DITlnNAR AGHIGRAFI

CUPRINllEND PE SCURT

VIETILE SFINTILOR
,

DE

EPISCOPUL ARGESULUI
,

BUCURETI

TIPOGRAFIA CRTILOR
BISERICESTi
,
,
1898.

;dire ptitort.
Mid mi-a venit In gand a lace o asemenea lucrare, credeam ca'
inu vora pates izbuti, a o vedea 0 imprimata, cugetand la mul(imea
greutafilor, ce se Intimpina ea lntocmirea tine! opere, in forma In
,care se presinta lucrarea de faVa. Afeclarea numelor Sfinfilor In
forma alfabetica, cu espunerea pe scurt a vieEei lor, se face scum

pentru prima 6ra.

Ceea ce m's Indemnat la acsta, a fost pe de o parte, dorinp
de a veni In ajutoruI preotimer, dandu-le o lectura folositre pen-.

tru 'Astoria sulletsca, jar pre de sits, a veni in ajutorul cre0i-

Jiilor drept-maritorl, punndu-le la Indenthna o carte priinci6sa pen-

tru Intfirirea In credinfa, pentru formarea caracterelor 0 mai ales

_pentru mantuirea sulletsca. Grea este misiunea preopsca, cad
pastoral sulletesc nu numal a trebue sa re-spandsca in popor
cunostintele religise, descoperite de banal Duninectea prin pro fett
.0 In urma propuse noire' chiar prin graial via al Domnului Duninecleului 0 Mantuitorului Nostra lisus Christos, a impartafi credincio0lor mijl6cele de rnantuire prin Sfintal Duh 0 a conduce
turma cuvintatre pe caka mantuirel, ci el Inse0 trebue sail Indrepte viqa 0 sa servsca de model pastorifilor. Preotul trebue
sal! lumineze mintea prin cuvintal cel datator de vifa al Sfintel
Scripturi .0 nelncetat sa se rge lid D-clea, ca sa-I Invrednicsca
a duce la bun sltrsit misiunea cea mare ce i s'a Incredintat.
In lupta acsta continua cu vrajma0I mantuirel, el ar putea cadea Invins, daca nu ar ayes la Indamanil, o arma, un scut de spa_rare. Arms crestinula este Crucea. Cand vede acest semn q i i se
trichina, fqi- aminteste Indata de cuvintele Mantuitorului : Cel ce
voe.,9te:sil vie dupa mine, sa se lepede de sine, sail Is crucea sa 0 sa-mi

urmeze mie". Aceste cuvinte mantuit6re ail indemnat pre sfinfil

Apostoll a lass tote fi a urma Invetatorului. Aceste cuvinte ail indemnat pre pastorif 0 Invqatorii lumel; marl! dasciiif fi ierarhi,

a renuMa la tOte placerik lumesti 0 a se devota cu tot sulletul

misiunel kr, lnfruntand cu vitejie primejdiele ce ameninfaa vioa

lor la Be-care moment. Aceste cuvinte ail Ditarit pre vitejii muconic! a se lupta cu barbatie pentru crediqa cea In Christos. Aceste cuvinte ail lndemnat pre cuvio0 fi cuviOse a parasi lames

.fl locuind prin pustietql, a se face Ingeri ln trup prin vidfa lor
cea curata 0 piing de virtuff cre0ine01.
Tot aceste cuvinte trebue sii ne indemne fi pre nol pastoril su&testi a ne devota cu tot suftetul misiund nOstre, a ne lepada
de sine, a renunta la t6te cele ce ar pates B pedecii de a parts cruces 0 de a lama lid Christos. Namur- ast-felia vom pates fi apo.stoll at laming mime ast-fella ne vom putea linpartafi de daru-

.-.-

Iv ---

rile SfIntului Dub si a le comunica altora, numal ast-felia vom pu

tea merge pe calea cea drpta i vom conduce pre credincioslpe
calea mantuirel
Dictionarul agbiografic, cuprinclend vietile sfintilor, n'ar trebui s

lipssca din bibioteca parobialfi, ci s fie la indemana Be-carui

preot, cacY cetind viera numai unizia din laminator/I bisericei, ochit
minrel se lumineza i te Indnina a privi neincetat la constelatia

cea mandra, ce se infatisaza pe ceriul bisericei nstre ortodoxe.

Cine nu stie card veneratiune avem pentru barbarii ilustri, ale caror fapte le povesteste istoria ? Dar ce vom dice de vira sfintei
FecIdre, carea s'a invrednicit a se numi NascatOre de D-dea?
Ce vom dice noi de minunatele fapte ale Apostolilor, caril intr'un
timp asa de scurt ail isbutit sa schimbe Ara lame!, lntroduand
o vi(a cu moravuri nom& necunoscuta lame! vechi Ce vom dice
de vierile arbiereilor, cuviosilor i dreptilor, cam 0 de vitejestele
sulerinfl ale martini/or? 0 lectura mai folositdre f i in acela0 timp

mal placuta si mai variata de cat acsta nu pole E. De ate off

parinfil nu se gandesc adesea, ce nume sa dea pruncului de cur6nd

nfiscut, sa doresc a sti In ce di se serbza cutare sfint. Cautand
In dictionarul acesta, numar de cat va putea alege sfintul al canal
nume sa pOrte pruncul Si va ails and se serbza, cum si uncle date
din vita sa. Nestiind biografiele sfinfilor, mulrl Omen! carif se
pretind a avea putina cultura, ali gresit facndu-si idel nepotrivite
de el. Dumnedeii a proslavit pe niste asemenea nevoitori, cari ne
dna exemple de aria vointei br si de infranarea trupsca, prin

acea vi(a. virtu6sti. Asta-di ni s'ar parea lucru strania a-si rasa
cine-va parinriL casa ln care s'a nascut si ce are mai scamp ln
lume Si a se espune intemperielor 0 4selor de tot felul. Cu tOteacestea cetind vietile sihastrilor, inima ni se ample de bucurie,
gustand fagurul cel dulce al cuvintarilor celor folositre, pentru
mantuirea sufletului.
Cat de folositOre este amilinta, supunerea, rabdarea in viera familiar& unde Dumneglea a unit doua persOne cu caractere i voint1 deosebite! Ingaduinta, ascultarea, rabdarea sotilor intreolalta

pentru fericirea casnica se capata mal lesne prin cetirea acestor

modele de virtute. Dar ce void dice de tineretul de asti-di, care
pe nesimrite sOrbe otrava conrupniunei, cetind romane si alte scrieri
vatamatOre, in kc de a se racori din izvorul cal bun 0 carat al
Sfintei Scripturi tsi a ceti cu foks modelele de virtute ce ni le
presinta lucrarea de fara !
Cu tOte saiderile ce binevoitoral cetitor, le va afla, nu ma indoesc, c avnd Ia indamana o asemenea kcrare, va lntrebuinna
cu bun folos timpul ce i far rapi lectura eL
Multamind ha D-clea ca m's lnvrednicit a duce la bun sfir.,sit liz-

crarea acsta, dorinta inea suftetesca este ca sa nu lipssca din

mans fie-carui bun crestin, spre a-I calauzi pecalea cea nevoiOsa a
virturei i a-1 conduce pe calea mantuirel.
Aryl 21 Noembre 1898.

A UTORUL

A.

AARON, fiul lui Amram si Iokebed, sag mai bine descendent al

lui Levi (Num. 26, 59. I Cron. VI, 3),

se nascu in Egipet cu trel anI innaintea fratelui sgi1 Moisi (a. 1. 3819,

a. Chr. 1729). Scriptura nu vorbesce

nimic despre el inainte de chemarea sa;
iStoria sa incepe cu anul 83 al vietel

sale. Dat 1111 Moisi ca profet. inter

pret al voin01 dumnecleesti, Insar-

cinat a vorbi pentru el, Dumnegleti

l'a trimis in Horeb (Esire IV, 14),
ca s intainsca pre fratele sti, ce
venea din Madiam. Vesel, ea diva

40 de ani se mai ve4ra, s'ag Ira-

bratisat i vorbira asupra misiunel

kr Ina lte. Venind in pamintul Goyen spuse adunarel popornini NI Israil ode ce poruncise Dumne45. luT

Insarcinat cu administratia poporuhit si a justitieT; dar timpul acesta

este cel mai nefericit din vi6ta sa.
Chemat a fi mare preot n'a lost
in stare a stapOni poporul (1 Cron.
XXIII, 13 Ex. XXXII, 1). Israil
perOnd rgbdarea, pentru lipsa lull
Moisi, se revolta, qi-1 cere 41, caril

sa merga inaintea lui. Aaron adunand inelele, face un vitel de aur,

radica un altar si vestesce pentru a
doua i o mare sgrbgtOre. Dar a dona
di Moisi, argtndu-se, imputa fratelni

cIte ei poporului sIl pentru putina

credinta. Fata luI Moisi era asa de

stralucita, ca-1 ingrozesce atat pre el
cOt si pre popor. Pentru acstg, mare
gresala darul lui Dumnel.en se ridica
deasupra sa i numal in urma ruggciuneT luT Moisi, cind a primit un-

gerea de mare preot (Lev. VIII, 1)

Moisi. Apoi Insoti pre fratele sti

foe din cer pogorAndu-se, a consu-

inaintea liii Faraon, vestindu-1 pedep-

mat jertfele; iar poporul cu bucurie

ve4, ca Dumne45 l'a iertat. Dar
Indata dupa aceia tot acel foc a ars
pre doll El al se1 Nadab i Abihn,
pentru calcarea legeI. In Haserot
Aaron indemnat de sora sa Mariam
disputa un moment luI Moisi Intgetatea misiuneT sale 0-1 imputa, ca
a kat femeie streing; dar indata se
egi pentru acsta i mijloci pentru
sora sa. In curind revolta lui Core
(Num. XVI, 1, Ps. CVT, 16) i-a adus aminte de gresala sa. Dumne45
pedepsi acea revolta cu mOrtea; ei

sile hotaiite de Dumne45 pentru

indaratnicia sa; glasul sti, man, toiagul, semnul demnitatiI sale servira
adesea pentru savirsirea minunilor.
In desertul Sin (Ex. XVI, 1) Iudeil
lips41 de ale mancarel, primirg manna
cerOsca,

Tar Aaron a lost insarci-

nat a 'Astra un vas cu mana in

sfinta sfintelor. In Refidim lnptdndu-se Iudeii cu Amaleeitil, tin manele fratelui s.ti Moisi, 'Ana ce invinsera. In Sinai l'a insotit de asemenea Impreuna cu btrinii poporulia. In timp de 40 de 4ile Aaron fu

Aaron fu insaroinat a tamaia In

ABDIA, ABEL, ABRAAM

tre eel morti 0 cel vii, 0 ast-fella

inceta. Se ingadui apol un fella de

mare. Ura insa inveninase inima acestuia 0 noise pe fratele sati mal

mic (5317 a Chr.) Daca jertfa lui

care toiagele lor, 0 numal toiagul Abel a fost sangerosa sail nu, este
lui Aaron a infrunzit, inflorit 0 a Inca nehotarit. Prin jertfa nu se lutedat fructe, Tar cele-lalte remasera legea atuncl varsarea de singe, cad
incercare; qefiii de triburi aduserg fie

uscate. Impreuna cu fratele sail maniind pre Dumnqeti la apele Merima

(Nom. XX. 2) fu pedepsit a nu ve-

dea pgmintul fagaduintei 0 ast-fel

nu de la blandul Abel ne-am fi putut

aqtepta la radicarea vietei, fie 0 de

la un animal. Pe cand omenirea era
Inca in lgrn tOte animalele rataciat

muri 0 fu ingropat la Motera pe

pe campii, fara sa se gandeascg cine-va

muntele Hor, imbracat in vestmintele

preotesci 0 plans de tot poporul, in

ca sunt acute .pentru trebnintele om ilui. Numal &and se simtira acele

vrista de 123 ani, in al 40-lea an

trebuintl atunci 0 omul a creq.ut

dupg e0rea din Egipet.

ABDIA a fost al patrulea dintre
profetil midi (cam 601 ani a Chr.)
al carui nume se Intimping adesea
in sfintele carp: (1 Cron. III, 21:
IX, 16; 2 Cron. XVIII, 7. XXXIV

de bine a pgzi acele animale folositOre de altele v6tamatOre, ale duce

12); este forte putin cunoscut pentru

ea identitatea lui cu aceste persdne,
al pOta fi constatata. Cartea sa, sub

a fost placuta, far acea a lul Cain

titlul Vedenia bit Abdia, cea mai

scurtg din vechiul Testament, este
singurul monument ce ne ramane din

misiunea sa. Familia sa, patria, istoria sa sunt necunoscute; mnit timp
s'a crelut lara Dia un temeih, ea ar
fi fost un prozelit 1 dumet; in care

la papne si a ingriji de ele. Ast-fel

Abel ingrijind de animale, a creq.ut
de bine a oferi lui Dumneq.eti cele
intal produse ale lor; 0 adsta jertfa
care aducea din rodurile pamintulul
ee era netrebuincios, a fost respinsg.
Sfintul Apostol Paul (Ebr. XI, 4)
ne spune, ca credinta lui Abel a facut
ea jertfa sa sa fie mal bung. Acia
dar dup5, intentiunea celui ce aduce
darul, este de mai mare sail mai puting valbre. Dumneclea ne-a umplut

pre totl de bine-faceri, dar nu totl

caz ar fi fost singurul profet de neam

gasesc un moment ca sa-1 aduca. mul-

strein. Unele intimplarI nenorocite

venite asupra Indeilor, facu ca Idumeil sh se bucure, 0 profetul in-

tamirl. Cu jertfa Id Abel se introduce in omenire un cult Dumne4eesc.

fest mal

Cui se datoresce initiativa acestui

cult? De bung sama ca. unel multamirl lguntrice pentru bine-facerie

vechifi ca top, 0 ar fi profetizat cam

primite, cum 0 consciintei de p6cat,

pe la anil 800 a. Chr. Altii insa Ii

prin care se simtea trebuinta unel

cred mal posterior. Biserica serbka

impacari. Mantuitornl amintesce de

Abel, numindu-1 drept, lar st. Pavel
agmana sangele v6rsat pe cruce cn

frunta ac6st inganfare a lor. Se crede

ea profetul acesta ar

fi

amintirea acestui profet in 19 Noembre si 22 Decembre.

