incalzirea locala.. a “ seven “4.1.1, Preseripti privind utlizarea inca focale rem sonnnnneneneT 4.1.2, Sobe cu acumulare de céldura 70 4.1.2.1 Sobe fixe. 270 4.1.2.2 Sobe mobile. 70 4.1.2.3 Montarea sobelor si racordarea la COs . 70 4.1.8. Sobe far acumulare de cdldura 7 4.1.3.1 Sobe metalice pentru combustibil solid n 4.1.8.2 Sobe metalice pentru combustibil lichid. 72 4.1.8.3 Aparate de incdlzire cu gaze se so snes 4.1.4, Sobe de constructie specialé (seminauri) sons 73 4.1.5. Elemente d@ CAICU ronennnnnnnnnnnnsn ee - 4.1.5.1 Pierderile de CBIQUTE. nse 4.45.2 Calculul si alagerea sobelor 4.1.5.3 Dimensiunile cosulul de fum 4.2. Incdlzrea cu apa calda si fierbinte, 42.1, Clasfcarea sistemelor de incre cu apa cal. 78 4.2.2, Criteri privind alogerea sistemului de incalzire, 75 4.2.3. Instalafii de Incdlzre cu circulatie natural 76 4.2.8.1 Instalatilbitub cu distributie superigar& a 76 4.2.3.2 Instalatiibitub cu distributie inferioara. nn sooannnnenenenneTB 4.2.3.3 Instalatii monotub sess son 7 4.2.4, Instalati de incdlzire cu circulate FOF. ceetnemnnnnnnnnnnnnn 7 4.2.4.1 Instalatil de incdilzire cu distributie individual 78 4.2.4.1.1 Instalatit bitub. . 79 4.2.4.1.2 Instalatil MONOLUD eon \ 79cur 4.2.4.2 Instalatii de inedilzire cu distributie centralizats 82 4.2.8.2.1 Sisteme bitub clasice 82 4.2.8.2.2 Sisteme bitub moderne... se a a2 4.2.4.2.3 Sisteme monotud moderM on snes 42.5. Descrierea si montaraa modulelor termohicraulice MTH - a4 42.8, Montarea conductelor de distibuie.. wn nin 4.2.6.1 Instalaii cu distribute individual 86 4.2.6.2 Instalatii cu distribulle centralizat 87 4.2.7. Instalaii de incdlzire cu apa fierbinte.. 88 4.2.7.1 Inofizirea claderlor civil. 88 4.2.7.2 Inedlzirea cladirlor industriale 86 4.27.2.1 Spat destinate personalull tshrico-adminitrat ns 28 4.2.7.2.2 Spati destinate activator productive... 4.2.8. Dimensionarea conductelorinstalafilor de incite cu apa cad. 89 4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte sennnnnsnnnnnnv 89 4.282 Operatisn si date prelminare calculi de cimensionare . nnn SO 4.2.8.3 Dimensionarea conauctelor insialatilor bituoulare cu circulatie naturala. 90 ~ Exemplu de calcul 91 4.2.8.4 Dimensionarea conductelorinstalafilor bitub cu circulate forfaté si cistibutie centraizata... 403, 4.2.8.4.1 Dimensionarea coloaneior 403, = Exemplu de calcul 103 4.2.8.4.2 Dimensionarea reelei do cistibute erborescente 104 - Exemplu de caleut . 105: 4,284.3 Dimensionarea retell Ge cistribute inelare 108 106 = Exemplu de calcul 4.2.8.5 Dimensionarea conductelorinstalatilor de Incélzre cu circulate fortaté si distribute indivi evos107 4.2.8.5.1 Rejele bitub cu distributie arborescenta.. 108 = Exemplu de calcul. “ . sen 109 4.2.8.5.2 Refele bitub cu distributie radial ' os 115 ~ Exemplu de calcul... 115: 4.28.5. Retole bitud inelare, 120 - Exempla de calcul. 120 4.0.86 Dimensionarea conductelorinstalatilor de incdlzre monotub cu circulatie fortaté pentru consumatorit individual 126 + Exomplu de calc sn ov se 126 43, Sisteme de incalzre cu abur de presiune joasd. 193 4.8.1, Criteil privind utizarea incalziri cu abur de presiune joasa 133 4.8.2, Partcularitti ale instalajilor cu abur de presiune joas’ 133 433.3, Racordarea corpurilor de incaizre. . vs rnin A 4.3.4, Instalatii cu Tntoarcerea condensatului prin cAdere liberd ow snes 88 4.8.4.1 Instalatii cu conductele de condensat sub nivelul de presiune 185 4.3.4.2 Instalatii cu conducte de condensat peste nivelul de presiune, 136 4335. Instalatit cu intoarcerea condensatului prin pompare.... 136 4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat 16 43.7. Caleulul hicraulic al conductelor. 138 4.3.7.1 Dimensionarea conductelor de abur. 136 43.7.2 Dimensionarea conductelor de condensat. 138 ~ Exemplu de calcul 199 4.4, Incdzivea cu aer cald, 141 44.1, Giteri peivind utiizarea ine cu aer cal 144 4.42. Instalatii de incdizre cu preparave local a aerului cald 141 4.4.2.1 Incdlzirea cu agregate cu focar propriu 1a 4.4.2.2 Incdlairea cu aeroterme.... N42, 44.2.2.1 Aeroterme de perete. 142 44.2.2. Aeroterme de piafon. 143, 44.22 Incalzvea cu dispoztive de destatticare @ aeruli cald. senate (AS 4.4.2.3.1 Soli pentru destatificarea aerulul cald 144 4.4.2.3.2 Soluti perivu evitarea stratificaril termice.... 144 4.4.2.4 Incalzirea cu agregate multfunctionale 145Cuprins I 4.4.3, incalzrea cu aer cald cu preparare centralizat... 145, 4.4.3.1 Distribute in buclé perimetrala... AB 4.4.3.2 Distributie radial sane AT 4.4.3.3 Distributie ramiticata. ost 4.4.8.4 Distributie prie plangeu dublu..... sess sone se var 4.43.5 Echipamente si acceso o 147 4.44, Calcul intalailer de Incdlare ey aer cald. 148 4.4.4.1 Inealzirea cu aer recirculat 148 4.4.42 Incliavea cu aer proaspat 149 4.4.43 Incilavea eu aer amestecat . co oo 149 ~ Exemplu de calcul cot Soon Ss veld 4.5 Incdlévea prin radiate so . sce 160 45.1, Crter privnd utkzarea inca prin radiate sent so 850 4.52. Incdizirea prin radiatie de temperatura jas nn svtnreA8O 4.5.2.1 Inealzirea prin plafon 150 4.5.2.1. Panoeriraciante inglodate in elomentele de construct. ttn 151 4.5.2.1.2 Panouri radiante aparente in elementele de constructi 151 4.5.2.1. Amplasarea panourllor radiante in Incdper. 153 4.5.2.2 incalzirea prin pardosealé 154 4.6.2.2.1 Panourl radiante de pardoseala, 158 4.5.2.3 Executarea panoilor radiant 156 4.2.3.1 Panouri radiante ~ metoda ,umeda" 185 4.2.3.2 Panouri radiante ~ metoda ,uscata”. 187 4.5.2.4 Racordarea la reteaua de distibutie sone IST 4.5.25 Incéizirea cu panouri montate in perete. ana ASP 4.5.26 Scheme de alimentare cu caldurd.. 187 4.5.2.6.1 Schema de dstrbutle panty incdlzvea numa prin radiate 158 4.5.2.82 Schema de distibutie a inedlziri prin radiaje in combinatie cu incdlzrea cu corpuri de Inca... 158 45.2.6. Schema de cistributie pentru incalzirea prin radiatie, Incdlzire cu corpuri de incalzie, Preparare apa caldé de consum 459 4.8.2.6.4 Schema de alimentare cu statil compacte... _ sn vs so 58 4.5.2.7 Dimensionarea instalatior ... . . so 158 45.2.7.4 Caracteristicle termice ale panourlor raciante nerinnnsnennsnni IBY 45.2.7.1.1 Panous de plafon cu conducte inglobate In elementele de construct 161 4.5.2.7.1.2 Panouri de plafon cu conducte montate in spatiul de 2er. 4.5.2.7.1.8 Panourl de plafon oy lamele se. oo 181 45.2.7.1.4 Panouri de pardoseslz cu conducte flexible se pnmnnnntnnnne 161 45.2.7 2 Calculul suprafetei de incdizire a panourilor radiante.....c.ncnninetennnninnnntnennn 162 161 452.7.2.1 Calculul plerderilor de cBldura 163 45.27.2.2 Alegerea tipulll de panou incalitr... 16s 4.5.217.2.3 Stabirea caracteristolo termice si constructive ale panourlorraciante.. 163 4.5.27.9 Exemple de calcul. - 184 4.8. Incélzres prin racate ce tomporaturé medio 166 4.5.3.1 Panouri radiante utlizand agent termicl. - ss vo 166 4.5.8.2 Tuburiradiante modulare cu functionare Pe G20. . so 166 4.5.3.8 Amplasarea tubuilor (eancurilr) radiant... co 169 4.5.3.3.1 Panouri radiante utlizand agent temic... se oe enn 169 45.3.3.2 Tuburi radiante modulate pe GAZ. an so ses soon ATO 4453.4 Dimensionarea instalatilor de inca pein rachatie nanan 4.5.8.4.1 Caracteristicle termice ale panourior at 45.3.4.2 Calculu! supratetel incdlztoare.. 172 = Exempie de calcu 172 4.54, Incllztea prin radatie de temperaturd nat. 175 45.41 Panourl radiante c8ramic® econ 178 45.4.2 Amplasarea panourlor radiante ceramice 178 + Exemple de calcu! ue 4.55. Incdize si race ,high tech’ prin sisteme de tevi caplare paralele CUINA. vu. sense 180 45.5.1 Prezentarea sistemului sonnet sen 180a Cuprins 4.5.5.2 Elementele componente. 4.8.5.3 Sursa de energie 4.5.5.4 Sistemul propriu de automatizare. a 4.5.55 Ecarturle joase de temperatura in regirn de incdlzre si In regim de race 181 4.5.56 Care sunt supratetele optime de schims de cAldur8? 184 4.5.5.7 Durata de viaté 184 4.5.5.8 Nu sunt riscuri 182 4.5.59 Struct de constructi prevzute cu CLINA en — 182 4.8. Incdlzirea cu pompe de céldurd..... sen sn 183 4.6.1. Criterit priving utlizares pompelor de caldura 183 4.62. Indieator energeticl si economici refer! la pompele de caldurd utizate pentru incdive...vvese 188 4.6.2.3 indicator’ energetic .u.nnnenesnninnn see ee 187 4.6.2.2 Indicatori economic... . . 188 4.63, insalaiide Incdlzre utllzand pompe de caldura aer/aer sesninnnntonnnnnmnnnnen BS 4.64, Instalati de incalzie utlizand pompe de caldura aer/apa. nn so 192 4.6.5. Instalatii de incalzire ulliznd pompe de caldura apa/aer . seettninnnennnnn I 4.6.6. Instalatil de inclzie ulliznd pompe de cdldur& spa/epa 195 4.6.7. Instalatii de incalzire utlizand pompe de caluurd soVaer si soVapa. 196 4.8.8. Pompe de calduré reversibile.. esa . soon AQT 4.6.9. Dimensionarea instalailor cu pompe de calcu... sos sets 198 46.10, Stud de caz; indlzrea unel locuinte cu o pompa de céldura... enn 19) - Exemplu de calcul 4,7. Incalziea electric3 . 47.1, Crt puvind utiizarea energiel electric... - 202 4.7.2, Incalairea electrica directa, soo 202 4.7.2.1 Aparate electrine de INCAI2E non 202 4.7.2.1.1 Convectoare de perete. 202 4,7.2.1.2 Convectoare de pint’ 203 4.7.2.1.8 Convectoare de pardoseal... 203, 4.7.2.1.4 Radiatoare electrice 4,7.2.1.5 Panouri radiante 4.7.2.1.8 Radianti luminagi.. 47.2.1.7 Radianti in infrarosu. 47.2.1.8 Aeroterme electrice, 4.7.2.2 Comanda $i regiarea 4.7.2.3 Execute si exploatare .. sen enn 4.78. Incdlarea electra locala cu acumulatoare de eld... 204 4.7.8.1 Aparate de incalair. 0s 447.31.1 Aparate cu acumulare gi descarcare sttica de bP |. ~ 205 4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare si desc&rcare static& de tip He... nnn: 205 4.7.8.1.8 Aparate electrice cu acumulare gi descarcare dinamic& 208 4.7.4, incalzirea electric& centralizata . son 208 4.7.4.1 Indiztea electric& centralizaté cu aer Call vs so 208 4.7.4.2 Incdizirea electric& centralzaté cu apa caida see -208 4.7.4.2.1 Sisteme de incdizire cu statie compacta... 206 47.422 Sistemul cu preparerea agentul termic (ape) in cazane electce 4.78, Incdlzirea electricd integraté in elemente de constucti 208 4.7.5.1 Incdlzirea electricé prin pardosealé 208 4,7.5.1.1 Descrisvea sistemului de incalzire.. 208 4,7.5.1.2 Sistem electric de incaizre prin pardoseala. ne see 208 4.7.5.1.8 Montajul sistermului ELJET 203 4.7.5.1.4 Materiaie sotnnnnnnnnnnnninetnnnnnncine DAD 47.5.1 Montarea cablutilor de inerire electricd prin pardoseal.nan.- . ses B10 4.7.82 Incaletea electvica prin platon 21s 47.53 IncAlzvea elect prin peret 2S 47.8, incalarea electica "bionctune” 26 47.6.1 Deserierea sistemului de inca 246 47.6.2 Aparate 51 materiale “ore4.7.6.3 Calculul puteriiinstalate 218 4.7.6.4 Executie 51 exploatare .. 216 4.7.7. Incdlzrea electric& mixta 217 4.8, Inedizirea cu apa geotermald, 218 4.8.1. Utilizarea apelor geotermale pentru incalzie... 218 4.8.2, Surse geotermale... soon « 218 4.8.8, Pozitia instalatilor termice in lantul de valorificare complex a energie! geotermale, 219 4.8.4, Sisteme de alimentare cu c&ldura - fn 7 219 4.85, Echipamentl crcuitldi de ap geotermalé...s.sossssnnsnnnnnnsnnnnnnn 220 4.8.5.1 Sursa geotermal. 220 4.8.5.2 Instalafii de degazare so sone B21 4.8.5.3 Statio de tratare chimica one anon B21 4.8.5.4 Epurarea.. 202 4.855 Statie de pompare 222 4.8.5.6 Conducta de transport 222 4.8.5.7 Schimbatoare de caldura 222 4.8.5.8 Stati auxiliare, 203 4.8.5.1 Stati cu pompe de calcuré 28 4.8.5.8.2 Stati cu centralé termica .. 223 4.8.5.9 Statia de reinjactare 228 4.85.10 Conducte de evacuare Jonni nnn 224 4.8.6. Scheme functional utiizénd apele geoter al ...one Sn 224 4.8.6.1 Instalali geotermale de incdizire cu racordare direct ones so 224 4.8.6.2 Instalalt geotermale de incdizire cu racordare indirect... 224 4.8.7. Dimensionarea instalatilor gooterale ann euennenen se os 205 225 225 228 227 227 4.8.7.1 Acoperirea sarcinil termice de incalzire 4.8.7.2 Dimensionarea instalatilor 4.8.8, Indicator’ energetiel si economic 49, Incdlzirea solar. 4.9.1, Utlizarea energiel solare . 4.92, Sistome de incdizre a spatiior utilzand energia solar 227 4.9.2.1 Sisteme pasive de incaizre solar. . 227 4.9.2.1.1 Sistem pasiv tip TROMBE-MICHEL..... 228 4.9.2.1.2 Sistem pasiv tip INCERC se stn 228 4.9.2.1.8 Sistem pasiv tip SPATIU SOLAR. 228 4.92.14 Aspecte comune sistemelor pasive INCERC si SPATIU SOLAR 229 4.9.2.1.5 Determinarea performantelor sistemelor pasive de incalzire solar senennnnn 28O 499.2.1.5.1 Potentialul energiel solare 231 49.2.1.5.2 Elemente de calcul 231 4.9.2.2 Sisteme active de incélzire solara o o von BBt 4.10, Instalati de incdlzie ce utlizeazé cldura recuperat soninnnnnnsnnninnnnnnnnnnnnnnn BS 4.10.1. Clasificarea sistemelor de recuperare a c&lduri. sv sn enn B83 4.10.2. Recuperarea célduril din gazele de andere ...neu0 onttnnannn 233 4.10.2.1 Racomandiri privind recuperarea cildur din gazele de ardere 233 4.10.22 Caracteristicile sursei de caldura. 239 4.10.28 Recuperatoare de calduré... 234 4.10.24 Cazane recuperatoare pen producere ap cAldB SAU ferBiM nnn nara 234 4.10.25 Cazane recuperatoare pentru producere abur . enon 4.10.26 Parametsi functionali ai cazanelor recuperatoare. se 4.10.2.7 Alegerea unui cazan recuperator 5 stablirea regimului de funetonare seossnnminnnnnnnnie ST 4.10.2.8 Scheme pentru utlizarea céldurt recuperate. 238 4.10.29 Indicator’ energetici gi economict....eimnn sonnei 239 4.10.3. Recuperarea caldurii din ape tehnologice. . nen B40. 4.10.3.1 Recomandir privin recuperarea célduri cin apele tennologice de ric 240 4.10.3.2 Caracteristicle sursei si componenta sisternului ee “240 4.10.3:3 Scheme functionale.. 241 4.10.34 Dimensionarea instalatitor de recuperare a cali 242 4.10.36 Indicatorl energetici si economic. Mov sn B&B(RG cunrins 4.11, Conexiunes Instalatilor si echipamentelor cu structura de rezistentd 4.11.4, Piese $1 subansambluri speciale de sustinere ¢i prindere... 4.11.2, Canale tehnice 4.11.3. Nise si slitur 4.11.4, Str&punger in zidarie... 4.1.4.1 Strpunger in fundati 4.31.42 Strapungeri in pereti si plansee 4.11.4.3 Postamenta... 412, Protectia la zgomot si vibrati in instaati oo incdlare. 4.12.1, Notiuni refertoare la zgomot 4.12, Surse de 2gomot. 4.12.8.1 Surse de zgomot in centrala termics 4.12.4. Nivelut de zgomot la Interior $1 extriorul centralaltermice 4,124.1 Nivelu! de zgomot la interiorul centraiel termice. 4.12.4.2 Nivelul de zgomot la exteriorul centralel termice. 4.12.8, Nivelul de zgomot la centralele tormice amplasate fn clair. 4.12.6. Zgomotul produs de centrale termice de apartament. ' 4.12.7. Zgomotul produs de echipamentele instalatiei de la consumateri 4.12.8, Protectia contra zgomotulul 4.12.81 Protectla la arzitor . 4.1282 Protectia le canal si cogu de furn 4.12.83 Masurl arhitecturale si structurale de protectie la zgomot. 4.12.8.4 Montarea aparatelor centralei termice 4.12.8.4.1 Montarea cazanelor 4.12.8,4.2 Montarea pompelor 4.12.8.4.3 Montarea conductelor . 4.12.8.4.4 Montarea requatoarclor de presiune ciferatiai. 6. CENTRALE TERMICE 5.1. Clasificarea centralelor termice.. fo oo 5.2. Alogerea tipului de centralé termica.. son en sve 5.8. Centrale termice cu apa caida 5.8.1, Contra termice eu puter ici, pana la 70-200 kW 5.8.2, Centrale termice cu puteri medi intre $00 si 2000 kW 5.3.3, Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 kW... 5.3.4, Centrale termice echipate cu cazane de condensate sau cu recuperatoare de céldura. 5.3.5. Asigurarea instaiatilor de incdlzire cu apa calda . 5.8.5.1 Asigurarea intalatilor cu concucte de siguranta si cu vas de expansiune deschs 5.3.5.2 Asigurarea instalatilor cu vas de expansiune Inchis si supape ce siguranta. 5.3.5 Asigurarea instalatilor cu supape de siguranta si vas de expansiune deschis.. 5.3.5.4 Alegerea sistemului de asigurare. 5.3.55 Circulaia agents termic In conductela de siguranté 5.36. Pozitia pompelor in circuitul agentulul termic. 5.3.7, Dimensionarea echipamentelor din centrala termic& 5.8.7.1 Puterea centralei termice 5.3.7.2 Alegerea tipului s! numarului de cazane. 5.3.7.3 Alegerea arzatoarelor. 5.3.7.4 Alegerea pompelor de circulatie . 5.3.7.5 Alegerea robinetelor de reglare cu doua si cu trei cai. 5.3.7.6 Dimensionarea buteliel de egalizare @ presiuni 5.3.7.7 Dimensionarea distribuitorului si colectorulul 5.3.78 Dimensionarea elemontelorsistemnuvi de asigurare cu vas de expansiune deschis 5.3,78 Dimensionarea olementelorsistornuui de asigurare cu supape de siguranté si vas de expansiune inchis 5.3.7.10 Dimensionarea elerentelor sistemului de asigurare cu supape de sigurant3 si vvas de expansiune Mchis i rezervor de descarcare 5.37.11 Alegerea statiei de tratare @ apei ~ Exemple de caleut. 1.264 276 203 243. 24d 248, 248 248 248 248 247 287 251 251 282 252 255 255 257 258 260 261 262 262 264 285 285 268 268, 268 288 268, 270 273 273 274 204 275 276 207 27 278 278 279 279 279 280 280 281 281 263 284 284 282Cuprins [O) 5.3.8, Amplasarea centrale! termi... 285 5.8.9, Organizarea centralai termice 286 5.3.10. Montarea echipamentelor si a conductelor in centala termica 287 5.8.10.1 Montarea cazanalor.. . . sen sens 287 5.8,10.2 Montarea pompslor de circylatio sonoma sn nn 87 5.8,10.3 Montarea schimbatoarelor de CAIMUA .nanene sn cnn 288 5.3,10.4 Montarea butolisi de egalizare a presiunil..senennenrinnn sn 8B 5.8.10.5 Montarea distribuitoarelor si colectoarelor so 28B 5.8,10.6 Gonductele de legatura. 288 5.3.107 Protectia antcoroaNa si izlavea termicd a echipamentelor sia conduct men 288 5.4. Centrale termice cv abur de presiune joasé o 288 5.4.1. Centale termice cu un singur rexervor de condensdt... 289 5.4.2. Cenivale termice cu rezervoare de condensat intermediare 289 5.43. Centrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte: 200 5.4.8. Alegerea cazanelor 290 5.45, Asigurerea insalatilor do Ince cu abur de presiune [oas8....-n so 281 5.4.5.1 Dispozitve hicraulice de siguranté 291 5.4.5.2 Ventile de siguranta 291 5.4.6. Rozorvoarele de condensat. . 1291 5.47. Dispoative pentru separarea condensatul.. 292 5.4.7.4 Separator termodinamic pentru eliminat condensul 292 5.4.7.2 Oale de evacuat condens cu plutitor. 5.4.8. Alegerea pompelor de condensat .. 5.4.9. Distribuitorul de abur. 5.4.10, Dimensionarea condyctelor &e abur si condonsat din centalatermicé 5.4.11. Tratarea apel de adaos. 5.4.32, Organizerea spatiull in centrala termi. = Exemplu de calcul 5.5, Gospodaria de combustibil... 5.5.1. Proprietatlefizico-chimice ale combustibilior 8.5.1.1 Combustbill gazogi... 5.5.1.2 Combustibililichiz... 295 295 208 55.1.3 Combustibi soll 5.5.1.3,1 Combustibll solizi natural. 298 5.5.1.8.2 Combustibll solizi brichetati 299 5.5.2, Instalati de ardere a combustor lichizi 299 5.5.2.1 Instalatil de alimentare cu pompare directa san sn soon 288 5.5.22 Instalatii de alimentare cu rezervor intermediar 299) 5.5.3, Instalati de ardere a combustibillor gazosi 299 5.54, Instalatii de ardere a gazelor petroliere lichetlate 5.55. Instalati de ardere a combustibilor soli 300 5.5.5.1 Arderea lernnelor. 300 5.5.5.2 Arderea CBrbUNIIOr .n. 301 5.5.5.3 Arderea BrichetElOr wn. 201 5.5.6. Arzitoare de combustibil gazos. 304 5.5.6.1 Arzdtoare cu aer asprat... 304 5.5.6.2 ArzBtoare cu aer insulates se on BOT 5.5.7. ArzAtoare de combustibillichid - 303, 5.5.8, Arzatoare mixte de gaze-lichid 305 5.5.3, Reducarea emisillor poluante. 305 5.5.8.1 Emisii de CO §1 COy Man 308 55.9.2 Emisii de NOx... seruen 808 5.5.10, Dimensionarea instalatilor de gospodirre a combustibiulu 307 5.5.10.1 Consumnul de combustibil senna see 307 5.5.10.1.1 Consumut de combustibil O12 rnnesnnenn csi 307 §.8.10.1.2 Consumul de combustibil zinc... a se .308 §.5.10.1.3 Consumul de combustibl in lund de vart ae 308 5.5.10.1.4 Congumul de combustibil In perinada de Incalzire. snes 308Ea Cuprins 5.5.10.1.5 Consumul anual de combustibil 310 5.5.10.2 Dimensionarea principalelr elemente ale instalatilor de erdere a combustor 310 5,5.10.2.1 Puterea termic& a arzatoarelor 310 5.5.10.2.2 Rezervorul de consum zie al combustibiulu iid 310 '8.5.10.2.9 Depozitarea combustibilului Bit 55.10.24 Dimensionarea conductelor. on 5.5.10.2.5 Alegerea pompelor de combustibil ac B12 ~ Exemplu de calcul. ee an 5.5.11, Amplaserea si montarea rezervoarelor de combust sn 32 55.11.41 Amplasarea si montarea rezervorulul de Gonsum 2ilMiC nonin 312 5,5.11.2 Amplasares si montarea rezervoarelor de depozitare .ennininnn oe . 312 55.11.2.1 Rezervoare pentru combustibil lich. 312 5.5.11.2.2 Rezervoare pentru GPL, 813 5.6. Evacuarea gazelor de ardere. 313 5.6.1. Soluti constructive 313 5.6.1.1 Cogul de fur 313 5.6.1.2 Canalul de fur. 316 5.6.2. Caleulul cosulul de fum... . o 318 5.6.2.1 Cosul pentru cazane folosind arzétoare cu aer aspirat (atmosterice).. 318 5.6.2.1.1 Tirajul cou... . o 316 58.212 Calcul preiiminar at imensiunilor cosul sonnei 16 5.6.2.1.8 Caloulul de verificare a cosulul eens 16 5.6.2.2 Cosul pentru cazane folosind arzdtoare cu aer insulat(presurizate cu presiume 26r0 la baz) vv 317 5.6.3, Cosul s!influenta vaporilor de apa din gazele de ardere.. sen SP 5.6.3.1 Cogul functionand cu condensare. 317 8.6.3.2 Cosul functionand tard condensare. 