Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj Napoca

Facultatea de medicina dentara

Disciplina de Radiologie dentara
prof dr Hedesiu/ Fildan

LUCRARE DE LICENTA

OPT- Deficientele si surse de eroare tehnice si de

interpretare

ndrumatori:
absolvent:
Asist.univ. dr. Raluca Roman
Pana Lucian

CUPRINS

Partea I

1. Radiografia dentara :
aparatura, principiile de functionare, formarea imaginii
radiologice....................6
1.1. a) radiografii intra
orale...............................................................6
1.1 b) radiografii
extraorale.................................................................7

1.2 Senzorii
digitali......................................................................7
2. Principiul general al formarii imagini
radiologice
....................................................... 8
2.1
Fascicolul de
radiatii .......................................................9
2.2

Modul de formare a radiatiilor

Ronger ............................9
3 .Anatomia radiologica a OPTului................................................................................................10
3.1
Dintii............................................................................................10

3.2 Structurile
parodontale........................................................11
3.3 Coloana
vertebrala.............................................................12
3.4 Articulatia
mandibulara .....................................................13
4 Eroarile care sunt
posibile........................................................................................................14

4.1 Eroarile determinate de manipulare , pozitionare si

depozitare......14
4.2 Eruarile de

expunere . 23
4.3 Eroarile de

developare...24
4.4 Eroarile de
interpretare....26
5
Sinteza
.............. 27

.....................................................................................................

Partea II
Contributii personale
1 materiale si
metoda ...............................................................................................................34
2 rezultate si
discutii
...................................................................................................35
3
Concluzii
.47

.................................................................................................................

4
bibliografie ................................................................................................................
48

Introducere

Radiologia dentara este o metoda de investigatie indispensabila in

practica stomatologica pentru ca ofera informatii indispensabile tratamentului si a
planului terapeutic , ofera si informatii legate de anatomie , si confirma datele
furnizate de examenul clinic.
Datorita faptului ca este o tehnica operator dependent , aceasta
metoda pot sa apara numeroase eroari atat de realizare cat si de interpretare insa si
cele de intrepretare pot sa apara si datorita unor variati, variatii care pot fi minore
si care nu pot influenta diagnosticul , dar pot fi si variatii majore care pot influenta
insa diagnosticul , gresala din care sufera medicul curant atat ca plan de tratament
pe moment cat si de viitor.
In prezent este foarte simplu sa solicitam o radiografie dentara
sau o ortopantonograma si de multe ori aceasta se realizeaza de la primul contact
cu pacientul , fiind si usor de realizat nedureroasa cu pret acceptabil si neivaziva
devenind de nelipsit in fisa pacientului. Dar trebuie avut in vedere ca daca a fost
realizata gresit sau interpretata gresit poate provoca mai mult rau decat cel cu care
se prezinta pacientul.
Cel mai importat la aceste radiografii este ca cel care le
realizeaza trebuie sa stie principiile tehnicile sa stie ca fiecare pacient este unic si
ca tehnica trebuie adaptata la fiecare in parte sa constientitue eroarile care pot
sa para si sa stie sa le remedieze insa si medicul la randul sau sa stie sa
interpreteze un film radiologic si sa diferentieze micile defecte de eroari grosolane.
Trebuie avut in vedere ca si pacientul poate fi cauza eroarii prin
simplu fapt ca este necooperant chiar daca tehnicianul este binevoitor si incearca
sa remedieze.
In lucrarea aceasta ne-am propus sa vedem eroarile care apar in
realizarea ortopantonogramelor si incercarea aceasta de a le remedia si intelege
unde s-a gresit.

Partea I

Date din literatura

1. Radiografia dentara : aparatura, principiile de functionare, formarea

imaginii radiologice.

1.1.Aparatura
Radiografia dentara este metoda radiologica cea mai
frecvent solicitata in vederea stabilirii diagnosticului radiologic in medicina
dentara.

1.1.a)

Radiografii intraorale

Radiografia dentara standar desi pare o metoda banala ,

necesita cunostinte practice specializate, adaptarea
profilului stomatologic , in vederea obtinerii unei imagini
corespunzatoare in regiuni dento-maxilare , tinand cont
de dimensiunile reduse ale filmului radiologic dentar de
numai 3cm/4cm.
( fig.1 caz1 )

Radiografia dezvaluie multe informatii care nu se vad la examenul clinic.

