+ANDREL Din haa ui Duresen Arhipiscopal Vad, een Cluj #1 Mitropoital Cljuld, Maramurepue! Silja Preacucericul ler, Praceesubi cin monahalinbilor cevlinciog din Arhipszopia Wada ele 9 Cluj, har 'bucurie de a iiatorl cel Mare iar dea na vere bec. i bine educati devin cu vazsta tot mai infelepti Tis spre cu inelepeiunen ew ost cu har la ‘Durnezea ila aren (Lica 2 52) bit fra suror, - Hinds bine educat este de mare pret gi fn fala Jj Dummnezeu gin faa camenilor. Cand veri un ‘cop bine crscut te Buc sult In copa bine edcat ‘vezi amestecateinccens,drigalagnia, undtate gi multe alte vita Pentru ca Tues in care tim si devind mat bund mu ‘ ‘exist alt soup deat aducareacopillrg tines. Aa precum entra toca une grin rebut se sAdasc arbust mt, it ‘a eres infloes, rebuff bine ngri ma also Du exist posit prea mar de a tensplanta earth se ‘fact reas, ot aa, pentru imbunditirea atmosferel din Societate, de eare ne plingem, nu exist alts posibiliate decit ‘ctuares tne Pres Case Pre vor ci acest Pastoral bier din pari in| eomeaee ‘ai, Dos Map, re Dac eg Rat prima de aia ie BiAne _Atunci ind ei vn pe lume sunt fnfenevinovate Lips une educafi corecte I poate denatura. Ei pot indulei viata ronstré amet Pe bund dreptate se pune cS =dmbtulcopiulu tote pentru nam cx 0 rugdcune peru Dunonezu. fx prea pista mere o abosfrt de mina gi frame. “Aesduca cop ner sean a eng cn sft lar if frite de strc mi cn smile ones bmplintate Ine aungd 6 incolfesd frit, prin nenetteinenmar s exemple, apex mine or sl fe trance de castee cra flit Duron’ ack lucrul acesta nu se intimpls sar putea ca via lor si fie rats lar marele pedagog Comenius se intreabi: Ce sot bog fir aeleptane, det mig prc igri cu tre? ‘ice sunt sia fr nflegeenlcruro, dott nite magarus onuamnal duc poveri? Ce este cel frumos cave naire nimi ‘ot appeal pdb pene? "wdelul absolut de cops de tinsreducateste Domeul Hisus Hstos, Cel nfsct in eslen Betleemull. nl vet zie eb El este Dumneres. Este adevirat. Este Dumnezou desivirgit, dar gi om desivargt Nol nu putem spune ea monofzii cl ‘dumneceiras din el a absorbit umaniatea, Pia intrupare, _Rndu-Seremenea oemeniar (Filipe, 7), a manfestat exact, ‘a un om, in fard de plat. Colindul ne spune el Pe Fil inal ‘Sku mame, Tall La tris me, / ie nas ees / SO re mint, Ine Sant Evangelist Lea precizeaza 3 sus spore cu felpsuen cu tag cu hava la Dumneze gil ‘omen (Lea 2,52). "Evanghellecanonice nu ne rlateaz3 multe intimplisi din vinga Prancultlsus. Ne spune Sfintal Luca, in eapitlul 2 al Evanghelii sal, cf, la 12 ani, copiul Tisu, de Pagt. a ‘mers impreun cs pSrnft Silla Jerusalim. Dups incheierea Srbitori, spre neliite paringilor Sti, armas in templ. El ‘redeau ct ste prin mulfmea pelernlor ce Intorceau cas, ‘idan Coonan pe eead i Be 7c ca ge 1 4 Pos gems Dera 3018 Sauisos dup Ey eel La pita temp dsstnd nwt LeptKose de icra Tae rn du de Psi i ofc pious che urea! de eligi 4 Shor coe pare Unk ire Neopet ope 250) Prana isco cui ealfanimune terest ornghlileapcife (Gin da ot exo, poet pcr ie rece ‘ovis al engi fiaton Deepa Even iS rude trade ag in Eee aa od ‘Sica Prune ana pe Cos Mant pin Shar de pute Bape ine veel end ee ‘Emon cutl htc: arechines para erg ‘tpn Orn cans Mr tine erin rma petiole np cin eet En ine ar an a ae ain ‘id ers nce fic. Dar Ps lao pi cx tap ol ese mam ae tome