Antony Mason John T. Spike ARTA OCCIDENTALA DIN PREISTORIE PANA IN SECOLUL AL XXI-LEA Traducere de Lia Decei ¢ onintCuprins 5 CORIGINILE 6-7 Introducere Arta preistorica LUMEA ANTICK 8-9 10-11 12-13 14-15 16-17 18-19 20-21 22-23 24-25 26-27 EVUL MEDIU 28-29 30-31 32-33 34-35 36-37 38-39 40-41 RENASTEREA 42-43 44-45, 46-47 48-49 50-51 52-53 54-55 Orientul Apropiat Athitectura si pictura egipteana Sculptura egipteana Arta egeeand Avhitectura greact Sculptura greac’ Ceramica greaca Sculptura romana Athitectura romana Pictura si mozaicurile romane Crestinismul timpuriu si arta bizanting Athitectura romanic& Arta medievalé timpurie Athitectura gotic’ Ata goticé Cimabue, Duccio gi Giotto Goticul international Renasterea timpurie. Arhitectura in Italia Renagterea timpurie. Sculptura la Florenta Renasterea timpurie. Pictura in Italia Renasterea timpurie la nord de Alpi Michelangelo si sculptura Renasterii tarzii Pictura Renasterii tarzii in Ttalia Pictura Renasterii tarzii in nordul Europei DDE LA BAROC LA TLUMINISH 56-57 58-59 60-61 62-63 Caravaggio si arta realitatii Decoratiunile monumentale Velasquez si epoca de aur a picturti spaniole Vermeer si pictorii olandezi ai vieti cotidiene 64-65 Rembrandt si portretul olandez in epoca de aur 66-67 Poussin gi artstii francezi din secolul al XVII-lea 68-69 Bernini si sculptura european din secolut al XVII-lea 70-71 Baroc si rococo in arhitectura 72-13 De la rococo la Tluminism. Sculptura in secolul al XVIII-lea 74-15 Watteau si epoca rococo 76-17 Carti postale din Marea cAlatorie 78-79 Picturi si tiparituri fn epoca luminilor TRAOTTIE $1 INOVATIE 80-81 Neoclasicismul, Pictura gi sculptura 82-83 Romantismul 84-85 Peisajul romantic 86-87 Realismul 88-89 Peisajul realist 90-91 Academiile si prerafaelitii 92-93 Impresionismul 94-95 Impresionismul tarziu 96-97 Postimpresionismul 98-99 Sculptura in secolul al XIX-lea LUMEA MODERNA 100-101 Simbolisti 102-103 Migcarea Nabi si fovii 104-105 Picasso 106-107 Expresionismul 108-109 Arta abstracts. Primii reprezentanti 110-111 Cele sapte minuni ale arhitecturii moderne 112-113 Suprarealismul 114-115 _Personajul in pictura contemporana 116-117 Sculptura in secolul al XX-lea 118-119 _Expresionismul abstract. Pictura abstract’ postbelica 120-121 Pop art gi op art 122-123 Noi mijloace. Noi directii 124-127 Index 128 MultumiriIntroducere Istoria artei occidentale numara 30 000 de ani. inainte de aparitia primelor semne de civilizatie, oamenii au realizat, cu un extraordinar simt artistic, sculpturi si picturi pe peretii pesterilor. Timp de mai multe secole, se pare c& scopul artistilor a fost acela de a crea imagini cat mai asemandtoare cu lumea care fi inconjura. Dar intotdeauna arta a fost mai mult decat o simpla imitatie, A fost un mod de a spune ceva despre lumey de a analiza natura existentei umane si de a exprima sentimente t ee Sus Feet aint-un morméne siptean profunde. In ultimii 150 de ani, intr-un ritm din ce See ae ee ee eae in ce mai accelerat, istoria artei a aratat c& exist numeroase modalitati de a face toate acestea, iar acum in fata artistilor se deschid tot mai multe optiuni. Aceasta lucrare va oferd o perspectiva clara si cuprinzatoare asupra istoriei artei occidentale, de la origini pana in zilele noastre. Dreptas Onl vituvan, desen de “eonard da Vin! (pa. 52) 0s Pollock cu, scurgea,arunca 5 ssa vopsee det din cutie (ug. 119)6 ORUCINILE ARTA PREISTORICA VPATERIALELE DIN PREISTORIE rin ati al tui au luca co mae natural pe cae lea osit ‘nj Rol ea cit ain ond de fet (hana sau oc) rn near: lao putea pose var pigment Sau el, dei galen la ogy nes Din erbune (nas) se obra era. Bua in serena rater ‘eau floiepen a deena orth Sau eau pate, apelpulberea era aestcat cu apt probabil ca ‘gsine anal cu vopseaua ast ‘Shynus ve pct lela sat castle Sus: Ves din Wied a fost Eeulptatd in ealcar acum aproinatiy 26 000 de ari re uma 11 em naling, fo ch pte Fi transportatt cx osu inf oe. Sculpture Se pare cb primal suit in plat au fost Facute din och (deja modelte tran mod ce Sgeseivere forme, Mur Teminine de mic dinensiuiau fest 7 Aescoperte peste tot In Eurepa se cede cd eau "mba ale feriath 9 a primitnumele de Venus, cups Felt romana a cagostl Uncle fost seulptate in alae Imole, ale cin Fides (cls fe mamr), a unele a fost Imodlate din it ae plate (onopatl de exes) servenu rept plete. Cu plete ascuite, ele, ra cit spre mal Dreapta: Aceasi plata fost scoperit into pester in ‘Aes de Sects aco mone 3 peer pester, Pre ru confecyionate di a de animale. pee su much Odin bee sau tus Su pesate in presi pen a separa Me ese arti apna Vopsaua ch degeele sau Fula gu ose pe cae outa paste o fora eaeare, neo propa mana dean de ost ‘natrallenatralesminerae ‘paxinativ 3 mifoane ‘meio made Probab eb au pisvato pent 2 seamnd australpite i sramest a até unond = un ctenpla Bur alselecie artistic ‘Sting: rai arti obtineau pigment psind ibune Arta preistorica Fiintele umane sunt dotate cu simt artistic. Este una intre caracteristjcile care le deosebesc de toate cele- lalte specii. Primele picturi, pastrate in adancul pes- terilor (picturi rupestre), au fost create in 30000 i... si primele sculpturi reatizate de om dateaza aproxi- mativ din aceeasi perioada. In acea vreme, oamenii trdiau din vandtoare si cules, deplasandu-se din loc in loc, in functie de anotimp, in cSutarea anima- lelor. Tréiau in adaposturi temporare, confectionate din lemn si piei de animale ori din pietre, si uneori se adgposteau in pesteri. Uneltele lor erau confec- perioada epoca de piatra - epoca dinaintea utilizarii metalelor. in epoca neoliticd (epoca noua a pietrei), al carei inceput se situeaza cu aproximatie in anul 10000 #.H., oamenii au inceput s& cultive pimantul gi si devind sedentari, construind agezari. Acestea au aparut pentru prima oara in Orientul Apropiat, apoi, ‘ntre 6000 si 4000 1.H., s-au rispandit, treptat, siin Europa. tanga: Pct in rota \ ois Fes dn tie, Fanta, care repazincs se pare, un rbot meracat intro pel be crt, adept ‘ing proba un ual magic te vindtooe. 4 fot enamit Vrjiton CF Magie si ritual Nimeri ru te cu siguant ce anume Fa ropa pe pina esenexe 5d pleteze sau 88 Sculpeze. fn wemea acea,o gis eanstanta fra chuatea hone. Petru camer Sn epoca de plat, ira doar cu Bre sul cu viru ese, ‘andtotea nu era dela usar Prabal c picture cy animale rau steateca parte a vor stats ‘areoni magic destnate sate pervanitos Unle gine picture re au suprise afin added pesterioyunde putea vate fra alumina troy, 2 fea S243 opatelor cu sie animal, aco ru au at, Se pave, un Aecora tionate din piatra, lemn, os si corn. Noi numim aceasta os: Pct io pegtera de a ialtort, Spano n care ar oament cu area set care vineazd ‘lprioae. In picture prestonce, Siete umane sunt de bic Schiate, ea acestea,ret CASETA: PICTURILE DE LA LASCAUX Une ince cate ma cunoseute pictur preistorce au fest descoparte n pester Lascau din feyunsa Dovdogne (ante). Pltuniedatean din jurul srl 17000. ee vorba espe E00 de animale line de walitate,pictate cu un extracdinar talent. Pestea fst descopeits ARTA PREISTORICA 3 Ciesla) mide eau epoeca mute au Src aout eft confetonate Sin exe cu in ntampare de pate adolescent! in 1940. Devaece expurerea a aera feta pictur pgtra sara serpents ni ospesie od de maaan ‘Ste eum inches pubic, da 9 cpl n marine nats fost raza in aprope Please sar ‘rouse a provn din acea pote pester canoveta sub rumele de Sal cea mae aloe onumente megatitice in epoca rol, mpunstoare imnumerte in pat a fost te Trent oi din Epa, hate ine cestes constau in pete ners (mega laste verti a pat duse pale sau in fer nee (ea Stonehenge. mt Jos) au ise aerate aves {eh and in vedere getaten Fier, Deere ut sau a Pale pte map cv sears alta, Pevoleslitare, unite menhie, eau uneortsuptate ca Sagi’ Unele dite caste monument megaltis ecu Iori, dar seopu in cae au fost, Snalate mute vet mane un iste. A fost poate temple sau un fat de obsenatonreasronomie care area mifare Soatelu sau a ste- Ino i senmbare anotinpusor = ea cea important pert fulevares pamantal em depts, (og). reat: Menir din rant ain Srint-SerninesurRonce (ant), pe care a fost sculptats 0 imagine fnpresind 2 un! ferme Daten din 5500 1H Drapta js: Stonehenge, vedere ferind: ieee exteiare, cole mah ech in valu de pamant au fost ‘rene fn sproximatiy 3100 1. (alma vehi monument de 3h fost. patabil construe n stall de enn.JNA AATICA ORIENTUL APROPIAT IN ANTICHITATE Oa Apropiat Sune cae neupatamarss _ 18t0Tia civilizatie’ este strains legata de dezvoltarea oragelor. fee uence onient Practcareaagriculturi si posibiltatea de avea tomxmat 300d ans Insimer_ mat multe grane le-au permis oamenilor s& se alae ge 50 decitt'state | stabileasc in sate; satele au crescut, devenind seysimi umca ue nero rage sau cetati, Oragele au devenit centre ale een cn set cope” pute, religei si cultui. Locuitortcetailor nu mai Stern sition rau nevoitis8cultve pimantu. Ei yi puteau cAstiga ‘eunenemucles selgu, _existenfa fcand comert sau practicdnd un mestesug, cum ar Suneni a veal pina sciewF olaritul sau tamplaria. $i artigti lucrau in orase, deoarece sani unite cue Aster acestea erau locuite de oameni bogati~ capete incoronate, ‘erin ving nobilis1pretj ~ care puteau plati pentru operle lor. Primele wae orage din lume au aparut in Orientul Apropiat, mai ales in Me- sopotamia, zona situat8, in mare, pe teritoriul Irakului de astazi, In jurul anului 3500 1.H., Orientul Apropiat se afla in epoca bronzului, Odata cu descoperirea bronzu- ui, aliaj de cupru si staniu, oameni au reusit s8 con- fectioneze unelte mai rezistente si mai performante. ‘Akkad zav, pe malul fluviului Eufrat. Sus Figur ce rpresints un fap Aika era 0 Aldaafeni eau meter piceputi, care mananeddnteun tf, ne cetate-stat dip centrul_ care siau sd seulpteze plore (@U. dtr comorle descopeit in esopotamiel. fn timpul Seuptat. de oxemplo, povestesmaropota regal dn Ur (al). reget Sargon 1 ceil aladiene) Sau (ste confecponaiz din lem, (2340-2303 1..),—_prelurezebronzl si auru. Au fo de aur arin apa Deut a cucerit Tealizat, de asemenea,statuete (paid sempreiost, lite cu Sumerul, pe care ba feminine din tut, probabil ott tum, Supus viene Ge 150 de rellgi. Akadient cunogteau ani Cetatea Alkad nua serieves cuneiform gia canfec- Jos: Sgililecndce aveow fost descoperits nicodats, {onat unele entre este mat ‘sprocinatiy 27 em angine: Aiguratele arse afa probabil pe | frumoase sali lindsce din rin rlare pe o tbl de lt Hetopotaiei au constrit locut medernuui Sippar sau storia Meropotamie. 5 inprimaun eeptung Imense monument tn tpt, nunite "grate. Rampele lng! sau sede fe pe laut daceau i vr, eo platfora pst, unde se flan Sarl zelior.Aceste eich urge ‘au const in interior din (Graz arse La Sore, it a exterior os: Uru inte cee mat Sus: Acest cap de bone a unt ‘ondustor attacan dteaze ‘noe 23002200 i 3 ae paten Fi um porte ai egeli Sargon, frau placate cu cami arse Tanosctezlgrte safe (neon smite). Se rade ck (adr gia fost consouit, lescrewea Tumuli Babel din Vechiul de sumeren jr Testament este cea aunulziguat.—— anal 200 £4 Sigiite ciindice esopotaien scraw srs si docunente pe ible de lt. Penta a obtine 1 sennaturd personal pe tbls, care sé ru pats f capa, se foloseau, Sige clinica. Acstes eau mh cinder in cave eau spate Image de aninai, plant, igus mitolagice, ze simblur ete. Rulate pe Supa une fable de lt moa, sige ince imprinau acest agin Cale mat amoase sg cna a fost scuptte cu Geeta, objnanduse comport mejtgugite ce mdures un mare talent 0 Imoginatie artistes veoi LUMEA AvTICA ORIENTUL APROPEAT IN ANTICHITATE 3500-500 iM, _9 {jurul anal 1350 1.4, nodal asin a cuca cea mal mare it ace vicide _-Nesopotamiel a inflorit im putenie parte a Orentuls Apropat Eat eer our aktaien ents Stela Victor de igpera.Laicepu, a avut crepe 9 au cea celal mae Imperiadn {c aram-Sin. Stla ere un monument ~o dls de pat agezts In goat verticals (asemdndtonve Un pete de mormsnt)s dcoraté cu Ain bosoretet sau cu oinscrigte. Naran-Sin c. 2254 2218 Ui) aft epotlvegeli Sargon Tal Alladul. Pe stele fa regele eprezetat {in trluf deasupra dugmanor ving populata Ulli, ar acu Sn un ‘aptalsorpl Ahan din ere deriv lume, Numeroace bacon hele de arian, pol captala © asiienefustea vitae abtnute frutat a Wud i pe uma la Winive. pe cimpul de upt sl vndtoares Frau eet bogte fi puterice, cue eh rule palate tempo. Pinte ‘fee ceed le aie Seine se numtrd ara aus “ees Fg wees a uret do: tort yp at te seveuianticcs RS pl seta oma" Whe mperrtng teu ne oe ee ee ee = mint. or pert ips pe cellar ae cot tatu Nain pina om (sical a lbs este epmentat Ft prorat: Tate ‘eile pesaaje eu ine e Dugan nn sit a in pcae de fegesou tee sun Souree Persia units Apadana, Pere era decrati Iinperul Persan a apieut in jarol_ Gi baroalifr cae reprezetat pe Buu 547 UM, ito zona fata Supstaduednd but In timpul nel ‘stil in ran, accent stl de ceremont care ave oc la Prsepte Fepede teil acupat pans stune! in care primivar Imperil Pesan fe asian In 90 1H, in timpul i cetate Persepolis au fost cucerte Sonne repel Darius Tce Mare stuse de alevandr cel Mare n (21-486 H.), imperul se itinges—S33531 fin ala Indusut pina tn Grecia, fuprizand Orient Apropat. Capital imperil era Susa, Sar nal easta@ apts Sestinata Jos: Arcasipersan reprezetati fremont, a Persepolis, unde sent fied decoratvd din rami ‘au un pala, mormintle regal si salute, ata palatal ut ‘impresionans sala desucente, arias ca Mare del Sua (a). Stel ot prt, pata cd ot sth in spot peu 2 asd asa de lami, Sono ales Sting: fithon de aur (crn din care se bea co ‘cae ceremony) Sculpt forma de lea napa fost, escort stl cea persane cebatona (ian).ARHITECTURA SI PICTURA EGIPTEANA Arhitectura egipteana Civilizatia antica egipteana, o civilizatie foarte sofistica- 8, a durat aproximativ 3 000 de ani, intre circa 3100 1.H. 31 30 1.H. (moartea Cleopatrei si inceputul ocupatiei ro- mane). Conducétorii Egiptului antic se numeau faraoni gi erau considerati zei pe pamant. Egiptenti antici credeau ‘n zeii lor si in viata de dup moarte si aproape toata munca lor artistica side creatie era dedicata edificiilor teligioase si mormintelor, Ei credeau c& viata de dincolo seamand foarte mult cu viata de pe pamant, asa cd mor- ‘mintele lor erau pline cu lucruri de care ar fi putut avea nevoie cei morti, cum ar fi mobil, brand, arme si jocuri, si erau decorate cu imagini din viata de zi cu zi din Egipt. Mormintele erau construite sub pamant, pentru a fi ap’- rate de jefuitori;astfel, multe au scapat neatinse pan’ in vremurile moderne, oferindu-ne imagini detaliate ale civiizatie’ antice egiptene si adevarate comori de arta. Prats — Sukh ‘Sus: Dinte cele be pram del ize, numa cea # lui Khufu pstreazt tunel dint pace extericare riginale (are pot Fobenate i vit) Una inte cele tei pranide ma mit din sate a atgostit protabl memanta ‘egine at Menkes Docu de pita alate eu mare preci ear Boc clntreste ce. Duin 2.5 tone. A fos const timpuldornifarzonull Katy, area durat 25 Ge an, ceea ce Inseam 0 medi de 273 de ocur pez. Sa estinat ck acolo au cat 40 000 de muncitor, Promidele era placate cu plat de aar lft, ‘are straluceas lumina sore Pramidele Cele tel pramide dels Gizeh adapostsc mormiatele color tre Taran’ ain diaetia 21-3 cae 94 omit inte 25851, $2510 Xu (cunosct gi sub numa su agecesc de Kheops,Khata (Rhee) Sf Menara (hiternas). area Pram 9 fost prima constut, pena Kf. Pett Mave Pram 5 Tost folsite peste 23 loaned $1 pictura Basoreieulpictat Siar functonar de a cutea Faranutt au fst ngropat in rmormntefumoase In extra, tn asfel de mormant arta ca un cifcy rectangular asemanétor bzeh Unt stam ss sume martabe (baneh de pita). In iter eet era decor cu pictur Si base Abele eit decorative au fost utzate I mastabs la Meek, sftrcul aan Tet (c 2380-2338 4). Aft in necopla dela Saar, 1a Sud ein, ea cel mai mare rrr privat in aces em, ‘rd in total 32 de camer, ule dedicate soe saleatethathon ia Tt lll sa Mente Sus: Fragment af una basorlie pica cave decoees8 poet! mocmsntal! li ererla de a Sagaara, unde apa pesanaje mianatreprerentat, Ais dot slgitor du o hall de came de vi $0 raf Marale Stine Pramdele de a Ginn sue stauite de stata eolosalé a une! fine rite, rami fn, up de leu {cap de om, & fost pat tro stinck de ala i masoard 73m lungi 986 m name. Sfincl ea Jraginea ul Hous, ze end Feraori rau ast cu Hors ar sfinci eau eprezetai eu podoaba tarateristia (memes), dn pn de In plats, purtat pe cap de esaon Matle Six se af i fat iran tu Kata fost pobabtceat in celal tmp cu acest, injure fai 2500 a Jos: Marlen veprennt, se are, pefaraonolKhata (Koen): statue mule mal mich 10 Kata re tsstr foarte asemanitone.ul /ARHITECTURA SI PICTURA EGIPTEANA nu CASETA: VANATOARE DE PASART IN MLASTINI In aceasta fresca de pe pee unui mormantdatnd din jut Pesonajle in peu egtee eau epexetat apoape ‘nui 1350 .H, putem vedea un bia ro bres de mi ‘oats i rofl, pal nr spe po timersun a vangtoare de pasar n mlging. Este vorba tlespe seb Nebomun, Cal momant a fost. escopert a Theta In sud Eig In spate te reprezentats sofa, far fl lor se af undera tecesbt. Pare af send oblgnata invite, eribalu, da da fapt este o vine east ui Nabari a vanatoate invita de inal, it not Spine revise Ri Ita prte agit Deacon, bet opting senate aca Petr aoa tu 8 epee inl, chit pase nb i Uimarte do pd. Frc ee pin snl pe cr un erp ete eat ‘Sioa ene suit 8 tno one “Templeleegiptene ofrande in cinstea zl, Tenpeieegptene era edi repreentaide stata. Ih timpul Impozante din plata, cu coloane, ult lic, statutle eau uj interioate altar acoperite, puncte prin aderea tame Bogat decorate eu sculpt! Fmbrdate 91 ante ea gt cum arf Noverau doar loc de cult cf ery fest vi Rest oamenilarputeau fonsiderate acuntele sell Numa vedea statue sare To timp reo faaoni puteau patunde serbrorandae ale templuu, cind Inataele din irtarioy unde se acesteaerau purtate pe sz Sau Fea sacl 9) eau ause De apele full Ni Rane as, alos din aceasta Sus: Paty statu colosale al ut als au cape Ramsox a Ila in faa templul Pylon Gira monument) decor ch sane fens papi certain de Abu Simbel, construe ever tae sl aes. ices 1260 14. Tenpal 2 fst rut Ioan 1960, cand a fost, ‘onstrate raja de i Assuan Ss Tema d taxon a fst Constuft de Amenhotep al I-ea St Romss at Teles te ca 1360 sapetur cu ata 20 iH. fra contr serbiei wees fastetula ~ se Opt, dedicatd marl 204 te { ‘lon ree fen, ronmental). cates dn 8, eg ‘tanga: Sepune in care se poate - ce intron unl tcp exten.zw SCULPTURA EGIPTEANA Dreapta Statute @ unui srt tin ealear peat ‘escoperes fe fa Satara SCRIEREA EGIPTEANA SH SCRIBI Forma csc 2st egptne ete ‘nosis mmale de see Feogiis cena ce nseamnd sro ‘stan in Sar A fost nvertta tn jurul ren 2475 Si, end au fost sere prinele ih inscrp atoase, ga ast Tntotfeauna un statut foarte respect Hieogifte au fost lancet pictgrame, i caida era Feprererttspatun deen, s ‘esta cea 1000 de aeemenes Simbolr Ma tires desende ay fos tate perv 2 iit suet, een ce a ek steal mes ‘mal adaptabl Oat forma de Slee rumiea raed A ae Seri, function ca un statu at Esra cu srt de stu pe fol de pairs un fl de Rate facta ain fain plate eu aceasta, Utero forma smpfenta a seer heatice nimts denotes (ppl), fea denotat inline sel ale alia eciptne. Heros a rmasun mister peru tata de tal trel pan 1798, cd ast escape in fot Patra de a Rosetta: Inscrigie de pe aceasta Hl ewe, demos area, au permis ance an-Fangols CGhampolion st deciezeHerghfle. sting vas pent pomadi, dating in Jal art 2240 fy arturo ult Popa Thea = nomele ‘ey hieroglife Inconurat ‘un chonar va culptura egipteana Regie proporyet Male stat se Brno egiptent Egiptenii au fost sculptori foarte talentati inca de la ‘inceputurile civilizatiei lor. Au realizat sculpturi impozante si expresive din piatrS dura, precum bazaltul, folosind unelte confectionate din piatra si mai dura si abrazivi precum nisipul. Au realizat, de asemenea, statui-portret deosebit de realiste, pictate, pentru morminte, care ne ajutd s8 ne facem o idee despre cum aratau egipten acum 4 000 de ani. ins una dintre extraordinarele caracteristici ale artei egiptene este aceea ci s-a schimbat foarte putin. Multe dintre conventiile stilistice au fost create in jurul anului 3000 iH. si au ramas virtual neschimbate de atunci. De aceea, prin arta lor, egiptenii antici au cagtigat garantia continuitatii eterne. Reprezentart ale faraonilor Faronll eau considerate eigne divin; ef reprezatauo legate ‘sential inte rt pamanten De acees, sunt porte In mod repeat Ih sult a figs umane perfect, cu ast regulate,senine eu trupun alte, sanatoase. Aceste Satta nsemnele rege waijonale Duratec fram, cum arf podoabe Dural pe cap (names), x snot eit cabra(ureus) bata fae Uipit pe babe ‘Stinga: Pepi al en» wea pe ton la vite de Bani sta damnit 84 de ai (e 2278-21841) ‘ceast statute de alates reprecnes aezat ‘pe gonuneh! mane! sale Tarts it atdne nig. ‘al h plea sau age, Status front Kota (6. 