Indicatia radiografiei retroalveolare este pentru evidentiarea modificarilor
patologice la nivelul apexului dintelui si anume granulom sau chist
periapical.
6

(fig. 2 caz 2)

Pe alte tipuri de radiografii se poate ca aceste

elemente sa nu fie concludente si mai ales cand sinusul maxilar coafeaza
radacinile dentare semanad cu un chist pe acest film poti sa faci diferenta
urmarind integritatea laminei dentare. [1]

1.1.b)

Radiografii extraorale

Necesita o aparatura complexa de dimnesiuni mai

mari si filme/senzori cu suprafete cuprinse intre 13/18cm sau 24/30cm.
exemple ar fi ortopantografia, axiala de craniu, lateral de mandibula,
teleradiografia etc. [2]

Fig. 2

fig. 3 caz clinic 3

1.2 Senzorii digitali

Un moment important in evolutia tehnici radiologice din Romania a fost
patrunderea in practica radiodiagnostica a imaginilor radiologice captate de
senzori digitali.
7

Ortopantomografia digitala cu microprocesoare conditioneaza perfect

pozitionarea corecta a pacientului si cursa fasciculului de radiatii/ sensor. Un
computer mininatural reflecta toate manevrele de pozitionare a pacientului
si indica regimul de lucru , iar computerul central indica imaginea finala sau
un preview al acestuia. Senzorul este electronic [3]

2. Principiul general al formarii imagini radiologice

Scopul deliberat al tehnicii radiologice este obtinearea imaginii

radiologice. Adica transpunerea pe filmul radiologic sau pe monitorul
computerului a aspectului si conformatiei anatomice ale tesutulor normale
sau afectate de procesele patologice.
Radiografia este o imagine radiologica pentru ca se obtine prin
mijloace specifice radiologiei si prin participarea determinate si nemijlocita a
radiatiilor.
Principiul general care guverneaza constituirea radiografiei sunt descrise
identitatea si natura radiatiilor pe care le folosim pentru extragerea din
profumzime a aspectului tisular. Principiul teoretic fundamental al formarii
imaginii radiologice cere 3 elemnete fundamentale indispenzabile:
--radiatii penetrante ionizante (radiatii Ronger grupate in fascicule)
--componentele anatomice ale regiunii de radiografiat.
--senzorul (filmul sau sensor principal)
Principiul general este urmatorul: inspre regiunea pe care
intetionam sa o radiografiem directionam un fascicule de radiatii penetrante
ionizante (radiatii Ronger)
Fasciculul de radiatii prin capacitatea sa energetic de a patrunde in
profunzime trece prin structurile regiunii, le traverseaza si ajunge la sensor
, acesta din urma este traversat de fluxul de radiatii, dar radiatiile ionizeaza
neuniform suprafata senzorului care concominte recepteaza si retine
informatiile culese de fasciculul din drumul sau intratisular, la origine
fasciculul este omogen , uniform energetic , si puternic dar pe parcurs in
unele zone este oprit , franat , slabit (energetic) de catre structurile
traversate , neomogenitatea fasciculului determinate de diversitatea
8

structural a regiunii strabatute constituie sursa de informare a senzorului.

Modificarile senzorului prin ionizare sa neuniforma vor constitui un preludiu
constituiri imagini radiologice. [4]

2.1

Fascicolul de radiatii

Fascicolul de radiatii este un manunchi de radiatii Ronger

care se naste in tubul emitator de radiatii--- tubul radiogen- aflat in cupola
protectoare a aparatului . Termenul protector defineste o situatie
specifica radiologiei : peretii incintelor protectoare ale tuburilor radiogene ale
aparatelor radiologice sunt alcatuiti din plumb care opresc total dispersarea
necontrolata a radiatiilor. Radiatiile grupate in fascicolul omogen parasesc
cupola printr-un orificiu perfect calibrat si amplasat , caracteristicile
orificiului sunt riguros subordinate destinatiei aparatului .
Fascicolul de radiatii se constituie ca entitate imediat dupa
iesirea sa prin orificiu/ fanta cupolei. La aparatul Ronger dentar fascicolul
este condus spre regiunea de radiografiat de catre tubul central cu scopul
evitarii dispersiei laterale divergente conice a radiatiilor.[3]

2.2 Modul de formare a radiatiilor Ronger

Radiatiile Ronger se formaeaza in tuburi de sticla cu pereti

grosi in interiorul carora s-a creat un vid avansat. Tuburile contin un catod
reprezentat de un filament care la incandescent emite electroni si un anod
reprezentat de catre o placuta tungsten. Tuburile astfel alcatuite poarta
numele de tuburi Ronger dentar este adapostit si izolat si protejat printr-o
cupola cu pereti de plumb iar la ortopantomograf intr-o incidenta etans
asemanatoare.
Filamentul ( catodul) adus la incadescenta prin
alimentarea de catre o sursa de 12 V emite electroni care au tendinta sa
migreze in toate directiile in sens centrifug fata de originea lor ; daca insa
anodul este cuplat la polul pozitiv al unei surse de curent , electronii
9

