l

soom
u~rBJM
~DNAllE
AURELIAN TRISCU

-.

Urban Pedestrian Areas

At its beginning, the ancient settlement was covered "per pedes" in length and width
from its gates to its centre, from its market places to the very outskirts. Later, into the
same precincts and on the same ways, people and transports increased. The rhythm of life
became more agitated. The pedestrian had no more place among vehicles, he was isolated,
and even chased away by the technical means which should have remained subordinate to him.
Then, looking with nostalgia at the experience of the past centuries, he began to reshape
places in which he could rove freely through, protected against the traffic, noxiousnesses
and accidents. These zones, with specific urban aspect, favourable to meetings and changes,
to public walk and relaxation, incorporated the movement, preserved the human scale and
put in value the monuments and the well-built frontsides with traditional architecture. They
also, often, brought back the nature ii) the middle of the metropolis, by trees and plays
of water-works or offered to the pedestrian sight art works in an adequate environment.
By the examination of th_e difficulties generated by the vehicular traffic and by the pedestrians number in town - with their ways and polarizing zones - one observes that the pedestrian areas have in view not only the recovering of a stimulating environment and the revaluation of historical zones. At the same time, these areas offer certain economical and functional
advantages as they establish fluent connections, intensivly used, between points of important
interest; they guide the pedestrian traffic and liberate partly the crowded ways and the common
means of transport ; they contribute to the revival of some areas, animating the shopping
activity because of the tourists and the local people affluence. The pedestrian who goes over
such architectural spaces, without difficulty, knows and comprehends them completely. For
such qualities the public areas reserved for pedestrians, become the focus of many urban
life research workers, as architects, urban planners, technical specialists, as municipality and
citizens. One studies and one plans. Old pedestrian areas are reconsidered and developed.
Other new ones are shaped in multiple forms as: lanes, squares and steps, porches and galleries, pares alleys, quays and bridges, seats, elevated walk ways, street networks, multi-category systems, great urban ensembles.

In a such situation, the present work, "doesn't result from an emptiness" - as George
Callnescu said about one of his works - but it is based upon the analysis of some valuable
architectural' and town planning achievements from present or past times, and also upon
some historians, critics and artists researches. Some of them were especially concerned with
the town evolution and development, as Albrecht Durer, Leon Battista Alberti, Lewis Mumford and Edmund Bacon ; the others, with the architectural individuality and the laws that
rule it as Vitruviu, Viollet-le-Duc, Camillo Sitte, Le Corbusier or Yoshlnobu Ashihara. Finally,
certain research workersmilitated in favour of a new ecological balance, as Alvin Toffler,
Barry Commoner and Arnold Toynbee, or others cleared up, especially in the last ten years,
the different aspects of the pedestrian area within the urban framework, as Boris Pushkarev
and Jeffrey Zupan, Roberto Brambilla and Gianni Longo, Dieter Boeminghaus, Klaus Uhlig,
Sabine Fachard or Kenneth Brown.

So, one determines, with more clarity, the architectural value of the empty space between buildings, usually called "negative space", ignored for a long time. The pedestrian ways
are extended from this open area, inside the public buildings, being considered elements of
reference in a network of the urban structure. They facilitate the determination of social
relationships, they invite to walking, contribute to the solution of general traffic problems
and of environment and to the planning of the whole town.
The urban pedestrian area is now in a continual development everywhere and by all
sorts of forms, it appears at this moment as one of the most adequate means of the recovery
of urban framework, for all people used. In this way, based on all Romanian traditions and
on the world experience, the present study represents a professional pleading.

Espaces urbains pletcnnlers

Jadis, la cite antique se laissait parcourir per pedes d'un bout l'autre, depuis ses fortifications jusqu'a son centre, depuis son rnarche jusqu'aux maisons Jes plus elolgnees. Plus
tard, la rnerne enceinte et les rnernes rues 'G\nt ete de plus en plus inondees par suite de
l'accroissement de la population et des transports. Le rythme de vie en est devenu plus aglte.
Le passant-pieton eut du mal se faufller entre Jes vehlcules, ii se sentit isole, voire chasse
par les moyens techniques qui auraient dO lui servir.

Al ors, jetant un regard nostalgique sur l'experience des siecles ecoules, ii s'est mis .a
rearnenager des espaces qui Jui permettent de circuler
son gre
pied,
l'abri du trafk
des vehicules, des perils, des accidents. Ce furent des espaces
atrnsophere speciflquernent
urbaine, propices aux rencontres, aux echanges,
la promenade,
la detente, espaces permettant le mouvement, le deplacernent
l'echelle humaine, celle du pieton, et mettant en valeur
des monuments ou des fronts constitues d'une architecture traditionnelle, espaces ramenant
la nature au sein de la metropole, par des arbres et des jeux d'eau ou offrant aux regards
des passants des ceuvres d'art dans un cadre adequat.

a
a

En examinant Jes difflcultes causees par la circulation des vehlcules et le nombre

des
pletons, ainsi que le besoin de voles d'acces vers les zones polarisantes, on constate que l'importance des espaces pietonnlers depasse l'lnteret de la recuperation d'un milieu reconfortant
et de mise en valeur des lieux historiques. En effet, ces espaces offrent, en outre, des avantages certains, tant economiques que fonctionnels: ils assurent qne communication fluente,
lntensernent utillsee, entre des points d'interet majeur; ils dirigent la circulation des pietons
et degagent dans une large rnesure Jes arteres agglornerees et les moyens de transport en
commun; ils contribuent
la revitalisation de certaines zones par un essor de l'activlte commerciale due a l'afflux des touristes et de la population locale. II va de soi que de tels espaces
architecturaux ne peuvent que convenir
merveille au pleton qui pourra Jes parcourir sans

nul!e entrave.
C'est done p0UI- ces qualites que /es lieux publics reserves aux pietons Se
trouvent a nouveau au centre des preoccupations de nombre de chercheurs dans le domaine
de la vie urbaine, architectes et urbanistes,
specialistes de diverses disciplines techniques,
ediles et simples citoyens. Des etudes sont entreprises, des projets dresses. On reconsidere
et arnenage d'ariciens espaces pietonniers. On en cree de nouveaux de taus aspects: ruelles,
squares et escaliers, portiques et galeries, allees dans Jes pares, quais et pants, places, dalles
urbaines,
reseaux de rues, systernes d'espaces differencies, grands ensembles urbains.
I

Cet etat de choses existant, le present ouvrage ne surgit pas du neant - com me
disait de "une de ses ceuvres George Calinescu - mais s'etaie sur i'analyse de realisations
architecturales et urbanistiques de valeur des temps presents ou passes, ainsi que sur des
recherches effectuees par des historiens, des critiques et des artistes. Les uns se sont occupes
de preference de l'evolution et de l'organisatiori des vii/es, tels Albrecht Durer, Leon Battista
Alberti, Lewis Mumford et Edmond Bacon; d'autres, de la nature de /'architecture et des
lois qui la gouvernent, tels Vitruve, Viol/et-le-Due, Camillo Sitte, Le Corbusier ou Yoshinobu
Ashihara. Enfin, plusieurs chercheurs ont rnilite en faveur d'un nouvel equilibre 'ecologique,
tels Alvin Toffler, Barry Commoner ou Arnold Toynbee, ou ont dechiffre, notamment au
cours de la derniere decennie, Jes diverses caracteristiques de l'espace pietonnier dans le cadre
de la ville, tels Boris P6uschkarev et Jeffrey Zupan, Roberto Bram bi Ila et Gianni Longo, Dieter
Boeminghaus, Klaus Uhlig, Sabine Fachard ou Kenneth Brown.
On voit se preciser de la sorte, de plus en plus clairement, la valeur architecturale de
l'espace libre d'entre /es batirnents, longtemps neglige et appele couramment espace negatlf , Les chemins des pietons se prolongent au-dela de ce territoire ouvert, a l'interieur des
edifices publics, constituant des elements de reference de la ville, en un reseau engrene dans
la structure. urbaine. /Is faci I itent /es contacts sociaux, encouragent la mare he a pied, contribuent a la solution des problernes generaux de la circulation et de !'ambiance, a la systematisation de la ville tout entiere.
l.'espace pietonnier, qui prolifere a l'heure actuelle a un rythme ascendant, partout et
sous toutes Jes forrnes, prend le contour aujourd'hui de l'un des moyens Jes plus efficaces
de recuperation du cadre urbain pour le bien de taus. En ce sens, prenant appui sur d'anciennes traditions roumaines et sur l'experience mondiale, la presente etude constitue une
plaidoirie professionnelle.

FuBgangerzonen

In ihren Anfangen wurde eine stadtische Niederlassung zu Ful3 durchquert, von den
Toren zum Zentrum und vom Zentrum zum Stadtrand. Sparer wuchs die Bevolkerung und
die Anzahl der Verkehrsrnittel innerhalb der selben Mauern und derse/ben Stral3en bedeutend
an. Der Lebensrhythmus wurde immer beschleunigter. Der Fu13ganger wurde von den Fahrzeugen ve:drang~. von den technischen Mitteln, die ihm unterstellt sein rntlssten,
7

----~-

Dann, wehmGtig auf die Erfahrungen vergangener Jahrhunderte zurGckblickend, begann

er sich Raurne einzurichten, die er zu Fuf3 durchwandern konnte, geschGtzt vor dem Verkehr,
mit seinen rnogllchen Unannehmlichkeiten
und Unfallen. Das waren Raume mit einer spezifisch stadtischen Atmosphere. fGr Begegnung und Austausch, ebenso geeignet wie fGr Spaziergange und Entspannung, Raurne die Bewegung errnoglichen, den menschlichen Maf3stab bewahren, und Denkrnaler oder Werke der traditionellen
Architektur
zur Geltung bringen.
Oft bringen sie die Natur Wieder in die Mitte der Grof3stadt zuruck, durch Bau me und Wasserkunste, oder enthalten sie Kunstwerke, welche den Fuf3gangern in einem entsprechenden
Rah men angeboten werden.
Eine Untersuchung der durch Fahrzeugverkehr
und die Anzahl der Fuf3ganger verursachten Schwierigkeiten- mit Wegen und polarisierenden
Zonen -ergibt daf3 Fuf3gangerraurne nicht nur zur Schaffung einer erholenden Umgebung dienen, der geschichtliche
Orte
zur Geltung bringen. Sie bieten, glelchzeltlg, wirtschaftliche und funktionelle Vorteile, indem
sie gelauflge, stark benGtzte Verbindungen zwischen besonders wichtigen Punkten herstellen; sie leiten den Fuf3gangerverkehr und brefreien teilweise die befahrenen Yerkehrstraf3en
und die gemeinsamen Transportmittel
; sie tragen zu der Wiederbelebung
einiger Zonen
bei, indem die Touristen und die ortliche Bevolkerung anziehen und so den Handel anspornen. Diese architektonische
Raurne sind dem Fuf3ganger der sie ungestort benGtzen kann,
angenehm und verstandlich. Wegen solchen Eigenschafteri, befinden sich die fGr Fuf3ganger
reservierten offentlichen Raurne wieder im Blickpunkt vieler Erforscher des stadtischen Lebens, Architekten und Stadtplaner, Spezialisten verschiedener technischer Facher, Bauherren
und Stadtbewohner.
Es werden Studien gemacht und Projekte ausgearbeitet. Alte Fuf3gangerzonen werden wieder ausgebaut. Andere neuen erscheinen in unzahligen Formen: Gaf3chen,
Platze und Treppen, Toreingange und Bogengange, Parkalleen, Uferstraf3en und Brucken,
Markte, Dalen, Straf3ennetze,. differenzierte
Raumsysteme,
grof3e stadtische
Komplexe.
Angesichts dieser Tatsachen, ergibt sich die vorliegende Arbeit nicht aus dem Leeren"
- die George Calinescu iiber eines seiner Werke sagte - sondern sie beruht auf der Analyse
einiger wertvoller Schopfungen der zeltgenosslschen
oder frOheren Architektur oder Stadtplanung, sowie auf den Forschungen einiger Historiker, Kritiker und Kunstler. Einige von
diesen beschaftigten sich hauptsachlich mit der Entwicklung und Verwaltung der Stadte wie
z.B. Albrecht Durer, Leon Battista Alberti, Lewis Mumford und Edmund Bacon; andere mit
dem Wesen der Architektur
und den sie bestimmenden Gesetzen, wie Vitruviu, Vlollet-leDuc, Camillo Sitte, Le Corbusier oder Yoshinobu Ashihara. Andere Forscher karnpften fGr
ein neues okologisches Gleichgewicht wie z.B. Alvin Toffler, Barry Commoner oder Arnold
Toynbee, oder legten sie, besonders im letzten Jahrzent die Merkmale der stadtischen Fuf3gangerzone fest, wie z.B. Boris Puschkarev und Jeffrey Zupan, Roberto Brambilla und Gianni
Longo, Dieter Boeminghaus, Klaus Uhlig, Sabine Fachard oder Kenneth Brown.
11

Dadurch wird die architektonische

Bedeutung der freien Raurne zwischen den Gebauden - lange Zeit vernachlassigt und gelauflg ,.negativer Raum" benannt, - immer genauer
bestimmt. Die Fuf3gangerwege erstrecken sich aus dem Freien bis in die offentlichen Gebaude
und bilden zu Kennzeichen der Stadt, als ein in die stadtische Struktur eingegliedertes
Netz.
Sle erleichtern die Bildung gesellschaftlicher
Beziehungen, spornen zur Bewegung im Freien
an, und tragen zu der Losung der allgemeinen Verkehrs - und Umweltprobleme,
sowie zu
der Systematisierung
der gesamten Niederlassung, bei.
Die Fu13gange~zone, die sich heute in standig wachsendem Rhythmus Gberall und in
alien Formen verbreitet, erscheint als eines der entsprechendsten
Mittel den stadtischen Raum
dem Gebrauch der Allgemeinheit wiederzugeben. In diesem Sinne, stellt die vorliegende
Arbeit, die auf alten rurnanischen Traditionen sowie auf weltweiter
Erfahrung beruht, ein
fachliches Pladoyer dar.

 Chiar ~i drumul de zece mii de Ii incepe cu un pas

LI YU-GIN,
ln~elepciuni

In unele zile cind mi se intimpla sa umblu mult pe strazi

momente cind ma odihnesc), ...

chineze

(sint singurele
CESARE PAVESE,
Vara

... n-are rost cind facl un drum sa numeri pasll, caci drumul ca lntreg,
senzatla mersului conteaza .
CONSTANTIN

NOICA,

Povestiri despre om

Numai ce este caracteristic trebuie ales din multlmea de ~tiri care, mai ales
pentru epoca mai noua, e coplesltoare .
NICOLAE IORGA,

Materiale \ pentru

o istoriologie

urnana

-----I

-,..._

..,

,,a citade do futuro pode ser melhor, mals humana,

en tregue ao homen e niio a maehlna"
Oscar Niemayer, Mo'dulo, Rio de Janeiro, iulie 1980
(un eras al viitorul poate sa fie mai bun, daca este
uman, in intregime al oamenilor ~i nu al maslntler)

11

CUP8-INS

Pledoarie

pentru

un spatiu urban al pietonilor

13

1. CADRUL URBAN CONTEMPORAN

15
Orasul - functlunl ~i forme
15
lnvazia vehiculelor
18
Pietonul in ora~ ....................
: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Mi~carea - componenta esentlala a arhitecturii
25
Seara - masura a spatlulul arhitectural
30
'

2. DOMENIUL PIETONILOR
Trasaturi proprli ......................................................
Unitate ~i diversitate - Fragrnentarl ~i continuitate
Modelele trecutului
.....................................................

32
32
35
38

3. EXPERIMENTE ~I SOLUTll ACTUALE

t> 46
Reconsiderarea vechilor spatii pietonale
65
Atrium ~i galerii - pietoni in cladlrl publice
87
Segregarea clrculatlllor in ansamblurile de loculnte
102
Noi proiecte ~i reallzar] - straz] ~i plete, dale urbane, mari ansambluri pietonale
111
Chelurl ~i. poduri, ale! in parcuri, drumuri pentru clcllsti, vehicule in zone pietonale .. 139
4. ORGANIZAREA

SPATIULUI PIETONAL

Genius loci ...............................................................

Fronturi ~i programe adiacente
Echipare ~i amenajare arnblentala - integrarea artelor
5. ORIENTARI ~I TENDINTE

Tri

loc de postfata
Note
Biblio grafie

145
150
152
159
186
201
203
217

12

PLEDOARIE PENTRU UN SPATIU lJRBAN AL PIETONILOR

(
..

[_..
II

,,in tipologia tesutur ilor urbane, exrsta o continuitate de spatii, de volume ... Orasul poate fl pe
deplin inteles numai prin aceasta sulta de spatii".
Alvaro Siza, interviu in /'Architecture
d'Aujourd'hui,
octombrie 1980

13

La tnceputurlle sale, asezarea urbana era strabatuta per pedes, in iung sl-n lat, de [a
portl spre centru, din plete catre margini. Mai tlrzlu, intre aceleasi ziduri ~i pe aceleasl strazl,
populatta ~i transporturile s-au aglomerat. Ritmul de viata a devenit mai agitat. Trecatorul
n-a mai avut loc de vehicule, a fost izolat, ba chlar alungat de mijloace tehnice care ar f
trebuit sa-i ramina subordonate.
Atunci, privind cu nostalgie experienta secolelor trecute, a inceput sa reamenajeze locuri
pe care sale poata strabate in voie, la adapost de traficul vehlculelor,
de noxe ~i de accidente.
Locuri cu atrnosfera specific urbana, propice pentru intilniri ~i schlrnburt,
pentru prornenada
~i destindere, care Incorporeaza
rnlscarea, pastreaza scara urnana ~i pun in valoare monumente
sau fronturi constituite ale unei arhitecturi tradltlonale. ~i readuc adeseori natura in mijlocul
metropolei,
prin arbori ~i jocuri de ape, sau cuprind opere de arta pe care le ofera privirii
trecatorilor intr-un cadru potrlvlt.
Cercetind dlficultatlle generate de clrculatla vehlculelor ~i ponderea pietonilor in eras cu drumuri ~i cu zone polarizatoare
- se constata ca spattlle pietonale nu privesc numai recuperarea unui mediu reconfortant ~i valorificarea unor locuri istorice. Ele ofera, totodata, certe
avanta]e econornlce ~i functlonale, deoarece stabilesc legatur) fluente, intens folosite, intre
puncte de interes major; dtrljeaza clrculatla pedestra ~i degajeaza in parte arterele aglomerate
~i mijloacele de transport in comun ; contribuie la revitalizarea unor zone, inviorind actlvltatea
cornerclala prin afluenta turlstilor ~i a populattel locale. Asemenea spatil arhitecturale pot f
cunoscute ~i intelese pe deplin de catre pietonul care le parcurge nestingherit. Pentru astfel
de calltatl, locurile publice rezervate pietonilor se afla din nou in centrul pr eocuparllor multor
cercetatori ai vietii urbane, arhiteccl ~i urbanistl.. specialist! din diverse discipline tehnice,
edlll ~i cetatenl ai urbei. Se intreprind studii ~i se intocmesc proiecte. Vechi spatll pietonale
sint reconsiderate ~i amenajate. Altele noi se alcatuiesc in nenurnarate
forme: ullte, scuaruri
~i scarf, porticuri ~i galerii, alei in parcuri, cheluri ~i poduri, plete, dale urbane, retele de
strazi~ sisteme de spatll dlferentiale,
marl ansambluri
urbane.
lntr-o asemenea stare de fapte, lucrarea de fata nu iese din goluri - dupa cum
spunea despre una dintre operele sale George Calinescu - ci se sprtjina pe analiza unor valoroase realizarl arhitecturale ~i urbanistice contemporane ori din vremuri trecute, ca ~i pe
cercetarl ale unor istorici, critici ~i oameni de arta, Unii s-au preocupat cu precadere de evolutia
~i de organizarea oraselor, ca Albrecht Dilrer, Leon-Battista Alberti, Lewis Mumford ~i Edmund
Bacon; altl], de fiinta arhitecturii ~i de legile care o guverneaza, ca Vitruviu, Vlollet-le-Duc,
Camillo Sitte, Le Corbusier sau Yoshlnobu Ashihara. Anurnltl cercetatorl, in sfirslt, au militat
pentru un nou echlllbru ecologic, ca Alvin Toffler, Barry Commoner
sau Arnold Toynbee,
sau au desclfrat, mai ales in ultimul deceniu, dlferttele trasatur! ale spatlulul pietonal din cadrul
orasulul, ca Boris Pushkarev ~i Jeffrey Zupan, Roberto Brambilla ~i Gianni Longo, Dieter Boeminghaus, Klaus Uhlig, Sabine Fachard sau Kenneth Brown.
Se preclzeaza astfel, cu tot mai rnulta claritate, valoarea arhltecturala a locului liber dlntre
cladlri, neglijat vreme lndelungata
~i denumit in mod cu rent spatlu negativ . Drumurile
pietonilor se prelungesc din acest teritoriu descoperit, inauntrul edlficlllor publice, constituind
elemente de referlnta ale orasului, intr-o tesatura angrenata in structura urbana, Ele inlesnesc
stabilirea unor contacte sociale, imbie la practlcarea mersului pe [os, partlclpa la rezolvarea
problemelor generale de circulatle ~i de ambient, la sistematizarea
intregii asezari.
Spatiul orasenesc pietonal, care prollfereaza acum in ritm crescind, pretutindeni ~i sub
toate formele, se contureaza astazi ca unul dintre mijloacele lele mai nimerite pentru recuperarea cadrului urban in folosul tuturor.

,;Cine
cunoaste orasul acesta le cunoasto
dici toate searnana pe de-a-ntregul, in

care natura locului o permite".

Thomas More, Utopia {aparuta
la Louvain)

pe toate,

rnasura in

in 1516 in larlna.

Un arhetip de locuire: cetatea rotunda

Asezare astriana, reprezentare din palatul lui Sennacherib - Ninive, sec. VIII-VII
1.e.n.
lerusalim, plan de origine lslandeza, sec. XIII

14

1. CADRUL URBAN

Podul Carol pe Vltava,

pletonala in ansamblul
dra ,

15

sec. XIV,
rezidentlal

Praga. Platforma
Barbicane - Lon-

CONTEMPORAN

ORA!?UL- FUNCTIUNI !?I FORME. Este 'in firea omului sa se inconjoare cu

o lurne a sa. Sa-~i construlasca un adapost ~i sa intemeieze o asezare. Sa rnodeleze natura ~i
sa arnenajeze cadrul construit de generatllle anterloare, Sa stabllecsca dellmlrarl, puncte de
reper, structuri, simboluri.
Pentru ca ,,un mediu distinct, bine conturat, ofera slguranta, creeaza un simtamlnt
de securitate". 1

,,Nu potl trai mult timp in rnijlocul unei intinderi aparent nelimitate, necunoscute,
arnenintatoare, in arneteala provocata de dezorientare. Experlenta spatlulul orlentat in jurul
unui centru explica lrnportanta fragmentarllor ~i a repartlzar!l pilduitoare a teritorlllor, a
aglornerarllor umane ~i a loculntelor precum ~i simbolismul lor cosmologic". 2
Oamenii s-au adunat deci in acele incinte rotunde ale antlchltatil, ale carer urme se
mai gasesc in Slria, lrak ~i Iran 3 sau in nordul Africii 4; s-au adapostlt in cetatl determinate
la inceput de llrnlte sacre, lar mai tirziu de zidurile de aparare, Au cuprins lnauntru altarul,
flntina, teatrul, plata, citadela ~i ulltele sau cartierele speclallzate pe meserll. 5
Dar, lnrnultlndu-se ~i dlferentltndu-s! continuu indeletnicirile ~i instltutille, populatla
nu -a rnal lncaput intre vechile ziduri. S-a revarsat in afara lor, edificind noi ~i noi Intarlturl
pe care le-a depa~lt succesiv. Revolutla industrlala din secolele XVIII-XIX a grablt dezvoltarea
aglorneratlei urbane ~i l-a accentuat caracterul de lac de schimburi materiale ~i lntelectuale. 6,
Orasul de astazl, cu functlunlle sale, cu tesatura sa urbana ~i cu imaginile pe care le ofera
reprezlnta mai mult decit un adapost colectiv .. ,,Ora~ul este un instrument de lucru ... un
organism de protectle ~i de munca, o creatle, o imagine patrunzatoare care actloneaza asupra
spiritului nostru". 7
.

Prin densltatea locultorrlor ~i a constructillor, prin gradul sporit de echipare edllitara

~i scclal-culturala ~i - in egala masura - prin atmosfera sa urbana lnvaluttoare, el atrage
~i fixeaza populatla. Fizionomia sa este precizata de numeroase functiunl la desfasurarea carora
contribuie din plin -cetatenll.

. Prin anii '40, Le Corbusier arata ca slnt patru functiuni urbane esentiale: locuirea, productia, cuitivarea corpului ~; a spiritului ~i citculatia 8
In conceptla de astazl, locuirea in mediul urban include atit loculnta farnlllala cit ~i
intreaga retea de dotarl. Loculnta in sine are un caracter totodata individual ~i social, de
desfasurare a vletll intime dar ~i de stlrnulare a vletll colective . Ea impllca protectle ~i odihna,
oferind conditll de igiena, alirnentatle, cultura ~i recreatle. 9 lncarcatura sa sirnbollca, rolul
informativ ~i formativ se datoreaza in buna parte pastrar)! relatlllor cu elernentele naturals
fundamentale, intr-o organizare care poate raspunde legilor biologice ~i condltlllor cerute de
activitatea curenta, La rindul lor, unele atribute ale locuirii specifice cornunitatil se rasfring
dlnauntrul loculntel in cuprinsul orasulul. Salonul de rnuzica ~i eel de dans, galerta de arta,
biblioteca, piscina ~i sala de spectacol se transfers in afara casei particulare, i~i gasesc adapost
in edificii proprii sau patrund direct in zone publice. Ele se traduc spatial in scoll ~i muzee,
case de cultura, cladlrl cu program evolutiv, arnenajari in piete ~i parcuri, care compun un
sistem de servlcll comune, straduindu-se sa acopere nevoi social-culturale ale populatlei.

0 functlune vitala a asezar!l ornenesti este productia, Ea atrage forte de munca ~i pretinde
un loc adecvat: birou, atelier, uzlna, Procedee de fabrlcat!e - cu materiile lor prime sau cu
deseurl recuperabile, surse comune de energie ~i cai de transport ca ~i poslbilitati de econornlslre a terenului ocupat de numeroase platforme ~i depozite, deterrnina in multe cazur:
gruparea unor unitati in zone industriale, distincte de zonele de loculnte. Pentru o exploatare eficlenta se organlzeaza cu chlbzuinta procesul tehnologic ~i sparllle necesare, dar se
urrnareste totodata sa fie aparate de poluare locul de rnunca, zona inconjuratoare, intregul eras.

Pi<.ta

alirnentar a din

Suhl-Turingia

Circulatfa=- o functiune asupra carela se indreapta in mod deosebit at entla studiului

de fata - corespunde mi~carii continue a oamenilor ~i a rnarfurllor, in acest organism viu
care este orasul. Cornparata adeseori cu ctrculatla sangulna, ea asigura schimburi ritmice,
aprovizionare ~i allmentare, deplasari necontenite. ~i pretinde securitatea drumurilor publice,
scurtarea unor calatorll, amenajarea corespunzaroare a cadrului arhitectural.
Nenurnarate lrnpllcatll acute pe care clrculatla le are asupra populatlel ~i a vietll socialeconomice urbane, asupra irnaglnll orasulul ~i a evolutlel sale, sugereaza ca acest proces important nu a fost in suficienta masura anallzat, inteles ~i stapinlt in toata complexitatea. Dovada
sint cornpllcatlile pe care le declanseaza circulatia mereu crescinda in metropola corrternporana, dtflcultatlle de adaptare a traficului de azi la trarna stradala ~i la fondul construit existent
care i se opun, relatlile nerezolvate intre vechicule ~i oameni.

16

Este necesar deci sa fie cercetata

le deterrnina in vlata orssulul.

mai indeaproape

clrculatia

~i conseclntele

pe care

Dar functlunlle urbane nu slnt independente. Adeseori contradictorii, ele se suprapun,

se lntrepatrund, se condltloneaza reclproc.
Daca principiile urbanistice ale Cartel de la Atena 10 segregau in mod exagerat aceste
functiuni, distribuindu-le in zone oarecum autonome care puteau conduce la destrarnarea
unitatii ~i la lzolarea fortata a unor grupuri de oameni, astazl se urrnareste realizarea unor
relatii mai strlnse lntre componentele urbei. Zonele verzi patrund in eras: unele industrii
salubre i~i gasesc loc in zone de locuit, redudnd deplasarlle muncitorilor ~i contribuind la
animarea ansamblurilor rezldentlale ; dotarl social-culturale slnt dispuse in noile cartlere
pentru a inlesni accesul ~i a degreva vechiul centru istoric.
Orasul, aceasta aglomerare cornpllcata in nelncetata schlrnbare, reprezlnta totus! un
intreg coerent. Formele pe care le lrnbraca functlunlle sale slnt exprimate prin textura urbana,
constltulta din constructil dar ~i din spatli exterioare, deschlse, Modul in care se inlantufe
cladlrlle ~i spatllle organizate pentru a raspunde acestor functlunl deterrnlna structuri. lar
structura urbana -ansamblul relatltlor intre partile organismului spatial concretda identltate orasului,

Renovare
Londra.

urbana

in

zona

Westminster-Victoria,

In corelare cu natura, care ofera nenurnarate varietatl de scructurt in alcatuirea materlel,

omul organizeaza constlent spatlul ~i ii prolecteaza in tlmp, prin coordonarea actlunllor sale
cu cerlntele social-ecoriomice, istorice, politice, spirituale, specific umane.
Inca din antlchitatea greaca, fllozofll s-au intrebat daca esenta ~etatii consta in oameni
sau in edlflcille sale. Cei doi termeni ai relatlel slnt inseparabil\: orasul este o colectivitate
umaria ~i cadrul de viata pe care aceasta sl-l alcatuleste in cautarea unui echlllbru, atlt de necesar. Dar in ultima vreme, echilibrul tlnde sa fie str lcat.

~------

INVAZIA VEHICULELOR.
Primele automobile de serie ies in America din uzlne!e lui Henri Ford in 1912 iar in Europa sint produse de casa Cltrcen in 1920. Astazi
clrcula in lume, in afara de vehiculele utilitare, peste 250 milioane autoturisme, sjungtndu-se
la un raport de 1 auto la 2 locultorl in S.U.A. ~i de 1 auto la 3-5 locuitori in Republica Fede- '
rala Germania, Franta ~i Marea Britanie 11.

......

~ c..

~.....,~-~

Parcaj

"'

.
lfiliio

...

:~~"'..,_Qp

---~.....__....

-1--;:;.~
..... _~"'?>..

'

~
"""

in Chamonix - Franta.

Mr. Ford automobilistul - scria cronicarul in 1900

- ... fu de parer e sa-~i consacre tot timpul pentru
un motor cu benzlna ... si conducerii cabrioletei
lui mecanice, stind dezin~olt la volan, imbracat
intr-un veston strins, cu un guler inalt ~i pe cap cu
palarie tare, in sus si-n jos pe strazlle drepte ~i
prost pavate ale orasului Detroit, speriind cu exploziile zgomotoase ale motorului caii uriasi de la
fabricile de bere ~i caii slabi care mergeau la trap
~i caii cu crupa lucloasa care mergeau in buiestru ...
. . . dar in 1922 Henry Ford vindu un milion trei sure
~i treizeci ~i doua de mii doua sute nouji cutii de
conserve; era eel mai bogat om din fume ... Marea
proprietate a industriei de automobile se declansase".
John Dos Passos, S.U.A. Marile Afaceri
ELU, Bucuresti 1963, traducere de Radu Lupan

'.> __
i:J

.,lj,

j.J(.

Autostrazi in Los-Angeles, trefla in R. F. Germania,

[onctlune in Pasila - Finlanda

18

Drumuri suprapuse in aglorneratla

cisco Oakland. S.U.A.

urbana

San Fran-

,,La Roma de pllda, dupa cum ne spune Cornelius

Tacitus, s-au inregistrat
temperaturi
mai ridicate
~i chlar o clima mai putln sanatoasa, dupa ce Nero,
pentru
a lnfrurnuseta
orasul,
a Hirgit
strazile ",
Palladio, Patru cart! de arhlt ectura,
Capitolul
Despre drumur!

,,Uritenia
urbana imi tr ezeste ~i mie sentimentalismul. Un sentimentalism
in spiritul
modern
al
rascumparar li banalitatli , murdartei
~i mizeriei prin
arta ~i poezie, prin puterile superioare ale spiritului"
Saul Bellow, Darul lui Humboldt.

19

~---

Victoria tehnidi de ieri duce la o sttuatle catastrofala in multe metropole ale lu_mii
contemporane. Apar grave dificulta~i urbanistice cu privlre la dlrljarea clrculatlel, la congestionarea ~i blocarea sa. Huenta este lntrerupta de intersecpl. Viteza de traflc scade sub
Ii mite credibile. Fluviile carosabile cresc ~i se suprapun, 'acaparlnd terenuri libere, trotuare,
spatil verzi. In mijlocul asezar}l urbane se rldica blfurcatll ~i trefle denivelate, caracterlstice pina mai ieri doar traficului din afara centr'elor .populate. Suprafata strazllor ocupa
pina la 25-30% din aria totala a unor mad erase, in care vehlculele pretlnd pentru fiecare
locuitor 50-114 metri pafrati de. asfalt 12
Poluarea mediului ~i rnultlrnea accidentelor atrag atentla opiniei publice, a speciali~tilor ~i a autorltatllor care incep sa lntervlna, far~ sa obtlna ins~ rezultate convlngatoare.
In ,,Cercul care se inchide", Barry Commoner, profesor la Llnlversitatea din Harward
S.U.A ~i director al Centrului pentru biologia sistemelor naturale, scria in 1972: ,,Cit timp
dureaza fabricarea automobilului,
tehnica ne ofera succese admirabile. Dar de indata ce
automobilul iese pe poarta ~i patrunde in mediu, el se dovedeste a f un agent care face
aerul patogen, lncarca corpul omenesc cu cantltatl cvasitoxice de rnonoxld de carbon ~i plumb,
arunca partlcule cancerigene de azbest in plarnlnll nostrl ~i ucide sau schilodeste multe
mii de persoane anual. Valoarea umana a automobi'lului este creata de tehnica ~i dirnlnuata
de esecullul ambientalP,
lar Rene Berger, expert consultant UNESCO, constata in ,,Mutatia semnelor" di automobilul, simbol al progresului fa inceputul secolului nostru, este pe calesa ne asfixieze. ,,Accidentul nu mai este accidental", spune el, consemnind di i se datoreaza acestui idol ~ase mllioane de raniti ~i un IT!ilion ~i jurnatate de rnortl in 1969. 14

![

in Expozitia Republlc!i Federale Germania cu tema ,,Omul-Mediul=Arhitectura", organizata la Bucurescl in 1971, se arata ca, doar in aceasta tara, motoarele automobi lelor degaja
anual in aer opt milioane kilograme de plumb ~i ca pe strazlle oraselor mor in accidente
auto, in fiecare or?., doua persoane dintre care una este pie on. Zgomotul produs de vehicule constituie la rindul sau un perlcol mortal cu actlune lenta, dupa cum constata o ancheta
a ifistltutului Max Plank 15.

Vehicule pe trotuar, pietoni pe carosabil. Calea

Dor obant i - Bucur estt
. I

Traficul automobilistic provoaca ~i alte neajunsuri. Arhitectul ~i urbanistul american

Victor Gruen sesizeaza ca libertatea de mlscare pe care o ofera individului automobilul este
dlmlnuata, .in mod paradoxal, de marele nurnar de vehicule. Milioane de conducatorl auto
vad ca puternlclle lor maslnl, capabile de vlteze curente de 140 km/ora nu pot sa atinga declt
5 kmf.ora in anurnlte locurl ~i ore. ,,Mobilitatea indlvlduala devine imobilitate colectlva",
La-Los Angeles, care se lntinde p~ 50 km, locuitorii sufera nu numai de srnogul otravitor dar ~i de o slnguratate de care slnt ei in~i~i raspunzatorl. Multimea automobile!or a
contribuit in aceasta metropola la crearea unel situatll caracterlstice: locuri lndepartate de
rnunca ~Ldotari izolate, absents trarnvaielor ~i o slabji ,organ!zare a retelei de autobuze, lipsa
trotuarelor, o degajare gr.eoaie a parcurilor auto dupa un spectacol. Toate acestea constituie
clrcumstante grave pe plari social ~?.

20

-in- m-ajoritatea oraselor vechi cu o trarna stradala bine deflnlta, str-azile- din zona- centrals
sau din cartierele tradltlonale devin nelncapatoare. Traflcul greu nu le ocoleste intotdeauna.
Mijloace de transport in' comun se strecoara pe trasee intortocheate. Trecerea ~i parcarea
vehiculelor acapareaza terenul, ascund in parte fatadc!e cladlrtlor, lasa prea putln loc trecatorilor ~i inlatura alte actlvltatl speclflce nucleului orasenesc,
C(:! fac in aceste conditll, pietonii - staplnll orasulul?

-4";,.;,_-'-~Con fl i cte pietoni-auto.

Strazi in vechiul Bucur esti : Lipscani, Eugen Carada,
Academiei.

Cornpozltie cu letraset de graficianul

Leon' Ferrari.

21

argentinian

'I

1 ~ ..J

_.

PIETONUL iN ORA~. Daca cin~va care anallzeaza fenomenul urban sl-ar propune
sa nu ia in considerare calitattle urnane. ale citadinilor, ~i nici trebulntele ~i dorlntele lor
fire~ti---' desi asa cevanu ar fide crezut, se mai intlmpla uneori, mai ales inceplnd din secolul al XYlll-lea-,incoace - acela ar f nevolt sa constate, eel putln, di populatla oraselor reprezinta o masa deloc neglijabila. 0 rnasa in mlscare de peste 3 milioane de locuitori in Bucurestl, 5 milioane in Cairo, 8 milioane in Moscova, sau 14 milioane in Ciudad de Mexico.
Aceasta populatle se. deplaseaza in, .general cu mljloace de transport in comun sau cu
autoturisme proprll. 0 buna parte insa clrcula pe jos. Mai ales daca are de parcurs dlstante

$i~ de pazltor! in complexul de palate din Persepolis,

Iran, sec. YI l.e.n,

Trecere denlvelata, cu acces la metrou in Paris sl

trecere la nivel in Londra.

scurte .

. Desl prefera astaz: sa ulte neajunsurlle sedentarismului ~i foloseste transportul

rneca-

22

nlzat pentru a ci~tiga tirnp ~i un anumit fel de comoditate, omul, la inceput, a mers pe jos.
Rar, in condltll speclale, a mers pe cal, dadi era capetenie de ostl, ori pe magar sau in caruta
daca era batrin sau bolnav, Strazlie ~i pletele er au crolte ca atare.
f n mod normal, omul merge ~i astazi pe jos cu o vlteza de 4-5 km/h 11. Dupa cum se
arata in graficul prezentat Intr-o expozltle a nollor mijl6ace de transport din Franta. toti
pietonii parcurg cu placere primii 100-150 m iar [umatate dintre ei distanta de 400 m. Un
sfert sint satlsfacuti sa rnearga pe jos 1 km ~i unii, in sflrslt, strabat fara dlflcultatt 4_:_7 km 18.
Vor sa beneficieze, deslgur, de aer ~i de soare, ,,sa vada lumea", sa lntllneasca prieteni, sa
i~tre in pravalii, expozlttt sau sali de spectacol, sa prlveasca rnonumente, cladir! ~i arbori.
,,In spatlul urban
spline Roland Barthes - ei regasesc semne ale unul limbaj: drumuri,
lncruclsarl, locuri imprejmuite, cartiere, puncte de referinta. Grupuri de unitati care pot
deveni cu u~urinta categorii sernantlce" 19
Spatiul uman in general - ~i nu numai spatlul 'urban - a fost intotdeauna sernnlficant,
El poarta un sens, lntr-o forms constltulta ~i cu o structura deterrninata- Aceasta conceptle, a
orasulul ca o scr lltura, ca o lnsertle a omului in spatlu, a dominat antichitatea greaca:Stapinir~a
orasului de catre om se ogllndeste in alcatulrea spatlllor publice. Acropola Atenei din secolul
al V-lea I.e.n. incununeaza cu energica sa rnaretle silueta cetatii - ,,acest nume scris pe zare"
cum deflneste G. M. Cantacuzino profilul orasulul, Pe platoul sacru ceremonllle se desfasoara
intr-un cadru determinat ,,prin procedee subtile de compozltte". Se urmare~~e ,,perceperea
c-

lnsule ~i traversari pentru populatia orasului,

- ......
-

..

23

~-~-~-

--

I
I_

favorablla
componentelor pe rnasura parcurgerii
unui traseu, acela al caller procesiunilor.
Se simte aici refuzul strnetrlel
~i al geometriei rigide, in favoarea unui caracter organic, a unei
r elatl i inti me cu elementele naturale" 20
Cr est e apoi irnportanta agorei - acest loc pentru comer] ~i festlvltati, pentru intruniri
publice ~i intilniri particulare - care devine element esential al cetatl]. Rolul social al unor
spatil libere din urbe i~i pastr eaza semnlficatllle. Dupa agora, au urmat in tarile latine piazza,
campo, piaza 21,-Asemenea
locuri privilegiate sint in evul mediu scena unor turnlre care polar)zeaza interesul populattel. Ele se arnpllfica in epoca baroca, pentru a cuprinde rnultirnea care
particlpa la defllart ~i exerctttl sau la schimbarea
garzii.

Oblsnuit sa foloseasca strada pentru sine, locultorul orasului din secolul al XVIII-lea
asista la generalizarea folosirii trasurilor de catre arlstocrati, negustori ~i lndustrlasl. Alaturi
de bulevarde largi se lnslruie strazi inguste, lungi ~i monotone. Trama strazllor gr~tar contrlbuie adeseori la depersonalizare.
0 data cu cresterea orasulul, se rnaresc distantele de la periferie la centru, de la loculnta
la locul de rnunca. i~i face loc in tot mai mare rnasura conceptla ,utilitara a unei dlstrtbut!l
urbane bazate pe functlunl ~i foloslnte 22. lnteresulurbanistulul ~i al edililor se concentreaza
pe randament ~i pe clrculatia vehlculara, neglijind pietonul. Sub avalansa vehlculelor, acesta
este pus sa ocoleasca, sa se retraga, sa traverseze in subterar!--S~
dlspara. indepartat de. pe
st rad a, din piata ~i ch lar din or~~ pietonul se refugi~za
cartiere-dormitor
ori cat re
zone periurbane
rnal llnlstlte 23. In lipsa unor spatil urbane atractlve, se inchide in propria
loculnta, unde - dupa cum spune Erwin Muhlenstein
- i~i petrece 70% din totalul timpului
llber, consumind in rnedie trei ore pe zi in fata televlzorulut, ~i chiar mai mult; in week-end
~i in vacante 24.
.
Oraseanul este llpsit/asadar de cornponente insemnate alfi! unu,i cllrnat care influenteaza
calitatea vletll. Componente care ar tr ebul sa-i fie furnizate~atit
din mediul natural cit ~i
dinauntrul cadrului creat de-a lungul istoriei de cornunltatea- __}Imana.

Daca omul pentru care este facut orasul a. ajuns - in'situa:~ia sa de pieton - un element
oarecare al conglomerattei urbane, se lrnpune sa fie depuse eforturi pentru recuperarea spatiului urban in folosul sau. in cercetarea mijloacelor
care. pot conduce la _implinirea
acestul
tel atrag atentla o serie de factori prlntre" carese sltueaza, in primul rind, zonele pietonale
din cadrul orasulul, cu nenurnaratele lor calltat! arhitecturale, cu o anurnlta scara urnana ~i
cu. un dinamism reconfortant.

:,catx~.

I
I

II
Cf!nrrul ora~ului

IV

Ill
suburbane

Dlstan~e urbane

inter ai-~

:.

0:7 -1--z

10

20

40

70 100

200 .

400

100 rnoo

pe bulevardul

Balcescu - Bucur esti.

VI

il

0.4

Gradene

intr:rcontinen~le

intema1ianale

-~

0.1 - .D.2

intre doua stopuri, Fifth Avenue, in fata librariei

orasulul New York, este domlnata de pietoni.

1000

~oon

~
~
:c

1nno 10

km

Distante de parcurs .~i mijloace adecvate, dupa un

grafic din expozitia ltlneranta .,Noi mijloace de transport in comun in .Franta".

24

,.Strada
amlaza,

'J

nernlscata,
peste care se facea incet incet
trecea
slngura pe dinaintea lui ... "
Cesare Paveste , Noapte de si'irbi'itoare

Strada care coboara spre mare.

Structure and elements of the phisica/ environment. in
Naxos - Grecia, A. Polychroniadis, C. Chadjimichalis.

,. ....... .

...

. . ....
,

..

25

---

--~

MISCAREACOMPONENTA
ESENTIALA A ARHITECTURll.
Obiectul de
arhitectu~a ~i cadrul urban constrult se infati~ea~a cu puternice atrlbute statice, materiale.
Cladirea, cu o greutate respectablla, este bine asezata pe sol, are o structura care-l garanteaza stabllltatea ~i un echilibru determinat. ~i totusl, la o privire mai atenta se constata ca
arhitectura nu poate f desprlnsa de mlscare.
Cor elata cu spatiul ~i cu timpul, mlscarea este lrnpllcata in arhltectura in foarte dlferite moduri.

Mai intli se poate vorbi - ~i s-a vorbit de-a lungul vremurilor - despre miscarea
Incorporata obiectului de arhltectura. Lasind deoparte definirile cu privire la formele
de organlzare a materiei carora le corespund anumite forme de mlscare, sau, de asernenea,
faptul ca mlscarea este un mod fundamental de exlstenta a materlel 25, se constata ca fllozof
~i esteticieni s-au aplecat cu interes asupra trasaturilor proprii ale arhitecturii seslzind adeseori caracterul dinamic, de relatie cu timpul, al acestel arte.
Considerata din exterior de cafre Hegel sau din interior de catre Fechner, constructla
arhitecturala cuprinde ritmuri, se d esfasoara in dlrectii definite, ori enteaza privirea, se avlnta,
Vischer ~i apoi Lipps arata ca llnlile ~i formele au un sens, coboara sau urea, pentru ca omul
le imprumuta viata. Asernenea expllcati i fiziologice pentru fenomene arhitecturale se regasesc
la multi altl ginditori 26 Goller constata ca flecar e monument ne ofera o multitudine de reprezentari, ceea ce lrnplica pentru vedere ldeea de succesiune. Un dreptunghi este,, in picioare"
sau ,,culcat", dupa cum ti urmarirn cu ochii o data de [os in sus, alta data de la dreapta la stinga.
Wolflin accentueaza teza simpatiei corporale, observind ca ,,figur'ile spatlale ni se par insufletlte sub efectul unor forte. : . deoarece noi dam liniilor lor o .rnlscare vie ... tralrn aceste
mi~cari prin slrntur lle noastre" 27 lntr-o lucrare rnal noua, el vorbeste de asemenea despre
,,imaginea unei suprafete in rnlscare", la palatul arhiepiscopal din Mi.inchen, sau despre ,,ritmul fere trelor" de la palatul Senatorllor din Roma, ,,care poate transmite impresia unei
mi~cari de mase, deoseblt de puternlce" 28
Chiar ~i intr-un studiu al lui Schopenhauer - in care Borissavlievitch vede o teorie
statlca 29 - se subintelege acceptarea mi~carii in arhltectura. Schopenhauer considera ca
arhltectura este reprezentata prin greutate ~i rigiditate care se opun una altela. $i o spune
astfel: ,,Am recunoscut in cazul arhitecturii antice, ca o trasatura proprie, desfasurarea disputei intre forta de rezlstenta ~i presiune" 30 Dar aceasta Iupta nu reprezlnta ea insa~i o
mlscare ? Jar mai departe: ,,In timp 'ce in arhitectura antlca dlrectla presiunli, Indreptata de
sus in [os , e la fel de evidenta, echilibrindu-se cu Iorta care actioneaza de [os insus , in cazul
arhltecturi i gotice forta este net predominanta... Aici in gotic, spune el in sflrsft , .. . linia
vertlcala ... este contlnuata ... prin pllastri nernasurat de lnaltl, prin turnuri, turnulete ~i
dantelarll, care, inaltindu-se lejera spre cer, ne reprezlnta plastic actlunea biruitoare a fortel
de rezlstenta" .
. , 0 lnteresanra forrnulare apare in conceptla esteticianului Schmarsow, dupa care opera
arhitecturala comporta trei factori: _spatiul tactil; spatiul vizual; eel de al treilea fiind spatiul
mersu/ui lnainte (Gehraum), care atrage ~i indruma 31

Mi~carea incorporata in arhitectura este sesizata ~i de istoricul ~i criticul de arta Bruno

Zevi. ,,Spatiul bizantin - spune acesta - se dilata continuu; gasim in el un element dinamic ...
suprafata zidurilor cedeaza, se indeparteaza de centru prin forme concave impinse tot mai
in afara". $i referindu-se la baroc el arata ca ,,in monumente caSan Carlino alle Quattro
Fontane, Sant Iva alla Sapienza ~i Die vierzehn Helligen, triumfa caracterul Cle mi~care ~i intrepatrundere caracteristica barocului, nu numai in domeniul plasticii ci ~i in realitatea spatiala"32
Dinamismul strazii dintr-un eras este subliniat de arhitectul Robert Venturi care
constata ca, in mod contradictoriu, de~i statica din punct de vedere spatial, strada este
,,orientata" prin calitatea sa de cale de circulatie 33
.
in nenumarate edificii ~i ansamblu~i poate fi analizata calitatea de mi~care pe care acestea
o incorporeaza. Mi~carea ondulatorie din cladirile perioadei Art nouveau, cre~terea biologica ~i organica din lucrarile lui Gaudi, dinamica viguroasa ~i indrazneata a casei de pe casca_

.. ~i ajungem in sfirsit la construirea unui spatlu , in

care putem merge".
Paul Klee, din caietul de note pentru cursul ,,studiu/
formei'' predat la Bauhaus, Weimar, in 1921-1922

I
,, I

I 1

Ii

'11

I
I

I
I
I

Parcursul unei striiz! este o lnlantuu-e de secvente

perceptibile, cu o accentuata dina~ica, in arhitectura
tradlticnala a insulelor Ciclade din Mediterana.

da, conceputa de Wright, traseul sinusoidal al peretllor ~i ferestrelor imprimat de Aalto

la biblioteca din Selnajokl sau la sala congreselor din Palatul Finlandia, exploatarea dlnamismului spatial de catre Hans Scharoun la Philarmonia din Berlin ,,aceasta noua relatle
intre om, spatlu ~i muzlca". ~i alaturarea unor cladlr i care oglindesc epoci diferite de reallzare arata trecerea vremll ~i istoria locului, conferind dinamism ansamblului.
Un cu totul alt mod de lrnpllcare a mlscarf in arhitectura, dar nu mai putin important, prlveste necesitatea parcurgerii spatlului arhitectura
l de ditre oame 'l)entru
p,erc~perea si lntelegerea sa~ , _
,
,,Arhitectura",
spune Zevi, ,,este ca o sculptura mare, scoblta, in interiorul careia
patrunde _ ~i urnbla omul" 34 Pletonul se deplaseaza in sala de concerte a Ateneului din
Bucurestl sau sub arcadele din jurul unei plete algeriene, le studiaza din interior, din diferite puncte de vedere, ~i confera spatlulul intreaga sa calitate. Mi~carea devlne deci un
element c_onstitutiv al cunoasterll arhitecturii. ~i deplasareasucceslva
a punctului de vedere
face ca ti~f!.!P'rli .sa fie -considerat a patra dimensiune a spatiului.
.
l.ocurlle ~i. dlstantele de unde prlvestl determina lmaglnl diferite nu numai ca acurateta ci ~i c~ forrne.. rapoarte, proportll. De departe, prolectata pe un plan frontal, imaginea
se as ea man a cu modelul geometric; din apropiere, perspectlva conlca produce deforrnari,
suprapuneri partlale, gruparea dlnamica a liniilor catre 'punctele de fuga. Apare necesitatea
unor corecturi, folosite inca din antichitare in proiectarea de arhltectura ~i despre care vorbesc,
printre altil, Vitruviu, 'v'.ignola, Palladio sau Viollet le Due 35. Se lngroasa coloanele in raport
cu dlstantele d}ntre ele, se inalta aticurtle peste cornlsele care le ascund vederii, se apleaca
frontoanele catre prlvltori.
Mi~carea pietonului creeaza posibilitatea inreglstrar]! dinamice, cinematografice a unor
succesiuni de imagini ale parrllor care compun cladlrea lnerta, Peretl ~i portice se desfasoara ~i se succed, arce ~i boltl se rotesc deasupra trecatorului. Perspectiva din mers transforrna simultaneitat_ea spatlulul intr-o secventa de timp 36
Experienta sp?-tiala proprie arhitecturii se extinde, desigur, asupra orasului, asupra
spatlllor urbane din exteriorul cladlrllor - strazi, plete sau parcuri - conturate la rindul
lor de fronturi construite, de plantatll sau de elernente sculpturale. Cunoasterea ~i aplicarea
acestei experlente ar putea venl in sprijinul populatlel care, in continua sa rnlscare, foloseste
astfel de locuri arnenajate, De altfel, in decursul istoriei, atributele specifice spatlulul arhitectural au fost surprinse de arhitect ~i au determlnat concepttl noi care au condus la realizari remar.cabile.

1 :~: ..
e

;,f,

.
26

in bazilica rornana ,,intreaga conceptle plantmetrtca ~i sps tlala, ~i in consecinta intreaga

ornamentatle, au o singura masura dlnarnlca ~i anume ltlnerarlul omului" 37 Nava centrala,
irnpreuna cu navele colaterale, orlenteaza persoana slnguratlca sau proceslunea lmpunatoare
catre absida din capatul axului longitudinal, intr-o trecere rltrnata de coloanele care str-a[uiesc de-o parte ~i de alta. Dar, catre sflrsltul secolului al VIII-lea, arhitectul bazilicii Santa
Maria in Cosmedin din Roma", nu mai vrea ca privitorul sa fie raplt de un spatlu accelerat
la maximum in lungul navei; dlmpotrlva, el dor este sa incetlneasca ritmul perspectlvel, frlneazji
38
elementele directoare, te invita sa zabovestl ~i sa te oprestl in diferite locuri"
Mai tirziu, la bisericile cu tip de plan in cruce latina, se creeaza prin transept un alt
punct de interes - dupa cum observa Rudolf Arnheim in lucrarea sa ,,The dynamics of architectural form". Asernanator cu o intersectle sau cu o plata, acest focar, care deplaseaza lntr-o
buna rnasura atentla de la altar catre zona centrala, este marcat de o cupola ~i ocupat uneori
de un baldachin, ca la catedrala Sf. Petru din Roma 39
0 alta preocupare, a fluentel traseului protocolar, se manifesta in unele castele din
Franta secolelor XVII-XVIII, in care portlle sint dispuse de-a lungul unei lln!i drepte, confermindu-se astfel .. principiului anfiladel'l.csustlnut de ratlonallstl, pentru ordinea ~i unitatea
pe care o deterrnlna 4.
in compunerea spatlllor slnt folosite deci mijloace diferite care. tin seama de perceperea in mi~care a arhitecturii, subliniind in conseclnta programe ~i tradttil, suite continui sau
lntrerupte prin accente ~i contraste, trecerl controlate intre interior ~i exterior, intre locuri
cu caracter dominant pozitiv sau negativ, static sau dinamic.

Portie

in Praga.

~;

J
in biserica Sf. Petru din Toscanella - Italia, sec. XII,
efectul de perspect lva este corectat prin largirea navei
centrale catr-e altar. Se creeaza iluzia unui
spatlu
mai mare, ca si in plata Capitoliului din Roma.
_

L. Lur cat, Formes, composition et lois d'harmonie.

Ca sa para de aceeasi inaltime, registrele unei fatade

trebuie sa fie din ce in ce mai mari catre cornlsa,
dupa cum constata Vitruviu, in De Architecturae li~ri
quinque. Desen de S. Serlio.

in peisajul urban din Dublin, Kenneth Brown lnsereaza

o strada in tr epte catre scuarul catedralei.
Architectural Review, noiembrie 1974

27

r
/,,,,..

1 .. __

,,
,..,.n . . . . . . . ~.

.~\

f
I

I
I

11

Deoar ece lipsa de stimuli senzorlall este nociva - spune Jean Cousin in ,,L'espace
vivant" n - este necesar sa se stablleasca dtferentlerl, care sa produca o stare de carecate tensi une.
in foloslrea ~i orzanlzarea elernentelor ccrnpozltionale nu trebuie uitat ca exrsta ~i
o nuantata memorie a spatlului, Trecind de-a lungul unei strazl sau chiar dintr-o incapere
in alta, pietonul lnregtstreaza imagini succeslve, Suita vizuala se poate reccmpune, corespunzator scenariului initial conceput de arhitect. Patrunderea, dlntr-un vestibul limitat, in
spatiul ,,dilatat" al catedralei Sf. Sofia din lstambul, deterrnlna o detenta, accentueaza senzatia de grandios ~i pentru ca privitorul pastreaza in memorie elemente caracteristice referltoare la spatllle pe care le parcurge,

Pe marile bulevarde ale Parisului de altadata, Gravura

de Texier .

