ALIMENTATIA SANATOASA SEE soy SANTA cu Pe gg, SREBENConsilier editorial: Andrei Bantay Traducitor: Alex Gradinaru Consultant stiingific: Adrian Campeanu Redactor: Doina Brindu Tehnoredactare computerizaté: 3T S.R.L. Traducere dup%: GESUND MIT MARIA TREBEN Gesunde Erniihrung mit Kréutern Verlag Ennsthaler A-4402 Steyr, edifia 2-a 1995 © Copyright by Wilhelm Ennsthaler, Steyr AUSTRIA Toate drepturile asupra acestei versiuni rezervate editurit ACCOLADE PRINT Bucuresti Orice publicare, reproducere si multiplicare, chiar si a unor fragmente din acest text, sunt interzise. ISBN 973-97306-0-4 Cuprins Cuyant inainte 6 Cuvogtinge despre plantele medicii 9 Recunoasterea plantelor medicinale . 9 Recoltarea plantelor medicinale . . . 10 Pastrarea plantelor medicinale. . . . . 10 Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale di Cateva reguli pentru o viati sindtoasi... 6... 2 eee - 13 Reguli pentru prevenirea imbolnavirilor 13 Aga va mentinefi sinatosi (Cateva reflectii notate de Maria Treben in al 78-lea an de viapi)........ 16 Recomandarile Mariei Treben pentru intretinerea organismului 2... 2 23 Bai si spalari. . 2. . . 29 Exercitii de relaxare . . 33 Alimentatie sainitoasi . 36 Alimentatia . 36 Organele de digestie . - 42 Plante si condimente . - 45 Efectele terapeutice ale alimentelor . 53 Refete pentru miere de galbenele si papidie . . . . 56 Rejete din bucitiria Mariet Treben ..... . 57 Plante medicinale si refete de casi . 61 Plante medicinale din farmacia Domnului ........----5 69 Maria Treben ~ Viala ei... 0.0. ee eee 89 Plantele medicinale . 6... 2. ee 92 Denumirile uzuale ale plantelor medicinale . . 93 Suferinge, afectiuni, boli . 94 Continutul de zahir in principalele fructe 95Cuvant inainte lubite cititorule! Va oferim prima carte dintr-o nou& serie despre o viati si o alimentagie sinXtoase, cu plante medicinale. Este vorba de o lucrare plint de noutati! Pe langi recomandiarile privind prevenivea unor suferinte, boli, ori utilizarea plantelor gi a condimentelor, veti gasi date asupra rolului bailor, dugurilor, exercitiilor de destindere, multe aminunte despre plantele medicinale gi alte mijloace de tratament avute la indem&ni in gospodarie, precum gi un index cu plante medicinale. Toate afectiunile sunt prezentate in ordine alfabetica, pentru a va usura idemtificarea gi lectura datelor referitoare la ele. Cartea de fafi este rodul sistematizérii cunogtingelor acumulate intr-o viaya de om gi publicate, partial, in cartea San’tate din farmacia Domnului. De la prima ei edifie, de acum 10 ani, s-au editat si s-au vandut peste 6 milioane de exemplare, fiind wadusd in 19 limbi. Ca urmare, autoarea a fost pe drept recunoscuti ca experti in domeniul plantelor medicinale. In paginile acestui volum veti gisi si unele informagii despre viaya si opera acesteia. Este inst foarte important pentru dumneavoastra ca, de la primele simptome de boali, s& consultati un medic practician pentru a va stabili diagnosticul corect. Puteti discuta si cu doctorul dumneavoastri, curant despre cat de utile vi vor fi plantele medicinale si cum s& le folositi. De-a lungul viejii ei, autoarea n-a precupetit nici un efort pentru a aduna, selecta si verifica cele mai bune metode de utilizare’a plan- telor medicinale, ataét pentru sdndtate, cat gi in alimentatie. jn aceasta serie vor aparea mai multe lucriri, gi din alte domenii de interes, care vor constitui un sfetnic bun, la indemana dumneavoastri, jin viata de zi cu zi. : Autoarea roagi sa tineti seama de faptul ci, nefiind medic, nu dai consultatii, De asemenea, nu posed’ depozite de plante medicinale gi nu trimite astfel de produse. »Doresc ins’, mai presus de toate, si dovedesc oamenilor nu numai puterea plantelor medicinale ci, in primul rand, atotputernicia Creatorului, in mana caruia std viata noastra, a tuturor, gi care poate oriednd dispune de ea. La El cautiim ajutor si consolare in cazurile disperate de boal& gi Ja plantele din farmacia Sa. De El depinde si ne ciliuzeaz, sd ne daruiascd si si ne conduci viata dupa voia Sa”! Maria Treben»Mai mult dec&t sfaturi pentru o viati campitatd gi plind de sens nu va pot oferi. Fiecare trebuie s& hotirasc&é pentru sine ce reprezintd si cat valoreazd propria-i s&nitate. Dumnezeul nostru are intotdeauna grijé pentru siin&tatea noastri, pentru bundstarea noastri, iar ceea ce ne cere este doar nitel efort, pentru a-I folosi cu injelepciune darurile.” Maria Treben Tastee Sine ho Cunostinte despre plantele medicinale Recunoasterea plantelor medicinale Atunei cand porniti in ciutarea plantelor medicinale din gridina Dom- nului aducefi, de fapt, un serviciu enorm sandtitii dumneavoastra. in primul rand, faceti miscare indreptindu-vi, dinspre centrele popu- late, de pe strazile intens circulate si poluate, spre natura. Cu timpul, veti constata cum resimte organismul dumneavoastra o atare binefacere si cat de putemicd devine dorinta respect&rii unor asemenea plimbéiri prelungite. Cel ce incepe si fie atras de plantele medicinale, si fie preocupat de secretele lor, este bine si se rezume, in primul rand, la activitatea de cercetare, de cunoastere a naturii. Incercati si cautati plantele in locurile unde ele cresc, determinati-le identitatea si invayati, pe aceast& cale, si cunoastefi mediul fnconju- rator, Cine nu doregte sA se bazeze doar pe propria-i intuiie, s4 se infor- meze apeland, fie la ajutorul ghizilor specializati, fie la persoanele din zon&, bune cunoscitoare ale acestor plante. Aga va veti completa cunostintele, in paralel cu experienfa proprie, nou acumulata. De fapt, nu este vorba-atat de posibilitatea aparitiei unor pericole in ceea ce priveste sindtatea dumneavoastra, cit mai ales de protectia naturii, Multe plante medicinale sunt protejate de lege, iar unele din ele sunt foarte asem&ndtoare cu cele efectiv folositoare, desi nu sunt deloc utile. Prin urmare, nu are rost s% le culegeti dacd nu pot fi intrebuintate. Deci, numai cand sunteti absolut sigur ci aveti in fati plantele dorite este bine s& incepeti recoltarea.Recoltarea plantelor medicinale Plantele proaspete (toati planta e ined verde ~ ni tamiiduitoare este superioart celor uscate, se gisesc, tn general, de la finele lunii februiwrie pana la s itul lunii noiembrie. Cand iernile sunt bidnde, unele plante, cum ar ff pitlagina, Sdu_rostopasca, ray De regula, este prefer: si le culegeti in zilele insorite, pentru ca atunci au cea mai mare putere curativi, Este bine si le recoltati din locuri c&t mai curate, ferite de drumurile intens circulate gi deci poluate. Veti evita zonele cu ingrasiminte chimice sau aflate in preajma depozitarii unor dejectii. Plantele se recolteazi prin tiierea lor la o istanta de dou’-trei degete de la sol. Ele nu se smulg cu radacin’ cu tot! Pentru ca s& va fie mai ugor sd Je adunati, luati cu dumneavoastra un cog de nuiele, ori o rogojind mica, sau pungi din hirtie. Pungile din plastic nu sunt indicate. Si, in fine, fiti cumpitati in ceea ce priveste cantitatea plantelor culese! Este necesar sa fifi atenti cd exist’ zone Pprotejate, cu statut de rezervatie natural, unde culesul plantelor si florilor este interzis! » a cliror putere ‘anzienele Pastrarea plantelor medicinale In masura_posibilitagilor, Consumati plantele in stare proaspiti. Din cele colectate, drimuind cantititile, 0 parte va trebui pistrata. Pentru ‘asta, plantele se taie marunt gi se pun la uscat, pe cat posibil fird a fi spilate. Apoi tocitura se intinde pe bucafi din panzi curati sau pe hartie de ambalaj gi este lasati sa se usuce in locuri umbroase gi ferite de praf si umezeala. Cand plantele sunt foarte uscate, precum paiele, se vor ambala in cutii din carton, pungi de hartie sau borcane de sticli de culoare inchisi. Cutiile din tabla, mase plastice sau pungile din plastic sunt contraindicate, Pentru prepararea ceaiurilor, plantele uscate pot fi. utilizate timp de un an intreg. Tot ceea ce ramine, si este mai vechi de un an, va fi folosit numai pentru baile din plante, O recomandare importanta: atunci cind refetele, ceaiurile, esentele 10 sau baile nu au nici un efect, este bine si chemati un specialist (radiestezist) pentru detectarea campurilor geopatice (zoni in care exist o retea de radiatii, ce au efect nociv asupra s&ndtigii umane) din camera de Iucru sau din camerele de locuit. El poate determina locurile libere, fara radiatii, unde se vor amplasa, de exemplu, patul sau biroul de lucru, pentru a nu supune pacientul actiunii radiatiilor daunatoare. Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale Cand faceti amestecul pentru ceai nu este necesar si respectati nigte delimitiri clare sau anume interdictii in ceea ce priveste plantele pe e le puneti, chiar dacd ele sunt destinate combaterii unor boli dintre cele mai diferite. Plantele medicinale nu se afl& intr-o stare de concurenjd reciproca, deci efectele lor nu se pot anihila cind sunt baute mai multe intr-un singur ceai. Chiar gi cantitayile recomandate nu sunt stricte, deoarece vinichii necesiti circa doi litri de lichide zilnic. De aceea ins& se va evita consumarea unor cantitigi masive de ceaiuri. Plantele medicinale trebuie utilizate cu masurd. A incerca folosirea unor cantitéti mai mari (decat cele recomandate), pentru ceaiuri sau bai, nu inseamni gi obtinerea un efect mai intens sau mai rapid. Mult mai importanta este sensibilitatea cu care veti ,intelege” despre efectul plantelor noastre. Trebuie si va aratati increzitori, si primigi cu tot sufletul binefacerile plantelor, si nu_v: ai pradd preocuparilor si indoielifor de natura psihicd. despre bolile in cauzi. Intreaga ambianzi sufleteascd este la fel de importanta, pentru succesul tratamentului, ca gi dozarea gi utilizarea corecti a plantelor medicinale. _ jile de gramaj din retetele folosite se refer’, in exclusivitate, la plantele in stare uscati, pe care le puteti procura din farmacii sau din magazine specializate in desfacerea lor. Cine igi colecteazd singur plantele in stare proaspati, va utiliza, in principiu, in locul wnei lingurife de plante uscate, o cantitate de plante verzi egalii cu ceea ce se poate cuprinde intre degetele unei mini. Nu are importangi ci persoanele care au mana mai mare vor lua 0 llcantitate mai mare de plante. Mult mai important este respectarea procedurii de preparare. Pentru o infuzie, plantele nu vor fi lisate niciodata s& dea in clocot, deoarece s-ar pierde cea mai mare parte din substantele utile existente in compozitia lor chimica. Dupa o baie cu extracte de plante, pentru obfinerea efectelor scontate, imine foarte important ,,transpiratia abundenti”. Cateva reguli pentru o viat& s&nditoas4 Reguli pentru prevenirea imbolnavirilor Multi oameni se asteapt’ ca organismul lor s& functioneze perfect, S& poatd fi solicitat fari de limite, iar fortele proprii de vindecare sa-i fie un nesecat izvor, Cine se am&gegte cu asemenea idei triieste sub semnul pericolului. Corpul nostru are nevoie de ingrijire, antrenamente suficiente si pauze de refacere si odihn’. Nu pofi abuza la infinit de propria-ti sindtate. Desigur, nu este simplu si practici o prevenire rational gi inteligenta. Cand cineva a scapat, in prim&vard, de guturaiul ,normal si obliga- toriu”, se spune, simplu, ci a avut noroc. Foarte putini accepti ideea c& respectivul gi-a cilit organismul, apiuandu-l in acest fel. Dup& cum nu va puteti imagina cat de, multi sunt aceia ce spun: ,Ce sd fac cu o cura de vase daca sistemul meu circulator e in regula?! Deci singurul lucru posibil este si dim cfteva recomandari ju pentru o prevenire rationala. Fiecare trebuie si decidi singur ce valoare are pentru el propria-i sindtate. Dumnezeu ne-a pus la dispozitie toate mijloacele si metodele necesare prevenirii bolilor si asiguririt san’tafii, bunistlrii depline. Iar tot ceea ce ne cere este putin efort pentru a valorifica darurile Sale, joase Calirea organismului Foarte importante pentru sanatate sunt baile de lumina, aer gi apa. Cu ajutorul lor organismul se caleste gi devine mai putin vulnerabil fag de toate imbolnavirile posibile. O importangi majora revine apei reci, cea care stimuleaz’ activitatea inimii si a sistemului circulator, 13ea avénd un efect benefic asupra circulatiei superficiale a sangelui la nivelul pielii. Trebuie respectate urméatoarele reguli: a) Corpul trebuie s& fie cald inainte de a folosi apa rece. Cel mai bine este si iesi direct din patul caldut si moale inainte de a te spiila cu. apa rece. Seara incearcd ,si te incilzesti” bine, facdnd o plimbare sau o gimnasticd adecvatt. b) Camera de baie trebuie si aiba’ o temperaturd constant. Geamul (daci existé) va sta inchis pentu a nu se produce curent. Dup& aplicarea apei reci, corpul trebuie s& se reincdlzeascd foarte repede. Ideal e s& poi trece direct intr-un pat preincalzit. c) Ca gi in cazul ceaiurilor, nici metodele de calire nu trebuie folosite fara miasuri, deoarece corpul se va obisnui cu atari stimulente gi nu va mai reactiona corespunzittor. Deci mijloacele existente trebuie in permanenfi alternate unele cu altele si aplicate in functie de fiecare situatie in parte. Spalatul cu apa rece Acest mod de a te spila, cu care trebuie si incepeti dimineata gi apoi s&-l aplici incd o data seara, inainte de culcare, constituie baza cilirii organismului. Se obtine, astfel, o protectie sigura fatt de riceli, de o anume sensibilitate la schimbivile meteorologice sau fmpotriva diferitelor forme de grip’. Spiilatul se face cu o-cfrpi sau un burete, incepand cu laba piciorului drept, ‘urcand apoi pe tot piciorul, trecdnd la stangul gi respectind acelasi traseu, Urmeazi, in ordine, abdomenul, bragele, spatele si, in mod special, zona inimii, Spilarea cu api rece webuie si decurgit repede. Zona inimii este singura in care apa rece se poate aplica de* doui-trei ori, prin migc&ri circulare. Uscarea se face cu un prosop cat mai aspru, care are un efect de incdlzire rapida. in acest mod, nile gi picioarele vi vor fi calde, asigurandu-se un echilibru organismului. Spilarea, in acest mod, seara, va ajuti sd aveti un somn profund gi odihnitor. Perierea_pielii Dimineaya, direct pe piele (uscati, nu umeda), se face un masaj cu o perie, de preferingX din par natural. Se incepe cu partea dreapti si per ‘atu! se continua pind in zona inimii. Se pomegte de la varful piciorului si se urcd