CAPITOLULI Situatia actual4 a aliment&rii cu apa a bazinelor de inot in Rominia si pe plan mondial piscina publica este un stabiliment balnear in plin aer sau acoperit, ce are in componenf& unul sau mai multe bazine de inot si anexe (sala de sport, sauna, camera de masaj etc.) [32], bazinal de inot fiind cuva cu api din cadrul piscinei, In care se gasesc inotatorii. Bazinele de inot sunt cunoscute incA din antichitate si este anevoios a se face istoricul acestor constructii. Tn epoca romani sunt cunoscute rermele care nu erau doar niste bazine de inot sau bai publice, ci erau adevirate institutii sociale, capacitatea termelor lui Caraculla si Diocletian fiind de 1.600 respectiv 3.000 persoane. Ele erau alc&tuite din cAteva vestiare, 0 incpere pentru bai reci, 0 alta incilziti cu un sistem de tuburi subterane care era sala bazinelor cu apa calda. Pe Iingi aceasta mai cuprindea: camere de aburi, camere pentru masaje, frecfii, apoi gradini, biblioteci, bufete, “gimnazii” (18). La aceste terme patricienii tsi petreceau dup’-amiaza ficc&rei zile. Aici era locul de intAlnire intre prieteni si cunoscuti, se comentau stiri, termele deschizdndu-se la ora 14 si se fnchideau la apusul soarelui, iar datorita pretului scézut aveau acces si oamenii siraci. Bazinele de inot cunosc o dec&dere in timpul Evului Mediu cand spilatul era considerat un pacat [47]. ‘Omul modem foloseste piscinele la intreceri sportive, agrement, hidroterapii [60]. Se considera c& gradul de civilizatic al unui popor este si in functie de numéirul de locuitori raportati la numérul de piscine (de exemplu fn SUA 0 piscina revine la 20,000 locuitori). fnotul este un sport bine cunoscut ce asigur’ o dezvoltare complet, armonioas $i echilibrati a individului, putnd fi practicat pani la o varst& inaintat’. Dupi 20 de secole "mens sana in corpore sano” rimfne regula de aur. Cu toate acestea procentul celor ce gtiu s4 fnoate este mic (in Belgia, de exemplu, numai 25 % din tineri stiu s& inoate [ 37 ]. in Europa Occidental’ si Central se di o mare important piscinelor pentru a face din inot un sport popular, usor accesibil Ia toati lumea. Singura 10clientela importanti a piscinelor rimAne populatia scolard, in liceele din Occident in primul an de studiu cursul de not fiind obligatoriu pentru toti elevii [77]. Constructia unei piscine moderne acoperite cere o conceptie judicioasd unde se aliniazt talentul arhitectului, competenta tehnicienilor, exigenjele igienistilor, doringele educatorilor si ceringele sportivilor fiird a se neglija punctul de vedere economic. La nivel international, schimbarea punctclor de vedere si experienfei in domeniul piscinelor au dus la concluzii profitabile, mai ales reuniunile INTERBAD (Congrese Internationale ale Piscinelor). Dimensiunile bazinelor de tnot sunt in functie de scopul acestora, in general au lungimea de 25 sau 50 m, litimea variind de la 10 la 20 m dup& importanta pe care 0 au [29], Federatia International’ de Natatie neacceptind omologarea bazinelor pentru susfinerea concursurilor fn piscine cu lungimea mai mic& de 50 m. Apa piscinelor trebuie si fie de o calitate ireprogabil&. Pentru omul obignuit apa trebuie sd fie limpede, fair miros, fiird gust. Ce inseamnd acest lucru pentru specialist ? Cum se poate pistra calitatea de “apa potabili” a apelor din piscine ? Spun “ap& potabil’” intrucdt in timpul fnotului apa “circula” fara voia noastra prin gura. Frecventarea piscinelor poate fi originea diferitelor afectiuni ale inotitorilor, menfinerea apei curate in bazin reprezentand condifia existenfei piscinei. Analizele biologice $i microbiologice efectuate cu profesionalism aratd riscul de imbolnaviri prin imbaiere [cap. 2.2 - 2,3]. Mentinerea calititii apei in bazinele de inot constituie preocuparile igienistilor, tehnicienilor, biologilor, chimistilor etc. in acest scop inci din 1930 la piscinele situate pe malurile raurilor