,,Stilul arhitectural r epr ezinta tinuta si gesturile

oamenilor unei epoci"
Heinrich Wolfflin

Mi~carea este lmpllcata in arhltectura ~i sub forma unui neasemuit spectacol - uneordramatic - care se desfasoara lnauntrul spatlulul arhitectural ~i ii lnvaluie totcdata.
Forfota pietonilor ~i a vehiculelor, clatlnarea arnbarcatlilor in lungul cheiurilor, jocul
fintinilor arteziene ~i al reclamelor luminoase se constituie in ceea ce Lawrence Halprin
numeste coregrafia orasului. 42 Nu lipsesc din scena anotimpurile cu schimbarea succesiva a decorurilor arborilcr. $i nici luminile zllelor cenusii sau sclipitoare care modifica vizual
volumetria cladlrllor ~i. modenatura fatadelor.
.
Pulsatla neuniforrna a rnlscar!l populatlel este lnsotlta adeseor l de carucioare, baloane
~i umbrele colorate. In spatlul public apare recuzita pletelor de alimente ~i a cafenelelor,
jocuri efemere de copii, afise ~i vitrine soc, Decorul artificial este irnprospatat in perrnanenta
cu frunze, plcaturl de ploaie ~i fulgi de zapada, cu zborul porumbeilor sau cu reflexele pava[elor ude.
_ Prlvellstea rnulticolora a orasului se impllneste cu nurneroase rnanlfestari sub cerul
liber, unele spontane, altele pregatlte cu mlgala.
Flasnetari prezenti inca pe podurile Senei sau in pltorestlle piete cubane, scene lrnprovizate de papusar! care atr2g copiii in scuarurile oraselelor mediteraneene, saltimbanci ~i
scamatori, cintaretl, jongleuri ~i ghicitoare se alatura in zilele oblsnuite concertelor de strada,
dansurilor tradltlonale, spectacolelor de sunet ~i lurnlna. Sarbatorile deosebite prilejuiesc
procesiunl ~i .cortegll lmpunatoare, jocuri de ape ~i artificii, llurnlnatli ~i retrageri cu torte.
parazl mi!Jtare ~au rnanifestatll populare, carnavaluri care cuprind nestavilit metropole intregi.

Turlstl ~i localnici anima

fata pri mar lei

vechea piata din Praga, in

28

in curtea-parc

Spectacol

a castelului

perpetuu

la

29
-

din Bratislava.

Forum

des

Hailes - Paris

J
I

I:

Sacrifrcii, apoteoze ~i triumfuri ale antichltatil romane sint urmate peste secole de nenurnarate petreceri ~i reprezentatit, ca luptele simulate in plata Navona din Roma - inlocuite
astazl cu invalma~ala vesela a sarbatoarei Befana din 5 ianuarie 44 - sau de nesflrsltele carnavaluri venetiene, despre care vorbesc Charles Diehl ~i Burkhardt 45 ~i in tradltla carora arhltectul Aldo Rossi a realizat in anii trecutl efemerul teatru plutitor cu trasaturi retlnut fastuoase.
Mistere ale Evului Mediu, concerte baroce, spectacole de teatru contemporan se succed
in fata catedralelor apusene, in parcurile Vienei sau in plata peristilului lui Diocletian, la Split,
pe coasta Dalmatlel,
Plata II Campo din Sienna adaposteste de doua ori pe an sarbatoarea de tradltie rnedlevala Pallo, care desfasoara exuberantul cortegiu al costumelor ~i stindardelor corpcratlllor,
inchelndu-se cu mult asteptata cursa de cal.

Tirguri, olimpiade ~i expozltil unlversale schlrnba pentru o vreme fata oraselor prln
afluenta vizitatorilor, prin decorarea speclflca a spatlllor publice. Plete ~i strazi din Varsovla
au devenit, in timpul Congresului Uniunii Internationale a Arhltectllor din 1981, locul unor
spectaculoase expozltll de arhitectura, polarizind alatur! de congreslsti ~i turtstl, o buna parte
a populatiei.
La toate acestea se adauga elernente inedite de arta clnetica, fintini artezlene, drapele,
rnanlfestarl folclorice, florarese ~i multe altele, care contribuie la schimbarea caleidoscoplca
a peisajului urban.
Un bun regizor va stl sa foloseasca nenurnaratele valente care i se ofera, ca sa arnenajeze cadrul pentru un astfel de spectacol. ~i in a~a fel incit spectatorul sa se slrnta bine, la
adapost ~i lntr-o atrnosfera de intimitate, sa nu se plictiseasdi, sa se destlnda ~i sa ramina cu
unele invataminte, daca se poate.
SCARA-MASURA A SPATIULl!I ARHITECTURAL. Omul raporteaza dlmensiunile din jurul sau la masurlle sale proprii. In jocurile lor, copii mascara lungimlle de parcurs,
pa~ind ~i numarind pasli facutl, cu talpa piciorului. Unitatea de masura engleza pentru lungimi -- ,,piciorul"-:-- este egala CU 0,3048 m. Lungimea pinzei sau a postavului se rnasura
in tirgurile de odlnioara cu ,,cotul", egal cu 0,664 m in Tara Rornaneasca ~i cu 0,635 m in
Moldova.
Corpul omenesc ~i rnlscarlle lui determine cu destula exactitate dimensiunile de utillzare ale Incaperlt, ale spatlulul organizat. Astfel incit omul ajunge rnasura unica a ansarnblului. El se farnlllarizeaza cu unele obiecte ~i forme user de recunoscut, a caror marlrne este
stluta, Acestea ii ajuta sa aprecieze corect - prin cornparatle - marlrnea unei camere, a unei
fatade sau a intregi i clad iri. Daca obiectele sau persoanele prezente par de marlrne norrnala
inauntrul casei sau alatur! de ea, observatorul apreclaza ca edificiul ,,este la scara", ii lntelege
marlrnea, este satlsfacut ~i partlclpa la cunoasterea arhitecturii care i se infati~eaza 47.
Alte trasarur! sint atribuite scarli, in deflnlrl care pun pe .prlrnul plan elemente materiale, functlonale sau afective.
Sistemele constructive,
unltatl!e structurale convenabile, dimensionarea tehnica a
pieselor unei constructll in functle de rezlstenta lor ca ~i materialele de mariml standard
deterrnina ordinea dimensiunilor flzlce, care sint, de regula, bazele flrestl ale scarii vizuale.
Sistemele proportlonale sau modulare sint considerate ca parti componente ale sdirii arhitecturale. Frurnusetea lnerenta este data de natura relatlllor care genereaza forme asernanatoare de marlrn! diferite 48,
Arhitectul poate sa adapteze ~i sa reglementeze scara marlrnllor dupa cum o doreste.
Uneori accentueaza unele dimensiuni, stablleste o scara mai mare pentru a crea impresia
di un ediflciu este impunator. Colosalul este pus in valoare de elemente mici, care indica scara.
Seara umana este perfect respectata in scara modulara a ordinelor clasice, deoarece
dimensiunile monumentelor sint prolectate pe masura proportiilor umane 49 0 scara a proportiilor uma11e se regase~te in schemele modulare concepute de Vitruviu, 50 de Durer sau de
Leonardo da Vinci, ca ~i in Modulorul lui Le Corbusier 51

~VJ~

<"~

.{/); -~

">.

~~

Schita de Alvaro Siza P.entru ansamblul de locuinte

SAAL., Bon~a. 1973

30

,,Exista o complicitate, de dorit, intre om ~i spatlul lnconjurator. Omul poate sa se

identifice cu volumele din [urul sau sau sa se proiecteze mental asupra volumelor exterioare." 52
Interpretari care Imbcgatesc sensul scarl! - fizice, poetice, antropomorfice - par sa
se contrazlca uneori. 0 lamurlre o aduce Philippe Boudon in lucrarea sa ,,Sur l'espace architectural - Essai d'eplstemologle de l'archltecture", o incercare de cunoastere ~tiintifica in
arhltectura 53 El porneste de la dlferentlerea neta lntre spatlul real al edificiului ~i spatlul
mental al gindirii arhitectului sau al observatorului. Analog cu scara cartograflca, scara arhitecturala este regula de trecere de la spatlul adevarat-Ia spatlul mental. 0 atare sltuatle ii
poate determina pe Alain sa considere scara ca o lege [undomentalii a arhitecturii de a reda
marimea sensibi/a M.

Seara regleaza, prin urmare, trecerea de la un spatiu real la un spatlu de reprezentare

a primului, cu respectarea proportlllor, Pentru a evita confuziile care se fac intre scara ~i
proportll, Boudon preclzeaza inca o data term en ii: ,,proportia reprezlnta un raport al unei
parti din spatlu cu o alta parte a acelulasl spatlu, in vreme ce scara reprezinta un raport al
unei parti din spatlu cu o parte a altui spatlu" 55 Proportla este deci un aspect particular
al scarll,
Punerea in relatle a spatlllor reprezlnta un element fundamental al demersului arhltectural. Cine a fost martorul impresionat al comblnatiel misterioase care se lntlrnpla la Versailles intre spatltle naturale ~i cele organizate de arhitect, cine a surprins integrarea magniflea a palatului in peisajul urlas care ii inconjoara, va lntelege pe deplin observatla pe care o
face Boudon: ,,parcul Versailles reuneste intr-unul singur spatlul apropiat, la scara palatului,
cu spatlul lndepartat, la scara cimpiei" 56.
Armonizarea unor spatii de catre arhitectura expllca trecerea fluents ~i gradata de la
interior la exterior, de la cladlre la eras, de la arhltectura la urbanism. Ceea ce caracterizeaza spa ti ul arhitectural este reunirea intr-un ul singur a acestor spatl i diferite. lar scara expllca
lntelegerea spatlulul arhitectural ca o rnasura cornuna pentru diferitele perceptll pe care le
avem despre el, pentru suprapunerile de imagini obtlnute in mlscare, ,,Arhitectul trebuie
sa stabileasca un etalon unic al marlmllor pentru a lega intr-un sistem toate formele care au
lrnpllcatll de rnarlrne" 57 El intervine in organizarea spatlulul cu o scara corespunzatoare
omului, locului ~i timpurilor sale, extlnzlndu-sl domeniul la intregul mediu lnconjurator .

Strada accpertta

in lumea araba

traditlonala.

. Perceperea unui obiect se face In legatura cu a/te obiecte st cu ambiarua In care se afla. Totul
este cuprins intr-o retea unlca de relatll. Mobilierul urban sau pardoseala .unei piete contribuie, ca un regulator al scar!l, la impresia de scara corecta pentru prlvltor, ,,In plata San Marco
- spune Licklider - acest control este exercitat de desenul pavajului ~i de stilpii raflnatl
ai felinarelor. Tratarea suprafetei solului ~i obiectele care se inal~a in spatlul central pot avea
o influenta hotarltoare asupra scar!l generale a ansamblului ... In orasul contemporan, care
este divizat in cartiere inconjurate fiecare de zidul circulatlel intense ~i care privesc spre
spatiul pietonal interior, acest aranjarnent poate furniza o baza satlsfacatoare pentru tratarea
scar!l vizuale, Arterele marl ~i cladlrl!e care le marglnesc constituie un cadru de scara mare
pentru zona centrala, lar intre acest perimetru ~i miezul pietonal ramine loc pentru o gama
lntreaga de scarl ... Trebuie gasita calea de a stabili o legatura lntre impresiile inti me, de
scara mica, ale unui om care umbla pe trotuar sau se pllmba intr-un pare ... ~i inaltimea unor
blocuri cu multe etaje sau marirnea unui cartier ... Nu este Yorba de a aplica in proiectare
un model uniform al rnartrnll omului, ci de a aborda cornpozitia spatlala centrata pe observator", tlnind seama decide caracteristicile sale, de modul sau de a percepe ~i de a Intelege
mediul lnconjurator ss.
in cresterea explozlva, adeseori hazardata ~i ostlla a orasulul, cu schirnbarl dramatice
de scara, care pun omul in fata urlaselor mecanisme ale metropolei, este necesar sa fie cunoscute ~i folosite mijloacele posibile de a reda pieton_ului un cadru corespunzator, la o scara
umana, inteligibila ~i ocrotitoare, ca un climat indispensabil pentru mersul sau inainte.

31

~----

Scuarul Liffery sl strada pletonala, Dublin - lrlanda.

Schita de Kenneth Brown

ii

Constructla pr imara : p iatr a peste platra.

Locul liber dintre cladirt.
P. Klee, Beitriige zur bildnerischen Form/eh re

Spatiul arhitectural poate f considerat de doua feluri:

unul al dirui vector este directionat ditre inauntru
si celalalt, al dirui vector se d ifuzeaza in afara centru lu i.
Dadi spatiul B lnvaluie constructia A, ca un spatlu
natural care nu face obiectul unor lntentll de proiectare, se deflneste B ca negativ in relatia sa cu A.
Dadi spatiul Beste privit ca un corp plin (o constructie)
care lnconjoara elementul A (eventual o curte interlcara), se deflnlste B ca spatlu pozitiv in relatia sa
cu A.
0

2. DOMENIUL

PIETONILOR

~
spatiu

negativ

TRASATURI PROPRll. Ca sa poata parcurge ~i lua in staplnlre cuprinsul arhltectural - la adapost de traficul vehicular, care ii desparte adeseori de frumusetea asezaru
sale - citadinul ar trebui sa beneficieze, ca pieton, de unele terltorll atribuite lui cu precadere, Cum sint alcatulte astfel de terltorll ? Ce atribute au si care este locul lor in tesutul urban?
in substanta orasulul se disting spatll construite ~i neconstrulte, intr-o.cunoscuta schema
de reprezentare a acestora, spatlul construit este considerat pozitiv iar eel din afara Iul, negatlv, Primul .are un interior bine conturat; al doilea este exterior, deschis, descoperit. Dar,
dupa cum sustlne pe buna dreptate Yoshinobu Ashlhara in ,,Extern design in architecture"
spatlul neconstruit nu este un tlpar negativ al spatlulul cladlt, El este la rindul sau pozitivcu functlunl proprii, fundamentale -, condltloneaza spatlul construit ~i reprezinta un element
esentlal al peisajului urban. Un spatlu in care se traleste ~i din care se vede orasul 59

j,
I
l

spatiu
pazitiv

32

0 claslflcare curenta in tehnlca urbanismului imparte spatlul neconstruit in spatii libere

- deci terenuri virane pentru constructll sau terenuri pavate (trotuare, plete etc.) - ~i
spatii verzi, cu sol acoperit in cea mai mare parte de vegetatie (peluze, boschete, arbori), intre
ele sltulndu-se spatiile plantate, care cuprind suprafete, acoperite in parte cu lmbracamlntl
artiflciale ~i in rest plantate cu arbori 60 Aceste definiri privesc deslgur aspecte materiale.
Din punct de vedere functional, spatlul liber este considerat de Robert Puget ca un spatiu
care nu are o utilitate preclsa ~i permanents, dar care poate cuprinde simultan sau succesiv
utllizari diverse: pllrnbarl, jocuri, rnanlfestari publlce, tirguri 61
Spatlul neconstruit nu este, asadar, un simplu insotitor sau lnvalultor al cladtrtlor ci
un spatlu organic, omogen, consistent, de reprezentare, care poate contribui - daca este
corect organizat- la o mai buna calitate a vletll celor care ii utllizeaza, De el depinde, in
mare rnasura, imaginea urbana, El ofera locuf de clrculatle, de comunicare, de intilniri. Cind
astfel de functlunl ~i cadrul for de desfasurare sint tratate unitar, ansamblul capata coeziune
~i partlclpa la conturarea personalltatll urbei ~i a focuitorilor sal,
, Un rol esentlal if au in acest sens spatllle publice pietonale. Ferite, Ingeneral, de traflcu]
auto, efe trebuie sa se integreze in structura generala urbana. Caracteristicile lor pozitive
- printre care se nurnara conducerea clrculatiei pietonilor, revltallzarea econornlca, imbunatatirea mediului lnconjurator, beneficii.le sociale 62 - constituie argumente in favoarea
prollferarll unor astfel de spatll.
[ntensitatea
;n ianuarie

circulatiei
pietonale la ora curnpararur llor
1972, in zona strazii d'Aligre-Paris.
Stamford
Anderson, On Streets

Strada cornerclala revitalizata in Essen - R. F. Germania.

Zonele pietonale, Incaperl luminoase ale orasulul, conduc circulatla pedestra, care
reprezlnta fluxuri nebanuit de importante, catre ~i de fa locul de rnunca, in centre culturale
~i comerciale, in complexe de sport ~i recreatle. Ele preiau o rnasa densa de populatle care se
revarsa in strada la anumite ore.
Mobilitatea pietonilor in cadrul urban, acest important element prea putln luat in seama
de inginerii de traflc, de arhltectl ~i de urbanlstl, este analizata de B. Pushkarev ~i M. Zupan
in ,,Urban space for pedestrians" 63 Din cercetarile intreprinse, rezultaca in centrul orasulul
New York- in Midtown Manhattan, intr-o zona dellmitara de bulevardele 2 si 8 si de strazlle 38-61 - corespund pentru 1 000 m2 desfasuratl de constructle (la toate nlvelurlle clad!rilor) 25,7 m2, deci 2,57%, pentru trecerea pietonilor pe linga irnoblle, pe trotuare, platforme ~i plete, fara a socoti ~i parcurile existente. Debitul pietonal a fost sondat prin masuratori analizate critic. El varlaza de la 3,3 persoane care tree intr-un mlnut pe un metru, in zone
degajate, fara a fl stingherite, plna la 82 persoane pe minut ~i pe metru, in inghesuiala de pe
peroanele metroului, la limita superloara de aglorneratle 64
Uneori, lipsa de interes pentru problernele care privesc fluenta clrculatlel pietonale
accentueaza aglomerarea, plna la blocare in orele de virf, la lntrarlle de metrou, in preajma
garilor ~i a marilor magazine. Pietonii coboara deseori de pe trotuarele nelncapatoare ~i clrcula
pe suprafata carosablla, alaturl de automobile. Daca exlsta fluxuri importante de trecatorl,
orientate pe anumite dlrectll, unele strazl inguste, folosite mai rar de vehlcule, sint preluate
in mod spontan de traflcul pietonal.
.
in strategia pentru ameliorarea condltlllor de clrculatle in oras trebuie sa se acorde mai
multa.atentle acestei calltatl pe care o au spatlile pietonale de a dlrl]a ~i distribui trecator!i
pe dlrectll controlate catre puncte de interes de mare afluenta,
Mai putln sesizabile la prima vedere, avantajele economice pe care le prezlnta
traseele pietonale rezulta dintr-un calcul in care trebuie sa fie aprecia:te, pe de-o parte, costu I
amenajarllor necesare ~i timpul folosit in drum mergind pe jos, iar pe de alta parte, costul
organlzarf ~i al exploararll transporturilor rnecanlzate (cu drumuri carosabile, vehicule ,
combustibil, pretul calatorlel, eventuale cheltuiell pentru Intretlnere ~i parcare) precum ~i
valoarea timpului petrecut in asteptare ~i in mijloacefe de transport ln.cornun. Pentru dlstante

33

~lilliiliiiiiiiiiiiiiii

...

Dar arnenajarlle pietonale contribuie din. plin ~I la

revitalizarea econornlca a unor zone, dupa cum o dovedesc nenurnarate galerii, pasa]e ~i strazl
comerciale. Anchete facute inalnte de inceperea lucrarllor, in zone care urmau sa se arnena[eze pentru pietoni, oglindeau ingrijorarea ~i chiar opozitia posesorilor de pravalil riverane.
Acestla considerau ca o data cu interzicerea clrculatiei auto vor f lndepartatl ~i cumparatoril,
care ar f trebuit sa-~i poarte curnparaturlle pina la locurile de parcare a vehiculelor. Dar
anchetele au confirmat, ulterior, rezultatele pozitive din punct de vedere al rentabtlttatlt,
datorita atractlei turistice, afluentel vizitatortlor, desfasurarl! unei vii actlvltarl cornerclale in
aceste zone 66, care fac sa creased totodata valoarea terenurilor ~i a constructttlor.
red use ~pare avantajos

mersul

pe jos

65.

,,Cel mai iute dilator este eel care merge pe jos"

Henry David
Thoreau, Walden
Economy

Actlunlle de organizare a spatillor pietonale conduc, in rnarea majoritate a cazurilor, la

curtlle
interioare de anexele necorespunzatoare ~i spatil dosnice se transforrna in pasa]e atragatoare.
Se lndeparteaza traficul motorizat din unele strazl ~i plete, reducindu-se in mod substantial
gazele toxice, zgomotele, trepldatllle. Se evlta accidentele ~i se obtlne un microclimat favorabil prin plantatlt ~i fintini, prin dozarea insoririi pe anumite suprafete, De aceste condltil
beneflclaza nu numai trecatorll dar ~i locatarii zonelor respective.

imbunatatirea mediului Inconjurator. In centrul vechilor erase se degajeaza

Pe linga aceste atribute pe care le incorporeaza, spatille pletonale ofera orasulul incontestabile beneficii sociale. Ele inlatura punctele de conflict pieton-auto, punind la adapost
copii, batrlnl ~i persoane handicapate, care reprezlnta la un Ice circa 40% din populatie 67.
Agreabile ~i reconfortante, inconjurate de cafenele ~i restaurante, de expozlt!l ~i galerii
de arta, prevazute cu locuri protejate de ploi ~i de scare, zonele pietonilor sintun cadru propice
pentru prornenada, intilniri, discutli ~i spectacole in aer liber. ,,Satisfacerea nevoii de cornunlcare, posibilitatea de a stabili relatii intre diversele generattl rarnlne o trasatura caracterlstica a vleti! publice urbane" 68.
Strada Republicii - Bra~ov.

Parcurglnd asemenea zone, trecatorll ,,mai vad lurnea" ~i incep sa seslzeze detaliile
constructlllor ~i ale mobilierului urban. Dupa cum preclzeaza Emile Duhart, fetele oamenilor
se pot deosebi de la 30 rn, expresia de la 20 rn, citirea ~i lntelegerea obiectelor devine poslblla
la 5-10 m 69 Fronturlle cladlrilor pot f cercetate in vole. lncepe sa fie inteleasa ~i apreclata frurnusetea unor fatade.
.
lrnportanta este ~i starea de degajare confortablla pe care o au pietonii intr-un spatlu
de dimensiuni bine controlate, daca le revin cite 3-4 m2/persoana din suprafata 1ocului.
Senzatla de aglorneratle ~i constringere incepe atunci cind i se atribuie flecarula mai putln
de 1 m2, iar sentimentul golului, al. desertulul, se Instaleaza daca suprafata corespunzatoare
unui om este mai mare de 10 m2 In prlvinta fluentel trecatorllor, pornind de la estimarea
fluxurllor, este bine sa se tina searna, in studiile de dimensionare ~i de mobilare a spatlllor
pletonale, ca pentru flecare 1 000 pasageri/ora este necesar sa fie prevazuta 0 largirne libera
de trecere -de eel puttn 1 m 70.
Mai mult decit alte spatli orasenestl, zonele pietonale ofera o prrvire cuprinzatoar e,
libertate de alegere ~i de abordare a unor grupar! de servicii cu o mare flexibilitate. Protectla, spatlalltatea ~i atmosfera pe care le pun la dtspozltle citadinilor, le fac prielnice pentru
destindere. in unele orase - cu precadere in zonele plantate - ele sint folosite ~i pentru
,,jogging", aceasta recornandabila alergare cu pas rnasurat, fara graba, care contribuie la relaxare ~i la mentinerea condltlei fizice 71
Organizarea spatlllor pietonale in sisteme, care sint la rindul lor elemente componente
ale organismului urban, fai::e sa creasca potentlalul calitativ al acestora. 0 retea generala
pletonala poate conduce la atlngerea acelei sltuatll ideale, in care fiecare locultor sa poata
ajunge oriupde, pe jos, in cadrul ora~ului, in conditiile specifice de orientare, siguranta ~i
eficacitate economico-sociala.

34

UNITATE ~I DIVERSITATE-

Treceri succesive : 1 - exterior;

2 3 - interior.
Schita de Y. Ashihara

Ullta aurarilor

35

partial

~i pod peste un canal in Praga.

inch is ;

FRAGMENTARI ~I CONTINUITATE. Dlfe-

ritele zone pentru pietoni prezlnta un anumit grad de asernanare ~i de coeziune prin
trasaturtle comune care le definesc. Daca proiectarea lor porneste - cum este firesc -de la o
abordare globala a problemelor orasulul ~i, mai departe, a celor legate de clrculatle, atunci spatllle
pietonilor pot f incadrate intr-un ansamblu care le confera unitatea proprie unui organism.
Cu toate acestea, spatllle publice in care au prioritate cei care merg pe jos sint foarte
diversificate. Atit de mult, incit o clasificare a lor nu pare poslblla, Daca, pentru cercetare
~i intelegere mai usoara, se pot propune grupar+, dupa anumite criterii, spatllle urbane pentru
pietoni continua sa existe in nenurnarate forme care trebuie sa ramina ~i sa se multiplice
lntr-o libertate deplina. Ele se desfasoara in mod diferit in interiorul cladlrllor sau in afara
lor, indeplinesc cu prioritate o anurnlta categorie de functlunt, ocupa pozltl! deosebite in
cadrul orasulul, sint tributare configuratlel locului ~i cornunitatf care le produc, transmit
cu precadere anumite mesaje. Urrnartrea citorva dintre aceste categorii de locuri poate sugera
numeroasele conflguratll pe care le au spatllle publice puse la dispozltla pietonilor.
lnauntrul cladlrllor sint caracteristice holurile ~i peroanele garilor pentru calatori,
salile de pasl plerdutl in palatele de justitie, galeriile de, dlstrlbutle din cornplexele de invatamint, strazlle interioare sau cursivele din blocurile cu apartamente duplex. In afara construetiilor, spatille pietonale capata infati~ari diferite: ullte ~i scuaruri, strazl ~i platete, promenade pe cheiuri sau in parcuri, largi espalande in tirguri comerciale
sau in expozitii lnternationale.
0 mare varietate este oferlta de pozltla ocupata in cadrul orasulul: in centrele istorice
(cu straz: ~i piete traditlonale) ori in noile cartiere rezldentlale (cu alei de acces la lcculnte,
platforme in rnlcile centre social-culturale sau trasee de colectare a locatarilor spre statllle
de transport in comun). Se inscriu aici ~i da/ele urbane, intilnite cu precadere in centrul eraselor noi, unde clrculatla pietonilor este segregata de aceea a vehiculelor care se desfasoara la
un nivel inferior.

Dtrnenslonarl ~i forme particulare sint impuse de functluni variate care dlferenrlaza,

spre exemplu, spatille in care dornlna tranzitul -trotuare,
pasaje ~i pasarele - de acelea
in care un loc important este rezervat pentru odihna, asteptare, lntiinirl ~i discuti! - ca in
unele scuaruri, terase ~i alveole de pe trotuarele marilor bulevarde. Conforrnatla locului
este preclzata de manlfestarile care se desfasoara acclo in mod curent: defllari ~i adunarl
festive in piete, chermeze SaU sarbatori populare in parcuri.

Varietatea spatiilor pietonale este accentuata, de asemenea, de simbolul care le este

atribuit de arhitect, ca reprezentant al epocii ~i colectlvltatll sale: plata catedraler sau a prlmariei, esplanada obeliscului, scarlle mcnumentale care conduc la un edificiu reprezentativ.
Alte motive deterrnlna la rindul lor unele forme distincte, ca de exemplu fundiiturile
sau fundacurile, aceste locuri llnlstlte ~i pltorestl, ferite de clrculatla lntensa ~i care au fost
concepute pentru o mai buna folosire a terenurllor retrase de la strada, Platforme ~i treceri
acoperite ori nu, se rezolva la fata terenulul, sub nivelul acestuia sau suspendate la inaltlrne,
in functle de condltll specifice locale. Rezulta portice, alei ~i drumuri de umbra, sau galerii,
tuneluri ~i poduri, ori tot mai des intilnite piete adlncite, ca Sergei Torg din Stockholm sau
Rockefeller Plaza din New York.
Fondul construit existent, materialele ~i patina vremii, obiceiurile locale, plantatllle
tipice Intervln in precizarea caracterului unor astfel de locuri. Desl cu functlunl ~i programe
similare, ele arata altfel la Salzburg, la Cairo sau la Quebec.

Zona dintre Panteon ~i Plata Venetta din Roma, dupa

planurile Jui Giambatista Nolly, sec. XVIII. Spatlul
public interior ~i exterior este indicat cu alb in primul
plan ~i cu negru in eel de-al doilea. Se suger eaza
inlantulrea unor locuri inchise ~i deschise, precum ~i
caracterul lor de spatiu . pozitiv.

36

De o mare varietate ~i flexibilitate, spatille pietonale se afla intr-o continua transfo~fnare,

se ampliflca, se lnfluenteaza, se lntrepatrund, tree dintr-unul in celalalt ~i se implinesc, lntr-o
succesiune nelntrerupta, Noi forme ~i comblnarl de spatil contribuie in continuare la preclzarea unui climat pe care locuitorii orasulul ii apreclaza,
Pe parcursul traseului sau, pietonul strabate spatll destul de bine conturate, care pot
f diferite ca marlrne, functlunl ~i infati~are. Aceste fragmente ale drumului sau se lnslrule
adeseori intr-o suita continua, in interiorul ~i in exteriorul cladlrllor, in spatlul pozltlv ~i
in asa-nurnitul spatlu negatlv,

--

---Ellllrz--

De la Clare College la Queens'Road - Cambridge.

0 succesiune de zone sl de imagini caracteristice in
care expertenta interior-exterior este sernnlflcatlva :
A - curtea inchisa de cladlrll e colegiului;
B - curtea-gradina cu vedere llbera spre pare;
C - pod de tranzit catre drum; D - alee intre pajisti
s i arbori: E - poarta monurnentala
la capatul parcursului.
K. Brown ,.Image in context" in Architectural Review, iulie 1978

,,Opera de ar ta arhitecturala
ne invitji sa o
cunoastern de la un capat la altul
printr-o plimbare
in decursul car e!a surprizele apar una dupa alta ... "
Mikel Dufrenne, Fenomenologia exper lerrtei estetice
,,Par l'avenue des Gobelins et la rue Mouffetard
des s i ecl es ont passe depuis le temps jadis ... "
Jacques Pr ever t

37

In planurile lui Giambatista Nolly (1748)-pe care Yoshinobu Ashihara le reproduce in

,,Extern Design in Architecture"-sint flgurate constructille cu negru ~i strazile cu alb, asa
cum se oblsnuieste, ~i apoi, in mod demonstrativ se lnverseaza, flgurtndo-se constructll!e
cu alb ~i strazile cu negru, tocmai pentru a arata ca spatlul poate fl considerat in mod
succesiv pozitiv sau negativ, in functle de locul din care este prlvit, de modul .in care este
tratat ~i Inteles 72.
Dar planurile lui Nolly prezinta in plus continuitatea spatlllor publice interioare ~i
exterioare, marcind unitar (alb in primul plan ~i negru in al doilea) atit spatlul public interior
cit ~i spatlul exterior 73.
Desi fragmentat cu destula claritate, spatlul public se prelungeste din interior in plata
din fata ediflciului, pe strazile vecine, sub portice, in curtlle deschise ale vechilor palate. Trecatorul seslzeaza continuitatea spatiala reala, pe care o lnterpreteaza ~i o lrnbogateste prin
suita de secvente variate, cu parttcularltatlle lor ~i cu contrastele pe care le produc.
lesind de sub cupola Panteonului Rornel antice, pietonul se gase~te in porticul inalt
al celor 16 coloane corintice monolit, loc de legatura cu exteriorul. El poate sa pa~easca sub
cerul liber, in spatlul deschis al pietel della Rotonda, conturata in clnquecento ~i punctata
de verticala unui obelisc egiptean. Prelingindu-se apoi, o data cu strada ingusta, de-a lungul
fatadei laterale a Panteonului, ajunge lntr-o plateta micsorata de pridvorul adaugat al bisericii
Santa Maria Sopra Minerva ~i in care troneaza- dupa o idee lnsolita desenata de Bernini un elefant de rnarrnura ce poarta micul obelisc, vechi de peste doua milenii ~i [urnatate. Aici,
daca vrea, poate intra ~i parcurge spatlul gotic ediflcat peste vechiul templu al Minervei ~i
frecventat altadata de florentinii din Roma. Mai departe, straddle cu fronturi inalte ii conduc
in spatiul largit din fata lrnpunatorului Collegio Romano, catre animatla de peVla del Corso.
Daca i~i continua drumul, urrnatoarele fragmente spatlale pot f piata Venetta - larga, de
plan patrat, in care acced artere importante -, apoi pitorescul corti/e al palatului renascen'tlst, cu port ice ~i cu palmieri, sau desfasurarea forurilor i mperiale, spa ti u i mens dar bine
conturat de vestigiile templelor, bazilicilor ~i arcelor de triumf, de pinii de pe Palatin ~i de
silueta Coliseumului care inchide orizontul.
lntr-un cadru edificat mai aproape de zilele noastre, momente succesive se tes pe parcursul continuu al pietonului care patrunde in sistemul complicat de clrculatle din zona garilor
din Hamburg, care ii fac sa coboare pe scarl rulante direct pe peroane, sau catre pasaje sub
strazl de mare traflc vehicular; sa urce pentru a traversa caile ferate sau canalul Kleine Alster;
sa se indrepte prin legaturl directe, la diferite niveluri, catre marile magazine din vecinatate 74
Afara sau inauntru, fragmentele spatlale de o mare varietate ~i cu o lndividualltate certa
sint legate prin calitatea de spatlu arhitectural. lntervin, in acest proces de sudura, continuitatea tradltlei innoitoare, cresterea organlca a cetarll, faptul ca arhitectul ia in searna ceea ce
exista in preajma locului pe care construlesre, Sint corelate astfel diverse centre, strazi cu
profil comercial sau rnestesugaresc, cartiere specializate care pot fi analizate in continuare
in profunzime. Sint inmanunchiate acele locuri privilegiate din centrul ora~ului in care exista
fortele ludice. ,,Ne aflam, cum ar spune Roland Barthes, intr-o lume a semnificatiilor, in fata
unor lanturi de metafore, in care semnificantul devine semnificat" 75

Trecerea lntre c.numite locuri - deflnlte prin czracterul lor arhitectural - este adeseori
lnlesnita de unele zone de tranztt, de spatll care tin In acelasi timp de programe cuprinse In
constructll
(loculnte, magazlrie, muzee, statil de calatorl) ~i de zonele publice deschise ale
orasului (straz], piete, parcuri). Printre astfel de elernente de legatura se nurnara pridvoare

'I

I If

1i'

.I

11

~i foisoare, portice ~i galerlt, terase acoperite sau descoperite, scarl, puntl ~i curt] deschise.
Exista tendlnta de a atrsge pietonul din spatlul public orasenesc In acela al cladiri! respective.
Trecatorul devine curnparator prlvind mai lntli vltrinele ~i trecind pe nesimtlte de pe trotuar
pe pavajul care se pr elungeste fara nici o intrerupere In porticul magazinului ~i apoi inauntru.
lar la muzeul Withney din New York, o pasar ela de beton armat leaga.trotuarul de pe Madison
Avenue cu parterul edificiului, treclnd peste o curte adinclta, unde prlvlrea este atrasa de
sculpturile expuse ~i de peretele vitrat al lncaperilor de la nivelul inferior.
Experlente mai vechi sz u mai noi pct sa explice ~i sa sugereze - daca sint cercetate r.enumarate forme ~i cai de rezolvare a spatillor care alcatuiesc minunatul domeniu
:::I pietonilor.

MODELELE TRECUTULUI.
Multi cercetatorl ai arhitecturii ~i urbanismului l~i
concentrecza atentla asupra unor cladiri lzolate pe care le exarnineaza lndeaproape, sau urrnaresc dezvoltarea globals a <:~ezarilor, cu funr tiurile ~i formele lor generate. Ei lasa adeseori
pe un plrn secundar ,,sp<tiul care rnida In gclul existent lntre volume" - cum spune Heidegger - 76 ~i neglije<:za teritoriul urban folosit de locuitori In cs litatea lor de pietoni.
Exist a lnsa date substantiate
In lstor!a culturii, In stud ii de arheclogie, estetlca sau antropclcgie precum ~i lucrarl ale unor urbanlstt ~i s rhltectl, care inlesnesc analiza ~i intelegerea
unor astfel de spatil In perspectiva istoriei. Lewis Mumford ~i Amos Rapopor c, Cincinat Sfintescu ~i Radu Laurlan, Lasslg, Linke, Rietdorf ~i Wessel ca ~i Colin Rowe, Kewin Linch, Keneth
Brown seu Pz ulo Fumagr l!l sint dear dtiva dlntre acela cz r e, In opere cuprlnzatoare sau In
articole slr.tetlce, evidentlcza trasatur! caracteristice z le unor etape parcurse de-a lungul
vremurilor, In domeniul spatlllor plctcns!e 77

:i

: l&J
. - ........ ": ....

'.i

;'!............_~,~

Strac'a - .,o cale care strabate mediul" - ofera elemente pentru analiza unei organizari perceptibile:
siluete diverse, pasaje boltite, supralargiri plantate,
curburi ~i zigzaguri, vederi catre peisajul 1nconjurator,
treceri den ivelate.

Yn a~7.arile de altadata pietonul avea In stapinlre cea rnal mare parte a spatlulut public.
Dimensiunile urbei Ii permltesu sa strabata strazi!e fara efort, sa Vina In plata centrala, sa
<junga la portlle exterlor r e. In drumurile sale el cunostea In mod nemijlocit spatlul arhitectural, de care se lasa cuprins ~i pe care 11 dcrnlna 'totodata.
Libertatea de mlscare a uncr colectivitatl In evolutle ~i alcatuirea cadrului construit pe
rnasura pietonului sl-au pus amprenta In forme urbane caracteristice. Calitatile lor economice,
functionale ~i estetice, atmosfera sociala pe care o Inglobesza, au determinat perpetuarea
unor astfel de spatll care pot sta, ~i astazl Inca, la baza unor noi experimente ~i rezolvarl,
Strazi str lrnte ~i Inrortceheate, aparate de scare ~i de vintul desertului au fost
descoperite In sapaturile din Ur. Cetatile Mesopotamiei, ca ~i unele a~ezari de astazi din Africa
de Nord, au ulite economice de 2-3 metri latime, care se strecoara lntre case cu 1, 2 ~i 3 etaje.
Stradutele cetatilor grece~ti, cu sinuozitati neprevazute ~i care se constituie in adevarate
labirinturi despre care pomenesc A.ristotel ~i Plutarch, de-abia lasa sa treadi alaturi un om
~i magarul lui. Chiar drumul sacru ce urea pe Acropola este atlt de lngust lnclt doar cinci
cetateni pot merge In front la sarbatorile Panateneelor.
Evul mediu accentueaza caracterul dinamic, plin de mister ~i pitoresc al strazilor nelncapatoare, de largime varie;bila, cu tn;see care par capricioase In comparatie cu aliniamentele
monotone de astazi. Fclosind mai ales pietonilor ~i cu totul lntlmplator vehiculelor, asemenea
strazi au lntoarceri scurte, accente nea~teptate, perspective suprapuse ~i se termina adeseori
In fundaturi 78. Oteodata, prelinglndu-se de-a lungul curbelor de nivel, ele urmeaza vechile

.,in ora~elul Rethymo din Creta, strada aceasta

este despartita de mare de un singur ~irag de case ...
Latimea ei nu este mai mare de ~ase, sau de ~apte
pa~i. Astfel st1nd lucrurile, fiecare negustor poate
lega vorba cu vecinul sau de peste drum, fara a se
urni din pragul pravaliei sale ... "
Pandelis Prevelakis, Cronica unei cetati

38

Stradu~a -cu
Brasovu lui,

largi me

variablla

Traseul sinuos al strazii medievale

in secolele
XVIII ~i XIX.

Strada

e un

container

in

vechea

capata fronturi

veche

in Pyrgos

noi

continuu
Rudolph

Uli~a

cerate

Grecia.

Arnheim

drumuri ale turrnelor, care se adaptau mai suplu ~i mai eficace la conflguratla terenului. Ulitele
paralele ale Sienei slnt situate la lnaltimi diferite ~i se arcuiesc o data cu relieful, In preajma
pletel del Campo.
_
Jn ,,De Re Aedificatoria", Leon Batista Alberti sustine avan!ajele strazl i sinuoase care
opreste perspectlveleIungl ~i ofera fara incetare noi descoperiri. In inima orasului c=-spune
el - este mai bine ca strazlle sa serpulasca, asa cum o face cursul linlstit al unui riu 79 Trecatorul care urrnareste intoarcerlle acestor strazi descopera la fiecare pas o noua perspectlva
~i intrarea flecarel case, cu trasaturl!e sale partlculare. Alte atribute ale strazli medievale asimetrii ~i neregularltati - nu sint nici ele rezultatul dezordini sau lncapacitatll tehnice
ci raspund ingenios unor riecesitatl de ordin practic ~i estetic. Cetatenii parcurg strazile
grablndu-se la treburile lor sau partlcipa la defllarea breslelor ori !a procesiuni rellgloase.
Privind, lnaintea lor ~i In urrna, meandrele rnultlrn!i, ei urrnaresc, ca Intr-o ogllnda, propriul
lor mers. Astfel, spre deosebire de ceea ce se Intirnpla la defllarl!e oficiale pe bulevardele de
mai tirzlu, spectatorii nu asista doar ci iau parte efectiv la spectacolul strazil, lntegrlndu-se
cornunltat!l,

Ulite pitoresti ascunse In umbra se regasesc In cartierele denumite Medina din tarile
Maghrebului, sau In Slria, Iran ~i Pakistan. Ele se deschid In intimitatea curtllor sau debuseaza
In acele zgomotoase ~i active Souk- piete cornerclale, specifice lumii islamice 80.
Strazile cele mai favorablle pentru tlrguieli au rarnas ~i In secolele XVIII-XIX cele
lngusre, mai putln frecventate de vehicule, ca Bond Street din Londra, Calverstraat la Amsterdam sau la Calle-Florida din Buenos Aires.
Dar strada, care nu poate fl desprlnsa de restul asezarii, dezvaluie adeseori unele neajunsuri ale cadrului construit din care face parte: densificare excesiva ~i insalubritate prin ocuparea curtllor, desfiintarea gradlntlor, cresterea regimului de ln5.ltime a constructlilor, arnpllficarea programelor. Este cazul cartierelor pariziene - care 11 fac pe Le Corbusier sa lupte,
prin anii '30, pentru desfilntarea strazll-cor ldor si _, sau al strazi! napolitane, zgornotcasa,
mlsunlnd de oarnenl, In care, dupa cum rernarca arhitectul Emile Duhart, se scurge promiscuitatea loculntelor suprapopulate s2.
39

Strazile largi de altadata - care, in mod sernnlflcatlv, preced lnventla vehlculelor

cu rott - folosesc la inceput, fara indolala proceslunllor religioase ~i parazllor militare. Un
document sumerian descrie o astfel de cale, cu plimbarea ~i dlscuriile unei multlml lene~e.
cu spectacole ~i defilari, cu dansuri ~i cu muzlcantl.
Procesiuni lmpunatoare se desfasoara pe strada larga de 60 metri a marelul preot la
Tel-el-Amarna, pe strada Canope din Alexandria, cu o larglme de 23 rnetrl, sau pe calea sacra
din Delphi, care conduce printre cladlrlle tezaurelor, la Gimnaziu ~i la Tholos. Aceleasl functlunl
spectaculare sint atribuite lrnpunatoarc lor alel, ale carer urme se afla i11 cetatile incasllor sau
ale clvllizarlel Maya.

Zona
pletonala din
Willingen - Schwenningen,
R. F. Germania, reda pietonilor vechile cardo ~i
decumanum.
Architectur Wettbewerbe, septembrie 1978

In asezari!e de i::e coaste le Asiei Mici, cu strazile dispuse in gratar, slnt frecvente strazile drepte care nu se adapteaza la condltllle topografice locale. Lewis Mumford arata ca
in interiorul marilor ,,insule" dintre aceste strazl, trebuie sa f exlstat, ca la Philadelphia in
secolul al 18-lea, stradute ~i pasa]e pentru pietoni 83
Disciplina rornana impune, in taberele militare ~i in orasele lumii sale, trasarea celor
doua strazl axlale, care se intretaie in unghi drept: cardo, orlentata nord-sud, ~i decumanus,
pe directla est-vest. Ele le:zga portlle cetatli ~i cuprir:d forumul la lntersectla lor. Structura
clara, in grila, se generallzeaza, aparlnd la Timgad in Africa, Chester in Anglia, Efes in Grecia
sau in Antiochia orientului mediteranean.
La Roma, via Sacra ~i via Nova, din preajma forumurilor imperiale, sint scenele unor
festlvltatl frecvente. Ele sint pavate cu dale de platra,' ca multe straz! din Pompei care au,
in afara de trotuare, treceri pentru pietoni, realizate din blocuri inalte de platra, printre
care se strecoara rotlle carelor.
Strada dreapta ~i larga, propice pentru fastuoase ceremonii militare sau religioase ~i
pentru publicul numeros, reapare ca un element caracteristic al Barocului: Autoritatea centrallzata impune aliniamente, simetrii ~i perspective largi. Rigoarea geornetrlca ~i un oarecare
formalism se suprapun unui gust al sornptuozltatil ~i extravagantel, Strada conduce de obicei
la un monument-cap de perspectiva ~i este bordata de cladirl importante. Strada Nuova din

Drumul de acces spr e templul Asakusa - Tokio,

vedere ~i schlta de plan de Y. Ashihara.

40

,,Grecii
foconjoara
pi e ti l e cu porticuri
mari
duble,
peste care fac locuri de plimbare"
Vi truvi u, De Arch i tectu ra, Cartea
capitolul
I

~i
V,

Geneva - azi via Garibaldi - conceputa in 1551 de arhitectul Galeazzo Alessi 8'', este urrnata
de esplanadele ~i bulevardele secolelor 18 ~i 19 din marile capitale ale Europei.
Cind, mai tlrziu, traseul liniar ~i largimea strazll sint cerute in primul rind de trecerea
vehiculelor, pentru degajarea circulatiel din labirintul de strazi existente ~i pentru accesul
rapid al fortelor polltlenestl 85, folosind doar in ~nu mite ocazi i pentru .defilari ~i .~lte ceremoni~
oficlale, atunci pietonii beneficiaza de zone alaturate, trotuare largl, plantatll bogate, alel
paralele, ca pe Champs Elysees la Paris sau pe soseaua Kiseleff din Bucurestl.

rri

il

..

Agora din Asses, piata publica a orasului, adaposrea

man lfestari politice, religioase, legislative, comerciale
si de divertisment.
Piete comerciale
la Pompei ~i .la Pola - lstr ia

Plata ocupa un loc de prim ordin in istoria cetatll, Ea este destlnata cu precadere pietonilor.
Daca la inceputuri asezarea tribala i~i aduna colibele in jurul unui spatlu de sfat ~i de
ceremonii, o data cu trecerea vremii, locul de adunare a membrior comunitatil
agora,
forumul, plata - devine un simbol al asezarll ~i un factor principal de ordonare a spatiulul
urban. Pe aceasta scena se concentreaza activitati complexe ale vietll comune: pllmbarl ~i
intilniri, dezbateri publice politice sau filozofice, cornert, jocuri, spectacole, ceremonii. Multirnea functluntlor conduce la dlferentler l, la plete polivalente sau specializate precum ~i la
gru pari de plete.
Agora cetatil grecesti a secolului al Y-lea i.e.n. se asterne la poalele acropolei, separata
de incinta templelor. Ea cuprinde cu u~urinta, la Atena, 5 000 cetateni. far in infloritoarea
cetate a Miletului de pe coasta rnar!l Egee, o sulta de spatii publice sint grupate in zona centrala:
mica piata a negustorilor, agora de nord ~i marea agora comerciala din sud, a carel lnclnta
mascara singura 164x196 m. La Prlene, de asemenea, agora publlca este separata de mica
piata cornerclala. Plete pietonale de mari dimensiuni se regasesc ~i !n alte cetat! ale loniei:
agora din Efes mascara 110x110 m iar cea din Smyrna 120x180 m 86 lnconjurata intotdeauna
de importante edlficli publice, agora ramine centrul civic ~i comercial al localltatil, atrage
populatla. ~i constituie un element principal de infrumusetare a asezar il.
_ Corespondentul
agorei in lumea rornana este, lntr-o buna rnasura, forumul. Acesta
pastresza caracterul de piata pietonala, dupa cum o atesta, la Pompei, bornele dispuse pe
contur, care opresc accesul vehiculelor. Dar in cetatile latine forumul polarlzeaza vlata comunltara - cornerclala, polltlca, rellgloasa ~i [urldlca - grupind temple, altare, curtl de [ustltle,
c=

,,Atenianul
tr alnd in mijlocul
luptelor
rilor tribunei
in agora".
.
Nicolae
lorga,
Materiale
istoriologie
urnana

s i triumfupentru

,,Socotind
dupa
depar tar ea !ntre coloane,
exlsta
cinci 1nfati~ari ale templelor.
In Picnostil,
coloanele
sint foarte apropiate
(la un diametru
~i [urnatate)
iar in Si st il, destul de aproape
(la doua diametre

dlst anta).

Amindoua
aceste
feluri
au in irrtr ebu intar e un
cusur.
Caci
matroanele,
cind se urea pe trepte
pentru
rugaciune,
nu pot trece t+nlndu-se de brat
printre
coloane,
ci trebuie
sa se aseze in slr".
Vitruviu,
De Architectura,
Cartea II,
capitolul
Ill

41

sali de reunlunl, pravalli ~i mari spatll libere

pentru adunarl ~i devenind astfel un amestec de

agcra ~i de acropole. Caracterizat prin dezbaterlle pe care le adaposteste, forumul imprumuta
nume le sau unor estfel de adunari reprezentative ale vietli publice contemporane.
La Rema ~i in marile erase ale acelor vremuri, o buna parte din populatie, care traleste
in conditi i de inconfort in cartiere cu o densitate excesiva, beneflciaza de arnploareapletelor
publice. Accesul din strazile vecine se face prin arce lmpunatoare. Uneori cadrul forumului
ccntrasteaza cu tesutul urban in care se aflii; atunci, edtficil, portice ~i plantatll reusesc sa
mascheze dezordinea inconjuratoare.

Pletele medievale evolueaza o data cu .a~ezarile pe care le reprezlnta, Ele preiau o parte
dintre functlunile forumului ~i ale agorel, In primul rind utilitare, aceste plete se inscriu in
trama urbana prezentind adeseori forme neregulate, fronturi curbe sau in retrageri succesive.
Pietonul care parcurge traseul strazilor i.1guste, strins intre peretii sinuosi sau cu slcane ~i
fundaturl, se gase~te decdata eliberat, cind ajunge in marginea pletel publice, care se deschide
in masa conslstenta de cladlrl ca o polana in desisul piidurii.

Plata rnedlevala
din Cracovia (210 m x 195
m); 1 - Turnul Sfatului sec. XIV; 2 - Hala postavurilor Sukienice sec. XIV - XVI,
3 - Catedrala, sec. XIII - XV. Elevatll ,
sectiune , plan.

Plata Notre-Dame, Paris (150 m x 100-200 m):

1 - piata dalata : 2- catedrala (1163-1350); 3 Hotel Dieu; 4 - fosta cazarrna a orasulul ; 5 - Rue
de la Cite; 6 - Rue d'Arcole; 7 - Sena. Desfasurar],
plan.

I
Piata este adeseori loc de intilnire a drumurilor.
Se~nul sau in scrierea surner lana este Y.

42

in orasele ltaliene, fiecare parohie sau cartier are o piata - cam po - a sa, cu blserlca,
scoala ~i casa de bresle, cu jocurile copiilor ~i cu anlmatla meselor de pe terasele acelor trattorla. inlesnind relatll umane ~i obstestl in interiorul flecarel grupart de loculnte.
Pletele evolueaza suplu, se compun organic de-a lungul secolelor ~i ajung la o maturitate
lstorlca. Pentru ca arhitectil se adapteaza situatlei existente, fara a-si stavili puterea de creatle
~i fara a nesocoti valorile concepute de generatllle anterioare, ei reusesc sa infaptuiasca ansambluri puternic individualizate, ca, de pllda, atit de mult amintita piazza San Marco din Venetla, Aici spatlul a fost cizelat pe indelete, bazillca edificindu-se in secolele XI-XV iar primul
campanil in 1180, palatul ducal intre 1309 ~i 1442, apoi Libreria Vecchia in 1536-1588, Procuratitle din 1514 ~i plna in 1640 sl, in sflrsit, noua aripa care inchide plata cea mare din fata bisericii, de-abia in 1810. Organicitatea spatiulul ~i cuprinderea slrnultana a unei lungi suite de
valori, de virste ~i de conceptli distincte dar nu divergente, daruiesc viata ~i dinamism lnvaluitor acestei plete, ca ~i atitor altora cu o identitate certa: campo San Polo ~i campo Santi
Apostoli la Venetia, plata mare din Modena, piata turnului din Sighlsoara sau pietele medievale din Durham-Anglia.

Plata San Marco - Venetta

(175 m x 58-85
m),
piateta
(80 m X 42-48 m). Desfasurar! de fronturi
~i sectiune prin plateta ~i curtea palatului Dogilor.

Plata Campo C:i Siena, il'I care se desfasoara tradittonale

manlfestari populare,

43

Renasterea
sl, mai tlrzlu, perioada barcca determlna trasaturi noi pletelor urbane, care
continua sa rami11a in staplnlrea pietonilor. Strada larga ~i pia~a totodata, galeriile Ufizzi din
Florenta reprezlnta, prin noua lor ordonanta, o noua ordine. Paralelismul fronturilor, slrnetria claslca, motivele decorative repetate ar duce la monotonie daca nu ar interveni la u11 capat
perspectiva palatului Signoriei iar la celalalt deschiderea larga spre Arno. Dupa cum Place
des Vosges, veche piata regala, a muschetarllor ~i a duelurilor pariziene, i~i atenueaza rigoarea
fronturilor prin silueta acoperlsurtlor ~i prin decorul plantatlllor vremelnice ~i schlrnbatoare.

~-.i:~
;.

~lg]

rg18

[010

~:~
I
I

13:!~:d

J:L

:rn:

1 TI"
I

Suite de plete in Nancy ~i in La Roquette - Franta.

Strada largii. ~i piatii totodata, curtea palatului Uffizi

din Hor enta stabilesce legatura pietonala intre plata
Senioriei si cheiul riului Arno, atrii.gind privirea
catre vechiul palat sau cii.tre marele arc desenat de
Vasari.
Gravurii. de Giuseppe Zocchi

44

Plata comerciala
- Jugoslavia

45

din

Dubrovnic,

pe coasta

Dalmata

in plata Navona din Roma, intregita de Borromini ~i de Bernini ~i care urrneaza traseul
vechii arene a lui Domitian, planurile ordonate contrasteaza cu elemente dinamice, tensionate, ~i cu amestecul de edificii din vecinatate. Plata baroca, user seslzabila de la prima vedere,
reprezlnta spatlul urban ca pe o arhitectura de interior. Cu fantezie se accentueaza axele
secundare, sint cautare elemente surprlza, se fac lncercarl de trornpe-l'cell. La scenografia
urbana partlclpa vlbratia flntinilor. Spatlul continuu, masurabll, i~i asoclaza notlunile de timp
~i de mlscare. El a fost pregatit de Alberti, Brunelleschi, Uccello, Serlio, 87 care s-au ocupat
de organizarea sa, dupa legile geometrice ale perspectlvel, urmarlnd raporturl corecte intre
inaltimea cladirilor ~i dimensiunile pletel precum ~i pastrarea legaturt! CU Seara urnana,

.I

Sub sernnul clasicismului, la Leningrad in secolul al XVIII-lea ~i la Wa~hington in secolul

al XIX-lea, se desfasoara mari plete de degajare in fata unor monumente lmpunatoare, ca pur:cte
de pornire ale unor bulevarde ~i esplanade. Propice circulatlel ordonate ~i rapide, ele vor
fr preluate, cu timpul, de traficul vechicular, anticipind procesul care se generallzeaza in secolele XIX-XX, cind majoritatea pletelor ~i strazilor largi folosesc clrculatlei de trasuri ~i
apoi auto ~i nu mai pot fr urrnar lte ca spatll adecvate vletll pietonz le.
Strazi cu porticuri la Paris - rue de Rivoli - sau la
Singapore atrag populatla in fata vitrinelor ~i a restaurantelor adap ost ite .

. . . . . . . ----

Strada rornana cu porticuri,

in orientul islamic. Rapoport,
form.

transforrnata in bazar ,
Human aspects of urban

Strazi inguste sau largi, Intortocheate sau drepte, ca ~i nenumarate piete reallzate in
decursul istoriei cuprind un element de valoare, factor comun caracteristic, cunoscut sub
denumirea de portic ~i care foloseste in primul rind pietonilor.
Aceasta galerie exterloara, marginita de o colonada sau de arcade, care marcheaza uneori
intrarea rnonurnentala a unui edifrciu, se desfasoara de-a lungul unor cladlrl sau in jurul unor
piete, Loe pentru plimbare ~i pentru comert, la adapost de soare, de ploaie ~i de ninsoare,
porticul stablleste o legatura nuantata lntre spatlul descoperit al strazjl sau al pletei ~i incaperile ori vltrlnele adiacente. El insumeaza adeseori calitati functlonale, sociale ~i estetice
~i contribuie la individualizarea locului. Amploarea, repetabilitatea ~i distributa porticurilor
in intreaga lume ca ~i formele lor caracteristice de rezolvare le impun atentlel ~i analizei.
f n lumea islamlca ~i in America Latina, in tarile Mediteranei ~i in Europa Centrala, plete
~i strazl populare sau reprezentative sint animate de porticuri. Utilitatea lor este atlt de
apreciata, lnclt in agora ele se dezvolta pe unul sau pe doua niveluri, uneori in constructil
lndependente denumite Stoa, ca acelea din Atena, Delos ~i Corint, sau din vechile orase ale
Asiei Mici 88

Forumurile se inconjoara ~i ele cu porticuri, la Roma, Ostia ~i Pompei, contribuind la

stablllrejracelul echilibru specific arhitecturii romane, dintre spatlul interior al edificiilor ~i
eel ex.teffi0Yc;lin fata lor. Portlcurlle contlnul ale forumurllor aduna accesele din strazile vecine
~i dtstrlbuie' totodata intra'rile la edlflcllle publice de pe contur.
46

Lungimea porticurilor depasea 20 km pe strazi!e Romei, la inceputul er el noastre, in

vremea irnparatului Augustus, ~i ajungea la 25 km in Antiochia secolului al IV-lea e.n., dupa
cum arata rectorul Libanios care lauda calitatea vietll cotidiene in astfel de spatll specific
urbane 89 Urmele din secolele Ill ~i II i.e.n. gasire sub zidurile arcadelor de pe strazile din
Bologna stau rnarturle ca vechile structuri romane au fost reluate in porticurile medlevale,
care reusesc sa caracterizeze aceasta localitate, in egala rnasura cu turnurile sale inclinate sau
cu sculpturile unor Nicola Pisano ~i Jacopo della Quercia. La Padova, Montagnana, Vigevano
~i Faenza, in Genova perioadei renascentiste sau in Torino din secolele XVII-XIX ca ~i in
majoritatea oraselor din regiunea rnedlteraneana, straztle ~i pletele sint bordate de porticuri, care rarnln unul dintre elementele cele mai apreciate ale arhitecturii urbane. Cind clima
este mai aspra, porticuri functlonale, cu deschideri mici ~i cu ziduri groase adapostesc pietonii
~i rnarfur ile la Innsbruck ~i la Paris, la Praga sau in unele erase transilvane.

