SANTA SCRIPTURA VECHIULUY $f MOULD! THSTAMENTO, EDITIUNE NOUA, REVEPUTA DUPA TESTURILE ORIGINALE; $f CUBED CATA DE SOCIETATEA BIBLIGA PEN TRUABRIPANIA ° §1 STRAINATATE. VECHIULU TESTAMENTD, Tagri ‘TIFO-LITOORAPIA 1. GUEDEER- (S74,CUPRINDEREA VECHIULUI TESTAMENT = Facerea, Ant&ia care carte a loi Mois Esod A duoa. carts a Ini Moisi Garten Tudsettérilori. -) | Cartes Rutel 6 Cartes int8in a loi Samual Cartes a diioe a luf Samueltl Regi lito Rogilorit Carten Antéls a Chttoslort Carton a doa a Coraleeho Cartas lof Toelti > a GESSERESES ERRSIES ci eum tae ee we SNE il Cartes Ini Era Int Cartes nf Neemin. » Wghy lat Cartes Esternt. 1 i - Jet Carita lui loi 2ST : it Cartes Psalmilort, |.) | i wnt ae e +3 = Proverbele Iu Bolomont. , Peete ae sanesenue B be Recwesmrentt bat Ralt ite er)FACEREA. ANTRIA CARTE A LUI MOISI. Crearen Demet; Incrullt celaris gese ile; Sbbatulii. L | A inceputi crea Durinedet ceriuli si pa- 2 L meéntulti. $i find formi gi degerta ora paméntulti; i intunerech era preste faga a- daneului; yi Spirituld Ini Dumnedadi se puria pe deasupra apel. 3 §i Domne ise: Si fia Iumind; gi fu Wming. $i yédu Dummederi Inmina,’ ca bund ede; g1 Dammedot despiirti lumina de intunereet. $i Demnedei nami lumina ila; yi imtunereculd Ti mumi nipte, Aga. fh séra gi fu demanéta ditia antéia, 4. i Dumnegedt dise: Si se fack und ine tinsi intre mpe, exre si desparta ape da ape, Si Dumnodei ‘Siew intisaul yi desparti a- pele cele de subi acestt intinst de apelo cele densaupra acestul iutinsii: si ve ficou nya. $i Dumnodei numiintinsalt ceriti. A qu fu séra gi fu demanéta ditia a dio. 2 Si Dumnedei dise: Sé so adune cele de subi ceria la ana foci, sisi Hite uscatuhi; gi sc fac aga. §i Dumne= dei nomi useatuli paménit, gi ‘ndinitura apelori o numi mark; si védu 11 aeesta este Dine. Dumneden dise: Si. produci paméntuli @bi, verdéti: purténda comin, f poml fruptiter! purkandi frupte dupre feliula lori, a cirera seminti 1 ji tring pe piméntn; i se dacu aga, “Si paméntulit produse érba, yordéti purtinda seminta dupre felinli ei, gi poi purténdii frupte cu sémingk int'insii dupre feliuld lord; si védu Dumnedet eh acvsia este Di- Aga fe séra gi fu demandta dita a treia, $i Dumnedeii disc: 84 se faci lumini- i pe intinsuli ceriulul, ca si. despartis dita de népte, gi cari si sepye de seme pen- 15 tra timparl, dile gi anif/ $i sh fa lumind- tori pe intinsnli certulaf, ca si Iumineze pe paménti; gi se feu agaf! § i Dumnedeit feu ro vel ditot lumimitord Inari: pro luminito- rulucelii mare, ea si guverneze ditia, gi, pre Ininétoruli celii mai miei, oa. sd ga~ moze néptea; Jiacu si stolele, $i-l puse ¢ demingia (ill a vincent, ainmeded cl | pre ci Damnedet in intinsuli ceriulul, ea. si lumineze paméntuld; §i si guverneze dita gi népten, si ei despartd Iumina de in- 18 tunorevin; si védu Damneylei oa cecita este bine. Asa ‘fu séra gi fu demindta dita a 19 patra, . * $i Dumneded dise: Si product pele 20 multime de animale viétuitore, si paserF si shéve pe deasupra pamentului subi intine sulii ceriului. Si Dumnedeti ered cetit eet mari, gi téte animalele vietuitére ce se miged, pre cari apele Je-ait produst cu abundanta, dupre feliuli lori, gi téte paserile inaripate dupre feliuli lori; si vedu Dumneden o& ta este bine. $i Dummedeit 16 bime-eue-22 véuti, dicéndi: ‘Creseeti gi vé_ tmmulfifi, si Ample{i apele im minY; gi paserile sti immultésed pe piménti, Aga fu séra gi fir 28 ‘at $i Dumneded gice: 84 product pamén2 24 talit animale ‘vietuitére dupre feltaltt lord, vite qi térttére ¥i foro po piméntis ah feliulu fio fe Vitele dupre feliuin lord, rele de pe piménti dupre’ fetiult yédu Dumnedeti ci acesta este bine. $i Dummedet ding: 88 -tacemi dupre chipula nostru, dupre “Won Tae, care si Stepan éSch preste ‘Tarel, si-preste paserile eeriulut, gi prewte patrupede, gi presto Loti paméntuli, gi pre= ste tite tiréiirele cari se teréscit Pepinengt, Si Domnedei, grei pre om’ dupro. ebi-ay iene t re abip “jut Times cB rh vi ae fee ST Dumneden “Seon 8 Dumnoged’ i dise: Creses{t: gr ¥8 titi, gi Ampleti- pamentula, pro Winsabit, si demniti presté si proste puserile certului, aiimalels cite se mise: pe pimentti, $i Damnedett dive: Eaeco “vam i voit tétk érba purtandat Lit, 21a a fi posetereece preste totit_ paméntulti fruptifert’ purtind’ se: te vord fl 80 oui spre mAnearo; Si la tote animalele iméntulut, gi ln tote paserile ceriului, yi ih tot ce se térésce pe piménti gi are in sine eufletii via, daw t6ti érhu verde spre | Bl maneare, Si so feu age. Si Dumuedea | hova Dumneden, dupi ce forma din paméntis . 88 With la téte edte feu, gi ert era bune forte. Aga fu séra gi fu deméngta (itis a geser 2 gga sa sfirgitii ceriuld si paméntuli 2 Aots ontine tora neqeh in dita a septca lucrarile sule, pre | mele ot in dia a! tele si cari le-a facutt, s'a_repausutd : geptea tote Iucririle sale cari le-a fi- cat, Si Damnedeii biue-euvéutt septeaZsi a sin{i pro ea: c& intru acesta sia repausati cli de téte lucrarile sale, pre cari | Adami unll somnii adiine Dunmedeit le crea gi le facu. * Bantirea sitet a geptea. Gradina Kidenulub Agedarea mune, Ayé fu nascerea cerinlut gia plus tului, clindi acestas aii fest create, in gitia in care Tehova Dumneded ficou pii- méntuli gi ceriula; §i téth planta cémpa- Ini, care mat ‘nainte nuera pe piméuti, gi t6th érba ckmpului care mai ‘hainte an re- strise; ci Iehovg Dumnedeit inc nu plo- dase pe paméntt, si omi nu re aya, ca SA Tncreze paméntuly. $i aburi se suiad de pe paménti. si udai téti faga piméntulul. Si Iehoya Dumnedet forma pre omi div pufberea pit paméatului, yi je vigt ct omuld in a aye Dumnegei planta gridin& in fing vs i Tebow, Piet fespre resiriti, eli omulii pre care T'a ficuti, $i Tebovs Dumnedew ficu sh resara din parent fot. feliulii de arbori frumogi Ia vedere si buni Ia nineare; gi pomuli viefei in medilo~ eulé gradinei; st pomuld cunoscintet bi- 10 nelni yi ali ‘réulni, Gi fluvii egia din Ee dent, ea si adipe gridina, si de acolo se| 1 dispartia in patra riur Numele unuia Pisomi: acela © care jincunjurk tobi pa 12 méntulii Hayila, unde vfe awri. Si au- mit acelui paméuti este bunil; acclo exte 13 bdeliti gi pétra onichina. $i numele riulut ali doilea — Ghihoni: acela e care in- jar tot piméntula Cusi. Si namele riubii alii treilea—Hiddckeli: accla «care is ‘curge spre resSrituli Assiriel; si tiulii ald | patrilsa—Eufratil, 18 ay Si Dumnegei lid pre ‘oma, si-}i pase. { ima Edenu, ca si a Iucgezo, “si ir Sip a piteck. §i [chore Damaged ordint see ian: in. tofi pomii acestel gri- veimainea; Dar a i pomula cuno- flé in_nirile Ini, Si sfirgindi Dam- | numele ce i l'a dati Adami, i im acésta puse di ed ~ Si so deschiserdochii la amindiot, si L MOISL sitoti, pomula | gcingeLsbinclut si alt réulut, dintracesta sh tu manfinel; ck ti Yika im care dintr'tn- FONT vel ménea, vet muri. —Srighpa Wimnedeti dise; Nu ese bine ei fii mula singuru, ‘i vai face lot ad- utorid, care ad gid xsemenea Iai, Ca Tee 19 18 {ite animalele cAmpului gi téte paserile eo Hl adustifeaii In A ca sh vida, cumit vi le numésed; gi la 1étd vietaitérea acesta fu nu- $i Adama puse mume Ia “tite vi- pasorile veriului, yi la tote férele Aampulni; gi pentru Adami nu se afla aju- 20 jin a! torit, care ef fe asomonea. li. $i [chow Dummedei ficu s4 end preste si elt adormi; pi Ind. una din eéstele Ini, 3i_restrinse car nea la locula ef. Si Johoyg Durmnedea din césta, pre care o luase'din Adami, formA pre femed, si @ aduse la Adami. Atunci qise Adamy: sti dati, da, acésts. exe ost din Gsele mele, gi carne din carnea meal a césta se va mmi barhaté (134) c& din barbata (igi) este Iuatd. De aceea birbs- tuli va lasa pre parintele se gi pre ma- ma sa, gi se ya lipi ie femea sa; gi vord fiuni corp. Si amindaoi era gol, Adami gi femea sa, si mu se ruginail, aL 22 28 Pay Typitiren 9 caderea amaviy pedépea 6a, gi sere Tigaduina tue Duncan, I gerpele era cel mai viclénd din 3 S tote animalele piméntalui, pre cari le-a foatd feeuti. Ichorg Dumnedet; gi cli a dist citra feme pote ca Dumne- sa fia dis, ca vol si ni maneati din top pomil gradine!! Si dise femea clitré. gerpe: Din fruptele pomilora gridinc! pu- femi manea: Dar din fruptele pomului, celi din medQoculo gridine!, a isi Dum- neded: Dintrinsuld sd mm mancati, niei ai x xtingefi. de d'insuli, ca s& nu mmeritf~ Si gerpele n dist citra femea: Nu ve muri; Cd Dumineden scie, ef in difla in re. Toll mfinca dintr'inauld, s¢ vord des= chide ochii. vostri, si yeti fi ca Dummedet, cufmoseéuda binele gi réula, . Si_veda femes, ci fruptali pomului este bunit In. méincare si plicuti ochilora, gi de. doriti: -pomuld spre a face injeleptt, gi lua ea din fruptulu lu, simndned; gi dede gi bar- batului ef impreuna cu dinga, 9i elit man- os cunoseéndil ci era® goli, prinseri frunde de smochint, si'yi Meuré pestelee. $i ef audirt vocea lui [ehova Dumne- det amblindg ‘in recorea dilet prin gridind; gl Adam gi femea sa 90 ascunserd de lafaga lu 3 gradinel 10 Adama, spunse: Vocea mé tomul cunseil. cal eer hova -Dumnedo striga pre er Unde exci? Si ela re- ta o auditit in gridini, gi pentru-ca svat golii; gi m& as- Si eli qise: Cine "{i-n spusit tic golu? Nu cumva ai mancati din pomulii din care ff ordinaiit ca sti nu mi- nincl? §i Adami ise: Femen pre care mi-ai dat'o sd fd gu mine, aceea mi-a_datiy din pont, ji ami tadneati. $i Ichova Dum- ueden diso eitréfemed; Pentru-ce aY ficuti ae amiigitii, gi ami méncatu, $i Igheva Dumnedei dise serpelui: Fi- d-va Gia? flicutt avésta, blestematti at | vi tu intre téte animalele gi intre adéte fé- rele piméntului; pe panteccle ted vel am- sl pulbere vel infinca’ in téte dilele ietel tale, Si duymani&rvoii, pune intre w fi intre femed, gi intre semintia ta % semintia cf; acésta va zdrebi ca- puld te, gi tu i vei mings cilediulir ei. Si chtra feme’ dise; Vor immulti durerile weirel tale; tr en durere vel masce, ndupre barbatuld tei eord @ dorimile tale, cli te va stepani. Si cdtrh Adama dise: Fiind-cd tu at sscniltatn “de réeea femeel_tale, si al man~ cat din pomulo, despre ‘enre’ ‘Yi-ami or- Siuati, dicénda: Dintr'ingaki si mu mdudncl. emath ef sid pAméatula din causa ta, durert ‘vel “mane dintr'insulit in téte socle vietel tale: Spini gi pilamida ‘ti va ersve Lie, gi vel minea érba cdmpulut BS Istru sudivea fegel tale vei minca pine. axa ce te vel intéree ia paméntuli din esci Imatii; ch ferim’ evel, gi in te- te ver intarea, $i Adami chiama numele ea fi muma tuturori celori vii ca Domneded