ABEL, (Fac. 1V, 2.) al doilea fiti

al lul Adam 0 Evel, a fest eel dintaiii pastor. Odinira aduse jertfa lul
Dumneclea pre cel Intala naseutl al

acel al lui Abel (Ebrel XII, 24).

Biserica serbeza amintirea dreptulul
Abel la 12 Decembre.

tunnel sale; 0 darul acesta a fest

ABRAAM, 2362 a Chr) fiul lui

Tara, nascut la Ur in Mesopotamia

placut lui Dumneleil. Semnul acesta

de aprobare nu 1-a inganfat, ci mal

septentrionara, unde se afla cand Dum-

Mult 1-a faout supus fratelul mal

lasg de acolo (Fall XI, 31). Ur-

neclet l'a chemat 0 1-a poruncit sa

MIRAAM

mand parintelul sea in Haran din

MI, pre care-1 ospat e. sub stejar. Li-

Haldeia, remase acolo pane la mOr-

ni0ea luI Abraam fu turburata prin

gelosia Sara. Ea cere departarea A-

tea hit Atunci i s'a aratat Dumne-

den i i-a spus, o. intru dinsul se

vor hine-envinta tote neamurile. El

pled. Impreung cu sotia sa Sara 0

cu nepotul set. Lot, fr

scie

uncle se duo, dar plini de incredere

in Dumnedea. Raticind In mai multe
partI, Dumnedea l'a Interit i i-a reinnoit fagaduintele; de aceia 0 Abream radica altare in tote locurile
uncle veduse semne de buna-vointa
din partea lui Dumnecle1 0 fOme

II silesce a se duce in Egipt. Frumnsetea sotiei sale atrage privirile

ml Faraon, i ar fi fost in pericol
a-at perde vieta, dace. Dumnedeil nu

i-ar fi venit intr'ajutor. In urma unei

certe a pastorilor se desparte de ne-

garei 0 a lui Ismail. Credinta lui

Abraam fu pusa din noir la lacercare prin aceia, a se cere jertfa
mii inbit. Neindoindu-se un
singur moment, Abraam ia pre fiul

fiului

sea 0 se urea pre muntele Moria,

dar eand era sa junghie pre fiul sea,
mana Domnului 11 opresce i i se
reinnoesce fageduintele. Plin de bucurie, se intOrce la locuinta sa in Beer-

pba, untie se afla eand 11 veni scire

de la fratele sea Nacor; relatiunele

pe timpul acela eraa aqa de rani 0

grele in timpurile acele departate,
ea mare prq se punea pe niqte sciri
aduse de la rude. POte e atunci se

potul sea Lot 0 se aqz e. cu tur-

&di el la casatoria lui Isaac.

La Ebron (Fac. XXXI, 1) unde

mele sale numerOse in frumOsa cam-

se apze, dupe, aceia, perdu pre sotia

pie a lui Mamre. Audind ca Lot a

sa. Atunci vedu el de at e. cinste

&glut in manele ml Kedor-Lahomer

se bucura in locurile acelea; eaci nu-

aliatil si, impreung eu 318 servitori ai l, ii urmaresce pada la

mai cat cern voe a inmorminta a-

Damasc, de uncle desrobesce pre Lot

colo pre sotia sa, i Heteii ii oferir

sNal alega, care mormint ar voi el.

0 se IntOrce cu pradi, din care se

Cumpara un kc de la Hefron 0 a-

4eciu1e. lui Melchisedec. Mahnit

qadit ramasitele iubitei sale sotii intr'o peqtera de langa stejarul Mam-

era In sufletul sea vedand ea se amane, lagaduinta pentru urma0. Numera stelele ceriului, daca potI, a4a
va fi semintia ta, ii dice Dumnedel

La aceste cuvinte, prin care Atotputernicul lua de martor cerul, ce.

fagadnintele sale se vor implini, Abraam a credut lui Dumnedea i ere-

dinta lui s'a socotit spre dreptate.

Jertfa ce s'a adus cu prilejul acesta
1-a slujit ea semn, cad focul liii
Dumnedeil a trecut printre carnuri
ceia ce insamna un juramint formal.
Fagaduintele acestea nu ajungeat
pentrn a Intari pre Sara in credinta.
De aceia primesce ca Abraam se, OA
de concubine, pre Agar 0 se bucure,
de nascerea mut Ismail. In fine veni

0 Andra ei a nasce pre Isaac, care

a fest preveetit de ingeriI Doninu-

bre. Cea din Irma grija a sa a fost

de a disetori pre fiul sea Isaac,
pentru care Insarcinand pre servitorul sea credincios Eleazar, ii tri-

raise en juramint a aduce pre Reveca DomnuluI sea Isaac. Abraam

avu cu sotia sa Ketura ince 6 Ei

pre care II inzestra i apoi muri in

vrasta de 175 anI (2188 a.

Chr.)
ai fu ingropat range, sotia sa in pe--

tera Macpela.
Numele acestui patriarh, fare. Indoiala,

s'a *tint mai mult de cat

altele in memoria popOrelor. Asia

este plina de gloria sa; 0 de aceea
numele sea Incepe una din epocile
cele marl ale istoriei omenirel 0 a
mersuluI progresiv al religieI. In
mijlocul unel idolatnil intuneoatel a-

ACACII1E

pare steaua orientului, care re'spandesce lumina cunoseintel de DamAbraam nu este parintele Iudefer, ci este parintele celor credinciosi. TOte fagaduintele i bine-cuvintarile se rapOrta, la viitor; si de
aceia credinta iu Abraam consta in
a astepta 0 a spera; s'ar putea q.ice

c traia in viitor, de nude se vede

cat de mult se unesce credinta eu
firea nostra; c i nol aici nu facem
alta, de cat asteptam. A nadajdui,

iaras1 In mormint, dar i de asta

data Pa gasit afara. Atunci fratele
a 4is sup6rat: Am anqit ea nimeni

altul n'a fost ascultator ea tine, 0

acum nu primesci cu tine pre acest frate?" A doua Ii l'a aflat in
mormint, dar sfintul nu mai era acolo (26 Noembre).
ACACHLE inartir 4 Martie.
ACACHIE marturisitor, Episcopul

Melitinei. Acesta invetand credinta

cresting, pe timpul imp6ratu1ui Decie

a se Leine, nu este alta a fast pins i dus inaintea ipatului

ceva de cat asteptarea cu nerab- Marcian; deci fiind intrebat, a mara dori,

dare; si vita omenesca esta plina

de asteptare, de nazuinta: privirele

ntistre sunt atintite in viitor, presentul nu ne multgmesce nie odata.
Nu este dar de mirare, c Damnecleil ne. cere s avem incredere

turisit tOta iconomia hit Dumneq.et

pentru nol, defaimand basmele elinesci. Pentru acesta a Jost schingluit
si pus in temnitg. Iar Marcian sari;: d imp'eratului pentru dinsul a priir t ordin sa-1 lase liber. Deci mar-

in El, care este stapan pe present

pi viitorig. Acesta nu numai cg
este o datorie, ei este o trebuinta a

turisind pre Christos a adormit in

pace in 29 Martie. Dam aid istoria

firei nstre.
ACACHIE de la seara. Acesta Inca
din pruncie s'a deprins cu vita pus-

nicesca. Ducendn-se deci la o mangstire, a dat peste un btran rea,

care-I batea

schingiuia neconte-

nit; dar sfintul rabdand nou6 ani,

a adormit in domnul. Thtranul mahnindu-se fOrte mult, a alergat la uu
cuvios, care avea vieta imbunatatit
si care cunoscea pre Acachie. Acesta
venind l'a intrebat dac a murit. Atunci Acachie, ca cum ar fi fost vil

a respuns: Cum este cu putinta sa

sa, scOsa din registrele publice.

Martian, om consular, porunci sg
aduca la sine pre episcopul Acachie,

care era privit ea scutul si refugiul

t6rei din causa inbirel sale nesfarsite, ce avea &Are toti. Cand a lost
in presenta sa, el II lice: Fiind
ca al fericirea sa vietuesei sub legile romane, trebue sa iubesci i sg
cinstesci pre imperati., cant sunt pro-

tectorii nostri. Acacie. Dintre toti:

supusii imperiului, nu este nimeni
care sa cinstesca mai mult pre imp6ratul ea cresting. Nol cerem ne-

nul st minunandu-se de acesta, s'a

contenit in rugaciunele mistre, ca sa-1

dea vieta lung* plina de succes si
intru tOte sa aiba bung, sporire; sa-1

pochit i 'a facut chilie langa mor-

dea spiritul dreptateI 0 al intelep-

mintul sfintului.
Dup.& cat-va timp fratil manastirel esind la secere, aft remas numal
doi: unul bolnav i altul spre paza
manastirei. Intamplandu-se sa mina

ciunei, spre a guverna popOrele sale,

retOra eel ce face ascultare?" Betra-

cel bolnav, cel remas in vieta n'a

putut sad IngrOpe singur i ast-fel
l'a pus in mormintul sfintului; dar

a doua i.i l'a aflat afara. El l'a pus

ca tOta stapanirea lui sa fie fericith

pi sa petreca in pace infioritre, care

s intretie abondenta in tOte provinciile stapaniel sale. Martian. Da

fOrte. bine: dar pentru ca Imptratul
sa se convinga i mai malt pentru
supunerea i credinta vOstra, hat sa-1

aducem un sacrificit Acachie. Ti-am

ACACHIE

spus c ea rog pre marele i adevaratul Dumnedea pentru mantuirea Imp6-

de Jupiter; uneI Venus, scarbesa prin

ratuluI, dar el nu with cere un sacrificla de la nol; cultul acesta nu i se

monstri asemenea, cariI sunt obiectul

pete da nici lui, nici ori caruI om.

cesta; i and ar fi vorba de vita

mea nu nia voi hotari, nici odata a ma

M. Spune dar carui Dumnedea va Inchinatl, ea sa, ne inchinam i noi

lul si sil-I tamaiem. Doresc din t6trt
inima ea sa-1 cumiscetl. Martian. Care este numele lui?
ACACHIE se numesce D-deul lui A-

nerusinarile ei, si la o sut de altl

cultuluI vostru ? Nu; nu se pte aInchina acelora, pentru April m6 rusinez a-i irnita i prin urmare II despretuiesc 0 am searba de et. Cum

se pote s. va inchinatl unor del,

braam, al hal' Isaac si Iacob. M. Sunt gi

nand voi pedepsifi pre aceI ce imi.

tza, faptele lor. _Martian. Stia c

acestia D-dei ? A. Nu, gra Indoial ;

voi crestinil despretuitl pre qeill nostri

sunt Omeni, carora le-a vorbit adev6ra-

si de aceia-tl poruncesc, sa mergi en

mine la masa sfinta In cinstea lul

Jupiter si Iunonel, ea sa dal ceia
de dinsul s ne temem si pre din- ce se cuvine majestatel acestor disul sa-1 iubim. M. In fine care este vinitett. Acachie. Cum pot sa jertacel Dumnedea. A. Adonai, Prea-In- Iesc en unul orn al carui mormint
nalt, care sede pre heruvimi si se- se vede Inca In Insula Creta! A inrafimI. M. Ce este serafim? Acachie vit? Martian. OA sa jertfesci on
Un ministru al celui Prea-Inalt ei sa mon. Acachie. TocmaI asa fac
unul din principalii principi al cur- si hotii din Dalmatia; cand prind
tei Cerescl. M Ce Inchipuiri ne gra- pe nate Un trecator la vr'o strimtere,
esci ? Lash fiintele nefedute i te II da sa alega Intro punga si vitl.
inchina q.eilor pre care potl sa-i ve4I. Eil declar, a nu na6 tem de nimic.
Acachie. Spune-mi dar i tu, care Legile pedepsese pre adulterI, pre
sunt acel dei carom voesei sa le jert- Whig, pre ucigasl. Daca as fi vitul Dumnedet. Este numai un D-dea
numai hal* trebue s. ne Inchinam,

fesc? M. Apolon, mantuitorul dmenilor, care ne feresee de ciuma i f6mete, care luminza, domnesce i co-tduce universul. Acachie. Ce! acest

Apolon, care n'a putut sa-0 pastreze

vieta si care cuprins de dragoste pentru o fata, (Dafne), alerga dnpa ea,
fr sa scie a nu va poseda nicl odata,
obiectul patimei sale? Este evident
ca nu prevedea viitorul, pentru ca
nu sciea, ce are sa i se Intample,
nu era Dumnedeii, pentru ca s'a la-

novat de vre una din crimele acestea

as fi eel dintaI s tn6 condanan pre

mine insumi, dar daca tota crima
mea este, ca ma Inchin adevaratului
Dumnedet, i daca pentru aceia sunt
dat mortel, voi ft condemnat nu prin
lege, dar de nedreptatea judecatoru.

lui. M. N'am ordin, sa te judec,

ci ea sa te constrIng; si in -caz de
nesupunere, voi sci sa ma port cu
tine cum meritl. Acachie. i ell am
ordin sa nu ma lepad de Dumnedeul

sat amagit de o fata. Sciut este ca

avu mare patima pentru Narcis
l-a sdrobit capul cu o lovitura de
lance. Nu tot acest pretins dal Impreuna en Neptnn se facura zidari
si se tocmira sa faca zidurile unuI
oras ? Si tu ceri sa jertfesc unei a-

melt; dad, te credl obigat a te supune unul ora muritor, care In cu-

semenea divinitatl? Nu cumva al voi

cel ce se va lepiida de dinsul in-

sa jertfesc unui Esculap, fulgerat

naintea menilor. Martian. Tu mar-

rend va fis mancarea vermilor, cu a-

tat mal mult trebue sit ma sup]]

on unui Dumnedea Atot-puternic, ne-

finit, etern, care a deelarat di se va

lepAda inaintea Tatlui sdil de a-

ACACIIIE

turisesd erbrea sectel tale, despre

care de mult dorese sa and ceva.
Tu icl o Duraneq.eti are un ft?

un cuvint resturnam pre cleil de care

ye temeti vol, dupa ce 1-ati facut
vol in0v4 ? Nol nu ne temem de ceia

Acachie. Da, negresit. Martian. Cine

harulul. Acesta este nnmele set? clise
Martian. A. Nu m'al Intrebat de nnmele

ce at aurit manele nOstre, ci de acel care este Domnul si Sapanul a

tate natura, care ne a creat i ne-a
iubit ea un bun parinte, care ne-a
seapat din mOrte 0 din lad, ca irn

set, care este. Martian. El bine care

pastor bun si harnic. Martian. Da-mi

este acel fit al lul Dumneclet? Acachie. Cuvintul adeverulul si al

este numele set? Acachie. Iisus numele ce V. le cer, dac voescl sa

Christos. Martian, Din ce femee scapi de chinuri. Acachie. Sunt Inaina avut Dumnecilet pre fiul acesta? tea tribunalului tet 0 me mai inAcachie. Dumne4efi nu nasce ea 6- trebi de numele met; mai ceri qi
remit': fiul set a esit din inima sa, pre acel al celor-1alt1 ministri al Domprecum este scris: Re'spuns-a inima

nulul. Crefli Ore c vel invinge pre

mea Cuvint bun (Ps. 44). Martin.