se proceda la golirea si umplerea bazinului la un interval de 3 zile. Bazinele tnainte de umplere se curdtau si dezinfectau ,frecventarea simultana era limitata, fiecirui inotétor revenindu-i 20 m° apa, iar numérul intrarilor cra restrans cotidian. Cu toate acestea calitatea apelor din piscina last (frecvent) de dorit, cateodata chiar din prima zi de utilizare [38]. Putin recomandat din punct de vedere igienic sistemul de golire - umplere nu este nici economic [32]. Intrucdt in Europa apa este foarte costisitoare se recomanda si nu se risipeasc& in acest fel, un pas uriag in ce priveste calitatea apei din piscin& Ricdndu-se dupi cel de-al I- lea rizboi mondial cAnd s-a generalizat recircularea apei in piscine, tratarea cu coagulangi, filtrare si dezinfectarea.Fig. 1.1. Piscina LAC a TOURS - Franfa - echipati cu generator dé ozon gi recireularea apei [4.8] fn Franja, de exemplu, exista circa 3.000 de piscine publice si 3.500 piscine semipublice (din hoteluri, campinguri) ce functioneazd (Fig. 1.1) cu recircularea gi tratarea apei [45]. La noi fn tara majoritatea bazinelor de inot descoperite (strandurile oraigenesti) sunt construite dupa technica anilor 1930, si anume sistemul de alimentare cu ap umplere-golire. Figura 1.3 prezint& bazinul de inot pentru copii din municipiul Iasi ce functioneaz’i in anotimpul cald cu schimbarea apei la intervale de 3-7 zile.= Bazin de fnot pentru copii din oragul Iasi, Piscinele acoperite executate in ultimii ani sunt cu recircularea gi filtrarea apei. Piscinele executate la noi in tari se confruntd cu probleme de functionare gi securitate care merg uneori pani la inchiderea acestora de cétre organele sanitare. Fig. 1.4, Piscina Moldova - Iasi 13Fig. 1.5. a) Schema instalatiei de tratare la 0 piscin’ public4 existent b) Circulatia apei in bazin 1 - bazin de inot; 2 - conduct de evacuare; 3 - prefiltru; 4 - vas tampon; 5 - pompe dozatoare pentra reactivi coagulanfi; 6 - pompe de recirculare; 7 - filtru sub presiune cu nisip cuarjos; 8 - debitmetru; 9 - schimbator de cAldura; 10 - pomp dozatoare solutie de hipoclorit de sodiu; 11 - alimentarea bazinului; 12 - evacuarea din bazin; 13 - jgheaburi ”sparge val"; 14 - conduct& de canalizare; 15 - racord apa noua. 14Noile norme europene si exigenfele in materie de securitate privind piscinele publice impun analiza si imbunditatirea sistemelor de functionare ale acestora. Aparifia unor cazuri mortale de meningité in Belgia si Cehoslovacia in anii 1970 - datorit infectarii din bazinele de inot - a fost mobilul prin care tratarea si dezinfectarea, circularea apei in bazinele de inot a devenit o problema serioasd iar un numar mare de specialisti si-au indreptat atentia spre acest domeniu (biologi, medici, ingineri). Alain Mercurio (societatea Degremont) afirma in 1995 ca problema piscinelor este reluati dup o lung’ perioad’ in care aceasta a fost practic neglijata iar repunerea in noile norme ale piscinelor existente impune un interes pentru aceasta activitate [45]. Circulatia apei in bazinele de tnot, modul de alimentare si cvacuare a apei este o problema putin studiatd si deajuns de controversata. Tratarea unei ape din piscina este o operafie delicatd. Desi problemele de tratare sunt relativ cunoscute $i solufii exist, totusi noile conditii de utilizare a piscinelor pun in evidenti dificultifi specifice fiecirui caz in parte. Analizele microbiologice gi parazitologice (vezi cap. 2.3) din diferite piscine publice arat& prezenta in ap’ a agentilor patogeni. Intrucat calitatea apei din bazinele cu circuit inchis nu este totdeauna satisfacktoare, cauzele trebuiese ciutate atét in circulatia apei in bazin (modul de alimentare si evacuare a apei) cft i in tratarea si dezinfectarea apei de recirculare; in acest context oportunitatea cercetirilor asupra alimentarii cu apa a bazinelor de inot cu circuit inchis este nu numai evidenta, ci se si impune. 15: