UNIUHEAEIJROt'fNIA

oA '\MINISTERUL

DEZVOLTARJI

~REGIONALE $1TURISMULUI
fONOUL EUROPEAN
PENTRU OEIVOLTARE REGIONALA

Instrumente Structurale

GlNERNUL RoMANIEI

2007-2013

Ghid
Turistic
Case
in tara noastri
memoria Ie

Initiativa locaiii. Dezvoltare regionalii.

www.inforegio.ro

Cuprins:

CALARA~I

ALBA
Casa Memoriala loan Raica (Sebes)

Casa Memoriala Alexandru Ciura (Abrud)

Casa Memoriala Avram lancu (Avram lancu)

Casa Memoriala Alexandru Sahia (Manastirea)

41

CLUJ
Casa Memoriala Matei Corvin (Cluj Napoca)

42

ARAD
Casa Memoriala Adam MUller-Guttenbrunn

(Zabrani) .. 6

Casa Memoriala Vasile Goldi~ (Arad)

COVASNA
Casa Memoriala Benedek Elek (Batanii Mici)

44

Prima ~coala rornaneasca Sf. Gheorghe (Sf. Gheorghe).. 46

ARGE~
Casa Memoriala George Toparceanu (Namaie~ti)

DOLJ

Casa Memoriala Dinu Lipatti (Leordeni)

10

Cula Poenaru (Almaj)

47

Casa Memoriala Vladimir Streinu (Teiu)

12

Casa Memoriala Amza Pellea (Baile~ti)

48

Casa Memoriala Ion Mihalache (Oobresti)

14

Casa Memoriala Elena Farago (Craiova)

50

Casa Memoriala Traian Demetrescu (Craiova)

51

Cula Cernatescu (Cerna~e~ti)

52

Casa Memoriala Henri Catargi (Scae~ti)

53

BACAU
Casa Memoriala George Bacovia (Bacau)

16

Casa Memoriala Nicu Enea (Bacau)

18

CasaMemoriala Rosetti Tescanu - G. Enescu (Tescanu).. 20

GALATI
Casa Memoriala Costache Negri (Costache Negri) ....

54

BIHOR
GIURGIU
Casa Memoriala losif Vulcan (Oradea)

22
Casa Memoriala Gellu Naum (Comana)

BISTRITA-NASAUD

GORJ

Casa Memoriala George Cosbuc (Nasaud)

23

Casa Memoriala Liviu Rebreanu (Prislop)

24

Casa Memoriala Ion Pop Reteganul (Reteag)

26

BOTO~ANI
Casa Memoriala George Enescu (Uveni)

28

Casa Memoriala Nicolae lorga (Boto~ani)

30

Casa Memoriala Mihai Eminescu (Ipote~ti)

32

BRA~OV
Casa Memoriala Valer Puscariu (Simon)

55

34

Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu (Targu-Jiu)

56

Casa Memoriala Ion Popescu Voite~ti (Balane~ti)

57

Casa Memoriala Constantin Brancu~i (Hobita)

58

Casa Memoriala Tudor Vladimirescu (Vladimir)

59

Casa Cartienilor-Car~iu

60

(Turcinesti)

Casa Muzeu Gheorghe Zamfir (Curtisoara)

61

HARGHITA
Casa Memoriala Tamasi Aron (Lupeni)

62

Casa Memoriala Nagy Imre (Miercurea Ciuc)

63

Casa Memoriala Aprily Lajos (Praid)

64

Casa Memoriala Tompa Laszlo (Odorheiu Secuiesc)

65

BRAILA
Casa Memoriala Mo~ Dumitru (Baldovine~ti)

35

HUNEDOARA

Casa Memoriala Panait Istrati (Braila)

36

Casa Memoriala Vlaicu Barna (Ribi~a)

66

Casa Memoriala D.P. Perpessicius (Braila)

38

Casa Memoriala Crisan (Crisan;

67

Casa Memoriala Arhim. Dometie Manolache (Ianca)

40

Casa Memoriala Aurel Vlaicu (Aurel Vlaicu)

68

..

Casa Memoriala

loan Raica

Locatie:

Sebes, Judetul Alba

mplasat In centrul orasului, langa Primarie, pe

frontul stradal de nord, Muzeul Municipal Sebes
gazduie~te exponate relevante pentru istoria orasului
si a Imprejurimilor: cotectie de arheologie (exponate
relevante pentru istoria evenlrnentiala incepand cu
neolitic, dar ~i 0 mica colectie de ceasuri, vase din cositor, ceramics ~i portelan, faianta ~i sticla, ustensile
~i recipiente de farmacie etc.), colectie de etnografie (obiecte traditionate romanesti ~i sasesti, costume, unelte ~i obiecte de uz casnic, icoane pictate pe
lemn ~i sttcla, obiecte de olarit), colectie de etnografie africana constituita In secolul al XIX-lea de catre
exploratorul sebesean Franz Binder (1820- 1875), colectie de arta plastica (reuneste lucrari diverse realizate de pictori sebeseni sau din zonele lnvecinate ca
SavaHentia (1848 - 1904), Herman Meuselbach (18581924), Karl Brandschs.a.), colectie de sttintele naturii
(exponate de fauna ~i flora specifice zonei Sebesului).
In parcul muzeului sunt expuse plante rare, aduse de
la Rapa Rosiesau din zona ca Iris pumilla (stanjenelul
pitic), Agropyrom cristatum (stramosul orzului) ~i arborele Papau(Asimina triloba) de origine americana ~i
aclimatizat aici In 1976.
Cladirea care adaposteste muzeul este una dintre
cele mai vechi constructii de piatra din Sebes, fiind
construtta In secolul al XV - lea si marita substantial
In secolul imediat urrnator, In alcatuirea ei sunt vizibile elemente de arhitectura specifice stilurilor gotic,
baroc ~i renascentist. Desi a suferit multe refaceri In
cursul secolelor XVIII-XX,tatada de sud a cladirf pastreaza aspectul specific edificiilor construite In secoluI al XVI-lea.

Aici erau cazatt voievozii Transitvaniei.Jar in perioada

Principatului a gazduit mai multe diete. In anu11540,In
aceastacladire a murit loan Zapolya, voievod al Transitvaniei ~i rege al Ungariei, de aici venindu-i numele de
"CasaZapolya", respectiv "Konighaus".
Din 1951 "Casa Zapolya" a fost transforrnata In
muzeu, posture In care se afla ~i In momentul de
fa~a. Monumentul a fost restaurat In perioada 19601962. Din anul 1997 muzeul este arondat Centrului
Cultural "Lucian Blaga". In toamna anului 2001 muzeul din Sebessi-a schimbat titulatura In Muzeul Municipal .Joan Raica".

Cas a Memoriala

Alexandru (iura

Locatie:

Abrud, Judetut Alba

".
A

n aceasta casa s-a nascut ~ia copilarit Alexandru

Ciura (1876-1936) - preot, profesor, prozator, publicist, militant pentru unirea Transilvaniei cu Romania
in 1918.
A urmat scoala prirnara in Abrud, Gimnaziile din Blaj
si Sibiu (1886-1894), Facultatea de Teologie (18941898), apoi cea de Litere din Budapesta, cu specializare in Romana~i Elina (1899-1902).
A fost suplinitor al catedrei de Morala de la Seminarul
din Blaj (1898-1899), profesor de Romanala Gimnaziul
din Blaj (1902-1919), profesor de Romana~i director al
Liceului "George Baritiu" din Cluj (1919-1936).
A fost unul dintre intemeietorii ~i primii redactori ai
revistei .Luceafarul" de la Budapesta,in 1902, iar din
1906 la Sibiu, unde, alaturt de O. Goga, A. P. Banu~~i
O. Taslauanu,a publicat numeroaseschtte, nuvele, recenzii etc.
Dupa1902 a lucrat in redactia foii "Unirea" de la Blaj,
fiind colaborator la principalele periodice transilvanene
din vremea sa, autor de volume cu schite, nuvele, traduceri.
Aceasta
a fost sediul revolutiei din 1848-1849, bunidi scriitorului, losif ~i Frandsca, aflandu-sein fruntea
vitejilor budumani in revolutie.
Aid s-aintalnit Nicolae Balcescucu Avram lancu, aid
a scris Ion Maiorescu .Rapoartele".
Cladirea gazduie~te 0 expozitie permanenta de documente referitoare la istoria Abrudului, indeosebi din
anii 1848-1849.

casa

-.

Casa Memoriala

Avram lancu

Locatie:

ComunaAvram lancu, Judetul Alba

proape de malul Artesului ~i inconjurata de brazi

falnici, se afla casa veche unde s-a nascut si a
copilarit Avram lancu, conducatorul Revolutiei de la
1848 - 1849 din Transilvania. Prin testamentul din
1850, convins fiind
pe calea juridica natiunea romana l~i va redobandi drepturile, Avram lancu a lasat
casa rnostenita de la tatal sau "n folosul natiunii tomane" 'impreuna cu toata averea saspre a seinterneia
o Academie de drept.
Construita In jurul anului 1800 de catre parintii sat,
cladtrea - monument de arhitectura populara, este 0
case tipic rnoteasca, pe 0 temelie de piatra cu pereti
de lemn, batuti cu slpci, tencuiti ~i varuttt. Edificiul

ca

are doua camere ~i un .,tarnat", precum ~i un acoperis

in patru ape, mai inatt de doua ori ~i jurnatate decat

peretf cladirti, acoperit cu ~indrila de brad.

Interiorul pastreaza

parte din mobilierul ~i deco-

ratia originale: masa, tavtte, scaune, podtsori, blide,

icoane, chindee, precum ~i obiecte comemorative:
fotografii, documente de familie, obiecte personale
ale lui Avram lancu: teaganut, fluierul, briciul, arme ~i
alte obiecte lntre care copia portretului executat de
Barbu Iscovescu.
Prin grija Societa~ii .,Astra", casa a devenit un mic
edifkiu muzeal inca din anul 1880. Cu ocazia comemorarii a 100 de ani de la nasterea lui Avram lancu,

in 1924, cand au fost organizate importante serbart,

Societatea .,Astra" a intemeiat 0 fundatie formats din
scoata, bibtioteca, biserica ~i muzeu. Pana in 1972,
anexele au servit ca sali de, etasapentru scoata cu etasele I - IV din satul lncesti. In 1972, la centenarul mor~ii lui Avram lancu, muzeul s-a reorganizat, forrnandusejn anexa dreapta 0 expozitie de istorie ~i etnografie.
In expozitta de istorie se pastreaza certificatele scolare ale lui Avram lancu de la Gimnaziul craiesc din
Zlatna, protocolul cratesc in care se afla inregistrat
Avram lancu, testamentullui, documente referitoare
la pregatirea ~idesfasurarea Revolutlei de la 1848 1849 din Transilvania.

Casa Memoriala

Adam Mil ller-Guttenbrunn

t.ocatie:

Comuna Zabrani, Judetul Arad

criitor, romancier ~i om de cultura, Adam MUllerGuttenbrunn

(1852-1923) s-a nascut In mijlocul
unei comunitati de svabi banateni, fiu al unor tarani
din Guttenbrun (azi Zabrani). A urmat scoli In limba
germans In localitatea natala, la Sibiu si Timisoara,
unde a practicat diferite meserii . In 1870 a plecat la
Viena, a lucrat ca telegrafist la Linz ~i Bad Ischl. Intre
timp a studiat In continuare ca autodidact, scriind ~i
piese de teatru. Abia In 1879, cand lucrarile sale ajung
pe mana directorului teatrului din Viena, reuseste sa
se mute In capitala Imperiului Austriac. A fost, pe
rand, functionar, foiletonist ~i critic de teatru.

lntre 1893-1896 a fost director la Raimundtheater

din Viena iar intre 1898-1903, director al proaspat fondatei institutii Kaiserjubilaums-Stadttheater
(teatrut
or~~enesc jubiliar), azi Volksoper (opera populara).
lntr-o parte sernnificativa a operei sale literare ("Micui svob", "Jakob ~i fii! sii!", "Clopotele meleogului natal", etc.), scriitorul exalta frurnusetea satului
bana~ean, cu obiceiurile, tradittite ~iIndeletnicirile sale
din secolul XIX.
Pentru valoarea 'intregti sale opere literare, teatrale
~i filosofice, In 1922 Universitatea din Viena i-a conferit
lui Adam MUlter Guttenbrunn titlul de "Doctor Honoris

Causa", iar Guvernul Romani-a acordat, In acelasi an,

Medalia "Bene tnerenti", clasa I.
InauguratIn 1970, muzeul ilustreaza copilaria sazbuciurnata, anii de studiu de la Tirnisoara ~i Sibiu, dar ~iInceputurile sale literare. 0 mare parte din expozitie este
dedtcata operelor inspirate din viata sociala ~i trecutul
istoric al populatiei germane din Banat. Amintim aici
tucrart ca .Der Klein Schwab" (Micul ~vab) reeditata In
1967 la Bucuresti, "Meister Jacob und seine Kinders"
("Me~terul lacob ~i copii sai") inspirata din vtata satului natal, introducand ~ elemente autobiografice. De
asemenea,este recunoscutIn plan cultural pentru doua

mari trilogii, prima avand ca tema colonizarea germana

In Banat, a doua fiind dedicata scriitorului german Nicolaus Lenau ("Casaixirtnteascii", ,,Anii demonici" ~i "La
Inaltime", publicatelntre 1918-1921).
Alaturi de acesteasunt expuse~i documente, fotografii, mobilier ~i obiecte personale. Printre piesele originale, se afla masade lucru ~i fotoliul. Sunt accentuate
In cadrul expozitiei legaturile sale cu cultura romana,
fiind deosebit de pretuit de poporul roman, el luptand
pentru drepturile romanilor ~i germanilor asupriti.
Muzeul memorial Adam MUUer-Guttenbrunnapartine
Complexului MuzealArad.

Casa Memoriala

Vasile Goldis,

t.ocatie:

Arad, Judetul Arad

A-

n anul 2003, in casa in care a trait, gandit, iar mai

apoi actionat profesorul, jurnalistul ~i omul politic
Vasile Goldis se inaugura oficial Muzeul Memorial care
poarta numele ideologului Marii Uniri. Muzeul este
adapostit de 0 cladire reprezentativa pentru Arad Palatul Romanut (irnportanta mai cu searna ca este 0
investitie privata).
Slujind cu credinta idealurile de libertate ~i unitate
na~ionala a rornamtor, Vasile Goldis se numara printre
inspiratorii ~i organizatorii rnaretului act al Unirii din
1918, cu tot ce a insemnat el pentru faurirea statului
unitar roman, printre ganditorii progresisti ai vremii
care au promovat ideile generoase ale ernanciparii
maselor populare ~i ale intelegerii intre toate popoarele lumii.
De la inaugurare ~ipana astazi, Muzeul Memorial (parte a Untversitatii de Vest "Vasile Goldis") lnfrunta timput, lasand sa se infiripe farama de via~a care a conturat
marile momente tratte in Palatul Rornanul, atunci cand
aici se plamadea strategia Marii Uniri. In acest loc se gasea redactia ziarului "Romanul" ~i Institutul tipografic
"Concordia", conduse de Vasile Goldis.
Vizitatorii pot admira: acte de studii, acte personale,
acte care dovedesc demersul civic al lui V. Goldi~, corespondenta cu nume celebre precum - I. L. Caragiale,
O. Goga, N. Titulescu.
Fotografii de epoca originale, deosebit de valoroase,
pubticatii conduse de Goldis sau Lacare acesta a colaborat, ca~i din biblioteca acestuia (unele purtand sernnatura lui) atesta climatul zilnic al unei epoci de exceptie.
Spiritul epocii este sustinut ~iprin refacerea unor spa~ii caracteristice acelei perioade (sufragerie, respectiv

biroul redactional) ~i prin expunerea in vitrine elegante, perfect ~i individualluminate, a unor imagini ~i documente de epoca In conditii grafice de exceptie.
Se spune
fiecare epoca l~i are mesagerii sai. Vasile
Goldis a fost unul dintre acele spirite care a ars in focul pasiunii pentru realizarea unui ideal colectiv. Acesta
privea un orizont peren de valori, adoptate Lascara istorica, sintetizate generic in sintagma NATIUNE.
Nu trebuie
uitarn VasileGoldis, imediat dupa realizarea Martii Uniri, milita pentru ridicarea unui monument
in orasul care de facto a fost Capitala Marii Uniri.

ca

sa

ca

iN

~CERSTR (LROIJ:~E.CUNOSC:~Ti
SUB NUMELE DE PRLRTUL Q[]M~

V~SILE GOLDrS 1862-111

10;EOLOGUL M~P''' UNIRI.

R TRRIT

TOT RICI R FUNCTIOf1RT REOR[

ZIRRULU,ROMRNUL
.. SI EDIT

'CCNr:ORCIR .. iN~IINTRTE
CCNDUSE DE Vf:i~ILE GOLD

...

Cas a Memoriala

George Toparceanu

Locatie:

Satul Namaie~ti, Comuna Valea Mare-Pravat, Judetul Arge~

ascut In Bucure~ti, poetul si-a trait

buna parN
te din via~a LaNamae~ti, unde familia s-a stabilit.
Chiar ~i dupa plecarea poetului de aici, mama sa a
0

continuat sa Iocuiasca aici, infiin~andchiar un atelier

oe tesut covoare In incinta manastirii de maici.
Pentru ca aici si-a lntemeiat 0 familie (se pare ca
.a Namae~ti a trait ~i sotia poetului, irnpreuna cu fiul
or), casa a devenit rnemoriata.
Ctadirea este 0 constructie tipic rnusceteana, cu demisol, etaj ~ipridvor la fa~ada, cum se vad multe case
a munte.
Muzeul ocupa etajul - un hol ~i doua camere, unde
se afla 0 abundenta de exponate originale, copii ~i
facsimile. In hol este expus ultimul port ret al poetului, 0 figura trista, prevestitoare, precum ~i cateva volume aparute In timpul vtetit: Balade vesele ~i
triste, Parodii originate, Migdale amore, Scrisori tara
adresii (proza umoristica ~i pestmista), Pirin-Planina,

amintiri din prizonieratulln Bulgaria~ialtele, In edltii

diferite. Aicise afla ~imanuscrisul romanului neterminat: Minunile Stantului Sisoe - cartea ce I-a fost mai
aproape de sutlet.
In incaperea din dreapta - cu mobilier din fosta camera de lucru a poetului - sunt expuse 0 rnultirne de
documente ce refac nu numai viata scriitorului, ci 0
parte din laboratorul sau poetic. Printre ele, versiunea
initiala a poeziei Noapte de vatii, definitivata sub titlul
Noapte de tnai. Pe birou, manuscrisul original al poemei erotice Somnul iubitei (1911), inchinata viitoarei
sotii, lnva~atoarea Victoria luga, 0 ferrnecatoare bruneta. Alte numeroase facsimile de versuri, documente
privind viata poetului, relatiile cu fratele vitreg, sculp-

torul Ion Mateescu, cu familia, cu editorii ~i 0 parte

din corespondents sa, fotocopia cantatei Balada chiriasului grabit - cornpozitie de Gh. Radovanu-lntregesc
informatiile despre personalitatea lui Toparceanu,
In biblioteca ~ipe etajera se gasesc opere din clasicii literaturii ~universale~i multe car~i de Lacontratt,
cu dedicatii. lntr-o vitrina au fost adunate exemplare
din revistele Lacare a colaborat: Viata Romimeascii,

lnsemniir! iesene, Insemndt! titerare, Lurnea utnoristicii s.a.rn.d. Nu lipsesc nici bastonul poetului, cutia

pustii de vanatoare, tluierul Lacare canta, iar pe perete, tabloul sotiei sale.

Casa Memoriala

Dinu Lipatti

Locatie:

Leordeni, Judetul Arge~

inu (Constantin) Lipatti (1917 - 1950) a fost un celebru pianist, compozitor ~i pedagog roman. 16
ani de carters arttstica - din cei 33 de ani de viata
t-au situat printre marii pianlsti ai lumii. "Un artist
de 0 spiritualitate divino", cum loa numit Francis
Poulenc, Dinu Lipatti a fost ales postum membru al
Academiei Romane.
Casa mernoriala este deschisa In 1985 In casa construita intre 1938 ~i 1942, In sttl neorornanesc, de catre tatal marelui pianist Dinu Lipatti. Aid sunt locurile
iubite ale copilartet ~i adolescentei, unde Dinu Lipatti
$i-a petrecut vacantele ~i elipele de ragaz.
Colectia de irnportanta rnernonala prezinta numeroase obiecte ce au apartinut lui Dinu Lipatti (pianul
Bechstein, diplome, partituri), fratelui sau (diplomatul ~i omul de culture Valentin Lipatti), familiei, cunostintetor din tara ~i strainatate. Fotografii de familie 1l prezinta pe Dinu Lipatti la diferite varste, alaturi
de profesorii sai (George Enescu, Florica Muzicescu,
Mihait Jora). Multe dintre fotografii sunt executate de
Dinu Lipatti, deoarece acesta era un pasionat ~i talentat fotograf.
Crescut intr-o familie cu traditie muztcata - tatal
sau era un talentat violonist arnator care studiase
cu Pablo Sarasate, mama, Anna Lipatti, 0 excelenta
pianista, iar nas la botez i-a fost George Enescu - i
s-au recunoscut ~i cultivat din frageda copilarie inchnatiile muzicale. A fost acceptat ca elev de exigenta
profesoara de pian Florica Musicescu, care loa ferit de
mentalitatea unui "copit rninune", dandu-i In schimb
o educatie artlstica serioasa, care sa-i perrnita dezvoltarea talentului sau nativ.

In 19361~i incepe cariera de pianist concertist cu 0

serie de concerte In Germania ~i Italia, reputatia sa
continuand sa creases cu fiecare aparitie In public.
La lnceputul celui de Al Doilea Razboi Mondial revine
la Bucuresti unde da recitaluri de pian ca solist sau
acompanilndu-l pe George Enescu.

in 1943 pteaca In Scandinavia impreuna cu viitoarea

sa sotie, Madeleine Cantacuzino, deasemenea 0 fosta
eleva a Floridi Muslcescu~Idecide sa se stabileasca
cu Madeleine In Elvetia, unde devine profesor de pian
ta Conservatorul din Geneva. i~i continua cariera concerttstica cu recitaluri de pian sau ca solist irnpreuna

cu orchestre dirijate de Herbert von Karajan sauAlceo

Galliera, realizeaza In studio trnprirnari pe discuri.
In timp ce se pregatea pentru un turneu de concerte
In America se descopera ca sufera de leucemie. La
16 septembrie 1950, dest slabit fizlc, are loc ultimul
sau concert public la Besancon (Franta). In partea a
doua a recitalulul tntentiona sa execute cele 14 Valsuri In Do diez minor de Frederic Chopin. Puterile lnsa
1l parasesc. Dupa 0 lunga pauza In care publicul nu
s-a clintit din sala, Dinu Upatti reapare pe scena, se
a~eaza la pian ~i interpreteaza motivul "Jesus bleibt
meine Freude" din cantata .Herz und Mund und Tat
und Leben" de Johann Sebastian Bach. Cu aceasta rugaciune s-a lncheiat una din cele mai bogate ~i scurte
cariere cunoscute In arta interpretativa moderns.
Doua luni ~i jumetate mai tarziu, la 2 decembrie
1950 Dinu Lipatti se stinge din via~a In varsta de numai 33 de ani, cu partitura Quartetului In Fa minor de
Ludwig van Beethoven In mana. Ultimele sale cuvinte
au fost: "Nu-i de ajuns sa fii mare compozitor ca sa
scrii muzica asta, trebuie sa fi [ost ales ca instrument
at lui Dumnezeu". La vestea mortii sale, marele pianist german Wilhelm Backhausexclama: "Noua tie riimane amintirea [rumusetitor pe care ni le-a diiruit ~i
o profunda tntristare",
Compoztttile sale, printre care .Fantezie pentru
pian, vioara ~i violoncel Op. 1" (1933), ,,~atrarii, sutta
pentru orchestra Op. 2" (1934), "Concertino In stil etasic pentru pian ~i orchestra de camera Op. 3" (1936),
"Simfonie concertanta pentru doua piane ~iorchestra
de coarde Op. 5" (1938), "Sonatina pentru mana stanga" (1941)au rarnas In cea mai mare parte inedite.

Casa Memoriala

Vladimir Streinu

t.ocatte:

Teiu, Judetul Arge~

asa MemoriaUia fost inaugurata la 28 mai 1972 In

C
cladirea ce a apartinut familiei Vladimir Streinu
intre 1902- 1972. Sunt expuse obiecte ce au apartinut
familiei scriitorului, tablouri, costume populare specifice zonei. Muzeuldetine ~i 0 bibltoteca a Societatii
(cu car~i ce a~ apartinut lui Vladimir Streinu ~idonate
de scriitori). In aceeasi cladire este amenajat ~i rnuzeul satesc.
Vladimir Streinu (pseudonim al lui Nicolae lordache, a mai semnat ~i Apollonius; 1902 - 1970) a fost
un autor, critic literar, deputat, estetician, istoric literar, pedagog, scriitor roman.
A absolvit scoala prirnara din satul natal In 1912,
dupa care intra la Liceui I. C. Brc'itianu din Pitestt,
unde prornoveaza primele patru clase. In anul scolar
1916/1917, prin suspendarea cursurilor pe teritoriul
~arii, ocupata de trupele germane, intrerupe scoata
~i se refugiaza in Moldova.in aprilie 1917, la 15 ani,
declarandu-se mai mare ca varsta, se inscrie voluntar
In armata. Tntre 1 octombrie 1917 - 21 iunie 1918, a
urmat cursurile unei scoli militare, primind gradul de
sergent. Lasat la vatra, l~icontinua la zi clasele urrnatoare la Pttesti. Dinaceasta pertoada dateaza primele
sale incercari literare.
In 1920, dupa bacalaureat, se inscrie la Facultatea
de Litere ~i Filosofie din Bucuresti, specialitatea Filologie rnoderna (Franceza). Tot acum ia contact cu
viata titerara. In 1922, cu sprijinul poetului Vasile
Voiculescu, este angajat secretar de redactie la revista Cuge!ul romanesc, scoasa de Tudor Arghezi ~i
Ion Pillat. In acelasi timp, Incepe sa frecventeze cenaclul Sburc'itorul.

in 1924, sustine examenul de licen~a, dupa care e

numit profesor la Liceul Traian din Tumu Severin. Aici
o cunoaste ~i se casatoreste cu profesoara Elena Vasiliu, viitoarea scriitoare Elena lordache-Streinu. in
1925, e profesor in Bucuresti, iar peste un an, Vladimir Streinu pleaca la Paris, unde pregateste 0 teza de
doctorat despre Rimbaud, avand conducator pe profesorul Fortunat Strowsky.
Criticulliterar afirmat la Sburiitoru! (angajat ca redactor inca din 1926), dar mai ales la Kalende, Vladimir Streinu devine redactor-sef la Gazeta (1935
-1938), iar din 1935, redactor la Viata iiterarii ~i la
Revista Fundatiilor Regale, unde va rarnane pana 1n
1941, cand noua conducere (Ournitru Caracostea) 11
concediaza, impreuna cu Tudor Vianu, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu, ~erban Cioculescu,
din cauza orientarii lor democratice.
Va reveni la Revista Fundatiilor Regale intre 1945 1947. Din 1942, Vladimir Streinu e numit director al
revistei Preocupiiri literate, care, din 1943, devine
Kalende. in 1947, criticul isi sustine examenul de doctorat la Universitatea din la~i cu 0 teza despre Versul
tiber romimesc. Darin acelasi an, este 1nca0 data concediat de la Revista Fundaiiilor Regale, dat afara din
inva~a,!,ant din cauza vederilor sale politice anticomuniste. Inca din 1945, figura printre membrii fondatori
ai__Asociatieide rezistenta culturala Mihai Eminescu.
Intre 1948 - 1951, Vladimir Streinu este bolnav de
plamani, suferind 0 toracoplastie. oupa ce se reface,
intre 1953- 1955, neavand nici un mijloc de existenta,
va presta umilitoare munci necalificate, precum ar fi:
paznic ~i ghid al muzeelor din parcul Herastrau (pe

..

atunci, I.V. Stalin), muncitor mozaicar. Din 1955, se

afla angajat ca cercetator stttntittc principal la Institutul de lingvistica al Academiei, pana in 1959, cand
inscenandu-i-se 0 lista de fapte imaginare, este arestat (alaturi de altt intelectuali de for~a interbelici,
precum Constantin Noica) ~i condamnat la 7 ani inchisoare pentru motive, evident, politice. Eliberat in
1962, devine cercetator stiintiftc principal la Institutul de Istorie ~i Teorie Literara (in 1965) la propunerea lui George Calinescu. Reabilitat, in 1969 e numit
director la Editura Univers, profesor onorific la Facultatea de Limba ~i Literatura Romana a Universitatii
din Bucuresti, unde tine un curs de "Estetica poeziei
rornanesti". Moare, in plina forta creatoare, din cauza
unui infarct miocardic, la 26 noiembrie 1970.
"A scrie despre Teiu tara Vladimir Streinu sau despre Vladimir Streinu tara Teiu, este 0 impietate"
(profesorul Vasile Falcescu).

Casa Memoriala

Ion Mihalache

Locatie:

Satul Dobresti, Comuna Dobresti, Judetul Arge~

ituata In satul Dobresti, Casa mernoriala "Ion Mihalache" este amenajata intr-o constructie realizata In
anu11880.
Ion Mihalache (n. 3 martie 1882, Topoloveni - d.
6 martie 1963 Ramnicu Sarat, In Inchisoarea cu regim de exterminare fizica a detinutilor politici) a fost
Invatator, om politic, ministru In mai multe guverne,
fondator ~i presedinte al Partidului Taranesc, vicepresedinte al Partidului National Taranesc.
Fiu de taran sarac, dotat cu 0 capacitate intelectuala de exceptie, a urmat scoala norrnala ~i a ajuns
lnvatator.

In Primul razboi mondial, Ion Mihalache s-a distins In

luptele pentru apararea patriei In regimentele muscelene, la trecatorile de pe Valea Dambovitei, pe fronturile de la Oituz ~i Mara~e~ti, fiind decorat cu ordinul
militar de razboi "Mihai Viteazul" . Aorganizat ~imilitat
pentru izbanda referendumului prin care populatia din
Basarabia a hotarat In 1918 revenirea la patria mama.
Dupa Primul razboi mondial, a Intemeiat Partidul
Taranesc, avand ca obiectiv sa duca la Indeplinire
ceea ce regele Ferdinand I al Rornaniei promisese pe
front sotdatilor, In discursul pe care i-l scrisese regina
Maria irnpreuna cu Barbu A. ~tirbey, discurs care fa-

gaduia pamant ~aranilor ~i care ii insufletise sa lupte

eroic la Mara~ti, Mara~e~ti~iOituz.
Dupa succesul electoral din 1919, partidullui Miha.ache forrneaza un bloc guvernamental alaturi de Partidul Na~ionalRomandin Transilvania, forrnand guvernul Guvernul Alexandru Vaida-Voievod.Ion Mihalache
detinea functia de Ministrul agriculturii ~i domeniilor
16 decembrie 1919 - 12 martie 1920).
o realizare deosebita care a dat continut ~iprofuntime inva~amantului agricol a fost cea datorita legii
din 1920 (cunoscuta sub numele de Legea lui Ion Miflo/ache) prin care, pentru instruirea elevilor, s-au

atribuit scolilor agricole terenuri in supratata de circa

100 ha, iar celor horticole de 25 de ha.
in anu11926, Partidul Taranesc se uneste cu Partidul
National Roman, condus de luliu Maniu.Acesta devine
presedintele partidului, iar Mihalache vicepresedinte.
In conceptia lui Mihalache, progresul ~arii nu consta in industrializare ci In agriculture. El milita pentru
cooperative formate in mod voluntar de catre ~aranii
trnproprietartti la intoarcerea de pe front. Pentru a-st
pune In aplicare ideile, a organizat obstea sateasca de
la Topoloveni-Argessa produce rentabil pe suprafete
optime, asociindu-i pe ~arani intr-o cooperatie cu rezultate notabile in plan economic ~i social. La Topoloveni, ~aranii au beneficiat de scott superioare, de
aststenta medicala, de carntn cultural, de bai comunaleJi, in general, de un standard civilizat de existenta.
Intre 1928 ~i 1930, Mihalachea fost ministru al Agriculturii ~i Domeniilor,In Guvernele national ~araniste
luliu Maniu~i George G. Mironescu. Din 1930 pana in
1933, ocupa functia de ministru de Externe, tot in guvernele national ~araniste, ale lui Grigore; G. Mironescu
~iAlexandruVaida-Voievod~iluliuManiu.In 1941,a solicitat mobilizarea sa si a irnbracat din nou haina militara
pentru cateva zile, luptand de partea armatei romane
pana la Nistru pentru eliberarea Basarabiei, dar a fost
eliberat din ordinul personal lui IonAntonescu.
Dupa venirea la putere a cornunistilor; prin guvernul
condus de Petru Groza, Ion Mihalache este arestat cu
ocazia diversiuniicunoscute sub denumirea de .Inscenarea de la Tamadau" ~icondamnat la lnchisoare pe via~a.
Ion Mihalache a decedat in martie 1963, in inchisoarea de la Ramnicu Sarat.

Cas a Memoriala

George Bacovia

Locatie:

Bacau, Judetul Bacau

xpozitia mernoriala s-a deschis la 28 septembrie

1971 In casa parinteasca In care a locuit poetul
EGeorge
Bacovia (1881 - 1957), devenind punctul de
inceput al oricarui itinerar cultural bacauan.
In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui
Stefan cel Mare, pe fosta strada a Liceului,actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa I~i
irnbraca ferestrele In reflexele calde ale trandafirilor.

In aceasta cladire ce dateaza din ultimul deceniu al

secolului XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz
personal ~ipiese de mobilier ce au apartinut poetului.
Colectia cuprinde cca. 400 de obiecte provenite din
donatii ~iachizitii de la membrii familiei poetului. In
toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse rnarturf reprezentative, manuscrise originale,
documente si piese de patrimoniu.
In Salonul'casei, impresioneaza simplitatea ~ibunul
gust al mobilierului. Aici se afla pianul, vioara ~i portretele parintilor - Zoe ~i Dimitrie Vasiliu - atat de
dragi poetului.
Casa rnemoriata detine un documentar pe caseta
video In care e surprins poetul In timpul vietf ~i 0

IN ACASIA t \.~A LOI l.!'T Ililn' lII.ll \':Iu( \'; ~~

lA f Rfl11T\ M41 V\LUnflAS\ PAHH \ tlH_I'.l\ ')t\\..\

PL/;\"i, DE TRAGISM
~l ~P[\, \\1(,

GEORGE BACO\T\J\
.{f

<cpto

r~",-j .. ,.- E;1- _ 2.

c -

CNIU POETIC l~NOfTOR ALURl(\\ {\~~~~t.)'

inregistrare pe caseta audio cu vocea poetului recitand din versurile sale. In gradina Casei memoriale,
sculpturi ambientale apartinand artistilor contemporani invita la rneditatie ~i reftectie.
Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple
ipostaze stili stice, de bibliografi ca pretios subiect de
studiu, ca ~i de sirnplii iubitori de poezie, Gheorghe
Vasiliu - George Bacovia, desi disparut din via~a de
aproape 0 jurnatate de secol, face parte din viata ora-

sului. Volumelesale de versuri, ce au cunoscut multiple editii, au fost traduse In numeroase limbi. A desfa~urat ~i 0 tntensa activitate de promotor al culturii,
fiind unul dintre intemeietorii revistei Ateneu. Drept
recunoastere a valorii creatiei sale, liceul in care a

studiat, Teatrul din Bacau, Universitatea, Scoala generala nr. 27 Bacau ~i Biblioteca din Buhusiau primit
numele sau ~i, incepand din anul 1971, se desfa~oara
la Bacau Festivalul George Bacovia, manifestare ce
atrage personalitati marcante ale culturii rornane.
Spirit meditativ, profund, fapt atestat ~i de volumele valoroase ce se pastreaza inca in biblioteca din
casa, de 0 ginga~ie sufleteasca exceptionala - dupa
cum ni-l prezinta sotia sa, Agatha Grigorescu-Bacovia,
intr-unul din volumele dedicate poetului, Bacoviasi-a
distilat destinul, transforrnandu-l in poezie. El ne-a
facut cunoscut ca materia plange, ca mugurul alb ~i
roz ~i pur este vis de-albastru ~i azur, ca plumbul e 0
materie sensibila.

Cas a Memoriala

Nicu Enea

Aici
A TRAIT' Sf A
....

'to'

c. RE,AT
_

I.

IN RODNI(-~llS.~I A~ll

1929 -1960
PfC-fORUL.

-ucu ENEA

l.ocatie:

Bacau, JudetulBacau

n aceasta casa modesta, cu sufragerie la parter ~i

Ilnceputul
dormitor ~i atelier de lucru la etaj, construita la
secolului al XX-lea, a trait ~i lucrat In perioada 1929 - 1960 pictorul bacauan Nicu Enea (1897
- 1960). In anii 1969/1970, casa, irnpreuna cu 133 de
lucrari de pictura ~i209 tucrart de grafica, a fost donata de sotia pictorului pentru a deveni muzeu.
Astfel, In 1970, la lmplinirea unui deceniu de la
moartea pictorului, este inaugurate expozitia memorialii cu tablouri semnate de Nicu Enea: peisaje, autoportrete, nuduri, naturi statice, flori.

Parte a Secttet de arta a Complexului Muzeal "Iu.ian Antoneseu" - Bacau, colectia cuprinde obieete
oersonale, fotografii, corespondenta, 60 de lucrart
oe pictura ~igrafica semnate de Nicu Enea. Expozitta
orezinta 0 parte importanta a operei pictorului baeauan, elev al lui Camil Ressu, precum ~i ale pictorilor
Jean At. Steriadi, Nicolae Tonitza ~iattii. in curte se
ana un bust al artistului, In piatra, apartinand sculptorului Nicolae Enea.
Casa a fost restaurata in anul 2004, fiind redeschisa publicului pe 27 mai 2005. in prezent, din pacate,
-naginea ei are de suferit deoarece a rarnas singura
ctadire veche intr-un spatiu dominat de blocuri inalte.
Nicu Enea a inceput sa-~i traiasca posteritatea Inca
din 1947, cu 18 ani inatnte de a muri. Conditia de
out-sider loa caracterizat mereu in ochii eolegilor sai
de breasts care nu-i puteau tolera cele doua mari
izbanzi ale sale: castigarea, in 1934, a dreptului de
a reprezenta Romania la Expozitla lnternattonala de
Pictura de la Paris - de unde s-a inters eu un premiu
de invidiat ~i obtinerea, In anii '40, a dreptului de
a pieta palatele regale. Bunele sale relatii cu farni.ia regala au dus, dupa caderea monarhiei, la lipirea
etichetei de "pictor al Curtti Regale" - care i-a creat
mart necazuri lui Nicu Enea.
Dupa perioada lui buna, 1925-1947, in eare obtine
numeroase premii ~iin care expune In cele mai prestigioase sali din Bucuresti, Belgrad, Zagreb etc., urmeaza trista agonie artistica. Omul care a realizat, in
1934, ciclul alegoric .Artele" intr-una din incaperile
Palatului Regal~icare a pictat, in 1939, biserica "Sfin~ii Voievoizi" din cartierul CFR sacau, a sfar~it prin

a "pieta" pancarde, machete de gazete de perete ~i

alte obiecte ale propagandei vizuale comuniste. Ca sa
ob~ina 0 cartels alirnentara, a facut portretele clasicitor marxisti, inclusiv a lui Stalin.
Cert este ca nu la Teatrul .Bacovta" trebuie cautat
Nicu Enea, ci ehiar acasa la el unde, cu putin noroc,
puteti vedea lucrarea "Elvira", care a facut sa se vorbeasca mult despre Bacau In 1934, la Expozitia Internationala de la Paris.

Casa Memoriala

Rosetti Tescanu

Locatie:

- G. Enescu

Sat Tescanu, Comuna Beresti-Tazlau, Judetul Bacau

uand in considerare anumite caracteristici ale con-

L
structiei, amplasarea acesteia precum ~i gandirea
spatiutui inconjurator, conacul familiei Rosetti Tescanu, construit in 1880 intr-un frumos parc dendrologic
situat 'intr-o zona colinara la 37 km de orasul Bacau, In
proximitatea satului Tescani, a fost clasificat de catre
Vasile Parizescu, Presedintele Asociattei Colectionarilor din Romania, in categoria "micilor palate".
La inceputul secolului XX,conacul Rosetti Tescanu
devine resedinta familiei celui mai mare muzician
roman, George' Enescu. Dupa intatntrea cu sotia sa
In 1909, marele muzician a venit aid deseori, lasandu-se inspirat de frurnusetea peisajelor. Bunaoara, la
Tescani a definitivat capodopera sa lirica, Oedip, pe
care a dedicat-e Marucai.
Prin Actul de donatie facut de Maria CantacuzinoEnescu In 1947, conacul familiei sale a devenit asezarnant cultural. In 1980 a fost inaugurata "Casa Memo-

riala Rosetti - Enescu" din incinta imobilului principal,

devenita Centrul de Cultura Tescani (in 1990), apoi
Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu- George Enescu"
rdin 1993). Din anul2006, casa mernoriala din Tescani
este sectie a Muzeului Na~ional "George Enescu".
Familia Rosetti Tescanudin care provenea sotia Maestrului, este atestata in aceste locuri inca de la la
sfarsitul secolului al XVI-lea.
Licentiant In drept ~i ftlosofie, talentat muzician ~i
instrumentit In tinerete, carturar ~i om politic, Dumitru Rosetti Tescanu (1852- 1897) ramane 0 personalitate in cultura prin scrierile sale In limba franceza ~iin
limba romana, dintre care citarn "La nuit, I' Aurore et
le Jour ou L'Empire, la Dictature et la Nation", "Etude critique sur la condition de la femme dans l'lnde
antique" ~i .Biografia lui Vasile Conta". A fost membru
al Societatii Junimea, Presedinte al Ugii Culturale, fi-

liala Bacau, membru fondator al tnternationalei I ~i

prieten de 0 viata cu Vasile Conta, unul dintre cei mai
importanti ganditori rornani ai secolului al XIX-lea.
Cunoscand perfect limba franceza, Dumitru a tradus
doua lucrari importante ale lui Vasile Conta ("Teoria
ondulatiunii universale" ~i .Bazele metafizicii"), pe
cafe le-a si publicat pe cheltuiala proprie, In Franta.
Indinat in mod deosebit spre arte ~i literatura, Durmtru Rosetti Tescanuintretine 0 impresionanta bibtioteca care-t va uimi pe George Enescu~i-i va smulge
exclamatia: "M-am tiitiictt In biblioteca Rosettestilor!". lntr-adevar, biblioteca nurnara peste douasprezece mil de volume inventariate ~i clasate de Dumitru.
Implicat in politica ~arii, Dumitru Rosetti Tescani
este deputat in Camera de doua ori (In 1879 ~i intre
1889-1895), prefect de Bacausub guvernul Th. Rosetti
(1888), primarin comuna Tescani (1879).