fie ul femeci sale— 81 lui Adama si femeei ce de pele, $4 imbricd pro ei: ho 2 Dumnndet ise: Bacce Adami coed tholi din uol, eunoscéndi bine~ réulii; dar ea nu enmva, si intinds aca sa, sisi tea sii din pomnla viele, gi i sci in eterna; De agen Dumneden ‘lt sedso pre eli afari FSFridina Edeni, ea si-luereze paid in eare fu luati,- Aga alungy Adami; si despre resirituli 4S puse Cherubimi, gi flacira sabiel vérila, sletei. Atel; omorirea tut Abels urmagtt Lut Cain® ; wascerea tui Set, Adami cunosen pre Eva femen. sa care concepn, gi niiscu pre Cainti, gf a ca sit plzéscd calem Ia po-) “GAP. 3, 4. xa, Domnedet printre arborii | disti: Ami dobimdita oma prin ta? Far femea a disiiz Serpelo m'a| af 2 Tehorn, $i 2 ‘x mai niseu pre deatéle lui, pet PAR; 3 Abel era pistorii devol, si Caing era vluerdtont de> pliméatii, $i dapi citueva timpf Cain a adusit din fruptele piméntulit dard his Jehova. $i | Abelit aduse gi cli din cele auten-rmseute ale vilora sale gi din grasimea lord. $} Tehoxa ciuti spre Abeli si spre darulit fi; gio spre Cainit pi spre dank Ini ou chuta; si Cain so ae firte, gi fran tea ise pleci. Si dise [ghora c&tra Ca- iu: Pentra ce te-al mana? gi pentru ce fruntea (i s'a plecutii? Au dérk tu, céndit fact bine, nu esei cu fruntea, radieat&? gi caudi “nu facl bine. pedépsa peeatulul ed nu fi la uga? De tine se (ine dorinta Lui, gi tu pot sili stipinese: pre elt. $1 Cainit vorhi lui Abela fratelul, set, & candi erai et la cimpn, s’a sculaté- Cain avupras fratelai sei Abel, gi Ta omoritd pre elit $i lehova ise citri Cuinti: Unde-t Abela G- fratele ‘i elt vespnnse: Na sci: aii nu cumva ‘p&zitorult fratelul mei silat e8? §i Dumneded dise: Co al ficuti? vécen 40 singelui fratelul tea strich din. piméntit citra. mine. $i acum bléetemati «4 3 ta, 1 iegonitit din aseeta paménto, care gl-a des- chisi gura sa si primésed singele fratelul teu din mana ta, Candi rei Incra tn pi 12 méntulit, eli sf nu'{l mai dea tie puteres, $a; i ty eas fagitivs eds pe is nti. $i Caind ise ettré Ichorg: Pez.13 dépsa es cole mat’ mare de Stata et purta, Eaccé tu me aluug! astidi de po 1g acestil paménti, gi de la faga ta ad ame ascundi: ritdeindi void fl si fugitivi pd, piménti; si va fi, od veri-cine ma ve ails, me va omori. ova “I dise: De scene 15 veri-ciue va ucide"pre Caini; de gept@-ert a 4 5 mal maltit se rs pedopsi. $i Aeon pase semnit luf Canty pesteu ca vori-cine Vari ada pre ld, ai mu-ld omére, $1 Cuinil esi “de la faca Ini Je loeul ia piméntuli Noda spre renar nului, §i Caing cumbgew a TS cOmtepU, gi ndsCa pre celaty, gteetaten o € numele Trad; i-Irada nasen pre M Mehujacli maseu pre Metusdelii; ‘$i: sacl uisea pre Lamechi. 7 Si Lamecht “si lif dod femal, ‘2 angia era Ada, ear namele celei-ka Ricmisen Ada pra Jabali; ageste fit: Tintele Iocuitorilor, ia eorterl. gi: alik 3m riloré de vite. $i numele Jubala; acosta fa pirsatele4 22 torllord cn citara gi ou cimpoii. $i Tila uascu pre Tubali-Caind, care era batatori: de tobi feliuli de instrumente de arama gi de fera; gi sora lui Tubala-Caint ere Ne ma. §i Lamechit dise femecloru sak Ada si Tila, ascultati voces femeele Ini Lamechi, Inati [xéntuli: medi ; Fa ama ucisi barbati: peutra rancle mel Si tondrh pentru véndtaele mele; Dacd pentru Caind fureshunarea de gepte ori, Apat pentru Lamechit om yi de scpte-dect [de ori cate geple. Si Adama eumascu pre femea sa, vare niscu una fit, ca chit numele lui Seti (substineit:}, gicenale: Mi-a dati Dum- neded alté seminta in Joculii lui Abchi, pre care ‘li weise Caint. nek gi lui Seti se nase fifi, 4i eli chiama nomele lai—Knosit. Aiunel ineepuri n invoca uumele lui Lebo Ermagit tut Adamit prin Sete pinit ta Noe B Ql acésta cete cartes. goneratiuniloris hni_A- S dami: in dita in care cred Dusoe et pre omil, dupre aseménaren Ini Dummedet, 2 "li fien’ pre d'insuli. Barbati si femen cred pre eh 9 bine. avénta, si ehiimd na mele lori omi, in diiia in eare’t exed pre et. §i Adami era deci de ant, cindi nasen ii dupre chipulii sett dupre aseménarea sa, sii chiim’ mmmele fwi—Seta. Si Adami tri, dupa ee niseu eb pre Seti, opti sate de ant; si niseu fit gi fele. Si tote qilele Int Adamo cate « traita eli au ost howe sute trel-deel de ant; gi muri 23 ¥ 28 26 G $i Seti era de o euti cincd ani, end 7 naseu pro Si Seta trai, dup ce nascu pre Enost, opti sute septe an: si niscu fii si fete. Si téte dilele Int Setn au fost noué sute duoi-spre-dece ani; si muri, Si Enos era de notiesdeci de ani. candi nase preCainani. Si Enos trai, dupa ec nascu. pre Cainant, opti sute cinei-spre-dece ani; si misen fil gi fete. Si téte qilele loi Enesi aa fogtn nové sute cinet ani; si muri. Si Cainanu era de gepte-dect deani, cndit naseu pre Madliieele. 81 Cainami tral, du- pico nisen pre Manialceli, optir sute pa fru-deci ani; gi nascu fii gi fete. Si tate dilele Iai Cainanit au fost, nowé sute deep $i Maalaleeln era de sese-deei si cinet de ani, candi nasen pre Leredi, Si Maa- Talech® tri. duyui-ro musen pre Taredit, opti sute treisdeci de aut; si maseu fit 9 fete. i téte dilele [nl Maalalecla ait fosti opti sul é-deei si cincl de ami; si suri, Tarediy era deo suti sose-dect si 19 ditgl de ani, cinda nascn pre Enochn, $i 3 A 12 18 14 TMOISL Taredii trai, dupti-ce niseu pre Enochil, optit gute de ani; si nisen fi yi fete. Si tote dilele Ini Tnredit it fustit nowé sute sese- tleet gi duot de ani; si mori. « $i Bnochii era de gese-deci gi cinet de ani, candi niseu pre Methusalahi, $i E- nochti, dupa ce nascu pre Methasalahi, am- bla dupa Dumnedet trel sute de ant; gi niis- en fit gi fete, Si téte dilele Int Enochit ait fost tret_sute gese-leei si cinct de ami Si Enochii, dupa-ce fimblase dup& Dumn defi, mu se mai véyu, e& Dummeden “It Ind pro elt, $i Methusulaht era de o suti optii- decl' gi septe de ani, candi nisen pre La- mecha. $i Methusalabi trai, dupii-ce nase pre Lamechi, gepte suté opti-dert si d de spf; gi ndsen fi gi fete. Si tote dilele Int Methusslahii aii fosta noié ante geso~ Geet si noae de ani; gi mui. $i Lamechii era de o suti optii-dect gidaot de amt, candi misen fii, Si chiama numele Inl—Noe fontngdere), dicénda; A- vesta mp va mange pee nol in luerares mis- int $i in ustindla minelort mbstro pe ple pre care Va hléstematit Teh Si Lamechit trai, dupii-ee nisew pee dinef gute nowé-dee! gieinct de ani; gi ou fil si fete, $i téte gildle lui Lamechit atl fost gepte sute septe-dect si gepte de ant; si muri. $i Noe era de einel sute de ani, céndi nasou pre Semi, pre Hami i pre Tafeti, Coruptiunca bmenitorit XT rand incepard Gmenii a se immulti S preste fuga piméntulni, yi fete se nas- cari lori: Yeduri fill ln Dumneded pre fetele timenilorii, c& aént trumése, gi 'qi In- ark lori de femei din téte pre acele 6& a Tegean, ' Si dive Iehoyg; Nu va fi spivitul@ mest tottedina Teemeni, peitirn pecatele Lory ot oh carne sont, dilele lor york mai fi 9 sua dioé-dect de ani, Tn dilele aveloa crait urieyii pe pAménta. Chiarit iim urmi, dapa-ce. fit hi Doramedeit seimprennara, cu fetsle dmenilord, si aeeste a lor eapiT; ncestia. ei puternicit cei din vechime, ameni cu renume, Si gedénld Ighow, od réviatea menilorit este hare pe POEM, gi od tote inchi- puirile cugeteloni ‘inimel ‘Jord an? nmmal rele in iste qilele, Sh caitit Igyoxa. ci Tacuti: pre oma pe pliménbi, si sa intri- stata in finima st. $i dise Iehora: Stérpi- voiii pre Gmeni, pro earl ‘i-anM creat, ile pe faga paméntulul, de In omit pani la s- inimald, pana Ja téretora, i pmi la pase- 5 n 20 21 22 82© 10. cat 12 CAP. rile ceviuluj; ef mi ciiteseti, ci le-amit facuti. $i Noe afl chart in chit lui Tehi Noe gi Fanitia Lit; facerea arcel Acésta, este istoria lui Nos: Nee era omi dreptt qi perfect intre contimpura- nil sel, gi dupi Tumnedei Ambla Noe. $i Noe niscu trei fil: pre Sema, pre Hamit si pre [nfvtii. $i pameéntulii cra coruptii inaintea lu Dumnegeii, si plinti de sio- lenti ra patténtali, Si védu Dumnedei pamdntali, gi Gené era coraplit; find lot corpulit "gi cprupsese ealea si pe pie mei. §i Dumueded dise eatra Noe: Stirgi- tult'» orl-ce corpi 4 ajunsit inaintea mea, ci sa Amplut pamentulii de violeuta loro; gi Seed vi pera panéntula impreund. Vip o arsit din lemnit de goterit; vei lipi pe din intra si pe din absrd en sméla, $i o vei face aga; Iungimea arcet de trel sute de cotiz gi Hirgimea et de cing deci de coli; gi indljimiea ef de trei-dect eoti, Ferusire Tumindse vei face arcel, si 0 vei sfirgi deasupra [a (drgime de unit cobii; i nga arcel o vel pune in lat ye; gil vel face tret rndurt de cétmadrt; ual josit, altuli la medi-locn gi ala tretlea suse, Ca Gevt vO voit aduce deluvid de api pe piménti, ca si pari tolii corpulii s aubit ceri, in care evte suilare de vidtih; si tutit eo este pe plumbati va muri. Dar cu tine voit intiri fegiméntulit met, si tu vei Intra in area, tu yi Mii ti si fiamen ta, si femeels- fiilorit tet ‘cu tine. $i din tite animalels de toti feliuli vei_aduce cite duog din fe-care im angi, ca si Te pistrezi in visti. impeeuni eu Line: elite unit mas- Din paseri du- culi gi cate o fuming, si fd. pre Feliuli lori, si din vite dupre feliuld loew. ef din téle térétdrele pe paméntu du- pre feliulil lord. cate dioe din tie-eare vori intra cu fine, ea sa fe pastrext invita. 5 tn ti tea cu ting din tute bucatele ari se neal, Fi sbeinge-li-ls, gi vord fi tie yi a cestorn spre mAneare. $i Noe ficu tte; dupre cunt Damne- ded “i ordin& lof, nga fe fen. 1 Ughors (ise elitr’, Noe: intr ig ari, tu'gt tot casa La; el pre ting te -vé- duin dreptit inaintes mes in generatiunea acest. Din tite animalele curate jea eu yeple, masculul gi femina Tui, din animalel uascululi si femina lui; Si dj paserile enulal cite septe, masculula gi femina lui, ea sa Ii pastrezi seminta, preste tota paméntuli, 1 cn eamirugi vet face area, gi ¢ | cele necuraté -elte dios, | 6, 7. Ca preste gepte dile voit lisa sk ploitia a 4 supra pauiéntulut patro-deet de dile gi: pa- tru-deci de nopfi, gi voit stérpi de pe fuga piméntului ite fiintele ce ami, fieutt. $i 5 ‘Noe ficu tote dupre cum Jghova ’j ordina. ae $i Noe era de gese sate de ani, candi 6 | yeni delivinlii de api asupra paméntulu. 