spre umar. Nu apasagi prea tare, pielea trebuie numai si se inrogeasca superficial. Apoi se trece, urmand acelagi traseu, la partea sting’. Pentru piept gi spate este bine si-i atasati periei o coadai de prelungire. Sensul masajului este intotdeauna dinspre centru spre pitr- tile lateral. Abdomenul se perie circular, pornind din dreapta-jos, in sensul acelor de ceasornic. Dupi periaj, se face un dug pentru inliturarea tuturor resturilot (cojite subtiri, foarte mici) de piele moarts. Alergarea prin roua Cine dispune de o gridind cu zone (peluze) acoperite de iarb’, este bine ca, in luna mai, s& profite de acest lucru si si alerge descult prin iarba umeziti de roua diminefii, acum fiind perioada optima pentru un atare exercifiu: soarele fncdlzeste deja solul, dar toate transformarile ce vor avea loc in el de-abia au inceput. Alergarea nu numai ci stimuleaza circulatia sangelui, dar are un efect benefic asupra sandtitii intregului organism. Tinand corpul c&t mai drept, respirfind adanc, alergati prin iarba plin& de rou& aproximativ 10 minute. Odatd intrati in cas spalati-va repede picioarele, umezite de roua, cu pugind api calda si puneti-vi nigte gosete. Ei bine, niciodaté nu veti mai rici! Un atare exercigiu asiguraé o bund circulatie a sangelui, urmarea fiind c& niciodaté nu veti mai avea picioarele reci. Pe de alt’ parte, un astfel de inceput al zilei aduce un plus de echilibru sufletesc, de armonie. Te poti bucura de ciripitul pasirelelor in faptul diminetii, de dumnezeiestile prime raze de soare ale zilei, si simfi parca, prin ele, imensitatea cerurilor plini de viata. Mersul prin zdpada Dimineata, imbracat cit mai calduros, se aleargé descult prin zipada proaspitt cazuti. Acest lucru este recomandabil, in special, persoanelor deja suficient de calite si care, in lunile de vara, au alergat desculte prin youd. Important este, mai ales, si alergi zdravain, astfel incat s&-fi pXstrezi intactd cAldura corpului. Inigial, nu trebuie si rimai- mai mult de un minut pe zipadi, apoi_poti alerga pina la trei_ minute, fara a depasi inst aceasti durati. In timpul alergarilor prin zipadai se respira cu gura inchisd, wigand aerul pe nas, gi dindu-l afard pe 15guri. Puritatea, prospetimea acestui aer de iam are un efect recon- fortant asupra intregului organism. Reintors in casi, facefi o baie la picioure cu apX cAldupi gi punesi-vi nigte gosete. Asa va mentineti sdnatogi CAteva reflectii notate de Maria Treben in al 78-lea an de viata Introducere Este deseori uluitor de citi fantezie pot da dovadi oamenii! Vitali- tatea gi energia mea, cu toatd varsta inaintatt, fi pune pe génduri, Muisi sunt de parere c& lucrurile nu sunt tocmai curate gi, intrucat nu dispun de date exacte, se lanseazi in tot felul de speculafii si ‘rau liber tuturor presupunerilor! mi consider’ o naturist’ convinsd, care se branegte doar cu griiunte si legime proaspete. Alfii mi sustin, pe nedrept, drept vegetarian, altfel nu reusesc explice misterul. Deasemenea, alte persoane sunt gata si faca din mine o sfanta, numai pentru faptul ci m& declar deschisd credintei. $i nu putini sunt cei care ma considera cazutt in doaga nebuniei, doar pentru cd m& implic atat de mult in cunoasterea si utilizarea plantelor medicinale. Nimic nu corespunde realitafii. , Sunt o femeie c absolut obignuiti, am o familie normala, iar ceea ce fi iritk pe oameni este, probabil, latura mai deosebiti a vietii mele, aceea ci mai scri irfi gi fin conferinge. In cadrul discutiilor, apare mereu intrebarea: ,Cum facefi toate astea * $i webuie fntotdeauna si rispund la intrebare cu o alta: ,De ce ti inter seaza persoana mea?” Desigur, stiu cd, intre timp, tofi urméresc spunsul Ja intrebarea: ,Cum fac sa fiu sindtoasa gi plind de vitalitate? Cum procedez ca, la o varstd inaintata, s% lucrez normal, si arit bine gi A rezist fari a ma imbolnavi?” oo os Pe scurt, rispunsul ar fi: ,Facand totul cu m&surd, rareori pofi gregi”. Dar asta nu-i satisface decat pe putini dintre cei ce ma descos. Si 16 nu contenese si ma minunez: ceea ce pentru mine este devenit obignuinta, are un impact deseori surprinzator Despre toate acestea ne putem, pe drept, minuna far normal gi & supra celorlalti. incetare, Lumina Personal, sunt adepta veneririi soarelui, Cateodati imi doresc sit iesc undeva in sud. in primut rand, pentru numarul mare de zile insorite din decursul unui an. Ma simt mult mai bine in perioada de va Numai dupa ce timpul se face urat, tntunecat, posomorat, ne obosese gi ne deprima, suntem jin stare si apreciem cat de important este soarele pentru noi. Suntem lipsiti de chef, nu simtim nici oO bucurie, ne cuprinde o anume tistefe, cind lumina soarelui nu mai poate stribate, strilucitoare, prin plafonul gros de nori. + Daci, din contri, cildura razelor lui ne inviluie din toate pirtile, parcii inflorim, devenim mai activi, mai veseli si mai echilibrati. Si aya cum soarele are efect benefic asupra sufletului nostru, aga are gi asupra organismului. Bineinjeles, si aici ramfne valabila regula: wotul cu masur’a. Nu fiecare om suport la fel radiatiile solare, fie ca intensitate, fie ca durata. Este binecunoscut ci camenii cu pielea mai deschisi la culoare trebuie fie mai previzitori decét cei care o au mai inchis’. $i, de fapt, cel ce nu este constient gi abuzeazi, va suporta efectul neplacut al arsurilor provocate de soare. Totdeauna twebuie si incepi prin a-fi adapta treptat organismul la baile prelungite de soare din perioada cald& a anului. in mod-cert va fi diunator si e de neinteles cum se poate ca, cineva, dupd lunga perioadi de iarnd, sa-si arunce pur gi simplu toate hainele de pe el si si stea ore in gir in bataia soarelui Lumina naturalé ce ne vine de la soare stimuleazd circulatia, are un efect binefiiciitor asupra sistemului nostru nervos, ne fortificd gradul de apirare a organismului fata de boli si, in fine, ne da bucuria de a wi gi puterea de a crea, Nu este intamplator faptul ci, primévara, majoritatea camenilor sunt vulnerabili la toate bolile infecgioase po- sibile. Dup& lunga perioad’ de iar’, forfele de apirare a organi! mului fagi de maladii sunt slibite. Dup% ce ne-am ambalat” in imbriciminte pani in varful nasului, nu-i de mirare cd, trecind deodati la haine mai subtiri gi mai pujine, prima adiere de vant ne aduce un ,guturai” de maj mare dragul! 17Dupa ce atata vreme a fost la adapost, sub vegmintele noastre groase si in mediul cdlduros din inciperi, pielea noastr’ nu mai are nici un fel de reactii. De fapt, ,a uitat” cum s4 reactioneze la diferengele de temperatura. Este un rau tipic vremurilor si mediului in care trim. Organismul nu mai este calit si deci este mai vulnerabil la bolile ce-I pindesc. Cine ‘se misc’ mai mu!t in aer curat si in bataia razelor soarelui este robust, mai rezistent si aratd, asa cum spontan {fi vine si spui, mai sdndtos. Aerul Aerul proaspat-reprezint’ pentru noi, oamenii, mai mult chiar decat substanja organicé necesari respiratiei. Personal, ay resimti o stare de rau insuportabil dac& ag lucra intr-un spatiu artificial climatizat, unde nu este pérmis s& deschizi un geam pentru aerisire. Chiar cand afara ar fi ger, as simgi nevoia si deschid fereastra sau usa balconului pentru a asa sa intre putin aer curat gi proaspat. Si nici o vreme fu poate sa fie atit de rea, de urati, inc&t si nu-mi pot permite s& fac o plimbare, chiar scurti. Daca doriti, sunt o persoand ce venereazi soarele gi o fanatic’ a aerului proaspit. Odata cu aparitia primelor raze de soare primaviratice simt 9 chemare spre natura. Cu aceast’ ocazie imi transfer sfera activitigilor, pe cat posibil, afar’, la aer curat. Fie c& trebuie si cur%t cartofi, sau legume, ori am de scris, imi iau toate accesoriile si mi duc in gradina. Apoi vine lucrul in gridina, degi uneori e deosebit de greu si obositor, dar munca in aer curat este o binefacere. Aceasta ,alimentare” cu aer are un efect multiplu asupra organismului. Migcarea in spafii libere stimuleaz& circulatia superficiala, intensificd, schimbul de substante, cres- te pofta de miancare gi caleste organismul contra posibilelor raceli, iar cine locuieste la curte gi are o gridinit’ imi va da dreptate. Ce-i mai placut si mai frumos decft sa stai, sub cerul instelat intr-o seara de vara, la o mas, cu prietenii? Nici cel mai interesant program transmis la televiziune nu-mi poate ripi o asemenea placere. Apa incd de cand eram copil, apa a exercitat o atracfie speciald asupra mea. Cand eram inci tanir4, foloseam fiecare clipa libera si merg 18 s& inot. Am invéfat acest sport inci de la varsta de zece ani. in tinerefe am locuit in Boemia gi, nu departe de noi, era un rau. Treceam numai prin gridin&’, taversam o livad’ si iat’, apa era aproape. Apa trecea gi printr-o padurice. Acolo adunam pietre sd facem un mic stavilar si s4 ne pregitim un loc mai adanc pentru a putea inota in apa limpede gi curata. Erau gi lacuri in pidurile Boemiei, curate si minunate. Pacat c& in zilele noastre atatea réuri si jacuri sunt poluate. Si asttizi pofi gisi paraie in munfi cu ape limpezi si ce minunat este sd-fi scofi incalyimintea, s& pasesti prin apa rece gi curati. Asemenea desfat&ri poti avea si acasii, folosind un furtun cu care iti poi stropi Picioarele cu un jet puternic de api. Nu pot afirma acelasi lucru despre stvandurile sau piscinele aglomerate si nu tocmaj curate. Apa are un efect curativ multiplu asupra organismului uman. inotul, alituri de mersul pe biciclet&, antreneazd si fortificd tot corpul. In- tregul sistem muscular si coloana vertebralA sunt solicitate, pielea beneficiaz’ de an masaj eficient sub actiunea apei. Important este ca ea sX fie c&t mai rece, numai asa se stimuleaz& circulatia sdngelui. Un dus fierbinte este departe de a avea efectul apei reci in cdlirea organismului, Spuneam mai fnainte ci aceeasi binefacere pentru or- ganism o d& mersul prin ap& sau alergarea prin iarba umeda de roud. Miscarea Un vechi proverb spume c& ,miscarea este sfanta” pentru organism. Putini din cei ce cunosc aceasta o gi pun in practic’. Mai existi o categorie destul de numeroasa care, din dorinta de a epata, exagereazi supunandu-si organismul mai mult la riscuri decdt la efecte binefa- c&toare. Prin ,migcare” nu ma voi referi la sport care, desigur, fiicut cu masura, aduce mult bine pentru organism. Ma refer la plimbarile obisnuite sau cele legate de c&utarea gi culegerea ciupercilor sau a plantelor medi- cinale. Orice miscare, orice deplasare in mediul natural, reprezintd tot atétea modalititi de a acumula in organsim cat mai mult aer proaspat gi soare. Poate vi se pare prea simpla, prea banala argumentarea. Voi fncerca s& vi relatez deci, pentu exemplificare, o intémplare. O cunostingi de a mea suferea de o forma grea de astm. S-a dus de la un medic 1a altul, dar nici unul nu a putut s-o ajute intr-adevar 19eficient. O femeie in varsti, din vecini, a sfatuit-o si meargi intr-o zon cu piduri dese de pin negru, s& respite adanc la fiecare pas facut, si se aplece gi st culeagi conurile de pin, Cu timpul, sufocarile astmatice fi vor disprea. VA imaginati cit de scepticd a fost bolnava la auzul acestor recomandari. Totusi, la un moment dat, s-a hotarat si incerce si asa ceva. $i dupa multe, multe asemenea plimbari prin Ppidurea de pin a constatat c& respir& mai bine, c& incep s&-i dispard crizele astmatice! Dar nu trebuie neapitrat si fii mai intii bolnav ca sa gisegti drumul spre natura. Miscarea reprezint&, pentru organism, un mijloc excelent de cilire gi de antrenament ale sistemelor locomotor gi nervos. in primul rand, dup& o plimbare in aer liber te intorci acasi cu mintea limpezita de micile sau marile suparari zilnice. Pencu mine, multe din plimbarile prin padure sunt legate de tot felul de intémplari. Am sit va relatez, pe scurt, despre o intélnire cu un goarece. Cand eram tanara, strabateam multe drumuri pe jos, uneori kilometri intregi. intr-o curte firineasci se flivea paine Ja un cuptor cu cirbuni de Iemn (mangal), si era atat de gustoasd, incdt, o datd pe sdptamani, mergeam $-o cumpar de-acolo. La intoarcere, ficind un mic popas, tocmai ma infruptam dintr-o felie de paine cfnd, la picioarele mele, aparu un goarece, si incepu si adune faramiturile cazute pe pdmant. Am inceput si-i vorbesc, dandu-i si cdteva bucitele de paine. Dupa ce a mancat tot, am plecat si eu. fin sXptimana urmatoare m-am oprit pentru putin timp in acelagi loc, iar soarecele a aparut gi el. Practic, am devenit prieteni. Odati s-a infiinjat cu toaté ,trupa lui de soricei”. A defilat cu ei prin fafa mea, dupa care a revenit singur, parca dorind a-mi spune: ,Uite cate guri am de hranit, aga cd ai putea si-mi dai ceva mai mult& paine!”