Casa Memoriala

losif Vu lean

Locatie:

Oradea, Judetul Bihar

uzeul Memorial .Josif Vulcan" a fost fondat In

anul 1964, fiind cansacrat abia peste un an, cu
M
prilejul centenarului revistei Familia, In cladirea care
a gazduit, In perioada 1896-1906, locuinta lui losif
Vulcan~iredactia revistei "Familia".
Este situat In centrul orasului, strada cu acelasi
nume, foarte aproape de malul Cnsului Repede, de
care 11desparte daar un mic parc, In care se afla ~i
statuia marelui carturar roman. Cladirea a fast construita pe la sfar~itul secolului al XIX-lea,fara etaj,
doar cu un subsol boltit.
In anul 2001 a fost inaugurata 0 noua expozitie de
baza a muzeului, cornpusa din trei sectiuni extinse In
cinci incaperi: prima cuprinde dacumente ce ilustreaza viata si activitatea lui losif Vulcan; urrnatoarele
trei sa'li reconstitute, cu mobilier original ~i obiecte
de epoca, 0 parte a lccuintet familiei Vulcan; ultima
sala a muzeului este organizata In principal ca sala
de documentare, dar ofera ~ielemente expozitionale:
imagini din vechile tipografii oradene ~i dacumente
referitoare la cele trei serii interbelice ale revistei
"Familia", precum ~i la actuala serie a revistei - ce-a
de-a V-a.
Fondator al revistei de cultura "Familia" (1865), 10sif Vulcan (n. 1841, Holod, judetul Bihor - d. 1907,
Oradea, judetul Bihor) a fost avocat, scriitor, poet,
publicist, animator cultural, membru al Academiei
I

Rornane.

S-a nascut intr-o veche familie greco-catolica. Tatal

sau, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-carturar Samuil Vulcan, internetetorut
scolii de la Beius, care azi Ii poarta numele.

Oe-a lungul vietii, a scris paezii ("Lira mea", 1882),

piese de teatru (,,~tefan Vada cel Tanar", "Gargaunii
Oragostei", "Mireasa pentru Mireasa"), 0 irnportanta
lucrare istorica ("Panteonul Roman", 1869), nuvele,
romane ~i traduceri. La data de 8 septembrie 1907,
marele publicist se stinge din viata ~ieste inrnormantat la cimitirul Olosigdin Oradea.

iN ACEASTA.

CAsA

A TRAIT

~IA LUeRAT iN ULTIMII ANI DE

VIATA MARELE ANIMATOR
AL GULTURII
ROMANE~TI

IOSIFVULCAN
(t841-1901)
SUB iNDRUMAREA
CARUIA
AAPARUT REVISTA"FAMIllA"
TRIBUNA. DE PROPAGARE
A CULTURII iN RiNDURILE
POPORUlUI
ROMAN
REDACTIA REVISTEI AFUN(,TlONAT
iN AtEASrA clADIRE iNTRE ANII

. 1880 -1906

Casa Memoriala

George Cosbuc

Locatie:

Nasaud, Judetul Bistrita Nasaud

In casa In care s-a nascut marele poet

al neamului rornanesc, Muzeul memorial "George
O rganizat
este un important punct turistic cautat de
Cosbuc"

~"stii romani ~i, In ultima vreme, ~i de cei straini.

=.steamplasat In centrul locatitatii, la mica distanta
:e Podul graniceresc acoperit, peste raul Salauta.
Datand din secolul al XVIII-lea(cladirea a fost cons:ruita dupa 1840 de tatal poetului, preotul Sebastian
Cosbuc), actualul muzeu este monument istoric de
grupa A~ia fost restaurata In anul 1954.
Expozttia cuprinde obiecte apartinand poetului
George Cosbuc (1886 - 1918): leaganul, pupitrul ~i
scaunul de scolar, pelerina, trusa de voiaj, manuscrise, editii ale operei sale. Obiectele expuse In aceste
;caperi, In exclusivitate, sunt originale.
Ca In orice casa traditional rornaneasca, intrarea se
race prin tinda. In prima incapere sunt expuse obiecte

fSSG - !5l1S
t!!ARELEciNTAREi ..::. VCi',1fJ'..:.:
II'! LlJPT,c PENTR:J UBERTAI:

S nlllllmo-n'n1mo n.omului rneu

~-

:l si iubirro si UTO

personale ale poetului ~i numeroase carti. In a doua

incapere pot f vazute bancuta scolarului, 0 etajera
cu operele poetului, pelerina ~ipalaria lui, atatur! de
mobilierul obisnuit. lncaperea gazduie~te ~i un fragment din cele peste 30 000 volume din biblioteca lui
George Cosbuc (reprezentativ nu atat prin nurnar, cat
prin valoare docurnentara).
Urrnatoarele trei sali gazduiesc expozitii despre viata si opera poetului, dar si despre istoria instituttet ce
are sansa de a f primul rnuzeu de Iiteratura romana
din tara (1905), emblematic pentru muzeografia literara rornaneasca.
Muzeul "Co~buc" este singurul muzeu inchinat exclusiv poetului, In Ardealul romanesc al muzeografiei
literare. Acest motiv a fost prioritar In a aduna ~iexpune (partial), fotografii, documente, corespondents,
editii din opera poetului ~itraduceri.
Muzeul este sectie, fara personalitate juridica, a
Complexului Muzeal Bistrita-Nasaud. A fost fondat In
anul 1905 La initiativa lui luliu Moisil si este primul
muzeu de Iiteraturii romana din tara. '

Casa Memoriala

Liviu Rebreanu

Locatie:

Prislop (Liviu Rebreanu), Judetul Bistrita Nasaud

e drumul national 17 C, la 5 km de Nasaud ~i 18

km de Bistrtta, se afla Casa Memoriala Liviu Rebreanu, In localitatea Prislop care azi poarta numele
scriitorului. Muzeul memorial este gazduit intr-o casa
taraneasca, specifics zonei, ndtcata In anul 1957, cu
sprijinul localnicilor ~i contributia sotiei ~i fiicei scriitorului Liviu Rebreanu.

Cladfrea a fost reconstituita pe locul casei panntesti din Prislop, a scriitorului. in casa sunt expuse
obiecte care au apartinut scriitorului: fotografii de
familie, editii din opera scriitorului aparute In tara ~i
In strainatate. Langa casa, intr-o cladire moderna, se
afla un amfiteatru pentru expuneri ~i 0 expozitie de
carte ~i tucran de arta plastica.

Satul natal at marelui

romancier

este Tarlisua, un

sat mic "care pe nici 0 hartd nu l-a descoperit, dar

care totusi extstii", dupa cum spuneainsust scriitorul.
S-a mutat mai tarziu In satul Prislop (azi Liviu Rebrea), unde a avut ocazia sa cunoasca visurile ~i sufetele ~aranului roman, a trait cu acestta ~i a rarnas
profund impresionat.
l >'1U Rebreanu a locuit In aceasta casa doar un an
de zite, dar a cunoscut multe persoane care t-au inso rat In romanul scris ulterior.Jon". E casa In care a
I:ocUltintre eroii sai din roman.
Casaare trei incaperi. In prima, care a fost ~i bucatana, a ramas doar cuptorul avut de familia Rebreanu.
Aid sunt foarte multe documente, fotografii, citate ale
scrtttorutui despre el ~i despre cele trei opere ale sale:
00", "Padurea spanzuratilor" ~i "Rascoala", precum
51 citate ale altor scriitori povestind despre Liviu Reeanu.
'''l cea de-a doua incapere, sunt expuse costumele
ecrn ~i lngalbenite purtate de Ion Popal Glanetasului
51 de Ana, nevasta lui Ion, precum ~i alte date despre
ro-nanete scriitorului. Chiar daca personajele sunt rea e romanul e In cea mai mare parte fictiune. Ion a
....
rit In 1935, dar Ana a trait pana In 1973, murind la
&! de ani. Mormintele celor doi se gasescIn cimitirul
c n apropierea bisericii.
-') cea de a treia incapere sunt expuse obiecte
~ piese de mobilier care au apartinut lnvatatoru_I Vasile Rebreanu: dulap, oglinda, biroul de lucru,
o canapea cu perne ornamentale, 0 rnasa cu patru
scaune ~i pe rnasa nelipsita scrurniera a scriitorului.
:leretii au multe tablouri de familie, doar locatarii

lipsesc, par ca sunt ie~i~i ~i trebuie sa se intoarca.

In apropiere, In centrul satului, se gase~tecasa parohiala, tot 0 cladire monument, unde a locuit preotul
Ion Belciug din roman. Casae greu sa treaca neobservata deoarece este viu colorata, placata cu mozaic
galben ~i albastru.
Complexul cuprinde Inca 0 ctadtre unde este un amfiteatru mare, iar la etaj 0 expozttte de carte unde
sunt expuse operele lui Liviu Rebreanu. Cele trei mari
opere care sunt prezentate In easa memoriala au fost
transpuse pe pelicuta cinematografiea, iar cartile sale
au fost traduse In 37 de limbi. Romanul "Ion" este
editat ~i In scrierea Braille ~i se crede
e singurul
muzeu din tara care detine 0 asemeneacarte.
Liviu Rebreanu In "Cred" spunea: "Nu frumosul, 0
nascocire omeneascii, tntereseazii In artii, ci pulsatia vietii. Cand ai reusit
Inchizi In cuvinte coteva clipe de v;ata adeviiratii, ai sav(1r~it 0 opera mai
pretioasQ aecat toate razeie din lume ... lar aceasta case dovedeste din plin adevarul vorbelor sale.
Atunci cand vezi citatele ~i marturtstrtte autorului,
atunei cand privesti interiorul casei ~i costumele
purtate de Ana ~i lon, l~i dai seama de sufletul depus
pentru scrierea cartilor sale, de trairea din care s-a
nascut fiecare cuvant. A cunoscut direct sufenntele, dorintele, dramele traite de eroii sai, le-a inteles ~i le-a transpus pe hartie. Romanele sale sunt 0
capodopera. Sirntind lnsa sufletul depus In scrierea
lor, ele capata 0 alta dimensiune iar noi, cititorii romanelor sale ~i vizitatorii casei memoriale, ne dam
seama de profunzimea sentimentelor avute de autor
cand le-a scris.

ca

sa

Casa Memoriala

Ion Pop Reteganul

Locatie:

Reteag, Judetul Bistrita Nasaud

n localitatea Reteag, la nr. 24, se afla casa ~araneasca cu tarnat, construita in anul 1866 si transIfermata
in muzeu in anul 1955. Ridicata de tatal fol0

cloristului Ion Pop Reteganul, casa adaposteste azi

cateva dintre obiectele care au apartinut acestui
carturar de valoare, redactor al mai multor reviste
din Transilvania ~iintemeietor al altora, culegator de
datini, povesti, cantece populare etc.
Ambianta austere a spatiului de lucru at fostului inva~ator este data de patul, biroul, masa, dulapurile
cu car~i, oglinda ~i cufarul. Sunt expuse car~ile ~i ar-

ticolele scrise de el, pubticatii conduse sau la care a

colaborat, car~i editate la Gherla, mapele cu corespondenta avuta, planuri de tectit, traduceri, tucran
in manuscris etc. Cu ajutorul colectiei prezente s-a
reconstituit atmosfera unei case de intelectual de la
~ara, de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Ion Pop-Reteganul (1853-1905) a fost un pedagog,
prozator, publicist ~i folclorist, reprezentativ pentru
epoca sa ~i a rarnas in istoria folcloristicii rornanesti
ca "eel mai mare folclorist al Ardealului", fiind apreciat elogios de cei mai prestigiosl carturari ai timpu-

: Vasile Alecsandri, B.P. Hasdeu, I. Bianu, I. Urban

Ja-nik, Gustav Weigand, Nicolae lorga.
imp de douazeci de ani a activat ca inva~ator in
ocatitati din mai multe judete ale tarii (1873-1892),
fiind preocupat in acelasi timp ~ide culegerea folclon.lui din aceste zone.
A predat Academiei Rornane 21 de volume in rnauscrts, 0 comisie urrnand sa trieze materialul in vecerea publicarii, dar cea mai mare parte va ramane
nedtta.
A fost redactor la publicatiile: "Cartile sateanului ro~n" (Blaj, 1886), .Dreptatea" (Tirnisoara,1893-1894),
Desteptarea" (Cernauti, 1897) "Revista ilustrata" (Re-

teag, Soirnus,1898-1899),"Tribuna"~i.Foaia poporului"

(Sibiu, 1899-1901),"Gazetade dumineca" (Simleu,19041905),tiparind ~ 0 parte din textele sale folclorice.
A desfasurat si 0 intensa activitate in domeniul teoretic al culegerii ~i cercetarn folclorului in paginile
revistei iesene "Contemporanul", in "Gazeta Transilvaniei" (Brasov), "Gutinul" (Rodna) s.a.; a scris ~i
articole legate de istoria invatamantului. La Sancel,
impreuna cu publicistul Petre Stoica, a editat revista
"Convorbiri pedagogice" (1886-1887).
A fost secretar secund al "Asocia~iuniipentru Literatura ~i Cultura poporului roman" (ASTRA)la Sibiu
(1893-1896).

Casa Memoriala

George Enescu

t.ocatie:

Satul Liveni, Judetul Botosani

a trag din parinti romani ~i m-am tuiscut la uveni, judetu! Dorohoi, In inima Moldovei ... Locuiam lntr-o coso mica cu pridvor de lemn vopsit,
unde se uscaufuniile de ceapii la soare. ~i acum ma;
vad taranii, In cama~i aibe, cu ilice atbastre, cum
csatou In asfintit ... Aceasta este cu adeviirat tara
mea, far itnaginea ei am dus-o cu mine. " Astfel marturisea George EnescuIn memoriile sale, plecat de pe

aceste meleaguri In locuri unde avea sa cucereasca

lumea cu farmecul cantecutui sau, a viorii sale, a baghetei sale dirijorale.
Situata In satul Liveni, la mica distanta de Dorohof,
casa natata a marelui compozitor, dirijor, pianist ~i violonist George Enescu- casa mica cu pridvor de lemn
vopsit, refacuta - gazduie~te din 1968 un muzeu care
reface atmosfera primilor ani ai coptlariei sale.

Op

~obilier apartinand parintilor; scoarte rnoldovenesti,

annse de patima vremii, cuptoruL pe care s-a nascut
3eniaLuLmuzician, fotografii de familie ~i nu In uLtimuL
rand obiecte care i-au apartinut, redau trecerea pe aici
3 ceLuicare incepand cu varsta de 5 ani ~i pana Lasfars-tul vietii, urma sa uimeascamereu lumea.
Vizitatorii au posibilitatea de a vedea primeLe saLe
;JCarii (sunt expuse aici 0 vioara jucarie, un Mo~Craoun), trusa de cuLori ~i mai muLte desene facute de
copiluL George Enescu, diferite creatii muzicaLe, car::'.e ~i manuaLeLeanilor copitartei ~i a primeLor sale
studit, alaturi de pianina ceLordintai compozitii.
"otodata, fotografii ~i manuscrise 1ntregesc imagi""ea timpuLui petrecut de George Enescu La Liveni,

II N

1n satuL nataL: fotografii originaLe aLe parintilor, aLe

casei de LaCracaLia, acte de proprietate apartinand
Lui Costache Enescu, precum ~i partituri muzicaLedin
anii tineretii ai artistuLui si nu In uLtimuLrand fotografii care-t prezinta pe marele artist in compania
unor mari muzicieni ai timpuLui, In ~ara ~i In diverse
capitate ale Europei.
In casa pMin~ilor sai de Laliveni, Enescucompune
prima sa opera pentru vioara si pian, "Tara Rornaneasca Lavarsta de doar 5 ani.
Tot in casa parinteasca a cornpus ~i .Poerna Romana" in 1894_
Cea mai renurnita opera a sa este "Oedipus", tansata in Paris La 13 martie 1936.
U

Casa Memoriala

Nicolae lorga

Locatie:

Botosani, Judetul Botosani

e strada Nicolae lorga, la nr. 14, la circa 100 m

de B-dul Mihai Eminescu si 1 km de la intrarea In
municipiul Botosani, venind dinspre lasi, se afla casa
In care a locuit familia lorga intre anii 1876 - 1880.
Dintre cele 10 locuinte schimbate de familia tstoricului In perioada copilariei ~i adolescentei sale, este
singura cladire ce s-a pastrat din secolul al XIX-lea,
fiind atrtbuita de botosaneni lui Nicolae lorga, Inca din
perioada interbelica, desi familia lorga a locuit aici In
cali tate de chiriasi.
In 1967 a luat ftinta Biblioteca documentara "Nicolae lorga". Intre 1967-1971 s-a constituit patrimoniul
muzeeal ~i s-a amenajat expozttia de baza (colaborator Frassin Munteanu-Ramnic, Valenii de Munte).
In 1971, cu ocazia sarbatorirti centenarului nasterii
savantuluiNicolae lorga, s-a inaugurat expozitia perrnanenta. In 1977 devine sectia Muzeului Judetean de
lstorie Botosani.
In 1990 expozitia de baza a fost reorganizata, ceremonia de inaugurare a avut loc pe 27 noiembrie 1990
la comemorarea semicentenarului mortii lui N. lorga
(consultant ~tii~ific ~i autorul unor donatii importante: dr. Andrei Pippidi - nepotul de fiica al savantului).
Din 1993 este indus In sectia de rnemoralistica (istoria
culturii) a Muzeului Judetean de Istorie Botosani.
Cladirea este 0 casa construita In stilul arhitecturii
moldovenesti, datand din a doua jurnatate a secolului
al XIX-lea, fiind considerate monument istoric. Cladirea originala, In care marele savant ~i istoric Nicolae
lorga (1871 - 1940) s-a nascut ~i a copilarit, cu pereti
din paianta, a fost dernolata In 1965. Cladirea actuate
a suferit mai multe modificari In timp: acoperisul din

tabla a fost lnlocuit cu ~indrila, stalpf din beton au

fost inlocuiti cu stalpt din lemn (1967-1975). In 1990
s-a realizat racordulla instalatia terrnica si In 1993 s-a
refacut instalatia electrica, cuocazia renovarii dadirii.
Casa rnernoriala "Nicolae lorga" este locul in care se
pastreaza un important nurnar de piese cu valoare patrimoniala, legate de personalitatea ilustrului istoric
Nicolae lorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae lorga In diferite momente ale vietii
sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea
unor celebre institutf de lnva~amant din Europa (Sorbona, Cambridge, Roma) ~i un mare nurnar de carti
scrise de Nicolae lorga, multe In editf princeps, pre-

cum ~i ziare ~i reviste pe care le-a editat ~i indrurnat

contureaza dimensiunea extraordmara a uneia dintre
cete mai mari personalitati ale culturii rornanesti ~i
'"'niversale.
in cele doua incapert ocupate de Zulnia lorga ~i de
cei doi copii ai sai, Nieolae ~i George, este prezen:ata 0 reconstituire de epoca. Este ~i un spatiu exoozitional de exceptie ce cuprinde marturii ale vietf
5' activitattt sale. Colectia de baza contine piese cu
atoare deosebita: camera de lucru cuprinde biblicteca ce contine, printre altele, primele editii din
ooerele istoriee, literare ~i memorialstiee semnate
.icolae lorga, vitrine cu valoare mernoriala: ceas de
..,asa, vas ornamental vienez (a apartinut bunicului),
tablouri de familie, manuscrise apartinand mamei
:ulnia lorga).
S-a reorganizat, de asemenea, camera copiilor
avand ca baza docurnentara opera rnemortatistica).
~'ci, pasiunea cititului de care era stapanit fiul cel
..,are - Nieolae - este sugerata de 0 etajera cu carti,
: masa de scris, un sfesnic cu turnanare. Martora a
::.;mei lecturi, aceasta incapere beneficiaza ~i ea de
.:;descriere amanuntita In cartea autobiograftca a rna-clui istorie intitulata ,,0 vtata de om asa cum a fost".
Celelalte doua incapert sunt destinate unei expozitii
:oto - documentare si unei sali multifunctionale unde
sent expuse primele editii ale operei lui Nlcolae lorga .
.., prima dintre acestea este adapostita 0 biblioteca
storica, alcatuita din carte curenta achizitionata In
_.timii ani.
Salonul familiei reda un interior datand din ultimele
cecenii ale secolului trecut, apartinand unei familii

cu un venit modest, dar cu un trecut prosper, timp In

care s-au acumulat 0 serie de bunuri, provenind din
agoniseala proprie sau rnostenite de la familiile avute
din care proveneau parintii istoricului.
Expozitia foto - docurnentara din hoi cuprinde colectia de manuscrise, prezentate cronologic, incepand cu primele documente scolare, continuand cu
perioada studiilor liceale, universitare, din tara ~i in
strainatate ~i incheindu-se cu anii deplinei maturttati
a savantului.
Holul otera posibilitatea organizarf unor expozitii
foto-documentare cu caracter temporar.

Casa Memoriala

Mihai Eminescu

Locatie:

Satul lpotesti, Judetut Botosani

asa rnernortala Mihai Eminescu de la lpotesti este

un muzeu memorial amenajat In casaIn care a trait poetul Mihai Eminescu (1850-1889) In satul Ipotesti
din judetul Botosani.
Memorialullpote~tj - Centrul Nattonal de Studii "Mihai Eminescu" se afla pe Lista Monumentelor Istorice
din judetul Botosani din anul 2004, avand codul BT-IVa-B-02047, fiind format din doua obiective:
Casa memoriata "Mihai Eminescu" - datand din
sec. XIX~i avand codul BT-IV-m-B-02047.01
Mormintele familiei Eminescu- datand din sec. XIX
~i avand codul BT-IV-m-B-02047.02.

In anul 1850, familia caminarulut Gheorghe Eminovici a cumparat 0 rnosie In satul lpotestt, unde va
construi 0 casa cu toate acareturile ce pot intregi 0
gospodarie de oameni lnstari~i. Casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatalui lui Eminescu~i dormitorul mamei ~i surorilor poetului. In aceasta casa a
locuit familia Eminovici pana In 1878.
Mama poetului, RalucaEminovici, a curnparat cu 250
de galbeni 0 bisericuta de familie, care dateaza din
anii '60 ai veacului al XIX-leade la un anume Murgule~.
Laca~ulde cult areAdimensiuni mici, dar adaposteste
obiecte valoroase. In spatele bisericutei se afla rnormintele parin~ilor lui Eminescu (Raluca ~i Gheorghe
Eminovici) ~i a doi frati ai acestuia (Iorgu ~i Nicu).
Dupa moartea carntnarulut Gheorghe Eminovici
(1884), casa nu a mai fost tocuita, ajungand sa se
ruineze. lntr-o fotografie din 1916 se observe starea
precara a casei: "stilpii cerdacului lunecau in fata"
din cauza .une! lente surpiir! ~i atunecdri de tereti",
A

In anul 1924, casa unde a copttartt Mihai Eminescu ~i

care ramasesenetocuita ani de ztte, ajunsese 0 ruina.
La acea vreme ~i btsericuta de lemn, ca ~i mormintele
parintilor' lui Eminescu,erau .xomote: parasite ~i ocoperite cu balarii ... ", dupa cum consemna, In 1926,
Revista Moldovei din Botosani.
Deoarececasafamiliei Eminovici din lpotesti era ruinata, proprietarii mosiei tpotesti au daramat-o pana
la temelie In vara anului 1924, deterrninand manifestatii din partea studentilor rornam ~ievrei din Boto-

~,.
--

'_'_i .......,.;",...
/ __
,....
...
~c~

""''':/_...,.., -r..... .~ _ .."'~

!o1C''Q'~:ruL~.

,; /. ',LIe.x'a

b~~

r-..':lI:I~~

,.,."

o~.",,,liI.'~

.. )'..

c/i.

-c.~r-1?1.7

sani impotriva acestei daramari. In urma acestor proteste, proprietara moslel lpotestt, Maria Papadopol, a
oonat de buna voie locul unde s-a aflat casa familiei
~,:,inovici din lpotesti.
n anul 1934, casa a fost reconstruita pe acelasi
oc, acolo fiind inaugurat In 1940 primul muzeu meorial dedicat marelui poet. Aceasta casa nu respecta structura originalului, astfel incat a fost demolata fiind reconstruita 0 alta In anul 1979 dupa docuente originale, pe vechea fundatie a casei familiei
Eminovici. In casa se afla mobilier - In parte original,
In parte provenind din a doua jurnatate a secolului
al XIX-lea.
In curtea casei memoriale a lui Eminescu se afla
Casa Papadopol, 0 casa ~araneasca de epoca In stil
moldovenesc, care a apartinut ultimului proprietar al
mosiei lpotesti - ~octorul Papadopol. Acesta si-a donat casa statului. In prezent, aici se afla Muzeul de etnografie al Centrului Na~ional de Studii de la tpotestt,
fiind expuse obiecte provenind din vechile gospodarii
~arane~ti. In aceasta cas a si-a pictat Horia Bernea tablourile, in perioada taberelor nationale de picture
de la lpotestt.
La 4 kilometri de Memorialul lpotesti, se afla lacul
din padurea Balsa, sursa de inspiratie a multor poezii
ale lui Mihai Eminescu.
Casa rnemoriala Mihai Eminescu de la Ipotesti poate
fi vizitata in fiecare zi (de luni pana durnimca) in jl"tervalul orar 9-17 (15 mai - 15 septembrie) si 8-16 (16
septembrie - 14 mai).

Cas a Memoriala

Valer Puscariu
,

Satul Simon, Comuna Bran, Judetul Brasov

Locatie:

ste situata in judetul Brasov,localitatea Bran- unde

s-a nascut distinsul flu al Branului, cum a fost denumit Dr. Valer Puscariu (1918 - 1982) - medic primar,
doctor in stttnte medicale, chirurg de exceptie care a
facut onoare medicinei rornanesti ~i locului natal.

~ICI S~ NASCUT
DISTINSUL FlU

ALBRANULUI

D[\lI~eRrRS~ftRIY
1918-1982

MEDIC

PHIMAR

DOCTOR iN SJIINIE
MEDICALEr
CHIRURG DE EX[EPJIE (ARE
AFAcUT ONOARE MEDICINEI
ROMANESTI $1LO[ULUI NATAL

DR

VUER PUSCARIU
1915 - 1982
DR\'IRr.l\\~R~GlLl~(t
nJ,)LI'

PlIsnhl

EUCENIA PUSCARIU
".MIR(UIIlADUlSCL
\91( - e91

Casa Memoriala

Mos, Dumitru

Locatie:

Satul Baldovtnesti, Judetul Braila

aldovinesti, aflat la doar

kilometri de Braila,
B
pe drumul Galatiului, este satul de ba~tina al rna-nei lui Panait Istrati
ajunsa spalatoreacattva

sa la oras, iar tata

(1884 - 1935),

i-a fost un contrabandist grec. Din

,mchii sai, mos Anghel ~i rnos Dumitru, Panait Istrati
a facut eroi de nuvela. Acum vreo 30 de ani, pe baza
acestor doua personaje care au trait In realitate, in
Batdovinestt, la raspantia de drumuri spre Galati, s-a
oeschis, pentru aducere-aminte, 0 casa memoriala ~i
...'1 restaurant.
Casa memoriala era copia fidela a casei unchiului
Jumitru, casa taraneasca de la inceputul secolului al
J/:X-lea.Sunt prezentate piese de mobilier, scoarte,

razboi de tesut, vartelnita, lada de zestre, scaune,

(otografii ~icarti. In aceasta casa obisnuia sa vina in
copilarte scriitorul Panait Istrati.
Restaurantul se numea "La mos Anghel", dupa carduma vestita a celuilalt unchi. Cativa ani buni, acest
complex, jurnatate muzeal, jurnatate lumesc, de voie
buna ~ipetrecere, s-a bucurat de un mare succes.
Autocare pline cu elevi soseau saptamanal sa vada
cum arata casuta unde si-a petrecut 0 buna parte din
copilarie scriitorul. lar restaurantul avea mare (aima
~i nu ducea lipsa de clienti, mai ales ca drurnut Iangli
care se afla era singura cale rutiera spre Galati, fiindca soseaua de pe dig Inca nu exista.

Cas a Memoriala

Panait Istrati

Locatie:

Braila, Judetul Braila

.Panait Istrati" se afla intr-o claC asadire construita

la sfar~itul secolului al XIX-lea, cu
administrativa (Casa
Moda
memonata

destinatte
Gradinarulut).
amenajarf parcurilor dupa modelul celor englezesti a
determinat, cu precadere In a doua jurnatate a sec. al
XIX-lea, preocuparea edililor bratleni pentru reorganizarea spatlului Gradinii Publice, ceea ce a presupus
~i angajarea unor speciattstt In domeniu. Ca urmare,

In jurul anului 1860, intr-un perimetru situat pe latura de nord-est, se construiesc: bufetul, locuinta
gradinarului ~i serele. Pe acest amplasament a fost
construita In stil neorornanesc, la lnceputul secolului
XX, cu functiunea de locuin~a ~i purtand denumirea
de Casa Gradtnarului, ctadirea cunoscuta astazi drept
Casa Memoriala .Panait Istrati". Dupa 1947, cladirea
l~i pastreaza destinatta administrativa ~i este trecuta
In administrarea sectorului "Spa~ii verzi" al Primarte!
Braila. Din 1984 gazduie~te Expozitia Memoriala "Panait Istrati", deschisa cu prilejul eentenarului scriitorului (1884-1984).
De~i Panait Istrati nu a locuit aiei, cladirii i-a fost
atributta aceasta destinatie deoarece autorul Chirei
Chiralina prefera spatiul din vecinatatea easel pentru
contemplarea Dunarii ~i a imprejurartlor, In plus, nici
una din ctadirtte In care a locuit Panait Istrati la Braila
nu s-a pastrat.
Aici sunt valorificate expozittonat manuscrise, extrase din gazete, obiecte personale, piese de mobilier, car~i cu autograf, editii rare, editf princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost curnparate, In
cea mai mare parte, de la ultima sotie a scriitorului,
Margareta Istrati. Expozitia foto-docurnentara explica

mediul social primitiv In care a venit pe lume ~i si-a

trait nefericita copilarie.
In cea de-a doua camera sunt expuse tot manuscrise
~i car~i ale sale, In diferite editii, ca de pilda: "Chira
Chiralina" (Paris si Bucuresti, 1924), "Mo~Aghel" (Paris,
1924, Bucuresti, 1942), "Codin" (Paris, 1926), "Ciulinii
Baraganului" (Paris, 1928, Bucuresti, 1942), aceasta din
urma obtinand ~i 0 frurnoasa transpunere cinematografica intr-o coproductie romano-franceza, s.a.
Atreia camera cuprinde mobilier ~inumeroase lucra!i
de arta plastica printre care un bust al scriitorului. In
podul cladirii s-a organizat Fondul de documentare cu
privire la studiul vietii ~i operei lui Panait Istrati, scriitor revendicat de doua culturi: romana si franceza. Suecesul ope rei sale In Franta se datoreza priceperii scriitorului de a folosi expresii din varii medii rornanesti,

acestea facand deliciul cititorului francez care descoperea cu interes 0 alta titeratura decat cea autohtona.
Autodidact, boem, aventurier, pribeag, alungat de
mizerie prin trei continente ~i descoperit Intamplator de Romain Rolland, Panait Istrati (1884-1935) a
ajuns prozator robust, explorand medii sociale mai
putin cercetate, lumea de mahala ~i lumea interlopa,
grefate pe un fond etnografic ancestral. A dus 0 existen~a rnizerabila, mereu In cautare de lucru ~i mereu
fara bani, cu sanatatea gray lovita. A fost totusi un
optimist care a iubit viata ~i arta: .Frumosut, religia
mea, frumosul care cuprinde toate valorile morale $i
care avea sa dea un sens vietii mete, sustindndu-ma
In nenumiiratele mete ceasuri de grea cumpana cdnd
tncottit de mizerie ~i sfdr~it de puteri, adesea m-om
intrebat dacii et meritii atiuea jertfe",

Casa Memoriala

D.P. Perpessicius

t.ocatte:

Braita, Judetul Braila

echea casa a familiei Stefan ~i Ecaterina Panaitescu a fost construita In jurul anului 1880. Aici s-a
V
nascut (la 21 octombrie 1891) ~i a locuit, pana la varsta de 19 de ani, (toamna lui 1910, cand devine student la Facultatea de ftlologie moderns a Universitatf
din Bucuresti) Dumitru S. Panaitescu, cel care l~i va
adauga ulterior pseudonimul Perpessicius.
D. Panaitescu Perpessicius va mai locui In cas a parinteasca In intervalul 1 septembrie 1920 - vara lui
1921, perioada In care a ocupat catedra de Limba romana ~i Limba Franceza la Scoata Normala din Braila.
Revenirile lui Perpessicius la Braila sunt destul de putine, ultima in 1945.
. In casa parinteasca va continua sa locuiasca, pana la
trecerea 'in neftin~a, mama sa, Ecaterina Panaitescu.
In 1971, dupa moartea lui Perpessicius, pe fatada irnobilului din strada Ceta~ii 58, a fost arnplasata 0 placa

La putin timp, casa a fost demolata,

recuperandu-se doar placa cornemorativa. Greseala a
fost indreptata rapid, imobilul ftind reconstruit, insa
cu materiale moderne.
Din 1977, cladirti i se atribuie functtunea de muzeu.
Intre 1993-1996, se reconstruieste corpul de cladire
a~exa, cu destinatte depozite.
In acest spatiu, 'in 28 octombrie 1977, urmare a unei
donatf din partea ftului, Dumitru D. Panaitescu, donatie con stand In car~i (In nurnar de 791), documente ~i mobilier, s-a deschis, In cadrul Muzeului Brailei,
.Expozitla permanents cu caracter memorial Dumitru
Panaitescu Perpessicius". Expozitia a fost organizata
In doua sali: una foto-docurnentara, cea de-a doua 0
reconstituire a camerei de lucru a lui Perpessicius.
Anul 1982 a lnsemnat achizittonarea unei mari par~i
din biblioteca perpesstctana (7000 car~i), la care s-au
cornernorativa.

adaugat colectf de ziare ~i reviste ~i alte cateva piese

de mobilier. Casaeste lnchisa dupa 1990, necesitand
reparatii. Cu aceasta ocazie se reface corpul din curte
(conceput pentru depozite ~i sala de relatii cu publicul) ~i chioscut. In curte este amplasat bustut in marrnura allui Perpessicius,opera a sculptorului brailean
Nicapetre. Odata cu inaugurarea, in 1994, a noului
corp de cladire, a fost redeschisa expozitia de baza
.Dutnitru Panaitescu Perpessicius". 5-a gandit 0 reorganizare a materialului iconografic in salile existente
~i a fost oferita publicului 0 a treia sala, in care sunt
expuse 0 parte din manuscrisele lui Perpessicius.
Imobilul este inserts In Lista Na\ionala a Monumentelor, Ansamblurilor ~i Siturilor Istorice, la cap. "Cladiri Memoriale".
Perpessicius- Dumitru 5. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Braila, d. 29 martie 1971, Bucuresti) a fost

istoric ~i critic literar, folclorist, eseist ~i poet roman,

cercetator ~i editor al operei eminesciene, membru

titular al Academiei Rornane.
A debutat cu schita "Omida - Din lumea celor care
se tariisc", 0 replic~ la volumul Din lumea celor cari
nu cuvanta a lui Emil Garleanu. Schtta a fost sernnata
cu pseudonimul "Victor Pribeagu" ~i a aparut In revista braileana Flori de camp, nr. 5 din 20 iulie 1911.
A debutat ca poet cu poezia Reminiscentii In revista
.vetsuri ~i prozii" a lui I,M. Rascu In nr.7-8 din aprilie
1913, sernnata cu pseudonimul "D. Pandara", un fel
de anagrama cornpusa din inttiala prenumelui sau ~i
din lnceputul numelui de familie al tatalui, Pan(ait) ~i
al mamei sale Dara(ban).
Sernneaza cu pseudonimul .Perpesstcius" In Cronica (1915), revtsta condusa de Gala Galaction ~i Tudor
Arghezi.
Mobilizat pe front, este ramt In 1916~i ramane invalid de mana dreapta.
Profesor In mai multe localita~i ale ~arii, autor al
unor apreciate manuale de literature pentru liceu,
elaborate lrnpreuna cu Al. Rosetti ~i Jacques Byck.
Colaboreaza la Cuvtintul, Lumea, Universul literar, Romania, Revista Fundatiilor Regale, Letopiseti,
Neamul romiuiesc, Cartea vremii, Flaciira, Gtuidirea,
Cugetul romiinesc, kieea europeanii, Gazeta literarii,
Contemporanul, viata romtineoscii, Romania literarii,
Steaua, Luceofiitul; a tinut cronica literara LaRadio
intre 1934-1938.
A fost director general al Bibliotecii Academiei. a.
MuzeuLuiLiteraturii Romane (1957) ~i al revistei o,A,Q-

nuscriptutn.

Casa Memoriala

Arhim. Dometie Manolache

t.ocatte:

lanca, Judetul Braila

uzeul a fost fondat de catre fratii parintelui Dometie in anul 2001. Cladirea a fost casa pannteasca a parintelui Dometie.
De mentionat ca numai doua camere sunt destinate
expunerii colectiitor, cu 0 suprafa~a de expunere de
aproximativ 25 mp. Muzeul detine colectii de fotografii familiale ale parintelui, diplome de studii in xerocopii, car~i cu privire la viata parintelui, un vesrnant
preotesc, icoane ~i obiecte artizanale.
Arhimandritul Dometie Manolache (15 octombrie
1924 - 6 iulie 1975) a fost un mare duhovnic ~i pannte
duhovnicesc roman al secolului XX. A fost, asa cum
afirma Parintele Dumitru Staniloae, un erou al credintei, un suflet de mare sfintenie si puritate.
Parintele Dometie s-a nascut in satul Marcule~ti, la
poalele Mun~ilor Panatau (judetul Buzau) la 15 octornbrie 1924. A fost cel de-al patrulea din doisprezece
copii ai unor parin~i evlaviosi ~i muncitori care t-au
crescut prin truda bratelor, in frica de Dumnezeu, In
ascultarea ~i respectul celor mai mari, cu sirntul raspunderii ~i al muncii.
A absolvit cu rezultate exceptionale Seminarul Teologic din Buzau In anul 1945, In anul 1949 fiind declarat ticentiat In teologie.
A ajutat la revigorarea vietii manastire~ti din Transitvania, care nu era intr-o stare infloritoare ca In Muntenia
~i Moldova. Viata Parintelui Dometie este strans legata
de obstea Manastirii Rarnet (din 1959 a fost numit preotduhovnic). A fost un remarcabil teolog, parinte duhovnic, cu deosebite abilita~i gospodaresti,
Pe langa activitatea adrninistrativa ~i gospodareasca, Parintele Dometie a acordat 0 importanta deose-

bita studiuLui. In anuL 1972 s-a inserts la cursu rile de

doctorat In teologie, la Institutul Teologic din Bucuresti, pe care le-a terminat cu media 10, cu 0 luna
inainte de sfar~itul sau fulgerator,
Parintele Dometie a murit intr-o duminica, pe data
de 6 iulie 1975. in cuvantul rostit Lainmorrnantarea sa,
Prea Sfintitul Emilian Birdas sintetizeaza personaLitatea
duhovniceasca a Parintelui: "Teolog distins, pdrinte duhovnicesc,spirit de fnaltii jertfelnicie, altruist gospodar
de 0 mare capacitate... ~i-adat necontenit silinta pentru a fmbogati, largi ~i oproiunda, in toate fibrele fiintei pdstoritilor sai, con~tiinta daruirii de sinepentru interesele obste', pilda dandu-se,din bel~ug, ca unul care
toatii viata a arspentru ideea diiruiri! de sine... eel mai
viu ~imaifrumos otnagiu pe care i-l putem aduce este
sa-i uttruim indemnurile, dar mai ales pilda vieti! sale,
dupd puterile noastre."

Casa Memoriala

Alexandru Sahia
\

t.ocatie:

Manastirea, Judetul Calara~i

uzeul este organizat in casa parinteasca a scrtitorului Alexandru Sahia (1908 - 1937), imobil locuit
panain 1963, cand a fost vandut de fratele scriitorului
in scopul infiin~arii casei memoriale. Casa a fost redeschtsa pentru public in 2002, dupa lucrari de renovale care au durat mai multt ani.
In cele patru incaperi sunt reconstituite interioare
de epoca reprezentative pentru viata intetectualitatii
din mediul rural din primele decenii ale secolului al
XX-lea: mobilier, ~tergare ~iscoarte, ceramica populara, bucatarta, camara cu unelte gospodaresti. Sunt
expuse, de asemenea, biblioteca scriitorului, ziare ~i
reviste la care scriitorul a colaborat, documente ~i fotografii ilustrand viata acestuia.
Dupa ce a absolvit clasele primare urmate in localitatea natata, Alexandru Stanescua fost inserts in 1920
la Liceul Militar .Dlrnitrte Sturdza" din Craiova.
Tn1926, elevul Alexandru Sahia a debutat literar cu
schita "Sculptorul Boamba" publicata in revista ,,~oimil", editata de Liceul Militar "Mihai Viteazul" din
rargu-Mure~, unde ere inserts sub numele de Alexandru G. Stanescu. La Soimit, Sahia a semnat cu pseudonimul At. Manastireanu, dupa numele satului sau
Manastirea din judetul llfov,
Inadaptat vietf cazone, in 1927a parasit Liceul Militar, iar in anul1928 si-a dat bacalaureatul.
S-a inserts la Facultatea de drept din cadrul Universitatti Bucuresti, Nu s-a putut adapta nici la viata
universttara, astfel ca in anul 1929 a intrat in viata
monahala, devenind calugar la Manastirea Cernica.
La mai putin de un an de la intrarea la manastire s-a
retras ~i din manastire.

Incepand din 1931 ~i pana in 1937 - anul decesului

- Sahia a fost gazetar publicand in eunoscute ziare ~i
reviste ale vremii: Rampa, Facla, Dimineata, Azi, CuvaAntulliber, Adevarul ~i Era noua.
In 1932 a infiintat chiar ~i doua publicatii efemere,
Bluze albastre ~i Veac nou.
Scrie reportaje st, dupa 0 vizita in U.R.S.SIn 1935,
lauda realizarite sovietice, fapt apreciat de sovietici,
eare au nevoie saprezinte 0 imagine pozitiva a Uniunii
Sovietice in lumea occidentata. De la el ne ramane
opera "URSSazi", una din putinele car~i scrise de scriitori rornam despre URSS.
Cu un an inainte de deces, Sahia s-a inserts in Partldul Comunist Roman(PCR).A murit la numai 29 de ani
ea urmare a unei tuberculoze netratate.
Tn1946, dupa preluarea puterii politice in Romania,
PCRI-a transform at in erou al clasei muncitoare. Faptul ca a murit de tuberculoza le-a permis biografilor
oficiali sa scrie ca se trage din ~arani saraci. De fapt
era fiul unui ~araninstarit, ajuns chiar primar liberal
in comuna sa.