7 _ SM inte Noe gi iil lui gi femea Inf si 7 |fomecle filord lui cu eli in are, de apa deluvinlui. $i din animalele cele curate, 41, 8 din animalelé cele necurate, si din. pasert, yi din tote cele ce se téréscil pe pliméntd, © Tntrarl edte dine, e&te dito la Noe in are 9 ea, masculd 51 femink, dupre cumil ordinawe Jramnedei Int Noe, Si dup& ce trecura 10 sept cule, apele deluvinlul fara asupra.pii- amdntubat, { Th amuld yese wate alii viefet lui Noe, in 11 = luna a diiou, in a gepte-spre-deeva di a lune, in dita accra se dosficura téte isrérele adéneului geluf mare, gi stavilele eeriuri- lori se deschisera. Si ploia cAdu pe pa- 12 méntipatra-deet de dile si patru-dect de Noptt Chiara in qiiia aceea intrar’ in-ae- 13 ca Noo ou Semi gi Hami si Tafeti, fit lui Noo, gi ‘fomen’ lui Noe gi cele” tret femei ale fiilori Int cu eli. Ej gi t6te 14 animalele dupre feliult lori, si tote vi tele dupre feliula lori, qi tote térétdrele se migci pe pameénti: dupre feliuli lori, gi tite paserile dupre feliulia Jord, Yert-eq. a de toti soinli: Aceste intrari da Noe in arc sfite dioé cdte dioé din tota gulii in care ere spiriti de viola. Sicele « jntrari, tntrari mascult gi femine din totii corpula, precumii ordinase Int Nee-Dam- ueden; si dupa d'insuli inehise Teltowa ‘uya. $i veni delaviula patru-deci le a supra plméutulut; sivapa creson gi: ardi< ca arca, de ve indltaé deasupra piméutalni, $i apa se fatirin gi cresvea forte “pe pa- méntil, de innota arca pe deasupta apei, Si apa se intiria trlo po paménti, do Se aeoperir’ loti munfit cel inalti de sufi totu ceriuli. Cinei-apre-(lece cof se inal apa po susii, dupa ce munfit se a eoperirl. + Si muri totit corpulii cé se migea: pimenti, ald paserilorit fi alii vilelorit gi férclord, gi alii tuturora celorit tarétore: miged pe paménti, si tot amuli, “Tdi } injels chlo avenii sullare de vik inith lori, téte de pe uscati ad muritt. §ivg stings tot ee era, vi omi pani la animale, gi do datérétori la paserea cerialnt se i “paméntit: si rémase oumel Noe lermé cu elt in arch. Si ay méntulii o sits cinci-deet de dile, - 18 10 208 S! Dumnedet st aduse aminte de Noe, WD side tite frele, gi de téte vitele ari erat ca dinsuld in arci, $i Dumnedet lsd si sutle venti pe pamént, si apa scadu, 2 $i se inculani isvirele adtincnlui, si stai- Thle coriulai, si plea din eeriuri ft opritt 8 Giapa se rcetragea de pe plméntd, sour- géndu-se neconteniti; gi sohdu apa dupii 0 indeet de diles 4 Bia jepte-spre-dlecea qi din luna a gepten area se apri pe muntele Avarati. Si apa se impugina toti mai tare pan’ intr’a decea duad, gi la dnteia gf din oe qecea unt vérfurile mantilord, 6 §i dups. patruyeci de dile Noe deschise 7 feréstea arcei pre cart oficuse, i trimoso pre corbi, care dupi ce esi, meme gi ree merso, pin ese used apa de pe pa- @ ménti, “Dupa aceea tramese pre porumbi, oa si véda, de a schdutd apade pe fuga pa-—gete Vitel véstre 9 méntalui, $i porambuld neaflindi loc’ de ropanst tilpelord picirelora sale, s'a intorst Ja dliusulii in red, et apa era tuck, preste faga a totix paméntnln, $i eld intindéndu-si mina, Va prinsi, gil'a nati Ia sino in area. 10 Zi elt mai ascepti inci alte gepte ile, | 11 gi deagi trameso pre. porumbil din arcl,” Si crumbulii se intérse la eld despre séris si | ecé elit in gura lui area o frunda verde de olivi. Atunei eunosea Nav, ¢@ apa a) 12 sciduti de pe paméntd, i cla mai ascepta | alte gepte dile, gi tramese de nod pre pa- rambii, care nu se mai intérse la d'insuli. Noe pirdserce arc, Regimental Bui Dumnefed 13 Siin annie jin gute unuld, in dntiia bend, Ja fintéia i a Tune), apa se usecase de pe paménta, si Noe, ardicdnda acoperisula arcel, | he ula, §1 éec@ fea pAméntuln se usease. 1d §i intr'a déioa Tuntl, de la div’-dect gi gepte ale lnnei, paméntulii era, unestt 15 $i Dumnedet vorbi eatra Noo, dicénda 1G Edin arci, tu gi femea ta gi fii tel gi 17 femecie fiilora tet cu tine. Téte animalele cari dat on tine de tot, feliulii: paserile Fi patrupedels, si tite teratdrile ce sé te réseil pe piménii, sedte-le afar cu tine ca si populeze cu abandanta paméntubi, si 18 eréscé gi sf se immultésch pe piménti. Si aga Noo esi, gi fiil lui gi iemea Ini gi fe- 39 meele fiflort Thi en d'insuli; Si tote patra- pedele, téte téretorile, af téte paseril ce se misc pe, piméatit dapre feliuld lori esiri, din area. "Si Noe cidi altar lui Iehoxa, si lA din tite. vitele curate si din tote paserile cu- rate,?yi aduse olocausta pe altara, §i Ie- : si mirosi plicuth; si ise Lh Ee dnima sa: Nu voiti mai bléstenia 3 2 20, jméntulty ceeiguld, frigalt gt etd | aoe | trupedele paméntulni, si preste tote I. MOISL dati piméntuli din causa omulii; c& cu- geluli Guimel omulut ese réti dintéueretele lol; nici nu vail taf ariost Lath cy este vit, cami amit eae Cate ile va sta_pa- 22 i inceta seménitura gi se- wes gi dena, dita o Dasara bine-cuvénti pre Noe sipra Q) fit Jui, “si Hi dise: Cregeeti, si v8 im- mulfiti, si dmploli paméutuli. Si frien x6 J str gi temeres, yéstri. sa fi reste ‘te pa- poser certului, si preste totit ce se. térésce pe pi méntd, 31 presto toli peseii mirei; in miucle tre san dati, Tota ce se migea gi vidal [9 va fi voiti de mancare, ca Ee Jegumele yerdi Je-nmil dati vou t6t at ep oe aaa ati” CE ‘adevérati roll recvre de Ja veri-ce animala ‘la voit ecre; gi din mina omului; din mam fie-clruin omii Toi cere tiéja fratelui se Cel ce va vérsa singe de omil, = singele! 6 aceluia se va vérsa de oma; ca Dumne- dei dupre chipulu sett a fheutii pre omt.| ‘ar vai cresceti i vé iamultitt! Plodijf) 7 pe paméntd gi VS immultiti_pe d'inaulil 3i Dumnedei vorbi Int Noe gi filori ut 5 sari eraé cu Winsuli, dicéndi: $i e&, éccé 9 ed inireseii legiméntultt mett‘ca voi, gi eu semintia vésira dup’ vot; Si cu téte 10 vietuitérele, cari afet impreund eu vot: cw paseri, cu vite, cu téte férelo paméntulul, cari mint impreund cu vol, cm tote cate ad efit din area: eu téte animalele piméntulul, Da, ef inthresed loziméntali mea en voi, 11 ra mm se Ta, mal perde totd corpula de aps cluviulul, gi cA nm va mai fi deluvid, ca 84 strice phméntuld. Sia disc Dummeden: Avesta. este semnula 12 miéutuluf, care "Id punt ef intre mine gi intee vol si intre tote victuitérole cari sine cn voi, pentra tite generatimmile, Ea amd 18 pusit_arcula med in. manli Si cindl of voi acopert pamen- 14 tal cu ndort, areal so va arta in ndort §i'mi roii aduce aminte de legiméntuli 15 mei, ce este intre mine gi tine 91 intra tote vietuitérele de veri-ce corpii; yapa nu se va tual fico in detuvin ea ak Tene Tout bee pul $i arculi va fi in niori, sion Ia 16 ed6 pee sll. sure a’mi aduce amine ds ermal nth, care este intre Uunines dea stintre tate vietutbrele de veri-ce oorpt, care cole ‘pe pimanti, Si Damnede dise 17 Wt Noes Avesta eee semnuld de legaménto, | fer ts Loe pre care fami intariti inte mine gl in- ltre tott corpulii ce eae pe piméntia,10 § wou CAP 9, Gantinaoree stories at Now: grefetie a depre Si fi) Fat Noe cari egira din arek era: Somn, Hauri si Iafoti; si amt era parintele iui Canaanti. Acesti trei aint fii ini Noo, gi de la Wingi! s'a populatit totit piméntuld, Si Noe incepn sf aurienliori, gi plinta giv: Si ben din ving, gi se imbeti, gi Py doavtlt to cortnlti set,’ Si Hamt, piu tele Ini Canaant, vedénda goticiunes phrin- telm set, spuse celori diiof fratt ai set de | murila lorit 3 afara, Si Semi si Iafeti Iuart o mantic, gio puserd pe améndiiog umerele lori, g} | “Ebert gi fratele celli mai mare ali lui In- mergéndii cu dosuli inainte, scoperira gal ciunea parintelut loré; gi fegele lorn erai edutdnde inapot, gi cl nu vedur’ goliciunca pArintelua lori. $i Nos, dupi-os se trezi de vinti, intelegéudi ceea ce-i fiten luf fiiuli sei celti mai tendrd, dise: Blestemata jia Canaani! servi va i eli servilori fre- filer sel, Bnet ise: Bine-cuvéntati ed 4 Aghovs, Dumnedenlit Ini Semi; i Ca- naam va servulit lui, Duaneded va largi pre Tafetit, gi va locui in corturile Ini Sema; si Canaan va fi servuldi lai Istoria illori Iu Noe; tmpreciaren si agegarea lorit CESTE. siat genoratinnile filort Inf A Noe, Semi, Hamii gi lafett, clirora se n&scur& fit dup’ deluvid. Vili lui lafeti furd: Gomera si Magog, Madai gi Lavand,’ gi Tu- bald, gi Megecha, si Tirast. 5] fil Ini Go- mera:’ Agkenasi’ gt Rifatn gf Togarma, 6: fil Int Tavanéi: Eliga gi Targigi, Chitim siDodanimi. De la acestia s'ait desp&rtitt jermurile natiunilori. in terrele lori, fa-ca- re dupre Limba a, dupre neamurile lord, in natiunile lori, 3i fi Ini Hama: Cough gi Mizraimd gi Poth gi Canaamd. $i fii lui Cuyii: Seba gi Havilahit gi Sabta gi Raema si Sabteca, $i fil lui Reema; Seba si Dedani. Si Cugii niscu pre Nimrod; acesta in- cepu afi paternici po paménti, Eli era vendtorii puterniedi inaintea lui Te de aceea se dicea: Véndtora putamen ina- iatea lui Iebova, ca Nimrodt. 9i_ inoe- putulii imperéfiet Int fu Babel gi Erechit si Accadi gi Calne, in fara Sinari. $i epi din acea férri in Assivis, gi aidi Ninl- va gi Rechobot-Iri gi Calacht; $i Resent antre Niniva zi Calaht. Acéstis Ninivd eate 25 eetate férte mare, $i Mizroimd nAscu, pre Ludimt si pre Anemimi, pre Lesbim! gi pre ‘Naftubim!; $i pre Patrasimi, si pre Casluhim: din cari egirk Filistendt), gi pra Caftorim!, 7 cn pre Selabi, $i Canaani nXacu pre Sidonii, pre Antdiii-~ 15 néscutuli seli, sipre Hetit; $i pre Tebusell gi 16 pre Amoreit 41 pre Ghergheseli; $i pre Hevet 17 gipre Arked gi pre Senen; §ipre Arvaded gi 18 pre Zemareti yi pre Hamated; si dupa acésta so fmprastiar’ némurile Cananeilort: §iho- 19 tarele Canancilorit se intindeaii de la doné prin Gherara pina la Gaza, prin So- doma, Gomorha, Adma gi Zeboimi pan’ la Lago. Acestia wint fii ini Hama dupa né- 20 limbele lorit in terrele lori, in natiunile ori §i lul Semi, périntele tutalort filora lus 21 feta, se nascurd fi, Fits lui Semi: E- 22 ~_ lami, si Assuri, si Arfaehsadii si Lodi si Avami. $i dif din Avami: Uzi gi Hulé 23 si Ghotern gi Magi. Si Amfachsadit nés- 24 gi Selsbd niscu pre E- beri. §i loi Eber se néscurh dioi fi: 25 aumele ‘unui, Pelegi, cd in dilele lu! se imparti piméntuli; qi numele fratelul sci —loktani, $i Ioktanii niscu pre Almodadi 26 si pre Selef si pre Azarmaveti gi pre lerah, 8i pre Adoramt gi pre Uzald, gi pre Dikla, 27 $i-pre Obald si pre Abimaeli gi pre Seba, 25 §i pre Ofirti si pre Havila si pre Iobabii. 