Sindromul anxios - anxietate generalizata Anxietatea este trditd i in normalitate ca sentiment al unui pericol iminent, neprecizat ca od de manifestare, timp $i loc. Trairea anxiet8ii pune subiectul in tensiune psiho- . cu investigarea continua a ambianfei, hipervigilenta, acordarea organelor de receptic St executie la nivel crescut de performant, neliniste psihomotorie. in biologic se intalnegte starea de alert€ a animalelor in fata unor pericole potentiale. Pentru om factorii ce favorizeazi ‘etatea pot fi: informatii insuficiente, noutate gi surpriz, constienta incapacitatii de react pericol, ete. Anxietatea este trait’ in egala masur& subiectiv constient, si corporal, neurovegetativ si ca nelinigte comportamentala. Ea se insoteste de ingrijorare, de nesiguranta psivi or la evolutia evenimentelor ce-l privesc pe subiect si pe cei apropiati. Subiectul e centrat ® tin prezent punctiform orientat spre un viitor imediat nesigur. In psihopatologie anxietatea generalizati poate insoti mai des depresia, dar, practic, orice sindrom psthopatologic. Deasemenea se intdlneste in multe suferinte somatice. sursi, corporal, Criterii de diagnostic DSM-IV: 1. tricd excesivl sau ingrijorare prezenté de cel putin 6 luni 2. pe:soanei in cauza ii este greu s4-si controleze ingrijorarea 3. anxietatea gi ingrijorarea sunt asociate cu 3 (sau mai multe) dintre urmatoarele 6 souptome prezente de el putin 6 lun: ~ neodihnit, tulburat sau nervos - obosegtc ugor ~ concentrare dificilé sau senzatie de gol in minte | -iritabilitate | ~ tensiune musculara ~ tulburari de somn (insomnie de adormire sau de trezir®, somn neodihnitor, | nesatisticitor) Criterii de diagnostic ICD-10: - 1. smptome prezente mai multe zile, cel putin cdteva sSptaméni in sir 2. aprehensiune (temeri despre viitoate nenorociri, sentimentul de a fi pe marginea prapastiei) 3. . lensiune motorie (fram&ntare permanenté, cefalee tip tensiune, tremurtuti, incapacitate selaxare) | 4 hiperactivitate vegetativa (amefeli, transpiratii, tahicardie sau tahipnee, disconfort epigastric, gurd uscatd) Cel putin sase Luni Interferenje gi comorbiditati: depresie, obsesie, fobie, schizofrenie, dementad, delirium 3Lista de simptome Siac * sentimental continu a unui pericol neprecisat, ‘pelocalizat In timp 9 spatia -ingrijorare excesiv8 privitor la ce se poate Intima i vlitooa apropiat *newos. tulburat, incordat obesesie repede intubiltate, esseiblitste ‘snertbdage -sonliment de nesigurenté i + seniimentul de sindecinie “senzatie de tensiune psiho-corporald sreacie de tresirire “tears de intunerie sears de cingurstate steams de persoane neeanoseate *preocupare fai de senzaille corporate + staren de cfu sublectiv se accentueazé vesperel SOMATIC (pe musculatuca stata gi neted’) “iscomnie -difcubate de edorice + tetin freevente cu cosmaruri + somn neodihnitor hipertonie muscular, dureri musculace -oboseald a trezire “imposibilitate de rolaxare “Wrestriri musculare, blocafe musculare stromer uscicunea gust -apisare in piept sexfalee vesperali de tip tensiune transpiratit «Palpitapi,tahicardie, puls ccelerat -dureriabdominaie, balonare, borborisme regurgitai,eructatit = preata, varsiturt diate constipatie *scidere in greutate (datorité catabolism) + eresiere in greutate prin polifagie *polakivrie, mictiuni imperioase -ejaculare precoce sfrigiditwe samenore ~pierdersalibidoului -plloerestie ~Poresteci, senzatc de arsurd furicdtu rogeath *dermografism sccentuat ‘coGnimiy satenie concentrare dificil ~ mobil, de investigare: ~hipervigittale + persistenta atentiel dificil + fixare diiila sperceptie - versificaté in report cu ambianta pe care o investigheazA continu = cenestopatit ~hipomnerie (in sens de fixate dificls a dateior sgdrdire ~scraatie de gol in minte induct pline de tngejorare reocupare ft singura tema sete rardamentulut intelectual si profesional SOMPORTAMENTAL * nevoia de protects, companie * neliniste psiho-metorie (ru poate sta locul. i frimanta sinile, ip rosde ungiile) “i deranjeasd zgomotul (rte, trostvire la zgomote) + mire permanent linvestigatoate a ocibe + voce emurati + : + posturd incor + imposibitate de elaxare incrantare + faces incondat * mimic expres ingijorae cote mera ensionat + hpereactvitate pine motora + vorbie precipita + oietare spe viol perioves aimee (Subiecul eae absentia prezent orienta ope oS Imediat, pe care! considers periculos. Nu w preoripat Je ‘teocut sau de vitor IndepartatSindromul anxios - atac de panica debut brusc-durata limitata la cdteva minute terricd ce se intdingte [a om sta animale, Oar in paihyptolsgie andor: 24 base gaze ducot lmitatd, de obicel de eéteva minute, rareori mal mul eminent ch 9 pterde conteolal, innebunegte, eve. E szeccupat de . vert cidere in gol, deealiza ul Ge panica prezina maltple vis un dlagrestc diferential aman: ‘eves ce insojeste starea deamaticd de p condluce la manifest Niperexpresive, De access sacle consersive somatce psihogene Fin ipsa contetvlul de declangare, aimpresiondl anno prin ‘eurovegetative. Dupa producezen un sta de panic subiecul poate iio anxielate anticipatr "gu ata, msi ales in imprejurri aserndndteare cu cle tome somatice bi care ingrijoreaza subiectul, tama gi mee Panic poate apacea ca un hopatologis (ear, ce tulburare de panic), sau ia contest epress, de 1241. In contextultulburdrlor fobice, msi ses in corelare cu agorafebia, Mai poate apicea in tulburarea ofrenie si suternje organic-erebale sto descriere detallata a simptomelor, ambiantei ce fa ( dimineata ~ sear, aSptémsnal, lunar te 3 apaitin atacului de panics, dural, cit de fe DEM-AY (4 sau mai multe simptomia debut bros 2 tremuzdturt 4 sonaalia de lipsi de acr sau de asfixiere 5 senzatie de sufocare 6 duree in plept sau disconfort | 7 reall sou disconfort abdominal ap S vert, nesiguranfé a mersului, cefaigi, senzatie de neputings 4 devealizare, depersonalizare 10. fica de agi pierde contrul sau de a tanebuni 1 frica de moarte 1 patestert(amorjeal, fumicatur) 1 feb say frisoane Criteri de diagnostic 1CD-10: 2-clebut bruise 3! palplaiior, dure toracice, senzatia de cidere, ametel, dercalizare, deporsonalizare 2+ san§ secundard de a muri, de pierderea controlului sau de a innebunt 23 durata~ cSteva minute say mai mult | 4omai mute atacuri de panicd into perioada de. lund care: ~apar in circumstante in care nu exist un pericol abiectie + nu se datorea23 unorsituati previzibile sau cunoscate ~Fntre atacuri exit intervale lbere de simplome anxioase Durata: atinge maximul in decurs de 10 minute Interferente si comorbiditati: anxietate generalizata, fobieLista de simptome ‘SUBIECTIV, “fra de moazte iminenta ~fca de a-3ipierde controtul ssu de a innebunt *sentiment de derealizace, depersonatizare *senzafie de cidere in got tecoare peihiet + anxiette anticipatorc, in sons de Ingijorarefatd de *Sentiment de nesigurans interiaard vulnercblitare somanic “palritati tahicardie. pls sccelerat, osetia de tenstume arterials stranspirati tart de sidurd,frsoane +sispnee ‘senzafie de sutocare *apacare in piept -gecall. varsturt + Vert nesiguran{a @ mersului *poresteail “imposibiliate de relaxare vedere incajogats ssenzatio de legin “senate de nod in gat ~hipertonie muscular, dureri musculare sme musculare, blocaje muscalare emiinireet -dificltate de Inghitire costae -dureri abdeminale,balonare, borborisme *regurgitatieructapi + diaree /constipatie dermografism accentuat polakisrie, mictiuni imperioase ‘usciciune gui congestie/paloare piloerectie ‘COGNCTIV Gin timpul ciasi) ‘atenfie ~ mobil, de investigare -hipervigiltate ~ conoentrare dificil ~ persistenfa stentiol dicts + fxare dificila erceptie -neatentla ambient + foarte concentzat perceptiv e propris corp. tie ~ génduti pline de ingriiorare Preocupace {ata de maarte + Heate dezorganizats, dezordonata COMPORTAMENTAL + nevoia de protecte, companie * selinigte pstho-motorie (nu poste sta loculu, i fendi ‘idinile 19 toade unghitle) cau sté nemiscat, ingrozit * migcare permanent gi Investigatoare a ochilor + scrdpnete din ding » voce tremucat + posturd incordata * bimposibilitate de rglaxare + faces incordat 2 exprim ingijorare, este mereu tensionat * pupiteditatate + exotic + reactvitatepsiho-motorie * vorbire precipita * orientare spre viltoral periculosSindromul fobic presupune evitarea sau asigurarea fata de situatia (obiectul) fobogend care poate declansa atacuri de panicit Fobia derivé din frica obignuits, conduits care in normalitate se invat’ in ontogeneza si wn experiente de viatd (existd gi frici care au o valoare simbolici). Fooia este un sindrom situational; tsiburorae apare in anuimite imprejurari, in situatii ‘sbogene; in contact cu acestea subiectul are o stare subiectiv’ neplcut’, de anvietate gresiva, pand la atac de panicé., Subiectul e constient de fobiile sate, el dezvoltd o conduité de evitare si asigurare (in Sensul de a & sprijinil, protejat de cineva puternic in situatile fobogene); in improjurari ‘evitabile cautd sa traverseze cat mai repede Sublectul poate manifesta o anvietate anticipatorie, find preocupat gi ingrijorat de “ventualitatea intélnirii cu situatia fobogend; pe masurl ce aceasta se apropie el se preocupa intens de evenimentele ce vor veni, fapt ce creste reactivitatea. in afara situatiilor fobogene nus prezinta tulburari. Principalele directii sunt: -fobfile sociale (ce a se manifesta in fafa unui publicce1 poate ‘citi, Imprejucare in care deseori rogeste); -agorafobia (fobia de spatii publice, ndep: cele familiale gi protective, mai ales in aglomeratii; -fobiile speciale (de indtime, spatil inguste, animale, apa, foc, tunete, etc.). Exista gi “fobii obsesive’: de microbi, obiecte ascutite ete, care declanseazs ginduri sau acte repetive (compulsive), atia, Fobii sociale Criterii de diagnostic DSM-IV: * 1. teama ce a fi privit de alti cameni, in grupusi, comparativ mic (opuse mulfimilor) ex: mancatul in public vorbitul in public 2. teama de a fi criticat 3. scddere a respectului de sine 4. rogeata a fetei 5. tremor al capului 6. greata 7. nevoie imperioasd de a urina 8. evitarea situatiilor sociale pand la izolare social Criterii de diagnostic ICD-10: + simptomele, psihologice, comportamentale sau vegetative trobuie si fie manifestéci Primare ale anxietafi, si nu secundare altor simptome ca deliuri sau gindurtobsesive 2. anxielatea trebuie sé fie limitata la situati sociale particulare 3 situatiile fobice sunt evitate ori de cdte ori este posibilLista de simptome cosumy satoutie- pastas cét timp se alld in 2ona de sigurenys {unde nu exist elemental fobic) «gindire -ginclut pline de ingsijorare preocupare fatS de sbiactl fcbies 18 pi ationala fa de stimull specitici(Sobie 15, agorafobia, fbiilespecifice) puswzea la aceyt stimull declangeazs eSspuns anxios de ‘cde panicd soMaTIC ‘COMPORTAMENTAL. fri modified cind se afl3 fn zona de siguranis + nevaia de protectie, companic ROMs pn we Ait * cond deeetaze gf asigurare + par nda“ : + tcrunare + faces tncordet + mimiea exprindingirare, este ecestensiest (clemente prezente n afara zonei de siguranti; in sbsenta elerentulut fobic pacentul functioneazd normal) Interferente $i comorbiditati: depresie, hipocondrie, obsesie (uparitia obiectului fobogen), depersonalizare 9Sindromul obsesiv-compulsiv in cursul viefii dupa evenimente deosebite pot apdrea reamintiri pe care subiectul nu le doreste, dar pe care nu le poate indeparta ‘Teuirile obsesiv-compulsive sunt resimfite ca impundndu-se subiectului fara dorinta gi voinfa sau acceptul siu, neputand fi indepirtate sau oprite cu toate eforturile sale. Sunt teSiri Scurie, care paraziteaza psihismul si se repet