Casa Memoriala

Matei Corvin

Locatie:

Cluj Napoca,Judetul Cluj

oborand dinspre centru, pe 0 stradu~acu aspect

medieval care acum poarta numele lui Matei Corvin, In tocut unde aceasta se targe~te, privirea este
atrasa de 0 casa inalta, cu geometrie sirnpla, avand
etemente gotice ~i de stit renascentist, recunoscuta
drept cea mai veche cladire laica ~i unicul palat renascentistdin Ctuj-Napoca.
Cladirea a fost construita In secotut at XlV-tea, flind amplasata in interiorut primei incinte de aparare
apartinand vechii cetati. Ctadita In stit gotic, Casa
Matei Corvin a suferit de-a lungut timputui rnodificari
diverse ~i adaptari la stiturite noi. Astfet, In prima
jurnatate a secotutui al XVI-tea au fost introduce 0
serie de etemente arhitecturate renascentiste. La
sfar~itul secotutui al XIX-lea, aflandu-se intr-o stare
avansata de degradare, a fost restaurata, introducandu-se 0 serie de elemente specifice stilului anilor
1900. A fost restaurata din nou in 1940 de catre arhitectul KosKaroly, iar apoi, In perioada comunista,

au fost eliminate multe din rnodificanle anilor 1900.

Casa MemoriaUi "Matei Corvin" a avut de-a lungul
timpului mai multe intrebutntari. Mai intai a apartinut

unui negustor de vinuri, apoi a devenit han. In 1740

a fost curnparata de Municipalitatea orasulut Cluj, indeplinind ~i alte scopuri, cum ar f cel de inchisoare,
cazarrna sau de spital. La scurt tirnp, structura de reztstenta a par~ii de nord a cladirii fost avariata de 0
explozie produsa in depozitul de munitie.
La inceputul sec. XX, Casa a adapostit Muzeul Societa~ii Carpatine Ardelene, unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectiva,
dedicat turismului, etnograftei ~ balneologiei. Aici
era expusa 0 colectie de peste 7.000 de obiecte, cuprinzand cerarnica, broderii, unelte agricole, porturi,
obiecte casnice rurale. Douadintre incapente edificiului erau destinate memoriei lui Matei Corvin, ftind expuse cele 7 machete care au eoncurat la concursul din
1894 pentru realizarea statuii lui Mate! Corvin. Peste

2.000 de volume ale colectiei fusesera donate de catre

profesorul universitar Otto Hermann. Muzeul a functtonat pana in 1935.
Dupa eel de-al doilea razboi mondial, cladirea a
adapostit 0 perioada un colegiu, iar apoi Universitatea
de Arta ~i Designcare 0 foloseste ~i in clipa de fa~a. in
1996 a fost instalata 0 placa comemorativa In limbile
roAmana~i engleza.
Intre timp, Casaa fost renovate ~i dotata cu incalzire centrals ~i un sistem de ventitatie. Panade curand,
in pivnitete acesteia, care seintind pe toata suprafata
cladirii, mai puteau f vazute vechile suporturi pentru
butoaiele de Yin.
Casanu a apartinut efeetiv familiei lui Matei Corvin.
Cel care avea sa devina mai tarziu rege al Ungariei,
ftullui lancu de Hunedoara, mare voievod al Transilvaniei ~i guvernator al Ungariei, s-a nascut la hanul din
aceasta casa cand mama lui, Elisabeta, in trecere prin
oras, a poposit aici, ramanand cu copilul cateva lUl"'l.

Casa Memoriala

Benedek Elek

Locatie:

Batanii Mici, Judetul Covasna

uzeul a fost infitntat In anul 1969In casaIn care a

locuit publicistul ~i scriitorul BenedekElek (1859
1926)~i expune 0 colectie de obiecte legate de viata ~i
activitatea scriitorului: obiecte de mobilier, documente
originate ~ifotocopii, exemplare din di'1ile sale ttpartte.
Printre exponatele din casa rnernonata se afla ~i urmatoarea rnarturisire: "Chiar am citit 0 coiectie de
povesti a lui Ispirescu, cu gandul 5-0 traduc In limba
maghiara. Povestiie acestea sunt nu numai frumoase,

dar eonstitue ~i 0 dovada sigura cii ata: in sufletul po-

vestitorului roman, cat ~i al eelui maghiars-a {aeut de

mult inrudireasutteteasdi: Dar~i aeesta este, in eazul
nostru, lueru eel mai important: rotruinu!a povestit
maghiarului, maghiarul romanului, ~i iata in{aptuita
{ratia prin poveste. "
Pe un perete din aceeasi casa mernoriala sta scris, In
maghiara, citatul: "Limba statului trebuie

romana ~i

sa 0 invatati, limba materna nu aveti voie sa 0 uitati".

Prima scoala rornaneasca

Sf. Gheorghe

Locatie:

Sf. Gheorghe, Judetul Covasna

ladirea Primei Scoli Rornanesti se afla In patrimoniul MNCR(Muzeului National al Carpatitor Rasariteni) ~i a fost ocupata mai multi ani de romi, fiind
redata Muzeului abia In 2006, dupa ce Episcopia Ortodoxa a Covasnei ~i Harghitei a construit In doar 7 zile
o casa In care au fost mutate cele doua familii de romi
care ocupau abuziv Scoala.
Prima ~coala Romaneasca din Sfantu-Gheorghe este
atestata documentar din 1799 ~i a fost identificata pe
baza izvoarelor documentare din fondul arhivistic Trei
Scaune de la Directia judeteana a Arhivelor Nationale
Covasna ~i a unor documente pastrate In arhivele bisericilor. Istoria acestei scott este strans legata de
istoria bisericii romanesti din zona, luand fiinta sub
aripa acesteia, ceea ce explica faptul ca primii dascali
au fost In mare parte preoti.

"1 ..lst.rul Culturli ,I ratrlmoftlulul National

HUZEUI. -'JIONALAL
IKELETl KNaoATOK

PRIMA

~TLOR
NEHZET1

IIAsARrTEN
MUzEuH

~OALA ROMANEASCA

- aIIestati documentar Ia 15IUNIE 1799-

Inainte de finalizarea cladirii, cursurile scolare se

tineau In casa granicerului secui Dants loan, iar petrivit documentelor ,,~coala Confesionalii Ortodoxii din

Sfantu-Gheorghe era [recventatii aliituri de ortodocsi

~i de reformati sau romano-catolici", fiind considerata

0 scoala buna.
Scoala confesionala ortodoxa a functionat pana In
anul 1873, cand a fost inchtse, iar din anul urrnator
elevii rornani de origine ortodoxa au frecventat scolile comunale de stat In limba rnaghiara. in perioada 1930-1940, prin decizia Prirnariei Sfantu Gheorghe, .xerenu! din fata bisericii ~i scoii! contesionoie
a [ost amenajat ea pare", iar cladirea scolii locuita
de diferitt chiriasi. Din 1960, In locul fostei scoli confesionale ortodoxe a functionat Scoala pentru romi,
In 1966 imobilul fiind intabulat In favoarea Statu lui
Roman, In administrarea operativa a Intreprinderii de
Gospodarire Oraseneasca Sfantu Gheorghe ~ilnchiriat
apoi catre doua familii din zona.

Cula

Poenaru

Locatie:

Almaj, Judetul Dolj

uta Poenaru(locuinta fortificata) face parte din ctadirite - proprietate a rnarilor tatifundiari, ridicate 1n
secotutat XVlll-lea/XIX-teapentru a proteja de incursiu-ule detasamentelor inarmate ate turdtor care traversau
Dunareaplecand din cazarmile Imperiului Otoman staoitite in nordut Butgariei. Cu timput, culete si-au pierdut vocatta defensiva, devenind, pentru proprietarii tor,
semnal apartenentei ta ctasamaritor boieri.
A fost construita in 1764de posteLnicutBarbu Poienaru, tangabiserica pe care a ridicat-o in inima satutui.
Panain anul 1844 cuLaa avut ~i un etaj cu 0 singura
;"'Icapere~i cerdac pe stalpi de temn, dar in incendiul
din 1844 a ars si nu a mai fost refacut. Modificata 1n
1896, cula a fest donate prirniiriei ~i in 1904 a fost
''lstalata aici 0 scoala.

Are forma dreptunghiulara, cu parter inalt, hol ~i

o camera 1nalta luminata de patru ferestre targite.
In sala mare a vechii cule, La parter, este amenajat
un punct muzeistic comunal care pastreaza piese rnuzeale de interes arheoLogic, istoric, documentar, etnografic. Bolta camerei este acoperita cu lunete pe
fiecare latura sub care se afla medalioane din stuc,
1n mijlocut carora au fost pictate fabuteLe Lui Esop,
anotimpurite ~i figuri alegorice. lntersectia dintre rnuchiile boltii ~i tunete este subliniata de profile inguste
cu motive vegetate.
(ula Poenaru se afla intr-o stare retativ buna de
conservare datorata unor tucrari de reparatii ~iIntretinere care au avut loc In uttimii 20 de ani.

Casa Memoriala

Amza Pellea

Locatie:

Baile~ti, Judetul DoLj

asa memoriata Amza Pellea a fost inaugurata la

Baile~ti In August 2008, an In care s-au comemorat 25 de ani de la moartea actorului. Primarul din
Baile~ti a pus mana de la mana cu localnicii ~i, fara
sprijinul autoritatilor, au construit aceasta casa me-

moriala.
Zona care se viziteaza nu este foarte mare, cuprinzand doua camere (dormitor ~i birou) ~i un hot. Tn
fiecare incapere sunt fotografii, tablouri, diplome ~i
obiecte care amintesc de Nea Marin.
Amza Pellea (1931- 1983)ramane unul dintre cei mai
irnportanti actori romani, cu 0 cariera fascinanta atat
In teatru cat ~i In film. A ramasIn constiinta publicului
prin roluri memorabile precum cel al domnitorului Mihai
Viteazul sau cel al lui Nea Marin. In 1977a fost recompensat, pentru rolul lui Manlache Preda din "Osanda",
cu premiul pentru "Cel mai bun actor", In cadrul Festivalului lntemational de Film de LaMoscova.
NeaMarin a ramas 0 pledoarie pentru virtutea salvatoare a umorului. Un personaj care nu plictiseste, nu
e redundant, nu se repeta pe sine, ci se inventeaza In
fiecare sceneta, a schimbat alb-negrul oferit de micul
ecran intr-o epoca de trista amintire. S-a asezat deasupra ei ~i a ironizat-o ln~elegator, cand dulce, cand
amar. Sergiu Nicolaescu spune ca Nea Marin e un rol
creat de Amza Pellea, un actor care nu poate fi intocuit: "Amza putea
joace orice".
Amza Pellea a interpretat atat personaje istorice
(Vladica Hariton din "Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din "Croitorii cei
mari din Valahia" de AI. Popescu,rolurile din "Tudor",
"Rascoala", .Haiducti", .Dacii", "Columna", "Mihai

sa

Viteazul"), cat ~i personaje contemporane (Ailinicii

din "Secunda 58" de Dorel Dorian, Manole din "Somnoroasa aventura" de T. Mazilu), dar ~i personaje din
repertoriul cLasicuniversal (Estebandin "Fantana turrnelor" de Calderon, Horatiu din "Hamlet", Platonov
din "Un Hamlet de provincie" de Cehov).
Reprezentant al Promottet de aur a teatrului romanesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul National din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie
si Teatrul National din Bucuresti.
, Tnperioada 22 martie 1973', 24 septembrie 1974 a
fost Director al Teatrului Na~ionaldin Craiova.

"Amza a iubit v;ata ~i oamenii ~i a daruit iubire

cu generozitate. Astiizi, dupii 25 de ani de cand nu
mai este pe acest piimant i se riispunde cu aceeasi
monedii: cu dragoste", a spus fiica eelebrului actor,
actrita Oana Pellea, salutand astfel intiativa lansarii Casei Memoriale Amza Pellea.
"E mare lucru, astiiz! cand valorile sunt inversate ~i
cand nu mai avem timp de aducere aminte, sii existe
oameni de asemeneacalitate care sii simtii ca 0 datorie cinstirea memoriei unui fiu ... Este un act de normalitate care in conditiite date devine 0 raritatel", a
adaugat fiica lui Amza Pellea.

"Multumesc in primul rand domnului primar Costel

Pistritu, tiirii de care acest vis nu devenea reaiitateo Multumesc tuturor celor care au pus umiirul la
aceastii initiativa, tiirii de care Amza nu ar fi avut un
loc de aducere aminte in Biiilest). ~i ar fi [ost piicat!
Vii tnuliumesc pentru pleciiciunea tiicutii cu drag In
toto memoriei lui Amza Peltea. Poate trecnno prin
Biiile~ti yeti pii~i pragul unei casemodeste, dar unde
vii veti Intalni cu imaginea lui, cu vocea lui, cu spiritullui. ?i unde puteti aprinde 0 luminii pentru sufletul lui [rutnos. Pentru toate as tea vii tnultumesc", a

lncheiat Oana Pellea.

Cas a Memoriala

Elena Farago

Locatie:

Craiova, Judetul Dolj

n centrul orasului Craiova, in aceeasl curte cu sediul

IAman"A,
central al Bibliotecii Judetene
~iAristia
se ana casa in care a locuit poeta Elena Fa.Atexandru

rago, reprezentanta stralucita a literaturii rornane ~i

a vietf culturale craiovene, membra fondatoare a 50cieta~ii 5criitorilor Romani (1909).
De-a lungul deceniilor in care a condus destinele
acestui laca~ de cult, Elena Farago a locuit ~icreat in
casa care astazi adaposteste 0 parte din rnostenirea
culturala lasata de aceasta neamului rornanesc.
Ca un omagiu adus activitatii poetei, s-a organizat
in casa in care a locuit 0 expozitte permanenta care
include 396 exponate: documente originate, fotocopii, fotografii de familie, scrisori, piese de mobilier,
obiecte personale, car~i ~i reviste, vizitata anual de
sute de copii.
Din casa rnernorlala, denurnita ~i casa mica, loc
destinat pentru angajatf bibliotecii, in prezent sunt
deschise vizitarii doar holul de la intrare ~icamera in
care poeta i~i desfasura activitatea beletristica.
Dupa ce treci de usile vechi din lemn de la intrare
ajungi in holul ce pastreaza in vitrinele din dreapta
car~i scrise de poeta, tar in vitrina din stanga sunt
expuse originale sau cepit ale documentelor ce stau
rnarturie a faptului ca Elena Farago a fost 0 personalitate recunoscuta a vremurilor sale: 0 copie a actului
de acordare a Premiului lntematicnat .Femina" "du
Comite Femina franco-roumain, a Madame Farago,
pour son livre Les murmures du Crepuscule" in 1924,
Premiul Na~ional pentru Literature (1938), medalia
"Bene Merenti", clasa I, la propunerea ministrului Instructiunilor Publice ~i Cultelor, Nicolae lorga ~i "Or-

..

dinul Meritul Cultural", Cavaler clasa a II-a pentru

litere ~iopere literare acordate in septembrie 1931 de
Regele Carol al ll-tea.
Alaturi de tablourile de familie ce impodobesc pere~ii holului se ana inramate scrisori primite de poeta Elena Farago de la personalitatt ale vremii, colegi
de breasts, rude ~i priteni. La loc de cinste se ana
scrisoarea primita de poets de la nepotul ~iscriiitorul
Geo Bogza.
Prima u~a pe dreapta este portita catre lumea fermecata a creatiet poetei ce a dedicat cele mai multe
din scrierile sale copiilor. Este 0 camera ingusta ce
are in centrul sau masa de lucru a Elenei Farago. Pe
masa sunt obiectele nelipsite ale unui scriitor: rnasina
de scris, 0 calimara, 0 sugativa, instrumentul ce tine
foile ~i 0 carte veche a poetei.
Rafturile cu car~j sunt nelipsite din camera, iar cateva obiecte ce poarta inca amprentele proprietarei
incanta ochiul vizitatorului: un ceas oprit la ora 7 fara
cateva minute, cate un suport pentru tumanart, chibrituri, ~erve~ele~ibijuterii, un aparat radio care inca
mai poate f folosit ~ialte cateva obiecte cu mare valoare sentirnentala primite de la prieteni dragi poetei.
Pere~iisunt lmpodobiti cu tablouri de familie, multe
lnfa~i~and-ochiar pe Elena Farago singura sau impreuna cu cei doi copii. Deasupra patului se ana un autoportret al poetei, iar pe rnasuta mica de la fereastra
se ana un tablou ce il infa~i~eaza pe Francisc Farago,
sotul acesteia.
La iesirea din camera sta deschisa parca invitandu-ipe
vizitatori sa lase 0 urrna a trecerii lor pe acolo cartea
de impresii.

Casa Memoriala

Traian Demetrescu

Locatie:

Craiova, Judetul Dolj

asa rnemoriala Traian Demetrescu este ~i ea fiC

in~a vie, are poveste. Despre ea se poate scrie
un roman: cum s-a nascut, cum a trait sau a supravie0

cafe i-a ocrotit de intemperiile vremii ~i

ale vremurilor. lntr-o noapte de noiembrie, chiar data
nasterit poetulul, putea sa cada prada flacarilor unui
incendiu ce cuprinsese 0 casa vecine de care era lipita.
Strada ~i numarut pe care este situata cladirea s-au
schimbat de mai multe ori in decursul vremii: Targului 43, Stalingrad 41, Silozului 13, Imparatut Traian 13
~i,~in prezent, Traian Demetrescu 31.
In anul1950 a fost nationalizata, iar in 1966, la sarbatonrea Centenearului poetului, a devenit Casa Mernortala Traian Demetrescu, dotata cu obiecte apartinand poetului, pastrate cu devotiune de sora sa Victoria Popescu (nascuta Demetescu) care a devenit ~i
muzeograf al Casei memoriale.
Reconstituita in 1966, imbogatita cu valoroase piese
~i documente din bibliografia lui Traian Demetrescu,
Casa Memoriala acoperea 0 ternatica bogata cuprinzand documente legate de familie, copitarte ~i anii
de scoata, tablourile parintilor, bunicilor, fratilor ~i
surorilor sale, ale profesorilor, ale poetului, copia actului de studiu sarnd. Unalt segment al expozitiei permanente cuprindea anii de ucenicie, debutul literar
(1833-1888)cu primele poezii publicate, fotocopii ale
revistelor unde a publicat poetul, primul sau volum de
versuri, fragmente din scrisori, cat si anii de afirmare,
de consacrare, de boala ~isfar~itul vletii.
Cutemurul din 1977a provocat anumite pagube, fiind
nevoie de mutarea obiectelor muzeale pentru efectuarea de reparatli, Dupareparatii, in anul 1978, obiectele
tutt celor pe

au fost readuse in muzeu, 0 parte dintre ele fiindinsa ratactte. Programul de vizitare nu a mai fost unul regulat.
Incepand cu 1980, la parterul cladirii a avut sediul
Societatea pictorilor amatori "Constantin Brancu~i".
Dupa 1990 cladirea a beneficiat de reparatii minore, etajul fiind inchiriat unei edituri, iar la parter ji
subsol au functtonat 0 perioada galeriile "Vollard". In
anul 1995 toate obiectele muzeale au fost mutate la
MuzeulOlteniei, unde se afla ~iin prezent.
Imobiluldin Craiova din str. Traian Demetrescu nr. 31
este inserts in Lista monumentelor, ansamblurilor ~istturiloristorice dinjudetul Dolj,ca ocladire mernoriala.
Dinanul 2002, cladirea se afla in administrarea Casei
de Cultura "Traian Demetrescu", Institutte publica
de culture subordonata Consiliului Local ~i Prirnariei Municipiului Craiova. Cladirea a fost consolidata
~i reabititata prin Programul Na~iunilorUnite pentru
Dezvoltare, proiectul ,,0 Rornanie frurnoasa" , proiect care a urmarit reabilitarea ctadirftor de patrimoniu ~i de utilitate publica aflate in proprietatea
autoritatilor locale.

Cuta

Cernatescu
,

Locatie:

Cernatestl, Judetul Dolj

laturi de Cula se regaseste scoala Petrache Cernatescu - inittatorul invatarurti de carte si intemeietorul scolii Cernatesti in anul 1837
.
Obiecte traditionale vechi de sute de ani se regasesc
In muzeul amenajat in incinta Culei Cernatestilor. Cladirea a fost ndicata In secolul al XVI-lea, avand pe
atunci scop de aparare. Tnctadire sunt anumite locuri
din care poti vedea In exterior, fara ca din atara sa te
vada cineva.
Constructia a fost renovate in mai multe randuri de
administratia locala, iar din 1972 a devenit muzeu ~i
In acelasi timp monument istoric, expunand piese de
interes arheologic, istoric, documentar, etnografic.
Pe fatada principala sunt doua intrari, 0 u~a cu doua
canaturi masive de stejar spre scara ce urca la primul
nivel si alta la fel de rnasiva si iscusit zavorata a beciului cu metereze lnguste.
.

La parter sunt expuse unelte ~i obiecte vechi privind

principalele ocupatf ale locuitorilor din satele componente ale comunei: agricultura, stuparit, oierit.
La etajul Intai sunt prezentate fosile de ani male
care au trait In zona cu 1-5 milioane de ani In urrna
~i mai ales obiecte ~i documente care atesta prezenta neintrerupta a oamenilor pe aceste meleaguri. Aici
intalnirn prima atestare scrisa a numelui Cernatesti
intr-un document de la Mihai Viteazul, din 1597.
La etajul al doilea s-a reconstruit un interior de
casa taraneasca cu obiecte originale donate de fii ai
satului ~i In special de familia Parvulescu. Vatra cu
testut, cateva vase de parnant, masa rotunda In jurul careia sunt asezate cateva scaunele, un cover si 0
perna datand din primi ani ai secolului trecut, un razboi de tesut sau oblanicul cu ajutorul caruia femeile
din Cernatesti purtau odinioara diverse bagaje pe cap
sunt doar cateva dintre obiectele pastrate cu sftntenie In muzeul infiintat de familia Parvulescu.
Figurand ca valoare de patrimoniu cultural de nivel
national, monumentul istoric se bucura ~i de atentia
Directiei Judetene pentru Cultura, Culte ~i Patrimoniul
Cultural National (DJCCPCN) Dolj. Cula Cernatesti se
afla intr-o stare relativ buna de conservare, datorata
tucrarilor de reparatit ~i intretinere din ultimii 20 de
ani, tucran finantate cu fonduri ale adrninistratiei locale ~i cu sume de bani donate prirnariei de ultimii descendenti ai familiei, stabiliti in Belgia. Ultimul descendent din neamul Cernatesti, Maria loana Cernatescu, a
donat muzeului ~i bisericii din sat cate 40.000 de lei,
bani proveniti din vanzarea tablourilor semnate de ea.
parte a tablourilor pictate le-a donat muzeului.

Casa Memoriala

Henri Catargi

t.ocatie:

Scaesti, Judetul Dolj

xpozitia deschisa in casa care a apartinut pictorului Henri Catargi (1894 - 1976) prezinta lucrari ale
sale, in special peisaje ~i naturi statice.
S-a nascut pe 6 decembrie 1894 la Bucuresti ~i a urmat mai lntli cursurile Facultatii de Drept la Sorbona,
in Franta. In paralel, intre anii 1919 - 1922, a studiat
pictura la Academia Julian ~i la Academia Ranson din
Paris sub lndrumarea lui Maurice Denis, Edouard Vuillard, Felix Vallotton ~i Roger Bissie, lucrand in atelierele conduse de Andre Lhote si Marcel Gromaire. In
cadrul instruirii sale a realizat mai multe reproduceri
dupa operele lui Poussin expuse la Louvre.
Primele sale lucrari sunt in principal naturi statice ~i
peisaje austere, ln care asezarea planurilor ~i adancimea spatiului lncercau sa realizeze un efect tridimensional, in spiritul noului realism al anilor '20. A fost
preocupat, in timpul anilor '20, mai ales de culoare,
dest paleta crornattca abordata era lirnitata la cafeniu,
ocru ~i alb, incluzlnd ~i 0 gama larga de griuri, verde

~i rosu inchis. A renuntat apoi, dupa 1930 la ascetismul cromatic pentru un lirism sobru ~idiscret bazat pe
tonuri calde. Culoarea nu ascunde ln totalitate schita
tabloului. A realizat numeroase desene ~ischite In cerneala, acuarela ~i creion (0 parte din schite s-au aflat
la acest Muzeu memorial Henry Catargi din Scaesti,
acum afandu-se in custodia Muzeului de Arta Craiova).
De-a lungul vietit, Henri Catargi a creat ~i nurneroase desene ~i schite In cerneala, acuarela ~i in ereion, iar in ultima perioada a vietii, guase cu un colorit

proaspat,
Pe parcursul activitatii artistice, Catargi a parttcipat la numeroase expozitf personale ~i de grup, atit
ln tara, cit ~i peste hotare, tucrartte sale fiind expuse
la Bucuresti, dar ~iin Moscova, Belgrad, Praga, Berlin,
New Delhi, Cairo, londra ~iTokyo. Artistul plastic care
este recunoscut mai ales pentru peisajele sale ~i pentru reprezentarile de figuri feminine s-a stins din viata
in anul 1976, la Bucuresti.

Cas a Memoriala

Costache Negri

Locatie:

Costache Negri, Judetut Galati

A-

n comuna Costache Negri (Manjina), situata langa

INegri".
consiliul local, se gas~te Casa
"Costache
Este arnenajata in conacul care a apertinut famimemortata

liei marelui scriitor, om politic ~ipatriot roman Costache

Negri. Afost construlta in stilul unei case ~aranesti de tip
evoluat, cu doua cerdace pe stalpi de lemn.
Casa (conacul) a fost locul unde fruntasf generatiei
pasoptiste se intalneau, deseori, inainte de anul 1848
pentru a discuta principiile ce s-au sustinut, apoi, i'n documentele programatice ale revolutiel din anul mentionat. Amfitrion deosebit, Costache Negri reusea sa creeze
musafirilor sai 0 atmosfera ospttauera ~iastfel, i'ntalnirite acestora, in special din zilele de 21 mai, au devenit 0
traditie pastrata ~i azi de cultura galateana.
Aceasta cladtre a fost declarata monument istoric in
anul 1943, cand s-a hotarat ~i transformarea ei in rnuzeu. Acest lucru s-a realizat in anu11968, iar in actuala
formula organizatorica s-a inaugurat la 21 mai 1986.
Cand pa~te pragul muzeului, vizitatorul intra intro atmosfera specifica epocii lui Negri, chiar familiara,
datorita exponatelor cu valoare rnemoriata. in cele
sapte sali de expozitie se regasesc mobilier ~i piese de
arta decorative din renumite stiluri europene ce erau la
moda in saloanele boieresti din perioada; picturi, totografii ~i documente relevante pentru viata ~ activitatea
lui Costache Negri, familiei ~icolaboratorilor sal. Printre
numele de care vorbesc, la propriu, sau la figurat, bunurile culturale expuse se afla, alaturi de membrii familiei:
Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu, VasileAleesandri,
Alexandru loan Cuza, etc. in felul acesta, se poate percepe mai coerent ambientuli'n care s-au manifestat spiritul pasoptist, cel unionist, preeum ~i maniera in care

acestea s-au concretizat intr-un seeol (al XIX-lea),intr-o

lume romaneasca racordata la civilizatia europeans.
Pe casa lui Costache Negri de la Galati se~gase~te 0
placa cornernorativa cu urrnatorul text: "In aceasta
casa a locuit CostacheNegri, parcalab de Galati, militant pentru ideilf!. Revolutiei de la 1848 ~i ale luptei pentru unite", In fata casei memoriale, la 19 mai

1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat in piatra de Boris Leonovici.
Familia Negri descinde din boierimea mijlocie moldoveana, i'nainte de mijlocul secolului al XVII-lea ~i
a detinut proprietati funciare in tinuturile Tecuci ~i
Covurlui (Blanzi, Glaveni, Ijdileni, Manjina).
Mihai Eminescu I-a definit pe Costache Negri ca fiind
"unul din cei tnai nobili biirbati ai tomaniior, care reprezinta nu numai cel mai curat patriotism ~i caracterul
eel mai dezinteresat, dar ~i 0 capacitate extraordinara, direia-i aatxxiun, In buna parte, toote actete mari
siivar~ite in istotia modemii a romanilor".

Casa Memoriala

Gellu Naum

..

Comana, Judetul Giurgiu

ituata In localitatea Comana, Casa rnernoriala

"Gellu Naum" este de fapt casa de vara a marelui
poet supra realist, care se pastreaza asa cum era pe
vremea cand Gellu Naum l~i petrecea verile aid.
Acest loc reprezenta pentru scriitor retragerea intrun univers propriu al creatiei, izolarea fata de exterior, de contextul social ~i politic al acelor vremuri
(1968). Casa poarta ~i azi urma acestui anonimat. Cu
toate acestea, la interior se pot vedea rerntnescentele lumii sale materializate in colectia de mici obiecte
si organizarea spatiilor,
.
Ansamblul construit este alcatuit din doua parti:
spatiul fundatiei culturale ~i camerele de cazare.

Profesor de filosofie, traducator din nevoia de a-si

ca~tiga existenta (Diderot, Stendhal, Hugo, Dumas, Jules Verne, Gracq, Prevert, Char, Kafka, Beckett), Gellu
Naum (1915 - 2(01) ramane unul dintre marii scriitori
suprarealisti din Romania. Universul scrierilor sale poarta marca unei claritati chirurgicale In mijlocul absurdului. Universullui poetic singular ~i forta talentului sau ii
vor aduce 0 binerneritata, dar tarzie recunoastere.
Dupa 1990 este invitat
sustina lecturi publice in Germania, Franta, Olanda ~i Elvetia. Opera sa este traduse
in prindpalele limbi de circulatie internationala, la edituri prestigioase, frind incununata cu premii importante.
in 1995 a fast timp de un an bursier DAADla Berlin.

sa

Cas a Memoriala

Ecaterina Teodoroiu

t.ocatte:

Targu-Jiu, Judetul Gorj

C
Petrosani.

asa In care s-a nascut Ecaterina Teodoroiu (18941917) se afla In Targu-Jiu, pe D.N. 66 Targu Jiu-

Construita In 1884 de parin~ii Ecaterinei, casa ~araneasca adaposteste doua camere, camera cu vatra ~i
cea de dorrntt. In fata casei ~i pe latura de vest se afla
tinda. Acoperisut este facut din sita.
Din anul 1938 casa familiei Toderoiu a fost amenajata ca ~i casa mernoriala .Ecaterina Teodoroiu", din
donnta de a pastra vie In constiinta noilor generatii
amintirea eroinei de la Jiu care s-a jertfit pentru tara
In primul razboi mondial.
Fotografiile, documentele ~i obiectele personale ale
sublocotenent Ecaterina Teodoroiu reconstituie fidel
atmosfera In care a trait cea care a fost nurnita "Eroina de la Jiu".

Un monument dedicat Ecaterinei Teodoroiu a fost

ridicat la Targu-Jiu in 1935-1936, sub forma unui sarcofag din piatra sculptat In basorelief de catre Milita
Petrescu ~i amplasat In centrul munidpiului Targu-Jiu
i'ntre cladirea Primariei ~i Catedrala ortodoxa cu hramul "Sf. Voievozi Mihail ~i Gavriil". In anul1976 a fost
arnplasata In municipiul Targu-Jiu 0 statuie a Ecaterinei realizata de catre lulia Oni~a. Monumente In cinstea Ecaterinei au fost ridicate si la Braila si Slatina.
Pentru cinstirea eroismului ~i patriottsrnului sau
exemplar, numele eroinei de la Jiu este purtat cu
mandrie de una dintre cele mai prestigioase institutii
de lnva~amant din municipiul Targu-Jiu, Colegiul National .Ecatertna Teodoroiu".

Casa Memoriala

Ion Popescu Vottesti

Locatie:

Satul voitestt, Comuna Balane~ti, Judetul Gorj

onument de arhitectura construit In 1941 (arh. lulius

Doppelreiter), casa adaposteste exponate (car~i,
manuscrise) evocand activitatea geologului ~i profesorului universitar Ion Popescu-Voitesti (1876 - 1944), precum ~i 0 cotectie de malacologie ~i paleontologie.
Ion Popescu Voitesti s-a nascut la 18 noiernbrie
1876 In satul voitestt, com una Balane~ti, judetul Gorj.
Dupa absolvirea scolii primare in satul natal, urrneaza
cursurile liceului "Carol I" din Craiova. Este student
al Facultatii de Stiinte, sectia Stiinte naturale a Universttatii din Bucuresti, intre anii 1895-1898. In iunie
191a sustine la Paris lucrarea de doctorat cu titlul
.,Contribu~ii la studiul stratigrafic al Numuliticului din
Depresiunea Getica".
S-a distins printr-o activitate creatoare in inva~amant
si ~tiin~a. A organizat Institutul de geologie ~i paleontologie al Universita~ii din Cluj, i'ntemeind aici revista rnuzeului geologic mineralogic, cu scopul raspandirii stiintei
rornanesti la noi ~i peste hotare. Profesor universitar al
facultatilor de geologie din Cluj ~i Bucuresti, a condus
nstitutul Geologic al Rornaniei, a pus bazele Academiei
de Stiinte ~i a sustinut peste 140 de cornunicari la congrese de geologie in ~ara ~iin strainatate.
Ca ofiter de rezerva, Voitesti a participat la carnpar)ia din 1913, fiind ranit in luptele de la Turtucaia, apoi
a luat parte activa la razboiu; din 1916-1918, ajungand
pana la gradul de maior. Primind sarcina de a mari productia de petrol ~ide a gasi un nou masiv de sare (eel de
la Targu Ocna fiind in bataia artileriei) el a indicat adancirea sondelor de petrol de la Solont ~i Moine~ti (fapt
care a dus la sporirea productiei cu zece vagoane pe zi)
~ia descoperit masivul de sare de la Sarata -Bacau.

Ion Popescu Vottestt si-a consacrat intreaga via~a

cercetarii structurii pamantului rornanesc, din analiza
trecutului geologic descoperind modul de adapostire
a boga~iilor minerale. De asemnea, alaturi de sinteza
tectonica a Carpatilor, evolutia paleontologica a pamantului rornanesc a reprezentat partea cea mai de
searna a operei sale.
Marele savant nu s-a limitat la activitatea didactica
~i de laborator, ci a fost permanent in teren, la cercetart, alaturi de studentii sal. Marturie stau fotografiile
documentare, manuscrisele ~i obiectele ce se afla in
casa rnernoriala de la Balane~ti, sat Vottesti, unde s-a
retras dupa iesirea la pensie. De altfel, el a fost toata viata mandru de originea sa, dovada faptul ca si-a
adaugat numele satului de bastina la numele de familie. Mai mutt, a lasat aiei, posterttatii, 0 veritabita
cotectie paleontologtca ~i de mineralogie.
La 4 octombrie 1944, inima celui ce a iubit atat de
mult pamantul a incetat sa bata, in timp ce se afla in
mijlocul naturii.

Casa Memoriala

Constantin Brancusi
,

l.ocatie:

Satul Hobita, Comuna Pestisani, Judetul Gorj

atul Hobita (comuna Pestisani) se situeaza in partea

de nord-vest a judetului Gorj, pe drumuL ce Leaga
orasul Targul-Jiu de LocaLitatea Tismana.
Straveche vatra de Locuire, Hobtta apare in documenteLe din veacuLaLXVI-Leapurtand denumirea de Ohabita.
Cu siguranta, asezarea este mai veche decat actul
domnesc care ii atesta existenta La 30 aprilie 1518, act
dat in Bucuresti de domnul Tarii Rornanesti, Neagoe Basarab, Lui Datco ~i fratelui sau Mihail, care curnparasera
ocine in mai multe sate, intre care ~i Ohabita.
Marele dictionar Geografic aL Romaniei rnentioneaza
faptul
pe La 1900, Hobita era un catun inzestrat cu
doua biserici de Lemn, 140 ha de padure de stejar, ceea
ce a favorizat dezvoLtarea prelucrarti LemnuLui.
DestinuL acestei umile asezan cu oameni priceputi a
fost marcat de fiul acestui sat, cel care a stiut cu mintea
~i rnainite saLe sa intoarca 0 pagina in istoria artei moderne: Constantin Brancu~i.
El s-a nascut La19 februarie 1876, in familia lui NicoLae
Radu ~i a Mariei Brancusi, care se ocupau cu agricuLtura,
preLucrarea lemnuLui (duLgheria) ~i cresterea viteLor.
MareLe scuLptor va fi invatat Lamesterii satuLui, in primuL rand de Latatal ~i bunicuL sau, priceperea de a ciopli
lemnul care, in mainile sale, capata viata.
In Hobita, Latot pasul, Brancu~i a avut repere pentru
meseria sa de-o viata sculptura: de La caseLe frumos
impodobite, la batrana biserica de Lemn cu fruntarul
crestat ~i sprijinit pe statpt ce evoca obarsia viitoarei
Coloane Infinite ~i cimitiruL satului, cu troitele ~i crucite inflorate. Me~terii hobiteni erau peste tot; ei au
imbinat mereu iscusinta de constructori cu taLentul
de decoratori.

ca

Dornic sa cunoasca lumea, care-t atragea, La11ani fuge

de acasa la Targu-Jiu, apoi LaSlatina ~i Craiova, unde, la
22 ani, absolva, in numai patru ani in loc de cinci, Scoala
de arte si meserii trecand imediat LaBelle Arte din Bucuresti, ca in 1904 sa pLece, pe jOS, la Paris, unde tucreaza
un timp in atelieruL renumituLui Auguste Rodin.
In 1914 are prima expozitie personaLa La New York,
dupa care urmeaza cea mai proLifica etapa a creatiei
sale, iar faima ~i influenta sa asupra sculpturii in Lume
este in continua crestere.
Se sfarseste din viata La81 ani La Paris, cu amaraciunea in suflet ca nu i-a fost permis sa-~i mai revada macer
o data tara.
Din cele 204lucrari ale sculptorului C. Brancusi, foarte
putine se mai afla in tara (LaTargu-Jiu, Craiova, Buzau ~i
Bucuresti), marea majoritate a acestora fiind raspandite
in toata Lumea, in ceLe mai mari muzee ~i colectii.

Casa Memoriala

Tudor Vladimirescu

t.ccatte:

Comuna Vladimir, Judetul Gorj

sezata In partea de sud-est a judetului Gorj, pe

maLuLstang aLGilortuLui, La50 km de Tg-Jiu ~i 25
km de Tg-Carbune~ti, comuna Vladimir este rnentionata, dupa reforma admlnistrativa din 1968, cu satele
Andreesti, Frasinul, Vladimir ~i VaLeaDesului, avand
un total de 4260 locuitori ~i 0 suprafata de 62,1kmp.
Aici, In anuL1780, din parin~i rnosneni (Constantin ~i
loana) s-a nascutTudor Vladimirescu, lntregind familia
formats din 3 copii (Papa,Constandina~i Tudor). Dupa
insusirea primeLornotiuni de citire ~ scriere de la preotuL satuLuiParvu Ciuhoi, Tudor l~i continua studiile la
Craiova, cu sprijinuLboierului loan Glogoveanu.Dupace
devenise un renumit negustor de vite, Tudor primeste
de la domnitorul Tarii Roman~ti, Constantin Ipsilanti,
insarcinarea formam unui corp de voluntari, pentru
apararea Olteniei de navaLiriLetrupelor nereguLateotomane. Curand este numit mare comis, vataf de pLaila
Closani (Mehedin~i),apoi mare sLuger.In anii 1806-1812
participa Larazboiul ruso-turc, ca ofiter rus, cu gradul de
porucic (locotenent) ~ieste decorat de tarul Rusiei,Alexandru, cu Ordinul Sf. Vladimir cu spada. Fiind refugiat
LaViena 11 cunoastepe conteLeCapodistria, rmnistrul de
externe al Rusiei~i fruntas aLEteriei (organizatte secreta
ce Luptapentru mdependentaGreciei).
Revolutia din 1821, organizata ~ condusa de Tudor
Vladimirescu, incepe la 23 ianuarie cu dtirea cunoscutei Prodamatti de LaPades,continua cu fortiftcarea rnanasttritor din norduLOLteniei(Tismana,Motru, Strehaia)
~i cu organizarea taberei de instruire de LaTan~areni.
La 4 martie Tudor ajunge la SLatinacu 6000 de pedestri
~i 2000 de calare~i, la 16 martie intra cu oastea In 60lintin, iar la 21 martie l~i instaleaza tabara de lupta la

Cotroceni. In aprilie 1821, sub titlul "CereriLenorodului

rornanesc", Tudor face cunoscut adevaratul program al
revoluriei, iar pentru a feri tara de ocupatia turceasca,
incearca obtina retragerea eteristilor,
La 15 mai, Tudor organizeaza ridicarea taberei de La
Bucuresti, ordonand retragerea catre nordul Olteniei. In
acest timp, eteristii desfa~oaraintense actiuni diversioniste culrninandcu asasinarealui Tudor la Targoviste, In
dimineata zilei de 27 mai 1821de catre Lassani~i Caravia, ofiterii generalului Alexandru Ipsilanti.
in arnintirea lui Tudor Vladimirescu, In 1932, prin
eforturile Ugii Na~ionalea Femeilor Romanedin Gorj,
condusa de Aretia Tatarescu, este inaugurata Casa
Memoriala din satul natal, Vladimir. Casa ~araneasca
cu pridvor de lemn ~i cu cele doua camaru~eamenajate specific lnceputului de secoLXIX ofera vizitatoruLui
obiecte ~i documente legate de viata conducatorutui
revolutionar de la 1821, Tudor Vladimirescu.

sa

Casa

Cartienilor-Cartiu
,
,

t.ocatte:

Turcinestt, Judetul Gorj

veche casa de secol XVIII, construita pe malul

drept al raului Cartior ~i transforrnata 'in muzeu al
portului popular gorjenesc starneste controverse 'intre cunoscatori atat asupra stilului arhitectonic, cat ~i
asupra provenientet familiei Cartianu care a construit-o ~i a stapamt-o pana in 1975, an In care comunistti
au "cumparat-o"
pe un pret de nimic, dandu-] afara
pe proprietari.
Dovada ca e un monument de 0 deosebtta valoare sta
faptul ca in 2000 a fost inscrtsa, prin lege, pe lista monumentelor istorice de valoare nationala exceptionata, iar
macheta sa e expusa 'in holul Institutului de Arhitectura
"Ion Mincu" din Bucuresti.
Casa Cartianu, aflata in satul Cartiu al comunei Turcinesti, a fost construita de Ceausu Cartianu, asa cum 11
stiu urmasii care nu-i cunosc adevaratul prenume, ceaus
ftind, de fapt, functia pe care a avut-o (asa erau nurnttt
functlonarii publici din Evul Mediu in Tara Romaneasca
~i Moldova). Ea a fost rnostenita de unul dintre fiii ceausului, Enache Cartianu, care a lasat-o mai departe unuia
dintre fiii sai, Nicolae, care a lasat-o rnostenire mai departe fiului sau 'Iudorica. Acesta din urma a fost nevoit,
'in urma multiplelor presiuni, sa 0 yanda statu lui 'in anul
1975, cu aproape 100.000 lei, pret la care 'in acea vreme
puteai curnpara un apartament 'in Targu Jiu. In acest fel,
casa familiei boieresti a intrat 'in proprietatea Muzeului
Judetean Gorj. Atunci s-au pierdut ~i multe dintre piesele de mobilier scoase din cladire 'in vederea restaurant
acesteia, lucrari care de altfel au fost abandonate de
cornunistt, reluate dupa 1989 ~i finalizate 'in 1997.
Deosebit fa\a de alte constructf de epoca din Oltenia
~i specific bisericilor, peretii sunt acopertti cu fresca din

calti, par de capra ~i var. Proiectul de restaurare a fost

facut de prof. dr. Virgil Polizu, presedintele Comisiei Nationa le a Monumentelor Istorice, acordandu-se 0 aten~ie
deosebita pridvorului perimetral, care inconjoara Intreaga cladire, dandu-i 0 volumetrie aparte.
Arhitectullulian Carnui, cunoscut In Intreaga tara pentru tucrarile de restaurare pe care te-a condus, spune
ca s-a plecat, probabil, de la un nucleu de cula, cu sali
inchise, dupa care au fost construite pridvoare de influenta albaneza, cladirea scbimbandu-s! destinatia, din
fortificatie 'in conac boieresc, mai ales ca lipsesc anumite elemente, cum ar fi fantana 'in casa, ce apare la
cule, pentru ca asediatii sa nu fie nevoiti sa se predea
din cauza setei. Spusele acestuia sunt confirmate de
urrnasf Cartiemlor, Maria, nora lui Tudorica Ca'1ianu,
declarandu-ne ca pridvoarele au fost construite In secolul XIX: .Ptiavoarele au fost facute dupa 1821, cu
muncitori albanezi, iar cand au tost testaurate au fost

reolizate In a?afel mcat sa nu se vada nici 0 diferenta

intre materiale, fiind data ~i patina timpuLui, pentru a
nu apiirea 0 discrepanta intre LemnuLde acum 200 de
ani ~i eel foLosit Larestaurare. "
Loealnicii ~i-i amintesc pe Cartieni ca niste oameni buni,
care au avut cate 7-8 copii pe generatie ~ au na~it multe
familii din sateIe comunei Curtisoara. De saroatorii i~i primeau toti finii 0 data, care abia aveau loe in camera cea
mare de la intrare, iar usa lor era deschisa atat mai marilor tarii, cat ~i oamenilor de rand. Aici Gheorghe Tatarascu
i~i exersa discursurile, privindu-se intr-o oglinda mare de
la etaj, aiei venea regele Carol al ll-lea, ee era prieten cu
Nieolae Cartianu. De asemenea, au calcat pragul easelcula Barbu Stefanescu-Delavrancea ~i Cela Delavrancea.

Casa Muzeu

Gheorghe Zamfir

t.ocatte:

Curtisoara, Judetul Gorj

ntrucat mama renumitului naist Gheorghe Zamfir

este originara din comuna gorjeana Hurezani, autorita tile locale au decis sa amenajeze 0 casa muzeu In
interiorul careta turtstii sa poata vedea diferite obiecte care 1i apartin artistului. Ca urmare, In mai 2010,
In prezenta artistului, a fost inaugurata Casa Muzeu
"Gheorghe Zamfir" ce este arnenajata In incinta Muzeului Arhitecturii Populare Curtisoara, situat In apropiere de Targu Jiu.
Casamuzeu este cornpusadin doua camere, intr-una
din ele fiind amenajata 0 veche bucatarie ~araneasca,
In cealalta fiind expuse obiectele pe care artistulle-a
donat Muzeului Judetean Gorj, administrator al Muzeului Arhitecturii Populare Curtisoara.
Astfel, In incinta casei muzeu se regasesc discuri
pe care Gheorghe Zamfir le-a scos de-a lungul timpului, dar ~i naiuri cu care artistul a cantat pe diferite
scene sau haine cu care acesta a concertat In marile
erase ale lumii. De asemenea, pe pereti sunt expuse
fotografii ~i diferite tablouri In care Gheorghe Zamfir
apare singur sau cu difertti artisti cu care a cantat
de-a lungul timpului. In plus, exemplare din car~ile
scrise de artist pe parcursul carierei sunt expuse In
casa care poarta nurnele Gheorghe Zamfir, vizitatorii
casei putand, de asemenea, sa vada ~i cateva dintre
tablourile pictate de artist ~i expuse In trecut In diferite galerii.

parte in alta, oucand cantecui romanesc ~i gorjenesc

la alte popoare, este 0 amintire de neuitat. Acum trei
zile am fost in Elvetia, tara in care m-am lansat In
1967, to Laussane, de acoio a rabufnit Zamfir pe rnapamond, iar etvetietiii mi-au demonstrat cii nu m-au
uitat, sputuindu-mi ca publicul a fost vitaminizat
pentru saptdmani intregt de acum incolo", a precizat

"Nu exista 0 amintire mai [tumoasii, toate sunt [rumoose, nu existii una mai putin [rumoasii, toatii viaia
e 0 amintire. Viata unui artist care a colindat lumea
in lung ~i lat tim':' de cinci decenii ~i jumatate ~i care
a traversat Pamantul de eel putin zece ori, dintr-o

Zamfir cu ocazia tnaugurarii casei memoriale.

In incinta casei muzeu se regasesc inclusiv albume
editate In Occident, care, la vremea lor, au depastt
In vanzari discuri lansate atunci de Madonna sau Michael Jackson.

Casa Memoriala

Tamasi Aron

l.ocatie:

Lupeni, Judetul Harghita

upeni este satul natal al marelui scriitor al secui-

mii, Tamasi Aron. Satul se intinde In valea Nicaului

L
de Sus, pe cele doua maluri ale raului, la altitudinea

de 540-580 m.
Aici se afia casa rnernoriala, monumentul dedicat
scriitorului, precum ~i rnormantul scriitorului.
Casa rnernoriala este 0 constructie veche, datand
de mai bine de 150 de ani, fiind de altfel casa parinteasca a scriitorului. La ridicarea ei s-a folosit lernnul cioplit, iar acoperisul este realizat din ~indrila. in
aceasta casa s-a nascut Tamasi Aron la 19 septembrie
1897. lnaugurata la 24 septembrie 1972, casa memoriala expune mobilier, obiecte personale, manuscrise,
opere, scrisori, fotografii apartinand scriitorului.

Mormantul renumitului scriitor se gase~te la rnarginea vestica a satului, In spatele bisericii rornano-catolice ~i a cimitirului, intr-un frumos pare plin de flort.
Monumentul lui Tamasi, opera a sculptorului
Szervatiusz Jeno ~i fiului sau Tibor (1972-74), este
sculptat dintr-o stanca de 3 metri lnaltime, 1 m latime, avand greutatea de 8 tone, adusa aici de pe
muntele Harghita. Pe monument sunt reprezentate
personaje din operele lui Tamasi.

Casa Memoriala

Nagy Imre

.. -

Miercurea Ciuc, Judetul Harghita

bsolvent al
de institutori, Nagy Imre
a fost profesor universitar. Dupa primul
A
razboi mondial s-a ocupat de
scolii

(1893

- 1976)

sculptura. 0 perioada

a stat la Budapesta unde a invatat desen ~i pictura la

Academia de Arta din Budapesta, iar in 1924 a venit
acasa ~i s-a stabilit la Jigodin, unde picteaza pana la
decesul lui peisajele secuiesti ~i oamenii care traiesc
in acest peisaj.
Din 1920 a avut mai multe expozitii la Cluj, Brasov,
Targu Mure~~i Bucuresti, avand ~i 0 expozttie individuala la Londra. Cuoperele lui se rnandresc mai multe
muzee din Ardeal.
Traieste intr-o sirnpla casa taraneasca, cu prispa
~i cu trei odai pe care 0 extinde in 1966 cu un atelier. t.ucreaza zilnic 6 ore, chiar ~i cand e trecut de
80 de ani.
Dintre multiplele recunoasteri oficiale ale talentului
sau amintim premiul "ZichyMihaly"pentru grafica din
1939, titlul de "Artist emerit al Rornaniei" din 1957,
precum ?i medalia Meritul Cultural c1asa I.
Casa lui natala a devenit muzeu, iar in curtea ei se
afla rnorrnantul marelui artist. in casa mernortala sunt
expuse piese de mobilier, carte, documente ~icolectia
de ptctura a artistului Nagy Imre. Merita rnentionata
cotectia lui de palarii din pai, ultimele doua autoportrete desenate ~i compozitla neterrninata de pe cadrul suport. Pictorul a donat orasului peste 6000 din
operele sale.
In 1973, cu ocazia aniversarti implinirii a 80 de ani ai
artistului, se construieste langa casa lui natata Galeria.
Dupa moartea lui Imre Nagy in aceasta cladire s-a
amenajat 0 expozitie permanenta din tablourile pic-

torului, care depasesc ca nurnar 6.000 de exemplare.

Pictura lui intitulata "Spre arca lui Noe" a inspirat
pe poetul Sandor Kanyadi la scrierea unei poezii, cu
nota "pe spatele picturii lui Imre Nagy". A fost contemporanul lui Istvan Nagy, Jeno Gyarfas es Ferenc
Marton. Are multe picturi in galeria din Targu Mures
~i in Muzeul National Secuiesc din Sfantu Gheorghe.
Osemintele pictorului sunt in peretele atelierului din
casa natala,

~sa Memoriala

Aprily Lajos

Locatie:

Praid, Judetul Harghita

n 19 octombrie 1991 a fost 'inaugarat Casa memoriala AprilyLajos, unde gasiti un rnic istoric despre
Ivestitul
poet ~i traducator ardelean Aprily Lajos, eel
care a petreeut copllaria 'in Praid. Expozitia prezinta
obiecte personale si manuscrise ale poetului.
Aprily Lajos (n. 1887 la Brasov,m. 1967)este tradus
cu 21 de poeme. Un poet, am zice noi astazt, naturist, al senzatiilor proaspete 'insinestezie: "Ca-n basme
sus ne-asteaptii 0 casutii, / Cer auriu, focul trosnitor,
a-rflorit In potopul de zapadii/ 0 azalee de sange in
noL . .!/ Dtumu-i alb /
umbiiim prin ziipadii;/ accepcoroana ludtoare/ ce-o pun pe [nmtea-ntoatsii spre
trecut/ fulgii ca niste stele [osnitoare. " ("Sa mergem

ta

sa

prin zapada", pp. 103-104).

Din nefericire, poemele nu sint datate, ceea ce ne

frustreaza de posibilitatea de a-I imagina pe AprilyLajos in contextul nu doar al epocii sale, ci ~ial poeziei
rornanesti din Ardeal. 0 sugestie spre St.O. losif totusi
exista, in fond chiar un concitadin al lut Aprilyl.ajos,
chiar daca poetul roman s-a stins mult prea devreme,
scurtctrcuintindu-si 0 evolutie titerara mai cornplexa.

Casa Memoriala

Tompa Laszlo

t.ocatte:

Odorheiu Secuiesc, Judetul Harghita

n aceasta casa din imediata vecinatate a ceta~ii

I1964Tompa
medievale "SzekelyTarnadt" a trait intre anii 1920Laszlo (1883-1964), marele poet al secui-

rnii, redactor ~itraducator literar.

Amintirea sa este pastrata vie de catre MuzeulHaaz
Rezso, institut care a reamenajat recent in vechea sa
casa 0 incapere cu obiectele sale personale, cu operete de arta care 0 infati~eaza ~icu panouri informative.
Astfel, expozitia permanents prezinta documente ~i
Iucran din activitatea sa de poet.
Nascut In anul 1883, in localitatea Betfalva, Tompa
Laszloi~iefectueaza studiile medii l!l ColegiulUnitarian
din CristuruSecuiesc, apoi la Sibiu. Intre 1902~i1907a
fost student al facultatti de drept a Universitapi Clujene. Dupa1907a ocupat diferite functii In administratie,
devenindIn 1918- dupa ce si-a dat examenul de specielitpte - arhivarul principalal comitatului Odorhei.
In 1919 a fost eliberat din aceasta functie, dedicandu-se pe tot timpul vietii In exdusivitate literaturii.
Primele sale poezii au fost publicate in 1918In revistele Szekelyfoldsi Zord Ido, devenind apoi colaboratorul
unor reviste de prestigiuca Ellenzek,Pasztortuz, Erdelyi
Helikon.Afost membrul cenadului ErdelyiHelikon~ial
Societatii Literare Transitvanene. Poeziile din prima sa
perioada de creatie sunt reunite in volumeie Erdely hegyei kozott (CLuj1921), Ejszaki szel Odometu Secuiesc
1923), Ne [et]! (Cluj1929).Aceste poezii sunt ecoul singurata~iicare 11apasa In mica urbe transilvaneana unde
s-a stabilit Elaccepts Insa de buna voie aceasta izolare
~i nu incearca sa evadeze din ea. Liriea sa se caracterizeaza printr-o disciplina barbateasca, inclinatf spre
meditatie, influenta stilistica a reprezentantilor cercului

din jurul revistei Nyugat, 0 cadenta disciplinata, amintind de modele dasice, toate acestea Invaluite intr-o
simplitate ce merge adesea pana la puritanism.
Natura joaca un rol de seams in lirica sa care e patrunsa de adoratia fata de peisajul transilvan, de plaiul
natal. A dobandit importante succese literare: In 1929
este laureatul premiului KemenyJanos al societatii Erdelyi Helikon,iar in 1941al premiului Baumgarten. Evenimentele politice din vremea sa le privea cu un spirit
critic din ce in ce mai ascutit, nerenuntand niciodata la
idealul sau umanist Dorintasa de a se integra intr-o comunitate vrednica de persoana sa, de a se debarasa de
apasatoarea izolare, e reflectata de volumele Hoi vagy
ember? (Cluj1940)~ Vcilogatottversek (Cluj1944).Pina
la 24 iunie 1944a fost timp de 24 de ani redactorul saptarninalulut Szekely Kozelet. Joaca un rol de searna ~iIn
viata literara de dupa eel de al doilea razboi mondial.
Volumelesale din aceasta perioada - Regebbi es ujabb
versek (Bucuresti 1955), Legszebb versei (Bucuresti
1962), verses (Bucurestt 1963) - reunesc Insa mai ales
poezii vechi. 0 culegere a poeziilor sale alese ne ofera
volumulpostum Tovaszi es6 zeneje (Cluj1980).
Eirnportanta ~iactivitatea sa de traducator datorita
talmacirilor din opera lui Goethe, Schiller, Hblderlin,
Keller, Mbrike, Rilke. Poeziile sale pot fi citite ~i In
hmba englezii, franceza, germans ~iromana.

Casa Memoriala

Vlaicu Barna
CASA MEMORIALA
fAMlllALA

VLAtCU

Locatie:

AR A

Satul Cnsan, Comuna Ribita, Judetul Hunedoara

n centruL satului Crisan poate f vizitata casa In

care s-a nascut, intr-o familie de moti, VLaicuBarna
(1913 - 1999) - poet, romancier, memorialist. critic
Literar ~i traducator roman. In aceeasi localitate (nurnita Insa VaeaIn aceLetimpuri), cu 0 suta optzed de
ani inainte, se nascuse Gheorghe Crisan, unul dintre
eei trei conducaton ai Rascoalei de La1784 din Transilvania.
Vlaicu Barna a urmat cursurile Liceului "Avram Iancu" din Brad, iar apoi ceLeale Facultatii de Litere a
Universitatii din Bucuresti.
Debuteaza cu volumul de versuri "Cabane albe".
ALte aparitii editoriale au fost .Brume", "Turnuri",
"Minerii din satul Cnsan", "Tulnice In munti", "Aus-

ter" precum ~i romaneLe: "Cand era Horia Irnparat" ~i

"Romanul Caterinei Varga".
Este unul dintre traducatorii operei Lui William
Shakespeare. A mai tradus din MeLiuszJoszef', Adam
Mickiewicz.
Alaturi de alte nume sonore ale vremii, Vlaicu Barna
este colaborator activ al Ardealului, publicatie care,
ca urmare a Dictatului de LaViena (30 august 1940),
timp de patru ani incepand eu 1941, a sustinut actiunea de afirmare a drepturilor romanestt In Transilvania de Nord ocupata.
La 20 mai 1996,VLaicuBarna- fiu al Tarii Zarandului- a
primit titLul de Cetateande Onoareal Municipiului Brad,
pentru lntreaga saactivitate In domeniul literaturii.

Casa Memoriala

Crisan
,

Locatie:

Satul Crisan, Comuna Ribita, Judetul Hunedoara

flata in comuna Ribita, Laaproximativ 15 kilornetri de municipiul Brad, "Casa rnemoriata Crisan"
pastreaza 0 mostra unica din istoria rascoatei conduse
de Horia, Closca ~i Crisan. Tn satul care odinioara se
numea Vaca (actualmente numit Crtsan dupa numele
eroului martir) s-a nascut Giurgiu Marcu, zis Crisan,
cel care irnpreuna cu Horea ~i Closcasunt cunoscuti in
istorie drept conducatori ai Rascoalei~aranilor rornam
din Transilvania, din anul 1784. A comandat actiunile
taranilor rasculati din Zarand, activand apoi LaCampeni, Abrud ~i Cricau. Din tabara sa a pornit, in numele lui Horea, ultimatumul ~aranilor (11 noiembrie
1784) ce au luptat apoi impotriva trupelor austriece
in Zarand, La Brad ~i La Halrnagiu. Dupa reprimarea
rascoalei, Crtsan a fost prins (30 ianuarie 1785) ~i inchis LaAlba lulia, unde s-a sinucis, sugrurnandu-secu
curelele de Laopinci (13 februarie 1785).
Casain care s-a nascut in 1732 a dainuit, se pare,
pana in 1935. Pe locul vechii case a fost ridicata in
1979 0 alta constructie care a primit destinatia de
casa rnemoriala.

Ctadirea a fost reconstruita dupa fotografia unei

case taranesti din secolul al XVIII-lea. Cei care ajung
acolo pot vedea arhitectura specifica acelui secol.
Cladirea are fundatia din piatra, unde este ~i pivnita, iar eele doua camere ~i carnara sunt din barne de
lemn, casafiind acoperita cu paie.
lntr-o prima camera sunt prezentate succint cateva
date ~i documente privitoare Laistoria tocata, contextul economico-social din Transilvania in preajma Rascoalei si principalele evenimente legate de aceasta.
Este subliniata contributta lui Crisan Laaceasta mare
ridicare a rornanilor transilvaneni pentru drepturi sociale si nationale si tragicul sfarsit al celor trei conducatori, Horea.Closca si Crisan. A doua camera este
o incercare de reconstituire a unui interior de casade
seeol XVIII, iar in camara sunt expuse obiecte ~i unelte
speeifice epocii ~i locului.
In fata Casei memoriale se gasestebustullui Crisan,
opera a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind
realizata in anul 1929.

Casa Memoriala

Aurel Vlaicu

Locatie:

Aurel Vlaicu, Judetul Hunedoara

fost infiintata In 1952de MuzeulJudetean Hunedoara, In easelIn care a trait Aurel Vlaicu '~ifamilia sa.
Casa adaposteste 0 colectie de obiecte legate de
activitatea de aviator ~i inventator a lui Aurel Vlaicu (1882 - 1913)_Cclectia cuprinde: un gramofon, un
magneton, membrane de telefon, un cazan cu aburi
construit de Vlaicu, schitele de proiect referitoare la
inventii personale.
Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Bintintt, langa
Ora~tie, judetul Hunedoara- d. 13septembrie 1913,Banesti, langaCampina) a fost un inginer roman).inventator ~i pionier al aviatiei rornane ~i mondiale. In cinstea
lui, comuna Bintintl se nurneste astazt Aurel Vlaicu.
La 13 septembrie 1913, in timpul unei incercari de a
traversa Muntii Carpati cu avionul sau Vlaicu II, s-a
prabusit in apropiere de Campina, se pare din cauza
unui atac de cord.

In anul urmator prietenii sai Magnani ~i Stlisteanu

finalizeaza constructia avionului Vlaicu III st, cu ajutorut pilotului Petre Macavei, efectueaza cateva zboruri
scurte. Autoritatile vremii interzic continuarea incer-

cantor.

'

In toamna anului 1916, In timpul ocupatiei germane, avionul este expediat la Berlin. A fost vazut ultima
data In anul 1940.

Casa Memoriala

lonel Perlea

Locatie:

Ograda, Judetul lalomita

xpozitia
a fost Infiin~ata In casa natala
E- 1970),
a compozitorului ~i dirijorului lonel Perlea (1900
monument istoric, construita In anul
memortala

ctadire

1887 de catre Victor Perlea, tatal muzicianului. Fundatia este de caramida, zidaria de caramida, invelttoare de tabla ~i are 10 Inca peri unde functioneaza
expozltia permanents cu obiecte care au apartinut
marelui muzician. Sunt expuse documente referitoare la istoria muzicii: mobilier, instrumente muzicale,
scrisori, discuri, publicatii, partituri, fotografii (circa
800 piese).

iN AeEASTA CAsA SA NASCUT

MARELE MUZICIAN ROMAN

IONEl PERLEA

"

1900 -1970

De-a lungul timpului, ctadirea a avut mai multe desti-

natit, functionand ca depozit de Ingra~aminte, depozit

de zarzavaturi, posta. La 21 noiembrie 1983 a intrat In
circuitul expozitional, iar In perioada 1996-1997 a fost
restaurata de Muzeul Judetean lalomita. Din 2001 a
fost trecuta In admtnistrarea Centrului 'Cultural UNESCO .Jonel Perlea" din Slobozia.
In anul 1969, dirijorul ~i compozitorul lonel Perlea,
care locuia la New York, SUA, si-a vizitat locurile copilariet, In urma turneului pe care I-a intreprins In Romania.
lonel Perlea s-a nascut In 13 decembrie 1900 In toealitatea Ograda din lalornita. La 29 iulie 1970 moare la
New York, dupa 20 de ani de la instalarea sa ca dirijor
LaConnecticut Symphony Orchestra.

Casa Memoriala

Mihai Codreanu

Locatie:

last, Judetul lasi

n imobilul devenit muzeu in august 1970~i supranumit "Vila Sonet" a locuit ~i creat maestrul sonetului
rornanesc, Mihai Codreanu (1876 - 1957).
Cladirea este situata foarte aproape de centrul orasului, intr-un cartier vechi, in vecinatatea unei stravechi bodegi cu rezonante istorice, loc de intatnire a
boemei tesene ~i mai cu searna a unor personalitati
precum Eminescu, Creanga, Caragiale - .Bolta Rece".
Imediat ce ne apropiem de cladire, aceasta se remarca prin cele doua statui din bronz Intruchipand
dol caini ce strajuiesc treptele de la intrare. Locul
pe care a fost construita casa a fost primit de scriitor
de la Prirnaria lasulut, drept recunostinta pentru meritele sale literare.
Construita in anul 1934 in stil rornanesc-brancovenesc, dupa planul unui arhitect format la scoata "Mincu", Vila Sonet va purta pentru totdeauna amprenta
sonetistului dar ~i a numeroaselor intalniri literare
Intre personalitati ale scrisului rornanesc printre
care Mihail Sadoveanu, G. Topirceanu, AI. ~i lone I
Teodoreanu, Otilia Cazimir ~i altti.
Dupa moartea poetului, in 1957, in aceasta casa a
continuat sa tocuiasca sotia acestuia, Ecaterina Teodoreanu, ~i dupa moartea acesteia, in 1970, casa devine muzeu memorial.
Muzeul nu cuprinde insa decat parterul casei, asa
cum a fost scris in testamentul Ecaterinei Teodorescu
~i a rarnas asa cum a fost in vremea cat aici a locuit
poetul, amintind de atmosfera caselor din prima jumatate a secolului XX.
Colectia muzeului cuprinde circa 700 de obiecte expuse, dintre care unele sunt de patrimoniu. De-a lun-

gul timpului casa a pastrat forma ei ortginala, nefiind

supusa nici unei lucrari de restaurare. Denumirea de
"Vila Sonet" sub care mai este cunoscuta casa mernoriala a lui MihaiL Codreanu se datoreaza faptuLui
ca poetuL a scris nenurnarate sonete, considerand ca
sonetul "este 0 poezie de maxima virtuozitate".
Mihai Codreanu s-a nascut in ziua de 25 iulie 1876,
la tast, in casa magistratului Mihail Codreanu. Tatal
sau, judecator ~i profesor de latina, a murit cand eL
avea 17 ani. A urmat cursurile liceale Lalasi, Bacau si
Bucuresti, manifestind de tanar interes pentru literatura. Pentru a rezista financiar in urma decesului tataLuisau, Mihai Codreanu dadea lectf de limba romana
~i era corector la ziaruL .Evenimentut". Dorinta sa a
fost aceea de a deveni actor, insa, vederea Ii slabeste
dupa varsta de 30 de ani ~i renunta la acest vis. In duda problemelor de vedere, continua sa scrie sonete,
dictandu-Ie prietenilor apropiati. A murit in 1957, La
varsta de 81 de ani, in vila sa de pe strada Rece.

Casa Memoriala

Mitropolit

l.ocatie:

Dosoftei

lasi, Judetul lasi

ste 0 constructie din a doua jurnatate a secolului

al XVII-lea, in care mitropolitul Dosoftei a instalat,
In 1679, a doua tiparnita din Moldova. Aici a tiparit
Liturghia (1679), Psaltirea de-metes (1680), viata ~i
petrecerea sfintilor (1682 - 1686).
Casa cu trei fatade, cu ferestre arcuite si dreptunghiulare, cu pridvor deschis, cu coloane inalte ~i
svelte, cu fOiJoare tarane~ti, a fost restaurata intre
1966 ~i 1969. In august 1970, aici s-a deschis sectia de
hteratura veche a Muzeului literaturii rornane.
Mitropolitul Dosoftei a lasat 0 urma adanca in viata reltgioasa a Moldovei, dandu-i acestei vieti un irnputs nou. Prin reinftintarea tipografiei, prin tiparirea
de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei
este continuatorul direct al ope rei culturale din epoca
lui Vasile Lupu.
Principala opera a mitropolitului Dosoftei ~i prima
lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea In viersuri care apare in anul 1673, intr-un ora~el polonez, Uniev. A tradus aceasta carte din slaveneste. Acea~ta traducere a vazut lumina tiparului In
anul 1680. In Molitvelnicul lui (1681) ~i In Parimiile
aparute In anul 1683, Dosoftei tipareste 0 lunga Cronologie a tarii Moldovei, sensa In viersuri silabice,
cornpusa din 136 randuri. Are ~i niste versuri dedicate
patriarhului Moscovei, loachim. Irnportanta Psaltirii
In versuri a mitropolitului Dosoftei pentru literatura
noastra veche este foarte mare. La sfar~itul Psaltirii,
Dosoftei tipareste ~i versurile lui Miron Costin privitoare Laoriginea neamului romanesc,
Tot Latipografia din Uniev, mitropolitul Dosoftei publica In anul1673 un Acatist talrnactt de pre Limba sla-

voneasca pre limba rornaneasca prin iubirea de munca

~i ravna Preasfintitului chir Domnului parinte Dositei,
mitropoLitul Sucevei. Probabil ca este 0 retiparire a
unei parti a Acatistului Maicii Domnului din Precinstitele Acatiste a lui Petru Movila, aparuta Latipografia
din manastirea Pecersca In anul 1629.
in 1679 tipareste 0 Liturghie tradusa de eLdin limba
greceasca, cu numeroase note scrise In limba greaca.
~i PsaLtireasLavo-romanape care 0 npareste La last In
anuL 1680 este tiparita Latipografia sa. 0 insemnatate
mare pentru literatura noastra veche are monumentaLa
opera cunoscuta sub titluL Viata ~ petreacerea svintitor
sau ProLoagele.Intreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde
patru volume mari, tiparite intre anii 1682-1686. Opera
lui Dosoftei, in mare parte, este 0 cornpilatie a lui proprie, aLcatuita sau tradusa dupa mai multe izvoare, cum
sp..!Jneel, "de pre greceste ~i de pre sirbeste".
In anul 1683, mitropolitul scoate 0 a 90ua editie a
Liturghiei, cornpletata cu rugaciuni noi. In acelasi an,
el tipareste 0 noua lucrare, intitulata ParimiiLe preste
an. Este 0 colectie de slujbe ~i rugaciuni care se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se ofictaza
seara. Deasemenea el traduce ~i trimite LaMoscova ~i
Kiev Epistolele lui lgnatie, arhiepiscopul de Antiohia.

Casa Memoriala

Costache Negruzzi

Locatie:

Irifesti, Judetut 'a~i

asa rnemoriata Costache Negruzzi de la Hermeziu este un muzeu memorial infiintat in casa io
care s-a nascut ~i a trait scriitorul Costache Negruzzi
(1808-1868)in satul Hermeziu din judetul Iasi.
Conaculfamiliei Negruzzidateaza din perioada anilor
1807-1810, apartinand mai intai lui Dinu Negrut (tatal
scriitorului Costache Negruzzi) care a primit la casatoria sa cu Sofia Hermeziu, ca zestre, rnosia Trifestii
Vechi (localitate care apoi s-a numit Hermeziu, din
1967 Lunca Prut ~i din 1996din nou Hermeziu).
Constantin (Costache) Negruzzi (n. 1808, satul
Hermeziu, judetul la~i - d. 24 august 1868) a fost un
om politic ~i scriitor roman din perioada pasopttsta.
Nascut in Trifestti Vechi (astazi Hermeziu) din apropierea Prutului, langa last, este fiullui Dinu Negruzzi,
de origine raza~easca,ajuns boiernas in rang de paharnic, ~i al Sofiei Hermeziu. ~i-a inceput inva~atura
in greaca cu unul din dascalii greci mai cu renume
pe atunci in last, iar romaneste invata singur dintro carte a lui Petru Maior, precum Insusi marturiseste
intr-un articol intitulat Cum am Inviitat romtineste,
foarte interesant pentru detaliile pe care le da asupra
metodelor Intrebuintate de profesorii din acea vreme.
Izbucnind revolutia din 1821, a fugit in Basarabia
cu tatat sau. La Chi~inau face cunostinta cu poetul
rus Puskin, care-i desteapta gustul pentru literature
~i cu un emigrant francez de la care ia lectii de limba
~i literatura franceza, Din aceasta perioada dateaza
primele sale incercari literare: Ziibavele mele din 80sarobia In an;; 1821, 1822.
Dupamoartea tatalui sau, intra copist la visterie, incepand astfel viata politica, cum faceau top fiii de boieri

pe atund. In acest timp publica cateva traduceri de poe-

zii (Mnemonde Voltaire, Prostia Elenei de Marmontel) ~i

cateva nuvele care facura mult efect. Indemnat de scrierile patriotilor de peste rnunti, studiaza istoria ~i da la
lumina Aprodul Putice ca un fel de protestare indirecta
la adresadomnului ~i boierilor din timpul sau,
Ales in 1837 deputat de la~i in Obsteasca obi~nuitii
adunare instituita de Regulamentul Organic, apoi ca
functionar superior ~i ca director al teatrului (alaturt
de Mihail Kogalniceanu ~i Vasile Alecsandri), s~ arata
patruns de idei liberale ~i doritor de progreso In 1840
este ales primar al orasului lasi.
Negruzzi nu ia parte la rniscarea din 1848 ~i mult
timp ramane retras din afacerile statului, reintrand
mai tarziu ca judecator, membru in Divanul domnesc
(1857) ~i apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al
departamentului finantelor; deputat ~i epitrop la Sf.
Spiridon.
Se stinge din viata la 24 august 1868 ~i este inrnorrnantat in dmitirul bisericii din Trifestii Vechi.

Casa Memoriala

Mihail Kogalniceanu

Locatie:

last, Judetul lasi

asa mernortala "Mihail Kogalniceanu'' este situata intr-un vechi cartier rezidential din lasi In care
se ana muzeul de literatura .Pogor" ~i casa "Gane".
Aceasta este casaIn care s-a nascut marele naturalist
Emil Racovita, In care a locuit sociologul Petre Andrei,
iar apoi Mihail Kogalniceanu.
Construita In anul 1836 In stil neoclasic, este considerata un monument istoric ~i arhitectonic care In
prezent gazduie~te obiecte personale, documente,
earn ce au apartinut istoricului ~i omului politic roman Mihail Kogalniceanu (1817 - 1891).
Personalitate fascinanta a epocii modeme, spirit pasionat ~i comprehensiv,Mihail Kogalniceanuse situeaza
In fruntea celor mai talentati reprezentanti ai genera~iei pasoptiste, Istoric ~i publicist de renume, om politic ~i diplomat, el s-a dovedit a ft, mai presusde toate,
intaiul aparator al intereselor noastre nationale.

Imobilul a fost martorul primelor frarnantari revolutionare pasoptiste, a Implinirii idealurilor de unitate
~i independents In mijlocul carora s-a situat fascinanta personalitate a lui Mihail Kogalniceanu. In calitate
de .adiotant domnesc" al domnitorilor Mihail Sturdza
~i Grigore Alexandru Ghica, proprietarul Ii prirneste
aici pe toti plenipotenttarii puterilor straine, pe conducatorf administratiet rusesti, pe membrii partidei
unioniste si, mai tarziu, pe domnitorul Alexandru loan
Cuza ~i pe regele Carol I. La cea de-a cincea vizita a
sa facuta la tasi, In aprHie 1869, principele Carol a
fost gazduit In casa lui Kogalniceanu, unde "tu primit
de elita societiitii noastre, avena In cap pe Principele
Grigorie Mihail Sturdza".
lncepand cu anul 1971, la inittattva profesorului Gheorghe Baileanu, In casaIn care In vremurile de demult
a locuit Mihail Kogalniceanu functioneaza un Amuzeu
dedicat personalitatii al carut nume 11poarta, In anul
1994,dupa 23 de ani de activitate, din cauza umtditatit
In exces, muzeul a fost inchis, intrand intr-un procesde
restaurare ~i consolidarepana la ftnele anului 1999.
Expozitia actuata a urrnarit sa reconstituie atmosfera unei case boieresti de secol XIX, cu componente ce
se leaga In mare rnasura de numele ~i familia lui M.
Kogalniceanu. Pentru a reda fiecarei incaperi destinatia avuta initial, s-au cercetat procesele verbaIe ~i
inventarul alcatuite de comisia de expertiza condusa
de Th. Mavromati In perioada 22-27 noiembrie 1907,
dupa decesul Ecaterinei Kogalniceanu. Astfel s-au reconstituit antretul, salonul, biroul, camera de primire, odaile sotiet ~i ale copiilor, dormitorul, sufrageria
~i holul.

Bojdeuca

Ion Creanga

Locatie:

tast, Judetul lasi

ojdeuca lui Ion Creangaa fost inaugurate ca muzeu

la 15 aprilie 1918, devenind prima casa memoriala
din Romania~i unul dintre cele 12 obiective ce compun
MuzeulLiteraturii Rornane. A fost restaurata In mai multe randuri: 1918, 1946, 1968, 1984 - 1986, 1989.
Barbatul ce pacatuise rnergand la teatru, tunzandu-si coada diaconiceasca ~i tragand cu pusca dupa ciorile din curtea bisericii Golia din Targu
fUCU si-a trait aici ultimii ani de via~a (18n-1889).
In mahalaua Ticau, La bojdeuca de valatuci se rnuta
scrtitorut impreuna cu fiul Constantin de 12 ani, dupa
divortul de Ileana. Lavremea sa, Ion Creangaera recunoscut pentru faptul ca la casuta sa din Ticau detinea
un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar
fiecare purta cate un nume asociat unei persoane reale
din viata sa. Spreexemplu, intotdeauna a avut 0 pisica
pe nume Marioara ca ~i rnatusa sa zgardta din satul
natal Humulesti.
Casaconstruita inainte de 1850 in VaLeaPlangerii, mahalaua Ticau, 0 uhctoara "pUna de nora; cand sunt plot
mar; ~;indelungate, zise~; putrede, iar la secetii gemea
colbul pe dansa" e una tipic ~araneasca,rnodesta, cu
cerdac, doua odaite ~i patru ferestre In forma de cruce.
Planul "bojdeucii" aminteste de structura tripartita a locuintei traditionale rornanesti, cuprinzand
o tinda La mijloc, cu incaperile situate de 0 parte ~i
de alta a ei. In cazul de fata, cele doua incaperi sunt
asezate la dreapta ~i la stanga unei tainice tinde care
duce undeva in spatele casei, spre cerdacul unde,
uitandu-se "pe cerul pUn de minundti!", Eminescu
ii povestea lui Creanga "atatea luauri [rutnoase",
lubitorul de cultura poate contempla aici exponatele

originale care au rarnas de la scriitor in cele doua camere: cea cu hornul asernanator celui din casa parinteasea de la Humulestt ~i cea de "curat", unde a fost
gazduit Mihai Eminescuin anul 1876.
.Bojdeuca de ciisutii", cum 0 nurneste insusi marele
povestitor Ion Creanga, cu 0 perspective incantatoere
spre dealurile Ciric ~i Sorogari, cu acoperisul lasat ~i
batut in dranita adusade la Neamt, cu prispa ~i cerdac,
inconjurata de flori ~i arbori, pastreaza ~i astazt aceeasi ferrnecatoare arnbianta, intocmai ca-n vremurile
de odinioara, constituind un loc de popas~i rneditatie,
de intoarcere la propriul nostru inceput.
Bojdeuca lui Ion Creangane ofera marturii ale tradi~iilor noastre, ne Infa\iseaza elemente caracteristice
caselor populare de deal, cu accentul pus pe cerdacul
(pridvorul) cu statpi de lemn.
Veronica Miele ~i Mihai EminescuIi vor trece des pragut bojdeucii in ultimii ani de via\a.
Aici s-a cunoscut ~i imprietenit cu Eminescu la Indemnul caruia a scris intrega sa opera Povestirile, Povestiie ~i Amintirile.
Curtea Bojdeucii e pazita de bustul de granit al povestitorului, realizat de Iftimie Barleanu In 1968, precum ~i de 0 statuie reatizata de studenti ai Academiei
de Arte plastice.
In 1968 s-a deschis 0 expozitie documentara privind
viata ~i activitatea scriitorului, iar in 1989 s-a amenajat
expozitia documentara intr-o cladire special construita (arh. Virgil Onofrei). Cladirea, construita inainte de
1850, a fost locuinta scriitorului Ion Creangaintre 1872
- 1889. A fost restaurata in anii:
Sunt expuseobiecte memoriale: portretul in ulei real

~[E~Sra BOJDEU[A O[ (~SUTA:

DEYEHIT" MUlEU MEMORial a 15 nPRIU[ '918
IN

10" [RfAHGQ 51n ~ETR[(UI UL IIMEL noun O[[[HII

nLE VIEllt,S[RIIHD In inoEMHUL

lUi MlHm MIHES[U. bENinLn sn OPERa,
POVEST/if 51 UI1/HT/RllE DIIf {OP/LUNIE
lTlMn R[SlaUR"R["M~RTI[ 198t-1 HIE1985

ce dateaza din 1889 (pictat de V. Mu~netanu), nisipernita, tocul ~i calimara cu care si-a scris opera, ceasul argintant ~i tabachera de argint cu monograma,
colectia de documente originale Gheorghe Eminovid,
bucoavna de la inceputul secolului al XIX-lea, cartea
manuscris Gheorghe Creanga, fotografii originale infa~i~andu-i pe Ion Creanga, Constantin Creanga, rude,
prieteni, colectia revistei "Convorbiri Literare", ca'1i
din biblioteca lui Ion Creanga cu autograf, obiecte care
au facut parte din colectia fostului Muzeu Ion Creanga
de la Manastirea Golia din lasi,

Cele doua icoane din seeolul al XVIII-lea,mobilierulde

seeol XIX,lampa originala, covoarele din lana vopsita in
culori naturale, soba cu hom, rnasuta rotunda din lemn,
linguri, vase de lut din sec XIX,toate sunt marturii ale
traditiet populare ~ia modestiei ~aranuluimoldovean.
Langa Bojdeuca, 0 cladire spatioasa adaposteste 0
biblioteca ~i 0 expozitie docurnentara ce ilustreaza
drumul vie~iilui Creanga: scotar; preot, invatatot; scriitor, precum ~i cotectia revistei "Convorbiri literare".
Anual se organizeaza patru sarbatori: 2 ianuarie - ziua
inmormantarii, 1 martie - ziua de nastere care se sarbatoreste cu manifestarea ce poarta numele de "Ma'1isoare la bojdeuca din Ticau", 14-15aprilie zilele Bojdeuciiinaugurarea primuluimuzeu memorialliterar din Romania, 31 decembrie-ziua rnortii, "Colindela Bojdeuca".
Astazl, In bojdeuca, turisti de peste tot din lume respira aerul dulce-amar al ,.Amintirilor".
Ion Creanga (n. 1 martie 1837, Humulesti; d. 31
decembrie 1889, la~i)este unul dintre elasidi literaturii rornane alaturi de: Mihai Eminescu, I. Slavici ~i
1.L.Caragiale. Recunoscut datorita rnaiestriei basrnelor, povestilor ~i povestirilor sale, Ion Creangii a intrat in istoria literaturii rornane, in principal, datorita
operei autobiografice Amintiri din copiiiirie, In 1875
il cunoaste pe Mihai Eminescu, atunci revizor scolar
la la~i ~i'Vaslui, cu care se Irnprieteneste. Intre 1875
~i 1883, la indemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. Intre 1883 ~i 1889 a fost bolnav
de epilepsie ~i a suferit foarte mult la aflarea bolii ~i
apoi a decesului lui Eminescusi al Veronica!Miele. Ion
Creanga moare pe data de 31'decembrie 18891n casa
sa din cartierul Ticau.

Casa Memoriala

Mihail Sadoveanu

Locatie:

last, Judetul lasi

onument de arhitectura, vila cu "turni~or patrat"

M
din dealul Copoului, situata In zona Istitutului
Agronomic, a fost construita In 1842 de catre Mihail
!<ogalniceanucaruia i-a apartinut mai multe decenii.
Inprima parte a secolului XX,In perioada primului razboi modial, a fost locuita de 0 alta mare personalitate
a culturii rornane, marele compozitor George Enescu
fare se stabilise temporar, In urma razbotutui, la la~i.
In 1918, intr-un moment in care George Enescu era
pe punctul de a se dezlipi de resedinta care Ii devenise draga ~i In care compusese ~i cantase timp
de trei ani, Intamplarea a voit ca Mihail Sadoveanu
sa pa~easca In casa din Copou. Vreme de mai multe
luni de zile, muza muzicii ~i muza scrisului au pre-

zidat arnandoua intr-o aceeasi casa. In 1919, Mihail

Sadoveanu decide sa se stabiteasca aici cu lntreaga sa
familie nurneroasa. Astfel, In cele din urrna, muza lui
Mihail Sadoveanu a ramas sa stapaneasca singura ~i
timp de doua decenii, pana In 1936cand familia Sadoveanu se muta la Bucuresti, a vietuit nestingherita In
acest cadru, inspirandu-I pe cel mai mare prozator al
poporului nostru.
in aceasta casa Sadoveanu a scris aproximativ 35 de
opere, din care "Strada Lapusneanu", "Venea 0 rnoara
pe Siret", .Hanu-Ancutet", "Zodia Cancerului", .Battagul U , primele doua parti din "Fratii Jderi" etc.
In 1947, MihailSadoveanu doneaza domeniullnstitutului de Agronomiedin lasi. Pana In 1980casa a servit
ca sediu al Institutului de Lingvistica, Istorie t.iterara
~i Foldor al Academiei ~i Institutului de Antropologie.
Afost restaurata intre anii 1978 - 1980.
La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaste
momentul sarbatoresc al tnaugurarii sale ca Muzeu
Memorial "Mihail Sadoveanu". Sunt prezenti la festivitate: fiica scriitorului, Protira Sadoveanu, sotia sa,
Valeria Sadoveanu, I.P.S.Teoctist, Mitropolitul Moldovei ~i Sucevei, scriitori ~i oameni de cuttura, oficialttati din Iasi, un numeros public. Gazde sunt muzeogratii Muzeului Literaturii Rornane din last, cei care,
cu efort ~i staruinta, au dat cladirii destinatia ~i Infati~area de astazi. Ansamblul sculptural (autor Dan
Covataru) din gradtna muzeului pastreaza cu piosenie urna funerara cu rama~itele pamante~ti ale
Valeriei Sadoveanu. Dorinta scriitorului de a-si afla
odihna vesnica In acest loc nu s-a infaptuit Inca. Reamintim cuvintele sale, rostite la 6 februarie 1938, cu

IN ACEASTA CASA

CLADITA IN 1842
DE M, KOGAlNICEANU
~IA LOCUlT IMTRE AMII 1918-1938
"ARHE SCRIlTOR
I

prilejul conferirii de catre Universitatea teseana a titlului de doctor "honoris causa": "Oriunde m-ar purta

valurile vietH, dutnneovoasttii stit! ca rna tntorc aici

a~a cum albina, dupa ce exptoreazii ciunpta ~i cerul,
se intoarce la roiui sau tara de care nu poate triii.
Nadajduiesc ca ~i popasul meu din urtnd, cel definitiv,
tot aici va fi. Doresc ca acest papas sa fie cat mai
intdrziat, surprizele existentei si fragilitatea fiintei
noastre l-or putea face, insa, si [carte apropiat",
In prezent, castelul cu turn' vatorifica expozitional
manuscrise, editii prime, fotografii originale, unelte
de vanatoare ~i pescuit, mobilier, vestirnentatie, lucrari de arta plastica (Octav Bancila, Aurel Baesu),
grup statuar etc. In prima duminica a lunii mai In
care arborii din curte infloresc, aid se organizeaza
traditionala "Sarbatoare a liliacului".

MIHAll SlDOVEANU

Casa Memoriala

Nicolae Gane

Locatie:

last, Judetul la~i

ladirea a fost construita 1n a doua jurnatate a

C
secolului al XIX-lea ~i este monument de arhitectura cu valoare memoriala. Casa a apartinut prozatorului Nicolae Gane pana tn anul mortii (1916),
apoi a fost vanduta de fiul sau Directiei Regionale
Silvice. Dupa 1948 cladirea a trecut In patrimoniul
Prirnariei last, fiind atribuita Intreprinderii de Gospodane Cornunala. La 25 decembrie 1992 a fost atribuita
Muzeului Literaturii Rornane care, In prezent, detine
cateva camere, celelalte fiind ocupate Inca de Regia
Autonorna de Termoficare lasi.

Muzeul Memorial Nicolae Gane reconstituie camera de lucru a scriitorului care a avut In propietate aceasta casa. S-au folosit pentru aceasta obiecte
autentice de epoca din secolul XIX~i obiecte, corespondenta orginala, manuscrise, documente, tablouri,
fotografii ~ipicturi originale din secolele XIX-XX,
car~i
care au apartinut omului de cultura, un membru marcant al Societatii "Junimea". S-a lncercat refacerea
atmosferei tiptce a unei locuinte apartinand unui carturar, scriitor junimist, om politic ~iedil al lasului de
la jurnatatea secolului trecut pana la jurnatatea celui
de-al doilea deceniu al secolului nostru.
In casa Nicolae Gane a fost organizat ~imuzeul primanet care evoca personalitati ce s-au aflat In fruntea
adrnintstratiei lasului: VasilePogor,Costache Negruzzi,
Dimitrie Gusti etc. Muzeul incearca sa evidentieze
atat aspecte legate de activitatea In plan cultural,
cat mai ales aspecte privind activitatea lor In folosul capita lei Moldovei. S-au pus In evidenta realizari
deosebite In plan arhitectural ~i edilitar, In domenii
dintre cele mai variate, la loc de cinste aflandu-se
institutiile de Invatamant si cultura. S-au folosit starnpe ~i fotografii origmate, afise, tablouri, manuscrise,
publicatii ale Primariet, car~i cu autograf, obiecte ce
au apartinut personalitatilor evocate. Toate acestea
incearca sa sugereze repere ale evotutiei lasului In ultimele doua sute de ani.
Cele doua nuclee de muzee vor fi extinse In anii urrnatori, pe masura ce se va dispune de mai mult spatiu. Se vor adauga acestora un Muzeu allnstrumentelor Mecanice de Scris pentru care s-a Inceput deja activitatea de documentare ~icolectare a materialelor.

Nicolae Gane s-a nascut la data de 1 februarie 1838

in orasul Falticeni, fiind descendent al unei vechi familii boieresti. A urmat scoala prirnara la Falticeni cu
partntele Neofit Scriban, apoi se inscrie la pensionul
francez allui Louis Jordan din last, dupa care urmeaza
stiintele juridice la Paris.
Dupa revenirea in ~ara, Nicolae Gane a fost angajat
secretar-translator
al directorului general al inch isorilor din Moldova (1857). In acelasi an este numit ca
judecator la Tribunalul Suceava, de unde este destituit din cauza rnanifestaritor prounioniste.
Dupa Unirea tarilor rornane din anul 1859, revine
in rnagistratura unde indeplineste mai multe functii:
presedinte al Tribunalului Suceava, membru al Curtf
de lntarituri la~i (1861), prefect al judetului Suceava
(1863) ~i ulterior al Dorohoiului, trece in anul1864 ca
judecator la Curtea de Apel din Focsani, de unde se
transfera, in anul 1865, la institutia sirnilara din la~i.
Nicolae Gane devine membru al societatii "Junimea"
din lasi, publicand nuvele ~i poezii lirice in revista
"Convorbiri literare".
In anul 1867, Nicolae Gane este numit presedinte
de sectie la Curtea de Apel Focsani, dar demisioneaza ~i se stabileste la last, unde incearca sa practice
avocatura pentru care nu avea insa vocatie. In anul
1868, este numit pentru 0 scurta perioada in functia
de procuror general pe langa Curtea de Apel din lasi.
Intra in activitatea
potitica, fiind ales in anul
1870 ca deputat din partea gruparii ,,}unimiste" si
prefect al judetului lasi. In perioada 1872 - 191 (
este ales de cinci ori primar al orasutui lasi, calitate in care s-a remarcat prin urmatoarele realizari:

aductiunea apei potabile la lasi din sursa Ttrntsesti,

cel mai important proiect al sau, pentru care a fost
atacat in presa vremii; incheierea unui contract de
asfaltare ~i intrettnere
a strazilor ~i trotuarelor in
anii 1872-1873, contract aprobat de regele Carol I;
intocrnirea unui studiu asupra diverselor sisteme de
tractiune pentru realizarea transportului public urban; inaugurarea, in 1899, a Uzinei Electrice Comunale; inceperea, in 1900, a exploatarti tramvaielor
electrice; inaugurarea, la 1 decembrie 1896, a etadirii Teatrului Na~ional;
Devenit membru al Partidului Na~ional Liberal in anul
1883, a fost ales de mai multe ori deputat ~i senator
din partea acestei forrnatiuni politice. Pentru 0 scurta
penoada (1 - 20 martie 1888) a indeplinit functia de
ministru at Agriculturii, Industriei, Cornertului ~i Domeniilor in Guvernullon C. Bratianu.
Nicolae Gane a scris proza cu tonalitati romantice
care evoca trecutul, viata patriarhala ~i aventurile
cinegetice.
Printre lucrartte publicate de Nicolae
Gane, mentionam urmatoarele:
tiomm; Ruxandra, Fluierul lui steto, Piatra lui Osman, Comoara
de pe Rariiu, Privigbetoarea Socolei, vtuuitoarea,
Aliuta, Hatmanul Baltag, Sonta, Astronomul ~i dottorui, Duduca Bala~a, Petru Rates, Andrei Florea
Curcanul, Canele biiian, ln vacante, Sfantul Andrei,
Stejarul din Borzesti sarnd.
La data de 1 aprilie 1908 a fost ales ca membru titular al Academiei Rornane. Ulterior a fost si membru
in comitetul de lectura al teatrului Na~ion'al din la~i
(1910-1916). Nicolae Gane a trecut in nefiin~a la data
de 16 aprilie 1916in orasul lasi.

Casa Memoriala

Otilia Cazimir

Locatie:

last, Judetut lasi

onstruita inainte de 1860, cladirea a fost cumparata In 1908 de institutoru[ Gheorghe Gavrilescu,
tatal Alexandrei Gavrilescu, viitoarea poeta Otilia Cazimir(1894 - 1967) - pseudonim insusit de aceasta In
urma colaborarii literare pe care a avut-o cu Mihail
Sadoveanu si Garabet lbraiteanu.
Aici a tocuit poeta intre anii 1908 - 1967, primindu-si
cu ospitalitate prietenii: George Topirceanu, Mihai Codreanu, Petre Cornarnescu, George Lesnea, Nicolae Labis, Florin Mihai Petrescu, Ion Istrati, Ana Maslea. De attfel, pseudonimul Otilia Cazimir se datoreaza a poetei cu
doua mari personahtati ale vremii sale, Mihail Sadoveanu
Incepand cu 10 iun'ie 1972, casa devine muzeu memorial, cladirea fiind restaurata atat lntre anii 1970
- 1972, cat ~i In 1977, dupa cutremur. La 13 octombrie 1994, la centenarul nasterti poetei, strada devine
"Otilia Cazimir", iar In curtea casei cu liliac s-a asezat
un bust realizat de sculptorul Dan Covataru.
Aid sunt expuse 300 de obiecte personale ~i rnanuscrise, fotografii, picturi, toate acestea fiind direct
conectate cu activitatea Otiliei Cazimir. Sunt expuse
icoane din secolul al XVIII-leacu ferecaturi de argint,
picturi de Victor Mihailescu Craiu ~i Nicolae Constantin,
fotografii inedite, car~i cu autograf, manuscrise, scoarte
moldovenesti, mobilier ~i obiecte personale ale poetei.
Obiectele sunt expuse In doua camere ~i un hol, redand
mediul In care a trait si a creat cunoscuta scriitoare.
Toate sunt asezate 10 locullor - obiectele si fotografiile,
rnanuscrisele, tablourile, covoarele, icoanele cu stergare de borangic, astfel lncat vizitatorul are impresia ca
Duduia Otilia a plecat intr-o vizita sus, la Copou, la Sadoveni, dar ca va reveni indata acasa.

Otilia Cazimir este 0 poets recunoscuta In special

datorita poeziilor sale pentru copii, volumul .Baba
iarna intra-n sat". A fost cel de-al cincilea copil al
lnva~atorului Gheorghe Gavrilescu. Si-a petrecut copilaria In satul natal ~i a inceput sa scrie poezii de cand
era mica. A urmat cursu rile liceale ~i universitare la
last, oras In care si-a petrecut lntreaga via~a. A debutat In anul 1912 In revista Viata romaneasca, In care
l~i va tipari majoritatea scrierilor, Intre anii 19371947 a lndeplinit functia de inspector al teatrelor din
Moldova. Parin~ii Ii spuneau In copilarie .Luchi". Din
proza sa autobiograftca "A murit Luchi" aflarn ca nume le de .Luchi" dispare odata cu intrarea In scoata,
cand fetita a crescut ~i a devenit eleva. Atunci cand

este strigata de lnva~atoare pe numele ei adevarat,

fetita nu raspunde, pentru ca pe ea toata lumea 0
striga Luchi. 0 colega ii explica lnva~atoarei ca acasa
i se spune .Lucbi, ca 10ciitei!". Mica poets se simte
rusinata ~i l~i spune In sinea ei: "Mi-e tusine de numete meu, tni-e rusine de mine, mi-e rusine de tot!".
In copitarie a sirntit lipsa prietenilor de joaca, dupa
cum ea Insa~i marturiseste: ,,Am tost 0 fetita tare
wminte. Toti erau mai man decdt mine. Ma jucam
singura. Ma sfiam de toti. Uneori cantam. Alteor; priveam gazeie, pasarile, cand se topeau zapezile".
Otilia Cazimir iubea copiii ~i a inceput sa realizeze
creatf literare pentru ei: Ginga~acopiilor m-o cucerit
dintotdeauna. M-am apropiat de ei viizand, scriindu-le

poezii vesele cu 0 nuantii usoard de ironie" ... "Am Inceput prin a spune copiilor povesti ~i, abia mai tiirziu,
am Inceput
saiu pentru ei. Totul se datoreazii pasiunii mele precoce pentru astronomie. (and eram 0
"matu~ica" obia ie~ita din scoaiaptimatii, le povesteam
nepotilo: mei de care nu ma despdneau decat cativa
ani, despre stele. La revista Viata romaneasca l-a cunoscut pe George foparceanu. Tntre ei s-a legat 0 stransa
prietenie ~i 0 adevarata poveste de dragoste.
Ca~tiga premii oferite de Academia Romana ~i alte
institutit de profil, colaboreaza cu majoritatea revistelor literare si face traduceri din Cehov si Tolstoi.
Otilia moare
anul 1957, lasand pe noptierele marnicilor carti pe care multi copii Ie iubesc.

sa

in

Casa Memoriala

Vasi le Pogor

Locatie:

lasi, Judetul lasi

ladirea are noua incaperi, la parter si etaj, plus

C
doua holuri, in care sunt prezentate principalele
etape si curente literare din ultimele doua seeole: perioada scriitorilor Costache Conachi, VasileAlecsandri,
Alexandru Donici, Salonul .Daciei Literare", scriitorii
pasoptisti si unionisti, momentul fondarii Societatii
"Junimea" si scriitorii junimisti (Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P.Carp, Mihai Emineseu, Ion Creanga, I.L.
Caragiale, Ion Slavici si altii), literatura de la "Contemporanul" si "Viata Romaneasca", perioada Garabet Ibraileanu, sala "Masa Umbrelor", sala scriitorilor
Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Alexei Mateevici,
Calistrat Hogas, perioada interbelica (George Bacovia, Magda Isanos, Eusebiu Camilar), Nicolae Labis.
Afost restaurata in 1968, in vederea amenajarii rnuzeului, si reparata dupa cutremurul din 1977.
Casa mernoriata "Vasile Pogor" este sediul muzeului ee are ca obiect literatura romana moderns ~i
conternporana, dar cu precadere perioada marilor
c1asici, a societatii literare "Junimea".
Cladirea a fost construita in 1850 de catre vornicui Vasile Pogor, impreuna cu sotia sa Zoe. Aceasta
data este atestata printr-o piatra hexagonala gasita dupa sapaturile efectuate in vederea restaurarii, pe care se afla inscriptia cu earactere chirilice:
"V.Pogor 1850 ~j sotia sa Zoe".
Imobilulare un bogat ~ilung istoric legat de viata culturala a lasului,fiind loe de intalmre pentru intelectualitatea orasului, sediul Soeieta~iiLiterare Junimea (1863)
~ial Revistei"Convorbiriliterare" (1867).Dintre numele
de rasunet care au frecventat cereul junimist amintim
maiintai pe eei cinciintemeietori: TituMaiorescu,Vasile

Pogor,P.P. Carp, Th. Rosetti, lacob Negruzzi,apoi Mihai

Eminescu,IonCreanga, I.L. Caragiale, IonSlavici,Vasile
Alecsandri,VasileConta, A.D.Xenopol,N. Gane s.a.
Vasile Pogor vinde imobilul ~i pareul inconjurator
MarieiMoruzziCuza, mama viitorului istorie Gh.l. Bratianu (fiul primului ministru 1.1.e. Bratianu, infaptuttorul MariiUniria Statelor Rornanedupa primul razbot
mondial) ~idiscipol allui N. lorga.ln perioada de dupa
1906 casa sufera unele modificari. Dupa al doilea razboi mondial imobilul a fost folosit drept sediu pentru
diverse institutii, trecand apoi printr-o noua restaurare in vederea arnenajarii Muzeuluide Literature.
Muzeul este inaugurat in 26 decembrie 1972. Cladirea destinata spattului muzeal este cornpusa din
douasprezece incaperi ale expozitiei permanente ~i

o cladire anexa, inaugurata In 1994, care protejeaza

intrarea In catacombele Casei .Pogor", restaurate In

perioada 1993-1994~i care cuprind culoare cu pe doua

niveluri (datand din secolele XVIII ~i XIX).
La parterul casei se afla biblioteca muzeului. Sunt
expuse obiecte cu valoare memortata, tapiserii, tablouri din secolul al XIX-lea, manuscrise (Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Topirceanu, Otilia
Cazimir, Mihai Codreanu), fotografii originale, edttii
prime ale operelor scriitorilor pe parcursul a 150 de
ani. Printre cele mai reprezentative exponate se numara ceasul de aur al lui Eminescu, cu monograma,
inelul de aur cu piatra de rubin, 0 piesa de mobilier
de la Mihail Kogalniceanu, un set de calatorie ~i corespondenta al lui Costache Negri, tabloul "Cap de dac"

allui G. Asachi ~i pianullui Duiliu Zamfirescu. Printre

exponatele cele mai valoroase ale muzeului se mai
numara ~i 0 "Gramatica"de I. Vacarescu, "Critice" de
T. Maiorescu, precum ~i un "Almanah de 1nva~atura~i
petrecere" de M. Kogalniceanu.
Aid functioneaza asa numitul Club Cultural "Junimea", locul ce gazduie~te multiple activita~i organizate de Muzeul Literaturii Rornane, lasi: conferinte
1n cadrul serilor revistei "Dacia titerara" (reeditata
de Muzeul Literaturii Rornane, tasi), Cenadul Literar
"Junimea", simpozioane, aniversart, cornernorari ale
personalitatitcr culturale rornanesti, lntalniri cu scrtitori rornani sau straini, prezentari ~i lansari de carti
~i reviste literare, redtaluri de rnuzica, vernisaje de
expozitti de arta.

Casa Memoriala

Vasile Alecsandri

Locatie:

Mirce~ti, Judetul la~i

onacul familiei Alecsandri a fost construit intre

C
anii 1861-1867dupa propriile planuri ale poetului
Vasile Alecsandri si sub atenta supraveghere a Paulinei Alecsandri (1840-1921), sotia poetului, in satul
Mirce~ti, aflat la 0 distanta de 4 km de Drumul European la~i - Roman. Ini~ialau fost construite doua camere ~i un hol, ulterior poetul extinzand casa pentru
a 0 face mai lncapatoare.
Casa se afla intr-un parc cu stejari ~i nuci seculari,
plantati de poet, precum ~ililieci. La 0 distanta de cateva sute de metri, Alecsandri a vrut sa construiasca
initial 0 scoata de fete.
In aceasta casa modeste, a locuit poetul intre anii
1866-1890, compunand 0 parte a operei sale literare.
Aici au fost gazdui~iprietenii poetului aflatt in vizita
la Mirce~ti: mari personalitatt politice ori literare ca
Ion Ghica, Costache Negri, Titu Maiorescu, A.D. Xenopol sau EudoxiuHurmuzachi, compozitorul maghiar
Franz Liszt - care a concertat la Mirce~ti,in drum spre
Rusiasau rapsodul Barbu Lautaru.
Prin testamentul sau din 21 septembrie 1886, poetul VasileAlecsandri a lasat sotiei sale, Paulina, casa
~i mosia sa din comuna Mirce~ti. In anul 1914, vaduva poetului si-a lasat intreaga avere nepoatelor sale,
Elena ~iMargareta Catargi, printr-un act de vanzarecumparare autentificat de Judecatoria Ocolului Rural
Mirce~ti,acestora revenindu-le obligatia ca in termen
de doua luni sa doneze averea libera de orice sarcini
Academiei Romane.
In anul 1914, Academia Romana a intrat in posesia
casei ~ia numit un custode pentru tot inventarul. Casa
s-a aflat in custodia Academiei pana In anul 1944, fiind

permis accesul publicului vizitator. Ca urmare a luptelor purtate In apropiere In cel de-al doilea razboi
mondial, conacul ~i exponatele au suferit 0 serie de

daune care au determinat necesitatea efectuarii unor

tucran de restaurare.
Dupa razbot, casa ~i mosia lui Alecsandri au fost
preluate abuziv de catre statuI roman, trecand In
administrarea Ministerului Artelor ~i lnformatiilor,
Odata lncheiate reparatiile, conacul a fost deschis ca
muzeu memorialla data de 9 iunie 1957. Exponatele
au fost reorganizate In anul 1987, apoi, In perioada
1991-1993, s-au efectuat lucrari de restaurare. La finalizarea acestora, casa memoriala a fost redeschisa
publieului vizitator la 19 septembrie 1993.
Odata cu lnlaturarea regimului comunist de la
conducerea Romaniei, Casa rnemoriala Vasile Alecsandri de la Mircesti a trecut In patrimoniul public
al Consiliului Judetean lasi. Tnanul 2005, Academia
Rornana, a introdus 0 actiune In justitie lmpotriva
Consiliului Judetean last, cerand restituirea In natura a rnostei din comuna Mirce~ti, care a apartinut
poetului Vasile Alecsandri. Printr-o hotarare a
Sectiei Civile a Tribunalului lasi, Academia Romana
a reintrat In posesia casei memoriale, a rnosiet ~i a
mausoleului de la Mircesti.
Exponatele aflate In casa rnernoriala de la Mirce~ti
au menirea de a reconstitui, cronologie, etape din viata scriitorului Vasile Alecsandri (perioada studiilor la
la~i ~i Paris, debutul literar, activitatea de culegator
de folclor ~i de dramaturg, participarea LaRevolutia
de ta 1848, Unirea Principatetor Rornane, activitatea
diplornatica a scriitoruLui ~i de membru aL Societatf

Junimea), precum ~i momente legate de activitatea

sa literara. Sunt expuse aiei obiecte de mobilier originale (birou, pianina, oglinda, dulap, paturi), tablouri
In ulei ~i fotografii de familie (portretele parintilor ~i
aLefamiliei), stampe, fotocopii dupii manuscrise, scrisori, editii de opere, documente originaLe, aspecte
privind creatia dramatica ~i transpunerea ei scenica,
diferite obiecte cu valoare mernoriala.
Tn curtea conacului, a fost construit intre anii
1925-1927, din initiativa Academiei Rornane si cu
sprijinul Ministerului Artelor, un mausoLeuasemanator ctitoriilor voievodale moldovenesti, In care au
fost strarnutate La19 mai 1928 osemintele poetului,
inhurnate initial intr-o cripta dintrun colt al gradinil. De asemenea, au mai fost inmormantate aici
~i rama~i~ele partntitor poetuLui, aduse prin grija
sotiei lui Alecsandri de LaBiserica "Sf. Spiridon" din
la~i ~i asezate Ladreapta poetului, precum ~i ale sotiet saLe,PauLinaALecsandri (1840-1921), amplasate
la stanga poetuLui.
Mausoleul a fost inaugurat festiv la data de 3 iunie
1928, In prezenta mai multor membri ai Academiei Rornane ~i a personalitatilor politice ~i cuLturaLe
cum ar fi Simion Mehedin~i, I.Gh. Duca - ministrul
instructiunit pubLice ~i cuLteLor,ALexandru Lapedatu - ministruL cultelor ~i artelor, episcopul Lucian
Triteanu, D.C. Istrati, George G. Marzescu, I. OnciuL, coLoneluLAngheLescu - adjutant regaL, printre
cei care au Luat cuvantut nurnarandu-se si scriitorul Mihail Sadoveanu, dupa cum relateaza ziarul
.Adevarul" din 5 iunie 1928, sub titlul Pelerinajul
Academiei la Mirce~ti .

Casa Muzeul Memorial

AI.I. Cuza

Locatie:

Ruginoasa,Judetul la~i

nclus pe lista monumentelor istorice din judetul lasi

din anul 2004, Palatul domnitorului Alexandru loan
Cuza de la Ruginoasaeste un palat construit In stil
neogotic In anul 1804, care a apartinut initial familiei
Sturdza, actualmente fiind muzeu memorial dedicat
Domnului Unirii.
La sfar~itul secolului al XVII-lea, familia boiereasca
Sturdza a curnparat rnosia de la Ruginoasade la Duca
Voda, stapanind-o timp de aproape 200 de ani. In 1804,
togofatut ~i marele vistiernic SandulacheSturdza l-a angajat pe arhitectul vienez JohannFreiwald pentru a construi 0 r~edinta luxoasape locul vechii case boieresti a
strarnosflor sal. Deasemenea,gradinarul germanMehler
avea scopul de a amenaja In jurul palatului un parc cu
alei strajuite de statui, banci ascunseIn labirinturi de
verdeata ~i chiar un iaz lnconjurat de salcii. Palatul de
la Ruginoasaa fost construit de catre Freiwald In stil
neogotie, propriu arhitecturii civile din Moldova acelor
vremuri. In anul 1811, SandulacheSturdza a ridieat In
spatele palatului 0 biserica de conac, pe locul unde a
fost anterior 0 biserica de lemn.
Palatul a fost rnostenit de catre logofatul Costache
Sturdza, fiul lui Sandulac~e~i var al domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849). In perioada 1847-1855, logofatuI t-a adus aici pe arhitectul Johann Brandel care a
refacut palatul In stil neogotic, stil pastrat ~i astazt.
Logofatut nu a apucat sa tocuiasca prea mult aiei, el
mutandu-se la tast, capitala Moldovei, unde avea In
proprietate mai multe c~ase,precum ~i unele rnosf din
lmprejurimea orasului. In urma unei conjuncturi nefavorabile, palatul ajunge sa fie ipotecat In 1857 catre
BancaMoldovei, ulterior scos la ltcttatie.

In anul 1862, domnitorul Alexandru loan Cuza al

Principatelor Unite a curnparat la ttcttatie palatul de
la BancaMoldovei, dorind sa-l transforme In resedinta
de vara. Prima grija a domnitorului a fost sa renoveze
integral palatul.
Desidomnitorul a petrecut puttn timp la palat, aici a
locuit sotia sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909), care
s-a ocupat de mobilarea ~i decorarea lui, de gradina
~i de acareturi. Eaa angajat rnesteri pentru repararea
cladirii ~i gradinari germani pentru refacerea parcului
din jurul castelului.
Scaracentrala a fost construita din rnarmura, peretf
au fost tapetati cu matase de la Paris,au fost construite seminee ~i s-au adus policandre scumpe. Mobilierul a
fost comandat In anul 1863 la Paris, actul de cornanda
pastrandu-seastazi la Biblioteca Academiei Romane.
Palatul de la Ruginoasaa fost inaugurat oficial de
catre domnitorul Cuza cu prilejul sarbatorilor de Pasti
din aprilie 1864, cand acesta a sosit aiei irnpreuna cu
~1.1. Cantacuzino, Nicolae Pisoski~i Baligot de Beyne.
In septembrie 1864, dupa promulgarea Legii rurale din
14/26 august 1864 (prin care au fost improprtetartte
cu teren agricol peste 400.000 de familii de tarani,
tar aproape al~i 60.000 de sateni au primit locuri de
casa ~i de gradina), domnitorul s-a reinters la palat. A fost a~teptat de 6.000 tarani care au venit sa-i
multurneasca. Timp de 0 luna, domnitorul a continuat
activitatea la palat, facand numiri de prefecti ~i luand
masuri pentru muncile agricole de toarnna.
Plecat In exit In anul 1866 dupa ce fusese obligat sa
abdice, domnitorul a continuat sa se ingrtjeasca de
rnosia de la Ruginoasa.El a arendat rnosiaIn anul 1866

cu 5.000 galbeni pe an, pentru a face rost de bani cu

care sa se intre~ina in exit. in acelasi timp, el a refuzat sa preia un capital de 500.000 de franci, depusi
la Banca Rotschild de noua conducere din Principate.
Fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 in orasul
Heidelberg (Germania), iar rama~i~ele sale pamante'~ti
au fost aduse la Ruginoasa. Stramutate ulterior de mai
multe ori, au fost depuse intr-un final (1946) In Biserica Trei lerarhi din la~i, unde s-a amenajat 0 cripta.
Alexandru Cuza a lasat mosia de la Ruginoasa sotiei
sale, Maria Moruzzi, dupa moartea careia in anul 1921,
palatul a fost donat prin testament Spitalului de copii "Caritatea". 0 parte din mobilier a fost donat Muzeului Militar. in anii urrnatori, a inceput degradarea
edificiului, care a fost accentuate de cel de-al doilea
razboi mondial.
Palatul a fost gray avariat de luptele purtate In
apropiere In al doilea razboi mondial, din el ramanand doar cateva ziduri de tncinta ~i bucatt ruinate de
pereti. El a fost reconstituit In perioada 1968-1978,
fiind refacut palatul propriu-zis, 0 parte din zidul de
incinta ~i doar un bastion in partea de nord-vest. S-a

reusit integrarea In ansamblul muzeistic a doar 13 ha

di!l cele 27 ha pe care te avea Initiat domeniul.
In anul 1979 s-a incercat amenajarea aici a unui rnuzeu de istorie, dar abia in 1982 s-a inaugurat oficial
Muzeul Memorial Al.1. Cuza cu 0 sectte de istorie ~i
una de etnografie.
Parterul palatului contine exponate care reconstituie vtata ~i activitatea domnitorului Al.1. Cuza. Muzeografii au incercat sa amenajeze etajul palatului pentru
a-t aduce la Infa~i~area din vremea lui Cuza. Au fost
ad use rnobjlier de epoca, car~i de epoca, tacamuri
de argint. In cabinetul de lucru s-au adus cateva din
piesele de mobilier din lemn de stejar, pe care Elena
Cuza le-a comandat renumitei firme pariziene P.P.Mazaroz Ribaillier. intreprinderea de Stat Decorativa din
Bucuresti a refacut 0 comoda circutara dupa original.
Au fost reconstituite: biblioteca (cu car~i aduse de la
Paris), un cabinet de lucru al domnitorului, 0 sufragerie In stil gotic, un salon de primire a oaspetilor (cu
rnobila stil Ludovic al XV-lea), salonul Elenei Cuza (cu
mobtta stH Louis Philippe), camera copiilor, dormitorul Elenei Cuza (cu piese de mobilier stit Renastere) ~i
dormitorul domnitorului.
Construit in stilut neogotic, inspirat de romantismul
german, Palatul de la Ruginoasa este asemanator cu
Palatul Sturdza de la Miclau~eni. Palatul este 0 ctadire
de forma patrata cu un etaj, avand cele patru fatade
aproape simetrice, cu peroane largi ~i drepte ~i balcoane pe toate laturile sprijinite pe lespezi de piatra.
Odinioara el ave a ~i patru turnulete, care nu s-au mai
pastrat in zilele noastre. Scara centrala este construita In prezent din lemn.

Casa Memoriala

George Toparceanu

Locatie:

lasi, Judetul lasi

ituata In Copou, pe strada Ralet (in apropiere de

Spitalul de urgente, intre strazile Lascar Catargi ~i
Sararie), CasaMemoriata "George Topirceanu" din last
a apartinut scriitorutui Demostene Botez, prieten cu
GeorgeTopirceanu.
A fost construita la sfarsitul secolului XIX, inceputul secolului XX. Dupa ce In 1919 a fost sediul
redactlei revistei .Jnsernnart literare" tiparita sub
directia lui Mihail Sadoveanu ~i George Toplrceanu
(din colectivul de redactie mai facand parte ~i Garabet lbraileanu ~i Demostene Botez), In anul 1932
imobilul este pus la dispozitta lui George Iopirceanu. Acesta va locui aici pana la 7 mai 1937, cand,
rapus de boala necrutatoare va trece In nefiin~a la

numai 51 de ani ~i va fi inrnorrnantat la cimitirul

"Eternitatea" din Iast.
Donata In anul 1983 de proprietarii Teodor Neagu ~i
Adrian Vulpe Complexului Muzealla~i, aceasta casu~a
modeste pe care se afla placa de rnarrnura cu basorelieful poetului ~i cuvintele emblematice ale lui Tudor
Arghezi: .Intetigen: co putini ootneni ai condeiu/ui $i

manuscrisului, Iopirceanu, din nobilii $i discretii tinutii, nu $i-a impartii$it sensibilitatea decat filtrata
si biitand intr-o nuantii voiti: si 0 dot omiiraciunii si
dezi{uziei ironie $i sarcasm" a'fost renovate, apoi inaugurata ca muzeu la 22 iunie 1985, cu un an lnainte
de sarbatorirea de catre UNESCOa 100 de ani de la
nasterea poetului.

Incaperea In care a locuit ~i scris, de unde In primavara anului 1937 a luat calea Eternitatii, este astazt
dominata de biroul de lucru cu obiectele de scris, rnanuscrise ~i carti cu dedicatie, toate aranjate de pares
nimic nu s-a schimbat.
Oprit 0 clipa In prag, astepti sa prinda viata intreaga lume a creatorului. Astfel II vedem In redactia
"Vie~ii Rornanesti", apoi In compania lui M. Sadoveanu ~i a Otiliei Cazimir la Casa cu turn de la Copou
sau la Casa din strada Bucsinescu, plirnbandu-se 'in
pas saltat, cu bastonul ~i aparatul de fotografiat, la
vanatoare sau pescuit, In excursiile de la Neamt si
Varatec, dar mai cu seama la acest birou, trudind asupra manuscriselor sale.

Descriereacolectiilor: Revista Fundatiilor nr. 3, martie 1934- cu corecturi efectuate de George Topirceanu; carte: George Topfrceanu - traducere In rnaghiara
de BozorAndor,cu dedicatie pentru Otilia Cazimir; placi
negativ pe sticla pentru fotografii efectuate de George
Topirceanu; tablou - Caricatura lui George Topfrceanu
- de Ion Sava- director de scena la Teatrul National din
last; scrisoare GeorgeToplrceanucatre Cezar Petrescu,
25.02.1929;manuscrisMihail Sadoveanu- "GeorgeTopirceanu"; tablou gua~aVictor MihailescuCraiu - "Casa lui
George Topfrceanu din tasi"; fotografia lui GeorgeTopirceanu cu dedicatia savantului Stefan Procopiu; scrisoarea fiului lui GeorgeIopirceanu catre Otilia Cazimir; rnanuscris"Panica" . versuri de DemosteneBotez.

Casa Memoriala

Stan loan Patras

Locatie:

Sapan~a, Judetul Maramure~

asa
este situata la cca 200 m de CirniC
tirul Vesel, pe stradu~a taterala ~ieste fermata
dintr-o case cu doua camere ~icurte In care este atememoriata

lierul de sculpture ~i pictura al rnesterului. Aici sunt

expuse ~i cruci realizate de acesta.
Stan loan Patra~ s-a nascut In anu11908, In comuna
Sapan~a din judetul Maramure~, intr-o familie obisnuita cu prelucrarea artistica a lemnului. Patra~ a
fost atras 1nca din tinerete de sculptura 1n lemn, de
pictura ~i de poezie faurite dupa canoanele creatiei
populare. Ainceput sa sculpteze cruci din stejar de la
varsta de 14 ani.

In anul1935, Stan loan Patra~, pe atunci un anonim

sculptor in lemn, a inceput sa aseze pe crucl ~i niste
inscrisuri sub forma unor scurte poeme compuse la
persoana intai: epitafuri ironice, naive, de multe ori
cu greseli gramaticale ~i foarte apropiate de graiul
arhaic. La inceput, sculpta in jur de 10 cruci pe an,
materialul folosit fiind lemnul de stejar. In anul 1936,
el ~i-a perfecttonat stilul. (rucile au devenit mai in-

guste ~iau aparut figurile sculptate in relief, in culori

vii, obtinute din pigmentl naturali.
Stan loan Patra~ a fost un rnester popular complex,
realizand 0 serie de obiecte lucrate artistic: cuiere,

coltare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare ~i lucrari

monumentale, cum ar fi troite ~iporti. Elsi-a irnpodobit ~ipropria casa cu sculpturi in lemn, vlu colorate. A
incetat din viata in anul 1977.
Cimitirul vesel din Sapanta este un fel de arhiva
care pastreazli incrustate in lemn povestile vietf sapantenilor, Acest cimitir este unic datortta faptului eli
Stan loan Patras a adaugat lemnului culorile vtetii ~i
a transformat un loc de regula trist intr-un loc vesel.

Casa Memoriala

Elie Wiesel

Locatie:

Sighetu Marmatiei, Judetul Maramure~

-PENrRu

CEI MORn 51

PENTRU CEI VI, HOI SA DEPlMM

MAR'RIIIE~

.tkrW~1

n aceasta casa si-a trait primii 15 ani din viata laureatul premiului Nobel pentru Pace, cunoscutul Elte
Wiesel (n. 30 septembrie 1928, Sighetu Marmatiei) romancier, dramaturg, eseist ~i filosof umanist, memorialist, scriitor ~i ziarist In limbile franceza, engleza,
idi~ ~i ebraica, activist In domeniul drepturilor omului.
Deportat In anul 1944 impreuna cu familia ~i cu alti
38000de evrei rnaramureseni de catre regimul hortyst
~i nazist In lagarele de concentrare de la Auschwitz,
Birkenau, Buchewald ~i altele, Elie Wiesel supravietuieste Holocaustului, devenind evreu american.
In anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru
Pace. In anul1996 a fost numit membru al Academiei
Americane de Arta si Literatura si din anul 2001 este
membru de onoare 'al Academiei' Rornane. Este autorul a 57 de carti - cea mai celebra este "Noaptea", 0
descriere autobiografica despre viata In tagarele de
exterminare naziste.

viata scriitorului ~i citate din cele mai importante

lucrari ale sale.
In celelalte incaperi s-au amenjat expozitii care sa
informeze publicul vizitator despre viata evreilor rnararnureseni, inainte ~i de dupa Holocaust. Astfel salile muzeului ne prezinta numarul de evrei prezenti
in tocalitatite din Maramure~in principalele recensaminte din anul 1910 pana in 1992; deportarea evreilor din perioada aprilie-mai 1944 de catre autorttatite
Hortyste; relntoarcerea evreilor care au supravietult
lagarelor de exterminare; viata cotidlana ~iviata religioasa a comunitatii evrelesti, ilustrate in poze, documente ~iobiecte de cult sau laice.

Casa mernorila Elie Wiesel a fost inaugurata la data

de 29 lulie 2002, in zona centrului istoric din Sighetul
Marma~iei. In august 2002, portile acestei case memoriale sunt deschise de insu~i Ellie Wisel, insotit de
presedintele Romaniei de la acea data ~i nurnerosi oficiali locali ~i nationali. Aici veti putea gasi 0 trnpresio-

nanta colectie de fotografii, obiecte de cult, mobilier

~ialtele exponate, toate provenind de la comunitatea
evreiesca din Maramures.
De Elie Wiesel ne aduc aminte primele Incaperi
din casa sa parinteasca in care Searecreat atmosfera
unei locuinte tipice evreiesti in care au fost presarate imagini cu cele mai importante evenimente din

Numele lui Elie Wiesel a fost gravat In anul 1986

pe Statuia Libertatii, alaturi de alti 11 ernigranti din
SUA,cu ocazia irnplinirii a 100 de ani de la amplasarea
statuii ta New York.

Casa

Dunca (Pa~u)
MARTORI

AI ISTORIEI NATIONALEo

FAMILIA DUNCA PATU

,

MARCUTA DUNCA

Locatie:

Sighetu Marmapei, Judetul Maramure~

arte integranta a Muzeului Maramure~ului, Casa

Duncarepreztnta unul dintre punctele muzeale coservate in situ (rnentinute In tocatta originala]. Este
sltuata In locatitatea leud, pe partea stanga a drurnului de ~ara care duce la Biserica din Ses, aproape de
aceasta.
Casaa fost donata muzeului de catre familia Dunca
pentru a fi restaurata ~i arnenajata ca muzeu local
care, pe langa obiecte etnografice, are 0 Incapere ce
prezinta istoria tocata, cu accent pe lupta de rezisten~a Impotriva ocupantului sovietic, a socializarii cu
toate efectele ei.

Constructia este de la inceputul secolului. Este in intregime din lemn de ra~inoase. Planul casei cuprinde
doua incaperi mari despartite de 0 tinda ~i 0 prispa pe
partea din fa~a ~i lateral stanga. Are pivnita cu peretii
din piatra acoperita cu barne din lemn. Acoperisul este
in patru ape, pe fa~a fiind prevazut cu lucarne. La intrarea in curtea casei, prin grija AFDPR(Asoctatia Fostilor Detinuti Politici din Romania), s-a instalat 0 cruce
monument sculptata in lemn in memoria eroilor.
Familia nobila Dunca i~i are originea in Sieu, fiind
una din cele mai vechi, cu atestare docurnentara din
anul1349.

Casa Memoriala

loan MihAlyi de Ap~a

Locatie:

Sighetu Marmatiei, Judetul Maramure~

asa Muzeu "Dr. loan Mihalyi de Apsa" este adapostita In cladtrea in care a locuit acest ilustru om politic ~i de culture mararnuresean.Muzeul este compus:
la parter dintr-o galerie de arta cu lucrari ale pietorului Traian Biltiu Dancus,ale sculptorului loan Bledea ~i
alte lucrari provenite din colectii particulare donate.
Expozitia de la etaj incepe cu un salon unde putem
vedea mobilier tip Ludovic al VI-lea, rococo, poze ~i tablouri ale familiei Mihalyi. Urmatoareaincapere este camera de lucru a academicianului, pastratain intregimecu biblioteca, tablouri de epoca, documente in original,
etc. Tot aiei se pot observa biroul de lucru ~i blazonul
familiei nobiliare. Urrnatoarea incapere este dedicata
Sofiei Mihalyi. In toate aceste incaperi, fiind pastrate
intacte interioarele, in oriee moment te astepti saintre
pe u~ un membru al familiei. Tot la etaj mai exista ~i
o expozitie a istoriei culturii locale axata in special pe
rniscareade emancipare a rornanilor, culminand cu Marea Unire a Maramure~uluicu Tara Mama.
De numele acestei familii se leaga confectionarea
~i arborarea primului drapel tricolor rornanesc la 26
noiembrie 1918.
loan Mihalyi de Ap~a (n. 25 ianuarie 1844, Ap~a
de Mijloc, Maramure~, azi Sredne Vodiane, Ucraina d. 14 octombrie 1914, Gherla) a fost un istoric roman,
membru corespondent al Academiei Romane(1901).
Este cunoscut mai ales pentru lucrarea sa de referin~a .Diptome rnararnuresenedin secolul al XIV-lea~i al
XV-lea" (editata la SighetulMarma~ieiin anul 1900), lucrare de referinta pentru istoriografia rornaneasca.Ilustreaza In acest senscurentul istoriografic de la sfar~itul
veacului al XIX-lea, mai exact din ultimele trei decenii

ale acestuia: ca preocupare ternatica, prin aceeasi metoda ~i mijloace de realizare, se aliniaza acelorasi domenii de referinta critics si, la nivelul de eruditie al unor
contemporani ilustri, it sustinesolidar ca tinalitate stiintifica ~i,Indeosebi, ca finalitate in planul constiintet nationale. In istoria istoriogratiei noastre numele autorului
Diplomelor maramuresene, pe nedrept uitat In unele
din exegezeledisciplinei, se inscrie concordant atat prin
calitatite cat ~i prin limitele lucrarilor marilor istorici
ai epocii ca: Eudoxiu Hurmuzaki, Nieolae Densusianu,
loan Puscariu, BogdanPetriceicu Hasdeusamd.
Familia istoricului a purtat initial numele Mihai, dar
gratia numelui a fost rnodificata, Mihalyi, odata cu Innobilarea familiei in timpul regatului ungar, fenomen
des intalnit in istoria Maramure~ului ~i descris tocmai
in lucrarea rnentionata.
A fost fratele mai mie at mitropolitului unit Vietor
Mihalyi de Apsa.