318 5.6.4, Caleulul cosului cu cdmas& exterioara de aer.. sos 318 5.6.8, Optimizarea cosului « 318 5.65.1 Optimizarea coguli eu taj impus.. . aie 5.65.2 Optimizarea cosuli cu intime impusé (raj zero la baz). . : 319 = Exemple de calcul “ sesnnnnnnnninnnnnnnnnnmnnnd 9 5.6.6, Calculul cosurilor pe baze norineior de mediu.... o 1820 5.66.1 Calcul inimi minime a cosull pentru centrale termice independente sau aiéturate unui imobil izolat: 321 5.6.62 Calculul inl mime @ cosull unel centrale amplasate in subsolul Cadi sau eltureté acestea, inconjuraté de alte imobile, 321 5.6.7. Suprainaltarea cosuli.... 821 = Exemplu: de calcul 321 5.7 Protectia atmosferei 322 5.7.1. Indlimea $1 sectunea cosuli perivu evacuarea gazelor de arcere. 1822, 5.7.2, Evaluarea eflyentilor gazosi emisi si a concentratilor de poluanti la emisie 323, 5.7.3, Evaluarea concentratilor de poluant la imisie . 324 5.7.3.1 Evaluarea concentatillor de poluanti la imisie pentru surse joase 325, 8.7.3.2 Evaluarea concentrator de poluant la imisie pentru surse joase sau inalte. ee 325 5.7.4, Exemplu de calcul pentru surse punctiforme joase si inate...» senna 326 5.8, Sisteme de reglare autonoma pentru cantrale termice ou. seo 330 5.8.1. Elemente generale: rol, princi, func, metode de ceglare automat - 330 5.8.2. Elemente componente ale unui S.R.A: regulatoare, traductoare, organe de reglare (vane, servomotoare,robinete termostatice).. 332 5.85, Sisteme de reglare automata pent centrale termce cu apa cal 833 5.8.3.1 Reglarea automata a centralelor termice cu un cazan, 1.383 5.8.3.2 Reglarea automat a centralelor termice cu mai multe cazane. 338 5.8.3.2.1 Centrale termice ev mai multe cazane de acelas tip, cv functionare in cascad, cu vane de izolare motorizate cu dou’ c&l, cu racordare directé (cuplatd), pentru incdlzira gi reparare apa cald8 de CONSUM semen . 338 5.8.3.2.2 Centrale termice cu mai ite cazane de ace! tp, cu functionara in cascada, ‘cu pomp’ si vand de izolare cu trei c&i pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin butelie de egalizare a presiunilor si reglare independent pentru flecafe consumator 838Cuprins Eg 58.326 Cenale termice cu mai mute cazane de acelas tp, cu functonare in cascad®, ci pompa si vand de iclare cu doua cdl pe fecare cazan, cu racorderea decuplaté prin butelle de egaizare a pesiunilor si reglare Independent® pent flecare cansumator 39a 5.83.24 Convale termice cu mai multe cazane de acelgi tc, cu furctonare In cascada, ci pomp 9 vand de iolare cu tei cai pe flare cazan, cu racordarea decuplté prin butelle de egalizare a presiunior si reglre independent pentru flecare CONSUME en B88 50.2.2. Centala termicd mkt, cu un cazan cu recuperatr si cazana stander, cu unctonare in cascad8, cu pompa 5! vand de izle cu doud cf pe flecare cazan, cu racordare decuplaté prin Butale de egalizare 2 presunior si reglare independent pent iecare CONSUME nnn B42 5.8.8.2.6 Contala termicd pentu producerea aburuu de joasB temperatur, cu dou cazane cou functionare in cascad8, cu alimentare cu condensat prin pompare soe 843. 6 ECHIPAMENTE $I MATERIALE 6.1. Corpuri de incalzre. 360 6.1.1.Crteriprvind utlizarea corpuror de incélzre ss 860 6.1.2. Clasificarea corpurilor de incaizie... 351 6.1.3. Radiatoare din elemente 351 6.1.3.1 Radiatoare din font’. 351 6.1.8.2 Radiatoare din aluminiu nnn setts nS 6.1.8.3 Radiatoare din ote! 6.1.4, Radiatoare-panou 6.1.5, Corputl de incdtzre tubular. 6.1.5.1 Serpentine 6.1.5.2 Registre clasice.. 6.15.2 Corpuri de incélzre speciale pentru grupur sanitare. 6.1.6, Radiatoare din feava si tabi... 6.1.7, Convectoare. . 6.18, Ampiasarea, montarea si racordavea corpurilr de indare, 6.1.8.1 Amplasarea 6.1.8.2 Montarea... 6.1.8. Racorderea.. 6.1.8. Alegorea si dimensionarea corpurior de incdizre - Exemple de calcul 6.1.8.1 Algerea tipulu de corp de incalzre 6.1.9.2 Dimensionarea corpurior de Inca. 6.1.9.2.1 Varianta cunoasteri pute temice nominale pe element 6.1.9.2.2 Varlanta cunoasteril puteriitermice nominale pe unitate de lungime.. 6.18.23 Varianta cunoastert puter ternice nominele pe °, (¥/eorp] @ fecsreitiocimensini de comp de incalire 861 6.1.9.4 Varianta cunoasteril puter tarmice pe @ [Wicorp] @ flecdrel Spocimensiuni de corp de Incélzre... 361 6.1.9.2. Varianta Inlocuiti unor corpuri do Incdlzire existente .. son 361 6.2. Cazane. 362 6.2.1. Clasticarea cazanelor 362 6.2.2, Cite rind executia 81 slegerea cazanelor 362 62.3. Cazane de apa cald’ 363, 6.2.3.1 Cazane murale 6.2.3.2 Cazane cu condensatie.. 6.2.3.3 Cazane de apa calda ignitubvlare orizontale: 6.2.9.4 Cazane de apa calda ignitubulare Verticale 0m we 6.2.3.5 Cazane de apa calda acvatubulare in fontd.. 372 373 374 6.2.36 Cazane de apa calda acvatubulare ain ofel 374 6.2.3.7 Cazane de apa cald functiondnd cu, combustibil solid... 376 6.2.3.8 Carane de apa cal electrice 3768 6.2.4. Cazane de apa tierbinte.. s7 6.2.4.1 Cazane de apa firbinto igntubular. 277 6.2.4.2 Cazane de apa fierbinte acvatubulare, 378 6.2.5. Cazane de abur 378 6.25.1 Cazane de abur de joasa presiune hn ae soins B78EG Cuprins 6.2.5.2 Cazane de abur de presiune medie si nalts 378. 6.26. Cazane cu fluid datermic 378 6.2.7. Cazane recuperatoare “ 379 8.28. Recuperatoare de cdlduré cu condensate... seo os 379 63. Pompe. ss 1880 6.3.1, Caractorstcle hidraulice s termice ale pompelor ee 380 6.3.1.1 Curbele caracteristice.. soon 360 6.3.12 Functionarea pompelor in instalti '380 6.3.1.2.1 Punet de functionare 360 6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor . snnnnnnnnnnnnn 1-980 6.3.1.2.8 Cavitatia pompelor. “ sonnnn conn 80 ~ Exemplu de calcul sn seein BT 6..1.24 Influenta caracteristiclr fidser.. . sonnei BB 6.3.2. Pompe de circulate arn ssn se sense 38 6.3.8. Pompe de presiune ridicata. so stent 362 6.8.4. Pompe de combustibil ~ 362 6.8.5. Regiarea pompelor. ssn 363, 6.3.5.1 Necesitatea raglan pompelor . svn sone 88S 6.3.5.2 Posibilitatea de reglare.. : a 383 6.3.5.3 Reglaea turatei pompe in functe de presiunea dferental — enn BA 6.3.5.4 Reglarea turatici pompei la presiunea constant “ 364 6.3.5.5 Reglarea turatiei pompei In functie de ecartul de temperatura ..onn 385 6.3.5.6 Roglarea turajel porpel tn functle de ecartul de temperaturA 40 si de temperatura exterioara 6, 386 6.3.6. Alegerea pompslor de circulatie. senate a 388 = Exemplu de C€lCUl orn . a sven BB 6.8.7, Montarea poMpElOF nnn . . sn 887 6.4. Schimbétoare de c&ldura. 397 6.4.1, Crteril de clasfcare a schimbatoarelor de ealdura 897 6.4.2. Schimbstoare de célduré multitubulare a 7 nnn 398 6.4.3. Schimbitoare de calduré cu plac! 399 6.4.4. Calculul schimbatoarelor de c&ldura... 400 = Exemplu de calcul. 7 400 6.4.4.1 Calouul scnimbatoarlor do céloura tubulare 400 6.4.4.2 Calculul schimbatoarelor do cldura cu plac... son ones 6.5, Aparate de incdlzire a aerulul son : senee 405 6.5.1. Criteriipriving utiizarea aparatelor de incdlzire a aerulul... ss ss enn OS 65.2, Aeroterme vera sone von dS 6.5.2.1 Clasifcarea aerotermelor 6.5.2.2 Aeroterme cu ventilator axial so 6.5.2.3 Aeroterme cu ventilator centrifugal... 6.5.2.4 Aeroterme cu gaz. 6.5.3.1 Clasficarea generatoarelor de aer cald on sonnei o 6.5.3.2 Generatoare de aor cald fixe... ait 6.5.2.3 Generatoare de a6r cald MOBIIE...u.nsnnemnnnnnnnn 433 6.5.8.4 Generatoare de a9r Cald ,bi-2n€rgie" sn suoninninennminnnn 413, 6.5.3, Generatoare de aer cald. os cnn svnesnnnnnen ff 6.5.4, Masuri de siguranté ta foc gi explozie es so 414 6,6. Materiale si elemente comune instatatilor de Incaizire 415 66.1. Tevi . ss se a5 6.6.4.1 Tevi din O42) noone sen sg 415, 6.6.11.1 Caractrstic’ principale ean sn « on IS 6.6.1.1.2 Imbinarea fevilor a. 7 « 415 6.6.1.1.3 Sustinerea si prinderea fever Ate 6.6.1.1.4 Preluarea dllatarii evilor A18 6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura termoplastica : sn 7 sens 1B 6.6.1.2.1 Caracteristic! principale wiv.ssmrsinnnnnnnnannnine M18 66.1.2.2 Imbinarea tevilor sess ssn 420 6.6.12. Sustinerea si prinderea fevilor « son 424Cuprins 6.61.24 Preluarea dlatiri tevior dn materiale plastics. 66.15 Tevi din cupru. 6.6.14 Tevi preizolat.. 6.6.2, Robinate de regia la corpurle de Incdlare 66.21 Robinete manvale.. 6.6.2.1.1 Robinete cu simpla regia... 6.52.12 Robinete cu dubla regiare 6.5.2.2 Armatur de reglare pe conducta de ~ Exempla de calcul . 6.5.2.3 Robinete termostatce ~ Exemplu de calcul 6.6.24 Robinete cu 4 cf = Exempl de calcul. 6.63, Robinete do inchidere pe conducte 863.1 Robinete cu venti ster 6.6.32 Robinete cu venti inclinat 6.6.3 Rabinote cu venti crept. 6.6.34 Robinote cu sortar 8.6.4, Robinato de echilibrare hicraulicd 8.65. Robineta (clapete) do etnere 8.66. Clapeta anttermasfon 6.87. Robinete de dezacrisre.. 6.68, Robinets de golre 8.6.9. Supape de siguranta.. a 6.6.10. Regulatoare cu actiune dec... 8.6.11. Vane de amestec. 6.6.12. Reductoare de presiune 6.6.19. Aparato pentru mAsurarea debitelor 6.6.14. Aparato pentru maura presi. 6.6.15. Aparata pentru maswrarea temperatui 6.6.16. Contoare pentru masurarea consumului de calduré 8.6.16. Caractristci principale 86 162 Tinwi constructive 18.6.162.1 Contoare de caldura monobioc 8.6.16.2.2 Contoare de caldura combinate 66.16.29 Inregistratoare de temperatura 67. tolarea termica 8.7.1, Matriale trmoizoiante 8.7.2, Executarea izolatiel termice 6.7.2. Geosimes izlatiel termice ~ Exemple de caleul 7. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATILOR DE INGALZIRE 7.1. Recomandari privind necesitatea asigurSrii performantel energetice a clédirilor. 7.1.1. Dispoziti generale ale Legi nr. 372/205, 7.1.2. Definiti cuprinse in Leges 372/205 7.18, Metodologa de calcul a pertormantelor enargetice al clécnlor 7.1.4. Cerintele de performanta energetic’ a clidirilor. 7.1.8. Certiicatul de performanta energetica a clair 7.186. Inspectia cazanelor.. 7 7-127. Inspectiasistemelor oe climatizere.. 7.1.8. Experti independent. 7.2, Motodoiogia de apicare a leginr.372/2006 privind Performanta Energetica a cladior. 7.2.1. Auditul energetic al clddirlor existente gi al instalatilor aferente acestora. 7.2.2, Araliza tormica si energetica a clidirlor aferente.. 7-28. Masur de crestere a pertormantel energetce pentu clade sia instatloraferente si prozentarea de recomandari pentru ultlizator In vederea elaboratii studiului de fezabilitate 7.2.4, Certfcatul de performanta energeticd a clad s 822 A 8B 488 48 421 421 423 423 423 424 425 nh 2B 426 426 428 431 431 433 433 434 434 436 437 437 437 437 38 439 439 ed 440 440 440 441 441 444 444 487 AGB 450 459 450 450 450 451 nit 481 451 sont 452 452 452 AZCuprins 7.28, Inspectia cazanelor si expertiza tehnic& a centralelor termice si a instalatilor de tncdlzire nen ABQ 7.2.6. Inspectia sistemelor de ciimatizar.... . 453, 7.2.7. Auditul energetic, respectiv expertul tehnic. ston er ) 7.3. Metodologia de calcul prvind performanta energeticé a cldilor- instal de Inealzre Me 00 y/-1-2006 ....489 7.8.1. Consumul de energie pentru incaizrea claire. 454 7.3.2, Zonarea sisternului de incalzie si etapa de calcul 454 7.3.3, Conturul spatiulut CALLE nnn - se sen 5 7.8.4, Zone teIMiC@rn on ssn vs so ASS 7.5.41 Cid cu inedlare continua. 485 7.3.4.2 Clédri cu incre intermitenta, 456 7.88, Date de calcul 487 7:36. Necesarul de energie (caldura) pentru inclzrea unei cdc 487 7.36.1 Metoda de calcul lunara 487 7.36.2 Metoda de calcul pe sezonul de incaizre (metoda simplticat) 887 7.3.7. Calculul pierderilor de eéldura ale clad 488 7.8.7.1 Incalzie continua - calcul pentru o singura zona. - snnnaninannenanne SB 7.3.7.2 Inealaire cy intermitenté ~ calcul pentru 0 singurd zon8, 488 7.3.7.3 Coeficientul de pierderi de cdldurd al clédini ee soon 458 7.3.7.4 Cladire cu pierderi de clduré sernificative prin sol... 488 7.3.8, Aporturi de C8ldUFa 458 7.2.8.1 Degaliri de caldura interne... 458 7.8.9. ApOrUF $0188 ons — 459 7.2.9.1 Ecuatia de baza. 459 7.3.9.2 Ala receptoarelor echvalente a elementelorvitate se nn) 7.3.9.3 Transmitanta total la energia solara a vitrajlor. cone 7.8.9.4 Factori de umbrire.. 459 7.8.9.5 Elemente special. 459 7.3.10. Aportul fotal de c&ldurd. 459 7.3.10.5 Factorul de utlzere si aporturie de caldura 459 7..10.1.1 Raportul aporturi/pierder. . 483 7.3.10.1.2 Constanta de timp a clidi 458 7.9.10.1.8 Capacitatea termicd interioara a cladin! 460 7.9,10.1.4 Calculul factorului de utiizare 7 460 7.3.11, Calcul pierderor de calcd ale instalati de incdlare 460 7.8.11.1 Plerderi de cAidura ale sistemului de transmisie, Qyn sn AB 7.8.11.2 Plerderi de cAlduré cauzate de distributia neuniforma a temperaturilinterioare, Qgm girs-isensr nemesis 7.8.11.9 Pierderi de caldura cauzate de eficienta reglaril, Qyn- 461 7.8.12, Pierderi de céldurd ale sistemului de distributie 461 7.3.12.1 Pierderi de c&lduré pe reteaua de distribute interioars 481 7.8.12.2 Pierderi de cdlduré ale elementelor anexe 461 7.8.12.3 Pierderi de cSldura recuperabile si nerecuperabile. 461 7.3.12.4 Caloulul costicientului de wansfer de caldurd. o 462 7.9.18. Pierderi de cSldurd si pertormanta generatorului de céldura.. 462 7.3.13. Pierderi de c&ldurd la nivelul generatorull.. 462 7.8.18.2 Necesarul de energie fa nivelul sursel see 462 7.8.18.3 Consumul de combustibil ia nivelul sursei..... - 462 7.8.14. Energia recuperabilé din consummul auxiiar do enorge electric sone 62 7.8.18. Calculul energiel primare si a emisilor d@ COp annum enn 62 7.3.5.1 Energia primara. AB 7.15.2 Performanta energetica primara a instalatilor de incalzre Son a 463 7.3.15.3 Emisia de CO, . nn A 7.9.16. Consumul specific de energie pentru INC&IZiE nes co 7.4. Noxmat pentru expertizarea termicd si energetod a clidrior existente 6a Instalailor de incdlzee si pentru prepararea apei calde de consum, aferent acestora, NP 048-2000 463 7.4.1, Performanta energeticd a cladirlor ~ incalzrea spatilr... 463 7.4.2, Necesarul de eAldur at ineintlor ocupate/locuite ~ incite continua. 463 7.4.2.1 Fluxul termic disipat prin elementele de constructie opace .. \ 463 7.4.2.2 Fluxul termic caracteristic elementelor de constructie transparente vunminuten ABSCuprins Eg 7.4.2.3 Foxul termic total disipat prin transmisie (pereti si fereste).. ne nn 6B 7.4.24 Temperatura medie volumici « aerulut dint-o incinté cu regim tetmic contolat (6) = Bg )ive nn 468 7.4.2.5 Fluxul termic necesar modificarii entalpiel aerulut infra prin rasturite mobile (sinspre medi natural)... 468 7.4.2.6 Fluxul termic datorat activtatii umane ... 466 7.4.2.7 Bilantul termi la nvelul conturul termodinamic al une! ininte Inedizite drect ~ zona principald.....466 7.4.2.8 Numarul corectat de grade ~ zile s| durata sezonului de Incdlzire ~ zona principala 2 cl&dii ses A? 74.2 Valorlo yh" la nivel de clsdire so ssn 467 7.4.2.10 Rezistente termice corectate... 467 7.43. Parametil termodinarici ai spatilorneincalzte sau aflate la temperaturi sensibl iferite de cea a zonei principale. 468 7.4.8.1, Rest inchise/aeschise 468 7.4.2.2. Spa interioare ale lac (p00, casa scérior, subs0) ets) ABB 7.43.2.1, Transterul monotazic de caldurd prin sol (hg. 7.48)... 468 7.4.3.8. Fluxul termic cedat de achipamenteis din instaati 469 7.4.8.3, Fil termic cedat de corpurie de Incélzre amplasate in zonele secundare - cantitatea de cAldura 469 7.48.2, Cantitatea de caldurd vansmisa de conduct. ' 489 7433.3. Cantitatea de caldura transmis& de mantaua bollerului amplasat in subsol neh 6Q 7.4.4. Consumul anual de calduré pentru incdlzirea spatilor - incalzre COMtINUA «necro a70 7.44.1 Randamente ale furniz&rii caldu 470 7.4.4.2 Consum si consum specific de c8ldura serine TO 7.4.4.3 Caracterstica de reglae @ furizir calourint-o cide existent. . sons d7O 7.44.3.1 Scopul actvitatii de reglare a furnizari cAlduril pentru Incdlzirea continua 2 unel clad... 470 7.4.43. Definirea functiel de reglare 7 ne 471 7.48, Incdlzkea intermitenta a clédirlor existente ~ consum de cAldUra ' se An 7.4.6. Principiul metodologic... sonnet so . 472 7.5. Auditul energetic... soon « intent ATE 7.5.1. Domeniul de aplicare ... 472 7.5.2. Evalueroa pertormantelor energetice ale claire 472 7.5.2.1 investigarea preliminard a cladirilr.. 7152.11 Analza cart tehnice a clad, respectiv a documenta care a slat la baza execute cléi...472 7.8.2.1. Analiza elementalor caracterstice privind amplasarea clédirl in Mediu CONStUIt nn nenneni7 7.5.2.1.9 Evaluarea stiril actuale a clair se sev 472 7.5.2.14 Prelevarea de probe fizice In vederea: 473 7.5.2.2 Detorminarea performantelor eneegetice ga consurmulut ual de energie sl clini pentru Incalzirea spatitor 7.5.2.8 Concluzil asupra evalusrl 7.8.8. Indicator! economic. 7'5.8.1 Valaarea neta actuatcaté (UNA). o 7.8.3.2 Durata de recuperare a investitiel suplimentare (Nr). 7.5.8.3 Costul unitatil de energie 7.5.3.1 Costul specific al canta de energie economist. 7.83.8.2 Costul specific al cdidurii consumate... 7.8.4, Elaborarea Raportulul de Audit Energetic. 7.8. Certiticatul de performanta energetic’ a clade! 7.64. Certficatul de pertormanti energetied a clédrior (C.P-E) 7.6.1.1 Etape necesare, ston 7.6.1.2 Documente necesare. 7.6.1.3 Condit de acerdare . 76-144 Oate privind evaiuarea PLE.C. fla 1 (8) ooo. a 7.6.1.5 Date privind evaluarea P.E.C. - Anexa | 7.6.2, Metodologia de notare. 7 8, SISTEME DE INCALZIRE PENTRU UNELE CATEGORII DE CLADIRI 8.1. Cladiri de focuit 478 8.1.4. Locuinte urifamilae.. 478 8.1.1.1 Incéizkea focal’ cu sobe. 478 8.1.1.2 incdlzires locala cu aparate speciale. ATS8.1.1.9 Incdlzirea individuals centralizats . “ se ent ABO B.1.1.9.1 Incdizirea Cu apa Calder ninnnnnnenne ssn sen BO 8.1.1.8.2 inedlzirea cu aer cald 482 8.1.2. Locuinte multifamilaie 482 8.1.2.1 Incdlzirea de apartament anon son ABD o12e Incdtzrea centrala cu distribute pe apartament... 483 2. Surse termica. B83 22. eah de spectacole. 484 8.2.1. Sisteme de incilzire 484 8.22, Date de caleul... 434 8.3, Cladiri cu caracter special. 485, 8.3.1, Incllzirea bisericlor. 485 8.3.2. incdlzirea muzeelor 486 8.4, Ciadiri comerciale, Banci si construct simile... 486 85, Spitale soe 7 8.5.1. Microclmata in sptale vo ABB 8.5.2, Sisteme de incatzre 488, 8.5.8. Sursa termica, 488 8.5.4. Consumuri de onergia termica. 489 8.6. Sali de sport. 86.1, Sali de sport comune 489 8.6.2, Piscine ~ 490 8.7. Cladir) Industria 491 9, EXPLOATAREA $I INTRETINEREA INSTALATILOR DE INCALZIRE 9.1. Reglementéri privind exploatarea si intretinerea Instalajilor de Incalzire 9.2, Punerea in functiune a instalatilor 9.3, Recepiia \uorérior. 9.3.1, Receptia la terminarea lorarilor 9.3.2 Receptia finald o 9.4. Cartea tehnicé a constructicl 9.4.1, Documentale pring proiectares, executa § recepia. 9.4.2, Decumentele privind exoloatarea, intrinerea si repararea. 9.5. Exploaterea instalatilor de incalzire 9.5.1. Prevederi generale, 9.5.2. Regjarea instalatilor. 9.5.3. Regimul chimic al agentilor termici 9.5.4, Protectia, siguranta si iglena munci. 9.5.8, Prevenirea si stingeréa incendilor.. 9.6. Exploaterea centralelor termice o 8,7. Exploatarea relelortermice de distribute exterioare 2.8, Exploatarea instalatlor interioare. 9.9. intretinerea sirevzile instalatilor de incl... 4 ALIMENTAREA CU CALDURA 40, CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARI CU CALDURA 10.1, Structura necesaruiul de cldurd in ansamblurile urbane ¢i industrale. 500 10.1.1. Ciédiile allmentate cu caldued 500 10.1.2, Necesarui de cdldura 500 40.1.2.1 Necesarul de céldura pentru incélzvea cladiilor 00 10.1.2.1.1 Metode de calcul al necesarulul Grar de c&ldura 00 10.1.2.1.2 Variatia necesarului de cidurd pentru incdilzirea cladirlor. 501 10.1.2.1.3 Necesarul anual de calduré pent incBlzPe on. soe 10.1.2.2 Necesar! de cdidurd pentru ventilere si climatizare 502 10.1.2.2.1 Caloulul necesarului orar maxim de caldura 502 410.1.2.2.2 Variatia necesarului orer de c&lduré pentru ventilare #1 cimatizare..«. 508 40,1.2.9 Necesarul de cSlduré pentru prepararea apei calde de consum 503Cuprins 10.1.2..1 Caloulul necesarulsi maxim (medi) orar de c&ldura pentru prepararea apel calde de ConsuM nun 503 10.1.2.3.2 Variata neceserului de cldurd pentu prepararea ape calde de COMSUM .. 503 10.1.2.4 Necesarul de caldura tehnologic, 503 10.1.25 Necesarul de céldura in alimentarea ansamblurior bane 503 10.1.28.1 Necesaru| de célduré urban, . 504 10.1.28.2 Curba ciasaté a necesarului de calduré urban 508 10.2. Eficienta solutitor ce alimentare cu célduré 10.2.1. Criterul cheltuietlor de calcul 504 504 10.2.2. Criteriul chet totale actuaizate (CTA)... 1508, 10.2.3, Criteriul duratei de recuperare. 505 10.3. Stuctura extend a sitemelor de alimentare centrlzaté cu caldurd ss « sve B05, 10.3.3. Surse de energie anne ses unnunnnnnnnnn sss 505, 10.3.2. Agentul termic... 508 10.3.3. Retele de transports distbutie 506 10.3.4. Racordarea consumatorilor 507 10.4, Surse de energie... 508 10.4.4 Crier privind alegerea surselor de energie 508 10.4.2, Ciasificarea centralelor oe 508 10.43. Economia de combustibi realzata prin termoricare... essai sense 508 10.44, Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur... sooner O8 10.4.5. Centrale cu turbine de gaz (ITG).. 510 10.4.5.1 {TG in circuit deschis 511 10.4.5.2 ITG in circuit Inchis “ bit 10.4.6. Centrale cu cicly mixt abur-gaze Sit 10.4.7. Centvale cu motoare Diesel .. 512 10.48. Cenvale termice. 512 0.4.8.1 Centrale termice de and fierbinte “ 513 10.4.8.2 Centrale termice de abur de medle presiune 514 10.4.9. Sarcina termica a centralelor de termoficare urbana... 515 10.4.10. Sarcina termic& a centralelor de termoficare industrial... 