. Bineinteles n-am riémas nesimfitoare la rugimintea lui mutd dar sugestivt si, la urmatoarea intiinire, am adus si cateva buciyele de branzi pentru micufi. lar goarecele a parut tare bucuro: Multi migcare pofi face in plimbirile destinate c&utarii gi culegerii ciupercilor, dar mai ales ale plantelor medicinale. Fiind vorba de perioade diferite de dezvoltare gi inflorire, ce se intind pe parcursul unui an inweg, $i dumneavoastrd veti respira tot atitea luni la rand aer curat. Pentru inceput trebuie si faceti o recunoastere generali, sa aflati ce plante predomina in zon& gi care sunt locurile fin care cresc. Inti le veti gsi si le veti recunoaste singuri, abia dup& aceea le veti culege. Excursiile, plimbirile astea dupa plante medicinale, care de altfel_ sunt oferite pretutindeni, de specialisti in domeniu sau de culegitori profesionisti, sunt deosebit de instructive gi antrenante. De multe ori va vefi intilni cu oameni ce au au aceleagi_ preocupari, vefi schimba impresii, experientt si veti fi mai aproape de aceasti minune care este natura. Un somn sindtos Un somn sinitos este la fel de important pentru om ca gi respiratia. In timpul lui, organismul nostru se reface, acumuland forte noi pentru ziua urmitoare. Iar orele dormite inainte de miezul noptii sunt recu- noscute a fi cele mai valoroase. Cine se duce mai devreme la culcare, are nevoie de mai putine ore de somn, gi se trezeste mult mai odihnit, chiar in ceasurile timpurii ale diminejii. Ritmul meu biologic normal incepe la orele gase di- mineafa, si se incheie seara, la orele zece, cind merg Ja culcare! At&t dimineata, cand ma twezesc, cat si seara, fnainte de a mi baga ia pat, ma spal cu ap& rece. In zori, in vederea stimularii sistemului circulator, iar seara, pentru a adormi mai usor. in dormitor este totdeauna o atmosferi de ricoare placuta. Atat cat permite vremea, dormim cu fereastra deschisi. Atunci cénd afard e ger, facem focul doar pentru a inc&lzi putin aerul din odaie. Cine sufer’ de insomnie, webuie mai intdi si se intrebe dacd nu doarme int-o camera prea incilzita, in care e posibil, pe deasupra, mai fie gi un aer greu. De obicei, aerisirea intensd a odaii si un foc mai mic, ajuti deopotriva la disparitia insomniei. O camera prea zit mai prezinta gi alte neajunsuri: o transpiragie nocturn’: masiva yi © uscare a pielii, In ceea ce priveste alegerea locului unde si pun patul, am avut grija sd verific dac&i nu sti pe un cimp geopatic (v. pag.11). Tot mai multi oameni de stiinti sunt de pirere ch existi o legituri direct intre radiagiile negative si aparitia anumitor boli, Eu ay recomanda chiar si apelafi la un radiestezist sau sd folositi un pendul pentru a va convinge de neutralitatea locului dumneavoasta de odihn& sau a locului de munci, id am zile mai grele, mai agitate, beau preventiv, inainte de a merge la culcare, 0 ceagci din ceaiul meu (amestec) contra insomniei. Am constatat cit de importanti este, pentru un somn benefic, o 21alimentatie judicioasi. Noi nu mfncim niciodati, seara, mancare cal- da. Foarte rar, poate o supa. In general luim o masit rece, usoara, cum ar fi: cartofi, branz’ de vaci (cu putin’ ceapa) gi ceai. Cine m&nanc& mult si copios seara, nu trebuie s& fie mirat c& are parte’ de un somn agitat si extenuant. Totul cu masura in intreaga mea viagi am fost preocupati de sinitatea mea, dar fiirk a exagera. N-am trait niciodati ascetic, iar cind mi-am impus si nu fac anumite lucruri, nu mi-a fost nici o clip’ greu. N-a fost necesar st mA chinuiesc ca si trec de la consumul de cafea naturald, delicioasa, la cafeaua fai cofeind. Stiam c& pentru tensiunea ridicat’ pe care 0 aveam nu exista alti altemativa decdt renuntarea la cafeaua cu multi cofeini Nu am fumat niciodati. Sunt intr-un fel bucuroast ci nu m-a ispitit niciodat’ o atare ,plicere”. Am fost si sunt toleranti fatt de fumatori, atragindu-le inst discret atentia asupra acestei_,,boli”. imi Place si beau un pahar de bere, uneori, intr-o societate de prieteni, un pahar cu vin si chiar, cite odaté, un pihdrel de ,,tirie”. Raman jns&, indiferent de ocazii, fidela principiului meu: ,totul cu miasura”. fn acest caz nimic nu-ti poate fi diunitor. Gitesc cu drag, fac si prajituri delicioase pentru Criiciun; imi place s{ le ma&ndnc, dar ag putea renunja ugor la consumul de dulciuri, dact ar fi nevoie. Ce doresc de fapt a va spune? in interesul snatigii dumneavoastra nu trebuie si renungati Ja tot ceea ce va place. Este mult mai important si nu va lisati prad& unor obignuinge diundtoare sau s& devenifi de- pendenti de o atare obignuinga. . Planul meu zilnic Cele mai importante pentru mine sunt orele diminetii. Cand rasare soarele, pisirelele ciripesc minunat si mica noastra localitate se tre- zeste, eu sunt deja in faa mas mele de s Imediat ce m-am trezit, mA gandesc ce am mai inti de rezolvat si ma apuc de treaba. Tar daci am de indeplinit o anume sarcind, care ma intereseaz’, ma preocup’, ea este pentru mine o motivagie puternic’ s& nu ma abat de la planul initial gi toate astea mi fac sa uit varsta pe care o am. Munca, activitatea intelectual’, mi-a dat totdeauna un imbold, 0 vi- talitate. , 22 Nu pot decat s& recomand, cu caldur&, oamenilor virstnici, si im- britiseze 0 activitate interesanta. Posibilitatile sunt mai mari acum. De la nigte cursuri la Universitatea popular’, la reuniuni, discutii cu semenii interesati intra acelagi domeniu. Oamenii in varst& nu trebuie se izoleze de medivl lor de viaji, ci trebuie si continue a fi ivi. Un om activ este mai putin vulnerabil la boli. Altfel, 0 boal& it de banald devine principalul sens al viefii. $i aceasta poate duce intr-adeviir la agravarea suferinjelor. $i incd un sfat: fifi toleranti si apropiati fafa de tineret. El trebuie sd traiascd in cu totul alti at- mosferd decat am trait noi. Modul de viati in care am crescut nu mai existd datorit’ noilor conceptii, ispite si, mai ales, a intensit&tii in care se triiegte astizi. Recomandarile Mariei Treben pentru intretinerea organismului Introducere Este normal gi natural ca omul s&-si intretina’ organismul. Dar scoateti-va din minte cremele gi lotiunile ce Je puteti gisi in drogherii gi parfumerii. Cu cat aplicagi mai putine substante straine pe pielea dumneavoastra, cu atat este mai bine. Alifiile si pomezile nu fac decat s& astupe porii. Pielea nu mai poate respira in voie, imbatraneste repede gsi suntefi nevoiti s& utilizati cantitagi tot mai mati de creme. N-am folosit in viati decdt, ocazional, putin ruj de buze. Baia Fie cd mia spill, fie ck fac baie, nu folosesc spume sau sapunuri speciale. in locul lor pun, in apa de baie, extracte de salvie, cimbru, obligeana, musgefel, sau ace de molid ori de brad, si ma frec cu un burete masiv. Dusul i] fac numai cu apa limpede gi curata. 23Intretinerea tenului Acneea Pentru tratamentul acestui ,necaz”, specific, in special, perioadei pubertatii, exist mai multe refete cu plarte medicinale. Urzica Urzica este planta din gridina Domnului considerat’ a fi cel mai eficient depurativ al sdngelui, actionand, in acelasi timp, gi ca stimulator al reinnoirii sdngelui (ajutk la formarea globulelor rosii). in afaré de o alimentatie echilibrata, ugoari, de protectie, este ‘bine sa se bea un Jitru de ceai de urzici in lupta impotriva acneii puber- tare. Pentru o ceagca se va folosi o lingurigi cu varf de plante uscate, peste care se toad apa clocotita gi ceaiul se last si se linisteasca cam o jumatate de minut, pani cand capat& o culoare verde-deschis. Papadia O linguritk plind cu radacin’ de papadie, bine maruntita, se las& la inmuiat timp de 12 ore, intr-un sfert de litra de apa rece. Apoi, lichidul se incdlzeste, ridacinile sunt strecurate, iar ceaiul se va bea in doua reprize: o jumiitate din cantitate cu 30 de minute fnainte de micul dejun, iar restul, dup& gustarea de dimineafai, tot la 30 de minute. Mascd cu hrean in solutie de ofet . Se iau ridacini de hrean, se rad fin, se introduc intr-o sticld gi se toama ‘ofet de vin sau ofet de mere, pind ce lichidul acopera toat cantitatea de hrean. Se lasi si se macereze la temperatura mediului (cat mai caid), timp de 10 zile. Esenta astfel obtinuti se aplicd pe fage umeziti, se las zece minute, dupa care ne spilim, intdi cu apa foarte caldi, apoi rece. Nuca Se iau frunze de nuc t&iate marunt, in cantitate corespunzitoare unei lingurite cu varf si se lasi Ja inmujat intr-un sfert de litru de apa 24 rece, timp de 12 ore. Apoi, lichidul obfinut se incalzeste, se s gi se foloseste la spalatul fefei. Cuperoza Cind pe obraz apar firigoare rogietice datoriti dilatirii unor vase sangvine, folositi 0 masci de patrunjel verde taiat foarte m&runt. Veti vedea rapid ce efect minunat are. Nu se recomand’ repetarea pro- cedeului mai mult de o datd pe séptimana. Tenul aspru Uleiul de sunitoare Un ten aspru se trateaz’ cu succes folosind uleiul de sunitoare. Se iau numai florile, de un galben-auriu, de la sundtoare, se introduc ‘inw-o sticld gi se acoperd cu ulei de floarea soarelui. Sticla, de culoare deschisd, se pune intr-un loc calduros-insorit si se last si stea cel putin trei s%peimani, pana cand uleiul capiti o culoare rosiaticé. Se filtreazd conginutul din sticl& cu ajutorul unei buciifi curate din panz4 (de preferinti de in). Se storc in p&nza florile imbibate cu ulei, dup& care se toarnd totul in sticle mai mici de culoare inchis&. Cu acest ulei de sundtoare se unge zilnic fata, iar asprimea pielii va dispirea, tenul devenind din nou neted gi catifelat. Tenul gras Se spali fata cu un extract, usor incalzit, obtinut din nalba de padure (nalb’ micd, casut popii). Nu se clateste cu apd. Seva, putin mucilaginoasa, este Jdsatt si intre in piele. Se poate folosi gi salvia infuzie, care se lasii sd se riceascd putin, ca si fie numai calduti, iar extractul de nalbi de padure se aplict dup’ ce ne-am spilat pe fay. Tenul imbatranit Spdldturi cu sdnziene Un ten cu aspect vested {trecut, imbatrinit), cu usoare riduri, va fi revigorat prin spilari cu ceai de sinziene. Se ia o lingurija umpluta 25cu varf de sfnziene uscate gi furimitate, se opireste cu o ceased de api fierbinte gi se lasd si swag’ o jumitate de minut. Se strecoara, iar cu lichidul obginut se va spila faa de mai multe ori pe zi. Tenul inearcat Un remediu de casé - drojdia de bere Un bun remediu de casi, ce se poate folosi pentru un ten ce nu este neted si curat, consti in consumul de drojdie de bere, care are efect antiseptic si neutralizant. Tenul uscat Se iau frunzele cdmoase de aloe, se taie in lung si se pun intr-o farfurie pentru a-si Kisa seva. Sucul se pune inir-o punga de plastic si se p&streaza in frigider. Inainte de culcare se aplicd sucul pe fata, intr-un strat subtire gi se las toat’ noaptea, pentru a fi absorbit complet in piele. V4 rog, nu mai utilizati nici un fel de creme. intretinerea ochilor Baile pentru ochi se pot face mumai cu o apa de calitate impecabili. fn nici un caz nu se va folosi apa ce miroase a clor. Se procedeazii in felul umator: se introduce faja, pani Ta limita parulu, intr-un vas cu apa; in timp ce va tinefi respiratia, deschideti gi inchideti ritmic ochii, de mai multe ori la rand. Jena, apiruti in primele secunde, dispare, intrucat ochii se obignuiesc cu apa. Baile recomandate in mod special sunt cele cu mugetel. Se ia o Tinguritt varfuitt cu musefel uscat si se opreste cu un sfert de litra de api clocotiti. Se last ca fichidul s&-i traga ,,puterea” din musetel, dup care se adauga totul (in prealabil strecurat) in vasul cu apa pentru spalat pe ochi. Atentie: la baile pentru ochi, apa nu trebuie si fie prea caldi. intretinerea parului Spéildrile cu muserel Va puteti mentine un par frumos, blond, pind la adanci bitraneti, dac&, dupa spalare, il claitigi cu infuzie de musetel. Planta mai are capacitatea si dea pirului strilucire, finete gi un miros placut. 26 Pentru aceasta se ia un pumn de flori de mugetel si se opareste cu un litru de apa. Se las& ,s& waga” o jumatate de minut, se strecoara gi apoi se spal& parul. Nu se mai clateste suplimentar cu apa limpede. Apa de mesteactin pentru pdrul impletit Atunci cénd cineva poarti parul impletit in cozi, este bine sa-l pieptene cu api de mesteacin (fie 0 lotiunea din coaji de mesteacin, fie 0 ap& preparati in casd prin macerarea in apa, timp de 12 ore, a unei linguri cu varf de coaja de mesteacin tanar, pus& intr-un litru de apa). Astfel, peste zi, impletitura va raim&ne perfecti, iar parul va ariita strilucitor, ingrijirea mainilor Atunci cind miainile mi se aspresc din cauza activititilor in gradina, folosesc suc proaspat de lamaie. imi ung mainile cu sucul de lamdie gi le spa ugor cu apa. Dup& uscare, le masez cu puyina glicerina si cAteva picdturi de ulei de sunatoare. Fiertura de ovdz pentru mdini obosite Cand, dupa activitafi in gridina, ne simtim miainile obosite, este o adevarath binefacere pentru ele daca le spilim in fiertur’ de ovaz. Mainile redevin netede, iar unghiile redevin moi, far& si se rapa. Pielea cu aspect patat Leurda Datorit’ proprietitilor depurative, leurda ajuti gi watarea formelor cronice de pitare a pielii. Primavara se aduni frunzele proaspete de leurdi, se spal& gi, tiate mérunt, se consuma crude, Gustul seam&n& cu ai usturoiului, As minator patrunjelului, Jeurda, tocaté fin, se foloseste la garnisirea sandviciurilor. De asemenea, din ea se poate face o salati minunatit sau se pot gati ciorbe picante. 27Esenjé de leurdd Pentru a va asigura efectele binefacdtoare ale leurdei, pe an intreg, se poate prepara o esen(é din planta. Inw-o sticli se ‘introduc frunze gi radacini de leurdi tdiate marunt. Se perioada unui acoperi totul cu alcool curat, de 38-40", si se Jasa sticla Ia loc luminos 3 si calduros timp de dowd sapttm4ni, pentra macerare. Din esentd se vor utiliza, zilnic, 10-15 picdturi, luate cu pufini apa. Cicoarea O lingurité cu varf de plant& uscatd se opireste cu o ceagci de apa fierbinte, se lasi s& stea doar 0 jumitate de minut, se strecoara, se bea dimineata, inghititur’ cu inghigiturii, toaté cana. Glandele sebacee Micul bitter suedez Glandele sebacee, prezente pe toatd si pafata corpului, dar mai ales pe fajX, pot secreta, in anumite condi © cantitate mult mai mare de sebum decit in mod obignuit, in atari situafii pot aparea cosuri, puncte negre,«zone intregi de piele acoperite de pete de gr ie. Toate aceste ,acumuliri” sau ,productii” inestetice dispar daci sunt umezite cat mai des cu un extract din Micul bitter suedez. Se foloseste putind vati cu care se tamponeaza locurile in cauza. Alte recomandari pentru cosmetica dumneavoastra Cand tatil nostra, in varsté de 39 de ani, a fost rapit fara de veste din mijlocul aosteu — calul sau, speriat, a tagnit pur si simplu in fata unei magini, ce venea din sens contrar si Ia aruncat sub rotile ei ~, noi ne-am mutat din Saaz la Gérkan, in regiunea sudeta, Pe drumul citre scoala m-a oprit, intr-una din zile, 0 femeie pe care nu © cunosteam. Ea mi-a spus: ,Ei, fetito, a cui esti tu? Nu te-am mai vizut pan’ acum, Si ce frumusicd esti! Am s’&{i destainui un secret, ca toat& viaga ta s& rimai la fel de frumoasa! Daca, de fiecare data cand cade prima zipadi, o si te freci pe faji cu ea, vei rimane mereu la fel de dragupi!” N-am uitat niciodatd spusele necunoscutei. in fiecare an, si pana in 92 viua de azi, imi masez puternic fata cu prima zApad& care cade. Poute ci a avut dreptate, si de-aceea obrazul meu nu e nici acum vbarcit. N-am s& uit niciodaté intamplarea, cite ori voi avea ocazia. Cine stie carei copilife frumusele — si chiar unei femei in toatd firea — ii va suride asemenea idee gi-o va pune imediat in aplicare! Bai si spalari Introducere Omul ae aproape doi metri patrati de piele prevazuti cu 300000 de puncte ,reci” si 25.000 de puncte .calde” — receptori. Toate aceste puncte reactioneaz’ deopotriva la dugurile si aplicajiile lor, recoman- date de parintele Kneipp. Viecare om care traieste intr-un centru aglomerat are nevoie de ase- menea cure Kneipp. Ele contribuie