Dumnedet este dar corporal? Acachic. Numal el singur se cunOsee;
nol nu suntem in stare se-1 vedem

tu care esti biruit numal de

mine? Fiind c5 te interesezi numal

in acOsta viOta muritore; nol cunOs-

sub acel de Agatanghel. Am dol tovarasi pre Pison Episcopul Iroiel ti

cem destul perfectiunele sale spre

a-I marturisi i cinsti. Martian. Dace,'
n'are corp, nu pOte sa-aiba ;aunt ininit.
Acachie. Intelepeiunea nu-s1 are o-

rigina de la corp;_ sunt lucruri neatarnate unul de altul.

de cat de nume, al met este Acachic; dar sunt cunos .ut mai mult
pre Menandru preotul. Acum fa ce-V.

place. Martian. Irel remanea in inchisOre, pane: ce va vedea imperatul

procesul i vel astepta ordinele sale.

Deci, cetind relatiunea procesului, a

fost asa de mult atras de Intelepciunea si aria lui. Acachie, ca poplul Catafrigilor sat Montanistior runci ca sa i se dea libertate i i
1;d sa fad, si pre poporul de sub asse Ingadui de a profesa reigia
cultarea lui sa se supune. Niel de sa. Dar nu IntarOe a resplati si. pre
Martian, Jase,' vorbele i indmne,'

pre sfintul s. jertfsca, dupa exem-

cum, respunse Acachie, poporul acesta nu se supune mie, ci lui Dumnujet. El me asculta daca-1 satuesc
lueruri drepte: din contra el me despretuesce dace', 11 vol indemna la
rele i (keg me vol incerca al intOrce

din calea cea drepta. Mar-

tian. Da-rai numele tuturor celor ce

compun acest popor. Acachie. El sunt

scrisi in cent, in cartea nevNuta a

Martian dandu-i guvernarnIntul Pamfillet

GloriOsa maturisire a sfintylui A-

este datat din 29 Martie,

250 sat' 251. Nu se scie daca el a
cachie

trait mai mult timp. Grecil, Egiptenil si top.' resaritenil II cinstesc la

31 Martie. In martirologiul roman
In* nu & gesesce numele lui.
ACACHIE martir. Acesta era pe

lui Dumnecleil. Martian. Uncle sunt

tovarasii tel, magil i predicatoril acestel erori mestesugite? .Acachie.
Nu pop.' tu s urasel magia mai mult

timpul Imperatulul Maximian de neam

de cat not Martian. Magia vastra

este acesta religie noua, pre care o

1111 Christos

din Capadocia, din numerul marturisitorilor. Fiind dus Inaintea guvernatorului Firm, a marturisit numele

introduceti, Acachie. Voi numiti ma-

i suferind multe chinun a fost trimis la alt judecator

Vivian, care impreuna cu alil l'a

gie, aceia ce nol adesea numai prin

trimis la Constantinopole i chinuin-

ACACHIE, ACOLUT ACUTION, ADAM

du-1 cu multe batal i munci l'a aruncat in temnita. Dap& aceia a fost

trimis la alt judecator anume Filachian, care porunci sa i se tae Capul. Amintirea lui se face In diva
de 7 Mai.
ACACHIE Episcopal Miletinel din
Armen;a, ntscut din prtrinti tem6tori
de Dumnedet, caril din pruncie 11 fa
gaduise serviciului Dumnedeesc. Deci
invtandu-1 dumnedeescile scripturi,

Pat dus la Episcopal cetatei, Otrie,

care a luat parte la sinodul al II
ecumenic, ce se tinuse impotriva lui

ACOLUT martir, s'a s6vIrsit prin

ardere in diva de 19 Mai.

ACUTION martir s'a stvirsit impreung cu sf. Ianuarie in (Ana de
21 Aprilie.
ADAM stramosul, se serbza. In
12 Decembrie. Damneder' l'a creat
dupa' chipul i asemnarea sa, l'a
format din huma prtmIntului si i-a
dat suflare de vi6fa, cu sufiet vit.
Dumnedet i-a dat stapanire preste lumea acsta, punendu-1 In Edam, lo-

cuinta de fericire, represintata in

sfinta Scriptura, ca o grading, mare

Macedonie. Episcopal cunoscend darul

si placuta, udata ca ape Acor6se,

lui Damneder', ce era in Acachie la

primit 1n cler i petrednd mai malt
timp in fapte bune i practica virtutilor, s'a innaltat la trpta preotiel
d fricndu-se vas ales al sfintului Dali, s'a invrednicit si de in-

care intretinea o fertilitate continua.

Nimic nu-I lipsea; avea plante d
fructe spre nutrire; o cuTtura usOra,
era tot lucrul set. In mijlocul gradinei era pomul vietei si al sciintei

nalta tr6pta a Arhieriei, cad dupa

m6rtea lui Otrie, cu totii Pat ales

care o primi, era de a se abtine de

a manca din el, cad In diva in care

binelui i rului; singura lege pre

a fi Episcop Miletinei. In acsta ca-

vei manca, vei muri," i-a dis Creato -

litate a luat parte la sinodul al treilea ecumenic, ce s'a tinut la Efes,

rul. Patin km era acesta, dat pentru

esercitiul spiritului siI, cum era acea

impotriva lui Nestorie Patriarhul Con-

agricultura us6r 5. pentru corp. Adam,

stantinopolei, care hulea pre Prea-

regele pamIntului, numea animalele

Curata FeciOra NascatOre de Dam-

pe care le pusese Damneder' sub

stapanirea luL Dar printre atatea

neder', unde a fost malt laudat, atat de Imperatul Teodosie cat si de

gel laIM membri al Sinodului. Dupa

ce a sevirit multe minuni s'a mutat catre Donmnul, in 17 Aprilie.

ACACHIE martir, fu decapitat im-

preuna cu sfintitul mucenic Patricia

in diva de 19 Mai.
ACACHIE preotul; de sabie s'a
gvirsit in 24 Octombre.
ACACHIE martir la Eptasiala, 21
Iulie.

ACACHIE martir, se serbza la

28 Iulie.
ACACHIE eel not, care a sihas-

trit in sf. manta la schitul Cavsocalivi, 1730; s'a gvirsit cu pace

la 12 Apriel.
ACOLUT martir; se serbza. la
14 Mai.

fiinte vii, nu-si gasea un ajutor, care

sa. fie asemenea lui, singura flint&
inzestrata, en ratiune, vedea bine ce
deosebire mare este intre inteligenta

si instinct; nici o inima nu rspundea la a sa, cand Creatorul dandu-I

un somn adanc, a gasit desteptandu-se
o sotie i ast-felit istoricul sacra,

pane instituirea casatoriei in starea

de nevinovatie a omului. In unirea
acsta sfinta i curata se petreceat
Vele desfatandu-se stramosil nostri.;

curatia sufletului servea de vtl golatatei kr; cunoscinta de Damneder',

privirea "mei firi mal armoniOse

mai frumOsa de cat aces ce ne inconjOra, ocupa spiritul kr; erat forte
multamiti de sOrta lor, si nu mai
doreat Oita ceva. Dar fericirea acOsta

ww

ADAM

nu dull mult (Fac. III, 6 etc.); Eva

amagita, Inse la pre brbatul el; legea dumnedesea a fost &Ocala; el'
mancara din fructul oprit; de atunci

ideia pcatului s'a iscat in inima

lor; ochii ii raP deschis si
-v6
dut goll. Glasul Domnului se aude,
iar Adam cauta sa se ascunda; mustrarea consciintel incepe, de Indatg

's1

pte dice: de nu veneam di in

lume, lame tot ar fi fost; neamul omenese tot ar fi fost si fail de mine.
Daca adsta este adev6rat de un om
trebue sa fie si pentru toti, carii ar

putea s nu esiste; asa dar nea-

mul omenese nu este vecinic, cad

ceia ce este vecinic este necesar si
trebue sa fie. Mite popOrele fara deau un Adam in traditiile
i ideea de a crea, nu este o-

ce srarsesce domnia nevinovatiei. Si-

osebire

lit a se Infatisa inaintea Creatoru-

lor

lui, primesce grozava sentinta: Bles-

menesca, ea este mai pre sus de priceperea sa, este o amintire istorica.
Dumnedeii a creat pre om dupre

temat fie pamintul din pricina ta;

rodul ostenelilor tale vei mama in
tta, vitSta; spini i palamida va pro-

duce; vei manca larba campului pi

pane cu sudrea fetei tale, pada,' ce
te vei IntOrce in pamIntul din care

esti luat, ca pamInt esti si in pamint te vei intrce." (Fac. III, 17).
Adam numi pre femeea sa Eva,
acoperinduil goliciunea en foi de
arbori, care apoi a fost inlocuite cu

chipul WI. El a dat creaturel sale

ceva din puterea, Intelepciunea pi
bunatatea sa. Adam a fost creat in
flOrea vIrstei; el n'avea parinti sa
Ingrijasca de crescerea lui. Ca fiinta.

piei de animale. El nascura pre Cain

si Abel; iar dupa mOrtea acestuia
pre Sit, si a trait Adam 930 ani.
Asupra Inceputului lumei slat facut

moral, creata nu numai pentru fericire, di i pentru virtute, Adam

trebuia s. primesca o lege. El n'avea
catre eine
arate bunatatea pi
dreptatea. Cum putea sa fie avar,
rapitor, neinteresat ? Legea ce i s'a
dat, a fost legea ascultarei, a supunerd, umilintel, infranaret Asa dar

dar dovada cea mai

porunca ce i s'a dat a fost o lege

puternica despre crearea oratilui pi

esplicarea cea mai simpla se afia in
ultimul vers al genealogiei date de
St. Luca (III, 38): Enos, fiul lui
Sit, fiul lui Adam, fiul lui Dumneq.eti. OrI cat ne-am bate capul cu teoriile cosmogonice si descendenta o.

morala. Dar o lege prescrisa presupune tot-dduna calcarea i prin ur-

"unite teorii,

mului, aid trebue sa ajungem, In-

mare Adam a fost creat liber

pi

calcand porunca a p6catuit. Nd urmasii si mostenitorii si, am mostenit si bune i rele, cad un parinte
nu pte sa lase copiilor s61 de eat
ceea ce are. El nu putea sa ne lase

data ce pricepem bine cuvintele: eternitate i Intamplare, cad neamul

omenesc nu este vecinic, nici din
intamplare. Cdnd vedem un concurs
de Imprejurari a caror causa, si legatur nu o cunsceni, dicem ca este
Intamplare; a dice ca universul este

nevinovatiea, fericirea, nemurirea, &gel

o intamplare, adica un concurs de

Imprejurari a caror causa nu o cunOscem, este a nu dice nimic; este
a da dovad de nesciinta nOstra. In
ceia ce privesce eternitatea, este de
ajuns o singura refiexiune; fie.care

cuvintele: Blestemat fie ptingntal

din pricina ta, adieu, lumea acsta
va fi de acum Inainte asa cum trebue sa fie pentru urmasii, carora le
lai rmasite de virtute i sclinta

nu le mai avea; pkatos, ne-a lasat

sa mostenim p6catu1; nefericit el,
mostenim ticalosia; muritor, II mostenim mOrtea. Iata Aul moral esplicat pentru acel ce crede Scriptu-

rei si rul fisic se cuprinde tot in

de a p6catui; fe'ings4e de fericire

ADRIAN

chinuri, nuirtea i asteptarea veciniciei si nemurirel, ce iii s'a fkg5.duit intru Christos Domnul nostru.
ADRIAN martir din Nicomidia.
Pe timpul luI Maximian au4ind de
persecutia ridicate de acest imperat
contra crestinilor, s'a dus si el si

i-a intrebat, ce pentru ce sufer ei

asa de multe chinuri. E1 respunsera

c5, sufer, pentru ea se dobandsea

bunatatile eele ce sunt gatite de la

Dumue;lea, celor ce patimese pentru
dinsul, care nu se pot aucli, nici Dovesti. Fericitul Adrian audind acestea s'a umilit si a clis scriitorilor,
se-1 inscrie ei pre el cu crestinii,

find gata se-si dea vieta si el. DecI

scriindn-1, a font pus in Thchisere.
De care lucru aulind sotia sa Natalia s'a intristat, neseiind cit pentru
Christos patimesce, dar informandu-se

maI bine, a alergat indate la temnice

ai-1

imberbata, sfatuindu-1 sit

rabde chinurile cu statornicie, ru

gaud si pre sfintii carl erail legati
cu el, sa se rege pentru dinsul.
Dupe aceea prin indemnul st. Adrian,
Natalia se interse masa,. Inaintea

imperatului, Sfintul marturisi en indresnele, cit Christos este adeverat

DumnOell, pentru care a fost be,tut
si schinginit cumplit. Cand patimea
mucenicul acestea, era de doue-cleci
si opt de ani; dupe aceea impreune
cu a1i mucenici a fost teiat bucati.
Natalia apucand mainele i picierele

sfintului le punea pe nicovala, rugaud pre muncitori sa le tale, iar

pre barbatul sea indemnfindu-1 sa
rabde i sa nu vInda de frice, mucenia pentru Christos. Aruncate fiind mestele lor intr'un foc mare, fo-

cul a fost stins de o plde repede.

