CAPITOLUL VII Concluzii - contributii aduse prin lucrare fn cele ce urmeazi se prezinta principalele concluzii si unele comentarii legate de cercetirile efectuate de autorul lucrrii in domeniul aliment&rilor cu ap’ a bazinelor de inot, intr-o prim& etap& s-a efectuat o analizd bibliograficd aprofundat’ asupra preocupitrilor existente atat in tar cat si pe plan mondial privind tema abordat4, iar lista lucr&rilor intocmita de autor prezentat& in finalul lucrarii, reprezint& un ajutor real in informarea celor care doresc si abordeze aceast4 problematic. Studiile teoretice, analizele si cercetiirile de laborator efectuate in cadrul lucrrii (peste 1600 de analize si determinari in laborator si pe teren), prelucrarea gi interpretarea rezultatelor obfinute pe baz experimentald si modelare matematicd original& conduc la urmitoarele concluzii: A. S-au precizat problemele ridicate de calitatea apei in bazinele de inot. Pentru calitatea de “ap potabil&” a apei din bazinele de inot s-au stabilit factorii de degradare ai calit&tii apei, impactul acestora asupra inotatorilor gi s-au efectuat analize curente a apei din majoritatea piscinelor din municipiul Jasi. hs Factorii de degradare ai calitatii apei sunt: mediul inconjurator, fnot&torii si produsele chimice introduse in procesul de tratare. S-a stabilit ci inotatorii sunt principalii agenti de degradare ai calitafii apei prin aportul de agenti patogeni. 2. Riscul imbolnavirilor datorate apelor contaminate din piscine merge de la o simpla iritare a mucoaselor p4na la boli ce pot provoca moartea. Toate bolile hidrice se pot transmite prin apa piscinelor publice datorita faptului cd apa “circula” fara voia noastra prin gura. 3. Calitatea apei rezultaté fn urma analizelor chimice, biologice, bacteriologice, parazitologice (aproximativ 50 % din probe contin agenti patogeni) la o serie de piscine publice comparat& cu normele de calitate prevazute pentru piscine, si cd probabilitatea de imbolnavire prin imbaiere care poate ajunge la 95 %, demonstreaza oportunitatea lucrarii. 4, Sunt prezentate mai multe procedee de alimentare cu apa a bazinclor de fnot: - procedeul umplere - golire la intervale prestabilite (1 - 5 zile); - alimentarea continua de la refea sau alt sursa (rauri); - alimentarea cu api a bazinelor cu circuit inchis. Atat din punct de vedere economic ct gi igienic se recomanda recircularea gi tratarea apei din bazinele de fnot. Lucrarea prezint& studii si cercetari asupra modului de: - circulaie a apei in bazinele de tnot cu circuit inchis si - tratarea si dezinfectarea apei recirculate. B. Aplicarea corect& a recircularii apelor din piscin& necesit cunoasterea cat mai exacté a modului de degradare gi circulatie a apei in bazin. 1 Pentru efectuarea studiilor si cercetirilor asupra circulafiei apei, pentru inceput s-a stabilit distributia factorilor de degradare in volumul de apa. 108Din 10 esantioane de ap& recoltate din bazin de la diferite adancimi din bazin a rezultat c& distributia germenilor pe adancime este diferentiald astfel (fig. 3.1): colii fecali se gisesc in numéar relativ constant in tot volumul piscinei, numarul colilor totali si germenilor totali crese spre suprafat, stafilococii se gisesc la suprafata apei. Produsele cosmetice, secretiile (bucale, genitale, mucus) se gasesc la suprafati unde constituie un suport in care agentii microbieni sunt protejati contra actiunii sterilizantului. Eliminarea total si in mod continuu a filmului superficial este singura posibilitate care ni se ofer’ pentru a micgora riscul contaminarii. Solutia de evacuare a apei prin fundul piscinei, utilizat’, este gresiti intrucdt duce la concentrarea la suprafata a deseurilor umane. 