( reamintim faptul ca sarcina lor electrica este negative) se vor dirija in flux
continuu spre anod. Cu cat diferenta de potential electric dintre anod si
catod este mai mare cu atat viteza de deplasare a electronilor inspre
placuta anodica este mai mare iar impactul electron anod este mai
puternic.
Diferentele de potential utilizate la tuburile radiogene
ale aparatelor radiologice utilizate in stomatologie sunt de 60 000 -80 000
V . La o diferenta de potential de aseamena valori ridicate se semnaleaza o
viteza remarcabila a electronilor pe sensul catod-anod. Viteza mare a
electronilor genereaza o amplitudine neobisnuita a coliziunii dintre
electronii in miscare si anodul stationar. Impactul brutal al electronilor de
origine catodica cu componentele anatomice ale tungstenului anodul creaza
mutatii energetic in conformatia orbital si nucleara a tungstenului placutei
anodice.
Fiecare mutatie energetic rezultata din ciocnirea
electronilor de origine catodica cu electronii orbital ai tungstenului anodic
sau cu particulele nucleului atomului de tungsten se va solda cu eliberarea
exploziva de energie sub forma unei cuante de energie : acesta este fotomul
Rontggenian adica substratul energetic al radiatiei Rontgen. Putem defi
radiatia Rontgen ca fotoni de inalta energie grupati intr-un fascicule
neintrerupt , fotoni care se deplaseaza in cadrul unei lungimi de unda cu
frecventa ridicata si care se nasc in tuburi special alcatuite ca rezultat al
diferentei substantiale intre filamentul incandescent si anod.
Lumina are ca substrat energetic tot fotonul ( fotonul
luminous) dar un foton redus incarcat energetic , nepenetrant , neionizant si
cu component ondulatorie caracterizata printr-o mare lungime de unda si o
frecventa redusa . Aceastea vor arata diferenta dintre fotonul luminii si
fotonul Rontgen. [5]

3 .Anatomia radiologica a OPT-ului

10

fig.4

3.1 Dintii
Pe imaginea ortopantomogramei este reprezantata
coroana radacina si daca este realizata corect se vede si camera Pulpara precum si
prin radacina in centrul careia se identifica canalul radicular.

Teritoriul cu cea mai intensa atenuare a radiatiilor care

pe radiografie va avea tenta cea mai deschisa (alba) este portiunea
periferica a coroanelor: smaltul dentar. Marginita de smaltul coronar
situate la periferie , constatam o arie de alb mai putin intens dar bine
reprezentat : zona dentinara a coronaelor , dentina coronara cu tenta
caracteristica se continua nemijlocit si uniform (in jurul canalului
radicular) cu dentina radiculara.
Cementul care imbraca radacina la periferie nu
apartine functional dintelui ci parodontiului el nu are individualizare
radiologica deoarece indicele sau de atenuare este asemanator cu al
dentine. Cementul poate fi intuit radiologic datorita continuarii sale
periferice de catre trasparenta spatiului periodontal sau la nivelul jonctiunii
smalt-cement. In zona jonctiunii smalt se subtiaza progresiv , pe imagine
radiologica are un aspect ascutit cu varful privind spre apical varful lancei de
smalt indica inceputul teritoriului radicular acoperit de cement.
Radacinile dintelui prezinta in general o tenta uniforma
alba cu exceptia axului central ocupat de canalul radicular care pe imaginea
radiologica imbraca o tenta asemanatoare camerei pulpare. In conditii
normale conturile periferice ale dintelui sau conturile componentelor
anatomice endodontice sunt net trasate , bine delimitate. Imaginea
radiologica a dintelui va cuprinde mai multe detalii referitoare la marginiile

11

incizale la cuspizi, coarnele camerelor pulpare conformatia canalelor

radiculare poate fi descries pe ortopantomograma.[6]