2555-2532 4), pen care 1 fst costae 2 dows pt righ de a Goch pens {ors go feat pe on, Cpt cu rile pe genet, Bevid ante, pen ete "ate te ca tint (Oates succesorlt 2, Menara, tata pe cesta n pia, ngd Sota sa, cu cea tos fl cu braele pe ined op, cu punt stn ‘eae imag ale Fie eal era remlatlunor propor tert ease Fatenatic bazate pee rl, State sunt opcape rupture de pica Sng last cu jomitate de pas ata pou Arpt ca cum frzorl ar merge ince, dr hota, Trait, Aseenea spt sti, reat penta pina oa In prints secole ale cv egiptene aie, au stabi modell portico egale folst timp 2 500 dea Sus: Statue de bazale dela Kanak (Epptul de sud) 9 fargo: ult Thutmes af Tie (ant de Alorni: . 1670-1425 18) ‘eprezentat in pocitie classSCULPTURA EGIPTEANA, 3 CASETA: MASCA FUNERARA A LUI TUTANKHAMON FarzonulcopitTuarkhanon a domnt aproxinativ 10 ani (c 13331326 LH.) Aste sito — {a mula vinta de 18 an, Nua fst un faaon inporant~ cu igurh) Geman ctdomnen i ‘cep: momma i, descopet 1922 Ascure tn Vales Rel, set pese to spl ~ cobra 7 Saas patie rets abe de 300 ar oct de eon deep ep i iormin. In mormart se fa omutine de obecte dese seltus, ees, cul 7 Beri, mobi cut, jocun Ge acetate ame, ee vase impetus. waa Frnt morte ecoperi in momar se na simasca unewra.a i) Epa Tuanthanon, In mane stir, dn aur mash bs oss Topol mui tl Tatanthamon a fort aeza ote sli, pse unl intra care sy” ramer ry fete sve forma typ rege ata de sis sas. — inde nerucgate pe pent. cesta nea cra flagelium ~ Insermele pute rege, (le dua sii etrione —Sonfectonat in ur msi fen cnfcfonate in cts 10 (eh actor ef de aur pasta ese) fi ice seietse sca ner Eee \ eqeata pe caput |) Fata ave acceasi * eel cae \ per oe a a ia Cotenl ese is ek ? Sa 2 es a ttt to art Connie venus cetvtate in gt, ct na, “ din marméntut tui Tatankhamon: * ‘A existat o laturd formals, oficiala a In particular, sculptorii egipteni pert ‘cigars ejycns suchen ies cermt agtat fed = ts iat Lease ser cope prcu_ Sut per nt ee " Sina get seth ates acre iat! Stn nd oe et Sar Dl iapesemna ents gna eet ous ‘ Sein erpesoete et dott po Sot Ses oocyte te Minuten 5 36H) exe : Tare atiens hogy Sif Svdh vote eo Sle J a Ghepoedegtcovom: din nouase cpta dels Aceaton a Tate pen nepeco Sanne esl ans er ~ Sas dUts ee” fits att cn ' inh tan wel mt oa ars D ieee Secrtea Past hot some tt ‘ rot: usa puln'paran. it Safco ove ae retire es fea se Asin spate ie viele ‘cite sci Ona: Spt fot ome Ses mt capers wr ae we Mer Set di commen Ie . smi oe aa eet de plate din eal ince ‘e baldcst,36_LUNTEA ATIC ARTA EGEEANA H Arta egeeana Pe cand civilizatia Egiptului antic inflorea in nordul Afticii, noi si foarte diferite civilizatii ale epocii bronzului, bazate pe navigatie si comert, s-au impus ‘in nordul Mari Mediterane. Au aprut in jurul anului 3000 i.H., in Ciclade, un grup de 30 de insule situate in sudul Marii Egee. Apoi, in aproximativ 2000 i.H., spre sud, in marea Insulé Creta, a inflorit civilizatia minoic&. in jurul anului 1450 i.H., cetatile-state rézboinice ale micenienilor, din Grecia continentala, au preluat controlul in regiune. Fiecare, in modul sau distinct, a pus fundatiile ci grecesti ce va urma, ” Geramica minoies inant au eat ceramic ecorat cu desene pie de via SLs Kamas, denemi stl dupa 0 beyters sacs in eta, date din {rea 1900-1700 sa Ucoae ff $i bot au fost decorate im elo Inchise, cu madele geometice in Spas, ev soi plane stilzate Dupa crea 1700 tH, ola au fecrat vase eu igi vi representa pant g animale (com arf tar, carcatie i dlini), toate ivlrate de acelin Al decenlt Sas Ucior cv coe din cetatea minoics Paitos,pctt cu modele fenuberant,tpce seul Kanares, Sus alt din Cnossos rau mare comple eu aprodimativ 1300 de Icaper situate jun tet cur centrate Seulptura celaics in inal Gelade se a4 0 marmurs Frunoass lbs une tansliclde (Gemeansparenta). Dn jurul aula S000 iy ain acest arma a fost sculpate mil gurine, de obieel ‘mei goale, probabil simbolur ale feral Feel or sunt de obeeh lat, cu nas proeminer gure ‘Su och estan sau abla Shia Sculpture wa 32 Sunt urine masculine in poiia secand, canta in Ud sa Raut Sting: Acest cto irk ‘cal, de una 21 inate, ost scupeat do ‘marmite 2200 5, animate plane stiizate, via feloate. Se pare ch minoient eau lun pop poser, cae aprecia fonfortu tout. Marie depecite ate in subsoil palatal eau line fu gre, ule de mastne, vin si alte Biv oate ef acestenstau a baza legend grees cae povestoste ci, sub plat se ala un lab cae tegee Minos ntemniase pe mmonstrosul Minotaur, cre avea trp de om scap de lout Mine ru a ‘ost un paper eine, pate de aceea ma agresii cement au ‘heer Cet i celelaeInsle mines in orl ru 1430 PALATUL DIN €N0Ss05 este unui uiag plat au fst Sipate la Coosa, nord Crete, tbe de 20 an ncepand cu 1920 Se spe cb acesta a fost pala egendaruat ege Minos, are dat ramele ciate mini. Se prec plata fost ocupat in ous face, Prima fans ete cat ‘rea 1900-1700 1H. Apel acest, Dalat ca altele din Cita, 0 fost Gist, poate in timp un futemut Ut nou pata fest fenstut n acelatlac $2 dat pana in crea 140 Mute {ncape sunt decorate es ese pine (de vat in care apr omen, ee ee et rani BF snauitsrepreziné ofemcie tsi go andi cre sigan pe vin ep Sch bc et nt ot ec eh ou eet ver vest pera‘ta miceniana Pieri ni Tot num aga dup etaten antics iene, dare Wau gin alte eet de pe continent, um ar Atera Tig, Pyos Toba. Eau un paper “ibine aga cum o nat fortes mative din pista pe cate l-aucorstrult pet apres palatlr Fra lor este asemdntoare cele mine, dar este mat (iat susters ma formas ae tendng cease Concentra pe tee mal agresive cm ar reba ‘nstoorea: Ma eval at center a fst rose, care {rsa cetatea Tri, situath pe irmulaiatic a Mart Ege. nfo legende 3 epopel ul Homer lad rivaaten a ds a dil Toe, care# durt 1 a 9h fost Conds de Agamemnon, regele cee Aceasts legen pare 8 se Tefere aun tbl cares ait oe in ratte jun “a srl 1250 Stiga: Micenoni ow ingroptaltrt de regi loradevirate conor cam ar fpessts macs finrad dour ‘ete cmoscits sub umole de Mase Lh Agamernon dar 2 aparinut probabil une! epoch ima ting (1500 Li). WAC ARTA EGEEANR 5 Ss: as de ceramics iceman, decor cv un {ire toni in mar, eset ine VgurasespetMce iinoienton reapta: Porta tio, contri insure sroase ae cet Micon: easipra seo ltt fruos sculpt ~ poate elma veoh exemplo fe sculprrd pubes tin Grecia, CASETA: FRESCA ACROBATILOR DIN PALATUL DE LA CNOSSOS te esc clea, care dateaz3 in url anulul 1500 1H. sin care ste deseris un sport mai putin obit. Tauri eru considera animale ‘fete in sea regune lr acest Sport pics avea proba legdtur cu Un tual eis. Acobatil paca coarele aur sareau pe spatele cesta, aol sea dina aerleid pe son spate taut Piura ae famecl vu !vigoateacaracterisice atl mnoie sv ine in its iin (cone mat nese) pet cr ete esc repent poste un acbat ae ‘fear ertn prs tau te fret pri de espn desl a rac eo and esos Frise ahi in pcr. Ci st peat pe sata nspt (aco tana), arte dea se, feloses unr 2ne geese single, ra une6 /ARWITECTURA GREACK ER mal nec aaa Stings: Cli capt! dr, ce a ipl a {Fi capiteluri cu volute. dintre cele trei ordine. Vechigac au denotat wt ut int fos or (ing import snecdy cr, ma oe Bh fare sunt ur de recunscitin stl tate Corin Afost inverts foloarlor i capiteuror (area dase spune, de snitecul Cllmachos sty decmthar cane) Cel acolo Vent cll tal snpli nl cf gel al eee ea nat ft on amt ss Ss capt opting co Shan cweia Geet tem donne Pa de feet ier Ck Edears e__side eur amet ‘Sita suaisuanean tad Spa dy aera Neri) un capes eal eos gh), Dap: Cana ae Patou nt Asmat ninlinc, fawse'tutnve apt penned ee war ea : lptiona: mons Gece’ stat inpindn fonond eatuee "reared dats inks Wh anes ap set ste etc ess un" el rote ‘Seal a Vile Ls ave colsane—templ). Dreapta Capitela eu fuze de scant fete cacti colane critics Arhitectura greaca Civitizatia miceniand a dispérut fn jurul anului 1125 1.H., probabil in urma invaziei dorienilor, rlzboinici veniti din nord, inarmati cu arme confectionate dintr-un metal nou: fierul. Au urmat patru sute de ani ~ veacurile ‘ntunecate - inainte ca mai multe cetati-state sé apard {in jurul anului 700 7.H. Printre acestea se numarau Atena, Corint, Sparta si Teba. in anumite momente, acestea s-au aliat unele cu altele, dar impreund au alcatuit ceea ce noi numim Grecia antica. in aceste cetati a aparut rapid un nou, impozant si sofisticat stil arhitectonic, decorat cu unele dintre cele mai mérete sculpturi realizate Ss: Portal Crater, specie temp Erechteon de pe Acropla Aten Gratida st o statue reprecentindo feneie cave sustine cao colon, vreodat, Atena a devenit mai putemnic& si mai prosper’, tn anumit element ariel. . Ea pares ache —_ é mai ales dupa ce i-a infrant pe persi in 480 1.H., si sa aan fdas att bucurat de o epocd de aur pana in 431 1.H. Steture Sects noo inten ara, ese, eee eee {spate calle se afatezaural, une ens cease clea prise bie eet ands ‘Sale ecole tate in ‘ear lectus peri os ‘epi s ata pe o plata, rm abt ce ogee ‘Acropota Atenei Mule eet grees aveau o acropla (cette), o 2nd protejata const pe local el ma nal, care putea apiata de atacaton, ‘Aeropola ea adeseaprinul lc tn cae se stabiisera {oestort cetii, ga ch aveno semaieaie sacra (Cea ma cunoscuta este Aropola Atel fata pe 0 stineh cu vil pt cae se Ina deasipra cet ‘nconjratoare. Laci incl din epoca reali, 2 deverit locum eae s-au inalfat cele mai pretjoase temple, ciate UG orgie ete! protector a cetat, Atena. Alea fost, construe 447-432 UA, Pathenonul foro epocd Tn care au ‘ost nijate alte mari eich. Caealte monumete celere de pe Acropole construe atu! sunt Pople (paarta monumental, 1 coloane), Erechteona (an complex de temple) 5\Tempul Ate! Nie (Rena Vitorows) Templul gree Tele graces eau casele de pe paid le zl epezentat de ‘aul lr eave. Cea msi are parte a fost canst irtun focnat standart dreptunghiua, ‘nconjurate de sur de coloane ‘re sustin un acer ent. Invarea se afa pe una din late scr, Eafe grector antl nu sunt sustinute de arcu ‘in sehimb, era foosite clone fl bareteoiontle Temlele eau in fad alae, unde S tra saceate animaleimplu para tena, sau ce rapid orat pera, a iH. ie ilar, dlcane vent lor oanele mile ARWITECTURA GREACK uv (CASETA: PARTHENONUL iu sjtorel matematic al proportilor ideale aritectil Greil artic au reatiat efi Stmanioase$ ttiase rar Ytanite de atunel inant ExempulJesavart a piceper Siitecior grec este Parthenon. A fost const din marr alba pe Aeropola Ateneo UGSSS tHe dups planureaiteclorkalkeatesgTieina, sub conduees sculptor i Files (c 490-90 1). In interior se afta stata calowala a AtenelPartheos (Aten Fiona), Pr Goer la iis scuptath ia aur Fey mama Joss eaptajos: Parthenon fst consuit _Oreapta-us: Panu Parthenonul este odonat si in si dove, aga cum Se absend In fora Ssinetic ste un templuoctost ale oe cite opt (biosnlor i cpt, Exterior ost coloane pe lature sure, Portal (nares) areas Lga i xe va Tera triginebogat decorate stat de mamurs oud rand de colane ore hsenaaes Dictate $e ie cu Basra Froton Tas — Capt alors Teatrul gree Gre ari! a pus basse tentrulu modern, La Snceut, njurutanlu 580 LA, au fos sera reigioase inte In cnsteazeuut Dons: Cintecele si dasunile fen pre nila, Acestea Sau tansforsat In pies. Hai tre, auto au cent com aged de obset ca cited Petsonje principale Gucate de actor’ care purtau mg) sh un co. Spectacote de teats ra foarte poptlte, lr penta spectatr au fost ‘onstite mar teat in aer ibe. fm sips cogeta Un seal ran {emicclare de bin! de lta Tacouau avanscera sce, unde jurau jie sehimbau actor Actes es remareabiasgoaptele putas fate Enviar mutter Sting: Teatl dn Epdaur a fst consul nj anal 35028. 5 putes print 18 O00 de spectator Grecia ae cid cad i secetass, asa ch tata nae ibe era practic, Jos: Aarti Zeus dela Pergam, construit ip 165-1561, este o structird mas decorate 0 fd selpata cx 0 lungine fe 118, 9 cae est representa lipta, inte 0 gigant A fost wanspotata 1a Bern conmanta, secon fn seco a ADs Arhitectura elenistics [n33e sHe inepe epoca exvaorinarelar cert ale la Aetandu cel Mare (an de Gomale 336323 UH). ti putin tip dupa-ce 2 devent gee Macedone (Care vecina eu Grecia, la asta e 20 Gea, nesta sia ondus arate n Asia pnd la moartea sa [a vrsta {33 gaan, 2 creat un impens are se intince dn Grcin in aordl inde, neleand Ep Pes Mesopotamia. Imperial stu 3 rspindt eile clr ‘sfecet mat ales n Asia Mid (Tuc ge a) Ata Eitectura eesti (ups elles, cum i spureau ‘ec eru foarte afte, cor srndione Fonumental,offectae puter st bogie otlor — Pergam, Arioia§ Aleanaia = cave sau derolat in uma eee ut Alani Temple, monte el puis au fort const in acer sti bog ecorate cu sult impresonante18_.wwen a PROCEDEUL A CIRE PEROUE Gri confetonay statu din bons folsin procedeut cre perv (eas piers) Prin acest procede, ulead ‘relzate mat mute coi ale unl ‘Sngur orginal, Ma ta atl Seat un mode in ut (1) Se cea Aol un mul cn pos a acest fatal (2) nd er spat interior Fangnes amprertasctri oiginale, Dot nega ra tarata cea de bine opt 2). terior, mul era ingepreatcu stent, scotane La Jnea copa cara a seupturi vishal: Modell de cere umplt fu pam eu unScelet metalic thrept spor (0). De modell de cea fra atagat pall de turare (rar ‘omic petra aoe canal prin ‘Gres cupa bron). Un alt mul fr feck porta nhide modell de ear pln nt-on vel oe Lt 1a Ceara era apo! niturat (Cort) prin ince iveliglah (Gh tn ocl acestia ea tuna ronal (7). pa ace, vel era Spar area sutra din bre (@) Supra wa apo ciate rele de meta statute mar de bronzer factedin at ule plese, ‘are er ute ibinate reapta: Att cbnd a fost retiats reat state fn jr aul 500 Li, sculpts devense mat realist. Des Inceptneste fine" unui kouos age pe un mormant er portretu nea Sting Aceostd spars statie reach 2 ‘il abot a fst tuinat din one crea 430 1H. Pata in Anthitat in tp ou nau gal local Mace (at), fost descoperits SCULPTURA GREACA up lung, onda are oe inci 51 be faa se eltepte agar suas Stn Uni sunt de dimersuni rae n inp ce al sunt de te sau de pata Tema mar adesea, eau sexta penta temple, ca ofande votive pers 2 sau inpodobeau Inomintle, des nu eau portetele (elor deed Dea lung inpu Slurtale a devenit mai putin. Slate, ml relate mal naturale, bral facia gest mai bere Si cu capo wor Tos. Cu toate Seesten amumite Wastur au das clea. Sunt imag Kdelizate ale fk nace tor muscuos, denonetrand cd fceau exerci fle eau foarte pute feluia stator graces Prime tt recess ntoporate(eprezentind amen) dateszs din Deronda ahaa (200-500) sunt {iat nami kourot (Ga singular: Aowros = ‘Sande in tina ‘reve. Sunt represent in pion, ‘nto aude ii ‘batt pe Liga co, Dignd jor ear cu pict sang 5 seamind multe statue fraonlor fciptet (vet pacna 12), Be obict an tous este reprerentat fd barb, ‘uy Baba Avtoltes. Sting: Kourou reprints Ge oct anu oti, dor ‘inscpiearat ch acest fours care dated din cra 520 teste Biton, un erou = fin mitotogiagreac Sculptura greaca Sculptura antic’ greaca reatizata dupa 500 #.H. a stabilit canoanele sculpturii europene pentru 2 500 de ani. Sculptorii greci si-au propus 'sA creeze replici cét mai asemanatoare, naturale, in trei dimensiun ale fiintei umane. Au fost, de asemenea, preocupati si portretizeze idealurile umane de frumusete fizicd, forta si curaj, in compozitii din ce in ce mai ambitjoase. Au reusit si realizeze acest lucru chiar si atunci cand gi-au sculptat operele din piatra dura, cum ar fi marmura, dar au folosit si bronzul turnat dupa modele din tut. Sculpturile pe care le vedem astazi nu sunt asa cum au vrut artistit antici s& fie: statuile din marmurd erau pictate in culori vii si toate aveau elemente din lemn, metal i fildes, care s-au pierdut in timp. Ss Ke in Inu Chis, dang oie ame ae cio core acopereu odiioad in integine ‘sonst state pita in 872 Kouroi si kore Feveletl enn at outllor eau state reprezentindtnee Inracte humite tore (a singular kre ~ fetoa").Reaizate in peroada aac inte crea 600 300 SH, rau destiat, cas four, empleo s Iori Flee ly, daninate de sus arate, eau senine ar aspectl [oratjos ea sulin de veymintele Lung, dapat, care le acoperea tap Borla este nln mars asea ca a our, co except: 0 mand poate Fi viieata sau sustne vgmantul perv aeibrapiciorl cae pagete Maite, iivté reapta: Eapleprocedeut& cr persueais ath path stele pal tale bere ‘as ay ics, lees satind paar ‘egine feat gy ) q all |) CASETA: FIDIAS, FRIZA tare cantar: semis, ating ce un Cale cane, ca cum a perio (des nae, bl lat pcre Inara nt, open satis eer Sb mato, at il na tn sat reat LUNE ANTICA SCULPTURA GREACA 800-150 Ai 39 ‘uss Dsi lpsese caput tee, Seultura numa Mie (zea Meroe), descoperta in Insta Samotrace. ete admata pent Sencaia de miscare pe care 0 transmits, Doteazd din cea 200 Seulpturaeleisticd insecolt at tes, suiptura syeacs devine mai sigur. Se pune Scent pe erearea una compazh 29 ronde-bosse (Inte émersiu, fire puteauf acmiate ain toate gre) Siete sunt ma | raat, ma suple si mah natuale ‘ave aleStuieseo parte a! Siete sunt scuiptate in / ria consta din 115 plc separate, alaturate pentru 2 far sculptori devin mat indrdznet Desi pe Ge vata, boric acre au fst au» ache comin pile de nore, vst tell devin a naan Deere eae pict clon laut ale eae Aeeusts plac prvine de pe ata de le Sosntesehmuma cel, od person, oat col Fidis fost unul dire cei mai mar sculptori ai Grecet antic. Ela ceatstatuia gigaticS a ui Zeus din Olimpia Finn eave pontetza de obicel (ulterior eres), una entre cele gapteminuni ale lumi ane. A supavegheat de asemenea constrtes re te un subset popula fn Parthenon a east mle ene suipturie de ac. rite acestea se nu atta sperota a cle cave dcr procetunea din timp maria Porthe dats la patra an in crstea rote Alena, Aeasta ae 160 m Lngine im tare s 230 de animale, captind micares sf aitatia cu o very umitoae Sting pul de ron atm ev sau eau, x pl fn vet, evock tin earacter peri. ira fan care decor a exterior, tmp ce tatarea hae creeaz3 al eee tens mie oe ose luca unor vepmint vital alte, conine 360 de pesorsie — Sansparente, care acope'd un TP lin de wa. Feel, sn particular Dorvetele,ydau cu reaiam racer inddateatea Seton fn seco TL, Seulpura gach a atins © mplentteuititoar, adits {Fimitata de ronan Sus: Aen sttuie a una calm maine rata eu nhaat clare este 0 ‘epreontare ene craven fost tumatd din brane n cea 1501CERAMICA GREACA Ce ramica greaca Pictura a fost o forma importants a artei in Grecia antics. Artistii au realizat picturi murale de mari