2. Pentru studiul circulatiei in bazin s-au efectuat cercetéri pe model la scari redus’ si modelarea matematic’ a fenomenului, S-a aplicat criteriul de similitudine Reech Froude pentru determinarea sc&rii modelului iar studiile s-au axat pe o analiz& cantitativa a fenomenului prin urmfrirea curentilor formati si o analizd calitativa prin introducerea nofiunii de calitate a amestecului intrucit reducerca polurii apei in piscin& are loc prin dilufii continue. fn acest mod s-au propus mai multe circuite hidraulice care s& satisfac’ doud exigente principale: de evacuare a filmului superficial de ap& si repartizarea judicioasa a debitclor astfel incat apa tratata si ajunga in locurile cele mai defavorabile din spatiul piscinei. Studiul calitijii amestecului ne d& o imagine a modului cum ajunge dezinfectantul remanent fn diferite puncte din bazin. Rezultatele objinute pe model pot fi aplicate pe prototip tn conditiile respectarii criteriului de similitudine amintit, iar num&rul Re la gura de injectie tn bazin sa fie intre 1500 - 2000 (aplicatie a curgerii de tip jet). 3. Pentru modelare numeric’ s-a studiat un model materatic original de poluare si evacuare a poluantilor din bazinele de inot plecdnd de la ecuatia de bilant a masei de poluant dintr-un volum dat V, determinand astfel ecuafia diferenfiala a piscinei. Sursele de poluare sunt reprezentate de inot&tori si apa de improspitare (prin aportul chimic dat de coagulanti si dezinfectangi). Cu ecuatia piscinei se rezolva urmatoarele probleme: - se calculeazi concentratia in poluant a piscinei la anumite intervale de timp impuse; - se calculeazi durata necesara atingerii unei concentrajii impuse; - se calculeazi debitul de alimentare - evacuare minim necesar mentinerii unei concentratii de poluant impuse in functie de poluarea data de inotatori. Programul de rezolvare a ecuatiei piscinei permite stabilirea parametrilor pentru automatizarea functionarii pompelor de recirculare gi a statiei de tratare. Studiul de caz efectuat araté ci diferentele procentuale intre determinarile la scar natural si rezultatele din modelarea matematica sunt cuprinse fntre 0,1 - 3 %, fapt ce demonstreaz& c& ecuatia piscinei si programul de calcul pentru rezolvarea ei se pot aplica la exploatarea curenta a piscinclor. Determindrile rezultate at&t prin modelarea hidraulicd cft si din cea matematicd arat& c4 la o recirculare complct& a volumului de apa din piscina sunt evacuate 63 % din impuritiile inifiale aflate in bazin iar dupa a patra recirculare 99 %. 109Pentru compensarea pierderilor datorate evaporurii apei, a concentrarii de s&ruri gi alfi compusi solubili ce nu sunt retinuti in filtru se procedeaz 1a un adaos de ap& noua zilnic in circuitul de regenerare. Pentru determinarea cantititii de apa noua se va tine seama gi de faptul c& fn bazin se vor pastra anumite valori limitd pentru pH (cap. IV si VJ) precum gi de menfinerea unei valori minime a durit&tii temporare rezultata dup’ amestec (necesara in procesul de coagulare - floculare fig. 4.8. cap. IV). e Jn ce priveste tratarea apelor recirculate in lucrare s-a studiat specificul coagul&rii -flocularii, filtrarii si a dezinfec&térii acestor ape. Dispersiile coloidale din apa piscinelor formeaza sisteme coloidale distincte, fiecare sistem comporténdu-se in mod diferit in procesul de coagulare - floculare. Secretiile (mucus, secretii bucale, genitale), cremele, produsele cosmetice, unele resturi organice, solutiile de s{pun se comport in apa piscinei ca substante coloidale. 