3.2

Structurile parodontale

Structurile parodontale vizibile pe OPT sunt cementul

caracterizat mai sus, spatial periodontal , lamina dura spongioasa
perialveolara septele interdentare si daca este realizata corect se vad si
septele interradiculare
Spatiul periodontal este ocupat de sistemul ligamentar
odontoalveolar, tesut conjuctiv , vase si nervi , datorita fraptului ca este
ocupat de tesuturi moi intensitatea acestuia va fi identical cu cea a camerei
pulpare . Caracteristicile acetuia nu sunt redate chiar asa evident ca in
radiografiile retroalveolare insa se pot vedea si pe OPT daca este realizat
corect. Spatiul periodontal va fi redat pe filmul radiologic ca radiotrasparenta
, ca o linie continua periradiculara cu tenta cenusie care insoteste fidel
radacina si care este situate intre doua formatiuni dense, cementul si
lamina dura alveolara.
Lamina dura (corticala alveolara interna) apare pe
imaginea radiologica ca o linie continua densa alba cu diametrul 0,5mm
insotind si delimitand inspre alveola spatial periodontal. Lamina dura se
interpune intre spatial periodontal si spongioasa perialveolara ea este
prezenta regiunea apicala , lateroradicular , interradicular la dinti
pluriradiculari, pe creasta septului se constata o linie calcara asemanatoare
laminei dura dar care nu are structura de cortical osoasa. Continuitatea
laminei dura constituie un execelent reper al starii de integritate anatomica
parodontala.
Spongioasa perialveolara mult mai greu vizibila ca pe o
radiografie retroalveolara e localizata in regiunea periapicala ,
lateroradiculara marginal , la nivelul septului interradicular ea este separate
de spatial periodontal de lamina dura. Din punct de vedere anatomic este
formata din lamele osoase in ochiurile caruia sunt prezente formatiuni
hematopoiesite , tesut conjuctiv, tesut adipos , vase sanguine , nervi , cellule
osoase tinere. Caracteristica ei este reteaua de linii dense cu tenta deschisa
(traveele osoase) care circumscriu ochiurile de forma romboidala , circular
12

triunghiulara de nuanta inchisa dar la maxilar imbraca o fizionamie granular.

[6]
3.3 Coloana vertebrala
Coloana vertebrala fi si ea prezenta pe filmul radiologic
avand o intensitate puternic conturata avand o culoare alba delimitand exact
formele osoase. Chiar daca apare pe ambele laterale ale filmului incidenta o
face sa apara in dublu exemplar . insa apare doar nivelul cervical iar la
nivelul incisivilor apare a 3 prenta a coloanei pe film fiind pe acela si cu
prezenta incisivilor , acesta face ca OPT-ul sa nu fie indicat cand este nevoie
sa se vada exact partea frontal a arcadei dentare.[6]

3.4 Articulatia mandibulara

Find tot o structura osoase care se vede bine
conturata pe filmul radiologic . Patologiile articulatiei temporare sunt:
A) malfomatiile
-

Condilul bifid
Hipotrofia de condil uni/ bi laterala
Hipertrofia de condil uni/ bi latele

si B) traumatismele:
-luxatii

-artroze

- fracture

-anchiloze

-artrite

-tumori

[7]

4. Eroarile care sunt posibile

Executarea radiografiilor dentare implica o multitudine

de manevre care sunt armonic legate intre ele.
Daca in noianul de operatiuni si manevre care alcatuiesc
demersul radiografic intervine o eruare , imaginea radiologica definitive
consemnata pe filmul uscat va purta inevitabil amprenta acetei erori si o
marturisi de o maniera lipsita de echivoc.

13

Succesiunea operatiunilor care alcatuiesc radiografierea propiu-zisa si

prelucrarea filmului este precedata de o serie de manevre de depozitare ,
manipulare , transport si conservare a materialelor in speta a filmelor
radiologice si a substantelor de developare.[1]

4.1 . Erorile determinate de manipulare , pozitionare si depozitare.

In timpul trasferului de la producator la cabinetul de

tehnica radiologica se poate ca ambalajul sa se indoaie rupa si astefel filmu
nefolosit sa ajunga unul care nu se mai poate folosi prin expunerea lui la
lumina accidental.
Depozitarea indelungata va duce la pierderea sensibilitatii si a contrastului
lor. Un film vechi chiar daca a fost expus si developat in conditii corecte va
avea o imagine albicioasa lipsita de detalii.
Pozitionarea incorecta a filmului face ca sa apara zone care interesau clinic
medical dar prin pozitionarea incorecta nu apare zona interesata pe filmul
radiologic.
Erorile cele mai frecvente au loc in cadrul developarii manual. Developarea
automata este insotita de un nr redus de examene ratate cu conditia ca
expunerea sa fie corecta.
Eroari de pozitionare de centrare film
-- de centrare tub-film
--de angulare
--de orienatare a razei in plan orizontal
--de indoire [3]
A.) De pozitionare a filmului:

proiectie sub planul ocluzal

14

fig.5 caz clinic. 4

fig.6
M sup. poziionare oblic a filmului. Descentrare exprimat tub-film i raz centrala
+ dinte, aceasta fiind proiectat mult sub planul ocluzal
[11]

Erori de pozitionare la OPT-uri

A.1.)
pozitionare incisivilor anterior de incizura

dintii frontali apar ingustati si

15

nedefiniti,zona imposibil de apreciat corect

fig.7 caz clinic 5

A.2.)

pozitionarea incisivilor posterior de incizura

dintii anteriori largiti si nedefiniti

16

fig.7 caz clinic 6

A.3.)