la cilirea organismului, la o mai bund circulafie a sAngelui, la un schimb mai bun de substante. Din multiplele posibilitagi de utilizare a apei remarcim: spilarea partii Superioare a corpului, dusuri pe genunchi, bai intermitente calde/reci la picioare si mersul prin apa. Nu fiecare poate beneficia de o cur’ Kneipp facut& intr-un sanatoriu, unde biiesi calificaji fac zilnic sezonistitor impachetiri si bai. Degi ar fi bine ca m&car o dati la doi ani si facem un atave tratament. Dar cura Kneipp poate fi facut& foarte bine gi acasa, Pentru aceasta este nevoie de un furtun, o baie cu dus, doud galeti mai inalte din plastic si un termometru pentru baie. Cu o atare ,utilare” puteti sa practicati toate metodele clasice ,,Kneipp”, penuu bai calde gi reci ale antebrajelor ficute cu furtunul, bai ale picioarelor, duguri ale genunchilor gsi coapselor sav mersul prin api. Spalarea partii superioare a corpului Uste o metoda terapeutic’ simpli gi eficace. Avem nevoie de un prosop aspru, impiturit de mai multe ori si care este inmuiat in api proaspita, rece. Se incepe cu spillarea spatelui mainii drepte, se twece pe partea exterioard a bratului drept pana la umiar, repetand migcarile inainte gi inapoi. Se tece apoi pe partea interioard a bratului, 90mergind in sus pe brat pana la subsuoara, apoi gatul, pieptul gi trunchiul, Se trece apoi la bratul sting. procedind in acelasi mod. intreaga procedura de spillare nu webuie si depayeascd dowd minute. Baia rece a bratelor Nivelul apei din vasul in care va spalagi tebuie si fie suficient pentru a ajunge pani mai sus de cot. inciiperea trebuie si fie calda, la fel si corpul si picioarele. Veti incepe prin a cufunda degetele mainii, apoi mana, antebragul gi braqul, in apa rece. Se tncepe cu brajul drept, apoi bragul stang. RamAnefi in apa rece pan’ cand veti avea 0 senzafie de incilzire usoara gi se va observa 0 ugoara intosire a pielii (dupa 20 pan’ la 30) de secunde. Dup aceea se usuci mainile. Dack aveti o climas’ cu maneci lungi, trageti ciimaga peste brajele umezite si migcafi ugor brajele pana apare - efectul de incilzire. Baia cald’ a bratelor Se procedeazi ca mai sus, cand s-a folosit apa rece. Se pot adiuga plante, iar temperatura apei trebuie sit fie 38°C. Durata, 10-12 minute. {n incheiere se face un dug cu apa rece. Baia alternanta, calda/rece, a bratelor Este o proceduri terapeutic’ recomandata mai ales in cazurile nespecifice de boli ale inimii. . Se prepara cada cu apa calda la 38°C. intr-un alt vas (cada) se pune api rece sau ugor temperati. Pentru inceput, bratele se introduc io apa caldi, pana la jumatatea bratului, se fin pret de cinci minute. Apoi se jin, timp de zece secunde, in apa rece si, din nou, in apa cald&, acum doar trei minute. Se incheie procedura finand amfndoua brajele, inc& zece secunde, in apa rece. Se usuck apoi doar mainile gi se fac migciri sustinute, active, pentru finc&lzirea corpului. Baia progresiv incalzita a brateior Baia cu incdlzire progresiv’ are un efect pronunfat de relaxate si destindere, benefic in cazurile de angina pectoral, senzagia de durere in mana sting’, gheara cardiaca, obesealii cardiac’, chiar si un infarct. 30 Cregterea progresiva a temperaturii are un efect vasodilatator, duce la o irigare mai bund cu sange, o sc&dere a tensiunii arteriale gi o descircare de efort a inimii. Se incepe cu o temperatura de la 34° la 36°C si se cregte progresiv. timp de 20 la 30 minute, prin adaosul de apa fierbinte, atingdnd 39° pant la 41°C. Se fncepe cu bratul drept. Dac&i observati cA inima bate mai tare sau apar transpiratii, procedura se opreste. Se continud cu o scurté pauzi in pat. In nici un caz nu este permisa racirea apei, deoarece pot aparea spasme. Baia picioarelor Indltimea apei trebuie sd fie suficientd astfel incAt si ajungd pana aproape de genunchi. Conditille in care se face procedura sunt aceleasi ca si la bile braelor: cald in incapere, picioarele s& fie calde, corpul s& fie cald. Se introduc picioarele incet in apa rece, Se fin ‘intre 10 si 20 de secunde, pin& apare 0 ugoari senzatie de incalzire, Picioarele nu se usucd, se imbracd imediat ciorapi. Se merge in pas normal, circa un sfert de ora, pentru incilzire. Baia cu ap& cald& pentru picioare decurge in acelasi mod ca si cea pentru. braje. Masaj cu jet de apa La genunchi Pureti folosi cada de baie, inclusiv furtunul de la dug (diametul sa fie de 18-22 mm), la care, inst, fie se degurubeaz4 sita, fie se scoate complet capul. Pentru bai reci, temperatura tebuie si fie de 12°-18°C, iar durata, 40-60 secunde, Cand se folosesc jeturi alternative, api caldi, care va aves 38°C, se aplicd timp de unu-doud minute, urmati ce jetul de api rece, cu o duratt de 20 secunde. Picioarele nu vor fi sterse cu un prosop, ci se vor wage imediat niste ciorapi si se vor face migcari alerte, astfel ca membrele inferioare sd se incilzeasci. Si aici, ca si la dug, incéiperea webuie si fie cald’, corpul cald. Procedura dugului incepe dinspre talpa piciorului spre genunchi, unde s€ mentine jetul cAt mai mult timp pentru a invalui, practic, genun- 31chiul ca intr-o pfinzi de apa. Apoi se merge cu jetul de apa pana la c Dup& circa 8-10 secunde apare o senzatie de incalzire. Se reia spalarea dinspre genunchi spre laba piciorului, incd de circa tei ori, dupi care, fara a se usca picioarele, se imbrac& niste ciorapi si, printr-o scurta plimbare timp de circa un sfert de ori, se inc&lzesc bine membrele inferioare. In afari de jetul cu apa rece se practicd gi spalari cu apa calda, la © temperatura intre 38° si 40°C, Cand se fac bai alternante, se incepe cu apa cald’, dup& care urmeazd apa rece gi se mai repeti o dat4 procedura. La coapse Se incepe prin a turna apa pe piciorul drept, in partea lui exterioar’, J de la cilc4i, apoi in sus, pana spre bazin. Se mentine jetul circa cinci secunde, dupa care se coboara pe partea interioara a piciorului, tot pana la cilcai. Se trece apoi Ja piciorul stang, se urcd pana la bazin, traseele gi timpii fiind aceiasi ca la dreptul. Se alterneaza, de cateva ori, un picior cu celalalt. in incheiere se aplicd jetul de apa scurt pe tilpile picioarelor. La brate Se incepe de la partea exterioari a miainii drepte. Se plimba jetul de api in sus pand la umdr, de unde apa este lisata si curga abundent, cinci secunde, de-a \ungul bragului. Apoi se repeta proce- dura pe partea interio: a bragului, drept spre cot, din nou ,spre umiir, cu menfinere sus cinci secunde gi apoi se coboari pe partea interioara. a bratului, in jos. Se repeti, in mod analog, aceleasi proceduri gi cu bratul stang. Se poate continua cu jetul de api si dinspre frunte, vertical pana la barbie. La torace Se procedeazi ca gi pentru brafe, doar ci se incepe din partea interioar’ a bratului drept, treciind peste pe piept de circa cinci ori cu jeturi in forma de opt. 32 Mersul prin apa Inalfimea apei din vasul-cadi trebuie si fie suficient de mare, astfel tei patrimi din gamb& s& fie acoperite. Pentru fiecare pas se scoate piciorul din api. ‘Temperatura apei trebuie si fie de 12° pani la 18°C, durata, dupa suportabilitate, 15 Ia 30 secunde. Dup& terminare, se sterge apa cu milinile libere, nu se usuc& cu prosopul. Se imbraci ciorapi si se merge cAteva minute pentru incalzire. Exercitii de relaxare Exercitii de masaj Pentru exercitiile de masaj nu este nevoie de o mana puternici. Masajul vi-l pot face si copiii. Miscirile descrise tebuiesc repetate de mai multe ori. 1. Cu fetele palmelor se maseazi zona de la oc gsi de acolo, inclinat, spre coloana vertebra Cu miinile suprapuse se maseazi, prin apsare putemici, coloana vertebrala, de la ceafi pani jos, la sezut. . Cu ajutorul degetelor se descriu cercuri de la ureche spre coloana vertebrala. . Se maseazi putemic, longitudinal, coloana vertebral’, directionand apoi oblic inspre in jos. S. Se fraimanta usor muschii umerilor. 6. Cu varful degetului mare se maseazi, circular, de ambele parti ale coloanei vertebrale. 7. Se maseazd cu degetele, circular, de la ceafi in jos, de la mijloc spre in afara. 8. Cu ambele palme se maseazi, de la ceafd, peste ambii umeri, pana la partea de sus a brajelor, tec&nd incd o dati in jos pe coloana vertebrala. ital spre umeri oN > Exercitii de gimnastica Uxercifiile pe care vi le recomand au rolul de a relaxa musculatura umerilor gi a cefii, Se execut& ugsor, far a va scoate obiectele de 33imbracdminte. Deci, fari probleme, le puteti executa gi la locul de munca, Fiecare exercitiu trebuie repetat de mai multe ori. 1, Ridicafi umerii pani spre urechi gi lasati-i rapid in jos. 2. Rotifi altetnativ brafele, inainte si inapoi. - Ridicagi bratele la inalimea umerilor gi rotiti-te usor. . Lasagi brajele libere pe lang’ corp si executagi migcari pendulare. Stangeti bratele la ceafi, intindeti coloana vertebrali gi apoi revenifi brusc la pozitia initial. . 6. Ridicati altemativ umerii, stingul sus, dreptul jos, apoi schimibati. 7, Rotiji ugor bragele in jurul corpului. 8. Inclinaji partea de sus a corpului gi [sati bragele si oscileze pe 9. way langa corp. . Aplecati urechea dreaptd pe uméarul drept. Ridicati capul si faceti brusc o migcare spre stanga. 10. Priviti peste umirul drept, spre calcaiul drept, apoi schimbasi Spre partea staénga. 11. Rotigi capul spre dreapta gi ridicati barbia. Repetati spre stinga , _ aceeasi migcare. Incheiati exercitiile de relaxare migc4nd usor brafele pe lang corp. Auterelaxare * yTrainingul autogen” este o modalitate excelent’ de autorelaxare, bazati pe exercifii de concentrare si se poate invafa usor. Cine o | stipaneste isi cunoaste bine corpul si pe sine, Baza acestui antrenament este cunoasterea propriului organism. Me- toda include un antrenament al respiratiei, stiinja de a te relaxa’ gi de a reusi s& ai un somn odihnitor. Este insd nevoie de mult timp gi rabdare. Exercitiile trebuie repetate si prelungite in timp, pentru atingerea scopului dorit. Este gregit si se creadi c& se vor obfine rezultate rapide in ceea ce priveste atenuarea unor dureri sau eliminarea insomniei. Nu trebuie sA uitém ca trdim intr-o lume care este departe de o stare ideald de relaxare. in general, ylrainingul autogen” se invafé in cadrul unor cursuri speciale. in cele ce urmeazi se dau cateva exercitii de baz’. Se incordeazi succesiv fiecare grup de muschi timp de cinci pana la sapte secunde. ’ 34 Doar musculatura piciorului trebuie contractat’ mai putin, deoarece poate s& apari un reflex dureros, tip crampa sau carcel. Dupa ce se ‘incepe incordarea musculaturii, trebuie si v4 sugerafi in subconstient cuvantul cheie ,liniste” sau ,relaxat’. Acum incepe si devin’ con- stient’ diferenta dintre starea de ,incordat” gi cea de ,relaxat”. lat& ordinea si grupele de incordare succesivi a muschilor: 1, Mana gi antebraqul dominant 2. Bragul dominant 3. Mana gi antebraqul nedominant 4, Bratul nedominant 5. Fruntea 6. Obrazul superior si nasul 7. Obrazul inferior si falca 8. Ceafa si gatul 9. Pieptul, umerii si coloana vertebrald 10. Musculatura abdomenului 11, Gamba de la piciorul dominant 12. Piciorul dominant 13. Coapsa de la piciorul nedominant 14. Piciorul nedominant Cine invati s4-si cunoascd organismul in acest mod, respectiv si-si simta fiecare zon, poate, prin exercigii de concentrare, s4-si stipaneasc’ si durerile.Alimentatie sanatoas& Alimentatia Introducere Hrana acfioneazi fn mod dominant asupra capacititii fizice si inte- lectuale a organismului. O alimentagie prelungit’ cu carenti de albumine va contribui la o capacitate intelectuala sc&zuti. O supraalimentagie nu va duce inst la cresterea capacitijilor fizice gi intelectuale ci, mai degrabi, la acu- mularea unor zone de grisime. Un om suplu va fi mai rezistent la boli si se va vindeca mai repede, Supraalimentajia genereazi un mai mare risc de imbolnavire si sc’derea duratei de viata. De la inceput ins, va. atragem atengia si nu finesi cure de sliibire exagerate, prelungite sau exclusive. Acestea pot dauna ulterior orga- nismului. Cine doreste s& slabeasci, trebuie s& mandance mai putin. Acest ,pugin” trebuie ins s&% includd vitaminele necesare gi substan- tele active. : Numai o hrani echilibratt, care cuprinde renunjarea la zaharuri, promite o-scidere a greutifii gi mentinerea efectelor de durata. Necesarul de energie Chiar in stadiul de odihna completa, fi gi intelectual’, omul consuma energie la un aga zis nivel de baza™. Pentru fiecare miscare corporal, sau pentru crestere, este necesar un cuantum de energie suplimentari. Aceasti energie este furnizata de substanjele nutritive, albumine, grisimi si hidrafi de carbon, toate continute in alimente. Nivelul de bazi” al unui adult se gaseste in jurul a 1500 pana la 1600 de calorii. : 36 Variagiile acestui nivel de baz sunt insi dependente de sex, varstt, greutate gi inaltime corporal. Aga ca persoanele de iniilfime mai mare, indiferent dacd sunt grase sau slabe, au nevoie de un nivel alimentar de bazi mai ridicat. Necesarul de lichide Apa este un aliment de bazii indispensabil. Ea are de indeplinit foarte multe functii in organism. E necesara pentru constru intregului sistem celular. Fira api nu se poate produce urina prin care se climina, in cazul schimbului de substante, toxinele si sdrurile din corp. Peste jumitate din lichidele’ preluate de organism sunt eliminate prin respiratie, prin piele, prin transpiratie. Chiar si pentru producerea excrementelor este necesara apa. Omul are nevoie, zilnic, de doi pana la tei litri de lichide. Circa jum&tate din cantitate twebuie acoperiti din bauturi (inclusiv apa, daca este posibil minerali si neacidulati). Restul este preluat din alimente. Piinea, carnea, pestele, branzeturile, oudle au un conginut de apd ce intre 40 si 70%. Cartofii, fructele si legumele contin chiar pind la 90% apa. Albumina Albumina constituie o substanta alimentard vitald, numai un gram din ea dezvoltind 4,1 calorii. Este important ca, in necesarul de hra ea si contribuie la balanta energetic’ cu 10 pana la 12 procente. Inu-o alimentagie completi, echilibrati, cel pugin jum&tate din congi- wutul de albumine rezult’ din cele de provenienti animala (lapte, came, peste, brinzi de vaci, branzeturi, ou’), restul fiind de natura vegetali (paine, produse cereuliere, cartofi, legume cu pistili sau legume, in general). Grasimile Si ele ocup&% un loc important in hrana omului. Cele