515 11. RETELE TERMICE DE TRANSPORT $1 DISTRIBUTIE 14.1. Elemente privind constructia retelelor termice. 518 11.1.1. Criterli privind constructia refelelor termice 518 11.1.2. Amplasarea subterana in canale. 518 11.1.2.1 Canale circulabile. 518 11,1.2.2 Canale semicirculabile. 518. 11,1.2.3 Canale necirculabile.... oie 11.1.3, Amplasarea subterand fara canal 518 11.1.4, Amplasarea aeriand 519 11.1.5. Tevi, elemente de legaturd... 519 11.1.6. Reazeme mobile. sen 521 44.1.7. Reazeme fixe sss 521 14.18. Compensatoare de dlatare.. 522 11.1.8.1 Compensatoare curbate In forma de , 523 14.1.8.2 Compensatoare cu presgamitura. 523 14.1.8.3 Compensatoare natural elastice. 523 1.1.8.4 Compensatoare fenticulare (cu burdul.. 524, 11.2, Calculut hidraulic al retelelor termice 524 11.24. Cale hidraulc al refelelor de apa ferbnte “ 525 ~ Exemplu de calcul... santnmnninetet setts SOE 11.22, Graicu plezometic a rejeloior de apa ferbinte.... eT 11.23, Grafieul piezometric al etelelor de condensat aferente refelelor de abur de presiune medio senee $29 11.2.4, Calculul hidraulic al retelelor de abur de presiune medie. 529 ~ Exemplu de calcul 532 11.3. Caloull terme al retelelortermi6@. van 534 11.8.1, Caleulul pierderilor de caldura . 534 118.1-1 Perdori do caldurd datrate scépariior de tld prin onele neetanseale sister 534PSY] Cuprins 1.3.1.2 Pierderi de cdldur& prin transfer termic In mediul inconjurator sn nn 584 ~ Exemple de calcul. 538 14.3.2, Calculul c&derii de temperatura 89 11.8. Veritcarea temperatura suprafata exterioard a toate termice 838 11.8 4. Calcutul grosimil optime a stratulu’ de izolatie termica. ses nA 114.4, Caloulul macanic al retelelor termice 21540 11.4.1. Consideratii privind calculul mecanic 540 11.4.2, Calculul grosimii peretilor conducteior 540 = Exemplu de calcul ' - vn 540 11.4.2. Caleull cistanttinre reazernele mobile si fixe... “ a nA = Exemplu de calcul. . 543 11.4.4 Caleulul eonfiguratilor natura! elastic. neues 543 11.44.1 Calculul unei configura naturel elastice In forma de 543 14.4.4.2 Calculul unei configuratii natural elastice in forma de .2" 545 11.4.5. Calculul compensatoarelor curbate in forma de ,U' 548 - Exerply de calcul SAT 41.46, Calculul compensatoarelorleticulare (cu burci}). 548 ~ Exemply de calcul 548 11.47. Calcul fortalor in reazemele fixe 549 1.4.7.4 Forte de frecare din reazemele mobile 549 1.47.2 Forte de reactune elastic’ ain compensatoarele elasice sau leniculare 1680 11.4.7.3 Forte de frecare in compensatoarele axiale cu presgarnitura 550 11.4.7.4 Forfa de presiune interioar’. so 550 11.4.8. Verificarea rezistentel fevilor in sectiunea cu solicitare maxima. 551 11.4.8. Calculus mecanic in ipotezs utilizar conductolor preizolate . . S51 11.4.9.1 Elemente generale de proiectare.. 551 11.4.9.2 Configuratii elastice o 552 11.4.3 Calculul coformatilo termice (generate de varatile de temperatura... 583 115. Executarea refelelor termice 554 11.5.1. Probleme generale... 554 415.2. Executarearetelelortamice amplasate subteran, In canal one SM 115. Executarea retelelortermice amplasate crect in so, utliznd fei preizolate cu spuma dé poluretan....564 12, REGLAREA FURNIZARII CALOURII 12.1. Princip . sense os ee sen 556 32.2. Constructs in procesul de incalzre « sen seen 586 12.3, Solutii de reglare 587 12.4. Calculul gfaficelor de reglare, 558 12.4.1, Racordarea direct’, 558 12.4.2. Racordarea directa, cu amestec. 559 12.4.3, Racorderea indirect& “ « 559 125. Inuentavitzel vantululasupra parametrior de furnizare a cdldur! penvu inca... serene 660 1. INSTALATII DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR 18.1. Statile de transformare. 564 1.2. Soli privind racorderea consumatotlor la refelele de ap& febine (ap calda nb 84 19.2.1. Racordarea instalatilor aferente cladeilor industrial... senna 564 13.2.1.1 PUNCT TERMIC de halé cu racordare directa simpla .. . os 564 19.2.2, Racordaréa instalatilor aterente clacitlor civle ee 1566 19.2.21 Crier pvind racordareainstaailor fa retelelo de apd ferbinte (ap cal)... 566 19.222 Racordarea drecté cu amestec prin pompe a instalatilor de Tncdlzze si prepararea apel calde de consum into treapta, in paralel cu sistemul de Theale... 566 19.2.2 Racordarea directé:cu amestec prin pompe a instalatlor de incdvie si prepararea apei calde {de consum into treapta, in serie cu sistemul de Tncdizre, cu injectie si acumulare 587 1.2.2.4 Racordarea indirecta a instalafilor de incdlzire si preparare @ apei calde de consum dou’ trepte serie-paralet 19.2.2.5 Racordarea indrecté a instalatilor de incdlzie si preparare a apei calde de consum indoua trepte - serie... 18.2.26 Substati de ansambiu urban si puncte termice la Consumator 18,3. Solu privind racordarea consumatorilor la retalele de abur de presiune medie 18.4, Prolectarea instalatilor de racordare a consumatorilr la retelele termice 13.4.1, Masuri privind proiectarea. 18.4.2. Etapele elaborérii proiectulul..... 13.433. Alegerea schimbatoarelor de cAldura pentru incéizre, 10.4.4. Alegerea achimbitoarelor de cdldurd pentru prepararea apei calde de consum.. 19.4.4.1 Sarcina termica.. 18:4.4.2 Temperatutile agentuiuitermic primar. 13.4.4.8 Debitul de agent termic primar... 13.4.5, Alegerea pompelor - 18.48. Alogerea robiotelor de raglare in cazul apei ca agent temic. 13.436.1 Alegerea caracteristicil inrinseci a robinetului si 2 autoritatii de regiare 13.4.6.2 Stabilirea coeficientului specific de debit si a robinetului de raglare . 13.4.6.8 Verifcaree producerli cavitatiei in robinetele de reglare, 19.4.64 Stabilea pierderii de sercina in robinetul de reglare manual R, cin schemele PT . 18.4.7, Caracteristicle pompslor de adaos... 13.48. instalatia de expansiune-asigurere 18.5 Echipamente si materiale pentru puncte termice ..PLANSA 1 ZZLLAA Numar inregistrare: 5[0|7|9[ «[0| [oJo]s|2|*]5] [o|2/o]2|o|7 ss ai | Notare 7 8 Performanta energetica a cladirii |MOME... | 59,2 o Sistemul de certiicare: Metodologia de calcul al sci i Sb Pertormantei Energetice a Cladrilor elaborat® cua | Oaere & in aplicarea Legii 72/2005 Eficlent& energetic& ridicata @ a energe iB Eficienta energetic’ scazuti Certificat de performan Consum anual specific de energie [kWh/mean] | 430 480 Indice de emisii echivalent CO, [kacog/m@an] gs 40 Consum anual specific de energie [kWh/m@an] Clasa energetics Clkdire | Cladire pentru reala referint& [Incalzire 24a |b B ‘Apa calda de consum 110 E c ‘Climatizare = _ - Ventilare mecanic8 = = = Tuminat artificial __ 80 E _t Consum anual specific de energiedin surse regenerabile [kWh/m?an] : 0 Date privind cladirea certificate: Adresa cladiri: “ssn ‘Aria utild spatiului conditionat: me Categoria cladiri Aria construit’ desfasurata: me Regim de inaitime: : Volumul interior conditionat idl """" m2 ‘Anul construi ee Motivul elabordrii certificatuiui energetic Programul de caloul UtliZat en nsennnmnnnn wo Versiuneas Date auditorul energetic pentru clair Specialitatea Numele si prenumele Nr. certiicat Data Nr. dosar de Semnaitura (ied do atestare audit energetic 51 stampila,PLANSA 2 DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTE! ENERGETICE A CLADIRII 2 Grile de clasificare energetic a cladirii functie de consumul de caldura anual specific: INCALZIRE: APA CALDA DE CONSUM: CLIMATIZARE: 4 re ed et | i & REESS 8 R8R8 8 bm) pena VENTILARE MECANICA: ENERGIE ELECTRICA PENTRU ILUMINAT: TOTAL: el fe wT Si rey oS benese peers] wenn) © Performanta energetic a cladirii de referinta: Consum anual specific de energie Notare [koweve.an} __energetica |pentrus incalzire: 85 ‘Apa calda de consum: 45 | 94,4 Climatizare: : lluminat artificial 50 0 Penalizari acordate cladiri certificate si motivarea acestora: Po=1,45 - dupa cum urmeaza’ + Subsol uscat, dar f8r8 posibiltate de acces la instalatie Py=1,01 + Usa de intrare claire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasat frecvent deschisd in perioada de neutlizare Pox 1,05 * Ferestre/usi in stare bund, dar neetanse P3=1,02 * Cel putin jumatate dintre armaturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt functionale p4=1,05 + Instalatia de incalzire a fost spalatd/curataté cu mai mult de tre) ani fn urd P5a4.05 * Coloanele de incdlzire nu sunt prevazute cu armSturi de separare si golire a acestora peat'g3 + Tencuiaia exterioaré c&zut partial Pee t08. + Peretit extoriori prezint& pete de condens Pye t02 * Cladire fra sistem de ventilare organizata Past,10 9 Recomandéri pentru reducerea costurilor prin imbunatatirea performantei energetice 2 claciirii * Solutii recomandate pentru anvelopa clair Solutii recomandate pentru instalatile aferente ciadiri, dupa caz.. Instalatii de incalzire Capitolul 1 Probleme generaleCapitolul 1: Probleme generale 1. Instalatii de incalzire 1.1. Istoricul si important instalatiior de Westare Tehnica incatziri s-a dezvoltat treptat in timp, paralel cub celelalte ramuri ale tehnicil, pe masura progresulul civiiza- tigi si a dezvoltarii continue a produc- tie, Sistemele de incdizire au evoluat in decursul timpului ce la focul liber la ac- tualele sisteme moderne de incalzire ccentralizata. Cel mai rudimentar mifoc de incaizre folosit ia scar& larga in an- tichitate a fost arderea liberd in inca- peri a lemnelor si a cérbuniior. Acest sistem de incilzire, desi déundtor s4- ratati, a fost folosit mult timp. Parla- entul din Londra, la sfarsitul secolului al Xvllllea era Incdlzit prin bazine de ‘mangal. Tot in antichitate au aparut 1 alte sisteme de incalzre, locale prin ‘sobe sau centrale cum au fost hipo- caustele aparute la romani in secolul | Ten. La notin tard s-a ulilizat si se mai utlizeaza pe scaré larga inca incalzirea {ocala cu sobe, mai ales in zona rurala Primele instalatii de incdlzire moder- ne au fost cele cu abur, intraduse spre mifocul secolulul al XVil-lea, lar cele cu apa caldé la inceputul secolului al Xixciea. in Romania s-a utlizat pentru prima dat& incdlziea centralizaté cu er cald la fostul Teatru National (ckicit in 1856) si la Ateneul Roman (clit in 1888). La sfarsitul secolului al XIX-lea, cladirile mari de la noi din tara au inceput 4 fie inzestrate cu incalzire | central cu abur, iar dupa 1916 ele s- aU oxtins si la clade mii. (Odata cu dezvottarea tennicil in toate ramurle de activitate s-a dezvoltat si tehnica din domeniui instalatilor. insta latllor de inedlzire, impreuna cu celelal- te instalaqi din clédr, le revin rolul de a asigura un grad de confort optim acolo unde omul Iecuieste sau isi des fasoard actvitatea, ‘Aproximativ 40 % din energia prima~ 8 este folosita sub forma de energie termicd pentru nevoile gospodéresti din clédirle de locuit si sectorul tertiar (clé- isi administrative, social culturaie etc), din care, 2/3 pentru incalzire. Este evi- dent cd aceste consumuri sunt destul de ridicate, ceea ce face ca rolul insta latilor de incdlzke SA fie important lavind in vedere 4, de modul in care aceste instalatl sunt proiectate si ex- ploatate, depinde consurmul de energie § eficienta ior economic’, Instalatilor Ge incaizre, fiind mari consumatoare de energie, Ie: revin si rolul de a utliza rational si eficient aceasta energie. Se impun 0 serie de masuri incepand cu consumatori §) terminand cu sursa termicd La consumatori oste necesar si se asigure soluti de Incailzire acecvate, in ‘concordanta cu potentialul actual al tehnici (aparate de incalzire modeme soluti de incalzve eficiente etc) ‘Sursa termicd trebuie s& fie echipata, de asemenea, cu aparaturé performan- 18, producerea de energie termica sa so fac cu consum redus de combustibil, \ar intregul proces 58 fie automatizat Folul instalatilor de incalzire nu se rezumé numai ia proiectarea si realiza- rea de soluti moderne si eficiente, cl g1 la modul in care acestea sunt exploa- tate, respectiv, modul in care se face gestiunea energie’ consumate. De aceea, pe lénga solutile adoptate, se core ca ele A fie urmarite continuy atat In ceea ce priveste conditle pe care ie realizeaz4 fa consumatori cat si rmodul In care se realizeaz4 aceste Condit, adic’ cu ce consumuri de 2 nrergie. in felul acesta se va realiza de- zideratul ca instalatia de Incalzire adoptat’ unei clédrri date si-si inde- plineasca rolul in totalitate, adic’ realizarea conditilor de confort cu con- sumurl cat mai recuse de energie. Fata de cele mentionate se poate concluziona c& rolul unei instalatii de incdlzie este de a realiza ~ mentinerea in incaperi a unei tempe- raluri c&t mai uniforme, situata in jurul valor corute, att in plan corizontal cét si in plan vertical incdperi, 0 ternperaturd a suprafo- telor elementelor de constructiiastiel Incat s& evite pe cat posibil feno- menul de radiatie rece (schimb activ de caldura intre om si aceste supra- fete) precum g} fenomenul de con- densare a vaporilor de ap& pe supra- fata acostor elemente; = reglare a temperaturii interioare in functie de necesita, tindnd totodaté seama de inertia termicd a elemen- telor de construct = 0 incalzire fara poluarea aerului di inc&pori (degaiiri de praf, noxe, zg0- mote etc), precum si fra poiuarea meciuiui inconjurétor: = 0 Tncdlzire fr curenti perturbatori al aerului din incdpere + soluti eficiente si economice atat din punct de vedere al instalatilor cat si al exploatiri 1.2, Calltatea constructilior si instalatilior aferente 4.2.4, Logea nr, 10/1995 privind calitatea in constructit Prin Legea nr. 10/1995 privind calita- tea in constructi, se instituie sistemu\ calitti in constructi, care s& conduca la realizarea si exploaterea constructi- lor de calitate corespunzatoare, in sco- pul protejnit vie}i oameniior, a bunv= rilor acestora, a societalil si a mediviui ‘inconjurater. Calitatea in construct este rezultan- ta totalitatit porformantelor de compor- tare @ acestora in exploatare, in scopul satisfaceri, pe intreage dural de ex's- tenia, a cerintolor utllzatorilor gi colec- tivitaitor, Prevederile legilcalitatii constructiior se aplicé constructiior de orice cate- gorie si INSTALATIILOR AFERENTE ACESTORA, precum si lucrailor de modernizare, transformare, consolidare si de reparati Sunt exceptate de la prevederle leg, clédirle pentru locuinte cu parter 51 parter plus un etaj si anexele gospo- ‘darest! situate in mediul rural precum si constructile provizoi. Sisterul caltiti in construct se aplica in mod diferentiat in functie de categoria de importanta a constructi- lor. 1.2.2. Cerinte esentiale Pentru obtinerea unor construct! do calitate corespunzatoare conform Legit fr. 10/1995 sunt obligatori realizarea si ‘mentinerea pe intrega duraté de exis- tenta a constructiior a urmatoarelor cerinte a) rezistenta si stabiltate ») siguranté in exploatare; 6) siguranta la foc; 4d) igiend, sandtatea oamenior, reface- rea 61 protejarea mediulul €) izolatia termica, hidrofuga si econo rmia de energie: 4) protectia impotriva zgomotuii La data de 5 mai 2007, a aparut Le- gea nr. 123, privind modificarea Legit fr. 10/1995 privind calitatea in con- struct, prin care se modified denumi- rea cerintelor si ordinea acestora, dupa ‘cum urmeaza’ a) securitate la incendiu: ») igiena . sandtate si med; 6) rezistenta mecenicd si stabiltate: 9) siguranta in exploatare; 2) protectia impottiva zgomotulul, economia de energie si izolarea termica, Conform prevederiior Legit 128/2007, in intreg cuprinsul leaii, cuvantul “ce inte" se inlocuieste cu sintaama “ce rite esentiale” Obiigatile privind cerintole asentiale revin factorlor implicati in conceperea, roalizarea si exploatarea constructillor precum si in postutlizarea ior si anu= me: investitorilor, cercetitorlor, pro- iectantilor, fabricantior, furnizorilor de produse, “executanilor, proprieiariot, Utiizatorilor, responsabilior tehnici cu executia, verticatorior de proiecte, ex- pertior ‘tehnici, autoritatlor publice, asociatilor profesionale.Instalatii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale V3] Sisternul calitii in constructii repre Zinta ansamblul de siructuri organiza- torice, responsabilitéti, regulamente, roceduri si mijoace, care concurd la realizarea calitatii constructor in toate etapele de conceperre, realizare, ex- ploatare si postutiizare a acestora Sistemul cali tn construct se ‘compune din: 2, reglementari tehnice; ». caltatea produselor; 6. agrementele tehnice pentru noi pro- use; verificares si expertizarea proiecte- lor; fe. conducerea si asigurarea calitatii in cconstructi {. autorizarea si acreditarea laboratoa- rolor de Incercari; 9. activitatea metrologica; hi. receptia ucrelor; |. comportarea in exploatare j. postutiizarea constructor; kk. controlul de stat al calititi’ construc- tilr. Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect conceptia, calculul gi aleétuirea, executia si exploatarea constructilor. Prin reglementirle tehnice se_stabi- lese, in principal, conditile minime de caalitate cerute constructor, produse- lor si procedesior utizate in construc- tii, precum si modul de determinare i de verificare a acestora, Certiticarea cali produselor folosi- te In construct se efectueaza prin gria pproducdtorilor, in conformitate cu me- Todologia si procedurile stabilite oa baza legit. La lucrarile de construct se Interzice folosirea de produse fara cer- tificarea alti lor. Agrementele tehnive pentru produse, proceduri si echipamente noi in con- a structii stabilesc, in conditile prezentei | legi, aptitudinea de utilzare, condiile | de fabricatie, de transport, de depozi- | tare, de punere in opera si de Intretine- re a acestora, Verificarea proiactelor pentru execu- sia constructilor, in ceea ce privoste respectarea reglementérior tehnice re- | foritoare la cerinte, se va face numai de care specialist! verificatori de pro- fecte atestati, alti decat specialist la- boratori de proiecte. Se interzice apii- carea de proiecte si detalii de executie | neverificate de cétre verificatori tehnici atestal. Expertizele tehnice ale proiectelor si cconstructilor se efectueaz8 numal de expert tehnici atestat. Prin HG nr, 9256/1995 sa aprobat Reguamentul de verficare si experti- zare tannic de calitate a proiectelor, a ‘executel lucréilor si a constructilor Prin Ordinul’ = MTCT nr. 777128.08.2003, s-a aprobat regula mentul de veriicare si expertzar teh nica de caltate a proietelr. Conducerea si asigurarea cali in construct constiuie obigaia tuturor | factor care participa la conceperea, realzarea si exploatarea construcilor | slimplic8 o stategie adecvata si masurt Specitice pentru garantare alti acestora ‘Autovizarea si acrediatrea laboratoa ‘olor de analiza si incercériin constus ti se fac in conformitate cu prevederie legae ‘Asigurarea activi metrologice in construct se realizeazd Conform pro- \ederor legale prvind etalonarea, ve- Hficarea.si-mentinewea in stare do functionare a mijoacelor de masurare Si convo utlizate in acest domeniu Recepiia constructilor constituie certticarea reali acestora pe baza ‘examina lor nemijocte, ia conform: fate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in carte tehnic& a consituctei, Cartoa tehnica @ con- Stoctisi cuprinde documertatia de fexecutte $1 documente pivtoare la realizarea i exploatarea acestcia. Ea 50 intoomeste prin gia investitoruui si Se pred proprietaruui constuctiei. Receptia construtci se face de c8- tre investor, propritar, in prezenta proiectartlui si a executantulu s/sau | reprezentantior de spacialtate desem- nati de acest. Unmarrea comport in exploatare a constructiior se face pe toaté durata | de existent a aestora si cuprinde an- samblul de activa pivind examina- | rea directa sau investigarea cu mijoa~ | ce de abservare si masurare specifice, ‘scopul mentineri ceritelor Postutizare constrctilor cusrinde activttle de dezafectare, demontare 81 demolare a consiuctior, de recon Cionare gi de refolosre a elementelor Si produselor recuperabile, precum si | Feciclarea deseurioe ou asigurarea pro tectiei meciuii potvt legi Control de stat al cat in con- struct euprinde inspectia la investitr. la unitate de proiectare, de execute, | de expioatare s1 de postutizare a con- Structilor, privnd existent sirespecta rea sistemulu cali in constucti Controlude sist al celta in con- struct se exercita de catre Inspectia de Stat in Constucti, care raspunde ‘Jo executarea contol statulul Gu privie la apicarea unitaré @ prevederi- for in domeniul calli constructilor 1.3. Clasificarea instalati de incalzire Instalatile de incdizre se pot clasifi- c& dupa mai multe critert si anume: 1. modul in care se face transmisia cAldu- rit incatzre prin corvectie, radiate, natura agentului termic: inealzie cu ‘pa cald’, apa fierbinte, abur cu presiune joasi, abur cu presiune medi, aer cald; 3. mogul de amplasare a sursel termi- cce: incailzire local, centralé gi la distanta; atura energie utiizate: incdizre cu energie conventionalé (combustiil fo- sil: gazos,lichizi, soz), incBizre cu e- ‘rergii neconventionale (energie solar, energe geotermala, biomasa etc), in- Cle elects, incdire cu pompe de Cldurd, instalati de recuperare a cclduri rezicuae; 5, modul in care se asiguré parametri din interiocul ‘ncSperilor: incalzire rnormala gi incalzre de gard. 2 1.4, 4. Reglementii pr privind ofplostares instalation de ‘Inedlzire 1.441, Autorizarea executirii lucrdrilor de cnstructii Autorizarea executirii lucrarilor de constructii este reglementata prin Le- ,gea 50/1991 modificaté prin Ordonanta de urgenté a Guvernului nr.214/2008, aprobaté, cu modificari si completari prin Legea nr.261/2008 cu modifcarile Uterioare, publicate in Monitorul Oficial + al Roméiniei, Partea I, nr. 493 din 76 iu- lie 2008. ‘in anul 2009 Ministerul Dezvolari Regionale $i Locuintei, a elaborat Nor- ‘mele Metodologice de aplicare a Legit ‘60/1991 privind autorizarea executa- rit lucrérlor de construc. Norme Metodologice aprobate de MDRL, au ca obiect punerea la dispo- Zilia calor implicati din domeniul exe~ ‘cutérii Iucrdrior de construct: admi- nistratia publicd local, investitor, pro- ‘ectant, insttuti si autortati avizatoare privind autorizarea Wucrarlor de con- structii, precum si executanti, a unui ‘act normativ detaliat pentru aplicares tnitara a prevederilor Legit nr. 50/1991, privind procedura de autorizare, formu larele necesare autorizérii si criterile pentru stabilrea continutului documen- ‘atllor necesare autorizari ‘Autorizatile de construire sau de desfiintaze pentru executarea lucrarior consiructi, se emit de catre autori- ‘ale administratie: publice judetene ‘sau locale, pentru lucrarie care se exe- ‘outa in cadrul unititii administrativ-tr: toriala, in functie de categorille de con- structil si lucréri, precum si cu respec~ " tarea prevederiior documentatilor de urbanism si a planurllor de amenajare ' feriteriului, aprobate potrivit legB Capitolul 4: Probleme generale 1. Instalatii de incalzire Cartiicatele de urbanism se emit de tre aceeasi autortate care este abii- tat s& emité autorizatile de construi= re/desfintare 1.4.1.1, Autorizarea executirit lucrériior de constructit Realizarea constructillor civil, indus- triale, agricole sau de orice natura, in- clusiv a instalatilor aferente acestora, se poate realiza numai In baza si cu respectarea prevederilor unei autorizati de construire, emisé in conformitate cu prevederile documentatilor de urba- ism si de amenajare 2 teritorulut aprobete, (Odati cu autorizarea executéril tu crarilor de bazd, prin autorizatile de construire/desfiintare se autorizeazé si executarea lucrdrilor de organizare de santier aferento. 