Devierea fata de planul sagital, intoarcerea capului

structure mai

mici in partea spre care este intors capul fata de planul sagital , mai largi
contralateral
A.4.)

17

Erore prin deviere fata de planul sagital a capului

fig.8 caz clinic 7

Imagine asimetric determinat devierea spre dreapta a craniului , cu apropierea

prii stangi a craniului de caset

Dinii - din stnga apar imprecis, mrii superior i inferior

- din dreapta micorai
ntre arcada superioar i cea inferioar apare un spaiu, mai evident
posterior. [13]

A.5)

Flexie a capului:

Mandibula n form de V, incisivii scuri, uneori mentonul exclus, suprapuneri

de coroane la PM

18

fig.9 caz clinic 8

Mandibula n form de V, incisivii scuri, uneori mentonul exclus, suprapuneri de

coroane la PM, prin ieire din planul focal

Aspect zambitor al OPT

Caninul si PM maxilari sunt suprapusi peste dintii vecini
din imagine
Condilii mandibulari au pozitie sup-ext[ 11]

A.6)

Extensia capului

Mandibula ptrat, palat suprapus peste dinii maxilari

19

fig.10 caz clinic 9

B.)

Aspect mohorat al OPT

Apexurile dintilor maxilari se suprapun peste opacitatea

transversala a palatului

Randurile de dinti au un aspect serpuitor.

ATM sunt expuse inafara [14]

Pozitionarea inversa a filmului

20

fig. 11 caz clinic10

fig 12

caz clinic 11

Curbarea filmului prin apsarea excesiv de ctre pacient a cestuia n

incidena Dieck creeaz deformri ale imaginii unor dini [12]

C.)

Indoirea filmului inainte de folosire

Duce la distructia emulsiei

21

fig13 caz clinic 12

D.)

Tehnica bisectoarei:

1.

Alungirea filmului

bisectoarea ungiului dintelui (galben) si axul lung al dintelui (rosu) [15]

22

fig. 14 caz clinic 13

2.

Scurtarea

23

E.)

Tehnica bisectoarei si eroarea de angulatie:

> 90*=scurtare

orizontalizare

verticalizare
<90*=alungire
[16]
F.)

Erori fata de ortoradialitate

mezio-excentric, cu suprapunerea proximala a coroanelor

24

deviere disto-excentric a fasciculului

Suprapunere proximala ( incorecta in planul orizontal)

4. 2 Erorile de expunere

Expunerea aste activarea pe o scurta perioada de timp

a radiatiilor Ronger in vederea traversarii regiunii de radiografie si
impresionarii filmului radiologic deci a obtinerii imaginii radiologice.
Expunerea la aparatele Rontgen dentare are 2 componente fundamentale
-Cantitatea de radiatii necesara impresionarii filmului care
stabileste la tabloul de comanada prin reglarea duramatei de actiune a
radiatiilor
- penetrabilitatea radiatiilor, altfel spsus calitatea
radiatioilor , putearea lor de patrundere in profunzimea tesuturilor.
Volumul tisular se regleaza in raport cu:
-varsta pacientului
25

-sensibilitatea filmului.
Erorile de expunere se manifest ape film printr-o innegrire excesiva a
filmului supraexpunerea fie prin lipsa de innregistrare si constrast a filmuluisubexpunerea.
Filmu supraexpus va avea dupa developare o tenta mult mai inchisa ,
neagra , cu multe structure acoperite de negrul intens generat prin excesul
de argint metallic rezultat prin iradierea supraliminara. Chiar daca
developarea unui film supraepus se interpe prin controlul la lampa de
developare cu scopul evitarii filmului, acesta va avea o imagine cenusie
lipsista de contrast.
fig 15. Caz clinic 14

M sup, film subexpus, eroare fa de ortoradialitate sens mezio-excentric

M inf, film supraexpus, cu descentrare tub-film, raza

central proiectat mult nafara filmului nspre distal

26

expunere dubla

4. 3 Erorile de developare

Supradeveloparea unui film dentar se manifesta prin

inegrirea excesiva a filmului cu pierderea transparentei normale si eliminarea
detaliilor.
Subdeveloparea are loc atunci cand durata revelarii este scurtata sub
limitele ei de timp normale si cand temperature revelatorului este scazuta ,
altfel spus subdeveloparea apare fara un motiv justificat scoaterea filmului
din revelator inaite de relevarea lui obtima si atunci utilizam un revelator
rece. Aspectul caracteristic e cenusiu deschis a filmului fata teorii cu tenta
inchisa pe film si o reprezentare imagistica incomplete a structurilor
anatomice.
Imersia incompleta in revelator al filmului se datoreaza unei
insuficienti cantitati de revelator, fie ca nu a fost suficienta substanata sau
nu a introdus complet filmul operatorul.
Zgarieturile filmului rezultate prin frecarea suprafetei acestuia de
peretii recipientelor sau prin contactul cu unghia operatorului.
Spalarea intermediara superficial conduce in timp sau imediat
dupa fixare la depuneri de saruri pe film, la un aspect maroniu al filmului sau
filmul poate imbrca chiar un aspect uleios.
Supradeveloparea poate aparea in 2 conditii:
27