mai valoroase grisimi, din punct de vedere biologic, sunt cele nesaturate, iar dintre ele acidul linolic, care confine vitaminele A, D, E si K, ugsor digerabile. alimentele care contin cele mai multe din aceste grasimi de prim 37rang sunt: untul, margarina, uleiurile din germeni gi slinina. De aceea este bine ca ele sd fie preferate pentru consumul direct sau pentru gatit. Celelalte categorii, de genul untului de cocos, unturii sau seului, trebuie consumate. doar in cantititi mici. Grasimea cuprinde cel mai ridicat continut energetic, comparativ cu celelalte substane nutritive: un gram produce 9,3 calorii. Deoarece ele se asimileazi mult mai lent decat albuminele sau hidratii de carbon, dau senzatia de satietate. Multe manca&ruri devin mai gustoase cand se foloseste graisimea. In ceea ce priveste regimurile de alimentatie contemporane existi ins& pericolul s4 ne hrinim cu prea multe grasimi. lar prezenta lor in cantitati mari, in hrana de zi cu zi, aduce dupa sine depunerea acestora in organism, deci o cregtere apreciabild in greutate. Prin feliile de salam, branzeturi sau gunc& puse pe feliile de paine, in prealabil unse cu unt, se depagegte in mod simfitor cantitatea de grisimi necesara pentru organism. Deci, atat in consumul direct cat gi pentru gatit, consumul lor sa fie cat mai limitat. Hidratii de carbon O alimentatie fara o cantitate suficienté de zaharuri, nu este posibilé, Nici pentru pevioade foarte scurte. Hidratii de carbon sunt ugsor digerabili si pot fi transformafi, comparativ cu toate celelalte substante nutritive din corp, cel mai repede in energie. Un gram de hidrati de carbon livreaz& organismului 4,1 calorii. Alimentele cele mai valo- roase, din punct de vedere al confinutului lor in zaharuri sunt: painea integral’, painea neagra, fulgii de ovaz, grisul, cartofii, fructele si legumele cu pastai. . Cu aceste alimente se acoperi, in principiu, necesarul de vitamina B1, vitaminele din complexul B gsi vitamina C. De asemenea, ele mai contin albumine, elemente de balast, att de necesare procesului de digestie si activitigii intestinelor. . Deci, in alcdtuirea necesarului de hrand, alimentele cu un conginut bogat in glucide si un cuantum ridicat de vitamine, elemente ajut&toare gi de balast, trebuie s& fie prioritare. Pastele fainoase, painea alb’, cozonacul, zaharul, mierea, marmelada, bomboanele, ciocolata, inghefata si alte dulciuri sunt considerate ca alimente mai putin valoroase din punct de vedere al prezentei si calitagii hidragilor de carbon. ’ 38 Aici pot fi incadrate si limonadele gi sucurile de fructe care, de cele mai multe ori, au putine vitamine si nu includ substante ajutitoare sau_balasturi. Substanfele minerale si elementele trasoare (oligoelemente) © alimentagie mixta, echilibrati, confine substante minerale gi ele- mente trasoare (urme de elemente) in cantitifi suficiente. Completarea ulterioara a hranei cu un supliment din substantele de mai sus, peste combinafiile normale in care se g&sesc ele in alimente, devine de prisos pentru omul sanatos. Sodiul Sodiul este preluat de cdtre organism, in mod preponderent, din sarea de bucitirie. Dar mai este continut, in cantitéti importante, intr-o serie de preparate alimentare, cum ar fi: painea, salamurile, alte Preparate din carne, conserve de peste, practic in toate semi- preparatele. A adauga deci, arbitrar, sare in timpul meselor, este de prisos gi daunitor in acelasi timp. Utilizarea, ca adjuvant pentru corectarea gustului la mancéruri, a plantelor, este mult mai sindtoasi. Calciul Continutul in calciu al alimentafiei este hotirat, in primul rand, de consumul zilnic de lapte. O jumatate de litru de lapte (lapte integral, lapte degresat sau iaurt), baut zilnic de o persoan%, ca aliment direct sau la preparatul mancarurilor, este acoperitor pentru intreg necesarul de calciu al organismului. ° Branza de vaci, din contri, contribuie foarte putin la completarea acestui_necesar. Fosforul Alimentatia care confine $uficient calciu si albumine acopera, in acelasi timp, si nevoile de fosfor ale organismului. 39Fierul Fierul este de neinlocuit pentru formarea hemoglobinei din sange, astfel ci preluarea lui din alimente este vitala. Cantititi apreciabile de fier vom gsi in: organe, carne, peste, carne de pastre, paine neagra, fulgi de ovaz, legume-pistii si, in special, in spanac. O hran& mixté, cu dese variatii de continut, previne carenta in fier, deci, gi anemia. Vitamine O alimentatie mixti si diversificatd asigurd toate vitaminele in can- titati_suficiente. Vitamina A Vitamina A se regaseste in alimente sub doua forme diferite. In substantele de provenient& animala este continut& vitamina A (retinol) ce se asimileazd direct. fn schimb, in substantele de provenient& vegetal se giseste doar carotina (carotenul), o structura organica de trecere spre vitamina A propriu-zisa. Carotina se asimileazd mai prost in organism, iar din punct de vedere fiziologic este inferioar retinolului. Alimente hranitoare, cu un con- tinut ridicat de retinol sunt ficatul, untul, margarina, ovale. Purtatorii principali ai carotinei sunt: morcovii, spanacul, fasolea verde, maziirea, varza crud’, varza de Bruxelles, ardeiul gras, andivele, salata verde, patrunjelul, caisele, madarinele gi piersicile. Vitamina B1 fntr-un regim alimentar cu multi hidrati de carbon si putine grisimi, organismul are nevoie de o cantitate mai mare de vitamina B1. Alimentele ce contin multi vitamin’ B1 sunt: carnea de porc, jam- bonul, sunca grasii, ficatul, rinichii, painea neagr’, painea integrala, produsele de panificatie, precum gi legumele cu pistai. 40 Vitamina B2 Necesarul de vitamin’ B2 se acoperd, in primul rand, prin consumul zilnic de: lapte, branzi de vaci, branzeturi in general, precum si, in al doilea rand, din carne si paine. Vitamina C Cei mai de seam4 posesori de vitamin’ C sunt fructele, legumele gi cartofii. Un conginut ridicat mai au gi: ardeiul gras, varza, varza de Bruxelles, conopida gi spanacul, iar dintre fructe: coacizele, fragii, citricele gi c&tina. Oamenii care consum& multe fructe crude sunt mult mai bine a- provizionati cu vitamina C decft cei ce consum& doar legume gi cartofi in preparate culinare. Cantitatea de vitamin’ C din legume este direct proportionala cu perioada lor de pastrare. Astfel, legumele care sunt consumate la mult timp dupa ce au fost recoltate, gi care au aspect vested, sunt sarace in vitamina C. De asemenea, spalatul in mai multe ape, fierberea excesivi, tinerea mincdrurilor pe foc mult timp, conservarea, duce la pierderea aproape completi a vitaminei C din fructe, legume sau zarzavaturi. Vitamina D Organismul necesita vitamina D, inainte de toate, pentru constitutia sistemului osos. O anume cantitate din ea se produce chiar in piele. Cei mai importanti purtitori de vitamin’ D sunt: untura de peste, heringul, gilbenusul de ou, smantina, ficatul, untul si margarina.Organele de digestie Introducere Foarte multe afectiuni sunt legate direct de modul in care ne hrinim. Bolile de stomac sunt intilnite din ce in ce mai frecvent. Foarte multi oameni se plang de tulburari digestive. Aceste suferinte nu sunt numai factori care ‘ne tulburé confortul cotidian. In timp, conduc la imbolnaviri grave. Nici nu este de mirare existenga unei atari situapii dac& analizim obiceiurile culinare, modul de alimentatie al oamenilor din epoca noastraé, Se mananc4 mult, prea gras si prea repede. Lipsa de miscare, atat de necesar’, imediat dupd mncare, pentru digestie, este binecu- noscuti. Inghitirea hulpava, mancatul in goand, contribuie la aparitia constipatiei. Cai oameni nu-si aduc aminte de vorba bitraneasci. »Bine mestecat, inseamna pe jumatate digerat?”. De aceste invatituri trebuie finut cont. Daci hrana ajunge in stomac bine méarungiti, bineinteles,c& va fi mult mai usor prelucrati. O mancare ugoara nu va sta tot atét de mult timp in stomac ca o mancare grasi si cu multa albumina., Cine se hraneste cu salate, crudititi, lactate, paine integrald sau graham, precum si cu carne slaba, isi descarcd practic stomacul si ajuta la digestie, Aceste conexiuni par ins& necunoscute sau sunt ignorate de majori- tatea oamenilor. Metabolismul uman reprezinti un sistem foarte fin si bine pus Ja punct. Dac& o laturé a acestui sistem este dereglata, intregul mecanism se blocheaz’, nu mai functioneaza. Cavitatea bucala Digerarea alimentelor incepe chiar din gura. Hrana este maruntité de c&tre danturi, umezit’ si impregnat’ cu saliva, pentru a fi mai usor inghitita si a traversa tot esofagul. Saliva nu este numai un ,unguent” sau un ,umectant” care si fa- vorizeze deplasarea bolurilor alimentare (alimentele masticate si ames- tecate cu saliva). Ea contine substanje importante pentru procesul de digestie. Acestea descompun alimentele in componentele lor, de tipul 42 zaharurilor, proteinelor si grasimilor. $i limba are ponderea sa in declansarea proceselor de digestie. Prin intermediul ei. simyim gustul a ceea ce mancim, fie ci este dulce, sdrat, acru sau amar. Semnalele gustative sunt transmise la creier, iar acesta, informat exact, anticipeaza reactiile chimice ce se vor desfasura in stomac si dirijeazi efectuarea lor. Esofagul Esofagul este ca un furtun, lung de 30 cm, capmsit la fn interior stu de o mucoasa, avand rolul de a permite transportul mancirii de la gura spre stomac. Esofagul trece prin spatele inimii in torace, traverseazi diafragma gi ajunge in abdomen, Ca toate organele apa- ratului digestiv este invelit de un strat de fibre musculare. in partea superioara foarte sensibil la atingere sau temperatura’, aceastA sensi- bilitate dispare cu cat ne apropiem de stomac. Peretele esofagului se poate contracta ritmic, ca o propagare de unde, pe toatd lungimea sa, pentru a accelera transportul alimentelor. Stomacul Stomacul este principalul organ al aparatului digestiv, are o forma de sac si o capacitate de la unu la doi lit. El se gaseste amplasat sub diafragma, in partea sting’ a abdomenului superior. Intrarea esofagului reprezintd aga-zisa ,gura” a stomacului (cardia), iar iesirea spte intestin este denumiti ,poarta” stomacului (pilor). in interior peretele stomacului este acoperit cu o mucoasi, in care se gisesc multe glande minuscule ce produc sucul gastric. Ei este alc&tuit din mucus, acid clorhidric si fermentul de digestie pepsin’. Pepsina este destinata dizolvarii cirnii gi substanjelor albuminoide. fn comparatie cu esofagul, stomacul are peretele mai subfire gi are un numar mai mic de mugchi. $i peretele stomacului are capacitatea de a se contracta ritmic, ceea ce permite un amestec eficient al pastei alimentare din stomac cu sucul gastric, ugurind totodaté accesul si evacuarea din stomac. ‘Timpul cat alimentele stau pentru digerare in stomac este dependent de natura acestora, Mancirurile ,grele” necesit{ un timp mai inde- lungat si acestea sunt friptura de pore sau friptura de gasc’, care 43rimfn pani la gase ore in, cavitatea gastrict, In schimb, 0 hrand usoaré poate trece prin stomac in decursul unei jumatagi de ord. Duodenul Duodenul este prima portiune a intestinului subtire gi vine in directa continuare a stomacului. El are o lungime de circa 12 centimetri. In mijlocul lui exist’ o proeminenji in care se deschid canalele pan- creasului gi biliare. Sucurile elaborate de acestea doud sunt foarte importante pentru digestie, ele fiind utilizate pentru procesele metabolice ce au loc in duoden. Pancreasul Pancreasul este una din cele mai importante glande ale aparatului digestiv, avind dubla secretie, intern’ gi extern’. El fabric& zilnic circa 1,5 litri de suc pancreatic, pe care fl varsi fn duoden. Sucul confine fermenti pentru prelucrarea substantelor zaharoase, a grisimilor si a substantelor albuminoide. Vezica biliara . in vezica biliar’ se pistreaz bila, lichidul fabricat'de ciitre ficat. Ea reprezinti un organ de depozitare. Sucul biliar este secretat de niste celule hepatice specializate si se acumuleaz& intr-o refea de canale care conflueaza in canalul hepatic. Acesta se uneste cu canalul cistic al vezicii biliare, in canalul coledoc, ce se deschide in pancreas. La jonctiunea cu cisticul, bila trece spre vezicd si se aculumeazi acolo. Ea este utilizati numai cand alimentele au fost prelucrate in stomac gi trec in duoden. Acest sistem este neapdrat necesar intmucat ficatul produce lichidul in mod continuu. Rezerva aflatd in vezica biliard se varsd in duoden cand acolo au ajuns alimentele. Lichidul biliar este util pentru valo- rificarea vitaminelor gsi a grasimilor. Intestinul subtire Cu o lungime de gsase-sapte metri, aranjat in multe serpentine, intes- tinul subtire este ca dimensiune-lungime partea majoritarii a aparatului digestiv. Cu o litime de circa trei centimetri, este prevazut in interior 44 cu multe cute transversale, aga-numitele vilozit%ti intestinale. Prin lceasta se mireste mult suprafaja interioaré activa. Vilozititile preiau, absorb practic substanqele nutritive, pentru a le ‘sa apoi in singe si in sistemul limfatic. Din intestinul subfire, prin misc&ri ondulatorii (peristaltice) longitudinale, conginutul este impins pin& ajunge in in- testinul gros. Intestinul gros 1a © distanji de numai cAtiva centimetri de la punctul unde intestinul subtire intra in intestinul gros se gasegte un accesoriu fard utilitate pentru aparatul digestiv, o excrescenfd vermicular’é — apendicele. Intestinul gros se aranjeazi in jurul ~ghemului” format de ansele intes- (inului subtire, facdind un ocol curbiliniu prin abdomen. El este lung de 1,5 m si se intinde de Ja partea superioari a bazinului pan& la ampula tectalé. Confinutul intestinal este transportat prin miscari_ ondulatorii, datorate contractiilor longitudinale ale piturei_ musculare. Peretii intes- linului gros nu mai au glande care si ajute la digestie. Mici bacterii, Nora microbianad din intestin, contribuie la putrefactia resturilor de hrani, producind concomitent vitamine importante. Dup% o stagionare in orge nism de opt pani la zece ore, produsele inutile sunt evacuate din intestin sub forma de materii fecale, la nivelul rectului. _ Plante si condimente Introducere © condimentare corecti este o adevarati arti, ce contribuie la realizarea unui gust plicut al alimentelor. O siirare exageratii este si monotond gi foarte daiunatoare stinatiqii. Puteti usor renunta la sare dack adaugati méncérurilor plante de condimentare, Exist’ foarte multe zarzavaturi gi verdejuri care sunt gi sindtoase, conferind, in acelasi timp, acea_savoare inegalabilé mncarurilor, indispensabilA unei alimentagii rafinate. Incercati sit folosigi Ja prepararea hranei cat mai multe ,ierburi”, cutati_mereu ct mai multe variante noi si in fafa dumneavoastra va aparea o lume noua, plina de miresme, arome gi gusturi, nemaiintalnite. . lur s&natatea dumneavoastri va beneficia de toate aceste ingrediente. 