1.4.1.2, Luorirl care se exceptoaz de Ja autorizare Se excepteaza de la autorizare cate- gorille de lucrari de constructii cu grad ridicat de repetabiltate, care nu moci- fica structura de rezistenté, carac- teristicle Initiale ale constructilor sau aspectul arhitectural al acestora. Daca tn vederea schimbarli destina- tie! unor spatiiinterioare existente nu se realizeazi lucrari de constructii pen- tru care lagea prevede emiterea unei autorizatii de construire, nu este nece- ‘ard emiterea acestui act. Se excepteazd de la autorizare, dact nu se executd la constructile prevlzu- te lucrarla de reparatil, inlocui ori ro- abilitari privind: a) finisaje interioare si exterioare, tencuiel, placaie, altele asemenea b) trotuare, ziduri de sprilin ori scdri de acces; c)lucrari de reabiltare energetica ta clad de locuit individuale cu cel ‘mutt tre nivelur, care nu sunt monu- ‘mente istorice clasate sau in curs de clasare, respectiv situate in afara z0- nelor de protectie a monumentelor si/sau a zonelor construe protejate: Se excepteazi de la autorizare tucr’- rile de reabiltare energetics la clédii de locuitindividuale cu cel mult tel ni- voluri, dacé au ca obiect reabilitarea fenergetica ai a) anvelopel, partea opaca si/sau par- tea vitaté, dac’ acestea nu conduc | le modificarea calititi: si formel arhi- | tecturale a elementelor de fatada; bb) acoperisului. cladini dac& nu ‘se schimb& sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasé/sarpanté Se pot executa lucrarle de construc+ ‘it necesare pentru remedierea defi- lentelor constatate ca urmare a efec~ tuarii receptis la terminarea lucrérior, far a fi necesaré emiterea unei noi autorizatil de construire ori prelungrea vvalabiltti autorizatiei existente, cu cconditia incacréril tn prevederile autor zaliei emise pentru executarea lucrarl- lor de construct De asemeni se pot executa far’ a fi necesara emiterea unei autorizati de desfintare, Lucrarile de desfintare 2 unor con- structiv/lucrari executate f&r’ autorizatie sau cu incdlcarea prevederlior aceste- | la, dispuse de organele de control abi litate seu de instanté 1.4.1.8. Lucriri de instalati aferente constructilor care se excepteaz5 de la autorizare, Se excepteaz’ cde lucrarile pentru: a) reparafi la instaiaile interioare ale clédirlor, inclusiv interventile con- stand in inlocuirea si/sau reamplasa~ rea consumatorior, cu conditia sa ry se afecteze structura de rezisten- 18 a constructilor, ) montarea / instalarea aparatelor in- dividuale de climatizare s/sau de contorizare @ consumatorilor de uti= vita, ) montarea / instalarea - sisternelor locale de incalzre si de preparare a apei calde mengjere cu cazane fomologate de ISCIR care functio- neazé cu combustibil gaze naturale cu obligatia ca prin solutia tennica adoptata pentru instalarea acestora 8 fle respectate condifile prevacute de normativele de specialtate. Instalarea sistemelor locale de Inci!- Zire si de preparare a apel calde mena- Jere se poate face numai pe baza unor proiecte de specialitate elaborate de proiectanti autorizati, verficate in con- tile legi, care trebuie avizate de so- Cietatea fumizoare de gaze naturale, Executia lucrarilor specificate, se va face numai cu respectarea conditilor prevzute de normativele de proiectare la autorizare si executie in vigoare si se vor realiza , exclusiv de persoane autorizate 1.4.1.4, Documentele necesare emitoril cortficatului de urbanism Pentru emiterea certificatulul de urbanism, orice persoand fizicd sau juridic& interesatd, trebuie s& depund la femitent o documentatie cuprinzand a) cererea-tip, cuprinzand: 1. elementele de identificare a solici- tantului elementele de identiicare a imo- biului pentru care se solicit emite- rea certiticatului de urbanism, res- pectiy localitate, numar cadastral si rhumar de carte funciar®, in cazul in care leges nu dispune altel | elementele care definesc ‘scopul sobcitari 2 b) planuri topogratice sau cadastrale ‘cu indicarea imobilului gi a vecinata- tlor, teren si/sau construct ia scd- rile 1:500, 1:2,000 sau 1:10.00, du- Ba caz, vizate de oficiul de cadastru i publicitate imoblliar teritorial, sau extras din planul cadastral al locaii- ‘al elberat la cerere de autoritatea administratiei publice locale; Se interzico emitentului s& conditio- neze emiterea certficatului de urba~ nism de elaborerea prealabilé 2 unei documentatii de urbanism pentru imo: bilul in cauza, precum si a ovicdror do- ‘cumentati tehnice de define a scopu- lui soliitiri Certiicatut de urbanism nu tine foc de autorizatie de construire/destintare | nu confer’ dreptul de a executa fu- rari de construct. Documentatia pentru autorizarce fexecutérii lucrarllor de constructi, ela- borata in temeiul si cu respectarea pre- vederior documentatilor de urbanism, avizate si aprobate, potrvit leaii, pe langa cererea pentru emiterea autoriza- tiei de construire, va contine in mod | obligetoriu urmatoarele documente: a) certficatul de urbanism; 1b) dovade titlului asupra imobituui, te ren si/sau constructi, in copie lega- lizat, sau, dupa caz, extrasul plan cadastral actualizat la zi si ex ‘rasul de carte funciard de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel; ¢) documentatia tehnica (0-7.} 6) avizele, acordurile si punctul de ve- dere/actul acministrativ al autoritati pentru protectia mediului competen- | te, solictate prin certificatul de ur- banism; e) studile de specialtate, nota tehnica justificativa sau raportul de expertiza tehnic& pentru lucrari de interventie ‘a constructii existente si/sau rapor- ‘ul de audit energetic oentry lucrari de interventie in vederea crest performantei energetice la cladir solicitate prin certificatul de urba- | Odaté cu autorizatia de construi- Teldesfiintare se solicit, de requis, si autorizarea organizarii executarii lucrd- rir. In aceasta situatie, solcitantul are ‘obligatia de a prezenta, pe lang’ docu | mentatia tehnic& {D.T.), pentru autori- ' zarea executarii lucrarilor de baz’ (.T.AC), documentatia tehnica (0.7) | pentru organizarea executiril ucrarilor (0.T.0.E}, piese scrise si desenate, im- preund cu avizele specifice aferente (avie circulatie, aviz pentru ocupares temporara a domeniuiui public, aviz sarltar, aviz/contract cu societatea de1. Instalatii de inealzire Capitolul 1: Probleme generale Bi salubritate si altele asemenca, dup 1.41.8, Avizo si acorduri ale azi: autaritafilor centrale/servicillor in situatia in care, prin certiicatul de | deconcentrate urbanism a fost ceruté elaborarea unor | studii suplimentare, sintezele acestora se anexeazA documentallel, inclusiv | avizole obtinute pentru acestes; Avizele/acordurile autoritatlor cen- tale ori ale servicilor deconcentate ale acestora, dupa caz, povivit ceriate- ‘or stabilite si inscrise in certificatul de urbanism, in functie de caracteristicle urbanistice ale amplasamentului si de natura investitiel. se obtin, de catre so- licitant sau de catre protectant, in cali- tate de imputernicit al acestuia, inain- tea depunerii documentatiei pentru au- torizarea executaril lucrarlor de con- structil la autoritajile administrate! pu- blice competente, pentru urmatorele domenii principale: a) asigurares $i racordarea/bransarea la infrastructura ediitara, in conditile impuse de caractersticile si ampla- 1.4.1.8. Documentatia tehnic& (D.7,) Documentatia tehnica (D7) este do- ‘cumentatia tehnico-economic& distinc- | ta, prin care se stabilesc principalele | Ccoordonate privind incadrarea In iadicit urbanistici aprobati, amplasarea con- | structilor si relatile acestora cu veci- | natatle, schemele gi fivxurile functio- ale, compozitia spatiala, structure de rezistentd, expresia de arhitectura, do- ‘area si echiparea constructiloy, inclu- siv solitite de asigurare, bransare si racordare a acestora la infrastructura | samentul retelelor de distributi- edlitar’, dupa caz, care st& la baza | eftransport energetic din zona de ‘emiterii autorizatie! de construire/des- | _amplasament, fina. bb) racordarea Ia reteaua calor de co- Documentatia tehnicd pentru auteri- | municatij zarea executiri(ucrarior de constructi va cuprinde si solutile privind bransa- mentele si racordurile la utlitaile urba: ne necesare, care se autorizeaza Im- preung cu lucrarile de baz. Documentatia tehnica, alostuité din plese sevise si desenate si complotats, cu elementele de identificare si datele tehnice, va respecta urmatoarele con: ) securitatea la incendiu, protectia ci- Vil 1 protectia sandtatl populatie ¢) cerintele specitice unor zone cu res~ trict stabilte prin reglementari spe~ cial. In cazul autorizéril executarii luce’ lor pe amplasamente situate in zone in caro, prin decumentatile de amenajare 2 teriforiului si de urbanism aprobate, it " a instituit un anumit regim de restric- 4) Se elaboreaz in baza continutului- tle cu prive la realizarea constructilor, cacru; ‘obtinerea avizelor si acordurior din b) se elaboreacdé de colective tehnice de shecialitate si se semneaza: «} 86 veri, in concitile leai, de | verificatori de proiecte atestat Masutle specifics pentru protectia mediului stablite prin actul administra tiv al autoritat compstente pentru pro- tectia mediului, precum si cerintele Gin avizele sI acardurile emise vor fi avute in vedere la elaborarea cocumentatiei tehnice si nu pot fl mocificate prin pro- cedura de autorizare ori prin autorizatia partea autorititior centrale competen- | te este obligatorie, Inspectoratul de Stat in Constructi (SC), prin inspectoratele tertoriale in | construct, potrvit prevederior ‘egale in vigoare, emite urmatoarele a | ze/acorduri | a) avize, din punct de vedere tehnic, femise cu tit gratuit, pentru docu- mentatile tehnico-economice afe- rente obiectivelor de investt not, cu vvalori mai mari de 13,0 mil,RON, de construire. care se finanteaza, din fonduri publi- ce sau din credite exteme, contrac- 1.4.1.7. Avizo $i acorduri ale tate sau garantate de stat, ai céror furnizorilorfadministratorilor de utiltdfi _indicatori tehnico-economici se urbane aproba de Guvern; jn vederea constituirii documentatie pentru aulorizarea executért luerarlor de constructi, este necesara obtinesea avizelor/acordurlor furnizorilor/admi- nistratorior de utiitti urbane : alimen- tare cu apa, canalizare, electrottate, gaze, termoficare, telecomunicati, sa lubritate, transport urban, stablte prin | certfcatul de Urbanism, inclusiv pentru) resirictile impuse pentru siguranta | 1.4.1,9, Competente de elaborare a functionarii retelelor de transport ener--| documentatilor tehnice getic sau tehnologic din zona de am-} Documentatile tehnice (0.7.) pre- plasarent cum si proiectele tehnice (P.Th) care dezvoli& documentatile tehnice, cu b) acerduri pentru interventi asupra constructilor existente; ©) avize privind solutile de interventie imediata pentru punerea in siguranta provizorie a constructilor avaiate in ema dezastrelor, in actunile de Interventio operativa si refacere post dezastu, | privind calitatea in. construct respectarea condiilorimpuse prin au- torizatia de constuire, precum $i prin avizele, acordurie gi actul adminisirativ al autortati competente pentru protec- fia mediuu, se elaboreaza de colective Tehnice de specialitate Dreptul de semnaturé si de promo- vare @ documentatilor tehnice (0.7) si (P-Th), In vedereaavizari/autoriza 8 poate face numai sub semnatura lunar eacte tehnice cu pregatire supe ricard in domeniie: amitectura, urba- nism, constfuctii si instalaiv pentru constructi, Potvit nivelelor de com- petenta. Eeste interZisé sernnerse proiecteior tehnice (P.Th,) pentru executia lucréri- lor, precum si a documentatilor teh ce (0.7) de catre persoane care nu au apsolvit, cu diploma recunoscuté. de statul roman, institut, de invatamant superior de specialitate In domenit ar Iitactari si constructilorinstalatitor ox ‘care nu au drept de semnatura tn con- Gite legi, sub sanctiunea legi penale Potivit prevederilor lagale in vigoare docu- mentatie tehnice precum si proiectele Ishnige, care dezvolté documentatile tehnice, in conditile legi, se veriica Pentru ‘cerintele de calitate de cltre specialist vericatori de proiecte ates- tat, solicitantul avand obligatia de a face dovada efectuari veriicdr: Tannicienl proiectanti, absolvent ai formelor de invatamént posticeai cu durata de minimum 2 ani cu preattire | Tn domenile arhitecturd, construct instalatl pentru consiructii, pot elabo- ra, fara drept de semnatur’, documer- tall pentru clini de important’ redusa i aflate in afera zonelor protejate. 1.4.2. Reglementari tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatillor de incaizire Pent autorizerea executart lurdr- lor de constvcti,caltatea constructi- lor 81 pentru performarta energetics a ciadror 31 a instaatilor alerente a {ost aprobate o sade de leh, prezenta- te in continuare Legea nr. 50/199 (cu modifica si completaris aduse de Legea 53/2001 si Legea 4071/2008) prvind autorizeree execute iucrarir de construct: Lagoa ny. 10/1096 si Legoa 123/2007 privind caltatoa in construc LLegea rr. 199/2000 privind vtitzree aticienta a energie: Llegea nr. 38/2002 penbu aprobarea (0G rv. 28/2000 privnd reabiltareaYer- mica fondu consult existent sist mularea economist energie termice: Llegea rv. 372/205 peivind perfor tania eneraeticd a clade;& Capitolut 1: Probleme generale ii de incdlzire OUG F¥.18/2009 privind cresterea performantel energetice a clidirilor de locuit: Pe baza Legii nr. 372/2005 privind performanta energetics @ clédiilor au fost elaborate urmatoarele metodologii de calcul = Mc PO1/ 1-1/2008 Metodologia de calcul a pertormantei energetice @ cladirlor (anvelopa clad = Me 00'/ II-17 Metodologia de calcul 2 performantei energetice a instalali- llor de Tncdlzire. Pentru dimensionarea instalatilor de incdizre sunt in valabiltate urmatoarele standarde; = STAS 1907/1 Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de Presoripti de calcul; = STAS 1907/2 Instalatii de Calculul necesarului de Temperaturi interioare conventionale , de calcul = STAS 4859 - 97, Instalatt de incal- Zire. Numarul anual de grade zile; ~ STAS 7132 Inatalai de Incdlere cen- ‘rald. Masuri de sigurenta la instaiata | de Incilzre centralé cu api cald& avand temperatura maxima de 115° C. In continuare se prezinta normative- le, instructiunile ) ghidurile pentru in- stalatile de incaizie. = 1 13- 2002 Normativ pentru proiecta- rea si executares instalatilor de in- cAitre centrala; =1 19/1 ~ 2002’ Normativ pentry ex- ploatarea instalatiior de incalzire central - NP-088-02 Proiectarea i executarea sistemelar certvalizate de alimentare ‘cu energie termica ~ refele si puncte | termice: = NP-069-02 Exploatarea_sistemelor ccentraizate de alimentare cu energie termicd ~ retele si puncte termice, = NP 029 - 02 Normativ pentru proiec- tare si executarea refelelor tormice cu conducte preizolate; = 1 86-2001 Ghid pentru proiectarea automatizarit instalatilor din centrale si puncte termice; = GP 067-2002 Ghid privind determina rea suprafetei echivalente termic a corpurilor de incalzire, Pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalaliior de incdlzre tre- buie respectate si prevederiie din ur mtoarele normative: + 56 ~ 2001 “Normativ pentru verit= carea calittt si receptia lucrérilor de constructi si instalati aterente’ . ~ P 118 — Normativ de siguranta la foc a constructor; = © 300 ~ Normativ de pravenire a in- cendilor pe durata de executare 2 lu- crariior de constructii si instalatilor aferente; ~P 7-202 Normativ privind fundarea cconstructilor pe pimanturi sensibile 1.4.3, Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru Stalatle de nesizre 1.4.3.1. Modul de atrbuire a contracte- Jor de concesiune @ lcréfilor publice entry instalafile de incre entra atribuirea contractelor de concesiune de Iseeéri publice, in con- formitate cu Ordonanta de Urgent Guvernului 34 din 19.04.2008, s® sla boreazé documentatia de atrbuire. Or donanta de Urgenté a Guvernului 3¢ se aplica si contractelor de achizitie publ 2 precum si a contractelor de cence- sii do servci gi se aplic& din 4 octom- Procedure de atribuire constau in lcitatie deschis&, lictatie restransa, di ‘log competititv, negociere cu publica- rea prealablié a unui anunt de partici- pare, negociere fra publicarea preala- bila 2 unui anunt de participare si ce- Prin Hotirérea de Guvern nr. 925 cin 19.07.2006 s-au aprobat normele de aplicare a prevederiior referitoare ta atribuirea contractelor de achizitie pu- blica din Ordonanta de urgent 2 Gu- vernuiui re. 34/2006. 1.4.3.2, Regul de elaborare a docu ‘mentatici de atribuire ‘Autoritatea contractanté are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta,criteru, regu- | Id si alle informatii necesare pentru a aeigura ofertantulu/candidatulul 0 in- formare complet’, corectA si explicita cu privie la mocks de aplicare a pro- cedurii de atribuire. Dooumentatia de atribuire trebuie s& cuprinda print aitele si caietul de ser- cini sau documentatia descriptiva, a= ceasta din urma find utlizaté in cazul aplicaril procedurli de dialog competitiv sau de negociere; 1.4.8.3. Caietul de sarcini contine, in ‘mod obligatoriu, specificatl tehnice. ‘8, Specificatile tehnice reprezinta ce- rinte, prescripti, caracteristici de na~ turd tehnicd ce permit fiecdru’ pro- dus, serviciu sau lucrare 4 fie ‘mod obiectiv, in aSa ma nerd inet s4 corespunda necesita autorititii contractante 3. Speciticatile tehnice dotinesc ca- racteristici refertoare la nivelul cali- tehnic si de performanta, ce- ‘inte privind impactul asupra’me- -onjurater, siguranta in ex- ploatare, dimensiun simbolur, teste si metode de tes- ‘ase, instructiuni de utlizare, teh: ologii si metode de producti, Precum gi sisteme de asiguare a calitati gi conditi pentru certticarea Cconformitafi cu standarde relevante sau altele asomanea. In eazul con- tractelor pentru lucrari, specificatile tehnice pot face referire, de ase menea, si la prescripti de proiectare ssi de calcul al costurior, la. verif- area, inspectia si conditile de recepti a lucrarilor sau a tehnicilor, procedeslor si metadelor de exe- Ccufie, ca si a orice alte conditii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractanté este capabila sa le descr, in functie si de diverse acte Normative si reglementiri generale sau specifice, in legatur’ cu lucratile finalizate si cu materialele sau alte elemente componente ale acestor luca Specificatile tehnice se definesc astfel Incat $8 covespund’, atunci cand este posibil, necesitatilor/ cexigentelor oricérui utiizator, inchs- siv ale persoanelor cu dizabiltati 1. Specifcatie tehnice vebuie s& permit ‘oriedrui ofertant accesul egal ia proce- ‘dura de atibuie si nu trebuie 8 aba a efect introducerea uncr obstacole nojtificate de naturs 8 restrang’ ‘concurenja ‘nie operator economici . Fara a aduce atingere reglementa- rilor tehnice nationale obligetori, in ‘masura in care acestea sunt compa- tibile cu dreptul comunitar, auto- ritatea contractantl are obligatia de {defini specifcatile tohnice: + fig prin referire, de requld in uma toarea ordine de priortate, la stan dards nafionale care adopt stan- darde europene, la omologari teh- nice europene, la standarde inter- nationale sau la alte referinte ce Natur’ tehnicd elaborate ce orga- risme de standerdizare europene; in cazul in care acestea ru exist, atunci specificaille tehnice se defi- nesc prin referire la alta standarde, ‘omologarl sau reglementiri tehrice rationale privind utilzarea. produ selor saul proiectarea, caiculul si executia lucrérilor. Orice astiel de referire trebvie $8 fie insotit de ‘mentiunea sau echivalent: + fie prin precizarea performantslor si/sav cerinfelor functionale solici fate, care trebule sf fie suficient de Precis descrise incét s& permita ofertantior s& determine obiectu! contractului de achizitie publica, car avtortiti contractante sé atribuie contractul respectiv; + fie atat prin precizarea performan- « felor_si/sau_corintelor_turctionale solichate, astfel cum sunt acesteaL.Instalatii de incdlzire Capitotul 1: Probleme generale ww prevazute la punctul b, at si prin Teforiea la standardele, omologari- le tennice, specificatiie tehnice co- mune, prevazute la punctul a, ca miloc de prezumtie a conformitati Cu nivelul de performanta si cu ce- rinfele functionale respective; fie prin precizarea performantalor sifsau cerinielor functionale solici- fate, astfel cum sunt acestea pre~ vvazute la punctul b, pentru anumite caracteristici, si prin referirea la standardele sau omologavile tehni- ce, prevazute la punctul a, pentru alte caracteristci In cazul in care autoritatea contrac- tant& defineste specifiatile tehnice din caietul de sarcini, optand pentru modalitatea prevazuté la punctul e, ‘atunci nici o ofertd nu poate fi res- pins pe motiv c& produsele sau ser- Vieille prevazute in propunerea tehnic& nu sunt conforme cu specifi catile precizate, dac’ ofertantul do- monstreaz3, prin orice mijoc adec~ vat, c& propunerea tehnica prezen- ‘ald satisface intr-0 manier& echiva- lent& cerintele autoritati contractante Gelinite prin spectfcatile tehnice. 