dimensiuni, dar foarte putine au rezistat si ceea ce stim despre acestea provine in mare parte din descrierile facute in textele antice. Cu toate acestea, avem indicit clare despre minunata picturd greac& din alté sus: vasele \ de ceramicd. Un mare numar de vase - farfurii, urcioare si altele - au ajuns pana \ la noi gi acestea arat exceptionalul talent al Mi desenatorilor si pictorilor. In timp ce pictura pe vvase nu era considerata o arta de catre civiizatiile mai vechi, in Grecia anticd s-a dezvoltat, alaturi de sculptura si pictura muralé, si a atras artigti de mare calibru. Multi pictori de vase si-au semnat operele si astfel le cunoastem numele, EVOLUTIA PICTURITPE VASE IN GRECIA ANTICR Minoen au aborat in mod disc decoraren is ‘cram, comblnang plzra cao, ‘mapnativ. cu un st farte dent ak evel (ves pagina 14). iceient a Impramutat dn stl ino, dr aceasta trie +a pert i vescue rtueate fare au umat rabug liza rnceiene in cea 1125 8. Timp de cite seco, lai de pe continent au produs ual ceramicd imps, decorat cu ben Coloate si mtive simple. Acastapeioada Protogeometria a fost ual, In seca a lea, de perioada geometric, Yn cate arth au inceput st decoezewasee cu motive 5) forme abstacte In secli a il-lea Ui repeetts bata nat cates ese af canoe Sus Acest vas ew ‘coat elaborate care dateazd tin cca 740 if everpifca pect peroads geometrict rie. Ile de 1.5m, 1 fost ageat pe morméntal nui rsboinie din neropots tian Dion, rapt: Spite simple ‘este cu mina, decorears {cer ne din poonda protogeometcc. ret fi pun Drepta: Pictor atenian de vase reprecentat In atelier si. Vasil 1 Yost apezat peo mas tunant, are pormiten artista 3 realrece ‘Sus cor pent vind pevioade ‘penta (seca Vile 8): inagini de civoareslebede sepa atu tar sponge eames siluetele umane gia fut apaia fn decratia Vasey, Tepat simple, stizat, tata ca parte 3 desenlu geometric La aces dat, lai au perfection formals watt, ar produsele lor ert Nara sde bund calitate Situetae ~ de came 2 animale ~ au ans, neta, 52 ie predominate in peroaca oenatizane care 2 Uimat numita aga deoorece gel au int Ia Contact cu cvzatile oferta i au preuat motive familare rou ain arta egiptsna st mesopotanians ‘ees stil sn cea 10 aap velo Gu Fig negre, cu suet negrereprezentate pe fondu og, mal desc natural a ul jul art 5301, eu fst invenate vse e igi ro suctele og sunt reprezentate pe fond reguseni mative ‘alr » CERAMICA GREACA 2 JUCASETA: VASUL FRANCOIS sul Fangs dateozs de a tnceputl sola VILea te unter un vas mare cu Ba Tlie este una cre cele ma rumaase vase cu igu Sa et eT ese timp De forte mae alate este de Sesearen i o58 eenenea inpotantdesarece se rama pinbe casa “Xe nn impor vase semnate att e oar {Cegotnes ma fGcut"),cat depict [fkits 9-3 pict’). Acsastasugereart ‘Spire pe vase ero protesie de presi, i ait bine-cuneset tropa esa a Tuite pee co eile din paren eisai cre fore este Pete alt Steep Besar tard sti Uae ca Tet (pm ra murs 8 Spar 638 lesa st feta in 190 8 os fbr Fe wma Ste mprenntat Ae mdi dels tenn inp Vasele cu figurinegre si rot Stila Rguilornege tsemra nu rel eape, Att vasele cu Figur hal pletaes unor sete neg pe neg edt cele eu gu to9| fondu utd rou, cl plcarea—_descriv scene din mitolola greacd noe detalii Sau rogu sou Su scene in vata cotiians Sus est rater fae ponte Fnczaren cu unebect seu (penta Imagine sunt imitor de precise ‘amestecarea vuole apa) pe care a coat a eal fond rou), halter vasele eats de marsh Sus: Geis (a tat $80.05 5) te reprerentatHeracls este pic Prin comas a vaslecufiquid_—_atti eran foarte apreite, 1 reali aces ie (4p de vn co ents evceptionalele vase cu gu’ ros fond era regu, pete Tm jural In 600M, grec expan vase tae) cv gu neg: pcan "os decorate de pct Fuptronos, Sietla de pe ul roy (0 close pictate,vanzand-te mal als, Intron eran pe Denys (reo lier inte $20 470 1H. mules resi. Vasele eau arse etaslior in orl Tae ‘mul vin peo cable22_\UIEA ANTICA SCULPTURA ROMANA 500 1 1 ‘sting Staulaetosct num ime in bez, atin cn sco 0 Tiles cerRuscu far ge stew pretuceze feta, Dupa cea 700, au Istria Rome jcepe cu ets, care fost mult influent de grec, dar fucreat o'cilape sofstieta in itotdeauna arta (or a pasvat un Ih demonstreaza 0 mare orevestu Tal cu cent in” crate vse, care este specific pricopore att insular, ci Toscana jr nul 1500 .H.Ca true sf contasteacd cu tonal malt fi tarmorea bronell. Mimera era ‘Pegiotent ani, ebusctcredenu al seis at artetromane de mai unimonstra mite bri ai ae trp. de leu, coudé de sarpe un cp x feritatec& vista de dp atte tzu Conform adie, Roma 3 ie cap pe spate Seamang cu aceastd vat, apt ch au. fost fndata In 753 ar pi onetrit mominta urge, ca nite regia! Rome au fst tise ase, penta mori oy decorate cE au ost slung n 608 a, Pictin pine dealimente alte da eas au fst cuceti dcinitiy Banus Mormintsle descoperte sata de vonani abla tn 88 1. eau priceput lai pcos Jos: rr roman aun! feel in “ae se ober coafureslatorats dn Sculptura romana 222: in 150 1.H., lumea occidentala era dominata de o noua putere: cea romana. Pornind din Roma, razboinicii au cucerit mai intai intreaga Italie, apoi s-au raspandit fn toata regiunea Mediteranei, cucerind Asia Mica elenistici (Turcia de azi) $i Grecia, in 146 i.H. Romanti erau mari admiratori ai culturii si mai ales ai sculpturii grecesti. 0 cunoscusera timp de secole prin comert si datorita faptului ca si in Sicilia existasera colonii grecesti inca din secolul al VIII-lea |. Romanii isi decorau edificile publice si vilele cu sculpturi grecesti. Sculptorii greci erau bucurosi s& satisfacd aceasta cerere. Multi s-au dus sa tréiascé la Roma. Si-au adus cu ei chiar gi blocurile de marmuré, desi dupa 50 i.H. la Carrara, in vestul Italiei, au fost deschise noi cariere de marmura. Singura contributie distincta adus& de romani a fost in domeniul portretelor sculptate, care vadesc pasiunea lor pentru asemanarea cu modelul, uneori deloc flatanta. Republica Copiie romane ale sculpturlor original gre, Afolita ain ends, Dips ce romani tau aungot pe vali grecestt brobabil oper ui Pavel (unl fetus 5091, tatu lar 2 Site de satel originale greceyt ay inte ce mai mat upton din ‘leven o repubicl(Geosebia de are in Grecia a Rom, provenind Seco al Iles UH). Aceastaceree rrovarhiseeitaré)Exstau dous cn jf de cho sau comparate de uragd de sculpt a det de uct fla deraman: came obgmaiti _coletorar.Dupa cele at rumoase _atelielor din Grecia gi sculptor {numa plebei) 3 robil (num au fost fleute cap Custaule ge rel cae ura Ttala gi rite patton). tn prinele seco le bron copie puteau Fi produse cu opi au fost rebate a standarde Fepubici etre bogie puteiiajutoml paar or stale ce Malte. Aya cum se ttampla de Invera pits cu cht Bun Sg2 chau mamura bebul sie sculgtate ict, n multe cau, seupturle fost comancateputine sculpt Inst nfvidus.Fimoasa Venus Mic, 0 originale eect Sau part aa fips enea 200 he obiceturle au statue flat ati a orn, este ch na cuoastam oriinalulnunal Schimbat. Patient boost tna dine rueroasele cop le prin interme copiorromane. puternic au inceput 3 comstuases We mar, pe care eau deort cu Seulptar~ portets ae lrg ale trmoplr ca agil ale unr Bile, Flosoh, genera Taino 2c gh zeie,impresionante splined vst Sulptra a evento afacere ‘portant, In une canur, pent 2 ecorams tip, eau prodse In mat artis trap aa cp, cu racers eae grees pe care frau adaugatecapetesculptate ‘nai Sting: Gal murind este o copie ‘omana dio marmur 2 une stati flenstice perdte. Original a fost, probabil ostatie de bovz, oper tu Epigonas aio Pergam,datind din orl anu 220 Sus Sculpt oman din seclul Tie represeotand un patrician Snvegmanat ints tnand ‘nat bastante stmogtor ~ ‘ular int sculptor.vcs ‘rez, tees va cat ine tap tn ep din ap ‘peurile cides, a aide re oa ost, pea din especie a ot aptiats, In aa fl inct prin. font apr vital noses pana pivot. tes ale nal tet op au pg, nara fi pat partalom, tate pata aps eres Esc a $1 Got apr ma ales n ‘Sie fc un get de uel dar prea des 2 ete, fare aproae despns de scera find buts bat ea pam a content eaten eth ‘cost sacafag (sca de par) foarte elaboratcescrie a ace delta ditre rman sgt A fost scalptat in ‘Sates li HereivsErseus tall sy, pivotal Declus: andndot au peri n bata del Abritus (alt Jn Bulgaria dear), in 251 dt. Acsta a fost, probbl Local i care au fst Inmormantai. Sarofagul a fst Stoltat dint singu lot imens de marmura toate cele gtr at ae sale sunt acoperte cu scene sla Sint seulptate in basorele, tn manera leit, dar multinea pesonalelor~ att de mute inst furl, spare aproape in totaltate~ este neoignuea. La data la care a fost relat, marmura ea pitas In itegine. oma imperial IngT 1. = dip o proads de Fsboi ct, moots ls Casar Smal ma ani de tlburn ~ epocs republic romane ust frie Detain, wrmogul a Tllus Caesar, 3 event princes, un ttl ie gusts (e Top, poate ‘onsderat primal x inst roman, Timer Roman a cueerteoind Spotl cin unt Heciterane’ Orient Apopit, M sjunaznd intra ind in itn ‘Rtosto mare putere nila, condi de la Roma, timp fe pest tel scot, deo serie de ‘inast de impara Uni inte cesta au fort coniciton ‘exceptiona, alt Incompetent, chiar minal, arcu to au avutdovinga fe'a presenta image publica pint fe aloe, ptere $1 dentate, care 53 fle un evarepa pnt popor 53 Sublinieze dept or de 2 dar Seugtura a Juat un race facet ene al relation publ, x pote statu ce mat Glimersun, eu aru de tut 5 flume care celerau vette Smpartion. Grandoe scupurd Gres lenistie a oferitun bun exempt ‘us apul de marmurd ali Constan tin (an de domme: 308-337 4.) 2 Yet pare aiogro statue cosa 2 inparatul, agecatd = co statu Stanga:Sttuia eves (care) din bone a tui ‘arcis Aurel (ni de dormie: 161-180 dt) este una dite pute stata care au supraviqut pina in sel note lin) 2e ino tempt gree beaten lt ecu pub ita 0 Font Roman.2 ATCA ARHITECTURA ROMANA, Jos Ca cete patra tae ale sate, ‘Bors Wara (Para Neag), de a Terpleleromane al urmat tiprele Tor, Gemenia 2 fost contvucs a staple de ge! 9 etuse, Tot se inca 200 44 hse ancetra pe iedperea in iter, ti cla, nae fla statuia ze sau sete! cea ee dest templal cet er conjured de colone In sti, ‘ee, or temple fomane nu aves de ‘biel un pert cu su de caaare Uber jurul efi. In seh, lature si partea din spate 3 cll ea sroplte de marines platforms i eau acre cu jumatah de coioand ajtaten cette, si saerfiilor~ce bo, of cape, por gal porumbet~ aveau loc ‘in alaele din fa ‘empleo Templeteromane uss Cetatile romane ‘Sus: Influenta greacd este evident pent Trea sub pele terme (a puble) In certou ae ala fra spat desc, o plata pubic, dar cent Comer fnanelt lca n cae se i decile la care se guverea. Foul era adesea locl In cre se af cole tral importante temple, Mult cetairomane aeau tzatre i amfjtetre, unde lptau gladiator 4 Arhitect A rnitectura romana ‘ 4 In arhitectura, romani au gasit la greci modele cu 4 proportt perfecte, pline de stil si gratie. Au adoptat 4 cele trei ordine ale arhitecturii grecesti (vezi pagina 4 16), optand in mod particular pentru still corintic. Dar existd o deosebire majoré fata de arhitectura greacd; 8 romanii au utilizat arcul (desi nu ei l-au inventat). ¢ Acesta le-a oferit avantaje distincte nu numai in stil, ci si in soliditate. Utilizand arcul, romanii au reusit si realizeze edificii mult mai inalte decat cele grecesti. Acest lucru se poate observa mai ales la podurile si portile lor, ca si la apeducte, precum cel de la Pont du Gard, Franta, una dintre marile realizari ale mesterilor romani care puteau fi admirate peste tot in imperiu. Romani foloseau un arc semicircular, care ~ un pas inainte - le-a permis s& construiascé si cupole. Sus stn singe: Chesoaele sa scobitre ‘in cupola Panteonalt au fos crate pro, {urvarea Beton in core. Recut ‘nu nuatostucturd solid ci letee Aa ofect ratios, placa. Panteonst Inches 27 LA, Maras Vipsanius Agrippa, sfetnicapropiat alll Augustus, a cansbutt tr temp in crates euturor rll, are ort rumee greece Partheon (pan tot thes - zu). Dups un incon, 3 fost, reconstrut simul poral Haran, 1 120-126 dH Traefomat tn beri in 09, 2 rdnas apaope intact, Efi» svat exo ina mae cupola din umes antic, masurand 43.m att in irate, eat sr amet Deschidea, rnitd__-Realnren se 2 fst porbi datare ‘statue lor au aus ences fer Betonuli Nico ales struct in Faas Pron seaman reat ine spate_ permite ptndees Beton de aseneneadimensiunt nu fost eau tela ge adh tenr ln ofp, east png in seat 9 te,ident ee strut bituie prin sina intl "Buried wa din fost Sus: Aral de tm a Constantin 2 fost consti oma i 315 dk penta sclera bitti tn wma care Imperial Dep romani era zinc gl aroupe tot fimpul undeva se prt obit, ces ma) mote pate a epec imperil s-0bucuat Ae ng! percade de pace, mai ales a Snceput hed tn inpera a donnie pe romana (paces romana) ne 271 $180 4H. In eimpanle stabi oman au fou adis bene considerable peopoareorcacert, cum arf prcepere lor in domeail constrictor. Coloanee Droporil i st grt, altar de arcu romane, au creat stl ahitetonie oman, (Gre so aspanl peste tot in imperil Raman, reapta: Petra, cetatea misterioasd 3 nabateonilr din fonda, «fost. coert de roman o 106. Fenstantnaramas singual aie de act spate 10 sted, ondcStor. dopo peroad de oars induonfa sl roman futur $f dveae a puter (MICASETA: COLOSSEUMUL Cotoseunu din Roma a fost incopat in wenea ipsa Vespasian: 3 fost avo de 10 an penta teint n 80 In ween donnie {mparatuli Tits, Tp de mal ine de 400 de ana fst oct cae se dsteurau spectacle gandioase, nels lpte de glaiatr, infants nm samen snimale ese dcr a cept Fost cooset S00 tle de Wateleamftestu flavin Vspesin Tis fceau poe din Aas Favr. mph ioeannd a" In inba seach. Sema cu cous fesr semis srcet (wa pagina 17) aust pero etl an ete complet Hume popular de Ceasseum se refers prob i ra Stee mga Nero, num Closeum, cara fit an moment ac in appre i Colosseum este uta: 0 ltine de 37 ™ #0 eumferns de 527m, Gc caoae aperinané ease au stat ale 50.00 de spectater fore, oie ere ‘ ARHTTECTURA ROMANA, 25 suport de pit, fo pelt cae en nnd se tec) 9 geios _-— reabith peta a ae ft adianle conte Frsjl fcny sb aan ~ eve anal lator fra ean en26 PICTURA $1 MOZAICURILE ROMANE Pictura Picture murals Dacha fs ne eferim nurs a vile din Pomp cee viele roranor sti eeu bogat cote cu pictur. estan ea esc! a aplat pe tonal ud: ead tec {otal er sat cu tener (pigment a Slbug de ou ea Unt, Pinte sbectalepopulre se tamarou pele ae aga matt arte ‘race Sau pest scene mitslouce cu came ‘rime ade adancine er eats po fete ompe fot efecte cae sa, In md debe, chil), cu elements aitectoic peaje ‘stompate fc sculpt age ~ tote rveand 0 buns sepsnive perspective Stinga: ilo Miteralor cin Pomel este muita ya dup freccele cre descr pre, ante $1 mozaicurile romane Ca si in sculpturd si arhitecturd, romani au cautat in Grecia inspiratie pentru pictura, desi aveau la indemana si traditile etrusce. Cea mai mare parte a picturilor romane au fost realizate pe pereti, majoritatea de catre mesteri greci. Insa foarte putine dintre aceste picturi ‘murale au supravietuit ~ cu exceptia celor de la Pompei si Herculanum, cele doud orage ingropate in timpul eruptiei Vezuviului din 79 d.H. Prin contrast, mozaicurile sunt 0 forma de arta distinct romana - gi dintre acestea au supravietuit mult mai mutte. Cele mai elaborate mozaicuti descriu batalii, scene mitologice, prezinté peisaje si naturi moarte, demonstrand via imaginatie a creatorilor lor, Portretistica Arig romani ea foarte talent portetit In ipa oman, poruetele pe panee de em erau Paste deasopa fear mime trmand wedi antes a maptlor funerre (vez pg. 13). Mule dre acest potete funerre au supravitit tinal useat a ze Fey, in vestal Eat Au endings de a igi ideale, Ratante, wlanduse Sntotdeana la prior, dar ne dau $1 imprest ca sunt locitor i By Imperii Roman ‘us Sunt ae or cop sau tne. 0 Indictie cf majortater onmentlr 0 trian prea mult nace vere. ‘Acest porte debut dated din ‘scl a es A Jos turd mart cu un vas de tic ples vera arts un deticat sit Al observatie ste un det al une Pesce dela Herulaum. ‘tituile pictur romane Baza forte mult pe picture ela Pomel i Herulanum, stra ptr rurale mane ests mpi de, tbl In patra stn succes Primal so eel at Ies-nceptat secolu 11), cunoscu sob uml de tl neusta, 2= ‘sting pin tare pe ir 9 Uinorelaane de murmurs mulclort $f panour de lem. Alaa sti (Gecolit Ti), eunosest sub mele fe stil aitectmi,icorprese pictur elamente atitectarice 5) Delsalstce, cu pele st scene cu amen giaimate cae Se vad prin _ferstle” deschise. Altres sti (ert seclslus TH. jomataten Secoblul Ta) este ruts ‘omamental,deoarece tablourie ‘cape spat marl pe pretest sunt ‘neadrate de mamta, A ptrulee (6-30-79 it), num st Tantastic, mbind elements ain situ precedente, inci ablous #slenenteamitecurte rompe Fool (in limbs francesa angela coehiu), lacare se adauga elements Daa decorative originale, deramite grote (desene fates decorative sinetice, cu ghiande, Sinbolr grata stan,meet, rl ‘i ecte nt nite PICTURA $1 MOZAICURILE ROMANE 2 CASETA: MOZATCUL DIN CASA POETULUT TRAGIC Jn Cat poet tragic din Pompe au fort descoperite pet cate descr scne din id li Homer, fe tn fablinom, pe podea, ue moze care 2 dat nurele carl datand din seclu TG, tn acesta din urmd apr actor Giese prgitesc af jonce intra pes cu satin (diva pe jualate pl, pe jundtate camer), ape cum Se poste obverva dupa costumale din pile de cap. Un mica att tn cent cnt La un flat bi, tp ce tin ator se imbracd funda. TERNICA MozAICULUT Nozscurleromane sunt alctute in ste de butte — cuba de pat dua, clot, ruritetaserae cae frau Toate cu ajtarl mortar. fay confectonat de ‘special. Popitari caseor eve doveau un ne dectau poecel co meter alageau modell intra album cu modele. Beytet desea opi un pan Selalat#icapeau 38 lreze numa dupe ce aveau Bprouaen client, au dus metede de ue dees ‘indirect. rn metoda diet, mesterulpregatea local Etedndo bazs fer de mortar male, apo! axa, Aiect pe oe espectiy Paddle cu mara Eimertingimbinaie, Fin metdaindect, mozicl er In fi deco ozs cea tone, eae par ‘ela au tri) in oes on Tettenna mgt pe scent et sone ea al tor de eric bun nla Peon spt: frase ee prima, uae de mori at chi ele talent pee sin rate absenin Fale vemos efarcat natalie instal in sagmente gata fate, acest ea, buciile de mocalc eau aerate cu fat In Jos pe un suport pe care se afta o imagine Inversata a Gecenli (eau numa sechurile compose ale morsel). ‘poi un stat. de martar era aplcat pe coslbucator de Inozaesun stat ce suport ntndes dessa. nd se Use, integu mss putea fits, st spate dive bettie de mozse eau cimentate cu mortar pot Imozscl era tranepott in lost unde urma st fe ‘neta Jos: Mozaie eu anal mative Instill popular ab-neges ain rast roman ‘stu In nord Af Pasul 1: Bucaelele patrate sant ayezat pe dese. asl 2: Un stat de mortar ‘ste aplcn pe spate mozaicull enent a atapa suport JA Pac 3: Mosiul este intors sf agezat bloc peo baz Past 4: Este complettrestul morsel28 _CV/UL MEDIY CRESTINISMUL TIMPUREU $1 ARTA SIZANTINA, 0 ormantatcestin Increstnsm, vita pe Fanart ete egate~ go prada de Inecare— er vga eencolo, Un mare scent ea us pe Inmomirtar fr nominee ou fever sre une ev puta contin 52'S rage peta fren cl! decedat vats de ap ha foe sculpt in pats {ite serge elaborate cx basreliert ‘sl mane Solog Tons Bass Un at eins nam, este tae Se ai. cd ctinsm aba devenie ito sti poate compart eu sel st Sireofagi Ludo (ves pagina 23) elie eu un sel mel se dar sbi tel tate tol sunt forte dere Sting: Sarofegul de maura ne ali Tune ees 9 fst decort 5a | = EINES eve serie de scone bbe Crestinismul timpuriu si arta bizantina Crestinismul a aparut in primii ani ai Imperiului Roman gi s-a raspandit treptat in lumea romana, facand fata