45Anasonul Anasonul previne balonarile si indigestiile. Stabilizeazi functia sistemului circulator gi alin’ crizele astmatice. Dar webuie utilizat in cantitéti mici, avand un gust deosebit de puternic. Anasonul se foloseste ca aromatizant in patiserie, ia produsele de panificatie si la prepararea aluatului de turté dulce. D& © deosebiti’ savoare compoturilor, murdturilor de tip varz rosie, castravefi, manc&rurilor de dovlecei si preparatelor cu ciuperci. Ardeiul iute Este o planti anuala cultivatt in multe regiuni ale globului. Fructele, 4 recoltate Ja miaturitate definitiva, au gust iute, favoriznd realizarea unei ‘digestii normale. Prin continutul ridicat de vitamind C este puternic vitaminizant. Din vechime este cunoscut si efectul afrodisiac al ardeiului iute. Boabele de mustar Boabele de mustar au un gust putemic aromat si sunt folosite la prepararea murdthrilor in ofet si la marinarea pestelui. De precizat c& nu se fierb odavt cu mancérurile, se adaugi dup’ prepararea acestora. Busuiocul Busuiocul are efecte fortifiante asupra functiilor stomacului, revigoreazi intregul organism, relaxeazd sistemul nervos gi este un bun stimulator al -digestiei. Poate fi folosit Ja prepararea fripturilor de miel, oaie, din carne de pore, de vitel, peste la cuptor, in preparatele cu rogii, la manc&rurile de cartofi, addugat la salate si amestecat in brinza de vaci. La mancirurile gatite se adauga in timpul fiertului sau prajitului, iar la hrana rece se adauga la sfargit. Chimenul Chimenul are un efect benefic si calmant pentru stomac. Este stimu- lativ pentru digestie. Se foloseste la condimentarea preparatelor din varzi, fripturilor de porc. Dai un gust apatte anumitor sorturi de Paine, de branzd de vaci sau altor tipuri de branzeturi, precum gi manc&rurilor cu cartofi. * Cimbrul Cimbral creste tensiunea arterial si stimuleazi functia vezicii biliare, Fripturile de miel sau batal capita un gust aparte daci li se adaugt Planta, iar pentru supe, sosuzi sau legume este un aromatizant utilizat cu succes, Ciubotica cucului Cuibotica cucului este calmant al tusei si are efect expectorant pu- lernic. Frunzele plantei, cand sunt fragede, Pot fi gatite ca si spanacul. . Are un gust bun gi in supe, Coriandrul Gustul condimentat al coriandrului este apreciat in preparatele de panificafie si la cozonacii pentra Criciun. Este excelent la prepararea vinatului si a mancirurilor cu Peste. Se poate combina cu foi de dafin, cuigoara, ceap& si enibahar, Cuisoarele Cuigoarele au o aroma specifici si un gust fin. Se utilizeaz’, de preferinfé, Ia condimentarea cfrnatilor de casi, precum gi la unele sortimente de prdjituri. Dafinul Gustul aromat, putin amérui, este excelent pentru prepararea fripturilor crocante si a vanatului, pestelui marinat sav a maraturilor, planta find de nefnlocuit in aceste cazuri. Vapi de alte plante, frunzele de dafin webuie fierte odaté cu preparatele culinare. Feniculul Keniculul ajutt la ‘inl&turarea tulburarilor digestive, imbolndvirilor Momacului gi intestinului, precum si in cazul bronsitelor. Frunzele, ADca gsi tulpina, dau méncirurilor (fierte) si gatite un gust placut. in stare crud&, frunzele si tulpina maruntite sunt excelente pentru salatele fine. Cu verdeagi de fenicul se imbunatatesc fierturile, sosurile, marinatele, precum si umpluturile pentru peste. Semingele de fenicul * sunt condimente excelente pentru cozonaci, paine sau supe. Frunzele de ceapa verde Frunzele de ceap& verde au efect de curatire a organismului gi sunt recomandate in special primavara, thiate mirunt, addugate in mancaturi, mai ales la supe, manciruri de cartofi sau in branza de vaci. Un farmec deosebit il dau la garnisirea sandvigurilor. Hameiul Hameiu! stimuleazi cresterea poftei de mincare, este depurativ al sangelui si fortifiant. Mugurii fragezi ai plantei au 0 suculenta deo- sebita si pot fi preparati aidoma sparanghelului sau consumati ca legume ori salata. Hazmatuchiul Este o planta ce creste in gradini, fiind in specia) folosit’ in Tran- silvania gi Banat. Are efect depurativ pentru sange, fiind si un purgativ usor. Cur&a ficatul si rinichii, Pentru gustul siu placut este folosit fa condimentarea méncarurilor de cartofi si de ro: Este excelent pentru sosurile albe cu. smantina, preparatele din peste, pestele la gratar, salata verde sau addugat la prepararea garniturii din morcovi. Leusteanul Cunoscut in Austria si Germania sub numele de Maggi, are un efect stimulativ asupra ficatului, gi intervine foarte eficient asupra rinichiului, fiind diuretic gi antispastic (in colicile renale). Gustul sau este plicut si puternic, fiind folosit pentru fripturi, ciorbe sau salate verzi. Sunt cunoscute gi preparatele afrodisiace si stimulative ale sistemului nervos (in germani, denumirea leusteanului este Liebstickel, ceea ce inseamna. betisorul dragostei ~ n.tr.), care se obfin din el. 43 Macrisul Depurativ al singelui gi al intestinelor, macrigul este o planta specifica p rimaverii, ale cirei frunze se prepart aidoma spanacului. Foarte gustoase sunt si ciorbele de miacris. Maghiranul Mighiranul are un efect stimulator asupra digestiei. Se adauga, in general, in manc&ruri greu digerabile, cum ar fi: supa de mazire, lriptura de gasc& gi friptura de pore la tava, , Mararul .. Mararul este un fortifiant excelent al aparatului digestiv. Cu aceast% planta se condimenteaza, in general, sosurile la mancarurile de peste, dovlecei, ardei gras, gi se adaugi la maioneze, brinzii de vaci, salata ‘le castraveti- si supele de came. La toate marinatele, muraturile, mirarul este de neinlocuit. Menta Cunoscuti, in general, ca planti medicinal, utilizaté ta pregitirea ceaiului cu acelasi nume, are efect reconfortant, potoleste colicile si este un stimulent. Este destul de putin folosita pentru condimentare, desi este excelent la preparatele de vanat, came de berbec, fasole, morcovi, rogii coapte, branza de vaci, preparatele cu oud gi sosurile din perioada de vara. Muscatal (Nucgoara) Din fuca de muscat sunt suficiente cantititi foarte mici, rase. Gustul trebuie numai »banuit™. Condimentul este foarte bun pentru mincarurile de cartofi, varzi si unele supe. Nasturasii Aceasta floare micuga, rispanditt pretutindeni gi Cunoscut sub numele de pariluje, binufi, scAnteiuge, piscufe, are un efect stimulativ asupra functilor ficatului. Se poate folosi primavara, in salatele de papAdie yi in preparatele cu macris.Papadia Papadia are un efect depurativ si dezintoxicant al intregului organism. C4nd frunzele papadiei sunt fragede, in primele zile de primavar’, nu trebuie pierdut{ ocazia de a le recolta, pentru ci din ele se pot' face niste salate delicioase. Cu frunzele proaspete, tiiate marunt, se | pot obfine sosuri de plante excelente sau se pot condimenta supele. | Pastarnacul Din punct de vedere al principiilor active se aseamand cu patrunjelul, iar efectele lui terapeutice sunt antireumatismale, diuretice (bun pentru tratamentul stirilor febrile) gi antigutoase (pentru tratamentul gutei). Se utilizeazd la preparare mancarurilor de legume (ghiveci), la supe4 gi ciorbe. Patlagina P&tlagina are un efect tonifiant si este indicaté pentru cazurile de: anemie. Frunzele fragede dau un gust placut la prepararea sosurilor. din plante si la supe. Se poate utiliza si sub forma de salate. Patrunjelul P&trunjelul are efect putemic diuretic si depurativ asupra sangelui. Este . deosebit de benefic pentru tratarea gutei, anemiei gi reumatismulyi. A- ceast4 plant{ binecunoscut& se poate utiliza Ia toate preparatele de bu c&tarie, al c&ror gust se corecteazi cu putind sare. Pelinarita (Pelinasul) Se recomand& pentru combaterea lipsei poftei de mancare, in indiges- tii, astenie gi nervozitate. Se potriveste bine la fripturile din carne de porc, came de berbec, rati sau gasck. Si la ciorbe, supe de ceapi sau supi de cartofi pelinasul d& un gust plicut. Se recomanda, totodata, la varzd si mAnc&rurile de ciuperci. Piperul Condiment cunoscut gi utilizat in toat’ lumea, se gaseste si se {ntrebuinteazi in wei variante: 4, Piperul negru, cu gust putemic, usturator b, Piperul alb, cu gust mai moderat «, Piperul verde, care se extrage din boabele neajunse la maturita- te, si deci nu are gust puternic usturator. Podbalul Inct de la aparitia sa, primavara de timpuriu, are efect de inmuiere supra secretiilor brongice (le lichefiazi, le subsiaz’, le elimin%) si ¢xte un mijloc excelent de watare a ciilor respiratorii. Frunzele sale pot fi fierte si preparate aidoma spanacului, ori se folosesc la pre- pirarea salatelor sau ca legume de gamiturd. Rozmarinul Rozmarinul este stimulativ pentru sistemul circulator gi are efect Minbilizator in cazurile de hipotensiune arteriala. Gustul stu se potriveste bine la salate, sosuri, precum si la manciruri de ciuperci, cartofi sau tomate. in bucitiria multor fri din sud planta este de neinlocuit. Salvia Salvia calmeazi durerile de stomac gi stimuleazi digestia. Gustul plantei este puternic, deci trebuie folosit& in cantitagi mici. La minc&ruri, cum ar fi cea de fipar, friptura de pore sau sl&nina, este nelipsit?, De asemenea, cu ea se condimenteazi umpluturile pentru peste, pastriivi, carne de miel si de batal, vanat si carne de pas&re. Scortisoara Scorfisoara di un gust pldcut Ia prepararea prajiturilor, orezului sau grisului cu lapte. Este de neinlocuit si pentru prepararea compoturilor. RiSilnicul Planta este recomandata in caz de inflamafii ale mucoasei stomacului sau a ‘cdilor urinare, Se foloseste la condimentarea untului vegetal, ca si pentru sosuri, preparate cu oud sau Ja friprura din carne de porc. Se poate gati ca si spanacul, fiind deosebit dé gustos. Frunzele fragede sunt foarte bune pentru salate gi chiar la supe. Tarhonul Tarhonul este foarte eficient in tratamentul tuturor tulburwilor diges- tive, pe care le vindecd in marea lor majoritate, Planta are aceléasi utilizari culinare ca si mararul. Traista ciobanului Aceast& plant are efecte t{miduitoare in situatiile in care schimburile de substangi sunt defectuoase si asupra arterosclerozei. Frunzele mici si fragede dau un gust excelent salatelor, ciorbelor si supelor. Telina Plant legumicola* cu frunze mari, felina’ este un- tonic puternic al { sistemalui nervos. Are efect antiscorbutic si de stimulare a glandelor suprarenale, Se foloseste la salate; ca suc, iar frunzele drept condiment. Untisorul : . Cand planta este inci fraged’, frunzele se folosesc la prepararea unor salate. excelente. Se poate adiuga, maruntit, Ja sandviguri cat si la ornarea mfnciurilor. Urzica Urzica are un putemic efect depurativ, fiind calmant in gutd, reu- | matism gi diabet. Cu urzic& uscaté si maruntit’ se pot condimenta mancirurile de peste. Frunzele proaspete se pot tiia si adiiuga la branza de vaci, Ja iaurt. O mAncare delicioast, din frunze ptoaspete de urzicd, se ‘prepara ca | spanacul. ao Usturoiul Uste un stimulent excelent al digestiei si impulsioneazi schimbul de substanje, Folosit pe scar& intins, in special pentru prepararea fripturilor de came de berbec, miel sau pore, da totodaté gust mancirurilor dé togii, preparatelor cu branzi de vaci, supelor’ gi ciorbelor, O recomandare speciali: frecati castronul in care preparagi salatele cu unu-doi cijei de usturoi; veti objine un gust cu, totul deosebit, in acest caz ,izul” us- luroiului avand un efect cu totul special, Vanilia Gustul ei delicat, dulceag si plicut, face ca vanilia s& fie folosité la prijituri, creme. fn general, se fierbe in cantitati foarte mici odat% cu. preparatele. Efectele terapeutice ale alimentelor Introducere O alimentatie echilibrati, bogati in vitamine, intrefine capacitatea de uctiune gi sinatatea omului. In acelasi timp, un regim alimentar dirijat poate contribui la vindecarea unor boli si alinarea suferintelor. Faptul c& multe boli sunt provocate de o hranad inadecvatd nu mai este un secret pentru nimeni. Gréselile permanente — devenite de-a dreptul obisnuinje -, pe care le facem in felul in care ne hranim, conduc la o serie de imbolnaviri ile stomacului gi zonei intestinelor. Paradoxal, ciudat, efectul contrar, cel curativ, al alimentelor si mancrurilor pe care le consumam zilnic, gste foarte putin cunoscut. in continuare -se prezinti 0 serie de exemple. Apendicita Cea mai indicat este o ‘alimentagie liberi de balasturi, pentru a se asigura un scaun moale. in primul rand, se recomanda tirafele de grau. Dar si mazarea, conopida, varza de Bruxelles, fasolea verde impiedicd declangarea inflamatiei apendicelui. 53.Apoplexia Consumul de fructe si legume proaspete reduc riscurile unui atac de apoplexie. Artrita in cazul artritei reumatice, in special formele ei dureroase, alimentatia preponderent&é cu peste poate preveni aparitia acestora din urma. De recomandat: somonul, sardina, pastravul gi macroul. Cariile dentare Mustul de straguri, sucul de cirese, laptele si branzeturile combat bacteriile ce contribuie la formarea cariilor dentare. Colesterolul tn principal este importantt reducerea, pe ansamblu, a grisimilor in alimentatie, in special grasimile de provenient& animala, uleiul de palmier, untul de cocos. Din hrana zilnic’ nu tebuie si figseascl portocalele, merele, iaurtul, laptele degresat, morcovii, usturoiul, ceapa, patlagelele: vinete, fragii, cXpgunile si bananele. Trebuie renungat la carne, care poate fi inlocuiti, cu succes, de pestele: oceanic, Constipatia \ Cel mai sigur si eficace mijloc in tratamentul constipatiilor il con- stituie consumul de tarate de grau. Dac& acestea nu au totusi efectul scontat, se apeleazi la sucul de prune sau prunele uscate. $i fasolea uscatd poate face minuni. In orice caz, o hrand cu legume si fructe, libere de balast previne aparitia constipatiei. Diareea La diaree se recomand’, pentru efectul lor rapid, coacizele negre §i, fn special, ‘afinele. Si iaurtl are un efect benefic asupra acestei suferinje. 