,,Dad.
se urrnar esre desparttr ea spartulul
pentru
pietoni de eel pentru trecerea
carelor ~i a animalelor, propun
ca strazll e sa fie astfel Imparttte,
incit de-o parte ~i de alta sa fie porticuri,
pe sub
care oraseni i sa poata merge sa-~i vada de treburile

lor, fara a f suparatl de scare, de ploi sau de zapezi; astfel sint facute aproape toate st rjiz il e din
Padova, or as vechi ~i faimos ...
Palladio,
Patru d.rti de arhltecrura

Sirul canonicilor - Oradea , cu vechea sa pardoseala

din scinduri grease.

47

PorJ:icul accentueaza faptul ca strada nu este un simplu drum, ci un loc de intilnlri ~i

de lucru, de vlnzare-curnparare ~i cu atrnosfera arhltecturala, Plata respira ~i ea cind are porticuri ~i nu este lnchisa cu fronturi pline la parterul cladtrllor. Ritmul ~i proportlile colonadelor
~i arcadelor, jocurile de lurnlna ~i umbra, elementele de scara urnana pe care le subllniaza
porticurile sint folosite cu deosebite rezultate in cornpozltla urbana.
Porticurile cu arcade contribuie la unitatea ~i la farmecul pietel San Marco din Venetta
~i invloreaza rigoarea Instaurata in Place des Vosges la Paris. far colonada lui Bernini, la Roma,
reuseste sa ascunda, in parte, fronturile dezordonate ale cladlrllor din plata Sf. Petru ~i sa ampliflee senzatla de spatlu, extinzind perspectiva, prin conceperea ingenloasa a pletei trapezoidale marginite pe doua laturi de porticuri simple care se compun cu marea piata elipsoldala,
Aceasta este deterrninata, la rindul el, de cele doua brate ale porticurilor cu cite patru rinduri
de coloane dorice care folosesc pietonilor ca splendide galerii monumentale, unde forta dinamica este accentuata de curbura continua ~i de fuga in spatiu a celor 248 de coloane.

'

.I

Strazile-sdiri ~i pietele puternic denivelate sint, prin natura lor, pietonale.

Determinate de relieful locului dar ~i de ratiunlle ~i fantezia arhitectului, ele se impun ca
solutii logice, functlonale ~i subllnlaza in acelasl timp trasaturl monumentale, dinamice sau
plt cr estl.

Seara rarnine unul dintre cele mai frumoase elemente arhitecturale, prin ritmul impus
de trepte, prin rnasura pe care acestea o transmit locului conferind scara urnana spatlulul
organizat.

in piata Sf. Petru din Roma, spatiul baroc este delimitat de porticuri monumentale, concepute de
Bernini, 1658-1667.

Seara de acces la Plata Capitoliului din Roma.

48

Urcusurl blinde ori abrupte, realizate prin trepte, gradene sau rampe, dau '"o individualitate pregnanta strazllor din asezarlle insulelor grecesu in care dalele de platra ale pardoselilor denivelate se compun cu zidurile albe ale cladlrilor prinse pe dealuri. Astfel se arata
trecatorulul strada prlnclpala din Skyros cu gradene succesive, sau strazlle abrupte din Santorin, ori decorul ulltelor din Mykene, canale a/be cu arce ~i cu rampe zlrntate in trepte, pentru
a impiedica alunecarea pietonului 90,
Ele amintesc, sub acelasl scare mediteranean, de traseul inclinat care te poarta prin
Propylee pe Acropole, urcind 20 de metri de trepte ~i rampe in zigzag, dupa care, ajungind
pe platforma stincoasa, continua sa urce inca 10 m pe o alee cu o rarnpa usoara, pina la
intrarea in templul Atenei. Pe drumul de acces care subltnlaza monumentalitatea edificiilor
de pe terasa superloasa, rampele nu sint indulcite ci acuzate, iar omul este inconjurat de
eleme.nte pe rnasura sa: trepte, balustrade, sculpturi, lnscrtptll.
In multe alte asezarl, folosirea c~ibzuita a reliefului local conduce la o adaptare corecta,
cu efecte neasteptat de spectaculoase. In Latium la Sperlonga sau in Abruzzi la Scanno, drumuri
helicoidale, cu rampe de piatra, se rasucesc in spatlu. Din strazl cu arcade .~I din alei cu trepte
se desprind scarile exterioare ale locuintelor 91 La Neapole, stradele cu gradene urea pleptls
in amfiteatrul natural, iar strada Carlotta din cartierul Stella i~i desfasoara cinematografic
nenurnaratele sale trepte, talate, cu precizie, in platra, Alteori, scar! sau sisteme de scarl ample,
cu largi platforme pentru odlhna, urea din strazl sau din piete catre edificii irnpunatoare, asezate pe inaltimi naturale ca in cazul domului din Amalfi.
,,Realizarea unor platforme la niveluri diferite, legate lntre ele prin trepte sau rampe,
drarnatizeaza ansamblul ~i ii da o mai mare forta, mai ales daca se creeaza ~i o divlzlune

~
I

celulara
Sarmizegetusa uacica=-scara care conduce la platformele sanctuarelor, descopertta in vara anulu i 1979.

Trotuare ~i stradele in trepte,

49

in cetatea

Sibiului

a spatiulut"

92.

iL:>!=

Seara cu 137 de trepte

dintre Piazza di Spagna ~i
Trinita
dei Monti,
Roma.
Alessandro
Specchi
~i
Francesco de Sanctis, 1721-1725.
Vedere partlalf din
Gerster, La terre de /'homme.

Un e xernplu pregnant de baroc, un joc de atractll

s i de intreruperi ale mircarH. Fluxurile se despart in
ramuri care se reunesc iara~i ~i iaras! ...
Rudolf Arnheim, The dynamics of architectural
form
Pornind de la criterii scenografice, cu ritmurile
armonioase ale liniilor sale curbe, prezlnta o mare
reusita a secolului XVIII roman, prin elegantii ~i integrare urbanlstlca intellgenta ... Orasul poate f trist
clteodata, dar scara di Spagna creeaza intotdeauna o
impresie de sprinreneala ~i de bucurie.
Roberto Berzanti, Pepi Merisio, Italia - Orbis tetrarum

in Postignano, ca sl in alte erase italiene de pe dealuri,

strazile planuite numai pentru trecerea pietonilor ~i a
animalelor se adapteaza la topografia locului.

so

Strazi

iA trepte

pe Montmartre

Paris.

Un exemplu remarcabil este scara de la Trinita dei Monti din Roma, construlta in 1726
de Specchi ~i de Sanctis ~i care leaga plata Spaniei cu strada din fata blserlcll situate pe promontoriu. Folosind simultan sau succesiv ca pia~a de flori, loc de reprezentarl teatrale, drum de
acces cu pallere de intilniri ~i odlhna, de rnuzlca populara ~I cornert de arta, ea dernonstreaza
utilizarea ratlonala a unui teren accidentat ~i rezolvarea cu eleganta a unui spatlu scenografic.
Dupa cum spune Corrado Alvaro, de pe scara di Spagna, intodeauna cineva pr ivesre de
sus orasul , in apusul soar elui , ~i se bucurii de atmosfera insufletitii a acestui . loc.
Strazi le ~i plete!e cu trepte sugereaza rniscarea ~i accentueaza perspectiva cond ucind
privirea catre inaltimi sau oferind, de sus, prtveltstl cuprlnzatoare. Asa se lntlrnpla in vechea
cetate inca~a Machu Pichu din muntll Anzi, unde terasele superioare din nord, adapostlnd
pletele religioase ~i pe cele de adunari, sint legate cu scarl lungi ~i drepte de terasele inferioare, care aduna locuintele, apropiate de terenurile folosite pentru culturi agricole 94 A~a
se lntimpla in Barcelona sau in Paris - pe Montmartre - cu strazl abrupte ~i pltorestl, in
Assizi ~i in Arezzo, cu plete prevazute cu trepte ~i pante, sau in Sibiul medieval, cu strazi
in scara ~i cu plete denivelate.
in rnarea familie a spatillor urbane din vechile asezar! -folosite
cu precadere sau in
exclusivitate de pietoni ~i care ofera invat~minte ~i elemente de cornparatle arhitectului ~i
urbanistului de astazl - mai pot f amintite curtil sau incinte/e pub/ice, pasare/e/e ~i pasaje/e
sau galerii/e, parcuri/e, unele cheiuri ~i poduri precum ~i acele spati! pietona/e din c/adiri pub/ice
care, desl sint cuprinse in lnterlorul unor edificii, au un regim de folosire similar spatltlor
orasenestl exterioare.
Parcurgind asezarea de altadata, pietonul are depllna libertate de miscare nu numai in
strada ~i in piata dar ~i intr-o serie de cladiri publice in care spatll importante ii sint
rezervate.

&

.,

I"
I

Acoperlsul
unei case este terasa
celeilalte.
Sdiri
~i alei in serpentine,
strazt-belveder e, platforme
in
cascade transforma
peisajul
din Santorin
in forme
urbane ...
Dieter
Zimmer,
Canstruqii spontone in gee, in
M.D. iunie 1980

51

,.

. . ...

. ... .
. ..

. .

..

. ' .

I,'

J: '

'

: : Mar:ile bazaturi,_care cuprind nenurnarate prayalii.' sint strabatute de adevarate .drurnurl

interioare in care forfota multirnll s:e afla la adapost- de clrculatla vehiculelor., in rerrnele
rornane, populajla dispune de incaperl colosale, care arnlntesc de saUle .de pasl plerduti ale
. palatelor de [ustltle de-mal tirziu sau de holurile garilor pentru calatori:- Navele bazlllcli antlce,
loc de: bursa; de .juclc:ata ~i de dezbateri, se deschid in plata de degajare -a :edifo:'iului; rezervats ~i ea, in lntreglrne, pletonllor. Asemenea -cladiri de-marl proportl l, ca ~far:e.nel,e:~.i: teatre!e
cu -galerlile lor de, d.istribu~ie ~i destindere, sint construlte pentru f)opul~ti.e,intr7b perloada
in care concentrarea urbana i mpunea. utilizarea maxima a un ui spatlu limitat de Zi.(!ur:ile urbei.

11

I
I

Masjd-E Djami, Isfahan. Sala de iarna a Moscheii de

Vineri se inscrie in marea familie a spatltlor pietonale
din cladirl publice.

Adeseort, sparllle pietonale din cladlrile publice sint de o calitate arhitecturala remarcabila. Sala de larna a Moscheii de Vineri din lspahan, ediflcata in secolul al XV-lea, mascara
50x28 m ~i prezlnta un volum scund, scufundat in penumbra, in care .arce mari frinte formeaza boltl lncruclsate care coboara pina la pardoseala. Lumina patrunde prin rare deschideri
laterale ~i prin tavan, de unde este difuzata prin placi de alabastru 95 De mare rasunet se
bucura Palatul de cristal, realizat de Paxton in 1851, pentru expozltla din Londra, sau halele
lui Baltard, a carer constructle incepe in acelast an la Paris 96. Aceste mari piete acoperite .curn este preclzata sernnlficatla termenului ha/ii in dlctlonarele enciclopedice franceze aduna multlmlle in spatll caracteristice ~i contribuie la dezvoltarea arhitecturll moderne.
Magazinele universale care lncep sa se realizeze la New York ~i in Phlladelphla, la Washington
~i la Boston sint de asemenea plete acoperite cu mai multe eta]e 97
Cind, spre sflrsltul secolului al XIX-lea palate din marile capitale europene devin muzee,
noi galerii ~i saloane lrnpunatoare sint puse la dispozitla populatlel,

52

De la Cll.rtea par ticularji

din Rapoport.

la plata orjiseneasca

in asezar ea rnusul rnana , incintele se compun

cartierului
prin intermediul
str azti-bazar ..

-I

a.

J_

.A._.._ ~- '- _..__ , _' - I.

-(

, Schema

cu piata

..
.

.'
.~
'

r'
'

.. :-, ._._ _._ . . . -- - -----, " ..

..
.

_ _

~
~
~
~
~
~

..
.. ".'

,J-,-,.~v-.-r-.-w-r-r~-~

Marile
Tunis,
Tulun,

~
,.
~
p
~

...

.
...,. .
'

Fara sa para, la prima vedere, de o insemnatate deoseblta, curpile sau incintele publlce prezlnta in evolutla lor o serie de relatll ~i de corespondente semnificative cu piata. lncinte
structurale urbane, ele constituie enclave, goluri in textura densa a constructillor orasulul
~i slnt utilizate ca spatll publice pentru pietoni. Degajate de clrculatla vehlculara, aceste curtl
ofera o mai buna folosire a constructlllor adiacente, o protectle eficace 'impotriva zgomotului
~i o atrnosfera proprie de buna calitate.
Curtlle britanice de justitle - cele patru mari Inns of Court din Londra, in care se
pregatesc studentll in drept pentru magistratura- cuprind, lntre constructll, spatll pe plan
patrulater in care nu intra vehicule dec'it 'in ocazii exceptlonale, Situate in zona centrala din
City, aceste ansambluri traditlonale - Mid le Temple Lane, Temple Inn, Lincoln's Inn ~i Gray
Inn - care au in alcatulrea lor monumente din secolele XII-XVI ~i plantatll bine 'ingrijite,
au servit ca model celebrelor colegii, structurate pe tipul curtllor, la Cambridge ~i la Oxford.
Din ele deriva ~i unele scuaruri rezldenttale care au devenlt cu timpul mici parcuri cochete
~i zon.e de llnlste pentru localnici.
In clvlllzatla lslarnlca, din Agra ~i Samarkand, la Tlerncen ~i Cordoba, s'int caracteristice
curtlle moscheilor ~i ale hanurllor, care corespund in mare masura pletelor publice, atit
dimensiuni ~i aspect, cit ~i prin unele functlunl pe care le lndepllnesc .

ca

moschei
din Bagdad - lrak,
si
Kairuan hanul lui Evdir din Antalya ~i Moscheea lbnCairo - Egipt cu marile lor incinte.

. Ji .. ir
:::.~.-~

. ...

~."-'-~

.t. ~
.:.~

.r.: ;.

:.iii.:

..
. . .. : : I

'. :x

-~

..

.___._.U

I
I -

53

Hanul lui Evdir din Antalsy este inconjurat de porticuri adlncl, propice pentru intilniri,
odlhna ~i schimburi.
Moschee.a lbn-Tulun, kal~::ta in secclul al IX-lea la Cs lro ~i care ocupa
un patrat cu latura de 162 rn, are o curte care mascara, pe fiecare latura, 92 rn, o adevarata
pla~a publlca urbana, de o simplitate rnonurnentala.
~i marea moschee din Kairuan-Tunis,
din
anul 836, al car u! plan se inscrie lntr-un dreptunghi
ce raspunde exact nurnarulul de aur,
are ca dornlnanta curtea marginita pe dcua laturj de porticuri cu cite dcua rinduri de coloane.

Nu lipsesc fintirii ~i mici edicule, lntr-un decor de arce din caramida, inalte ~i u~or frinte,
care sprijina pe coloane din platra 98
Organizate in jurul marllor curtl, cu sali ~i galerii, moschei Impunatcare, ca cea a lui
Soliman Magniflcul sau a sultanului Balrbas 99, reprezlnta elernente de ordine ~i de orientare
in masa de constructli care s-au dezvoltat adeseori la intimplare, in unele erase ca lstambul
~i Cairo.
Un astfel de element ordonator fa~a de vecinata~i este, intr-un alt spirit, marea curtegradina a ansamblului Palals Royal din Paris. Amenajarea ceruta arhitectului Victor Louis de
catre ducele de Chartres a condus, in 1784, la reallzarea unui peristil continuu cu arcade
ca in Place des Vosges ~i cu pravalloare peste care se dezvolta trei niveluri de loculnte. Dotata
cu plantatll bogate, cu fintini ~i cu sculpturl, zona a devenit lnca in acea epoca Lin centru
anlrnat de cornert ~i de divertisment 1oo.

uo

I.

Plata Reghistan din Samarkand-U.R.S.S.

cu cele
trei medrese: 1-Ulug
Beg 1417-1420; 2-~ir
Dor 1646-1647; 3 - Tillia Kari 1659 - 1660; 4 piata palarierilor.

Plata din Bursa - Turcia aduna in jur hanuri ~i

bazarurl, cu mari cur ti interioare inconjurate de
porticuri :
1 - Fidan-Han; 2 - Moscheea lui Orhan; 3 - Hanul
Koza; 4 - Hanul Geyve; 5 - balle populare Hamam
Bey ; 6 - bazarul acoperit Sipahiler Ciarsi ; 7 - Bedesten - plata acoperlra pentru produse de lux; 8 Hanul Bey; 9 - baie; 10 - Marea Moschee.

54

lncintele moscheli albastre din lstambul (Sultan Ahmet

Cam ii) sint ale pietonilor;
lantul de la intrarea in
prima curte, nu lasa calaretul sa tread .

... . .

..

..

.....

.. ..

. .
... ... ...
D
. .. ..
...
...
.
.. ..
. ...
. . . . . .
. . .
. . . . . .. ..
.

l
Masjid-i Djami, marea moschee din Isfahan, sec. lX-X.

SS

Calttatlle vechilor curtl sugereaza folosirea acestor forme structurale pentru rezolvarea
unor noi grupar: de loculnte. La inceputul secolului, Raymond Unwin, intr-un studiu critic
- .,Nothing gained by overcrowding"
(indesirea nu este rentabila)propune suprimarea
unora dintre strazlle dese din asezarl rnuncltoresti
ale Marii Britanii ~i transformarea
lor in
curtl-gradlni,
Fara costuri suplimentare,
s-ar obtlne astfel o arie loculbila echlvalenta, lntr-o

sltuatle evident imbunatatita, ~i localnicii ar beneficia de un environment mai agreabil, cu

parcuri ~i terenuri de joc, rezervate pina atunci unor clase privilegiate 101

Maidan Sah din Isfahan-Iran, ansamblul cu piata de

500x150 m imprejmuit cu porticuri ocupate de
pravalli:
A - poarta marelui bazar; B - piata : C - palatul
celor 40 coloane -; D - palatul Ali-Kapu ; E - Moscheea Lotfalah ; F - Moscheea sahului Abbas.

I/
1'-

"
/

IX

)".]

I '.S I
Marea moschee a sultanului Bairbas, Cairo, 1269.

56

Galleria. Vittorio
Emanuele
II din
S. Steinberg,
schi~a amplasament,

Milano,
vedere

desen

de

:JL~-- -

Pasajele, galeriile ~i pasarelele reprezinta forme ale spatiilor urbane pletonale

de o mare varietate. Acoperite sau descoperite, ele stabilesc legatura lntre strazl ~i plete,
la nivelul solului, deasupra acestula sau dedesubt, strecurindu-se modeste, ca Ullta Sforii din
Brasov, care se apropie de curtea Bisericii Negre printre vechl cladlrl de locuit, sau oferind
un cadru somptuos sub lnaltele boltl de stlcla ale Galeriei Vittorio Emanuele II din Milano,
cu restaurante, cafenele si llbrartl luxoase si care constituie In 1877, cind este terrnlnata, un
simbol al modernismului 'ora~ului. Construita de G. Mengori, ea foloseste ca pasa] lntre plata
domului ~i plata Scala ~i devlne In scurt timp un loc traditional, nu numai pentru pllrnbare,
lntilnlri ~i cumparaturl dar ~i pentru organizarea unor rnanlfestarl memorabile. Emile Magne
amlnteste -In ,,l'Esthetique des vllles", publlcata In 1908-despre cafeneaua Savini din
faimoasa galleria, care era locul de Inrllnlre, zllnlca ~i nocturna, a pcetllor, pictorilor ~i muzicienilor futurlstl, lar Boccloni plcteaza In 1910 o zbuciurnata scena revolutlonara al carel cadru
este aceeasl galerie 102.
Pasajele curente, atit de des Intllnlte In asezarlle medievale, slnt simple treceri functlonale, uneori pitorestl, care evita ocolirea blocurilor sau a loturilor de case, ca pasajul deschls
Borsikalk din Tall in - U.R.S.S., care leaga lntre ele, din 1413, strazile Pikk ~i Lai 103 Adeseori,
ele au largimi variabile ~i includ trepte, ganguri, sau arce de legatura lntre zldurlle cladlrtlor
57

ldeograme in spatiu , pasajele din Sibiu leaga stran

~i piete , pe trasee drepte Sa!J in sicane , cu largimi
variabile, pr evazute cu trepte, sau acoperite in parte
cu boitl.

care le rnarglnesc, La Sibiu, ca ~i in cartiere vechl din Paris, aceste pasa]e irnprlrna un anurnit
dinamism suitei de locuri parcurse de pieton, prin contractarea ~i dilatarea succeslva a spatlului. ln preajrna pletel vechi din Praga ori la Brz sov ~i la Cluj, incinte ~i curtl cu arhltectura
agreablla ~i inti ma se deschid prin astfel de treceri dlntr-una intr-alta, compunind trasee izolate
de traficul rutier.
Uneori, pasa]e suspendate la inaltime, in mijlocul cetat!i, inlesnesc retragerea de la un
palat la altul, prefigurind
pasarele moderne din zona garilor ~i a intersectillor aglomerate.
La Roma, o astfel de trecere, ,,coridorul
pe arcade", reallzat in vremea papel Alexandru
V
catre 1410, leaga Vaticanul de Castelul S. Angelo, iar la Hor enta el porneste de la palatul
Uffizi, de-a lungul cheiului,
trece riul Arno cdata cu Ponte Vecchio ~i ajunge la Palatul
Pitti, dupa ce strabate o dlstanta de peste 400 m.

lnteriorul galeriei de la Palais Royal (galerie dOrleans),

Paris. Desen de A. Pugin
Stanford Anderson, 0.1 streets

lncepind cu primele decenii ale secolului al XIX-lea, se inmultesc galeriile cornerclale,

aceste pasa]e acoperite, incadrate de pravall), Situate in zor:ele centrale ale rnarilor erase, ele
stabilesc o legatura generoasa intre puncte de interes urban, oferind -sub luminatoare
impozante de metal ~i sticla - o prornenada atragatoar e, la adapost de ploaie ~i de vint.
La Londra slnt cunoscute galerii - pe care anglo-saxonii le numesc arcade - ca cea de
linga Haymarket, sau cea reallzata de Nash ~i Rempton in 1816-1818 linga opera rega la, precum
~i prima galerie cornerclala, desenata de arhitectul Samuel Ware in 1819 ~i care leaga Piccadilly cu gradlnt!e Burlington.
La Paris, marea galerie Vivier:ne, cu loculnte
la eta] ~i care
se deschide catre rue des Petits-Champs,
capata un caracter comercial incepind din 1823, sub
Dlrectorat. Astfel de pasa]e acoperlte devin oblsnuite ~i in orasele americane.
Vechea galerie

58

Arcade la Londra;
cu coloane.

galerie-pasaj

Cleveland

pr olectat a de John

George

Arcade,

H.

Smith.

comercial,

boltit

Eisenmann

~i
~i

din Providence, Rhode Island 104, este conceputa cu pravalii ~i birouri, de arhitect!l J. c. Bucklin
~i Russel Warren In 1928 iar The Cleveland Arcade, asemenea unui magazin universal cu
parter ~i patru etaje deschise catre hclul central cu lumlnatcr, are o structura metallca unitara ~i dateaza din 1888-1890, anii In care se realizau Galeria masinltot ~i turnul Eiffel la expozttla unlversa la din Paris.
Apreciind ca asemenea galerii sint un bun exemplu de constructle functlonala, Mumford
considera - cu un sfert de veac In urrna, cind aparea lucrarea sa fundamentals ,,The City
in the History" (1961) - ca ele nu s-au raspindtt totusl pe rnasura calltatllor lor ~i ca nu
sint convertibile, deoarece satlsfac intr-un mod exclusiv destinatla lor cornercla la. Realitatea
din ultimele dcenii a conflrrnat aprecierile sale cu privire la calitate ~i le-a depaslt pe cele
negative. Pasajele accperite ~i marile gc.lerii care prolifereaza In med neasteptat In lntreaga
lume capata amploare ~i se diverslfka, pastrind, In multe cazuri, o rernarcabila pollvalenta
~i mobilitate.
Un domeniu pietonal cu lnsuslr l variate ~i frecvent reprezentat In istorie este ccnstituit
de cheiuri. Cursurile de apa care strabat ora sul ca ~i litoralul marin sau al marilor lacuri
slnt elemente de atractle pentru citadin. Tredtorii lntirzle adeseori In aceste locuri de promenada, de contemplare ~i de odlhna, amenajate cu gradene largi ca pe rnaluri!e Dunaril la
Budapesta, cu scarl ~i cu rampe carecoboara la nivelul apei pe cheiurile Senei In preajma insulelor St. Louis ~i de la Cite, ori cu banci ~i cu lampadare bogate, cu promontorii ~i cu esplanade rezervate pietonilor la Lcndra, pe malurlle Tamisei.

59

Adevarate
plete deschise
marrnura, primesc ambasadorii

catre apa, cheiurile largi, pardosite

la Venetta, pe riva degli Schiavoni;

cu dale

de platra

~i de

adapostesc cornertul de
blanuri ~i mai tirziu tirgul de dlrnineata la Helsinki, pe Norra Esplanaden ~i Salutorga; cuprind,
in vechile asezar l de pe tarmul Adriaticii, cornertul de lemn, piatra ~i fructe la Split ~i la Zadar,
sau plata de peste la Trogir ~i la Dubrovnik.
Un plan al Lisabonei -desenat
in 1785, dupa ce cutremurul din 1755 distrusese o buna
parte din zona centrala - prevede legarea orasulul cu pelsajul, deschizind spre ocean marea
piata comerciala ~i o serie de cheiuri dlfer entlate 105. lar W. R. Lethabi, promotorul proiectului arcu/ de our, analizeaza zona rlverana din curbura Tamisei, cuprlnsa intre catedralele Sf.
Paul ~i Westminster, apreclaza perspectivele spectaculoase care se deschid catre fluviu ~i
propune ca intregul arc sa fie rezervat pietonilor ~i implicit interzis vehiculelor lo6.
_
Zone pietonale caracteristice se desfasoara pe cheiurile pariziene rezervate anticarilor
sau vlnzatortlor de pasari ~i de flori, ori pe cheiurile monumentale ale Nevei in Leningrad
~i pe cele care adapostesc spectacole populare ~i apusuri de soare la Roma sau la Florenta
~i care irnprurnuta numele riului: Lungotevere sau Lungarno.

Prornenada ~i locuri de odihna pe platforma de jos a

cheiurilor pariziene.

Anticari

pe cheiurile Senei.

60

Cambridge,

Pod

pe

riul

Cam.

La Constanta,
cheiul de pe tarmul
. prelungest e in zona-parc.

61

Cadrul arhitectural contribuie la personalizarea cheiurilor pietonale din lungul canalelor

la Bruges, Amsterdam ~i Copenhaga, cu oglindirea vechilor case colorate care le marginesc,
dupa cum peisajul natural intervine cu vigoare in cazul promenadelor de pe rnalur lle lacului
Leman, la Geneva 9i la Lausanne. Trecator!l pot sa coboare pe cheiurile joase din porturile
cu mici ambarcs tli, inviorate de miscarea 9i de culorile acestora. Sau i9i pot continua traditlonalele promenade pe diguri ~i pe acele pasarele care avanseaza in mare ~i care sint concepute
in mod specialpentru astfel de plimbarl, la Mamaia ori la Sopot, statluriea poloneza de pe
malul marll Baltice.
.
.
Accente irnportante in peisajul urban sint podurile rezervate pletonllor, care prelungesc
drumul cheiurilor ~i contln elemente. speciflce, straine cf rculatlei vehiculelor. Podul de piatra
care da numele localltat!l Mostar din Jugoslavia trece Neretva cu un sirigur arc de 28 m
lungime 9i cu o inal~ime de 28 m. Cohstruit cu patru secole tn urrna, el 'are rampe repezl
deasupra torentului .. ~i podurile arcuite de pe canalele venetlene au rampe 'sltrepte. Cel mai
mare dintre ele, Ponte Rialto; totdeauna aglornerat, dateaza din 1592 9i este constituit dintr-un arc de 48 m lungime 9i 7,5 .rn iatime, parcurs de- trei rlndurl de scarl ; rindul med fan
este flancat de pravalloare iar cele doua de llnga parapete ofera prlvelistl spre Canal Grande.
De mare falrna se bucura ~i Ponte Vecchio din Florenta. Pod drept cu trei arcade, construit
lri 1345, el este marginit de doua rinduri de mici pravalll de bljutlerl, care au in. spatele lor
ateliere susrlnute cu. console de lemn deasupra. riului. Zona din rnljlocul podulul.. degajata
ca un scuar - care este amenajat ~i cu o statuie a lui Benvenuto Cellfni _:_ lasa privirea libera
spre cheiuri 9i spre dealt.irile inconjuratoare.

Astfel de pod uri 9i cheiuri au i ntrat in trad ltla loculul, Ele i9i pastreaza sau chlar.lsl accentueaza caracterul pietonal. Unele dintre acestea lnsa lncep sa fie acaparate 'de. traflcul: auto,
ca in portul vechi din Marsilia, sau pe cheiurile Elbei la Hamburg. ori pe malul de vest-al
Rhinului la Koln . La Amsterdam, canalele largi de 27-:-30 m sint separate de Irnoblle prin
alel pavate 9i plantate cu arborl care, o data cu dezvoltarea clrculatlel vehiculare, au devenit
parcaje interminabile
Parcurile ~i gradinile
publice ora~ene~ti transmit o experlenta indelung acurnuIata 9i deosebit de utila pentru alcatuirea unor noi spatll pietonale urbane. Arta compunerii gradinilor reflecta un raport echilibrat care a reusit sa se stabileasca intre om ~i
natura, intre aspiratllle umane_ ~i unele trasatur! negative ale urbei: atrnosfera agitata,
zgomot 9i praf, aglorneratle de oameni ~i de cladlri. in opozltle cu factorii poluantl, arborii 9i

Marii

Negre

se

ogli nzile de apa care dornlna in compunerea

parcurilor
deterrnlna
un microclimat
tonic, de
destlndere,
totdeauna
apreciat, ~i care a condus la cizelarea continua a peisajului creat de
om in interiorul
orasulul,
Tradltllle gradinarilor
persani creeaza lsfahanul,
un eras al gradinilor in mijlocul desertului. Spiritul islamic se rnanlfesta ~i in compozltla dellcata a curtllor palatului Alhambra din
Granada. Uneori, ca la Casrnlr in India, palatele imperiale cuprind gradini deschise publicului,
in care apa se desfasoara in bazlne, fintini ~i cascade ordonate pe axe fungi.
.

I
I I

in parcurile Chlnei hotarele sint ascunse intr-un peisaj infinit. Stinci ~i dealuri sau rnuntl
care reprezlnta forta stimulatoare yang se compun cu lucii de apa care sugereaza puterea
linlstltoare yin. Principiile artei peisagiste chlneze sint stilizate in sugestiva gradina [aponeza,
cu nisip greblat ~i cu stinci, 'care nu este strabatuta de pieton ci conremplata de pe marginile sale. Meticulozitatea ~i simbolul apar ~i in parcul japonez cu dealuri ~i padurl minuscule,
cu insule acceslblle pe dale de platra care par presarate la. intimplare.
in Grecia, preocuparea de accentuare a peisajului se face lnauntrul peisajului. Programe
diferite - sanctuare, teatru, stadion - sint arnplasate la Delphi lntr-o succesiune flreasca,
strins legate de munte, de arbori ~i alei, inscriindu-se uimitor in spiritul locului. in lumea
rornana gradinile devin o exteriorizare a arhitecturii, ca la vlla Tivoli a Irnparatului Adrian.
$i dupa marile curtl manastlresti ale evului mediu, cu fintini, pergole ~i straturi plantate la
adapostul arcadelor, Renasterea itallana foloseste, in orga!1izarea gradtnllor, geometria ~i
proporttlle matematice inspirate din vechlle rncnumente. In gradlnlle Boboli ale palatului
Pltti din Horenta, elemente din Renastere se suprapun cu cele ale Manierismului ~i Barocului:
amfiteatrul rnarglnlt de nlse cu sculpturl, covoare de gazon ~i balustrade de arbustl, rampe,
grate ~i stincl, obelisc eglptlan ~i statui antice. Primit la inceput intr-un spatlu larg, monumental, pietonul este invitat in continuare pe scarl sau pe alei sinuoase care urea, ascunse
de vegetatla bogata, spre chloscuri ~i spre terase deschise, cu vederi panoramice asupra orasulul,

Ryoan-Ji, Japonia,
plare. Diagramii

Griidina

Zen,

un cadru

de

contem-

Pare in Touraine,
Franta,
in preajma palatului
Richelieu. Le Mercier, Le Notre. Sec. XVII

lui

. in tarile din apusul Europei secolelor XVI ~i XVII, se accentueaza organizarea riguroasa
a parcurilor, cu scarl, fintini ~i grupuri sculpturale, cu o suita de compartimente delimitate
de garduri vii talate cu precizie, care forteaza perspectivele, creeaza iluzii optice ~i introduc
elernente-surprlza.

Ratlonallsmul secolului al XVII-lea constituie un suport sigur pentru clasicism. Marile

parcurl infati~eaza acum cornpozttil geometrice in care axe lungi sint marcate de esplanade
cu scarl, cascade ~i sculpturi strajulte de pereti vegetali. Ele se pastreaza in patrimoniul de
azi la palatul Belvedere din Viena, la Potsdam ~i la Tuilleries. Contrastind cu acestea, parcurile din Marea Britanie sint mai apropiate de natura, cu marile lor peluze de gazon ~i cu pilcuri
de arbori printre care pietonul nu este dirijat-ca in gradlnlle italiene ~i franceze - ci se
pllmba nestingherit, asernenea oaspetelui lntr-o casa engleza.

62

in 1889, Camillo Sitte publidi la Viena lucrarea sa cu privire la arta construir ii oraselor
in care lupta impotriva solutiilcr urbane supraumane ~i sustlne un environment care sa fie
la scara omului ~i a arborilor.
Sub influenta calatoritlor ~i a literaturii patrund tot mai multe elemente romantice in
importantele actiunl peisagiste ale secolului al XIX-lea. Pe Champs Elysees, inainte de instaurarea traficului intens al vehiculelor, dornina o atrnosfera caracterlstlca parcurilor. Pe vechile
fortiflcatli ale Vienei se arnenajeaza rnarele inel al bulevardelor plantate 107, Principiile promovate de Rempton - care intrepatrund clasicismul cu romantismul - sint apllcate in Regent's
Park ~i in St. James Park din zona centrala a Londrei. La Paris se arnenajeaza Bois de Boulogne,
veche padure de stejari, legata de pie.ta Etoile cu o mare artera carosablla, marginita de doua
alei de cite 12 m latime fiecare, una pentru pietoni ~i cealalta peritru calareti. Printre locurile
de atractle ale parcului este renurnlta acea allee de Longchamp, lunga de 3 km, foarte frecventata de lumea eleganta in dlrnlnetile de prirnavara 108 La New York se organizeaza Parcul
Central, cu arbori seculari-sl lacuri ~i nesfirsite peluze, deschizindu-se ca o oaza dreptunghiulara de 340 hectare in masa zgirie norilor ~i a strazilor canal,
Cu timpul, patrund in parcurile marilor erase, ca la Viena, Copenhzga ~i Stockholm, tot
mai multe dotar! pentru distractii, cu instalatil zgomotoase care pot, in functie de amploarea lor,
sa imbogateasca profilul sau sa schimbe caracterul unor zone de prornenada ~i de odihna,
Secolul al XIX-lea este martorul reallzarit unor parcuri din tara noastra cu numeroase
trasaturl de calitate, care s-au integrat in mod diferentiat in structura oraselor.
Slrul de parcuri din lungul canalului Bega, la Tlrnlsoara, stablleste legacurl pietonale
functlonale ~i agreabile intre plete ~i cartiere de locuit, integrind locuri de odlhna ~i de
agrement. La lasi ~i la Bucurestl, adevarate zone-pare se desfasoara pe Copou sau de-a luugul
soselel Kiseleff. Parcul din Craiova, organizat dupa planurile lui Redont din 1898, sau gradlna
Clsrnlgtu a carel amenajare este lnceputa de Mayer in 1840, au devenlt tradltlonale, cu arborii
~i cu lacurile lor, cu numeroase spatil pentru pietoni: esplanade, a lei, rotonde, belvedere,
poduri ~i punti, pergole, chloscuri, locuri de odihna pentru virstnici, terenuri de joc pentru
copi i 109,

0 data cu cercetarea spatlllor pietonale de altadata, pot f luate in considerare ~i unele

preocuparl care priveau reducerea sau interzicerea circulat lei vehiculelor pentru a face
loc pietonilor.
Cu aproape doua milenii in urrna, afluenta carelor pe strazlle Romei - care aveau latimi
de circa 5 m - ii deterrnina pe Julius Cezar sa lnterzlca, printr-o decizie, circulatia ve hlculelor
in timpul zilei, impiedicind deci locuitorii sa doarma in llnlste noaptea, dupa cum se plinge
mai tirziu poetul Juvenal 10s. lnterdlctia stablllta de Cezar este generallzata rnai tirzlu de Claudius pentru orasele din peninsula ~i apoi de Marc Aureliu pentru toate orase!e imperiului.
Adrian, la rindul sau, llrnlteaza nurnarul ~i greutatea vehiculelor autorlzate sa intre ziua in cerate.
In perioada Renasterl i, Leonardo da Vinci va recomanda ca, pentru evitarea aglornerati ii lor
la Milano, sa fie afectate marile artere pentru clrculatia vehiculelcr, in timp ce drumurile
mai inguste sa fie folosite de pietoni.
Deoarece straztle vechilor erase nu corespundeau traficului intens de carute care produceau neplacerl locuitorilor, au existat proteste viguroase in secolul al XVI-lea: in Franta, o
intimpinare in parlament cerea ca clrculatla vehiculelor sa fie lnterzisa, iar in Anglia s-a intreprins scoaterea pavajelor de pe unele strazi pe care circulau carutele fabrlcantllor de bere110.
Asemenea rnasurl, propuneri ~i lnterventll releva ca traficul vehlculelor, corelat cu interesul pietonilor ~i cu spattlle rezervate lor, au constituit intotdeauna o problerna urbana dintre
cele mai dificile. lrnportanta sa nu a diminuat in ultima vrerne ~i nu trebuie sa fie, in conseci nta neg Ii jata.
lncerdiri izbutite au reu~it sa contureze un cadru adecvat pietonilor, in multe ora~e ale
lumii. Analiza atenta a numeroaselor modele ale trecutului releva trasaturi pozitive, care pot
fide folos pentru organizarea unor noi spatii pietom.le de care ora~ele ~i oamenii au in continuare nevoie.
63

3. EXPERIMENTE

SI SOLUTll
'

'

ACTUALE

Metropola secolului al XX-lea este copleslta de utlla]e cares-au transformat cu timpul

din simple instrumente In factori ostili. Supr ernatla unor astfel de elemente care trebuiau sa
ramlna subordonate omului ~i o oarecare rasturnare de sca~a au pus pietonul lntr-o stare de
inferioritate ~i I-au lndepartat din spatli care Ii apartineau. lntetirea, adeseori haotlca, a traflcului vehicular, acapararea teritoriului de catre drumuri ~i parcaje, patrunderea poluanta
In zone centrale ~i In cartiere asa-zlse rezidentlale au diminuat calitatea mediului urban.
Cao reactle fireasca fata de aceasta stare de lucruri, s-au lntreprins In ultima vrerne ~i
continua sa apara numeroase actlunt pozitive In domeniul spatlllor pietonale. Ele se lnscriu
In orientartle largi ale arhitecturii ~i urbanismului contemporan, care incearca sa depaseasca
limitele unui functionalism strict, lndreptlndu-sl atentla catre domenii care privesc In egala
rnasura omul ~i societatea urnana.
in acest sens a lnceput sa se irnpuna - mai ales In a doua jurnatat e a secolului nostru
- un curent viguros pentruobtlnerea unui cadru mai putin lnvadat de rnaslni, fara poluare
~i fara nurneroasele ~i excesivele lnterdictil puse pietonilor. Studii ~i publicatii, experimente
~i marl operati i urbane se crlenteaza In aceasta directie.

Galerie

comerciala

in

cartierul

Defense-Paris.

l ncinta
pletonala pe terasa complexului
comercial,
care ocupa parterul
ansamblului
de loculnte
Garnisonen-Stockholm.

64

Cautarlle

nu se refera,

In mod deosebit,

la descoperirea

unor astfel

de spatll,

care

pot

fr gasite de fapt, cu multa vreme In urrna, In istoria cetatll,

Noua tendlnta, cu o trena de

reallzari precipitate, prlveste crearea sau arneriajarea unor asemenea oaze ale pietonilor In
conditiile de azl, In tesatura urbana actuals.
Se revitalizeaza astfel zone traditionale cu un
bogat patrimoniu arhitectural; se insereaza In structura exlstenta noi centre ~i artere comerciale pentru pietoni. 0 data cu ediflcarea Unor. erase ~i cartiere satelit, ca asezarl!e engleze sau
scandinave, se concep sisteme pietonale noi. In majoritatea cazurilor, este accentuata personalitatea orasului ~i se pastreaza scara urnana, se obtlne varietate ~i o atrnosfera specific urbana.
Se redaIn sflr~itpietonului certitudinea stapinlr il propriului sau domeniu 111

,,A~a e, trebuie sa punem semne la fiecare pas,

sa ~tii unde sa te opr est l, in caz de ceva. Sa nu
tot mergi inainte. Sa nu te ratacesti inainte".
Marin S orescu, Iona
0

Piata veche din Grenoble, straz! de odlnloara ~i alei

cu un caracter semiprivat care stabilesc
relatii intre
locuinte ~i spatiul public urban, sint cuprinse in
ultimii ani, in rete!e pietonale .

- I

1.--

65

RECONSIDERAREA
VECHILOR
SPATH PIETONALE.
Exista importante
actiuni care accentueaza, In ultimele decenii, ro~tul pietonal al unor spatll orasenestl
de altadata, Plete ~i strazl, incinte, porticuri ~i pasaje, zone intregl din centrele istorice care
au fost preluate treptat de circulatla vehiculelor sint puse din nou la dispozitla pietonilor.

r.1 "
1

I
I

Astfel de lnterventll llmlteaza traficul auto, se ingrijesc de redistribuirea unor functlunl, arnenajeaza fronturile construite, intregesc plantatllle regeneratoare ~i echipamentul edilitar. Ele
beneflclaza, desigur, de cadrul arhitectural existent in care se integreaza, de spatllle urbane
de calitate acumulate in dezvoltarea oraselor, care lndreptatesc acum orientarea unor asernenea actlunl. Programele de pietonizare urrnaresc atlt asanarea fondului construit ~i a zonelor inconjuratoare, cit ~i valorificarea intregului patrimoniu. Preocupari ~i reallzari care se
inscriu ln acest domeniu, in tara noastra ~i in alte parti ale lumii, merita sa fie luate in consi.d erare.:;:.;Pe .strada Lipscani din Bucurestl, ca ~I pe strazlle din veclnatate - Selarl, Smirdan,
~OV'!-!Ji,. Gabroveni - cu o veche traditle de zona pletonala, ocrorita astaz! prin lnterzicerea
p,~}):a){:;i~eirculatiei auto, s-au obtlnut unele rezultate de calitate prin restaurarea unor grupu'r'Vq7~:tj,~lri, in special a fatadelor caracteristice din secolul al XIX-lea. Anlrnatla urbana a
sfrazii" l!l~:arri - fosta Ulita Mare din Bucurestll de altadata -se datoreaza aglomeratlel de
.::

in zona Lipscani din Bucurestl, a inceput prima etapa

a amenajartl, prin interzicerea accesului pentru vehicule
sl prin restaurarea unor cladir! din secolul trecut.

,, ... acei Bucurest! ... cu ul it ele lor inadins intortocheate ca sa spargii iarna cr ivatu! ~i ca sa inmoaie
vara ars lta soarelui".
Al Macedonski, Bucuresttl
trandafirilor ~i ai veseliei

66

in Restock, R.
desfa~oara intre

D. Germana, axa zonei pietonale se

vechea pr irnjir ie ~i Poarta Kropeliner:

1 - prf rnaria : 2 - Stein Tor; 3 - Kropeliner Tor;

4 - universitatea; 5 - Marienkirche ; a - Am Zezen
Markt ; b - Kloster Hof.

Aleea tr-adltionala Unter den Linden din Berlin Republica Dernccrata Germana, a redevenit o frecventata promenada pietonala :
1 - Brandenburger Tor, 1791, Langhaus; 2 - Biblioteca de Stat; 3 - Universitatea Humboldt; 4 - Muzeul de istorie, 1706, Karl Friedrich Schinkel ; 5 Opera Co mica ; 6 - Vechea blblloteca, 1780; 7 Opera, 1743, Knobelsdorff. Sectiune ~i plan.

Wilow Place, Brooklin Heights, New York, este

r edata pietonilor in anumite zile ale saptarninlt.

67

pravalii ~i tarabe dar ~i rolului sau de legatura prlnclpala intre plata Sf. Gheorghe (vechiul
centru al orasulul) ~i zona de banci ~i comert de linga cealalta veche ~i importanta artera a
Capitalei: Calea Victoriei. 112 Acest caracter de punte de legatura intre doua zone de interes
major este o tr.asatura de luat in searna in actlunlle de arnenajare a unor astfel de strazi,
Pendularea continua a fluxurilor de pietoni este deterrnlnata in mare rnasura de polii
de atractie de lacapetele arterei -strada,
pod, pasa], incinta- dupa cum o dovedesc exemple consacrate.
La Verona, Via Mazzini, o strada lunga ~i ingusta, se desfasoara anlrnata, redata pietonilor, intre vechea. ~i pitoreasca Piazza Erbe, de fructe ~i legume, ~i marea piata Bra, care
cuprinde Arena antlca, loc de adunare, concerte, spectacole ~i tirguri de mostre. Ullta Mereerie din Venetta se strecoara nelncapatoare, intre plata San Marco slpodul Rialto, cu plata
de alimente din capatul sau.

11

.._.. - ..:...-!

... u\"

Zona pietonala centrala din Brasov urrneaza sa

cuprlnda, alaturl de strada Republicii, plata Sfatului,
curtea bisericii Negre ~i unele strazi din veclnatate.

68

La Brasov, strada Republicii, arnenajata pentru pietoni, este una dintre cele mai vechi
intre Plata Sfatului ~i marea piata-esplanada Gheorghe Gheorghiu-Dej,
cu importante edifkii publlce ~i cu parcul central. Aici, trotuarele au fost desfllntate prin pardosirea la un singur nivel a intregii strazl, cu pavele de bazalt ~i cu dale de rnarrnura alba,
iar larnplle suspendate au fost inlocuite cu felinare din fier forjat, montate pe fatadele cladlrilor. Aceasta actlune pozltlva poate f imbunatatita in contlnuare, prin definitivarea decoratlet
~i flnlsarea ingrijita a pardoselii, prin mobilarea strazll ~i as~narea in adincime a constructlllor. Arhltectli din Brasov studlaza posibllitatlle de extlndere a zonei pietonale in strazile Armata Rosie ~i Clucas, in curtea Bisericii Negre ~i in Plata Sfatulul, ocupata a~um in intregime
de parca]e 113

Strada Republicii, tradltlonalul corso din Oradea, a fost ~i ea redata in intregime pletonilor. Dupa lndepartarea clrculatiel de tramvai ~i auto, s-a realizat UJi continuu paviment decoratlv prevazut cu elemente de mobilier urban ~i s-au amenajat fatadele cladtrilor viu colorate 114, ca in actlunl slrnllare de mare amploare din Weimar ~i din Ehrfurt.
Se face tot mai lnteles faptul ca un spatiu pietonal nu insearnna doar o strada existenta
pe care se interzice tranzltul vehlculelor, ci un spatiu organizat ~i dotat, cu fronturi arnenajate
corespunzator, cu mobilier urban ~i plantatii care partlclpa la crearea ambientului, cu preocuparl pentru o buna foloslre a terenului ~i pentru eflclenta lnvestttltlor specifice. El.trebuie sa
fie conceput ~i realizat in cadrul actlunllor de slsternatlzare a zonei ~i ~ intregului eras, i.n
baza unor studii cu lnvestlgatll, relevee, anchete, analize de relatii etc. In functle de pozltla
sa, de cadrul urban in care se afla, de caracterul zonei ~i al lnterventiei (arnenajare, restructurare sau intregire urbana) acest spatlu pietonal ia diferite forme. El devine stradii comerctoiii
(cum ar putea fl, in Bucurestl, in viitorul aproplat, strada Smirdan), trecere (ca prelunglrea
Selarl intre strazi!e Llpscanl ~i Bacanl), peso] descoperit- dar cu lntrarl adapostlte de cladlr i
(ca pasajul Victoriei dintre Telefoane ~i lnstitutul de Arhltectura), galerie (ca pasajele acoperite
dintre Calea Victoriei ~i Strada Eugen Carada), /egatura largo intre piete denive/ate (ca zona
atit de apreclata de la biserlca Cretulescu, intre strada 13 Decembrie ~i Plata Salll Palatului).
artere de legatura

Strada Matia din Cluj-Napoca, care porneste din piata

Unirii catre - casa lui Matei Corvin, este folosita cu
predidere
de cat re pieton i.

Kartnerstrasse-Vlena a fest arnenajata ca axa a unei

importante zone pietonale in centrul istoric al orasului.

69

.,

---

-- ------- -------

;/"_.....

,.

_,

'I I

\I

I
I

1 L--r"L-.1
I

I
I
I

La acestea se pot adauga vechi porticuri, striizi cu arcade, fungi scan dcoperite, cheiuri
f/uvia/e sail maritime, folosite astazi de pietoni in multe erase din tara noastra. Caracteristlce
slpltoresti, ele constitule puncte de atractle cu un pregnant specific local. La Constanta. Brasov,
Blstrlta, lasl, Oradea, Piatra Nearnt, Pitestl, Slbiu, Slghisoara, Sinaia, strazl tradltlonale ~i
treceri pletonale cuprind adeseori importante monurnente de arhitectura ~i arta plastlca,
arbori secularl ~i .prlvellstl panorarnice 115

Centrele lstorlce ~i i:onele centrale orasenesti se preteaza in mod deosebit la amena[area unor spatll pietonale organizate in adevarate retele ~i 'sisteme, deoarece intrunesc suficiente condltf adecvate: strazl inguste rnal greu de adaptat pentru trafic auto, numeroase
puncte de interes ~i de aglomeratle pletonala, fronturi arhitecturale interesante ~i o suprapunere de programe ~i functlunl (tranzit pietonal, cornert, cultura, destindere, lnformat!l,
turism). in astfel de conditli au fast arnenajate multe spatii publice pietonale in centrele eraselor europene ~i nord-americane, ca ~i in unele asezarl din Africa, Asia sau Australia. Cu toate
diflcultatile intimpinate in realizarea lor, rezultatele sint pozitive ~i depasesc, in cele mai

Concurs pentru amenajarea p i et ei comerciale ~i a

pletei postei din Schweinfurt - R. F. Germania.
premiul 1, proiectul arhitectului Jakob.

Trotuar cu portic in Deva, inters ect!e de strazi

pietonale la Brasov , pasajul Selarl-Bacani ~i pietonal
largit in. carosabil pe calea Vtctortel c-Bucurest! .


Scan

71

~1

por tl in Praga Veche .

multe cazuri, asteptarlle.

Populatia este atrasa, frecventa la spectacole
este mai mare, cifra de afaceri comerciale creste, desl cumparatorll

lunga

pina

~i la allmentatia
publlca
parcurg 0 distanta mai

la automobil.

()PEAATION

PARJS.

ptETONS

dU2 alj3QAOUT

REPLJBUOUE
HOTEL
OE
VILLE

,1

Noi amenajari pietonale sint

Marais-Paris.

......

~......

. ' ' >*~

;-f'- ..

' .

r..t,,~~~
'

programate in zona

Paris. Plata St. Sulpice ~i gradlna Tuilleries.

72

La Paris se arnpllflca nurnarul strazllor amenajate in zona de vest a centrulul Pompidou

~i prospera galeriile comerciale organizate Inca de la sflrsitu] secolului al XVIII-lea ~i in prima
[urnatate a secolului al XIX-lea 116 Jn Stockholm, Strada Drottninggatan, pr eluata de pietoni
pe o buna parte din lungimea el, leaga vechiul nucleu al orasulul - Gamla Stan - de pe insula,
de noul centru Sergels Torg din fata casei de cultura ~i a marilor magazine 117 far la Vierra,
Kartnerstrasse care stablleste legatura lntre plata-domulul S. Stefan ~i cladlrea Operei sltuata
pe Ring, a fost redata pietonilor prin lucrarl care pun in evidenta farmecul specific al vechilor
cladirl cu vitrinele for atragatoare, Imbogatesc zestrea de mobilier urban ~i fac din aceasta
strada elernentul central al unei intregi zone pietonale.

Jn Republica Federals Germania, dupa arnenajarea nucleului istoric din Munchen, dat
in functle cu prllejul Olimpiadei din 1972, ca ~i a centrelor din Hamburg, Kain, Stuttgart,
Mainz, s-a lansat in 1978 actlunea ,,fiecare oras cu zona sa pletonala", in cadrul careia au inceput
sa se realizeze numeroase lucrari din cele 450 de astfel de zone prevazute 118 Majoritatea
se gasesc in centrul istoric, cuprinzind trasee tradltlonale de clrculatle pletonala, care leaga
intre ele plete ~i monumente reprezentative ale orasulul.
Marile zone pietonale slnt delimitate uneori de un lnel de clrculatie vehlculara rnajora,
care preia accesele auto din exterior. El are contact cu linii principale de transport in comun
~i cu parca]e de mare capaci~ate, cum se Intimpla la Naumburg, Leipzig ~i Restock, in Republica Democrats Germana. In asemenea cazuri, drumurile carosabile care se desprind din
artera de degajare ~i patrund in interiorul zonei sint slcanate sau infundate ~i nu permit
o clrculatle fluenta, de traversare. Ele servesc mai ales pentru aprovizionare, pentru acces
la loculnte ~i la unele instltutll, ori pentru interventll (pompieri, salubritate, polltle, salvare).

Scuar linga l'Hotel

Rivoli;
Place des

de Ville; lungul
Vosges - Paris.

portic al straz l!

Propunere
pentru
un scuar pietonal
intr-un
vechi
centru
urban;
Gordon
Cullen, Townscape studies.

73

'I,

11

,I I!

Alteori, zona centrala se gase~te In relatle strinsa cu o retea de straz! cu sens unic, legata
de terenurlle de parcare, situate la mai putln de 300 m de punctele de interes.

Pasaje vechi ~i galerii comerciale In ProvidenceRhode Island, SUA, 1828 ; la Paris si In Oradea
(Vulturul Negru, 1908, restaurat recent).

75

LJ,n dintre strazl!e pietonale

GU.'1-Moscova,
1890-1893.

ale magazinului

Universal

Jn cele mai multe cazuri, actiunile complexe prin care se reda pietonilor nucleul istoric
al unor [ocalltati, sublinlaza faptul ca orasul de ieri poate deveni centrul orasului de azi. Ca
strazile ~i pletele de altadata slnt elernente centrale In vlata soclala a asezartl actuale. Mai
multi pietoni ~i mai multe ma~ini in cadrul limitat al vechiului ora~ impun rezolvarl noi pentru
reteaua de strazl din zona centrala. Reallzarlle din ultimele decenii in acest domeniu arata
ca o cale corecta pentru clarificarea unor asemenea sltuatll, se lndreapta catre arnenajarea
unor spatll in care vehiculele se retrag ~i pietonii au intiietate, plata devine iara~i propice
pentru adunari populare; cafenelele, muzica ~i artele plastice i~i gasesc loc in scuaruri ~i sub
porticuri, turlst!l partlclpa la spectacolul strazll tradltlonale.

Pasajul

Vi lacrosse - Bucurestt.

Tr aversar i prin incinte - pasajul

Majestic, Bucuresti.

76

Concurs
pentru
amenajarea
pierei comerciale
din
Basel,
Elvet!a,
arh. E. ~i B. Stocker-Mergenthaler,
S. Eigenheer Bosch:
1 - prtrnar!a : 2 - fintina;
3 - amfiteatru;
4 - coloane;
5 - bazine.

Date analitice ~i rezultate ale unor anchete cuprinse intr-un studiu recent de Andra,
Klinker, Lehmann - care prezlnta exemple din zone ce.itr ale pietonale reallzate in ultimii
30 de ani in 20 de erase din Republica Democrats Germana -demonstreaza complexitatea
lnterventiilor necesare, varietatea de forme ~i dimensiuni a acestor zone, dlferentlerea spatlllor care le compun, frecventa monumentelor, numarul mare de pietoni care le parcurg 119

Hanul
cu tei - Bucur est i.
lncinte in Hanul lui Manuc Fagara~.

77

Bucur estl ~i la Castelul

Concurs
pentru
amenajarea
pletel comerciale
din
Basel, Elvetla, arh. E. ~i B. Stocker-Mergenthaler,
S. Eigenheer Bosch:

1 - prlrnaria : 2 - fintlna; 3 - amfiteatru; 4 - coloane; 5 - bazine.

Date analitice ~i rezultate ale unor anchete cuprinse intr-un studiu recent de Andra,
Klinker, Lehmann - care prezlnta exemple din zone ce.itrale pietonale reallzate in ultimii
30 de ani in 20 de erase din Republica Democrata Germana -demonstreaza
complexitatea
lnterventlllor necesare, varietatea de forme ~i dimensiuni a acestor zone, dlferentlerea spatlllor care le com pun, frecventa monumentelor, nurnarul mare de pietoni care le parcurg 119

Hanul cu tei - Bucuresti.

lncinte In Hanul Jui Man~c - Bucurestl ~i la Castelul
Fagara~.