unor persecutii teribile. in 313 d.H., devenise atat de puternic, incat imparatul Constantin a decis si puna capat persecutiilor si s& acorde libertate cultului crestin, iar in 391, in timpul imparatului Teodosius, crestinismul a devenit religie de stat in Imperiul Roman. Imperiul se imp&rtise in doua: Apusul era condus inca de la Roma, dar principalul centru de putere se afla in Rasarit, condus din capitala ridicata pe locul Bizantului si numita Constantinopol (azi Istanbul). in 476, Imperiul Roman de Apus s-a prabusit sub presiunea ‘invaziilor ,barbare”, dar Imperiul Roman de Rasarit - sau Imperiul Bizantin - a supravietuit, iar in secolul al VI-lea a inceput sa se extinda | in jurul Marii Mediterane. Contextual crestin Eta dous scour prin: impairs Suse acest panel de es sculptatapareinpiatul Iiperl Romans cegtinseul a ostream, Tocuror dec lustaeaserpturlor bantinIstion (327-565) clare Pe dos se af 0 Ist2 Intent cont. are pate a atl cei (2 miloace de comuncare 3 2 reir si funcionarior ane, 0 dovadh cd mul ante ipa inpramitatdrct dn tale romane ‘nesjlt a min ‘bora care stipéneu pe atc Europa era cet. (Geran trmprumutate din ata ea) i p= istics 3 cepts turd, basrele moze, Dscceies principals eneta in sublecee alse, Ata cst eoncentataproape csv pe pestle fin Nal Testament pe vee SFr si marta’ cesta. Tansee BAZILICA Timp de scoe print retin au fost neve 8 se Jntabeasea in seve. Dar dupa ce au fost ofl tale ‘in Imperis Roman, ay inceput 53 constuase Bsr Ur ml timpur a fost marl efi In cae se Ietanea romani ~ basen, 9 consrucie arctristick rulr four Cetin av adoptt aceasta structra cand au incepat sg eorstrisca primal ocr de cll. Bales avea 0 sald central lings, care a daveit naa: roi Calonade iene, ar au devenit navel aera: un 8 tals oa vestbul, care a deveit nt: uneorto cadre ates (orn in BSE on) Uae in spat, cve 2 deverit anseptl (vaversa tiaca taco) ruc lu Histo). Acst eemante a devenit mai som {Bet tactte standad ale une ise mr lucas ee de)J. CRESTINISMUL TIMPURIU §1 ARTA BIZANTINA 2 fasts, tae cat piace oie Fite resi ‘erat ric beans no [VCASETA: BATALIA DINTRE DAVID SI GOLIAT cera este cel ai mae dntre cele nous plaour de atgintimpodobite eu scene din Pe bands spar, ‘ech Testament refertoar [a regele Dat. Pltouie,confectionate la Constaninopol Dad proven 4528-690 4, se alan plate ale obecte ale und terardescopertn 1902 Tut pe Gli fn ip. Se pare ca platoure au ost comandate de impartabzantin Nereis (610-641) pena a sirbitor recenta sa vctore sera persantor ff vecceriea Teusabiml. Campania calming cu lpta dite Reais 5 gensratl pean Rhahzah, in cae Heraclue fa decapitt Snail ~ “reverent car a rspat probabil tema aces platou, Compa tts para I tel benz, cre naeardpovestes neverosiilt ‘cor a tandull Davi aso puterncuu sin Gait. fe bund rico ental, ee prorat cep cont : Combatant av ame plato amare Posen st ‘sent nee, {eich insulate) Pe banda neon ene hse gests repeetat Oni vio, roma ‘Sind cpu Gat. > Moratcure Sear a folosit mozaculebnan fete ulitoare. Bisel ~ cum este ea dela Ravenna, Iai, const in seolele VAI dit, ~ au aces teteiote moderte, dar sunt Inpodete i ntror ci moai spactacios Celoat, Scenele bibles agile crstne sunt comblnate cu madele Seamer, ieizindadesea mari zane de aura albactainchis~ tote festinate st mpesona pe cedincog le sila ada, ‘Stinga: HrltosPantocratar~ moeae din seco a XII fiat deasugra Har in Catedrala Monreal, Sioa, Teoanele Dea Lngul inp, reins in Inge ins stun cs Set fat de creinsmal da Roma, arin 1058 ada cu area Senna le cou aris — Bera Ook din ise $i Bera Romana cn fous“ despa Uns site Chuzele cnet fost aul Imagine. In timp ee Biers Romano atbes aemtea Stat ale sii, Seca Oro doe concent pe potetele peat nite oan core Stee rumal cpl sau ust elt Doe. Actes au deve, Sebi une veneat plie de busine, Confom tegen, Strtul os tet patron pean 2 ‘reat prima Stand a Feo Hava da koaele presi multe ‘racer sate oben n Picts ported romans tiara Hemint sate tae fe opie: ig canto eee sl een ae al cana Mie Lisanne a fom crc ‘gece cu naps 3 varseptul de skeet lunging us Feloaa din Wadi, Scand raseasc dn secola al Mea, cre Sint represent oun fda sur Fcioara Marta prune2 ARHITECTURA ROMANICA [BAPTISTERIUL DIN FLORENTA Savitri San Gna din Fiver ar ea ave de Done eel fx pict Gatacin cares he tte cont Srl nace cpt ree su'vans we noe net, Ene teenth Sahu mr e Goummiesieginsaoiees fl iret aio Leedion _f Pee fons oe ps Sus Masveleclaanectndrice$ bolt semcirulare din nav Catedral ain Durham, Anglia respects Wadia romani Anatia Nomanal din Fanta de nord au flcert Sian fn 1086s au aus co nd numa o mal mare stabiitate, ct bate legate de construc de ata. Au consti bist, ‘eda castle f.sind blta ‘Semicelard stut romani (cae fn Briana este rumit sil evrmand) Ctedla din Durkan, ‘Stats nord Angi, este onstrutsi st oman ued 3 Inceput In 1085; naa mersd 3 fost constutd dupa 1130. Mute bisrcromanic au acoperiuicu Einguel ots samicielas# interior ete desta de intuner, feoaeceferestele de mat timensun a fle pet are Spot tata grestaes acoperglt lntatdrala cn Durham. a fost creat a stuctrd mal usoa 3 Soper felosindu-se traverse de Distr cae seinen in ‘agonal: Acestea nu sunt sustinute te pre cde coloanele din eal ‘ae permit feentrelr inate Franta Fanaa fost rumit aa dup fac, Dopuiaie germans ce a pats ‘echea province omand Gala coll at Vea a stabi tn impet.To timp tl Chatenagne (15.814), Fanaa devenit 0 ‘component peel care Euprindea mare parte din Germania si sevirtindea pana la Roma, Acost inperia a peabst dupe moaten Iu Chartemagne, Isa incepand din 987 eit din drat capetiand au fueert neaga Pana. Beis & 4 ea octogonala (cu opt uci) 5 bari bieatine San Vitale din Raven, care dateaz cin sco ak Vien ai Oetogonuta fost adeseor Uutlet penta edie cestne din Scents epoc se cedea c@ AUT opt aveaosemnfeate sac, Smbalizind eae apt zie aie ‘rei, pus una pent eteritate Baptiste a fst consti n “acl at X-Lea este In ‘alah timp un simbel at Tneeputuor deel Florent ca vepubica Tndependent prosper tang: terol ‘aptisterot ste elegant last ex frormord aba vere event tot ma puerict i Fanta Waste importa, cum eau cele fea Cluny (onda fn 909) st CGreux (108), au eat oven de lucas Sine in toata tras inclo fe tare au promovat stat ‘oman cu pafoane si mat arbi Dole. Bisel si catetalele constr aceastdpercad au fost puter influenate de athitetu Jos Fata vested a iserel) Notre Dame ta Grande (seco oles) din Peto, Prana, este decor co ‘ulptur representing personje bili, pasate sb Dole romani Arhitectura romanica Dupa cderea Imperiului Roman de Apus, in secolul al IV-lea d.H., Europa Occidentalé a trecut printr-o perioada de tulburari care a durat aproape 500 de ani. Biserica Romano-Catolicd a fost singura forta unificatoare, cu legaturi in intreaga Europa; folosind vechea limba latina, aceasta a reusit s4 comunice in ciuda noilor hotare. Atunci cand, dupa anul 900, situatia din Europa a devenit mai stabild, oragele au inceput si prospere datorita negotului. Pentru a-si arata noua bogatie si devotamentul fata de noua religie, au inceput s& construiasca mari biserici si catedrale, Arhitectii au creat edificii cu aceeasi bolta semicirculard folosita de romani si de aceea stilul lor a fost numit romanic.i sn alt at deseo mul ‘ate lat ia wbles ras rut rit soant ran vale t abiios ‘au fost Grande ara co ste sub [E-CASETA: CAPELA PALATINA, AACHEN (AIX-LA-CHAPELLE) Charlemagne 2 dort stapantoul una Impey Roman rena Din prunes sa au fost construe efi grandiose, in st oma, Sn ‘aia perils, Aachen (ain Germania. Singul eae cae & Sipravetut ln aceats epoca est Capela plaid (eapala pat) ‘fost conti inte 792 9 B06, dupe modell Bice San Vitale cn Raven, Capea este un efi ‘oman, dominate statu abuts a blir sale. Italia Sus: Bazil SantAmbrotio din iano {ost construt n secoole XEXI inst romanie De funda dtind din sella Tea Artec alien a avo srs propre de fost subline de ealanele inept: modelale mane s bart, Still omaniecaacaristieaestra ext luninas sofistcat st elegant. Urmdnd ‘vada romana, efit or sunt placate cu _acestor eich nu a fort eglat in rstl Earopel arma lb, proverind din vette carare pnd In epoca athitectur tie tamane de la Carar,contabalasate cu ARMITECTURA ROMANICA 3 In ip de vets tora casa spl vat glee Colanle mami ale beter sit deco Ton de marmrd alma fa ic fc $a gla el pil, Schl seas capa pence Sting: Capea octogonal ave te! nivel pi lo cupol. Propo Se bazezd pe umoele 7, 12 s 14, considerate numere sac n Bie, Geta ercuar, romani, a lost natn 156, de impéatl Frederic Barbro, Docu de marmur rch la culoare, Acest fect a ier in external editor = un si au a Berfectune in complex catecralel (costa tre 406331350) dn tnfortonl org-port Pea Stl os: Ctecala dn Psa, in forma de croce, este bine-conascuts ‘ators Tur in Psa ~ compart (lopotnita, cae a inceput 4s ncine cian inp ra constt2 LU ARTA MEDIEVALA TIMPURIE serenea ci, dar pentru luca reo facea ea un act ce eviavie Senet Ul dntre exemplarele Elo ma ramoase este Boot oF Kells (Carta ao La Kl), care conine fae cn Banani 0 fost reatzats, ‘jul al 600, de elu Iminasit ain Kells de pe Indepstata nel seins Tanai san anda peu anu dstsd In timpul ior viking Manusersele eu antuminurt Ivaceaa peioada tubur, noting a fost paste de Diseria creping. Career srse de inins, capt de elugit pf de Pergamen (piel de animale special fratat), Mule cir era mos ‘state (4 anumints cu desene realzne cu cereals calorats cs Pigments cs fig ce au Ea neve fe sue de oe pen elizareaune\ afoarile In fl Meu, Biserica Roma no-Ctalies 3 pus mare accent pe emiiia ser 2 reliever {inoazelosfne.Keestea eas, fe presupune,rimasiele pamantet ale unar Si, 2s ica in cruces pe cre fsese ‘cist sta, ear piesa Sin sangele Mantutor, Se pune cd multe rive aveau Date ratloasy 8 puteau ‘uta poco cae seugat insite or. Bisel n care se ‘ac ralicte cele ma funoscute au devent Locus de poder peer aatoreau te de ilometr pent le eden. Reeve pretiase eau pstate next ute relia, [deren minunat cate, Fcrastate Gu pete pretoae st licate in fg aun Sus: Acest refoar rancee din seco LAI en "care seamana cao eases ‘be bute gh este decorat cv Devsongje artes ema colorat Eontinen mooytele anlar. Arta medievala timpurie Cei 500 de ani sau mai bine care au urmat prabusirii Imperiului Roman de Apus sunt cunoscuti sub numele de Evul intunecat. A fost o perioada tulbure, cu invazii, mari in care stabilitatea si tehnica sofisticaté a rine Imperiului Roman au fost uitate. Triburile germanice au oat umplut golul lasat in urm de romanii care s-au retras: in francii s-au stabilit in Franta, ostrogotii in Italia, iar ava anglii si saxonii au ajuns in Britania. La sfarsitul secolului al VIII-lea, razboinicii vikingi din Scandinavia, in corabiile lor lungi, au terorizat coastele nordice ale Europe’. Cu toate acestea, arta si mestesugurile au inflorit, bazandu-se pe traditiile romane si dezvoltand noi moduri de exprimare care reflectau epoca. Sas Pgins din Bao of Kelsey sinboll Ro, trate cu care incepe vent Hristos nbs gread. Inger napa chip par prime Spiele s! moive Innit pie desenut clic Dreapa: Pe corabia fers descopeité ls Oseber omega, au fost descoperit cine! Stal de en ‘dnd in var? pete de Arta vikingilor | Aint eneau in Nrveia, Sued si Danenaea~ terior in care ‘vlzatiaromand nd 9 ajunseliocata. Eu euroseut) pets faure s!jafurle lr dar eau in acl! timp explora, Sculpt din plate, arta lor deosebta poate Fi aiats ial ales in suite em: lier cu motive Seometic creseItepatrund sf siueteumane 5 Eninaere decoreaa cori, sini, ciutele, mobila et (olonzatn, negustor hmesteugart pieput. Au creat Bute ompbate av ales Rule (ge), in roa, aa aca Hhlte tecaure au fos descoperite im mormintle vigils In-are unease aa coral Teg Sus: Ma arsed ti catet ici | ‘amului U mati ia tice au vetras: iar olului orabiile duri rob ee ‘nglor LU ARTA MEDIEVALA TIMPURIE 3 3 Sculpture romanice Sunt sultan beso edn tn manera Bisenileromaice, mai ales cele in Fanta, sunt sculpturh gece romane, carla seard mat anoscite pert sculpture lor somptucase. fish cua mat mare ibertate ive, Deere se eohere mails fn eaptelure ternao imagine vi ners, desea Colonels ana secre, mums pigment ex fuga ce mor prof Aceste Sacitmmcaces fmattecurtan belt Sbietle vars de a povestle itice la at ale ivatturlor gone, ma les, mitre pagare!extau seine toda, mong penta numero eredincigt care a tau et fine Hide, ca personae fra vey fare ade fala, foes ated dn faba cede (came eu susul nfs, am Ato tric opt celaa a lat CASETA: TAPISERIA DE LA BAYEUX Nonmanai eau armas a iingilr(oament rar) BB Stab nol ane In 1066, duel Wiel de Normand 9 eer Arla, pretinein troul eae, Poverten bite! deceive ds Hartigs rat in Tapsera de Say conf ona a putin timp dup 1065. Dept, nu este 0 {Spare in acer sens leo cfg (ein brodats aceasta, cu ungine de 70m, fost ust In Catedala in Bayeux, Nomandt orests eta ttn Sac de sseste a fort fate opt ‘nfanteriaengler este real, cit fmastice Pe cola: tel abate, ast de ctens bande or ut Shu ra et om fencers a eepatil—reperenta mosh gale op Sus In conta inpanull din Scola M-ee at So Bariliea Sainte Madeleine in Vezetay, Fanta, se af un Mristosaezat i milocul posal si, pe cae nite st predice deopta rein poposrelor ‘tpreretate in ele op pele de deasipra, Dados, pe intl de leasura ui, mai mul pag se Indeaps cite Mists.34 GUL NEDIU ARHITECTURA GOTICA 1250-1300 Soticut italian Tn rordul Europe, catectale ragnfice girumeroate bse au fost poectate construe Input SUL gti In Tali, attectre tics a pats odata cu cistercen (Caugar din marastrea frances de IS eau) et forma sa urd ral in mantle consti de acest. In até parte, se manifesta ral egraa in deta cast in Inegul efi. Ferestee, de ecenply, sunt cvzate tn grupuri de fous oa tel forme lung (essa ance) separate de caloane cleats, Ble asctite pe give sstin tavanal Berl Tn foe ealoaneor romance greasi,rtunde au fost ‘nalatecooane structurale aleatite fin gpa de sal fect a fost daugarea une! tye uminoase Drolet aritectonc pasos {cca pe formate vertical, ‘tanga: Conducstoalbogatel republic Venetia ea dgele. Regents dogelt, in acelag ting seul administrate, a fst splendliulPalazo Ducale, sti ote (otul alt date din seclu al Hea), care se Tala Tobe ‘Barilca San Marco (vezi pagina 29) 1 mare. Dreapta: Proecat de pictanl Giotto i Bondone (1266-1337), lopotnita(cmpanla) eaters an Forenta (scout a 0a) se ial Arhitectura gotica | =a Trasatur distinct a urmatoare faze a consti edict, arhitectura gotica, este bolta ascutita (pe ogive). Aceasta nu este la fel de puternicd, structural, ca bolta semicirculara romanica, dar este mai I ] elegant. Bolta in forma de arc de cere frant era 0 noutate in Europa, | degi fusese folosita in arhitectura islamicd. Nu are legatura cu Roma | | antic’ - si din acest motiv biserica crestind a agreat-o; reprezenta 0 rupturd clard cu trecutul pagan. Cu toate acestea, termenul ,gotic” a fost folosit mai tarziu de criticii de arta care apreciau tot ce era roman; || fj ei au considerat aceasta indepartare de modelul roman (si romanic) drept “(ip echivalentul distrugerii civilizatiei romane de cétre gotii ,barbari’ | | ‘A fost intentionat folosit (la inceput) ca 0 insulta yy gt ah Staoga:Dominat de magnea sa campeoil, Clopotnitele 7 Palazzo Pubbico (Palatl Public sa prinaia) Sunetl opotlor a devenit un simba a ‘in Siena a fost consti in 1286-1309 ‘Acesta se nlf conta raul, alta oe lata mae. onstut lopotntl(campania) ca sbuctas ! Separats.Copoele chemau pe ceding la | Tugiciine, anna reer olor idea Slirma In car oe urge Clopotmielecivle serveauacloraicopote-Acestea au vert pine de rept obec ale mind! eve. | civizatitcretine naa 2 evstatotraife | | a iii cvice Pe mise cefurop prosper dtoits comet, ‘oracle au devenit puncte contale ale activa tia, eu plete, steers mestequnirast aie, ‘ch negustor autor cae pefeepeu impos ‘netomat ab administrate, event centre le patent, dopa de castelle dul poe. Fle orage eau mic state independents sau semindependente, cu organe prope de conde ‘Se mandresu cu primate o,simbolu ae “independents: In al, mute primar a fost ‘natate nt-an ti eae combina train contui ‘stellar cr nou st go,VL MEDIU ARHFTECTURA GOTICA 2250-1300 35 rupur de Catearalele gotice reat In nordl Europe catdralle au devent efi important, de restau ale f delate ajelo. Slut gobi e baza pa un scele struct puter incre ‘in (reutaea acoperipl era prea de stip marcy confor in aloaelor fre edeuu. Asta Incenaa cb pret, beri de srcna intrest, ute putea avea multe Fees, pin cae mina ~ desea cloratsastonta ategtute ‘ialilor~ pitundes in interior, Mare eater qoice eau prec urage, iia tot entra realarea cra ere reves de deceit a cae ue mide muncton fase ecalfai#!meser, cae consieay e& munca lor ste un act de veneate ase [fot n compete cu oagle rival aha depgaau uneos limite le Snpuse de cuostnel tehnie; de acee,uneor, edicie se prSbueau ‘tanga Intron Capel de a King’s reat till mal vobust at alae din Combrge, Angi, contr! gotet timpuria exe stat de In 1ea6-515, demonsteasaexceptionala faada Caterae! Nate Dae dln. Fete 2 sit got tr. Paris, const To 1163-1345, CASETA: CATEDRALA NOTRE DAME DIN CHARTRES ‘Gtedeala Note Dame din Cartes, stat in pond Fanti este renarabilé din mai mlte tive. Det mart dimension, cea mal mate parte aeatedrall a fost cont in dar 25 dea a ‘nceputl secli al xe, Rertatl: In fara de Nee, sul goa ated este neobiyuit <ée uiforn. Constructor au falost din pln vantajele stuctuale ale arfitecturigotice petra ‘mle pert cu eresve cu viva - sunt 176, majotatea inca erighale. Catedral este Irehinat2 Feciari Maria (Note Dane) si printre cele ma reise comari se numdrébucata de pn cre se ‘pune, prove din rochia pe cae o purta cand ba naeut pe Iss ae face obec peleinaeloe ena de ad | fet cont diss fsa fi Gelenn A Tumuli seal ata veces Gia stint decane caper icin 2 ot Campi es al in lene care in a erate prt a forma scaere cu a | au past vee cata vomencs, stun let in grt» sei eI tp ‘arden neni In 184 al coer, aft la 36 moi, evening vee ao cee | \ Se fost S\ se afd in partea superioar’ Sm oe a! a ov pet (ita) a fost lst mms Se est cla cre apt a Teva Test patria sunt osst . ep ce steno it Cansatoredn exer sus neglect ‘tetas gather Uncle sunt set Ge sutinre se] Pout cates (bate) tal lepatG edicypr sear shay) tua sastiotetttses | zit PED D pt Leo Ter Dreapta: Desen al peetilor navel: se observ ci sunt ine Inpart intr) element, Stactura poten aa le aback face le struct! mal usar a feestelr de Ss, cae suport o mai mare portune des consliata eo galerie last inte cele 408 titty Amuse aieih apeFa ARTA GOTICK Arta gotica ntre 1050 si 1350, timp de doua secole, arta Europei Occidentale a evoluat foarte repede. Biserica a rimas principalul patron al artelor si virtual toat& arta era realizata in scop religios. Catedralele, bisericile si capelele erau pline cu sculpturi, picturi si vitralii si au devenit monumente stralucitoare ale credintei gi ale puterii bisericii. in timp, arta gotica si-a pierdut vigoarea frust care ddea viata lucririlor timpurti si le ficea sa fie deosebite. 