54 Ua dureri precordiale este bine si se consume multi miere de albine, ea asigur& condiziile necesare bunei funcgionari a inimii. Emfizemul pulmonar © alimentatie care usureazi expectoratia, contribuie ca plimanii si se mengina san&togi. Aici se includ: piperul de Chile, usturoiul, ceapa, mustarul si hreanul. Hemoroizii Foarte important este ca alimentafia si asigure, in mod constant, un scaun moale. Cel mai indicat esté consumul de tiraje din gréu, Precum si multe fructe si legume. Hipertensiunea arteriala Au efect hipotensiv urmitoarele alimente: uleiul de masline, usturoiul, iwurtul, ceaiul verde, laptele si legumele cu pist&i. Infectiile [fect de prevenire a infectiilor, prin protectia fata de virusi si bacterii, il au urmatoarele alimente: sucul de portocale, merele, ceaiul, mustul de struguri, sucul de mere, mierea, afinele, merigorul, strugurii, zmeu- ra, prunele, cdpsunile, piersicile si smochinele. $i vinul, consumat cu misura, sprijin’ apirarea organismului fata de infectii. Inflamatia vezicii urinare Inflamagia vezicii urinare se poate preveni prin consumul de coacdze (merisor). Se utilizeazi direct boabele, sau se prepara’ suc. Insomnia impotiva insomniei este beneficd mierea de albine. O biuturd ideali pentru un somn linistit 0 constimie o ceagcd cu fapte fierbinte, induicit cu miere. 55Ulcerul stomacal Cel mai indicat, la aparifia ulcerului stomacal, este consumul banane si de suc proaspat din frunzele de varzi. Refete pentru miere de galbenele si papadie Mierea de galbenele Se iau douad méini duble de flori de gilbenele, se pun intr-un livu de apd rece gi se pun la fiert. Se fasi sa dea in clocot de doua-trei ori, se ia vasul de pe foc, gi se lasi s& stea peste noapte acoperit. A doua zi amestecul se ,trece print-o siti, iar florile se mai storc putemnig cu miinile. La sucul obtinut se adaugd un kilogram de zahar gi o jumitate: de limfie (daci se stoarce, fart coaje), Mai multi limaie di un gust acrigor mierei, Vasul, cu deschidere mare, practic 0 cratiti, se last la fiert fli capac, timp de o zi intreag’, pe un foc mic. Astfel lichidul se va evapora fart a clocoti, vitaminele ramanand inglobate in miere. Intreaga cantitate este lsat si se riceasci bine, apoi se incearcd”, ca si se vadd dac& a reusit. Mierea nu trebuie s&% fie prea vascoasi,: pentru c& va cristaliza (se va zaharisi), dar nici prea subtire, cici se va acti. Ea trebuie si fie numai bund de pus pe paine, astfel incit intreaga familie si se infrupte cu plticere din ea la micul dejun. Mierea de papadie Se procedeaz ja fel ca si la prepararea mierii de galbenele. La gust se va simti o micd diferengi, dar ambele sunt deosebit de bune si aromate. 56 Refete din bucitaria Mariei Treben Galusti de cartofi pentru sosuri de carne Se prepara un aluat usor din 300 grame cartofi fierfi, curatati de F couja si sfiramati cu o presi de cartofi, se adaugt 100 grame fain’, . 10 grame gris, trei pumni de miez de paine facut firimele (sau tdiat cubulete), putin patrunjel marungit, un ou, putin’ sare. Se modeleazad Wpoi galustile, care se pun 15 minute la fiert. Se servesc ca garniturd In sosuri: de carne, cu marar, cu hrean sau ciuperci, Gialusti speciale $e ia o cantitate format din o parte (1/3) cartofi fierti, curatati de coaja si pasati si doud pargi (2/3) cartofi cruzi, rasi, finuti in apa rece; totul se preseazi bine in presa pentru cartofi, se adaugi 20 grame pris, patru-cinci pumni de miez de piine faramat (sau tdiat mirunt, in cubulefe), se pune sare, un ou gi fiind cdt necesité, apoi pitrunjel maruntit. Se modeleaza galustile, care se fierb 15-20 minute, in apa fara sare. Se servesc ca gamitura la fripturile de gascd, rata, curcan sau pote. Galusti cu prune din aluat de cartofi Se iau 600 grame cartofi fierfi, curatagi de coaja si presati, impreun’ cu 200 grame faind, 20 grame gris, 20 grame unt cuprins in fain si sare. Totul se amestecd fara si faramiyagi, lisfind compozitia si cud4 ugor printre degete; se adaug’, mestecind ugor cu o furce doud gilbenusuri, apoi se frimanti usor intregul aluat, Se modeleazi un sul (ca un salam), din care se taie felii, Se pune cite © pruni pe fiecare bucata gi se formeazi gilustile. Se fierb in pi firk sare, pan& cand galustile utc Ja suprafata apei. Se servesc date prin unt, scortigoaré gi zahar. Se pot folosi si zarzdre (corcoduse}, dar in acest caz se scoate simburele si se pune in loc o bucifick de zahiy cubic, afine, ciresi sau bucdjele de mar. 57Crochete de cartofi Din aluatul de mai sus, modelat tot ca un cilindru, se taie ac bucatele mai mici. Din ele se fac, cu mana, crochete cat nigt camiaciori mici, care ‘se fierb in apa fari sare. Se rumenesc apoi in pesmet cu unt gi se servesc cu salati sat compot. Galusti cu prune sau corcoduse, din aluat cu branzi de v% Se folosesc 250 de grame de branza de vaci, 70 grame gris, grame unt sau margarind, 70 grame fain’, un ou, sare. Totul st amestecd cu o lingurd mare, apoi se las& si stea o jumitate de ot pentru a se linisti, Se formeazi un baton grosuf, din care se_taie| felii. Pe ele se pun prunele sau corcodusele si se modeleazi gilustele. Se fierb in api fari sare, pan& ce urc& la suprafata apei. Galusti cu gris Se iau 250 grame de branzi de vaci, 30 grame gris, 30 grame unt, un ou, 70 grame faind, se sareazi gi se las si se linisteascd o or’. Galustile se fierb in ap& cu sare pan cind urci la suprafati. Se tavalesc peste unt éu pesmet. Se pot servi cu salat& sau se trec prin. pudré de zahar gi scorfigoari servindu-se la compot. Skubanky (refetd tipicd din zona sudetd) Se curaj% un kilogram de cartofi si se fierb. Se goleste apa din vas, se sdreazi cartofii, Se toarna 250 la 300 grame faind, se. géuresc cartofii cu coada“unei linguri de lemn gi se miscd ugor vasul cu ambele mAini, astfel ca fina si intre in orificiile faicute in cartofi. In aceste giuri patrunde faina. Atentie: lungimea cozii lingurii tebuie s& ajungd pana la fundul vasului. . Amestecul de cartofi cu find se last s& fiarbi un sfert de or’. Se amesteci pan ce aluatul devine neted. Cu o linguri de supa, care se cufund& repetat in unt infierbantat, se ia din compozitie cat incape, modeland aceste ,skubanky” ce au si forma si m&rimea lingurei respective. Se pun intr-un castron, se presara branzi de vaci, mac m&cinat gi zahar si se adaug&é unt "58 fierbinte. Este un preparat foarte apreciat in bucataria suuet. ot kervesc cu salatt verde sau compot. Cozonac de Craciun (refetd din zona sudeta) Confinut: 750 grame fini, 220 grame zah’r, 150 grame unt, care xe firamifeazd in faint. Apoi, 200 grame migdale curitate si rase, 100 grame chitri zaharisit’, 100 grame coji de portocale zaharisite, 100 grame stafide, 80 grame drojdie, dou& oud sau patru galbenuguri, un plic de zahar vanilat, sare, o linguriga de rom, coaji de limaie. * Migdalele se oparesc cu trei zile inainte, se lasd si se usuce, se rad gi se umecteazd cu lapte caldug. Stafidele se spald, se storc gi se stropesc cu rom. Toate celelalte ingrediente, untul, zaharul, chitra si cojile de portocale zaharisite, stafidele, migdalele, coaja de lamaie, sarea se cuprind de cu o sear& fnainte in faina, ca si se inglobeze, ~gi se topeasc’ in ea. jn ziua urmitoare, se face un crater (0 cavitate, o gropi{a) in find “= pe marginea caruia se presara, de jur imprejur, zahar vanilat si zah%r in care se pune drojdia féramigati si se toarn’ opt linguri de lapte caldug. Cand drojdia a inceput si creasci bine, se pun oudle gi inca patru-cinci linguri de lapte cXlduy. Cantitatea de lapte depinde de marimea ouilelor. Totul se trece pe o plangeti de lemn, iar aluatul obtinut este atét de matisos, incit nu mai e nevoie si prestram faina pe planget4, sau si ne pudrim mainile cu ea. Coca se desprinde cu usuring’ de pe maini. Se framanté o jumatate de ora, apoi se last la c&ldura (cam la 50°C) s& creasca putin. Apoi, dup& ce considerim ca a crescut de-ajuns, aluatul se imparte in patru, fiecare parte find cAntiritt, astfel ca si fie egale intre ele. Fiecare parte se separi in doud si din nou li se verific’ greutatea. Avem acum opt bucati. Patru din ele se impletesc ca 0 coadi cu patru guvife, care se pune intro tava uns& cu unt, apisind-o ugor din toate pirtile. Cu muchea palmei se face 0 adanciturai (un laicag) de-a lungul cozii impletite in patru, pe mijlocul ei. Aici se pune coada impletité din trei parti. Optimea rimasd se cAntareste, se imparte in doud parti egale, care se rasucesc una jn jurel celeilalte gi se preseazi ugor peste coada in trei, Acum’ se strange totul din parfi. Numai asa puteti realiza o forma frumoasa si uniform’. Daca aluatul a crescut bine la 50°C, cozonacul este lsat si se coaca la 160°C. Cand incepe si se rumeneasc’, se unge mereu cu unt pant 59face o coaji bruna-ariimie. Dupa ce s-a copt, cald fiind, se trece tot prin zahar pudra, Gogosi de carnaval Constituenti: 600 grame fainu, 80 grame unt, 50 grame zahar pudra, 3 gilbenusuri, 30 grame drojdie, un plic de zahar vanilat, o lingurd de rom, sucul gi coaja rast de la o jumitate de ldmaie, lapte dupa doringi. Pentru inceput, 30 grame de drojdie sunt amestecate cu zaharul vanilat, se dizolvA 125 grame de lapte ciildut, se adaugi faina de grau gsi se obtine un asa-zis aluat primar. Se acopera gi se pune la c&lduré pana a crescut destul de inalt. in paralel, se ia o alt4 cantitate de’ 125 grame lapte cildut, se amestec& cu untul incalzit, cu zaharul pudra, se pun cele trei gilbenuguri, putind sare, o lingura de rom, sucul gi coaja liméaii. Acest amestec se toami peste aluatul primar, care a avut timp sd creascd, si se adauga gi restul de faina preincilzit’. Se mai adauga lapte pani ce se obfine un aluat moale, care se bate pana cAnd se va desprinde de pe lingura. Dup& o pauzd de 20 minute, se mai bate putin, apoi aluatul se toad pe o plansett de Jemn preincalzité si, in prealabil, presiratt cu fain. + Dintr-o foaie, objimuti prin intinderea alvatului, foaie de grosimea unui deget, se decupeazi rondele de 6 cm diamet. fn mijlocul fiecareia se pune un ,,bob” de marmelad& de corcoduse sau de prune, cam de m&rimea unei alune. Pargile rimase goale dupi decupare se iau, se pun peste umplutura de marmelad& si se apast cu varful degetelor, circular, pe toat&s marginea rondelei-suport, astfel ca ,bobul” de marnielada sa fie bine acoperit, iar cele doud bucafi de aluat si se imbuce perfect. Acum, cu un pahar de cca 5 cm diametru, se decupeazi in fine gogosile, se pun, cu ,bobul” de marmelada in jos, pe o planget% incalziti si gi prestrat{ cu fain’, si se acoperi cu o bucatt din panzk. Intr-o tigaie, se topesc cam doud degete de unt (se poate folosi si marga- rint). Se inc&lzeste atat pani cand, bagand varful furculiyei umezit cu api, incepe’si zumzdie usor a grasime incinsa. Temperatura grasimii este foarte important, deoarece gogogile coapte Ja o temperaturé prea joasi absorb prea multi grisime, iar daca, temperatura este prea ridicata, vor rezulta gogosi de culoare maro- nie~inchis. Gogogile se introduc tot ,intoarse” in grisimea incillzita: trebuie s& pluteascd in ea. Cfind sunt gata se scot cu o linguri cu gritar din sfrma, se pun pe o hirtie ca sd se scurgh grasimea si se presari peste ele zahar vanilat pudri. Resturile rimase dupa decuparea cercurilor de 5 cm se iau, se fac nigte noduri rezultate din impletirea varfurilor si se prajesc in aceeasi grisime incinsi. Rezult& niste forme hazlii, ca niste gopirle, foarte apreciate de membrii familiei si oaspefii la camaval. Plante medicinale gi retete de casi Cimbrul in locul consumului de cafea, se va lua dimineata cite 0 ceagc% de ceai cu cimbru. VA vegi simpi reconfortati pentru toaté ziva. Tusea hervoasi de dimineagi va dispirea gi stomacul este linistit. Pentru prepararea ceaiului luafi o lingurifi varf de cimbro, optriti-o vu apd clocotit’ gi lsati-o ,s& tragi” o jumatate de minut. Se strecoaraé gi se bea cu inghitituri mici. Coada calului Qrice om care a depisit varsta de patruzeci de ani este bine sa consume zilnic © ceasci cu ceai de coada calului, Este o masura de upirare fagi de imbolnavirile de gut, de reumatism sau impotriva tendintei de epuizare. Se foloseste o lingurigi varfuita de ceai de coada calului la o ceagci cu apa clocotiti. Se last sai agi” o jumitate de minut, dupk care se strecoart gi se bea, cu inghigituri mici, o cana pe zi. Leurda Capacitatea de curafire a sangelui pe care o are leurda este bine s& fie exploatat& in fiecare primavari. Planta are efect depurativ asupra aparatului digestiv, de la stomac Ja intestine, In lunile aprilie si mai, inainte de inflorire, se colecteazi frunzele fragede si se consumé crude. in general, dac& sunt spilate gi thiate marunt, se pot presiira pe alimente. Au gi rol decorativ si gust bun. Se mai pot utiliza $i 61ca salati, iar planta se prepari aidoma spanacului sau puteti gati ciorbe de leurda. Papadia Atunci cand papadia este infloritt, se poate urma o cura de doud s&ptimani cu tulpini fragede de planta. Se aduna zilnic zece tulpini cu floarea galbena, se spala, se taie si se mestecd, lent, tulpinile in stare cruda. Oamenii obosigi, asteniafi vor simfi, inc’ din primele zile, 0 senzatie de revigorare, vitalitatea lor sporind pe zi ce trece. Patlagina Din frunzele proaspete, de forma ascufita, ale pitlaginei, se obtine un sirop care are efect de curiitire a sangelui. Se recomandd a se lua inainte de mese o linguré — adulfii — si o lingurigi - copii. Exista doua retete de preparare a siropului de pitlagina: 1. Se dau prin magina de tocat carne patru pumni de franze de patlagina bine spalate. Se adaug& puzind api, 250 grame de miere si 300 grame zahar. Totul se incilzeste pe un foc mic, mestecdnd continuu pani la fierbere. Cand frunzele de pitlagin’, mierea gi zaharul s-au unit intr-o mas% vascoasi, se toarni in borcane curate gi se pune la frigider. 