29 Toti acestia aint fill Ini Toktanil. $i lo- 80 cuinfa acestora era de la Moga pind Ta Sefari, muntele dela resiritti, Avestia stint 31 F Git Iu $emi dupre némurile lori gi limbele lori, im terrele lori, im natiunile lord. £ a * ceste mint némurile filorh lui Noe, pre generatiunile fort in natiunile laris Side la acestia s'ai respAndilii popérele — pe paménti dupi deluria. Zidirea Babilomelut, amestecarea Limbalora. C1 era preste tolii phméntult o singuri41 Sista go vinbiee Sia foatd, chnda a pornird ef spre restriti, ct afar’ o ebenpi& in paméntultt Sinari; gf se apedars acolo. $i diser’d umuli catra altulil: Haideté facemi carimigi, gi s4 le ardemf in foc; qi caramigele Ii servird de pétmi, gi bi- tumult Hi servi da braftuéla, $i disert Haideti #4 ni zidimi o cetate gi unt tarmt cu vérfuln pana la ceri, si si ni feemiie”” aume, ea 2% mu ne respindimd proste tobi paméntuli Atunci Thora se pogori, of 5. sh Téd8 cetatea gi tufnolly" pre care-tt giv Gai fit Smenilori. $i lebova. gis una singuri popar a @ o limbhe 2 i ee fucepurk a face! qi acum Sie tetuiece des bos’ thea oe cagelatil, Veniti dari, 6& ne 4 sh li amestecmi acolo limba I 3 na infelégh unuld Limba ‘dui Ha anh pe eae 4 ae30 31 32 T. MOTSI. te faga a totii paméntuli, yi cl incetiva ili cetatea, Pentru aceea numele ef mati’ Babeli, ct Lehova acolo ame- steed limba atota paméntula, si de avale ‘i imprsei4i pre ei Lehova preste tot piiméntulu, Trmerh led Sem’ pana Ia Terab. Aveste sin? gencratiunile lui Semi: Semti ere de 6 sila de ani eindit’ naseu’ pre Ariuchsadil, divi ani dupi deluvi. $i Semi, dupa ce nasen pre Arfuchsulli, trai einet sute de ani; si nascu fi gifete. §1 Arfach- aadit cra de treindeci gi cinet de ami, chudit naseu pre Selahi; Si Artichsadii, dupa niscu pre Qelahi, tri patru sute tre! a gi niisen til 51 fete. §) Selahii era. de trel- qleoi de ani, efind niiseu pre Ebert; §i $e: lah, dupi ee mise pre Ebera, trai patru sute trei ami; gi miseu fi gi fete, & hwri era de trel-doei si patra do ani, edd ausen pre Peleg Si Ebert, dupi.cenasen pre Pelegi, tii patrm sute trei-eci de aniz gf mason fil gi foto. Si Pelegit era de trei-deei de au, cdmdii niseu pre Rehu. 3 Pelosi, dupa ce niseu pre Reha, thi dior wate note ani af risen tt si fete, Si Tehn ert de treidect si divi de-aut, cindu miscu pre Serugit; Si Kebu, dupiicce nis Serugd, Iii diioé sute sople ant; yim fi gi fete. Si Serugu era de trei-deci de i, cimdit oiseun pre Nehoru, §i Serugu dupa-ce usiseu pre Nahorii, trai dios st de ani; si naseu fil si fete.” $i Nahori era de ditot-doci yi notie de ani, clndii pre ‘Veraha; Si Nahora, dupisec nasea pre Terali, tit o sul notié-spre-deeo ants 8) nlisen ti gi fete. Si'Teraliii era de gepte- dleci de as pre Abram, pre ill mas Sabon si pee Haranii Fawitia tai Lorohit: stvritmataren tui ta Havent, §i aeoste eve genoratiunile Ini Terahii; Terai naseu pre Abrami, pro Nubord st Marana; $i Huvanit wise pre Loti. $i ni muri in presenta piriutelut sei Te- rahi in paméntult naseerst sale, in Ura in Chaldeea, 31 Abramu si Nahorii ‘si lari te- mei; numele femeet Iu Alnamil ere Sarai, mmmele femeri lui Nahorn ee Mileha, iGta Ini Maranil, earele sv parintele Milehei si parintele [sche 8i Sarai era. stérpé. sinares cupi, $i Terahit lak pre Abrami til seu. sf pre Lotit timki Int Harant, pre fhulii fiiulut sen, si pre Sarai, nori-sa, femea fiiului sea Abr: gi epi impreund din iri in Chaldeea,’ en si mérgn ie pie méntulit Canaant: si veuindti pind Ta Ha ranil ne asedara acolo. §i dilele Iai Te rabti crau dioé sute einei avi; gi Terabu muri in Harani. t | Chttmaren Tk Abrantty fi fa Higtpti 2 Llehovs ise Ini Abromit: Eyl din pa- S inéntuli, tei, gi din locula nasceret tale, si din casa parintelul teti, in paméutul care eit tli voll anita fie. Si te void faee ualiune mare, gi te voitl bme-cuvénta, ¢ voi fuce numeéle tet mare, yi vei fi bine- é i voin bine-cuvénts pre eel ve si pro celil eo te va blés= fistema, si se vorit hine- nia intru tine tote némurile piméntului. $i Abrami se duse dapre cum Tehoga. ‘5 dise, si merse eu Winsuli Loti. $i era A- toma, ‘li roiti b eure si rami de gepte-ect si eincl de ani, cindia esi din Harant. $i Abramii Ina pre Sarai, femea sa, yi pre Loti, fiiuli frntelui seu, gion tite averile Jorn pre cari Ie agoni- siseri, si sufletele ce le céstigaser’ +i in Haram, 91 esirf si mérgi im paméntulit Canaanii; ‘gi adjunsera in piiméutulii Ca- naanil. $i Abramii strébiitu piméntuliacela pamis Jaloculit Sechemi, pana la stearult More; si Cumanelt Ioeniat auinet pimentala, Sise aril Tebow lui Abrami, gief dise: Pamén- lulu atest Nit void da sémintiet tale, $i Abrami zidi acolo altar lui Iehova, care fase Tui = de scala trecu hi muntele cell despre resiritir de Bethel, 4i’sf intinse eurtulti set, arcadia Bethelula spre apusi gi Mt spre resiriti; si zidi aeylo allariti Ini Johova, si invord mumele lui Tehova, Si Abramn ple- ca, mergéndi gi fhamtinda’ spre méda-di, Si se facu fémete in térri, gi Abramu se pogort in Lxgipti cor sit pelréai aeola, es fometea ¢ Grr’. $i apropiind elt si intr giptii, dise eatra, Sara, mew sa: seed eu eunoseli efi tn excd fe- mei frumdsh la faci. $i se pote intémpla, ca Rgiptenii, védéndu-te pre tine, si died Fomoa luk owe acisla; 51 pre mine sh mo omére, si pre tina eh te lase vik, Di, te rogil, of ee] sora. men, ca peutry tine simi dit bine; gi din causa ta si trAdeca enfletili mei $i venindii Abramit in Egipti, vedura E- giptenii femea, ch ora Trumési forte. qénd'e pre ea mai mari Im Farsonit, 0 lau- dark chtri, Faraomi, si femea fu dusi im casa lui Faraoni, Acesta pantry Winsa fie eu bine Ini Abranni, gi cli dohaindi ai oi hoi giasini, servi qiserve, giasine gi camile, §i Tehova Iovi pre Faraana gi casa lai cu aart plist pentra Sarai, femea Ini A- ‘hrami. $i Faraont chiima pre Abramt, dise: Fentrm ce imi-ai fienti mie a- sa? pentri G6 su tied spusit, cR ex este “femea ta?” Pontra ee sf gist: Sora” mea ee Bi ve- 1 tariels sale in CanaaniaCAP. 12, 18, 14, et ca? $i ett oramti aA o ieait mie de fe mes, $i ‘acumi, feed fomen ta! taaeo, 20 si te dal §! Faraomi dedo ordinti dmeni. lord fe pentra «'insuliiy sf ci “li condusorit pre cli yi prefemea sa si lite cite aves elit, Re'ntdrceren tui Abroad ta Canaanid, gi despitnyi- ree so de Lavi. 13 QI Abramii si_femea Int si eu tite ce a- S vea, si Lotit impreuna cn d'insult, se 2 sui din Egipti spre médi-di, Si Abrama era’ forte avutil invite, in argintil gi in aur 3 Sieli merse in cAlMtoricle sale de la me (adi pind Ta. Metheln, pand la acehi loci, unde inai ‘nainte fusese cortulit sedi, intre 4 Bethel si Ai: Tn loculii altarului gare-ln fiwuse elt avolo mat “nainte, si unde Abrami, imvocase, mumele Ini Iohova Dar gi Lotit, care morgea eu Abramti, aves o1 §i hot Si piiménuulit a. cela uw ingiper pre d'ingil, ca si pot locul imprenna, c& averile lori vrai mari, gide aevea el nu putent Iocui impreund, 7 Si se nascu eértit intre pistorit vitelarit Ii Abramii, gi intre pastor vitelort lat Loti, (Si Chananeli si Ferezeii Locuiait stunci pi § méntal@ acefo}. Si Abramit dise eftr’. Lotit: Rogi-te, si nu fis cérta intre mine jarit sta inaintea lui, yi eli de la nga cortului insiutea lord, Sarel ‘i ineetage de a se mai fee cele femecsci, Si Sara rise in sine, gi dises Dupa ce deja ami imbite ee pote ca ett si mal aibli voluptate, ei esta bétrant, 81 + Pentru ce ride Sara. ¢ Ore cu adevératii sit mai muse batrink: Aa este Ja Tehowa va en nepatiugé? Ei la anwhi: tobi pe li pili, aeosta, éra-gi mé voit imténee Ia tine; Sara va avé ut Atunel Sara tig dui, dicénda; N'amit ris! ca se temea Si elii dise: Nu este apa, oct tu ai rist, i semlandu-se de arolo ucei barhati, sc uitarl. spre Sodome. gi Abruatit merges ow os sist peteéoa. i Ichova dise: Ati ascun- de-voiu ci de Abraam® ceca ce ami 88 faci? Miinditec& Abraami are sit fia po- pord nurs gi tare, gi intrinsulit se vort Dine-cuvénta tite na(unile pimfitulu Ci ea “li cumesen pre elt, “0a elit ya or- dina filloru set si casei sale dupa dinstli, ca sa parésed calea Tit Tohoxa, Rebndit dreplate si judicata; pentra c& Ighora sa den lui Abraamii eeea-ce j-u promis. & ai imaintett in dile; tha | Sidise lehorny Fiind-cf strigarea Sodo- mei sia Gomorel este mare, gi péeatele Lor |grele forte, De aevea aoumil me voitt pogori, Avoid yeild, Aged ela Bieuti tote pe deplinn up strigaren ec a yeni la mines siti da~ ch um, eft voin si sci $i aeel barbatt se intérsork de acolo, sf merseci spre Sodo- Tu; si Abrasmi: mat stote inca inaintea, hui J uit se. apropia, gi dise: Nu cumi-va vel perde tu pre celti drepti. d'im- preuni cu celit rei? Péte sa fill in cetate Ginet-deci de dreptt: ait si pre aeestia ede? A nu vel feria locula pentru eet ject drepti ce ae ald intr'insa? De- parte sa. fia de tine si fact tu wma ca a Eg gu cela ret, gi ca eet drepti si 4 ca cet rely da, depurte si Ha eoia cee acdita de ti- ne! Ad judecttoruli a tot paméntulii nu | sa face dreptate’? Atunci dise Iehova; De Toit adla in ectates. Soduma cinei-dect deept, yoiti ierta tot loculi pentee ucestia. $i A- beammi respundéndi dise: Eeeé eit cu- jezaia acumi A varbi Domauhni, desi me wiint do cdtts pulbere si cenmpl; Pdte si lipsésci cinei din cvi cincl-dect de drepti: ai pentru cet cinci vel strica Loti cetatea? $i Domnutit dlise: Nu o voit striea, de voit wfla intrinsa paten-decl gi cine, Si Abra- emi audgose u-t vorhi, dictudi: Péte au se yori alla intr'insa decctié patru-deci! §t elit dise: Nao voin strica, pentru acel patru- (eck Bi Adrenma dise: Rngu-te, 4h mu te manii, do vaiit mot sorbi: péte a » afle acolo teei-deci? si Domnalit respunse: ii nm « void stricn, de voit alla intr'insa treteci. 