77

Plata teatrului
preajma sa.

vechi

din

Bratislava

~i striizl

din

In zona centrala din Leipzig, delirnltata de inelul de

traflc auto, dornlna spatlile pietonale cu piete ~i cu
edificii reprezentative:
1 - Universitatea; 2 - sala de concert Gewandhaus; 3 - opera; 4 - vechea prlmarte : 5 - vechea
bursa de comert : 6 - Thomaskirche; 7 - Nicolaikirche; 8 - pasajul Madler; 9 - pasajul Konlgshaus ;
10 - gara; a - Sachsenplatz; b - Nashmarkt : cKarl Marx Platz ; p - parcaje.

0 data cu amenajarea pentru pietoni a spatlului urban constituit in secolele trecute,

sint puse in valoare opere originale, ansambluri culturale coerente, localttarl intregi care
aduc rnarturla unor clvlllzatll ~i a unor evolutll revelatoare 120. Cladirl vechi ~i complexe intregi sint revitalizate prin afectarea unor functlunl care sa nu le altereze substanta, Edificii
noi sint integrate in cadrul arhitectural existent.
Clnd structurile particulare ale asezarllor urbane ~i edificiile vremurilor trecute, cu
trasaturlle lor personale, sint considerate de prolectantll ~1 de edilii de astazl ca parti componente ale viitorului intreg, ele contribuie in mod cert la calitatea ansamblului. Nu numai
prin prezenta lor, care aduce varietate ~i rnaterializeaza mernorla colectiva, dar mai ales prin
dialogul utll pe care ii pot stabili cu noile creatll de arhitectura conternporana. Ele sugereaza
sau determlna - in cazurile fericite - cal inedite pentru o crestere organlca a ansamblurilor
centrale.
Eliminarea progreslva a clrculatlel vehiculelor ~i recuperarea unor vechi spatll urbane
in folosul pietonilor se coreleaza in tot mai mare rnasura cu valorificarea fondulu] construit
~i cu lnvlorarea actlvltatllor social-economice. Vlata urbana, cu forme speclflce de cultura,
cornert ~i recreatle, revine in centre ~i in cartiere care lncepusera sa fie parasite de populatle,
0 serle de reallzarl care oglindesc aceasta sltuatle sint prezente in Expozltla Patrimoniului
arhitectural, organlzata la Amsterdam In 1975, ca ~i in lucrarea cu aceeasl terna, publlcata la
Liege in 1977 prin grija Ministerului Culturii din Frata ~i a Consiliului Europei 121
Plata prlnclpala din Madrid a fest recuperate pentru pietoni, dupa ce s-a oprit accesul
au.to.-~i s-au realizat parcaje subterane. La Antwerpen in Belgia ~i la Antalya lin Turcia,
stradffte pltorestl, fara vehlcule, inlesnesc vizitarea unor vestigi i istorice. La Rouen, odata
cu lucriirIle de restaurare , se arnpllfica zona pletonala de linga rue du Gros Horloge. 0 actlune
de reanimare a vechiului centru urban a avut Ice la Faro in Portugalia prin crearea unei

78

.,Lumi erau fiece st rad a ... "

Evgheni Evtusenko,
poamelor

Dulce

tlnut

al

Plete sl straz! din centrul istoric sint cuprinse lntr-o

retea
pletonalji la Gotha in R. D. Germana:
Vedere din turnul bisericii
Margarethe;
Plan:
1 - prlrnarla ; 2 - Margarethenkirche;
3 - Palatul
Friedenstein ;
a - Hauptmarkt;
b - Neumarkt;
c - Arnoldipla:tz; p - parcaje.

79

zone pletonale care concentreaza

o mare parte a echlpamentulul
social din localitate. ~i la
Poole in Marea Britanie, in cadrul unui program de restaurare
~i revitalizare
a centrului
istoric, o noua zona pletonala leaga vechea prlrnarle de un nou complex construit de municipalitate, iar noile loculnte de pe Thames Street sint prevazute cu pasa]e pe sub eta]ul 1,
care prelungesc caile pietonale caracteristice
din zona.
Sltuatll caracteristice
~i de-a dreptul spectaculoase - care sl-au dovedit eflclenta socialeconcrnlca prlntr-o folosire mai lndelungata - se gasesc in acele centre istorice care au fast
redate in intregime pietonilor,
ca la Split ~i la Dubrovnik in Jugoslavia.

1
I

Centrul Splitului, un oras cu peste 120000 locuitori, se afla adapostit in incinta grandiosului palatal lui Diocletian, edificat in primii ani ai secolului al IV-lea, pe coasta Dalrnatlet. Structura castrului roman este sugerata de drumurile lntretalate la unghi drept, cu cele patru portl
deschise in ziduri robuste, care cuprind laolalta o eleganta colonada in plata prlnclpala, apartamente imperiale, mauzoleu ~i temple. In secolele urrnatoare, loculnte ~i turnuri de platra
contureaza not ullte ~i scuaruri medievale. Alaturl de sflncsl din granit adusl din Egipt stau
opere de arta ale rnesterllor croatl ~i lucrarl monumentale ale sculptorului Mestrovic. Acest
ansarnblu omogen ~i pitoresc - impresionant cadru arhitectural - este ariimat de forfota
pletonllcr, Localnicli ~i turlstll frecventeaza aici plata allrnentara, cafenele ~i expozttll, spectacole de teatru., opera ~i balet. Edificii publice care se adauga in afara zldurtlor palatulul, determina extindei.~~
.
.
.
. .
. .... ~.ontinua a acestei zone pietonale.
Orasul D~brovnik i~i aduna, la rlndul sau, cei 30 000 locuitori in jurul cetatii medievale
de pe iarmul abrupt al Adriaticei. Zidurile ~i turnurile _inaltate pe stinci lnvalulesc un tezaur

Palatul Jui Diocletian de ieri este astazl centrul

pietonal, plin de anlmatle, al orasului Split-Jugoslavia.
Vedere din piata peristilului. Planul initial, secolul
Ill-JV. Planul actual cu strazile rezervate pietonilor
in incinta palatului ~i in veclnatatea sa:
1 - Mauzoleul lui Diocletian; 2 - Templul
Jui
Jupiter; 3 - peristilul; 4 - vestibulul; 5, 6, 7 Poarta de aur, de argint, de fier; 8 - intrarea in
subsolul palatului; 9, 10, 11 - turnuri de colt
12, 13, 14, 15, 16, 17 - palate din secolele XV-xvii'.

80

de monumente in vechea cetate-republidi. Toate construcrllle - loculnte, P.a!ate, manastlr!

~i biserici - sint din platra ~i rnarrnura, ca ~i pavajul pletelor ~i al strazllor. lntreaga cetate,
care constituie centrul animat al localltatll, este in staplnlrea pietonilor. Ei se aduna la sfat
pe treptele palatu!ui Sponza din secolul al XVI-lea sau ale palatului Rectorilor, ediflcat in secolul al XV-lea de arhitectul florentin Michelozzo. Sau tree pe lustruita pardoseala de marrnura
a .straz!i principale, denumlta de localnici placa. Ori urea nenurnaratele trepte ale straztlor
care pornesc din zona centrals catre margini. Treditorii se opresc in fata palatului municipal,
de-a lungul pravaliilor sau pe cheiurile deschise catre mare, !Inga portul ascuns ~i in piata
de peste, ~i multi dintre el i~i fac, spre seara, nesflrslta plimbare pe zidurile cetatii, acest
superb exemplu de drum pietonal, degajat la inaltime, cu perspective largi catre pelsajul
unitar din afara ~i cu suita de imagini care se succed dinamic deasupra asezarli.
Pentru buna functlonare a ansamblului, s-au realizat, dincolo de ziduri, drumuri largi
carosablle ~i parcajele necesare, Accesul vehiculelor de serviciu este lngadult in interior doar
in zile ~i ore anumite, resp_ectate cu strlctete. Afluenta turlstllor Invloreaza lntreaga zona ~i
aduce beneficii importante orasului, Clrculatla fluenta a pietonilor este deterrnlnata de schema
clara a strazilor ~i pletelor ca ~i de dlstrlbutla echilibrata a centrelor ~i zonelor de interes.
Se adauga la acestea, in mod pozitiv, varietatea tipurilor ~i formelor de spatll pietonale precum
~i alternanta lor continua.

Lisabona, Portugalia.
a orasulu i.

Strada

in trepte, in zona veche

Chartres-Piata catedralei ~i str ada pletonala

najata in ulti~ii ani.

81

ame-

Astfel de trasaturl, care capata caracter de principii ~i pot fide folos in actlunl de reconsiderare a spatillor pietonale tradltionale, se intilnesc adeseori in centrul vechilor erase din
tara noastra, Printre acestea se nurnara Sibiul ~i Sightsoara, care cuprind nenurnarate elemente
de calitate pentru compunerea unor trasee pietonale. Suite de plete denlvelate, strazl cu
trepte serpuind sub arcade de caramida, treceri succesive prin curtl ~i prin scuaruri, pasa]e
acoperite ~i cladlrl ~u porticuri ofera momente arhitecturale pentru adevarate scenarii urbane.
La Slghlsoara se adauga neasteptata scara acoperlta, care conduce, cu cele 172 de trepte ale
sale, la plateta belvedere din fata liceului. La Sibiu, trotuarele puternic denlvelate sint legate
de ,,Podul minciunilor", de uncle vederea imbrati~eaza ,,ora~ul de jos". lar vechea esplanada
din lungul fortlflcatulor cu ziduri ~i turnuri, a devenit promenada orasului, legata cu scar! ~i
cu alei de zona centrala, care apartlne pietonilor.

Pe atrazile

lerusalimului.

Retele
R .. D. pietonale
Germana:

in eentrul

istorie

al unor

erase

din

Erfurt:
1 _ Dom .
S
.
museum ; 4 - Ba~th 2 ,- _everikirehe ; 3 - Anger5
kl h .
o omausturm .
wigbertire e, 6 - Ursulenkloste . 7
,
trasse ; b _ Herman J h

- gara ; a - Marks5 d
n- a n .5rtrasse ' c -. B a h nhofstrase
- Neurwerkstrasse
' P - par'caj e,

Naumburg:
1 - Wenzelk' h
do
. - . ; 3m . 4 - autogara: 0 _ ire. e ' 2 _ primaria
comer'clalji ; p _ pa~caje. Plata domnului ; b - Plata

82

.
dom . 2 .:_ palat ; 3 - teatru ; a Schwerin
: 1 b- - M ar'kt. ' c _ Schachtermarkt.
Leninplatz;

Strada London din

83

N orwic
. h , Marea Britanie.

'

. ~~::~!~---- - .

Spapii pietonale din vechi centre orasenestl pun

in valoare case medievale la Praga sau palatul din
Bratislava, construtia metalica din 1919 a halei comerciale in Piata Unirii si arcadele de la Curtea Veche
din Bucurestt, elemerite gotice ale catedralei din
Cluj-Napoca, un vechi scuar din Grenoble sau fatadele florentine din plata Signoriei. Ele ofera adapost
populatiel si folosesc rational teritoriul urban.

Studii ~i proiecte de organizare a centrelor istorice cuprind problemele pietonilor ~i

propun rezolvarl care tin seama de caracterul unor erase ca Braila, Curtea de Arges, Rimnicu
Vilcea sau Tirgu Secuiesc 122
intr-o analiza a poslbllltatllor de dezvoltare a centrului orasulul, se apreclaza ca in Bucurestl ,,sint necesare mai multe spatll de preumbalare, afectate in exclusivitate pietonilor ~i
mobilate conform pretentlilor acestora; lipsesc locuri destinate contactelor directe, odihnei
~i conternplarll, jocului ~i lecturii; se cer inmultlte vestibulurile culturale, acele expozlt!l
in aer liber care preced spectacolele ... 123" Se iau in considerare poslbllltatlle de realizare
a unor ,,magistrale pietonale in conglomeratul central delimitat de calea Victoriei, dublura
axei N-S, plata Romana ~i plata Unirii" 124. Se propune, introducerea unor interdlctli pentru
clrculatta autoIn plata Amzei sau pe strazlle Academiei ~i Baratiei" 125

Preocuparl similare se intilnesc ~i in marl metropole ca New York ~i Tokio, unde se

iau masurl pentru a reda pietonilor unele strazl din zona centrals, eel putin pentru unele
perioade. Astfel de lnterventll reprezlnta desigur doar un inceput al actlunllor mai largi de
amenajare cornplexa a unor sisteme pietonale integrate in structura oraselor. Dar ~i aceasta
prima treapta furnlzeaza date interesante pentru cercetator, La 19 aprilie 1971 s-a suspendat
-=-.:lf!~_rnqd experimental - clrculatla vehiculelor pe Madison Avenue _in Manhattan. FotegrafrJ.t~:vt~.rhii arata strada plina de pietoni. La sflrsltul celei de a doua saptarninl a experimen-

84

tiulul, afluenta pietonilor a rarnas la fel de intensa, fara sa se observe vreo reducere a fluxului de pietoni pe strazlle paralele apropiate 126. Se dovedeste, o data mai mult, atractla exercltata in oras de astfel de zone pe care cetatenll lnteleg sa le reia in foloslnta, Ele ofera un
prlle] in plus de coeziune urbana, de utilizare rationala a fondului construit revitalizat, de
relatli ale populatlel cu zestrea mai veche sau mai noua a orasulul, ~i contribuie totodata
la rezolvarea clrculatlei pietonilor - aceasta problems vltala a ora~ului....:.... care ar trebui sa
fie studiata cu prioritate, pentru a lnfluenta pozitiv, la rindul ei, proiectarea retelei de clrculatte auto ~i de transporturi in comun.

85

La Oradea, strada ~epublicii a tr ecut treptat

pinirea pietonilor. lntr-o etapji lnrerrnedlar-a,
vaiul era piistrat .

111

in stjitram-

Strada
folosita

pletonala
din centrul
vechiului
inedit in Junga iarna canadlana ,

oras

e. t e

I
I

Propuneri de organizare in Mohalla Molian din LahorePakistan. cu o rerea de str-azl pietonale

Turisti

la Fontana di Trevi,

Roma.

.86

,,AtriumuJ - o curte
tot. 0 veche formula
popularitate".

care umanizeaza - este peste

arhitecrurala
ajunge la o noua
Andy

Leon

Harnei

Centrul
IDS Minneapolis,
S.U.A.,
Philip
Johnson
& John Burgee. Vedere din marele hol ~i plan:

1 - hotel ; 2 - birouri ; 3 - turn de birouri ; 4 magazine ; 5 - pasarele care leaga supanta atriumului cu blocurile vecine, peste cele patru straz}.

~I

'I
o

l!::

')

..--"'~'
Centrul Health, Abu Dhabi,
Plan s i schema perspectiva.

87

-----.,

Emiratele Arabe Unite.

ATRIUM ~I GAtERll - PIETONI iN CLADIRI PUBLICE. Conjugata cu

Inmultlrea populatlet ~i a vehiculelor, urbanizarea a determinat in secolul nostru incercarl
noi ?i variate de solutlonare a conflictelor pieton-auto. Alarurt de actlunl de reconsiderare
a vechilor spatll pietonale - care cuprind, la rindul lor, arnenajari ?i modernlzar l - se realizeaza intr-o rnasura tot mai mare forme noi de spatli urbane pentru pietoni. Ele preiau
adeseori prototipuri - cunoscute ~i verlflcate in practlca - pe care le due mai departe adaptindu-le programelor, conditiilor tehnice ?i vletli urbane de astazi.
Printre acestea se bucura in ultima vrerne de o tot mai larga popularitate in rindurile
publicului ?i ale prolectantllor, marile spatll interioare: atriumul ?i galeriile.
Atriumu
l, curtea interloara a casei rornane, a fost acoperit, in tarile cu un. climat
rnal aspru, ?i a devenit holul casei engleze, acea sala centrala de foloslnta cornuna. In intelesul curent folosit in America, atriumul este cea mai irnportanta incapere a cladir ll, care
se dezvolta de obicei pe mai multe nivelurl 127.
Marele hol inconjurat de galerii, realizat de Frank Lloyd Wright in Larkin Building,
1905, devine un element de cornpozltle oblsnult in lucrart!e cu caracter public in anii '60.
Centrul civic din Liverpool-Anglia, conceput in 1960 de arh. Colin St. John Wilson, se organizeaza in jurul unui mare atrium, acoperit cu o structura metalica prevazuta cu luminator.
Accesul publicului la coridoarele etajate se face in mod spectaculos prin lifturi plasate in
zona centrala,
ldeea de atrium este reluata de arhitectul John Portman, in 1967, la hotelul Regency
Hyatt din Atlanta - Georgia. Spatiul catre care se deschid coridoarele celor 22 de eta]e,
este agrementat cu plante ~i parcurs de lifturi cu peretl de stlcla transparenta,

Tn unele cladir! de birouri, cum este Fundatia Ford, reallzata in acelasi an la New York,
de arhltectli Kevin Roche ?i John Dinkeloo, marea cu rte acoperita pastreaza o atrnosfera temp erata, cu plantele sale tropicale ?! cu susurul apei, creind o oaza de liniste in tumultul circulatlel vehiculare din Manhattan. In alte edificii, atriumul devine un loc animat; ca o piata
publlca in care Iurnea se aduna sa priveasca ?i sa curnpere, sa hoinareasca sau sa asculte seara
un bun concert de rnuzica usoara. Asa se intlmpla la City Corp Center din New York, arhltectl Hugh Stubbins ?i Emery Roth, 1977, sau la l.D.S. Center din Minneapolis 128.

Blocul de birouri Lloyd's, Londra, arh. Richard Rogers,

e conceput ca o casa cu atrium public. Plan etaj cu rent.
Sectlune ,

Holuri ~i galerii in magazinul universal

Keynes, nou eras englez.

din Milton

Hol-atrium in scoal a de meserii

R. F. Germania, arh. Benish.

Pforzheim,

Atriumul reuseste intotdeauna sa creeze o eliberare a spatlulul, care este uneori fragmentat cu excesiva economie in cladlrtle oblsnulte ; sa ofere o prlveliste controlata, un spectaCC)I arhltectural la care partlclpa suita de clrculatli etajate. El poate sa conduca la economii
de" energte, in zone geografice cu un climat excesiv 129,
i!l multe lucrarl contemporane, atriumul continua sa se lmpuna, dupa cum o dovedesc

din

88

Galerii interioare sl exterioare stabilesc legatur! intre

corpurile de birouri, laboratoare, cantina si punctele
de clrculatle vertlcala, in complexul petrochimic
Saga, Norvegia, arh. K. Astrup, R. Hellern, 1978.

o serie de edificii ca acelea realizate cu precadere pe continentul arnerlcan sau, rnai recent,
in lumea araba, In cazul proiectului intocmit de arhltectul Richard Rogers, pentru societatea
Lloyd's din Londra, autorul marturlseste ca a urrnarit sa organizeze un spatlu pietonal in
cadrul aglomerat din centrul istoric al orasulul 130 ~i a reuslt intr-adevar sa capteze interesul
vizitatorilor sub bolta vltrata a marelui hol, inalt cit cele 14 niveluri ale cladlril, care pastreaza toate atributele unui scuar public urban.
Elemente de program ~i calltatl slrnllare atrlumulul se intilnesc ~i in nurneroasele galerii
realizate in ultimele decenii ~i care sint in egala rnasura apreciate de public, de critici ~i de
speciallstl. Prlle] de cornpozttll importante in viata orasului, ele stabilesc legaturi - directe,

cf)

o,,O 0

oco

Ansamblul companiei de telefoane Jutland din Viby Danemarca, arh. Friis ~i Moltke, este structurat pe
o grila de 18x18 m ~i coridoare-strazl de 3 m latime,
care debuseaza lntr-o strada-galerle Irnportanta ,
Plan schematic. Vedere din galeria prlnclpala , cu
alveolele sale functlonale.

89

::J;i i

,.

::

(J

~l

::

~\;>i
'"

;J_

r-

Centrul Eaton din Toronto, Canada, cu marea sa

galerie pietonala , pr otejata de invelitori transparente.

90

r
adapostite ~i agreabile - intre puncte de interes. Activitati variate de comer] ~i de cultura,
de lnforrnatle ~i de destindere i~i gasesc aici Lin cadru potrivit.
Unele galeri i cornerclale foarte frecventate, cum slnt ace lea din Paris, de pe Champs

Pasaj prin edificiul Stollwerk din Kain ~i galerie comerciala In Schwartzwaldstadt

Willingen,
R. F. Germania,
arh. van Gerkan,
Marg, 1983.

Elysees, preiau structuri existente, curente in zonele urbane tradltlonale. Dar lnterventil
~i transformarl substantlale le confera trasaturl noi, care le fac sa devlna adevarate inser tii
contemporane in tesutul urban coristltult. Alatur! de alte calitatl, e_le prezinta certe avantaje
economice, dupa cum rezulta ~i din anallze recente ale unor sltuatli reale. Astfel, ArcadeSquare
din Dayton, S.U.A., arhltectl Lorenz ~i Williams - o galerie oblsnulta cu parter ~i eta], cu
luminator pe zona centrals ~i cu pasarele la nivelul superior care lasa prlvlrea llbera spre
parter - sl-a imbunatatit randamentul comercial cu 57% dupa arnenajarea care l-a accentuat
caracterul pietonal ~i relatllle cu zona lnconjuratoare 131
Asemenea galerii derlva adeseori din strazl comerciale acoperite, cum este - de exemplu
- aceea realizata la Goteborg- Suedia, In anii '70, de arhltectil Malmquist ~i Skooghs. Lata
de 15 m ~i lnalta de 9 m, ea adaposteste sub luminatoarele sale de forrna octogonala, pravalll
~i agentll, precum ~i servlcli sanltare publice. ~i rnarele centru cornercial Ostra Nordstan
din Goteborg, cu hotel, birouri ~i multe spatll pentru comert, s-a dezvoltat pornind de la
acoperirea unei strazi existente, care a fost cedata pietonilor in 1969 132.
Galeria comerclala rnoderna devine uneori surprlnzator de arnpla, ca in cazul centrului
Eaton din Toronto-Canada. Acest complex realizat In anll '70 de arhltectii Bregman, Hamann
~i Zeidler, nu departe de prlmaria lui Jorn Utzon, reprezinta o forma evoluata de mediu
urban pietonal. 0 mare galerie se desfascara pe o lungime de 275 m, intr.e doua cladlrt turn,
care adapostesc magazine unlversale. Prevazuta cu supante la diferite inaltimi, care cornunlca
intre ele prin pasarele ~i scarl rulante, ea grupeaza pravalil, birouri, restaurante ~i baruri,
dispuse ~i la cele doua niveluri subterane, vizibile din spatlul central. Pietonii.acced, in primul
rind, prin capetele galeriei, dar ~i prin patru niari portl laterale, ori direct din parcajele dispuse pe trei niveluri in cuprinsul ansamblului 133.
v--0--....n

. ,.1Y,11n
if :

'.-~'

Ii~ 'I'~
-, ~ ..

I I f.'.'.\

I ,, : : ;'
L..-\

\.. . 1,1'11~
\

~--~ ".

~::;:;==~: ~

I '

\\

. 1l

11

____,/

nI' l,1 I.

I:'

, :...". ; '1' J' ,jl

1: ~

11~:1

I
I

\f~--=----

i!/t;iit-'-':

lj

i 11.11 ~1------------.c,

=----H'<t-i_----uci-r-1

91

.~:1

J1

~Q

'/
in aotlvitatea
arhitecturala
particularizate
prin conflguratla
~i constructllle
vecine deterrnina
rindul lor, materialele,
sistemul
preclzeaza
atrnosfera lnterloara,

de astazl, galeria a devenit un program curent cu rezolvsri

spatlala ~i prin adaptarea la sltuatll speclflce locale. Terenul
dimensiuni,
denivelart,
schlmbarl de dlrectil, blfurcattt. La
de ilurnlnat, reclamele comerciale ca ~i prezenta pietonilor,
Clteva dintre aceste trasatur! pot f urrnarite in reallzari

recente. Prlntre acestea, pasajul acoperit Hanse-Viertel din Hamburg, proiectat de arhltectil
Gerkan, Marg & Partner, cuprinde galerii boltite ~i zone de artlculatle acoperite de cupole,
legatur: secundare ~i porticuri in punctele de contact cu strazlle vecine. Tratate ca un sistem
de Strazi, CU cele 60 de praVafii situate la Un singur nlvel, trecerile sint angrenate in reteaua
urbana. Faptul di ansamblul continua sa fie animat de pietoni, seara ~i duminicile, cind magazlnele sint lnchlse; dovedest e o data mai mult ca asemenea galerii constituie un cadru urban
cu o puternica forta de atractle 134.
Recent reallzat dar intrat in traditia orasulul, spatlul pietonal cuprins in cladlrtle de
loculnte cu magazine ~i servlcll din zona centrals a orasulul Ploiestl. se articuleaza pe mai
multe niveluri. La parter se stablleste o trecere intre plata prlnclpala ~i noua strada comerclala de pe locul vechii l.lpscanll. Curtea acoperlta, lnconjurata de supante corespunzatoare
magazinelor de la eta]ul 1, constituie un spatlu central de trecere ~i dlstrlbutle, arnenajat pentru
asteptare ~i lntllnlrt. Acceslblla prin scarl, din acest hol ~i din exterior, o galerie subterana
face legatura intre unitati de cornert ~i servicii situate la subsol 135
Spattile pietc>nale din cladiri publice sint de o . mare varietate de forme ~i
progranie. Capacitatea acestor cladlri creste necontenit ~i functlunlle lor se dlverslflca: circulatla pletonala devine necesara pe arii intinse. Traseele respective cuprind .pe parcursul for
zone de intilniri ~i de odihnji.isau pentru comert, cultura ~i destlndere, intocmai ca in obisnultele spattl publice urbane.
Desi unele cornplexe de cladlr! ~i spatlile for pietonale nu sint intotdeauna accesibile
pentru intreaga populatle, ele pastreaza caracterul ~i trasarurtle speclfice teritoriului public
urban, astfel incit, o clasiflcare rlguroasa nu ar trebui sa le lndeparteze din atentla cercetatorilor. Apartenenta lor la gama larga a spatlllor urbane, care ofera poslbllltatl de lrnbunatatire a calltatll vietii, este evldenta.

Alaturi de piete, platforme, st~azi ~i esplanade din marl campusuri unlversltare, ansarnbluri sportive sau tirguri Internationale, se inscriu in rnarea familie a spatlllor pietonale cu toate atributele ler functlonale, economice ~i estetice, de atrnosfera ~i de coeziune umana

in centrul comercial din Opdal, Norvegia, galeria

pletonala are de-o parte hala magazinului universal,
iar de cealalta, pravall}, cafenea, jocuri.

Complex de sport ~i dlstractll in Miinchen, arh. Benish.

; ... ~-~-,-7Y~!f---:--~.

~~:t,

92

Pasaj
comercial
Hansa-Viertel
din
Hamburg.
Gerkan,
Marg.
Plan parter ~i etaj; ved er ea unei galerii.

Strada

93

lnterloara

la Forum

des

Hailes,

Paris.

arh.

-o serie de galerii, mari sall ~i trecerl acoperite, din

~i cultura, din complexe de cladlri pentru congrese,
cale ferata,
Spatllle pietonale din cladir! publice prelungesc
ori forme inedite, care caracterizeazli epoca actuala,

ansambluri pollfunctlonale dE7 invatamint

sau din aerogarl, stat!i de metrou ~i de
spatll!e urbane descoperite ~i lau adesecu noile sale programe.

Ansamblul
universitar
din Oulu, Finlanda.
Vederi cu pasarelele
dintre corpurile
de
plan cu magistrala
pietonala.

cladlri

~i

,,La universitatea
din
Pundjab,
axa pr lnclpala
nu
este nici o abst r acti e nici o axa de simetrie, ci
un cu/oar care leaga toate clad ir l e s i toate cur til e".
C.A.
Doxiadis,
L'architecture
en
transition

F.:l
0
0
[..!
[.J

Mari unlversitati din a doua [urnatate a secolului nostru, slnt structurate In baza parcursurilor firestl dintre diverse functiuni ~i sectoare. Pietonii clrcula intr-un sistem de spat!i articulate pe axe magistrale, In noile complexe de lnvatamlnt superior din Berlin sau din Boch um,
din Delft ~i din Vancouver 136.
La Leeds, In Marea Britanie, arhltectl! Chamberlin, Powel & Bon crganlzeaza ansamblul
universitar intr-o retea de curti, holuri ~i galerii pietonale, la care se adauga rampe, scar i
~i _tera~e 137. Trama genera la de clrculatle corespunde unei asezarl de 10 000 student]. La Oulu,
-In' Hrilanda, strazl interioare paralele, traversate de o larga circuiatle
intr-o decalare succesiv~ .care lntrerupe monotonia lungului parcurs - leaga In circuit corpurile de lnvatamint,
loculntele .studentilor ~i ale. profesorilor, precurn ~i o serie de dotarl : restaurant-cafenea,
zona cornerclala, studio T.V. Unele pasa]e lnchise slnt suspendate la lnaltime lntre cladir l.
La universitatea Harvard, prolectata de arhitectul Jose Luis Sert, relatla dintre laboratoare,
e=

Universitatea

din

Bremen,

schit e-par tiu , arh. Benish.

94

in cetatea
untvorsitara
galeria pri~cipala
trece
crasulul,
arh , Diamond

din
Edmonton,
Canada,
pest e str azl!e carosabile ale
& Bur-ton Myers.

Galeria
din centrul
Holyoke - plan ~i vedere - s i
strada
interioara
din Centrul de Stilnte in Cadru!
univer sitat!i
Harvard,
S.U.A.,
arh. Jose Luis Sert.

95

auditoriu, blblioteca ~i cafenea este stabillta, de asemenea, prin strazl acoperite, tratate cu
elernente speciflce unor astfel de spat!l: peretl ~i invelitori de sticla, treceri deschise la primul
etaj, pardoseli ~i panouri decorate l3s.
$i centrele de educatle ~i cultura realizate in Franta in deceniul i - printre care
poate f arnintit eel din Istres - reunesc functiuni foarte diferite, prlntr-un sistem de esplanade cu rarnlflcatll interioare ~1 exterioare 139,

: Ii

Pasarela in aeroportul

Bruxelles.

!I

I!
I

I
i!
1!

0 trasatura caracteristica este adusa arhitecturii contemporane de clrculatllle pietonale

din cladlri ~i ansambluri in care dornlna aceasta functlune, in marile aerogarl, pasagerii folosesc galerii, tuneluri sau pasarele, care leaga ,,portile" de incarcare in avion, cu marile holuri
de asteptare - spatl! pietonale complexe, prevazute cu zone de destindere, cornert, inforrnatli, reclama, servicii publice. Unele galerii au trotuare rulante, ca la aeroporturile Orly

Paris. Trotuare rulante (70 cm/s) ~i pasarela

scopica la Orly.

Galerie-tunel catre statia Olsen

Londra.

Shipping

tele-

Line din

96

Metroul
din Stockholm,
statia Kungstrad-Garden,
pereti ~i tavan in stindi bruta ,

cu

~i Charles de Gaulle de linga Paris, sau ca la aerogara terminal din Frankfurt, uncle ajung la
o lungime de 1 700 m 140. Pasaje cu benzi rulante stabilesc legatura in subteran lntre statlile
Statli de metrou - Eroilor ~i Grozavestl din Bucurest l,
cu spatil modulate la scara urnana.

97

de metrou din zona garii Montparnasse din Paris, sau la inaltime, pe pllotl, in noul tirg din
DUsseldorf - R.F.G., unde unesc pavilioanele de expozitle, trecind peste circulatla grea
auto ~i de cale ferata de pe sol.

'1

Ii

.I

Relatll pietonale de mare frecventa se stabilesc la New York intre strazlle din retea,
prin spatllleample de la parterul multor cladlr l inalte. Aceste holuri deschise publicului, care
distribute vizitatorii ~i salariatii la diferitele lnstttutil de la etajele superioare, sint tratate ca
spatll reprezentative cu caracter urban. De multe ori, ele sint organizate ca somptuoase
galerii care Inlesnesc trecerea pietonilor catre zone de interes, sau catre unitati comerciale,
cafenele, restaurante ~i expozltll de arta amenajate in interior. Este cazul blocului Olympic
Tower, proiectat de arhltectii Skidmore, Owings, Merrill in 1975, in vectnatatea catedralei
S. Patrlk; sau al cladlrl! cu ,,Galleria" reallzata in acelasl an, linga Park Avenue, de arhltectll
David. Keneth Specter ~i Philip Birnbaum.
lmbinarea unor mi.jloace de o mare varietate caracterlzeaza unele reallzari recente din
domeniul spatlllor pietonale in cladiri publice. Ansamblul Rotebiihl de pe Calwer Strasse din
centrul orasulul Stuttgart cuprinde o serie de operatll : se cornpleteaza cu noi cladlrl o lnsula
de constructll propuse cindva pentru demolare; se edlflca o mare galerie cornerciala: se arnena-

Tirgul din Dusseldorf - galerii aeriene

rulante incorporate, arh. Heinz Wilke.

cu benzi

,,Galleria" care leaga arterele Park Avenue ~i 57th

Street in New York, arh. D. K. Specter. Sectlune,

98

bl I Rotebiihl
in Calwer
Ansam
u
Beltz. Vederea
arh.
lnsertii Kammerer,
de fronturl . noi. Galeria
adiac~nte amenajate.

99

Strasse, Stut~g~r~,
lotului de clad1!1:
prtncipala.
Strazi

11

[eaza strazile alaturate ~i casele tradltlonale care le rnarglnesc, Solutia arhitectilor Kammer,
Beltz & Partner pastreaza densitatea ~i caracterul locului, grupind un pasaj central cu iluminat
zenital prin bolta semlclllndrlca, pasaje laterale pentru lesir! in strazlle vecine, hol pe multe
niveluri pentru distr ibutia clrculatlei, cursive la etaj care privesc in spatlul comun. Pravalil
~i cafenelele sint arnenajat e la parterul galeriei ~i al vech ilor case; bi rouri ~i apartarnente i~i
gasesc loc la etajele superioare; lnsertll de cladlrl contemporane prezinta forme ~i materiale
nol. Ansamblul are unitate, scara ~i atrnosfera, ceea ce nu este atit de user de obtlnut pe cit
pare 141.
Un spatlu complex pietona] ,de buna calltate este cuprlns. ~i in noul centru muzical
Vredenburg din UtrechtOlanda.-ln locul unui edificiu monumental cu amfiteatrul de 1 700
locuri, s-a conceput ansamblul ca un element de trecere intre vechiul centru ~i noul cartier
comercial Hoog Catharijne. Citeva corpuri de cladire sint separate lntre ele prin strazi pietonale acoperite cu luminatoare. Aceste pasaje comunlca direct cu strazlle orasulul ~i se deschid lnauntru catre magazine, restaurante ~i agentii. Auditoriul se degajeaza in galerii deschise la etajul 1, continuate cu o pasarela care traverseaza bulevardul aproplat 142.

Centrul muzical din Utrecht, Olanda.

Sectiune ~i plan de ansamblu: 1 - Centrul de muzidi;
2 - terasa cafenea ; 3 - piata comerclala 4 - magazi n universal; 5 - pod pietonal. Vederi din srraztle
-galerii.

100

----------

--.--

----------.---

Muzeul din Gainesville, Florida - S.U.A.; arh , William

Morgan. Perspectiva de ansamblu. Plan general.
Vederea curt ii cu terase ~i galerii.

Se stablleste in mod pozrtrv in ultimii ani o corespondents tot rnai accentuata lntr e
spatllle pietonale exterioare 9i cele adapostite in cladlrt. Gindlndu-se la strazlle oblsnulte,
descoperite, tradltlonale, arhitectul Robert Auzelle spunea, lntr-o lunga scrisoare: ,,Strada
este un loc interior; jocul fatadelor deterrnlna strada, piata, spatli in care iti face. placere
sa traie9ti ... " 143 Se poate constata in egala masura, ca zonele pentru pietonl care i9i gasesc
loc in ediflcii publice, i9i pastreaza trasaturlle lor caracteristice, dar se integreaza-alaturi
de cele din afara - in reteaua generala de spatll pietonale urbane; pe care o Irnbogatesc 9i
o dlverslflca.

101

SEG.REGAREA CIRCULATllLOR
IN ANSAMBLURILE
DE -LOCUINTE.
Odata cu inceputul secolului al XX-lease constituie treptat o ~tiinta a urbanismului. in lu~rarile sale Ebenezer Howard preconlzeaza crearea ora~e/or griidinii. Primul dintre acestea, Letchworth, va fl realizat linga Londra, in 1903 144.
in 1928 Clarence Stein ~i Henry Wright, pun bazele noului oras Radburn, in New jersey.
Asernanator cu orasele gradina, el contine insa o tentatlva revolutlcnara de acomodare
intre pieton ~i automobil. Locuintele se grupeaza in jurul uno~ strazl-fundaturi, care debuseaza perpendicular in reteaua rnajora de circulatle vehlculara, In afara acesteia se stablleste
o alta retea, lndependenta, rezervata pietonilor. Fundaturlle carosabile alterneaza cu alelle
pietonale, imbinindu-se ca degetele celor doua miini 145 Loculnta are deoparte strada, de cealalta aleea pietonala, Servlcllle casei sint dispuse catre strazl, carnerele de zi ~i dormitoarele
catre alelle plantate.
Sistemul Radburn se bucura de succes, este folosit ~i perfectlonat. La Conventry (19381952) drumul pietonilor evolueaza intr-un cadru peisagist, legind intre ele spatii de tip traditional care pastreaza un caracter urban. Printre acestea se inscrie ~i scoala cu terenul sau,
amplasat in zona centrala, Strazlle-fundaturl, prevazute acum cu garaje pentru 30% din apartamente, intra in mijlocul unor curtl de blocuri de locuinte.
Prin anii '60, noul oras Cumbernauld, linga Glasgow, conceput pentru 50 000, iar mai
tlrzl u pentru 70 000 persoane, este structurat cu trei unitiiti de veciniitate. Fiecare unitate

50

Holmstrup, Aarhus-Danemarca.
180 hectare, 3 000
apartamente, 10 500 leculeorl ,"2 locurl parcare/apartament. Circulatla pietoni-auto
este segregata
pe
doua niveluri. Pante ~i scar! coboara catre plantatille
lnconjuratoare : arh. Blach Petersen.

..in noul oras englez Cumbernauld,

fiecare unitate
de veclnatare are o rerea pletonala proprie.

Saconia-Dehesa de la Villa, Madrid-Spania, -42,3 ha.

6100 ap., 25 000 locuitori, 0,5 locuri parcaj/apartament. Un sistem continuu de spatil libere este format
prin legarea incintelor in care se gasesc dotarl scclar e ,
terenuri pentru jocuri ~i sport; arh. Antonio Perpino,
Luis Iglesias, Carlos de Miguel.

102

in Milton Keynes - Marea Britanie, mari alei pietonale traverseaza denivelat

drumurile
carosabile.

St. Francis Square, San Francisco - S.U.A., 4 ha,

299 loculnte, 682 locuitori, 1 loc parcare / apartament;
arh. R. B. Marqui~, C. Stoller, arh. peisagist L. Halprin.

103

este marginita de artere majore de clrculatle intensa ~i raplda, inauntru patrund doar
strazl secundare, de interes local. Aceste fundatur] sau bucle nu strabat unitatea; ele pastreaza in centru un nucleu verde, care adaposteste dotari ~i terenuri de sport ~i de [oaca.
Clrculatia pietonilor este complet separata de aceea a vehiculelor. Se considera ca persoanele care se gasesc la mai putln de 800 m de centru, acced pe jos. 0 serie de alei pietonale
pleaca radial din centrul localltatll, traverseaza denivelat drumurile auto ~i ajung in zonele
rezidentlale, integrindu-se in structura generala a cartierelor. Fiecare unitate beneficiaza
de solutionarl locale care contribuie la varietatea ansamblului 146
Principiul separaril clrculatlllor, verlficat prin asernenea experimente, se generallzeaza :
el este aplicat in constructla noilor erase din Europa ~i din America, in asezarlle satelit,
in cartierele noi ale marilor metropole. Reteaua pietonilor, autonorna dar corelata cu sistemul de clrculatll auto, are o mare lrnportanta pentru organizarea spatlala, pentru proiectarea
structurii a sezar li. Pe linga problemele de functtonalltate ~i de siguranta - traversarl, legaturl,
accese -sint
de luat in considerare aspectele sociale, de comunicare. Conforrnatla ~i dimensionarea retelel sint determinate in functle de compunerea loculntelor ~i a parcajelor, de
topcgrafla locului, de condlttlle climatice ~i de traditlile locale. Noi cartiere, realizate in perioada 1950-1975 in multe ora~e ale lumii, dovedesc in continuare. di reteaua pletonala rarnlne
o parte lntegranta de prim ordin a ansamblului de lcculnte 147 In cartierele Saconia-Dehesa
de la Villa, din Madrid, Holmstrup din Aarhus-Danernarca, sau Tensta-Rinkeby, nou satelit al
Stockholmului, legaturlle pietonale cu centrul ~i cu vecinatatile, cu parcurile ~i cu dotarile
uzuale sint implicate in vlata locuitorilor.

Ansamblul Palace Fields 1, in noul oras englez Runcorn, 12 ha, 320 apartamente, 1 760 locuitori, 1,5
locuri parcaj / apartament. lncintele ~i aleile se corn pun
lntr-o retea pletonala, Proiectant: Department of
Architecture and Planning R.D.C.

Conceperea
unitara a locuintelor
~i a spatiulul care le inconjoara - astfel lncit flecare
locuitor sa fie la el acasa dar sa se sirnta membru al unei cornunltatl -determina
solutioniiri
cu trasaturl personale, in care spatiile pietonale cu caracter urban slnt complement al caselor

de locuit.

La Glebe in Australia un grup de 24 apartarnente cu parter ~i etaj- adunate cite patru

in jurul ur.ei scari -determina o mica plateta-curte, anlrnata de trepte ~i peretl scunzi
din platra, Ansamblul de 337 cz se indlvidua le Gut Vclkardey linga Ratingen in R.F.G. grupeaza
str ins lccuinte in banda (cu interax 6,50 m) cu gradini ~i cu lntrare separata, creind scuaruri
~i alel pietonale care invlta la hoinareala ~i la jocuri.
Cllrnatul ~i tradltia locului ii fac pe arhitectul Roland Simounet sa adune in lungul unor
strazi inguste, casele cu parter ~i uneori cu part~r ~i eta] - pentru 3 000 persoane - la Noul
Timgad-Algeria, linga ruinele asezarll romane. In zidurile rnaslve se deschid portl ascunse
catre curtlle interioare. lar la Riyadh in Arabia Saudlta, loculntele ansamblului Wasia tree
adeseori peste ulitele strimte ~i adinci, care conduc spre centrul asezarll. Aici, spatlul interior a l numeroaselor dotari, se compune cu stradute ~i curtl, cu platete ~i porticuri, lntr-o
atrnosfera pletonala caracterlstlca

14s.

Preocupari continui pentru rezolvarea problemelor pietonului rnodeleaza de la inceput

partiul arhitectural ~i deterrnlna adeseori aspecte inedite. Grupul de cladlrl Hellebro-Birkebo
din Elsinore, Danernarca, ofera locuitorilor spatli comune plantate catre interiorul ~i in afara
ansamblului. l.oculntele de vacanta Les Marins de Cogolln.. Franta. cu o clrculatle lnterloara,
se deschid catre cheiurile cu ambarcatll de agrement 149. La Christie Village din Beech Mountain, North Carclina, ca ~i in ansamblul de apartarnente din parcul unlversltatll Ithaca, New
York, casele asezz te in retrageri succeslve, contureaza spre centrul zonei curti ~i alel pietonale, spatli simple, agreabile, partial inchise, cu detalii fara cornplicatll, adecvate loculntelor,

Grupul de locuinte St. Johns din Glebe-Australia,

adunate in jurul -unel curtl , arh. Hely, Bell ~i Horne.
Plan ~i vedere.

j,

!
:1.

Strada cu atrnosfera locala

Noul Timgad - Algeria.

pentru

locuintele din

104

Grupare de locuinte cu spatil pictonale semipublice.

Hellebo-Birkebo,
Elsinore - Danemarca;
arh.
H.
Gunnlogsson, J. Nielsen. Sc herna plan.
Les Marins de Cogolin - Franta, arh. J. Dimitrijevic.

Gruparea de 84 apartarnente Ocean House din Monterey, California, are in plan forma
W care deterrnlna doua zone deschise spre ocean ~i una catre strada, lnchisa ~i prevazuta cu
pisclna, plantatlt, locuri de odlhna ~i intilniri. Hecare casa, cu p+1 partial p+2, are vedere
llbera la ocean ~i acces direct 150.

Scuaruri ~i alei .de maximum 4,50 m largime intre

cele 337 case individuale din ansamblul de locuit Gut
Volkardey, linga Diisseldorf - R. F. Germania;
arh.
Jens
Peter Vokamer,
Franz Wetzel.

Ansamblul
de loculnte
Wasia la Ryadh - Arabia
Saudlta : arh. MacDonald
Yakerley Joint Venture.
Detaliu de grupuri de case cu ullte plantate. Perspectlva macheta. Centrul asezar+l-plan.

105

Apartamentele din blocuri sau din ansambluri

de locuJnte sint acceslblle uneori prin
adevarate strazi pentru pietoni, situate la diferite niveluri. In marile sale unitati de locuit,
din Marsilia, Briey-la-Foret
sau Nantes-Reze, Le Corbusier foloseste, ind din anii '50,
strada interioara. La Marsilia, un astfel de coridcr larg de circa 3 m este amplasat- in
mod cu rent - din trei in trel etaje, ofera acces la 58 apartamente duplex (cu cite patru
camere, bucatarie, bale, vestibul, loggie) ~i este utilizat {i pentru unele servicii curente (pcsta,
aprovlzlonare dlrecta in bucatarle).
Cind slnt situate lateral ~i deschise in afara, asemenea cursive sau g<derii suspendate
stabilesc, in cadrul urban-arhitectural, o legatura strinsa intre exterior ~i interior, lntre spatlul public ~i eel intim, particular.
Utilizate la Sheffield in Marea Britanie 151, ele slnt reluate

Curtl ~i alei in zonele rezidentiale

Christie Viii
din Beech Mountain ~i din Universitatea ltha age
S.U.A.
ca -

Spatli pietonale semipublice

din Monterey, California.

de arhltectl
de avangarda: Alison ~i Peter Smithson in concursurile
de loculnte Golden
L~ne - Londra (1952) ~i Berlin (1958) sau de James Stirling, pentru ansamblul de loculnte
din noul ~ra~ ~uncorn (1965). Candilis, Josic ~i Woods preconlzeaza
astfel de pasa]e continui
pentru
p1eton~, dispuse la inaltimi variate, care stabilesc legaturl intre punctele de lntrare
m ansamblu, c1rculatiile verticale ~i o mare parte din loculntele
prevazute pentru cei 100 000

in gruparea de locuinte

Cursive propuse in concursul

de locuin\e Golden
Lane - l.ondra, de Alison ~i Peter Srnithson, in
1952.

lt(J,1110

(""'"'

'1'tlO

WiiL"i.

;ii'Cte

HDllfl

&A'-Oh
"All

,.iH!Jtl

Axele de compoz
Arlequin din Gren

f'IJV1!'1

Prima schita ~i realizarea

domeniului pietonal i
Runcorn - Marea Britanie ; arh. James Stirling.
n

106

107

Axele
de cornpozltie
ale ansamblului
de locuinte
Arlequin din Grenoble, sint cursivele
pietonale.

107

locuitori din asezarea satelit Mirail, llnga Toulouse. $i la Grenoble, cartierul Arlequin esre
strabatut de coridoare in aer liber, de o mare varietate, cu structuri lrnpunatoare ~i cu o
remarcablla tratare a flnlsajelor, a culorilor ~i a elementelor graflce 152
Strada pletonala ~i galeriile deschise stau la baza reallzarll unor noi grupar! de loculnte
pe care le caracterlzeaza, reuslnd sa favorizeze intilniri ~i leg~turi intre locuitori. La Dingolflngen sau la Nurenberg-s-Langwasser. R.F.G., cladirile de locuit au cite doua corpuri paralele cu galerii larg deschise la eta]e, legate cu pasarele ~i scarl in aer liber care dau catre 0
strada-platforrna sltuata la etajul unu. Acest spatiu pollfunctlonal, dotat cu mici chloscurl,
echipament de sport, grupuri de scaune ~i rnulta verdeata, supllneste unele dotarl care lipsesc in cartier ~i ofera un cadru propice pentru vlata soclala a cornunltatll. Clrculatla vehiculelor utllitare, accesul autoturismelor ~i garajele se afla sub curte, la nlvelul inferior al
cladlrllor 153

Strada-curte
deterrnlna
o grupare de loculnte , subliniind preocuparea
pentru
conturarea unui cadru al
cornunitatil.
Dingolfingen
- R. F. Germania,
apartamente
pentru muncitori de la BMW; arh. Steidle.
Plan parter, eta], secti uni.

Asernenea locuinte pe dala amenajatji pentru pietoni ~i care ascunde sub ea circulatla auto, se intilnesc ~i in S.U.A. la Goldspring (19n), arhttectt Moshe Safdie & Ass,
sau in Marea Britanie la Bloomsbury-Londra, arhitectul Patrick Hodkinson. Aici, ansamblul
de 560 apartamente pentru 1 644 locuitori ocupa o suprafata de 3,25 ha - revenind 507
persoane/hectar - ~i cuprinde magazine ~i birouri cu o suprafata de 23 300 mp, un cinematograf de 500 locuri ~i 910 locuri in parca], totul sub terasa 154.
Strada pletonala, ca element de baza al compozltlel unor noi ansambluri de locuinte,
reprezinta
un efort de restabilire
in dezvoltarea urbana a unor procedee oblsnulte. Acest
efort permite organizarea unui spatlu corespunzator cu mijloace cunoscute, dar ofera posibilitatea obtlner!l unor forme care raspund nevoilor actuale ~i contribuie la imbunatatlrea

-r

I.

1-

....

u I w -- L
~

LJ --

-111 M~

.rr:

,.... ....

U.

-l!' I("""

!In~

<,

l!I

>--

''

i......r-

Ill

I'

Ansamblul de loculnte , Bloomsbury,

Patrick Hodkinson.Plan etaj-terasa.

Londra,

arh.

I
I

v_

[',.

)--

::(~

"'
1iil

I
I

11111

-/1
I

TI

~'\J

I =1
-- -- l)- -- I
I --t:
-rt
- :: I - --""'. -""
---i
-"'"-
,.():
-- ....., r:a n -- tr r:D ..., -i - I ::J I
I~\: '. ..'. I ~ I ~i - I - ~- - I - - - - - - - - ---~

IICI I

.-- 1

I
I

I
I

Case pe dala,
Goldspring - S.U.A.,
Safdie. Plan de sltuatie.

arh.

Moshe

108

Curti sl pasarele intre blocuri de loculnte la Frankfurt.

Strada
xandra

pietonala in noul ansamblu

de locuinte AleRoad, Camden, Londra. Sectlurre
~i vedere.

calltatll vlettl. Un experiment in acest sens este Alexandra Road, Camden-Londra, proiectat
de London Borough of Camden Architect's Department. Ansamblul de 520 apartamente
pentru 1 660 persoane este alcatuit cu doua strazi pietonale paralele, bordate de case cu
4-6 niveluri, intre care se desfasoara un pare central. Spatlul ordonat este ritmat de scart
in aer liber, parapete ~i deschideri largi. Curbura straztl, plantatitle ~i prezenta pietonilor
contribuie la anlmarea ansamblului 155_

p!11tforma

Nurenberg - Langwasser, locuinte cu platforrna pietonala cornuna ~i cu garaje la subsol; arh. Steidle.
Plan nivel dala, sectlune,

109

pietonala

gnrajo

ccmer t

Clnd noi grupar1 de loculnte se arnplaseaza in veclnatatea unui cadru construit semniflcatlv, atunci arhitectul urrnareste sa stabileasca un dialog cu ceea ce reprezlnta acele construetii. cu formele traditlonale din zona. La Philadelphia-S.U.A., arhltectli l.M. Pei & Ass. reallzeaza un ansamblu cu blocuri turn, dar conserva ~i arnenajeaza constructll existente, adauga
noi loculnte cu putlne niveluri ~i deschide o trecere pletonala dinspre strazile vecine catre
cladlr lle inalte. La New York, un grup de loculnte noi pentru artlstl, Westbeth, cu doar
patru ntvelurl, se orlenteaza catre un scuar pietonal - plantat ~i amenajat cu fintini - care
tnlesneste trecerea, user denivelata, dintre doua straz], Este luata in considerare cresterea
densltatli ~i evolutia fireasca a orasulul, insa in limitele pastrarii unor conditii de calitate pentru locuitorii sai,
Realtzarlle din acest domeniu nu pot, desigur, sa constituie un rnanunchi de retete,
cu atlt mai mult cu cit flecare experiment in parte a fost conditlonat de perloada de realizare ~i de nenurnarate condltll locale. Dar - dupa cum spune Paulhans Peter, care cerceteaza indeaproape, prin anii '60, o serie de cartiere rezldentlale cu spatllle lor pietonale ele pot sa arate pe deplin, preccuparlle, volnta ~i eforturile continui pentru crearea unui
spatlu urban pe masura omului 1ss.
Circulatla pietonilor este cuprlnsji intr-un ansamblu
de spatil verzi, in zona rezldentlala Oriana Blook
Philadelphia - S.U.A.; arh , I. M. Pei. Plan de ansamblu
~i schita perspectivii.

lncintele locuintelor din noul oras englez

borough.

Peters-

Scuar in grupul de loculnte pentru arttstl in Westbeth, New York, arh , Richard Meier, Gerald Gurland,
Carl Meinhardt. Sectlune ~i~vedere de-a lungul strazli.

I~~

~-:t

~~:~

:- ~-~/~ ...

1 ;:

~- '('ft~f'B-l~Ol+I

110

NOi PROIECTE ~I REALIZARi - STRAZI ~I PIETE, DALE URBANE, MARI

ANSAMBLURI PIETONALE. inceputul celel de a doua jumatati a secolului al XX-lea
are ca fundal santlerele reconstructlel. Razboiul provocase goluri adinci in tesutul urban,
astfel incit in anii '50-'60 se desfasoara numeroase actluni de edificare. Ele au, in acea perioada, orlentarl diferlte, uneori contradictorii. Ca un ecou al teoriilor lui Le Corbusier, strada este parasita, blocurile inalte se pierd in spatll verzi 157 ~i totusl, intr-un loc sau in altul
proiecte ~i impliniri remarcabile pun pe primul plan spatlul public urban, care devine un
element generator al formelor construite. El i~i reia, de fapt, un rol pe care l-a indeplinit
adeseori in istoria asezarlt urbane.
Unul dintre primele centre moderne pietonale care a facut scoala, este pasajul comercial Lijnbaan din Rotterdam. Urmind traseul vechilor strazl Korte ~i Lange Lijnbaan din centrul distrus de bombardamente al orasulul, o strada-galerie partial acoperlta, conceputa
ca o prornenada rezervata pietonilor ~i termlnata in 1952, grupeaza 60 pravalii, aprovlzlonate prin partea opusa, pe drumuri carosablle secundare. Succesul de care se bucura aceasta
operatle urbana, conduce la completarea sa, 20 de ani mai tlrzlu, prin racordarea primului
tronson, la Binnenwegplein. Unul dintre autori, arhitectul J. P. Bakerna observa ca in acest
loc se contopesc interese publice ~i partlculare, se stabllesc relatil directe intre magazine
sl un centru de arta, servicii municipale, un mic restaurant, caleapubllca, accesul la un trotuar
rulant. ,,Se poate imbrati~a cu privirea strada-plata ~i cladlrlle joase care o lnconjoara,
arborele care mai traleste, portalul unui vechi spital. Se face arhitectura dlntr-un concurs
de Irnprejurarl ~i de initiative" 158.
Strada
pletonala
Lijnbaan,
Rotterdam - Olanda.
,,0
punte care leaga atitea actlvltatl.
Sa privesti
vitrine ~i sa treci prlntr-o galerie de arta, sa intrl
in magazine
~i in cofetjir ii , in locuinte sau intr-un

garaj public, sa mergi la cinematograf sau la band,

sa te bucuri de natura ~i de istorie .. iata atitea
elemente care te fac sa tralest! in oras cu mai rnulta
placere ... Functtunlie pot sa se dezvolte cu plenitudine pentru ca ele nu au fest despartlte de la
inceput' '.
J. B. Bakema

0 noua lnclnta pletonala in Philadelphia; arh , Louis

Sauer.

111

Schimburi de idei contureaza in acei ani principii, care se materlalizeaza adeseori spre
folosul cetatenllor ~i al orasulul, in locul conceptului de clrculatie, sustlnut de Carrea Atenei,
Team-Ten - grupul celor 10- pledeaza pentru principiul comunlcarll 159 Alison. ~i Peter
Smithson propun o ierarhie a relatlllor umane care sa lnloculasca ierarhia functlunllor, 0 serle
de actlunl lncearca sa restablleasca legaturl cu textura urbana exlstenta, Sint urrnarlte, cu
oarecare nostalgie, vechile profiluri ~i strada tradltlonala,
Astfel, in unitatea rezldentlala cu 1 000 apartamente din Rindellots....,... Portugalla, arhltectll Bohigas, Mackay, Martorell creeaza o prornenada pletonala - ram bl a - orientata catre
un vechi monument din centrul localltatil 160. lar in Head House Square, Philadelphia, noua
piata - un complex comercial urban, proiectat de Louis Sauer & Ass. - este organlzata in
interiorul lotului, astfel incit sa fie protejat caracterul rezidentlal din secolul al XIX-lea al
strazilor lnconjuratoare. ,,Curtea veche" ~i o grupare de cladlrl restaurante intra in circuitul
pietonal, alaturl de noua piata descoperlta, cu bazln, terase, chloscuri ~i pravalii 161

Plata Unirii din

noului hotel.

lasl, cu zona sa pieronala din fata

I
s

in plata Unirii din lasl, sltuata la capatul unui vechi corso - prornenada tradltionala
a orasului -apare
prin 1960, pentru prima data intr-un proiect de sistematizare de centru
orasenesc din tara ncastra, o zona afectata in special pietonilor. Platforma conceputa de arhit ectul Husar in fata roului hotel, este acceslblla in mod accidental ~i vehiculelor care vin
la ediflcllle situate pe conturul pierii 162 La Buzau, Vaslui ~i Tlrgovtste, noile centre cuprind
~i ele zone bine delimitate, destinate pietonilor. Chiar daca in unele cazurl trecatoru trebuie
.sa traverseze carosabile lrnportante pentru a accede la unele dotarl invecinate - magazin
universal, hotel, zona cornerclala, pare -astfel
de plete sint blne amenajate, cu pardoseli
decorate, mobilier urban ~i plantatil. Uneori, cum se intlmpla la Tlrgoviste, platforma pietonala se afla in fata prtmariei ~i .Junctloneaza mai curind ca piata de demonstrat!e declt
ca loc de concentrare a interesului zilnic al pietonului cum ar f fost in cazul unel zone
comerciale" 163.
Un spatlu pietonal cu toate atribute!e sale pozitive a fost reallzat la Tg. Mure~ in noul
complex al Teatrului de Stat, arhitectll Constantin Savescu, Vladimir Slavu, Mihaela Sava,
Aurel Sirbu. Accesul pietonilor se face din esplanada centrals precum ~i din artere laterale,
Plata Teatrulu! din Tg. Mure~. Teatrul, frontul de
nerd-est, plan general cu esplanada orasu lui.