Casa Memoriala

Vasi Ie Kazar

tocatte:

C
rnuresului,

Vadul lzei, Judetul Maramure~

asa mernoriala "Vasile Kazar" face parte din colectia rnuzeala de la viseu de Susa Muzeului Marafiind situate pe ultta bisericii, intr-o mica
gradina.
Este 0 casa tradttionala de secolul al XVIII-lea pe
care graficianul Vasile Kazar a achizittonat-o in vederea folosirii ei pentru creatie. In tirnp, a mai achizlttonat 0 casa mai mare (de inceput de secol), iar
vechea casa a donat-e muzeului irnpreuna cu cotectia
etncgrafica. A fost restaurata ~i amenajata muzeal.
Construita din barne rotunde de stejar, are planul
clasic: camera, tinda, camara rece ~i prispa cu stalpi
~i arcade pe fa~a. Acoperisul este in doua ape, confectionat din dranite ~i prevazut cu doua lucarne. Gradina ~i curtea cu cele doua case, sunt un loc agreabil de
popas de primavara pana toamna tarziu.
Vasile Kazar (1913 - 1998) este autorul unei opere
de 0 suverana coerenta, unde cartografiaza un tedtoriu imaginar ce-i apartine in exclusivitate. Aceasta
lume se recompune din franturt ale unei memorii figurative fabuloase, in care se arnalgameaza amintiri
din Maramure~ul natal, restituit intr-o cheie proprie,
precum ~i secvente vizionare, din istoria tragica a secolului XX. Desenul sau traverseaza mai multe etape,
de la asimilarea tinearitatii decorative a stampelor
japoneze ~i humorul breughelian in evocarea personajelor - trasaturi caracteristice inceputurilor sale, pana
la autonomizarea desenului ca limbaj atotcuprtnzator,
din ultimii ani de creatie.
A fiicut studii libere de picture. A lucrat in industria lemnului. A fost muzeograt, sef de sectti, la Bucuresti la Muzeul de Arta. In 1950 este numit profesor

la Institutul de Arte Plastice. Partlcipa la expozitf de

grafica. A expus la Paris (1938), Budapesta, Bucuresti,
Cluj Napoca.
Publica desene - gravuri in reviste ~i brosuri cele
mai multe favorabile ideologiei comuniste. Organizeara mai multe expozltf personale. Este recompensat cu Premiul de stat ~i numitArtist al poporului.
Majoritatea desenelor sale sunt inspirate din vtata
soctata ~i obiceiuri ca ~i peisajul din Maramure~.
Tn arta evotueaza spre sinteza, pastrand un desen activ, virulent, In parte constructiv ~i adesea
obtinand 0 atmosfera de suprarealism, de fabulos
mitologic.
Victima a holocaustului, a trait direct infernul lagarelor naziste, scapand ca prin minune - singurul,
de altfel, din familia sa. Socotind aceasta intirnplare
drept miracolul celei de-a doua nasteri, s-a convertit
la crestinism ~i a Imbra~i~at confesiunea catolica. A
crezut in pseudomesianismul comunismului incipient
pentru ca, nu dupa rnulta vreme, dezarnagit ~i revoltat, sa se retraga in atelier, In singura sa lume
adevarata.
Tntre timp a facut scoata, a desavir~it demnitatea
graftcii rornanesti ca arta autonorna ~i ca limbaj de
sine statator, lasand in urma multe generatii de graficieni. $i aproape ca nu este un nume important din
grafica noastra de astaz! care sa nu se revendice, intrun fel sau altul, de la scoala lui Vasile Kazar, de la
gindirea lui plastica ori de la universul sau artistic in
care forta, rafinamentul ~i un umanism profund, ortcit
ar parea de pratuita aceasta sintagrna, fuzioneaza inconfundabil.

Casa Memoriala

Ion Siugariu

Locatie:

rau~ii Magherau~.Judetut Maramure~

eschisapublicului vizitator in anul 1983,casain care

s-a nascut poetullon ~iugariu (1916 - 1945)adaposteste manuscrise,fotografii, corespondents de familie,
piese de mobilier ~i obiecte specifice zonei miniere.
Ion ~iugariu a fost un reprezentant important al generatlei de intelectuali din preajma razboiului, poet
~i gazetar de mare talent. Primul nascut intre cei sase
copii ai familiei Ion ~i Floarea Sugar, Ion ~iugariu s-a
nascut la data de 6 iunie 1914, in localitatea Baita,
sat situat in apropiere de Baia Mare. El urrneaza cursurile scolii primare din Baita, iar dupa terminarea
clasei a IV-a, este admis ca elev la Scoala Normala din
Oradea. in iunie 1932 trece in cursuI superior al Liceului "EmallUil Gojdu" Oradea. Efervescenta arttstica
inceputa in Transilvania prin 1933 corespunde anilor
de liceu ai lui Ion Siugariu. Aceasta efervescenta a
fost sustinua de publicatii ale momentului cum ar f
revista Abecedar. Intr-un asemenea mediu, calitattle
exceptionale ale elevului Ion Siugariu nu Intarzie sa
se arate, rernarcandu-se prin puterea de receptare,
analiza ~i intetegere a noului fenomen liric.
in mai - iunie 1934debuteaza in cadrul revistei "Observatorul", publicatie a liceului din Beius, cu poezia
.Jrnn tineretii". Ion Siugariu se inroleaza in anul 1936
la Scoalade Ofiteri de Rezervadin Ploiesti, iar in septembrie 1937, acesta seinscrie la Facultatea de Litere
~i Filozofie, specialitatea filologie rnoderna, urrnand 0
perioada in care traieste numai pentru poezie ~i prin
poezie. Alaturi de scriitorii generattei tinere cu care
~i colaboreaza la 0 seams de publicatii din Capitala ~i
din provincie, poetul leaga numeroase cunostinte ~i
prietenii literare.

in calitate de presedinte al Asociatiei Studentilor

Refugiati, ales in noiembrie, i~i desfa~oara 0 rodnica
activitate publictstica ~i organizatorica. Ion ~iugariu
a fost concentrat ca oftter de rezerva la 0 ~coala de
instructie din Ploiesti, apoi repartizat la ~n Regiment
de infanterie la Bacau, in ianuarie 1943. In iulie 1943
se casatoreste la Ramnicu - Valcea cu Lucia Stroescu,
students ta farmade. Acesta trece pe front la 30 km
de Bai~a ~i, in continuare, prin Pusta ungara, pe parnantul Cehoslovaciei pana in Tatra, in mai 1944.
Gratie jurnalului pe care it tine, ne ofera posibilitatea de a cunoasteetapele pe care Ie parcurgein razboi,
starea de spirit a ostasului, fiind mai mult unjurnal al
starilor sufletesti decat al faptelor de razboi. In batalia
pentru orasul Brezno (Cehoslovacia),secerat de explozta unui proiectil inamic, cel care credea cu toata convingerea in epoca de refaceri care va urma razboiului,
visand contribuie cu spiritul sautanar la inflorirea noii
literaturi, avea se stinga la 1 februarie 1945.

sa

sa

Casa Muzeu

lIie Lazar

Lccatie:

Giutesti, Judetul Maramure~

onument de arhitectura traditicnala, Casa Lazar

din Glulesti a apartinut initial protopopului grecoM
catolic Vasile Mihalyi ~i a fost edificata In anul 1826,
asa cum atesta inscriptta In limba latina. Pe spatele
mestergrinzit se afla sapata In lemn 0 alta inscriptie:
"urma~ Lazar", cele doua familii fiind Inrudite.
In aceasta casa, la 28 noiembrie 1918, Dr. Ilie Lazar
a convocat delegatii maramureseni pentru a pleca la
Alba lulia unde, la 1 Decembrie 1918, se va semna
pentru vecie unirea Maramure~ului cu Tara-Mama.
Casa este conservata si restaurata in situ.
Monumentul se inscrie In specificul arhitecturii traditionale rnaramuresene, Talpile masive sunt din stejar, iar peretli din barne rotunde de molid incheiate la
colturi In "cheutoare rornaneasca" si asezate In sistemul "blockbau". Acoperisul este din dranita, In patru
ape, foarte inatt, prevazut cu lucarne.
Casa are un plan evoluat pentru acea vreme: sase
incapert, iar In fata ~i lateral "satra" (prispa) cu stalpi
~i arcade. Din tinda se intra In doua incaperi latera Ie
foarte spatioase, fiecare avand acces printr-o u~a la
Incaperile corespondente din spatele easel. Accesulln
pod se face prin camera mica din fundul tinzii.
Jurist, doctor In drept, politician, fruntas al Partidului National Taranesc, Ilie Lazar s-a nascut intr-o
familie nobila rnaramureseana. Bunicul sau, Vasile Lazar, teolog ticentiat In drept, descendent a 7 generatii
de preoti, era protopopul Sighetulul.
La izbucnirea Primului Razboi Mondial a fost inrolat
In armata austro-ungara, El a dezertat irnpreuna cu
soldatii sai ~i a ajutat la eliberarea orasului Cernauti,
fiind primul care a pus drapelul rornanesc pe ctadi-

rea primariei. Dupa aceasta, a participat la eliberarea

Maramure~ului, conducand armatele de moldoveni
care au eliberat Sighetu Marmatiel.
La sfar~itul razboiului se afla In Maramure~ unde,
irnpreuna cu alti fruntasi rornani, au organizat adrninistratia romaneasca In Comitatul Maramure~. lmplicat direct In Unire, el a ajutat la organizarea Garzii
Nationale ~i a reprezentat cercul electoral Ocna Sugatag la Marea Adunare de la Alba lulia din 1 decembrie 1918. Dupa reorganizarea pe judete, el s-a ocupat cu organizarea administratiei rornanesti In judetul
Satu Mare.
Parlamentar In mai multe legislaturi, deputat de
Maramure~, el s-a impus drept unul dintre membrii
rnarcantt ai Partidului National Taranesc. A luptat atat
irnpotrtva fascismului cat ~i a comunismului. S-a irnplicat In organizarea garzilor tarane~ti .Juliu Maniu"
~i a fost sef al organizatiilor muncitoresti centrale.
Statura sa politica ~i consecventa cu care a urmat
crezul sau politic i-a adus numeroase persecutii, incepand mai lntai cu regimul carlist, care l-a internat In
lagarul de la Turnu, apoi regimul antonescian, care l-a
rnutat la Targu Jiu ~i In fine de catre regimul cornunist. Inaintea alegerilor din 1946, la 27 mai, Hie Lazar
a fost arestat, judecat ~i condamnat la 7 luni inchisoare corectionala pentru "omisiunea denuntarii comptetului" In procesul "Mi~carii Nationale de Rezistenta".
Dupa eliberare a trait la Cluj-Napoca, intr-un bloc
din cartierul Grigorescu, fiind permanent urrnarit
de Securitate. Cu toate ca s-au facut presiuni asupra
lui pentru a-si renega crezul politic, Hie Lazar nu a renuntat mciodata la apartenenta sa la partidul taranist.

Colectia

Totfalust Kis Miklos

t.ocatie:

Tautii Magherau~,Judetul Maramure~

ste situata peste drum de Biserica

in
casa parohiala veche - cladire construita in sec.
E
XVIII-leasi considerata monument istoric.
reformats,

Deschisin anul 1991, muzeul este dedieat carturarului ~i tipografului maghiar nascut aici, care a trait
intre anii 1650-1702.Muzeulprezinta originale ~ifotocopii ale tipariturtlor acestuia. Capodopera sa, editia
a patra a Biblieiin limba rnaghiara, aparuta cu literele
turnate de el ~ipe propria lui cheltuiala in 1685, a primit, dupa aspectul copertei, denumirea de BibliaAurita. Activitate adrnirabila din punct de vedere vizual
~ispiritual, reprezinta un capitol stralucitor in domeniul istoriei Bibliei, alliteraturii ~ial istoriei culturii.
Totfalusi KisMiklos(1650 - 1702) s-a nascut in 1650
in Tautii Magherau~,pe atunci Tautii de Jos, intr-o familie de oameni simpli. Aiei s-a inittat in tainele scriscititului. lntre zidurile scolii lui Bethlen Gabor, in Colegiul de la Aiud, intre 1670 - 77, in anii petrecuti aici
is-au conturat personalitatea, conceptia despre lume,
vointa puternica in a trece peste greutatile vietii, curajul pentru lupta ~ipentru atingerea scopurilor.Aicia inceput ~iprietenia sa cu celebrul medic ~i lingvist, Papai
Pariz Ferenc, prietenie ce va dura pana la moarte.
Din 1677 este rectorul scolf din Fagara~. Intre 1680
- 89 la Amsterdam (Olanda), in centrul tipografic de
atunci, a insusit tainele meseriei de tipograf, alaturi
de cea de zetar, Prin talent si-a creat 0 situatie materiala care i-a perrnis sa 'inflinteze 0 tipografie proprie.
Atelierul sau a primit comenzi de litere din Anglia,
Suedia, Germania, Armenia, Georgia, din partea Papei
~i a merului duce de Toscana. Astfel a putut acumula
venituri consistente pe care insa nu le-a utilizat in

mod egoist. lntrucat editarea Bibliei pentru Biseriea

Reforrnata stagnase, mai ales din cause financiare,
Miklosa decis s-o editeze pe cheltuiala proprie. Astfel
apare, in 1685 la Amsterdam, BibliaAurita.
In 1960s-a intors in tara ~is-a stabilit la Cluj. Aadus
aproximativ 1200 carti, rnateriale tipografice pentru a
reincepe npsnrea de carti. In 1649si-a terminat prima
carte. Dupaaceea a mai editat peste 0 suta de carti religioase, precum ~icu teme juridice, titerare ~iutilitate
general, existand printre ele ~i 0 carte de bucate. Si-a
dedieat intreaga viata intentiei sale de a raspandi ~iieftini cartile in tara in care s-a nascut. "...Straduindu-ma

ca toatii natia sa-mi amoasdi intentia. Adica aceea ca

In aceastii tara sa raspandesc ~i sa'ie/tinesc cartile...u

("Pledoaria luiTotfelusi KisMiklos",1689, Cluj).

In interiorul Biserieiireformate este 0 placa de marmura pusa in anul 1950 cu ocazia a 300 de ani de la
nasterea lui Totfalusi KisMiklos,iar in curtea bisericii
o doua placa a fost rnontata in anul 1702, la 300 de
ani de la moartea tipografului.

Casa

Muzeu l Satu lui "Acasa"

Lccatie:

Tautii Maghediu~, Judetut Maramure~

gospodarie traditionala aflata in curtea scotii din

O
orasut Tau~ii Magherau~atrage ca un magnet turi~tjj care tree prin zona.
Gospodarta in care functioneaza muzeul ~i care a
primit numele "Acasau, in sensuI de "casa parinteascau - t-a apartinut lelii Flortta din Boztnta Mare, care
obtsnuia sa afume, in podul casei, carnurile aduse de
consateni dupa taierea porcilor. Dupa ce femeia a murit, gospodaria - care are casa, ~ura, calnita ~igrajd i-a ramas fiului acesteia, care avea de gand sa 0 yanda
ca lemn de foe. Afland de acest lucru, porfesorul t-a
convins sa 0 doneze localitatii Tautii Magherau~ca,
astfel, toti cei care vor trece pragul casei sa verse
o lacrima in memoria lelii Florita, femeie de 0 rara
omenie. Cu ajutorul unui muzeorgaf, EmilCrancau, a
demontat casa ~ia ridicat-o pe locul actual, in livada
scotii, dupii ce a defrisat un rand de pomi. Casa a lrnplinit 300 de ani.

Prima expozitie arnenajata a avut lac la inceputul

anilar '80 ~i a avut ca tema autenticul ~i kitschul in
creatia populara. Gospodaria a fast dotata cu lucrurile donate de locuitarii din Tau~iiMagherau~~i toealita~ile apartinatoare, astfel Incat acum are aproape
tot ce ii trebuie.
Exista ~iunele elemente, mai ales de port, prin care
EmilCrancau vrea sa demonstreze interferentele care
au existat intre diferitele zone etnofolclorice ale Mararnuresului ~inu numai.

Cas a Memoriala

Pet6fi Sandor

t.ocatte:

Albesti, Judetul Mure~

ladirea e construita in stit rustic intre anii 1897

- 1898 de contesa Luise Haller. Ea a donat din proprietatea sa terenul pe care se afla eel mai mare cimitir comun rarnas in urma bataliei din 31 iulie 1849.
Casa mernoriala cuprinde 0 expozitie in amintirea rnarelui poet Petofi Sandor. Casa are trei camere. Prima
camera expune documente care evoca epoca poetului, a doua camera cuprinde documente despre viata
poetului, iar in ultima camera sunt expuse macheta
bataliei din Albestt din 31 iulie 1849, documente,
poze, manuscrise.
In inctnta se afla un pare cu arbori de tuia, cu un
monument-statuie
ridicat de fratii Bossini, renurniti
arhitecti de origine italiana, plachete legate de poet
~i revolutia din 1848 - 1849. In varful monumentului
este asezat vulturul cu sabie, executat de sculptorul
Kollo Miklos. Monumentul in ansamblu e simbol national maghiar ~i simbolizeaza lupta pentru libertate. Pe
parcursul deceniilor trecute, casa mernoriala ~i parcul
au fost intretinute de diferite familii care au locuit in
curtea parcului.
Dupa anii 1950, ansamblul ajunge in subordinea Muzeului de Istorie Sighisoara ~are detaseaza cate un angajat ca gestionar custode. In prezent, complexul memorial apartine de Primaria Comunei Albesti. Din anii
1990 se colaboreaza cu Asociatia Culturala "Petofi
Sandor" Albesti. In fiecare vara, in ultima durnintca
a lunii iulie, se organizeaza "Serbarea Petofi" ce comemoreaza batalia din 1849 ~i disparttta din via~a a
poetului Petof Sandor.
Sandor Petof (n. 1 ianuarie 1823, Kiskoros, cornitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849,

Albesti, comitatul Tarnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revolutiei de la 1848 din Ungaria ~i Transilvania.
S-a nascut intr-o familie rnodesta, tatal Stevan Petrovic rnester rnacelar de origine sarba, iar mama sa
Maria Hruz de origine slovaca.
Avea sapte ani cand s-au mutat la Kiskunfelegyhaza,
pe care mai tarziu 'il considera orasul natal. Tatal lui
a incercat sa-l dea la cele mai bune scott, dar cand
poetul implini varsta de 15 ani, familia lui si-a pierdut toata averea, ca urmare a inundatiilor din 1838
si a girarii unei rude. Petof a fost nevoit sa paraseasca scoata ~i sa lucreze ca actor la Pesta, invatator la
Ostffyasszonyfa ~i soldat in Sopron.
Dupa multe dilatorii aventuroase ajunge sa fie
studentul colegiului din orasul transdanubian Papa,

"in mind". Sotii Petof locuiesc In Cqltau intre 8 sep-

unde se intatneste cu scriitorul Mor Jokai, cu care se

irnprieteneste. Dupa un an, in 1842, i-a fost publicata
In ziarul Athenaeum 0 poezie pe care a semnat-o Pe-

trovics Sandor. In acelasi an, la 3 noiembrie, a publicat prima poezie sernnata Petofi,
Tnsa l-a interesat mai mult actoria ~i, timp de doi
ani, pleaca in turnee. Totusi In 1844 a mers pe jos de
la Debrecen pana la Pesta, ca sa gaseasca un editor
pentru poeziile lui. In poeziile lui, foarte apreciate,
foloseste elemente populare, traditionale, deseori cu
rime folosite ~iin cantecele populare. In 1845 a scris
cea mai lunga lucrare, epopeea "Janos vitez".
In 1846 face 0 calatorie In Ardeal, la Carei, unde
Ii cunoaste pe contele opozitiontst S~ndor Teleki ~i
pe viitoarea lui sotie, Julia Szendrey. In 1847 la Baia
Mare coboara intr-o rnina, ocazie cu care scrie poezia

tembrie 1847 ~i 20 octombrie 1847. In timpul acesta,

Sandor Petofi a scrts cele mai frumoase poezii de dragoste. Crezul sau poetic ~i politic este destainuit In
anul 1847: "Daca poporul va fi stapan in poezie, nu
va fi departe sO stapaneasca ~j in politico, iata ce ne
invata acest secol, iatii tetut pe care trebuie sa-t urmiirim... Suspoporul, in iad atistoctatia!".
In 1848 partictpa ~iel activ la revolutie. La 16 septembrie sene proclamatia de egalitate ~ise inroleaza
in armata. Superiorii lui nu sunt multumiti de el, intrucat era recaldtrant ~i ataca fati~ conducerea ineficienta a armatei. Sotia sa Julia da nastere fiului lor
Zoltan la 15 decembrie. Petof este nevoit sa ceara
o permisie, iar adversarii sai din armata ii considera
plecarea In permise drept act de lasitate.
Din cauza acestor atacuri irnpotriva sa, intr-o scrisoare plina de demnitate cere sa fie primit in armata
lui Bern, in Ardeal. La 19 ianuarie 1849 pleaca prin
Media~la Slimnic, unde este primit cu deosebita caldura de generalul Bem ~i participa prima oara la luptao Este distins cu "Medalia pentru merite in riizboi",
La 30 iulie 1849, In lncercuirea facuta de trupele
tariste In batalia de la Albesti, poetul Sandor Pet6fi
este dat disparut. Unii sustin ca si-a aflat moartea,
in timpul retragerii, altii ca a fost dus prizonier de
razbot in Rusiatarista.
Poetul national al poporului maghiar, Sandor Pet6fi
cunoaste 0 audienta dintre cele mai elocvente pe
toate meridianele, transrnitand In timp ardoarea
unui temperament romantic cu 0 viziune fundamental urnanista.

Casa Memoriala

Bernady Gyorgy

t.ocatte:

Targu Mure~, Judetul Mure~

A-

n casa "Gyorgy Bernady" din Targu Mure~ putem

admira In prima incapere biroul de lucru al acestuia, iar In cea de-a doua, picturi murale de 0 valoare
deosebita care lnfati~eaza figuri importante maghiare
ale vremii.
Gyorgy Bernady (n. 10 aprilie 1864, Beclean - d. 22
octombrie 1938, Targu Mure~) a fost primarul Targu
Mure~ului intre anii 1900-1912, respectiv 1926-1929.
Din intttativa sa a fost construit un nou sediu pentru
primaria orasului (In prezent Palatul Prefecturii din
Targu Mure~), precum ~i Palatul Culturii, cladiri reprezentative pentru oras, edificate In stilul secesiunii
vieneze.
pia~adin Targu Mure~1ipoarta numele. Casememoriale GyorgyBernadyse gasescla TarguMure~~i Sovata.
Dr. Bernady Gyorgy e una dintre acele persoane publice care a reusit sa schimbe radical imaginea oraselului de inceput de secol, reprezentand necontenit
interesele cetatenilor, Bernady Gyorgy s-a nascut in
aprilie 1864 in Beclean, dar copilaria si-a petrecuto in lirgu-Mure~. in 1878, familia Bernady prirneste
dreptul de curnparare a farmaciei din centrul TirguMure~ului (azi plata Trandafirilor nr.55) care devine
proprietatea familiei. Tanarul Bernady sustine examenul de bacalaureat la colegiul din Tirgu-Mure~, dar
l~i continua studiile la Pesta, unde devine doctor in
farmacie, dar se licentiaza ~i In ~tiinte juridice. Conduce doar 0 scurta perioada de timp farmacia farniliei, deoarece in 1896 devine deputat, reprezentand
Tirgu-Mure~ul in Adunarea Na~ionala.
In 1902 Bernady ajunge primarul lirgu-Mure~ului.
Datorita statorniciei lui, orasul se dezvolta neintar-

ziat. Perioada marilor schimbari incepe cu demolarea

sediului vechii prirnarii, dar peste putin timp primarul hotaraste modernizarea centrului: dezvoltarea
distributiei ~i furntzarii energiei electrice, precum ~i
construjrea unui sistem de alimentare cu apa ~i canalizare. In 1904 se construieste fabrica de caramida, se
rnodernizeaza abatorul, se asfalteaza 117 de strazt, se
arnenajeaza alei, parcuri ~i piete.
In timpul mandatului lui Bernady se construiesc
scolite primare de stat de pe strada Jokai (azi strada
Eminescu), de pe strada SandorJanos (azi strada Gheorghe Doja) ~i de pe strada Hid. Selnfiin~eaza casa de
copii, Scoala Superioara de Cornert (azi Universitatea
"Petru Maior"), Gimnaziul Romano Catolic (azi Colegiul Na~ional "Unirea"), Scoala Superioara de Fete
(azi Colegiul National "AI. Papiu Ilarian") ~i Serviciul
de Gcspodarie Cornunala (azi Universitatea .Dimitrie
Cantemir"). Primarul Tirgu-surresului ordona ridicarea unei scoli cu profil muzical, a unei galerii de arta
~i infiintarea bibliotecii publice. Bernady Gyorgy este
cel care initiaza constructia cladirilor care "trebuie
sa fie In slujba urmdtoarelor secole si sao; serveascii
~; urmasilor nepotiior nostril" In 1908 daruieste ora~ului 0 noue prirnarie, proiectata de Komor Marcell
~i Jakab Dezso. Particularitatea cladirii de trei etaje,
construita In stilul secession, este turnul inalt ~i gratios, noua primarie devenind fara lndoiala un obiect
valoros In patrimoniul orasului.
Intre 1911 ~i 1913 Tirgu Mure~uldevine mai bogat cu
o cladire. De data aceasta este yorba despre Palatul
Culturii, 0 alta opera de arta construita In stil secession. Bernadyhotara~te infiintarea unui centru cultural

~i aduce in "palatul-de-concerte-simfonice"o
orga cu
62 de registre, fabrtcata de fratii Rieger. Casnicia lui

Bernadycu MadaraszErzsise sfarsestein 1913.Bernady

se casatore~tedin nou, de data aceasta 0 ia de nevasta
pe vaduva primarului din Budapesta.Nouasotie lnsa se
adapteazagreu la modul de viata al oraselului de provinci~, ~iintr-un scurt timp casniciasedestrama.
In prirnavara anului 1915,Ady Endre, renumitul poet
maghiar, irnpreuna cu sotia lui, Boncza Berta (Csinszka) viziteaza Tlrgu-Mure~ul. Bernady 1i gazduie~te
cu rnandrie pe musafiri, aratandu-le biblioteca publica ~i Palatul Culturii. In 1916 Bernady se casatoreste a patra oara. Noua sotie ii daruieste un fiu, pe
Gyorgy, care din nefericire moare la varsta de 17 ani.
Ca urmare a izbucnirii primului razboi mondial, ~i al
sernnani tratatului de la Trianon, pe 24. iunie 1920,

nrgu-Mure~ul devine un oras al Romanfei, iar planurile lui Bernady sunt sabotate. In 1919, lasand deoparte
nationalismul, il cauta pe luliu Maniu, pe directorul
Consitiului Dirigent al Transilivaniei, unde reprezinta
maghiarii din Transilvania. Din 1922 Bernady l~i continua activitatea la Miercurea Nirajului, iar in 1926 e
deputat al judetului Mure~ in Camera Deputatilor, ~i
comandant al Armatei RegaleRornane.
Din 1926 pana in 1929 Bernady Gyorgye din nou primarul Tlrgu-Mure~ului~i e ales ~i parlamentar, reprezentant al judetut Mur~-Turda. In 1927pleaca din Partidul
Maghiar ~i infiin~eaza Blocul Democratic al Cetatenilor.
BernadyGyorgy,primar, prefect, deputat al Adunarti Nationale, cornandant al Armatei Regale Romane, moare
in 1938. lnrnormantarea a avut loc In Colegiul Reformat, ceremonia desfasurandu-sedupa dorinta lui.

Casa Memoriala

Ion Creanga

Locatie:

Targu Nearnt, Judetul Nearnt

flata in Humulesti, localitate cunoscuta din Amintiri din

a lui Ion Creanga, astazi cartier
A
al orasului Targu Neamt, pe strada Ion Creanga nr. 8,
copitarie

dincolo de Ozana cea limpede ~i frumos curgatoare,

Casa memoriala Ion Creanga pastreaza vie amintirea
scriitorului.
Construita in 1830de bunicul dinspre tata al marelui
povestitor, Petrea Ciubotariul, a fost primita de fiul
sau Stefan in 1835, cand s-a casatorit cu Smaranda
Creanga, din Pipirig. Constructia a fost ~estaurata in
1937 prin grija istorieului Nicolae lorga. In 1944 Sofia
Grigoriu, naseuta Creanga, doneaza easa AsociatieiInvatatorttor din Romania.
Casa copilariei lui Creanga a ramas rnostenire din
generatie in generatie ~i a fost tocuita pana in anul
1959 cand a fost declarata printr-un decret patrirno-

niu national ~i a fost declarata muzeu. Abia mai tarziu, in 1965, Zahei Grigoriu, unul dintre urrnasii povestitorului, a cedat-o eu seopul amenajarii muzeului.
Sub acoperisul larg de dranita, peretii durati din
barne groase peste care s-a asternut un strat de tutuiala delirniteaza 0 singura incapere joasa eu trei terestruici pe latura de rasarit ~i 0 tinda unde abia puteai
sa te invarti. Intrarea scunda este adapostita de ploile
repezi printr-o prispa lata de cateva palme. In spatele
easei un acoperarnant de scanduri eu panta repede
protejeaza mai multe obieete gospodaresti ~i unelte
agricole eu certa valoare etnografica.
In prezent, arnenajata ea muzeu, easa adaposteste
obieete care au apartinut odinioara familiei Creanga:
latta, de jur imprejurul eamerei, acoperita cu laicere, eulmea eu cateva straie, opaitul, furea ~i roata

de depanat, vartelnita, masa la care a invatat lonica

buchiile eartii, ceaslovul amintit In memoriile sale.
Pe masa din odaia mare se gaseste astazi un bust al
lui Ion Creanga. in tinda casei este arnenajata 0 expozttie cu operele marelui povestitor, cu documente

de arhiva, scrisori, ear~i postale cu autograf, manuale

scolare Metoda noua de scriere ~i citire; Invatamantul
copiilor; Geografia jude]ului lost, fotocopii ale manuscriselor ~ifotografii. In expozitie sunt ~i 14 tucran
de grafica realizate de plast idanul Eugen Taru, folosite la ilustrarea editiei din 1959 a volumului Amintiri
din copiliirie,

Exponatele prezentate sunt caracterizate de sirnplitatea, bunul sirnt ~imodestia proprie taranului rnoldoyean, generand un puternic sentiment de piosenie, nu
numai pentru ceea ce reprezinta ele fa~a de amintirea

lui Ion Creanga, ci pentru ca ele sunt marturii autentice ale traditiei populare a locuitorilor din aceasta
parte a \arii.
Devenita unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, Casa Ion Creanga, dincolo de semniftcatia sa
istorico-literara ~isentimentata, reprezinta un produs
cert al arhitecturii populare specifice perioadei ~iariei etno-culturale In care se incadreaza.
Exponatele au valoare etnografica, documentara ~i
nostalgica, obiectele expuse pastrand vie imaginea ~i
biografia lui Ion Creanga, stand rnarturie a civilizatiei
~i traditiei populare caracterizata de simplitate, bun
si'!'t ~imodestie a locuitorilor din aceata parte a tarii.
Inprezent, Casa rnernoriala IonCreangaeste unul dintre cele mai vizitate muzee din tara, trecandu-i pragul
anual mai mult de 40.000de turisti rornant ~istraini.

Casa Memoriala

Mihail Sadoveanu

Locatie:

Vanatori, Judetul Neam~

n comuna Vanatori-Neamt, in imediata vecinatate

cu Schitul Vovidenia se gase~te 0 ctadire ce adaposteste, deopotriva, Casa rnernoriata Mihail Sadoveanu ~i MuzeuL Visarion Puiu. Este asezata La inaltime,
Loc care 0 protecteaza maiestuos in decoruL stereophonic al clopotelor de la Vovidenia ~i Nearnt.
Cladirea (ridicata in 1937) este construita in timpuL
~i La Inttiativa Mitropolitului Visarion Puiu al Bucovinei
(1899 - 1964) cu desttnatia de palat arhieresc. DeaLtfel
mitropolitul a locuit in ea doar cattva ani, dupa pleca-

..

rea sa in exil (1944) casa ramanand in administrarea

M~nastirii Neam~, devenind ulterior casa de oaspeti,
In perioada 1948 - 1961 cladirea a gazduit pe marele
povestitor Mihail Sadoveanu, familia ~i prietenii acestuia,
fiind resedinta de vara a acestuia. Ultima vizita a Lui Sadoveanu la casa de LaVanatori a fost in vara anuLui 1961.
Dupa moartea scriitoruLui, incepand cu 26 iunie
1966, aceasta devine muzeu, fiind amenajat, inaugurat ~i administrat de MuzeuL Literaturii Romane din
Bucuresti (director Perpessicius, director adjunct Te-

odor Vargolici}, cu sprijinul familiei defunctului scriitor (m. - 19 octombrie 1961). La inaugurare a fost
prezent ~i presedintele de atunci al Rornaniei, Nicolae

Ceausescu.Mai apoi, in anul 1970, Muzeul Memorial

Mihail Sadoveanutrece in subordinea Muzeului Judetean Nearnt (la acea vreme), panain 1993 cand revine
in administrarea Muzeului Literaturii Rornane.
Cladtrea fost retrocedata Mitropoliei (1997), in acest
moment tiind administrata de catre monahi, care au
amenajat in incinta ei si un mic muzeu dedicat Mitropolitului Visarion Puiu. '
Casa rnernoriala cuprinde noua camere din care
doar una etaleaza exponate ce au apartinut inaltului
clasic al literaturii. Expozitia permanents cuprinde
obiecte, car~i ~i tablouri care au apartinut scriitorului. Pe langa mobilierul cu patina epocii, un interes
deosebit trezesc obiectele de vanatoare ~i pescuit
ilustrative atat pentru viata cat ~i pentru opera scriitorului. Nu lipsite de irnportanta sunt tablourile care
poarta sernnaturi importante: Cornelia (Nelly) Stirbei,
Dimitrie Sadoveanu - tiul cel mare al povestitorului,
lulia Halaucescu, Aurel Baiesu, Jean Steriadi, Stefan
Constantinescu, Ispir cat ~i sculpturile, opere ale unor
adevaratt maestri (Ion Vlasiu, Milita Patrascu, Constant Baraschi).
In ceea ce priveste mobilierul, doar ochiul atent ~i
iscoditor va repera mobila venetiana din sufragerie
sau un scrin, vechi de peste 0 suta de ani, achizitionat
de autor. SareIn ochi 1nsaun impresionant pian vienez
la care au cantat George Enescu, Dinu Lipatti, Maria
Tanase, Richter, Valentin Gheorghiu ~i doua din fiicele
scriitorului: Despina - Lia ~i Tincuta. Pe langa acesta,

muzeul pastreaza arnbianta de epoca ~i expune obiecte memoriale: portretele parintilor, port ret ~i bust ale
scriitorului, 0 icoana din secolul al XVIII-lea, 0 masa
florentina, un sah de fitdes, pianul, sabia de samurai,
obiecte de vanatoare ~i pescuit; carti (Biblioteca roz 75 volume), editii princeps (61); volume de documente istorice de la 1500. Celor 1823 de obiecte care au
apartinut scriitorului Ii se adauga ~i 21 de manuscrise.

Casa Memoriala

Calistrat Hogas

Locatie:

Piatra Neam~,Judetul Nearnt

asa Memoriala "Calistrat Hogas" din Piatra-Neamt

este unicul muzeu dedicat clasicului literaturii roC
mane Calistrat Hogas ~i functioneaza chiar In casa In
care a locuit scriitorul cea mai mare parte a vietii.
Construita in anul 1885, casa-muzeu este 0 parte
dintr-o gospodarte mare ~ifrurnoasa care mai cuprindea alte doua tocuinte ~i 0 anexa - acestea din urrna
constituind zest rea sotiei, comptetata cu 0 livada
foarte bine ingrijita ~i productiva. Desi multa vreme
tanara familie a scriitorului a locuit In casele vechi,
In tovara~ia socrului, preotul Costache Gheorghiu s-a
preocupat de confortul fiicei sale - Elena - oferindu-i
o casa noua, cu anexa, pe cheltuiala proprie.
Posedand un stil arhitectural reprezentativ, casa
este inscnsa pe lista monumentelor de arhitectura din
Patrimoniul Cultural National, lnal~ata pe temelie de
pamant, cu pereti din cornbinatie de lemn ~i pamant,
cu dusurnele din lemn ~i usi in doua canaturi, casa a
pastrat ~i sobele din caramida ~i olane varuite, prevazute cu elemente decorative neoclasice, specifice
epocii ~ipozitiei sociale a proprietarilor.
Cladirea a suferit restaurari ~iconsolidariin perioada
1967-1969~i1992-1994,pastrandu-se structura ini~ala.
Dupa moartea scriitorului, 28 august 1917, in casa
a continuat sa locuiasca familia: sotia si doua fiice Cecilia ~i Sidonia. In anul 1939, la'12 iunie, Sidonia
organizeaza primul muzeu particular intr-o singura
incapere, din dorinta de a oferi publicului 0 suita de
materiale memoriale pe care le insufletea prin propria sa prezenta. La 19 aprilie 1969se deschide, in tot
spatiut Iocuibit, institutia muzeala mernoriala de stat,
folosindu-se piesele achizitionate de la familie.

In anul 1994se arnenajeaza un tocas ce beneficiazade

toate mijloacele muzeografice~imemorialisticepentru a
recompuneatmosfera proprie a casei din ultimiicinciani
din viata scriitoruluiCalistrat Hogas(1847-1917).Locde
viata ~irnunca, punct de pornireIn drurnetii~ide repaus
creator, casa-muzeu a constituit un Intreg univers uman
~idomestic, despre care SidoniaC. Hogas, maestra de
pian, a lasat posteritatii informatiiautentice ~ioriginale,
respectate ~iurmate In actuala organizare rnuzeografica,
Primaincapere este dedicata drurnetuluiCalistrat Hogas, evocat prin piese originate, specifice pasiunii sale
~i prin opere de arta ce transpun plasticitatea operei
literare in viziuni de forme ~i culori de pictorita lulia
Halaucescu. Salonulcasei Hogasilorofera 0 perspective

rnixta: docurnentara ~i rnernoriata - asupra epocii, mentalita~ii ei ~i a laturilor personatitatii lui C. Hogas, latacuI Sidoniei C. Hogasl~i pastreaza aerul auster ca In anii
In care .Dornnisoara" l~i de pana amintirile cuprinse In
cartea de amintiri Tataia. Sufrageria de iama cuprinde
o diversitate de piese reprezentative pentru arnbianta
familiala. Dormitorul sotiei - Elena - reprezinta 0 alta
secventa etocventa pentru istoria civilizattei ~i mentalitatii rornanesti, punctand In memorie surprize-unicat.
Camera de lucru a scriitorului prezerva elemente din intimitatea creatoare a acestuia.
Calistrat Hoga~ s-a nasc!:'t la Tecuci, In familia preotului Gheorghe Dimitriu. In perioada 1860-1869 a urmat Academia Mihaileana, In generatia lui A.D. Xeno-

pol, AI. Lambrior, Vasile (onta, Gheorghe Panu ~i altii

de care t-au legat prietenii durabile. Dupa absolvirea
liceului s-a inserts la Facultatea de filozofie si litere
din lasi, "bransa titerara". In anul in care a terrninat
Academia, In urrna unui concurs, a fost numit profesor
de "partea literara" la gimnaziul comunal din Piatra
Neamt ~i, la foarte scurt tirnp - director.
A debutat In 1874 cu poezia .Legenda lacramioarei"
In nr. 5 al ziarului local Corespondentia provinciala.
La 3 iulie 1882, Calistrat Hogas a debutat st ca prozator In revista locala Asachi, cu fragmente din ciclul
"Amintiri dintr-o ciiliitorie".

In 1907, cunoscandu-I pe Garabet tbratleanu, Calistrat Hogas s-a lasat convins ~i a inceput colaborarea
la revista Viata Rornaneasca, din nr. 2 ("Floricica"). In
1912, la editura vtata Rornaneasca s-a inceput tiparirea primei editf a volumului .Pe drumuri de munte"
de Calistrat Hogas. Tentativa nu s-a finalizat din cauza
numeroaselor greseli de tipar care au trecut neobservate corectorului: Calistrat Hogas insusi.
In 1914 s-a tipartt a doua editie' a eartii .Pe drum uri
de munte", la aceeasi editura. Stoeul de carte pregatit pentru expeditie se face squm In timpul unui incendiu care mistuie tipografia. In 1921 a aparut prima
editte pentru public a eartii .Pe qrumuri de munte" In
doua volume; cel de-al doilea, "In Muntii Neamtului'',
a fost prefatat de Mihail Sadoveanu.
In 1922, lui Calistrat Hogas, caruia In 1915 Ii fusese
refuzat premiul Academiei de 5000 lei, "Adamachi",
i se confers postum eel dintai premiu inttiat de Societatea Scriitorilor Romani, In baza raportului alcatuit
de Liviu Rebreanu.