4g. In cazul tn care autoritatea contrac ‘anté defineste specifcatile tehnice din caletul de sarcini prin precizarea performantelor gi/sau cerintelor func- fionale solicitate, atunci nici o oferta ru poate fi respins& daca ofertantul demonstreaza prin orice mijloc adecvat cA produsele, servicills sau lucrérile oferite asiguré indeplinirea performantelor sau cerintelor func fionale solicitate decarece sunt conforme cu: ~ un standard national care adopt un standard european: ~ 0 omologare tehnica european; = 0 specificatie tehnie& comuna util zata In Comunitatea Europeand; ~ un standard international, + alte reglementiri tehnice elaborate | de organisme de standardizare eu- ropene. Un mijjoc adecvat de 2 dovedi con- formitatea cu specificatile tehnice solicitate 1 poate reprezenta dosarul tehnic al producatorulul sau un ra- port de incercare/testare emis de un ‘organism recunoscut, cum ar fi, dupa caz, un laborator neuiru de incercari si calibrare sau un or- ganism de certiticare si inspectie care asigurA respectarea standar- elor europene aplicabile; autorta tea contractanta are obligatia de a accepta certificate emise de orga- riisme recunoscute in oricare dintre statele membre alo Uniunii Euro pene. |. Performantele. si cerintele_functionale pin care se definesc specticatile teh- iu. In cazul in care autcrtalea conttac- ‘anti solicité indeplnires anumitor ca- racteristic| de meciu in csea ce priveste performantele si cetinfale functional, atunci aceasta are creptul de a utliza, integral seu partial, specificati definite prin “elichete ecologice’ europene, (multjajonale sau prin orice alte “et | chete ecoiogce", daca se indepinesc, fn mod cumulativ umatoarele condi: ~ spectiatile respective sunt adec- | vate pentru defnrea caracteristii- lor produselor sau servcilor 2 c&- ror furnizarefprestare reprezint® o- biect al contractului de achizite publica; Cerinfele pentru “eticheta ecologi- C8” a fost elaborate pe baze stin- | ioe “eticheta ecologicé” a fost adopta- 18 print-o procedurd specifica co a | permis implicarea tutuor partir interesate ~ organisme guverna- mentale, consumator, producétri, distribuitori, organizatt de mediu; | “eticheta ecologica" este accesibi- | Va/disponibilé oricérei pecscane in- teresate. Autoritatea contractanta are creptul | Ge a preciza in caietul de sarcini tap- tul c& produsele sau servicio oferite care detin 0 anumité “eticheté eco- logica" sunt considerate cé indepi nese implicit specificatile tehnice so- lctate. Pe de alté parte, autortatea ontractanté nu are dreptul de a considera 0 propunere tehnicd ca fiind neconformé, pentru singurul motiv c& produsele sau servcile | oertate nu dotin “eticheta ecologica procizata, daca oferiantul. dernon- Sveaz’, prin orice mioc adecvat c& produsele/servicile oferte corespund specitcafilor tehnice solcitate. Un mijoc adecvat de a dovedi con- | formitatea cu speciticatile tehnice sol | Cate poste reprezerta dosaru toh / | | nig al producatorului sau un raport de incercare/testare emis de un organism recunescut, autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate e- mise de organisme recunoscute in ori- care dintre statele membre ale Uniunil Europene. k. Se interzice definirea in caietul de sarcini a unor specificatii tehnice care indic& 0 anumita crigine, sursa, roductie, un procedeu special, 0 ‘marca de fabrica sau de comert, un brevet, de inventie, © licenté’ de fabricatie, care au ca efect favor Zarea sau climinarea anumitor ope- ratori economici sau a anumitor pro- duse. Prin derogare, se admite o astfel de indicate, dar numai in mod. exceptional, in situatia in care o descriere suficient de précisé gi in= toligibila a obiectului contractului nu este posini si numai insotita. de mentiunea sau echivalent. | Autoritatea contractanta are creptul de {2 impune Tn cacrul documentatie’ de atibuire, in masura in care acestea sunt compatible cu dreptul comunitar, condifii speciale de Indeplinve a coniractului prin care se urmareste obtinerea unor efecte de ordin social ‘sau in lag&turé ou protectia modiull si Promovarea dezvartarii curable. im, Avtortatea contractants are obliga- jia_de a asigura obtinerea docu- mentatioi de atribuire de catre orice operator economic interesat care inainteaza o solicitare in acest sens. 1.4.4, Fazele de elaborare a do- cumentatiei tehnico-economice pentru instalatille de incdlzire Prin Hotarérea de Guvern ov. 28/09/01/2008, s-a aprobat centinutul- cadru al documentatilor tehnico-2co- nomice aferente investitilor publice Prevederile hotivari se aplic& pentru realizarea obiectivelor de investiti noi, precum si lucrésilor de interventii la Cconsiructiiexistente care se finanteaz din bugetele previzute conform Legit rr. 600/2002 privind finantele publice si Legit nr. 279/206 privind finantole publice locale, cu modificérile si completarile ulterioare. Proiectarea lucrarilor de constructi pentru obiective de investiti noi, inciu- siv extinderi, se elaboreaza in tre faze si anume: * studiul de fezabilitate; = proiectul tehnic; = detalii de execute Proiectarea lucrarilor de construct pentru interventi la constructii existen- fe, inclusiv instalatile aferente, se ea boreazi in patru faze si anume > expertiza tehnicd sl, dupa caz, audit energetic; = documentatie de avizare @ iucrérilor de interventi, ~ proiectul tehnic; ~ detali de execute, Pent obiectivels de investi: nol. in- clusiv extinderi, ale cdror documentati ‘ehnicoeconomice intré in competenta de aprobare a Guvernulu, se elaborea- 28 un studlu de prefezabiltate anterior claborari studivlui de fezabiitate « Documentatie de avizare pentru Iu- ‘rari de interventii este definita ca do~ ‘cumentatla tehnico-economica similara studiului de fezabilitate, elaborat pe bbaza concluzilor raportului de experti- 2A tehnica si, dupa az, ale raportulul de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aterenti lucrérilor de interventi la construct existente;Bl Capitolul 1: Probleme generale 1. Instalatii de incalzire Lucrévile de interventi sunt lucrérile la construct existente, inclusiv instala- tile aferente, asimilate obiectivelor de investti, care constau In: reparatil ca pitale, tanstormari, modificdri, moder- rizdri, consolidér, reabiltiritermice, precum $i lucrdri de interventii pentru Prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si cala- mitati naturale, efectuate in scopul asi- ‘quran cerintelor esentiale de calitate si functionale ale constructiior, potrivit 8,), | = fluxul de calcu =4-,-0,)4 0 (1.63) | A= reprezentand supratata peretelu = cémpul de temperatura In perete x poy (16.4) | X= reprezentand distanta in masa pe- retolui. * pentru un perete plan compus din ‘mai multe stratur, = fluxul de c&idura: 148.) + reprezint sua cezistentelor termice corespunzatoare fie carui din cele n stratur: * pentru un perete cllindric. simplu | limitat de 0 suprafata interioard de die- metru D, = 2r, gi de una extevioard de | dametrd D, ~12 75, al@ carer tempera. tut, respect’ @ sunt. constante (ome, paul de ealdura ail, - APH 8) gy 186) ne ' 6 1 reprezentndlungimea peel c- tere campus do temperatura intl 0 0,-(0,-0,) M2 poy (10.7 ine,|t, determina o crestere substantiala a! conductivitatil termice a acestora * La lichide, conductvitatea termics este dependenta de viteza de propa ‘gare a unde) elastice in lichid, tempe- raturé, dansitate, cid masica si mas& moleculard. Conductivitatea ter- mic a lichidelor scade cu temperatura, ‘ou exceptia apel si glicerine, dar creste cu presiunea. © ‘Le gaze, conductivitatea termic& " are valori mici, ceea ce le confer’ ca- litatea de bune izolatoare termice. ‘in majoritatea aplicatilor tehnice din domeniul instalatilor se Tntainese pro- bleme de wansmisie a calduri prin conductie in regim stationar. in aceste 1 ~reprezentand oistanta in peretole cling: + pontru un perete cilindric compus din mai multe straturi + fuxul de céldura (16.8) 1 = reprezint&rezistenta termica a tuturor stra- turilor componente: Problemele legate de transmisia cél- , cazuri este necesar s& se determine |[Ey capitotut 1: Probleme generale 1. Instalatii de incalzire 1.6.1.2 Convectia termicé Este schimbul de energi sub forma | de cAlduré intre un fluid si suprafata | Unui corp sold, atlate la temperaturi | iferte Legea fundamentald a convectiei ceiduri, cunoseut ca _legea Wi Newton, permit calcul fluxuui termic uniter cv relaia \ q=n(o,~0) (wim) 1.69 in care: fh este cosficientul de transfer termis superficial, in Wie, temperatura peretelui (supratetei de schimb), in (°C), : 0, temperatura fuidulu, in(*Cfin | practica curenta se inttinese Sova felur de transmisi prin con- vectie, in functie de modul in care se face migcarea fiuidului: | - corwectio fortaté unde migcarea fu- idului esis realzata sub actiunea unor forte exterioare (pompe, vent- latoare etc. ~ convectie liberé. unde miscarea fi Ouibi 82 datoreste diferente! de den- sitate intve zonele calde si reci ale fudutu. 1.6.4.2: Convectia fort Esie col mai important mod de ran- ser de calduré prin eonvecte, fing n-| lain la majontatea situatlor practice din domenol instaiatilor. Forma general a ecuatie criteria aj convectie ferate este Ny, = GRE” Pr (16.10) Re CRe™ Pr aa (Wink) (1.6.19) | in care: Nu - este critariul Nussel Re ~ criteriul Reynolds; Pr criteriul Prandt; 2. cosficientul de conductivitate; 1 lungimea caracteristicl Jn practica curenta se intainesc ur- matoarele cazur: = curgerea laminard, in lungul unei pla ‘i plane, cu temperatura variabila si o portiune neincdlzta (nerdcité), pentru care se aplic’ relatia general P| WN, 0,99 wll ) *, (16.12)! cu urmatoarele preci * temperatura de referintS este tom- peratura curentului exterior de fuid 6, | + lungimea caracteristic€ I= x-x° | + domeniul de aplicare Re = 108 = curgeree in regi laminar prin con | Gucte clincrice, pentru care se poate aplice relat: ww, = 0,29 R—8* pee) Pr) |x . : e) ta (16.13) cu urmatoarele precizar i ‘temperatura de referinta este tem: peratura medie in sectiunea pl saté la distanta x; + telatia este variabilé pentru (x/0is216 si Re 0%; ‘ criterivi Pr, se calculeaz pentru fluidul aflat’ la temperatura psretelui conductei; + efectul curburli peretolul este cu- prins in raportul (DP - curgerea in regim turbulent prin con- ducte cilincrice, pentru care se ay 8 relatia criterala a lui Miheey la) Nu, = 0,021 Re?" Pre (18.14 cu urmatoareo preci ‘se apica pentu Fe > 10! { Giametl interior al fevi Oeste considerat ng carted: | + propria fice ale due | Btabllese. pentru temperatura: mmedie a Tuiddui 1 + Cosfientu introduce varia | anomise clei pe portinaa Ge sabizare, 1.8.1.2.2 Convectia liber’ : Transmisia cAldunii are loc ca urmare a miscérii unui fluid pe lang 0 supra~ fata datorité. diferentel de densitate. | Acest mod de transmisie a c&ldurii se intdlneste: in inc&perl, la curgerea aerului calé sau rece de-a lungul elementelor de j constructis Ia curgerea aeruiui pe suprafetele inc&lzitoare; i «la circulafa liberd a lichidulul in jurul suprafetel incdlatoare de la schimba- toarele de cAldurd etc. Fenomenu! este influentat de wel | factor: | ~ fortele gravitationale, + cole de viscozitate, = euzia termic’ din zonele cu tempe- raturd riicata edtre colo cu tempera- 1 soazut. Pentru cazurile practice s@ pot utll- 22 urmatoarele relat | ~ convectia Iberd Ia o plac pland | vertcalt sau clindru vertical: Nw = C(GrP” (1.6.15) cu urmitoarele precizri + pt GrPr= 10". 10%, 00,59 si m=14, # pt. GrPr=10%. 10%, 0=0,18 51 m=13. | ~ convectia libera la conducte ori- zontal Nu ~0,8{Gr- Pr} | Be Pr} cu urmatoarele precizar: +108 < GrPr< 10° * temperatura de referin este tempe- (16.16) ratura fluidului tn afara stratuul limit 1.6.1.3 Radiatia termica Reprezinta procesul de transformare @ energie! interne a unui corp, aflat la 0 ‘anurmité temperatura, in energie raciant Si propagarea el in toate directile sub forma de unde electromagnetice. Eouatia transmisie! de cSidurd prin radiatie intre doua supratete A, si A, de temperaturi absolute T,>T, asezate oricum in spatiu si care schimba intre ele caldura prin radiatle are forma (es) -(%) cosa, cos, f Tate ant, (0) AA a (16.17) nottnd cu Sy 0 f fe aaa, Ana (18.18 tm care S,,~ este cosficiontul de iradiere re roca (coetcientul unghiular me- diu sau factorul ce forma) si se caiculeaza prin metoda integrari directe sau metode aproximative in calculele practice se utlizeaza metoda costicientior ui Poleak, acica BA, (16.19) inate Fiyg 8G, ~ Sunt costcient unghivlari medi Goeticienti_unghiulari medi se pot caleuia tinand seama de forma, poziia si marimea supratetelor care schimba CAldurd intre ele. La calcul instala lee de incalzre pin raciatle, determina rea cosficienilor unghiulai medi $i F, nu pun probleme decsebite dat find faptul ca suprafetele care schim- DA clldur’ intre ele au forme geome- trice bine definite (dreptunghice, pa trate otc) iar pe de alta parte positilor lor in spatiu, una fat& de cealalta, sunt paralele sau perpendiculare, in calcule se ulilizeaza si ecuatia: 72 Ay BB, ~ By) [W) (1.6.20) ‘i care fh, - coeficientul de schim de calaura prin radiatie se calculesza cu formula: =O, WWim?k (1.6.22) unde: beste factorul de temperatura, Cp ~ este coeticientu' de radiatie pen- ‘ru cele doud supratete. 1.6.14 Sohimbul global de ofldurs Cafacterisica canttaiva a procesu-tii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale BS lui general de schimb de céldurd 1! cconstituie coeficientul global de trans- | misie a cldurii U sau rezistenta termmi- | 2 glovala F. ' In regim stationsr, schimbu! global ' de calduré se exprima sub forma =UAST IM (1.6.22) 1 sau © = (AaTR iw (4.6.23) | 1 care: AT -este difetenta de temperatura | inte cele doud tide, A suprafata de schimb de cdldurs Expresia coeficientului global de | transmisie termic& unidvectionalé prin trun perete plan, compus dn mai | mute statu, are forma’ Im? KAW) (1.6.25) Expresia coeficiantului globst de | transmisie a cAiduril print-un perete \dric compus din mai multe straturl are forma’ > ve (robinete, vane Lwin} (1.6.26) xn ta eh 9, LG 4 pat iB bax D, (m2. (1.6.27) Valerie coeficientlor de schimb de ' Alaura h, si fh, sunt determinate din | conditile de stare si miscare a fiuidelor. | 1.6.2. Elemente de transter de masa : Materialele de constructii opun 0 | anurnita rezistenté la ecerea vapori- | for, in functie de stuctura lor si de continutul lor de umicitate jin termotehnica constructillor, pro- cesele de difuzie a lichidelor, gazelor $i vaporior prin porii materailor (e8- ‘Bmida, beton, ler, izolati etc) prezinta exemple de anstar de masa insojt de transmisia c&lduri, absorDtia sau modiicarea fazer. Expresa fhxului de vapor! cfuzat se poate calcula gn funclia de dferenia presiunior partial ale vaporir de 298, B= 2(0,,-P,,) g/m (1.8.28) in cae! b= esta coefcientul de shim prin ituzie a vaporior Campul de concsntrati p, al vapo~ flor dintr-un element de constructi se ‘a, determina, in mod analog, ca si cam= pul do temperatura @ cs celta PLM Po (Pom P »)[Pa](1.6.29) ncate: | uy! Pug ~ SUM presiunile pariale ale vapartiior din aer cin cele doud medi separate de elementul de constructi - reristenta la vapori a elementului de constructi pand in stratul x; A, - rezistanta la vapor a elementulul de construct jrvs] care se calcu- leaz8 cu relatia: =, mis) (1.6.29) 4, M,- este coeficientul de difuzie al va orilor de apa in functie de tem- peratura medie a stratulul [s" 4d, ~ grosimea flecérui strat (m); i, factor de rezistenté la permeabil- tate la vapori a stratulu 1.6.3. Curgerea fiuidelor in conducte Ansamblul de conducte impreuna cu utilajele (cazan, pompe, schimbatoare de cAldura etc) si accesorile respecti- clapete de regiare si de sens etc), care asigucé producerea, Lye, = vA, = const transportui si disttibutia fiuidelor, tor- | ‘meazi sistemul hidraulic sau instalatia hidrautca, in instalaile de incdlzre, miscarea f= idelor este, de obioei, turbulent’ si nu- ‘mai in cazuri exceptionale este laminara, La calculele hidraulice aie unei rejele de conducte este necesar s& s® tink seama de caracteristicile: = geometric: eumérul de noduri, rumarul de tronsoane gi lungimea acestora recur i de numarul de ins; + hicrauice: debite (uid, cBldura), viteze ale flidului, sarc’ hidrauice dispo- nib. Retelele de conducte din instalatile de incdlzie sunt inelare (inchise), iar ccurgerea fluidelor este considerata ca (0 miscare permanenté si unidimensio- nal, flind caracterizat’ prin doua ma- rim: principale: = viteza fluid v (m/s) + cota piezometrica: ‘ Hyaz+2 fel +E tm, care reprezinta caracteristica de presiune 2 curentului unidimensional, variabil ia lungul curentulul de lao sectiune la alta, datorité di tinue a energioi hidraulice in cldura prin (uch mecanic al fertelor interne de viscazitate, 1.6.8.1 Modelu! matentatic al unel retele inolare este dat de: + ecuatia de continuitate: (1.6.39) care! V/- dobitul volumie al fluiduli, v, + viteza fluidului in sectiunea A,, viteza fluidului in sectiunea A, *- ecuatia energilor (Bernoull) ahi Joe > -(e2.) (2 inca -sot wate sori ? Jn punctele 1 si 2 de pe Saas dooce {e+ om (16.82) [vz = sunt energiile cinetice in punctsle ti? de pe Fensonut do conduct Eg esteenergia distant punc- we faz *reltite pentru calcul perdelor de sarcint “plerdoi de sarcind lineere, re feceniand consumul de energie mmecaniel anita de gretate a fluid, cand acesta percurge Gtanja (add este energia cor- Sumatd. pentru invingrea. rene tonflor Ge tecare a Rud po berg congutlo 20, (18.33) erderea de tacind tr8 Untard este data de relatia: Py (29 ),08 Pe tPaimy (1638) Este dopendonts de raza nidraulca 1, de viteza fuiduli v, de natura hid (caracterzat prin densitalea p si co- eficientul de viscoztate ainamic 4) pre cum si de rugoztatea x peretior con- Guctei, exprimata. prin coeficientul de frecare 2, 5156 poate serie sub forma ae AAS a sPaim| (16.35) Coefcientul de recare sau de rezisten- {8 hidraulicd fneard 7. a fost stucat prin ‘cercatsi experimentale sia renstat ~ pentru curgere laminaré in conducte F< 2820 se calculeaza cu rolatia lui Darcy: net fe (18.36) = pentu curgere turbuients se ulizeac formua lu Colebrook = White: 1 251 + ~200| 2 | va Revi 371 Phiresn, in care: D> este diametru! conductel {mm& Capitolul 1: Probleme generale I. Instalatii de incalzire rugozitatea absoluta [mm plerderile de sarcind locale apar de-a lungul conductelor in zonele de _neuniformitati (curbe, coturi, robinete, vane etc.) si se calcu: leaza cu relatia 4,-2- 38% (pay (1.6.38) in care: .35- sunt cosficienti de rezistentd locals, dependenti de forma obstacolul care produce rezistenta local. 1.8.8.2 Eouatia fundamentals a ierderilor de sarciné Pentru ratelele din instalatile de inc’l- Zire, tinand seama de relatile 16.35 1 1.6.98 se prezinta astfel: av ape ar Serre Se [Pal ~| | 3] [Pe] (1.6.39) unde tinind seama de ecuatia de continuitate 1.6.33, in care, exprimand | Secfinea conductal in functe. de ca: | metrul D [mm] si Gebitul de fluid V [2M] se obtine forma finald a per- Gertlor de sercing totale ve lz p= 6,25-10" ° Dp +33| (Pa} (1.6.40) ‘oat pe baza cara fac calcite | hidraulice de dimensionare si de ver care a retelelor de conducte din insta~ lalla de incalzire. D 1.8.3.8 Calcul hidraulle al refetelor de | conducte in calculele practice pot intervani umatoarele cazur + cunoscuté find reteaua de conducte a instalatei, cu caracteristicle flecdrui tronson (lungimea |, dlametrul D, dbi- tul de fluid V) $i traseul cu rezistentele locale, prin inlocuitea valorilor date de | relatia 16.40 $i electuarea operailor | respective se obtine pierderea de sarci- | 1p. = cunascut fiind traseu! retelei de con- ducte si caracteristicile fiecdrui tronson (ungimea / si debitul de fluid V) si, fn tunele cazuri, presiunea disponibila H, se cere 6 se determine diametrele | Cconductelor care alcatuiesc tronsoane- | le retelei. In acest caz problema se re- ‘duce la dimensionarea refelel de con- ducte, care este mai dificil, deoarece ‘coeficientul lui Darcy - 2 - depinde de diametrul conductel si de viteza va fluidli Calculul de dimensionare a unei retele se face printr-un calcul iteativ, impartin- u-se in etapele: a = calculul preliminar, in care s2 sta- bilesc ciametrele preiminare ale conduc telex, presupunand cunoscute, fie presi rea dlisponibilé H (ex. instalatile de in- cAlzire prin gravitate, insiaiatile cu abur de presiune joasé etc.) fie viteza va flu- Idulul (ex: instalatile de incdtzire cu apa calda cu circulate prin pompare etc.) Tn cazul cunoasteri presiunit disponibi- le H, dametele preliminare ale conduc tolor se stabilesc in functie de debitele de fluid G si de pierderea de sarcina F,, Voloarea Fi, se determina din relatia care exorima legatura dint plerderlle de sar- ccind totale 2 (Fi + Z) ale cicultului con- siderat si presiunea disponibila H cunos- cout, a acoluias circuit, adica: Hz 5 (FIZ) [Pal (1.641) unde se aproximeaza cd pentru pierderi= lo de sarcina in rezistentele locale se | congumé 22 = aH, ezutind pent in- winger rezstetei inca: ‘= (Rl) = (1 - aH, de unde se obtine: (t-a)H uN Sin cae velozea cosfcertui a este sia bit pe baze statistic consicerincu's port ‘ru instalatite de incalare introare 4 = 0.33, ar pentru retlale ce transport 2 = 0,10. In cazul neounoaster presi csponbile H, demctele oreimnae ale condieteer se stablese in functe de oe Diol oe fd V9 de vtezee vale fii jn worsoanele de concucte. Viezee v ae {ici ronsoaneie ce conducts se consider, in general, cesodtoare de la consumat sere sursa temic = calcul de veriicare consti io verica daci pentru daametteie prelmi- rare. stable, piererie de sarcinainre- strate fa debitele nominaia pe diversele Grcuite alimentate int-un noc sunt mai mici sau sensill egal cu presiunea dis- ponibis in nocu respect, cic E(Al+ 2) = Ho Pa) (1.6.43) Peni calcul hidrauic al conductelor sunt necesere urmatarele operat pel- nave “intoemirea scheme! coloanelrintalat- 1 de incdizre care so. ceseneaza la cara 1:80 sau 1100 plansee cnt oi- volun, coloanele, corpurie de inclare Cu igdtur la coloane; ~ intoemires plaruiui profi rete de distribute @ conductelor care alimen- teaza coloanele. ~insererea. pe flecare ‘ronson de. con- duct din plan si schema debt de il- urd sau debtul de fc V: ngimea ‘si dametul D ale conducts n potsza verti regimulihireui a instalate). Palm) (1.6.42)L Instalatii de incdilzire Capitolul 1: Probleme generale & 1.7. Marimi si unit&ti de masura ‘ir [Seba Danica Senate Da cat 3 Magis |_ lai de converse ae |Caldur& masica Stk K kcalhkg*C_ 1 Wim?-K = 1/4185,5 keallkgf*C 210 [alu tent de vaporize — Jig cal Tg = 1/415. heal 3 /h[Goeliient vansler de cAlaué Wink — calmen WHER = 74,1623 Kean 4h [Conductivitate termica Wink | kealmn*C [4 Wien k = 1/1,1623 kealimn:C_ 5 | [Dent (un ce cals W.kW real eT 660 kealh 6 la [Densitatea fluwilui temic. Win?, kW/m? kcam®h T7 kwim? 108 W = 860 koal/m@h 7 |e lereae ah kg, kel 108 kgm 108 = 660 keath 3 [nh — [Ene speach ag Tealgh A185 Kalil 9 oF Forts oN | kof 1102 kat 10" Je|Presone Pa, Ninebar | kfon® aR = Nine = TOS ba = 0102 ei? gin? 1 A kgtitn? iP Patere Wave wghrls TW = 0,108 highs sah 1 AW = 108 W = 860 koalh 12 [PO [Puts eaiocs tha cal ‘kg = VB kealkg 13 | [Razin ternicd EKA rh Oka TERA 1.1628 meh "ORal 14 ]7— |Tempereturt temodnarica —_ K C T1K= 16 : i |_ Punet will apei 0 °C = 273.16 K [a |Wennstite drarica igins Ghai’ gis = 0,508 kgm 16 |e Viscozitatea cinematic mss. 17 [fi — [Debit masic terme gis 18 [V— [Debit volume tere ms 78 [aT [Dien de temperatza kK iI. Instalatii de inealzire Capitolul = 2 Protectia termica a cladivilorE. Capitolul 2: Protectia termica a cladi 1. Instalafii de incdilzire 2.1, Elementele de constructii ale cladirilor Protectia termic& a elementelor de construct: care delimiteazé Incaperle incdlzite, se realizeazA in vederea asi- gurari climatului interior imous die exi= ‘gentele igionico-sanitare gi de contort la cladinle de locuit si tertiare, de con- ditle necesare desfésurérii munci, si procesului tehnologic Ia clédirle indus- ‘riale, precum si pentru reducerea con- ‘sumului de energie si de combustiit in exploatere. Protectia termica se reali- zeazi att pentu elementele de con- structie perimetrale, cat si pentru ele~ mentele de constructie interioare care despart spatl intre care exista 0 dife- rena de temperaturd mai mare de 5 K. 2.1.1. Anvelopa clair Este alcatuita din totaltatea suprafe- {olor elementelor de constructie. peri- metrale care delimiteazd volumul interior (ine&lzit) al unei cladir, de mediul exterior sau de spatii neincdlzite din exteriorul cfd Calculele gi veriicdrile termotehnice se refer’ la urmatoarele elemente de Cconstructit perimetrale: 11 partea opaca a peretlor exterior in- lusiv suprafata adiacenté rosturilor deschise; Componentele transparente si trans lucide ale peretior exteriori si aco- perisurior (témplévia exterioar8, pe- relii vrai si luminatoarele}, plangaele de pe ultimu) nivel, de sub terase si podturi planseele care deliiteaz’ cladivea la partea inferioar fat4 de meciul exte- rior (bowindaur, ganguri de trecere etc plangeele de poste pivnite si subso- luni neincatzite; placile amplasate pe sol gi peretii de pe conturul exterior al Subsolurlor partial sau complet ingrapate In p3- mant; pereti si plangesle care sopara vo- umul cladisl de spatii adiacente ne- ‘neatzite sau mult mai putin inc&lzite, precum si spafiul rosturlor inchise. 2.1.1.1 Peretil exteriori jin zona lor opacd ~ sunt executati dintr-un_singur material (monostrat) ~ fig, 2.1.1 a - sau din mai multe straturi de materiale diferite (multistrat) - fig 21.16, 211.2 Elemente de construct vitrate rin acestea se realizeaza iuminatul natural, tecerea partial a radiatel so- lare i ventilare naturalé a spatilor inte- rioare. Ele sunt: témpléria oxterioaré (fe- reste ¢iusi), pore viral lurinatoarele, 5 812 39040 jee gt Oa os 71, 8 ext! co bs Fig, 2.1.1. Perot! exteri a - monostrat; ar ~ zidérie de cérdmida pling; ae - zidkrie do| caramia ecient GVP; as - zidfrie de blocuri din beton celular BCA GBNSS sau GBN5O; b - muttistrat; Jnsr bs = Structural din beton armat, captusit cu zidérie de! blocuri BCA; bs - structural! din beton armat céptust cu termoizolatie din polistien celular sau vata| minerald protejata cu zidirie de cirdmio efcient’; bs - panouri mari din beton| armat tip sandwich, cu termoizolatie din polisten celular sau pléci din vata) mineralé 6100; be - structural sau nestucturali din zidérie de c&réimica eficienta, cu fermoizolatie din poiistren celular sau vat mineralé protejaté cu zidérie do| cdrdmidé eficientd; bs - cu strat de aer neventiat; bs ~ cu strat de aer ventiat; by ~ cu strat de termoizolatie situat la interior. br ‘Geamurile tormoizolante sunt execu- tate din doua sau trei foi de gear. | sudate sau etansate pe contur, astie! ‘cat intre fol s& se creeze un’ spatiu Inchis, ermetic, umplut cu aer sau cu alte gaze inerte (argon, kripton, xenon etc.) sau Un spatiu partial vidat, In sco- pul reduceril transferului conductiv. si Cconvectiv intre fole de geam. Una sau ' ambele fol ale geamului termoizolant pot fi tatate special Ferestrele si usle cu cercevele meta- licg sunt prevazute cu tampoane ter- moiolante pentru interuperea puntior Tampliria exterioard (ferestre si usi) este comousa din ansamibiul rama (toc si cercevea) gi folle de gear. Rama se execu din lemn, din meta! (aluminiu sau ofl) - cu sau fird insertie de material termoizolator pentru rupe- | rea puntilor termice, Oup& modul de deschidere, ramele pot fi simple, cu- | plate gi duble fig. 2.1.2) Vitraele se executd din unul, dous sau | mai multe foi de geam; pot fl simple sau termoizolatoare (duble sau viple), Geamul simplu poate fi clar incor, absorbant sau refiectantL Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termicd a cladirilor BH tormice (fig. 2.1.9). Este important ca la elementele mo- bile ale tamplarici exterioare 5 se ia oe « 5 1 2 4 ZA (ay : : Fig. 2.1.2. Tamnplirie exterioard: ferestro si usi din lemr a = fereastrd simpla; b - fereastra cu- plata; ¢ - fereastré dubia; d - usa vit- rata; e - usa opaca; 1 toc) 2 cerceves: 3 - geam (simplu, |dublu Sav ‘iplu}, 4 - panou opac. Fig. 2.1.3. Ferestre i usi din metal: a varianté cu tampoane avand 0,2..0,3 Wim $i 3b, « 0,2 by b - variant cu tampoane avand A= 0.1.0.2 WINK $§ 3b, = 053 bj: = distanfa minima intre profilurituri in aluminiy opuse; b, = latimea tampoanelor termoizolante; b, = ldtimea tocului gi a cercevelei tampon termoizolant a masuri speciale de etansare contva , infitratilor de aer, prevzandu-se gar- | ritur din cauciue sau din alte materiale pelicule speciale, Plangeele spre podur (tig. 2.1.5) sunt prevazute cu un strat de termoizotatie similare. | (@gurd, cenusa de termocentrala, vaté rmineralé etc.) protejat cu 0 sapa He 2.4.1.8 Terase si plansee spre poduri ciment de 3 cm grosime, ‘neinodilite Plangeole de teras’ (tig. 2.1.4) au, bligatoriu, in componenta lor si urma- toarele stratur + straturi cu rol termo si hidroizolator; + beton de panta, pentru realizarea in- Clinatiei necesare In voderea colecti- rl apelor pluviale; ~ bariera contra vapotilor de apa, am- plasaté pe partea caldé a stratului termoizolator: 2.1.1.4 Plangee spre coridoare exterioare Au stuctura unui planseu obisnuit la | care Se adauga un strat de termoizola- tie, amplasat fie la interior sub pardo- seal, fle la exterior, montat in. colra| | odaté cu turnarea betonulul plécil $1 | protejat cu tencuialé. 2.1.1.5 Plangee spre pimite strat de sifurle sau strat de aer | sisubsoluri notnodiite ventilat, amplasate deasupra elemen- | Sunt previzute cu un strat de ter- telor din care tebuie eliminati vaporii ' meizolatie (palistven, vata mineral, e ap (gape, Beton de panté etc) vat de sto, poietan otc) amplasat - protect’ exteioara a hidroizolatic: | fie sub pardoseali, fe la intradosul strat de piotis de 4 em grosime - la , plangeului (ig. 2.1.8) terase neciculabile, dale grefabricato | "La plangeele spre incdperie neincdl- din beton - le terasele circulabile, sau | zte este necesar a se avea In vedere Ray 1224 10. 10 12.18 A b Fig. 2.1.4. Alc&tuiri de plangee spre terase: a - ferasa circviabila; © - terasd necirculabill; 1 = planseu din beton armat; 2 - beton de panté; 3 - barieré contra vaporiicr, 4 termoizolatie (polistiren, vata minerala etc); 5 - strat de difuzie a vaporior; 6 - sap de protectio; 7 - hidroizolatie; & -nisip; 9 - dale de mozaic 20 x 20 x 2 cm; 10 - pietris margavitar: 11 - strat de protectie cu folie reflectanta; 12 - tencuial Fig, 2.1.5. Aledtuiri de plangee spre pod = cu polistren sau vaté mineral; b - cu zgurd expandaté; ta ae ence Ce ee ea q BE 5 oT : i WW! Yo a x >[EB] covitotut 2: Protectia termica a cladirilor LInstalatii de ineatzire TTT Fau8s0., Fig. 2.1.6, Alcditulri de plansoe peste pivnite $I subsoluri neincdizite: a= termotzolatie: poistren sau vats mineral sub sap; b - termotzolatic: lic! BCA la intradosut planseutu = termoizolatie: souma poliuretanica la intradosul planseutu, 1 plangeu din beton armat; 2 - sap ‘de mortar din ciment; 3 - termoizolatie ‘din polistren sau vata mineraid; 4 - ter~ moizolate din pléci de BCA; 5 - spur’ olivretanicd; 6 - mortar din ciment, | si tout de pardoscals previzt. Se ste {a fompertiva normald a tpl plclor ' rulus incaltat este de 23... 30°C si ca | | pierderea de cAlduré suferita de | cesta, in drectiapardose in sezonul | Teco, ceeaza serena do isconfort | La piciorul incattat corect (pantofi, cio- rap), ansorl temic se lace prepon- | davent prin convecte I rediate or | | senzatia de reco depinde de tempora- | tua pardoseli, de temperatura aerului In apropierea pardoselii si de timpul de | stationare (fg. 2.1.7). 1 La piciorulincalat usor sau descult tranferul termic spre pardosealé se | realizeazA, in c2a mai mare parte, prin | conducy, in functie de temperatura | scesteia side cosficientu de asimilere a céldur la contact ~ b ~ ceracterstic | materatut din care este compus | 1 Fig. 2.1.8. Pardoseli reci: a beton asfaltic pentru hale industrial; b - dale din piatr3 natur- ald (marmurd, bazalt, gresie etc); oo 1 plangeu din beton armat; 2 - beton | asfati; 3 - mortar most de var si ciment; 4 - piatré natural; § - mozaic. | ot | stratul superior al pardoseli finite: be Vice Wst2/meK) (2.1.4), 2. conductivitatea termica a materia uti Wim-K]; p- densitates aparenté @ materialulul Ukgim; © Caldura specifics masica, conform atelor din Anexa 2.1 kg K) jin functie de valoarea cooficientulut , pardosetie se pot clasifica din punct G2 vedere al senzatiei de cald-rece (tab. 2.1.1), Relatia de corespondenta intre coeti- cientul b si coeficientui de asimilare Sag este: Fo a.csse-» omer Vt (2.12), in care: ty pericada de oscilatie diuma a temperaturil exterioare (0p = 24 oFe = 86.400 5) In’ categoria. pardoselilor rec sunt incluse: mermora, platra naturala, as- faitu, betonul, mozaicul de ciment, piatra sparta, mozaicul venetian, gte- Sia, placile ceramice ete. (ig. 2.1.8) in categoria pardoselior calde sunt incluse: parchetul, covorul PVC, mo- ccheté ete. (fig. 2.1.9). 2.4.1.6 Plangee amplasate pe pémant ‘Sunt prevézute cu un strat termoizo- lator pe toata suprafata sau cel putin pe 0 fasic cu latimea de 1,0 m pe tot Cconturul, amplasat fie peste placa din beton - sub pardaseala, fle sub placa din beton. Pentru recucerea pierderlior fs ° 10 20 90 of") b Fig. 2.1.7. Senzatia de confort pentru taipa piciorului incdifat in functie de ‘temperatura pardoselil 8: a - durata de stationare Be ppardosealé (hi; b - temperatura aeruiu interior 6, [°C 41 prea cald 2 - admisibil; 3 -rcotos: 4 - reve; 5 - foarte rece. ' Fig. 2.1.9. Pardoseli calde: a - parchet lipit pe sap de mortar; b - covar din PVC; c - mocheté; 1 plangeu din beton armat; 2 - termoizolati; 3 - sapé de agalizare; 4 [parchet de 10 sau 17 mm grosime; 5 - cover din PVC (inoleur) de 15 mm grosime; 16 cover tip mochetd de 10..20 mm grosime, = lamele| “Tabslul 27.1. Ciasificarea pardoselilor din punct de vedere al cald-rece | saa | ipa pacer aps ncaa do contort | \| cones aba | pe Cala T ‘ermicd la contact [Wss-12/m?-K] —Foarte cald 8 Coeficient de asimilare | Coeficientul de asimilare termicd Sea (wimeK] 230 30...6.0, iptimal1. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor Ey de cldurd perimetrale, este obligatorie ; biblioteca, pot reprezenta elemente de prevederea unui stat temoizolator la rivelul soctulul 21.1.7 Peretll care separd spatilo. Incdizite de cele adiacente neincalzite ‘sau mutt mai putin incdlzite ‘Aceste olemente pot fl sau nu preva- zute cu un strat termoizolator. ‘Separare a spafilor interioare cu rezis- tenta la transfer termic si capacitate de acumulare a calduri, deloc negiiabila in situatia separarii a doud spatii de temperaturidiferite trebuie luaté in considerare rezistenta termica introdu- 8 de un astfel de element de mobilier sub forma sumei rezistentelor termice ‘Anumite elemente de mobiler, oe (tg. 2.1.10) exemplu, dulapurie in perete ‘sau Relatia de caloul a rezistenteitermice este! Cc “9 = Sh, = 48,4 2A, mek) (2.1.2) ——— inca: Th Te R, - este rezistenta termica superficial | terioaré (R= 0,125 m2KAN) alle | Ry-renisterta termic® specie prin A peratele do fern al elamentului de mobilier [m2K/W]. | 2.1.1.8 Consideratil generale privind \ alcdtuirea anvelopei Fig. 2.1.10. Schema de calcul a elomentelor de mobiler interior pentru separarea spatillor cu ‘temperaturi diferite, Din punct de vedere termotehnic, " elametsle de constructii care alcatu- ese anvelopa unei cladiri sunt realizate | din svraturi omogene, cvasiomogene si " din punti termice. | Straturle omogene av grosime con- stant& cu. caracteristici termotehnice " uniforme sau care pot fi considerate | unitorme, Straturile evasiomogene surt alcat te din doud sau mai multe materiale avénd conductivtati termice offerte, dar care pot fi considerate ca straturi | omogene avand conductivititi terrice echivalente: Ks ' Fig. 2.1.11. Clasificarea punfilor a zone cu aril diferite la exterior fata {8 interior; b - zone cu grosimi sau/si materiale diferite; ¢, 0 - zone cu incluziuni partale din materiale cu conductivitaf afferte; o, F- zone cu Incluziuni totale din materiale cu Icondluctivitiiaiferte; a, b, c, d - punt termice liniare; 6, f - punti termice punctuate; linoxidabia 9 - plot ba. 1 = punte termio& punctuala; 2 - agratal | zint& zone ale anvelopei unet clairi in care rezistenta termic&, altfel uniform, faptului 08 zotermele nu sunt paralele cb supratetele.elientelor do con: structil. In consecinta, fluxul termic ~ | ail unideectional "este sensibll mo- | dificat. in zonele puntilor termice se mocticd 9 temperature superficie | iteroare, 1 puntletemice apar dato | - penetrarii partiale sau totale a ele mentolor Ge constuchi permet, Gu materia avand 0 conductvtate termed dent - sehimbarii grosimi clementlui_ de constuct ~ deren ne erile suprateteoe inte- rare 9 exteoere, aga cum spar la cate dnve pete precum si [a le dive perei si plansoe. in punctul do vedere a! lngia le, pune termice se clase in punt te | ice liar; punt termiee punetuae Din punt de vedere al sles lor, punile termice sunt constuctvo,realzate prin incluzni Guctivitate termica diferta; = geometice, reaizate ca urfnare a unor Puntile termice (fig. 2.1.11) repre- ; este sensibil modificata ca urmare a | locale de materiale avand 0 con- | forme geometrice specitice (colt, sschimbari ale grosimilor etc.) = mixte, avand ambele caracteristici de Influenta puntilor termice linlare si a color punctuale asupra zonelor “cu alc&tuire omogend se cuantific8, in caloule, prin coeficienti liniari ¥, res pectiv, prin coeficienti punctual %, de ‘wanster termic, care ampliica sau, in unele cazuri, “diminueazé amploarea fluxului termic unidirectional 2.4.2, Aria anvelopel unei clini - A - Se calculeaza ca suma tuturor arilor elementelor de constructii perimetrala ale acestela prin care au loc pierderile de caldura. Suprafetele se delimiteaza prin axele geometrice ale elementetor de construct interioare si prin fetele inerioare ale elementelor de constructii perimetral. 2.4.8. Volurmul clit - v= Reprezintd volumul delimitat pe con- ‘tur Ge fefele interioare ale elementelor de construct perimetrale. Volurul Vin- clude atat incSperle incalzte direct (cu elemente de Incalzire), ct si Incaperie ‘ncdlaite indirect (fara elemente de ‘ncdizire) dar la care caldura pStrunde ‘Brin peretii aciacent, lipsiti deo ter- rmoizolatie semnifcativa. In acest sens se considera ca facdnd parte din volumul clidiit: cAmari, debarale, vesti- bulur, holuri de intare, casa’ scéri, potul iftului si alte spatii comune. Nu se mnolud in volumal clédiri: camerele de Pubele, verandele, precum si bak Coanele si loge, chiar In situatia in care ele sunt inchise cu tamplarie exterioar 2:44, Alegerea elementetor de constructil din punct de vedere ‘termotehnic Se face astisl incat s8 se realizeze, {in principal, urmatoarele 1. rezistenta termic& minima necesard pentru asigurarea cimatu Interior, mmitarea fxului temic si economisrea energie! in exploatarea clécrior, 2. evitarea condensarii vaporiior de ‘ap pe supratata interioard a ele: mentelor de constructi 3, rezistenta la permeabiltate la vapori, pentru limitarea sau eiiminarea fenomenului de condensare @ va- porilor de apa tn interiorul elemen- telor de construct 4 stabilitatea termicd necesaré, atat | etme oe lens ct ee tmp ce vara. De asemenea, la realizarea unui element de constructii perimetral tre- buie avute in vedere urmatoareleCapitolul 2: Protectia ten + amplasarea stratului termoizolator se face de preferinta spre exterior; ma- terialele cu proprietati termoizalatoa- te bune, dar fara rezstenta mare la permeabifitate pentru vapor, creeazd Condit defavorabile ia cifuzia vapori- lor de apa dacé sunt amplasete cate interior; ele provoaca 0 cAdere brus- c& a curbel de temperaturi prin gro- simea elementulu, nu ins& si 0 cade- re corespunzatoare a presiunil,asttel (cB apare pericolul formar condensu- tului pe fata rece a termoizolatiei + barierele de vapor, alcétute din mate- Fiale cu rezistenta mare la permeabi- ‘itatea vaporior de apa, wrebuie am- pasate pe fata caldd a termoizolatilr; ~ pentru ca un element ugor s4 fie echi- valent cu unul masiv, este necesar s8 alba o rezistenté termicA sporité cu att mai muit cu ct este mai user; sunt de preferat, in general, solutile | fra straturi de aer neventilat, deoa- rece prin acestea vaporii de apa trec cu asurint&, ei neavand, practic, re- zistenja la permeabilitatea vaporior. 