sarge tc cto Scat Tot ost dnt ee Senki pnevnonap Int Evangha hl PreudoTome ne mae ce Setmplat dap ce eau tors in Nest Cop ss pe ‘Sd ecco uc pe a wt pr eae Sle mur rte ro tne un ger et owl, otminlind Sl ct mie oad mos pm pc At ca bl ct ‘fut peo Unc a eu SINS ae a gop Sn fa jut a pi dpc pe dee pnb “Sk ost ra ene ee mero ee ‘etre rs aga? Dra inc de ci sgh dent ae oral ate ev ta ne fe dato a lr Ser de upline vee np ch Praca nen sob peteon ist e habia a ‘in cumini nevinovate Nuc pe in calc ch Gama gr. Eom rh Hemming ce 87.19Ao cl ar fl enett, sigurant, La 8 felort in mod pouty gi ‘rd excese, Ocicum, ca ericecopil normal, Prurcal sus sjuca Si aris cred ef Prancul sus este modelul absolut de copil gi ‘nae bin edt, abit eredinciosi, Nig 0 ald indeleticre mare importanfa pe care o ate ceducarea gl formarea tnerlor Cel cea feces oi, zice ‘Mantuitora este mares cha impli cerarer (Mate 5,19), lar Stntal Antonie ce! Mare, plrinte cu foarte mul ‘enic, tage aceasth conchizie: Cal be poate fbn pe ci rei, ov 3 ubeasch Ioitura gi tndeptare, for de om tree se mmensc ‘Aceasts mise mi nicsimpls gil upoar Ars rtelor, ice Sfintul Gigorie de Nazianz, este sl formes pe om, cca mal instil con mai complicnl figs dine vier. Dar Cine reugete 88 0 duct pind la capit are mare meet penn: ‘a forma conc inert aloes mii mul det cuce Troe Pedagogal Jan Amos Comenius se intra retoie ot elit rispurdlea: Cedar mai mae sma bur putem aduc sot det siti st culo ineretul?™ Apo ne spun ce injlege el prin educareatineretull A edu need eu prevedee sem 1 te ingrid cx suet lors fi frite de srctciunen Iu {1x semanfle onsite i ff mg aieeck eric, prin nerccate idem exemple pot ex rb lr “fe pire de umole adecratd all Dureneceu i lurtlr Sale als atl ds bie ad lmes pri lain a Daurnea, of taboo intense po Prins lunar, a resus de oie, eto Con 9 cil Nes Doma 208 Pe opi! pe tne educim cu cuvintl dar, mai ales ot ‘exemplul tanta nate Teoforul insist asupreacestuladevsr: ‘Mal bine este tac fac dec vorbet gts fc. Bie ete 1 moa dacd el cet fc. Un est totrd, Dorma sus “Hristo, Cal care ais acuta ele pe cael Sut ted sunt rei de Taal Lu. Cle are cu deca cuodns Lu ius, acel poate mu chiar tceen Lui, en fe dest, entra ca fc rin alec spune se cunoasl prin xe cfc “rei institu Ht educd gt formesz4 pe Hiner: Familia, ‘Biserca si Scoala Total incape in familie. Ale este medi in ‘are se formeszi vitoral om. Pirin ao mesponeabiltate ‘deoseitd ince priveste devenireacopir lor. Sfanl Apostol Pavel e clas in act sonst Dac incor mu por ft de at ‘mai les de xsi sip de ceding este mal ru dct un ecredinis (I Timote 5,8). Vestal pedagog lohann Heinrich Pestalzzi scrie o carte tntreagh inttulae Cum is inwata GGertruda copii” Rolul mame in formareacopilbr est esental. S10 spune din propriai experinfi. Mama fa iodfat la simul al ginguensl munele lai Dumnezen®, Mama are credbiitate pens copii el Am cezut in mame me inne ef mina arte ‘pe Durmezra. Durance este Dumnezel ini ele, Durnezeal {niet Nu exo alt Dunwesn. Danmneenl cru me 2 mer nu cwnase alt Denese dod pe Dunes nimi mele Inds om numa creinapecareo em x Durnaeul ini mele unenceal mint mate exe wt Durnca fl ped adorn, Duronczal nimi mele este Dune meu, ma red in dros La Mam, mama mai raat pe Durotzeu fx oltre ale le L-am git super men fat defn ‘Credinja 0 sugem odatd cu