Natalia luase mana sfintului si-s1
insemna pe pieptul ei semnul sfintei
cruel, cu sangele, care curgea. lin
pios crestin, anume EusebIii, luand
sfintele Meste, le ingropa, cu cinste

la Arghiropole, Lange Bisant, iar

sfinta Natalia remenand lane, barbatul ci, s'a sevlivit en pace, in 26

August
ADRIAN martir (26 August). A-

cesta a fost pe timpul Imperatulul

Licinie in Bizantia, find

fiul lul

Prob, imperatul RomeI , impreune

eu alt frate al sea Dometie, care a
fost Episcop Bizantid dupe Tit. Deci
fericitul Adrian, dorind a petimi

pentru Christos, s'a dus la Nicomidia si a mustrat pre Licinie, caci

pierduse zadarnic legiunele Romane,
din causa persecutid crestinilor. Pen-

tru acesta a suferit multe chinuri

si apoi i s'a taiat capul; iar fratele
sea Dometie, luandu-i sfintele meste,
le-ad dus in Arghiropole, unde erati
mestele st. Adrian. NatalieI si ale
apostolului Stahie, care a fost Intitiit
episcop al Bizantiei dupe St AndreI
ADRIAN martir (17 Aprilie). A-

cesta fiind prins, dupe mai multe

chinurI a fost pus la inchisere; apoI
fiind scos, chiar in cliva cand se aduceaa jertfe idolilor, i s'a poruncit
ai lui sit jertfesce si sa temdeze. El
apropiindu-se de altar, l'a resturnat
imprestiind focul, pentru care a suferit chinurile cele mai grOznice.
Dupe te i-ak sdrobit gura i capul,
a fost aruncat intr'un cuptor mare,
unde s'a svirsit en pace.
ADRIAN si Eubul, martini. (309).

In anul al septelea al persecutiei

lui Diocletian, urmata de G-alerinMaximin, Palestina avend de guver-

nator pre Firmilian, care verse sangele a multor martini, Adrian si Eubul venira de la Mangana la Cesareea, ea sa vade pre merturisitori.

La perta ceteteI af fost intrebati

pentru scopul calatoriel lor, cum era
obiedul in contra streinilor. El spu
sere adeverul i ail fost indate con-

dual inaintea guvernatorului, care

dupe ce le-ad sgeniat cestele cu unghii de fier, i-ak condamnat la sfasiarea fiarelor selbatice. Doue dile

10

AETIII

dui-A aceia aded in cliva de 5 Mar-

gull ea nu se afla ascund, vre-o

tie, li in care paganiI celebraa Orbatrea FortuneI sati a Geniulul oraqulul, Adrian fu expus la un lea,

conresponden0 de alma.
Puterile acestor viteji marturisitori slabira cii corpurile kr istovite

apoI str5puns eu sabia. Eubul suferi

acela0 suplieiti in 4ina de 7 Martie.
El prefer& a',I jertfi maI bine vi&ta,
de cat sa o pastreze, inchinandu-se
idolilor, cum i se propunea. E a fost
eel din urma, care suferi la Cesareea, unde durase persecutia timp de
15pte ani, sub treI guvernatorI de-a
randul: Flavian, Urban cti Firmilian.
Dar qi Dumne4eil pedepsi pre Firmilian care a fost eel mai crud din

arrtlat, ert nu vor putea resista la

totI; el fu decapitat in ace1a0 an

din ordinul Imp5ratulut Doi anI mai

'nainte -Urban avu aceia0 sOrta.
AET1U unul din eel patru-4eci
cti doI de martiri, carii ail patimit
in Amoreea.

In mijlocul vculuI al noulea, pe

la finele domniel lui Teofil, Imp5ratul Constantinopolel, Arabii qi Saracinil faeura numerOse incursiuni
pe prtmintul imperiului qi dup5 o
mare vietorie luara Amoreea, cetate

din Frigia superiOra. El neura un

mare num5r de prisonierl; 0 califul
Motaseni ordona ca s'a se adud eei
maI insemnati la Bagdat 0 mai tar4ia la Samara, locul de reqedinta al
ealifilor abasi4.1. El eraa in num5r
de patru-4eci qi dol, toti oficeri de
elita, printre carii se destingeatt Teodor Crates, Constantin, Calist, Aetit, Moliser O. Teofil. Califul, voind

sa-i fad s renunte la religia lor,

ordona sa-1 India. intr'o temnita
Intunecsa unde nu patrundea razele sOrelui, punandu-I in fiare 0 faegndu-I sa sufere de fOme. Cate odata spre al face sa indure cele mai
crude umilinte, le dadea vole s
m6rg5, gi sa eapete de mancare; fie-

care din el era atunci insotit de

doi soldati; 0 cand se intorceart le
Ma painea qi o muia, ca sa fie si-

indemnarile doetorilor musulmani,

pre care califul il trimetea pe langa

el spre a-i ademeni. Aceqtia vclend
c5, uu puteart sa-I induplice en binele, reenrsera la vielenil 0 promisiuni. Le deseriati bunatatea gi generositatea califuluI, dad, vor consimti numal sa cedeze in aparenta
ordinilor sale, el vor dpata liber-

tatea. Le descrieart fericirea ee vor

avea ei, cand 4i vor vedea parintii,
copiii, familiile, intordndu-se in patrie inearcatl en darurile Sultanului.
Oficerit creqtini ramaserri neclatiti

atilt la linguqiri cat cti la amenintarl. Spte ani se seursera in mijlocul acestor Ineercari vielene. Imp5ratul Teofil trimisese o ambasada

la Bagdat, spre a rascumpara pre

captivi, din care unil se rudearf cu
el; dar fu cu neputinta a se intelege eu nelmblanclitul calif.
Motasem murind a urmat fiul ski

Vatee in 842, moqtenind de la parintele sthi ura in contra creqtinilor;

0 dup5 mai multe Incereari nefolo-

sitre, spre a ademeni pre vitejil

luptatori, II eondamna pre toti la
mOrte in 5 Martie 845.
Tin renegat, care avea 6re-care
simpatii pentru Aetiii patriciul, Inseiinta de cu gra pre seeretarul patriciului, ca a doua 4i stapanul s56

va muri, de nu se va invoi a se
ruga eu califul. Ind6mn-1 sa se
supuie, 4icea renegatul gi supune-te

vi tu, pastrand in inima ta eredinta

qi Dumne4eif te va Ulla
pentru nevoia in care te gasesei".
ereOinii,

Constantin facu semnul erucel pe

gura tradatorului. Du-te, ispita, dute, clice, lueratorul nedreptatei". Si

intrand in fundul Inchishei spuse

lui Aetie, cele ce auclise. Acesta m.ul-

4,..0..."..".

ARTILY

11

thmi lui Dumnedeti 0 dise: Fie

cenici sr)vir0ti in ezerul Sevastiel.

vols. Domnului". Apol puse pre Con-

Ace0I sfintl mucenici pfitimirfi in

320 la Sevaste, cora, din Armenia,

stantin sii-1 aerie testamentul fti indemnA gi pre altI prisonierl s5, cfinte

tt6 nptea laudele lul Dumnedet;

ceea ce 0 fdeurfi.
A doua di un cfipitan musulman
se duse in inohisOre. El scbse preeel patru-deci 0 doi de robi qi-I sill

sub impratul Licinie. El erat din

deosebite t6rI, dar toti inrola%l in
acelaqi corp, toi thieri bine fficuti,
bravl 0 distin0' prin serviciile lor.

In sfintul Grigorie de Nisa 0 in

din noh s5, recunbsert pre Mohamet

de profetul adevfiratului Dumnedert.

sf. Procopie se dice, a fficeau parte

din legiunea fulminana, acla de celebrit prin plan miraculusfi care le

Nu putem, Aspunsera, intr'un glas

sfi asfim lumina pentra intuneric;

trimise Duranedeti pre timpul lul

Mum Aurelig. Legiunea acesta, a

ruggin numai pre adevfiratul Dum-

doufi-spre-decea a imperiulul avea a-

nedeil, pentru ea califul tu 0 tot

neamul Arabilor s'a se lepede de Mehemet 0 sri, oinstsefi pre Iisus Chris-

tos, vestit de profetl 0 de apostoll".

tuna' reqedinta in Armenia. Lysias

era general al trupelor 0 Agricola
guvernatorul provinciet Acesta comunicrt armatel un edict al Jul Li-

Dup6 aceia i-ah dus pe riul Tigrului. Acolo se incercarl s ciqtige pre Teodor Crater, care luase
serviciii in arrnati, Cu tote a era
crescut pentru preoVie. Mil eine
e0T, dise Califul, erai preot cre0inilor; apoi al luat arma 0 al ucis

cinie. poruncind tuturor sti. jertfOsefi

Omeni, in despretul profesiunei tale;

blind*. Le spuse cfi ineapfilinarea

de ce te laudi acum el e0I cre0in?

Chem& mai bine in ajutor pre Idahornet, pentru efi nu mai eredi in
Christos. Pentru slabiciunea mea
sunt gate a mil jertfi, ea s'a me' ierte
Rescumpfirfitorul. Dae5, robul tfiti. fu-

idolikr; atunci se presentarg patrudeci de ere0in1, carii marturisirl

vitejesce credinta lor 0 carii protestark cfi muncile nu vor fi in. stare
a-I face trdfitori. Judecfitorul ea s5.4

ci4tige, a inceput mai intait cu

kr il va ru0na pentru

tot-d'auna,

lar . dac se vor supune vointei imp6ratului TOT fi AsplatiV cu multe

folOse; dar vfidend el ffigfiduintile
erah zadarnice, incepu a-i ameninta,
dar niei acesta nu folosi nimie. Sfin-

gar, ar veni .,i s'ar lupta pang la

.p mfirturisitori al lui lisus Christos rfispunser, a flea'Auintele nu

se pot asemna cu bunurile nesfirVfidand apol pre Aetie il dise: DOm- 0te de care_ s'ar lipsi. AmeninVt-

mOrte pentru tine, nu l'al ierta ?

Da, vei fi mulfamit, &ad el s'a mori.
ne tu al fost cfipitenia nOstrfi, pentru

demnitatea 0 virtutea ta, tu trebuie

O. primesei inthiti cununa martiriului". Patriciu nu voi sfi-I rfipescri
acstfi onOre. Teodor fheendu-0 rugficiunea, pleat capul eel dintfiiii; apoi

pe rind cu totii primirg cununa mar-

tiriului. Califul se minuna de eredinta kr 0 vfidnd pre renegat dise:

Dag acesta ar fi fost adevfirat cre-tin, n'ar fi venit la noi ;I yi porunci
sfi-I taie capul.

AETIU, unul din eel 40 de mu-

rile vOstre nu ne inspimintl. Aveti

putere asupra trupului, pre care neam deprins a-1 despretui; dar sufie-

tul nu pte suferi nimic de la 6-

meni". Guvernatorul, care nu se a-tepta la un asemenea r6spuns, s'a

mfiniat grozav 0 porunci sfi-I bath:
cu bice 0 sfi le sfilqie carnea cu
unghii de fier; dup6 aeeea ptql in
lanturl. 0 in temni0. Dup6 eite-va
dile sosi Lisias din Cesareea la Sevaste.; el se incera din noh a-i indupleca; dar se vedu invins cll ru-

12

AETIU

sine. In fine guvernatorul se gandi

la o munch mai asprd si mai indelungath la care-i condamnd. Era

'fund i fOrte asprd prin Armenia;
un vent de la nerd, ce sufla cu violentd, addogh inch la asprimea ge-

rului. Lange, zidul ceatel era un

lac, care era asa de inghetat in cat
puteail trece cail i Ornenil pe gbiVa.
Guvernatorul porunci sh, pule pre
sfintii golf. in timpul noptei; i spre

a-I ispiti si mai mult prin usurinta

remediului, porunci sa facd o bale
calda aprOpe de lac, spre a se inWO noel ce ar voi s jertfscd.
Cand audird martirif sentinta alergard cu 'bucurie la lac. Se desbrdcard singuri si se imbarbatail unul
pre altul la lupta, dicend ch. o mipte

de suferintd le va da o eternitate
de fericire. Et se rugah cu totii Sm-

preund: Winne, patru-deci am intrat in lupta, nu ingiidni sa fie mai

putin de patru-deci de cununi. Unul

sa nu lipsesca din numerul ee l'ai

hotarit. Pezitorii nu incetah a'l sftui se, se supuie poruncei imperatului, ca s li se ingaduie a intra
in baia cal& Din nenorocire unul
se induplecd a intra in baia calda,
dar curend muri. Tovardsil sei miscat): de ceia ce vedurd, se mangderd
prin o intimplare minunatd. Un phzitor, care se incallea ringd bale si
care avea ordin sh observe, dacd vreunul din martini nu-si schimba hotarirea, vedu o priveliste minunatd.
Spirite ceresci se pogorah din cerlil
si care imparteah din partea imp&
ratului ceresc cununi marete i daruni nespuse acestor ostasl viteji;
una era de pristos, anume a cehil

care se lephdase de credinta. Soldatul, vedend minunea se converti

yi desbrdandu-se se vdri intre cei

de unul (Meliton), care era cel mai

finer. El fu ldsat la o parte cu speranta de a se indupleca; dar mama
sa, care era de fate., n'a putut suferi acesta mild falsd, ce aveail pentru fiul seil; ea indrsni chiar a imputa muncitorilor. Acesta era o yeduva &greed, dar bogath de fapte
bune crestinesci. Se apropie de fiul
sea si-1 indemnd a stdrui; apoi lu-

findul singurd in brate ii puse in

cdrutd cu eei-l-alti martini: Du-te,
du-te, fiul meii, dise ea, sfirsesce acesta chlatorie sfinta cu tovardsii
tei, ca st nu te infhtisezi inaintea

lui Dumnedeil tu cel din urma". Ea

vorbi cuvintele acestea fare, a Elsa

vre-o lacrimd si insoti carul pina

la focul pregatit, cu fata plina de
bucurie.

Dupe ce corpurile sfintilor martini ail fost arse, aruncara cenusa

lor in obi, totusi mai remase o parte
e crestinilor, cari le luard pe ascuns
sail le cumperard cu bani. OraE,ail
Cesareea avea din aceste pretiOse reliquii i sfintul Vasilie le privea

ca pre o pavaza mare in contra atacurilor vrajmasilor color infricosati.