-in conditiile revelarii filmului intr-un revelator a carui

temperature este prea ridicata
- in conditiile prelungirii timpului de revelare mai ales cand se
asociaza si o supraexpunere.

Manevre gresite care pot avea efecte nefavorabile pentru film:

- descarcari de electrictate static
-plieri, indoiri ale filmului
- zgarierea filmului prin frecarea lui
- producerea pe suprafata filmului a amprentelor
degetelor operatorului in cazul in care acesta sunt umede.
-caderea pe film a a unor picaturi de apa sau de solutii
inaitea developarii.[9]

OPT-urile

Artefacte - Imagini fantom:

Localizate n partea opus

Aceeai form

Imprecis conturate

Dimensiune mai mare

Proiectate mai sus pe film

Opacitatea unei structuri (bijuterii, structur anatomic) localizat pe

partea pe partea opus a pacientului.

28

Produc imagini fantom, artefactuale structurile localizate ntre locul

de start al tubului i cel de oprire [10]

4.4 Erorile de interpretare

Erorile de interpretare sunt rare , dar pot sa fie si greseli inadmisibile,

punad sanatatea pacientului in pericol.
Din greseli de nestiinta se poate confunda gaura mentoniera cu un
granulom la nivelul premolarilor sau traiectul nervului alveolar inferior in
fistula, confundarea sinusului cu un chist sau chiar nerecunoastearea pozitiei
radacii palatinale a M6 la nivelul sinusului sau in raport foarte intim cu
acesta, insa toate aceste cazuri sunt foarte rare deoarece apar mai frecvent
la studenti in anii incepatori, facultatea avand posibilitatea sa invete
studentul astfel incat deja in ani mai mari sa recunoasca cu usurinta
formatiunile anatomice fara sa se ajunga la astfel de greseli inadmisibile.
Exista insa unele artefacte care pot fi foarte usor confundate chiar si de un
medic experimentat de exempul un film stropit la developare sa dea un
pulpolit intraradicular , sau bulete murdare care sa dea efect de radacina
butonada dar o imagine difuze, neclara , punad insa medicul pe ganduri. [12]

5. Sinteza
Ortopantomografie (radiografie panoramica).

Investigatie pentru vizualizarea in ansamblu a ambelor arcade, studiul parodontiului

marginal impreuna cu formatiunile anatomice vecine cu care dintii au legaturi functionale
stranse, cum ar fi articulatiile temporo-mandibulare, sau relatii de vecinatate cu implicatii
patologice: sinusurile maxilare, canalul alveolar inferior, fosele nazale.
Indicatii:
evaluare initiala in cadrul planului de tratament.
leziuni osoase sau dinti neerupti.
evaluarea starii parodontale si structura osoasa de sustinere.
vizualizarea molarului 3.
29

 fracturi osoase maxilare sau mandibulare.

preimplant in vederea evaluarii inaltimii osoase

1. Ortopantomograma adult

2. Ortopantomograma pediatrica - este utilizata in cazul copiilor, modifica geometria imaginii

astfel incat sunt usor vizibili mugurii dintilor permanenti in formare. reducand considerabil doza
de radiatii.

30

3. Ortopantomograma arcada larga

4. Ortopantomograma ortogonala defilare mai mare a arcadei dentare, vizualizare mai buna a
spatiilor interdentare, se evita suprapunerile aproximale ale dintilor, incidenta fiind
perpendiculara pe dinti

[ 4]

Radiografii Articulatia Temporo-mandibulara (ATM)

Este o radiografiei ce se axeaza pe cuprinderea condilului mandibular si cavitatea glenoida.

Indicatiile sunt:
Sindrom algo disfunctional.
Investigarea maladiilor ATM.
Conditii patologice ale capului condilian.
Fractura capului sau gatului condilian.
Hipo/Hiper plazia Condiliana.