laptae de Is sinul mamei rnoasite. il auzim pe fon Creangd, neintecutul povestior, aaduclndg aminte: Aga era mam bv ovemen cpl male, pint ‘de mimunip, pe elt meadue ante gem ade bine amine ch bral e ma leginat cn Suge taco dle maint ‘Sep pe cma Cant Vi Buen 5p. Ea rae i ede aa RagaAnde 1a si, gngurind atu noch cx dag! sng dit single care din are apa rb del die ‘moa lr nee del Duro, co te rece des reap oa ces in ce ie ‘Nurumaimamnel,cigtai aumareresponsbitate fats le cop oy, fat de vitor soe. Unul dine etiag ‘cst nean Joan Alexandra delaa cru moat se npinee {Sani spunea: Me gndu lee pied cpt dn td are con fin de sear wl ors ote de aera inc et in frit, tre, a unin lpi, pine rancor, pine st fe exe var pn die rie pe ce pint rom intone. Autor cat a elt roll exer cre= 4u pain in educate copilor In poem ,Casaplrinease Spun: Sint bic prin or prin O mi spa enh $3 Domnalpcut det ut grea pt pect Dinneterice nlumeanoastrspostmoderforte mal cameni mu mal vid fama aa, Pe bund dept, Prefect Pisinte Daniel sublia c otdema a eta erie foie ‘Asia, fin natural rail se ft cin i ‘grea olor conf nce, td Europa alin rn foie este cpu x spt a oe cident o Soaelt conteporne neg” ‘Gumse poate dps aceast rss? Zicer noch print-o propre a iserc de famille reine de cop lo. Biericn fete a doua institie care tebule i se ocupe de educaren copilot, Berea treble sb colaboreze cu fain, Treble Culvath lature dine tana fami faina Bieri, intre tina cop tina persoane, de veme ce pent a fm ssevdrt Dom lus Hits Sa ntact di eel ana in ste el ept a Crscen Bierce tebule Vink tn tntimpinares fam, conlucrind 1a educaescopioe. Ede mare importa ‘atehizarea acestora, nce de In gridit pi le rivelul Sean i meet Be i ae 189 “it Aanes haan aus Bese ap "fo Acuna Pm Df Etre Dc es. $F gp a er en a pS Pn Np om 208 studlllor superoare. Sala i face gi ea, in misura in care eupese,misiunea el, dar, cu gindul ck in scoala se face ors de Religie, eu se poate renunja la catehizarea de la biseicS 9 lt programele de naturdedeativa cx cop sc tines ack suntem obiectvi vom recunoagte ch nici noi, ‘episcopi, nu avem o strategie coerenta refeitoare la educarea tineior, cna tof preoi fac catchizatie sau programe cu cop, care presupuncuar sl excurs, pelennaye compet sportve ‘Siu fag nu neyplrat din rea won cgi pentru cd aceasta [ctvitate neces ooarecareharsma $ pot tebe sublists ‘alti realitate ist: multe parohi suntimbdtrante nu mai au ‘opi. Ins indierent de rumarul lor, melt sau putin trebuie ‘inne ocupim dz, cic reprezints vitor ise ‘A trea sstitutie care are un rol esental in formarea copllor sia titerllor este Scoala. Scoala. Bisenca au mers ‘mun In mind sate de ani cind a fost vorba de formareatinete generat: Eadevirat cl euinoldeaune au gst o fact In mol Absolut al cuvirtulu. De acea, Pintle Toma Chiricu. prot 4e vocaie gi tard al Profesorstui Joan Chiricuta medical care 2 IntemelatInaitstul Oncologie din Chi, se intreba retoric: Sunt suficientaprovzinat no, nett educator cops adlescentu 0 tnd, cutter cu ube i et pentru clue? Aven nol, print notes, nde bogie de ado de ine i de rama furl suet nt, spre rn ‘cu mira lads geri cares ii tv ofl nel tne) ‘nd eva pin emea, pute increinae luce irda de ‘nie suf Patri nine a nar at ri intr, ‘pe are e bine x nile pune eu seriaiate cu puter, aoa ‘remem amen mat genera