facind ca pacientul s& petreacd mult timp in Jupta cu sine insisi, fapt ce reduce performantele si calitatea vietii, Se eticheteazd drept obsesii in prinul rand irdiri subiective recurente gi parazite, cum ar fi amintirile sau intrebarile far& raspuns pe care ile pune subiectul, Compulsiile se refera in primal rind Ia acte repetitive cum ar fi verificdrile, spélatul pe maini, ordonarea ambiante. Mare parte din compulsii (dar nu toate) au in spate tr&iri obsesive (ca indoiala, sentimentul fontaminérii cu microti, disconfortul creat de dezordine). Executarea actului compulsiv il poate linisti pe moment subiectul. Intermediare intre obsesiile subiective gi compulsiile comportamentale sunt intentiile de act obsesive care au de obicei continu agresiv sau sexual; subjectul nu executé pand in final actul, in urma unei importante lupte interioare; sau il execut doar simbolic. Patologis obsesiv-compulsiva este strains corelatd cu nehotrdrea, preocuparea fata de ordine, api de curatenie, cu inc&paténarea si perfectionismul (acestea find trasdturi de personalitate), ‘ ‘Teirile obsesiv-compulsive sunt frecvent corelate cu depresia, anxietatea si fobia, Se pot combina cu multe stari psihopatologice Interferente si comorbiditati: depresie, anxictate, tulburare de personalitate obsesiv-compulsiva 4Criterii de diagnostic DSM-IV: Obsesiile sunt definite prin 1, 2,3, 4: |. g2nduri, impulsuri sau imagini recurente $i persistente, care sunt experimentate ca SupSrstoare $i nepotrivite determinénd pacientului.o stare de epuizare si de anxietate 2 gindurile,impulsurile saw imaginile nu sunt doar simple ingrijorari legate de probleme * Pacientul incearcd sf ignore sau si stopeze aceste ganduri impulsuri sau imagini, sau le comtracareze prin alte ganduri sau actiuni +. Persoana recunoaste ci aceste ginduri, Impulsuri sau imagini obsesive sunt produsul Prepriet minti (nu impuse cain insertia gan dirii Compulsiile sunt definite prin 5, 6: ~ comportamente repetitive (spalarea Mainilor, ordonarea, verificarea) sau acte mentale {uséciune, numdrare, repetarea unor cuvinte in soapta) pe care persoana se simte incemnata sa le execute ca raspims la obsesie sae Potrivit unor reguli rigide 6 comportamentele t actcle mentale sunt destinate pentru prevenirea sau reducerea nistil sau pentru prevenirea unor evenimente sau situatii periculoase; in orice caz, a reepcemPottamente sau acte mentale fie nu sunt corelate intr-un mod realist cu ceea ce er trebui s8 previna, fie sunt executate excesiy }. tebuie si fie recunoscute de pacient ca apartinindusi 2. trebuie sf existe cel putin un gind sau un act la care pacientul inca mai opune (far4 Succes) rezistents, desi pot fi prezente gi altele la care Pacientul nu mai rezista 5. gindul sau executarea actului nu trebuie s& fie plicut in el insugi (simpla ameliorare, Potolire 4 anxietifii sau tensiunil, nu e privité ca plicuta)Lista de simptome SUBIECTIV + Sis ce apar (58 intentia si voinya subiectului, de {ste 8 detaseesfmpotiva cor opt id se, + amintiri + reprezentiri + frie (ex. frica de contaminare) “Ue abstract sub forma de ntebari farm raspuns * Preccupat (ex. faté de boat) da fet Se 8 agresive (2 lav pe cineva, afnjura, » da foe} + intentii de act erotice “acté mentale repetitive de tip obsesiv-compuliv: ‘ursicat obsesiv,rugiciune obsesivs, expres diverse [cise mentale compulsive diminueazi tensiunea ‘nterioar8, ele parcd ar preveni o nenoriciee + alte wairi subjective + fensinne + dispozitie depresivas + onxietate ‘obi obacsive _eimtinent de vinovatte in raport cu intenie de act agresive + indeckie doiala /nesiguransa 16 coGnitry “atentle- diminuata, cu concentrate pe tririle obsesive + perceptie - redusi a ambientului *memorie - amintiri obsesive *Sindire - amin, reprezentir, idei obcesive COMPORTAMENTAL * verificari * * ordonare * spllare, cuijare * colestionare patdlogica : * spovedanie * sete seruale compulsive + numaritoare + deci diticts * termind grew cr inceput * perfectionism in actiune J eandament profesional scizutdatortsfaptutut cd cbsesile fi compulsiie sunt mari consumene de timpFoaia de observatie clinica in psihiatrie ia de observatie constituie unul din principalele documente utilizate in sistemul de ingrijiri de sAndtate, ea avand si o valoare medico-legala, + inpsihiatrie foaia de observatie are o serie de particularitati, ea permiand descrierea Spesiticului persoanei cu probleme de sanatate mintald in contextul microbioprafiei sale si in cadrul propriei nige socio-familiale * Medicul este responsabil de notarea exacta gi lizibila a datelor obtinute de la pacient si apartinatori, *Datcle pasaportale ale persoanei examinate (numele si prenumele pacientulu, data nasterii, domiciliul actual) * Daca se stie alergie la vreo substanta + Motivele internat vor sintetiza observaiile din momentul primei evaluati a Pacientului, declaratiile pacientului, precum si informatii primite de la diverse Persoane care cunose bolnavul (insofitori, apartindtori, personal calificat, etc) * episodul actual: debut, evolugia pind in momentul examinari-cu claborarca vnei liste ‘le simptome (cu precizarea intensitafii acestora in dinamica) AHC + Referitor la familia pacientului, ne intereseaza: + Tulburati pshice + Tentative de suicid + Consum de substante psihoactive ( alcool, droguri, ete) * familia de origine: rang in fratrie, varsta parintilor la nasterea clientului, App etus familial, interrelagi, eventuale probleme(violenta, abuz, etc.) APF * Daca pacientul a avut suferinte la nastere, care este gradul lui de dezvoltare psiho- motorie + Parcurgerea perioadelor de eriza bio-psihologica ~ menarha: varsta la debut, ultima zi de ciclu; caracterul cicluluis daca este insotit de tulburari psihice sau fizic ~ Debutul activitatii sexuale ~ Natsta la care s-a instalatclimaxul: fiziologic sau chirurgica ~ Cate sareini a avut: cate masteri a avut si cum au fost acestea: fziologice sau Prin cezariana: daca a avut probleme pe timpul sarcinii si/sau la nastere: cate avorturi a avut: provocate sau spontane APP + Bolile infecto-contagioase ale copile + Tulburari de dezvoltare; * — Boli somatice; + lnerventii chirurgicale; + Accidente soldate in special eu T.C.C. A P Psihiatrice * cand a debutat tulburarea psihica+ primul episod (clinic/subelinie): debut, evoluie * episoadele anterioare: conditionare, debut, tablou clinic(lista de simptome - cu durata si intensitatea acestora), + internari, respondenfa si aderenya terapeutica neerNalg inte episoade -inclusiv tratamente de intrefnere, eventuale dizabiltai sau restricfi in participarea sociala Istoria personala a pacientului * Conditii de munca si viata: ~ Detalii despre copilaria pacientului: fericita/nefericita; ~ _Varsta parintilor la nasterea pacientului, structura familiala, interrelati, eventuale probleme (abuz, violenta, etc.) + Ciclul instructiv-profesional ~ Scoli urmate, randament scolar, calificare, motivati ~ Primal loc de munca, profesii exercitate, poztia profesionala actual, rela s responsabilitati asumate la locul de munca, eventuale probleme de adaptare, Stagiul militar (satisfticuU/nesatisficut, dificultati raportate, etc.) ~ _ Situatia actuala: loc de munca, somaj, pensie, ete + Familia proprie: ~ experiente erotice, tri afective, — starea civila, © humiar de copii (biologici/adoptivi), varsta copiilor ~ structura $i inter-relatiile familiale, = conditi de habitat, (unde locuieste, cate camere, cu cine locuieste) ~__venituri lunare ale gospodarrei, ete + Religia actuala/angajamentul ideologic * _ Exenimente stressante de viafé si eventualele condiii care au favorizatafectiunea setuala + Refeaua de suport social - gradul si tipul de suport * Caracteristici temperamentale de fond/personalitatea premorbida