2. MARIMI CARACTERISTICE MISCARIT OSCILATORIT: 1. Perioada — timpul in care corpul execuit 0 oscilatie complet. Se noteaztt cu T si se meisoaris in secunde, s. 2 Freevenja — mumérul de oscitajii complete efectuate in timp de 0 secundé. Se noteazé cu Vi se misoarié Irotis=1s'=1Hz 3. aca unghiul la centru Se notea=i cu ast + @o si ‘se métsoaril in radiani, rad 4 Faza inigiaty — unghiul inigial la comiru. Se noteazt cu @y $i se meisoard in radiant, rad. S. Elongatia — distanta, la un moment dat, fatt de ozitia de echilibru. Se noteazié cu x. sau cu y $1 Se masoaré in metri, m. 6 Amoplitudinea — depirtarea maximi faté — depozitia de echilibru. Se noteazit cu +A si se ‘maisoards in metri, m. 7. Pulsagia este, de asemenea, 0 marime caracteristicd fenomenelor periodice. Se noteazii cu , ‘este proportionald cu frecventa, conform relaiei _» 2 w= 2mv= w 3. OSCILATORUL LINIAR ARMONIC IDEAL (fortele de freeare se neglijeazi). Un corp care executa migcare oscilatorie se numeste osciator, Vom incerca si deducem legea de miscare a oscilatorulu: pornind de la analogia cu migcarea ee circulara, Fig. 11 Dupa cum se observa, proiectia vectorului de pozitie, in miscarea eirculara, execuld 0 migcare oseilatorie aw Din Fig. 11, numai din considerente geometrice, deducem Jegea de migeare a oseilatoruluii armonic Y= Asin(w-t+9) (2) ‘Unde am notat cu y proieetia vectorului de pozitie [FI = A, pe axa Oy De acum putem da definjia analitica a migcarii osciatorit cca miscarea execttatis de un corp dupa o lege de forma (2). Se observa ci elongata y, din punct de vedere matemati, Fig are o dependenié armonick. Putem deci, anticipa e& migearea dlescrisd de legea de forma (2) este 0 migeare oscilatorie armonica Poniru a deduce legile vitezei gi acceleraici in migearea oseilatorie armonicd vom face apel la 0 teorema din matematics in avest cuz viteza ay S_ saaa(enngys eo) v= wAcos(at +5) 6)Conform aceleiasi teoreme: a= -w" Asin(wt + py (4) Din relatia (4), in conformitate cu principiul fundamental al dinamicii, rezulta in mod evident: F=ma=~-ma?y=-ky (5) OBSERVATIE Un oscilator care executi miscarea sub actiunea unei forte de forma F = —ky este un oscilator armonic. Daci traiectoria descrisit de oscilatorul armonic este o linie dreapti, oscilatorul armonic se numeste oscilator liniar armonic Observii identitatea! mo” =k (6) Introducdnd relatia (6) in (1) se objine formula perioadei pendulului elastic, alezituit dintr-un corp de mas m, suspendat la capitul unui resort de constanté elastic’ k, (oscilatorului liniar armonic) T= an|E om 5. ENERGIA OSCILATORULUI ARMONIC. Energia totala a oscilatorului armonic (pe care 0 vom numi in continuare energia oscilatorului armonie) este suma dintre energia potentiald E, si energia cinetica E_ale acestuia. Tindnd cont de rel (2) $i (3) potential E, si energia cinetick F, au valorile RAP Stn . * sata? a*cost . g, = 2 Me sino 00) epee =m mo’ cos(ot +) (2) Daca aduniim cele doua relatii (12) si jinem cont de rel (6) objinem energia totald E: eae. kA? mw" A? Sey Rens Ea (3) ‘p mar. = Ec max. = const. 37. OSCILATI MECANICE AMORTIZATE Situaile prezentate pnd acum au avut in vedere oscil ideale, osciajii tn care nu intervin forte disipative, in aceste situa amplitudinea oscilajiei poate rimdine constant un timp indelungat. in realitate, datoriti forfelor dsipative, de exerplu forfele de frecare ale oscilatorului eu aerul, fiecdtile din legituri, fecdrile interioare, datorate deformarior continue etc, amplitudinea oscililor scade in timp... pang la extinetiz, in acest caz spunem ci s-a produs amortizarea ascilatiei, iar acest tip de oscilatii se mumese oscilatii amortizate Forfele disipative au ca efect pierderi de energie pe pareursul oseilafiei, astfel eX dupa un anumit timp energia oscilatorului se pierde sub diferite forme, de exemplu sub forma de edldurs Amortizarea oscilaillor se poate studia in dowd situatii 1. Forte disipative_mici in acest caz amplitudinea seade, pozitia de echilibru rimine aceeasi, iar perioada desi se modified foarte putin, imine aproximativ constant Fig. 1Sa). Perioada ‘migcérii amortizate se numesie psendoperioadi, jar migearea se numeste quasiperiodicd. Dac t forfele disipative sunt foarte mici, amortizarea se produce intr-un timp foarte lung, iar perioada poate » fi considerat constanti gi se poate aproxima eu Fig. 15 perioada proprie de oseilatie a oscilatorului 2 Forte disipative mari, in acest caz migearea este aperiodici, de tip unda de soe, Fig. 15b),