2.2, Dimensionarea elementelor de construct itimetrale din punct vedere termotehnic 2.21, Oblectivele calcululul termotehnic Veriicarea termotehnic& se face atat la clddirile noi, cat si la cele existente ‘care urmeaza a fi supuse unor lueréri de reabiltare si de modemnizare, in- diferent de sistemul de incdizire utizat. Verifcarea termotehnica 2 clédirilor, se face fa trei nivelur: + pe ansambjul cir, prin verficares rezistontelor termice specitice medi ale tuturor elementelor de construct care alcStuiesc anvelopa claditi si prin verificarea cuantumului coetici- fentului global de izolare termica, am: bele pe considerente termoenergeti- ce 2 fiecare incapere, prin verificarea Fezistentelor termice specitice corec- tale pe considerente de confor, fprecum si pentru obtinerea catelor Necesare proiectarii instalatiei de incdizre; ~ verficéri generale: veriicarea absen- tei pericolului de condensare a vapo- Tilor de apa pe suprafata interioard 2 elementelor de construct; verfica- rea (ipsei acumuiarii de apa de la an Ja an in structura interioara a ele- mentelor de construct’ si eliminarea posibiltatii umeziri excesive a mate- Fialelor termoizolante; veriicarea sta biti termice a elementelor de con- struct si a incdperilor a cla Se acimite ipoteza c& transterul ter~ mic se face In regim stationar 2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimii stratulul termoizolator Dimensionarea stratului termoizolator la elementele de constructii perimetrale cuprinde 2a} Dsterminarea rezistentelor termice si anume: = rezistentele termice minime necesare Rig. din considerente igienico-sa- rile si de confor, astielincat 58 fle limitata difererta 40mq, inte tempe- ratura aeruluiinterlo” 3) temperatura superficial medie a supratetel inte- rioare (conf. 2.23.2); rezistentele termice minime necesare R’,,< din considerente igienico-sani- taf6'si de confort, astfelincét tempe- raturle pe suprafetele interioare, atét in camp curent, cit si in dreptul pun- tilor termice, sé fie mai mari decat temperatura punctulii de rod 4, | fiind evitat8 eparitia condensului pe ‘ubrafetoleinterioare (conf. 2.2.3.2), + rezistentele termice minima, normate Ring in Scopul reducerii consummului de™energie in exploatare (cont, 2.2.3.2) + rezistenjele termice specitice coree- fate R’ cu luarea in considerare a infiuentai puntilor termice, pe fiecare element de constructii perimetral (conf. 223.1) De asemenea, se fac urmatoaele veritcar * compararen valorilor A’, calculate pentru flecare incdpere in parte, cu rezistentele termice minime necesare stable din considerente igieni- corsanitare si ce confort (cont. 223.2), + compararea veloriior_rezistentolor termice corectate medi, calculate pentru fiecare element de Constructi pe ansamblul c&drii, cu rezistentele termice minime normate Rin scopul reducer cansumului desner- ie in exploatare (cont. 22.3.2) Reristentele termice specifice covec-~ tate A servese sila + determisarea cocticientuui global de daolare termic& G sau Gi (conf. nor- mativelor G 4107/1 Normativ privind calculul coeficientilor globali_ de izolare termicd la cladiile de locuit™’ si C 107/2 ,Normativ privind calculul Coeticientilor global de izolare ter- mica la cladiri cu alt destinatie decat cea de locuit"), in ecopul sta- bili nivelulul de performanta termo- tehnic& de ansamblu a clidiri_ si compararii cu vaioarea normaté, sta- bil in vederea limitér consummulu de energie pentru incalzirea ciadirilr 1. Instalatii de inedlzire * caloulul necesaruiui de caldura, in vyederea proiectarii instalatilor de ‘ncalzre. b) Determinarea temperaturiior pe suprafata interioara a elementelor de construct (utilzand programele de calcul automat}, in vederea: ~verificfri riscului de aparitie a con- densatului superficial, prin compara rea temperaturilor minime pe supra- fafa interioaré @,,, cu temperatura unctului de roua"8, a stérii aerulul din incpere (determinata Tn functie de temperatura si umicitatea relativ’ {8 aerului interior) = verificarii condiilor de contort in- terior, prin asigurarea indicilor globali de contort termic PMY si PPD, in functie de temperaturile medii de pe Suprafetele interioare ale elementelor de constructii_perimetrale (conf. STAS 13149. Fizicaconstructiior. Ambiante termice moderate. Deter- minarea indicilor PMV si PPO si ni vele de performanté pentru am- biante’) ©) Caleui la difuzia vaporiior de ane prin elementele de constructii perime- trale pentru \imitarea cordensarii vapo- rllor de apa in interiorul acestora (2.25). d) Calcul fa stabiltate termicd a elementelor de construct perimetrale {in vederea fimitérit oscilatilor tempera- ‘uri pe suprafeta interioara a acestora, pprecum si a temperaturil aerulut interior (cont. 2.2.6}, 2.2.3, Determinarea rezistentelor termice specifice ale elementelor de constructii opace 2.2.8.1 Rezistentele termice specifice fective Se determina pornind de fa cele uni- directionale la care, pentru determina- rea rezistentelor termice specifice co- reciate se ia in considerare influenta puntior termice, 2.2.3.1.1 Rezistenta termica specifica unidirectionala - R Rezistenta termicd speciicd uni rectionalé a unui element de construc- tie aicatut din unul sau mai multe stra- tun din materiale omogene, f8r punti termice, inelusiv, din eventuale statur de aer neventiat, dispuse perpendicu- lar pe deecta fuxulul term, Se calcu Jeaza cu relat: A= R,+ 3A, + 5A, + Pye ion (2.2.9, A, sunt redistenele termice super- cial interioare, FR, sunt rezstenjole termice super Giale exteroare A, Si A, 28 determinate ov celal: ALS om A= tm1. Instalatii de in Capitolul 2: Protectia termica a etairitor [3] in care ‘eprezinté cosficientul de transter termic superficial ineroe, ' +h, reprezinis coefcienti: de. vanster termic superficial exterior. Vaio rezistentelor 91 ale coeficien- tior se considera in calcul in functie de drectia si sensul fuxulii termic conform tabelului 2.2.1; la determina rea rezistentolor tormice ale elemento Jor de construci interoare, pe ambele suprafete ale elementului se considera valori f= 1, = 8 Wim?K; in spatile neincatzte, iiferent de sencul fuxului termi, se considera = hy = 12 Wine; FA, = rézistontele termice ale straturlor de aer neventilate (tab. 2.2.2) se iau in functe de directa si sensul fiyauluitermic. si de gosimea stratului de aer; valore din tabel, din coloana fix termi orizontal” sunt valabile si pentru. fluxur termice inclinate cu cal mult 30° {até de verticalé, iar cole ain | Coloanele flux termic vertical” sunt valabile si pent fluxuri incimate cu cel mult 30° fat de crizontala (2K AM); rezistenta termicd specticd a unui strat omogen al elementului de construct se determina cu relaia , a, Ma in care d gosimea de calcu a stratuli, (ms A= conductnitates termica de calcul 8 materaiui(Anexa 2.1) (Wir Relaia 22.1 se utzeaza si pent de- terminarea rezstentl termice spectco in cmp cunt, a elementelo de construct ngomogene (cu punt tema) in caleull unidirectional, supratetele izoterme se considera cA Sunt paralele cu suprafata elementuli de construct La elamentele de construct cu per- meabiltate ia. aor ridicaté, determina- rea reaistenel teice specifice Unis rectionale se face cu warea in conside- rare a prevederior C107/7 Cand evista un osrecare grad de ventiare a spatilui de ser, deci o co- municare cu medil exterior, apar ur- matoarele situati= “"Stat de aer foarte slab ventiat cand exista o legaturd cu mediul exterior prin intermedi unoe qavri de dimen- Suni rouse. Dacd inre statul de aer 31 mediul extarer nu exist rich un Strat termozolant si gure pevazute Sunt stfel cispuse incest $8 nu se posté naste un ourent de acr prin Sratul de aer consicert, statu do a9" se poste considera in calcule ca tn strat de aer noventiat. [mK] (22.2) ‘Tabelul 2.2.1. Coeficientil de transfer termi rezistentele termice superficiale A/F In m2 ‘superficial h 7, in Wim®K si + rosturi deschise IPR Elemente de constucti in contact cu jn contact cu spatii Directia si sensul ventilate neincalzite fluxului termic | + exteriorul * subsolui si pivnite * pasaje deschise (gang) alte inedoeri __| i Fn oy JR, Elemente de construct * poduri + balcoane si logit inchise * rosturi Inchise THER [oor | 2umow | ames | somes Pe Polo) 0,125 24/0,047 1% om | a0, 1042) | 870,125 | 12/0088 ZG, | woe | maou) | suser | 200% 1 ani Sona de VaR Rps1@ Win? K, F088 MERAT Tabelul 2.2: Fazistenjele termice ale straturilor de aer neventiiate A, [me a ‘Grosimea statu Drectia sf sensul Hoa Tere A im®KANT e aer Orizonta [wn _ sot [ 7 09) | 40 0.18 3 O17 - 25 8 — 500) 300 + Strat de aer slab ventlat, cind stra- |. ture de aer au lagatur’ cu mec ex- | terior prin intermedi uner gui avand sdimensiuni intre 500 si 1500 mmf? pentu structuriverticale si intre S00 si 41500 mmi/m? pentru straturi orizon- tale. In aceste condi, rezistenta ter- mic a stratului de aer slab ventiat se considera in calcule ca jumatate cin valorie prevazute in tabelul 2.22; daci rezistenta termicd R, a straturlor amplasate intre stratul dé aer si me- diul exterior depaseste 0,15 meK/W, rezistenta termic& a acestor straturi care se considera in calcule, se limi- teaz’ la valoarea de 0,15 m2K/W. Trebuie SA se respecte, de ase- menea, conditia ca gaurle s& nu fie dispuse astfel incdt s3 favorizeze un | curent de aer prin stratul de aer considerat, + Strat de aer bine ventiiat, c&nd stra- tune de aer au legatura cu mediul exterior prin intermediul unr gauri care, pentru straturi verticale, depi- sesc 1500 mmé/m? si pentru stratur orizontale, 1500 mmtim®, In aceste condi rezistenta termic& se calcu- leaza atat far aportul stratuiw, de {er cal gi fara cel a straturior ample sate intre stratul de aer sii meciul exterior. | 223.1.2 Rezistenta tormicd spectios corectats - R= | _Rezistanta termica specifica corecta- | a se cetermind la elementele de con- | stuctie cu aleture neomogend, ea tine seama de influenta puntior termi- |ce asupra valor rezistente’ termice spectice determinate pe baza unui cal ul unidirectional in camp curent, res- pectiv in zona cu alcature predominant omogend. Rezistenta termicd specifics corec- tal A’ respectiv, coefcientul de van- sfer tarmic corectat U' se calculeaz’ cu relatia generale 22 ror sen, RRA A - este rezistenta tarmicd specifica unid- rectionalé aferentl ariel A [m= KW}, J-lungimea puntilor termice iniare de acelas fl, din cackul suprafetei im] Coeficienti specific’ liniari ¥ gi purr ctuali x de transfer termic aduc 0 co- rectie @ calculului unidirectional, tinand seama atat de prezenta puntllor termi ce constructive, cat side comportarea reald, bidimensionala, respect, wid rmensionaté, a fluxulul termic, in zonele 92 neomogenitate ale elemontelor de constructi Se fac urmatoarele precizér | spuntile termice punctuale rezultate la Intersectia unor punti termice liniare, Us [Wimek) 2.23),Ay covitorwt 2: Protectia termica a cladirilor {.Instalatii de incalzire Ge reguid, se neglijeaza in calcule; = coeficientii W gi % se determina pe | baza calculului numeric automat al | c&mpurilor de temperaturi si ei se in- {roduc in relatia (2.2.8) cu semnele lor : algebrice. Semnul (4) reprezinté o re- | cucere a rezistentei temmice corec- tate FR" fat de rezistenta termica uni- irectionalé FR semnul (-) are 0 frec- j venta maj redus& si sernnificé 0 ma- fire a valoril A’ fat de valoarea A. In | © 07/3 .Normativ privind calcul | termotehnic al elementelor de con- structii ale cladiriior® si in C 107/5 | Normativ privind caiculul termo- {ehnic al elementelor de constructii in | contact cu solul", se dau tabele cu coeficientii ¥ si x pentru o serie de | Fiecare fragment m,(de 2x. ay ay in care: Bg. By, Dynrs) aF@ 0 COnductivitate ter 4 mica... 0 grosime do pondere f, sip .4.p . 4, © rezisfenta termica Fy Se determina valoarba maxima a 1 sont tarmice(_,) fOosind ele fa oe caeu! bby hat A, RL, OR, A, ‘ (2.2.8), i | 2, | [Wimek) | Rezistentele termice echivalente A, (2.2.8), | se pot calcula, n verianta, cu relat: | Fe in care: Ry Ry R, si Ry repreaintd rezistentele termice A, calcviats f Ras mex) 229, in care 2,este conductvitates term= co echivalshtd a stratull care se cal- cu relatia (221; | + se determin’ rezistantele tormice echivalente F, ale fiecérul strat neo- | culeazé cu relaia: roger in parle [Ap ytt Aaytt Aor Aas Min) 14h i kit | (22.10), otal utiizate in mod curent; Fore he + pe mes In aceasta variant de caloul, s7atu- - pent calcul Ia faze preiminare dei 7) Fu, Fy Ray Far ip.97) | ile de aer neventilattrebuie sé fie no- prolectare, rezistenta termic& specit- cuite cu saturi de aceleasi cimen- ‘8 corectatd a elementelor de con- | —— sstrustii nNeomogene poate fi deter Tabelul 2.2.3. Valorie normate pentru A) me (K]. neta ou meioda aproxinatva de | [GHURE | Destnajia Sai : Valor normate AT, aa calcul daté in C 107/3. Se procedes- || cadiri | ra | id 2A ast pt —_ - Paraji_Tavane “Par dossii * se imparte elementul de construct | “Ciba de Tasuit in sraturi paralele cu suprafajaele- | ming, internate eo | 40 30 20 mentuui sin zone perpendiculare | 1 Spite, police's. | 50 | 4538 25 pe suprafata acestuia, asa cum se | Crese, gradinte aratl In figua 22.1. Staturlo se |: Sool ticee sa. | Getinose j= 1.2.3) iar zone se ; it socal”, 80 | a8 —a8 25 defines m(m = a,b, ¢, d). Sta- || Il ~cutturale, curegim — | turle au_grosimi a) lar zonele au nomal de umiditate i _ aril Ay, Se calcula ile zonelor Clad sociale cu regimn : A, By Ay Ay Ag) 8i ponderea ridicat de umiditate : acestota fy ta¥d de"aria totalé A= || Il Clair de productle 6 | 60 48 30 2A, curegim normal de | pater A \ ‘Claciri de productic WE 8 ate A | cured riaicat ! : A | de uriditate LAT ae . “A (2.2.4), | 79, este temperatura punctului de roud corespunzitoare lui 6, gi @ din Incapere. i unde: a = ener aaa! ee | in Scest fel elementat de construct | { Umiaitatea a fost impart in fragmente m,, care || reatvs Temperatura aerului interior 4, (C] Sunt omogene din punct de vedere | aeruiui g van _ temic él 5 2 2 | | too eos 60s 88 Ts 20 | 200 j [95 4112 +132 14152 14 72 | 4 182) One ' wom || 99 104 +e e143 +1631 + 163 seats] | 95, $96 +115 [e135 1544 17h ue - eT +67 + 08 [s198 pr 14s + 165 tsi fr | STP 97 +146 14135 + 184) 174 | TO [+67 +86 i+ 105 +124 +144 Ts 163 7 To 6S? 47S 1494. 143 | + 132 SA =F] | 60 445 1464 $82 1 +101 | +120 | +139 55 432 +81 470 | 588 + 107 + 72, fi? 50 +18 +87 +56 +74 | +93 114 o 45 +04 +29 441 1 +59 0 +77 1 595 rg224 shamasecgnts| ME ana determinarea rezistentel termice - x x s x 30 245-2943, +02 0 418) +36 ‘corectate R' prin metoda 30 48-28 18 2 +18 proximathd. S| =e jee | se1. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a clavilor [Fy siuni, reaizate dint-un material avand © conductivitate termic& echivalenta; wim) 22.1, FA, - este rezistenta termica a statu ' de aer me); + se calculeaza valoares minima a re- Zistentel termice Fy, Cu relatia: Rpg Rat SRR [KI] (2.2.12) + 38 calculeazd rezistenta termicd spe- cifcé corectaté A’ ca medie aritmeti- ; (C4. VAlOFIION Ray $1 Bray Pa Fy Fre Fae Fee eK] (2.2.19), ‘se calculeaza eroarea relative ‘maxima posibild, in procente: \ [BF ba 2214) De _exemply, penty un report FyetFion= 15 eroarea maxima este Oe 268, ptr un rapt Ae Pry = 125, troere maxima este de {7% pent Fong 2 er rales 02 53% Tabelul 2.25, Presiunile de saturafie ale vaporilor de apa - p, - pentru diferite temperaturl ale aerulul[ Pal. ° Fracivn de °C — ci oS oa te] 08 7 aa 08 * Presiunea de saturate vaperior de api p, Pa - entry domenil de temperatura de fa 30 pand la O° 30 [aaa asa 2319 add) 4960 [30a [anes | aa, 29 |4006) 4030 —[ 4053 4077 101 | ata | 414s | arre—|at08 | aie zs [ora 3803 | 3826 386 geri | 3604 | 3616__[a9a8_] 3961 | S000 273568 3588 | 3608 3651 ‘3652 | 36a [3698 | 3717-709 | 9759 25__ [3962 | aue2 | 3403 Baas ‘4a3__| 3468 [244 | —a504 | a508 [a4 25[s169__| 3168 | 9208 3227 ‘3246_| 3966 s28d_| “3304 | aso4 | “338 4 [2985. 3002] 3021 3040 ‘3069 [3077] 8085 | aia 3132] ist 232610 | 2827” 12846 263 860 | 2057] 2915 | 20802950 12068 22 [2645 2661 | 2876. 2605 ain | oret | araa | p71 | “arr 2798 21 [eae 2508 | 516 2555; 2551_[ 2566 | 2582] “2508 [9813 | 820 20 [2540] asd) 9369 | ana zag | eats | 2428 [20g | as | 7a 19 fer97 zae__|_ ear zai asa | 2268 | 2283 | 267 | “9510 | 2924 38 poss 2079 209% 21085 Pio) gtse [2145] at5a_| 217225 71997 950] 1963 | 1976 1988 | —3001__| 2014] 2037 | “2099 | “2050. 761818 “es0__| at asa ses) iera__| 1a80 | 10011914] _ta06. 75 [1708 wi 1798 1735) 17501762 | _1773_| 784 | “1795 | 1806 141599 1610 [1621 1631 1642 1653 | 1663 | 1674] tea | 1605 a 08 1608 | 1518 1528 1538 | 1548 | 1889 [1569 [1578] “iss “era. ye13_ [102 1437 aan] 1451__[ 1480] 1470 | tava] 1408, Hate 1321 | 1930. 1340 eeg_| 1356 —1361_| 3a75 | “vas | vat 10 |1328 1237_| Tas 7254 5262 |_1e70_| tors 9987 | “as 1304 a | tia 1158] 1768 1 size | ter) 495 [03] a 218, a h07e i081 | 1086. 1096) 0310] | 4959198 1140, 7 [woe 008 | 1016 1025) “oa0-| 1036 045 "| 10s} “sas 1086. fess 942 348 955; 961 966875 952 | 988885 5672 876) a4 890) 896, 302, 207, ig) 918 | 825 a 849, on 325 ca od cn 54) 861886 ors 785 770. 7 Tat 787 793 738 | 803] 808. 2 [705 710) 76, 721 727, 732, 737, 743] 748 | 758 1 [esr 652, 667 872, err 682, 687, 691 | 698 —| 7007 oa | 86 621 626, 630) 635 | 640 i568 | 658 Pantry demenil de temnperaturl de a 0 8nd la -20 °C a TE, Eo 595 582 587 352 oe | er =| 562 557 552 587 543 538 | 534 sar [seh __| 622 <2 [sir 514 509) 505, 50, 496 | 492] 494g | a0 = La76 472 285, 464 261 456] ase aaa [sed [aa =a 487 33 430) 425; a9 ais] 41] a0 | aos 5 [408 398 385; 388 3651362 ara | 875 | are =6_| 368 365. 362 356. 353 | 350 aa7_ [43 | [387 336; 233; 327 Sod) 83 a8 [815 [at =| 810 306. 204 238) 296 | 256 a1) 28 288 a [284 281 279 ar Bre) 269 ‘25r_| _264 | 26 0 —f60 258 255 251 248 | 246, 24d | ea | 289 [fear 235 | 233 228) 208 | 226; a] |g = ]2i7 215213 208) 208 | 206; 208) 202 | 200 =13 [198 7 195 581 80__| 158 "85168 | 82 [aaa a0 [178 775 773, 172 79,1 168 167 a5 [165 164162 158 158) 157 68) 183__| 187 =e [150 743 a8 745 144 7a2 ne 138 | 38 ST [iar 7136 135 32 731 729 ngs | iar 26 =18 [125 24 125 721 720 718 i) 6] 15 ma [tie nis 77 10 709 107 “08 | 105 [08 20 [108 702 701 EJ 86 w7 86 5 cgtermi Be Capitolul 2: Protecti a a cladirilor 1. Instalatii de incal; 2.2.3.1.9 Rezistenta termica specificd medio - Ri, = Rezistenta termica specifica medie a unui element de constructii se ccaiculeaza cu relatia: 3A 1__3A 4 u) 34,77) Ime-Kn] (22.18), in care U;sunt cosficient de transfer , termic cordetai, aferenti supratetelor | A,.wime-K} ecistentoe termice medi A, 56 pot | calcula: i pentru 0 incdpere avind mai multe Euorafee aferento und aceuas! ele | de exempu, pe~ retii exteriori la 0 incpere de col}; | = pentru un nivel al cid, = pentru ansambll une’ clin R= Recstenle termice specie eecive, calculate dupA metodoiogia indicata la | § 22.31, ese neceser af comparate cu feabtenlle termice specifee normal, | Cale care agua, pe de 0 part, Conc the igenice-sanitare 9 do contort iar | Ge atl parte, realzeazd economi impor. tante de energie in exploatare. Aceasts | ‘se face pentru fiecare inc&pere fh parte, respect, pent ansambid cli 2.23.2.1 Rezistente termice speciticn ‘nonmate pentru asigurarea condifillor Igienico-sanitare $i de confort Rezistentelo termice specifice nor: mata (necesare) se determina astiel in CAt sA se asigure limitarea diferentelor de temperatura AT, nq intre temperatu- | ra aerulul interior 6, 81 temperatura su- perfcialé medie 4,,,, corespunzitoare | Fecal caper ATvng, = 8)" Ogg UK) (22.16), | Pati tate CStegorie de cla 60 calculaca pent. fecare element onstucti permotal rezistnfa term ca necesara din coniderente Ingle | co-santre, Pent elementele de construct | copace, se utlizeaza relate: | a, | [mew] Be 22.17, in care 40, este dat in fabe | 224 nthe cetrata cri 9 | de tou! eiementului de construct Lagoons de consi car sa | ‘& eperea Ine de un spas ne- inca noe de velorea 47'= 6-0, | relat 2.2.17 se introduce ciferenta” de | temperatura (0, 6) in cre 8, repreZinh | temperatura W spatul neincaz, determi rat pe baza rts calcul de Blant temic.» La elementos de construct cae sepa | ra incdparea incdlata de un spats mal putin incalzt, n loc de valoarea AT, in re- lajia (2.2.17) se introduce diferenta dinte cole dou temperatur inteioare conven onale de calcu Rezistentele termice specifice corectate ale tuturor elementelor de constuctt perimetais calculate pentru fiecare Incdpere in parte, rebuie 88 fie mai mari decat rezistentele termice necesare: de aer uscat si cald. Relatia 2.2.17 nu 52 aplicd la supra- foteie virate. Pent lementsle de construct usoare ~ cu exceptia suprafetelor vitrate - sunt valabile valorile Fi... de mai jos, prin care se urméreste a se compensa inertia (exprimata prin greutate) redusa, prin rezistente termice speci- Rea Re, [mek] (2.2.18). | fice sporte: Conditia 2.2.18 se aplic& sila elemen- | pent 20 kg/m? 2.50 meKW, tele de constuctii adiacente rosturlor | pentru 50 kai? 2,00 mew: inchise, zoe faté de mediul exterior, a, penta 100 kgf? 1.80 KAW; vetfica‘ea termotennica a elementelr "pentru 150 kgin? 1.80 mak cde constucti intercare, spre incdperie ninedzte sau ma) putin ncalate, pre- | 22222. Rezistonfe tarmico apectice ccum sila claire incalzte cu sobe. | narmate pentru eliminarea condensiri La elementele de construct alo Tn- | vaporiior de apd pe suprafetele peril in care staionarea oamenilor | Interoare este de scurté duratd (de exemplu, ca- | sa scSri, holurile de intrare in claire e locuit etc.) valorile AT, nye din tabe Jul 2.2.8. se marese cu 1°C. Pentru Incdperia cladiilor de pro- uctie cu degaiéri importante de cal- dur, valoarea AT; nq, Nu se normeaza, | daca este Indeplinté una din urmatoa- rele condi = degafirile de c8ldura dapasesc cu cel putin $0 % necesarul de c&ldura de calcul, = densitatea fluxuluitermic degaiat este de cel putin 2a Wim? de ele- ment de construct; + suprafata interioara'@ elementului de constructi' este supusa unui flux radiant permanent sau este spélatd Se determind ast! incdt 88 asigure limitarea temperatutilo: pe suprafetele intereare ale elementelor de construct perimetrale sub temperatura punctuli | de roud 8, atat in cdmp curent, edt si in dreptul tuturoe puntilor texmice 64 (0x mp us cs) = 9, CC] (22.19) Tembetatira” punctului de roua se poate determina din tabelul 2.2.4 in functie de temperatura interioaré. con- | venfionalé de calcul , si de umiditatea | relatvé @ aeruiul interior, @. De aseme- | nea, temperatura punctuui de roud se poate calcula gi astel “se determina presiunea partala a va~ poillor de apa din incapero, cu relaia: FTabslul 2.2.6. Rezistente termice minime Ai, ale elemenisior de consiructi, pe] ansamblul cladirilor de locuit. Ne [Fp ime] er. | Slementul de consiructii Claciri proiectate L |pana la 1.01.1998 dupa 101.1998 _| eral exterior T jlexctusiv suprafetele | vitrate, inclusiv peretit |___jadiacenti rosturilor deschise) 1,20 | 140 2 'Tamplirie exterioara G40 ; 05 3. |Plangee peste ultimul nivel, sub terase sau podur Plangee peste subsoiur ite si oivnite ‘adiacenti rosturilor inghise |Plangee care celimiteaz’ clidrea a 8 ia partes inferioara, de extercr | © 3.00 | 4.80 ‘la bowindour, ganguri de | | | |trecere s.a) - - "7. |Placi pe sol (peste CTS) 3,00 | Pica partes iterioars & domisolurior au a subsolurlor incalzlte ub ors) 420 9g | Peteti exterior, ub C75, omisolurte sau la 200 240 subsolurile IncalziteI. Instalatii de incailzire Capitolul 2: Protectia termica a clad 28, Po 00 tn care p, reste presunes do satura cores- punadtcae trperaturt aru n= terior, conform tabelului 2.2.5 [Pa]; -umiltatea relat sor umed interior [96]; «din tabeld 2.28. 