0 mai Acest lucru poate fi observat mai ales in sculptura, unde este clar cA autorii incepeau s& admire lucrarile sculptorilor romani si s8 analizeze cum reusiserd acestia s& ajunga la asemenea standarde inalte de reprezentare. Fireste, acest lucru era mai ugor pentru sculptorii din Ital care de departe aveau la indemang cele mai multe vestigii romane. Ss: Marea rozasl din tanseptul de nord a Catedate in Chartres reapta: Acest Basra {vex pagina 33) Fecoora Mara cu prune lis (in cent), (umneseu creed pe Incanjrai de iger, porumbe, ep af Ill preter Adan), opera i Andee Pisano, face pate din. secoratia dela baza Viral ampanite Caterael din Prinelefereste cu vital din ume, care dateaa dn 1969, cn perioada Florent (vez) paging $4) romani se ain Catedral ci Augsburg, Germano. Ind vitae a 3s 1a perectione in peoada gotcs, profane feresvele mat pe cae les fer aitecua got. Supatata total a vialor ain Catedala de a Charter, de expla, este echvalent ca supaata agape teen de tons. Viva sue protetate ca mozicurle: buat de sila colorata alctuese scenel, Sica era tats din bucsi mi ma dups forma dor, apo bueile ‘rau atamblate pe o mat pte eu fad pmb, Detalle a ne ale ctr orecu Teele) era elizate pe sted cy eral nis a culoare, apo} Set in copor hainge de sambae. In hives picture turtau sene gin Bibi, dar 5 portrte sau scene vefrtore a ce at pater pentru fereasta respective = oamen’ bog, beste sau gil Jes: Pe amvonul de marmurd din Baptiste ao Psa, opera lui Nicola Pisano, Sim supe scene din vag ul Hosts. A (in prim-pan, presenta Prunus n temp Seulptua in Talia Saipan a prt ft noua det fn seolt a xe, ‘ath cu Nicola Pisano (e 1220-c 2284) In rina sa oper cao, fon de maura eatand cin cea 1260) en Baptists din Pia el 2 Creat Basreitun ge mar cimersiun, comple, cre desis dierite ‘cone din visa ai Histo, Cast acesee antes ce Dosorlefurle farcofagetor ‘oane (ver pagina 23) pe cate Pisano la vant a Bs, Dean ela transformat imagine zor seralor roman n agile Tui His gf ale sino, dar lea insult sentiments manta. Nicola Pisa a abandonat wae romania a paella impr Ia bene (vei timpanul dela pagina 33) in fvoorea uel compen ma Unita a invadis de aemenea in Tala stl romani din ord Europes anume incorpoarea statul® in elemental aitectorice. Fu 8, Gavan (care a mart dopa 1314), a mentjnat aceasta tradi ceand seule de pe fata Catecae cn Siena, Un alt sculte important al tmp a fost Andrea Pisano (c. 1290-138 fu are rico legturd cu ell), care a lca a rena proectat Sculpture pert prinele uf de brovz ale baptsterus! (Ger agin 30),lea rtelor fist teri are 0 mai rduce 1 ton. te clar sa 1b Pisano, pw ARTA GOTICK 1250-1550 37 Scuptura goles fn nordul Europel itputurle Barc, cares ntingees In nteaga Europ, permtea scimbul tape det despre ats aehectrs, Suir qoseseoPetiests apart {tein peste tot In cazl catedrallr consti in nore Europel mul) Shite era si meter petra aga cd era natural sks gndenecd a Sect suptate are ca imal ante“ eu peat, Detalle Seuptror au devenie mai urfome, ml dicptnate smal stlizate deat Ftseer in epoes romanc, cr exsnu 4 plese excepponal nice inaiiulizate, cum ar CAlareul cn Somberg. Datand din jurul ah 1235, ‘ost pine statue de mar imensiun’ ups epoca romans. Stang: Cairetl din Bamberg este on mal amass ‘eaten sngestonantz colecie de sculpt th Ctedale dln Banberg, Gorman, Wit sutton ek Subiectl acest eunoscut cu certain. TA: CATEDRALA DIN , BUNA E SATA REETOAREL MARA” CUNA-VESTIRE teriarele multor catecale din ror Europe au fost impodobite fa sculpt de ob! personaje din Sib fin. Potalale {ln contin near randun de sists de plats, Acertes era Ge obie tate de pretele de pat, dar pe portale vst at. CGtedalt cn Reins, Fanta de or, sculpture, ralizate In ca 1225-1265, sunt detasate complet de pre Paty personaj apr {neous scene: Buna este (ste du personae din sang). In ere Prelucrarea metalelor Sculpture naturalist 9 rovarent Tn prelurarea aur aor metal. Preucarea aur detinea on "oe imprtant in meron ata ude mal mul a fuel twcrasundumaea un aes, ‘onfeconand biter si odoarebiseriest, pictur sculptur Stale din eure turnate dup procedeul 3 che perdue (eri pagina 18). De obic eau omandate In scopisl eiioase Fatroni caren are conan platens opeete de até ~ potunceay hte fick acerte oblecte penta te ‘dona une bier inven de veeratle sau ca penitent pers rascumpdraea pcatelor. In aceastd erionda sbletele era aproape ‘otéeauna personae din ile, mt les Feira Wars cy mili (Pecaaa cu prc) ip st : ite ED Sine a situatd fa nord eae Incontastc scubtira Cle uk pres ale Mai dies) ——_—Falinevrsintar In momet vir amore, atte senifeat In mal multe pie, peso din eapta arta Eluabta ee. (el atu pesonje din atl cou fost epste de int) sesh eh rat nae nt Suttle ast mal mui meter. Aang pates2 sels tuft al te nda rete Fereatsa gen ste sevbter Stati onane rd et estuccio | | Ducca di duoninegna(c, 1260-1219) a jucat un rol important in desvltarea pictur ain Siena. ith | I axa i Ciebue, ure li Duccio ou fst pte infvetate de Cale beating, day, cao noua, | | ‘a acu plus emote i camatisn. In tmp ca luca ealzate de Cimabue la Flrena au cond Giotto lao mat mare Uibertate Invent fn compo, sl slener a raas stans gat de tile | ‘tel bzatine $i otc, Dacia fost un om pin de vi, aflatadesea tn ispatd cu autotale in | Siena, Dar 2 avt in acl tmp succes sa butt de Doge faim. ates 38 oper Haest a oct anspor s pte i in atalirtsuin cate into procesune ul Dreapta: Maes atu Ducio ae, | pe verso, 26 de parele care decry cane din Bibl. Ail Hits spilind Pica venir si CASETA: MADONA $I PRUNCUL PE TRON 1h are gote iain, un subiect tron a pieselor de tar era Fectoar Mara agent, cu prc Tsu pe gene, ieanuat de ger ee eee Asemeneh pict sunt nite de obee! Modano! prunul pe tons une rote ap te ‘Mest emaestate” i iba end Fears Hes sunt representa vested unde co a cin maestate, ais pe Uo, ito poze het ncn de inge). sat rei 19 Hada (Fear Mara) orupa in ceinstates meeal un toe spoape la ele scr ca Histo, iar aemenea pictur nsaau mediate sume. ‘tut al abu a ad Stari Srta Cac i lowe. Cimabue Acest re evel, tate alate acum tn Galea Ui din Foren, aa enn Pel eo-802) Cu atl seca commer, pe deo far, a ein, pc at ste mal cunosait sa numete de re, personae, imabue, poets rennin gap Pa PY eb lian acta os Verse lu Ciabue, 0 rst acts Maes tft | epoch ovtau pote) Stn feate Malone punel ye won ca ht nx eee sti | Bins rut espe viata $1 get i poe a fst patd bieantn Fo ateteak : este prea car ce pict In ee 12801290, pets, pens coven aes zt sean, te wns sey, ule ou oat rence cal, mule atar a Boe Sta peso co ilar ira era semate Cu tote areste, te pre c4Cnabue a reazat_ te dn ents ‘fot Dict out frumoase insti icant ufo de aur Ciabue a fost proabl é \ Fmaesbu il ltt; eu sigrana, tn operte care sur abibulte pate’® Tei eran ade a etc inept uni stl mat liner, tcimensoral Sin aeneres lt un Cimabue, Duccio fe: prin Bleu bebo col secnt ‘itround si Giotto =e 7 Peer hie Rafinamentul artei gotice poate fi constatat si in sou picturd. A fost una dintre marile forme de arta din Italia. Bisericile, primarile si palatele aveau peretii decorati cu fresce, in timp ce in capele gi altare existau minunate panele de lemn, pictate in straturi ie de tempera pe bazi de ou. Picturile religioase Mateo timpurii, mai ales in Toscana, au multe in comun cu ete icoanele bizantine (vezi pagina 29), Dar scenele pline piste de naturalete pictate de Giotto au adus curand 0 Po schimbare importanta fn atitudinea fat’ de picturd. ee fee, de ing. fl uneod bi tiger). deoape warts deat ve find fost gi Sette 2 jr SF. ‘ing Giotto Gioto i Bonde (1266-1337) este considera primal artist important cae ‘despre de convent atl bzatine. Gotta aos fh ata un Pou sens a eatathtriimensionae. Poste cd nvat cin scenes descoperite in nanarersle aluminate fn sculpt a pus poet in scene pine de roti, In cave apr Agu cu pesoraltte, A reaizat toate acestea char aiurelcind a utfestsoprtl ie a Pesce, petard murals cae treba sk fie termina epece, cit timp peretele era ud Prin compara ictrabizantind pare stzata gt Uta east chimbare a fst recunoset in yremea sn maea sa opera Divina Comedie, poet alisn Dante (1265-1321 aim anal Goto 0 depaise pe cea 2 ui Giabue 8 8 ad suces ger Sus: Veslana iu! Ove, Madonna Rucelal, a fost pita tn 1285, entra capela families Rucela ain Bia Sata Maria Novela din Foenta =n cia fptall cd Flores 9 lon eau lel acea we. Fresele ui Gato de pe pret GioTTo s1 oRIGINLE Barc fartulu ands in Asis PICTURE RENASTERIE 2 fst un fl de scoala peu pitori Renae cin secoll ur ute aspect ale atl ui Goto au Pletal enacentisttmpura fost navane Fath de epoca lh Masacl (en gogina 4) 2 fost ast Pessonajele au grevtates ft volumul ce neat acest cat nest, robust al seagturisIt-aderas sects au nami ato rendscut” te cha stditbororefurie de pe ‘arafagele romane.Avea dtl e 2 Seer gesture expresile repta:Acestdetalio dn elieaSfntlut totter ule fee ealzate de Hanis ne aatd cum Giotto ait (ota sunt adevaate porte, Senza de adincine In rie sale gba indian personae Pu ao compontie ner pect do pare J CIMABUE, BUECTO $F GIOTTO 1250. 29 pe bark de 0 Sus: Versiunea iui Gato, Madona de a Ogissan a fost pctts In cea 1305-1310, pene Berea Ognssan (Tutor sino) sin Foren, Alc accental este pus pe sn, care, n cid auelor $14 prezente geri au od car legturd cu vata de pe Pimant.(606. TY GOTICUL INTERNATIONAL Dipicut witon ‘eeses oprd de art de mil dimensun este o pies de altar portal, create proba pera tanga rege Rha a Tle, care a vet pe tonal Anglia vata de 40 arin 3377, sha domnie pnd In 1508 st alesuta din ou panel prise cu balamale apc; putea fi strnsd si dust paste to, Pietra prevints acl gen de deta dec elapare (are ctacterzeardgotclinemational (arta gotica gin rest EropeDateaes, roma dn 1395, dar att este fecunenct ef insaul malo picts mesial Sting: in panel dinstnga af bpicll Witon este infepat Richard a ea cop prcertat de patrol si, téntal Ioan ‘Boteritolaltur defini Eduard Edmund, Fecoaes ‘ari prea Dus ‘Suze Sculptor flamand Claus Suter (c, 1250-1406) {a inbinat up nou sens af randori! manumentale cu ‘inet obsonie#deftuu eniee. 259 cum se absend tn acest grup, intl anti ui Nose, dela Ojon, Fart, La sfargitul secolufui al XIV-tea, arta goticd a ajuns la un nou nivel de rafinament. Tlustratiile manuscriselor cu anluminuri dovedesc un mare talent. Alti artigti au ‘imprumutat din aceasta traditie pentru a produce pe scara larga picturi cu detalii complicate, naturale si in culori vii, adevarate bijuteri. Stilul s-a dezvoltat atat ‘in Italia, cat si in Franta si datorita contactelor intre artistii din ambele regiuni; curénd, s-a réspandit in intreaga Europa, pana in secolul al XV-lea. Aceste contacte au influentat si sculptura european. Sus In Bune cel do stn, pictatd de Simone Marti’ fn 1333, ‘umusetenlxoasd 2 arte izatine se combind cr Intensifatea enogonale {ote intemational. ‘Simone Martini Calne at in Sera dd Dui - oobi dee i 3 fst Simone Matin c,1285-134). In prime sale opere se Imbinaeleganta fafa attuinescetanté ast Smpurs bisantin# umaseea tation a slau poi a moda in Sina fn tml ve sale, Opera sa 2 fost Toate aprecat tn Frans, lr ere petrect ulti an i viet Avignon, ge tunel regedit papi vezltatu a vat o influent’ majo fsuprn sls gotc international din Fanta Gentile da Fabriano bogiiacalrior, detail fin Arts an Genie do Fabriano redaen realist sugerezse8 fost (€ 1370-1027) a pctat multe ai proba cel mai mare exponent ak secmificative in cevele artistic le Sulu gti Iteration ain Tala Halll. On ete, majontates A aut eu siguartao mar influent Sau pierdt. rite acestea se atau —_asupra mal mutor att alent fescele din Palazo Ouale di Important! din geneatia urnator ‘us Adora mags (1423) co mal fumoast oper a ui Gentle ds Fabriano Venetia (vs pagina 34) 5 in Ins nett pe detailesbalcte ae 2 supravequ trace tmp fest comanasta de Bogaal nequstar Seca Sata Toen Boteritarul din ale spree detrimental Pilla Stasi ca piesa de altar pnt Berea Sota Tria ain Fen Roma In oprele cae mai eit, dramatimulus moments poet.TT UGOTICUL INTERNATIONAL 1300-1425 44 | CASETA: FRATIT DIN LIMBOURG, LES TRES RICHES HEURES DU DUC DE BERRY Aoluminarea manuscrselor a fost opera de mate tna dere ale mal dooseite cet nn Forme de at in epoca ecu sible tues, rrelevl. Tustatle, detaate —~ vs eoloate, tata tt fel, BS fe sblecte de a seenele ibe Ina cotiina,Terica nluinunor a ains un nivel Fila a nceputl secoluut RV grin tet fat din fe apes pe pete Uinbourg, Tee de Js: soto at Paul, dohan si Herman. Cea mai x unoeuta oped la ete 0. lie cere (catea oro, carte stats de rgacun entry ort urate, sot (un calendar, A for relets soe) amd tay eric ated can mate sae rac tin vata acestua,Cartea nu a fost. (ts me seis cat means on Fant. tin Limburg a mur n 1446, probabil de clumd. Persongjele din jurul mesei par : pe % || 4 i octal Perini coerce naman ee mt og eee eee Teese eee el ean aerial qo rey 5 Be Sireeventer anf etciealan aa) ee eee, me vin Contant le a | Abrogo si Petro Lorenz anoastem putin luc despre agi do rai care au pica a Siena Gin cea 1319 pand in 1348, cng amano’ a mur, probabil de ‘lund. Anbroglio a fst cl mat ineator cnr e eset sale, ‘eorezertnd Efecele bone i prossteguvend din primi din Seva (vat pagina 3) demonsteaed onout abode, lina de cu 2 pos scenes de muline. Opera ui Petro este mai exes 3. ‘tinal gl este apeiat nal ales pene fra pnd de domatsm fionata 1Tesca Cobre de pe rue a Ae. os: In fete bane posse’ guverii, Ambrogtio Lorencetdescrieo cette ‘neevald din italia 1s Host ena in alin ert ben rauctecL RENASTEREA TIMPURIE, ARHITECTURA IN ITALIA Renasterea timpurie Arhitectura in Italia Renastere inseamna ,a se naste din nou” si este un termen aplicat marii schimbari in art, cunoastere si atitudini care a avut loc timp de peste doua secole, din, circa 1350, mai intai in Italia, apoi peste tot in Europa. Un spirit nou, iscoditor, care lipsise in Evul Mediu, plutea fn aer. Acest spirit a fost personificat in arhitecturd de Filippo Brunelleschi (1377-1446), primul artist din istorie care s-a dus la Roma pentru a studia ruinele din For, Noul su stil se caracterizeaza printr-un aranjament geometric al coloanelor si arcadelor clasice. {n centrul acestei migcari s-a aflat cetatea Florenta. Bogata si ambitioass, cetatea era condusi de oameni cu un interes veritabil pentru inovatia artisticd, intre care s-a remarcat familia Medici. in 1464, pe patul de moarte, Cosimo de Medici a spus c& singurul sau regret este cA nu a construit mai multe edificfi, deoarece arhitectura este cea mai durabila arta. Jos Alberta prolectat Palazzo Rucelal peat una din marie fami ‘de negustor’ din lorena, Acosta a fos const ote 186 1931, ‘Sus iiateca del Manastivea San Marco, Foent,reaiats de Mihelze, ‘diposteste acum 0 expottie de manuscrieanuminats Wichelor0 Nichlzzo ei Bartolomeo (1396-1672) ga ince cara ca Seupty, rand ala de cava inte mari meg a cut Morenci, mat aes Ghibert Donat (vez agin 44-5). Soo concat shetty ar in 144 a fost angsat de Cosimo de Medi (conductor Foertel tive 1434 $1 1660) pet 9 poeta un pala peta fois, Palazzo edit Rear un ei abut, canst inurl une eu Interior. Pet exterior Michelozzo a folosito piatrtneasonta, Genurita sis aceasta a devnit and la mods pentru exteorele ‘mals palate (de exp a Palazzo Rice a Alber). Mchlooro 2 Defer natal deicats penta utes intrnaa 2 Manas Aominicane San Moro i bibitece (es4d) de eta eupein litre hitie cAlugsior decorate fu calebee ese de Fra Angelic. (¢. 1387-1655. Tftuenta medellor romane poate fi cbsenata tn araurie Serica (opse stu got) $1 In leganteteproprti spat Alberti Niscat la Genova, Leon Batista Alberti (1406-1672) a pleat la Florent in Juul ant 1428 cura 9 int rn cere din care cea parte mul ‘rg runt, sculptors arhtet ai Renate foretine. $l ea mulitalenat no ramal aritect 9 plete seugtor 3 critar si dator {cetel combinat ura cnt cel mal importa teoretcen a atl Shite timp su, E's pur aeentl pe imbinarea incre matenaie 3 sitectur, cae poate fi absent In si i proortebisericor palatal sale Sin Forena din elle ore in oral tel In care a lira. & Yost, te seme, unl sine prin rbitec at Renae cae a at in consierareconceptul Planuror ubane negate Si anifcate Santa Mara Novela ain Fen exempicd fleganta princiilor ‘natematice pus fr rated de Abertseta, devenit ‘arte | fons oe Ftaca ‘corte tice Saelor Paraile sete) $i i en rut Saori es Ste a RENASTEREA TIMPURIE, ARHITECTURA IN ITALIA 1400-2650 49 [UCASETA: BRUNELLESCHI, CAPELA PAZZI cos att: Mat Fippo Sunelesch a fost cel ctl sca mai canscatahitac a {atadaBisorc Son Renae lrentine, Pin capla pe care a poiecat-o in jurul anula J. Acar din ven 10 pent familo Pazal in Baldca Sona Croce dn Frets, $3 Incepats de un ae demonstrat abititatea de a adapta formele antic la cerngele unui Ge athitect — in silat Fncuar cretin, Proprtile simple, elagante ale Cael Faz eflacts J eraser. EN ‘desl Renate: eligl care celebeeaasuprema iiate a miu Hl Durnezeu, rh ia. Jos Burlleschi a relizat tat pei 9 in interior o atmosfora combina Wea 3 rmonioas si sening Fleare Sena aromas Dare» plana se bazeacd pe Cages te pitta Inasurator 5 proper precs ‘runcat sumo taal. Semel eda ih spr cu car af ape covet attest ‘Arhitectura din Venetia Deitectira anager pstruns rela tia in Venetia, cettes iat pe Insua stabatute de canae car'9 fst totdenuna ui in lune, Sculptor 5 aritactl Peto Lombardo (. 1435-1518) ete consgerat cl cae 3 aus lacie Renter Morertine Tn eetat, flea pus Inala fn Blsrca Mara et Miraol (2481-1488, care are multe In comun cu Capela Paz Haro Coes smu Cod 1440-150) luca in cea st rafinat al Renastni.Aceast2 nous imagine a fost preluta de arti timp, tum arf Giovanni Belin (, 1430-2516) st VitoreCapoce (1460-1526). 