112

Plata centrala din Pltesti, Marea platforrna

de adunarl
dln fata sediului politico-adminis.trativ
se pr elungeste
cu gradene ~i peluze intr-o zona de comert ~i de
agrement.

intr-o zona conturata de un ansamblu unitar de cladlrl care adapostesc teatrul, magazine
~i loculnte, hotel, unltatl de allrnentatie publlca, Clrculatla auto este aslgurata printr-un caresabil care coboara sub plata dalata ~i arnenajata cu lucrarl de arta rnonurnentala, bazine, mobilier urban ~i spatli verzi. Caracterul complex de tranzit ~i de acces la dotarlle existente,
de intllniri ~i de asteptare, de prornenada ~i de odihna, ii aslgura o anlmatle continua. Denivelarile studiate, scarlle exterioare ~i galeriile unor magazine ofera perspective cuprlnzatoare
celor care parcurg aceasta zona, care s-a integrat orasulul lrnbogatlndu-i profilul.
Unele centre pietonale realizate in deceniul trecut i~i adauga, in ultimii ani, ramlflcatu
de legatura catre alte puncte de interes. in procesul de restructurare urbana a orasulul
Pltestl, teritoriul reiervat pietonilor caracterizeaza zona centrala, Se stabilesc relatti fluente
intre marea platforms din fata prlmartel ~i a easel de cultura ~i zona cornerclalacu hotel ~i
magazin universal. Fara sa protejeze ~i sa integreze actlv unele elernente de arhttectura
clvlla traditlonala din preajma sa, ansamblul cuprinde un monument de valoare, restaurat.
Terase usor denivelate care urrnaresc relieful terenului, peluze, arbori ~i fintini precum
~i programele adiacente, fronturile construite cu inaltimi variate ~i retrageri in zlrntl conferii
acestui centru trasaturl personale ~i indiscutabile calitatl de spatlu pietonal. in 1982, cornplexul de loculnte ~i magazine 1 Mai, realizat in apropiere, este structurat pe o mare trecere
pentru pietoni, care arnpllflca zona centrala, coborind in trepte ~i deschizind perspective
noi catre parcul din valea Argesulut 164.

113


0 data cu ~ezvoltarea
orasulul, operatllle
pietonale se rnultlpllca ~i capata arnploare.
In Bucurestl, aleile pletonale
care alterneaza
de-a lungul bulevardului
Magheru i~i accentueaza caracterul
prin plantatll ~i prin mobilier urban. Numeroase
porticuri
largesc strada,
sub cladlrlle care o marglnesc, Pasa]e subterane
prelungesc trasee pietonale consacrate. Pe
calea Dorobaryti sau pe bulevardul 1 Mai, retragerile
blocurilor nol deterrnlna alveole largi
in care se pastreaza arbori.

Portie din str , Academiei, Bucurestl.

Trecere denivelata in plata Sf. Gheorghe din Bucurestl,

114

Porticurile largesc strada devenlta neincapatoar e ~i

adapostesc circu latla pletonala. Pe calea Victoriei ~i
in Plata Palatului, Bucuresti.

fn vechea retea de traflc auto a municipiului Constanta se insereaza straz! pietonale

cu magazine !ii cu echlparnent adecvat, Prete, scuaruri 9i parcuri se lnlantuie de-a lungul
bulevardului central din Deva. Pietonii se aduna in plata Casei de Cultura, in zona de linga
parcul cetatll care cuprinde prlrnarla, palatul Magna Curia sau vila prolectata de arhitectul
Hori a Creanga, precum !ii in scuarurlle arnenajate pe parcurs - la hotelul Sarmis, in fata
telefoanelor sau a esplanadei Petru Groza.

in zona cornerclala din centrul municipiului Constanta

s-a amenajat o strai:la cornerciala, cuprinzind noul
magazin universal, platforme ~i treceri cfenivelate.

115

I
11

0 operatle urbana de mare amploare, care dernonstreaza interesul .Pe care arhltectll
~i edilii ii acorda spatlulul pletonal, prlveste zona centrala din Craiova. In interiorul unui
inel de clrculatie vehiculara, Calea Unirii ~i strazlle 30 Decembrie ~i Maxim Gorki au devenit pietonale. Un loc de promenade intrat in traditla orasulul a fost ampliflcat, subliniinduse profilul cornercial, in noi gabarite, cu noi cfadiri'-~i cu arnenajari atent studiate: vitrine
cu porticuri, lampadare, pardoseli de platra ~i trepte de granit, jardiniere, grile de fonta,
Traseele actuale tind sa se prelungeasca in sud ~i in est catre vechea zona cornerclala, cup;Fo\'l;\'zind curtl ~i pasaje, un fond arhitectural de valoare ~i ediflcii publice reprezentative 165.
Relatltle de calitate dintre spatllle interioare ~i cele organlzate in exterior, pot fl sesizate

Spatl! pietonale la Deva in piata Casei de Cultura,

in fata hotelului Sarmis ~i in scuarul Petru Groza.

116

cu u~urinta cind, dupa un concert din Sala Filarmonicii,, publlcul se raspindeste in aceasta
sornptuoasa galerie descoperlta, cu o noua scara urbana, care rnarcheaza centrul orasulul.

Zona pietonala
din Craiova, cu porticuri,
magazine,
trepte
~i platforme,
cu edificii
reprezentative
in
capetele esplanadei.
Planul zonei centrale cu strazi
invecinate
care urrneaza a fl amenajate, punindu-se

in valoare fondul construit existent.

117

Plata Pasadena, California, S.U .A., cu mag'strala

care cuprinde centrul comercial tradlttonai, dar ~i
spectacole, concerte ~i festivaluri.

Cu toate di autovehiculele continua sa stapineasca orasul, spatllle pietonale reusesc

sa evolueze in ultirnele decenii lntr-o surprlnzatoare diversitate; de la curtea deschisa a
unui edificiu public ~i zona care ii inconjoara - ca la primarla din Boston, SUA- pina la
un ansarnblu, un cartier, centrul unui oras sau o tntreaga localltate-satellt ca Tensta sau
Rinkeby, Suedia.
Strazi, scuaruri ~i pasaje proiectate de arhitectil Benish & Partner se tes in zona pie'tonala Konlgstrasse-Schlossplatz din Stuttgart, R.F.G., cu o scenografie care impune ansamblului scara ~i vioiciune. Pasarele ~i galerii acoperite ~n parte, leaga spatll comerciale la poalele blocurilor de locuinte din _Braunschweig, R.F.G. In marele shoping-center din Pasadena,
California, cu' strazl interioare ~i cu o esplanada pietonala, galeria cu mari arce de triumf centreaza interesul vizitatorilor 166

-ii
J

118

Primaria din Boston ~i larga sa piata. Schita ~i realizare, arh. Kallmann,

McKinnell
& Krowles.

Amenajarea zonei Konlgstrasse-Schlcssplatz din Stuttgart, arh. Benisch.

~o.+-1

L_

'\+. - .,

--

119

..j_~

........~........._~

. .
. . '

I ~~,.x.
k'--.,,..1

_____,~---+-\._
;
.. ~.

in grupul de loculnte ~i dotart comerciale

lduna,
Braunschweig,
R.F.G., platforma pietonala este legata
de gara printr-o pasarela de 140 m lungime.

Trasee pietonale complexe, cuprind, in noile asezarl din Franta scuaruri ~i lntersectii,
poduri ~i plete ~i fac legatura intre birouri ~i Ioculnte, unitati de cultura ~i arta, numeroase
servlcll, La Evry, un astfel de sistem pietonal situat la inaltime, degajat de circulatla auto
de pe sol, se afla in circuitul vletll sociale, politice ~i civlce, constituind unul din elernentele
esentlale ale noii localltatl 167.
Urrnarind sa rezolve conflictul tot mai acut dintre aglomeratta vehiculelor ~i afluenta
de pietoni, o mare dala pletonala s-a realizat recent in zona catedralei din K61n, sltuata in
imediata apropiere a garii principale de cale ferata a orasulul, Searl cu podeste largi fac legatura intre cele doua nlveluri. Sub terase se afla strada cu statl! de autobuz adapostlte, Prin
forma ~i prin dispunerea trotuarelor, se arnpllflca lungimea zonei de statlonare a taximetrelor
care preiau publicul sosit in gara.
De la arnenajarl locale se trece la mari ansambluri pietonale, care lnglobeaza retele de
clrculatle in subteran sau peste sol, piete scufundate, terase ~i porticuri, cuprinzind in sistem
numeroase functiuni ~i programs. Chiar ~i in aglornerarlle marilor metropole - ca New
York, Londra sau Paris - cu un trafic auto carula nu-i mai ajunge teritoriul urban, se iau
masurl de protectle ~i se reallzeaza spatll pietonale dlferentlate, adeseori de mare anvergura,

Complexul Leiterstrasse din Magdeburg, cu

apartamente ~i cornert. Schita de Leu.

375

pasarela.
piPtonala

.Zona des Passages, Evry - arh. A. ~i D. Josic,

Franta.

Centrul de la Plaine de Neauphle urbanist J. Guillaume.

Franta.

[ntr-un eras nord-american, drumul pietonilor este

adaposttt de o invelitoare usoara.

120

Terasa Domului
din Koln este or ientata spre piata
garii centrale, de care se leaga prin scarl in aer liber.
Sub terasa se gasesc adapostite
statil de autobuze.
Trotuarul
i~i prelungeste
perimetrul,
pentru ca un
numar cit mai mare de taximetre
sa poata parca in
asteptarea
dilatorilor.

111

Ii

; I

l 1l
r

L ..J
lj

ll

t
_j

in Centrul Rockefeller, New York, canalul pietonal

dintre Casa Frantel ~i Casa Angliei debuseaza in
piata scufundata, unde functioneaza iarna un patinoar
~i vara o gradina restaurant.

\
\

LJ

$.

In baza unei legi care prornoveaza dezvoltarea pletelor (plazas) la nlvelul parterului
in fata zgirie-norilor 168, se crganlzeaza la New York, inca din 1932-1940, zona pietonala
de la Rockefeller Center, cu esplanada Channel Gardens, intre ,,casa franceza ~i cea engleza".
Aceasta debuseaza in fata cladir ii principale a ansamblului, unde o piata scufundata adaposteste servlcil de alirnentatle publlca in timpul verii, transformindu-se iarna in patinoar. Zona
de mare atractle se arnpllflca in ultimii ani cu o lrnpreslonanta retea subterana concourse,
care leaga, deocarndata, 10 lnsule de cladlrl din reteaua de strazi a Manhattanului, prin galerii animate ~i aglomerate - dupa cum le arata numele - cu magazine, restaurante, baruri
~i cafenele, agentll, telefoane ~i alte servlcll urbane. Uneori, aceasta retea iese la lurnlna, ca
in cealalta piata adlncita, din fata cladlr!i turn McGraw Hill de pe Avenue of the Americas.
,,$i la Rockefeller Center hoinarii se vor aseza
pe dalele lustruite, alatur l de lalele, ~i tritoni,
~i apa .. "
Saul Bellow, Planeta Domnului Sammler

New York, trotuare largi ale unor straz! centrale

se amenajeaza pentru pietoni.

Retea de galerii subterane - concourse - cu magazine

~i cu servicii publice, leaga intre ele 13 loturi de cladlr!
din Manhattan, la adapost de intemperii ~i de clrculatla
vehiculelor, intr-o atrnosfera anirnata.

122

Piaieta adincita,
New York.

reallzata

o data cu City Corp Center,

Scari largi coboara in curtea inferloara - cu pravalii

si cu acces la auditoriu - in Centru/ de ortii si de studii

britanice de la Universitatea Yale - N~w Haven

S.U.A., ultima lucrare a lui Louis Kahn, terrninata de
Pellechia ~i Meyers.

123

Alatur! de scuarul de la baza imobilului Seagram, 1958, arhltectt Mies van der Rohe
~i Philip Johnson, apar noi spatll de degajare in preajma unor cladlrl inalte. Plata descoperlta
de la City Corp Center, 1977, arhltectl Hugh Stubbins ~i Emery Roth, se afla la circa 4 m
sub nivelul strazll, izolind astfel pietonii de mlscarea vehlculelor, in spatlul de acces la rnarele
atrium al edlflciului. Noi treceri pietonale i~i fac loc in ,,padurea alba" a New Yorkului.
Un scuar de buzunar, Paley Park, 1965, arhltect!l Zion ~i Breen, cuprinde plantatll, un snack
~i un perete-cascada care aduce locului anlmatle optica ~i audltiva, Sistemul de plete din apropiere de Battery Park, reallzat catre 1980, are nurneroase arnenajarl peisagiste ~i o larga
privellste catre East River. Ansamblul cultural Lincoln Center - cu sali de teatru, opera
~i concert, blblloteca, scoala de balet - cuprinde ~i el o zona a pietonilor in care platforme
largi alterneaza cu spatll dens plantate, cu oglinzi de apa sau cu sculpturi de Henry Moore
~i de Agam. larWorld Trade Center, ansarnblul proiectat de Minoru Yamasaki & Ass. ~i Emery
Roth & Sons, 1962-1977, i~i adauga la piata celor doua turnuri, clrculatla densa a publicului
care urea la galeria ~i la terasa-belvedere de la etajele 107 ~i 110, precum ~i reteaua de corldoare ~i scuaruri subterane care leaga turnurile ~i numeroasele
spatll comerciale ~i de
servicii 169
insemnate lnterventll urbane, in care spatiul pietonal este studiat cu migala, se desfasoara la Londra, in zone puternic afectate de ultimul razbol: in preajma catedralelor S.Paul
~i Westminster, in complexul rezldentlal Barbicane sau pe tarmul de sud al Tamisei, in noul
centru cultural South Bank 170.
Ansamblul de Blrourl ~i magazine din zona catedralei romano-catolice Westminster,
1977, arhltectl Elsom Pack ~i Roberts, organlzeaza spatlul pietonal din jurul monumentului,
stabilind legatura cu marele bulevard Victoria printr-o- plateta, prin porticuri ~i prin pasa]e
largi, intr-o atrnosfera scbra la care partlclpa fronturile construite pe o trarna regulata cu
un modul prestabilit. Sint folosite consecvent detalii studiate cu rlgoare ~i materiale de calltate: granit polisat, alurniniu, iar pentru pavlrnente rnarmura franceza cornblnata cu caramida
speclala de pavaje,

Esplanade ~i piete animate in sudul Manhattanului,

linga Batery Park.

124

Plata magazinului
grata in sistemul
centrala.

-.
"::.

-,

universal
din
de circulatli

Bratislava
pietonale

este
din

intezona

---~1

. ~ -- .

Stud ii de clrculatle in zona de birouri Market Street Philadelphia ~i in Seatle - Washington

urrnaresc
segregarea traficului pe mai multe niveluri, posibilitatile de protectie pe vreme rea ~i lrnbunatjitlrea
relatlllor pietoni-vehicule-transport in comun.

125
Jr

In ansamblul de loculnte, dotarl social-culturale, cornert ~i servicii Barbicane, arhltectl

Chamberlin, Powel, Bon (structuri Ove Arup), pentru care studiul a inceput in 1955 ~i lucrarlle
s-au terminat in 1980, autorii proiectului au. separat total circulatla vehiculelor de aceea a
pletonllor, Aceasta a condus la realizarea unui slstern de terase, curtl, poduri ~i galerii pietonale cu o suprafata de 4,8 ha, situate la diferite niveluri, sub care se gasesc straz! carosabile,
parcaje ~i servicii. Complexul contlne peste 2100 apartamente pentru 6 500 persoane, dimin
studentesc, scoala de fete ~i o scoala de muzlca ~i teatru, sala de concert, cinemat~graf, teatru
pentru Royal Shakespeare Company, Muzeul. , Londrei,
restaurante, spatll comera,iale, unitati
.

126

Ansamblul de loculnte ~i dotarl Barbicane - Londra

are o retea pletonala cornplexa, situata in cea mai mare
parte la inaltime, izolata de drumurile cu traflc auto de
pe sol. Plan: 1, 3. - centre de arta : 4-administratie
publid; 5.-oglinzi de apa : 6.-~coala; 7.-biserica
St. Giles; 8 . ....;,, zid din fortificatlile romane; 9. - pasarele; 10-:--11 .:..... platforme pietonale la cota + 19
~i
21,5 m ; 12. - zone verzi.

anexe, garaje pentru 2 500 auto. Spatllle libere pentru plantatll, oglinzi de apa, [ocurl, destindere, ocupa 9,5 ha, adlca 1,46 ha/1 000 locuitori. Accesibil prin pasarele care tree peste strazile
veclne, ansamblul Barbicane constituie o experlenta urbana pozltlva ~i reuseste sa adune o
populatle stablla in City, care se depopulase continuu in ultimul secol.

127

Marele ansamblu cultural The South Bank Arts Center creeaza o sulta spectaculoasa de
spatl! pietonale, care continua promenada larga de pe cheiul Tarnlsel, prin scarl ~i terase robuste,
in bet on a parent, lntr-o arh itectu ra brutalista.
.
Grupul de cladlrl rnenlte sa innolasca principalele dotarl londoneze pentru teatru,
concerte ~i expozttli, s-a realizat in etape in perloada 1948-1976 ~i cuprinde: Royal Festival
Hall, arhitecti Robert H. Matew si Leslie Martin, cu sala de concerte de 3 170 locuri; ansamblul cu sali d~ expozltil Hayward' Gallery ~i doua sall de concerte, de 1100 ~i respectiv 370
locuri, proiectat de serviciul de arhltectura al Marii Londre; Teatrul National, arhitect Sir
Denys Lasdun, cu trei sall de teatru de cite 1160, 890 ~i 400 locuri. Toate constructllle au
holuri ~i foaiere, cu bufete ~i restaurant, situate la nlveluri diverse, care se prelungesc prin
terase spre Tamisa. Deschise publicului in tot timpul zilei, aceste spattl pietonale lnterloare
~i exterioare ajung - numal pentru Teatrul National .:......1a o folosire de circa 6 000 persoane/zi.
lntrat in pelsajul londonez, complexul South Bank i~i Indepllnestefunctta culturala ~i _mai putin
pe aceea de anlrnatle urbana, Sub pana indeminatedi a lulKenneth Brown, revista brltantca
de specialitate, The Architectural Review, critica lnsuficlenta anlmatle din acest complex,

Terase largi se inlan~uie pe iarmul de sud al Tamisei,

in zona noului centru de arte din Londra.

128

Propuneri de lnterventll ~i noi amenajart, in vederea

anlmart] zonei ample pietonale din ansamblul South

Bank Arts Center. Kenneth Brown, in Architectural

Review: A - Teatrul Nattcnal : 8 C, - salile de concert Queen Elisabeth Hall ~i Purcel Room ; D Galeria de arta Hayward ; E - Royal Festival Hall ;
F - Birourile Shell.
Amenajarl propuse: a - perdea de arbori ; b - 36
loculnte : c - galerie de arta; d - restaurant; e bar-club ; f - cafenea, expozltle ~i cornert ; g magazin - discuri ~i carti ; h - expo-rnestesugurl ;
i - tirg in aer liber; j - scari noi ; k - unitati comerciale in subsol; I - muzeul marinei ; m - scari
spre Tamisa; n - tratarea peisagistica a cheiului ;
o - cafenea; p, r - sdiri ~i acces la garaje; s - 84
apartamente; t - garaj subteran.

129

terasele largi lipsite de puncte de atractle precum ~i unele zone de servlcil ~i parca]e expuse
publicului. Se fac propuneri pentru amenajarea in continuare a ansamblului, prin completarea
unor spatll cornerclale ~i de allmentatle publlca ~i prin adaugarea unor atellere, locuinte,
cluburi, plantatll, scari de legatura cu cheiul, care sa sporeasca eficienta econornica ~i soclala

a complexului, in special in zona sa centrala cu sallle de concerte ~i de expozitll 171

A doua [urnatate a secolului nostru se contureaza tot mai clar ca o perloada de lrnportar.te actiuni urbane corelate, care incearca sa restabileasca drepturlle ~i cadrul adecvat al
pietonilor. Lucrarl de renovate urbana ~i operatll de anvergura se reallzeaza in baza unor
planuri de larga perspectlva. Pietonizarea unor straz! ~i plete folosite de vehicule, organizarea
unor ansambluri cu clrculatli segregate, conceperea unor asezarl noi, in care sisteme de spatil
pietonale sa fie la dlspozttla cetatenllor, au devenit procese curente in activitatea de slstematizare.
La Paris au fost prevazute, cu un deceniu in urrna, 10 centre de lnterventil in zona centrala, Unele dintre ele - Hall es, Champs-Elysees, Gare Montparnasse - se lncheie cu rezultate remarcabi le.
in Sued ia incep sa se real izeze, inca din 1950, sectoare orasenestl - intr-o structura
pollcentrlca a. capitalei - in care se general izeaza pri nci pi ul segregarl i clrculatiel pletoniauto. La Valingby, o dala urbana peste tunelul de metrou ~i peste reteaua de circulatle vehlculara, cuprinde stradele ~i scuaruri afectate in intregime pietonilor. Cu dotarlle sale socialculturale ~i comerciale, acest centru polarlzeaza interesul a peste 100 000 locuitori din regiunea inconjuratoare. Mai tirziu, la Skarholmen - al carui centru este folosit de cei 37 000 locultori ~i de inca 270 000 persoane cazate in zone vecine - clrculatia pietonilor este separata
de cea auto prin denlvelarl ~i prin dlspunerea traseelor in forrna ..de pieptene 172
Numeroase ansambluri rezidentiale din tara noastra, la lasi, Plolesti, Brasov, Craiova,
Baia Mare; sint compuse pe principiui esplanade! rezidentlale, care grup~aza dot'arile curente
~i aduna aleile pietonale secundare. Zona plantata, propice pentru amplasarea terenurilor
de sport ~i de jocuri, pentru pllrnbart ~i odihna, ofera posibtlltatl de extindere llniara,

in noile ansambluri din preajma catedralelor S. Paul

sl Westminster din Londra, s-a realizat un cadru
adecvat pentru pietoni.

Hh-

..

UIUH
t:Ut1
1:1

'"

Ill

...
.

.).

Butte Montmartre.

Paris. Centre de interes pietonal, cuprinse - in

urrna cu zece ani - in programele de interventii
urbane.
Experlente provizorii vor servi ca test
pentru implantarea definltlva a unor cai de
pietoni, in special in sectorul Hailes, Hotel
de Ville, Mantparnasse, butte Montmartre.
Le Figaro, 26 JULIE 1978

Cartierul rezldential Perlach din Mlinchen este

structurat pe doua axe pietonale
majore, care
inlesnesc traversarea ansamblului ~i - trnpreuna cu
aleile arborescente - accesul la fiecare punct de
interes.

131

-'
in [aponla, la Ashiya, organizarea complexulul de 3 400 apartarnente pentru 20 000 Iocatarl, preia formula folosita la Barbicane-Londra. Mai departata de blocurile de loculnte inalte
de 14-29 eta]e, cu mai putlne dotarl ~i mai putln spectaculoasa, reteaua pietonala suspendata
la inal~ime, in aer liber, cuprinde pasarele cu denlvelarl, scarl, largouri, precum ~i puntl de
legatura cu cladtrlle, trecind peste arterele de clrculatle a vehiculelor care strabat ansamblul
la nlvelul solului 173.
Pastrlnd un caracter de manifest - cu toate calltatile, dar ~i cu unele neajunsuri care-i
revln -sis.temul de clrculatli separa in totalltate pietonii de traflcul vehiculelor in noua capltala Brasilia, arhltectl Lucio Costa, Oscar Niemeyer, sau in localitatea conceputa de Le Corbusier la Chandigarh in India. La elernentele schematice, de grile trasate cu rigoare, in care i~i

in zona centrala din Stockholm, piata adincita din faia

casei de cultura este un centru polarizator al drumurilor pietonale. Schiia perspectlva dupa un desen
de David Heiden.

132

fac loc, adeseori, efecte monurnentale, pot sa se adauge in etapele urrnatoare, unele trasaturl
care sa urnanlzeze spatlul urban, sa-l dlversifice ~i sa-1 invlor eze, apropiindu-1 in mai mare
rnasura de cetarenll care ii folosesc.
Asernenea calltatl slnt incorporate in nenurnarate reallzari care s-au conturat in ultimele decenii, in domeniul spatltlor
pietonale. Printre acestea se afla zona centrals din Stockholm - ca o actlurie de pionieratprecum ~i operatille recent incheiate la Paris, in zona
Halelor ~i in ansamblul La Defense.
Studii pluridisciplinare ~i competltil internationale au urrnarit, lnceplnd din 1945, restructurarea zonei centrale din Stockholm. Ele au determinat transforrnarl importante, care au adus
aceasta lucrare in atentia speclallstllor. 0 veriga a solutlonarll generale o constituie un mare
ansamblu pietonal, din care a fost reallzata o etapa concludenta, pina in 1974. Pasajul descoperit Sergelgatan, tratat ca o esplanada
marginita de cinci -larr.e de birouri cu 18-20 eta]e
~i de constructii cu magazine pe doua nlveluri, stabileste relatia pletonala intre doua plete:
Hoterget, cu teatru ~i tirg in aer liber ~i Sergels Torg, cu o casa de cultura ~i magazine de
primul rang. La rindul ei, piata Sergels Torg are o larga zona adincita la circa 5 m sub nivelul
strazilor vecine, care este r ezervata pietonilor. Ea inlesneste accesul direct la spatiile comerciale de pe fronturile sale precum ~i la o r etea de galerii care conduc la statll de rnetrou, la
parcaje ~i, in vi itor, la gara centrala, l.ucrari le care se desfasoara in continuare, evolueaza
o data cu studiile de trsflc, luind in considerare gradul de motorizare, reteaua de metrou ~i
alte mijloace de transport in comun, punctele de interes catre care slnt atrasl pietonii. Dupa
ce artera Drottningsgatan, care conduce spre centrul istoric al orasului, a devenit pletonala,
se prevede pietonizarea alter sase strazi importante ~i completarea sistemului de plete ~i
strazl, pasa]e subterane, pasarele ~i galerii prin cladirl. Se analizeaza posibilitatea inlocuirii
racordului carosabil dintre Sergei Torg ~i o alta piata deschlsa catre apa, - Gustav Adolfs
T org -, pri ntr-un nou traseu pietonal. Pina atunci, populat!a foloseste din pl in locu rile adapostite ce i-au fost puse la dispozlt!e: gradenele expuse la soare in plata centrala adinclta, pasarelele care scur teaza drumul intr e magazine, cadrul reconfortant al esplandei animate. 174

133

in Zona centrala a Parisului, intre rue Beaubourg ~i palatul Bursei de cornert, s-a desfasurat in ultimii ani o actlune arnpla ~i mult dezbatuta, de inserare a unor dotari importante
de cultura ~i de comer], in textura tradlttonala a orasulul, La nord de mica biserlca St. Merri

din secolul al XV-lea -, s-a realizat pe un teren llber, Centrul national de arta ~i de cultura
Georges Pompidou. ,,Inca din proiectul lor initial, arhltect!l ci~tigatori ai concursului international de arhltectura lansat pentru Beaubourg, Renzo Piano, Richard Rogers ~i Gianni Franchini, au sperat ca edificiul lor sa fie inconjurat de 0 zona pletonala" 175 [urnatate din teren
a fost amenajat ca scuar in fata cladirll, conceputa ea insa~i ca un spatlu urban, transformabil
~i deschis publicului. 0 promenade dlagonala, pe fatada princlpala, ofera prlveltsti asupra orasului. Acest domeniu, aparat de automobile, loc de intilniri ~i de spectacole, comunlca printr-o
esplanada platonala, la vest de bulevardul Sebastopol, cu o alta unitate urbana lrnpcrtanta,
de curind terrnlnata, pe terenul Halelor centrale dezafectate. in corelare cu problemele de
trafic ale zonei centrale, s-au realizat aici legatur! fluente cu reteaua rnetroulul - statla de

Platoul Beaubourg cu Centrul Pompidou, cuprinde

marele scuar public, prelungit cu platforma sudidi
spre biserica veche St. Merri si cu treceri amenajate
ditre Forum des Hailes.
Schlta de ansamblu. Plan de situatle : a - Hale;
b - lie de la cite; c - Notre Dame ; d - Hotel de
Ville; e - Centre Pompidou.

134

[onctlune Chatelet-Les Hailes-, parcaje de mare capacitate

precum ~i Le Forum des Hailes,
o plata descoperlra
adinclta, Inconjurata de galerii ~i de numeroase
spatll cornerciale, dlstribuite pe doua niveluri. Forumul este, de fapt, curtea deschlsa a unui mare complex comercial
subteran, Lumina este captata prin perett ~i bolti de stlcla. Publicul se aduna in acest loc direct
accesibil printr-o scara in aer lib er, asista la spectacole, asculta rnuzlca sau se destinde la soare.
Aceste unitari se cornpun deci intr-o zona larga pletonala,
atractiva prin obiectivele
culturale ~i prin sparille sale comerciale,
prin relatille pe care le stablleste ca zona centrals
de tranzlt, dar ~i prin atmosfera specific urbana, prin calitatea cadrului arhitectural contemporan, care are ca fundal Parisul de altadata, Unele straz! din vecinatate, intre rue Rambuteau
~i rue de Rivoli, lncep sa fie ~i ele amenajate pentru pietoni prefigurind o actiune de largire
a zonei, de la Palais Royal plna la Place des Vosges 176
I- - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - I

-1
h I

I
I

Forumul
Halelor,
piata adinclta
cu trei platforme
denivelate,
in aer liber, lnconjurata de galerii ~i de
magazine, sub care se gasesc statii de metrou ~i parcaje
auto.
Sectiune:
a,b,c - comert;
d,e - accese si lini! de
metrou ; f,g - aprovizlonare, parcaje subterane ;
h - fronturi de cladir! din vecinjitate.

135

I
I

I - - - - - - - - - I
I
I

I
I

c-~-~~c

I
I

Un experiment nou, la altii scara ~i cu alte trasaturl, s-a r ealizat odatii cu marele ansamblu
parizian La Defense. Planul de dezvoltare al zonei i~i propunea sii creeze un centru de birouri

~i de loculnte cu largi postbllttatt de acces ~i stationare, sii amelioreze circulatia de tranzit,

sii contureze un sit demn de perspectiva urbanii in care se inscrle acest teritoriu de pe axa
istorlca est-vest a Parisului. 100 000 locuri de muncii, 20 000 locultorl, giiri pentru traflc rapid,
un centru comercial, 3 000 000 vizitatori anual la pavilionul de expoz itf existent - CNIT slnt citeva dintre datele temei 1i7.
Un element esentlal al cornpozit!ei este nivelul destinat pietonilor. El singur ocupii 40 de
hectare din cele 160 ale intregului cartier. Continuind traditla teraselor ~i a griidinilor, a
marilor esplanade ~i promenade, se contureazii un complex unitar de locuri ale pietonilor,
o realltate urbanii care dernonstr eaza cii rolul acestor spati i ~i al celor care le proiecteazii
nu poate f redus doar la aspecte de amenajare ~i de mobilare. Ele introduc elemente noi

in vocabularul arhitectural
al orasulul, ,,Dala din Defense este mai mult decit un
trotuar fiirii strada, decit un capac peste infrastructurii. Ea este un Joe urban nou in geometria ~i in folosinta sa, de uncle diflcultatea de a-I numi" 178. Cadrul creat este capabil sii
adiiposteascii- succesiv ~i simultan - actlunl ~i persoane lntr-o gamii de mare intindere:
de la aduniiri exceptlonale, la frecventarea cotldlana a spatlulul de ciitre fiecare cetatean.

in capatul esplanadei Defense, urrneaza sa se realizeze

proiectul arhitectului danez Johan Otto von Spreckelsen, cisttgatorul
concursului lnternational
de arhitectu ra (25 mai 1983),
care Inlocuieste
pre pu nerea
anter loara a ,,Pie\ei
oglinzilor",
conceputa de arh.
Emile
Aillaud.

in ansamblul
Dfense,
alaturl de marea espalanda
i~i fac Joe neunurnarat e scuaruri ~i incinte, galerii ~i
pasarele,
scar+,
bazine,
plantatii
~i opere de arta ,
Plan
de situatie , sect iun e longltudinala
vest-est.
Sectlune
transversala
nord-sud.

136

Pod pietonal
trafic auto.

in zona

de vest,

peste

artere

majore

de

Axa traditlonala a Parisului, dintre Luvru ~i Place

d'Etoile, care se pr elungesce astazl cu esplanada din
Defense.

Pergole ~i platforme in ansamblul

137

La Defense.

Marea platforrna separa pietonii de circulatli vehiculare importante ~i de o serie de

servicii: autostrada spre Normandia din care se despart sosele spre Rueil ~i spre Bezons,
calea ferata catre St. Germain, parca]e, stat!l de metrou ~i de autobuze cu ,,intrarea verticala in Defense", depozite, ateliere, statii de aprovizionare. Deasupra, spatllle pietonale
se organizeaza in jurul unei esplanade centrale care se prelungeste spre vest cu o sulta de
plete ~i care i~i adauga scuaruri ~i terase laterale. Cu o lungime totala de circa 1 300 de metri
~i cu o denive!are de peste 20 de metri de la un capat la altul, ansamblul pietonal deschide
o larga perspectlva asupra Parisului, in mijlocul carela se contureaza in departare silueta arcului
de triumf de l'Etoile. Esplanada centrala, cu o latime medie de 70 de metri -- ca ~i Boulevard des Champs Elysees, pe care ii prelungeste - constituie un element de unitate necesar,
subliniat ~i de platanii alinlati pe cite patru rinduri deoparte ~i de alta a sa. Plata Defense,
care a cuprins 80 000 persoane la o sarbatorlre cu focuri de artificii, este marcata de doua
sculpturi monumentale, de Alexander Calder ~i de Joan Miro. Un alt accent ii constituie,
in apropiere, un mare bazin cu jeturi de apa conceput de Agam. Paliere, rarnpe ~i scarl,
pasa]e acoperite, bolti de verdeata, galerii comerciale dau varietate ansamblului ~i tempereaza contrastele, in preajma blocurilor inalte. Carre clrculatule principale se deschid vitrine

cornerclale.
Fiecare scuar este particularizat
printr-un
amestec de actlvltatl,
prin proportllle sale, printr-o amenajare
speclala care ii Irnprumuta
numele: un element arhitectural
in plata cupolei, un material stralucltor
in piata reflexelcr,
o sculptura in plata corolelor.
Sub semnul faptului cotidian, locuitorll se regasesc aici intr-un pelsa] care este la scara individului 179 Drumurile se inscriu in spatlu, coborind in curti adincite, inconjurate de pravalii,

sau urcind pe .rampe monumentale catre terasele centrului comercial.

Constructla conceputa de arhitectul J. 0. Spreckelsen ca un mare arc de triumf, incununa, fa capatul de vest, acest ansamblu, subliniind inca o data caracterul sjiu de inalta sernnificat_ie sociala rso .
. lh timpul desfasurarl! acestel mari operatli urbane, au existat in opinia publlca, proteste ~i crltlcl referitoare la anonimatul cartierului ~i la arhitectura sa aseptlca, la spatlul
descurajant ~i inuman, cu volume zdrobitoare, cu intinderl marl, greu de parcurs. Cornplexu I
de spatll pietonale a intervenit ca un element catalizator in procesul de implinire a intregului ansamblu. Dupa definitivarea lucrarilor, care au oferit pietonilor un cadru cu deosebite calitati de viata urbanii, La Defense a devenit un nou centru de atractie al vletll parlziene. Frecventat, cu o anlmatle la care partlclpa populatla locals ~i vizitatorii, cu o pondere
lrnportanta de tlneret, acest centru se inscrie, de pe acum, ca un exemplu reprezentativ in
lunga istorie a spatillor pietonale.
La Defense - Paris. Pergole ~i incinte llnistlte , peste
tumultul traficului greu al magistralelor rutlere, de
metrou ~i de cale ferata ,

138

CHEIU~I !?I PODURI, ALEI iN PARCURI, DRUMURI PENTRU CICLl~TI,

VEHICULE IN ZONE PIETONALE. Experimente ~i solujll contemporane, care pri-

vesc domeniul pietonilor, cuprind o serie de forrne caracterlstlce de spatll urbane, printre
care se afla parcurile, cheiurile ~i podur ile. Rar eori izolate, ele se lntegreaza de obicei in
structura orasului. In noua asezare franceza Marne la Vallee, arhltecti Grumbach, Ch. de
Portzamparc, o retea verde leaga padurea cu parcurile ~i cu malurile Marnei, traversind cartiere carora le aslgura continuitatea tramei pietonale. Adaptarea acestei retele la situ I de mare
calltate, creeaza poslbllltatl de individualizare a dlferltelor locuri 181
Necesitatea corelar!l zonelor plantate cu formele structurale urbane este subliniata
de peisagistul M. Corajoud in cadrul unor cercetari care privesc spatlile verzi ~i cadrul de
vlata pe care ii ofera orasul, Ansamblul Arlequin din Grenoble i~i inscrie parcul continuu
in aceeasi conceptle ~i in aceeasl trarna pe care arhltectll ~i urbanlst!i au adoptat-o pentru
complexul de cladlrl 182. Aplicarea acestui principiu accentueaza continuitatea fireasca a
traseelor pietonale din interiorul conglomeratului de constructll, in exterior, catre zonele
Cheiul

Cazinoului

din

Constanta.

lnconjuratoare.

0 trasatura caracterlstlca a solutlel folosita pentru noul oras Lille-Est este reteaua de
legatura intre cartiere, in care intervin piste pentru clclisti ~i alei pentru pietoni, precum
~i un lant continuu de spatll Verzi 18S.
Fondul plantat ~xistent este amenajat ~i ampllflcat in marile erase, odata cu noile actiuni de sistematizare. In realizarea salbei de lacuri din Bucuresti sau in modernizarea centrului
din Deva, zonele verzi cuprind alei ~i scuaruri, poduri ~i scarl care se inscrlu in sistemul pietonal, cu legatur! intre punctele de acces ~i elemente de interes. La Oradea, un pod suspendat
stabileste o legatura pletonala, usoara ~i agreablla, peste Crls. Pe faleza portului de agrement

Pod pietonal peste Cr is la Oradea.

Prin parcurile
colegiilor
din
Cambridge.

139

rromenade la Mamaia.

I.

portul

Conmnp.

Drumurile rie1onale din cartierul Perlach - M ii nc he

, '---" ,00reluniesc peste soseaua limitrof';;:
-

iru.='ri::::>.nillM

rl:::>.h.9q

-=--=----~.~;1

.:.111.ss20?

1u-11~

9;tz9>CI

-z

ii~

ii ~rul

<=

Perlach-Miinchen,
peste

soseaua Hrnltrofa.

140

Promenade

la Mamaia.

Punte-prornenadii,

din Constanta,
platforme,
pasarele ~i scarl urea spre vechlul
el sa fie amenajat ca zcna pietonala.

centru

al orasulul,

prevazut

care avanseaza in mare, la Mamaia.

~i

Chelurlle,
care deschid perspective
largi 9i pun in valoare fronturile
arhitecturale,
constituie
un potential care nu este folosit in suflcienta masura. Uneorl, ca in arnenajarl!e
ample de pe malurile Mure~ului, la Arad, ele cuprind promenade,
cu scuaruri ~i scarl, cu terenuri de sport ~i de jocuri, integrate
parcurilor
~i corelate cu trarna stradala oraseneasca.
Jn asezarl urbane de veche traditie se incearca in ultimii ani sa se stablleasca relatii noi
intre zona centrala, cu un fond construit bine inchegat ~i cadrul natural valoros din imprejurimi. La Stuttgart, ameriajarea recenta din parcul vechiului palat intrat in circuitul public,
continua cu noi trasee pietonale, care sint studiate in strlnsa legatura cu zonele plantate,
pentru a beneficia de exlstenta
unor arborl, ccrotltl prin masurl speciale.
Pe masura ce creste traficul vehiculelor, se urrnareste pr ctejarea cicllstllor prin organizarea ur.or trasee proprii. Trasaturlle
acestor trasee se apropie adeseori de profilul unor
alei pietonale.
Drumurile
pentru ciclisti sint incluse, citeodata, in largimea alellor asfaltate
folosite de pietcni, cum se intlmpla in Hyde Park din l.ondra, cu insemne speciale, rnarcaje
~i indicatoare
pentru delimitarea
circulatiei.
Retele pentru clcllst! capata arnploare in centrele unor metropole, ca la Hamburg, unde

beneficlaza de benzi speciale cu pavaje adecvate precum ~i de un sistem propriu de semaPasarele ~i scari coboara spre portul de agrement din
Constanta.

Dru mu rile pietonale din cartierul Perlach-MUnchen,

R. F. Germania, se prelungesc peste soseaua limitrofa.

140

Parcul
Herastr au din
Bucur estl , Cheiuri,
arbori
ocr-ot iti ~i pavilion-club pe malul lacului, proiectat

de arhitect

141

Octav. Doicescu.

foare, corelat cu semnalizarea rutiera, Daca reteaua ciclistilor

nu est e angrenat5., In mod
organic, in sistemul general de trzfic, trasee!e nu sint folosite. Asemenea sltuattl se lnregistreaza in anumite etape de constructle
ale unor erase engleze, sau pe magistrale din Bucuresti, cum este calea Co!entina, unde traseele ciclisttlor
sint folostt e de pietoni sau pentru
parcarea vehiculelor.

Alei de traversare

prin

Ponton-debarcader

In

parcuri

Liberty

din R.D.G.

Island -

New York.

Arnenajar i pentru
pietoni
in parcul palatului ~i al
operei din Stuttgart, 1mplinite o data cu noile constructii ale teatrului ~i primariei
landului.

142

St.

[arner-Park

din

Londra.

Ret ea de alei
Peterborough.

pentru

clcllstl

in

noul

oras

englez

--i;oseleexistente.
--

in construc~ie.

::Jc::ic::ic

snu proiectate

--drumuri auto
~~aleipentruc;cJist
- "'""
""'"alei

.:: alel

Trecere

denlvelata

~i

promenada

la

Bratislava

ptopuse
locale

In uncle zone cu traditll in acest domeniu, ca in Olanda, Danemarca sau Marea Brltanie,
sisteme de drumuri pentru clclistl contribuie la lrnbunatatlrea circulatlel urbane. Iri Peterborough, 61 km de trasee centrale orasenesti ~i SS km drumuri secundare sint realizate
in sistern, pentru clclist!l care efectueaza 22% din totalul deplasarllor la lucru, in noul oras
britanic. Sine prevazute alei de prornenada ~i drumuri de legatura cu parcuri din afara asezar!i ~i cu centre de agrement 1s4~

Drumurile pentru ciclistl, care sint coordonate in unele tai-i de acelea~i organisme care
se ingri jesc ~i de reteaua pletonala, se organizeaza adeseori in corelare strlnsa cu spatlile
atribuite pietonilor. In zona centrals din Vasteras-Suedla, trasee lrnportantersini'vfolosite
ln co mun de pletoni ~i de clcllsti. Devin. curente parca]e de biciclete ln
:itJ'.ifriki.r magazine, sau d ispozitive de fix are a bicicletelor, 'care intra in zestrea de rnobi lier u rb~Ji 'spatiHor
pietonale 185.

:, ..

fata:

143

Galerii cu trotuare la aer-ogara din Frankfurt.

in circuitele oblsnulte ale pietonilor intervin adeseori mijloace speciale de transportbenzi rulante, scarl mecanice - nu numai in mari magazine ~i holuri de banci sau la intrarile in metrou, dar ~i in pasa]e subterane sau aeriene, ori in denlvelari importante din sistemul stradal. La Stockholm slnt prevazute lifturi pentru handlcapatl, in stat-ii de metrou
sau la unele pasa]e peste strazl importante. La Varsovla, tarmul Vistulei este legat cu orasul
de sus prin scari rulante.

Unele strazi din centre orasenestl care au fost redate pietonilor pastr eaza mijloace
de transport in comun, trarnvale sau autobuze, impunind acestora unele masuri discutabile,
care r,rivesc llmltarea vitezei: trasee serpulte sau in zigzag, intre fronturile existente.
.
In zone pietonale care ajung la dimensiuni apreciabile, apare necesitatea deplasartl rapide
pe dlstante mari. Astfel de zone nu se dimensloneaza pentru ipoteza parcurgerii lor integrale,
dar pentru vreme rea, pentru virstnici ~i handlcapatl, se analizeaza introducerea unor ml]loace adecvate. 0 solutle speclfica a fost propusa de lnstitutul de Arhltectura ~i Design al
Unlversltatll din Kassel 186 Vagoane de 12 persoane, dirijate de la o centrala, clrcula la 4
metri .peste sol pe un traseu sustlnut pe pllotl. Vagonul ,,co,boara" la nivelul strazll, apoi
,,urea" ~i i~i continua drumul. Clrculatia pietonilor la sol nu este intrerupta ~i nu sint necesare stat! i aeri ene sau pe sol.
Numeroase experimente, proiecte ~i reallzarl vlzeaza, pe diverse cai ~i in nenurnarate
forme, sa contribuie la rezolvarea spatlllor pietonale, care au inceputdupa multe secole
- sa ocupe din nou un loc de prlrna lmportanta in vlata orasulul,

Proeictul pentru transport rapid in zonele pietonale,

lnstitutul de ar-hitectura ~i industrial design al Universitatii din Kassel. Vedere, schitii perspectiva, statil
supra - sau subtenrane, d esfasurare locala,

144

4. ORGANIZAREA
'

SPATrULUI
,
'

PIETONAL

Drumurile ~i popasurile din cadrul orasulul nu se pot concepe independent de intregul

organism urban. Ele se lntegreaza in vlata asezarl], o lnfluenteaza ~i ii confera adeseorl trasaturi caracterlstlce.
Spatille pietonale pot f considerate un mijloc de sistematizare ~i de urbanizare, instrumente pentru conservarea patrimoniului orasenesc, zone de joc ~i de recreatle, elements
de searna ale mediului locuit 187. Astfel de locuri fac parte din domeniul arhitecturii ~i al urbanismului ~i se alcatulesc dupa principiile ~i legile de compozltle ale acestui fascinant domeniu.
Daca se acorda - in stud ii ~i in proiecte, in intregul proces de ediflcare urbana intlletatea care se cuvine pietonilor, aceasta lntelegere flreasca actloneaza ca o forta care
poate deterrnina noi reglementarl ~i ameriajarl pentru lrnbunatatlrea mediului ~i implicit
a calltatil vletll 188 [ntre cetatenl ~i urbe se restabilesc atunci legaturi de prietenie. Arhitectura iese in intimpinarea trecatorului. Spatlul urban, aproplat ~i sociabil, devine din nou
benefic,

Clrculatia de vehicule ~i de pietoni care continua sa se denslflce in ultlrnele decenii,

indeosebi in zonele centrale ale oraselor, pretinde noi sisteme de drumuri pentru traficul
sporit. Asernenea sisteme sint corelate cu zonele lnconjuratoare, cu spatlile interloare din
cladlri!e publlce, favorizind curgerea llbera a fluxurilor pietonale pe care le preiau ~i le
lndrurna,

Pentru solutionarea problemelor diflclle de clrculatie, mai ales in vechile nuclee istorice alcatulte la s!=ara pietonului ~i care s-au aglomerat dupa aparltla automobilului, se impun
rnasurl speciale. In primul rind se exclude traficul greu ~i se introduc vehicule de tip user,
pe anumite trasee ~i dlstante. Asa s-a procedat, de pi Ida, la Viena sau la Hull in Marea Britanie.

in 1972, Carnaby Street care mascara 330 m lungime,

a fost arnenajata pentru pietoni. Dupa interzicerea
circulatlel vehiculelor, s-au completat fronturile ~i
functlunile comerciale, s-a pardosit si s-a innoit grafica
publlcitara.

Zona centrala din Main-R. F. Germania, organlzata

pentru pietoni in 1975, grupeaza o sulta de plete care
au fost tratate in mod diferentlat ; Plan schematic:
A - plata cornerclala, B - Dom, C - Libfrauplatz.

145

in asernenea localltatl, ca si in Mashad-lran 189, sau in Rochester din statul New York-S.U.A.,
se folosesc pentru ci~culatia grea strazlle circulare existence, sau se reallzeaza inele periferice,
din care se accede totodata la parcaje de mare capacitate. Principiul este utlllzat in mod
curent in noile erase engleze (Cumbernauld, Dawley, Hook, Coventry, Harlow) sau in gruparlle de satelltl suedezi (Farsta, Vallingby, Skarholrnen), ca ~i in Evry - Franta sau in Fort
Worth-Texas S.U.A. 190 Traversarea ine/e/or se face prin pasa]e pietonale, de cele mai multe
ori subterane.

@~
I

''

''
'I

~~!@~
~~~r

~~-

~ ----.!.. - --

in insu/e centrale din nenurnarate erase vechi sau noi, se arnenajeaza sau se prevad
strazl cornerclale, plete ~i zone complexe pentru pletonl, care raspund unor conditll locale
deosebite ~i urrnaresc.-In muJte cazuri, sa rezolve sltuatli critice. Astfel, in Osaka-Japonia,
cu o populatle de 3 500 000 locuitorl, un sistem de galerii pe trei niveluri degajeaza gara centrala -.prin care tree 700 000 calatori/zi - stabilind legatur! pietonale cu marlle centre comerciale din veclnatate, in acest fel sint atrasl zilnic spre magazine cite 200 000-300 000
cumparatori.,,Sond~je facute in perioadele de virf, in 17 puncte caracteristice ale ansamblului, lnreglstreaza pentru fiecare .dintre acestea, intre 7 000 ~i 34 000 trecator'l/ora.
$i in vechiul centru al orasului Rouen-Franta, cu densltat! de 300-500 locuri de mundi/
hectar, zona pletonala cu o s~prafata de 35 hectare, este considerata ca o solutle mixta,
care raspunde problemelor de traflc vehicular, de' parcare ~i de clrculatle pedestra, precum
~i altor multe functluril urbane. $i aici, negustorii din veclnatate s-au opus la inceput pietonlzarll, dar dupa realizarea primei etape au cerut extlnderea zonei. Un sondaj de opi!Jie
, a,rata di 94% din populatle este in favoarea contlnuarll lucrarilor de amenajare incepute in
. . ~1'9?0 .. cu tronsonul de 300 metri intre Place du Vieux Marche ~i St. Maclou ~i care insumau
' :rn 1974 trasee cu o lungime de 2 km. 191

Brunnenstrasse din Bad Pyrmont - R. F. Germania.

Schita perspecttva, sect iune , plan.

.. Dorlnta de a pune ordine in invalrnjiseala, de a

face sii se nascii armonie din disonanre ~i unitate
din multiplicitate, este un fel de instinct intelectual,
o tendlnta originalii ~i fundamentalii a spiritului" .
Aldous: Huxley, Le retour
du meilleur des mondes.

146

Problemele
create de traflcul
mecanizat
pot fl red use dadi se inlatura in buna masura

nevoile de transporturi vehiculare prin integrarea tuturor functlunllor urbane lntr-o

zona cu astfel de dimensiuni incit mersul
pe jos sa devina mijlocul de transport eel
mai agreabil.
Victor Gruen

La Defense - Paris. Atrium in magazinul universal ~i

treceri, platforme, bazine, arta cinetica-sculptura
de Philolaos.

Studiul intreprins la Londra pentru zona supraaglornerata dintre Covent Garden ~i

Oxford Circus, ajunge la ccncluzla ca pentru leslrea din impas este necesara segregarea traficului vehicular de eel pietonal, prin realizarea unei ample platforme ridlcata peste nlvelul
strazii.192 Dintre observatllle studiului care au caracter de principii, slnt de retlnut eel putln
trei:
e daca se separa clrculatia pietoni-vehicule, trebuie sa rezulte avanta]e pentru arnindoua
sistemele
sa se verifice viabilitatea econornlca in relatle cu celelalte actlvltatl complexe .dln aria
luata in conslderare
sa ~e asigure solutll tehnice care sa faca viabil sistemul. .
In mod curent, sint luatl in considerare parametrii speclflcl ingineriei de drumuri--'trasee, debite, ortentarl de fluxuri, capacltatl, relatli cu transporturile in comun ~i cu parcajele, puterea de absorbtie sau de Ilvrare a unor mase de pietoni pe care o au unele programe, ca teatrele, tirgurile, fabricile sau statllle de calatorl.

147

Strada,
scuarurile
sint caracterizate
cladirtlor
~i de funqiunile
distribuite

de fronturile
in zona ,

Amenajarea,
prin concurs, a strazii Kieler din localitatea Ekernfiirde - R. F. Germaia.
Premiul
I, arh.
Friederch
Stender.

Pe o baza r ealista - alaturi de aspecte tehnice, economice, de trafic ~i de exploatare fac loc multe alte preocuparl ~i mijloace care conduc la organizarea depllna a spatiulul
pietonal

Trasaturile proprii ale fondului construit ~i ale cadrului natural, traditllle, valorile patrimoniului arhltectural deterrnina un caracter anumlt, evldentllnd spiritul /ocu/ui. Acesta,
lmpreuna cu arhltectul, stablleste un dialog pe care opera lmpllnlta ii continua cu cei din
jur.
Fronturi/e constructiiior
lnveclnate contureaza spatlul exterior arhitectural iar programe/e distribuite in zona ii lmprlrna 0 atrnosfera caracterlstlca, deoarece declanseaza anumite genuri de actlvltatl ~i atrag diferite categorii de populatle ~i de interese.
1~1

Atmosfera calrna in zona

rough - Marea Britanie.
plantat este delimitat de
treceri cuprind porticuri
cu masura.

rezldenrlala din PeterboSpatiul pietonal proaspat

fronturi scunde. lncinte ~i
~i mobilier urban, dozate

148

Pardcsell, fatade ~i mobilier fac din spatii!e pietonale

indiperi ~i curtl plantate. Defense - Paris.

,,Ceea ce iubesc in arhltectura nu este obiectul ci

relatille - spatlale, ernotlonale etc. - pe care ea
reuseste sa le stabileasdi in propriul ~i mediu"
Mario Botta, Semnlflcatll!e mediului construit ~i
natural
Ccnferlnta tlnuta la Saraz, 1 iulie 1978.

Obiecte de arta in zone llnlstite din Downtown Manhattan, New York.

Echiparea $i omenajatea ambientalii - de la pardosire la mobilare urbana - dau continuitat.e spatlulul ~i ofera confort vizitatorilor.
In sftrslt, integrarea urtelor in spatlul pietonal readuce arhtectura ~i urbanismul in ipostaza for de maxima lnflorlre, cind reusesc sa cuprlnda celelalte creatll artistice ~i, asemenea
unui catalizator, le fac sa fuzioneze; in primul rind arta rnonumentala ~i arta peisajului, artele
plastise ~i cele decoratlve, dar ~i teatrul, muzica ~i dansul.
.
In compunerea cadrului creat de om, astfel de trasatur], de energii ~i de valente intra
ca elemente componente, cu locuri ~i cu ponderi determinate de la caz la caz, fara ca evidentlerea unora sale lnlature pe celelalte. Ele i~i gasesc rostul cuvenit tnauntrul mecanismului
complicat al orasulul, daca, prlntr-o orientare deschisa ~i cuprlnzatoare, pretonlt slnt privlt!
de fiecare data cu intelegere ~i cu generozitate .

.149

GENl.US LOCI. Spatlul urban pietonal are sansa sa se integreze in structura oraseneasca ~i sa~~i contureze 0 flzionornie dadi, odata cu angrenarea tehnlca, reuseste sa transrnlta caracteristicile mediului. Daca se alcatuleste luind in considerare trasaturile locale relief, date climatice, obiceiuri, atrnosfera soclala, constructll existente din veclnatate - pentru
a intruchipa astfel spiritu/ /ocului.
Militind pentru proiectarea sensiblla ~i ratlonala a peisajului, john Ormsbee Simonds
sustlne ca trebule sa fie cunoscute de la inceput ~i. in profunzime caracteristicile fizlce ale
asezar!i, natura sitului, partlcularitatile arnblantel. ,,In considerarea utilitatii unui teren, eel
mai important factor este intelegerea depllna a caracterului peisajului sau" 193 Cu o astfel
de lntelegere se lnflrlpa gradina japcneza ~i platformele sanctuarelor dacice, pletele medievale ~i cheiurile Venetlel. Trairea inauntrul peisajului este in masura sa dea nastere curtllor
dornnesti de la Tlrgoviste ~i de la Arges, promenadei de pe dealul Copou la lasl sau caii
monumentelor lui Brlncusl din Tirgu Jiu.194 Un exemplu amintit de Ormsbee - care arata
ca nu poate f vorba de o slmpla subordonare prin rnlrnarea spatlulul lnconjurator - este
Mellon Square, piata-parc din Pittsburg, Pennsylvania, care ,,a schimbat centrul de greutate
al orasulul ~i a creat o oaza lnvlcratoare in desertul tipic urban de asfalt ~i de zldarie" 195
Cautarlle pentru conturarea unel arhitecturi cu trasaturi locale, dezbaterile privind
mijloacele de cornunlcare ~i legaturlle cu mediul, se refera in ultimul deceniu, in tot mai
mare masura la genius loci. Este evidentlat caracterul inerent, natura sau capacitatea unui
loc, principiul de baza care arrnonlzeaza, unind spatlul arhitectural de deterrnlnarlle locale.
Recitind pe Martin Heidegger ~i pe Christian Norberg-Schulz, arhitectul Reima Pietila
adauga noi lnterpretarl vechiului concept latin 196. Alaturi de convingerile filozofului, de tezele
istoricului ~i criticului de arhltectura, el aduce parerlle ~i operele sale construite.
ldeea lui Heidegger despre Genius loci este legata de notlunea de ,,locuire", care
cuprinde la rlndul ei toate cunostlntele noastre arhitecturale ~i toata experlenta istoridi 197
Dupa Norberg-Schulz, locuirea In lnteles existential este scopul arhitecturii. Omul
.Jcculeste" In momeritul cind se poate orienta intr-un mediu ~i se poate identifica pe el in

in preajma colegiilor din Cambridge, capela din

King's ~I incinta de ilnga Queens', reflecta spiritul
locului.

150

acel cadru, sau pe scurt, cind percepe mediul ca plin de sernnificatll, Omul are capacitatea
de a intra in relatie cu spatlul natural, aceasta multitudine de forte vii, de structuri ~i de
Intelesurl, care au dat nastere miturilor - cosmogonii ~i cosmologii ce au stat apoi la baza
actului de locuire. Elementele construite ~i spatllle create de om au propriul lor Genius
loci. Exista ~i un Genius loci urban; partile asezar+l sint unite printr-o forta care le da calitate urbana. 0 cladlre devine parte a mediului deja construit ~i poate completa datele naturale sau istorice ale spatlulul in care se insereaza 19s.

Chartres,
Praga, Paris. Zone pietonale amenajate
~~~f,.nqie
de trasaturtle
cadrului
existent.
~j

in

o.i

a
-I

,. ,,

ii
);><

!,

'c-!