Acelasi parinte dice, ca avea puterea

a ridica pre cei cdduti, a intdri pre

eel slabi si a inmulti evlavia eredinciosilor. Sfintul Vasilie i sfinta
Emilia, printii marelui Vasilie, st.
Grigorie de Nisa, st. Petru al Sevastiei i sfinta Macrina, Ii procu-

rail cite o particia din reraasitele

sfintilor martini. Sfinta Emilia lepuse

in biserica pre care o zidi lane,

satul Aneses; le primira cu mare

solemnitate i sfintul Grigorie istorisesce minunile, care se sevirsirh cu

acesta ocasie. Acesta'si inmorminta
pdrintii ranga mOstele sfintilor mar-

trel-deci si none, dicend ca este

crestin ca i ei. Venind diva, judecatorul porunci sa-i incarce pi sad

tini, ca s5 pota intr'o i invia cu

mei a caror credinta a imitat'o. Erah dovedi necontestate despre indrdsnela lor la Dumnedel

pule pe foe. Top' erail morti, afarh

Sfintul Gaudentitl de Brescia, avea

APRA

iaresi mare evlavie pentru acesti

sfinti martin. Dumnedeul m'a bucurat, qice el in discursul fecut in
onOrea sfintilor, cu o parte din mOs-

tele lor i mi-a acordat gratia de

a intemeea o biserice in onrea lor".

El mai spunea de done nepte ale

sfintului Vasilie, amandoue inseminate cu conducerea feciOrelor ore-tine, ati bine-voit s imparte cu el o
comOre, pe care o tineail de la unchiul ion. Acesta se intample, &and
sfintul Gaudentin trecu prin Cesareea, mergend spre Ierusalim. S'at
adus si la Constantinopole o parte

din acele reliquii si le cinsteati cu

mare evlavie, cum ne spune Sozomen (L. 9. c. 1, 3) si Procopie (de
Eedif. Iustinia c. 7). Aceste devotiune fu resplatite prin vedenii i minuni. SerbatOrea sfintilor 40 de mu-

13

sOrta nOstre? Pe cand martiril, plini

de incredere vor areta ranele lor,

ce-i vom areta Doi ? Putea-voni se-I
presintem o credinte vie, o dragocte
sincere, o lepedare de cele pemintesti, victorii asupra patimilor nOstre,
suflete obicinuite la tecere si reculegere, inimi blande i pacinice, aven -Versate in sinul seracilor, rugeciuni, igivegheri, lacrimi ? Fericit

este acela ce va fi insotit de aceste

fapte bune ? El se va areta cu incredere inaintea lui Iisus Christos

si a ingerilor. Sfintilor martin, caril
pun biruinta vOstre, Vati invredni-

cit a fi unii cu Dumnedeil in cer,

mijlociI pentru noi pecetosii si prin
rugeeiunile vOstre harul lui Iisus
Christos s lumineze sufletele nOstrecii focal dragostei de Dumnedee".
AFRA. Pe timpul persecutinnei a-

cenici (9 Martie) se tine si in tara, ping de Diocletian, Maximian, ercule, coleg cu dinsul anti man eraintre crestini sfinfisori" i mucenici. dimi contra crestinilor in Africa, ISfintul Efrem vit atins de ne- talia, Retia, Vindelicia, Noric si Painvinsa statornicie a Martirilor, f- nonia de sus, unde era partea lui
cea reflexiile urmetOre: Intelepciu- de guvernemint. In Retia se areste
nea filosofilor i eloquenta oratorilor o femeie anume Afro., de dare se
nu insemnze nimic fate de prive- scia, ce a dus o vieta desfrinate; iar
listea extra-ordinare ce ne infetiseze numele judecetorului era Caius. AgloriOsele lupte ale martirilor. Ti- ducendu-se inaintea lul, dise: jertranii i judechtorii sunt cuprinsi de fesce deilor; mai bine se, trlesci de
spaime la vederea credintei, cura- cat se mon in chinuri. Afra. Mare
pecetOse am fost inainte de a cujului, bucuriei acestor sfinti
Cum ne vom indrepta inaintea ju- nOsce pre Dumnedeq, dar nu voi
nOstre cu mare cinste; impertindu-se

detuluil infricosat al lul Iisus Christos, dada fiind scutiti de persecutil

si de torturi, ne-am lenevit a iubi

pre Dumnedeil si a lucra la sfintenia sufietelor nOstre? Ce contrast!
pe de o parte martirii nedespertiti
de Dumnedeil in mijlocul odor mal
crancene incerceri; iar pe de alta
cea mai mare parte din crestini, cu
tote ce ne bucurem de pace, se im-

potrivesc a da lui Dumnedeii o inime, care i se cuvine! Ince odate;

ce vom face in acea i infricosate,
and se va hoteri pentru tot-deuna

mai adaoge ince i alte pecate pe

Lange cele ce le-am sevirsit, facend.
ceea ce ceri de la mine. Caius. Du-te
la templu i jertfesce. Afra. Iisus
Christos este Dumnedeul mai, totdeuna il am inaintea ochilor. Neincetat Ii merturisesc pecatele i fiind-ca, slut nevrednice a-I aduce
vre-o jertfe, doresc s me jertfesc
singure pentru slava numelui seri,
pentru ca corpul acesta pe care l'am
intinat de atatea on, se se pOte cureti prin chinuri. Caius. Sciti da" esti
desfrinate. Jertfesce dar, cgd Dum-

14

APRAAT

nedenl cre0ini1or nu te iubesce. Afra.

Domnul nostru Iisus Christos a dis

pre cei pficato0, primesce chinurile

mele ea o espiare a greplelor; focul

et s'a pogorit din cer, ea A' man- acest vremelnic s m scape de acel
tusca pre pficato0; departe de a vecinic". Cand i-a dat foe, ea dim:respinge pre pficato0, vorbea i man-

Multameseu-ti DOmne lisuse, efi, ai

ca la masa cu ei. Calms. Jertfesce

ea sa aibi mal multi amanti, caril
sa te Imbogatsca. Afra. M lipsese
de un ast-fel de ca0ig. Am aruncat tOte bunurile ea0igate ast-fel.

voit s m primesci ca pre o jertfa

pentru numele tfifi; tu care te-ai

Saracii 11'81 voit sa le primfisca, de

0 le liceam ca, le dat pentru ea sit

se rOge pentru mine. Caius. Christos u te primesce. In zadar ii privesei ca pre Dumnedeul tit, o curtesana nu se pOte numi creqtina.

jertfit pentru pkatele nOstre, tu, eel

nevinovat, al murit pentru pficato0.
Tie, Dumnedeule, 'ti jertfesc vidta,

care e#1 impreuna cu Tatal i cu

St. Dull in veci amin". Trei servitire ale sale: Digna, Eunomia i Eutropia, primise i ele botezul de la
Narcis Episcopul celatei. Ele trecura
in insult". i aflara corpul stfipanei

Afra. Mfirturisesc, ca nu merit sa

lor Intreg. Un sclav alerga la Ila-

port numele de creqtina; dar lisus

ria mama sfintei. ea 4. o Insciinteze

de acsta minune. Acsta femee evlaviOsit veni nOptea cu doi preoti,

Christos,

mi-a facut gratie a mfi

admite in numfirul acelor ce cred

in el. Caius. Jertfesce deilor i te
scap. Mantuitorul met este lisus
Christos, care pe cruce a ffigaduit
tilharului raiul, C'aius. Jertfesce sa

pun sa te bata in fata amantilor.

Afra. Numal amintirea pkatelor mele

mfi ru0nza 0-mi produce durere.

Caius. N'am vreme sa vorbesc cu
tine; jertfesce, ea de nu, te omor.
Afra. Acsta doresc i ea, numai
de a0 fi vrednica sa-mi jertfesc viOta pentru Dumnedeul met. Caius.
De nu vrel s jertfesci yak porunci
i s te arda de
sa te chinuiaso
vie. Afra. Corpul acesta care a fost
intinat cu atatea pficate, de ar suferi

mil de chinuri, le meritk; dar sufietul mek va rfimanea curd 0 nici

odata nu yolk tamaia Demonilor".
Judecatorul pronunta sentinta: Poruncim ea curtesana Afra, care se
dice creOina, s fie arsa de vie,
pentru ca s'a impotrivit a jertfi deilor". Muncitoril o dusera intr'o insula, o desbracark, i o legara de un
stilp. Afra radicand ochii la cer nise:

Iisuse, Dumnedeule a tot puternic,

care al: venit pre pamInt, nu ca sa
eheml la pocaintri pre cei drepti, ci

tnt corpul flied sale 0-1 puse in

mormint, care-1 fficuse pentru familia

sa forte frumos. Judeefitorul trimise

Indat soldati, carif dup6 ce Intrebuintara amenintari i cuvinte blande

umplu mormintul eu spini use** 0

alte materil inflamabile; apoi inchiend pre sfintele femei, le dadu foc.

Ast-fel Ilaria a fost primita byreunk cu servitOrele, a se bucura de

fericirea fiicel sale. Martiriul lor se

intampla la 7 August. Sfinta Afra

este patronul cetatei Ausburg uncle
ail patimit.
AFRAAT era dint'o famihe persona forte ilustra. Parintii sfii, carl
ere' idololatri, II crescura In superstitiile paganismului; dar avu fericirea a curthsce adevfirata religie Inca

din juneta. Intristat, c Evanghelia

este aqa de putin cunoscuta in tara
sa, renunta la tOte folOsele, care le-

ar fi putut naajdui in lume 0 se

retrase la Edesa in Mesopotamia,
unde cre0inismul era In fibre. Invfi-

tandu-se a servi lui Dumnedea cat

se putea mai bine, se Inchise bite()
mica chilie afara de cetate, spre a

15

APRAAT

se deda en totul la pocainta 0 con-

Antiochia, in absenta Episcopului

templare...

Meletie, exilat de imperat. Sfintenia

0 minunile sale dadea multa putere

Cat-va timp dupe aceea se duse

in Siria 0 fixa locuinta sa intr'o

chilie putin departate, de o manestire din apropierea Antiobiel. Acolo
era cereetat de un mare num& de
persbne, care veneaa sa-1 consnite
asupra deosebitelor necazuri ce ape;
sail consciinta lor. El apara eu terie
virtutea contra viciulul si combetea

0 greutate cuvintelor 0 faptelor

sale-

Palatul lui Valens era pre malurile Orontelui 0 se despartea numal

prin un drum mare care mergea la

tart Intr'o di pe &and imperatul

se nita la trecetorl din innaltimea
galeriel sale, vedu un betran im-

in ori-ce ocasie arianismul, care avea

brecat prost, care mergea fOrte lute.

multi partisani in oraqul Antiohiei.

Intreband cine era acel betran, i se

respnnse ca era Afraate, acel pusnic
pentru care poporul avea atata yeneratiune. Afraate, II d.ise Valens,
unde te duel aqa repede ? Me due

Asprimea vietel sale dedea mult

putere cuvintarilor sale. Mancarea
sa era o bucat e. de paine luat dupe

apusul sOrelui; 0 numal la adanci

betranete consimti se, adaoge si nisce

sa me rog pentru prosperitatea dom-

erburi. Se culca pe o rogojina aqternuta la pamint si pnrta o haine,

forte gni* 0 nu lsa haina acesta
de cat numal cand nu se mai putea
acoperi en ea. cat de mult despre%ilia el luxul, se vede, din intim-

niel VOstre, respunse sfintul". Ortodoxii, caril nu mai aveati biserica

plarea urmatOre: Antemius, care fu

apol consul si gnvernator in Orient,
intorcendu-se din Persia, il silea se.

primesca o habit pe care 'i-o adusese. Este luerate. in 4ara ta, dicea
el. CredI tu, ca este bine, respunse
Afraate, ea se, la0 la o parte un
servitor vechle, despre a carui fidelitate e0I incredintat 0 sit el umil
not numal pentru ca acesta-i compatriot ? Nu, respunse, Antemiu. El
bine! Continua sfintul, ia-tl haina,
ea am un vestmint en care me servesc de qese-spre-dece ani 0 nu vola
se. am done".

Pana aid sfintul traise retras in

chilia sa; dar ved.end pustiirele arianismulul, protejat de imp6ratul
Valens, ce le facea prin turma Jul
Iisus Christos, alerga in ajutorul

in Antiochia, tineat adunarile lor

pe o cam*, care servea la exercitiile armatel. Imperatul dise: Pentrn ce tu, calugar cum se pare a fi,
ti-ai. lasat ehilia 0 dud o vita vagabonda ? Afraate respunse: Am qeq.ut in chiile, cat timp oile Dumne-

deescului Pastor eraa in pace; dar

acum, cand sunt espuse la cele mal
marl pericole, a0 putea Ore sa locuesc lini0it in chilia mea ? Dace,
o fata ar vedea focul la casa Tata-

lui set ce ar trebui

se.

faca ? Ore

sa qada pe scaun 0 sa o consume

flacarile ? Nu este de datoria sa, ca

sa alerge in tOte *tile, sa caute

apa, ea sa stinga focul ? Si ea fac

tot asa! alerg sa sting focul ce l'al
pus la casa parintelui mea".
Imperatul nu respunse nimic, insa
unul din eunuel batjocori pre sfint
0'1 ameninta chiar en mOrtea. Dar
0 Dumneddi resbuna numal de cat
pre servitorul set Eunucul mer-

catolicilor din Antiochia, ca sa-1 man-

gend sa vada, dace, bala imperatu-

gale 0 se. le imblandesca pre cat

in unire cu preotiT Flavian si Di-

lui era calda, pleca capul 0 caclu

in cazan, undo muri fag nici un ajutor. Imperatul a fost aqa de mult

odor, caril administrati biserica din

miveat de intamplarea acesta, A nu

si3 va pntea asprimele persecutiei",

16

APRICAN, APRotnsIE, AGAVIA

indresni s exileze pre sf int, en tote

Arienii 11 indemnal Se minuna

numai putin si de vindecerile bolnavilor pe cari Afraate Ill ungea cu
unt-de-lemn sari cu ape, preste care
facuse semnul crucei. El fugea de
eft

ori-ce pericol amenintator eastitatei.

Nu vorbea nici odata eu femeile;

sat dace era obligat sa face acesta,
se tinea la Ore-care distanta de ele
ei

vorbea numai cele absolut nece-

sare.