12imealeare dn tevacra sata Ge cca tat ab, senate de — aye pe aps pate iiss mateo revenge os: Breleseh este ceimoscut mal presus de toate pet cupola cateaalel (1420-1638) 00 trun al tench care se ‘roiozt inc pe coal ‘orente Pin lle de marr dle piel au st Ulote ca pro se onto proparlor, item ae st pot de 0 ue Stn caplet Storch alos 9 hens Sima penou cupola tee Tost popeile eon sn ate Pe cab ens“ AENASTEREA TIMPURIE, SCULPTURA LA FLORENTA tral sculpt u Luca dela Roba poate 1 obserat in seria de bacorelifr! de maroursnunite Canara (Calera Cane, Tarn. Renasterea timpurie Sculptura la Florenta Sculptorii Renasterii s-au bucurat de un avantaj fata de colegii lor pictori, deoarece numeroase sculpturi antice din marmura si bronz au supravietuit, spre deosebire de picturi, cu exceptia frescelor. De-a lungul timpului, au fost descoperite multe statui si monede romane. Aceste tucrari au stabilit un standard foarte inalt pentru sculptorii Renasterii si multi au fost gata si réspunda provocari. Gi s-au striduit s8-i egaleze pe artist antici ‘in reprezentarea, in toata splendoarea sa, a anatomiet umane. in timp, in afard de entuziasmul Renasterii pentru Antichitate, artigtiile-au oferit patronilor lor subiecte gi scene din mitologia greacé si roman. Conducatorii oraselor-state din Italia au comandat statui ecvestre, pe care le-au expus in pietele publice. Aparitia tunor cetateni prosperi a dus la o renastere a portretelor sculptate, care au fost expuse in case si pe morminte. Cea mai mare parte a sculpturilor realizate in aceasta perioada au fost destinate capelelor sau bisericilor. Andrea del Verocehio ‘odie del Verocto. (61435-1688) 9 fost un talertat tdesentor, pict, ara suit, ‘ecagta in marmar td ‘te cunoceu indeosei pent Ue sl in rane A fst Probab ucenicl tt Donatella $a realzt un David go statue vests care rvleeza cu cae 3 Iestut su, ca piese sabe rligios bust Arocha condusunut dint cele ma neennate stele din Florent; ac a nceputucenicia Leonardo da Vine La vets de 7 an, jurul alu 1469, Stang: Statuia de brome Start Toma necedincosul (1466-1483). oper Verrocchio, i reprecints pesfant eoltan doin fn faa tien ut Hist. ea dela Ro Pisce gin tract, sculpat in bso, cave daoreaza multe mar cfc, cum arf Capela Paz! (ea! pagina 43), sunt caracterstic oaelor ‘enascetiste tn ord Ia Craton. cased aL acest fost. “culporl lenin Lica dela Roblo (1400-1482). In atti su, a rat altri de un repo. Andrea (1035-1525), crea contrat 8 ceeze, ‘mpreund eu FB, eUps oat ui Lea Donatello Donato at Niccolo din Bett Sadi (36-1488), cunoscut sub numele de Donatlo 2st el mal mare sealptor al Renastei timpur, care a eaiat fu talert stat sau basalt din toate materalele bron, pists Tern. A fst prieten cu tat art de seama 9 input din Fret ‘Realtor la Roa penta a stu ‘estghle ative de aol. Intoarcere a rent una dnt cele al exnoscuteopere ae sale Sultan bons ittulta Davi (caval lui Got) — a sugerat bat putea fivorba de fapt despre zeulroman Herr eu eapu ul Argus. A fost prima nud vealiat ups epoca romans. Tn14e3-1453,Doratelo sa ait La Padova, unde lure la prima statuie ‘evests in mime tatu eliza In Tilia upd epoca arid, monumentl Gattanelata, Donatello serena prin abltates dea isufa vga sculptor {ale sunt coment rea cre Surin in erie moment alt Care nu msi free enna in epoca roman Sus rapt: Davi, sculptural Donatello, a in marie natural: personae este srprins Ino pose Rreasc, yar asset, uit contappost.entat tpt. ar fan lo inte ‘in & ! aut RREWASTEREA TIMPURIE, SCULPTURA LA FLORENTA “ (MICASETA: LORENZO GHIBERTI, PORTILE PARADISULUT Lorenzo Ghiber (1378-1455) Sa petecu ena mol mae parte Sipul urn dou us de bron aunt cu dou canst tra Bapesteris din Forenta (bec pagina 30). Duph ce termina ge pra, usa de nord (G0-1424) 13 comandar uta fees, trminatt in 1452, Cher ava un atler mar, fare cau ee mai bunt sultan Siig a impulse Ha hatele sculptor ichelargelo (pet paginle 50-51) a decarat ba doun usd era pots pentru Pore paras ~ si bea fa rimas nul, DEC EES CN ES NaC OY gars apeateelemetlo ae tics sabres Us ake as a F b | ail a vs an funda au pst tt sees ea) eas Soli cae ums pe Divi capt pe Gt Concursul pentru ule baptiserulu Tn tsb gapte slp ales din ent au fst intatide gilda equa 28 partie (aun concirs meni | desemneze pe cl al ott peu a gba 0 comands de prestgi:josa ce» proieta panelele olor ust ale faimosulut baptist Trebula sce aces format un cad gos Sublectl lesa fot saeriearea ll Isaae de ete ‘Avram, in moment n cae este medica i uldd provi a de ‘nterenia divin ur Inge fst pimul concurs ate pub rut veodts ga provocat mate agitate Ia Farent, Prnre concen se au renzo Giburt 3 lippe Brnelesch, Gite» eagigat Mera ‘Sus: Benesch a prezentat tea crite simpltate clams, care permtenu peu = pacirg In conus aceast versune Inteage compone. Se spune Srunelesct a fost att de supht fn uta 2 sae Lage acesteexperienge init a aandonat sculpt iy favotea ater. Eveninentl care aavt foc er nceputu scout a le, puncte reper storia arte! Renate a 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Use av 10 parte mar ca basorellefrverezenand scene din Voc Testaments 1 Ada fv 2. Cai Abel: 4. Moe! Avram gi sarc lai ssa; 5 sac ev Esau $3 lacy 6: Tosi nElot 7. Moise prin cele zece potune: 8 Tosa # cider enol: 8. David gi Glia 1. Solomon gi regina din Stabe Fapall sut remacale pet fei. Resales aus Conlon, gu de east npr ~ pret stele ‘us: Aceosté pact de bronz, opera Ue chores pe cae este rpreventat Saori ol saa, 3 casio, Eoncusu pot prima usf de brone $ hopesterlo,Renasterea timpurie Pictura fn Italia Pentru pictorii Renasteri timpurii, reprezentarea lumii era lun mod de a explora fata nevazutd, interioars, a acesteia. Cei mai striluciti si mai talentati - Masaccio, Fra Angelico, Piero della Francesca, Andrea Mantegna, Leonardo da Vinci si Botticelli - au cercetat anatomia, perspectiva, stiintele naturi, psihologia si teologia. Capela Brancacci a lui Ma- saccio a fost prima explozie de optimism umanist; a inau- gurat 0 generatie de pictori care au depasit limitele epocii lor. in paralel cu descoperirea lui Cristofor Columb ~ un nou continent -, ei au revelat intreaga dimensiune a umanitati. Poeti, filosofi si artistile-au impartasit ideile la curtile nobililor din Florenta, Urbino, Mantova, Venetia si Milano. Sus ata de a San Romano, icatd de Uccell fn citca 1450, ‘esr victoria minors aint de Foren asupra Sine! In 1432. ‘eet panel seas a National Caller din Londra Perspective Mal ait in recut au obsenat ca fbectele apr mai rit a stan gh 2 linilepaaee ale eiitor Sthitectonie par ste intend Unger in Fda. Tene prin eae ste rodatd aceasta percepie vizuld ‘Ste cinoset sab denumires de. Despectivs. Cu pespectiva lina toate ine parle dnt-un tablou ervera Item sigur punet de ugh Se casera ca aritectul Flippo Branch (ver paginile 42°43) este cel care a descopert rete Imatematice care quvereaz fell in (are fetoneazdpespetiva. Mali rt, cum a Per cella Francesca (14151490) eau apbatiguros in Pictur lor uneotpemifangobsasieh Fath de aceasta nou-descoperits sina se domi opera Sas: esen tna care aats cum, De imisurd ce ine paalele se Inept spre puncul de fags, obecele devin proportional mal mich Infanti de Astana Yet de rater, Sting: Liniten strani si neliigtitare a pictur ba Pero Gell Francesca Rael ui Hrstos (1455) ete inthe perspective Sicul ease, metclos dat. Masaeclo Tommaso i Ser Giovanni Mone asa (2401-1428), euoseut sub numele de Masacco, ese celebra ial ales datorta pictur di (apes Brancacel mn Santa Mata dl (Grmie din Forena, Nasaceo Masolng (1363-1440), respectatl ‘tu patener man vt ‘eaiat fescle cu vista Sfntulah Petr, poring de sus, ea cup “dure Caplet Branca sunt. un ‘nea} cod care compara povesten posto eastora lum, Calmindnd pe straie inflritoare, tlegarte grgomotoase ae Floren. Inaceste rece, Masecio eorstreazio puteric, aproape Sculptural stipe a spatiul, folsind umbree, i abitatea de 8 ds pessongjelor o reacie feetfonala cecil a ramele (are sunt pertetiate.Masacco 3 fost un macs al perspective, ind influent de runelsei. Hasacio {Tmaet &27 de el dar scuta ul Carle a at un impact major Supra tre’ peti Sting: Masacio supine naiitea {ut adam a Eve Tn Alungarea tin parade din CpelaBrancoee, ‘ores. Paolo Uceello Pala Dono (. 1387-1475), cunasct sub pumele de Ucel, a fost un pictorcredincios, faimos penta preocuparea pentru deta, ai pent Ermosfera mal degraba teal de Bas,» operlr sale Rest luce alice Piet Aztalia del San Romano, pe tel et pale (at alate in ret muzee fete), realzte pent Palazzo Medic in Marent, In etal, ope ah Uccell teaming de goicalintemational, da ete Te od ar un ctor a Renae, prin sublecale nereligioase si prin obsesia sa persu perspectv i uncut de fugs~ pe care o alc, ares char a oblct, cum ar flan ‘aut, a ini de pe cimpl de up Bedi de a Son Romano este Dictat n verpea pe garde de lem, at cca a pctat ese hse rit vieir 9 floc no materi! pictus Inu pe paz,RENASTEREA TIMPURIE, PICTURA IN TTALIA a ndrea Martesna Jesters cer dn Paton, Aen agra 0-800) peter ea ni rae pase 3 Teun arto, uns 1, fst pr eee Fever ae erage ume Fam} fm na enact fant sae drape Reser hans Bore pat secriog Pl eet. a Este ee ale ste Fra Angetico Tne 10 s 1443, cind au fost devel, la 6 anwar, Fra Angelic sister si au pictatapoape 0 de Fesce tn Mant dominicand San Haro. Reconstrtea manasti, cu bite poiecata de Michelor0 {ves pagina 42), fot pate in Snvegime de Casio de Madi Fresca Buna Yeti din capil sesror este una dite cae ma ndragite pict din lume, Ochi Marit sunt lint de infeleplune suming tn inp ce primeste vestea impetants add de Gavi Griina cae se zee in afr loggie! Simboizear prac bras oot fest ee ‘sunt frescele (1465-1474) Lard eon Os ae deg pci ty on wingator eae Gtr ott ‘Mantova, Mantegna a creat iluzia stilul vi swoon ecmol de orn, muon = dehre twan Mitel, ‘Henwvimii mai ales arata cat de an CASETA: BOTTICELLI, LA PRIMAVERA rain ‘lorie si copacii sunt pictati eu Venus, zeta iubiri, conduce: Gupidon, ful li Venus, arata ca un heruvim, tore steno. tao te nt st aaa vei, find es fas etn cacci, | farmecul si fumusetea in transparente ce le éezvaluie 3 lui | tora E iptv eatucal hs oats hoger per ca sie” | era p igen sore1a ra REWASTEREA TIMPURIE LA NORD DE ALPI care umeazd pe sus imp ce Steste pout cnucen ara cite ériminanebun, set de sae, co tnupurlecontorsionate babe ern. intrun tpi (pieturd p be parle), emul - Anton este Treat de vajitoare 9 de monst He grote Stun pela aes Ge rahe. Sun cunoacte 25 de Pica ale ut Bone. Fpl Tlea (2527-1863), regele dept cretincos ai Span, a comandat cite tue price se numa Crna piacerior umest LUMEA LUT BoscH irons Bosch (c. 1680-2516) 2 tai a ura mak les in orga su ratal's Hetogenbosen sau Den sch, fin Saban. fn tines, Sosen a Feat parte dn Confer stint’ Felt, 0 soda reigiash de ata care Inecita la pedepsele primite de Plctog Plt sale fantastie Subject eligiase gi moral sunt Feazate cu 0 more meicilotte 3 fetal par aden suport De exempts, oan in mltinea la nord de Alpi ‘In nordul Europei, Renasterea a fost profund influentata de traditia continua a naturalismului gotic. Artisti gi umanistii din nord cunosteau bine progresele Renasterii din domeniul perspective’ si al studiilor clasice gi chiar calatoreau in Italia pentru a afla mai multe. Cu'toate acestea, Renagterea din nord nu a cizut niciodata sub vraja Antichitatii - Jan van Eyck i-a reprezentat pe ‘Adam si Eva ca pe nigte oameni adevarati, nu ca pe nigte statui, Artistii au exploatat o inovatie majora: pictura in ulei, care era plind de culoare, durabila si capabila si redea cu finete detalile. Renasterea timpurie ‘ta flamands Orage din Bega de ac (cum a Brags, Gand x rules) a treat pinto ead de posertate in weme stpanis ducor de Buguncia (1384-2482. Nai uli ati exceptional ce talertai au tat in aceasta pron, reaizand Detar leu deta moar, luminoae. Pie scegtase nun Ian van jek 1390-1441, Rogier van der Ween (1600-148) 5 pet de trigine gemana Hans Meng (c 1233-143), Ope lor oes 0 imagine vi Vie utes (ttre ut) in Tare de oe Jos TipticlGeadina pacerior umes (1505) este uuldnteprodusele cle It stran ale imagine i Bosh, Ait sunt rprecetat dere in grin "Bll stnga) lm acetal i conoid dnant de poop (cent) lames fantomatice cu sul 9 jos a total i asul ind (dea). Jos Cetra meine (06, ver ny Sheela see compere iste sou En tel | ion co we i te al ins os (ore is malRENASTEREA TIMPURIE LA NORD DE ALP « [PICASETA: JAN VAN EYCK, GIOVANNI ARNOLFINI $I SOTIA SA aru), wand Sup vn Sy ot un pina - Festa st peta to Sennen aah tei» ptr nh pe poset ere. ie {Gps fait pen es Sea stun deo ums dats, cheat salct ete Arg et dan Ge eee eae eae pst felon um ete cnooper sa {Steen uma coe ae dust toca mil mite (1092), eee nara SE Sipe (mt te nl) de m8 shart nel in an . ico oa pore thea oan pe Giovanni Amolfn, un Bogat ef exp nb atin anche allan pe sola sn abies oe: cas lor din Bruges, Semnifiatia Breast blues un mister este plin de sinbolun vefestoare la Gaston feriitate ager fost comandat fel celebrates sitet lr fe la martes foe! rater agin comens se ie 0 "ana ogra dss ec see ai patie i rite esc, eloae ce sinblinaa Chine ete snd ‘ia fart, ete pote fea tent Jos abou! Gap de apstali Ue Vt tos, stele panty stot cesta compozitie Increata ‘rotona expres i gest Renajterea timpure fr Rute carrllesudbitenu tteag Exp $i, rmsd fit din nore au june in Ral, de undo nts adn ‘nthe rte Renate, Cel mal mare artist ance in Scola Wea, eon Fouguet (c 1615-18), 2 elt aa in ani 643-1607; dp aceasta dat, opera sa se canta e135). consti 0 nou abordre a perspective influent aitectr "Rogier lasie Fouguet urate ctea real itor a eg yen Lovie a Xe, fost admit ent portal sale Sus: Portetl li Gullaune Jouvene, ta ‘Rete i frumosse manus aluminate a ace stu, 65 Utsinsreaiat de Fouguet ite dean Bourdon (1437-152), al cnt opee marches faze rele peferintanort-europenior transmise ie sig a acest innate forme de ata melea ent portal ones, pes vate Seulptura Cele mal deosaite sulptur din nordul Europ au fot, n aceasta peroad, le din bse. In Germania, punctlculmnant a fost atin de sculpt len, cu det repezetari deosbii: et Stoss (1480-1533) Tilman Remenschneider(e 1460-1531. Stss sa emoret ndeosebi pent ‘eprecentara realists a vesmintlor st exceptional evi interpreta @ i Sersimentelor user subls de gesturextavagonte gf exagerate. Rmenscneldera fost la fle talertat. ar opera sa pare a ayea vn ton mal ajerat Mi setlpton sau peat oped dar Sts Rlemenschnee 2 nuatat pnb prin eave au renunfat a plturd. In aceasta epoca, pasele Ge altar erauadese baer cate sau urao politic Ih cae se Tnbnau pictur de pe panelele aterale cu scalp ce pe panel cena ‘fost ofpecialitate s pct euiptorut aut MihaePacher (cae a acta inte e 1465 $1498). Tat ace Selpto au uct In epoca rate au fst Ifluentt de tending sale, dar au ramas Fl) ior sul go ar trb aunts, formeazs centr pes ‘ust Dvepta incornarea Fecal se ‘ata lu Miche Pacher din50 _RENASTERCA MICHELANGELO §t SCULPTURA RENASTERII TARZI auto In 1501, Mchelangelo 5-2 ators a 2 accepato adevarta conus orgarizat de Opera del Duomo (Comet cate Spee crn a eatesrala Serta Nara del Fre) pent a cea 0 Eeulpturs inten be iene de rmarmar (5,5 lunge), abandonat eal sculptor. Michelangelo 3 opus stata li David, cl cae a tics pe Gol. Ee subiecal pe care Donatello i trata in bone cu 60 de animal aint (vez paiva 44). Dar ‘ayid alu Michelangelo urna fe ifr Tn les stea, tumfator, ico pe capa int Goist, David est eprezenatIaitea lapel, eu pragtia ito mln i Plata in eal, oservana fam, uriaguldusman, arta reat fl icrerior,pregatt de pts Fake Si pshic~ imagines perfects 2 Salut Renters fan sino a Florent Michelangelo a ucat reoborie a acest sculpt timp {edd ani pera de Duomo a erat 30 de rit de unt a Frente’ penta hota unde s8 Re pasta aceasts statue Tn eae din ‘rma, In 1506 2 fost alata ata Primisil ain Foren, Paazz0 Aecehia, Armas acolo pnd in 2873, ind ost muta a ead 1 Sting: Davi, opera i Michelangelo, este considera un sol a Renate. Michelangelo (ainsi renareail suptor at Renster tia a fost. Wichlanglo Buonarot (0475-1860), Supt, eto, sect poe, el a fost Sinem cu e mate ener, Toate cogent de talent 2u, manga dacs 3-9 apere opti Asta a Florent 2 urs la Roma in 1486, unde 2 fealizat prima sa capodoper, Pet ~ Tus dang ultima sure byatele mare sale Scuptata Aintinsngut Boe de manus, fdemonctrazt cf sculptor perfect meses, 0 profunds ‘noose a anatomiel ma press Ge toate, 0 xeptorala abitate de ' verezeta in maura sentimente rotund. ej aimos pe aun Wichlangleg- petrecutrestul ‘el inte Roa Floren, lerand Ua numeroase mas piece pana la owt sa, a vasta Ge 8 dean. Sus: Michelongeo a proietat atat ‘slomentleahitsconice, ct! Sculpture din mormantt li Giatano de edi, din Capes Medel din Rorenfa (15191530), pe care mua terminato, Drepta: Pincpoele unto ale seulptoli pit mu 5-2 Schimbot ren mat de-slngu secolelr ‘ocane dat! mart de metal pent 8d forms boca de patra. at fine pent deta si plated ponce pentru seat Michelangelo si sculptura Renasterii tarzii in 1500, Renasterea exista deja de 150 de ani. Acum, © noua generatie de sculptori se puteau baza pe toate lectile trecutului pentru a crea opere care sa rivalizeze cu adevarat cu acelea ale grecilor antici. in Europa existau conducatori care doreau sé fie considerati mari cunoscatori gi patroni ai artelor si erau dispusi sé plateasca pentru operele de arta. Printre ei se numara si papa Tuliu al 1I-lea (1503-1513), un mecena al multor mari artisti ai epocii; Roma a devenit astfel principatul centru al Renastarii tarzi. Aceasta epoca de aur a durat intre circa 1500 si 1527, cand Roma a fost jefuita de trupele imparatului Carol Quintul. Jos: Pit, reprezentre cemotionanth a dre $l contol 2 fst ‘eater winose penta un art de msi 24 fea i facut cetera pe\ all oe Ft 0 3 aoe Tia fot 9 inartt ce icant its ‘el pe cheangel. % ICHELANGELO §1 SCULPTURA RENASTERIL TARZIT 1 31 [MICASETA: MICHELANGELO, MOISE 491505, 9 uma trumfulukobtnut cu Davi, ichelangelo a fost initat aia now Ig oma de cite papa Tau al T-es, ces popa ambos avea planar mar pert Roma, inclsiyreconsten Eompeta a Bazi SF. Petry fle Vatican. Voia, de asemenea, Se constarcs in mormdnt ines, peru sine Michelangelo a vazut cca otra penta cea o apodope sa Bunulto compoxitie impedobia cu 40 de culpa, Project -a dovedta foarte frstrant ut Michelangelo au tebult 40 de ani pentru 3 doce la bun str jn 1545 (a 32 de ani de la moore ut Tu), A realzat numa o mick parte din ‘anol initia, fr momatu a fost riicat {nro Diserc ipsia de important, Son Petra in Vincl (SF Bet in (Gnu, Fra tropul tH al Te, Dypa aceea, Michelangelo sa dedicat afivecur, continudnd si lcreze ib Basen $& Pe Sus: Shiga mormantulos desea de Michelangelo ipersonajebibice pe deus niveur, eu Moise In contr, ‘Jos, Inte statute ale’ $1 Tet, ultimele seulptur terminate de ichetangeto ceric 8a scuiptat celeltte personal. Ua statute a lun Mote, sculptata de Michelangelo in 1513-1515, ‘ipa moarea lu lly a T-tea, trebuia 58 facd parte intron grup de pate, pasate ‘In Racae clt af mormantulat te forms rectangular ose te eprezett cu care, ota fav sane cased ini (un Bu) orjoou cpl Hose Sub ol ep. Hse ne tabla de pi cle ee pai. de muscdoase pint go ul Hoe ‘ges fs fae exec, face pun practi lee Dene obs sat pricepaes cu care Michelangelo $s eden venta Pcita i cre 68 Roe a1 fot nal ‘npresonan dca stata a fost plasata {Gn vel super i vzut eo, cum ea pana i Benvenuto Celtin) Giambologe, oerte sale trl sunt mai spectaculoase gi Bereta Clin (1800-1871), sculptors aurr in mma mana. In cds senso demonstrate ca a Ferenta rat n erie orage an Talla: a av mul Calin era slate, tug lent un erro un wld, patron bogal ifuen, prinre care sau mumarat™ esta ugar A srs aga ui Benvenuto Clin de et tegele Fane’ Fancse Ts Cosmo de Mec, dee Sinus 9 atobiograteindrizesta i fascrat, 0 deseie Florent Cea al curascta opera asa este Pind de visa Teale din periads Renate rninunata Sat (Soins), lucata penta Bae) "Hancise Tin aur ema. dara creat Be, “ult de mari Gimensiuni, pecum Poreu Bn cap Mecucet Cas in cal ui ‘ari amestc amir de energie, at sofitient,crasime f vole Droapta: Cunoscuta Satiera (1540-1543) 1 fut Cetin: seul mari, Neptun, 3 Coes, Zeta pimantalt, cu picoarele tan {uite,‘Simboizandtoptul cz ne-2u {aut roadele pimantulut sale mar. Stanga: Mare parte 2 Giambotogra opereor th Pogteritout tila de cel mak mare sculptor al Glambotogna epoci sale, detinutinante de Michelangat, au subiete din 2 fost Giambologna (1520-1607), cunoseut sub ‘mitotogie ‘omele de Giovanni da Bologna sau Jean de ‘lasics? Boulogne. Deg a lurt tn Tata din 1580, 5-2 de exempiy, acest ona, Merci in 2bor ndscut la Dou n Fanta, sta studi a Anves. Este recunoscut pent eiegenta oper sae ssocats cu composi puter, expresive, de (380), {rupurcontrsionats ~un st puternicinfisenat reprezintd de Michelangelo 31 cunoscut sub numele de man be ferism, Auer la Florent, pent Tamia Me, sesagerul $a realizat sculpture mar} mic dimers, Sin panes rons, ca gira multe Fanti,1 52 PICTURA RENASTERIL TARZII IN ITALIA Pictura Renasteru tarzi in Italia Ca gi sculptura, pictura italiana a atins un nou nivel in timpul Renasterii tarzii. Tehnicile perspectivet si umbrei erau desavarsite, facand gi mai convingatoare iluzia spatiului tridimensional. Adoptarea picturii in ulei, invatata de la pictorii din nordul Europe, le-a oferit artistilor mijloacele de a-si modela mai subtil personajele, cu mai multe umbre, in culori mai vibrante. In plus, incurajati de patronii lor bogati si puternci, atistit au atacat subiecte mai grandioase si mai ambitioase. Leonardo da Vine Pita sculptor om de sis, ‘inventor $i muti, Leona da Vin (1452-1819) a fst un ade fam al Renate. Privnd Linea ain Jur evo curartate mereu ve, Leonardo a umplt mat multe camete sci stu, srina tnogtnda bent a Ue pra secreele. Ca Iienlangto ma aru, a ast teva oper neterminate, deoarece ‘iu pea eapta rumusete elie Sale In picture tn ule, 2 itodus © fefich sub 2 umbre, nuts ‘mat, pentru a sgersstnoeera Si paspeciva arian, care dd Jrotunsine plajlor ‘Stinga: ona Usa li Leonardo este celal faimes parte, cu cel a frumos zimbet din