cual, pro cae gels ‘ig nama Driving cealist coca ce se intimpla vom recunoaste of rc pain, mld proof, niet daseAit nu se pot mul! cu rezultatul misiunl lor nce prveyte pe pStint, nu tot 32 © via religioasé profundd; preoti, nu toW! sunt rivntor: ar ‘asc, nu tof au harsma pedagogicS de care arf nevole. Ne ‘5H Dam pie 1 9.78Tncursjeafaptal totus, mul tines sunt binecrescul. Dar sunt destul care rau o vial de cregtinpractican abi fat gh sur, Tine bine educai pot schimbe lumea gi 0 pot face ‘mai bund. Pruncul Tsu a Cari nagtee osirbitorim, gi Care spores cu inflepeunea teu ost i cu ral la Dunc 9 a ‘men (Lica 2,52) a schimbat mecsl intrest universe ‘Crogtilpraticanf dau seam de rolul Li unicince priveste sonra omenir “of avem nevoie de El. Giovanni Papin scitor marist ‘Inceput, dups converize, a seris 0 care dedicat vif ha iristos. Adrestndu--se Ii spune: To au nooe de Tie hice em ue ce mu ml amar cece iu. Flip nh mb dp pine, dar foe de Tine; seal ede ore den op er este sete de Tne acl se mange ck rege state, dr bola ni det pa Te Inspirital Evangheliet Lui dorim shi formin pe tne Din pcate, cle tei istic, Fania, Biserica gi Seoala, ras ficut tot ce trebuie in acest sens. Pe foncul lipietnoastre de Jimplcar, de apropiere ide infelegere pebunddreptate inert siotu aritat nemulfumires. Pell Ia oft catastofa de la ‘Clubul Colectiv. $i astizi ne doaresufletslstit pentra tine ‘ceau suferit acolo, cit gi pentm prin lot. Sigur ck nea atitat compasiunea gi lam imprtigit creres find coca ce Yptesun no! face. Pe nga rugacunile organvzate inepaing St Piafa Catedral din Cis in male bier, student teolog, ‘in mod organizat, au donat singe. Apoi a PScut 0 colect in toatl Arhiepiscopia, adunindu-se suma de 255.279 lei, acne Pentru eare le multumim preoilor si credircoglor nog. Bai ‘nidjduim si ajunga acolo unde este mai mare nevoe. inert ni se poate cer si se omperte ca bitin, Infeleptl Soloman zie: Bucur tome ct et trina a fl ceseld lle tinerei tale meri eile nimi tle 9 pd "hom Fi le a On ac 2 pA 0 cot a are De 205 fi aa och dar tie, penta tote aeesten, Deen te ‘adc a judecota Sa (Ecesiastl 1, 9) Dea i bcure gt bun caving Fai de educarea tneilor noi, cel matur, aver 0 mare rispundere. Pirintele Arsene Papacioe avea o maxims care ‘mere valabilé: Dat finer a dant bairdeea ar pute. CC suntem tines gicu mare putere de munci, aver nevoie de ‘experenfahitrnior care tena mai at: mare ptere, dar care re pot sft. Altfl sscim ca, rb sfatuetpotivte, sau chiar deratai de pire indoielnice, simu action ince! ma ferct mod. i im cu ce rapidiate comuinic tneri pe Facebook. Si lucrule bune gi lucruile rele, aproape instantanet, pot fi ‘ominicate milioanelor de eameni. Sigur of de dont ar ca {cei ce a idel luminoase sf se folosesca de aceste miloace fetnice rapide Suntem in presjma cipelor de Iumins, cind Hristos Domnul coboari pe Famént ca oamenii s8 deving mai bun [Nok niiuim 2 tinerit nos, folosindu-se de modelul Lu, ‘fad o lume mal bund, ma dreapti, ma corects mat stint $i indemnul nostra, folosindu-se de o stra de colind, vi se ‘reseazd tuturor:Shacum fe es fi sinatos gi esl de Cru) Darn vit, ln et ois, eretine fi bun Sérbator frit vi dori de Crilun, de Anil Now si. de Boboteazit Cu stint imbrgae, ANDREI Aiepsopal Veil, Feleculi gi Cluj 1 Mirpolitl Chui, Maramures i Sajal a