Casa Memoriala

Veronica Micle

Targu Nearnt, Judetul Nearnt

onstruita in prima jurnatate a secoLuluiaLXIX-lea

din Lemn~i caramida in cel mai autentic stiL rornanesc, cu tinda ~i trei incaperi Lastrada, casa a fost Lasata in posesia veronicai Miele ca zestre ~i rnostenire
d~ la parintf sai.
In anuL1886 casa este donate Manastirii Varattc, fiind folosita de maicile care primeau ingrijire LaSpitaLuLdin Targu Neamt.
Dupace a trecut prin rnainile mai multor proprietari,
imobilul a fost deelarat monument istoric, Laimtiativa
Lui Constantin Matasa, iar din 1982 a intrat in administrarea CompLexuLuiMuzeal Judetean Neamt. Este
refacuta dupa pLanuLoriginar ~i arnenajata ca muzeu
memorial, fiind deschisa pubLicuLuiincepand cu anuL
1984. In 1998este ampLasatun bust aLpoetei, reaLizat
din bronz de catre scuLptoruLPopa Damian-loan.
Expozitia permanents existents aici prezinta momente din viata ~i creatia poetics a veromcat Miele
(fotocopii, manuscrise, carti, obiecte personaLecare
au apartinut poetei etc.).
La aproximativ 150 m sud-est de biserica mare a
Manastirii Varatec, pe 0 cuLmejoasa, se afla Biserica
"Na~terea Sf. loan BotezatoruL". LangapereteLe sudic
aL acestei biserici se afla mormantul Veronicai Miele
decedata in 1889, marturte a vechiuLuicimitir existent
aici ~i punct de atractie pentru vizitatorii manastirii.
Veronica Miele, n. Campeanu, (n. 22 aprilie 1850,
Nasaud; d. 3 august 1889, varatec) a pubLicat poezii,
nuveLesi traduceri in revisteLe vremii si un voLumde
poezii. E cunoscuta pubLicuLuiLargin special datorita
iubirii care a Legat-o de Mihai Eminescu. Eminescu a
recunoscut de nenumarate ori in scrisorile ~i poeziile

saLe influenta deosebita pe care Veronica a avut-o asupra sa. De exempLu,in ciorna scrisorii de condoleante

Lamoartea Lui~tefan Miele, eLscrie: "viata mea, ciudata ~i azi ~i neexpticabitii pentru tot! cunoscutii tnei,
nu are nici un intetes tara tine". Sauin poezia Lumea
imi parea 0 cifra rnarturiseste ca pana cand a intaLnit-o
"n-aveam scop In astii lume, nici aveam ce sa triiiesc", pentru ca dupa aceea .Jncepusem s-am In lume
ceva ce pLatea mai mutt decat lumea",

o descriere obiectiva a evolutiei retatiei dintre ei se poate obtine prin urmarirea cronologica a
informatiilor din scrisorile Lor~i din texteLe rnanuscriseLoreminesdene.

Casa Memoriala

Nichita Stanescu

Locatie:

Ploiesti, Judetul Prahova

aca ajungi In Ploiesti, un punct de reper pentru

toti iubitorii de titeratura, ~i nu numai, este ~i
CasaMemoriala Niehita Stanescu, poetul cu care toti
ploiestenit, ~i nu doar ei, se rnandresc. Cladirea a fost
construita lntre anii 1926-1927 de catre Hristea Stanescu (bunieul poetului) ~i cei doi tii mai mid Gheorghe ~i Nieolae (tatat poetului). In acest imobil s-au
mutat ttnerf casatoriti Nicolae ~i Tatiana In anu11931.
Aid, la 31 martie 1933 s-a nascut ~i a trait marele
poet Niehita Stanescu.
Plese de mobilier (biroul de lucru al elevului ~i studentului Niehita Stanescu, pianu! poetu!ui, dormitorul,
sufrageria, bucataria, pendu!a din casa natala), opera
antuma a poetu!ui (carti cu dedicatii autografe, oferite
familiei, prietenilor), premiile nationale (diplome ofe-

rite de Uniunea Scriitorilor din Romania,de Academie,

etc.), premiile internationate (Premiul pentru cel mai
tanar poet - Struga 1965, Brevetul ~i medalia Gottfried
von Herder 1976, Marele premiu " Cununa de Aur" a
serilor de poezie de la Struga 1982, s. a), manuscrise
inedite (Poezia "Quadriga" , prima recunoastere internationala a poetului - 1965), documente originale
(Extrasul din Registrul Starit Civile pentru nascutii pe
anul 1933, Iegittmatia de sef de rubrica la "Gazeta Literara" - 1957), fotogratii, documente evocatoare ale
activitatii de numismat (Diploma de onoare a Soctetatii de numisrnatica pentru Niehita Stanescu, medalii,
etc. ), opera posturna a poetului ~i obiecte personale
(brichete, ceasuri, bibelouri, etc.) sunt expuse aiei.

Prezenta marelui poet supranumit ,,'ingerul blond" se

face resirntita prin tot Ploiestiul, orasul dedicandu-i,

'in afara de casa mernoriala, un liceu (de prestigiu) ce

Ii poarta numele, un parc ultracentral In care gasim
un bust al poetului, 0 strada ~i un festival anual de
poezie.
Nichita Stanescu (n. Nichita Hristea Stanescu, 31
martie 1933, Ploiesti, judetul Prahova - d. 13 decembrie 1983 In Spitalul Fundeni din Bucuresti) a fost un
poet, scriitor ~i eseist roman, ales post-mortem rnernbru al Academiei Rornane.
Considerat atat de critica literara cat ~i de publicul
larg drept unul dintre cei mai de searna scriitori pe
care i-a avut limba rornana pe care el insusi 0 de-

numea "dumnezeiesc de frurnoasa", Nichita Stanescu

apartine temporal, structural ~i formal, poeziei rnoderniste sau neo-modernismului rornanesc din anii
1960-1970. Nichita Stanescu a fost considerat de unii
critici literari precum Alexandru Condeescu ~i Eugen
Simion un poet de 0 amplitudine, profunzime ~i intensitate remarcabile, facand parte din categoria foarte
rara a inventatorilor lingvi~tici ~i poetici. A fost laureat al Premiului Herder. In 1981 a fost decorat cu
ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a.
.Nichita Stiinescu este eel mai important poet roman de dupa eel de-al doilea tiizboi mondial. Odata
eu el, prin el, logosul limbii romane ia revansii asupra
poetilor ei. " (Stefan Augustin Doinas, 1995).

Casa Memoriala

George Enescu

Locatie:

Sinaia, Judetul Prahova

n destinul stralucit allui George Enescu, orasul Sinaia

~i vila .Lurmnis" au 0 sernnificatie aparte. Facandu~i un refugiu din vila de la Sinaia, George Enescu si-a
organizat viata In asa fel incat aici, In perioada dintre
concerte, sa-~i afle ragazul de a putea compune.
tegatura dintre George Enescu, cel care prin cele
doua .Rapsodii Rornane" a reusit sa faca cunoscuta noua
muzica rornaneasca In Intreaga lume, ~i orasul Sinaia nu
a fost intarnplatoare. El s-a bucurat de sprijinului Reginei Elisabeta, 0 mare iubitoare de arta, care, recunoscand talentul tanarului Enescu, i-a oferit 0 camera intrun colt linistit al Castelului Pele~ unde sa poata studi~.
Castelul devine astfel pentru Enescu rampa de lansare m
lumea muzfcala. Au urmat lungi turnee peste hotare, dar
dragostea pentru peisajul din Sinaia l-a determinat ca din
banii ca~tiga~iIn primul sau turneu In America sa-~i construiasca aid 0 vila, pe care a numit-o Vila .Lurninis".
Situata In cartierul Cumpatu, singurul cartier al orasului Sinaia asezat pe malul drept al raulut Prahova, vila
a fost construita intre anii 1923 - 1926 de arhitectul
Radu Dudescu. Realizata intr-un stil autentic rornanesc
~i integrate armonios In arnbianta inspiratoare a muntiler Bucegi, intreaga vila este mobilata ~i aranjata cu
rafinament ~i trnaginatte, reunindu-se In mod armonios
~ioriginal, elementele ornamentale ~ide mobilier In stilurile romanesti si orientale. Vila .Lurninis" avea sa fie
atat un loc de inspiratie pentru 0 parte sernnificativa a
creatiei enesciene, cat ~i un loc de recreere, maestrul
locuind aid timp de 20 de ani, intre 1926 ~i 1946. In
perioadele dintre turneele sale In Europa, America sau
Canada, maestrul a revenit de fiecare data la Sinaia,
pentru a gasi linistea necesara creatiet sale muzicale.

Complexa personalitate a lui George Enescu a putut sa

se afirme la Sinaia mai ales In ipostaza de compozitor,
desi a sustinut deseori concerte la Castelul Pele~ sau In
alte asezaminte din oras, cu orchestra Ministerului Instructiunti Publice condu'sa de dirijorul ~i prietenul sau,
Dimitrie Dinicu. Tot la Sinaia a com pus 0 mare parte a
creatiei sale. Din cele 150 de lucrari, incepand cu "Tara
Romaneasca" - opera pentru pian ~i vioara, cornpusa la
varsta de 5 ani si terrninand cu .Sirnfonia de camera"
- Enescu a com pus la Sinaia numeroase suite ~i sonate,
cele doua Rapsodii Romane", chiar ~imuzica pentru versurile reginei Elisabeta .Poerna Romana". La Sinaia s-a
plarnadtt ~i "Concertul pentru pian, vioara, viola ~i vio-

GEORGE
:j

loncel nr. 1 in ReMajor,opus 16", dar, inainte de toate

trebuie rnentionata opera sa "Oedip" - compusaIn mare
parte la vila .Luminis" unde, in 1927, a fost orchestrat
un intreg tablou din actul al doilea. Despreaceasta opera Enescuavea sa spuna: "Ceea ce pot ofirma cu certitudine este di, dintre toate, im; este cea mal draga, in

primul randpentru ciirn-acostat luni de tnundi st ani de

neiiniste. Apo; pentru ca am pus in ea tot ce simteom,
ce gandeam, in a~a [et incat ma contopeam cu ecoui

meu." Premiera acestei opere a avut loe la 10 martie

1936. Bustuldin rnarmura al lui George Enescu aflat la
intrarea In vila este realizat de Lonlriminescu, sculptor
moldoveanfascinat de personalitatea marelui maestru.

Despartirea de ~ra a lui Enescu(septembrie 1946)s-a

produs dupa ce a facut 0 ultima vizita In Moldova, la
Uveni, la rnormantul mamei sale, dupa care a rnarturisit, irnpacat intr-un fel cu soarta: "De aid plec odihnit,
din seva pamantului meu, ~i numai asta im; da curaj sa
ma pot dezlipi de tara, pentru un titnp ma; lung." Din
pacate, Intoarcerea sa la Sinaia, la vila .Lurninis" care
a constituit 0 rnarturie fericita a vietii marelui muzician
ro!l'an, nu avea sa se mai petreaca niciodata.
In 1947, aflat la Paris, Enescua donat vila statu lui roman, spre a f folosita ca loe de odihna si de creatie
pentru artisti. Din1995, devine Casa Memoriala"GeOrge Enescu", fiind adrnlnistrata de "Centrul Europeande
Cultura" din Sinaia.
Tnanul 1990, Vila "Luminif' intra Intr-un proiect de
renovare, restaurare si conservare a obiectelor. Proiectul a fost sustinut de Ministerul Culturii ~i de Centrul European de Cultura Sinaia ~ia durat cinci ani. La
data de 5 septembrie 1995, cu oeazia marelui festival
"George Enescu" ~ila dorinta marelui violonist Yehudi
Menuhin, devine casa memoriala, intrand In patrimoniul national cultural.
Tnaceasta casa se pastreaza pianul maestrului, realizat la Lausanne, cu care a sustinut bogata sa activitate
cornpozistica ~iconcertele oferite apropiatilor familiei
Enescu. La dispozitia vizitatorilor s-au pus adevarate
bijuterii muzicale care pot Imboga~icolectia fiecaruia:
CD-urice contin capodoperele creatiei enesciene, dar
~i ale titanilor muzicii clasice apreciatt In mod special de talentatul compozitor roman: Bach, Beethoven,
Brahms, Wagner, Mozart, ce au marcat activitatea
cornpozistica a acestuia.

Casa Memoriala

Dr. Vasile Lucaciu

Locatie:

Apa, Judetul Satu Mare

asa MemoriaUi Dr.Vasile lucaciu prezinta documenC

te ~iobiecte evocand viata ~iactivitatea memorandistului transilvanean Vasile lucaciu (1852 - 1922).
Este 0 casa taraneasca cornpusa din doua camere
~i tinda care a fost inaugurata ca muzeu memorial In
anul 1968. Cuprinde sase obiective importante:
Casa parohiala In care a locuit preot dr. Vasile
lucaciu cu familia In perioada 1885 - 1914;
Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Rornanilor ctitcrita
de Vasile lucaciu ~i sfintita In anul 1890;
Locul de adunare;
Izvorul Romanilor;
Documente, fotografii de epoca, piese de mobilier
originale;
Biblioteca (15.000 volume) ce ofera informatf
necesare pentru a cunoaste viata, activitatea ~i
puternica personalitate a .Leului de la Sisesti",
memorandist ~i fauritor al Rornantei Mari.
Vasile lucaciu, supranumit "Leul de la Sisest!", a
fost un lider at rniscarit de emancipare nationala a rornanilor din Transilvania si unul dintre artizanii fauririi
Rornaniei Marl. S-a nascut la 22 ianuarie 1852, in comuna Apa, din judetul Satu Mare, In familia Invatatorului Mihai Lucaciu. Sub indrurnarea tatalui sau, Vasile
Lucaciu va primi primele nottuni de citit ~i scris. In
1862 este inserts la gimnaziul baimarean unde urmeaza primele patru c!ase, pana In anul 1866. In toamna
anului 1866 frecventeaza c!asa a V -a la Lliceul Rutean
din Ungvar, iar c!asa a VI -a la liceul din Oradea. In
1868 se prezinta la un concurs pentru obtinerea unei
burse la Institutul "Sfantul Atanasie " din Roma, unde
~i reuseste. Revine acasa In 1870, cu titlul de doc-

lemn din ~i~e~ti. La 27 august 1890 are loc inaugurarea bisericii din ~i~e~ti "Pro S. Unione Omnium Romanorum", in prezenta unui numeros public. Bisericii
i s-a spus "Manastirea Maicii Domnului" cu hramul
la 15 august a fiecarui an. Cu tlmpul devine 0 "manasttre" la care credinctostt veneau sa se inchine la
Sfanta Maria, in procesiuni cu preott prapori, intr-un
pelerinaj plin de piosente ~i reculegere crestineasca.
De multe ori, intalnirile de aici, in timpul cat parohia
a fost adrnintstrata de parintele Lucaciu (deci pana in
1914), depaseaucadrul strict eclesiastic.
Vasile Lucaciu s-a afirmat printre cei mai temerari
lideri ai luptei de emancipare a rornanilor din Transilvania in anii rniscarii memorandiste care s-a desfa~urat din 1877 pana in 1895. In 28 noiembrie 1922,
la varsta de 70 de ani, dr. Vasile Lucaciu moare ~i e
inrnorrnantat in ~i~e~tiin ziua de 1 decembrie, dupa 4
ani de la unirea Transilvaniei cu Romania.
tor in teologie ~i filozofie , avand calificativul "Magna
cum laudae". intre anii 1871-1874 a frecventat pentru scurt timp ~i Universitatea din Viena, studiile unAiversitare incheindu-le in anul 1881 la Budapesta. In
anul 1874 termina studiile teologice la Gherla ~i, tot
in acest an, se va casatort cu Paulina Serbac, fiica preotului din Potau. 1878 este anul in care Vasile Lucaciu
este numit profesor la liceul regesc din Satu Mare,
pentru catedra de religie - limba ~i literatura romana.
in anul 1880, prins in valtoarea evenimentelor politice ale timpului, tine discursuri indreptate irnpotrtva

nedreptatitor ce se fac rornanilor din Transilvania.

La 27 august 1885, in urma persecutiilor; renun~a la
functia de profesor ~i ajunge paroh la blsericuta de

Casa Memoriala Atelier

Paul Erdos

Locatie:

Satu Mare, Judetul Satu Mare

eschis In 1996 ca punct muzeistic, Atelierul Memorial

Paul Erdos (1916-1987) este situat In Pasajul Dacia nr.
D
8, intr-un spatiu de maxima concentrare culturala: Filarmonica Dinu Lipati Satu Mare ~iTurnul Pompierilor. Edificiul gazduie~te la etaj atelierul graficianului irnpreuna
cu 0 impresionanta colectie de bunuri culturale donate
de artist muzeului satmarean. La parter se organizeaza
expozitlt temporare, programul de vizitare adaptandu-se
programelor culturale gazduite de Filarrnonica.
Atelierul este adapostit intr-o cladire construita In
stil eclectic la inceputul secolului al XX-lea pentru a
servi drept sediu Asociatiei femeilor israelite. De-a
lungul timpului cladirea a avut mai multe destinatii: a
functionat ca studio foto, dupa razboi a fost folosita
ca tocuinta, iar In perioada 1968 - 1987 i-a servit ca
atelier de creatie graficianului Paul Erdos.
Deschis publicului in anul 1986, atelierul-galerie a
graficianului satrnarean Paul Erdos gazduie~te donatia acestuia. Redand locul de creatie al graficianului,
atelierul cuprinde lucrari de grafica, pictura, sculptura, fotografii, obiecte personale, mobilier.

..

Nascut i'n comuna Paul Erdos, pe 2 noiembrie 1916,

artistul i'ti efectueaza studiile artist ice la Colonia de
pictura din Baia Mare (1931), Budapesta, Paris, Venetia,
Roma, (1938). Intre 1944-1945, determinat de imprejurari, artistul, irnpreuna cu familia, este deportat din Satu
Mare si dus la Auschwitz, de unde se intoarce singur.
Prezenta sa In viata artistica ~iculturala satmareana
este simtita intre anii 1946-1952. Printre functiile pe
care Ie-a detinut se numara si cele de director din
1952 al Teatrului din Baia Mare si secretar al Uniunii
Artistilor Plastici, Baia Mare. l-au fost decernate In
timpul vietit titluri ~i diplome precum: Premiul de
stat (1963), Maestru Emerit al Artei (1964), Meritul
cultural clasa I (1976), Premiul special al Uniunii Artistitor Plastici (1982). Expozitiile sale au putut fi vazute in Oradea, Carei, Timisoara, Cluj, Baia Mare, Tg.
Mure~, Brasov, Bucuresti, Sf. Gheorghe etc. Aincetat
din viata In data de 17 noiembrie 1987.

Casa Memoriala

Ady Endre

t.ocatie:

Caua~, Judetul Satu Mare

uzeul memorial Ady Endre a fost inaugurat pe 26 mai

19551n fosta Cafenea Muller, loe adesea frecventat
deAdy Endre (1877-1919), gazetar ~i poet - unul din rnarii poeti maghiari ~i ai literaturii universale a secolului
XX. Cladirea cafenelei a fost construita In 1869, In piata
din fata sediului Prefecturii Bihor. Aspectul actual se datoreaza reconstructiei din 1895. Pozitionata intr-o zona
centrale ~i dispunand de teresa, cafeneaua a fost un loe
preferat de multt oameni, inclusiv de Ady Endre care venea aid pentru a se relaxa, dar ~i pentru a-sl redacta
articolele ~i reportajele. Se spune ca In sezonul estival
Endre statea la masa din coltul din dreapta al terasei.
Expozttia rnernoriala este organizata In cele doua incapert ale ctadirit. Obiectele expuse surprind In mod
deosebit viata ~i activitatea culturala a poetului Ady
Endre In perioada sa oradeanii, completata cu date
despre momente din viata acestuia petrecute In diferite erase din ~ara sau strainatate.
Sunt expuse manuscrise, documente de istorie literara, fotografii, corespondents, diferite editli de versuri,
portrete, obiecte persona Ie ale poetului. In cadrul colectiei de manuscrise pot fi vazute scrisori, ca~i postale adresate unor personalitati apropiate scriitorului,
articole ~i poezii semnate, alte manuscrise provenite
de la prietenii apropiati ai poetului. Sunt expuse volume din opera scriitorului (lucrart poetice, publicistice
~i de proza) publicate In timpul vietii sau post-mortem,
intre care cele mai valoroase sunt cele in editie princeps, unele fiind semnate de catre autor. Sunt incluse
~i operele traduse in diverse limbi, aparute de-a lungul
timpului. Cotectia de doeumente subliniaza importanta
~i impactul pe care Ady Endre l-a avut asupra societatii

oradene, incluzand aici rnarufestari culturaHiterare,

seri literare, simpozioane, recitari de poezie, spectacole artistice, etc. Tot In aceasta colectie este inclusa
o vasta corespondents a membrilor familiei Ady, cat ~i
cea a diferitilor cercetaton ai operei sale. Pot fi vazute
si notele obtinute in catalog de marele poet pe cand
frecventa scoala din Mecentiu, asa cum se numea satul
la sfarsitul secolului XIX. Expozttia mai include 0 reprezentativa cotectie de periodice fermata din revistele literare care au aparut de-a lungul secolului XX ("Nyugat"
- colectia cornpleta, "Ji::ivend6", .Jgaz Sz6", "Korunk",
"Utunk" ~i "Familia"). De remarcat ~i colectia de fotografii In care sunt expuse imagini ale lui Ady Endre la
diferite varste, ale membrilor familiei sale, ale profesorilor, prietenilor ~i colegilor de redactie. Poate cele
mai interesante sunt cele care surprind locuri, cladiri
vechi de care se leaga viata ~i activitatea gazetarului
Ady Endre. Fotografiile provin din a doua jumatate a
secolutui XIX ~i lnceputul secolului XX.
In partea opusa a curtf se afla casa veche parinteasca
a familiei, cu acoperts din trestie ~i pamant pe jos In loc
de podea, unde Seanascut poetul, aici fiind expuse piese
ale mobilei originale.

Casa Memoriala

Constantin Noica

Locatie:

Paltini~, Judetul Sibiu

asa Memoriala Constantin Noica este situata in

statiunea turtstica Paltints, la 32 de kilometri sudvest de Sibiu, judetul Sibiu. Aici si-a petrecut filosoful
roman ultimii 12 ani din viata. A sosit aici ca turist in
1975 ~i a plecat in 1987.
Pe vremuri, casa a apartinut firmei SC paltini~. In
anul 2000 a fost cedata Fundatiei Hpmanitas Aqua Forte, patronata de Gabriel Liiceanu. In urma renovarit in
toamna anului 2008, camera lui Noica a fost conservata, iar restul casei a devenit disponibit doctoranzitor
in filosofie.
Langa Casa Memoriala Constantin Noica se afla ~i
rnorrnantul scriitorului. A incetat din viata la data de
4 decembrie 1987, in acest inalt colt de rai, aflat la
1.442 m altitudine, mai aproape de absolut ~i de inima
culturii rornanesti.
Constantin Noica (1909 - 1987) a fost printre cele
mai irnpunatoare personaje ale filosofiei rornanesti.

Poet, scriitor, eseist ~i publicist, Noica ne-a lasat 0

rnostemre culturala de nepretuit, vatonficata de numerest scriitori ce t-au urmat. A pus bazele celei mai
originale scott de filosofie pe care istoria culturala a
tarilor din fostul tagar comunist a cunoscut-o.
Provenit dintr-o famitie cu vechi radacini aromane
al carei nume putea fi gasit in secolul al XIX-leain numeroase regiuni din sudul Dunarii, Constantin Noica,
al treitea copil al lui Grigore ~i Clementa Noica, s-a
nascut 1ncomuna Vitane~ti din judetul Teleorman, ln
12 iulie 1909. Avea sa moara prin edem pulmonar la
Spitalul Clinic din Sibiu, in ziua de 4 decembrie 1987.
Gratie inststentelor discipolilor sai ~i prin interventia mitropolitului Antonie Plamadeala, Noica a fost
inmormantat acolo unde i~i marturistse dorinta sa fie
inmormantat: 1n preajma Schitului din Paltini~, langa
biserica cu hramul "Schimbarea la fata".

Casa Memoriala

Hermann Oberth

Locatie:

Media~, Judetul Sibiu

ituata pe soseauaSibiului nr. 15 in localitatea Medias, muzeul este dedicat omului de ~tiin~a Hermann Oberth (1894 - 1980), fizician german originar
din Romania (nascut la Sibiu), unul dintre intemeietorii astronauticii moderne.
Inaugurat in 1994, este structurat pe module expozitionale dedicate lui Conrad Haas - realizatorul primei
rachete in trepte cu combustibil solid, savantului Hermann Oberth - parintele navigatiei spattate, precum
~i primului cosmonaut roman, Dumitru Dorin Prunariu.
Hermann Julius Oberth (n. 25 iunie 1894, Sibiu d. 28 decembrie 1989, Nurnberg) a fost unul dintre
parin~ii fondatori ai rachetei ~i astronauticii moderne.
Fascinat in copitarie de romanul lui Jules Verne "De
la Pamant la Luna", H. Oberth si-a elaborat lucrarea
de diploma .Racheta in spatiul planetar", acum 0 car-

te recunoscuta la nivel mondial, ce prezenta complicatele probleme ale zborului in spatiu cu 40 de ani
inainte ca zborul in Cosmossa fie posibil.
Hermann Oberth s-a casatont in jurul varstei de 35
de ani cu Tilli Oberth (nascuta Hummel) cu care a avut
patru copii, dintre care un baiat a murit pe front in al
Doilea Razboi Mondial, iar 0 fata a murit curand dupa
aceea, in august 1944, intr-un accident de rnunca.
Hermann Oberth s-a stins din via~a la 28 decembrie
1989, la varsta de 95 de ani, la Feucht.
Dupa moartea sa, s-a deschis la Feucht Muzeul
Spatial Hermann Oberth unde cercetarile sale ~i rezultatele acestora sunt disponibile publicului. Societatea Hermann Oberth pe de alta parte aduce laolalta
oameni de ~tiin~a, cercetatori ~i astronauti din toata
lumea pentru a-t continua opera.

Casa Memoriala

Badea Cartan
,

t.ocatte:

Car~i~oara,Judetul Sibiu

asa mernortala BadeaCar~andin Car~i~oarase ana

stare surprinzator de bunli, comparativ cu
cele In care au locuit Constantin Noica, Octavian Goga
sau Emil Cioran. Casacelui care a mers pe jos pana la
Roma ca sa vada Columna lui Traian ~i pentru a aduna marturii despre originea latina a poporului roman
a devenit punct de atractie principal al zonei. Pana
In anul 1990, muzeul a fost administrat de 0 retea
de muzee satesti. Dupa dezmembrarea acesteia, casa
a trecut In patrimoniul muzeal al Sibiului, iar acum
apartine Prirnariei Car~i~oara.
Ansamblul BadeaCar~aneste compus din casa~i sura
~araneascade acum 100 de ani care gazduiesc 0 colectie de icoane pe sttcta, precum ~i 0 mare parte dintre
carlile ~i obiectele care i-au apartinut acestuia.

C intr-o

CIEIlE!"E

C~,..

/SIWuk/af

$9-1911

r4tIf!N ~MiJN

IlUTOlJDICT DIN COAItJNIl

I.IJI11/}TO/l.. PN~
IILE (0""0( DIN

O(!._CPTUl!!1.{
Nil
TWNSILVRNIR

~TOIl.

DE ClitQI ~VII.R~
SIl'~
'877 rR iNfIsx/IT VOWNTRI( IN I?.IJZ
4f)IIII. PENTfilJ CUCl~~1I INO PlNONrCI IX
rmll~1.
_.
N //NUt. 1890 II CIltllTOI!{T Pl 70S
f!!WII PlNT~ R VCIXII COLUA/NIl III

(I 111.7.MIItf!lIIl! OESPIl{ Ol!tClNOl

II POPOIlJ!I.UI ~

Primele obiecte pentru muzeu au fost stranse incepand din 1960 de catre secretarul primariei ~i preotul tocal. Cladirea muzeului a fost donata de doamna Francu
Silvia, fiica fostului preot Vulcan, cu destinatia express
pentru amenajarea unui muzeu satesc, care sa cuprinda
~i 0 camera destinate lui BadeaCartan. Muzeulcuprinde

o colectie de icoane pe sticla ale pictorilor populari Matei ~iTirnforea, icoane de Nicula, Fagara~~iTara Barsei,
carti rarnasede la BadeaCartan, gospodariataraneasca
de la mijlocul secolului al XIX-lea, cornpusadin casa~i
~ura, dotata cu mobilierul specific zonei ~i perioadei, 0
cotectte de fotografii vechi reprezentand portul popular
din secolele al XIX-lea~i al XX-lea, lazi de zestre executate de mesteri locali in secolele al XIX-lea~i al XX-lea,
ceramica lucrata de rnesteri olari din comuns.

In anul 2002, cu ajutorul Fundatiei pentru Parteneriat din Miercurea- Ciuc, prtrnaria a reusit sa retaca in
mare parte acest muzeu. Sunt expuse toate obiectele
gasite in momentul preluani casei.
Desi are un curator, muzeul se deschide doar atunci
cand sunt vizitatori Interesati.
tuptator pentru independenta Transilvaniei, Badea
Ca'1an a murit in 1911, la 62 de ani, ~i a fost inrnorrnantat la Sinaia. Desi era un om extrem de simplu,
Badea Cartan a ramas in memoria rornanilor ca unul
dintre cei mai mari luptatori pentru independents
Transilvaniei. Despreel se spune ca le irnpartea oarnenilor carti rornanesti aduse clandestin in tara. Badea
Cartan aluptat cuarrna in mana in Razboiul de independente din 1877.

Casa Memoriala

Eusebi u Cami lar

Locatie:

Udesti, Judetul Suceava

mernoriala Eusebiu Camilar de la Udesti este

C asa
un muzeu memorial lnfiin~at In casa In care a coprozatorul Eusebiu Camilar (1910-1965) In satul
pilartt

udesti din judetul Suceava. Casa a fost construita din

lemn la sfar~itul secolului al XIX-lea.
Este 0 locuinta taraneasca care a fost construita de
parintf sai la sfar~itul secolului al XIX-lea ~i se afia
langa scoala veche din satul Udesti. Locuinta este
modeste ca dimensiuni ~i aspect, fiind construita din
lemn de stejar ~iacoperita cu ~indrila. Casa era inconjurata de un gard de stejar ~i dispunea de circa 800
de metri patrati de teren pe care era amenajata ~i 0
mica gradina de flori.

in aceasta casa s-a nascut la 4 octombrie 1910 In

familia lui Ion ~i Natalia Camilar viitorul prozator Eusebiu Camilar (1910-1965). El a urmat scoala primara
In satul natal, dupa care a studiat la Liceul ,,~tefan
cel Mare" din Suceava. Ainceput sa scrie la varsta de
14-15 ani, apoi a lucrat ca ziarist la last.
Camilar s-a casatorit la 31 martie 1938 cu poeta
Magda Isanos. Ei s-au mutat la Bucuresti In anul 1945,
unde au trait pana la moarte.
Eusebiu Camilar a rnostenit casa de la parin~ii sai,
a restaurat-o ~i a completat-o cu Inca 0 incapere ~i
o veranda. Scriitorul a murit la 27 august 1965 de 0
boala de ficat.

in anul 1980, tiica scriitorului,

Elisabeta Goian, a
donat casa statu lui roman pentru organizarea aici a
unui muzeu memorial. Imobilul valora la acel moment
9.000 de lei, la care se adaugau bunurile mobile evaluate la 6.000 de lei. Muzeul Judetean Suceava a into-

cuit gardut, a restaurat casa~i a inaugurat-e ca muzeu

In 1984. Incepand din anul 1995, aici este organizat
anual Festivalul national de titeratura .Eusebiu Carnilar - Magda Isanos".
Casa rnernoriala are trei camere spatioase, doua
holuri, veranda ~i prispa. in cele trei Incaperi ale
tocuintei au fost organizate 0 expozitie de baza ~i

spatit memorialistice, care contin un important fond

de exponate (mobilier, obiecte personale etc.) cu 0
irnpresionanta for~a evocatoare, sugestive pentru universul dur al operei de un realism crud, pe care Eusebiu Camilar a lasat-o posteritatii in pagini de proza,
de poezie ~i dramaturgie. Aici se afla expuse mobilier
vechi, inventar gospodaresc taranesc, fotografii, tablouri, documente familiale, manuscrise, carti, revtste, ziare etc.
lncepand cu 2004, Casamernoriala EusebiuCamilar
se afla pe Lista Monumentelor Istorice din judetul Suceava.

Casa Muzeu

Taran
Leontina
,

Locatie:

Ciocanesti, Judetul Suceava

ituat intre Obcinile Mested\ni~ului ~i Masivul Suhard, pe malul Btstritei Aurii, Ciocanestiul este un
loc lnzestrat de Dumnezeu cu nenurnarate trumuseti.
Cine cates pe aceste meleaguri revine atras de legendele si stratucirea lor. Aici locuiau vechii artizani de
arrnedin timpul voievozilor Bogdan, Dragos~i ~tefan
eel Mare. Legenda spune ca sageata care a marcat
locul altarului de la Manastirea Putna a fost facuta de
ctocanarli de aici ~i poleita cu aur din Bistrita Aurie
Ceea ce t-a adus reputatia de localitate-muzeu ~i a
transformat-o In comuns turistica sint nu doar peisajul deosebit, harnicia oamenilor ~i lintstea patriarhala
din fiecare colt al localitatii, ci ~i alte lucruri ce tine
de traditie. Comunaeste renurmta prin trei elemente:
costumul nattonat bogat ornamentat, ouate incondeiate pe care se regasescaceleasi superbe modele populare ~i casele pictate.
Daeaouale lncondeiate ~i costumul popular de Ciocanesti sint vechi de sute de ani, casele care atrag turisti,
devenite emblematice pentru localitate, sint mult mai
angrenateIn modernitate decit ar crede cineva. Traditia
are abia 0 jurnatate de veac ~i s-a nascut din ideea unei
gospodine- Leontina Taran. La 88 de ani, vaduva de
multi ani, femeia Inca I~i vede de treburile gospodarestt
pe llnga casa. ~i-a transformat lnsa casaIn muzeu. lntre
zidurile decorate cu motive populare a asezat la loe de
cinste covoare, carpete, laicere si stergare lucrate intro viata de taranca. Micul muzeucuprinde si costume populare traditionale din zona Bucovinei- eama~i,catrinte
lucrate manual ~i pastrate cu grija de gazda. Pemesele
din cele doua camarute sunt expusefotografii inrarnate
cu grupurile de straini care au trecut pragul muzeului.

"Eu am cusut tare mult la viata mea. Imi aduceam

modeiele de cine stie unde ~; lucram mereu. Nu sfrnteam
obosescniciodata. Mergeam special In sate so
adun motive de pe cama~i. Nici nu stiu cfnd am avut
timp
ocup ~i de casa, ca orice gospodina, dar $i
de toate astea pe care le vedeti ~i au {ost {acute toote de mina mea. Erom tanara cfnd mi-a venit ideea so
Impodobescbuditiuia de vara din curte cu modeteie pe
care te coseampe cama$ilenationaie. A~aam g'indit eu
ca ar Ii {rumos, dar nu stiam cum sa [ac singura asta.
M-am sfOtuit cu Dumitru Tomoioaga, tatiii actuaiului
primar, care era eel mai bun zugrav din sat ~i i-a propus
atunci
oicteze casa. l-am desenat tnodelete, iar e!
le-a trecut pe casii. A sculptat 'in mortar, care trebuie
sa fie moale, umed, sa poti sa tragi liniile usor prin el.
Apoi au coiotat am'indoi toate santunte, dupa intiuirea
cimentului. A iesit ceea ce vedeti. Se uita lumea ca la
minune! Pe umia, s-a extins obtceiui ~i In Ciociinest),
~i la Candreni $i porca mai sint citeva case~i la Poiana
Stampei", spuneLeontina Taran.
Chiar daca satenii s-au mirat zile In ~ir de ornamentele de pe casafemeii, cind au vazut ca turistit opresc
la casa Leontinei au prins curaj ~i au inceput sa ceara
sfaturi despre pictarea caselor cu modele nationale.
In citiva ani nurnarul celor care si-au vopsit casele In
motive traditionate a depasit 500.

co
so ma

so

Casa Muzeul

Ciprian Porumbescu

Locatie:

Ciprian Porumbescu, Judetul Suceava

uzeul Ciprian Porumbescu se gase~te in localitatea Stupca ~i a fost deschis spre vizitare ta 23
noiembrie 1971, in edificiul fostului conac at boierului Popovici (cladire care apartine secolului al. XVIII
lea). Cladirea este trnpozanta nu numai prin vechime, ci ~i prin coordonatele neoclasice ale stilului architectonic.
Amplasat in ambianta unui impresionant parc cu
arbori seculari ~i cu specii floristice rare, muzeul cuprinde 0 expozitie mernoriata care evoca cu ajutorul
unor exponate veritabile (pianul, violoncelul, bagheta ~i husa viorii lui Ciprian Porumbescu, albumul "votiv" oferit de Ciprian iubitei sale Berta Gorgon etc.),

fotografii, tipariturt, afise, piese numismatice sau

fitatetice, momentete semnificative din vtata ~i acttvitatea cetui care a daruit muzicii rornanesti rodut tatentutui sau creator concretizat in atatea compozttii
nemuritoare: 8alada pentru vioorii ?; pian, Rapsodia
Romana, Ctintecul Iricoiorului, Imnul Unitt! (Pe-al
nostru steag), opereta Crai Nou ~i mutte alte piese
muzicale care se bucura de 0 larga popularitate in
tara ~i in strainatate.
Cripta Familiala cuprinde mormintele lui Ciprian ~i
Iraclie Porumbescu, ale cetorlalti membri ai familiei,
toate strajuite de ramurile ocrotitoare ale unui tei
descins parca aici din codrul tiricii eminesciene.

Cas a Memoriala

Ciprian Porumbescu

Locatie:

Ciprian Porumbescu, Judetul Suceava

asa Memoriala "Ciprian Porumbescu", inaugurata

In 1953, este adapostita intr-o anexa originala singura care s-a pastrat - a fostei case parohiale din
satul Stupca (azi satul Ciprian Porumbescudin judetul
Suceava). Casa a fost construita din lemn la sfarsttul
secolului al XIX-lea.
Familia preotului, scriitorului ~i militantului roman
din Bucovina, Iraclie Porumbescua locuit In casaparohiala din Stupca Intre anii 1865-1884.In aceasta casa
a poposit marele compozitor Ciprian Porumbescu
(1853-1883) de fiecare data cand a revenit In vizita la
parin~ii sai din Stupca.
Aiei se reconstituie prin intermediul unor exponate
autentiee reprezentand obiecte care au apartinut familiei (ex. pianul Marioarei Ratiu-Porumbescu- sora compozitorului), 0 atmosfera de epoca, preponderent rustiea, proprie mediului In care a trait ~i a creat In acest
sat Intemeietorul muzieii rornanesti moderne, Ciprian
Porumbescu,sugerandu-serelatiile acestuia cu universul satului, gamade impresii ce si-au pusamprenta specifica asupra personalitatf ~i creatlei porumbesciene.

Casa lui Ciprian Porumbescuse afla pe Lista Monumentelor lstorice din judetul Suceavadin anul 2004,
avand codul SV-III-m-B-05679.
Ciprian Porumbescu se naste la 14 octombrie
1853, la Sipotele Sucevei, intr-o casa modeste de
~ara, ca fiu al Emiliei ~i al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la inceput numele
de Golembiovski, apoi, pentru 0 perioada Golembiovski-Porumbescu ~i mai apoi, Porumbescu. Din cauza
saraciei nu s-a putut bucura de 0 formare muzicala
continua ~i cornpleta. A inceput studiul muzicii la
Suceava si Cernauti, unde conduce corul Soctetatf
Culturale' "Arboro<isa". In anul 1871, la aniversarea
a 400 de ani de la zidirea Manastirii Putna, la festivita~i, alaturi de Mihai Eminescu, loan Slavici, A.D.

Xenopol, Nicolae Teclu ~i altti, participa ~i tanarul

Ciprian Porumbescu, uimind asistenta cu minunatul
sau cantec de vtoara.
Apoi, cu ocazia unei burse, I~i continua studiile la
.Konservatcrtum fur Musik" din Viena, unde dirijeaza
corul Societatii Studentesti "Romania Juna". Aici va
scoate, In anul 1880, colectia de douazeci de piese
corale ~i cantece la unison, reunite In "Colec~iune de
cantece sociale pentru studentti rornani" ( "Cantecul
gintei latine", "Cantecul tricolorului", .Jmnul unirii Pe-al nostru steag"), prima lucrare de acest gen din
literatura noastra.
Dupa aceasta perioada, urmeaza cea mai frurnoasa
etapa a vietf sale artistice. La 11 martie 1882 are loc
premiera operei sale "Crai nou", piesa In doua acte

sensa de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea
spectacolului In 12 ~i 23 martie, pe aceeasi scena, Tn
acelasi an, opereta este montata ~i la Oravita.
Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa potitica, timp In care a scris cele mai bune piese. Printre lucrarile sale se numara .Rapsodia rornana
pentru orchestra", "Serenada", "la malurile Prutului", "Altarul Manastirii Putna", "Inima de roman",
"Gaudeamus Igitur", "Oda ostasilor rornani" ~i altele.
Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de
tuberculoza, Ciprian Porumbescu, se stinge din via~a,
In casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu
In onoarea marelui compozitor, sub ochii tatalut sau ~i
ai surorii sale, Marioara, la 6 iulie 1883.