Dupe ce s'a dat pacea bisericei,

prin mOrtea imperatului Valens, Afraate se int Corse la chilia sa unde
adormi in domnul. Teodorit vorbind
de el dice: Sunt incredintat, ea are
mai inulta putere inaintea lui Dam-

neder' dupe, mOrte, de cat atunci

cand era pe pamint, i 'late pentru
ce cer mijlocirea lui". Teta biserica
a urmat exemplul lui Teodorit. Biserica orientale serbeza amintirea
111 in cliva de 29 lanuarie, iar cea
occidentala in 7 April.
AFRICAN, martir (13 Martie),
AFRICAN, a suferit martiriul impreuna cu Terentie, Maxim, Pompie
i ese, in Africa,
ei. alti trei-deei
pe timpul imperatului Decie si a
guvernatorului Fortunian, se imberbatara impreuna si se hotarira a se
lupta vitejesce pentru credinte, Int-

rind si pre altii eu euvintele mantuitorulul; Nu ve temeti de eel ce

omOra trupul, lar sufietul nu-1 pot
atinge." Infatisindu-se inaintea lui

Fortunian marturisira cu indasnela

pre Christos, pentru rare fiiwl batuti, ati fost inchisi in temnita. Dupe
aceia scotendu-1
indemnat sa se
desparta de credinta lui Christos
se, se inchine idolilor. Dar ei improtivindu.se i d,ovedind statornicia
lor aIl fost betuti ass, de cumplit in

eat li se vedea meruntaele; apoi le

patrunse spinarea eu frigari arse si
pi turnand otet amestecat eu sare
11 freca cu spini. Guvernatorul find

mehnit c idolii cadusera prin rugaciunele lor, porunci s li se tae

capul in 10 Aprilie. Tot acesti sfinti.

mucenici se serbeza si in diva de

'28 Octombrie.

AFRODISIE impreune. cu Leon-

tie, Antonie, Mel, Valerian si Macrovie impreuna si cii altii, at marturisit in Scitopole. Se sevirsasce amintirea lor Ii biserica Sf. Iacov, la
Halcopatrie, in 4 Mai.
AFRODISIE martir. Acesta era
din Cilicia, crescut din pruncie in
inveteturile credintei crestine. Fiind
prins si dus inaintea lui Dionisie guvernatorul, i marturisind pre Chris-

tos Damneder' adeverat, a fost ars

pe spinare cu Here arse si pus intr'o
caldare cu plumb, ce clocotea; apoi
a fost spanzurat en capul in jos. llar
seepand de tete acestea, a fost dat
la o leOica spre sfasiere; acesta insa
vorbind omenesce, multi s'at minu

nat si all credut; carii marturisind

pre Christos en indrasnela, li se taiara capetele. Vedend acesta tiranul
porunci sa-1 strivesca pre sfintul in-

tre done pietre, care abea putura

cinci-deci i cinci de ostasi s'a le ri-

dice, si ast-fel s'a svirsit sfintul Afrodisie in dim, de 21 Iunie.

AFRODISIE cuvios, s'a sevirsit
cu pace in 24 Decembre.
AGAFIA (16 Apriel), Hionia ei
Irina Prat surori si treiari in Tesalonic. Printii lor ere' inchinatori de idolt &and ele '0 versara sangele pentru

Iisus Christos. Diocletian oprind sub

pedepse de mOrte, de a 'Astra sfinta

Scripture, ele &ira mijlocul de a

Ma de la perseeutori mai multe volume din sfintele cri. Numai in a-

nul urmator, adica in 304, at fost

descoperite. Indata aii i fost arcstate si conduse inaintea guvernatorului Dulcetiu. Cfnd acesta sedea pe
tribunalul sea, grefierul Arternesin
II vorbi ast-fel: Dace, maria vestre

imi permite, voit ceti o inform4ie

AGA' JA

17

trimisa de stationaTul, care priveete

pre persOnele ce sunt de feta". Dulcetiu poruncind ea s 5, se cetsca in-

ind c Eutihia era ingreunata, guvernatorul porunci sn o duc n inchisOre ei s aib5, grija de dinsa,

formatiunea, grefierul ceti urmatrele:

Stationarul Casandru lui Dulcetiu,

pang, ce va nasce.
Dulcetiu reveni la Agapia

guvernatorul Macedonia, saluta Trimit Meriel VOstre ease femel i un

barbat, caril n'al voit s manance
earns jertfita 4eilor. Femeile se numese Agapia, Hionia, Irina, Casia,

Care este cea din urea hotarlre a

4ise:

ta? Nu voesci sa imitezi pe acel ce

'el fac o datorie de a asculta de imperatuI? Agapia. N'ae putea lua asupra mea ea sa m devotez demo-

Fiipa i Eutihia, iar barbatul care nulul; tote cuvintele tale, nu me

este cu dinsele Agaton".
Guvernatorul, intoreendu-se catre
femel le dice: Nenorocite ce sun-

vor putea amagi. Dulcetiu. i tu M-

tetl, putet1 vol s5 aveti indrsnela

a ve improtivi pikelor porunci ale
imperatilor i Cesarilor ? i tu, in-

Dulcetiu. Nu cum-va al vre una din

acele carp safi scrieri, care privesc
inve0tura impiOsa a creetinilor? Hionia. N'avem; ni load luat tOte din
ordinul imperatului. Dulcetiu, Dar
eine v'a invetat sti cadeti in asemenea visuri ? Hionia.Nol avem s dam
sma de sfinta invetatura, ce o profesam, hi Dumne4et A-tot-puterni-

dreptandull cuvintul &are Agaton,

manana carne
jertfita 4eilor, 'cum fac i alti supuel al imperiului? Pentru c sunt
creetin, 1espunse Agaton. Dulcetiu
intorcendu-se catre Agapia. i tu,
ce crecli ? Agapia. Cred in Dumne4ea cel vitt i n'ae voi s pierd
meritul vietel mole trecute prin vre
o fapta Tea. Dulcetiu catre Hionia.
Dar tu ce spul? llioni, Voia spune

de ce nu voesel s

ca,

cred in viul Dumnefieil 0 de

aceea nu m'am supus imperatulul.

Dulcetiu catre Irina. De ce nu al

voit s te supul poruncilor imper5,
tesci i Cesarului? Irina. Pentru el

orin ce respuns al sa-mi dal? Hionia. Eu reman in hotarirea mea.

cul qi Fiului sea domnulul nostru

lisps Christos. .Dulcetiu. Vol suntetl

cu totii obligati de a ve conforms

edictelor imperatesel i Cesarilor; dar
fiind-ca dupe atatea amenintari, insciintari i ordine reinoite, remaneti

inc5. In improtivirea vOstra, flandu-ve o glorie din numele odios de

ereetin 0 dupe ce ati fost indemnate de stationari i principalii ofi-

me tem sa nu manilb. pre Dumnedeft .Dulcetiu &are Casia. Ce al sa

'ml respun0 ? Casia. Voesc s-mi

ceri a profesa religia imperiului, dar

mantuesc sufietul met. Dulcetia. Nu

voesci s ia parte la jertfele nOstre?
Casia. S m6 ferescil Dumnec)eil de
o asemenea crima. Dulcetiu catre Filipa. i tu 'ml vel vorbi ca i celel-alte? Filipa. Da, negreeit; mai bine

preveclute prin ordonantil". Apol le

ceti sentinta conceputil in termenil

sa mor, de cat sa ian cea mai mica

parte la jertfele vstre. Dulcetiu Atre Eutihia. i tu eet1 aea de nesocotita ea 0 cele-l-alte? Eutihia
ent cred ea i dinsele, i mi-ae da
mai bine viata, de cat sa consim-

persOnele piOse, nesocotind divinele

porunci ale imperatilor i Cesarilor

Vese la ceea ce oer l. de la mine", Fi-

n'ati voit s consimtiti, v declar

ca am sa ye condemn la chinurile

urmatori: Pentru indaratnicia cu

care Agapa i Hionia ail Ames in
hotarirea de a profesa religia creetinilor, pe care o despretuesc tote
noetri, le condamnam sa fie arse de
vii. Iar Agaton, Casia, Fiipa
Irina, vor remanea in inchigre pang.
ce vom hotari altmintrelea".
Dup oe s'a exeoutat send* pen.

1.8

AGAPIA

tru Agapia si. Hionia, Duleetiu Torunci se. vie Irina si. i-a vorbit astfel: Acum nebunia ta se cunOsce fOrte

bine. S'ati gesit la tine un mare numer de 641, caete, fol si scrieri,
privitOre la invetatura crestinilor,
Omenii cei mai 1.61 ce sunt pe pe-

mint, si and 0. le-ati aratat a trebuit se, le recunosci, de si ai negat

ca se aflati in pastrarea ta. Este de

mirare, ca nici chinurile surorior

tale, nicI temerea de un sfirsit asa
de grozav, nu ti-aa deschis ince, o-

chii. Esti dar hotarIta s mori; cu

tote acestea as vroi se, te crut pe
tine. Inchina-te 4eilor si voiti uita
crima ta. Face-vei in fine, ceea ce
imperatil si Cesarii ati ordonat? Vei
jertfi tu ? Vel mama din cernurile
jertfite ? Irina. SI E;Itill ca nimic
din -Vote acestea nu will face. Nu
cum-va ai voi, ca sa merit a fi
arsa de focul vecinic, care va fi partea acelora, ce s'aii lepadat de Jisus
Christos Fiul lui Dumneclea ? .Dulcefiu. Cine te- a indemnat se, ascun41

un timp asa de Indelungat aceste

carti prOste ? Irina. Dumnecleil Atot-puternicul, care ne-a poruncit sa
'1 iubim chiar eu plerderea vietil astre. late, pentru ce ne lasam nol sa
fim arse de vii, de cat sa dam sfintele scripturi si se, vindem lucrurile
lui Dumneclett? Dulcetiu. Mal Oka
cine-va ea tu ai ascuns aceste &gip
Irina. Nimenea nu stia; numai Dumnelleti stie, pentru ca Jut nimic nu
'I pOte fi ascuns. Niel chiar servito-

eati. Puteti sa-I Intrebati, respnnse Irina, si sa cercetati daca aveti trebuinfo,. Duketiu. Cand v'ati Intors din
munti eitea0 voi niste asemenea carti
in presenta cuiva? Irina. Fiind-ca le
tineam cu ingrijire ascunse, fare, s5.
Indrasnim ale transporta aiurea, simteam mare durer,e, ca nu le puteam

ceti, nici Om, me. nptea, cum ayearn obiceiul Inainte de publicarea
edictalui. Dulcefiu. Surorile tale ati
fost pedepsite cum meritati. 'Tar tu
de si esti vrednica de mOrte pentru

ca ai ascuns in casa ta aceste carti

impiOse am se, te pedepsesc altmin-

trelea: vei fi expusa intr'un loc de

desfrinare, si vel trai pe fie-care cli.

cu o pane, ce ti. se va aduce de la

palat; vet fi pazita de soldati, carora le poruncesc, sub pedeps de
mOrte, ea !sa te oprOsea, sa, nu esl
ilia un minut". Acesta sentinta necuviinciOse, fu executata intocmal ;
dar Dumnecleti se declara protectorul curatiei servitOrei sale. Nimenea
nu indrasnea a se apropia de dinsa,

nici sa vorbsca in fata ei, vre un

lucru necinstit. Guvernatorul adv.cend-o inaintea tribunaluluI set, II
clise: Vei remanea Ore necontenit in
Indaratnicia si nesupunerea ta? Irina.
Ceia ce numesti tu nesupunere si in.-

daratnicie, ea numesc pletate care

Dumne4eti si ye declar ca staruesc
in ea. Duicefiu. Dace, este asa, vei
fi condamnata' cum meriti". El cern
apol tablita si scrise sentinta urineVire: Irina Improtivindu-se a se su-

ril nostri nu puteati se stie, ca sa

pune imperatilor si a jertfi chic;

nu ne declare. Dulcefiu. Untie v'atl

ascuns anul din urma, &and s'a publicat edictul prea piosilor imperati?
Irina. TJnde a vrut Dumneclea, pe
munti. Dulcefiu. Cine ve nutrea atunci ? Irina. Dumnet)et, care se ingrijesce de existenta tuturor creatu-rilor sale. Dulce(iu. tia tatel teti
acsta? Irina.Nu, el nu stiea nimic.

si staruind necontenit in alipirea sa

la secta crestinilor, ordonam se, fie

Duketia. De bung sepia eri, vecinil. vti.

arse, de vi., cum ati fost si. cele done

surorl". Sentinta fu executata rar

intarcliere si chiar in locul unde Agapi si Hioni patimise cu cate-va
4ile mai 'nainte. Martirul seti se Intampla in 5 Aprilie 304, sub al noulea consulat a luI Diocletian si al
optulea a Id Maximian. Biserica ser

AtrAPEt

10

bz'a," amintir6a acestor sfinte martire

se mu4um6sca a primi pre episco-

in cliva de 16 Aprilie.
AGAPET ascut la Roma, fu prinkit in clerul acestel cet5,t1 i se alipi la biserica sf. Ion qi sf. Petru;

pil arieni la comuniune, far 5. s5,-1 ad-

apol se facu arhidiacon. Sfintenia luI

Ii atrase iubirea i veneratiunea tuturor acelor ce-1 cunoetea. El urm5,

locul nascerii sale, II d5du numele

lui Papa Lin II, mort in 26 Aprilie 535, i fu sfincit in 4 MaI. Buniltatea sa vinded ranele acute Bisericil de nenorocita schism& a luI
Dioscor, care se ridicase contra luI
Vonifatie II in 529. Imp6ratu1 Iustinian, aqind de alegerea sa, il trimise marturisirea de credintk care
fu recunoscuta" ea ortodox5.; ei dup6
cererea impratuluI, Agap et condamn5,

nre achimii, c5,1uggrI din Constantinopole, caril erail nestoriani. Hilderic, regele Vandalilor in Africa, fi-

ind depus de Gilmer, Iustinian se

folosi de ocasie spre a rumpe aliauto. cu Genseric, anut5, de impgratul Zenon. Acest'a ruptur5, se intimpl5, in al qptelea an al domnieI sale
qi al 533-lea de la Cristos. Cu executarea proectelor sale a fost ins'ar-

mit5 intre clerici i far sa,' le lase

demnitWle eclesiastice. Impratul infiinOnd pe timpul acela un oraq lane,

sit qi rugg pe papa a infiinta un

episcopat, care se, albg sub sine Iliricul. Teodot domnea atunci asupra
Go0.1or din Italia. Acest imprat, audind c Iustinian se pregtea a-I
declara rsboIti, sili pre papa, a se duce

la Constantinopole, spre a in15,tura

primejdia ce '1 ameninca. Tot atunci
Agapet primise scrisorI, prin care '1
insciinta de turburitrile de acolo. Antim episcopul Trapezundei, urmase
patriarhului Epifanie, ce murise in
535, ;A acst 5. strgmutare se facuse
prin intrigile imp6fa,leseI Teodora.