81 Abrawmit ise: Fece acumi ei ami culezatia 8 vorb Doumuina: Patw se vori ata acolo mumat duot-dent. $i Damaulé dive: pentru acer diioi-dect nu 2 void strica. Si Abracmié dise: Rogu-te: Domne! nm te mania, dack voiti mai vorbi jncli numai asta data. Tréte sa se alle colo deve? Si Domnwlit "I ise: Xu o voit strien pontra sei deo, Si Ichovg se duse, upi co incest. a mat vorbi ou Abrannt, $i Abraami: 40 inbirse La loeulé sei Stricarea Sodomet 9i Gomorets soliparen, lot Robie Leet dict angert venir la Sodoma de- spre sé gi Loti, care gedea la pérta Sodomel, vodéndn-é se soul spre intimpi- nares lon, 3 se prosterna cu fags bi pi méntiiy Si dise: Domnit mei! roxu-vé, t trafi iu casa servulni vostru; réméneti pre- ste ndpte, gi vl gpillati picidrele vostre, qi sculdnda-ve demand, ve vot duce in calea Véstei, $i ef qiserd: Nu; ci im ulifa voi “ basta, de a ucide pre cel dreptii imprenna Domne, 2 20 21 22 26 aT 28 29 8 19CAP. 19. ming $i olf stiirui anulti, ca sa intre la. insula. $i ei dup& ce intrark im casa hui, li fou eln eina; gi cocénda-li azime, ef mincar’ Dar mai “hainte de a se oalea ci, hire batit cetitel, émeni din Sodoma, imennjurara casa, de Ie téniri pitait In hétrani: tori poe porula ile. Si chitimanda. et pre Lotti Unde aint acei hark Cari ail venti astit népte la tine ? Ja noi afar, ti S-f cunéscemi pre ding Si Leta egi utara la ei d'inaintea ugeis gi uga © incaid. dupa d'insuli, Si dise: Rogi-vé, fratilora, si nu facoli tit aoeanie, Vace wit ami dine fete, cart n'a cumnscuta seed harbath, pre acelea vi voit seste afari, gi en d'insole facet, comm vi va plaed; mumat acestori barbati si nu faceti nimiea: of de aoe ai intrabi ei subi umbra acaperemén tulal melt, Si ci disera: Fugit C'aici! g'dpot Sheri: Unulu siagurit_ a venita ea 4 pe trdch intr noi, gi acum se thee judeckto ii vomit face, do eth se repediatt cu putere asupra bir batului, asupre lui Lott. si se apropiari si spargi uga. Si Darbutil aceia, tindéndu-yi manele, traser® pre Loti im casi te d'insif, $i ineuiard usa, $i pre biitbatit cari sai la usa easel, “i lovira cu urbire, de la mien pana la mure, de se ostenira multi edu tind’ sA atle ‘uga. 1 scet barhati disera lut Latét; Pre cine mai ai tu aiel’ ginere, séii fii, sii fete, séii pre alti cine-va'din al tet in cetate? Scv- 13 tea dintr’aessti loeit; CA noi yoimi xi, atri- cami loculit acesta; ci mare este strigae rea pécateloré dont inaintea Ini Tehova, gi eli ne-a tiimesil, es sito strieai Dota atunei eyi gi ¥orbi cu giveril sel, cari erat 8a lea pre fetele lui, gilidise: Soulatievé pi egiti din loculia aecsta, 4 Icows va si, strive ects. tea. Siginerilord Ii'se parm ci chi glumesce, 15 Si indat’ ce se reversi de qi, Angerii silira pre Loti, dictnd: Sedlii-te, aca-{i fe mea ta si cole duod fete ale tale, exri se afl aici, casi mm peri si te in pedepsirea eetatel Si eum eli intirdia, acei barbath Ii apuearti de avin pre eli si pre lun gt pre cele dive fete ale Ini; et J Ag vol sili orute; yi scoténducli, Ti 17 vi afara din cetate, $i dupi, ce “teat sess pre et afari, qise onli Pinee of: Mantu- esece{f vieta; inapol sit nm to uiti, nici si stai vede-ver in tolii imprejuruli cesta; ef la munte sa scapi, ca sii nu peri gi tit. $i Lotit li dive Jorn: Oh mm! Démue, “Eacet servulit tem a bet eharii in ochii 1éi, ji mare a fost, ine durarea ta, co al ariitat'o ciitr imine, cd -ai pastrati: viéla mex. Dar oi nu ~ pe Tarte, ea cum sme jung eas acelora, §1 pottt | 13 réuli, gi sh morii, Ia vedi, rogu-te, acésta cetato ¢ste aprope, spre a fugi acol, gi ea este mic&; rogu-te, lasi-mé si scapa colo, Ai nu este ea micd? gf sufletuli men Ya tri. $i Domawii i respunse: Eaccé eit te-ami ascultatii gi in aedsta, ea sh ni strieii eetatea, despre care minal vorbit Gribesce-te de seapi acola, c& et nu patit face nimiea, pank ce nu voi adjuaga tu acolo, De aeeea s'a_ ebiimatt uumele a- eclei cotati Zoar (mick). Sérele 20 inalth deasopra piiméntului, candi Loti intra in Loart. Si Lehova facu si pléiie asupra, Sodo- wel gia Gomared pucldsti si toed de la Loe hora din oi Si elit st cetdlile a- Ceste, gi tite edmpicle de prin prejurti, gi Dre toti locuitorit acelori evtiti, gitotn ceea ce creseva din piménti, $i femea Ini Lotii se with indérépta, si se preliica in stalpi de sare, $i Abraami soulanduese forte de demanéta, went ly loculii unde stituse ina intea Ini Lehora. $i uitindu-se spre Sodo- i Gomora gi spre tot piméntuli cim- piel, vedi, gi éccé fui se ridiea din coca Piméubii, oa si fumegarea dind’uni cuptori, Aga Homnuli: striedinda ectiitile cémpici, ‘si aduse aminte Damnedet de Abraamu, x1 sedse pre Lotti din meqiloeula stricaciunei, edindil strica. octitile in eari locuia Loti, Bi Loti esi din Zoart, gi loci pe munta, si cu elit cele dio’ fete ale Ini, o& se temen sf loenésea.in Zoari: si locuia intr’o pescerd, eli gi cele ditoe fete ale lui, $i dise cea Pirintele nostru eve bétrini, yi mimene nu este in pax méntal acesta, care si intre kx not dupre: datina de pe tava piméntula. Vino! gi fin- hélimi pre pirintele nostrn cu vinit, i st: ne culoititt ¢u d'insnla, ea din parintele nies tru sit piistrima semintia. Bi cle in nope ten accra dederi parintelui lor vinit sit bea; qi cea mai mare intra Ia piritelo vf, §i ge euled cu Winsula; §i eli nu o simti pre ea nici candi se culea, nici cindii se seuld, Sia dies dicea mai mare qise cdtra cou mai téneri: Becé et in néptea treeuta, amit dormiti cu parintele moit: sa-"hi imbérimit ow vimi gi li ndptea acésta; gi s& intri tn da | Cinsubi. gi si te enlel situ eu chi, ea din [piirintele nostrn si. pastrimi semintii. A pa cle pi in noptea acésia iluderit parintelut lori vind si bea; si cen mai mica se sould, yise culed ou d'insuln; sie nu o simi pea ea, niet edndit se clea. ‘nick vindii se sould, Ast-feliti ocrwte dine fete ale Ini Lotti conce- puri de la parintele lori, Cen mai mare heisew wit Hitt, 7 ebiiiné. numele lui—Moabit Acesta este pirintele Moa. 20 29 30 al a2 33 MM | Cain private),8 Wililord, pand in dita de astidi L MOTEL Si cea mai ténerd néseu gi ea unt fin, si chim nu- umole lui—Bon-Ammi “jifulii_poporih acesia exe pArintele Ammonitilora pan in dita de astide 3 “Abriainit 1a Gherarit as lépailt de fomen aa 411 Abraama plecé de acolo la térea cea de- S spre méfa-di, gi locuia intre Kadesit gi Suri, gipetrocea ia Gherara. $i Alanna dise despre Sara, temen sa: Ea este sora mei gi Abimelecha regele Gherarei trimese, si lua pre Sara. Si Dummejed se arita in visit néptes lui Abimelecha, si dise: Teeé tu vei muri peatma femea pre care avai lvaliiy ef ea. ese femea unui birbati, Si Abimelechi nu se apropiase de d'insa, gidise: Domne! nu cumi-va vel ucide tu fi ustinnes drépta? Ai na cli singurh mia dist: Ea ‘mi este sori? siea inch mia isi: fratele mei este! Bir acésta o facuin in integritatea duimet melo, si ch curdtenia manelord mele. $i Damneded 4 gise im Visi; §1 et soit, cf tu in integritatea Suimei tale ai feeuti acésta, yi de aceea te-amti impedecati de a pécd- toi in contra mea, gi nu ti-ami permisit de a to atinge de d'imsa, §i scuma ina- oesce femed avestul omt, ed elit este pro~ jetil, si se va ruga pentru tine, si ta vel brAi fi de mui vel inupoies, si sell, ca vet muri tu gi toth ce este alt ten. = Si Abimelechii sculindu-se deminésa, chifima pre tofi servil sci, gi tote aceste vorbe Li spuse in augtulii lori Abrasmil, gi-idise: Ce vial ficuti noui? gi cu ce ama péc&tuith in contra ta, de al a- dust asupra mea gi asupra regatulut meii p ati aya de mare? To ai Bicuti en nine lu ceri, care nm se cuvinea si fuel Si a disit Abimelechi lui Abraama: Ce ai vedut de ai ficutit acésta? §i Abraama respunse: Pen- trn-ch eugetaid, vd in loouli acosta nu aste nicl o temere do Dumnedet, si pre mine mé yori ucide din causa demeel mele, §i cu adeviratt, eam eet mie sork, féla pa rintélui med este ea, degi nu Sta mamet mele, simi sedede mie de fomet. $i seoténdu-mé Dummeded din casa parintelut met, efi amt qisn catra d'insa: Asta evte hmndtates fre tare sit mi-o faci: In tot loculii unde vomit vial, Fi de mine: Frate'mi ete! bime- lecha lua of si bol, servi gi serve, sie dede Jai Abraami, gi-i inapo gi pro Sara femen sa 15 Si Abimelechii dise: Eo térra mea inaintea 16 ta, locuesce unde'fi va plicé. $i eatra Sara, \ dise: Evcé, ami dati o mie ein de argintih se - sftahut lah; dood, acévan 4A Be {ie sonpe- yi tot barbatit se | spaiméntaré forte, $i Abimelecht chiama pre | reméntult, ochilor tusintea tuturora cari ota! pe Hing tine, si in totuli: tn si fil jus- tifcata, $i Abraamm se rugh lui Dumne- dei, yi Dummeged vindec pre Abimelechi, pee femen lui gi pre servele Ini, ca si nascdi, Ca_Ighova ineuiase toti: pintecele din casa Iwi Abimelecht, din causa Sarei, femeei lul Abranmi. Nascerea tii Eseasi. Ayara gi Tymaeta alwngast AT Jehova cerceti pre Sara, enmii disc, Ss si Iehova thea el aya, Si Sara concepu, gi miscu lui Alraami tii in batrametele sale, pe acelii timpil, pre candi aa fosti dist; Dumneded, $i Abraami chit iwi numele Hiului sew cel niscutd, pre ea re “li nascuse i Abraama tireumeise pre fiiuli sei Isaacn a opta di, cami ‘T ordinase Dumnoden, $i Abram era de o suta de ani, candi i se niscu Tut fiiult seu Isaact, $i dise Sara: Rist ‘mi ficw mie Dumneded, ed ‘yori-cine va angi va vide da mine. Si ca gise: Cine ard fi dist lui Abraamii; Sara va alipta copii! totus! ei ami niscutit Julai fin la batranotele sale, Si pranculii ereseu, sé fa intercati, $i Abraami: fen ospéti, mare in ditia in care fa intercatit Isaacit, $i Sara védéndii pre fuldi A- garei Egil Ii n&sense ea Ini Abra- ami, batjocorindt ise 2a lui Abrasmi: Alunga pre serra acésta si pre finld ci; c& nu va mosceni ful avester serve dimpreun’ cufiiuld mei, culsaacd, 9: forte red s's pa- rnb cuvéniuli acesta Int Abram’ pentra filula sea Jsmaeli. $i Dummedeii dise Lal Ax braama: 8A nu-fi pari réi de copili gi de serra ta; intra tite efite ‘tt va dice fie Sara, asuulii euvéntuln @i! c& intra Isaacit se va chiima semintia ta. Dar ei gi pre fiulii aecstel serve ‘ln voin face ad deeiad o natime, findii-ck exe semiuta ta. Bi braamd seuldndu-se de deminéti, lua pine gi uni foi cu api, gidandu-le Agarei, Je-a pusit pre umerif el, i ddéadu-é of pranculd, o demise, §i ew mergéndi ritéei in pustiiali Beerit- Seba. $i dupA ce se sfirsi apa din foid, oa epad& pre copili subi uma cirited, §i ea mergéndit geda in faga copiludee in depar- taro de o aruncdturh de arcit; 8 dives ea: Nu voit vedé pre copila murinda, $i ca pedénda fac cu dineuli, “g-indltd vécea gi plinse. Si Dunmeded audi vécea copilalt, yi dngerulii lat Domnedeii strigd pre Agara din ceri, si-idise: Ce fi ewe Agura? mu te teme; cé Dunmegen a auditit vivea copiin- joi acolo unde este, Sedli-te, ridicd copi- luli, gil fea de mana, ci et ‘li. voit face s& devind o naplune ais Si Dumneged \t 18 21 1 12 1B 14 13 1gCAP. 31, 22. 15 ‘idischiee ochif ef, pi véda offnifink cn ap, | cbinimt, fapol ne vomi intéree la tol. si merse acolo, gi-st ampli foil de aps, gi 20 dede si copilulut sk bea. $i Dummedett era cu enpilnia, gi eld eresew mare yi locnia in 21 pus pustiiula Paranty 51 mama ea) luk formed din piméntelin Egipeulut, Himénrude Int Aivanma cm Abimeleckil. Si in dilele aveloa Abimelecha gi eu Pi cholt capuli ammatet sale vorbiati lui Abra- amd, divéndd ; Dumnedet ete ou tine in- 28 tra tite edte fuel tu; §i acum juri-'mi pe Dumneden ives, ci mu vei ming niet mie, uivl fluid men, nict uepotiloria mei. Ci tot asemenea buniilate, ce ef fi-ami ii- eutl, sri faee gi tu mie gi terrel in care 24 petrec tu. Si Abraami. respunse: Juri. 25 Si Abraami se planse la Abimelechd pentru o | fontiink de apa, pre care servii lui Abim 26 lech # Yipiscrd, $i Abimglecht dise: Nu seiil cine a ficutt ‘acésta, ei nicl ty mi-al 27 spusii, nici ef ami augiti pan’ astidt, Atunei Abranmi Ind oi 53 boi, si Je dede Ini Abimeleehii; 28 ji facuré amindini legiménti. $i Abraama puse Ia 0 parte gepte miedre din turma ex, 29 Si Abimelech qise Ini Abranmd: Co sunt a« ceate septe mieire ce tu le-ai pusit la o parte, Gi ela dise: Aceste gepte mledre le voi lua din mina mea, ca sa’mi fle mirturié ci 1 ei ama sépati fOntina acésta. De acces 86 num acestd loc Beera-Seba (fintdaa jux $2 réiméntului), c& aminddoi jurara’ acolo. © $i aga. cl figura legiménti la Beeri-Seba. Apot Abimelechii ca Pichol& capuln armatei sale se sular si se intérserd inapol ia , imén- tuli_ Filistenilorii, 44 «BI _Abroami planta ciriteit in Beeri-Seba, gi chfam& acolo numele lot [ghou.’ pre 4 Dumnegenli eternitite, $i Abraumm pe- trecu in paméntaha Filistemlora multe dile. Sutrificarea Tut Toact. 