80 deterind tom perture pentu care precunoa par {ails vaporlor do apd, calculate cu felaia 2220, devine prasiune dese: {urate vloerea obtnuté este tompe- fatra punctuli de oud 8 : “Temperatura pe suprafalsitoroard a cermentelor de consouct fd punt termico (stu in cémpul cuenta eee mmentelor de constuct cu pun im Ga) so determina eu el ar na f La olomentele de constucti'adia- centespatllor nacaizte, tn tocul tari B= 0-0, nvelaia de ealeul 2221 se mnroduce dterenta de. tem= [ea] (2.2.20), a, (2.2.21), peratur (0, - 6) Tn zone punto termice, temperaturi- Je 0g, 88 determin’ printr-un calcul au- | tomat al cémpului de temperatur. in | mad curent, pentru determinarea tom Peraturlor minime 4 np e5t@ suficiont a se face calculul cdmpulu plan, bid mensional, de temperatur Temperatura superficial medio afe- ronta supratetel interioare 2 unui ele- ment de constucti se poate determina | cu rela ar nF (2.2.22), in care Rese rezistenta termica spo- cific corectatd, cupa necesita, fie a nei incdperi fie a ansambluli cladin La elementele de construct adia- ccente Spatilor neincalite, in focul valo- ‘il AT se introduce diferenta de tempe- raturd (6, - 6,) ‘Cu ajutorul temperaturior superficiale medi 6, determinate cu relatia 2.2.22 se pot caleula si verifica inci global de Confort termic PMV si PPD, precum si indicatorii specifici Gisconfortulul local: | 7 6 ro] I = 28 24 Fig, 2.2.2. Scheme pentru exemplul de calcul 1: ef { | sectiune orizontal Ii - sectiune vertical; 1 beton armat; 2 ~ zidérie din céramizk [3 - polistten celular; 4 - beton simplu; 5 ~ mortar din cient tomperatura supratetei pardosel, varia- tia pe verticalé a temperatuni aerviui $i asimetia temperatuniiradante, in con- formitate cu STAS 13149. Pentru taate categorille de cladr, se calculeazé pentru fiecare element de constructii perimetral rezistenta termi- c& nscesara A. din concilia de limi- tare a temperafifilor superficiale astfet incat s& nu aparé fenomenul de con dens pe supratata interioar’ a elemen- | telor de construct, cu relatia: ar ar R= -R ime age -8) 9-9 22823, Rezstenj tonic specico narmate pentru reducerea consumulul do energie Rezistentele termice medi A’, pe cladire, pe fiecare element (Cont § 2.23.13) se compard cu rezistentele termice minime A’, indicate de actele normative in vigoar, ase! incat s& fie ‘ndepiinitd condita Rez Ai, ImKWM (2228) enti tdi de locuit valoile nor mate ale reaisientelor minime Rs, se dau in tabelul 22.6. Exemplul de calcul 1 Se calculeaz’ rezistenja termic& specific’ corectata A’ pentru peretele ‘exterior al unei incéperi amplasate la | ultimul nivel al unei cladiri de locuit, folosind metoda de calcul exact’, cu cosficient) specific! tinier: gi punctual de transfer termic. Dimensiunile si alcdtuirea peretelui exterior rezulté din sectiunea orizontalé si din coa verticalé care se dau in fig. 22.2. Se utlizeazé zidarie din cSramizi cu goluri verticale tip GVP avand 4 = 0,60 Wim, de dimensiun’ 240 x 116 x 88 mm si termoizolatie din polistien celular de 84 mm grosime avind 4 = 0,044 WimK. Se previd agate de legatur’ realizate din ote! Inoxidabil 4/D8/m2. Peretele este ten- cuit cu mortar avand 3 cm grosime la exterior gi 2 cm grosime la interior, cu 2 = 0.93 Wink. Termojzolatia terasel este realizat’ din polistiren celular de 10 cm grosime cu A = 0,084 WimK, Tampiéria exte- rioara este cublé ain lemn, Rezolvare; 1. Pentru determinarea _rezistentel termice, specitice unidrectionale R, se apic’ relalia 2.2 1 in care valorile coafi- Cientilot de transfer termic superficial S-au considerat nh, = 8 Wim?K si h, 24 WimeK, conform tabelulul 22.1, er valorile coeficientior de conductivitate termic&, 2, conform datelor din Anexa |El Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor 1. Instalatii d Tabslul 2.2.7. Stabilirea coeficientilor ¥ (pentru exemplulul de calcul 1). Detail ‘Noma Seetiun’ din figura 22.2 tabelului din cx07/3 2 trtrsecti poral z oan Onzontale b_ [Cott peres a cu staipsor Gia Tatra Traasts 52 ener ¢ parcoseal 2 © jpadeer 3t Verticale per ‘evan [oat inferior Ed I | feresst: [superior Es 3.60) oss 5 180 § 652) 5, et et a 2 Mi beton armat; 2 - vat mineral G100; . pot? Oo tee i ZZ S a7 a a! f “ard ~ 3 ay Fig. 2.2.3. Schemele pentru exempiul de calcul 2: 1- aleatuirea peretelui exterior; Il - zonele caracteristice ale peretelul exterior; impaitirea peretelul in zone de stvaturi; ra 2 go 7 3 - polistien celular; 4 - moze, Au 1 4 0855 , 0,060, 0,05, 4 _ 8” 0,600 0,054" 0,93" 24~ | * = 2,69 me KW Pentru stratul de polistien celular -a considerat in calcul grasimea mini- ma posibild, avand in vedere abaterea admisa (2 4 mm) fat de grosimea nominalé de 84 mm. 2. Determinarea coeficientilor speci- {ici tniari $i punctuali de transfer termic Pe baza detalilor din fig. 2.2.2 si din C 107/3, se extag cosficientniari de transfer termic, pent grosimea peretelut d= 45 cm $i pentu conductivtatea termich a zidiriei 2 = 0,60 Wink Coefcionti W se dau tn tabelul 2.2.7 Ponizu detalile ,d° si ,e s-au consi erat valorile W Corespunzatoare gro- simil @ = 10 om, avand in vedere c& determinanté din punct de vedere ter- ‘motehnic nu este grosimea plangeulu, c! ‘grosimea console! din beton armat. Coeficientul punctual de transfer termic aleent agafelor metaice D 6 mm se ‘exrage din ,Normativul - C 107/93, pentru a x 45 om si 2 = 0,60 Wimk 039 Wik. S. Determinarea ariei sia lungimilor Din fig. 2.2.2, rezulta 4.08 - 2,825 - 1,80 «1,20 = 9.366 m?; 40. Soe > 9,366 - 4 = 37 buc (4 buc/m?). 4. Determinarea rezone trmice 9pe- cifice corectate (R') a peretelul exterior Se utlizeazarelatia 2.2.3 11,300 Sx ROR’ AA 2,285,(0,01+0,09)+2,40-0, 15 + + 4,08,(1,40+0,26}+ 1,8(0, 16+0, 10) 743 WK u SX = 37-0,0039 = 0,144 WK; pat 1, 2749 +0148 | 268" 9,966 = 0,380 + 0,308 = 0,688 wie; | 1 =1.45 Wine 0,688 Exemplul de caloul2 Se calceaza renstena temicd spe: cf cerctaté pent parts exterir al nel near drtro dre de locut, fmpasott i zona cimaca, tlsind roto de cae aprons én axa Alon wNormatl “C1077 Perce exterior este realzatcintr-un pancu mare prefabricat si are aleturea Gin figura 2.2.31 Se. verfea acd. peretele respecté Incacrarea in valor normate prevazate Ge actele normative in wgoare, vane in \edere c& amplasamentu clade este it zona I cimatca din Romania. Rezolvare ". Determinerea rezistentei termice speciice corectate A se face aplcénd reatle 224.2219. DOimensunle panoulel sunt egale cu alimensivnila peretelui exterior. inte ticle geometive ale perebior si plan. Seeor parse ou fun termi. Perete- ie are 0 stucturd neomogend pe am- Bele deect si punt termice Se imparte panoul in zone dstinte din punet de vedere termio, conform fig. 228M, ate: a zona de nervrt (punt termice) din Beton armat zona de camp, alcitutd cin rai mute statu, cv temocolata cin Placido vat mineala, G00, = Bona de imbinare orzontala, Zona de ibinare vertical In tabelul 2.2.8 se calculeaz’, pe zone, valerie 3A, Caractersticiafemotehnice ale max teialors0 lau Gin Ano | Penvu statul de mozalc se lau ace leap valer'ca pent stat de beton armat w'Se calculeazl arlle corespunzitoa- | re fiecaret zone: zona ,a' (nervuri " A,s(2-180-0,05)x(2-1,30-0,05}=0,31 m “ona 4b" (o&mp} $s -120/65:2.5)(1,25:1,90)-5,69 me, “zona 4c" (imbinare orizontala A860, 1520,54 mi; 2aha .d" (imbinare verticals) A1. Instalatii de Ag=2.0,202,5521,02 m; AeA iapa Ste 8 v0 51000 ores Supatata onset 9 poet passe eto n a0 1260 F Verte phe, ee eet recsteroetemice seoctce uactonae Ronco tosen Be Ra ut 160, 16720508 PK mae Peco 16721951 KE 4,651 Wire? K; 0.112 , 0,753 167 m2 KW A, "zona 4c" ,=0,897 +0, 167=0,864 m@KNV; “ona F-14840, 167= 1,661 m2. K/W. * Se caleuleaza ponderea zonelor cu relatia 2.2.4 (fig. 2.2.3, I) 1.62 = Valoarea minima a rezistenfel ter- mice se calculeaz’ cu relatia 2.2.12: teleh et etoo Valoarea maxind a rezistentel termice se caluleaed cu elaia 22.6, 1.681 , 0,78 0,071 0.185 d,s" 1,851” 0.864” 7.661 = 0.672 wine = a 1.480mm Ko 72 ‘specifica corectatd R’ ca madie aritme- tic a valorior F,,, $1 Pa, utllizand re- fata 2.2.13) 1,488 + 0,708 2 R = 1,10 m2. KW. 2, Determinarea rezistente! termice necesare se face ullizand relatia 2.2.17: ar - Se calculeaza rezistentele termice ale stratuilor 1... 5° (ig. 2.2.3, IN: Mee 1 108 43, sowie: Bw = 23 = 13,50 wink; unde re 62+ 20°C: 182 = Se calculaazé razistenta termicd | 20-15) = 35K; pentru vaioarea 47, 223) sih.= 8 Wine” = 35/84 = 1,09 mK. | "Rezulta & se’ indeplineste conditia | data de relatia 2.2.18: Reo Rice ae = EK (tebatol 2.2.4, Rezistente termice ale supratetelor vitrate | Rezistentele termice ale térmpliel ex- | tericare (feresive $1 usi virata) din lemn, ‘ale juminatoerelor si ale peretfor exterior ' vita! sunt date in tabelul 2.2. Pentru témplérije metalice simple, realizate din profile din otel, 20 consi- ' der urmatoarele rezistente termice: | cu 0 foale de geam simplu R= 0,17 mK | - cu 0 foaie de geam termoizolant R= 0,28 me KiW Pentru alte tipuri de elemente de | constructi decat cele cuprinse in tabe- | lul 2.2.8, rezistentole termice specitice se determina prin experiment de c&- | te institute de specialitate Din considerente de contort interior, rezistentele termice specifice ale elemen- | telor de consiructie vivate trebuie 58 fle | Mal mari dec8t valle A, din tabslu 2.2.10, De asemenea, din Considerenie | d2 economic de energie termica a cli- ile de locuit rezistentele termice ale | témplériel exterioare trebuie s& fle mai ‘mari decat valorié din tabelul 226. | | 22.5. Dituzla vaporitor de apa prin elementele de construct Comportarea unui element de con 6, = "15°C (zone t etatos struc la dizi vaparior de apa este “Tabelul 2.2.8. Calculul valorlicr 5A, ‘exempiul de calcul 2). Ty ~ Densitatea_ Grosimea Conductivitatea Ne. Denumirea parent stratutt tecmi8 de call crt satu p ¢ a L. _ g/m?) Im} [wink] Zon de never Gun terms) 7 t Beton armat | -2400 om | 162 0.167 , - — - Zona a" DA, = 0,167 b.Zond de camp oi Beton ammat | ~—_—~Ba00 oa 2 [Nati mineral G100 [100 1087 ZR, = 1,784 Zon de imbinare orzontal ni Beton armat 2400 ose 2 [olsen celui [20 055 Ens = 0667 Donk de iebinare verticals ~ ~~ “| Beton ermat 2800 500 2 | Polstren cellar | 20. 7.364 1.494[EB] capitotut 2: Protectia termicd a cladirilor L Anstalatii de incdlzire corespuncitoare dach indepineste | conde: “cantata do 268m, prverts dn con Gensarea vaprir fh masa Bement de construct n peroada rece aru este ri mcd dec canttatea de ap More paca apes mbes | cai an ace mcm, [kgim?) (2.2.25) is 66 aamite acumciarea progres va, dea un an la atl 2 ps! provente Gin condonserea veporlr in nterru| tiementlor de construc | Sesterea umd relave_masice fia stargtl poloade de conden. taro interoar, nu depssenteva- lcarea mourns acmsibia 37, data intabelu 22-11, unde 100m, AW a < MMaon (9) (2.2.26) in care: | p- densitatea aparenti a materialul care s-a umezlt prin condensare Ikain, | 4, ~ Fosinea svatui do material n cere 2 produce acumulara de ap Metodele de calou care pot fulizate la studiul comportamentui elernentelor de construct a ofa vaporior sunt: ~ metoda de calcul aproximata baza~ 18 pe analiza fenomerill fz cu valor medi, in ipoteza regimului stafionar ~ metoda de calcul in regim real nesta- tionar, bazata pe analiza dinamicd a fe- nomenuli fic print-o metod cu di- ferenf finto de timp (analiza in tm real, ln practica curenté se foloseste cu bune rezultate prima metodd Verfcarle oe fac fe pe baza calcutta ‘umeric automat, care d8 rect valore im, AW i AV, fe manual, pain 20! vale gafo-anaited, utizind ‘relate de | calcul din C1071, Pentru pereti exterior al clilor de lo- cuit, reazay cint-un singu stat omogen sau evasiomagen, nu este necesars ver- fearea prin calcul a comportri la cfuzia vaparior de apa: fac excoptie pereti ex- {eto ai ncdperice cu uit relative ale actu interior de poste 60 % (saund, us- cto, spatter). 228 vemioune go aici | vaporilor de apa in interioru! ‘lementelor de constnucti | Etapele calculuui sunt urmatoarele: | 1) Se stablesc rezistentele termice | soeciic ale staturlor componente, P| uilizand relia 2.2.2; 2) Se stableste varatia tomperaturi fn interior elamentuui de constucti, in potezatemperatri exterioare ogale | cu temperatura medie anualé a peroa- | ei rec! 0, care se considera : Oj, = #105 °C; 49.5 °C: 178°C: pentru 26na I: pentru zona Il ppentru zona I: pentu zona lV: 8,,,= 48,5 °C Calculele se fac in “ipoteza c& ele- mentul de constructi este alcatuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic. In aceasta ipoteza se pot determina urmatoarele temperaturi: pe supvafata iaterioaré a elementului de construct, pe baza relatiel 2.2.21; * pe supratata exterioard a elementului de construct cu relatia: ar R {kK + int-un plan n din interiorul elementu- lui de constructi, cu una din relatile: re) (2.227), Zia, +3A,) PO} (2.2.28) ,-0,+ Zia, +3A,) pc}(2.2.29), in cae ER, -reproznt suma reistenelrter- mice spectice ale statuior am- placate Inve supraflaintoroar Fespecty, extaroara si pian r Temperature cn inteieu elementslor de construct neomagene se pot deter mina pinteun calul numer automat al Clmpliubidmensional de ‘omperat 3) Se stablesc temperature medi ale statu si, corespunzdtoracesto- Tabelul 2.2.9, Rezistente termice spocifice R pentru elemento de constructi vitrate. Elementul de constucti wirat ‘Tamplérie exterioaré Gin lem —_ la distansa de 2.4 om ~ ob) la cistantd do 8..12 cm = tpl, cu tei foi do geam Luminatoare ey 0 foale de gear ~ cu un geam termaizolant dis baci PAS: + simple ube, eral exterior’ viral im profit tp U, moat = geam pelt tp U, mantat duble = geam profit tubular = pléci PAS, montate simply ~ pléci presate din sticia, tp S (Nevada) = pereti sim pereti cubi _— Rime KW) ‘cu cous foi de geam la distant de 8.12 om ~ dubla, cu 0 foaie de goam si un geam termoizolant tipi cu dou’ foi de geam gi un geam termoizotant ~ €u dou foi de gam la distant de 1.9 om + cardmizi presate din sticlé cu galur, de 80 mm grosime virine cu rame metalce, cu s feale de gesrn = simpla, cu o foate de geam 018 = simpla, ev un geam termoizolant 03 = simp, eu doua fol de geam la distants de 2..4 em 031 = simpla, cu 0 foaie de geam si un geam termoizolant la distanté de 2.4 em 04 ~ cuplati, cu doua fol de geam ia cistants de 2..6 om 039 = euplatd, cu o foaie de geam si un geam termoizolant oF or 030 08 022 042 031 one jTabelut 22.70. Rezisiente trie specifice necesare Fi, pantu elementale de constructii vitrate, ‘Grupa cide 1 Ww 034 Vv 0.27 La timplria exterioard de i casa scari gi de la alte spafi' de Grou 27 mK | [Cotaetia ecercart 62 hve grupa cli, se admite A in tabelul 2.2.9 | Tampllria exterioa’a_|Luminatoare 0.35) Ri, (nt KA Pereti exterior vitrati_| 031 28 9.25 22 indiferent de = 022 mK iMN® FragInstalatii de incalzire Capitotul ra, din tabeil 22.12, so dtermind va- lore coeticientior 6e cituzie @ vapor lor de apa My, 4) Se determing rezitonta la permea- biitate a vapor R, a elementetor ce construct, pe Baza coefiienor ce o- fone a vaporior de apa M, sa factorior rexistent le permeabiitat la Vapor (9) ‘aj n Anexa 2.1 utiizind relate Fm Rt Bg toe Reg = 310,“ He M, rvs] (2.2.30); 5) Se reprezinté grafic element) de construcli, amplasandu-se pe abscis& rezistentele la permeabiltatea la vapori ale straturilor componente iar pe orconati presiunis la vapor 6) Se reprezinta grafic curba de va- riatio a presiunilor de saturatie corecta- te ale vaporilor de apa in interiorul eie- entului de constrUctie Pyar, caleula- 14 cu ralatile urmatoare (2.3.91: entry zona fet R, an +172| 5, (Pak; Praca ™ pentru zona IL Paso ~ Pay + 162 | Pak: (avr) pentru zona Itt: i Fuss) R = Pan +142 (Pal: pentru zona IV: Pe “Pon 2(8 in care: Paam ~ Presiunea de saturatie a vapori- for de apa in sectiunea & con- {orn tabetului 2.2.5; 7) Se reprezint& grafic linia presiunilor periale p, ale vaporilor de ap prin uni- rea punciului p,, de pe suprafata inte- rioara a elementului de construct (co- respunzétor temperaturl aerulut interior 9, $1 uri relative a aerulul interior G) CU PUNCILI Proog, J PE suprafata fexterioar’ a elementulul de constucti (corespunzitor temperaturii exterioare 8 qq $i uMicitai relative a aervlui exterior 4G), considerats cu valoarea de 80 %). ‘Vaiorle presiunilor partiale ale vapo- rilor de ap& din aerul interior pj res- pectiv, din aerul exterior p,, se stabi- lese cu relatile: GP = P 2.32) p= “age Pal (2.2.32); OP re Pas 35 | “ot [Pal (2.2.33); rotectiatermica a clidritor [ER in care p,, 81 Pz, sunt presiunile de | rior de &5 %; saturatie ale vaporiior de apa din aerul | 4) Se stabileste curata perioadel de ite, respect exterior determinate | condensare M, 31 temperatura exte- ‘cu ajutorul tabelulyi 2, rioaré medie 6,, Pe aceasté durat in '8) Daca nia presiunlor partiale, p,, | functie de temperatura O44, utlizand | mu intercecteaza curba prestnlor dé | tabelul 22 18 Considerand’g,, ca tem- | saturatie corectate p,,., nu are loc acu- ; peratura de calcul pentru aérul exte- ' mularea pragresiva da’apa de la an la an (ca urmare a condensériivaporilor in interioru| elementulué de construct. in caz contrar, este necesara imbunata- tirea aloatuiii elementului de construc ti, Introducéndu-se beriere contra va- porilor sau prevazdndu-se stratwi de | aerare sau ventilare a structuri. ' 22.6.2 Caloulul cantitStii de vaport | care condanseazé In slementul do ‘construotin perioada rece a anului Etapele calcuiulul sunt urrrdtoarele: 41) Se determina, prin ineercari, tem~ poate s& aparé condensatul si tem- | peratura exterioar’ pentru care linia | presiunilor partiale p, devine tangent la curba presiunilor de saturatie p, | 2) Corespunzaitor temperaturii acrului exterior egald CU Bymagr $8 fepTEZINa | " graficul temperaturlior interioare prin elementul de construct 18) Se construieste noua linie p, a | presiunilor partiale pe baza oresiunilor de saturatie si considerénd de aceasta | atl umiditatea relativa a aerului exte- Material Beton grey, cu denstae |__- 1800 kale 2 Ziivie din edrimia’ pind rior, se reface curza presiyoilor partiale ' do saturatie a vaporior p, si dreepta Presiuniior partiale p,. Peniru stabiicea curbei reale p, din punctele p,, $1 Pye se duc tangents la curba presiunilor de | saturatie p,, iar punctul in care acestea se intalness marcheaz’ suprafata de ! condensare; | 8) Se determina cantitatsa de vapori | care poate condensa in interior ele- mentului de constructii in perioaca | rece a anului cu relatia: Po~Paw R | m, = 9800 Uwalme (2.2.94), in core A, Ry renistentele de permeabiltate ta vapor ale paitlorelementu lui de construct dintre supra fata inerioard si suprataia de condersere $i, respestiv, din- tte supratata de condensare $1 suprafaa exterioard a elemen- tului de constructii {m/s}; ~ presiunes de saturatie 2 vapor | Pas | Tabelul 22.11. Cresterea maxim admisibid a umicitafi relative masice Jn petioada de condensare AW... [%] Cresierea maxima admis | @ umictati relative masice | J9 perioaga de condensave Wag 41 ‘3 | leu gol 4 Tiare in bioeu ici dn Beton __usor. pine sau eu golrh ide termonolante din bea, ov 5 © Zire din biocur si pereti beton celular autoclavizat Tenevielinteioare [8 Unmpluturs Gin zou, cenus, qranutt colutar_— |Lemn $i produse din lamn antiseptiz (PFL, PAL, PAF) Produse temoizclanie din desouri ‘texto simttice ‘Stabilt |Zidérie din céramida sau blocuri ceramice | densitatea aparenta pana la $50 ker -(granul, 2gurd ote) _ so —t