31

1. ATM vedere laterala stanga +dreapta (cu articulatia inchisa sau deschisa

2. ATM vedere laterala stanga +dreapta (cu articulatia inchisa si deschisa pe acelasi film)[ 6]

3. ATM vedere postero-anterioara stanga+dreapta

32

4. ATM vedere laterala si postero-anterioara stanga+dreapta pe acelasi film

Ortopantografia

Avantaje
1. Regiune larg anatomic de
acoperire
2. Doz relativ redus
3. Uor de operat

4. Cooperare bun a pacientului

Dezavantaje
1. Netitate redus
2. Cost relativ crescut
3. Elementele din afara planului focal
nu sunt vizibile

33

4. Valoare dignostic limitat

[7]

34

Radiografie sinus maxilar

Este indicat in cazul patrunderii unor corpi straini sau inainte de extractie in vederea
identificarii situatiei
sinusului fata de dintii sinusali. de asemenea este util in patologia sinusala. Sinusurile
anterioare ale fetei. Este
o incidenta simetrica faciala postero anterioara ce evidentiaza sinusurile anterioare (frontala,
etmoida,
maxilara).

Partea a II-a
Contributii personale

Introducere

Ortopantomograma este o investigatie indispensabila in

cabinetul dentar fiind prima cerere la contactul cu pacientul
Ofera cele mai valoroase informatii legate de elementele
antomice de profunzime inaccesibile examenului clinic sau confimand
datele furnizate de examenul clinic.
Fiind o tehnica usor de realizat nedureroasa pentru pacient
ieftina si care este pretinsa de orce medic face ca tehnicianul sa greseasca
usor fara sa realileze. Insa si medicul poate foarte usor sa greseasca dintr-o
simpla graba de interpretare.
Tehnicianul are posibilitatea de a putea corecta eventualele
greseli realizate daca cunoaste principiile fizice ale formarii imaginii, sa
intaleaga fiecare pacient este unic si ca trebuie sa adapteze fiecare tehnica
la fiecare pacient .

Intalnim des greseli in realizarea OPT-urilor si ne-am

propus sa facem o analiza acauzelor, incidentelor la pacientii din programul
Sanod Denta Prim cu filme realizate la catedra de radiologie dentara.

II . 1 MATERIALE SI METODA

Materialul folosit in acest studiu au fost pacienti cuprinsi cu varste

in tre 18 si 90 de ani care eu fost selectati in programul Sanodenta Prim o
inatelgere intre primaria Cluj- Napoca si catedra de Reabilitare orala in care
pacientii erau cu venituri mici, someri sau pensionari care s-au prezentata in
serviciul stomatologic din diferite motive dar carora li s-au facut OPT-uri
gratuite catedrei de radiologie dentara.
Datorita faptului ca nu avem un lot martor analiza se face la
populatia tinta evidentiindu-se doar aici moficarile.
Perioada in care s-au facut filmele sunt in vara anului 2010 si 2011
luanduse in calcul radiografiile a 250 de pacienti.
Rezultatele interpretarii filmelor este realizat in ceea ce va urma

II. 2 Rezultate si discutii

cercei

fig 1

fig 2

Cea mai freceventa gresala, pastrarea bijuteriilor de catre pacient, gresala

realizata de tehnicianul radiolog.
pircing

gulerul de protective

Ochelari nendeprtai

n timpul expunerii opacitate la nivel superior pe film

fig 3

scala de realizare mult mai mare in raport cu situatia clinica , cu alte cuvinte
raportul de 1:1 nici un pacient nu are acest raport din programul din care sau analizat pacientii
fig4

supradeveloparea. Inegrirea tururor detaliilor.

Opacitatea coloanei

vertebrale - datorit unei posturi incorecte, coloana cervical nefiind poziionat

drept ex:
Aer n spaiul palato-glos

(banda curb neagr) nu

s-a poziionat limba pe palat sau nu s-a meninut pe ntreaga durat a expunerii
Dificil de apreciat o patologie apical n reg. maxilar .

curb radiotransparent aeric ce

artefacteaz imaginea rdcinilor dinilor arcadei superioare i ramurii ascendente a

mandibulei
lucrare protetic

superioar nendeprtat
-

atitudine cefalic n flexie cu secionarea de pe film a regiunii mentoniere.

Filmul este supraexpus, fiind imposibil determinarea detaliilor cu importan

radiologic

Erori date de necooperarea pacientului: miscarea in timpul expunerii

radiatiilor

Imagini fantoma artefacte

Micarea pacientului n timpul expunerii

genereaz decalaj al ramuri mandib. cu aspect ireal de fractur cu deplasare

Expunere dubl iruri duble de

elemente dentare
+ electricitate static

fig 5

fig.6

Erore de developare

Developare imperfect ( automat)

cu meninerea unei
jumti de film prea mult
n revelator.

asociat n perioada
expunerii, pacientul s-a
micat, jumtatea dreapt
a filmului pare mai sus
dect cea stng

Alte greseli date de realizarea filmelor dentare

Imagini reale / ireale artefacte
limfonoduli calcificati

Mas radioopac n reg.

cervical stng.