,j

~
-co

Seara acoperlta din Slghlsoara.

,,Sdri, unghiuri, port! ! in prag de usa".
Ion Barbu, Paralel romantic, Uvedenrode.

Pietila intelege prin Genius loci un element inseparabil de un loc, un fel de dar natural, care [oaca un rol important in procesul de subliniere a ldentltatll in proiectarea de arhitectura: ,,un factor care varlaza intre propriile lui limite in ecuatla arhltecturala". Pentru
a putea sa transrnlta prin proiectare caracteristica mediului, arhitectul trebuie sa alba o buna
memorie a fenomenelor naturale ~i o sensibilitate deoseblta pentru realitatlle materiale
~i spatlale, El le seslzeaza ~i contribuie la intrepatrunderea
elementelor naturale ~i culturale
speclflce unui spatlu 199
Spatll pietonale, organizate in functle de condltllle specifice locului, evidentlaza cit este
de necesara cu~oa~terea ~i folosirea invatamintelor unor moduri de rezolvare care s-au verificat in timp. In unele asezarl, ca in satele rornanesti de sub munte, experlenta relatlilor
cu mediul conduce la un echilibru continuu. Mediul lnconjuraror se orlnduleste ca de la
sine, sprijinindu-se pe tradltle, eliminind acele forme care nu gasesc lntelegere ~i prevenind astfel perpetuarea greselllor. Exlsta, in aceste cazuri, un sistem de reglare proprie,
caracteristic dezvolrarll organ ice 200.

Dialogul dintre constructllle noi ~i cadrul in care se lnscriu, dintre natura ~i spatll!e
la scara urnana este intotdeauna prielnic. lnteractlunea diritre cladire ~i rriedlul, sau ramlne
o cornporrenta esentlala a organtzarlt spatlilor pietonale. Pentru a subltnlarasernenea relatll,
Reima Pietila, de altfel un rafinat cunoscator al rnaterialelor ~i al procesulunde edlflcare, este
tentat sa afirme ca ,,arhitectul este mai rnult .un proiectant al mediului Irrconjurator decit
un constructor profesionist" 201.
151

FRONTURI ~I PROGRAME ADIACENTE. Caracterul arhitectural-urbanistic al

spatiului pietonal este evldentiat de cadrul alcatult cu fronturi construite - ori amens [at e
prin edicule, plantatll sau mobilier urban - precum ~i de functlunlle care rnarglnesc sau se
suprapun acestui spatlu.
S pectacol u I straz: i se d esfasoara intr-un cad ru scenografic pe care Sebastiano Serl io,
arhltect ~i teoretician, ii am ena]a in 1537, ca scena cornlca - sau tragica -, folosind principii de compozltle ~i elemente adecvate de r ecuzlta arhltecturala, Astfel, atmosfera de
destlnder e din commedia de/ 'arte este sugerata prin siluetele variate ale unor cladiri ce se
suprapun dinamic, intr-un joc din care nu lipsesc bovindouri ~i arce frinte, steaguri, firme,
lampadare, ecusoane sau plantatii pe terase. Prin contrast, spectacolul de o anurnita sobrietate este cuprins intre porticuri lrnpunatoare, intercolonamente ale ordinului doric, obellscurI
~i frontoane, por tl sau arce de triumf, care rnarcheaza o axialitate adeseorl mcnurnentr la,
Dar fatadele caselor ce se ofera privirii trecatorllor nu sint simple decoruri. Pe linga
varietatea imaginilor care pot prilejui satisfact!i estetice, ele ogllnc'esc functtlle pe care le
adapostesc ~i irnprirna mediului atribute specifice.

L
Scena

comidi.

Scena

tragidi
Sebastiano

Serlio,

1537.

La Paris, cafenelele cartierului latin i~i orlenteaza vitrinele spre straz! pitorestl, in care
se pr elungeste functlunea de allmentatie publlca, prin mesele asezate pe trotuar, Uneori,
ca pe rue l~fouffetard, preluata in intregime de pietoni, obloanele pravallllor sint lnlaturate,
vltrlnele se arnenajeaza ca tarabe ~i marfa se vinde direct catre strada, sporind anlrnatla
~i coloratura spatlulul pietonal. Pretutindeni, silueta ~i climatul straz!l sint precizate de fronturile inalte, unitare ~i continui, ale caselor cu porte-fenetre ~i cu rnansarda, cu aparatorl
de soare viu colorate.

... arhitectura este dintre toate artele, cea care

cauta cu mai multa cutezanta sa repete in ritmul
ei ordinea universului, pe care cei vechi o numeau
Kosmos adlca armonie . . . .
Umberto Eco, Numele trandaflrului

.152

... descc;>peri
cu intensitate
...
functlunea
er eatoare
a decorului . . r ed oblndest!
spontaneitatea
~i splendorile
imaginarului ...
Mircea
Eliade,
Fragments
d'un
journal II, 1981

Pe o strada din Chartres, cu traseu in zigzag, perspectiva este Inchisa de fatadele reconfortante ale
cladlrtlor
medievale.
Scenografia de pe terasa unei cofetarlt din Paris
Invlcreaza atmosfera strazii pietonale.
Zidurile de inclntji ale vechiului palat din Praga mar
ginesc 0 noua strada-scara ,

153

Programele din preajma intervin in definirea spatlului pietonal, care se dlferentlaza

in functle de caracterul circulatlel, al obiectivelor, al veclnatatilor 202 Un teatru sau o prirnarle pretind un spatlu reprezentativ, corelat cu capacitatea ~i cu prestigiul lnstltutiel.
Cornertul aduna forfota curnparatorllor in zone de tipul bazarurllor, cu stradute ~i cu alveole
traversate de la o vltrlna la alta. Trasee fluente, degajate de obstacole, conduc fluxurile periodice de muncitori catre ateliere ~i birouri.
Adeseori, functluni
specifice orasulul, nu se alatura ci se suprapun zor.elor frecventate de pietoni, determinind moduri diferite de amenajare, Adunari populare se desfasoara
in plete libere, cu marl suprafete pavate, in centrul oraselor Pitestl, Vaslui sau Reslta, Defllari ~i dernonstratll au loc intr-un spatiu larg, ceremonies, cum este Plata Rosie din Moscova. Functlunea de destindere, cu pllrnbart ~i odlhna, cu intilniri ~i jocuri, genereaza spatii
de o mare diversitate, adapostlte in parte de scare ~i de ploaie.
Fara sa fie strict specializate, fiecare dintre aceste locuri se coreleaza nuantat cu punctele de acces, cu statllle de transport in comun, cu servicii ~i cu dotar! corespunzatoare. 0

zona pletonala predominant cornerclala cuprinde elemente de odlhna ~i de dlstractle, dupa

cum un pare de distracrll - ca renumitul Tivoli din Copenhaga - include elemente culturale
~i comerciale.
0 preocupare constanta, in cazul organlzar!l zonelor pietonale, priveste calltatlle expresive, valoarea estetlca ~i elementele dinamice pe care le lncorporeaza spatiul,

Spre sflrsitul secolului trecut, Camillo Sltte studlaza morfologia pletelor din vechile
erase pe care le consldera demne de luat in searna, Pe baza unei anallze tipologice, se stabilesc unele principii, formulate ca pr escrlptll utile in arrienajarea noilor plete urbane 203,
Se apreclaza astfel ca, pentru a deveni o piata, un spatlu liber trebuie sa fie inchis, sa fie inconjurat cu fronturi cladlte, Omogenitatea sa, deci armonia prin coerenta partllor, se poate
obtine prin stabilirea unui raport corect intre dlrnenslunlle pietel ~i tnalttrnea edificiilor care
o llrnlteaza, intre forma pietel ~i aceea a monumentelor pe care le cuprinde.

Muzeul din Oakland, California, S.U.A . arh.Kewin

Roche, John Dinkeloo. Sdiri largi stabilesc legatura
intre terasele plantate.
Universitatea Trent din Petersborough, Ontario,
S.U.A. Zona de recreatie ~i de adunari : arh. Thompson
Berwick Prat.

Porti ~i garduri pr ecizeaza fizionomia strazilor.

154

Noi zone pietonale i~i fac loc intre pcretll de sticla ai

unor zgirie-nori din preajma centrului RockefellerNew York.

Galeria comerclala deflneste spatiul propriu

grupind vitrine,
firme ~i cumparatorl.

155

pietonal,

Parcurgind nestingherit
aceste saloane descoperite,
pietonul sesizeaza cu u~urinta proportllfe spatlului organizat,
care sint- in acest caz- mai importante c!ecit dimensiunile
absolute ale pletei .
. fn studiul sau despre dinamica formelor arhitectura/e, Rudolf Arnheim analizeaza strada

ca imagine 204, Peretti straz!l, spune el, se cornporta ca laturile unor canioane urbane. Privirea
tr ecatorulul este atrasa continuu catre canalul deschls. Dar dupa cum arnlnteste ~i Christian Norberg. Schulz, ,,pentru ca sa devlna 0 fcrrna Strada trebuie sa posede un caracter
figuratlv" 205, ,,Pe !Inga lnforrnatla ce orientare spatlala, ea trebuie sa alba calitati expresive, sa transrnlta un sentiment al strazll, un sens al accesului simplu, o directle clara, granite bine definite pentru o parcurgere in slguranta" 206
Casele i~i subordoneaza adeseori identitatea, peretllor continui ai canalului strazli,
care alearga indiferente, ca malurile unui rlu, Daca un pod traverseaza rlul - spune Heidegger - el schlrnba caracterul malurilor pe care le pune fata in fa\a. Ca atunci clnd un pieton
se intoarce spre o fatada ~i vrea sa intre in casa. fn acel moment, peretele canalului se releva
ca un obiect individualizat. Este seslzata astfel problema dellcata a lmpacarl! formei unei
str~zi continui cu fatadele caselor, fiecare cu personalitatea sa; a corelarl i independentel
partilor cu intinderea coerenta a intregului.
Arnheim ia in considerare, in aceeasi lucrare, unele mijloace de dinamizare in compunerea strazl]. Profitind de mobilitatea trecatorulul, care vede lucrurile din rners, sub unghiuri
diferite, el propune sa i se ofere acestuia elemente inedite, ori lngustari ~i largiri succesive
ale spatiului, care sint generatoare de tensiuni. Un exemplu semnificativ, din Pevsner, este
spatlul bisericii Sant Andrea din Mantua, unde Alberti Inloculeste navele colaterale traditionale cu o serie de capele, alternind largimea circuitului ~i invitind vizitatorul sa aleaga, daca
i~i continua drumul, sau se abate in vreuna din alveole 201
Surse pentru varietatea spatlulul pietonal sint de asernenea deschiderile din fronturile
veclne spre strazi sau catre edificii importante, spre natura inconjuratoare ori spre functlunl
care se petrec in spatlile alaturate, Pentru ca o strada sau o piata, o clrculatie pietonala
,,trebuie sa respire in adincime" 20&. Absorbtia functlonala ~i vizuala a unui astfel de spatlu
este accentuata de porticuri care lnconjoara pletele tradltlonale din Mexic, sau de ondularea
organlca a spatlului in zona pleronala din centrul orasulul MUnchen, care cuprinde frecvente
largiri ~i lntersectll, pasa]e ~i porticuri, scuaruri amenajate in fata prlmarlel ;;i a catedralei
-Frauenkirche - din secolul XV.

Piete tradltionale din Mexic - in San Cristobal las

Casas - sint inconjurate de porticuri care atrag
privirile ~i pietonii.

. . .. .
.. - ...

..

..

II
1 .. II
II .. 1

IL..

1111&
11111
11111
11_111
1I.
I

. - ... , ..
.......

...

..

......

"I I
1111

.......

I

1.1
_:-_
....

. "L..

111.

1 I

..........

,,0 dezordine aparenta poate contine o ordine secrera".

Experlenta facuta de Emile Aillaud in ansamblurile
rezldentiale - La Grande Borne de Grigny ~i Chanteloup-les- Vignes-cu cinci ti purl de ferestre. Schema
de distr ibutie a golurilor pe fatada.

156

---~---------"'--'..!_...... :_ __ _:::..,.,_ ____.. .:.

Monumente de arhitectura ~i fronturi cu cladirl caracteristice sint puse in valoare prin

lucrarlle de arnenajare a zonelor pietonale, pe baza unor studii care alatura arhltectului ~i
urbanistului, arheologl, istorici, speclallstl restauratori, artlstl plastici. Pe Kartnerstrasse
in Viena, amenajarea fatadelor - in special la nlvelul parterului, cu vitrine ~i cu lntrari
in magazine - nu altereaza expresia arhltecturala a vechilor constructll ~i nici pe cea de

111

mm

amamEliDm m 11HI111 r1DJDmrrimu

Amenajarea pletonala de pe Fischerstrasse din Kempten-Allgau, R. F. Germania, a. cuprins restaurarea

fatadelor In baza unei aprofundate analize rnorfologice.

J57

209_ La Weimar
~i la Erfurt, fatadele Sezession ale vechilor case sint restaurate,
recapatlndu-st straluclrea de altadata: ele contribuie astfel, alaturl de alte amenajarl, la lnvlorarea strazilor care au fost redate pietonilor.
0 operatle de amploare, cares-a desfasurat in acest spirit la Kernpten-Allgau din Republica Federals Germania, s-a sprijinit pe o analiza aprofundata a fronturilor de cladirt. Pe
linga datele curente privind vechlrnea, gradul de uzura, valoarea rnaterlala ~i cea lstorlca,
legata de program ~i de diverse evenimente, au fost luate in considerare, rind pe rind:
continuitatea frontulul, latimea aparenta a flecarel case, silueta generals, proportille ~i structura cladlrllor, irnpartlrea fatadel in registre ~i in zone expresive, ornamentica, dlstributla
golurllor, raportul dintre plinuri ~i goluri, materialele ~i culorile folosite. lnterventllle au
respectat tradlt!a urbana ~i au reusit sa ridice valoarea estetica a acestor cladlri, care partlclpa din plin la animarea retelel de strazi oferite pietonilor in vechea asezare 'bavareza 210.
Amenajarea unor zone existente, ca ~i actiuriea de edificare a unui nou cadru urban
atribuit clrculatlei pietonale, nu se Ilmiteaza totusl la fronturile ~i la programele adiacente,
care sint dear citeva dintre componentele intregului. Constructla fronturilor se subordoneaza
nevoii de structurare a ansamblului; functlunile se distribuie in cadrul slsternattzarll generale
a teritoriului; spatlul pietonal rarnlne deschls pentru organizarea in continuare a zonelor
adiacente. Dar, chlar sl in limitele stricte ale unui loc dat, sint de luat in seams ~i alte
posibllltatl de proiectare ale sitului pietonal.
Lipsite de vehlcule, plata ~i strada nu mai separa diversele functiunl ci le aduna, Trecereade -la un front la altul este lnlesnlta prin amenajarei:J ambienta/ii, prin elemente de Jegiiturii
din domeniul mobi/ierului urban. Artele' se intilnesc, implinindu-se, inauntrul arhitecturii. Cu
materiale variate, cu [ocuri de apa ~i cu plantatll se contureaza cadrul in care i~i fac loc noi
repere vizuale :..:_ graflce, sculpturale ~i decorative. Asemenea mijloace contrlbule la accentual-ea caracterulul: spatlului pietonal ~i la Imbogatlrea trasaturflor sale de confort functional

ansamblu

~i _ estetlc.
Locuri de papas in centrul orasului in Manhattan ~i
la Cluj.

Curtea palatului Pesaro, Muzeul de arta moderns din

Venetta.

158

,,Nu

fac , deosebire

intre

lnsule' de odihna intr-un

Washington
Square, New

complex
York.

Plata

la Manans,

1S9

teatrului

Amazonas

ECHIPARE ~I AMENAJARE AMBIENTALAINTEGRAREA ARTELOR.

Locuri prestigioase din vechile erase dovedesc relatia binefacatoare dintre arhltectura ~i
celelalte arte. Dar acest lucru evident pare ca a inceput sa fie uitat, cu timpul.
Dorlnta rnanlfesta de a reinvla sinteza artelor s-a exprimat la inceputul secolului
al XX-lea, de catre unele curente - cubism, futurism, constructivism, de Stijl, Bauhaus -

existenta
si ambient"
Isa mu Noguchi.

rezidentlal

Brazilia.

linga

care nu au -reuslt insa sa restabileasca pe deplin dialogul natural de altadata dintre eel ce
construleste ~i artist. Catre [umatatea secolului, arta ~i tehnologia se disoclaza. Dar o reactie fireasca se contureaza impotriva monotoniei, a unui urbanism strict functional, a suprernatlel traficului intr-un univers de energii suprapuse, fara legaturt organice, in care omul
i~i pierde slmtul de orientare. Astfel incit, in ultimii 15-20 de ani, noi curente cauta sa
redea arhitecturii ~i celorlalte arte locul lor hotaritor in societate ~i in oras, Nu numai
prin implinirea cladlrllor dar ~i a valorlficarll spatlulul urban 211
Cetateanul redescopera locurile ascunse ale orasului, strada devlne din nou actuala,
senslbila ~i atragatoare 212 Plata publlca, facind parte din substanta orasulul, [oaca la rindul
el, un rol important in .organtzarea relatiilor spatlale, ~i in. identiflcarea locuitorilor cu cartierul ~i cu urbea lor. Ea raspunde unor nevoi practice ~i sentlmentale, Spatiu liber in mijlocul
plinurilor care o lnconjoara, plata ia parte la resplratla orasulul,
Daca ai satisfactla sa te asezl pe o banca sub un arbore, sau pe terasa unei cafenele
pentru a observa mlscarea multirnll sau ca sa regase~ti un prieten, nu estl nlciodata pierdut,
te orientezi, apartll comunltatll, slrntl orasul 2rn. In acest cadru, o buna parte dintre oblectele

,,Stdizile se plimba pretutindeni, pe unde le place".

Jacques Prevert, Grand bal du printemps, poe mes

Restaurarea unui cartier cu straz! pentru pietoni in

St. Angustine - Florida.

Limbeker Strasse -

Essen, R.F. Germania.

1.60

fizice au calitatea de a produce o imagine forte asupra unui vizitator . Este ceea ce Kevin
Lynch deflneste ca ,,imagibilitate". Forme, rnateriale, culori suscita astfel de imagini rnentale
care dau sens mediului, usurind intelegerea sa profunda, Eforturi deosebite se depun acum
pentru irnbogatlrea imaginii pe care o transmit aceste spatll, esentiale in organizarea
.urbana 214
Tn alcatuirea scenograflel se recurge la gama de elernente ~i de mijloace speclflce arhltecturii: planuri succeslve, rltrn, dominante ~i contraste, rapoarte controlate -intre dirnensiunile constructltlor, intre zonele de umbra ~i cele de lurnlna - proportll, elemente de scara,
efecte de perspectlva, vegetatle, mobilier urban 215
Anvelopa inauntrul direia se petrec evenirnentele cotidiene - accidentale dar necesare - determlna un cadru care se echlpeaza adecvat. Spatlul devine locuibil, gratle mobllarii sale cu obiecte utile scenariului urban 216 Unele dintre acestea, considerate cu un caracter predominant
utllltar, slnt indispensabile
traficului stradal: indicatoare, semnalizare,

Curte

adinclta in fata hotelului

Alveola pletonala, dornlnata

Fifth Avenue, New York.

161

Hilton

din

Praga.

de Atlas in bronz, pe

elemente de protectie a pietonilor, lam pad are, statll de transport in comun; ori raspund
trebulntelor practice curente care privesc populatla ~i orasul: cabine telefonice, cutii de
scrisori, chloscurl, vitrine, locuri de stat, firme ~i panouri publicitare, ceasurl, suporturi
de blclclete, cutii pentru deseurl, grupuri sanitare, hldrantl de incendiu, clntare, automate
pentru vinzare, pergole care apara pletonil de ploi ~i de soare. Altele, la fel de trebuincioase, sint cu precadere decorative, contribuie la satisfacerea esteticii a publiculul, cuprind
simboluri sau se refera la orizontul ludic ori ecologic: obiecte de arta sau elemente ornamentale, drapele, jocuri, bazlne, fintini ~i arbori.

Lampadare
Praga.

Sistem
stanta.

in zone pietonale:

Staff -

R.

Londra, New York,

F. Germania, lam padare la Con-

162

La

Londra

~i

in

Milton

Keynes -

Marea

Britanie.

Mobilierul urban, definit ca ,,ansamblul obiectelor sau dispozitivelor publice ~i partlculare, instalate in spatlul public ~i legate de o functlune sau de un serviciu oferit colectlvitatii" 217 cuprinde de asemenea vestigii istorice, tmprejmulrt, ziduri de sprijin, gradene,
aparatori pentru arbori ~i multe altele lnca, Nurnarul ~i varietatea unor astfel de obiecte
este atit de mare, incit, fara o corelare logica ~i fara o tratare unltara, ele ar putea transforma spatlul public intr-un depozit dezordonat 21s.
Se impune deci ,,armonizarea functlonala ~i estetidi a rnobilierului, fructificarea din plin
a efectelor compozltlonale sl- stabilirea amplasarnentelor optime. In anumite Ii mite, speclallzarea mobilierului pe tipuri de spatll orasenestl [plata clvlca, vestibulul cultural, strada
comerclala, promenada reztdentlala) usureaza s~rcina proiectantului, favorizind o mai eflclenta folosire a respectivelor spatll publice" 219 ln acest sens, o lucrare de referlnta in lite-

Craiovac- Calea Unirii,

- ansamblul
Barbicane.

163

Paris -

La Defense,

Londra

ratura de speclalltate
din tara noastra
zeaza intr-o ordine rlguroasa diversele
gospodarlre,
in unitatea indestructibilii

,,Mobilier
urban"
tipuri de oblecte

a arhitectului
~i de mobilare,

Petre Derer,
de executle

anali~i de

a mediului din care fac parte 220. Ea se alatura astfel

unor preocupari din lucrari ca Urban Spaces a lui David Kenneth Specter, aparuta in acelasi
an sau din Cities a lui Lawrence Halprin 221
Cea mai mare parte a obiectelor din familia mobilierului urban care sint foloslte in
spatllle pietonale, cuprind laolalta calitatl utilitare ~i decorative. Pe deplin justificate din
punct de vedere functional, larnpadare, bancl, umbrele, prezlnta prin design forme rationale
~i agreabile ~i constituie elemente .de scara ale mediului. Ele reusesc adeseori sa insemne
locul, prin silueta, textura ~i culoare ~i sa incorporeze totodata atmosfera epocii. Este cazul
balustradelor realizate de Guimard pentru Intrarlle statillor de metrou din Parisul anilor
1899-1904. La rindul lor, elemente preponderat decorative - plantatll, fintini, oglinzi ~!
jocuri de apa - insumeaza lnsuslrl practice, contribuind la stabillrea ~i la rnentlnerea unui
microclimat de relaxare, de lrnprospatare ~i de confort.
Se vadeste necesitatea unel colaborarl pluridisciplinare, pentru dotarea spatlulul pietonal, care sa imbine date stllntlflce ~i cerlnte tehnice cu elemente permanente ~i evolutive

Bandle de pe cheiurile Tamisei sint fixate pe platforme proprii, ca sa inlesneasca privirea peste balustradele de piatra,

Banca metallca in Milton Keynes,

Milne; citeva mese pe trotuar.

designer Brian

164

Banci pe esplanada prtnctpala

din Defense.
Banca de lemn la Yale - New Haven.
Mobilier din metal ~i material plastic intr-una din
incintele magazinului universal din Milton Keynes.

Locuri de stat in noul complex St. Paul -

165

Londra.

din domeniul senslbllltatll artistice. Un observator nu cauta in environment-dupa cum spune

Dieter Boeminghaus - nici un maximum de complexitate - cu trasaturi de unicitate, de
surprlza ~i de incertitudine - dar nici nu gase~te atragai:or un mediu ale caret proprletatl
de sti mu I are ram in foarte red use 222

Balustrada metalica in Plata Llbertatli din Cluj-Napoca.

Boltar-li opresc accesul vehiculelor in zonele pietonilor
din Londra, Brasov, Paris, Praga.

Prolectantul ambientului ~i al componentelor acestuia, trebuie sa alba - ca generalist

- o privire larga ~i lntelegatoare, dar sa se apr'bpie in acelasl tlrnp, ca interpret sensibil,
de fiecare obiect in parte. El tine seama de transforrnarlle pe care le prezlnta obiectele in
functle de era ~i de anotlmp, de condltlile atmosferice, de rnlscarea pietonilor sau de propriile lor deplasarl, ~i de schlrnbarea functlunilcr din unele straz! ~i plete, care devin suecesiv, in timpul zilei sau al saptamlnll, loc de plimbare, de curnparaturl sau de spectacol, ca

Cutie postala tradltlonala in Oxford - Marea Britanie.

Balustrade in Bucurestl, pe strazile Blanari, Academiei,

30 Decembrie, margmesc spatiul pietonal.

166

Proiect pentru cabine telefonice, Fachhochschule

Darmstadt.
Vedere din fata, sectlune, schlta

din

perspectiva, plan, moduri de cuplare: A- telefon;

B - semnalizare de alarrna ; C - tabela
pentru
lnsernniirl ; D - caseta de bani ; E - reclame. Desen
Hossain Reyhani.

Cablnii

tel~fonica

de tip curent.

1.20

in rue St. Antoine de linga Place des Vosges - Paris, sau ca Plata dei Frutti din Padova. Totodata proiectantul ia in considerare ca zonele centrale cuprind grupuri eterogene de persoane cu diferite virste, orlentarl, capacltatl ~i profesiuni, care au deci diverse comportamente in spatlul arhitectural, in cadrul unor pllmbarl, cumparaturi, momente de contemplare,
discutil sau jocuri. $i constata ca, in cadrul orasulul, tratarea spatlulul pietonal poate f
mai bogata ~i mai varlata, deoarece - pe aceeasl dlstanta parcursa - pietonul are timp sa
receptloneze un nurnar mai mare de inforrnatll decit calatorul din vehicule. Semnalele care
se succed in intervale mai scurte de 1/16 sec, nu pot f dtferentlate, astfel incit un automobilist
in vlteza nu poate sesiza o aglomerare de detalii.

Zona pletonala Konigstrasse - Stuttgart, arh. Benish

Locuri de stat, arbori ~i grile de protectle,
Chepeng-gratar pe o platforma dalata,

167

~-
'.

. ~.~ .~.

. . . ~: .:' . .

...

. ' .

. ~. .. '-.:

:.

Pardoseala decoratlva lntr-un pare din Cuba; cerarnlca

~i ecusoane colorate.
Pietre spalate,. incastrate in mortar, in curtea unui
colegiu din Cambridge .

. in multlmea obiectelor de mobilier

. ptetoriale, .. este; pardoseala,

urban,

un element de baza, unlflcator,

al zonei
Scurgeri, chepeng, gresie,
mice.

platra,

materiale

cera-

168

Prin desenul pavajelor ritmate, cu forme geometrice sau cu decorattl flguratlve, prin
textura sa vlztbtla, pardoseala rnarcheaza o scara, stablleste o masura cu care pietonul i~i apreclaza deplasarea. Pe linga mici piese edilitare (bordurl, rigole, guri de canal) pavimentul poate
cuprinde elemente de informare ~i de dlrectlonare 223
Prelungirea pardoselii pe o a treia dimensiune, se face prin rampe, gradene ~i scarl,
in st~azi ~i in piete, care aduna pietonii nu numai in trecere dar ~i la odlhna, la soare, la
sfat. In palatele antichltatll cretane sau la City Corp Center - New York, in noua piata din
Tirgu Mure~ sau in cartierul La Defense din Paris scartle sint functlonale, dinamice ~i
sculpturale; pornind de la acelasl pas, ele capata nenurnarate lnterpretari.
Uneori grupuri de trepte sint talate oblic de rampe care inlesnesc plimbarea cornoda
sau accesul handlcapatllor, Sistemul denumit Stramps - de la Steps (scari) ~i ramps (rarnpe),
practic ~i spectaculos, este folosit in centrul civic din Sunderland - Marea Britanie (1968)
sau in centrul guvernamental r.ealizat de arh. Arthur Erickson in 1980 la Vancouver Canada (Law Court - Robson Square) 224 Zona pietonala din fata noii curtl de [ustltle
din Vancouver are plata pavata cu dale albe, lnconjurata de spatll vltrate, arborl flxatl in mari
jardiniere ~i o succesiune de cascade care lmprospateaza ~i dlnarnlzeaza atmosfera.
Calltatlle dintotdeauna
ale apei foloslta ca spectacol in cadrul orasulul, deterrnlna
nu numai aprecieri unanime dar ~i participarea efectlva a publicului care intra in jocul de
ape din cunoscuta zona pletonala din Portland, Oregon, arhitect peisagist L. Halprin.
Plantatille ~i apa iau parte la spectacolul cinetic al locului, de la un moment la altul
~i de-a lungul anotimpurilor, daca reusesc sa domine spatlul apropiat ~i nu sint incorsetate
in volume masive de beton ~i de platra, Ele se asoclaza in mod sugestiv cu celelalte piese
de mobilier urban, cu sculpturi ~i cu panouri decorative, cu nenurnarate elemente grafice
care intervin in vlata curenta a spatiulul pietonal. Cu toata personalitatea ~i cu pregnanta
lor speclflca, lucrari!e de arta nu stau izolate ci se lntegr eaza in mediul urban. De multe
Desenul ~i textura
dau scara locul u i.

Stramps

land -

169

pardoselii

dlfe rentlaza

zonele

~i

(scari + rampe) in centrul civic din SunderMarea Britanie.

Riguros
functi. onale, suporturll
se ccmpun
.
cu pardoseala spa~.1ud~ur~iciclete-mot
pietonal. orete

170

Desenul pardoselll
cheiul din Constanta

Rampa

in zona

in plata din Vigevano-ltalia,

pe
~i in parcul Olimpia din Miinchen.

de sud-vest

in Defense-Paris.

Treceri pietonale cu arnenajarl

zona Wallstreet - Londra.

171

edilitarc

minirr.ale

in

ori fac corp comun cu pardoseala,

ca decoratla
lui Joan Miro pe esplanada
Les Ramblas
din Barcelona;
sau se compun in curjl-gradln], ca obiecte/e concepute de lsamu Noguchi

pentru sediul UNESCO din Paris; sau moblleaza ~i anima spatlul, ca

in plata Chase Manhc.ttan Bc:nk din New York.

arborii

lui jean Dubuffet

Urbanistul, arhitectul ~i artistul plasti~ trebuie sa priveasca ~i sa studieze laolalta.de

la inceput, alcatulrea intregului spatlu liber. In concordanta cu volumele arhitecturale invecinate sl cu fluxul circulatlllor, zona pletonala din Plata Unirii din la~i, cu marele paviment
de mozaic ~i cu scara sa de o larga desfasurare, cuprinde organic - alaturt de vechea statuie
a domnitorului Al. I. Cuza, pe. care o incorporeaza - ogllnzl de apa ~i fintini arteziene,
spatll verzl ~i dalaje decorative, intr-o compozltle unitara ai carei autorl sint arhitect Gh. Hussar, sculptor Olga Porumbaru, pictor Gh. Saru 225.
Artist]! sint asoclatl echlpelor pluridisciplinare in proiectarea noilor asezart urbane
din Franta. in ale carer spatii publice pietonale i~i gasesc loc valoarose lucrari de arta, Un
dialog se stablleste intre arhitect ~i artistul plastic, la nivelul proiectului de ansamblu, determinind o conceptle unltara ~i o integrare beneflca a artei in spatlul arhitectural.

.. Patio
Unesco

Joan

des
din

Miro,

Delegues"
gradina
Paris. Noguchi.

[aponeza

Les Rarnblas , plata din

la

Barcelona,

sediul

1976.

172

~i ,,arborii"
de jean Dubuffet in piata
Manhattan
BankNew York.
Repere
vizuale
in or as .

,173

pletonala

Chase

Obeliscul adus din Heliopolis de lmparatul Teodosie.

Plata fostului hipodrom. lstambul.
Monumentul lui Clive in zona de trecere Carre Downing Street - Londra.
Statuia lul Decebal," de Ion Jalea, in plata Casei de
cultura din Deva.

.I
~~
A

in cartierul La Noe din Chanteloup les Vlgnes proiectat de arh. Emile Aillaud, Ewa
Bruckalska deseneaza pavajul din plata Ccchiliei, care arnlnteste de reteaua de trasee din plata
Campidcglic-Roma 226.
.
Bernard Lassus stablleste in 1978 schema compozlriel ambientale a centrului de cartier
din l'Arche Guedon, in care geometria lumlncasa lnventata de Kowalski [aloneaza cartierul.
Dupa apusul soarelui pergola care lntegreaza firmele lurnlnoase ale rnagazlnelor, stilpul generator de lurnlna din plateta pletonala ~i elernentele desenate cu tuburi de neon pe fatadele
edificiilor publice, rnodlfica in intregime imaginea spatlulul din timpul zilei. Tot aici i~i gase~te
locul sculptura lurnlnoasa .. pasare in rnlscare" de Guido Raymond.
in Centre des Roches din l'lsle d'Abeau dat in foloslnta in 1975, pletele ~i spatllle complementare slnt in tntreglme pietonale. Ele grupeaza dala]e de platra, o fintina, banchete din
elernente rnulate., lainpadare, arborl. Conceptla ansarnblulul apartlne lui Abellle Claude iar
sculpturile in platra Ii.JI Massangi.s 227. ::
~i in alte localltatl, mai vechi sau mal noi, spattl pietonale caracteristice sint conturate
cu sprijinul artlstllor plasticl. Victor Vasarely realizeaza dalajul geometric al forumului central din Clermont Ferrand, pe o suprafata de 9 600 m2 La simpozionul de sculptura din

0 conceptle unitara dornina compunerea pletei du

Daumier din La Grande Borne, arh. Emile Aillaud.
Pardoseala rarnlne un element unificator al spatiului
dintre cladirt.
Marul de faianta in zona scolilor din Chanteloup les
Vignes - Franta.

174

Chantelou.p
les Vlgne s, arh. E. Aillaud.
Lucrjir il e de
decorarie din zonele
pietonale
repreztnta 0,76 din
costul total al ansamblului.
Desenul pardoselii
din piata Cochiliei,
cu rnarrnura
~i calupuri
de piat ra, arnintest e de piata Capitoliului
din
Roma.
Pe mozaicul cu pletrls spalat, frunza pare adinclta.
din
cauza efectelor
de culoare.
Frunza de platan in marrnura de Carrara.
in plata prtnclpala,
piciorul unui tinar ~i pasul care
va f facut.

pl

Schema de cornpozrtre amblentala

a centrului
de
cartier
din l'Arche
Guedon - Franta.
Reteaua pietonala din zonele difer'entiate
prin materiale,
culori
~i plantarll,
se aduna in piata cu efecte speciale de
iluminare.

175

t:riQ

Grenoble din 1967, odata cu dezbaterea despre creatla artistidi conternporana in cadrul dezvoltarll urbane, artlstl lnvltatl realizeaza opere de arta, alegind locul preferat in eras, lnterpretind lntr-un spirit nou stela, George Apostu compune atunci cele trei lucrarl in platra
din parcul Mistral, iar Alexander Calder, marele stabil din fata garii, in largul scuar dalat
pe trarna hexagonala ~i mobilat cu jardiniere joase. in noul cartier Arlequin din acelasl oras,
Gui de Rougemont - lrnpreuna cu arhltectli institutului local de proiectare ~i cu o perrnanenta consultare a populatlel locale - reallzeaza in 1975 tratarea plastidi pollcrorna a
galeriei (de la nr. 60 la nr. 100) o data cu holul de receptie, cu restaurantul ~i cu plateta
din vecinatate, stabili nd noi relatli cu elementele echipamentului soclc-educatlv 228

Piatji scufundata guchi.

,.peisaj al lmagtnat!e!"

- de No-

,,Sculptura, o cornponenta or ganica a spati ului 1ncon[urator-"

lsamu Noguchi, A sculptor's world, prefata
de
R. Buckminster Fuller .

...
......

ii''~~~~)~~~
:

...

Plan-schlta pentru amenajare in Riverside Drive ParkN. Y. Nr.guchi cu arh. Louis Kahn; gradene, apa ,
deal artificial, locuri de joc.

174

Scuar

in z.ona gar ii Euston,

Delimitiiri

177

prin jardiniere

~i

Londre.

prin

blocuri

de piarra.

r
Amenajarea pletelor publice din Centre des Roches
in l'Isle d' A beau - Franta. Plan ~i
perspectlva :
A - amfiteatru;
B - casa de cultura ; C - sala de
sport; D - centru
comercial;
E - grup scolar :
F - sala polivalenta.

Dad pelsajul cotidian al orasului este luat in considerare inca de la elaborarea schemelor
generale urbane, spatllle publice pietonale
pot f gindite ca o retea-suport a vletli colec-

tive, cu locuri de identiflcare urbana 229 La Cergy-Pontoise sau la Saint-Quentin-en-Yvelines,

in Vaudreuil sau in La Grande Borne plete ~i strazrpentru pietoni ofera prilejul unor solutionari plastice originale care depasesc: vechile formule.
Jn alte parti ale lumii ~i in cadrul alter programe urbane, zonele folosite de pietoni
se implinesc prin cuprinderea lucrarllor de arta in spatlul arhitectural. La San-Sebastiano
in Spania, Chillida Eduardo partlclpa la amenajarea sculpturala a cheiului rnaritirn, prevazut
cu gradene, cu pava]e robuste ~i cu elemente spatlale metalice. La New York, scuarul din fata

Scuaruri adincite , pardoseli decorative ~i opera de

area la depozitul de carti rare al unlversltarli Yalle
~i pe un bulevard parizian.

178

ansamblului Rockefeller pe Fifth Avenue, este dominat de marele Atlas In bronz, suporrlnd
globul terestru, iar In zona N. Y. University Village, sculptura Portretul lui Sylvette, de
Picasso, se profileaza pe blocurile turn proiectate de I. M. Pei. Statli importante ale metroului din Paris, Lyon ~i Marsilia, sau din Hanovra ~i Samarkand sint decorate de artlstl

Discuri
ului.

pe pivot

Sculptura
Mamaia.
Sculptura
Olanda.

Place

de

intr-un

~i panouri
de

Picasso

Coudrays

portic

ceramice
in

.in

din sudul

la teatrul

Bouwcentrum,

Manhattan-

de vara din
Rotterdam-

Saint-Querrtin-en-Yveltnes.

Schita ~i plan.

0
0

refao
Fintina cu ,.omul culcat" (realizata de Klaus Schultze)
dornina plata din Cergy-Pontoise, Franta.

179

Chioscur i demontabile

plastici. Acestla reallzeaza, la Bruxelles, plafoar.e cinetice cu oglinzi concave din tole de
otel inoxidabil, panouri rnurale, pava]e ceramice colorate, jocuri ce oglinzi colorate. La Stockholm, statll realizate dupa 1970- ca Kungstrad Garden - pastreaza aparenta roca bruta
in care a fost sapata galeria; in unele zone, tavanul boltit ~i p eretil de granit sint plctati cu
mari decorati i flora le.

..

Spatiut este un receptacul al sculpturii

1n scuarul
S. Paul ~i pe terasa din South Bank - Londra sau in
ansamblul Amfiteatru-Olimp
de pe litoralul
Marii
Neg re.

180

... ~i ernblerna in marrnura, pe platformele

din ansamblul Barbicane - Londra.

Aflsa] in s tat ia de autobuz-

Centrul

Pompidou,

pietonale

Paris.

0 pondere crescinda o au, In peisajul spatlllor pietonale, elementele graflce - inscriptii, pictograme, embleme, simboluri - pentru informare, orientare ~i reclama,
Cu un seep bine deflnit, de a face cunoscut 230, direct ~i simplu pentru toti, o serie
de date, graflca a ajuns sa acapareze lntregul eras, Indeosebl In tarile avansate. Pentru a
lupta lmpotrlva avalansel vizuale care insumeaza aflse, flrme, indicatoare, anunturl, adeseori
luminoase ~i mobile, ~i nu lntotdeauna de calitate, speclallsti ~i institutii de profll actioneaza
In sensul unei organizar! unitare ~i estetice In domeniul moblllerulul de comunicare vlzuala,
Daca apreciem semnul ca un element al mediului ~i urmarirn relatille care se stabilesc
lntre semne ~i persoanele care le privesc, trebuie sa raspundern unor cerlnte referitoare
la contlnutul, cantitatea, amploarea ~i sernnlflcatla lnforrnatlel 231 Sub orice forrna ar fl transrnlsa, lnforrnatla trebuie sa fie usor inteleasa, sa fie corect dramulta, sa fie pusa la locul potrivlt, sa foloseasca semne similare pentru cornunlcarea acelulasl lucru In diverse locuri sa
transrnita mesa]e user de interpretat.
181

Hrrne
.
str
adala.comer ciale
, sf mbolur+,

ecusoane,

ap I ice, grafica

mare afluenta. d e tnsemne

-Strada-baza
firm
r .in lstambul
e, reclame ' pr etu
' cu
ri.

182

.. Mergi pe straz! ~i mergi pe strazi uitindu-te

la
firmele Coca-Cola ~i la reclamele
Lucky Strike, la
etichetele
cu pr-eturl
in vitrinele
magazinelor, fragmente de conversatie surprinse, fi~ii de jurnal, titlurile
s ti r i lo r de ieri lesirid din laztle de gunoi ... ".
John dos Passes,
S.U.A.,
Marile da:eri.

Firme ~i indicatoare
s i din Constanta.

pe straz!

pietonale

din Brasov

inscriindu-se printre promotorii design-ului, finlandezii anunta o set;ie de principi i

de plasare a semnelor 232 ~i realizeaza un ambient cu o grafica de calltate, in 'zona pletonala
cu caracter comercial care cuprinde ~i accesele la statla noului metrou din :pfeaJ_ri:ia garii
centrale din Helsinki 233.
Numeroase sisteme de semne, functionale ~i corect desenate, prlvesc pletonul, anuntind dlrectll, lntrari sau leslri, scarl ~i pasa]e subterane, traversarl, escalatoare, covoare rulante, dotar l pentru handlcapati, Altele, se refera la servicii care se gasesc ladlspozltla pietonilor - alirnentatie publlca. fintini cu apa potabila, statil de transport-Tn comun, jocuri,
cosurl de hirtii 231.

~ ~
'I

'

Semnalizare
luminate.

183

de

noapte.

Simbolur-l

luminoase

sau

lndicatoare

stradale

in Londra.

Pentru metropolitanul din Portland-S.U.A., a fost realizat de Ilium & Ass, un sistem
grafic de informare care include marcarea trecerilor pentru pietoni, chloscurl pentru tichete
de autobuz, pardoseala strazll ~i indlcatoarele statlllor. Totodata un cod colorat de pictograme, simbollzeaza cele sapte zone ale regiunii metropolitane, cu o tinuta grafica de foarte
buna calitate 235
1n Brazilia, o echlpa de designeri, urbanlstl, arhitecti, econornlsti, sociologi ~i tehnicieni, sub indrumarea lui Mario Paulo C. Monteiro, a conceput un plan de programare vlzuala
urbana pentru o localitate de 230 000 locuitori: Juiz de Fora, linga Rio de Janeiro ~i Belo
Horizonte 236 0 grupa speclala de simboluri este atrlbuita orientarf l clclistllor, prin sistemul
Pictograme pentru zone de
Oregon - S.U.A.
Pidituri de ploaie. Trandafir.

Marcaje

pentru treceri

metrou

pietonale

in

Portland,

s i pentru

ciclist!

184

Semnul statiel de metrou in Helsinki

arnplasare ~ semnalelor
in Finlanda.

~i principii

de

Simboluri
grafice folosite de Departamentul
transporturilor
in S.U.A. sau intr-un pare din Miami Florida
(autor
Rudolph
de Harak).
Pietoni ~i clcllstl.
Programare
coordonator

vlzuala
Mario

urbana la Juiz de Fora Paulo V. Monteiro.

Brazllla,

Carga
e descarga
de12 as17 h.

Numele pierel ~i nurnarul

la Brasov,

lndicarea sensului
piata pletonala.

Regulamentul

185

de coborire

parcului -

Pe o dala pietonala

easel,

pe placure de orientare

a unui escalator

Londra.

in Defense

Paris.

intr-o

utllizat in noul oras englez Peterborough 2a7

Firmele ~i insemnele comerciale reprezlnta un velum important de elemente grafice
in zonele pietonale, Uneori, produsele sau servlcllle oferite sint anuntate in mod sugestiv
~i eflcace, prin cele mai simple simboluri. Obiectul respectiv poate fl, in multe cazuri, placut
prin sine lnsusl, simplu, inedit, corelat cu veclnatatlle, imprumutind patina locului sau
atragtnd atentla prin forme noi, prin materlale ~i tehnologii contemporane, prin trasatur!
care ascund un oarecare umor. Suporturile ~i sistemele de expunere se lntegreaza obiectelor, care reusesc sa participe la amenajarea arnblentala inscriindu-se in domeniul artelor238
Alaturi de celelalte forme ale mobilierului urban ~i lmpreuna cu apa ~i cu arborii, cu varlatele lucrarl de arta, grafica rarnlne unul dintre importantele mijloace de particularizare ~i
de animare a spatlulul pietonal.

5. ORIENT~RI

~I TENDINTE

in multe parti ale lumii, aglornerat!a urbana continua sa cr easca in conditli destul de
vitrege. Tehnologiile ~i transporturile se suprapun; densitatea populatiel ~i a cladlrilor se
rnareste. Metropola se departeaza de natura, multlpllclndu-sl functiunlle inrr-un anonimat
general.
Ca rezultat al etapelor istorice parcurse, orasul este tributar mijloacelor ~i conceptillor
care se succed. Spatiul public orasenesc ajunge sa fie, in tot mai mare rnasura, acaparat de
vehicule. ,.ldealul orasulul pentru oameni a fost inlocuit cu spectrul orasului pentru automobile" 239 Dlstantele de parcurs intre locul de munca ~i zonele rezidentiale se arnpllflea, Centrele slnt saturate. Bunele lntentil, care priveau, prin anii '30, salubrlzarea vechilor
cartiere prin suprimarea strazll-cortdor ~i a caselor inghesuite, au exclus piata ~i strada
ca spatll definite ~i au provocat destrarnarea tesutulul urban.
Apreciind insa, cu oarecare nostalgie, calitatlle orasului llnlstit de altadata, cu posibilitatile sale de contacte sociale ~i cu trasaturl!e personale ale patrimoniului
sau arhitectural, populatla se orlenteaza iara~i - prin anii '60- catre spatlul urban traditional. Arhitectll cerceteaza mai lndeaproape acest spatlu ~i folosesc unele trasaturi definitorii ale sale.
Renovarea centrului din Ohio -S.U.A. Venturi ~i
Rauch.

aHill.l.
: '. : : : : : : : : : : : .

~
I~
: :::

e:~lifll\
...

..

: : :::

::::

. .

: ~ : ; : :.

: :.

: : : . .

Nou cartier in Hamburg, cu drumuri de umbra prin

zone verzi ~i cu piata rezervata pietonilor. Plan de
ansamblu ~i sectlurie prin piata.

186

,, ... Sa Hi searna de e xigent el e s pat iale urbane

striizii".
Robert
Venturi,
Complexity
and contradiction
architecture.

ale
in

in 1980, prirna blenala internationala de arhitectura de la Venetta, prezinta strada

ca un continuum arhitectural, cu fatadele sale colorate ~i dlferentlate, proiectate de Michel
Graves, Paolo Portoghesi, Charles W. Moore, Ricardo Bofil cu al sau Taller de Architettura,
Oswald Mathias Ungers, Robert Stern, Robert Venturi, Leon Krier, Stanley Tigerman, Hans
Holleln, Arata lsozakl ...

Pornind de la doua obiective diferite, este redescoperit spatiul pietonal, cu toate atributele sale sensibile ~i tehnico-economice. Unul dintre telurlle urrnarlte este conturarea
unui cadru umanizat, care sa cor espunda cerlntelor sociale ~i estetice, de intilniri ~i de cornunicare, de destindere ~i de petrecere a timpului liber. Celalalt, priveste rezolvarea ~tiintifka
a circulatiilor in oras, pentru a lmpaca necesltatlle de trafic vehicular ~i pietonal. Speclallsti in
traficul urban urrnaresc deci sa ofere trasee fluente ~i poslbllltati de degajare a punctelor
aglomerate, intr-o trarna generala de clrculatli auto ~i de transporturi in comun, ~i in acelasl
tlrnp, sa lase pietonii sa parcurga zone specifice catre punctele de interes, la adapost de noxe
~i de accidente, intr-o atrncsfera reconfortanta, descongestionind la rindul lor, mijloacele
de transport ~i caile rutiere.
Experimentele lntreprlnse plna acum in domeniul spatlllor pietonale pr ezlnta numeroase calltatl dar ~i unele neajunsuri.
Atractivitatea locurilor care sint in primul rind ale pietonilor, este dovedita de afluenta acestora, de atmosfera urbana plina de vitalitate, de interesul rlveranllor care vor sa
contribuie la extinderea zonelor pietonale. Centre importante sint legate fluent prln trasee
rezervate pletonllor, la Strasbourg ~i la Colmar, in Damasc ~i 'in Toronto. Zona centrala

Grup de loculnt e cu incinte

Franta.

187

pietonale

in Chamonix

amenajata pentru pietoni la Vasteras - Suedia, pune in valoar e dotari user accesibile: noua
prlrnarle prolectata
de arhitectul
Sven Ahlborn, palatul ~i catedrala
construite
in secolul
al XIII-lea, parcul cu fintini arteziene ~i ansamblul celor 328 de magazine 240. La Bonn, Got-

tingen ~i Hamburg, scuaruri animate se inlantuie de-a lungul strazllor pietcnale. Arta patrunde
in oras prin intermediul unor astfel de zone, nu numai cu elemente incorporate spatlulul pavimente, fatade, sculpturi, panouri decorative - sau cu jocul efemer al apei ~i al arborllor,
dar ~i prin punerea in scena a unor spectacole inedite. Echipa Utopia din Rotterdam, rnonteaza in centrul pietonal Lijnbaan mari figuri colorate ~i structuri tubulare, transformind
spatlu] intr-o expozltle deschisa 241 H. A. Schlut experlrnenteaza noi componente acustice
~i vizuale, acoperind plata San Marco din Venetta, pina la inaltimea genunchilor, cu 15 000 kg
de hirtie-,,:iiare cu mesajele timpului nostru"-in
noaptea de 10-11 martle 1976242
Plata Domului din Milano, ca atit de multe alte locuri din vechile erase ale Spaniei, Greciei
sau lugoslavlel, devine scena arnenajata a marilor carnavaluri din zilele de sarbatoare, Zone
r

Zona centrala din Vasteras - Suedia, arnenajata in

mare parte pentru pietoni, constituie o experlenta
cu rezultate pozitive: circulatie pertferlca pentru
traficul greu, nucleu comercial animat, spatli verzi
continui de-a lungul riului, monumente puse in
valoare, trasee pentru ciclistl , aprovizionare ~i servicii in subteran ... Plan general: a-strazi pietonale;
b - trasee autobuz; c - alei pentru pietoni ~i
clcllsti ; d - parcuri; e - riul ; A - cladlr! publice;
K - cornert - birouri ; P - parcaje.

~--- ----,

PK

.
.
-~-~-~-

,,Sa zicem de ptlda di aveam chef sa umblarn pe

straalle crasulul Mexic, dar nu la intimplare. Alegeam atunci vreun obiect pe care eram aproape
siguri di nu-I puteam gasi acolo ~i apoi plecam
pllni de zel in diutarea Jui".
John Steinbeck, Eu ~i Charley
descoperim America

188

de locuit beneficlaza de esplanade ~i de terenuri plantate care grupeaza echipamentul socialcultural, comercial ~i eel pentru destindere, sau de r etele pietonale, aparate de servitutlle traficului urban.
~i totusl, in desfasurarea de actlunl care atribuie pietonilor un spatlu ce Ii se cuvlne,
se manlfesta unele rezerve, adeseori intemeiate. ,,Societatea de consum a exagerat pe alocurl,
cu zonele pietonale, comerciale, ale altor vremuri, subliniind pastlsa ~i refaclnd scenografia
medievala care ascunde confortul secoluluf XX", spune Ernst Hubeli in revista elvetlana
de arhltectura Werk, Bauen undWohnung 243. in l'Express din 24 decembrie 1981, Sylviane
Stein scrie un fulminant articol ,,Maudites rues pletonnes !", in care releva 'unele aspecte
negative determinate de afluenta unei anumite populatll in spatllle redate pietonilor. Se

....

Propunere pentru noul centru Fitzroy-Burleigh,

Cambridge, Marea Britanie. Renzo Piano, Richard
Rogers. Sectiune transversala cu studiu in variante
pentru parcarea vehiculelor pe terasele ansamblului
sau in periferia sa; vedere inter+oara - atrium ~i
galerii; sectiune longltudlnala.

189

ca, iti mod cu rent, i~i fac loc alcl : orchestre cu amplificare, stinjenind locatarii vecrru
de la ora trei dupa arnlaza pina la ora trei dlmlneata: saltimbanci cu recuzita lor, nu totdeauna curata ~i atragatoare; oarecare promiscuitate, bettvl, borfasl, droguri, hotli, certuri ~i
agresiuni. Este crlrlcata, de asemenea, aglorneratla ,,ca in metrou" din zonele pentru pietoni de linga Saint-Severin sau de la Forumul Halelor din Paris. Se apreclaza lnsa, ca zone
de ,,embouteillage" sau centre istorice in curs de parasire au dobindit un statut urban de
calitate prln actlunl de amenajare pletonala. Sau ca pe Theatinerstrasse din Munchen, comerclantli au propus sa plateasca ei Iucrarlle de pietonizare. Asemenea observatil sugereaza,
desigur, o serie de masurl necesare in organizarea noilor zone pietonale, care prin avanta]e
pe care le ofera, determina autoritatlle sa susiina actiunile orientate catre acest domeniu.
in Franta. de pllda, promotorul strazllor pietonale este Directia drumurilor ~i a clrculatlel !
Ministerul mediului lnconjurator a atribuit orasulul Charnbery ,,la palme d'or des villes pietonnes" 244
Este cert ca, in baza unor serioase rnotivatll, problema spatlllor pietc nale atrage atentia multor foruri care se preocupa de vlata orasulul ~i a locuitorilor sai. Sint din r.cu desccperite aceste locuri caracteristice, cu trasaturtle lor pozitive, acumulate in decursul istoriei.
arata

Noua

esplanada

pietcnala

din

Constanta.

190

0 trecere in revista a evolutlei spatlului negativ orasenesc - a strazllor ~i a pletelor

ca mijloace prin care se controleaza ~i se regleaza orasul - este prezentata sintetic de Paolo
Fumagalli 245, cu intentla de a sugera cercetatorului ~i proiectantului de astazi, poslbllltatlle
pe care le-a putut oferi, rind pe rind, un astfel de spatlu, Strada este urrnarlta ~i ldentlflcata
ca instrument al dernocratlei in Grecia antichltatii sau ca element de ordine in Roma imperlala, ca rezultanta - cu unitate si continuitate - in evul mediu sau ca scena de teatru in
Renastere. Strazi: rationale ii urmeaza, in secolul al XIX-lea, strada ca instrument de proiectare, ca viziune utoplca sau ca element de echilibru, dupa care strada devine, in secolul
nostru, un mijloc de socializare. ,,Noi cei de azi sintem mostenitorlt acestor conceptll ~i
ai procesului de constructii care le-au materializat in orasele noastre" 246 ~i putem interpreta
experlenta trecutului, in cautarea unor spatll noi pentru noul eras, raspunztnd condltillor
functlonale economico-sociale dar ~i acelora din sfera senslbllltatll. Spatlile pletonale nu
sint o sirnpla ofranda prin care municipalitatea raspunde dorlntelor cetatenllor : ele contribuie din plin la solutlonarea traficului urban. ~i nu pot f nici simple canale de curgere a
unor fluxuri de persoane, desprinse de tradltie ~i de istoria asezarl}, de trasaturlle particulare ale locului, sau de perenele valor! estetice.

in intelesul sau cuprlnzator, cadrul pietonului angrenat in oras rarnlne un program

caracteristic al etapelor urrnatoare.
Lucrari de amploare declansate in ultimii ani au fost sau urrneaza sa fie terminate in
curind. Proiecte ~i studii recente incep sa fie puse in aplicare. Se pun bazele unor actluni
noi in donieniul, din ce in ce mai larg, al pietonilor.
Dezvoltarea zonelor pietonale se produce in continuare in toate dlrectiile, acopera
toate categoriile ~i formele cunoscute, dovedind succesul reallzarllor de piria acum. Pletonalul devine o strategie in rezol_varea problemelor dificile ale orasulul,

in zonele rezldent!ale
pr olifer-eaza
sistemul de circulatie
cu alei pentru
pietoni
~i inele
Iundaturi
pentru automobile,
sau magistrale
pietonale
cu o
rerea de alei ~i strazi periferice ca la Watermolen Olanda.