1 S-au prezentat principiile de coagulare - floculare specifice apei din piscina gi s-a analizat comportarea sulfatului de aluminiu in procesul de coagulare - floculare a apei din bazinul de inot. me Studiile si cercet&rile de laborator privind coagularea - flocularea apei din bazinele de inot arat& efectul acestui proces asupra caracteristicilor fizico-chimice si biologice ale apei tratate precum si dozele de reactivi necesare. Substanfa organic& este redusa pana la 70 %, dispare culoarea apei, iar din punct de vedere microbiologic se reduc pana la 80 % din numéarul total de germeni. O caracteristic’ importanta este c& prin procesul de coagulare floculare a apei de recirculare fungii (ce provoac& micoza cutanat&) sunt retinufi integral, acest procedeu fiind singurul mijloc de a separa fungii din apa piscinelor dezinfectate cu clor. 3. Duritatea temporari a apei coagulate scade spre zero datoriti recircularii aceleiasi ape (fig. 48) si in acest sens se vor utiliza ca reactivi de coagulare sulfat de aluminiu + var cu observatia menfinerii pH-ului in limita coagularii optime (6,34 - 7,31). 4. Dintre parametrii ce influenteaz’ coagularea - flocularea apei din piscina s-au studiat influenta pH-ului, a temperaturii, a duritatii temporare gi a clorului asupra acestui proces. Rezultatele studiilor au ar&tat cA la un pH initial al apei din piscina cuprins fntre 6,58 si 8,32 pH-ul apei coagulate se situeaza intre 6,34 si 7,01 (fig. 4,5). Asta inseamna c& o parte din sulfatul de aluminiu se consum4& pentru acidulare si se recomanda utilizarea unor reactivi cum ar fi acidul clorhidric sau bioxidul de carbon pentru objinerea pH-ului optim coagulirii. Prin acest procedeu de reducere a pH-ului cheltuielile pentru reactivi se reduc la jumitate (graficul din fig. 4.6). In procesul de coagulare - floculare a apelor din piscina apare un paradox fntre turbiditatea initiali mica si consumul mare de coagulanti. Testele arat& ci la o turbiditate initiald de 3° - 5° SiO) sunt necesare 40 - 50 mg/I sulfat de aluminiu (aceeasi cantitate este necesar& la ape de rau pentru a reduce turbiditatea de la 20° - 30° SiO, la 3° - 5° SiO,). De remarcat c& la piscine o turbiditate de 3°SiO, sau mai mult face ca apa si para murdar& iar fundul bazinului s4 nu se vada distinct. Coagularea este un tratament fundamental ce elimin& turbiditatea si in egala misurd alte specii de poluanti. Coagularea este capabila de a rivaliza cu tratiri costisitoare cum ar fi adsorbtia pe cirbune activ sau ozonizare prin efectele de limpezire pe care le produce. 110La un bazin de inot cu circuitul inchis, coagularea - flocularea nu poate si lipseasca ca treapta de tratare. D. Rezultatele studiilor si cercetarilor teoretice si pe model la scart redusa a filtrarii apei din piscine clarificd problema alegerii tipului de filtru ce poate fi utilizat in acest scop. 1. Filtrarea lent& utilizat& tn circuitul de regenerare a apei din piscine are avantaje si dezavantaje iar folosirea acestui tip de filtru se va face cu mult discernimant. Avantajele filtririi lente pentru apa piscinelor sunt: absenta reactivilor de coagulare, ¢liminarea materiilor nutritive ce intretine dezvoltarea organismelor ce sunt introduse de inotatori, instalafiile sunt simple. Dintre dezavantaje enumerim: suprafat afectati mare, apa pierde din temperatura datoriti timpului lung de filtrare, pH-ul apei filtrate creste (pand la 8 - 9). De Pentru piscinele cu circuit inchis ce functioneaza tot timpul anului, filtrul rapid vertical sub presiune cu diferite materiale granulare este cel recomandat. Principalul avantaj al acestor filtre utilizate pentru piscine este ci necesitt o singura treapti de pompare in circuitul de regenerare. Alte avantaje: ugurinta de automatizare a procesului, absenja presiunilor negative tn filtru, posibilitatea de a functiona cu pierderi mari de sarcina fnainte de spalare iar calitatea efluentului este relativ constant& pe perioada ciclului de functionare. Dezavantajul major al acestor filtre este ci se complict amestecul dintre coagulant si apa bruta si faptul cA nu se poate urmiari calitatea apei in cursul filtrarii si nici eficacitatea spalarii. 