Casa Memoriala

Nicolae Labis,

t.ocatie:

Malini, Judetul Suceava

asa rnemortala Nicolae Labis de la Malini este

un muzeu rnernorial infiintat In casaIn care a trait poetul Nicolae Labi~ (1935-1956)In satul Malini din
judetul Suceava.
A fost construita de 1nvatatorii Eugen~i Profira LabisIn
anul 1954~i se afla in centrul satului Malini. Casaeste
cornpusa din cinci incaperi ~i hot. In aceasta casa, tanarut poet a trait un timp din scurta ~i fulgeratoarea sa
viata, zarnislindaici poate cea mai semnificativa parte a
creatiet sale poetice.
Casa a fost restaurata inainte de organizarea ei ca
muzeu, In 1973. Tn anul 1975, In aceasta casa a fost
amenajat 0 casa memonata, sub administrarea Complexului Muzeal Bucovina din Suceava.In anul 2001 au
fost executate 0 serie de reparatii curente (interioare
~i}?xterioare) ale locuintei.
In cele cinci Incaperi ale tocuintei au fost reconstituite, gratie exponatelor autentice, Incarcate cu 0 multitudine de conotatii evocatoare (carti, caiete, rechizite scolare, piese vestimentare, un ctopotel cu "sunet
argintiu", 0 galena cu care poetul pastra contactul cu
zvonurile lumii, documente, fotografii, afise etc.), elimatul de viata ~i creatie al poetului de la Malini, sugerandu-secoordonatele esentiale ale operei sale ~i aportul acesteia la evolutia liricii rornanesti contemporane.
Anual aici sunt decernate premiile ca~tigatorilor In cadrul concursulde poezie "Nicolae Labis" de la Suceava.
Casarnernoriala Nicolae Labis se afla pe Lista Monumentelor Istorice din judetul Suceavadin anul 2004,
avand codul SV-III-m-B-05685.
Nicolae Labi~ (1935-1956),poet "incandescent" dar,
in acelasi timp, incredibil de matur pentru tineretea sa,

a fost supranumit de critical EugenSimion"buzduganul"

generatiei saizeciste.
Fiu de 1nva~atori,NicolaeLabiJlnva~asaciteasca pe la
5 ani, de la elevii mamei sale. Intre primele lecturi ale
sale se numara Capra cu trei iezi a lui Ion Creanga. De
asemenea,1ncepesa~i deseneze.
Scoala prirnara 0 1ncepein satul natal (In elasa rnamei sale); apoi, din cauza celui de-al Doilea Razboi
Mondial, 0 continua in refugiu, ln comuna Mihae~ti, satul Vacarea (langa Campulung-Muscel), unde va urma
elasa a III-a, obtinand numai note de 9 ~i 10. Colegii de
atunci 1~iamintesc
scria poezii ~~iscenete ~i 1i piacea sa apara In public ca recitator. In mai 1945, familia
se 1ntoarce acasa ~i se stabileste la Malini. Compunea
poezii ~i povesti 1ncadin copilarie, iar debutul publicistic are loc la nici 15 ani, In ziarul Zori noi - Suceava (1950) ~i vtata Romaneasca(1951). A urmat Liceul
"Nicu Gane" din Falticeni (1947 - 1951).
La 13 ani a aparut In Imblanzirea seorpiei pe 0 scena
irnprovizata In satul natal. In noiembrie 1949 a inceput
sa serie un roman, Carari spre Victoriei, pe un caiet de
scoala, descoperit trei decenii mai tarziu. In noiembrie
1950a fost cel mai tanar participant la 0 reuniune a tinerilor scriitori din Moldova. Fiind salutat ca 0 .rninune
locala", a recitat un poem al lui acolo. In mai 1951 a
primit premiul de top In limba romana la 0 Olimpiada de
nivel national ce a avut loeIn Bucuresti, Lunaurmatoare
a debutat In Viata Romaneascala Bucuresti. El a inceput
sa atraga atentia personajelor literare, inelusiv Mihail
Sadoveanu~i TudorArghezi. In urmatorii trei ani 0 surna
extinsa a poeziei lirice sale a fost publtcata In reviste,
dar nu sub forma de carti panadupa moartea sa.

ca

in ianuarie 1952, Labis a fost transferat La LiceuL ,,Mihail Sadoveanu" ~din lasi, unde a condus in cadruL scolii
discutii Literare. In vara anuLui 1952 a intrerupt cursuriLe
LiceaLe, reluandu-le anuL urrnator, Obtine nota maxima

LaLimbaromana LaexamenuLde absoLvirein FaLticeni,

in august 1954.
La data de 15septembrie 1952,Labisa intrat La?coaLa
de Literatura si Critica t.iterara ,,Mihai Eminescu" din
Bucuresti. A urrnat 0 perioada in care a citit, a cheLtuit toti banii pe carti noi ~i foLosite, dar a ~i editat
sectiunea de poezie din revista scolii. Printre profesorii
Lui au fost Mihail Sadoveanu,Tudor Vianu si Camil Petrescu. imbrati~and ideile regimuLuicornunist de guvernamant ~i cantandu-i Laudeintr-un nurnar de poezii, in
timpuL ceLui de aLdoilea an de ~coaLadevine Lider de
opinie ~i 0 stea in cadruLpartiduLui.Avandin vedere spi-

rituL sau liber ~i 0 demnitate incorup~tibiLa,este facut

activist aLPartiduLuiComunistRoman.In februarie 1953,
departamentuLsau a purtat discutii cu privire LaeLpentru presupuseleLui "abateri de Lamoralitatea scolii ~i
disciplina". In primavara anului 1954,in cadruLUniunei
de Lucru a Tineretului (UTM)au avut Locde asemenea
discutii despre el ~i, cu un vot irnpotriva, a decis sa-l
expuLzezedin randuriLeorganizatiei. Cu toate acestea,
pedeapsa nu a fost connrmata de organeLesuperioare.
In aceastaperioadael l-a vizitat frecvent pe Sadoveanu.
ELa recitat 0 poezie de a Luiin iunie 1954, LaabsoLvire
~i a fost angajat de fatre revista ContemporanuL,apoi
de Gazeta uterara. tncepand din toamna Lui 1958 urmeazacursurile Facultatii de FiloLogiea Universitatii din
Bucuresti, insa renun~adupa doar un semestru. Poemul
sau ceLmai ceLebru,Moartea Caprioarei, apare in viata
Rornaneascain acest an.
In 1955-1956,Labis a scris opere Lirice. MuLtedintre
eLe,desi pubLicatein reviste, nu a facut parte din primuL
sau volum, PrimeLeiubiri care a aparut cu intarziere in
toamna anuLui1956. (La scurt timp inainte de aceasta,
eLa publicat 0 lucrare pentru copii, PuiuLde Cerb). UneLedintre aceste poezii au rarnasin manuscris, fiind, in
ceLedin urrna, publicate postum dupa 1962. In martie
1956,eLa tinut un discursLaconferinta nationala a scriitorilor tineri ~i ca pe tot parcursuLanuLui,a fost "uimitor
de productiv", a continuat sa scrie poezii ~i sa pubLice
In afara de ceLedin PrimeLeiubiri ~i se pregatea activ
pentru volumuLsau viitor.
Acctdentala, sinucidere sauasasinatpus LacaLede securitate, moartea poetuLuiLadoar 21 de ani a insemnat
o mare pierdere ~i durere.

Casa Memoriala

Simion Florea Marian

Locatie:

Suceava, Judetul Suceava

uzeul memorial Simion Florea Marian (1847 1907), folclorist ~i etnograf de renume international, membru al Academiei Rornane,este organizat In
casa care a fost cumparata ~i restaurata de el insusi.
Situata In centrul municipiului Suceava, cladirea
este una dintre cele mai vechi cladiri ale orasului, datand din secolul al XVIII-lea. A apartinut initial baronului Kapri, de La urmasii caruia Simion Florea Marian
a curnparat-o In 1884. Dupa cum scrie ~i pe 0 placa
mernoriala, casaa fost "ca~tigata cu condeiul" de catre marele etnograf si folclorist, fiind curnparata cu
banii proveniti din premiul care i-a fost acordat de
catre Academia Romanapentru lucrarea "Ornitologia
Poporana Romana" (In anul1883).
Casarnernoriala adaposteste 0 zestre memortalistica
~i docurnentara irnpunatoare, dispusaIn sase incaperi,
incepand cu expozitia rnemoriata, continuand cu spatiile rezervate etalarii unei ample colectii de obiecte
memorialistice, de epoca, ~i sfarsind cu cele destinate
studiului pentru cercetatori ~i specialisti In domeniu
(carte veche romaneasca~i straina, periodice-ziare ~i
reviste incepand cu sec. XIX, manuscrise,corespondenta, fotografii, documente personale, culturale, tstorice, harti, partituri muzicale etc.), insurnandaproximativ 20 000 de numere. Sunt reconstituite, cu ajutorul
exponatelor un interior vechi, autentic rornanesc.
Casa Memoriala a fost inaugurate ca institutie rnuzeistica In iunie 1974 si ofera vizitatorilor ambianta
de epoca In care a trait ~i a creat academicianul. r
Simion Florea Marian (1847-1907) a locuit aici din
anul 1884 ~i pana la sfarsttut vietii (1907), In perioada
cea mai fertila a activitatii sale.

Casa

Muzeul Solca

t.ocatie:

Solca, Judetul Suceava

asa muzeu Solca, situata pe drumul de acces spre

C
manastirile Arbore ~i Humor, este un monument
reprezentativ In ce priveste arhitectura traditionala
~icultura ~i civtlizatta populara bucovtneana.
Casa muzeu dateaza din secolul al XVII-lea~i este
monument de arhitectura poputara, reprezentanva
pentru zona etnografica Radauti. A fost deschtsa publicului In 1971, expunand obiecte originale specifice
unei tocuinte tarane~ti, dispuse In modfiresc, autentic.
Casa este de tip carnera-tinda-carnera cu foisor ~i
prispa lutuita. Bucataria are un cuptor traditional cu
vatra ~i plita, reconstituit dupa tipologia mijloacelor
de lncalzit din zona. Camera cea mare este organizata
dupa specificul traditional cu patul de zestre, culmea
pentru haine, laite de-a lungul peretilor ~i soba de
lncalzit. Este arnenajata In interior cu cuptor traditional, piese de port, textile, mobilier traditional de la
sfar~itul secolului al XIX-lea.

Casa Memoriala

Zaharia Stancu

Locatie:

Salcia, Judetul Teleorman

asa rnernoriala se ana chiar in centrul comunei,

langa prirnarie. Aceasta a apartinut, de fapt, surorii scriitorului, Lisaveta. Cladtrea a fost transforrnata
in casa rnemonata in 1994, expunand obiecte, documente si fotografii privind viata si activitatea poetului ~i romancierului Zaharia Stancu (1902 - 1974), iar
ac;_umgazduie~te ~i biblioteca cornunala.
In prima incapere a casei, primullucru care i~i atrage atentia este 0 caricatura a scriitorului, realizata de
I. Ross. Chiar pe peretele de langa sunt poze In care
Zaharia Stancu a fost imortalizat stand de yorba cu
femeile din Salcia sau ~inandu-l in brate pe nepotul
sau Tudor.

In a doua ~i ultima camera care II cornemoreaza pe

autor este reconstituit biroului acestuia. Pe acesta se
ana un suport de calimara din bronz, un cutit pentru
ascutit creioane, 0 placheta tot din bronz cu portretul lui ~i 0 mapa. "Cutitul este primit de la scriitorul
rus Leonid Leonov, iar suportul de ciilimarii $i mapa
au ambele insemnele buinitei. Se spune ecl bufnita
ii purta noroe lui Zaharia Stancu", explica Cornelia
Olteanu, bibliotecara comunei. Aceasta invita toti vizitatorii sa semneze in cartea de oaspeti a casei memoriale ~i, astfel, ai ocazia sa iei loc chiar pe scaunul
de pe care Zaharia Stancu a scris, poate, una dintre
marile sale opere.

Zaharia Stancu (n. 5 oetombrie 1902, Salcia, judetul

Teleorman - d. 5 deeembrie 1974, Bucuresti) a fost

un scriitor roman, autor, director de teatru, jurnalist,

poet proletcultist ~ipublicist.
Dupa ce a abandonat scoala la varsta de 13 ani, a
lucrat In diverse meserii pana in 1919, cand si-a continuat studiile de literatura ~i filosofie la Universitatea
din Bucuresti. Dupa absolvire, a devenit jurnalist. In
1932 a publicat revista Azi ~i, in 1937, ziarul democratic iutnea tomimeascii. Ambele publicatti au fost
interzise de regimul fascist. Ca atare, lui Stancu i s-a
interzis sa mai publice. In calitatea lui de jurnalist a
fost inchis inainte de eel de-a I Doilea RazboiMondial.

In 1946 a devenit directorul Teatrului National din

Bucuresti, post pe care t-a ocupat pentru mai bine de
20 de ani.
Afost membru al Academiei Rornane ~iPresedinte al
UniuniiScriitorilor din Romania.
A ca~tigat Premiul de Stat pentru literatutii, iar in
1971, a primit premiul Gotfried von Herder din partea
guvernului austriae.
Romanulsau Descuit, care ,,0 parcurs g/obul cu sandale de aut", asa dupa cum ii placea autorului sa spuna, este cel mai tradus roman romanesc din toate timpurile, fiind tradus in 24 de limbi pana in 1988, printre
altele, extstand 0 traducere ~iin limba japoneza.

Casa Muzeul Memorial

Mihai Radot

Locatie:

Bogdana, Judetul Teleorman

xpune obiecte, documente ~i fotografii privind

viata ~i activitatea scriitorului-erou Mihail Radoi
(1893 - 1917), cazut In primul razboi mondial, dar ~i
obiecte privind istoria ~i etnografia locala.
Casa mernoriala, devenita ulterior Muzeu Memorial,
a fost Infiin~ata In 1980, sub egida societatii culturale
Desteptarea, de catre ing. Radoi Dumitru, In memoria
eroului poet ~i a celorlalti eroi rnorti In cele trei mari
conflagratii europene ~i mondiale.
Se afla In partea de sud-est a comunei, langa Lacul
Ratund, la 250 m din soseaua principala, pe strada ce
poarta numele eroului.
Cladirea a fost construita In 1973-1978 si a suferit
avarii la seismul din 1977 ~i 1987. La parter, are trei
sali cu 300 exponate, dintre care: 0 sala cu tehnica
militara rnuzetstica, obiecte care au apartinut eroului, 0 sala cu nurmsrnatica, arheologie, literatura ~i
inventica, medalii ~i tabele cu eroii din comuns ~i

judet. Muzeul detine In inventarul sau ~i 0 filrnoteca

cu fotografii din timpul revotuttet, a mineriadelor ~i
a diferitelor rnanifestari nationale de la Cluj-Napoca,
Alba-Iulia, Badacin ~i altele, 0 fonoteca cu lnregistrari
ale nonagenarei Vasilica Radoi (n. Culcea), precum ~i
diapozitive color. De asemenea, car~i vechi cu fotocopii dupa acestea, precum ~i copii dupa documente ~i
car~i din Biblioteca Academiei Romane, multe In legatura cu istoria milenara a satului Bogdana, istoria
Bisericii si istoricul scolii acestuia.
Muzeut' cOlaboreaza cu Muzeul Militar Central Bucuresti, Muzeul de Istorie din Alba-Iulia, Muzeul de lstorie al Judetului Teleorman, Muzeul de Arheologie din
Comuna Dragusani ~i altele.
La 13 octombrie 1993, In incinta muzeului, a avut
loc comemorarea a 100 de ani de la nasterea eroului poet ~i cercetas, sergent de artilerie Mihail Radoi,
mort In primul razboi mondialla varsta de 24 de ani.

Casa Memoriala

Dositei Obradovici

Locatie:

Ciacova, Judetul Tirnis

A-

n Localitatea Ciacova, pe strada care astazt Ii poarta

numele, se afla casa memortata Dositei Obradovici.
PLacile comemorative ~i chipul in bronz al scriitorului
sunt instaLate pe tatada casei in care s-a nascut.
Dositej Dimitrije Obradovic (n. 17 februarie 1742,
Ciacova - d. 1811, Belgrad) a fost un calugar, scriitor
~i traducator sarb, un mare iluminist care a influentat
putemic cuLtura sarba prin scrierile sale, nascut in Banat in localitatea Ciacova, dintr-o familie de sarbi. De
mic a invatat atat limba sarba cat ~i limba rornana.
Dupa moartea parintilor, ramane in grija unchiului
care vrea sa-l faca preot. Tanarul viseaza insa sa
ajunga monah ~i asa ajunge sa fuga cu un calugar
caLator spre Turcia. Este insa prins ~i in tors acasa,
iar mai apoi trimis LaTimisoara. Dupa numai un an
fuge din nou ~i ajunge, in august 1757, La manastirea Novo Hopovo. Aici devine diacon ~i ia numele de
Dositej (Dositei) .

Ramane La manastire pana in 2 noiembrie 1760,

cand porneste spre Zagreb. Era doar inceputul unui
periplu de mai bine de 45 de ani prin intreaga Europa. A calatorit prin Albania, Dalmatia, Corfu, Grecia,
Ungaria, Turcia, Franta, Rusia, Anglia, Italia. Se reintoarce ~i in Romania ~i, pentru 0 perioada de timp,
devine profesor la la~i. Pleadi apoi spre Germania,
Polonia, Austria.
Pe Langa lim bile sarba ~i romana cu care a crescut, Obradovici mai inva~a 0 __sumedenie de limbi ~i
dialecte pe care le ~i preda. Inva~a greaca veche ~i
moderna, latina, germana, engLeza, franceza, albaneza, italiana.
in 1806 se muta in Serbia, iar doi ani mai tarziu
infiin~eaza "Marea Scoala" din Belgrad care va deveni
apoi Universitate.
Obradovici a murit in 1811 LaBelgrad, dupa aproape
5 decenii de peregrinari prin Lume

OMAGIU MARELUI SCRIITOR IlUMI 1ST SiRB

DOSITEI OHRAOOVICI
f7~2

1811

CU PRIUJIJI. CqHEffOIlARII
.A 150 ANI DE LA 110APTA .sA
MIA
AI[

Casa Memoriala

Nikolaus Lenau

Locatie:

Lenauheim, Judetul Tirnis

asa MemoriaUi Nikolaus Lenau a fost infiin~ata in

anul1932. Cladirea care gazduie~te muzeul a fost
construita in anull775, azi fiind declarata monument
istoric. Este casa unde in anul 1802 s-a nascut poetul
Nikolaus Lenau.
Sunt expuse aiei, in 8 carriere, manuserise, car~i,
decupaje din presa vremii, fotografii, tablouri, busturi, copii xerox etc., toate amintind de viata ~i activitatea lui Nikolaus Lenau.
Nikolaus Lenau, nascut Nikolaus Franz Niembsch von
Strehlenau, (n. 25 august 1802 in Csatad.comitatut Timis, azi Lenauheim, judetul Timi~ - d. 22 august 1850

la Oberdobling bei Wien, Austria), a fost un important

poet romantic austriac.
Dupa ce si-a petrecut tineretea in Ungaria (Pesta,
Tokaj ~i la Pojon), a plecat la Viena unde a studiat
intre 1822 ~i 1832 jurisprudenta, filozofia, agronomia
~i medicina, dar nu si-a dat doetoratul.
A trait dintr-c rnostenire consistenta, ea seriitor liber profesionist. Din 1832 pana la 1844 a dus 0 via~a
tihnita, impar~ita intre Viena ~i Schwaben. A rupt mai
multe logodne. Ultimii sase ani de via~a i-a petrecut
intr-un ospiciu.
Operele sale au fost publicate post mortem in 1855.

Casa

Muzeul Dr. Karl Diel

t.ocatte:

Jimbolia, Judetul Tirnis

asa mernoriata Dr. Karl Diel a fost inaugurata la

data de 11 august 2000 cu ocazia celei de-a treia
edi~ii a sarbatorii "Zilele Jimboliene" prin efortul comun al Prof. Dr. Pia Branzeu (stranepoata lui dr. Karl
Diel) ~i a Primariei orasului Jimbolia.
Personalitate marcanta a Jimboliei ataturi de pietorul Stefan Jager, Dr. Karl Diel (1855 - 1930) a fost medie chirurg, director al Spitalului din Jimbolia. A efectuat peste 50.000 de Interventii ~i operatii. Incepand
cu 1896, cand ia fiin~a Spitatql orasenesc din Jimbolia,
conduce sectia de chirurgie. Intre 1920 . 1928este director al spitalului, dar conduce ~i un sanatoriu privat.

&

in 1940, Colegiul Medicilor din Banat ~i populatia

Jimboliei au ridieat 0 statuie In memoria lui.
Dupa 0 statistica din Arhivele Institutului de Medicina Timisoara rezulta ca pana In anul 1911 la sectia
de chirurgie a Spitalului orasenescJimbolia s-au efectuat: 999 operatf craniene, 1429 operant abdominal,
774 operatii la membre, 557 operatii lombosciatice.
in toamna anului 1919, la evacuarea partiala a Spitalului Militar din Tirnisoara, cazurile chirurgicale au
fost transferate spitalului din Jimbolia ~i incredintate
medicului chirurg Karl Die!.
Pentru activitatea sa medicala ~i cetateneasca este
decorat de regele Ferdinand cu Steaua Romiuiie! In
grad de comandor. 0 statuie a acestei personalttati
se afla In rata Primariei, iar un bust se ana In incinta
spitalului orasenesc, care Ii poarta numele.

Casa Memoriala

Bela Bartok

Locatie:

Sannicolau Mare, Judetul Tirnis

asa Memoriala Bela Bartok - In rnaghiara Bartok

Bela Ernlekhaz- este un mic muzeu ce adaposteste
artefacte ce au apartinut compozitorului. Casaa fost
redecorate pentru a reflecta epoca ~i atmosfera In
care a trait compozitoruL Prezinta publicului vizitator
panouri ~i vitrine cu fotografii ~i documente originale
privind viata ~i activitatea compozitorului Bela Bartok
(1881 - 1945), nascut In acest oras.
Pianist ~i compozitor de renume mondial care a dus
numele Rornaniei pe toate meridianele lumii, ilustru
Inca necunoscut In tara de bastina, Bela Bartok a vazut lumina zilei la 25 martie 1881, la SannicolauMare.
Inca de mic, a manifestat inclinatii spre muzica, iar la
varsta de noua ani compune prima sa opera, "Valurile
Dunarii". Scoala 0 face la Sannicolau Mare, Oradea,
Bistrtta, Bratislava ~i Budapesta. In 1903 si-a finalizat
studiile ~i a sustinut primul sau concert In orasul natal.
Ca 0 recunoastere In domeniul muzicii, In 1907 a devenit profesor la Academia de Muzica din Budapesta.
De-a lungul vietii, Bela Bartok a manifestat un interes deosebit pentru foldorul rornanesc. Astfel, lncepand din 1909, se va ocupa intens de culegerea cantecelor populare rornanesti ~i ale altor nationalitati.
Pasiunea pentru foldor a facut ca Bela Bartok sa se
apIece foarte mult spre acest domeniu, reusind sa culeaga, transcrie ~i dasifice peste 10.000 de melodii
populare, mai mult de 0 treime dintre ele fiind rornanesti. Rodul muncii lui sunt cotecttile "Cantece populare rornanesti din Comitatul Bihor", In 1913, "Cantece populare din Maramure~", In 1923, "Melodien der
RumenischenColinde", In 1935, .Dialectul muzical al
rornanilor din Hunedoara". Unele dintre aceste colec-

tii au fost traduse ~iIn limba engleza, dar au fost folosite ~i ca material pentru opera sa strnfonica.
Pe langa cornpozitttle sale, Bela Bartok a devenit
celebru ~i ca virtuoz al pianului. Numai intre anii
1922-1936 a sustinut peste 40 de concerte In erase
din Transilvania, Banat ~i Bucuresti, din programul sau
facand parte ~i piese inspirate din muzica populara
rornaneasca,
In 1940, Bela Bartok emigreaza In America. $i peste
Ocean, el isi continua cariera de compozitor ~i pianist.
In 26 septembrie 1945 moare, 0 boala nerniloasa currnandu-i firul vietii. A fost inrnorrnantat la New York.

In ciuda celebritatii saLeinternationale, putini sunt

rornanii care au auzit de BeLaBartok. ~i mai putini sunt
cei care stiu ca s-a nascut LaSapnicoLauMare. (oncetatenii sai nu l-au uitat Insa. In momentuL de fa~a,
intr-una din salile (asteLului Nako functioneaza un
muzeu dedicat personalitatii Bela Bartok. Manuscrise
~i insernnari aLemareLuicompozitor sunt expuse LaLoc
de cinste. Nu lipsesc nici fotografii cu Bela Bartok din

diferite momente aLevietii. Este feluL locaLnicilor de

a-i aduce un omagiu unuia dintre cei mai mari muzicieni din Lume. Sernnaturile Lasateacolo dernonstreaza
ca vaLorile Romaniei sunt In continuare apreciate mai
muLtIn afara tarii. DinAmerica, Asia, Orient, student!
sau profesori Ladiferite institute de rnuzica au venit
pe urmeLe lui Bela Bartok, din SannicoLau~i pana In
New York, acolo unde si-a trait uLtimii ani din via~a.

Casa Memoriala

Stefan Jager

Locatie:

Jimbolia, Judetul Tirms

uzeul este dedicat vietii ~i activitatii pictorului

Stefan Jager (1877 - 1962). Este construit pe locul
fostei Case Memoriale, cu sprijin financiar al Ministerului Culturii din Landul Bavaria - Germania.
Deschiderea oficiala a Muzeului Stefan Jager (noua
constructie) s-a realizat la data de 4 aprilie 1996.
Cladirea are 5 incaperi structurate astfel: 0 sectie de
etnografie, 0 sectie de arheologie, 0 camera cu fotografii ale personatitattlor jimboliene, 0 sala de sedinte, 0 camera svabeasca si un coridor luminor destinat
expozitillcr care au loc CU diferite ocazii In Jimbolia.
Atelierul pictorului a ram as neschimbat ~i cuprinde,
pe langa obiecte ce au apartinut pictorului, 11 lucrari
In ulei, acuarele ~i schtte.
Conditiile moderne oferite de muzeu Il fac un loc
predilect de organizare a unor expozttli diverse, lansari de carte, simpozioane etc.
~tefan Jager (germans Stefan Jager) (n. 31 mai 1877,
Cenei - d. 16 martie 1962, Jimbolia) a fost un pictor
roman de etnie gerrnana din Banat, supranumit ~i "pictorul svab", cunoscut pentru picturile sale care descriu
istoria, viata, traditiile si obiceiurile svabilor banateni.
La varsta de 12 ani,
1889, a fost dat la scoala privata pentru baie~i "Franz Wieszners" din Timtsoara. 4
ani mai tarziu a mers la liceu in Seghedin (1893-1895)
unde si-a descoperit pasiunea pentru picture.
La varsta de 18 ani merge la 0 scoala de arta din
Budapesta, unde studiaza ~i este influentat de pictori
fairnosi precurl} profesorul Ede Ballo, Greguss sau Bertalan Szekely. In aceea~i perioada tatal lui Stefan se
imbotnaveste foarte tare ~i nu mai poate sa-l sustina
financiar pe acesta. Pentru a-si putea continua studii-

In

Ie, Stefan gase~te 0 slujba de tutor la 0 familie bogata

din Budapesta.
Primele picturi i-au fost cerute de galerii privata
"Almasy" din Budapesta, unde motivele religioase,
natura statica ~i peisajele lui Jager se dovedesc foarte
cautate. Mai departe primeste diferite comenzi pentru icoane ~i altare din orasele Arad, Jazowa, etc.
La lnceputul secolului 20, Jager era deja bine cunoscut. In 1906 picteaza prima sa mare lucrare, "Colonizarea svabilor" (Die Einwanderung der Schwaben).
Lucrarea a fost cornandata de satul banatean Carpini~
(atunci Gertjanosch). Svabf de aici au strans bani
intr-o cheta pentru plata lui. Succesul acestei lucrari
Ii aduce lui Jager 0 a doua cornanda de la Carpini~.
Pentru aceasta lucrare lnsa, intreprinde 0 catatorie
In Germania unde viziteaza numeroase localitati, mai
ales Ulm, Stuttgart si NUrnberg, pentru a observa obiceiurile ~i costumele populare ale stramositor svabilor
bana~eni.
Odata cu terminarea studiilor In arte, Jager intreprinde ~i alte dilatorii, In Germania, Austria ~i Italia.
Totusl, In 1910 decide sa se stabileasca definitiv In
Banat, la Jimbolia, localitate mare ~i irnportanta a
svabitor banateni (atunci numita Hatzfeld). Va petrece restul vietii aici. Intre 1914-1918 merge la razboi ~i
lupta pe frontul din Dalmatia. Dupa razboi se intoarce
la Jimbolia.
Cu timpul devine faimos In Banat, unde i se duce
numele de "pictorul svab". Stefan Jager se stinge din
viata pe data de 16 martie 1962 ~i este inrnorrnantat la
Jimbolia, langa mama sa Magdalena, decedata In 1927.
Jager nu a fost niciodata casatorit ~i nu a avut urmasi.

Cuta

Maldarescu (I.G. Duca)

Locatie:

Maldare~ti, Judetul Valcea

mpunatoare prin masivitatea zidurilor, cula a fost

Irescu,
construita in anul 1812 de catre Gheorghita Maldachiar daca din Inscriptia de pe peretele etajului se poate descifra 1827, acesta fiind anul executarii
stucaturilor.
Constructia de forma dreptunghiulara, cu un iesind
in partea de vest, este atcatuita din parter si doua
etaje. Parterul prezinta caracteristicile cutei, fiind
prevazut cu 0 u~a de acces din lemn de gorun masiv,
comuna beciului ~ipartii Locuitea cuLeisi cinci ferestruici inguste ce par niste metereze. Aicise vad stalpii
enormi din lemn care sustin grinzile masive. Remarcata pentru decorul deosebit de autentic, aceasta Incapere a fost folosita foarte des In productiile cinematografice, aici turnandu-se fiLmede referinta ca: "Nelnfricatii", .Drumul OaseLor", .Jancu Jianu - HaiducuL".
EtajuLIcuprinde 0 incapere mare, iatac ~i0 sala, iar
la etajul al ll-lea doua odai, 0 incapere mai mica ~iun
vast cerdac aLcarui tavan este Impartit In trei registre, avand fiecare Lamijloc cate un rnotiv decorativ.
Se poate observa varietatea si frumusetea sobelor
cu gura de incarcare intr-o camera ~isobain alta, cu
modele diferite de La0 Incapere Laalta ~i care sunt
m~rturii vii ale artei unui mestesug de mult apus.
In 1910 l.G. Duca, lndragostit de pitorescul locului, Inca de pe vremea cand fusese numit judecator
la ocoLulHorezu, aftand ca cele doua constructii sunt
nelocuite, cumpara Ji hotara~te sa-~i construiasca In
apropiere 0 modesta casa de vacanta. Tot el este si
cel care, prin pasiunea lui pentru traditie ~i autentic, incearca sa amenajeze interiorul culei Maldarescu
intr-un mod cat mai original. Astfel, aflarn ca la 1912

"pe tavanuri sunt soanzurate tot felul de candele de

argint ?i caldaru?i de Drama din care attirnii flori; pe
pereti sunt tnsirate tarturii lucrate de tiirani, icoane vechi adunate de pe la batranii satelor, prosoape,
crud, sfesnice cumpiirate de prin balciur! indepiirtate; pe jos ~i pe scaune sunt tntiose intr-o neregula
placuta tot tetu! de secane, tiiicere ~i covoare vechi",

Astazi, intrucat majoritatea acestor obiecte au disparut, se incearca organizarea unei expozitf permanente care sa pastreze In linii mari aceeasi tendinta
de la Inceputul secolului.
"

Casa Memoriala

I.G. Duca

Maldare~ti, Judetul Vatcea

upa cumpararea In 1910 a culei Maldarescu, I.G.

Duca Ii adauga In 1912 casa de alaturi pentru a
fi folosita drept casa de vacanta - astazi muzeu memorial, iar mai tarziu, In 1930, 0 cladire mai mica in
capatul parcului - astazi cuprinde birouri, atelier de
restaurare.
Proiectul este facut de arhitectul Alexandru Stefanescu, fiind proiectata in forma de "L" cu parter.Jntre
anii 1974-1975,tencuielile ~i acoperisulsunt restaurate,
iar instalatia electrica reparata. In 1994se intervine din
nou asupraacoperisului, fiind acoperit cu tabla, salvand
astfel cladirea de la distrugerea din c~auza
precipitatiilor
~i a fenomenului de i'nghet-dezghet. In aceeasiperioada
se restaureaza~i amenajeaza parcuLatat din curtea culei, cat ~i din spateLecasei Duca.
Actuala constructie reflecta, prin dimensiuni ~i
amenajare, bunul gust ~i modestia unui om care, desi
ajuns prim ministru, a reusit sa pastreze in tot ce a
facut sirntul masurii.
I.G. Duca, om politic de 0 remarcabila vaLoare,
teoretician aL liberaLismului si sustinator al ideii de
progres, avea sa cunoascauncidintre cele mai spectaculoase ~i meritate cariere politice: deputat in parlament la 26 de ani, ministru La38 de ani si prim ministru la 54 de ani.
Nascut la 20 decembrie 1879 la Bucuresti, a urmat
clasele primare ~i primele doua clase de liceu In particular, dupa care a urmat Colegiul Clasic "Cantemir
Voda". Cursul superior II continua la Liceul "Sfantul
Sava", mentinandu-se intre fruntasi. In iunie 1897i'~i
ia bacalaureatul, iar in toamna aceluiast an pleaca La
Parispentru studii universitare, lnscriindu-se LaFacuL-

tatea de Drept. Teza de doctorat, pe care studentuLI.

G. Duca a prezentat-o la Paris comisiei, "Societatile
Cooperatiste din Romania", a impus prin noutate,
~iprin maniera de abordare.
Intors In tara, la recomandarea lui Ion I. C. Bratianu
este numit ajutor de judecator LaOcoLuLValcea, PLasa
Horezu, la 20 decembrie 1902, exact in ziua in care
irnplinea 13 de ani. Au urmat patru ani de activitate la
Casa Centrale a Cooperattei din Bucuresti in calitate
de subdirector.
AnuL1907coincide cu momentul intrarii sale in viata
politica in randul Partidului National liberaL, pe ListeLecaruia candideaza pentru prima oara ~i este ~i aLes
ca deputat In Parlamentul Rornaniei.
Izbucnirea primului razbot mondial a marcat punctul
de cotitura pentru activitatea potitica a lui I. G. Duca,
care devine Ministru al lnstructiunii Publice ~i CuLte,caIitate care i-a permis sa ia parte LanegocieriLeprivind
TratatuLde ALiantace aveasafie semnat cu Antanta.
Dupa ce, la sf~r~ituLrazboiului, timp de un an a fost
Ministru al AgricuLturii, In 1922 PartiduL NationaL liberaL i-a incredintat Ministerul Afacerilor Externe. In
acelasi an a fost convocata, la Lausanne, La20 noiembrie, 0 conferinta de pace cu Turcia, unde se punea
din nou problema Stramtorilor,
Cea mai irnportanta prevedere a acestui tratat, la
care I. G. Duca si-a adus 0 contributie rernarcabila, a
fost recunoasterea frontierelor consacrata prin tratatele din 1919-1920.
Dupa lnstructiunile Publice ~i Culte, Agricultura - Domenii, Externe, a devenit In 1927 titularul Ministerului
de Interne, lnsa pentru scurt timp. Moartea lui lonel

cat

Bratianu, la putin timp dupa regele Ferdinand, a facut

ca Partidul Nationat Liberal sa-i incredinteze presedin-

tta lui Vintila Bratianu intr-un moment dificil, cand liberalii I~iIncepeau 0 lunga ~igrea pertoada de opozitie.
Revenirealui Carolal ll-lea parea sa distruga tot capitalul politic alliberalilor, cu atat mai mult cu cat presedintele partidului luase atitudine ferrna, iar I. G. Ducase
solidarizeaza cu acesta, rostind celebra fraza "sa mi se
usucedreapta de i-o voi fntinde aventurietutui,"
Figura proeminenta a vietti noastre publice, de

cinste exernptara, cu 0 lnalta con~tiin~a a raspunderii, 0 respingere organica a tot ceea ce lnsemna trafic
al intereselor statului, I. G. Duca este numit, dupa

moartea lui Vintila Bratianu, la 14 noiembrie 1933,

de catre rege, sef al guvernului, care sub 0 aparenta
impaciuttoare ascundea ideea razbunarii.
Prilejul nu a intarziat sa apara. La7 decembrie 1933,
In sedinta de Cabinet, majoritatea guvemantilor; chernati sa-~idea votul pentru dizolvarea Mi~cariiLegionare, s-a opus. Procedura fireasca ar fi fost ca regele sa
semneze un decret regal de dizolvare, Insa el a refuzat
trecand aceasta sarcina In cornpetenta lui I. G. Duca,
In calitate de prim ministru. Prinacest raspuns negativ,
regele a deviat furia Legiunii asupra lui Duca, care-t
facea raspunzator pentru toate hotarartle guvernului.
Consecintele nu au Intarziat sa apara. in seara zilei
de 29 decembrie 1933, pe cand se intorcea de la Pele~,
dupa 0 audienta la rege, la iesirea din gara Sinaia, I. G.
Duca a fost asasinat de trei legionari. Respectandu-i-se
dorinta testarnentara ~i,asa cum reiese din registrul de
la CimitirulBelu, la 6 mai 1934, rama~itele pamante~ti
au fost aduse In judetul Valcea, aproape de Maldare~ti,
la biserica de la Ursani, unde se odihnesc ~iazi.
Valceniiau incercat sa-i perpetueze amintirea ridicandu-i, un an mai tarziu, 0 statuie chiarIn centrul orasului,
pe loculunde se afla azi statuia luiMirceacel Batrandin
parcul cu acelasi nume, iar bulevardul Calea lui Traian
s-a numit intr-o vreme chiar bulevardul I. G. Duca. Se
pare Insa ca timpul a fost necrutator: In perioada venirii
legionarilorla putere statuia a fost dernolata, iar bulevardul si-a recapatat vechea denumire.
Doar maldare~tenii mai pastreaza, plini de nostalgie, amintirea celui pe care un mare istoric spaniol
Francisco Veiga avea sa-l caracterizeze ca fiind "ultimul zoon politikon 01 romiuutor",

Casa Memoriala

Anton Pann

Locatie:

Ramnicu Vatcea, Judetul Vatcea

asa care adaposteste expozitia

Anton
C
Pann este un monument de arhitectura urbana,
construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, avand
rnemoriala

foisor ~i pivni~a.
Expozitia a incercat sa puncteze peregrinarile pe
meleagurile Valcii, datand din anii 1826-1828, 18361840, ale celui ce a rarnas In constiinta urmasilor
drept .fiul Pepelei cel istet ca un proverb" ~i care
a fost "dascal de musichie" la scoala organizata pe
langa Episcopia Ramnicului.
Casa-muzeu a fost translate pe 0 distanta de 37 metri, de pe amplasamentul ei initial, odata cu modernizarea ~i reamenajarea teritoriala.

Expozitia a fost arnenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste Iocuinte de targ de la mijlocul
secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de
mobilier (divan, biblioteca, rnasa, scaune), obiecte
decorative din cositor, atama, alpaca ~i portrete ale
unor personalitatt din epoca: printre care cel al rnaicii Meletina, stareta manasttrtt Dintr-un Lemn ~i tipograful Ion Popovtci, care au avut legaturi cu viata ~i
opera scriitorului.
In a doua incapere a expozttiet este prezentat un
interior In care se afla mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentitnd legatura pe care Anton
Pann a avut-o cu acest colt de ~ara.

In ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari

muzicale, culegeri de folclor, poezii ~i povestiri ale Lui
Anton Pann. (Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Fabule ~i istotioare, Bucuresti, 1841, Povestea Vorbei, Bucuresti,
1847, Nastratin Hogea, Bucuresti, 1853 etc.), scotand
In valoare activitatea sa tipografica ~i literara.
Anton Pann (1794, Sliven Bulgaria - 1854, Bucuresti)
s-a refugiat In 18121n Bucuresti, iar In 1827 a fost numit profesor de muzica bisericeasca la Seminarul din
Rm. Valcea. Indragosttt de nepoata staretei de la manastirea Dintr-un Lemn a fugit La Brasov, Aunde cei doi
tineri s-au casatorit La biserica din Schei. In acest timp
a avut Loc ~i schimbarea numeLui inittal, care a devenit Antonie Pantoleon ~i mai apoi, mai scurt, Anton
Pann dupa cum este red at In tipariturite vremii. Din

1828, revenit La Bucuresti a desfasurat 0 activitate de

profesor de rnuzica ~i de tipograf avand atelierul sau
propriu, unde au fost editate toate lucrarile sale Literare ~i muzicaLe.
Dupa victoria revolutiei In Tara Rornaneasca, la 29
iulie 1848 In ParcuL Zavoi din orasul Rm. Valcea, Anton Pann a participat alaturi de oficialitatite orasului, La
ceremonia organizat cu prilejul "sfintirii stindardelor
libertatii nationaie dupa noua constitutie", cand s-a
cantat pentru prima oara rnarsul revolutionar .Desteapta-te rornane", pe versuri de Andrei Mure~anu, a
rui muzica 0 compusese, adaptand melodia cantecului
"Din sanut maicii me le" . Acest moment a reprezentat
prima intonare a viitorului Imn de Stat al Romaniei, petrecut In gradina Zavoi a orasului Ramnic.

ca.-

Cula

Greceanu

I
~-

Locatie:

Maldare~ti, Judetul vatcea

ula Greceanu a pastrat acest nume lntrucat in

timp a trecut prin zestre de la familia Maldarescu
la familia Greceanu.
Irecand peste legenda care atribuie construirea
acestui edificiu unuia dintre capitanf lui Mihai Viteazul - Tudor Maldar - argumentele istorice dateaza constructia catre sfarsitut secolului al XVIII-lea, cand ar
fi fost fie recladita, fie ridicata din temelii de "jupdn
Gheorghe Miildiirescu ~ijupdnita ego Eva".
Sunt prezente cateva indicii ale stilului brancovenesc: ferestrele pivnttei lucrate in piatra traforata,
cele doua cerdace cu arcade ~i boltile de penetrare
din incaperea de la etajul I care intaresc aceste afirrnatfi. Accesul pentru vizitator se face pe 0 u~a din
stejar terecata ~i continua cu 0 scara din lemn pana la
primul etaj. Zidul exterior al casei scarf este strapuns
de doua guri de tragere pentru apararea intrarii.
La etajul " din pridvorullarg deschis spre miazazi, se
intra intr-o incapere de dimensiuni reduse de unde, cu
ajutorul unei scart mobile, se putea ajunge in locul cel
mai sigur in caz de primejdie, adevarata ascunzatoare
a cladirii, de foarte mici dimensiuni ~i prevazuta doar
cu 0 mica ferestruica. Tot la etajul , se mai afla 0 incapere, fosta camera de primire, din care se trece intr-o
alta camera sustinuta de bolti, unde pictorita Olga Greceanu a imortalizat in fresca imagini din trecut, oferind
posteritatii portretele celor din familia Maldarescu, luand ca model tabloul votiv al bisericii din apropiere.
La etajul al ll-tea se afla un frumos cerdac deschis
prin arcade trilobate, iar in partea de nord se gasesc
doua camere amenajate intr-o perioada recenta pe
locul unde fusese candva un pod.

Ca 0 particularitate a constructiei care 0 situeaza

printre cele mai vechi de acest tip din tara, la Cula
Greceanu pivnita nu cornunica cu etajul. Aceasta
prezinta avantajul ca, in caz de primejdie, restul ansamblului era izolat, dar ~i dezavantajul ca, fiind usor
adancita in pamant, ferestrele ~i cerdacul de la etaj
puteau fi mai usor accesibile raufacatorilor.
Incepand din 1967, Cula Greceanu, restaurata, a
fost deschisa publicului vizitator, iar in prezent expozitia de baza organizata in interior incearca sa tlustreze, prin intermediul unor piese, atmosfera de la
curtea unui boiernas oltean.

Ministerul Dezvoltarf Regionale ~i Turismului

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional
Str. Apolodor, nr.17, Bucuresti, Sector 5
Telefon: 0372.11.40.09
Email.:info@mdrt.ro
www.mdrt.ro

Directia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism

Organismul Intermediar pentru Turism
Bdul. Dinicu Golescu, nr.38, Bucuresti, Sector 1
Tel.: 0372.14.40.00, fax.: 0372.14.40.01

Beneficiar: Asociatia Centrul Ecologic Green Area

Comuna Bulbucata, Sat Bulbucata, Jud. Giurgiu
Tel.: 0723.17.21.00 ; Fax. 031.817.52.35

Investim in viitorul tau!

Proit setectat In cadrul Programuluf Operational ~ional

~i co-Iinantat de Unfunea Europeana prin Fondul European pentru Oezvoltare ~ionala.

Case memoriale in tara noastra

Asociatia Centrul Ecologic GREENAREA
iunie 2011
Contlnutul acestui material nu reprezfnta In mod obligatoriu pozitia oficlalii
a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.

www.inforegio.ro