191

Publlcatiile de specialitate continua sa oglindeasca opinii, proiecte ~i noi lucrari realizate pentru implinirea ambientului pietonal cu aceeasi verva ~i cu aceeasl frecventa pe
care au rnarcat-o in ultimul deceniu. Scuaruri ~i strazl, pasaje ~i galerf acoperite, curtl,
piete ~i cheiuri se tes in retele pietonale din vechile asezar i, descoperind pietonului un
cadru uitat, care i~i reia locul in evolutla lstorlca a asezarii. Mari esplanade ori sisteme de drumuri ~i plete rezervate clrculatlel pedestre, structureaza noi ansambluri rezrdentlale. lnterventll ambientale, lucrarl de arta ~i mobilier urban, ofera pr+lejul unor pozlt!i de avangarda,
care i~i gasesc un loc favorabil de comunicare in spatllle pietonului.
Reallzarlle curente din ultima perloada, cu o mare varietate de forme ~i de programe,
reflecta interesul de- care se bucura pretutindeni acest domeniu.
in centrul municipiului Constanta. noua esplanada care beneficlaza de peluze ~i arbori,
gradene, fintini ~i jocuri de ape, alei de traversare, sculpturi ~i locuri de cdlhna, constituie
axa de cornpozlt!e a zonei rezldentlale ~i polarizeaza interesul riveranilor 247
La Brasov, un mare ansamblu de loculnte din zona Carpati-Racadau se organlzeaza in
jurul zonei de pietoni care leaga doua artere. Cu o desfasurar e de peste 600 metri ~i cu o
dlferenta de nivel de 17 metri de la un capat la celalalt, zcna se anunta de pe acum ca
o realizare de prestigiu in domeniul spatlllor pietonale, cu efectele sale dinamice-care se
vor obtlne, dupa cum prevede proiectul - prin schlmbari de traseu ~i de programe adiacente, prin dlstante variabile intre fronturile de cladiri, alternante de suprafete plantate sau
pavate, alveole, scarl, gradene, ziduri de sprijin, elemente decorative - labirint, flntinl,
sculptura - precum ~i prin micul lac ce se arnenajeaza catre sud-vest, sau prin anirnatla vitrinelor ~i a teraselor unor dotari de allmentatie publlca. Toate acestea vor contribui la personalizarea ansamblului, adaoglnd o noua trasatura partlculara orasulul 248

~i in complexul rezldentlal Magdeburg-Olvenstedt din R. D. G. - cuprinzind 40 000

din cei 290 000 locuitori ai orasulul - clrculatla majcra pletonala constituie elementul central al cornpozltlel, care grupeaza blocurile de apartamente ~i dotarlle aferente intr-o mare
Insula inconjurata de artere carosablle 249
Dupa incheierea lucrarllor de amenajare din zone centrale cunoscute, ca de pllda Covent
Garden din Londra, sint redate pietonilor centre istorice ca cele din Blakenburg ~iWernigerode - R.D.G. cu valoroase monumente istorice ~i case tradltlonale din lemn 250, sau
parti din cartiere uitate cum sint vechiul port din New York, linga Battery Park, Mill Street
Plaza din Aspen, Colorado ~i The Mall cu The Atrium Building din Miami, Florida, in care
s-au reamenajat recent pasa]e, curt! deschise, galerii ~i localuri cu atmosfera caracterlstlca
pe care o mai pastreaza aceste locuri 251
Proiecte pentru reconstructla unor grupuri de loculnte cu treceri pietonale prin curtl,
pe Newski-Prospect din Leningrad, prevad pasa]e pe dcua niveluri, cu galerii acoperite ~i
cu incinte deschise, reluind prototipurile de legatur! tradltlonale din zona, care inlesnesc
traficul ~i utlllzeaza in mai buna masura terenul 252.
lnterventll locale de pietonizare a strazllor existente, amenajarea unor terenuri centrale
lasate in paraslre sau actlunl de mare amploare din centrul unor metropole, imbogatesc in
continuare patrimoniul arhltectural al acestor ani ~i contrlbule la extinderea spatlllor
pietonale.
La Kaunas in. U.R.S.S., o veche strada se transforms in aleea de prornenada Laisves,
cu elemente intilnite cu rent in ambientul pietonal: locuri de stat care se com pun cu [ardlniere in veclnatatea unei fintini arteziene, fronturi amenajate ale vechilor cladir! cu putlne
niveluri, terasele unor cofetarjl care cuprind mese cu umbrele, alaturt de arborl, firme pltorestl ~i corpuri de llurnlnat 253
Sistematizarea zonei centrale din Helsinki, prevede amenajarea terenului liber dintre
gara ferovlara - arhitect Eli el Saarinen ~i palatul Finlandia - arhitect Alvar Aalto. Clrculatiile vehlculare coboara in subteran. Pe platforma-parc ce se deschlde catre oglinda lacului
T6616 ~i pu,ne in valoare cele doua monurnente de arhltectura, se organlzeaza largi terase
pietonale. Un nou centru rezervat pietonilor va lua fiinta in zona de sud-vest a ansamblului,
pe o dala sub care se va gasi autogara 254.

.CJ

in sistematizarea centrului Helsinki se propune o

mare zona pietonala In fata palatului Finlandia, in
legatura cu gara de cale ferata ~i cu noua autogara,
Alvar Aalto, E. Luma, P. Manttari.

r
l

I
Zona pletonala care incepe sa se contureze in noul
ansamblu de locuinte Carpatl-Racadjiu din Brasov,

192

Studiu pentru cartierul

Market
Est, Philadelphia,
porticuri,
pasarele
~i sdiri exterioare.
Desen
Romaldo
Giurgola.

cu
de

l)
.)

1\

'\
Ii/
:

/'

'.

i /'

I
I

tt------,1

!'

ri

\)

!~

I\

r
.1

ii:

'I

\:

_)

/'

I!

.. Dadi arhitectul ar acorda suficlenta atentie nu numai

spatlulut
ocupat de cladir] ci ~i imprejurimilor
cladirii
pe care ~a le organizeze cape un spatiu pozitiv, dad ar
concepe intreaga zona luata in studiu, ca pe o plesa
de arhltectura ....
atunci s-ar putea spune
incepe,

ca

in realitate, sa proiecteze spatiul exterior". Yoshinobu Ashihara, Extern design architecture.

Noi straz! pietonale se amenajeaza in textura vechiului

oras,

193

La Minneapolis se extinde acel ,,Skiway system", o r etea suprainaltata de parcursuri

pietonale, cu pasarele care tree pe deasupra strazllor, unind la etajul 1 loturile de cladirl
din zona centrala, in care domlna programele de blrourl, magazine ~i restaurante. lnltlat
in anii '60 ~i pus la punct de Edward F. Baker, sistemul de pasa]e cllmatlzate avea in lanuarle
1978, 15 pasarele parcurse zilnic de aproape 17 000 trecatorl ~i ajunge in 1985 sa cuprtnda
76 de treceri aeriene care leaga 64 de blocuri de cladlrl, Peste 60 000 perscane care lucr eaza
in aceasta zona, pot sa foloseasca reteaua pletonala, la adapost de vehicule ~i de clirnatul rlguros, cu ternperaturl curente de -25, -30 in timpul iernii. Lucrarea a determinat transforrnarl radicale -ln centru ~i in fizionomia generala a orasului. Calle de clrculatle traverseaza imobilele la etajul 1, uneori prin curtl, prin marile magazine sau prin plete acoperite, inconjurate de lnstltutll bancare, de clubur! ~i de cafenele. Punctul focal al intregului
sistem este holul ,,Crystal Court" cu o suprafata de 2 000 mp, inalt cit cele sase eta]e alaturate, acoperit cu o invelitoare reticulara in plexiglas ~i catre care converg trasee pietcnale, printre care eel de la l.D.S. Building, arh, Philip Johnson, John Burgee, Edward Baker.
Strazlle, pasarelele ~i holurile interioare sint animate de Iumea care se pllrnba sau face cumparaturi, sta la baruri ~i la snackuri, vine din zonele periferice sa beneflcleze de acest microclimat urban 255_ Reallzarl similare incep sa apara in alte ora~e americane, cum sint Atlanta
sau Cincinnati.

Slsternut, cu diferite variante,

este folosit in tarile nordice, pentru noi complexe de
inva~amint, ca universitatea
din Trondheim,
Norvegia (arh. Henning Larsen). Galerii pe parter ~i doua etaje stabllesc. Iegarur] intre numeroasele
celule ale unor megastructuri,
lnlesnesc functionarea
ansamblului
~i dau o noua infati~are cadrului de viata studenteasca
din
vechea asezare scandlnava 256

Pr ier t pentru ccntrul H1mmersrnith

arh. Forster.

Londra, 1972,

Spatlul pietonal este adeseori teatrul unor experimente

artlstlce ~i arhitecturale,
care pot cuprinde lucrari neconformiste, ca fintina St. Joseph din Piazza d'ltalia, New Orleans,
in care Charles W. Moore compune acele ,,decoruri suprapuse"cu interpretarea, mult dlscutata, a unor elemente ale ordinelor clasice. Zonele pietonale ofera un spatlu mai degajat,
chiar ~i de prejudecatl ~i adapostesc o mai mare varietate de lucrarl, de multe ori foarte
apreciate, ca sculptura transforrnablla a lui Yacov Agam, intltulata Three by thred interplay
~i arnplasata linga Juillard School din Lincoln Center, New York, sau ca spe_ctaculoasele fintini cu corpuri mobile ~i cu program, proiectate de Constantin Lucaci ~i care functloneaza
la Constanta. la Turnu Severin, ~i in curind, in marea piata pletonala din noul centru politicadministrativ al municipiului Re~ita.

DD~D

DD~C

-~r-nn
5th street

IT

.s:.fT
ci

tI

7th

street

.tI
eth

street

Jrro rn1 CIJ DIJ trr

Trecind peste str azf , reteaua pletonala suprainaltata

leaga in Minneapolis loturile de cladlrt, Schlte!e unor
pasarele. Schema planului de ansamblu: A - coridoare ~i poduri pentru pietoni la etajul 1; B - straz]
interioare la parterul unor cladlr! ; C - pasaje subterane, D - sdiri rulante; E - in complexul l.D.S.,
arh. Phip Johnson ~i John Burgee, Cur tea de cristal
este punctul focal al intregului sistem.

194

~c~~ -(~-,,_"""*'-~ ~

/
.

e:!i._.....g~I~,
/

UilL~JD'IJ.a.

Propunere
de amenajare
prin segregarea
circulatiilor in Regent Street din Londra. Vehiculele
ramin
la nivelul actualei strazi. Pietonii folosesc platformele
de la etajele 1 ~i 2, avind acces la microbuzele de la
nivelul superior.

195

Nenumarate lucrarl contemporane de arhltectura ~i actlunl de sistematizare urbana,

ca noile asezarl satelit din preajma Parisulul, ori ca ansamblul ce se reallzeaza linga World
Trade Center, New York- pe o platforms care inainteaza, nu de mult, in apele fluviului
Hudson - au la baza conceptii in care spatlul pietonal dornina. Centre orasenestl din tara
noastra, cartiere noi ~i ansambluri de locuinte, complexe de destindere pentru tineret,
zone din statlurii turistice ~i balneo-climaterice se structureaza tinind seama de interesele
pietonului.
,,Sa te poti duce pe jos la lucru, chiar dad trebuie
sa parcurgi 1-2 km, lntr-o plimbare sanatoasa, mai
ales pentru cei care due o viafa sedentara"
Lewis Mumford, The history of the City.

stthi

pilstrate

pentru vehlcute

Stud ii. de sistematizare

din zona de sud a Manhattanului - New York, au condus la propuneri
de
eliberare a unor strazi pentru uzul pietonilor ~i la
real izarea
com plr xul u i Battery
Park City, spati u
vertical cu o int e nrji viata urbana.

Exista desigur ~i multe valente necercetate pe deplin, care ar putea sa ofere elemente utile programelor viitoare de actluni, S-ar inscrie aici curtl ~i terenuri vlrane, scuaruri,. platete ~i alveole ale unor artere tradltlonale, cum sint in Bucurestl Cal ea Mo~ilor
~i Calea Victoriei. Sau straz! din cartler e llnlstlte, mai putln frecventate de vehicule, care ar
putea f preluate de pietoni, ca drumuri de legatura intre centrul orasulul ~i zone predominant rezldentiale. Unele forrnatlunl urbane caracteristice, in care dornlna dintru inceput
circulatla pletoriala -fundaturi
~i incinte cu locuinre - furnizeaza trasatur! tipologice ale
unui cadru corespunzator. Fragmente de treceri rezervate pietonilor - prin galerii ~i pasaje, strazt, scuaruri ~i porticuri - din zonele centrale ale unor mari ora~e, ca Bucurestl,
Craiqva, 'Tlmlsoara, ar putea f cuprinse in retele fluente, in cadrul unor operatluni de sis-

19b

in climai:ul aspru
din tinutul
marilor
lacuri,
zona
pietonala
St. Paul, MinnesotaS.U.A.,
arh. C. F.
Murphy,
se deschide catr-e o gradina
acocertta , cu
scar i, pasarele sl galerii care privesc spre monu-

mentele din vecinjitate ,

197

tematizare. Pe primul loc rarnlne lnsa conceperea spatlulul pietonal in cartlerele noi ~i in centrul orasului, cu foarte variate forme ~i compuneri -trasee, filtre ~i grile -, acordlndu-se
atentie clrculatlei In contextul lntregei asezari. Deoarece ,,daca e organlzata corespunzator,
circulatla pletonala ... constituie un mijloc de crestere a eficlentel complexe de foloslnta
a teritoriului urban, atlt In sensul utlllzaril complete a echipamentului cultural ~i cornercial
cit ~i In eel al sporirii valorii ambiental-recreative ~i lnforrnatlv-educatlve a spatlului ... "257

.- ...
J~

Drumurile pietonale se prelungesc din strada in

cladirl publice, in sali ~i in galerii ca cele din Trinity
Square, Toronto - Canada, arh. Zeidler.

I .

0 buna rezolvare a traflcului pietonal poate determina simpliflcarea ~i reducerea traflcului mecanizat, dupa cum - ~i mai ales - dlstrlbutla rationala a functlunllor generale erasenestl, ar rnlcsora dlstantele de parcurs, Irnbunatatlnd
deci sltuatla transporturilor
in
comun 258

Spatii ale pietonllcr care intregesc zestrea viitoare a

orasului : Piere - salon cu rampe ~i cu supante
suprapuse, cu piese de arta ~i cu arbori, sau galerii
comerciale ca Alamo Plaza, Colorado Springs U.S.A.
(de 245 m lungime ~i 21 m inaltime),, arh.
Richard Meier.

198

,v; ,._
., :

lA oaNDI l'\ACI on (OflGeh

Viitoare spatii urbane pietonale: marele bulevard,

stoa, scarl monumentale catre edificii reprezentative, plata acoperlta ...
Concurs pentru amenajarea vechilor hale de la Villette
- Paris, arh. Leon Krier ~i J. Cheron ,

,,Utopienii atribuie lui Utopus planul general al

orasului lor. Acest mare legislator nu avu timp sa
termine constructllle ~i arnenajarlle de infrurnusetare
pe care le proiectase; pentru asta trebuiau mai multe
generarii. Astfel lncit el lasa mostenlre p oster itat!l
grija de a continua ~i de a perfectiona opera sa".
Thomas More, Utopia, cartea a doua: Despre orasele
Utopiei ~i in particular despre orasul Amaurote.

,,Drumul se terrnlna rnerglnd"

Proverb turcesc, din antologia lui A. Baubec sl N.
Constanti nescu.

199

CC'NUUI

Clrculatla pletonala a strazll, care se prelungeste in spatule publice inchise ale programelor urbane curente, cuprinde elemente atit de strins legate lntre ele, incit acestea
ar trebui sa constituie un intreg sistem in care se desfasoara mlscarea cotldlana, Un asemenea organism suplu, la alcatulrea carula conlucreaza in egala rnasura Intultla 9i ratlunea, ar
putea conduce la sltuatla ldeala ca flecare cetatean sa se poata deplasa pe [cs in punctele
importante ale orasulul ; ca populatla sa poata parcurge nestlngherlta spatiile pe care le construleste in primul rind pentru sine.

Tlpurlle variate de spatll de pretutindeni, ca 9i principiile care le-au generat, contureaza in aceasta sfera de preccuparl, tradltia unei lumi. Cu cit este mai adinc studlata
9i mai intens valorlflcata aceasta zestre, luind in searna criterii de selectle 9i lmprejurarl concrete, cu atlt capacitatea de a crea, de a concepe un spatlu, este mai mare. Manifestarea
cea mai in masura sa contureze un cadru corespunzator,
raspunzlnd cerlntelor tehnlco-economice 9i sociale, este arhltectura, care confera sernnlficatll structurilor 9i coristructiilor,
faclndu-le sa patrunda in sfera artei. ~i totusl, asezarlle urbane tind sa se depart eze, in mod
paradoxal, de rostul pentru care au fost zidite. Jn aceasta stare de lucruri spatlul pietonal
ramine unul dintre mijloacele - poate nu eel din urrna - prln care locuitorii i9i pot reelstiga orasu I.

TN LOC DE POSTFATA

Poate ca in memoria colectiva se mai pastreaza amintiri ancestrale ale unui cadru
de viata cu trasatur l particulare, cum ar f locul in care comunitatea prlmltlva se aduna
sub cerul llber la sfat ori pentru ceremonii, potecile serpuitoare de mai tirziu care urcau
dealul satului printre gospodarlt, sau lumea sernnlflcatlllor cuprinse de strada mare a tirgului de odlnloara prin care cetatenli umblau nestlnghertti.
fn tumultul metropolei superrnecanlzate,
astfel de aduceri aminte trezesc nadejdt,
ca un ecou al incllnarllor flrestt catr e comunicare, llnlste ~i visare, ori de parcurgere a unui
spatiu - pas cu pas-, pentru o serie de privilegii printre care se numara ~i confortabila
sa descifrare.
Dorlnta de 'implinire a unui climat care sa raspunda asplrattllor intime se suprapune 'insa - mai ales astazl - necesltatllor practlc-functtonale:
o foarte vie clrculatle pietonala cu relatil ~i accese operative pentru multlml de oameni, cresterea randamentului
econornlco-soclal ~i articularea spatlulul, protectia de noxe ~i de accidente a omului ~i a
mediului sau,
fn marea familie a spatlulul public urban, locul pietonilor se poate realiza in fel ~i
chip, valorlficind ulite stlute ~i talnice scuaruri sau piete ~i esplanade monumentale ale
secolelor trecute, dar ~i alcatuind - in egala rnasura - programe inedite corespunzatoare
vremurilor ~i asplratlilor actuale, folosind mijloace tehnlce noi ~i invent'ind forme adecvate.
Pentru ca drumul ~i popasurile sale se leaga intens de viata. Mersul reprezlnta o forta
benefica pentru cetatean ~i, s-ar putea spune, pentru functiunlle inconjuratoare care se dezvolta implic'indu-se, ca ~i pentru cladlrl, arbori, mobilier urban ~i opere de arta care se
arata cu adevaratul lor farmec.
Spatllle orasenesti foloslte de pietoni ar trebui asadar sa fie privite global, ca un
intreg coerent cu toate atributele ~i elementele sale speclflce, ca un organism in devenire, considerat, 'in marele arbore al arhitecturii, nu ca o rarnura - lmportanta desigur cl ma! curind ca ace! registru al lumii plantelor in care se produce aslrnllatla clorofillana.
In acest spirit, lucrarea de fata se constituie ca o prlrna lncercare de slnteza, 'in tara
noastra, a lumii complexe pe care o reprezinta spatllle urbane pietonale, cu nenurnaratele
lor vlrtutl ~i cu un nesecat potential. Ea reprezinta numai un inceput ~i 'in acelasl timp
o lnvltatle pentru ca nol cercetari ~i proiecte sa fie astfel orientate 'incit ace! spatlu arhltectural care ia parte la pulsatla orasului dar rarnine in primul rind al oarnenllor, sa fie
conturat in viitor cu mai rnulta generozltate.

NOTE

1. CADRUL ARHITECTURAL

CONTEMPORAN

1. Kevin Lynch, The imcige of the City, The M.l.T. Press-Massachusetts Institute of Technology, Cambridge
Massachusetts, London 1960. (ed. 5-1968)
2. Mircea Eliade, Histoire des croyances et des idees re/igieuses, vol. I, Payot, Paris, 1977. ,,Omului din
socletatlle moderne ii este inca familiara experienta spatiu/ui orientat, chiar daca nu mai e constient
de valoarea sa existentialii".
3. Georg Gerster, in La terre de /'homme, Atlantis, Zlirich, 1975, cerceteaza un arhetip de locuire: cetatea clrculara, simbol al armoniei, implinirii ~i perfectiunll, intilnit in nufneroase reprezentarl. Sint amintite
printre altele, asezartle rotunde din Abra el-Fokanl-Slrla, vechiul Bagdad-lrak ~i cetatea partha din
Darabjlrd-Iran, cu diametrul de 450 m, 2 700 m ~i respectiv 675 m. Gerster aratji ca cercul impartit in
patru este considerat dupa psihologia Jui C. C. Jung, ca arhetip al lndlvlduallzartl psihice. Vezi ~i K. A. Creswel, Early Muslim Architecture, Oxford, 1932-1940.
4. Henri A. Millon, Key Monuments of the History of Architecture, New York, cuprinde in capitolul ,,Lumea
veche - Arhitectura prelstorlca ~i prtmitiva", o fotografie aerlana a satului circular Ba Ila din Rho-'
desia de nord, Africa.
5. Lewis Mumford, La cite a travers /'histoire, Ed. du Seuil, Paris, 1964. ,,Ora~ul are, in fond, ca functlune
prlrnordiala, sa ajute omul sa ia cunostllntii de rolul sau istoric ~i de locul pe care ii ccupa lntr-o
ordine cosrnica."
6. Yves Salaun, Raisons d'etre de /'urbanisme - in 323 citations sur /'urbanisme de Robert Auzelle, ed.
Vincent, Freal et Cie, Paris, 1964.
1,
7 Le Corbusier, Urbanisme, Les Editions G. Gres et Cie, Paris, 1930.
8. Le Corbusler, Propos d'urbanisme, in colectia Perspectives humaines, Ed. Bourrelier et Cie, Paris, 1946.
9. Vezi ~i Peter Fr. Derer, Rezolvare a functiei de /ocuire urbanii la nive/u/ cerintelor cu frecventii z,ilnicii teza de doctorat - lnstitutul de Arhltectura ,,Ion Mincu", Bucurestl, 1980.
1
10. Carta de la Atena, document publicat de CIAM - Congresele Internationale de Arhltectura Moderna,
in 1943, forrnuleaza principiile de dezvoltare ~i problemele ridicate de orasul modern. Ea se refera la
locuire, petrecerea timpului liber, rnunca, clrculatle ~i patrimoniu istoric. Dictionnaire d'architecture
moderne (sub dlrectla Jui) Gerd Hatje, Fernard Hazan, Paris, 1964.
11. Dictionnaire encyclopedique Larousse, Paris, 1979.
12. Idem
13. Barry Commoner, Cercu/ care se inchide - Natura, omul si tehnica, traducere Florin Ionescu, in ldei
Contemporane, Ed. Polltica, Bucurestr, 1980. Vorbindu-se despre aerul din Los Angeles, este arnintita
o cercetare intreprinsa in 1953 care arata ca aproximativ 1 300 tone de hidrocarburi erau emise zilnic
de automobile, autocamioane ~i autobuze. in 1957, autovehiculele ajunsesera sa produca circa 80% din
cele aproximativ 2 500 tone hidrocarburi degajate zilnic.
14. Rene Berger, Mutatia semnelor, traducere Marcel Perrlsor, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1978. lar Boris
S. Pushkarev ~i Jeffrey M. Zupan, in Urban space for Pedestrians, the MIT Press, Massachusetts, mentloneaza ca in decada 1960-1970, in SUA, erau lovlt] anual de vehicule, 400 000 pietoni din care 10 000
decedau.
'
15. Caietul expozltiei Omul-mediul-arhitectura, exemplificat prin zonele urbane aglomerate Ruhr, Main,
Neckar din R. F. Germania, Bucurestl, 1971.
16. Victor Gruen, Le trafic et l'environnement, rev. Urbanisme, nr. 110-1/1969, traducere in I. franceza
a confertntei tinute la Copenhaga la 12 nov. 1968 in cadrul asociatlel arhltectilor- danezi. ~i Emile Duhart
considera ca viteza mijlocie a vehiculelor este 7 km ora in centrul vechilor erase (in Technique et architecture nr. 323, februarie 1979.
17. in raportul intocmit de o grupa de lucru care a studiat introducerea unui nou mod de transport in
centrul Londrei ,,An aid ta pedestrian movement" publicat de Westminster City Council, Londra, 1971,
se apreclaza ca viteza curenta pletonala de folosit in calcule este de 4,2 km/ora, carela ii corespund deci
70 metri/minut.

203

Expozlpla
Itlneraata Noile mijloace
de transport
in comun in Franta,
organizata
de Directia' Generala
a relatiilor
culturale,
stlintlflce
~i tehnice din Ministerul
Afacerilor
Externe.
Roland Barthes, Semiologie et urbanisme, publicat in rev. L'Architecture
d'Aujourd'hui, decembrie 1970

- ianuarie 1971.
G. M. Cantacuzino, Profil, in Dictlonar, rev. Simetria Ill. Rene Menard, Claude Sauvageot, Les peuples
dans t'ontiouit, La Grec et /' italie, Flammarion, Paris
Sanda Voiculescu, Arhitectura gr eaca ant id - in Lexicon de constructi i ~i ar-hltectura (sub ti par).
Urmarind evolutia orasului in corelare cu populatla acestuia, Lewis Mumford prlveste adeseori spati ile
folosite de pieton de-a lungul istoriei.
R. Barthes, op. cit.
Aurelian Triscu. Strazi pentru pietoni, rev. Arhitectura nr. 1-2/1980.
Erwin MUhlestein, La signification des lieux de rencontre pour la vie urbaine publique, in rev. Bauen
+ Wohnen, sept. 1979.
Petre Derer, Traiectoriile pietonului in structura urbana, rev. Arhitectura nr. 4/1973.
Dictionar de filozofie, Editura Poltttca, Bucur est i, 1978.
Miloutine Borissavlievitch, in lucrarea sa Les "Ffreorjes de .l'architecturr - Esspi rttique sur '{es -prin"Cipal~s
doctrines relatives a /'esthetique de /'architecture, analizeaza diferite teorii legate de estetica arhitecturii,
pastrind o pozltie declarata pentru o estetidi ~tiintifidi a arhitecturii, care sa foloseasdi metoda de investigare psiho-fiziologidi.
.
,
Rudolph Adarny, in Architektur als Kunst, 1881, da exp'lii;atJ! fiziologice ur;ior fenomene estetice. yor1aparatul
bind de mi~car_ea liniilor, el arata di aparatul fiziologic al veilerii nu este la fel cu
fotograflc,
lmaginea se ptbduce pe retina nu direct, ca pe placa fotografidi, ci succesiv, pr int r-o suita de excitatii.
Pentru elemente care par sa fie cuprlnse intr-o privire, ochiul se adapteaza diferit in functie de distanta
obiectelor. Convergenta vederii binoculare este difer+ta pentru puncte mai apropiate sau mai departate.
Wolfflin Heinrich, Pro/egomenp zu-einer Psychologie der Architektur, MUnchen, 1886, citat de M. Borissavlievitch. Pentru Wolfflin stilul arhitectural reprezlnta tinuta ~i gesturile oamenilor unei' epoci.
Wolfflin Heinrich, Pr'incipii fundame.nta/e ale istoriei ortei: Proqlema evoiinie! stilului in arta modernii,
traducere Eleonora Costescu, Ed. Meridiane, Bucurestl, 1968. In capitolul Multiplicitate ~i unitate in
arhitectura se fac referiri la suite de forme verticale ~i orizontale, sau la succesiuni de ~j:iarti.
M. Borissavlievitch, op.cit.
.
11
Arthur Schopenhauer, Studii' de esteticii, traducere G. Tanases~u, .E.ditur?- ~t'iintifidi, Bucure~ti, 1974,
in care: Ccntrtbutll la'estetica arhite'cturii.
''
Schrnarsow, Gr!fndbegriffe der Kunstwissenschaften,
Leipzig und Berlin, 1905, citat de Borissavlievitch, op cit

Bruno Zevi, Cum sii intelegem arhitectura, traducere Cezar Lazarescu, Sanda ~ora, Lucian Ghelerter,
.1 \
Ed. Tehnidi, Bucuresti, ~1969.

'
Robert Venturi, De iambiguite en Architecture, Dunod, Paris, 1976~.'
B. Zevi, op. cit.
t .
'Vlcruvlu, Despre'Arhitecturii,
traducere G. M. Cantacuzino, Traian Costa ~i Grigore Ionescu, Ed. Academiei, Bucuresti, 1964.

' 1
,
-,
in cartea a 111-~ vcrbeste despre amplificarea diametrului coloanelor in raport cu distanta dintre ele
sau 'despre entasis, adica "ingro~area fusului coloanei spre partea sa lnfer loara. El considera di iluzia
optidi creeaza o lrnpresle de subtlere a coloafiel in partea superioara. Constructorii reduceau efectiv
diametrul coloanel in liceasta zona, accentuind astfel ii'npresia de zveltete,
'
Vignola, Regu/i ale celor cinci ordine de' arhitecturii, traducere Nicolae Gn. Lupu, Ed. Meriaian.e,
Bucuresti, 1965.
t
"'
Palladio, in Patru ciirti de arhitecturii, traducere Richard Bordenache,
Ed. Tehnlca, Bucuresti, 1957,
vorblnd despre galbarea coloanelor' precizeaza di de .la distanta, inaltimea da ea insa~i efectul de subtlere.
~i mai departe: Coloanele tuturor 'ordinelor vor tj'ebu! facute in asa fel~ lnclt partea de' sus sa fiei mai
subtlre decit cea de la baza,
'

"
'

ViolletJle Due, in Dictionnaire raisonne de /'architecture '[roncdise, Paris, 1'863 sl in Entretien 'Sur l'architecture, Paris, 1864, ia in considerare zonele care sint in parte ascunse veder+i de ,unele pr-ofllaturt ~i
propune corecturi pentru obtlnerea efectelor dorite.
,
,
). Rudolf Arnhei[Il, in The dynamid of architectural form. Univer~i~y
of California, 1977, s.J r~fera ~i la sypra1privitbrului,
punerile succesive de imagini, in functle de miscarea
exemplificind cu podurile suspendate
~i cu zgirie norii din San Francisco.

t, B. Zevi, op. cit.
\
s, B. Zeyi" op. ci,t.
"r
1. R. Arnheirn, op .. cit.
). M. Borissavlievitch, op. cit.
I. Jean Cousin, L'espace vivant, Ed. du Moniteur, Paris, 1980.
o.11
Vorbind despre imaginile pastrate in memorie, se refera la experienta mersului animalelor.
Un ciine
. care trece ,cu. picioarele din fata peste o sfoara intinsa, va ridica alternativ, in momentele urmatoare ~i
. picioarele din spate, fara a se mai uita inapoi. El pa~e~te orbe~te pentnu ca a memorat obstacolul ~i caracteristicile sale.
1

204

42. Lawrence Halprin, Cities, Reinhold Publishing Corporation, New York, 1963.
c
43. Rene Menard, Claude Sauvageot, Vie privee des anciens, Les peuples dans l'ontiquite, La Grece et /'ltalie,
Ed: Flammarion, Paris. ~i in tabloul lui Pannini reprodus de Rene Huyge in La peinture ita/ienne XI/I-XVIII
siecie, les editions Braun & Cie, Paris, este infliti~at cadrul arhitectural lmbogattt cu elemente de mari
dimensiuni - baldachine, arcuri de tr+urnf, coloan'e - pentru o sjirbator ire din piata Navona-Roma.
1
44. Italia Centra/e, Guida rapida, Touring Club Italiano, Milano, 1966.
45. Charles Diehl, in Venetia - o repubiicii patricianii, traduce re L. T_.. Boga, Ed. Natlonala Ghe. Mecu,
Bucuresti ~i lacob Burkhardt, in Civilisation de la Renaissance en lta/ie,' Ed. Pion, Paris, 1958 (capitolele
La sociabf lite et les fetes ~i Mceurs et religion) ca si Freddy Thiriet, in Histoire de Venise, Presses Universitaires de France, Paris, 1969, printre multl-altl}, descriu jocuri, defllari ~i mascarade, sarbator! sornptuoase care se desfasoara in decorul mirific venetian, cu par ticiparea rnultiml l: ... canalul ~i laguna
purreau un minunat cimp de actiune' la dispozitia activltatll populare, iar Piazzeta ~i plata Sfintului' Marcu
erau eel mai admirabil dintre teatre pentru alte genuri deserbarl ... in loja ridicatji deasupra marii
portl a lui San Mar.co, maretla spectacolului afragea speci:atori nenumaratl ... Alte sarbatorlrt, caracteristice spiritului venetian, prearnareau triumfurile republicii . .. [uramintul de credinta ~i inc'Cin:l'narea
Dogelui, primirea ambasadorilor ~i a unor inalt! oaspeti ...
Asemenea spectacole ~i arnenajarile lor scenograflce sint infati~ate ~i in picturile unor Giovanni Mansueti,
Carpaccio, Guardi sau Canaletto.
lntre spatlul reprezentatlllor ~i continutul lor ludic recunosti o fuziune totala spune Carmelo Alberti
in articolul Venise, l'age d'or du Xvlll-eme siecle, in !'Architecture d'Aujourd'hui nr. 199 act, 1978.
46. Jean Cousin, op. cit. in pereceperea spatlulul intervine memoria: prtvesti pe fereastra dar te slrntl in
interiorul camerei ~i identifici acel spatiu,
47. Heath Licklider, Seara oriiitecturalii, traducere Cosma lurov, Mariana Marinescu-Nedelcu, Constatin
Sturza, Editura Tehnica, Bucure~ti!J973. ln capitolul Seara umana, se arata ca procesul vederii se realLzeaza riumal atunci cind lnformatltle transmise de sistemul nerves au fest comparate cu date dobindite.
anterior pe calea memoriei vizuale ... Treptele un,ei scarl, balustradele, tejghelele, piesele de mobilier
cu dimensiunile lor sint indicati i de mar+me user de recunoscut. Are Ice deci un proces de adaptare a
spatiului continator, la dimensiunile obiectelor continute.
48. H. Lick)ider, op. cit. Slnt amintite., in capitolul Seara flzica; materiale (caramida, tigla, scinduri)-elemente
de constructle (stilpi, grinzi), sau care reprezlnta functluni (ferestre de atelier, u~i de garaj, turnuri de
scena). ~.le au dimensiuni si forme care alcatulesc o rnasura user seslzata de privitor. lar la capitolul Seara
proportionala se aratji ca sistemele proportlonale includ raporturi numerice ~i figuri geometrice, serii
gradate de diviziuni. Aceste categorii de scara pot f socotite complementare.
49. George Grornort, Initiation a /'architecture,
Flammarion, Paris, 1938.
50. Vitruviu, op. Git. in precizarea scarl! sl 'stabillrea unor raporturi armonioase intr-un edificiu este Iuata
in conslderare.frurnusetea proporrlllor umane. Piciorul unui barbat bine proportlonat este 1/6 din inaltirnea sa totala. Acest raport este aplicat la coloana dorlca a carel inaltime ete de sase ori largimea
'bazei. Ordinul doric reprezinta forta ~i frurnusetea mascullna.
Pendu gratioasa coloana lonlca se folosesc proportttle corpului femeii al carut picior reprezinta 1/8 din
1
inaltimea totala.
51. Modulorul lui Le Corbusier despre care Licklider spune - in Seara arhitecturolii -: Acest sistem urrnareste sa ofere o unealtji care sa adauge precizie ~i siguranta de sine creatiei libere a ordinii vizuale lntr-o
lume reala, iar lumea reala este un spatlu continuu care urrneaza sa fie lmpartlt ~i definit de arhltectura.
52. Jean Cousin, op. cit.
53. Philippe Boudon, Sur /'espace architectut a! - Essai d'epistemologie
de /'architecture, Collection Aspects
de l'urbanisme, Dunod, Paris, 1971.
.
54. Alain, Systeme des Beaux-Arts - De .'I' architecture, Paris, 1920.
55. P. Boudon, op. cit.
56. Ibidem.'

57. H. Licklider, "op, cit.

58. Ibidem.

z.

')'

DOMENIUL

PIETONILOR

59. Yoshinobu Ashihara, Extern design in architecture, Van Nostrand Reinhold Company, New York, Cincinnati, Toronto, London, Melbourne, 1970.
60. Robert Auzelle, Technique de /'urbanisme, L'amenagement
des aglomerations urbaines, Presses Unlversitai res de France, Paris, 1961.
61. Robert Puget, citat de Angela Filipeanu in lmp/icarea ca/itatii in organizarea spatiilor in cadrul procesu/ui
de integrare urbana, teza de doctorat, lnstitutul de .Arhitectura Ion Mincu, Bucure~ti, 1981.
0

205

62. Roberto Brambllla, Gianni Longo, For pedestrians only - Planning, design and management of traff1cfree zones, Whitney Library of design, New York, 1977.
63. Boris S. Pushkarev, Jeffrey M. Zupan, Urban space for pedestrians, The MIT Press, Cambridge Massachusetts and London, England, 1975. Pentru conducerea ~i orientarea clrculatlel pietonale, vezi ~i lucrarea
On streets, editata de Stanford Andersen, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts and London, England, 1978.

64. B. Pushkarev, op. cit., reamlnteste ca largimea caii pentru un pieton este de 75 cm, iar viteza pletenala
verfficata de Fruin la New York ~i de Gehl la Copenhaga poate ajunge la 122-125 metri/minut, ceea
ce revine la 7,5 km/ora.
Omul ocupa in pozltle vertlcala doar o suprafata de 0,09-0,14 m2, dar pentru a evita atingerea de alte
persoane este necesara o suprafata de 0,22-0,26 m2 Senzatla de confort pretinde o zona tampon care
conduce la suprafete mai mari (de 0,27-0,84 m2), impuse ~i de unele .nevoi practice, ca de exemplu
deschiderea unei umbreie, cind este utila suprafata de 0,94 m2/persoana. In functle de cultura, obiceiuri,
tabu-uri, oamenii i~i aleg o distanta anurnita fata de ceilalti pe linga care tree.
Ma's,JJratori, anchete, verifidri facute pe fotografii luate din helicopter ca ~i unele date furnizate de speciallsti, ca antropologul Edward T. Hall sau John J. Fruin cltatl de Pushkarev, ii ajuta pe acesta sa determine debitul unor fluxuri pietonale ~i unele caracteristici care pot fl grupate in tabelul alaturat :

Flux

pietonal

m'lpieton

Capacitate
maxi mi
persoane/ mi nut

pe 1 m liifime

Caracter
istici

a ciii pietonale

0,35

82

Maximum de inconfort, aglomeratle

rnlscare la limita de oprire a fluxului

1,5

49

Densitate mare de pietoni care se pot

incomoda, mai ales daca o persoana vrea sa
treaca intre alte doua, Atunci se produc
ciocniri, atingeri corporale

De aglorneratle medie

2,2

33

Alegerea vitezei este partial r estrlnsa, depasirea este diflcilji, uneori este nevoie sa se
coboare de pe trotuar pe carosabil

Cu constringeri

2,8

26

Alegerea vitezei este ocazional restrtnsa:

sint posibile lncrucisar-l
~i ocoliri fortate
intr-un slalom larg, cu posibilitatl de conflicte

Stingherit

6,9

13

Conflictele fizice sint absente dar pietonul

trebuie sa fie atent pentru ca sa evite in
permanents intilnirea cu alti trecatorj.
Aceasta rnartrne de flux este recomandata
ca o limita superloara pentru proiectarea
caller pietonale exterioare in zone comerciale ~i in alte zone dense din centrul ora~ului

La limita dintre stingherit ~i degajat

12

6,5

Pietonii, singuri sau cupiuri, au libertatea

sa-~i aleaga viteza ~i directla de miscare.
Aceasta categorie de flux este r ecornandata
in proiectarea de cai pietonale exterioare
in zone de birouri sau cu densitate mai
redusa, din centrul erasulul

Liber - deschis degaj,at

32,2

3,3

Cornpleta libertate de a alege viteza ~i

dlrectla mi~carii.
Fiecare pieton se poate comporta independent de oricare altul.
Pentru proiectarea care ia in mod serios
in considerare densitatea pietonilor, aceasta
mjirlrne de flux poate fl consider'ata exceslva

La limita
(blocaj)

de inghesuiala

De mare aglorneratle

in

206

65. B. Pushkarev, op. cit.

66. Eliberate de trafic auto, strazi ~i plete i~i dezvolta cornertul curnarfuri
foarte solicitate, chiar daca drumul pe jos pina la parcaje este mai mare (Karl-Marx
Stadt). In astfel de zone, afluenta vizitatorilor
ajunge la 45 000 persoane/zi in Restock ~i la 60 000/zi in Stralsund (egal cu populatla orasulul], Andra,
Klinke, Lehman, Fussgiingerbereiche
in Stadtzentren, VEB Verlag fur Bauwesen, Berlin, DDR, 1981.

67.
68.
69.
70.
71.

72.
73.
74.
75.
76.
77.

78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.

87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.

207

in Caranaby Street, prima strada comerciala pletonizata din Londra, creste randamentul comercial.
City of Westminster, Development plan, Schopping in Westminster,
London, 1974.
in New York se stlrnuleaza interesul riveranilor, pentru a anima zona urbana. D. K. Specter, Urban
Spaces. New York Graphic Society, Greenwich Coun. 1974.
Andra, Klinke, Lehman, op. cit.
E. Muhlstein, op. cit.
.
.
.
Emile Duhart, in articolul cu reflectli asupra straz]! ~i orasulul, din revista Technique et architecture,
nr. 323, febr. 1979 cu tema La rue, innovation ou passelsme, ~i L. Halprin in Cities (op. cit.) vorbeste
despre .sesizarea detaliilor de arhitectura prin parcurgerea zonelor pietonale.
Andra, Klinke, Lehman, op. cit.
Larousse illustrated international - encyclopedia and dictionary World Publishing Company.Times Mirror
New York, 1972.
Y. Ashihara, op. cit.
.
Prelungirea spaiiala a edificiului in plata din raia sa este subliniata ~i de arh. Rodrigo Perez de Arce
in cercetarlle sale ~i in una dintre comuniciirile prezentate la Seminarul lnternatlonal de arhltectura,
Bucurestl, 1982.
Schnellbahnbau in Hamburg, Hamburger Schriften zurn Bau-, Wohnungs- und Siedlungswesen, Heft
nr .. 49/1969, Hamburg.
R. Barthes op. cit.
Martin Heidegger, Arta sl spatiul - in Originea operei de arui, traducere Thomas Kleininger ~i Gabriel
l.liceanu, studiu introductiv Constatin Nolca, Ed. Univers, Bucuresrl, 1982.
Lewis Mumford op. cit.
Amos Rapoport, Human aspects of urban form.
Clncinat Sflntescu, Urbanistica genera/a, tipografia Bucovina, Bucuresrl, 1933.
Radu Laurian, Prob/eme de estetica oraselor, Ed. tehnica, Bucurestl, 1962.
Konrad Lasslg, Rilf Linke, Werner Rietdorf. Gerd Wessel, Strassen und Pliitze, Beispiele zur Gesta/tung
stiidtebau/icher Riiume, VEB Verlag flir Bauwesen, Berlin, DDR, 1971.
Colin Rowe, Fred Koetter, Col/age City, The MIT Press Cambridge, Massachusetts and London, 1978
(third printing 1980).
Kewin Linch, op. cit.
Kenneth Brown, Townscape in action, The Architectural Review nr. 933, nov. 1974; Townscape importance of the Quais, The Architectural Review nr. 991, septembrie 1979.
Paulo Fumagalli, Spatiul negativ in istorie, in revista Werk B+ W nr. 6/iunie 1983.
Cea mai larga si;rada din Koln avea in evul mediu 11 rn, dupa cum se mentloneazji in Strassen und Platze,
Belspiele zur Gestaltung stadtebaultcher Raurne, op. cit.
Leon Battista Alberti, De Re Aedificatoria, c;!raficas Summa, Oviedo, 1975.
Abdul Rehman, Sistematizarea
oraselor vechi din Pakistan, tezji de doctorat, lnstitutul de Arhltectura
,,Ion Mincu", Bucurestt, 1983, cu' referire la orasul Lahore.
Le Corbusler, Le plan ,.Voisin" de Paris, confer inta tinuta la Buenos-Aires la 18 octombrie 1929.
Emile Duhart, La rue, innovation ou passeisrne, in revista Technique et architecture nr. 323, februarie 1979.
Lewis Mumford, qp. cit.
Geoffrey and Susan jellicoe, The Landscape of Man, Shaping the environment from prehistory to the present
day, T~omas and, Hudson, ,London, 1975.
Lewis Mumford, in op. cit. rearninteste actlunile intreprinse de baronul Haussmann, prefectul Senei
in timpul Jui Napoleon al Ill-lea, care taie marile bulevarde pentru a face loc traflcului urban, dar ~i
pentru a face sa dlspara multe strazi ingste, sinuoase, cu fundaturi ~i cu unghiuri moarte.
Enclyclapedie illustree d'architecture, Flammarion, Paris, 1964.
Henry A. Milon, op. cit.
Ion l.ucacel, Ionia, arose antice in Asia Mica, in seria. Arhitectura de-a lungul veacurilor, Ed. tehnlca.
Bucu restl, 1964.

Lewis Mumford, op. cit.

Lasslg s.a, in op. cit. mentloneaza la Palmyra strazi cu coloane, pe o lungime de 900 m.
Lewis Mumford, op. cit.
Lillo Mueller Sehn, Griechische /nse/n, Verlag Anton Schroll & Co, Wien-M-Miinchen, 1964.
Roberto Berzanti, Pepi Merisio, .ltalia - Orbis Terrarurn, Ed. Atlantis, Zurich, 1975.
Radu Laurian, Probleme de estetica oraselor, Ed. tehnica, Bucurestl, 1962.
Amintit de Roberto Berzanti in op. cit.
Geoffrey and Susan Jell icoe, op. cit.
Henrt Stierlin, Iran des batisseurs, 2500 ans d'architecture,
Ed. Sigma, Geneve, 1971.
Dictionnaire de /'architecture moderne, sub ingrijirea lui Gerd Hatje, Fernand Hazan, Paris, 1964.
(Lexicon i/ustrat de arhitectura modernii, trad. S. [ulrnan, Editura tehnica 1971).

7. Lewis Mumford., op. cit.

B. A. Papadopoulo, L'lslam et /'art musulman, Ed. Lucien Mazenod, Paris, 1976.
9. John D. Hoag, Archittetura ls/amica, Electra Editrice, 1975.
1
00. Michel Fleury, Alain Erlande-Brandenburg, Jean Pierre Balelon, Paris monum~nta/, Flammarion, Paris,
1974.
Marcel Mon rnarche, Les guides bleus, Paris et ses environs, Hachette, Paris, 1924.
01. Lewis Mumford, op. cit.
02. Revue d'Esthetlque consacra nr. 3-4/1977 problernelor orasului, beneficiind de concursul cunoscutului ,,Centre national de la recherche scientifique". In ,,La ville des Iuturlstes"; unul din cele 34 articole reunite in vol um, Noemi Blumenkranz-Onimus se preocupa de estetica str-azii ~i a orasului .. El
vorbeste des pre policromia strazii cu afisele ~i vitrinele sale, despre simultaneitatea perspectlvefor ~i
mlscarea rnul tlmii ~i poposeste apoi in Galleria din Milano, ale carei materiale se preteaza admirabil
la infinite varlati i privind lumina ~i transparenta picturalji,

03. Tai/in, Architectural Landmarks, Places of interes, Aurora Art Publishing, Leningrad, 1980.
04. Kidder Smith, A pictorial history of architecture in America, Ed. American Heritage Publishing Co. Inc.
New York, 1976.
OS. Geoffrey and Susan Jellicoe, op. cit.
06. Mewis Mumford, op. cit.
07. Termenul ,,bulevard" derlva din engleza: bullwark
bastion, parapet, dupa cum precizeaza. S. ~i
G. [ellicoe in op. cit.
II
08. Marcel Monmarche, op. cit.
09: Architect Angela Filipeanu analizeazji, in opusul citat, caracterul preponderent de prornenada sau de
odihna al unor gradini ~i parcuri caracteristice din tara noastra, urrnarlnd organizarea lor in ultimele
doua veacuri. Sint amintite, printre altele, griidina Alei/or din lasl ~i parcul prornenada de la Cluj - initial Dumbrava furnicilor, realizat in 1827 de-a lungul Somesulul - sau griidina Aleea din Giur.giu (1'930)
~i gradlna publica din Brjiila, arnenajata in 1885, care pastreaza o serie de elemente perene in spatlul
rornanesc,
,
10. L. Mumford, op. cit.

EXPERIMENTE

~I SOLUTll

ACTUALE
r

11. Aurelian Trlscu, in articolul ,,Strazi p~ntru pietoni", revista Arhitectura nr. 1-2/1980.
12. Ullta cea Mare (Lipscani) este una dintre cele mai vechi strazi din Bucurestl. Afla'ta in imediata apropiere a Curtf l Dornnestl , ea a polarizat flira lntrerupere viata rnestesugareasca ~i comerclala a orasulul.
Prima denumire cu care este atestata scris, Ulita cea Mare, apare 'lntr-un document din 6 iunie 1589,
lntr-un hrisov al lui Mihne:a Voievod (Dumitru Almas, Panait I. Panalt, Curtea Veche din Bucuresti, Editura pentru Turlsrn, Bucurestl, 1974.
13. Arh. Gheorghe Olsevfsky, in articolul ,,Bra~ovul ~i sistematizarea urbana" publicat in1 revlsta Arta
nr. 10/1977.
14. Amenajarea strazii Republicii din Oradea, arh. Arnold Szabo, premiul Uniunii Arhltectllor dtn
R. S. Romania, pe anul 1981.
15. Studii ~i proiecte valoroase pentru conturarea, amenajarea sau' -sistematizarea centrelor istorice ale
unor localitatl, preconizind adeseori organizarea unor zone pentru pietoni, au fost realizate de: lnstitutul de cercetare ~i proiectare pentru sisternatlzare, loculnte ~i gospodarle cornunala -, Institute
[udetene de proiectare, lnstitutul de arhltectura ,,Ion Mincu" din Bucuresti, precum ~i de Dlrectla
monumentelor istorice ~i de artji ~i mai tirziu Dinectia patrimoniului cultural national. Citeva dintre
studiile de acest fel sint prezentate in revista Arhitectura (nr. 4/1973, 3/1974, 4/1-976, 6/19Tl).
16. Analizind diverse tipuri de locuri ale pietonilor, The Architectural Review, in numarul din septembrie
1979 inchinat Parisului, se opreste (la pag.164-165) asupra strazilor pietonale ~i evoea (la pag.168-171)
galeriile tradltlonale.
,
17. Stockholm byggd milj,ij, urban environment, milieu urbain, Stockholrns Stadtsbyggnadskontor, 1972
18. Fussgiingerbereiche, Freiriiume (Pedestrian Areas, Open spaces) - Architektur Wettbewerb,e, Karl
Kramer Verlag, Stuttgart RFG, septembrie 1978.
19. Andra, 'Klinke, Lehman, op. cit., furnizeaza pe parcursul Iucrar!l unele date,_ dintre care au putut fl
reunite in tabelul alaturat elemente caracterlstlce ale lucrarilor de pietonizare din cele douazecl de
erase din R.D.G.

208

.
Or as ul

Denumirea

Popula\ia/19?8

zon ei

Berlin

I'

1 128 983

intind.~re,

Alexanderplatz,

I Di rcksenstrasse ,

680 X3SO

Locuri de Stat
afara (bane!
cerase)

i ncepei-ea

3 3SO

1969

trecatori

pe orii

I ucr3.rilor

12 000

'Rathausst rasse
Fernsehtu rm

Nurnar- de

Nu mar de
mc nument

'I

Leipzig

S63 980

Dresda

S14 S08

Pragerstrasse
Strasse der Befreiung

170
220
390

(10)

7 000
8 000
2 soo

630
2SO
1SS

700

(6)

8 000

800

400

soo

313 8SO

1969

9SO

1979

230; 100
SO; 6SO
3SO

196S, 1966
1966, 1974
1980

Pe amplasamentul celor t rei plate

medievale Markt Platz, Holz Markt,
Ross NJarkt. Cafeneaua colonadelor,
bazin cu nuferi, ceas solar, pardoseals cu insemne de orientare

?!SO

(S)

6 000

300

196S

Largita de la 40 la 60 m intre magazine

(la parter) ~i 80 m intre locuinte,
Este intersectata de tr aflc vehicular.
Cuprinde cladlrea prtmar!el din Renaster e, Pentru protectia pietonilor
sint prevazute gri le, in zonele cu
traflc
'

Klement Gotwald
Strasse, Markt

840

(4)

10 000

720

197S-1979

Cea mai veche sn-ada din oras - din

secolul al XJl-Jea - Ieaga doua plete
principale. in contrast cu arhitectura
stll, bogat decorata, se r eallzeaza
constructi i moderne

6 000

320

1968

400

1977

290

1978

Paralela cu o strada cu trafic vehicular,

Nie Markt cu 'Kroplinschen dohr (in harta din 162S).
Fronturi construite in epoci diferite
marcheaza caracterul strazi i
Tronson din Anger Ring, paralel cu
riul, Jegat de plata celor doua domuri.
Cuprinde o fi~ie medlana cu tramvai viteza maxima 20 km/or'a. Parade
stil in culori vii, restaurate
l.eaga doua piete : der Nationen ~i
Bassin. Se moderrilzeaza 176 locuint e
adiacente strazll, cu fatade 'de epoca
viu l colorate. Premiul revistei Archit_ektur der DDR pe 1977
Strazi ~i piete organizate in sistern,
pastr lnd fiecare un caracter propriu,
de seder e sau de tranzit

283 109

Halle

232 S43 :s:

Restock

224 834

Krcpeliner

Erfurt

208 800

Potsdam

126 262

(3)

7'40

37

Anger/Neuwerkstrasse

700

22

Klement Gotwald
Strasse

720

69

Strasse

6 000 -

, l

209

Centru cultural
pe locul vechiului
nucleu intre gara ~i Elba. Ansamblu
arhitectural
baroc. Teatru, galerii
de arta, festivaluri, scene in pia!a,
jocuri de apa, Promenada cu platani
de peste 100 ani vechime

Karl Marx Strasse

Magdeburg

11 S 9SO

Centru reprezentativ - cultural, comercial, turistic. Cuprinde palatul

republicii,
prlmar!a,
turnul T.V.,
1 700 apartamente, hotel, magazin
universal. S 000 000 turi~ti/anual. Are
legatura cu tr adlttonala prornenada
Unter den Linden spre Brandenburger
Tor

170 X30; 80 X3S;

SO XSS ; 100 X1 SO
6SO

-,,

Schwerin

Posthof.
Waissenhof, Bruhl,
Karl-Marx Platz
Rosenhof',

o bserva tii

Sistem de piete, marginit

de bulevardul circular Georgring. Fatade
restaurate, cafenele, flori

r
Karl-Marx
Stadt

Caracteristici,

Hermann Maternstrasse
Schmiedestrasse
Markt
K. Liebknechtstrasse

300
130
60XS2
90

2
3
2
1

10 000
6 000
7 000
10 000

130
60
20

I .

1977
197S
197S
1978

Ieagji vechiul

ottbus

107 623

/eimar

150
640

1977
1972

Contraste cautate intre fondul vechi

existent ~i noile arnenajar!

4 000

280

1969

Pe trasee medievale se organizeaza:

zona lstortca, zona culturala Goethe,
Schillerstrasse care este salonul orasului. Scenografie care foloseste fintini vechi, jardiniere noi,, arbori,
culori vii

1 270

18

6 000

100

1969

Majoritatea locuitorilor vin pe jos

in centru de la locuinte ~i de la
locurile de munca, nu mai departe
de 1 500 m. Trei linii de tramvai
leaga centrul cu gara

1120

28

5 500

490

1974

Doua magazine universale ~i puncte

de atractle. Fronturi vechi, bancl,
fintini, flori. Spectacole folclorice,
orchestr e tarane~ti

5 500

120

1974

Centru industrial. l.ocuinte ~i pravalii modernizate. Jocuri de copii,

cu fintini ~i bazine. Pavaje de beton
cu pletr'is spalat, Firme cu simboluri
de bresle

4 800

290

1977

1 00_0 000 tur ist i/anual. Piata lini~tita

pentru odihna ~i strada tr atata simplu,
fara exces de mobilier urban. Magazin
universal

110 X55

5 500

340

1977

Cuprinde cladlr! gotice (1475) ~i

baroce (1670). Pe strada Engels toate
casele s-au reamenajat. Noua fintina include o cupji veche cu granit
patinat de vreme

330
30X30

1
5

4 000
2 000

90
50

1974
1978

Spatiu cu tr ibuna" pentru privit defilari tr-adltlonale. Monument la intersectia straztlcr, sculpturi, fintini

240

3700

95

1977

Piata fara mobilier urban fix. Se aduc

ocazional banci. Case resraurate din
secolele XVI-XVII. Aprovizionarea
de la ora 00 la 90 dlmlneata

160X45

1 000

125

1975

Dou a statl i de autobuz la 150 m de

Markt. Prtrnarta renast er e 1529-1539
cu restaurant-Keller.
Program de
jocuri pentru copi i intre anumite ore

280
330

62 803

Schillerstrasse
Theaterplatz
Wielandstrasse

630

iotha

58 369

Erfurterstrasse
Neumarkt,
Marktstrasse

Vismar

57 055

Li.i bschestrasse
Kramerstrasse

~eitz

44 135

Wend ischestrasse
Leni nstrasse
Wilhelm Ki.iltzPlatz

580

iuhl

42 324

Steinweg
Karl Marx-Platz

400

Neissenfels

40 958

Karl Marx-Platz

Gi.istrow

34 794

Strasse des
Fried ens
Marktplatz

Naumburg

36 675

Strasse der DSF

Holzmarkt

21 933

Markt

5 000
3 500

Spre m bergerstrasse
Stadt Promenade

Sommerda

120. Aurelian Trlscu, Patrimoniul arhitectural - 0 zestre care poate fi intregita, Revista Arhitectura
nr. 1/1984.
121. Un avenir pour notre passe - Patrimoine architectural europeen; Ministere de la culture franc;aise, Direction Generate des Arts et Lettres, Administration du Patrimoine Culturel : Conseil de l'Europe, Direction de l'Environhenient et des Pouvoirs Locaux; Exposition sur le Patrimoine Architectural realisee
par le"Conseil de l'Europe a l'occaston du Congres d'Amsterdam (octobre 1975), Liege 1977.
122. 'Dr. arh, Virgil Bilciurescu, Unele probleme in legatura cu valorificarea zonelor Istor lce, in revista Arhitectura nr. 4/1973. Consideratli cu privire la circulatia pietonilor sint cuprinse pentru centre!e oraselor
Botosanl, Bralla, Ttrgovtste, Brasov ~i Sibiu.
Arh. Viorel Oproescu, Renovare urbana .::.,zona centrala a orasului Tirgu Secuiesc, revista Arhitectura nr. 6/1977.
in studiul intocmit de arhltect!i Virgil Bilciurescu, Viorel Oprescu, Doina juncu ~i prolectantlt Silvia
Rusl, Dumitru Rusl se fac propuneri pentru: o retea de alei pietonale pe traseul ,,curtilor"; locuri de
adunare ~i de odlhna in plata central a; locuri de [oaca ~i spati! plantate in rel a tie cu traseele pietonale.