Antim se &idea de ortodox dar in

fapt se improtivea ca i Teodora sinoduluI din Chalcedon. AcefaliI yeendu-1 la Constantinopole luar5, cu-

rajul. Sever, falpl patriarh al Antiochiei i cati-va capi insemnaci aI

sectei kr, se retraser 5. in. acest oraq
Bi umplurk biserica de confusie. A-

gapet Insciin, c va veni curnd

cinat generalul Belisare pe care '1

trimise in Africa cu o flotg de cinci

la Constantinopole i eh' va lua m5.-

sute de vase. Belisare ocup5, taro,

Bi

surile potrivite spre a impiedica la-

lua, Cartago flra,' mal nicI o resis-

tirea erorilor. Grigorie cel mare (Dial.

ten0. Iustinian trimise bisericilor din

Ierusalim vasele vechiului templu al

5 c. 3), spune c.a. vinded, acolo un

Iudeilor, pe care Tit le depusese la

Roma qi pre care Genseric le transportase la Cartago. El imp5rVi Africa in qpte provincii. Fie-care 'B1

surdo-mut prin rugaziunI.

Agapet sosi la Constantinopole in
2 Februarie 536 i impratul 11 primi
cu tt 5. cinstea cuvenitii. Mai intall
se ocupil Cu afacerea principal.5. pen-

avea primatul sti cu deosebirea, c5.

in Numidia demnitatea primatiala, nu

tru care venise, dar lucrurile erat

prea inaintate ca s5". pt obtine ceea

era alipit5, de nici un scaun particular; dindu-se intgetatea celui mai

b6trin. Impratul i Arhiereil bisericei din Africa scriserA papei, ca
s5, inggdue a se 15,sa in posesiunea
lor scaunele episcopior arienI, caril
se lepIdaii de eresie, dar Agapet le
Aspunse c5, trebue s urmeze conform canOnelor i c prin urmare di,

ce doriai. Apoi se ocupsa, de cele

religiOse, cu ndejdea de a restabili
pacea turburat'a de eresie. Declar
c5, nu va comunica cu Antim, dad,
nu va subscrie hotgririle SinoduluI
din Halcedon i e5. nimic nu.-1 pte
face s5, consimt5', la stritmutarea ml
la scaunul din Constantinopole. liiiprtsa ou tote stkruh4e1e sale; nu

20

AGAP1E, AGAPI, AGAPION, AGAPIT

isbuti. Asemenea i Iustinian cu tote

eg intrebninfa promisiuni 0 ameninWI. Agapet remase neinduplecat 0
Antim se intOrse la Trapezmida numai s5. nu fie obligat a prizni Sinodul din Chalcedon. Papa 'I declarg
escomunicat, dac5.' nu va dovedi ortodoxia sa, subscriind acest Sinod.
AcOsfa fermitate aprinse in contra
liii furia eutihienilor i mai ales a
impergtesei; dar statornicia hi' Agapet birui tOte incerc5rile ereticilor.
Mina, distins prin sciinta i pietatea
sa, fu ales patriarh al Constantinopolel, hirotonit fiind de papa Agapet. Ortodoxii plangendu-se in con-

tian, find munciti de guvernatorul

Cesareei Urban; at primit sfirOtul
prin sabie, 0 se serbz 5. amintirea
lor in giva de 15 Martie.

cleil in v'fiduvie

i muri cu pace. Nu-

tra Id Sever 0 altor episcopi ace-

mele sfintelor a

fost renumite in

fall, g'ati propus de a examina pMngerea kr intr'un Sinod. Dar Agapet caclu
bolnav i mini la Constantinopole
in 17 Aprilie 536, pAstorind un-spre
clece luni i tre sptmni. Corpul

biseric gi se serbOztt in 17 Septem-

seil

19 August.
AGAPIE martir din Edesa a p5.timit in 4ilele liii Maximian impreun 5. cu fratii si Teognie i Pistos,
imbkbrztati de muma kr sfinta mu-

fu dus la Roma 0 ingropat in

biserica Vaticanulifi la 20 ale lune!

Septembre.

AGAPIE fiul lul Eustatiu Placida,

martir, 20 Septembre.

AGAPIE martir, s'a s5vir0t sfiOat de f are in 19 Noembre.

AGAPIE martir. Erai .ece ostaq1 in Sevastia pe timpul lig. Licinie; i fiind cercetaff de cApitenia
oraqului Avxanie 0 de Marcel ducele

0 Marco Agricolae, apoi supunendu-se unor chinuri cumplite, salt sevirsit prin foe, 2 Noembrie,
AGAPIE martir, s'a sevIr0t, t5.indu-i-se capul in 22 Noembrie.

AGAPIE martir, s'a sevir0t de

sable en Selene 0 Mamas in 3 Decembre.

AGAPIE Arhimandritul, s'a se-

virqit in cliva de 11 lanuarie.

AGAPIE niartir, ncenicul Sf. V a-

vila, s'a s5vir0t in Sicilia la 24 Isnuarie.

AGAPLE martir din Gaza a p5.-timit impreuna cu alt1 qOpte martin; pe timpul imp6ratu1ui Diode-

AGAPI martir, impreun 5. cu su-

rorile sale Elpida i Pistis, au fost

crunt muncite pentru credint i suferizii znartiriul la Roma sub domnia

lul Adrian. Mania lor Sofia le nnmi

dup virtutile ergtine teologice. Dupe
ce le-ail crescut in pietate ea ins50
le indemng s5, m5rtnrisOsc5. vitejesee

numele lunisus Christos 0 le v504.0

cu bucurie, vers'anduil sangele pentru lege. Ea ins5. servi liii Dumne-

brie.

AGAPLE martin, a fost sfqiat de

flare impreung en Timotel i Tecla

la Gaza, din ordinul lui Urban, in

eenit5. Bassa. Dup 5. ce a suferit ma!

multe chinuff, jupuindui-se pielea,

a primit mucenia prin sabie in 21

August.

AGAPIE cuvios, a sih5.strit in

hotarile

stire! Vatoped i robit

find de saracini, a intors pre multI

la credintl i s'a sevir0t la 1 Martie.
AGAPION martir, s'a sevir0t in
22 Nombre.
AGAPIT Episcopul Sinaulut Acest sfint era din Capadocia pe timpul imphatilor Diocletian i Maximian, nAseut din printi creqtini 0
crescut in frica lui Dumneclefi. Inca
de finer se retrase la o mnsastire
mare, unde se nevoea cu postul 0
privegherea. Era indemanatec i fOrte

ascult5tor fratilor manastirei, adun5nd ea o albina invet`aturele cele

de sufiet folositbre, pentru care s'a

AGATA, AGATANGREL

Invrednicit a primi de la Dumne4e5 darul minunflor.

Imphatul Licinie l'a luat in arpi

21

Diavolul." Pe drum nu inceta a se

rugs.. lui Dumn0e5 s. o intarOsca
spre a marturisi credinta sa. Quin-

mata, undo luptandu-se eu vitejie, tian o dadu pe mana unel femel

nu s'a departat de vita lui cea im- desfrinate anume Afrodisia..Ne pubuntitatita de mai inainte, ei cu ru- tern inchipui primejdia in care se
griciunile sale tamaduia tot felul de -gasea st. Agata. Dumneclea aucli rubole, nu numai ale Omenilor, ci pi gaciunile sale si se pazi in tOta cuale animalelor. Cand Victorin, Do- ratia timp de o luna, cat a stat arotei, Agripa, Teodul i all viteji colo. Quintian auclind de statornicia
ostasi se luptafr pentru credinta pi Agatei, porunci a o aduce inaintea sa.
primira cununa martiriului, sfintul, Ea respunse la intrebari, c adevarata
arclend de dorinta a se invrednici pi iloblet i ibPrtate este a servi lui
el de asemenea cinste, a primit o Iisus Christos. Judecatorul iritat de
lovitura ea lancea, dar a scapat neva- aria el, porunci s o &Ica in temtamat. Pe timpul imphatului Cons- nita dupa ce a batut-o peste obraz.
tantin, tamaduind pe o sluga a sa c5.pata Invoire a se duce la Manastirea sa.

Acolo fiind ehemat de Episcopul Si-

naului a fost hirotonit preot i dup5

mOrtea acestuia a fost ales de cler
pi popor de Episcop. Svirsind mai
multe minnni a adormit in pace In
18 Februarie.
AGATA feciOrh,' i mastira (251.)
Orasele Palermo si Catana '0 disputa onOrea a fi dat lumei o sfinta
asa de renumifa; dar acsta disputa
nu interesOza pre acei carii imitand
virtutile sale si cerend protectia ei,
lucrOza ea sa ajunga i ei impreuna
cetatenI. Ea a primit corona marti-

riului la Catana in anii 251, pe timpul

persecutiel lui Decie. Naseuta dintr'o
familie nobil i ilustra, eel d'autaiii

ani al vristei sale ill consaerase lui

Dumneclet. Quintian. Varbat consular,

aqind de frumuseta i bogatia Agatiei, se magulea c va putea invinge hotafirea ei prin mijlOce de
constringere; el ordon s o aduca
inaintea tribunalului sii. la Catana.
FeciOra vendu-se in manile perse-

entatorilor, se rugii ast-fel: Iisuse

ChristOse, stapanul tuturor, vecli 1nima mea i soil dorinta mea; numai tie se cuvine tot ce am. Tu esti
pastorul meti, Dumne4eulel si et. sunt
Oie; Invredicete-m s inving pre

i intimpinand aceeasi resistent5, din parte-1 o puse pe rag. V5Ond muncitorul rabdarea sfintei, porunci s o schinguuOsc i s-1 tae
Adoua

tItele. 0 cruilime ne mai aullita ea

acsta facu pre martira sa-1 dirt:

Crudule tirane, nu te rusinezi de

injuria ce mi-ai facut, tu care ai

supt Vitele mamei tale." Judecatorul o trimise iarasi in InchisOre, o-

prind de a i se lega ranele si de

a-I da demancare; dar Dumneq.ea se

facu singur doctorul ei vindecandu-o
pi umplnd temnita de o lumin stralucitOre.

Dupa patru 4ile Quintian porunci

sa o tarasca prin nista harburI de

Ole si presarate cu jeratec. Sfinta
infrunta i acOsta munca eu mult
curaj, iar dupa ce a fost dusa in
temnita, ea s ruga lui Dumneclea:
DOmne Dumnecileul met, tot duna

mai aparat din lgan. Tu al dezradacinat din iuima mea iubirea de

lume i mi-ai dat rabdarea, ea sa pa-

timesc, primeste acurn sufletul met".

Indata dupa ce s'a terminat rugaciunea adormi in domnul si se face

pomenirea ei In cliva de 5 Februarie.
AG-ATANGFIEL martir, s'a sib

vIrsit de sabie en Castor In 5 Noembrie.

AGATANGHEL martir, era din

22

AGATOCLIAAGATOPE

Roma g primi botezul de la St. Cli-

ment episcopul Andrei, care a g

patimit, suferind tot feliul de munci.

rusalimului, pe timpul lui Diocletian

in Herson, ea 0, predice eredinta

cregina, a fost ucis in diva de 7

Aqa dupa ce a fost btut cumplit Martie.

en vine de bog din ordinul lui LuAGATON papa, se cinstege de
cie, a fost spanzurat de un lemn, biserica apusana la 10 Ianuarie. El
ars pe cOste en toroil aprinse, dat muri la 682, iar Anastase il nula flare, de uncle scipand nevatamat

i s'a varit tgpuqe de fier ars prin

cOste qi. apoi bagat in varnit, undo

a stat doug dile, apoi jupuit, batut

en toiege yi. pus pe pat de fier ars;

aruneat in foe, unde a stat o di g

o nOpte, farit peste tepi asentite g
taiOse ce erat infipte in pament, primind pe capul sg4.1 plumb topit, pur-

tat prin cetate cu piatra de gat g

in sfirgt primi mOrte de sabie in
23 dile a lung Ianuarie.
AGATOCLIA era servitOrea unui

eregin, anume Nicolae, a carui femee era pavlichiana g in timp de

opt ani a chinuit pre servitOrea sa
cu tot feliul de munci. ln cele din
urma zdrobindu-i cOstele cu nu docan g ardendu-1 limba, n'a pntut sa
o int Ora spre voia ei; g ast-feliti turnandu-i-se jeratec preste grumaz, a

parsit lumea acsta in

17 Sep-

m ege Taumaturg.
AGATONIC martir din Nicomidia,

care intorand la credinta pre prineipele cetatei, a fost dus mai intai
in Tracia inaintea impgratului Ma-

ximian, apoi in Bizant; g in fine

in Seleucia, uncle din ordinul impg-

ratului i s'a taiat capul impreuna

en a principelui g altor eregini,
cati adusese comitele Evtolmie din
Nicomidia, in 22 August.
AGATONICA sora diaconului Pa-

pil, a primit eununa martiriului impreuna en sfintul Episcop Carp in

13 Oetombre.
AGATOPE, g cei-l-alti martiri din
Creta. Dup publicarea edictului lui
Decie contra creginilor, se vgrsa sin-

gele lor in tote partile, dar mai ales in insula Creta saii Candia, pe
care o tratara pag5nii en eea mai
mare crudime. Printre acei ee sufe-

tingr, s'a dus la Domnul cetatei Ti-

ring, atunci se distinse: Teodul, Saturnin, Eupore, G-helasie, Eunieian,

Zotic, Cleomen, Agatope, Basilid g
Evarist; sat'i alt-fel numiti, eel 4ece
martiri din Creta, Cel d'Intai trei erail din Gortina, Metropola insulei.
Se crede ea ei ail fost invgtati in
credinta de sfintul Ciril, episeopul
acestei cetati, care fn decapitat in

aneilor g pentru marturisirea in Cliristos fu strujit sii. pus deasupra unul

tini iarag erat creteni: Zotic era din

tembrie.

AGATODOR martir, a fost ser-

vitorul sfintilor Carp g. Papil g

marturisi pre Christos imprenna en
stapanil sgi, pentru care a fost cum-

plit batut g spanzurat

hul in 13 Octombre.

a dat du-

AGATODOR martir. Acesta fiind

gratar ars, apoi i se tae limbo, g i

aceeag persecutie. Cei-l-alti sfinti mar-

Gnosia, Agatope din Panorme, Basi-

s'a scos dintii, scrijilandu-i pelea obrazului cu briciul, II sfarama pul-

lide din Cidonia g Evarist din Eraclea. Zelul lor ii reuni in martu-

pele g fluerile piciOrelor, i-at impuns

risirea lui Iisus Christos.

cbstele cu sulita, iar in mOlele ca-

Dup'a ce i-ati arestat ii Igen sa

&ea dat sulletul in 2 Februare.