- inomogen , uor neregulat

-

n aceast reg. sunt limfonoduli fiziologic, aspectul plednd pt. un ggl

cu calcificare, frecvent n TBC

alt imagine mai puin distinct n regiunea M2 maxilar drept care

este absent -- aceasta este artefactul fantom al ggl calcificat

Ca sinteza fie exista: --limfonodul calcificat

Piercing nazal

--imagine fantoma cu limfonodul calcificat

- Imagine radiopac linear structur

cu o extremitate n form de crlig, i cealalt n buton, rotunjit

Intensitate metalic
Pe baza principiului paralaxei , obiectul este localizat anterior n regiunea
nasului
Fixare incomplet, splare insuficient, PM

sup

Pete negre stropi de revelator nainte de

developare
Pete albe stropi de fixator sau bule de

aer

Filme suprapuse n timpul developrii

role murdare

electricitate statica

- imagine

transparent cu aspect de ramuri de copac

Cauza ndeprtarea filmului din caset sau a casetei din dispozitivul OPT mult prea
brusc .

fig 7

Fig. 7, 8

Raportul de 1:1 si raportul de 1: 3

II 3. Concluzii

1 Numarul mare de eruari realizate de acest cabinet de tehnica radiologica

este foarte mare astefel incat nu s-au gasit radiografii denatura corecte cu
un raport al scarii de 1 la 1
2. Toate filmele realizate au fost developate manual nu digital si aceasta
apare printr-o simpla comparatie. Un OPT realizat intr-un alt cabinet si
acesta

i n cazul OPT, greelile de poziionare pot genera multiple erori ce

interfereaz n diagnostic

Cooperarea cu pacientul este un element esenial n reuit

Cunoaterea erorilor i a cauzelor lor evit greeala diagnostic

Bibliografie

1.
S Loghin , F Lazarescu Atlas de tehnica radiologica dentomaxilara Bucuresti 2007
2.
F Fildan Radiologie stomatologica Patologie dentomaxilara ClujNapoca 2003
Alexander,C.J.(1977)-Scheuermann,s disease: a traumatic
spondylodystrophy. Skeletal Radiology 1, 209-221;
3.
Grandhed,H.,Jonson,R and Hansson T.(1987). The loads of the
spine during extreme weight lifting. Spine 12, 146-149;
4.
Hellstrom, M., Jacobbson B., Sward, L., Petterson, L. (1990).
Radiologic abnormalities of the lumbar spine in athletes. Acta radiologica
31,127-132;
5.
Mihaita, I.,Opris, L. (2000). Ed. Medical, Bucureti . IRM vertebromedular, pag. 46-50, pag. 63-66; 5. Pana, I.,Vladareanu, M.,Roventa,
N.,Mihaita, I. (1997), Radiologie - Coloana vertebrala, Ed. Medical, Bucureti
6.
Sward,L. (1992). The thoraco-lumbar spine in young elite
athletes:current concept on the effect of physical training. Sports Medicine
13(5), 337-364;
7.
Sward, L., Hellstrom, M., Jacobbson, B., Nyman, R., Petterson, L.
(1991).Disc degeneration and associated abnormalitiees of the spine in elite
gymnasts. A magneting resonance imaging study. Spine 16 (4),437-443

8.
Rush North Shore Medical Center, 9600 Gross Point Rd, Skokie, IL
60076, i Departamentul de Radiologie, Rush Medical College, Chicago, IL..
9.

Example of Aligned TeachingAm. J. Roentgenol. January 1, 2010

10.
Moskop JC, Geiderman JM, Hobgood CD, Larkin GL. Emergency
physicians and disclosure of medical errors. Ann Emerg Med 2006
11.

Collins v Lake Forest Hospital 2003

12.
Borgstede JP, Lewis RS, Bhargavan M, Sunshine JH. RADPEER
quality assurance program: a multifacility study of interpretive disagreement
rates. J Am Coll Radiol 2004
13.
14.

Meena v Wilburn 1992

Berlin L, Berlin J. Malpractice and radiologists in Cook County

15.
Curs de Radiologie i Imagistic Medical, Magda Pscu LITO
U.M.F. Timioara 2005
16.
Spiral and Multislice Computed Tomography of the Body, Mathias
Prokop, Michael Galanski, New York; Thieme Stuttgart; 2003
17.
Arhiva de radiografii i computer tomografii a disciplinei de
Radiologie i Imagistic Medical, U.M.F. Victor Babe Timioara

18

. Radilogie dentara . editura Pedagogica 1998