3s Experimentele efectuate pe filtru cu cirbune activ arati ci substanta organicd este retinut& in procent de 80 %, este retinut tot ce este viu, iar turbiditatea scade sub 1°SiO. Din punct de vedere tehnic aceste filtre obtin rezultate bune ins& sunt scumpe si procesul de regenerare a cirbunelui activ impune tehnologie scumpa si personal calificat si constiincios in exploatare. E. Pentru a se evita transmiterea bolilor contagioase fntre tnotétori, apa bazinelor de inot trebuie sa fie nu numai dezinfectat& ci si dezinfectant’. Acest lucru se obtine prin introducerea unui dezinfectant remanent fn circuitul de regenerare care si reactioneze cu eventualele microorganisme introduse de noi sositi in bazin. 1. Din studiile teoretice gi de laborator privind dezinfectarea apei din piscine cu clor a rezultat ci acest dezinfectant este economic si di rezultate bune in condifiile {Ari noastre. Dintre formele clorului pentru dezinfectarea apei, clorul gazos si hipocloritul de sodiu sunt cele mai intrebuinfate la piscine. Hipocloritul de sodiu este intrebuintat pe larg atat la piscinele din Roménia cét si fn strXinatate datorita instalatiei simple de dozare, insi are dezavantajul c& prin hidroliz& se objine NaOH care face s& creasci pH-ul apei recirculate cu consecinje negative asupra procesului coagularii, Clorul este un bun dezinfectant remanent si analizele de laborator arati c& dup’ 4 ore de la introducerea acestuia 10 % din cantitatea introdusa initial era prezent in apa piscinei (2,5 g/m? introdus - dup& 4 ore prezent 0,25 g/m’) (fig. 6.2) iar dup 24 de ore incd se giscau urme de clor liber (0,07 mg/dm*). Doza de clor introdusi va fi superioara punctului de rupere iar in bazin se va gisi clor rezidual liber fn limita 0,6 - 0,8 mg/dm? la un pH al apei 6,9 - 7,7. Constatarile de laborator au aratat c4 clorul pe lang’ actiunea de dezinfectant are si rolul de initiator de coagulare.Clorul actioneazi asupra coloizilor hidrofili wansformandu-i tn coloizi hidrofobi, care conduc la o diminuare a consumului de reactivi de coagulare. De asemenea, clorul oxideaz4 unele substanje organice care vor coagula mai ugor. Principalul inconvenient ai clorului este c& la doze mari irit& mucoasele gi in combinatie cu materiile azotoase de origine umani produce un miros neplacut fn spatiul piscinei. Debarasarea de aceste mirosuri neplacute se face prin tratare cu ozon urmati de filtrare prin cirbune activ. 2. {nverzirea apei din bazinele de inot denotd aparitia si dezvoltarea algelor. indepartarea acestora se face cu doze soc de clor sau brom (10 - 20 mg/dm* noaptea) sau cu sulfat de cupru (250 g la 50 m® api) pe timpul noptii urmate de curiitirea fundului bazinului cu pomp aspiratoare asemandtoare aspiratorului de menaj. Ea de cele aratate mai sus principalele contributii aduse sunt urmatoarele: stabilirea factorilor de degradare a apei din piscinele publice si pozitia acestora in volumul bazinului; - modelarea hidraulica a circulatiei apei in bazinele de tnot; - determinarea ecuatiei piscinei cu ajutorul careia se stabileste debitul de recirculare functie de numarul de inotatori; - dimensionarea canalului prismatic de evacuare a apei din piscine la debit variat uniform crescator; - determinari de laborator privind coagularea - flocularea dispersiilor coloidale din apa de recirculare si analiza principalilor parametri ce influenteaza acest proces; - analiza tipurilor de filtre utilizate pentru limpezirea apelor recirculate cu specificarea avantajelor si dezavantajelor fiecdruia dintre acestea; - determinari de laborator privind dozele de clor rezidual liber necesar in apa bazinului de inot pentru a se evita contaminarea inotatorilor. 112