2, Intr-un vas de ceramica, sau sticlé, se pune un rand de frunze Proaspete si spalate de patlagin’, se acoperd cu un strat de zahar, apoi se pune alt rand de frunze, si tot asa pani ce vasul s-a umplut. Se lasi s& se taseze si se completeazi in continuare si cu frunze si cu zahar. Cand in vas nu mai incape nimic, se ermetizeaz’ cu mai multe folii din plastic si se ingroapi intr-un loc ferit din gradina casei, Inainte de acoperirea vasului cu pamént, se pune un capac din lemn. In sol, la o temperatura constant’, amestecul va fermenta. Dupa opt s&ptimani se scoate vasul, se fierbe siropul obfinut gi se pune, dup& racire, in sticle. Urzica Urzica, de multe ori subapreciati, face parte dintre plantele cele mai valoroase din gridina Domnului. Are efect de regenerare si depurativ (de curitire) asupra sfngelui. Ar fi de dorit ca, in fiecare primavara, s& faceti cateva cure de urzici. e2 Plantele se colecteazX foarte fragede si se face o curt de patra siiptimani cu ceai de urzici. in general, dimineata se bea, pe stomacul gol, 0 ceagcd, apoi altele doud pe parcursul unei zile. Prepararea ului se face punand o lingurigt varfwiti cu frunze de urzici la o ci de apa clocotitd. Se lasi o jumatate de minut, apoi se sttecoara yi se bea cu inghitituri mici. Cura poate fi repetat’ toamna, cand reapar plante proaspete de urzici. Ca o méasuri de prevedere, se consuma zilnic cate 0 ceascd de ceai de urici, pe parcursul unui an intreg. Pentru aceasta, prim&vara si toamna este bine si vi colectati cantititi suficiente care, bine uscate, pot fi pastrate. Vascul Vascul ocup& un rol important printre plantele medicinale datorita proprietatii sale exceptionale de a stabiliza tensiunea arteriali. Recomand fiectruia si urmeze o curd de sase siptiméni cu ceai de visc. In primele trei saptimani, se consuma zilnic trei cesti de ceai de vasc, apoi, timp de dovd saptimani, cate doud cani pe zi si, in ultima saptiman’, doar un ceai zilnic. Dup& aceasta, tensiunea arteriald si sistemul circulator vi s-au stabi- lizat. Ceaiul se prepara cu o lingurifi varfuit& de vasc, care se pune douasprezece ore la inmuiat, in apa rece. Apoi, cantitatea obtinutt se incalzeste usor si se strecoar’. Este recomandabil ca ratia zilnicd si fie pa&strat, incalzité, intr-o sticl’ termostabila, pentru a ou reincilzi ceaiul de fiecare dati. Cine doreste si aib& o tensiune arterial stabild gi constant de-a lungul intregului an, este bine si consume zilnic c&te 0 ceagcA cu ceai de vase. Micul bitter suedez Ca mijloc preventiv pentru dureri sau imbolniiviri de orice fel se recomanda a Iua, dimineata si seara, cate o lingurit’ din Micul bitter suedez, cu pugind apX sau cu ceai, Micul bitter suedez este un adevirat elixir al viefii, un ap&rator al sin&titii noastre, care nu are voie si lipseascd din farmacia casei. Rejeta a fost elaborata gi trans- mist de medicul suedez Dr. Samst, a carui familie a wait sindtoasd pana la adanci batraneti, gratie tocmai acestui preparat. Amestecul din plante contine urmitoarele: ao10 — grame 10 grame de anghelic’; 5 grame ri de lemnul Domnului; 10 grame 10 grame smima; 10 grame camfor natural; *™ 10 grame ritdacind de revent; 0,2 grame sofran; 10 grame frunze de sena; 10 grame patrunjel venetian; 10 grame rad&cin&é de gofran de India. 4 Aceste plante se introduc into sticlA si se completeazd cu alcool 38-40%, pana la 1,5 litri, Se agitk zilnic gi se lasi la loc Juminos. gi cilduros timp de 14 zile, Pentru consumul zilnic. se strecoard cantitagi mici intr-un vas corespunzator gi se pistreazi la loc racoros. Cu timpul, eficienga amestecului de bitter suedez cregte. Maria Treben afirm& ci refeta provine de la Paracelsus, care fl denumea_ elixir” gi cu ajutorul carnia a vindecat bolnavi din cei. mai gravi. Ceai de primayara in timpul primaverii, atat cat permite yecoltarea proaspatd, se reco: manda urmatorul amestec, pe care l-am numit ,ceai de primavara”’ 15 grame foi de urzici, 50 grame muguri proaspeji de soc, 15 grame radacini de papadie gi 50 grame flori de ciubotica cucului. O lingurité din amestecul. de mai sus, pus’ intr-o ceasci cu apa clocotita, se lasd ,,s4 trag’’” timp de wei minute. Se strecoara si se bea cu inghitituri mici, cam dona cesti pe zi. Cine este mai pretentios la gust poate folosi, pentru fndulcire, miere. Mixtura de ceai a anului Odatd cu venivea primiverii este bine si se fact plimbi si se recolteze plante medicinale. Primele frunze si flori de podbal sunt inceputul, perioada se incheie cu frunzele si petalele de tandafir gi miices, ce se recolteazd toamna. * ee ~ fn loc de Aloe se poate folosi pulbere de pelin sau radacind de genfiaiit — in cazul camforului se va folosi doar camfor’ GA Plantele se recolteazi in ordinea prezentat’ mai jos, se usucd si alcituiesc, toamna, un amestec de ceaiuri din care se va consuma che o ceascd in fiecare sears. O linguriy{ umpluti varf se pune intr-o cease’, se toarn& apa clocotita si, dup’ o juméatate de minut, se poate bea, bineinjeles dupa ce se strecoara. Se vor utiliza parti egale. din fiecare: - flori si apoi frunze de podbal; ~ flori de ciubofica cucului; = flori si frunze de toporagi;, ~ flori de micrig; - flori de silnic; - plante din urzica; ~ flori de mierea ursului; - flori si frunze de cretigoara; - flori gi tulpini de ventrilica, ~ frunze de fragi; ~ frunze gi tulpini de mure; - frunze gi tulpini de zmeuri; ~ flori si muguri de soc; - n&sturasi -— paralute; = flori de tei recoltate pe timp insorit; ; — musetel, pe cat posibil recoltat in vreme insorita; ~ flori de piilbenele; - frunze gi flori de vinarita; - frunze de cimbru, flori gi tulpini; — frunze de roinita, — frunze de menta, flori si tulpini; — coada soricelului, flori si mai pusine frunze, culese in vreme fnsorita; — flori de lumanarica; os — flori de sunitoare, pe cAt posibil recoltate pe vreme fnsorita, — frunze de maghiran; — flori de pufuligi cu flori mici; — muguri de molid, mladige tinere; — frunze, flori de sAnziene; — petale de trandafir. 65Ceai pentru siluetd Prin regularizarea schimbului de substange, acest ceai normalizeaz’ greutatea, mentine suplefea gi o stare de confort gi tinereye. El stimuleazd glandele in ansamblu, cresterea arderii grisimilor din organism, accelereazi digestia gi este diuretic, Prin intreaga sa actiune conduce la normalizarea greuti{ii corporale. Este indicat in special: pentru persoane ce au tendinga de a sé ingrdsa, Se folosesc urmitoarele plante: 15 grame coaji de crusin; 10grame maces (fructe); 15 grame alge marine; 8 grame frunze de nalbi; 15 grame frunze de mute; 15 grame frunze de zmeurd; 10 grame traista ciobanului; Tgrame frunze de urzicd; 3 grame suniitoare; 2 grame flori de coada © goricelului. Prepararea: toate plantele se amestec& intre ele. Pentru o ceasci de ceai se foloseste o lingurifé plind varf, se opareste cu ap& clocotity si se lasd ,si trag&” o jumitate de minut. Se stiecoard gi se bea cu inghifituri mici. Se incepe cu-o ceasc& zilnic, crescind apoi pan& la trei c&ni, se continu’ timp de sase siptimani si se reduce progresiv la una singura pe zi. Ceaiul se poate consuma si pe parcursul unui an, cate © ceased] zilnic, sub form’ de cura de intréfinere-normalizare a greutitii. Efectul poate fi marit daca, de cel putin dowd ori pe siptimana, se face cite o baie calda. Postul Este foarte indicat a se posti o zi pe siptiman4. A posti nu inseamna s& nu mannci nimic sau s& suferi de foame. Este vorba de a reduce rafia zilnic’ de mancare la jumatate. Pentru micul dejuh se pot manca fulgi de porumb sau de oviz cu putin lapte, stafide si miere. Se poate ad%uga un mar ras, Masa de pranz s4 congina numai jumiatate din ratia unei zile normale. Ziua se incheie mancfnd, seara, o felie de paine (fara unt) si un mar. . 66 Dac& pe parcursul zilei apare senzatia de foame, se poate bea, cu ‘inghigituri mici, un amestec de ceaiuri in parti egale, din urmatoarele Plante: sanziene, galbenele, coada soricelului si roinit’. Dup& ce sunt amestecate plantele, se foloseste o linguriti varfuiti pentru o ceasca, se opareste gi se last s& stea o jumatate de minut. Se strecoard gi se bea cu inghitituri mici. O asemenea zi de post este recomandatd fiectrui om sandtos. Astfel va vefi simti mai usori, mai bine, mai mobili. Ziua de post va fi aleas’ in aga fel s& nu fifi nevoifi sX depunefi mai mult efort fizic sau intelectual. C&teva mijloace la indemana fiecirei gospodarii + Este foarte bine daci puteti avea feje de perma facute din panz3 ~de in. Jes&tura are un efect foarte bun asupra sdndtatii. Este rico- ritoare, genereazd un somn odihnitor si inlatura durerile de cap. + O lingur& de urzici proaspete, tocate marunt, se amestecd sub forma unei paste cu o banana. Are efect deosebit pentru cresterea vitalitatii. + Exist4 un izvor de tinerefe vegnicd: sculatul de dimineati si pornirea activititii fri graba sau amaraciune. Cine incearcd a lua viata mai usor, a fi optimist si cat mai vesel fn toate ocaziile, va trai mai mult gi fari probleme. Ceaiul amestec, al familiei Treben (gust admirabil, fortifiant, plécut) Ceaiul, nu se cAnttregte in cantitati exacte. Se incepe cu recoltarea lui din primele zile insorite de primavard gi se continu’ colectarea diverselor plante pana Ia sfarsitul lunii octombrie. Cel mai bine este ca in podul casei si fie intins’ o bucati mai mare de hattie albi. Cand va intoarcefi, de la plimbéarile prin padure sau livezi, cu plantele colectate, tdiagi-le marunt gi intindeti-le pe coala de..hartie...Se adadgd cate putin din fiecare fel de flori sau tulpini de plante medicinale. Din cele plicut mirositoare, mai mult, din cele cu miros aspru sau amare, mai pufin. Totul se alcatuieste cu sim al masurii, Recolténd plantele cu plicere, aduceti binecuvantarea naturii in propria cast. in compozitia ceaiului intra: — flori de podbal, apoi, la inceputul lunii mai, frunzele; — ciubotica cucului, flori si frunze; — toporagii Doamnei, florile frumos mirositoare, apoi frunzele; 67mierea ursului; macrisul caprei, flori si frunze; . foarte putin, pentru aroma; urzica, primele frunze fragede de primav: cretisoara, frunze gi flori; ventrilici, flori, frunze si tulpina; frunze de fragi salbatici; frunze de mure; Plante frunze si fructe verzi de zmeuri; . . flori de soc negru; medicinale paraluje (n&sturagi), florile; flori de musetel; ae . . flori de barbs popii din farmacia Domnului flori si frunze de gilbenele; vinarif&, florile albe, frunze si tupini; cimbru, flori, tulpini gi frunze; init’, frunze gi tulpini; frunze $i tulpini; coada goricelului, flori (fiind amare, se ia o cantitate mai micii lumfnarica, florile; maghiran, frunze; pufuligi cu flori rogii, frunze, tulpind, flori; turita, florile; sanziene, flori si frunze; splinuga, flori; troscot, tulpind, frunze, flori; petale de trandafir, toate culorile (se vor evita locurile cu fngrastminte chimice).Cimbrul (Thymus serpyitum) Cimbrul se gasegte fn stare silbatic’ pe marginea drumurilor. Tufele mici infloresc din junic pan in septembrie gi raspindesc un miros puternic si plicut aromat. In scopuri terapeutice se foloseste intreaga planta inflorit’, in special partea superioara. Uleiul eteric conjinut de cimbru are efect antispastic si dezi fectant, motive pentru care se utilizeazd in terapia bolilor cdilor respiratorii S-au tratat cu succes cazuri de astma si brongsite. Asupra aparatului dige: acfioneazd stimulativ, crescind gi pofta de méancare. De accea se ‘intrebuinjeaz’ cu succes gi in calitate de condiment, Devarece are un efect stimulativ asupra tiroidei, trebuie utilizat in doze normale. Recoltarea: in scopuri te- rapeutice se foloseste in- treaga plant’ infloritt. Se prefer’ partea superioara. Perioada: iunie-septembrie. 71Ciubotica cucului’ (Primula officinalis) Aceast& floare indrigita infloreste primivara si ne intimpind, cu florile sale galbene, prin toate liverile si poienile de padure, Este apreciat ca planti medicinald pentru tratamentul bronsitelor, avand efecte diuretice. Ceaiul de ciubozica cucului este utilizat cu rey migrenclor, reumatismului si gutei. Planta care creste in padure, ciubotiea micd, are acceayi infigigare si accleasi proprietaqi. Creste mai putin in inaltime si forile au o culoare galben’ deschi Zultate foarte bune, in terapia Recoltarea: Radacinile, care dispun de cea mai ridicatd pu- tere timiduitoare, se recoleand in luna septembrie. in unele fari, cum este Ger- mania, pentru cules este nece- sar avizul organelor de protec- fia naturii, 72 Cretigoara (Alchemilla vulgaris) Planta are o seama de denumiri cunt ar fi, in german, .,Frauenmantel™ {mantaua doammei). La noi i se mai spune: umbrarul-doamnei, umbra-mun- telui, palascd, brumérie sau crejarel. Crefisoura creste in locuri umede, livezi, tufe, sanquri de pe marginea drumului si in. pdduri luminoase, Plinta poate ajunge la indljimea de SO. centimetsi, avind rimurele prelungite si fori intinse pe o lungime mare. Frunzele sunt vinjate pe margine, avénd sapte pani la unsprezece lobi, care igi pustreazii forma strinsi chiar cind uu ajuns la maturitate. Atat frunzele cat gi tulpinile au perigori, avind un aspect scdmogat. Florile, de culoare galbend-verzuic, sunt micue. Ele se dezvolté sub forma de buchejele, dar nu depagesc in miarime cijiva milimetri, Perioada de inflorire dureazd, in general, din mai pan’ in septemb: Partea cea mai folositoare este cea care cregte deasupra solului, Este bine si fie culeasi atunci cand incepe si se usuce, Elementele active din punct de vedere medical sunt substanjele amare si tananjii. Are cect astrin- gent, antispusti ConsumatS jn ceaiuri, datorita drogurilor pe care le confine, este indicath la tratamentul tulburirilor de menstruagic, Menopauzd, menstre ne regulate sau leucoree. Planta se foloseste si pentru curd- \irea sfngelui, tulburari in schimbul de substanqe, tulburari digestive, i- ritafii ale vezicii uri- mare, Sucul este uti- lizat, casi intuzia, pentru: tratamentul inflamayiilor, infectii- Jor organelor genita- le. Recoltarea: Planta se recoltcazd dimineaga, in

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5821)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (610)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1105)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1025)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• Ghid de Punere in Opera Brikston Klinker PDF

  

  Document1 page

  Ghid de Punere in Opera Brikston Klinker PDF

  cornel_bursucel7099

  No ratings yet
• Woodwork Joints 1917

  

  Document53 pages

  Woodwork Joints 1917

  cornel_bursucel7099

  100% (4)
• Materiale

  

  Document2 pages

  Materiale

  cornel_bursucel7099

  No ratings yet
• Eurocode 8 1 Comentarii PDF

  

  Document502 pages

  Eurocode 8 1 Comentarii PDF

  sorinake_1

  No ratings yet