210

123. Unele observatll ~i idei privind centrul capitalei, in revista Arhitectura

nr. 4/73, intocmit de colectiv
arhitectura
(arh. Peter Derer, pr. Dumitru Guarnieri,
arh. Mircea Lupu, arh. Serban Popescu Criveanu,
arh. Alexandru Sandu, arh. Paul Stanescu.
124. Ibidem.
125. in continuare acelulasi studiu, colectivul arhitectura,
la care se adauga acum arh. Deina Cristea, publlca
in revista Arhitectura
nr. 4/1975 articolul .,Circulatia pietonala - abordare de ansarnblu".
~i presa centrala comunica in august 1979, sub titlul .,Noi norme rutiere in Capitala - strazi destinate
numai clrculatiei pietonale", o lista de artere ce urmau sa fie rezervate pentru pietoni. Alaturi de strada
Lipscani figurau srrazile Smirdan, Bacani, Blanar], Gabroveni,
~epcari, Selart, Mandine~ti, Covaci,
30 Decembrle, Halelor, Decebal, Baratiei, precum ~i unele tronsoane
di.n alte strazi, ca de exemplu
Calea Victoriei, intre Plata Palatului Republicii ~i Plata. Natiunilor Unite. In final se arata di ,,pe aceste
strazi va fl permisa dear clrcularla masinllor celor ce Jocuiesc in zona respectlva, dar care vor circula
cu viteza minima".
126. Boris S. Pushkarev, Jeffrey M. Zupan, op. cit, ~i David Kenneth Specter in Urban Spaces, New York
Graphic Society, Greenwich,
Conn. 1974, arata ca in orasele cu trarna stradala gratar, unele straz!
pot f convertite de la traflc auto la pietonal, in permanenta sau la ore ~i in zile anumite .. Pe Nicollet
Mall din Minneapolis, strada obisnulta, destul de lngusta, arnenajata pentru pietoni, s-a, pastrat serviciul
de transport in comun, realizindu-se curburi pe carosabil ca sa atenueze viteza autobuzelor.
D. K. Specter apreclaza ca experlenta de pe Madison Avenue N.Y. ar putea f permanetlzata.
127. Richard G. Saxon, Story of the atrium - The great indoors, in The Architectural
Review nr. 985 martie 1979, arnlnteste ca, inca din secolul trecut, se realizeaza in Chicago edificii cu astfel de indiperi
centrale, care vor duce la marile atriumuri folosite tot mai frecvent in ultimele decenii ~i citeaza: The
Rookery building, arh. Burnham and Rost, 1885; camera de comert, arh. Baumann and Huehl, 1889;
the Broadbury building, arh. George Wiman, 1893, la Los Angeles. In mod cu rent, coridoare deschise
catre interior
inconjoara holul la fiecare nivel, preluind circulatia din lncaperlle adiacente.
Ase vedea ~i articolul Jui Andy Leon Harnei ,,Those proliferating
atria" in AJA Journal, iulie 1979.
128. Norval Wite and Elliot Willensky, A.I.A. Guide to New York City, Macmillan Publishing Co. Inc., revised
edition, New York 1978.
Paul Goldberger, New York a guide to the architecture of Manhattan, Vintage, New York, 1979.
John Tauranac, Esential New York, a guide to the history and architecture of Manhattan, Holt, Rinehart,
Winston, New York, 1978.
129. R. G. Saxon, op. cit.
130. W~rk, Bauen
Wohnen,
nr. 4, aprilie 1980, pag. 14-27,
uncle se arninteste ~i edificiul companrei
Boots, reallzat la Nottingham, in Marea. Britanie, de arh. Sir Owen Williams, pe acelasl principiu al
casei atrium.

131. A.I.A. Journal, mai 1981.

132. Bengt H. 0. Johansson, The SAR Guide to contemporary Swedish Architecture
the National Association of Swedish Architects,
Stockholm, 1978.
133. In Demus nr. 582 mai 1978, Pedestrian
& Hamam, Zeidler Partners.

urban environment,

Galleria

in Canada

1968-1978 'Publtshed
-

by

Eaton, arh. Bregman

134. Wilfried Dechan in Deutsche Bauzeitung aprilie 1983 Gerhard Ullman, Passagen.
135. Ansamblul proiectat de arhiteqi
Sever Nltu, Dumitru Bunescu ~i tehnicieni arhltecrl Viorica Sucu,
. Victoria Petculescu este prezentat de arh. Sever Nltu in revista Arhitectura
nr. 6/1982.
136.

Universitatea
din Berlin-RFG,
a'rh. Candilis, Josic, Woods, premiul I la Concursul din 1963 ..
Ruhruniversitat
Bochum-R.F.G.,
arh. Hentrich ~i Petschnigg 1965-1970.
~coala polltehnlca din Delft-Olanda,
arh, Van der Broek ~i Bakema, 1964~
Universitatea
Simon Fraser din Vancouver-Canada, arh. Erikson ~i Massey, realizata in anii '60.
in revistele !'Architecture
d'Aujourd'hui
nr. 112-1964,
13'7-1968
~i in lucrarea Architektur-Urbanismus-Van der Broek en Bakema, Karl Kramer Verlag, Stuttgart.
Arhiteqii
Erikson ~i Massey arata di la baza conceptiei ansarnblului universitar canadian, a stat legarea
intr-un sistem a unltattlor functionale - sali de curs, laboratoare, birouri. ,,Astfel, spati ile in care
studentll se plimba sau se aduna, intrarea, locul de intruniri,
strada, piata, porticurile ~i scarlle au
devenlt instrumente
care fac poslbila crearea unui mediu semnificativ
pentru educarea spiritului.
Am constat ca promenada in palestrele Greciei antice, in gradinile templelor budiste ~i in curtile rninastirilor crestlne au oferit intotdeauna
o placere estetlca si un stimulent intelectual.
Ritmurile drurnurilor care traverseaza universitatea, de la intrare la salile de curs, au.fost stabilite astfel incit sa impresioneze, desfasurarea
traseului arhitectural
se inscrie intr-o progresie".
Revista Connaissance des arts nr. 362-aprilie 1982, prezlnta noua Academie rnllltara din Mexico (Heroico
Colegio Militar) arh. Augustin Hernandez, in care o mare str adii pleronala acoper ita traverseaza ansarnblul si reparrlzeaza
clrculatitle.

137. The Architectural

Review nr. 923, ianuarie 1974.
138. AIA Journal, mai 1979, ,,A science center that is also a Street". (Un centru de ~tiinta care este de asemenea o strada),
139. Techiques et architecture
nr. 308- mai 1976, Centre
educatlf et culture!
d.'istre:
c.e.s.
lntegre.
Arh. P. Riboulet, G. Thurnauer, J. Veret,

211

140. Noul aeroport al Londrei - Heathrow - are principalele cladir! de ciilatori legate prin pasarele aerlene. Acestea' au gabarite adecvate transporturilor
de bagaje cu oblsnultele carucloare manevrate de
pietoni.

La aeroportul
din Los Angeles, trotuarele
orizontale
rulante care functlonau in 1965, aveau 129 m
lungime, 91 cm latime, viteza de.2,2 km/ora ~i transportau
10 persoane pe minut. Pentru a obtine
viteze mai mari de incarcare-descarcare
a benzii se prevad astazl tronsoane de capat cu vltezji redusa,
iar la mijloc portlunl de banda cu vitezji mai mare, astfel incit trecerea se face treptat. Benzile rulante
au astazi viteze curente in jur de 3,21km/ora.
Sint luate in considerare benzi cu viteze de 9,6 km/ora ~i
chiar de 24 km/ora, cu prevederea
unor benzi lntarmediare,
dupa cum mentloneaza raportul .,An aid to

pedestrian movement" in zona centrals a Londrel, publicat de Westminster City Council, Londra, 1971.
141. Bauen
Wohnen nr. 3, martie 1979 prezlnta o conversatle intre Walter Belz, Hans Kammerer ~i
Ji.irgen Joedicke cu privire la ansamblul Calwer Strasse.
!'Architecture d'Aujourd'hui nr. 202 - aprilie 1979.
142. Demus, nr, 601 - decembrie 1979, Ceritrul de muzica din Utrecht, arh. Herman Hertzberger, 1979.
143. Une longue lett re de Robert Auzelle, in l.ertres-arts, galerie des arts, nr. 187.
144: Ebenezer Howard publlca la l.ondra, in 1898, lucrarea,, Tomorrow A peaceful path to real reform" (Miine,
o cale pasnlca pentru o reforms adevarata), iar in 1902, Garden-city of tomorrow (Orasul gradina de miine).
Dictionnaire de /'architecture moderne, sub dtrectla lui Gerd Hatje, F. Hazan, Paris, 1964.
145. Frederick Gibberd, Composition urbaine, Dunod, Paris, 1972 (Town Design, Architectural Press, London, 1959).

146. F. Gibberd, op. cit.

Quartiers residemiels - vii/es nouvel/es, Eyrolles, Paris, 1966 cuprinde extrase din revista Baumeister,
selectlonate de Paulhans Peters.
147. Jorg C. Kirschenmann, Christian Muschalek, Quartiere zum Wohnen, Deutsche Verlag-Anstalt Gmbh,
Stuttgart, 1977. Sint analizate cartiere de locuit din al treilea sfert al veacului XX, urrnarlndu-se dezvoltarea locuintel, spatlul social, sistematizarea ~i noile erase, analiza structurii constructlel de loculnte,
48. Quartiers rbsidentiels, op. cit.
L' Architecture d'aujourd'hui nr. 203, iunie 1979.
Demus nr. 595, iunie 1979.
49. H. Deilmann, G. Bickenbach, H. Pfeiffer, Zones d'bobitat, Ed. Eyrolles, Paris, 1977. Unele gruparl mici
de locuinte, cuprind spatli pietonale caracteristice, rezolvate cu caracter semi-public. Folosite in co mun
de locatartl nurnarulul restrins de apartamente, ele prezlnta lnterdlctli de acces pentru vehicule ~i pentru straln).
.
50. Elisabeth Kendall Thomson, Apartments, Townhouses and Condominiums, Ed. Architectural Record Book,
New York, 1975.
51. F. Gibberd, op. cit.
Numeroase ansambluri de locuinte cu galerii-balcon sau cu strazi interioare sint prezentate ~i in lucrarea lui Giampiero Aloi ~i Ulrico Hoepli, Case di abitazione prima serle, Milano, Italia, 1971. Printre
exemplele semnificative sint de amintit:
a/ cu apartamente accesibile din galerii exterioare, ansamblul rezidentlal Brittgarten la Tibro-Suedia,
arh. Ralph Erskine ~i Aage Rosenvold precum ~i complexul rezlderrtial din Hammerfest, Norvegia,
arh. Henning Astrup ~i Eivind Hellern;
b/ cu strada-ccrldor, blocurile de apartarnente-duplex, in Hutchesontown, Glasgow, Marea Br[tanle,
arh. Sir Basil Spence, Hardie Glover ~i Peter Ferguson, sau blocul din cartierul Sorgane, Florenta Italia, arh. Leonardo Ricci.
12. L'Architecture d'Aujourd'hui nr. 174, iulie, august 1974.
Arh. J. F. Parent, din l'Equipe plurldlsclpltnalre de la Ville Neuve - Grenoble Echirolles - este unul
dintre autor i, care prezlnta ]ucrarea in revista Urbanisme nr, 133/1972. Ansamblul cuprinde 7 000
apartamente, dintre care 2 300 au fost date in functlune in 1973.
3. Demus, nr. 574, septembrie 1977.
'
4. Gerhard Schwab, Ensembles d'babitations differenciees, Ed. Eyrolles, Paris, 1975.
5. Architectural Review nr .. 990, august 1979, apreclaza ca ansamblul are o atmosfera dernocratlca, inspirindu-se din locuinta engleza a secolului al XVIII-lea ~i de la inceputul secolului al XIX-lea_.
6. Quartiers restdetiuet - vii/es nouvelles, Eyrolles, Paris, 1966
,
7. Technique et architecture nr. 323, februarie 1979. Dezbaterea cu tema ,,La rue, innovation ou passelsrne" preconlzeaza intoarcerea la strada tr'aditlonala ca tip de spatlu urban, dupa ce aceasta fusese
crlclcata ~i lasata deoparte. 0 sustin, nuantat, lntr-o serie de articole, Jean-Michel Hoyet, Pierre Joly,
Oriol Bohigas, Emile Duhart.
3. Pierre Joly, Sa lnventam din nou strada1 in revista Technique et Architecture nr. 323/1979.
~. La ultimul congres CIAM, la Otterlo, in 1959, grupul de arhitectl cunoscut sub denumirea Team Ten,
se departeaza de principiile Cartei Atenei, sustlnind ca schlmbarlle care intervin in modul de viata
pretind un nou mod de abordare in proiectare, in organizarea spatiulul urban.
I. Oriol Bohigas, Conservatorism retrograd sau incitare progreslsta, in Technique et architecture nr. 323/1979.
37 Design & Environment Projects. First Annual Review, R, C. Publications, Washington DC, 1976.

212

162. Constantin Savescu, Evolutia concePfiilor privind dezvolta

lnstitutul de Arhitectura Ion Mincu, 1984. Autorul aco;~? .centre/or oroselor in Romania, teza de doctorat
latla pletonala ~i aceea carosablla, sesizind interventiile a 1~~eresul care se cuvine relati el dintre circucu sistematizarea unor zone centrale orasenesti di.n tapozitive cares-au facut in acest domeniu, odata
163. Idem.

ra noastra.
164. Eugenia Greceanu, Ansamblu/ urban medieval Pitesti in c I
.

cata prin grija Muzeului National de lstorie, B~c~rest~

11 ~~~~~ Ansambluri arhltecturale istorice, publiPitestl este o reusita a urbanismului rornanese ... cu v
Se <cnstata di noul centru al orasului
citata asupra locuitorilor ~i vizitatorilor ora~ului. Se su~~a'.e ~o~firmata de reala atractie afectivji exerprin studii prernergatoare, a vechilor valori arhitectur 1 J~Jaza'. Jn acela~i timp. necesitatea cunoasterf i,
tematizare.
a e Jstonce pentru a le folosi in I ucrar+le de sisAnsamblul 1 Mai, Pltesti, arhltecti Pompiliu Soare Je
M .
nescu, !lean~ O~rescu, premiul _Uniunii Arhiteqilorin198-;_rJnescu, Eugeniu Ivanescu, Gabriel ~tefaA se vedea ~J arttcolul ,,Pentru o intelegera complexa sti i .
restaurare, restructurare, renovare, reconstructie) de. JJ~tifiAJca a restructurarii urbane" (remodelare
nr. 4/1973.
ar lexandru Sandu in revista Arhitectura
165. Revista Arhitectura nr. 38/1982 prezlnta cadrul general sl
..
Consiliului Popular [udetean ~i str, Mihail Kogalnice .J realJzar.de primei etape, intre piata cu sediul
Lizica Demetrescu, Florin Goranescu, Vasile Radulesc~nu j: ar~Jteqi Viorel Vola, Ion Gheorghlta,
unele rezerve cu privire la lnlaturarea unor cladiri care A aturi de aprecieri elogioase se rnanifesta
conturata, sau la prospectul ales pe tronsonul de nord se constituiau in ansambluri cu arnbianta bine
construct!l ne oblsnulsera. Dupa 1982 lucrarile au co~t~are n\~nai .asigura intimitat~a cu care vechile
o zona mai larga ~i urrnaresc intregirea cadrului piet nu1at, a atuj-] de studii care iau in considerare
166. Benisch & Partner, Bouten und Entwiirfe, Verlag Gerd Hoa~~ S
Andra, Klinker, Lehmann, op. cit.
je tuttgart, R.F.G., 1975..
Gerhard Schwab, op. cit.
Progressive Architecture, nr. 1 ianuarie 1979
167. Technique et architecture, nr. 330, mai 1980, Le quart
d
Cqntre de la Pl~ine de Neauphle, u~b~nist J. Guiilaum~~r es Passages a Evry, arh. A. ~i D. Josic.
168. AIA Journal, mai 1981. Legea adoptata
1916 ~i. revizuit".
. .
196~ .lim1teaza inaltimea cladlr+lor ( !) ~i
prornoveaza dezvoltarea pletelor la nivelul parterului 169, 0 Serie de date sint furnizate de lucrartle citate ale lul ~ atal zWglr~e-norilor.
berger ~i John Tauranac.
orva
hire and Elliot Willensky, Paul Gold170. David Piper, Landres-guides culturels du Monde; Albin Mi h
p .
1
Robert Maxwell, New British Architecture, Thames and ~ e d arrs, 1971.
Reyner Ban ham, Le brutalisme en architecture, Du nod p u. so1n. London, 1972.
The Architectural Review nr. 918, august 1973.
' ans, 970.
Bauen
Wohnen nr. 4/1974.
171. The Architectural Review' nr. 933, noiembrie 1974 si
..
172. Petre Derer, Capitalele Scandinaviei, Ed. Tehnica, Buc.ur;r~. 989
1979.
Stockholm byggd miljii, op. cit.
~ J, 197Julie
9.
173. The japan architect nr. 275, martie 1980, Ashiya Beach H' h R'
174. Edmond N. Bacon, d'Athenes d Brasilia, une histoire de 1, igb - rse, arh. ASTM Entreprise Association
Petre Derer, op. cit.

ur anisme, Edita Lausanne, 1967.

Stockholm byggd miljii, op. cit.
175. Germain Viatte, Paris Beaubourg - Le Centre national d'
Art Actuel, Skira annuel, nr. 3 - Geneve, 1977.
art et de culture Georges Pompidou, in
Architectural Review nr. 963, mai 1977.
176. Architectural Review nr. 991, septembrie 1979.
177. C.N.l.T. - Centre National des Industries et des Techni
p .
.
de Mailly, Bernard Zehrfuss.
ques, aris, 2958, arh. Robert Camelot, Jean
178. Revue d'information de l'etablissement public pour l'am
179. Ibidem.
enagement de la Defense, nr, 19, martie 1977.
180. in urma concursului international pentru incheierea mar 1
ales la 25 mai 1~83 proiectul arhitectului danezJohan Otto: UJ
prin ,,Tete Defense", a fost
0
5ansamblu
din care au facut parte, printre alte personalitati, Robert
prec.kelsen, la recomandartle unui juriu
Louise Huxtable, Kisho Kurokawa, Richard Rogers B ion, Richard Meier, Oriol Bohigas, Adatin nr. 7-8/1983 Union Internationale des Architecte' s eprn~rd Zehrfuss, Jorge Glusberg. Bulle, aris
181. L'Architecture d'Aujourd'hui nr. 172, martie-Aprilie 1974
182. M. Corajoud, Espace vert et cadre de vie, in Espaces exterieur;
.
.
d'urbanisme, Paris, 1977.
urbains, Rencontre au centre de recherche
183. J. J. De Alzua, Une ville plus humaine - proposition pour 1
184. Peterborough - Development Corporation, Parkways, Busway es ~spaces exterieurs de quarrier, op. cit.
185. Wiisteras Council, Town Planning and Architecture Dpt. Publ's,
yc/eway~, Peterborough 1979.
186. Luigi Amman, Proiect pentru un sistem de transport ra i~c ra.nspo~t Jn Wasteras, martie 1971.
Herbert Oestreich ~i student] din Gesamthochschule _PK a
prolectantl Thomas Herzog,
asse1P1'.;tonilor,
1n r'3.\.I;_ .... _ -

in

\in

213

4. ORGANIZAREA

SPATIULUI

PIETONAL

187. Klaus Uhlig, Die fussgongerfreundliche Stadt- von der Fussgiingerzone zum gesamtstiidtischen Fusswegernetz, Verlag Gerd Hat]e, Stuttgart 1979, prezlnca in prima sa parte, unele functlunl ale zonelor pietonale
~i rostul lor in cadrul orasului,
188. K. Uhlig, op. cit.
189. Abdul Rehman, op. cit. in care se studlaza si poslbllltatlle de accentuare a circulatiel de degajare pe
inel, in centrul orasulul Lahore-Pakistan, pentru a pastra caracterul pietonal al zonei interioare.
190. F. Gibberd, op. cit.
Stockholm bygmiliii, op. cit.
191. Analiza unor exemple prezentate de K. Uhlig in op.vcit. pentru 22 localitati din Europa, Asia ~i America de nerd, dovedeste cii elemente ~i functlum dlferentiate se compun in zone care se angr eneaza
organic in vlata orasului.
192. An aid to pedestrian movement - A report by a working party on the introduction of a new mode of transport in central London, Published by the Westminster City Council, London 1971.
193. John Ormsbee Simonds, Landscape Architecture, The shaping of man's natural environment. McGraw-Hill
Book Company, New York, Toronto, London 1961 (Architectura peisajului, traducere arh. Anton Moisescu, Stefan Stoenescu, Ed. Technica, Bucurestt, 1967 ).
194. Barbu Brezeanu, in ,,Brincu~i in Romilnia", Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania,. Bucurestl,
1976, subllniaza preocuparea marelui sculptor-arhitect pentru ,,integrarea operei_ de arta in spatiul
ambiant". Artistul fotografia sl filma peisajul ,,ducindu-se in situ de mai multe ort , la ceasuri diferite
ale zilei, ~i numai dupa stabilirea unor coordonate precise, decidea care va f locul potrivit". Astfel
,,portalul de piatr5., care la inceput trebuia sa alba functla de poarta prlnctpala a gradinii din Tlrgu Jiu"
a fest ajnplasat la 15 m departar e de strada, dar fundatlile incepute au fest abandonate ~i s-a hotar lt
ca ,,Poarta sarutului s5. fie rtdlcara mai inliiuntrul gradinll, in chiar. locul uncle se gase~te astazl ",
195. J. 0. Simonds, op. cit.

196. Rei ma Pietila, Genius Loci - personal interpretations, referat prezentat la seminarul international de
arhltectura ~i sistematlzar e - Finlanda 1982, cu tema ,,Genius Loci - a search for local identity.
197. Vezi ~i Martin Heidegger, op. cit., capitolul ,,Construire, locuire, gindire" in care se spune: ,,Raportarea ornulul la locurl s], prin mijlocirea locurilor, la spatll rezlda in locuire. Relatla dintre om ~i spatiu
nu este nimic altceva decit locuirea gindita in chip esential",
198. R. Pietila, op. cit.
Christian Norberg-Schulz, Genius loci - paesaggio, ambiente, architettura, Electa Editrice, 1979.
199. R. Pietila in op. cit. arninteste de una dlntre lucrartle sale din Tampere care pare sa spuna: ,,Acesta
este acest Ice". Proiectantul consldera cii ,,rolul ei cultural este sa stea acolo unde este ~i sa lncluda
toate elementele de Genius loci in sernniflcatl lle sale".
200. Anne Stenros-Leninonen, The return of Selfregulation in a village environment, Seminar on architecture and urban planning in Finland 1982.
201. R. Pietila, op. cit.
Carmine Benincasa, II /abirinto dei Sabba, L'architettura di Reima Pietilii, Dedalo Llbrl, Bari 1979.
202. in lucrarea Urbanismul in Romilnia, elaborata de un colectiv sub indrumarea arh. Cezar l.azarescu,
Ed. Tehnica, Bucuresti , 1977, arh. Alexandru Sandu distinge sase tipuri de spatii pietonale in centrul
orasulul. Fara a f strict specializate, asemenea spatii prezinta totusi trasaturi dominante care le caracterlzeaza: drumul spre locul de muncii deterrnlna trasee de traversare cu deplasarl unidirectlonale, pretinzind deci arnenajar! fara Barie re sau usor deteriorabile; cumparaturl!e, cu vitrine ~i accese in pravalii,
conduc la spatli restrinse, cu alveole, cur ti ~i platete ~i cu unele amenajari pentru odlhna ; o anurnita
dotare impune spatli agrementate ~i legatur] usoare la stati ile de transport in comun; plimbarea presupune o mare diversitate de preferinte : rnarsurt, demonstratll, parjizi pretind spatil reprezentative cu
zonele adiacente pentru incolonare ~i pentru dispersare; aglornerarlile - in statli de transport sau in
adunar] 'ocazlonale necesita mari suprafere pavate.

203. Camillo Sitte, L'art de biltir /es vii/es, Notes et reflexions d'un architecte, Ed. Atar, Geneve=- Paris 1918
Marcel Cornu, Camillo Sitte Sitte a prendre OU a louer? in revista Urbanisme/aprilie 1981.
204. Rudolf Arnheim, in op. cit., se preocupa de spatlul creat de lucruri, de elementele dinamice ale vecinatatilor loculul, de situarea cladiri! in context, de intrepatrunderea spattllor.
205. Citat de R. Arnheim in The dynamics of architectural form, University of California, 1977.
206. R. Arnheim, op. cit.
207. Idem
208. Sandu M. Alexandru, Teoria structur i lor urbane, partea I, lnstitutul de Arhtt ectura Ion Mincu,
Catedra de sistematizare.
209. Adriana Pop, Mari~ Bulgareanu, Note pe marginea unei deplasari documentare in Austria, Uniunea
Arhltectllor, septembrie 1980.

214

210. Stadtbild und Stadtlandschaft, Planung Kempten/Allgiiu, Schriftenreihe des Bundesministers fiir Raumor-

dnung, Bauwesen und Stadtebau, Bonn, 1977.

211. L'art et la ville - art dans la vie, L'espace public vu par Jes artistes en France et a l'etranger depuis 10 ans
Exposition realisee par le Service de la creation artistique du Miriistere de la Culture et de la Communication et le Secretariat general du groupe central des villes nouvelles, ed. La documentation francaise, Paris, 1978.
212. ,,Prezenta orasului este un obstacol fertil pentru arhitectul proiectant" spun Bertrand Lemoine ~i
Michel Yernes, in doua articole din Architecture lnterteure, ianuarie-martie 1983, in care se vorbeste
despre peisajul striiz!l (o acumulare a memoriei, uncle timpul se aduna sub un cer care ii apar tlne).
213. Sabine Fachard, 8 places publiques en vii/es nouvelles, des artistes dons l'amenagement urbain. Collection
,,Les dossiers des villes nouvelles", ed. Secretariat General du groupe central des villes nouvelles,
Pads, 1978.
214. Idem.
215. Intr-o lucrare care i~i pastreaza actualitatea ~i prospetirnea, desi a fost scrlsa cu aproape un sfert de
veac in urma - Prableme de estetica oraselor, Ed. Tehnlca, Bucuresti, 1962 - Radu Laurian analizeaza
compozltia urbana cu structura ~i cu elementele sale, cu efectele plastice utilizate. Strazi, piete ~i cheiuri
sint privite indeaproape, subliniindu-se mijloacele de exprimare folosite in compunerea acestora.
Printre lucrarlle care trateaza compozltla urbana pot fi amintite unele sintetice, ca Initiation a /'architecture de Georges Gromort, Flammarion, Paris 1938, sau altele, mai ample ca Formes, composition et
lois d'harmonie, Elements d'une science de l'esthetique architecturale, de Andre Lurcat, Ed. Vincent,
Freal & Cie, Paris, 1957.

216. Lawrence Halprin, in Cities, Reinhold Publishing Corporation, New York, 1963, ccnsidera peisajul
orasului ca matrice a vleti i urbane. Elementele componente ale acestui cadru evolueaza continuu, adaugind Insuslri noi ansamblului. Mobilierul urban ar intra in domeniul micro-arhitecturii.
217. Philippe Tretlack, Un mobilier de style pour le rue, in Architecture lnt erteure, ianuarie-martie 1983.
218. L. Halprin, op. cit.
219. Petre Derer, Mobi/ier Urban - Elemente de mobi/are a spatiilor ora~ene~ti, Editura tehnlca, Bucurestl,
1974. Preccuparlle de amenajare ~i mobilare a sparlllor publice orjisenestl cuprind in bunji rnasurii
spatille pietonale.
220. Idem
221. David Kenneth Specter, Urban Spaces, New York Graphic Society, Conn. 1974.
L. Halprin, op. cit.
,
.
222. Dieter Boeminghaus, Fussgiingerzonen - Pedestrian areas - Zones pour pietons, Karl Kramer Verlag,
Stuttgart, 1978. Elemente ~i note de lucru pentru proiectarea spatiului pietonal se concentreaza in
flse care privesc indeosebi mobilierul urban. Acestea sint grupate in nu mai putln de 27 categorii, cu
detalii si date referitoare la materiale si dimensiuni, la incadrarea lor in zone caracteristice: de tranzit,
de asteptare, de cornert sau de alirnentatie publlca.

223. D. K. Specter, op. cit.

224. Progressive Architecture, martie 1981. lngenios talate cu un plan diagonal, treptele ofera un nou joc
'de lumini ~i umbre. in parcurgerea treptelor, rampa are rol de podest-odlhnji,
Rampa in zigzag se comporta ca o alee ip serpentine.
225. in rev. Arhitectura RPR nr. 4/1963, G. Gusti ~i G. Husar se refera la amenajarea pietil Unirii, in articolul ,,Un ansarnblu arhitectural contemporan in vechea capltala a Moldovei", subliniind conlucrarea
artistllor ~i a speclalistilor din diverse ramuri, alaturl de arhitect.
226. Emile Aillaud, Chanteloup /es Vignes, quartier ,,La Noe", Fayard, Paris, 1978.
227. L'art et la ville, op. cit.
228. Idem.
229. Michel Macary, Artistes et urbanistes, in L'art et la ville, op. cit.
230. P. Grant, Mici discipline in graflca, in revista Simetria Vl/1945, in care, dupa ce se constata ca ,,litera
scrlsa este obsesia covlrsitoare a orasulu] " ~i se deplinge poluarea vizuala prin interventllle agresive
ale unor nespeciallstl, se tree in revlstii unele reguli esentiale care ,,regizeaza familiile de Iltere".
231. Esa Piironen, Designing a sign system, in ark-arkkitehti (finish architectural review) 7 /1978.
232. Idem.
233. New metro in Helsinki, in Design in Finland, 1983.
234. John Follis and Dave Hammer, Architectural Signing and Graphics, Whitney Library of design, New
York, 1979.
lldigo, G. Biesele, Graphic design internationales, creative work of selected colleges of design from 12 countries, ABC Editions, Ziirich, 1977.
Novum Gebrauchsgraphics, 1/1984, Miinchen, RFG.
235. AJA Journal, februarie 1978. Sistemul grafic de lnforrnatie este 'reallzat de Ilium & Ass, Sealte transit
system consultants.
236. Mo'dulo, Arquitetura, Arte e Cultura, iulie 1980, Rio de Janeiro, Brazilia.
237. Peterborough, City Centre Cycle Route, Published by Peterborough Development Corporation.
238. A se vedea ~i lucrarea reprezentativa a Jui Louise Bowen Ballinger, Raymond A. Ballinger, Sign, symbol
and form, Ed. Yan Nostrand Reinhold Company, New York, 1972.

215

5. ORIEN.TARI

~I TENDINTE

239. Vittorio Magnano Lampugnani, vorbind despre solurla propusa de Gottfried Bohm pentru Prager
Platz Berlin, in Domus nr. 623, decembrie 1981.
.
240. Viisteras, inside the city ring road (in interiorul inelului de clrculatle al orasului). Published by the City
of Vasteras, 1974.

241. Domus nr. 596, iulie 1979.

212. H. A. Schlut, in Art actuel - Skira anuel-nr. 3, Gerieve 1977, descrie actiunea ,.Venezia vive" organizatji in paralel cu Bienala din 1976.
243. Werk, Bauen und Wohnung, nr. 6, iunie, 1983.
244. Sylviane Stein, Maudites rues pletonnes, in l'Express, 24 decembrie 1981.
245. ~aolo Fumagalli, Spatiul negativ in istorie, in Werk, Bauen und Wohnung, nr. 6, iunie 1983.
246. In aceeasi Iucrare, Fumagalli arata di noile proiecte prind viata prin conceptlile axiale ale Jui Maurice
Culot, prin gesturile provocatoare ale Jui Leon Krier, prin amintirile istorice ale Jui Aldo Rossi sau
prin excesele istorice ale Jui Ricardo Bofil, prin ratlonallsrnul calm al lui Rafael Moneo ori prin surprizele de arhltecrura organica ale Jui Gottfried Bohm, prin calculele structura!e ale lui Herman Hertzberger sau prin lnventttle Jui Lucien Kroll.
247. Amenajarea pletonala realizata in 1984 are ca autori pe arhltectli Dan Rusovan ~i Doina Poenaru.
Coordonator arh. G. Durni trascu.
248. Ansamblul, proiectat de arh. Adrian Tomescu (sef proiect complex), arh. loan Dobnig, arh. Mariana
Novae, se afla in faza de executie,
249. Architektur der D.D.R. nr. 7/1984.
250. Idem
251. Douglas Brenner, Profiting from the past, in Architectural Record nr. 1, ianuarie 1984.
Museum Block, South Street Seaport, New York, arh. Beyer Blinder Belle.
M.ill Street Plaza, Aspen-Colorado, arh. Hogmann Yaw.
The Mall at 163rd Street and the Atrium Building, Miami, Florida, arh. Charles Kober.
252. in Arhitectura SSSR nr. 3;1984 este amintit proiectul ansamblului de [oculnte cu pasa], arh. Sernzov,
Kondnain, Kukzeva, pe care ii prezlnta mai pe larg revista Architektur der DOR, nr, 7/1984.
253. Idem.
254. He/singin Keskustasuunitelma
- HEisinki central plan, cu un extras al expunerii arhitectului Alvar Aalto
publicat in revista Ark-Arkkitehti nr. 3)1965,
A/var Aa/to, vol. Ill, Prajekte und /etzte Bouten, Verlag fiir Architektur Artemis, Ziirich 1978, prezlnta
~i proiectele succesive pentru noul centru al orasulul Helsinki, care urrneaza sa se lmpllneasca, in
continuare, dupa 1985.
225. Dupa o pr-ima etapa de reallzare, sistemul este prezentat in Domus nr. 578 din ianuarie 1978.
256. Design from Scandinavia nr. 10, Editat de Saloprint, Copenhaga.
A immagine di citta', in Domus nr. 614, februarie 1981.
257. Alexandru Sandu, in .,Centrul orasulu!" din Urbanlsrnul in Romania, op. cit.
258. Victor Gruen, L:.e trafic et l'environnement, in Urbanisme, revue francalse nr. 110 - 1/1969, sustine
ca ,,Singurul mijloc de a reduce problemele create de traficul mecanizat consta in a diminua nevoile
de transporturi mecanice prin integrarea tuturor functlunllor urbane (rnunca, locuire, comert, cultura,
activitati civice, artistice, spirituale) intr-o zonji cu astfel de dimensiuni, incit drumurile pe jos - in
str'azl, galerii acoperlte, arcade, porticuri-sa devinji mijlocul de transport eel mai agreabil". ~i clteaza
exemple frapante din diverse categorii de astfel de spatii: prima strada acopertta ~i cllmatlzata din SUA,
la Southdale, Minneapolis, cu magazine ~i cu o promenada care pastreaza caracterul unei gradini de
iarnji ; integrarea reallzartlor moderne in orasul istoric ~i amenajarea zonelor rezervate pietonilor,
la Monza - Italia; marele ansamblu comercial Midtown Plaza, Rochester, cu piata centrala ~i cu garaje
in subsol pentru 2 000 auto, adaposrind 10 000 persoane ~i folosind pentru rnanlfestari publice, baluri,
c6ncerte, expozltli ; zona centrals din Fresno - California, in care s-a interzis traficul vehlculelor ~i
s-au facut succesiv arnenajari arnbientale care au marit eflcienta come rtulul in zona ~i au renovat un
cadru, cu ,.noi posibilitati de exprimare a dorlntelor colective ~i individuale" ale populatlel.

216

BIBLIOGRAFIE

Alllaud, Emile, Chanteloup /es Vignes, quartier ,,La Noe", Fayard, Paris, 1978.
Alain, Systerne des Beaux-Arts - De /'architecture, Paris, 1920.
Alberti, Leon Battista, De Re Aedificatoria, Graficas Summa, Oviedo, 1975.
Amman, Luigi, Proiect pentru un sistem de transport rapid al pietonilor. fn: Demus nr. 582, mai 1978.
Andra, Klaus, Klinker, Renate, Lehmann, Rainer, Fussgiingerbereiche in Stadtzentren, VEB Verlag fUr Bauwesen,
Berlin, DDR, 1981.
Arnheim, Rudolf, The dynamics of architectural form, University of California Press, Berkeley and Los Angeles,
California - London, England, 1977.

Ashlhara, Yoshinobu, Exterior design in arciiitecture, Van Nostrand Reinhold Company, New York, Cincin.
nati, Toronto, London, Melbourne, 1970.

Auzelle, Robert, Technique de l'urbanisme, L'ornencgernent des agglomerations urbaines, Presses Universitaires
de France, Paris, 1961.
Auzelle, Robert, Une /ongue /ettre. in: Lettres-arts, galerie des arts, nr. 187.
Baton, N. Edmond, D'Athenes cl Brasilia, une histoire de l'urbanisme, Edita Lausanne, 1967.
Ballinger, Louise Bowen, Ballinger, A. Raymond, Sign,.Symbol and form, Ed. Van Nostrand Reinhold Company, New York, 1972.

Banharn, Reyner, Le bruta/isme en architecture, Dunod, Paris, 1970.

Barthes, ROiand, Semio/ogie et urbanisme. in: L'Architecture d'aujourd'hui, decernbre 1970-ianuarie 1971
Benincasa, Carmine, II /abirinto dei Sobba, L'architettura di Reima Pietiiii, Dedalo Libri, Bari, 1979.
Benish & Partner, Bouten und Entwiirfe, Verlag Gerd Hatje, Stuttgart, R.F.G., 1975.
Berger, Rene, Mutatia semnelor, trad. Marcel Petrtsor, Ed. Meridiane, Bucurestl, 1978.
Berzantl, Roberto, Merisio, Pepi, /ta/ie - Orbis Terrarum, ed. Atlantis, Ziirich, 1975.
Biesele, G. lldigo, Graphic design internationals, Creative Work of selected colleges of design from 12 countries,
ABC Editions, Ziirich, 1977.
Bilciurescu, Virgil, Une/e probleme in /egaturii cu volorificorea zone/or istorice. in: Arhitectura nr. 4/1973.
Blumenkranz-Onimus, Noemi, La ville des futuristes. in: Revue d'Esthetlque nr. 3-;--4. 1977.
Boeminghaus, Dieter, Fussgiingerzonen - Pedestrian areas - Zones pour pietons (in cadrul lnsti tutului fiir
Umweltgestaltung -Aachen),
Karl Kramer Verlag, Stuttgart, 1978.
Bohlgas, Oriol, Conservatisme retrograde OU incitation progressiste. in: Technique et Architecture nr. 323/1979.
Bortssavlievltch, Miloutine, Les theories de /'architecture - Essai critique sur Jes principales doctrines relatives
d I'estbetique de /'architecture, Payot, Paris, 1926.
Boudon, Philippe, Sur /'espace architectural - Essai d'epistemologie de /'architecture, Collection Aspects de
l'Urbanisme, Dunod, Paris, 1971.
Brambilla, Roberto, Longo Gianni, For pedestrians only- planning, design and management of trafic-free zones,
ed. Whitney Library of design, New York, 1977.
Brenner, Douglas, .Profiting from the past. in: Architectural Record, nr. 1, ianuarie 1984.
Brezeanu, Barbu, Brincusi in Romiinia, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1976.
Brown, Kenneth, Townscape importance of the Quais, in: The Architectural Review nr. 991, septembrie 1979.
Brown, Kenneth, Townscape in action, in: The Architectural Review nr. 933, noiembrie 1974'.
Burkhardt, lacob, Civilisation de la Renaissance en /talie, Ed. Pion, Paris, 1958.
u

Cantacuzino, George Matei, Profil, in: rev. Simetria Ill.

J
Commoner, Barry, Cercu/ care se inchide - Natura, omul si tehnica, trad. Florin Ionescu, Ed.
Bucurest}, 1980.
Corajoud, M., space vert et cadr,e de vie. Espaces exterieurs urbains - rencontre au centre de recherche
nisme, Paris, 1977.
Cornu, Marcel, Camillo Sitte d prendre ou cl /ouer? in: rev. Urbanisme;aprilie 1981.
Cousin, Jean, L'espace Vivant, Ed. du Moniteur, Paris, 1980.
Cristea, Doina, Derer, Petre, Guarnieri, Dumitru, Lupu, Mircea, Popescu-Criveanu, Serban, Sandu,
dru, Stanescu, Paul, Une/e observatii ~; idei privind centrul copitalei (It) - Circuknia pietonalii
dare de ansamblu.

217

Politidi,
d'urba-

Alexan- abor-

Cullen, Gordon, Townscape, The Architectural Press, London, 1961.

De Alzua, J. J., Une ville plus humaine - proposition pour /es espaces extbrieur du quartier. spaces exterieurs
urbains, Paris, 1977.
Deilmann, H., Bickenbach, G., Pfeiffer, H., Zones d'habitat, Ed. Eyrolles, Paris, 1977.
Derer, Petre, Capita/e/e Scandinaviei, Ed. Tehnlca, Bucurestt, 1979.
Derer, Petre, Mobilier urban - Elemente de mobilare a spa,.tiilor ora~ene~ti, Editura Tehnlca, Bucur estt, 1974.
Derer, Petre, Traiectorii/e pietonului in structura urbanii, In: Arhitectura nr. 4/1973.
Derer, Petre, Guarnieri, Dumitru, Lupu, Mircea, Popescu-Cr iveanu, Serban, Sandu, Alexandru, Stjinescu,
Paul, Une/e observotii ~i idei privind centrul capitalei. In: Arhitectura nr. 4/1973.
Diehl, Charles, Venetia - o repub/ica patriciana, trad, L. T. Boga, Ed. Nationala Gh. Mecu, Bucur esrl.
Duhart, Emile, Refl!!ctions sur la rue et sur la ville. In: Technique et architecture, nr. 323, februarie 1979.
Fachard, Sabine, 8 places pub/iques en ville nouvel/es - des artistes dans /'amenagement urbain, Collection
,,Les dossiers des villes nouvelles", ed. Secretariat General du Groupe Central des Villes Nouvelles,
Paris, 1978.
Fleury, Michel, Erlande-Brandenburg, Balelon, Jean Pierre, Paris monumental, Paris, 1974.
Follis, John, Hammer, Dave, Architectural Signing and Graphics, Whitney Library of design, New York, 1979.
Fumagalli, Paulo, Spatiul n_egativ in istorie. in: Werk B + W. nr. 6, iunie, 1983.
Gerster, Georg, La terre de /'homme, Atlantis, Ziil'ich, 1975.
Gibberd, Frederick, Composition urbaine, Dunod, Paris, 1972. (Town Design, Architectural Press, Londra,
1959).
Grant, P., Mici discipline in gra(ica. in: Simetria Vl/1945.
Greceanu, Eugenia, Ansamblul urban medieval Pitesti, in Colectia Ansambluri arhitecturale istorice, Muzeul
National de lstorie, Bucurestt, 1982.
Gromort, George, Initiation a /'architecture, Flammarion, Paris, 1938.
Gruen, Victor, Le trafic et /'environnement. in: Urbanisme nr. 110-1/1969.
Gusti, G., Husar, G., Un ansamblu arhitectural contemporan in vechea capita/a a Moldovei. in: Arhitectura
RPR nr. 4/1963.
Halprin, Lawrence, Cities, Reinhold Publishing Corporation, New York, 1963.
Harnei, Leon Andy, Those proliferating atria. in: AJA Journal, iulie 1979.
Hatje, Gerd, Dictionnaire de /'architecture moderne, Fernand Hazan, Paris, 1964.
Heidegger, Martin, Originea operei de artii, trad. Thomas Kleininger ~i Gabriel Lliceanu, studiu introductiv
Constantin Noica, Ed. Univers, Bucuresti, 1982.
Hitzer, Hans, Die Strasse, Karl Kramer Verlag:
Hoag, D. John, Architettura islamica, Electa Editrice, 1975.
Jellicoe, Geoffrey and Susan, The Landscape of Man, Shaping the environment from prehistory to the present day,
Thomas and Hudson, London, 1975.
Joedicke, Jurgen, Belz, Walter, Kammerer, Hans, Ca/wer Strasse. in: Bau en und Wohnen nr. 3, martie, 1979.
Johansson, H. 0. Bengt, The SAR Guide to contemporary Swedish Architecture 19~8-1978, Published by the
National Association of Swedish Architects, Stockholm, 1978.
Kenndall Thompson, Elisabeth, Apartments, Townhouses and Condominiums, Ed. Architectural Record Book,
New York, 1975.
Kirschenmann, C. Jorg, Muschalek, Christian, Quartiere zum Wohnen, Deutsche Verlag - Anstalt Gmbh,
Stuttgart, 1977.

' In: Domus nr. 623, decembrie 1981.

Lampugnani, Vittorio Magnano, Prager Platz Berlin.
Lassig, Konrad, Linke, Rilf, Rietdorf, Werner, Wessel, Gerd, Strassen und Pliitze, Beispie/e zur Gestaltung
stiidtebau/icher Riiume, VEB Verlag fiir Bauwesen, Berlin DDR, 1971.
Laurian, Radu, Probleme de estetica ora~elor, Editura Tehnlca, Bucurestl, 1962.
Le Corbusier, Propos d'urbariisme, ed. Bourrelier et Cie., Paris, 1946.
Le Corbusier, Urbanisme, Les Editions G. Cres et Cie., Paris, 1930.
Licklider, Heath, Seara arhitectura/a, trad. Cosma lurov, Mariana Marinescu-Nedelcu, Constantin Sturza,
Editura Tehnlca - Bucurestl 1973 (Architectural Scale, Architectural Press, London, 1965).
Lloyd, Seton, Rice, Talbot David s.a., Encyclopedie i//ustree d'architecture, Ed. Flammarion, Paris, 1964.
Ludicel, Ion, Ionia, Ora~e antice in Asia Mica, Ed. Tehnidi, Bucurestt, 1964.
Lurcat, Andre, Formes, composition et /ois d'harmonie, Elements d'une science de /'esthetique architecturale,
Ed. Vincent, Freal & Cie, Paris, 1957.
Lynch, Kevin, The image of the City, The M.l.T. Press-Massachusetts, Institute of Technology, Cambridge,
Massachusetts, London, 1960 (ed. 5-a, 1969).
Macary, Michel, Artistes et urbanistes. L'art et la Ville - art dons la vie, Ed. La documentation franc;aise, Paris
1978.

218

Robert, New British Architecture, Thames and Hudson, London 1972.

Menard, Rene, Sauvageot, Claude, Les peuples dons l'antiquite, La Grece et l'ltalie, Flammarion, Paris.
Millon, A. Henri, Key Monuments afthe History of Architecture, New York.
Monmarche, Marcel, Paris et ses environs, Hachette, Paris, 1924.
Mueller, Sehn Lillo, Griechische lnseln, Verlag Anton Schroll & Co, Wien-Miinchen, 1964.
Miihlestein, La signification des lieux de rencontre pour la vie urbaine publique. in: Bauen
Wohnen, septembrie 1979.
Miiller, Karlhans, Verkehrsarchitektur
in der Bundesrepub/ik Deutsch/and, Heinz Moos Verlag, Miinchen, 1980.
Mumford, Lewis, La cite a travers l'histoire, ed. du Seuil, Paris, 1964 (The city in History, 1961).
Maxwell,

Nltu, Sever, Complex de locuime-mogozine

nr. 6/1982.

si servicii pub/ice in centrul municipiului

Ploiesti, in: Arhitectura

Olsevsky, Gheorghe, Brasovut si sistematizarea

urbanii, in: Arta nr. 10/1977.
Oproescu, Viorel, Renovare urbanii - Zona centralii a orasului Tirgu Secuiesc, in: Arhitectura nr. 6/1977.
Papadopoulo, A., L' Islam et /'art musulman, Ed. Lucien Maze nod, Paris, 1976.
Parent, J.F., Le quartier Arlequin dans la Villeneuve Grenoble Echirolles. in: l'Architecture d' Aujourd'hui nr. 174,
i ulie-august 1974.
Paulhans, Peters, Fussgiingergerechte Stadtplanung und Stndtgestaltung,
Calwey.
Pietila, Reima, Genius Loci - personal interpretations.
Genius Loci - a search for local identity - SAFA Seminar on architecture and urban planning in Finland 1982.
Piper, David, Landres - guides culture/s du Monde; Albin Michel, Paris, 1971.
Pruncu, Nicolae, Despre zona centra/ii a Craiovei. in: Arhitectura nr, 3/1982.
Piironen, Esa, Designing a sign system. in: Ark-Arkkitehti (finish architectural review) nr. 7/1978.
Pushkarev, Boris, Zupan, Jeffrey, Urban Space for Pedestrians. A report of the Regional Plan Association, The
Massachusetts lnstitut of Technology, The MIT Press, Cambridge Massachusetts and London, England,
1975.
Rapoport, Amos, Human aspects of urban form
Rowe, Colin, Koetter, Fred, .Collage City, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts and London, England
1978.
Sandu, Alexandru, Pentru o intelegere comp(exii, ~tiintificii a restructuriirii urbane (remade/are, restaurare,
restructurare, renovare, reconstrucne). In: Arhitectura nr. 4/1973.
Saxon, G. Richard, Story of the atrium - The great indoors, in: The Architectural Review nr. 985, martie 1979.
Schlut, H.A., Venezia vive. in: Art actuel - Skira anuel nr. 3, Geneve, 1977.
Schopenhauer, Arthur, Studii de esteticii, trad. G. Tanasescu, Ed. ~tiintifica, Bucuresti, 1974.
Schwab, Gerhard, Ensemble d'habitations differenciees,
Ed. Eyrolles, P.aris, 1975.
Sfintescu, Cincinat, Urbanistica genera/ii, Tipografia Bucovina, Bucurestf , 1962.
Simonds, john Ormsbee, Landscape Architecture, The shaping of man's natural environment. McGraw-Hill
Book Company, New York, Toronto, London, 1961. (Arhitectura peisajului, trad. Anton Moisescu,
Stefan Stoenescu, Editura Tehnidi, Bucurestl, 1967).
Sitte Camillo, L'art de biitir /es vii/es, Notes et reflexions d'un architecte, Ed. Atar, Geneve-Paris, 1918.
Smith, Kidder G.E .. A pictorial history of architecture in America, Ed. American Heritage Publishing Co. Inc.,
New York, 1976.

Specter, David Kenneth, Urban spaces, New York Graphic Society, Greenwich, Conn. 1974
Stein, Sylviane, Maudites 'rues pietonnes. in: Express, 24 decembrie 1981.
Stenros-Leinonen, Anne, The return of Selfregu/ation in a village environment, Seminar on architecture and
urban planning in Finland 1982.
Stierlin, Henri, Iran des biitisseurs, 2500 ans d'architecture, Ed. Sigma, Geneve, 1971.
Tauranac, John, Esential New York, a guide to the history and arhitecture of Manhattan, Holt, Rinehart, Winston,
New York 1978.
Thiriet, Freddy, Histoire de Venise, Presses Universitaires de France, Paris 1969.
Tretiack, Philippe, Un mobilier de style pour la rue. in: Architecture lnterieure. ianuarie-martie 1983.
Tr-iscu, Aurelian, Arhitectura, obiectiv ~i cadru pentru turism. Ed. Tehnica, Bucuresrl, 1976.
Triscu, Aurelian, Patrimoniul arhitectura/ - 0 zestre care poate fi intregitii, in: Arhitectura nr. 1/1984.
Trlscu, Aurelian, Strazi pentru pietoni. in: Arhitectura, nr. 1-2/1980.
Uhlig, Klaus, Die fussgiingerfreundliche
Stadt - Von der Fussgiingerzone
Verlag Gerd Hatje, Stutrgar't, 1979.
Ullman, Gerhard, Passagen. In: Deutsche Bauzeltung, aprilie 1983.

zum gesamtstiidtischen Fusswegenetz

Venturi, Robert, De /' ambiguite en Architecture, Du nod, Paris, 1976.

.
Viatte, Germain, Paris - Beaubourg - Le centre national d'art et de culture Georges Pompidou. In: Art Actuel,
Skira annuel, nr. 3 - Gerieve, 1977.

219

~~--~----------------------------msa1
Cu lie

De A

Vignola, Reguli ale ce/or .cinci ordine de arhitecturii, trad. Nicolae Gh. Lupu, Ed, Meridiane, Bucure~ti,.1965.
Violet-le-Due, Dictionnaire raisone de /'architecture [rancaise, Paris, 1863.
Violet-le-Due, Entretien sur /'architecture, Parls, 1864.
Vitruviu, Despre Arhitecturii, trad. G. M. Cantacuzino, Traian Costa, Grigore Ionescu, Ed. Academiei,
Bucurestl, 1964.

Voia, Viorel, Zona centra/ii. Ca/ea Unirii - Striizile 30 Decembrie, Maxim Gorki, Oltet. In: Arhitectura
nr. 3/1982.

White, Norval, Willensky, Elliot, A.I.A. Guide to New York City, Macmillan Publishing Co. Inc. New York
1978.
Wolflin, Heinrich, Principii fundamentale ale istoriei artei. Problema evolutiei sti/u/ui in arta modernii, trad.
Eleonora Costescu, Ed. Meridiane, Bucurestl, 1968.
Fach!

Zevi, Bruno, Cum sii intelegem arhitectura, trad. Cezar Lazarescu, Sandu ~ora, Lucian Ghelerter, Ed. tehnica,
Bucurestl , 1969.

* * * Alvar Aa/to Projekte und

Fleur
Folli!
Furn~

* * *

Gerd
Gib~

* * *
* *

I
Grari

Gre!

g~~~
.,

Harl
Hat]
Heid

I
H 1t71
.

Hoa]

* *
:j:

* * *
* * *
* * *

* * *
*
*
*
*
*

*
*
*
*
*

*
*
*
*

jelli1
joed
Johal

Kenl

* **
* * *
* * *

Kir
Lari]
Lass

* * *
* * *

Laul

Lei
Le

* * *

/etzte Bauten, Verlag fiir Architektur Artemis, Ziirich 1978.

An aid to pedestrian movement, A report by a working party on the introduction of a new mode of transport
in central London, Published by the Westminster City Council, London, 1971.
Architectengemeenschap van der Broek en Bakema, Architecture-Urbanisme, Karl Kramer Verlag,
Stuttgart, 1976.
Design from Scandinavia nr. 10 Ed. Saloprint, Copenhaga.
Espaces exrerteurs urbanis, coordonat de J. P. Muret, P. de Fouchier, .M. C. Paoletti, ed. Centre de
Recherche d'Urbanisme . Paris, 1977.
Fussgiingerbereiche, Freiriiume (Pedestrian Areas, Open spaces) - Archltektur Wettbewerbe, Karl
Kramer Verlag, Stuttgart, R.F.G., septembrie 1978.
Helsingin .Keskustasuunnitelma-:- Helsinki central plan, cu un extras al expunertl arh. Alvar Aalto
din rev. Ark-Arkkitehti nr. 3/1965.
L'art et Ia ville - art dans la vie. L'espace public vu par /es artistes en France et a l'etranger depuis 10 ans
(Exposition reallsee par le Service de la Creation Artistique d Ministere de la Culture et de la
Communication et le Secretariat General du Groupe Central des Vllles Nouvelles, ed. La documentation francalse, Paris, 1978.
On streets, edited by Anderson Stanford, the MIT Press, Cambridge, Massachusetts and London,
England, 1978.
Peterborough - Development Corporation, Parkways, Busways, Cycleways, Peterborough, 1979.
Quartiers resldentiels - vii/es nouvelles, Eyrolles, Paris, 1966.
.
.
Revue d'information de /'etablissement public pour J'amenagement de la Defense, nr. 19, martie 1977,
Shopping in Westminster, City of Westminster Development plan, Summary paper S 5, London, 1974.
Stadtbil~ und Stadtlandschaft - Planung Kempten/Allgiiu, redactat de Planergruppe Spengelln-Gerlach-Glauner und Partner, Bonn sl lnstitut fiir Landschaftsplanung an der Unlversltat Stuttgart,
Schrlftenrelhe des Bundesministers fiir Raumordnimg, Bauwesen und Stadtebau, Bonn-Miinchen,
1977.
.
Stockholm bygd miljii, urban environment, milieu urbain, Stockholm, Stadtsbyggnads - Kontor, 1972.
Un avenir pour notre passe - Patrimoine architectural europeen; Ministere de la. Culture francalse,
Direction Gen erale des Arts et Lettres, Administration du Patrimoine Culture!, Liege,' 1977.

Urban design Manhattan - Regional plan Association, edited by Tanke] Stanley, Pushkarev Boris,
Shore William, Studio Book, The Viking Press, New York, 1969.
Urbanismul in Romania, lucrare elaborata de un colectiv sub indrumarea arh, Cezar Lazarescu, Ed.
tehnlca, Bucurestl, 1977.
Wiisteras Council, Town Planning and Architecture Dpt. Public transport In Wastaras, martie 1971.
37 design & environment projects, First annual review, edited by Ferebee Ann, text by Edward Carpenter,
R. C. Publications, Inc Washington, 1976.

Lie~
L101
Luci
Lu,r.i
Lyn

I
Ma1

220