ot oceloental Wichelangelo Jos: vata sce a veg este Dose considera in pimul rn Dunctl conta a pitur lt ‘eile, Michelangelo sha Fact iotelngeo rare i Adam conics ea pctor de fesce. In 1508, (Capela Sth) apn Tl a Ia pone 58 oe Aamape proiectul mormantalui stu = (vex pagina 31) pentru a dice a or sfagit sacs mens de a peta freacte de pe tavanl Capes Shine fe a Vatican Dup ce sv concede sitet Mchelangelaa petrecst ths bine Ge pats ani (1508-1532) Pictnd aproape 300 de personae Intrun comploe de scan din Vehist, Testaments separate de profes 4 figu mistergase, unite ign Reultatl lize cole rat {elevate umf ale Renate Wicelangelo 3 pitt aga cum seulpta tupur musclsse tzlte, In por spectaculoase use tn tigen pn umin umbre Prine prim att care a abort acest fen de pictura monumental 2 mat Rae sar rapt: sl aradra (123-1525), Sian sutra momenta In ear aul nul indeigostt ta prina eee de dade, Fite reget Minos Tian LaNenets 9 pctrd deosebit de putericd 2 apt In seco al Ve, Limind modell! Giovanni Belin (e 1420-1516). Elev su, Tine Neel, cose sub numete de Tiyan (6 1487-1576), a fst cl mat mare ctor venetian a eecol at Xl, a nomen lea considera fl de ‘areca Michelangelo. In 1516, 9 deve plctord ofl a epic veneyene, Tian este renumie pet poeta sla cae varsnito Devetrata analiza a caracteruti cl porteiat. El peat i opere igor, ca umerase scene din mitologi cask, ple de ramatism rear, Boga ola Hue sintreacesten au fort peat penta rege ‘Spe ily a Ile, und entre principal patron a i Tian Auer #1 penre Gonzage, di de Manta, smpatl Carl Quint i papa Pau a “len. A mart vista de 90 dean ‘Stinga: Oral vitrvian (e148), desenat Leonardo, exploreazsideca Renato eb tupal oman era Baza proportitor rectoniceperfecte. ion Gong ea tee} feu ale rsa] PICTURA RENASTERIL TARZI IN ITALIA 53 ICASETA: RAFAEL, SCOALA DIN ATENA Intimpce Michelangelo pica _—_—Furleuor Mlasoh sue Ge apt porte lon rst se af ncart__faf inels s n autoportut, {van Cpalt Siting, un at slemarlor att sn wena fas, seenete a coset de fats ng clans, a dole din Geap, tae arts al epoch ra nu ‘tanec poet Lewd Renga celal ma cto ge hepa, btoteca dela ins i \ Nation, petand Tntrun sit 7 fous tfertfescle de pe ci pata poeta Stanza dela Spratir. fra Rll Salo, nest sub eumele de Raft (2423-1520), din org Ubi Soals din Aten cca un ecto; pean mar lac ai rec ate in regedit pape fafelsblinia eeatura dine Silence casi Seren Ase pect Donat Bante {tes 536) hese pee nou Basel St: et, tnd ncn decane. weincipali p bibl sau in ‘Sbiatanacestia de a face co ing apo 1a alpine, cas cum Giorgione a vat de jo. — Giorgio da Castano, cunoseat sub numee de ioione (1477-3510), a fest Lumina aurie ‘mare pico vray el ica atu de Tan ls mak mute pres, rAspdndtd de prunel (Gr mons input numsi 23 de ania pus cpst care! cle Besta un———‘TSusunesto sala mister in legac cele ma canesete pct le ut Gorgon: sbiec-_elementee taboos sunt muna vg nels, peo sunt cut de cite #necomurcas-conducsndune sre ve. ar atosfara genera este ona de vi Ine sunt peat cu 0 tena supebs|— stor din sting, cv mne gift pent deta Gorgon este acmiat pet minute pe spo dn nou in Jos, Se dar aestoa sue furl peru evenmentsereprecentate: pica put fa Mea 3a prncal Feisagitic apse Inc TusGRAVURK St ACVAFORTE Istria de cae, care sa dezsltat dupa aul 1400, 2 aut tn impact mers seupra rasan allor Renter Mute ear tipaite au fost ustate cy iagi. eases era relizate de obi! prin grav Grav dsana pe 0 paca fe metal cu sutoral unt Instrament acai: apo nile fsa eu acopente eu cereals pena imoginen respecvt | potrivit de minune cu viata aristocratie franceze de la Sint on ! Versailles, indeosebi in vremea lui Ludovic al XV-Lea sone | | | (anii de domnie: 1715-1774) ~ bogata, luxoasa, in tp ie era ate oe | cdutare de placeri. In sculptura, stilul rococo are teen, a eest bust ost buec le ‘ntreaga strilucire a barocului lui Bernini, fard temele Rite ig Dat ie it are | Lui serioase, Darin anii 1760, starea de spirit se tip oil tre ona de schimbase. Invatatii si scriitorii, fant erees fe pee aa 7 ca gi multi oameni inteligenti Vines iar ete ut Incepeny tute? umes a cdutau raspunsuri bazate pe ints umd. De fat apetele logica si dovezi stiintifice. ‘ntapitaten mina ncn ce Incepuse 0 noua epoca a ratiunii, Tuminismul. Arta, ca raspuns la aceasta nou’ stare de spirit, s-a indreptat din nou spre modelele clasice. Stanga: Satu tn marine Volare (1783) ose comandat i Howson Se nepoata oso ops moat acest ‘Jean-Antoine Houdon Faimos pentru pontetele sale sculgtoru fancez deap-Antolne Howson (1741-1828) a eanoseut personal sa portretzat mute personal ‘ang ale amiss Frances, pnt cre sa rumsra cerita’ Sloroh precum Dents Digeot (2771) si Jean-dacques Rousseau (2778) fr-1778-179, La canosct gba porvetizat ge seritarl amu de inns §poltianu american Benjamin Rann, Acsta a conv 28 vate Sete Une ale Americar cacersera dependent, 4s fac portale ui George Wastington (1785-178) 9 Thomas Jefferson (1789) fn | {ote actsteproiecte, a ads un tl ou, cae se potve cu nous epact 1 8 pin asic In aftanent,booe In spit, do evga de abervares nat “Sectfcs lumin'smatl Seulptura monumentala Tilney roman conductor cin epoca lumina au dit statu pubice yeaa: Statuiaecvestd penta vamane naintien propor pe eae conduceau In 1785-1788, Gin fron sll Pets et More Hoon a reat stata n marine rata su Gorge Washington pent ee ne | ‘orl Richmond, capitala statu Vigna. Saulgtoru ancez ENeMne Maurice Fulconeta fost oaderah | | Faleont (1776-1791) ea cost pete stale ns rococo deme si fei shay tots orevtatea heravimi, dar eapodopera saa fost ststula Ge bor atari Petru cel Mare al estesuspnul de pctaorte use (a dome rte 1682 1725), reat Lt. Patersbur, pe stun Sin spate ae cau pia Impeilt Ris. Terran 1782, aceasta a fost comandts de anaconda scot tein ca Mae (@ dont ive 1762 1796), pataand important a or scriterlr fumingBraver lweae are ale serie de iteew ido da a tele .UMINISH SCULPTURA IN SECOLUL AL XVII-LEA 1700-1800_73 stucatura rococo Sur este un fl de ipsos mai mole fut din var amestcat cu paf de Inu lel Cand ge usued, devine tre un al stator In tp ce ‘te ume, poate fi prelucat sub forma uno decor artectonce foarte opie, Ones se adaugh al mul ce tucul ponte lactt semdn foarte mit cu marmaa. Ca tenis prin care se uteayobtine omamente ahitectanice se pobrvea perfect cu stl rocaca, Uni ine cel mat mark Succotor (an eae urea inst) 2 fort silancl Giacome Serpotta (956-1732), care a ucrat mal ales In biel dn Palermo, Cle ma furoscute Lsat ale sale se aR In Gator San Loren (1690-1708) ¢ Datel Roza ut San Domenica (1720-1727). amele din Palerne, CASETA: CLODION, DOUA NIMFE CU UN BOL DE FRUCTE aude Mb, cunoseut sv rule de Codon (1738-181), fost un Sculptor acaco de mare succes, crea realiat statue fermecatowte, de ic dimensur, de obicetavand ca tema sublecte ain ture case ~ nine, satin cupidont care dnsear ise joaa.Nascut la Nancy, 2 lucrat la Pars $a cut Roma et 1762 pd in 1771, unde a stuck sult dase erasers bared. Dei aflosit, ‘ule materi, ladon este Dine-cunosut peru statuette ‘ale din erates — tin materia flo a Sncgput de sealpos Denia fae stu Dena opere de mat ‘art dimension Sut: Psonic! in stue ae viru, {ie Giacomo Serpotta,incnjurate de herwini tnpodobese pee Oratorvok lui Son Lorano din Plame Monumentetefunerare Tonulelaborat, deta de lume al sculptur Rare aus rococo se ‘pon de pranatie ptives de minune cu mormintele f monumentslefnerare Acemenes man 2a = ale, Fen aveau mente isp pe ptr s4edlteze avatar uae ‘fos estate Un exempl ptrvit este marantul li Sr Isae Neston (1563-1727), marle Fe un agar in enn tom de stints astorom sf matonatician engie. Aft i Westinster Abbey fe cre ee Lone fost poiectt de aritectuleniez Witla Rent (1685-1748) si realiat Sebitate gatosstr de sulptorl de origne mand Jahn Michael Ryetrack (1686-177) sone te atts Newton est eprezentat prijrindu-se pe cre sale aratind etre un su nu snl 1785, ‘de pergament cu simbolur tematic, tnd de di heroin. Dessupa ll, ‘se as pesoriferea 2stonome,aerata pe olbulpimantes. cst ware da Fotos epinlr. estas nds mies ites Seri Sorin teat pe un Bidar cence Subir gap Monat tot ‘Neston ain Westminster ‘Abbey, teminat in 173, falesete fanteia rococo pentnia celebs ratune.% \WATTEAU St EPOCA ROCOCO Watteau si epoca rococo Stilul rococo a fost produsul unui nou sentiment al increderii din secolul al XVIII-lea, care a urmat tulburatilor si conftictelor retigioase din secolul precedent. In picturd, artistii rococo s-au indepartat de subiectele clasice gi au pictat in schimb scene luminoase, spumoase - placerea, senzualitatea, intimitatea. Stilul rococo a fost popularizat de operele artistilor francezi care au lucrat la gi in jurul Parisului sila curtea regala de la Versailles, incepand cu Jean-Antoine Watteau (1684-1721). La sfarsitul secolului al XVIII-lea, luxul extravagant reprezentat in aceste picturi a fost unul dintre lucrurile care i-au iritat gi i-au determinat pe francezi sa se revolte ‘impotriva familiei regale si a aristocratiei privilegiate. In 1789, Revolutia Franceza i-a alungat de la putere, iar stilul rococo a disparut odata cu ei. Francois Boucher (Ofigurs cera pictur rococo Fangols Boucher (1703-1770) a fst Freferatul marchize de Pompadour (reta7ed), favorita ls Lugo sk ite, care jest un lag a Carte dea Vers (A fos 9 0 patroans importants génditorlor pac Linon) Boucher este ‘hnosct penta senate sale tur feminine, eprezetate adesea In scene din mtu clase, “blow au un dams pln de vat, bast pe tug ple clon plete Un farmee nde viicne strate Inteoga ope, Sus: Boucher 2 reprezentat vis pling ae contort potonior si aritoea in blunt (1239) dean-Honoré Fragonard Tuga mires, cal face din Laganul de dean-Honoré Fragonard (1732 chintesenta 10 piss ferecatone.Razle sore tate fe inal eopacordnt-o padre de bax, luminazspapucl ce abou in ico eel care edn leagb Povesten continu eu ub cae st pe os x barbatl cae impinge eaganl Stat erin sea in evident ters ‘bi la Chardin Bouche Fragonard 2 ave mare succes pad nani 170, ebed gustsle nau schimba. ‘Stang: Totl i Lenina (1776) lui Fagonardvorbeste despre fvolitte vit fri tie de vis $x Sus: Cuming tu dle $f elo afl de dol. Baatl cutter a Chardin (1738 este un tablou iti gt, o alts callate a seca ak Mises ‘ean-Baptiste-Siméon Chardin Table ul Jean-Baptiste Simon Chardin (1699-177) sunt uc de un farmec calm, arenaase prin lumina lor deat dfs, ta fost n mod cider nfluntat de picture Fata Le Nang ale velo mae lander cum de Hooch (vez pagina 62). Tn lc 8 pcteze ert sz pera adem, Chardin 2 spelt mil pang ce naturi moare sau scene imple do vats coins, Dupe succeut ott ln Salou del Pris dn rats a egtigt fovouile i Ladovie aL X-en ale une! cetole international 06)2 pling 2-1806) vate nisin peices andes din denttatea mitologics In epee rococo, mitologia asc a fost explaatat cao mind de pai romantica afa cum o dovedete abou! ttenyPelrny fn sla Cythera (Ger at os): mea elaganté da Vesailes aristocrat ance placed [ig saume anuite ent deel grec rman, Lovie a XIV, de ‘ep, ada eu Apel no de au soar Se spune cd marcia de Fompadaura pozat a Venus pentru Boucher pertuscuptru Etienne Mource Falcane (et pagina 72) Cu lean-Mare Nate ({0651760), unl dn cel ai nol arid acres i Lido a 30-en, mister spt ea WATTEAU S1 EPOCA ROCOCO a ‘Sting Jn Warie-Adlade a Fanei repreentata es Oana (2745) atin 0 ieac8 pe a pot Fo taovie a Ven ‘aziz romana vindor Drsapts: Gainsborough 3 reupit f suprndé S15 porsonattates Imodeeior ele, cit fll incre 30 ‘bra apa cum acest Porte a duce de Bester, ipltat naa 1770, In fara Franteh Niu al lo nu a reprezerat spirit rococo~ fvalitate frail pice — Pars dar aes a ots ptrunds marta aor Pate # eben, ae oxenpi, in scheme cacrative ale li Ganbatta Tpol (16961770 ‘ver pagina 59) sale veneiaalul Taropo Amigont (1685-1752), care au luca peste tot n Europa, Poate obser, de asene, In feszle pct austria Franz Anton Maulbetch (17241796) In Ang, Tomas Gainsborough (1727-1798) aaduso elegant Luminoas,strucone in poretele tstocate. realzat portete ale astocratelor repreerate Fil ca aoe aie CASETA: JEAN-ANTOINE WATTEAU, PELERINAJ IN INSULA CYTHERA Peering] Ista Cythera (1717; tea a cea, in 1728, $0 relic, ital Imbarcarea ‘ole de pert bs opiates pent Cythera) este abou care - aus Watteu Un lo Academia Frances gun tit care ur, Lminase ferent pe ens Feprezenta un nou tip de artist: pein de fetes galantes~ petra elegant seb de La fed aout nara ch, Cat, tt eg de bstoca face pce prt pacts, 9 pat © Snied orn). ghar fos time devs ones b's aol, bac tee pe te cance pint ana ; autunna. Tul sugereaa ct gral placa dup o vita facut fn TnsulaCythere, loc in care | \ Ta nisl Yen, eke on fet pee sonar inc ‘nals ap te coala ean, Indo stati tel Yen plc. lsc, dar paso Sear bas,16 ‘ARTE POSTALE OIN MAREA CALATORIE Venetia Una dire dstnaile principale in Tain ea Veneta Turi se Gucead acolo #3 vad ture li Belin, Clrglone, Tian eronese, $3 admire ahietur, sad mur i Mareen Marcelo, 28 striate CBralete in ganole, stein mare Dale ge bare de serbtrie nebune entra cae era vest org, Ofer pct [eoferea tabiour cu ene ca sven ale seer lor acola Cl mai canascut Tost Sus: aceast8 Vere din Pasta Giovanel Aton Cana, supranumit. (1770-1778) apartne une ceri Canaleta (1697-1766, care a pctatpesaje pie de Panes mca agar Captivante ale orgulut'jcanaleir sie ronal tmploar din sgezeeo Pile de ime. Elewl st, Francesca Gusti grencdPastum, situa asad (712-179) pctat sere similar, ae heopoe far ntr-un alee evo ine luna Sl stmosfera nich Venei Sus Piazza San Maco (c. 1760), vedere din serait Sn” = Carti postale din Marea calatorie in secolele XVIL-XVIIL, tinerii gentlemeni englezi bogati au strabatut Europa in cal8torii care durau chiar gi cinci ani. Au vizitat principalele centre culturale, mai ‘ ales din Italia (Venetia, Florenta, Roma, Pompei), pentru a-si desavarsi educatia. | Insotiti de preceptori si ghizi, au invatat multe lucruri despre arta, arhitectura, 4 ‘storia $i obiceiurile din Europa ~ si s-au simtit foarte bine. Apoi s-au intors acas& Sts: (arcatua inca ete 5 si si-au decorat casele cu antichitati, tablouri gi alte suveniruri adunate in Sarena ent i calatorie, pentru a-si demonstra realizarile culturale. S4 mearga in Marea célatorie 2 bogs sus de vent ‘ ae iets i adesos cen sting i a devenit o experienta esentiala pentru un tanar la mods, iar in anii 1780 registro lis de epule a in jur de 40 000 de turisti plecau in Europa in fiecare an. 5 stampele ¢ Insecoul at Ite, stampele i (Grr arto) au devert fomune pe ps att Opera arith eu enact ess peste fotare no prin intermedi tablorior lpia iar nal egy torn aia reat tame aru Trg ra dispes 3 cumperesanpe coer ietate~ cle pogtate ale ven | oven’ Batt Prone (120. 6 177) 3 ert un mare Spo ale, 8 dar arhtact 9 atelag im ace 4 isu, Sampele pare deel : tale dae eau font popular a Cmpirtoiar ule piss pea mut 2 acd eau esate ft xagerste e ent 0 ote fect sont. x {rer acess entecvorar i nau 5 sul adam ole de ge, u Sténga:Canaleto era un macsty 2 ptaelr vaste. aa cum s poate ‘eda in Intrare in Canal Grae, Venetia (6 1730), ns!» elitort itn Europa $a pet In angla nte 1765 31755.ww (ARTE POSTALE DIN MAREA CALATORIE n Licenta atstica Portretele Cooaltt, Gunns Fannin au reatiatcapicos (capi - tablourf cre nul ete cle mat potrvite peau mal multe lca fmoase, char das acetea use aay n realtate sivenvu din Mave eltorie Un nga alu Pctorl ances BeneTacques Vola (1729-2802) 2 fun porte, at ales unul lien a Roma 3 Neapoe,Verovid, aft in apropere de Nevpole a erupt Fealzat de mari att ie par ove 1760s 1794, ecnd interes tui, ar Vole a pictat ports any de al bne de 30 de vesun\ imainae Tn Lumina un ale acestr everimente exemplu Pompeo Satomi ptr le str smagina (2708-1787, cre ura Roma, esa sia exact cum Sc ied plier cienglor plete intra st logan. relat n hatnle lorbune ex un caine Ccecncios a pilare cv un fey aterm case Sado slg fn proce penta ai aces arate cls $F intligen. Sting: cess verrune 9 Erp Sus: Foetal un Staples (1773) Veni i 1772 ‘ste un exemplu dpi pent Fumotsele 2 fost pts de porrte de gentiomentenger af Wola in 179, In Marea ctor pict de Baton CASETA: PANINI, GALERIA CARDINALULUI SILVIO VALENTI GONZAGA Giovanni Pato Panini Tetouan agitate pe Cite aor sant fre eanat. (sau Panini 1691/1502-1765) perm maior sale feltman apa sede! et versie 3 fost cuoscut penta imp a Porte pape Leon la de Bt Palsajle sale din etaten (ara in care apr runele fomne, Ami pitt scone in Roa contemporan, z ‘ns inteiare ale i teateor$galeilor Acest 2 vent {iblou, pitt nue pe pack ‘in 1748, descie gel de ae privat pe care tne Decal Maes eaatonie Dutead si. victeze, ar xagereat dmensioile (Gers Gonzaga te pete ici ‘equ stat Sous so Carol Se ao e, CSeugea0 8) = tate, foun pont de a os Cae ee pet Spits cle de usr tu fone eta ul paris na ° pone fo abu wna aicede student i ae “poste ve “itor% PICTURE $1 TIPARITURI IN POCA LUMINILOR Picturi si tiparituri inepoca luminilor in epoca luminilor a existat acelasi spirit cercetator care a caracterizat Renasterea. Prin ratiune si analiza stiintificd, s-a argumentat, omenitea va reusi sé elu- cideze multe din misterele Universului, s& ajunga la eradicarea superstitiei si opresiunii si si gaseasca un imijloc de a trai in armonie. Franta a fost un important centru, Intre 1751 si 1780, savantii care au realizat Encyclopédie in 35 de volume au incercat s8 trans- mit cunogtintele in acest nou spirit. Dar cand s-a confruntat cu sistemul injust de guvernare, acest gen de gandire a dus la revolta. Principiile epocit luminilor au inspirat revolutiile americana si francez3. ‘illem Hogarth Aris engi Wiliam Hogarth (1697-2764) a flosit petra pentru a fontenporana, £3 set idea de 2 face set de picts pentru 2 spune vet rae un fel de ena fzcnate moderne Una inte sare ele mai reuiteest A Rat's Progrest 1735 in nba eng, rake Insean a) unde este ltt povestea, In opt scene separate, Find boost Tom Ratewel, ae ii Trosegte aver pe i, Jour de oroe Sl percet free nebun tunat Hogarth ate un sin via ak Uru amet er eave poate 8 escoper in cetall in desererea Cacti 9 mato parsons, ‘Atgtitamercani Cotonite bance din America de Nor sa afin lerbere nce in ai 1700, far Revoluta Americana 2 dug La obtnerea independent fn 1783 ‘Americal au aut legatr stdnee cu Fanta in aceasta period, coe 3 Eoincs ev eps umimor i math Brig american au vat Europ {hurt acolo, Prive acest 3 amsrat Son Singleton Copley (751-1835) caren Anglia, #2 Bucrat ce mare siees chun nou gon de pictur: scene impresonatte {in sora moderna atte aya cum pico aialges il dserseses Scan din mitolgia asic. Berarin West (1738-1820) gra perecut mare parte dn vat i Angle Petar {Blenat do seane ree elaborate, a fort mem fondator at Dead Regal. Mul pietor Samer au dus a Londra peti 3 {unoase Oecidentl, nclusiv Joma Trumbull (1756-1843), cae ete cunasct pnt ch a pleat Sane din Revlutia Americana ‘Stinga:Gavurs ops cea dea dou “cond dink Rakes Progress de Hogorth; Tom Rake est repre zona rspindug rd sur ere, os: Copley a castor tata Timpreuna eu cup de american ogat, Ars rs. Ralph Tear ‘arin 1775 pitt tablout tind In fund Colsecuml Antigti sf losofit CGnaitor - cunoscul n Fanta cub numele de Rosi - au fst fora ‘onducitoare a epoc lumii. Eton Enecopee, Dens Older i Jean Rend éAlember, a numat print fosf de seam, Dupl pete oy 3 Sven un rl important abarvare, anaes fneistvares lum vile [Eneeloéde continea 3.129 de ustrati De aceea arti un aut un ‘hte In epoca lumix. oso au ato mote nflaen In pereperea teh a bund sau prot Tn Fanaa alta a aletarea gustltpublult de 12 stil rcoeoinpo! a arta elas, Pentr c rau ela, gntori de ‘Seam a fost epecetal