22 QI! dups aceste Dumneden cerca pre A= AD braun, sii dise lui: Abranme! gi elt respunse: Enecémé. §i dise: La pro. fitulii teu. pre unieuld ted,” pro care ld iubesci, pre Tssuet, si mergi in piiméntulii Moria, gi-ld adi acolo in cloeausta in unuli din muntit cari "void dice. 3 $i Abraami seulandu-se de demfinéfa, pus gé0a pe asinuli sed, si lua pre diol din Fervil set gf preleanct auld seb, sidespicindi lemne de lovaustil, se sculii, si merse la 4 loculii ce-1spuse Dumnedet, A treia di ra- chedndu-gi Abraamii oehil sel, regu locufi Side departe. $i Abrasmi dise servilora ser mauetiaicea cn asinulil; c& ea cu bi- fa ne ducemil pink colo, ca si ne in- £ a, gi se feu signtitort, §4 locuia in mindiei improuna, §i Abraami lua lemnele cele pentru ol caustit. si puse pe Isaact fiulé sen, Si mein ud foculi si cutitula; $i mersera a- Si Isaach dise In A- 7 | braamii, parintele sea: Tata! gi eli i ree spunse: Eacvé-mé, diiule! si a dish: Faced, wei focnlu gi lemnele, dar dea de olo- canst unde ee? §i Abraami dise: fiuli § mea! Dumnedei se va provedé de dea de olocausti; si morsord amindwol impreund, Si dupa ce adjunserd la loculii, la caret @ dise Durmnedeii, Abraamn zidi seolo altarit, yislidi lemuele; gi leg&ndi pre Isaac fiiult seit “Iu puse pe altaritt deasupra lemnelori. $i intindénda Abramnt mina, lua cupitula, 10 ca si junghie pre fii set. Dar angeruhi 11 lui Tehova ‘i strigd din ceria, dicéndu: A- bradme? Abrasine? Si olf respanse: Face ma Si dageraft dise: Sa mu punt mana 12 ta pe copili, niet ski faci Jul ceva, ch a- cuit cunosch cA tu te temi de Dumnedet; fiind-e& tu n'ai crutata niet cbiard pre filuli tell, pre cela unicil ali tet, pestra mine, Si rAdicindu-si Mbraami. ochil sel, se with, 13 §i doc# inaintéa lui uni berbece cu odrnels. - ineureate intr'unt desigid; $i Abraama merse gi lua derbecele, gield sacrifind olocapstd in Tecula filului sew. Tehova-Jirebtt (Domuuliz 5 ceea pani ustidise give: Pe muntele lui Jo- hoxa se provede. i dugerult lus Jehova strigd lui Abraama 15 din cerii a died éra; $1 dise: Miami 16 Jurati insu-mi asupra mea, gice, Jehova; eA a Pleuti aedsta, gi n'ai erufai nici e chiarti ful tea, pre celii unict ali tet, ‘& ei te voli bine-cuvénta, gi voi immulti 17 semintia ta ca stelele ceriului gi ca ni- sipuli de pe termurile marei, gi cé semintia ta va stépdni portele ueamicilora sei. Si 18. intr semintia ts se vari binc-cuvénla tte nfiunile paméntulal, ci ai ascultata da yéern mea. $i Abraamii se intérse la. sorvii sei, qi scu- 19 landu-se of mersi impreund la Boerd-Seha, $i Abraami locuia la Beera-Seba, Fomilia ti Nahai; mértea $i immorméntarea Soret. Si dupii aceste se vesti lui Abraami, di- 20 cdedd; Eaecé gi Milcha a nascuté fit hut Nahorii, fratele teu: Pre Uni, Antéiiends- cutuli tut, st pre Buzit featcle avestuia, si pre Kemneli parintele lui Arami; $i pre 22 Cheseda, si pre Inzo, 9 pre Pildagi, gipre lidlaft gi pre Bethueli, $i Bethvelii nésou 29 pre Rebeca, Pre acesti opti ‘i ndsen Mile chs. Ini Nabord, fratele lui Abraami, Si 24 a $i Abrana chitma numele loculal acoluta (4 } i. ceyo I MOISL coneubing Jul, eu numele Reuma, si oa niisou | pre Tebahit gi pre Gahamii gi pre Tahagit si pre Mancha, 28 QUI ditele vietei Sarel furd 0 sutii dito S Geel si septe de ani; acvatia furd anit 2 vietet Sarei, Si muri Sara in Kiriatii-Arba, care ews Ebronuln, in paméntult Cansam gi Abranmi veni aeoto, ca wh boeéscl pre ra, si sa o pling. 5 $1 Abraamit se seul de Magis mortull 4 pi vorbi fillora lui Het, ieedi: Strait mind ett gi mimernied intro voi, dati-mi o maid de ingropaciune, ca si tmmarmén- tezi moriulii mei Winaintea mea, 5 St fii lui Het. respunserd lui Abraami, di- 6 cétdu-i: Domnule, asculta-ne! Tu intre noi esei principe x Ini Dumnedoti, immormén- tézi-ti mortuli teti in celi mai alesa d’in- tre mommintele néstre! Nimenea diintre noi nu-fi va refusa morméntulit seii, ca si mu-(f ‘tmmorméntezi tu mortula tet. 7 Atunci Abraami se ridic’, gi ge prosterau ‘imaintea_poporulul ferrel, inaintes fillord lui 8 Heti; Si lt vorbi lora, dicdndi: Dach este ou Yoea wistri a. et 4 mormenter wor tulit mei d'inaintea fegei mele, useultati-mé si vé rugati pentru mine la Efron@ fimuli lui # Zoart, Ca elit si-mi dea pesceroa din Machpela, care este 2 Ini in marginea tér- rime sale; pentru tot argintulii ce face si-mi-o dé in medilocula vosira, do mosis de ingrapaciune. $i Efron sedea intre fil ut Hebi. $i Efronit Hetenki respunse Ini Abracunti in aidulit filorh Ini Hetti, a tutulari ages. tora cari inteati pe pérta eetatit sale, di: 11 efndit Nu, dommult: sted! aseulea-ne! 6a "y dai térina, yi-fi doit si peseeroa care este intr'insa, acesta tio dai inaintea ochiloria filort poporalni mets ingrépa-ti mortulit Lot. 12 $i Abram se prostermu - inaintea pos porului jerrel, $i vorbi Int Efronit in an- 13 dul poporului ‘ferrei, ieindd: Davi tu i foliti, rogu-te, asculta-mi: “eit argintuli férlimel (i-li dai, primesce-i de la mine, 31 voit ingropa mortuli: mei, 1 Rikfond respuuee iu Abrauma, si dise Hieine, domnalii mei: O ducald de pi- 45 méntit ce Jace patru sute siclii de arginti, ce exte acésta intro mine gi tine ? Ingropi-fh mortulil teit $i Abranmti aseultd pre Efronn, sieumpani Abraamit lui Eftonit argintulii despre care yorbise in auduli fiilora lui eta: patru gute “siclii de arginth, mergdlart la ori-ce negu- 17 titori, Si aga térana lot Biron de Ia Machpela, cca din dreptulii Mamrei, 2 {érana efitu si pescerea dintr'insa, si totis herii de pe férdna, 51 Loti caprinsula a- Ww 16 cela jurii imprejura, Se intdri lui Abraami 18] ca stepanire a sa inaintea ochilori filler’ lui Hetil, @ tuturori acelora cari intrai: pe porta cetiitil sale. Si dup'scésta Abraamil immorménti pre Sara femea sa, in pescerca din térana Mach- pela, in faga Mamrei, ¢are ext Mbronulii, in paméntalit Canaama, §1 se intari Tut Abraamo de cétra fiit Ini Het térina gi pescerea din- ininsa do mogiti de ingropiciune. 19 20 Ansoeirea Iwi Teadeti eu Rebeca. BRAAMU era hétranti gi inaintati in 24 qile, si Jehova bine-cuvéntase pre A- braamit intiu tt dise Abraama ser- 2 volui sei, o@lui mal vechid din casa sa, care ert mai mare preste tote ale sale: Pune-tl, rogn-te, mana ta subit eépsa mea; Si-mi jurd pe [elova, Dumnegenir erin Tu gi Dumnedeulit paméntulu, ca tu fi Iulul meit nu vei Ina femea dintre fetele | Cananeilori, intre earii locuesed efi; Ci, 4 ch vei merge in piméntuli meii gi in lo- culd naseerei mele, si vei Ina femea filului mei Isanet $i servulit YI vespanse: Péte ed nu va vré 5 fecidra si vink eu mine in piméntulii a- eesta; atuned inturna-veiii pre filult. toi in paméntulit aecla, din care af egitii? Si Abraami "i dise: Fereseu-te, ea nu 6 cum-va ai re'utorcl pre fiw met acolo, Lebows, Dumnedeuli ceriului, care in’s luati pee mine din casa parintelui mei si din pix indutuli nascevei mele; si care mia vor- Dit gi mi-a juratii, qicéndi: semintiel tale voli da piméntuli, acesta: elit va trimete pre amgerulii seti inaintea ta, yi tu vei Ina de acolo fumed fitului men. Si dacd fe- 8 cidra mu ya voi si vin cu tine, solipatit set fi de accsta juraméntii alii mei; namai si ou re’ntorci pre filulii mei acolo. Si o servulli puse mina sa subi eopsa lat A- hraami, stapinulii seh, gi se jar Int pen- tra Iucrulit acesta. . Si servula Ind dece cimile-din cimilele 10 stipanalat set, gi merse, cnéedt in mina sa din téte bunatatile stopanului seti; i sou~ Ifndu-se, se cluse in Mesopotamia, la veta~ tea Ini Nahori. Si eli, despre séri, pre 1 cindi ele cx seoteat apa esiati, last genunchie eimilele afari de getate. tt ‘ de xpi ii : i disc: Ichova, Dumuedeulii stapanulut 12 mei Abraanit, Itogu-te, ca Si ami iutelire forieiti astidi, si aratai mild stepAnuini medi ‘Abraami! Eeeé ett stoi lings acésts fn- tina de ap, si fetele Jocuitorilarn din ce- tate evil, ca sk scols apa: Bid dar, ca fee Lt cidra citi care youd dive eli: rogu-te, plé- k 1a3 : CAP. 24. 7 ca-{i védra ta, siemi da si bétiy gi ea varre- spunile: bea, aj fii, a, dep Labanié. desircin’ cimilele, si de- si nutreti eimilelora, gi apie 9 laid pentei picidrele Ini, si pentra picidrele ei) ser Sinenilorit cari erat: cudinsult. | $i-t pu i rail cunisce, ii inaimte de mimoare. $i eli dine: F suuluil ane | voit minea, pani ce uu voit vorbi gele ee 18 $i inainte de a mautui ln a sorbi, | amn de vorbiti, $i Lebanit dise: Vorb Seed Rehooa, fia lot Methueli, Hult Mile | Si cht adige: Ba seine servalii dat ¢ chei, femmes Iné Nahorti, fratele Int ADraanm, ami: $i Tehova a bine-cuvéntati pre ara, avendi vedra sa pe umeruld ol. | stépanull met Torte, yi clit s'a miriti; ca ti fuga Hrumésé forte, leolora oa, |ia dati Int of gi bol, yf nuril yi arginti, 2 n'o cunoseuse pre ex. Siew po-|yi servi gi serve, cimile gi asin. Si Su- 36 3} impléndu-sivé- |r, femea stépamului met, nou stépamulni Si servali “i a-/ moi fin Ia bétrénet ei, gi eli dede a- ‘ime, ragu-te, si | costuia tote cate ace el. Si stepinnlit mei 37 gorindu-se Ta 17 dni, se sui ei sus Jorgit inainte 18 Tai pugina apa din ¥éd Siegel re | wa junta, dicéniit: Tu si mn tel fiimlai meit spunse; Bea, Domoulir meu! si ea indata | fomed din fetele Cananeilord, intr’a elrore dindu’ védra'sa josti, o Ind in mind, sii) piménbi locueselt eit; C1 mal virkost st 38 dede si bea, Si'dnpi-ce i dede Ini si hea, | mergi ln eas pliriutel 1 aise pentrn cimilele tale voit sedte, | imei, si si tel femet pina oe vort incets de béuti. Si curéndi | discia stépinului mei: Dard péte feciéra mm degertiindw-si védra sa in adiipatore, alergit vin cu mine. Si ela mi-a disil; 40 Gri-gi la fontand, ca se seith adtas gi sedse pe a ciraia.