gen picts devene, DAlomber, de exempl, 2 Tost veprezentatin-un pastel de Maurce-Quentn dela Tour (2706-1783). ‘tanga: Cunoscutalscritor si gnditor german Johaon Wolfgang von Goethe 2 fost portetizat de Johan eich Tscben (1751-1829) W178? vd In fndel un pets} din aproperea Rome, us| (ars nsoPICTURI $1 TIPARITURL IN POCA LUMINILOR 7 astll Jo: cst sn past ane Inc in scl LV, aii ufone tr aac clita Staminian cy cad edn pa x pgm fe ‘estat ue enc a desea pe ae st scart ee peranet inept ata nen tle ee ad ror) alb, neg o6u; In secolul al XVELI-lea, numa y pom nage yet luc deteat oe Pie ira on erg ier Util Sa spect in ute pec porista vet Tova Cries (18 171) See ce populartataeasta tania tn eto feat tn Europa, nai ales n Fen, unde a infuentat exponent nants de funtepecum Maurice enti de a Tou sort, ‘Joshua Reynolds Ua start secouul al VET letra portetistica 4 nolsh a iesictatun punt euiminant, Un dite Stall . ar de seaman domart 3 fort Joshua Reales (1725-1792) eae s-a peat cen bogal cu precise famec si prestana.Poretele sale transit un Sentiment puternie ainda dep tones madetete Serindlegrandoare pein evocarea unr pore casic, prin peleajlempesonare in fundal! dealle [astumelorelagate,Reynole cut mul pert 8 Snbunatstatulartistl fnAngit 2 fst ura nee Sus Potetul dosrne Siddons ca mux a tage fndatr si primal preedte a Radel Rogol, (1706 de Reynolds 0 inte pe aceasts mae artict3_inFnat in 176,93 fstnnoblat cave nana Insotd de personified tro $m urmater CASETA: JOSEPH WRIGHT, PLANETARIUL Asta enle2 Jose Wright Un inten tie cu mare tet, ata ctr al Wrights Cae eres eee (17362799) este mumitacesea__ ate elma bine n pote tse esa, Joseph Wight din Dery, dips | ovals de origin un Ehiarscuo $0 lartate detail sa Carron, ‘3 pica impini uimitoae ae Angle ata n pragul Reva industrit. Prine tent ul favorite ee num oameni de sina icin diverse experente #ifieras lurid n foe Denuites acest tabla ty, are dateacd din jr ant 176, este Un Flosot ine 0 esc eer Plantar er un netument te demonstra migstea Planetetor In url Sone mais umn aft rms Tio encanta ape clr {ets aes ten de Ine ipa ct et — Sei rele rin abou banmite sel a epernnte n, — fu ens secs poi20 [NEOCLASICISMUL, PICTURA $t SCULPTURA Neoclasicismul Pictura si sculptura ‘In 1738 au inceput sdpaturile arheologice la Herculanum, urmate, in 1748, de cele de la Pompei ~ orasele romane ingropate sub cenusa in timpul cruptiei Vezuvilui din 79 d.H. Descoperirile au redesteptat interesul pentru Antichitatea clasicd si au incurajat 0 abordare mai serioasé, academia, in folosirea modelelorclasce in arta si arhitecturd. Aceasta nou’ migcare a fost nu- mit neoclascism ~ ,noul casicism”. A fost insotité de o schimbare de atitudine; erau ‘ncurajate virtutjle Greciei si Romei antice, de exemplu disciptina,rigoareaintelectuala si curajul patriotic. Aceasta perspectiva si stlul neoclasic au stamitinteresul epoci Sus: Tn, asa in mamas luminilor si al noilor conducatori ai Frantei revolutionare, mai ales al lui Napoleon, care a ‘nce aes ape tog in ajuns la putere in anii 1790 si a inceput apgi o lung’ campanie de cuceriri in Europa. fo ae Beret Thorvalésen A doiea mare sculptor neocasic 2 fest Bett Thrvaldsen (1770-184). Daner crest educa la {Copenhaga, sa dus La Roma in 1797 Sta eliza aioli Tason {na0e-1803),ostatle de marmars (de mar dimensuni a eu in sta scalp antceqrecet. Utero, 2 primi mute cere ia condis un hnatestebar, De-a lungul ees {Ble Thonaisen a reazat aproape 550 de sculpt ga fost aprecit inal ales pete basorelifre ca ee clase vegioase. Sa bucut de mare espatn Danenarc, unde Snore 91838; n tipo tt Sale a fst nfingat un muzeu cre Ei pistes lucie bogats, lec e pictur sult anti ‘ean-Auguste-Dominique Ingres {el dol nat exponent a retain au fort acque-Loui Dvd (vert pagina #3) etvul is, Sean-Augute-Dominige Ingres, (170-1857) La nceptl care {Ble Ingres 3 fst un rereentat al etlasismulu, petana scene ritloic clsice in aelag ti Peis, sultural al mast au (Gs Davi, 2 fost ngabat masinia de propaganda li Napoleon sa peat ma mall porte ale acestla, ins unl tn 4896, cu Napeleon pe ton, cu toath poms glara una impat roman, Dips 165, carr sa a vst cufert oveme din euza| ‘ori eu Napoleon dar ‘ra recaptat ana “Exnugurt scene Serzal, cu porvete lie de fon ‘Sus: Ingres a pictatApotaca lu Homer in 2827 eu tava defo avr, ators KR subiectele still neolase in culmea glare. Homer este reprezetatprecdnd oadunare de % Scions art din toate tipurle, Antone Canova Antoni ano (1757-1822) fost elma mre sug neo fsa nat, Rt unt patr & lorem lesa Rama, conduc un tare atl n ear stead omer verte dn fea Europ Sells exe pn sini cede ini Sn Yn let pre staluce. knee romeroaee sues in rapt Venue mnogu We (vers Supra react ane et victors 798 toca Una dine pee 105) de anova re hinge ce les ste un poret a ai dou vrs Scr Napoleon, (815281) C9 Berit Patine Borapre, {Ges poinle 6689), Canoe 2 ore choi ort eset sale she ‘un meni a “Shute in toate snghurle ‘aoe Borghese dn ieaepus de sets, pe Teal Sapo rsaFst terior 3 iba 3 carat Jae ducdod un ease te pin de TCanova 2 tea fe hin re NEOCLASICISMUL.ICTURA $I SCULPTURA a Legiturile cu Roma foro ern centr de peering} in epoca neoclsc, unde eritorlsareologl german Sohann Winehlnann (1717-2788), supraitender al ansientalr a cartes papal Joes un fone. Pieter compatriots sh, Rafael Mange (1726-1779, a inbrit ele a Winckemann sa reat opere Spur ale pictur regione gl stoic nea, Ee i picor parse, rvatand eu Pompe Baton ver pagina 17) Att farce au swt 9 fepatra deca cu cetatesetena, datos Prix se Rome, gremiypestigio car fees o bis de stuci la Academia Francezt cin Roma, Att Dovid ct sl logis au cayiat acest pei, cas Anne-Lous Godet de Roucy:-tison (27672824), eer 9 11788. Cretan 2 devenit. Euroscut penta steal sale {mpresionante din mitoiogia clase, dar § pent portete Stang: Se presupune cats Clase gn Antctate floeay un rum nite refloctat aces cum se poate obsera itoperect (1775). ‘srprins demitatea fost scav ean Baptiste Hrs Bele, dep Convenfia din Paris. stu din spate ere a a Gastave. Thomas Rayna refomatoranticovaist conterporn CASETA: DAVID, MOARTEA LUI SOCRATE Plone i eer a pictur Cup de ctv se af in cart tabou nats La fl Ings on (oe ase 6-67), Dai let nuns neoclsie JacquerLous David de gesture plied fo ale i Socata Tinta econ naa cnet ea abel ont seer (G708-1855)atvetun slgrin decoherence ped swe ope bet wad elie cu rmgcred cr rs pleat pe Cres evocat tot ee ea nobis ‘ ‘nator Anichtates csc. ‘ate la Sorte (1987) ne prezint2 mometul care marle Flosof grec ia uae, Condamnat penta ivattunle sl, Socate Ent de ales inte 3 renunta Convingerie sale i marta prin strive Sore dezangires ‘sciplior so als ultima variant sia mut pentru binele ‘unease Tn fei i Suet et Imprint te fon Fon, ice ‘iinssc semana Peon abet, pote inp,2 ROMANTISMUL, es: blow Tes de may (Tei mat Rom anti smul si ote oa he Un alt mod, contrastant, de a vedea lumea s-a dezvoltat alituri de neoclasicism. In locul ratiunii reci, al disci- plinei si al scopului moralizator, romantismul a celebrat sentimentele si stirile sufletesti, pasiunile puternice gi fervoarea, spiritualitatea si misterioasa lume a necu- noscutului. Cuvantul romantism a derivat din povestile medievale imaginare numite romante. Miscarea a fost adoptata cu entuziasm de scriitori, compozitori $i artigti. A luat mai multe forme, unele contradictorii in aparenta — idealizénd atat fervoarea revolutionara, cat si frumusetea senind, poeticd. in picturd, artistii au facut un pas inainte fat de precizia bine ingradita, sculpturald a neoclasicismului, favorizand tusele de penel detasate. S-a renuntat la referirile la trecutul aa lasic in favoarea temelor si evenimentelor moderne, Revolt din Americ Fanta au str pasunprofunde sau dat camer ign sentiment pater ol posibitaQi interes or ma icin. Ag srt oman su gist mule de ada in acesteeveinent Jos: Cltor deasupa mai de cat (1818) de edichexrind tama jimptzind cu gesture erie ale ceo oprimal Au ptestat de semenes, acsecatd co adios pent: nit slides rece! tomas impotva rr roll Co ms mare att sn Spi ela emart France ge Gaye (1745-182), fst ltr a cate egal i a pat poet fitablourrebghaze isto. Dar luca sle a oar ntureat Acasa ist la ela resets a de zbotlenaolzniene cae au Faest agi in pania dn 1808 pan in 1816, exprimat cu mls fr na ce grav gocante i macabre nla Gezastte debs (1810-1814). Drama Ramantil au fst nclinal spre spectalos ~evenimente cate pun la ncercare ‘nei natura etene Una dine cle ml vv al contoveratetablout ale emia fest Puta Meduze,opanz3 mens semnata de asta rancez ‘Théodore Grote (1791-1824), care lustreand o drama petrecit recent. Taalou descr supavaulter dlspeal a autagilt une fegate franceee tin 1816, pentu a cror soar au fost bamate iusto soil 3 “ncomptenfs govern Pent pina oars un everimentconterporan er sublet unl tablou al nui mare arse. Romantics au ma deecopert ram natu, iar ail care a surprins in od repeat aceasta aude a fost ‘german Caspar David Frid (17761840), Jos uta dune (1818-1819) de Grcaleimpresionezs si prin dimensun Deo litine de? met. RONANTISMUL 83 Lumea lu! Wiliam Blake wi Poet, ais, Tlstatay, visors mati, Wiliam Blake (2757-2827) 2 fst un persons une print varias romantic engez 9 fost considera un excenti de uni un get de lA neopets avon gs rile cde poe pov, gravad de mana tlle foloind@ meta de coorare 8 push la punt char de eL A relia de azereneaacuaee flan tempera, dara in uli pe parz3 hat un st foarte personal srtind 0 mai mare adnate pent aa gotic gi petru Michelangelo det pentru contempoan sl. Toate Lua sle sunt colrate de puternica sa spirtualtat, ints, aparensde vin mesagei din pari, Cede cb lames napa er rele s'cblumea materials eran dou 0 unbra gears A vat apoape tn sac sustnut de pieten patrons spesargtl vei a avut un gup ee admitator tne devott Fates mes vglor 3 maginatia au fecnat pe romantics. Asta aceasta 8 fost exprimata inn med macabu Inte 1819 $1 1624, Gye "sini int exes in afra Marga 2 Dictatcu vehement 1 fesce de eopmar,nuite Per neg’ in eae apat denon, mong ‘rajtoae Petru de orgie ebeana Hen uses (1763-1825), care a lca n ng, 8 fort paten i sustntar lu lae ya peat luca afl pie inaginatie-nturest sf teavale adesea profurdtuburateae cum at 5 Copmara (1782) Spe dosti de Bae rs sel apartnea cure adiional pred a eadeta Regal Sus: east acvaorte de Blake, ittult Cel ve ese aos folosit conta pent carte st rat Erp, 0 poe (1794). 1 represintd pe ° reaps: In Tei witoae (2783), rpetare propria oanenior wu priectnd Une c pscee mtenatic. parson dn peso Nobeth de noe CASETA: DELACROIX, LIBERTATEA CONDUCAND POPORUL powers Inte ie sacle aut pte Fun etal ese price Lbetate a cap bret gins, Fos Ube a pi probabil : jv tte Om cjoben eat fae dapl ote, satsinil a Rel Fanese |p ae mute Borel ea re Seen ca ilo trcobul cr asst cr felis putt eemolnafemneds ott Seta be nn S60 ainsera Frees in Fre ont Maran, + (oe psn 8 ad \ a fuged (1798-1863) este Und entre cet do nsemna pte romante! frances, ella nd frterl bi, Geral (are a mrt Inn acldent de crea vasta de doar 33 dean). Cu un st dinamc el re 8 dezrsseane de dams rato} nen Blin de pasa, ca sports s sama in Scene eatce din esl nord is Afi. Uitetatea conducind popor (1830) comemoreas Revoluti in lle, ere avt oe eee an la renin Paris oblgandut sabe pe nepopularlrge Carl al ale cata tre Dae dn Pars. (rect $1 Forma tah 9 compart Seti al ou. pret iti pent eine berwe Peisajul romantic a PEISADUL ROMANTIC Peisajul a capatat o noua semnificatie pentru pictorii din epoca romantica. Romanticii credeau cu tarie ca peisajul poate afecta in mod direct starea de spirit si ‘au cdutat mijloace prin care sa experimenteze 0 ‘interactiune emotionala cu natura. Peisajul putea s& fie pur si simplu senin, frumos, fermecitor sau si inspire admiratia gi sublimul, exprimand vastitatea si forta naturii. intre acestea doua se afia pitoresc peisajul care era frumos, dar avea o neregularitate curioasa gi linistitoare in compozitia elementelor sale. S-a scris si s-a discutat mult despre aceste subiecte la vremea respectiva. Tablourile cu peisaje destinate vanzarii sau expozitiilor erau create inca in atelier, dar tot mai multi artisti faceau schite in ulei in natura, Sus: tl boul lt Coot Amiel in Martefatsine (1866, ne sugereazd ca nu este vorba despre uo stud ie fun pes, despre 0 amnte dealt {eoala dela Barbizon 51 Corot Trani 1860-1860, un gp de pictor france au tcut auc m satel Babin, din plirea Fontainebleau, in apropierea Parl. Thadore Rousseau (1812-1887), Chales-Fanots Oaubgry (2817-1878) si numero lr sri au propus si realize pesae cae sd exprineo vile ramarics ‘supa naturi-femecitoare peru furse(easaneatisa sf naturals. Sau Insprt mult din Constable dur chimp torent eau subactele pice, pica in verde inci i rogeat Un atari Frances seoelt cu oa a Babicon a fost Jean-Baptiste Corot (1796-1875). In petsajel sale, 2 at 0 abordare at putin ieaiats (ver pagina 8), dar in ai 1850» ieaput st Dictre scene cu pact srprie in tumina arin a zr sau a afar (ui fn buna tradi romantics, Sus Carl eu fan (1827), fimosul tablou si footer” alll Constable, 2 provocatsenctie cin a fost expus ls Bars in 1826 {John Constable Urut dite mari pct encerpesaiet, John Constable (1775-1837), 3 luca a cept jr easel sale din Dela Vale, Suffolk Ful unit mors, funetes bine impreurnie, ca activate camenior care ocuau aca, ar faptlc tina Lae wansparedincol de pan, Cee ma ambiioase plese 90 fost aga-numitele se footers ~panze de mai dimensun, cu itnes de § coo. In cestetablour,e flo tie pte de cular, ma als se arts imita salle unin coe dens presia. de pospetine de articipare diet a privtorul suger vremea schinbatoae Cu toate Scestea, tabloure it de ma dmensiui, risate in atelier, au ceva orgarizat Slelaborat, i inp ce schitele i tablouie mil ayo mai mare vialitate i Spontanetate. Aves aproape aces! vast cu cllalt mare pletorpesagist, ele ltimpalu,.M..Tuner (vei pagina 8), care a avst mai malt succes In plan profesional Dreapta: Tblout Cre neni (1265) te Thomas Cole a fost Insprat de poemul ex cela rume a poets frac Felco Homans Infiuentele terare Nigaresromantct 2 fst feat ma press de toate, de ieratur. Nous sensibitate ff de natura ‘fost exprima in epee precum Reverie una elstor Sattar (publcta 1782) de Flsoft Hanis faneneveian JeanJacques Rousseau I Angi, > opertchee a fst colectia de poeme Balade lice (1798) a poeta acu” Wiliam Wordsworth Samuel Taylor Glerige care au tio vee in ramos ate Dist in ordeal Angle esas colectie cupendefamoasa calebare a rumusel nati Tintern Abbey. Asemeea oper au ajutt la formaea str de spit potice pictororptsagitvomantc. De exempl, i tatele Unite ale Amer, acest luca e poate cbs i opera ul Thomas Cae (1801-2848, 0 gud de frunte Sat Hodson River (ve pagina 88),PEISAIUL ROMANTIC 280 2s Imageria simbolica Pte i Cepr Dad Freeh sant ma mule dct nite ‘Spl sere; avo semfcte smboli, ear aczasta Smite reste inotdeuna clas Maven de shea, Gdeesempl, ete consdertasmboled pent. sprantle Spulberate ale Europe care ~ in 124 nc a safes fn uma rarbosilormapolconine nto re mal impure, Doimen in pac (1807), Fah a pict un dimen (rarmint megalie) presto incon de be pas Doineal a puta representa pagarsmul sau un momar, lorcet tw capac cette, cin cle ti rus din (cuca lt Hritos. Dah ee oa ce legit est ‘nt ele? Exe o sega a asc sity let S20 0 ori nine inves Suntar als ne trek Fura pestis vrs pre adesea she weere (aide tat ino de cee ce apae in able, Sus: Inenil Camere Loraor si 2 Comurlor (1895) de Turer se bazeazs pe shite ‘Acute deel cu un an rant, in top ce ava lor everinentl oseph Mallord Wiliam Turner Joseph Malord Wiliam Tuner (1775-1851 a fost. un pctr extrem de talntat. Fil ur rb, 2 ove ct este de talertat ao vast Frageds $a stud lo Scoula Academie Regale din Lona Sa fica un nue cu pesaeveaizate cu o tect exsent sti ge aritectud,tblout itorce {i pesje marin extraoraiar, stil vector mage olandes. Tuner a tort mult n Europa, Fata sie reluand el de aa atts n cee ce priveste pele sa nspat mul in na Clue ori et pagina 6): ava de 32 dan a teopt i exprinetse pte peta mor ‘ain folsind tye ample expresie cal ele fon fe etal au event ma pir Ss: Ect mult sprtualitate in alow Damen a soar ore deat Joel de uni soe ltesred trams de scns etteenerinets mu su peda de Fer, care ret 8 ace pec vase au fon aprectatel vremea vespeta dr au aut un ipa import soup ato gemai inca. reertarefasnbodsm a ies sabe “ae CASETA: FRIEDRICH, MAREA DE GHEATA Oran Caspar Dav Fed a ot atest tut dinee mar pion pt sass Stn ge peta romani feces {vet pgs 82) Sut st ‘iu pare iverat sau studi dar Conn, sugerat,sentimentl Une ote ameninttoare isterose,uneo subint prin Desenaje fantanatice sau prin eal tulbrator,simblice um ar nautagal uel cob | in area Ge oheai (1824) hata fos spr de fora tne eet i bac re, ne nics dimen uae Se ae Create bat eps in gant 9 cam ar fost dvr de ct, SUylor * Buttle ere din prn-ln, sec a fm 00 a ineeunion— acest ‘het Hpaead pe pvtor vetsREALISMUL ‘Sus: fn Calegitoarcle (1857), Mile dese indelemickan tations 2 culeger oabelor chee pe os i tnpul seers. Femelle muncese Intnigte,ducind lo Tndepniesrcna att de obositoare, Jean-Francois Millet Dante nding dezvltares rage, pial raat = schimbat ‘api at vata anil svaci a devenit ma ge, Patol frances Jen Fangs Wile (1814-1875) poverea cinta fami sac ce aan a eu 38 Surprindsderitate i greutie veg de afr nt seri de abou, nator srdulaare deat, ecestea arth ocaldhafectune pen vas trina dea ar, muanata cu tte, Meta awt leit strane cu Scoala de a Barbizon, a pctrorpetsagii (nex pagina 84), ra uma ocale ‘sin, ghsind um mod de a pune in aplicare st grandis a Poussin 3 Lorain (el parle 6647), tn sane ale etre in wee Realismul La mijlocul secolutui al XIX-lea, lumea occidentala trecea prin schimbarile radicale provocate de industrializare si dezvoltarea rapida a oraselor si a clase de mijloc. 0 noua generate de artisti au cautat mmijloace de a exprima realitatile acestei lumi tn schimbare. De ce, au gandit ei, si nu picteze lumea aga cum este de fapt? Artisti descrisesers, desigur, lumea realé si in trecut, asa cum o facusera pictori olandezi din secolul al XVII-lea (vezi paginile 62-63), dar ei o ,manipulasera” pentru a exprima simbolismul, armonia sau umorul. Realigtii din secolul al XIX-Lea au preferat o abordare mult mai directs, pictand realitatile lumii moderne obignuite - un subiect care mai inainte nu fusese considerat potrivit pentru marea arta rapes: Eki a fst fescinat de anatoml ia asitat aor de disecie sila operat tn Cina Groce (1875) (peta pe de ios open rapt Maret tabi Manet Fautstl 1860) a fast crticat folesi zone simple de tuloare spent Bsenfaaprepe totals finda Edouard Manet 1 ile secolua a XDelea, Fea devense fara cave trac tencngele In at irri fuses pus 6 0 serie de pct radial Isa foun aborare er rca anita de studlrea ‘tose arte Edouard Manet (1832-1883) 3 iva an operele echilar mae, pecun Tien, Vasque 9 Goa, ‘aplcatceea ce 3 Svat paren vei ‘moderne eosnd tue de pent Indrazete, cae das Luror sale un sen va Sl preentl Transferand stad stare referitoare Lan in at supra ‘nor sbiete moderne, ea in Le djeuner sur here (siun pe iar 1863), 3 provocatun scandal pull. deuce sprobarea finer ari ‘Thomas Eakins Realsmul france a inspat pe Thomas ‘a mart pctor american crea stadia Pars n 1866-1870. Pundnd in [racic forma sa convngere c bebe sh deste cu fdeltateceea ce vee, ‘ar sentinertatsn, ea petat porte pie de or, personae st pels, dar sisubiecte mai putin oblate, cum arf scene dept ehinug operind Enkin 2 fest bn ftom pasiont, explrind acest nu mod de negiata lume rea ns (1844-1916), unl dite ce