“edrare dmbhe ef, wi 21 pontra téte wimilele lol. $1 evestit Omi i= Te iingerulit seii cu tine, gieti va dame~ Frinducse de iV'insa. tons, cole sf cundsed, | rucire in calea ta, ca tu sé iét femes fitulut dack Jehova a ficutit si prospere calea hn | mei din némmli, med gi din gnsa parintelat ai mu, invent, Atanet tu vel # sckpati: de jurtimén- 41 $i dupi-er camilele imectard se bewta, [tuk met, daci te vet duce la.némula mes A umulit accla o veriga de nani de aurd, | si ei nuff vorit da fie femed; atuncl sodipatii 3 4g x de jumitate de sieln; si ditoe bei: | velfi de juriméntuln med, Sc venindh astidi 42 pentru andnele ef, grelé de dece |i acdsth fontind, amit dist: Tehowa, Dum- chy de aur, Sit dise: Ao cui fith exci | nedeule stépiuului mei ‘Abrus! dack vo tu? Spmme-mi, roga-te! dre nu este in esti, ca ef xi ami norocit in cules pe enre 2 parintelui fet loci, ca not st mainemi 4amhlu, Rect ot stati ling’ acésti. fomtina 43 ea Eo respunse: Bit ait fifa int Bethe vie api, si va fi, ca fockbrn care va egi ‘ca si fitula Milehej, pre care Vu unsentir e svdtit apd, ‘i volt dice: DA’mi, rogn- Nabord, Si ex i mai (ise: Paie gi nue | te, si-beu pugind api din véden t#, 9] ea'm 44 tre{it sriat multe Ja wel, cumi yi Ioed de | va respundes Bea tu, gi dup'acera si pentru mast. omulu acesta’ se inchind yi-se | cimilele tale voit sedte; acces wi fir femea prosternm fna Tehova; Si dise: Bi-| pre care Iehova a otirit’o pentr fitubi sté- he=scuyentatin sa ova, Durmnedeule sté | pimului met “Mat ‘nainte de a stiri ef 46 panalat meth Abraaiiiy care ‘n'a depiirs | cuvéntulil aceste jutru. dinima mea, 6c¢8 Re- fata mila adeviruli sii de la sté | heen eyi, eréndé védra pe umerulll seth, gi pint wet; pe wile were mia ca pogorindu-se la fontini a seosii mpd; si et spre nine Jeliors In cass Tratilori: ste jeaimiil fist: Tnsti-me, roguste, si bea! Gi 16 buen | va cnrdndia gia datit védra jest de pe wnerd ira aleve gi spuse in casa mumei | vi, si qise:*Boa tu, gi voilt ad&ps carilel: Si fie ageste intimpliri. $i Rebeca avea! tale. Si-eit ami hintt, gf ea mia adiipatt i trate cif nucle Labasit, gi 1 i ciumilele. SL eit o intrehaii pre ea, die 47 Tog da aeclit omit utara la fini, Gi y candi; A cul fkt rack tu? yi ra respumse: it adat ffia let Bethaelé, fiuld Twi Nahorii, | pre caré “i Vw miseutn Milea, Munel. et puseitt verign acésta la nasuli: oh, (iarile la manele ef. $i ct mb inehi simi si Gece aeesta. sta Hin thé prostermuia inaintea lui Iehowa, gi bine= Vile finting. $i fathers “i dine cavéntaiit pre Johoxe Dumifedenti lt As iutrn, hine-cuvéntate ola ui [ehuway pentru | bruamii, a stepanular mei, ear ea ule drépti, ca efi si seit i Aa 2 pie vedi oll veriga due mts gi hh rele lu manele survret sale, si dupa cuvintele Ruboce’. sora » tinse cortulit sed, pentra o suté Kesile; $i azedi acolo altarid, pre carela nomi; El Elohe-Israeli : Ci bi, F4 QT Dina, tila Leet, pre care acésta o niseu- Sse lat Tacobs," opi an al v6g6 pre fs = tele loculu. Bi Sechemm, fille: Int Hemorit Heveulii, dommitoruli jerrel. vedénd'o, « ]us, sx eulsi cu Winsa, gio umili. Si anima se alipi de ‘ ina,” fifa imi Incobi, gi eh mm pre ft, vorbindu-i fetel dupre Anina oc Sechamn vorbi parintelui set He- mor, dicéndi: lea'mi pre eopila aeésta de 5 temea, Si Incobit angi, c4 Sechomi ari fi pangéritu pre Dina, féta su; gi fill Ini finda ja campi cu yitele Inf, Ixeobii tacu pani se intérsert ef. Sh Tlemorit, piriutele lut Sechem#i, morse 7 la Tacobit, cx si vorbéscit cu d'insuli. 8i tabi ful lui Tucebu veniré de la campi, si da- ca sudirs, se intristari acei dmeni, gi se aprinsers de jovte, ci fapt de Tasine ficuse el in Israeli, ealedndu-se cu feta lui Ixcoba; ei cesta nm se cuvinia ase faci, > _ Si Hemori |i cuvénté lori, divénidit: Avia tlinlai med Sechem’ doresce de fata 5 4, rogu-vé, dal-o lut ite famed. Si v6 seuscrith ca not; dafieui woii pre fetele re, vi pre fetele ndstre lungiele vont; $i nol; deus piméntull este ina- acs vostri, locuifield giclt strabatett pre (Dvinnedeit este Duminedeuit ela, gi vi céptigalt intinguli: stepiuir’. Si fobent dise pariutelai ei gi fratiloru ef Si atu charit inaiutea vdstra, gi ce-ii veti dice ds-vi-voia ; Cereti de la pret catd de mare, gi darurt de uunti, da-vi- voit cumi mi refi dice; uumal dati-tmt co- pila de femea! . $i fit Ii lacobi respunseri Ini Sechema i lui Hemori, parintele seii, si li vor- ira ou viclegugu, ciel oli pingarise pre $i lidisera lori’; Nol uu ai cesta, ca sk ama pre sora nostra unui lirbatd neciremmeist, bina, sora lara, ch aeésta de ocari ari nod, Dart eu acésta putemi si ue invaimi cu vol, | daca gi vor v8 vegi gi vett cireameide pre tufi cet de parte harhatésch (intra voi. “Atuuet nof davomi fatele nés- tre voiii, gi pre ale vostre Iua-le-vomi peu- tru uot, yi locui-vomti_cu-vot impreund, i f-vomii uni poport. Si de vot am ne veli ascults, ca. sii vé cireumeideti, noi ni vom, Tua féta nostra, gi voma plea. ® plicuri aceste ouvinte lui Hemora gi lui Sechemit, fitulii lui Hemori, Si téne- Tula nu jntargié s4 fac’ acclti Iucru; ‘c& lui i plivea féta lui Tacobii, si eld ere cel nai méritit din toft acet din casa piriutelu sei, $i Hemoré si Sechema filulii sea venira Ja porta cetitil lor, 9i vorbira citra-dmenit cetatit lori, dicéndi: Acesti cmen! aint de pace, si locuésea cu nol acest paménti, si shld stribatit; gi écoé piméntult desebisi este de pmindiioe latutile peutey dingil noi vowi lua pre fetele lard de femei, si lori li vomii da pre ale ndstre. mat cu acésta eonsimtit barbatii a lecuicu nol impreuus, yi si fimo und poporii, dack titi partes birbitésca @intre wot se ya circumcide, cunii aie gi el circumeisi. -Tu mele lord gi averea lori yi tite vitele lori, aa nu red ale néslre? numai sé ne ins voimii en @i, Fi Yori loeni ew noi impreund. |§i toff ces ce esirk pe pdrta cotati lu ascultara de Hemori gi de Sechemi, diali seit, pt se circumcise tata parten birhatésed, tofi cel ce epiail pe porta eetitit Ini, Sia tela di, cindi ersi im durere, doi din fii Imi Tacobii, Simeout gi Levi, fratii Dinei, Inari fie-eare sabia sa, gi is trai cu indrienéli in votule, gi ueiser’ | tobi partoa biirbitéseii, Si uciseri oF si pre Hemorii si pre Secheni, fiuld sei, cu as- eutituld sabiei, si lunri' pre Dina din aga, lui Sechemii, gi se dugeri fit lui Jacob’ se arunenri asupra célori ncigl, gi pridari cetates, ciici ef pingarisera pre sora [ord ScUi luari vile gi vitele gi asin lori, gi lott ‘ce ere in catate gi pe edmpi. $i’ Inara Dark nu- 2 aT cat 1a Ik 19 20 2 on 1S a35 i spre copiil lori gi te- daseri captivi: gi pridard totu ve era in ensele or, Si Tacobi gise lut Simeoutt gi lui Levi: | Voi forte nfag. turburati, fivéudu-mg uritéi Jocuitorilory pimutulut acestuia, Canaanci- ori: yi Ferizeilord; 91 ef pucint fimudit en numeéruld, si ef adunindu-se as vorti si me vorli perde pre mine gi easa mea. Eari ei qiserd: Se cueisea dre Bi fei em sora néstré ck eno meritries Tacobe ‘neleptionesce votutia vom ta Hetheiis Mirtea ftovhedes. 21 Dumnestei gise lui Tucobii: Scdki-te, SY suerte la Bethi-eld, gi locausee acolo; gi fi acolo altarii Iai Dummeded, celal eo Sa araiati fie, cimdi af fugita ‘de d'ina. intea fratelur tai Lewd. $3 ise Tucubii ef trli casa sa gi eit. tofi cei eo erat cu Wingula: Lepadali pre lei cel sirdini, eari sint in mediloculd vosten, gi ve eurltiti, ivi echimbati vestmintele véstre, Si seu- Tinduens si ne suimi lx Bethii-cli, eu eit sit fui Dumnedeti, care ma aseullatii in gia necazulai men, ji a fostit miné in calea im care ami fmblati. ei didurt Ia Taenbii pee toi (eli cet stdini cif erat in manele luci, si verceli cari ereié in urechiele lori. Si Iacobivi a: unse subi und stejand ling Sechemt. ei plocard; si fu spaima Ini Dumnedeiy pe tetdtile cele ‘de prin prejuruin lori, s4 mu urmériré pre fil lot Iaeoba, $i Tacobi gi tata multimea ce er @inguln adjunsere la Laail, cure cate inp méntulii Canaan, 51 count we ohtamad Beth eli, $1 zidi aeolo alturid, si loculéa acela ‘i! chiomi Elii-Bethii-elii (Duaaeslendi Bethi- ehulyi); c& acolo Dumnedoa i sc aritt lu, edudi fugi eli de d'inaintea fratelut set Acolo muri Debora, doica Rebecei; si fu immorméntsta mai josti de Rethii-elii, sub unfi stejari, si-li mumi pre eli: Alona-Da- emt (teiarahé. pliner Si Dumnedeti Griegi se avikt tut Ia) tobu, candi se infoveen eli din Padant-A- | rami, gi-lu hine-ceycnta. Si Dumneded ise vite Numele ton exe Lacobii; varé numele ted nu se ya mai chidma Ia- | cobi; ci Israeli va li mumele tell, Asn hii’ nucle lui: Israeli. Si Dumnedet | i dise tui: B Dumnedeuli cela | tot puternictt: Gresee gi te’mmulfesces po port, si muliime de popére si, so nisca dlin tine, ines si regi vorm esi din cépsole | tate; $i paméntulu care Varma dati - Abraamn st lui Isaact, tie ‘li void d semingiel tale supe tine void da piméntall faut avolo ult iat 1 MOISI * wee. Si Damnedet se inalti de la dius sult din loeuli unde vorhise cu insulin. $i Incobi puse stip intr'aceli loci, unde | vorbise ca d'insuld, stalpd de pétea, si li- | batiame yérsi presto ina, gi ‘oleid tur deasupra. Si Incobii chiamé numele locu- 44 lat acoluia tule vorbiso Dumncden ex ain= suli—Bethi-elii, ‘Si plocart dela Gethit-cla, yi fiinda ino 14 loc#t pau’ £3 ajungi lu Firuta, Rachela uduca, gi avn greutate mare in nascere. Si nis. 17 Géudd ea en grentate, disc mégi: "Na te loine, cgi acenla. HH mld AIS, § siulletula, {ow morta), ew chiama namelo x Tul it—Bon-Oul (ait alurered inate). Gxt pirlntele se i numi Beniaminu (sliuft ep: fei). Gi aga muri Rachela, gi fa immor- 19 méntati lings, colea catri Efratn, care este Botha-Lchemt. Si lacobit puso sudlpi dew. 20 supra morméntului el, care se give stilpulii morméautalis. Rachele! pant iu gin de asta, $i Lsrucli loc, gigi iutinse eortuli sei 21 dingole’ de Migdali-Kdari- Si pre candi Israelé locuia in piiméntuli: 22 acela, a mersi Rubenii, yi se cule& en Bilha, concubin, pArintelut sei: gi Israeli audi we cine oe eo Fonattia lui Facobins mitten 72 tnimurmenteree det Si fil Iu Lacobii furs. Leoi; Rubenti dntiit-ndscutulii Ini lacobu, si Simeoni, si Levi, si Inda, gi Isachara gi Lebalonit, Fat Rachie: Towel i Beniamimi, 24 Si fil Bilhei, serva Rachelei: Danti si Nef 25 tali, Si. fill Zilpet, serva Lect: Gadi yi As- 26 sarki, ‘Acest furti fifi lui Tacabi, cart i se niseuri Ini in l'adani-Aramii. $i lacobit yeni Ja Isaacit parintele seii 27 Gh campice Namrei, én Chiriathue Arba |re ete Hebronulii, unde ait fasta petreentit Abraamit gi Isuact. $i dilele lot Isuacti 2d 28 fosti: O Bath opt-deet de ani Si Isaaci, 29 spre-ddece. Fil 23 dindu-si sufletuli, muri, si fa adaostt la po- poruli sen, bétrana Esai si Iacobi, fit lui, pee sali “11 acoso silat gonerajiunile Inf Esait, «- 36 vee Filomi: Esai gi-a huatil femoele sale d'intre fotele Cananeilori: pre Ada, fila lui Eloni, Hetewin; gi pre Obolibama, fin lui Ana, nepota luf Zibeonii, Heveuli; pro Basmati, fia Ini Ismaeli, pre sora lui Nebaioli. $i Ads miseu lui Keaii pre Eli 4 fait; si Bagmmati niscu pre Reguelu $i 5 Obolibama miseu pre. Teusi si pre [alamu, gi pre Koraha. Acestia aie fui lui Usail, Cari ise niscura Tui in piméntula Canaan, Ri Esai ‘yi lod femecle sale, gi fii sei, 6 alii de dile. Si ‘la immorméntaraCAP. 36, 37. 20 + tunnel sale, gi tite vile a care o iigonisise ela in pamén— aan, si se duse in off piménte ~ ja tratele sea Lweoba, Ca averite lori ari forte, gi mm puteai ef locul in- i locula” unde Incuid aut putea le pre ck pentru melfimea yi $i Esuit loeni pa muntele Soiru: Jom Eda Si aveste oat genceatiunile Ini nitele Edemeilord, pe muntele Seir viut nomole ‘filorit Ini Fsait “tal Ade}, famed ut Esans gi Re- ce= timili Bagmatel, femea lut Esai. i vit ford: Temani, Omari, ‘Telo, = vatama 3i Kenazi. $i Timma era coucu- sa Inj Elifaza, fitutn' lui Ksati; yi lui Eb vei“ nfiscu pre Amaloki, Acestia fur ai Adel, fomed Ini Esa. Si fii lut Re- suelil furl aeestia: Nahath, i Zerabi, Sam- ma si Mizza. Aeestia ait fostti fiif din Bag- ati, fomea Ini Esai. §i acestia furi fit Cholibamel, fia lui Ana, neptita lus Zibeondi, / femea ui Esai, pre cart ea i nisou Int sai: Tougii, Lalami §i Koraha Acestia say domnitori din fii lui Esai: Jin fli Ini Elifasi, a Autéiii-néscutula Lut Esiii: domnitoralii Temanu, domnitoruti O- ‘nur, domvitorulid Tefo, domnitorulii Ke- © nazi. Domnitoruli Korahit, domnitorali Ga- tamil, si domnitorulii Amalekn. Acestia. eat domnitorit din Elifasi, din paméntulit Kdu- weilori, Acestia furd fill din Ada. «$i a a «int dommitorit din fii lui [tegueli, tiulu Int Kseti: domnitorahi Nahati, dom- nituruld Zerabil, domnitoruli Samana, dom- uitorula Mizra.” Acestia sat domniteri) din Regueti, in piméntuli Edameilori. Acestia ib rue fit dim Basmati, femea Ini Esai, $i awestia siti’ demnitorit din fit Oholibamet, femea lui Esai; domniteralii Tengii, dom- nitorulé Laami, si domnitoralii Korahit; a- vestia ju domnitorii div Oholibama, ‘fila 1) Anci, femea lui Esai. Avestia s@at fii Ini Esnil,, gi acestia sit domnitorit d’intre el. Esat este Edomii 0 Acestia furé fiii Ini Seirii, Horeulit, lo- cuitorii acclui piménti: Lotant si Sobalii, ibeani, gi Ana, yi Digont, sf jeri gi ni. Acestia fark domnitorit Horeilori, fiii Ini Seira in paméutulia Edomi, Si fill Ini Lotant fur: Hori gi Hemamiiy si sora ni Lotant, Timna. $i fil lui Sebald fu é qoestin: “Alvanii gi. Manaliati' si bali, sale, gi tite sufletele din casa sa, | Awa fwd avestia; Digantt gi Oholihan: sale, yi téta Ini Amal Si fit lar Digemt fara stia Temdanti, i Bghanti, si rant si Cherann Si tit Ini Eferd surri accstin; "Bilhawi 31 27 daavanit gi Akand, $i fil Ini Diganti ur acostia: Uzi si Amani, Avestla fur dom- nitorit Horeilorit: domuitorulu Lotani, dom- nitorulii Sobalii, domuiterula Zibeonit, dom- nitorulii ‘Ana; domnitorali. Jdisomi, dom- nitoruli Rjeri, domniternin Diguit. Acestin #0 | fur# domnitorit Horeilari, dupre siruli dom- | niet lori: in piméntula Seirtt. i acostin flav vegil, cari domuiri in 31 paméntali: Edomulni, mai ‘nainte de a domi regi preste fii lui Isracka: Bela, Giuli Ini #2 Beorit, a omni numele titi sale ere Di rindi Hela, in loculi Iut domui Tobabd, fitulii lui Zerahit din Boze. §i murindii Iohabi, in loculii 4 Jui down Hujamit din pawéntuln Temaned Jort, Si murindi Huganvi, in loculé lui domni Hadadu. fiuli loi Bediadi, care hitn pre Madianiti in cimpia Moabitiloru; si numele cebitii sale era Aviti. i muriudii Hadad, 36 in loculd Mut domi Samia din Masr ‘Si murindi Samla, in loculit lui domni Sau! din Rebobotit Ifinga riv, $i inarinda Saula, in Joculit lui domni Baali-Hanami, tala luk Achhorii. Si murindi Baala-Hancot, fifulit lot 84 Achboru, in local Int domni Haduvii; gi mumele velatit sale sa Pabu; si namele femeei sale fu Mehetahelii, fétu Matredei, a fetel lui Mezahabis. Si aceste int mmole domuitoriloré din 40 Esai, dupre alo lord némuri, lupre locu- rile lori, si cu numele lori: domnitoruli ‘Timna, domnitornlit Alva, domnitorulii fetetit; Domnitoralit Oholibama, domnitorula Ela, 41 domnitorali: Pinout; Domuitoralé Kenazi, 42 domnitoruhi Temani, domniterali Mibsaria; Domnitorulii Magdield + domnitorulti Tramii, 45 Acestia fied domnitorii din Edom, dupre locuintele lori in piméntnlit stipanired lora. Acesta exe Fsaii, pArintele Edomeilorii, 1 Tacobi locut in. piméntuli, unde a 37 SS) potrecutii pirivtele soit, in paméntalia Canaan. Tears faite ot Tacuba: Ley citi oi whet ate ragis'ser $i acdsta este istoria Ini Iucoba: Tosefti cra de yopty-spre-dece ani, si 2 pascea turmele cu fratii sei, inde te ~ nérd cu fit Bilhol yi ai Silpei, femecle pirintelni set. $i loseii spunea pirintelai -\ Selo yi Onami. §¥ fit Ini Zihoanit furd | sed vorbols cele rele alo lori. $i Isracht 3 _ Ain gi Ata. Acesta calde in, pustiit, cand ssinii pivintelul soit Zibeoni, fincea | fri vel T Ana, oa-|iubia pre fusefii mai multi de cit pre tobi ch chi orm fii ala hilehnotelori fii Lui | salo; gia feu lui haind postr fratit 4sei yééndii, ol pirintele Jord ‘lii tubesce pre elii mai multi de cata pre toi frafi Ind, ‘la urind, i nici vorbA bund nu putestt vorbi_ cn d'insula. $i Toseft visk uni vis, tilord set: gi pentru accita ‘et “li urir’ gi mai multu. §i ela li'gise lori: Ascultati, rogu-vé, visulu met, pro care amt visatu: Facet! noi legama snopi pe edmpi, si écce snopulu mea xe ridied, gi sth dreptt; gi sto it vostri, incunjurfindu-t#, ge prostervura wintea soopulul mei. §i-fra{ii sei disera catré d'insula; Ad nu cumii-va ta vrei s& te faei rege preste noi, gi si domnesci-presto nol? Si ef ‘lu urir& si mai multi pentra visurile “Ini gi pontra cuvintelo Ini, i eld | mai vist gi alti vi ii spuse gi pro a-| cesta fratilorn sel, gi dise: Eacct mat xi unt visi; si éccé sérele yi lune yi unti-spre-dece stele se prostetauré mie. $i spunéndit eli aceésta parintelui soli gi frati- Jord sci, "li musird parintele sei, piri dise Ce felit de visit este acesta, pre care “it vi sagl tu? Nu cumit-va s& venimi noi, et si mauma ta gi ftafii tel, si ne prosternemt tie la pamenta? §i frngit set “It invidia’i, ear piirintole seit finu aceste cuvinte futree aine. 12—ee $i mergénda o diniéré fratit set sh psc 13 oile’ pirintelui lori Ie Sechemii, ise Ts- sacl catré Tosefi: Au frafil tel mm paescit cite In Sechomt? Vino si te trimeli la Wingii, Si eli i dise- Faced-me! ii gine: Duete de vedi, dact fratit tei si vitele sat bine, simi da cuvénta,, §i-ld tramese. pre | Winsuli din valea Hebron, gi elit ven lig spuse fra- | 6 Ww il Ww 1A la Sechemi Silo afla pre eli und. bar- batt, gi fecé elit ratacia pe campo, yi biir- batulu ‘ld intrebir pro elu, dicéndi; Ce 16. 7 cauti? $i ele respunse: Pro frafil mei cauti; spune'mi, rogu-te, unde pasca’? $i bach: tulu dise: Ei plecard d'sici; caei "i audit dicéudu: S& mergemi Ia Dothand. Si Tosefi | se duse dupa fratit sei, gi-i afld In Dothanti. Si ei ‘li végurd de departe. §i pana | a nu se apropia eli de d'ingil, ei Beast | plani: vicléna in coutra lat, ca sali omére. $i ei diceat unula eétrd altula; Beee! Vi sitoriii acela vine: Venifi_ dari sali o- | moriat, si sili aruncimn intr'uns din »- ceste cisterne; gi vomit dice; Féra rea la mancatti pre d'insulii; gi vomi vedé ce vorti IR 19 20 Sf visorle lui, Aveste nujlindu-le Rubenti4 ‘Th scapa din manele lori; caci @ipo: SA. nu 22 Wu omorinm pre Pinsula! | Si RaBenii li qise | Jord; Sa ou cersati sange, oU}G arancati in cisterna acesta, cea in pustiit, éet mana | ‘véstra. nu o puneti pe dinsulii; cael cerea | sili scape pre elt din smanele lori, gi si'Td | dee pirintelui sea. | 1. MOISL. Si Iosefii indat& ce adjunse In fratif sel, 23 ei ‘hi desbrécard de haina sa, de bain cea pestriti, cea de pe d'insuli; i ei apy cdindu-li, “li aruncar& in cisterna; pi th terna era degérti, nu era apa intr'inse. pol ef se agedard, ca si manince pane, gi fsindu-si ochii, se ultarl, gi Goce cxra- vani, do Ismachti venindi de la Galaada, gi clmilele lor inotireate de timaia si de Dalsama gi de swirnd; gi merges’ ca sa fe duct Ia Egipti. §i Inda dise eatra fra- til sei: Ce talosit noue, ei vom ucide pre fratele nostru, gid voma ascunde sangele seu? Voniti sali vindemii pre eli acostort: Ipmaolifi, si manele udstre 4 nu fie pa ela ch ele fratele nostra, carnea néstri: gl fratii Ini ‘la ascultava, $i treeénda barbatir, negutitori Madianifi, ei ‘Itrascra pi scdsera pre losefi din cisternit, gi-ld vonduri Iyma— elifiloris ou ditoé-qect de arginti, yi_cceatia duseri pre Losefi in Fgipti, Ertl Rubent intorcéndn-se la cisteraé, ¢ved Tosefii nu era in cisterni; si-gi sfipia vestmintele sale. eli se ‘intérse la’ fratil sel, gi dise Baétulii nu este, si ett unde si mé duct? ‘Atanc! ei Inari baina lui Losetii, gi jun- ghidindi unit capi, mufark haina in singe; i trameseré haina cea pestriti, ca so 2 duea parintelui lorn, dictndin; Acésta stta- ranm, cunésee de ese hafna fitulai ted au nu? Si eld ocunvscu, gi dise: Haina lui meu este; 0 fra rea ‘ii minc& pre diusula; Josefii este stagiatit! i rampén- Incobii veatmintele sulo, "yi pase saci preate copsele lui, si planse ‘pre fiiula seu dile multe. Si tobi fii sel gi tote fetele sale « mangas, éri ela re fusi mangiere, dicénda: Plingéndd mé ¥ cobori In fiiulu meit in morménti! Aga plinge pre elii parintele sei ‘Si Madianitii ‘la véndurd in Egipta lot Potifari, dregétoruld Ii Faraont, cupola, garde domnesci, —— 24 26 a7 28 36 Tetoria i Luda gi a Tomarei, AI in qilele acele Tuda se pogori de le 38 Ss frajit sei, gi trase Ia umn” Adutami- tana, cu numele Hira, $i luda vedu acolo pre féta unui biebatn Cananeu, cu aumole Sua; gi a luk pre ea db femed, gi intra la ine. elii chim numele Iwi—Eri., $i ea éri-gi coneepu, gi mason fii, yi a4 chidimd numele Jui—Onami. i en éri-gi concepu, gi niisew ‘itt, 91 chia’ aumele Ini—Selaba; $i luda era la Chesibii, cAndi nascu ea pre acesta. Si luda uA fermea lui Exu dutéin-naseu- tulu’ seit, yi numele ef era Tamara Dari Era dutein-néscutuld lui Inde fo réi in ea concepll, si masen fila; gi