AGATODOR Episcop, fiind trimis de fericitul Ermon Episcopul Ie-

sufere mil de insulte g diferite chinuri; dupa care ail fost dug' inaintea Guvernatenului, cell avea repdinta la Gortina. Primira ordin de

pului II batura tepug; g ast-felif

AGAV. AGHEt

a jertfi lui Jupiter divinitatea principalg a V6ril; de altmintrelea dins,

de 23 Decembre, II era specialminte
consacratit si se celebra o shbgtre
in onOrea sa. Martirii rgspunserg, ba,

23

reag convertirea compatriotilor kr.

Crestinii luarg in taing mOstele lor
spre a le ingropa. Pgrintii Sinodu-

lui din Creta, tinut la 458, die intr'o epistolg a imp6ratu1u1 Leon, eg

nu pot sit jertfscg iclolior. Vofrecunsceti puterea deilor, dar nu vett

rgmanea nepedepsiti pentru lipsa de
respect cgtre acstg, ilustrg adunare

insula lor a fost feritg pang atund

case cinstesce pre marele Jupiter, Iunon, Rea si alp.' del. Nu ne mai vor-

AGAV, unul din eel sapte-deei de

apostoli, a prevestit o fOmete mare
pi prinderea i inchiderea Sf. Pavel.
lath ce dic Faptele Apostolilor in

hitt de Iupiter si Rea mama sa, rspunser5, martiril, stim not genealogia lor i istoria faptelor lor. Am
putea s v argegm mormintul lui
Iupiter, este nitscut in insula acsta;

a fost regele sag mai bine +iranul

acestei t6ri, s'a dedat la tot felul de
desordine i chiar abominatiuni con-

tra naturei; a avut leggturi cu fer-

medtoril, ca sg conrumpg pre sift

Acel carii ii cinstese ca pre un deg
nu trebue s5.-1 imiteze. Judecgtorul
neputand nega faptele aduse, nu mai
urnag de cat furiei sale. Poporul asemenea plin de manie, ar fi fgcut
buc54 pra mAsturisitori, dad, n'ar fi
fost oprit. Ei furg condemnati la chinurile cele mai grozave. Unil find

Intinl pe rta, au fost sfasia4 cu

unghii de fier; altii aveag corpul sfg-

de eresie prin mljlocirea sfintilor mar-

tiri, caril se serbzg In diva de 23

Decembre.

cap. 11. v. 28 Si seulandu-se unul

dinteinsii (din profetii ce veniserg
din Ierusalim in Antiohia), anume
Agav, insemna prin Duhul, c5, gmete

mare va sg fie in Mfg lumea, care

a si fast, sub Clandie Cesarul". Iar
despre legitturile lui Pavel se vor-

besce in cap. 21, v. 10: Si remaind (in Cesareea) noi acolo dile multe,

s'a pogorit din ludeea un profet, anume Agav; i venind la noi si bl-

and braul mut Pavel si legandull

manile i piciOrele, ag Os: Acestea

dire Dahul stint: pre bgrbatul a cui

este braul aeesta asa 11 vor lega in
Ierusalim jidovii 0-1 vor da in manele pitganilor". Despre acest sfint
apostol nu mai scim nimie alta, de

rimat cu pietre si cu bete ascutite;

pe alii II bgtea cu bice plumbuite,
asa eg le sfgrima sag le disloca 6sole; alii suferirg alte feluri de chi-

cat cg a predicat Evangelia, ea si

nuri, care eraii tot asa de crude. Mar-

in diva de 8 Aprilie.
AGHE17 (Esd. V. 1 etc. VI, 14.
Ag. I, 1-520 a. Chr), al decelea
dintre profetii mid a fost, unul din
cei din urmg ai legei vechi. Nu se
stie nimic despre familia si patria
sa. ludeil adusi din robie de cgtre

tirii, in loc de a se plange, repetaii

merefi: Suntem crestini: de ne-ar
preggti mil de mortl, le-am suferi
cu bucurie". Poporul striga en furie
spre a insufleti pre judecgtor contra
lor, care iargsi indemna pre muncitori sit nu-I slitbseg. Sfintil mgrturisitori lgudati pre Dumnedeil diand
c5. nu se vor despgrti de dinsul.
Judeatorul, care nu putea invinge
statornicia lor, porunci sg le tae capetele. Pe cand i duces la chinuri
ei se rugat pentru persecutori i ce-

cei-1-3,14 apostoll in locul care i-a

&Out sortil. Amintirea hi se face

atat in diva de 4 Ianuarie, cat si

Zorobabel i Iesuah, iucepuse sit zi-

dsc5, templul, dar multe piedici ii

se improtivea; de aceea ati fost ne-

voiti sg intrerumpg lucrul; casele

lor se construiserk dar casa lui Bumnedeit nu era Ind, terminatg; i &and
imprejurgrile mai favorabile inggdu-

24

AGIIIE, AGLAIA , A GNA , A GNI

ir Iudeilor a continua lucrul, pe

timpul lul Darie, fiul lui Histaspe,
Aghea 13, fost trimes de Dumnecleti,
spre a destepta i sustinea zelul lor
ce lanceslea, temendu-se ea, templul
al doilea nu va fi asa de frumos, Did

asa de bogat, asa de sfint ca cel

AGNA, unul din eel dou6-4.ecl

n0

vase de martini, caril a marturisit

pre Christos 'in Dacia, pe timpul regelui Gotilor Ingurih, si al Impratilor romanI Valentinian i Gratian,
pentru care a luat cununa martirin-

d'intaia. Rgspunstend acestor ingrijiri, profetul prevestesce gloria tern-

lui prin foe, find cu totil adunatI

"inteo biserica, care s'a ars din ordinul lui Ingurih, impreuna cu a-

plului lui Zerovavel, maI mare de

cesti martini, in sliva de 26 Martie.

cat a templului luI Solomon (Ag. II, 9),

AGNI romana (304). TOte neamn-

de si cele mal scumpe monumente rile, slice Ieronim, se unesc a canta cu

ale cultului mosaic: chivotul, tablele laude pre sfinta Ague, care sciu sa
legit, vasul cu manil, toiagul lul Aaron, care infrunzise, urim i turnim, podObe misterise ale marelui
preot, cu care se servea pentru prevestirea viitorului sa cendamnariI,
nourul, semnul presentei lui Iehova,
mirul pentru sfintire, tote acestea lip-

seat, cand s'ati inters din robie; aceste monumente erat gloriOse fara
indoiala; dar Fiul lui Dumneclet, Man-

tuitorul lumei, a intrat in templul

al doilea. Traditia spune c. Aghea
a murit in ultimul an al domniei

invinga, atat slabaciunea vrIstel sale,

cat si tirania vrajmasilor si care infrumseta cununa martiriului cu acea a

curatid, Tot-deauna afost chemata In

ajutorul curatid Impreuna cu sfinta

FecIOra Maria si St. mucenita, Tecla.

Bogatia i frumuseta Agnei, atr-gea o multime de tinert din trufasa

Roma, caril o cereal in casatorie,
desi nu avea mai mult de treI-spreslece ani, cum ne spune Augustin si
St. Ambrosie,

cand s'a dat vieta

luI Darie. Se serbza in 16 Decem-

pentru Iisus Chrisos, la inceputul

persecutiei lui Diocletian. Ea r6s-

brie.

pundea la totl, c s'a consacrat f ecio-

AGATE, unul din cei patrn-q.ecI

de martini. Ve41 Aetiu 9 Martie.
AGLAIA, flea luI Acachie, Antipatul Romei, desi fOrte avuta, traia
in nelegiuiri cu servitorul sii Bonifatie; dar era fOrte mibostiv i e-

ria sa mirelui ceresc i nevNut de

Omeni. Cu tote staruintele, a fost cu
neputinta s o pita, indupleca. Unit
din acestI tineri, voind salt rsbune de refusul s, o denuntara

vlaviOsa. Dorind s aiba mOstele mar-

tirilor, trimise pre servitorul ski in

Orienh, en o suma mare de -bent A-

cesta Ins, primind singur cununa

martirului, a fost primit en mare cinste de st6pana sa, i ingropandu-1
aprOpe de cetate, a zidit o biserica:
pe numele ml i mutandu-1 acolo in
mijlocul orasuluI, se faceali multe
minuni. De atunci sfinta Aglaia petrecand cu mare cuviinta,' i plaeere
DumnqeOsca, s'a Avirsit cu pace
sliva de 19 Decembre.
AGLAIE martir din eel patru-cleci.
Ves11 Aetiu 9 Martie.

judecatorului ca cresting,. EY sa mgguleag cu nadejdea, ca la urma va

ceda in fata torturelor i amenintarilor. Judecatorul se purta la inceput
cu bland* i fagaduintele cele mai
InselatOre. Dar sfinta, declarand de

mai multe ori ca' nu are alt mire

de cat pre Iisus Christos, 1u un ton
amenintator, cu nadejdea, c5. o va

ingrozi. Dar se insela, cati Agnes

arat a. intr'un corp slab si delicat,
un suflet tare si viguros. Se aprinse

un foe mare si se aduse unghiele

de fier, rOte si tot felul de unelte
pentru sauna. Tinra feciOra considera aceste ingroziri ca niste ju-

"....W.0,.".".,./....".

25

AGM, AGRIPINA

aril', fr5 sa se tema citusl de putin. Nimic nu perdu din nevinovtia

fetel sale in rnijlocul muncitorilor,
caril o Incunjuratt si astepta numal
ordinul judecatorului, ca sa se su-

pue loviturilor lor. Nu numal atit,

ci numai putea- de bucurie la yederea 'instrumentelor de torturi ee-I
erati pregatite si se infatisg singura,

sa Jo primsca mai curend. AtuvI

o tdrI inaintea idolilor, ea sa le tg-

maeze; ea Insa radica mina spre

as1 face semnul crucel."
Guvernatorul vadend: c msurile
luate nu-i folosesc nimic, araenintg

pre sfinta a o trimete intr'un loc de

desfrinare, uncle acea castitate cu
care se lguda atita, era sa fie espusa
insultelor nnel tineriml desfrinate.

cu atita bueurie, ca si cum s'ar fl

dus la munch,. Muncitorul incercinduse Inca odatg sa o facg a-s1 schimba

hotgrIrea, conform cu instructiunile

secrete,ce le primise, ea rhspunse cg
nu va trade nici o- data credinta pe
care o jurase Dumnecleesculul sag
mire; facu o scurf& rugaciune, si dupg aceia pleca capul, atit pentru a-se
in china lui Dumnedet, cit i pentru

a primi lovitura care sevirsi jertfa

sa. Cel ce priveah nu'sl puturg opri
lacrimile vadndu- o asa de linarg,
Inigntuit h. si cu indrasnla sub mina

muncitorulul.

0 ingroparg land. Roma, pe calea

Nomento. Inca de pe timpul lui Constantin eel mare se ridich pe mormIntul

s o biserica, care este si asta4f.

Reliquiele sale furl ggsite i puse
prea gelos de curatia miresclor sale intr'o rad& forte frumOsg. MAO
ea sl Inggdue rgpirea acestel vir- biserica St. Agnes construitg pe plata
tup; el est pazitorul i protectorul Navone, unde sunt depuse, este zimeg. Puteti sii-m1 vrsap singele. dita pe locul undo a. voit sa o
Dar trupul, care-mI este jerfit lui desonoreze. Sub biseriea este o cripta
lisus Christos, racpunse

ea, este

lisus Christos, nicl odata nu-1 vep

putea pinggri." Judecgtorul plin de
minie ordong a se execute amenintarea. Sfinta fu dusa inteun loc de
prostitutie; mal mulp tineri. stricap
alergarg; dar la vederea tinerel feclOre erah cuprinsl de un respect
asa de mare, ea se retrageah. Unul
dintre el care era mai Indrasnet fu
lovit cu o sagOta de foc peste pchv,

cadu la pamint, orb si aprOpe

mort. TotargsiI sI Ingrozip, ridi-

cu un frumos basorelief de marmora,

represintind pre sfInta dud', de soldap. SerbatOrea sfintei Agni Romana se afla in tOte martirologiele
orientale

i apusene. Sinodul

din

Worcester in Anglia, tinut la an.

1240, oblige pre femeie engleze a
o tinea. St. Ambrosie, Augustin si
alp. parinp ag fgcut panegiricul acestel sfinte. Iar biserica 'Astra o

si

serbOzg in 21 Ianuarie.
AGNI martirg, s'a savIrsit in tem-

caudal, Ii duserg la sfinta, care,

nita la 14 Ianuarie.

prin rugaciunile sale II facu sang-

AGNI a patimit impreung en Tirs

in 20 Ianuarie.
AGRIPINA. AcOsta ging era ns-

tos dindu-I vederile. Cu tote acestea

principalul acuzator al Agnef Int-rite din ce in ce mai mult pre magistrat, care n'avea nevoie de imboldire. Veendu-se despretuit el insusl
de o copila, o condamng la decapitare. Vederea muncitorului, Insiireinat
cu executarea sentintei, umplu de bu-

cut

i crescula in vestita cetate a

Romel. De mica Inca Aspfindea mi-

rosul dragostel, ca un trandafir intr'o grading, gonind stricaclunea patimilor; pentru-cg impodobindu-sl su-

fletul cu fecioria i cu barbatia si

curie pre feefOra Agni. Ea merse,

facendu-se miresg lul Dumnedefi, a-

Iice sf. Ambrosie la locul de munch,

lergg cu Indrasnlg si cu vitejie la

26

AHAICAHILIE

munci, pentru dragostea mirelul s6i1,

Christos. Dec1 fiind b.tnt Cu toiege,

a sdrobit paganatatea, iar fiind desbracata de hainele trupesci, a defalmat goliclunea vrajmaplui. DecI fiind muncita cumplit s'a dat sufletul.
Iar Bassa, Paula 0 Agatonica luand
pre ascuns corpul sfintei din Roma,
1-a dus in Sicilia, unde prin rue.-

pentru og aqa, 4ice Domnul, volt rupe

imp6ra4ia din mainile lui Solomon,

041 volfi da Ilece semintil, Intemeiat pe acsta, profetul prevestesce revolta apropiata 9i.i fagadni sprijin

din partea lul Dumneleti, daca in

domnia liii, va r6manea credincios
datoriilor sale.

Dui:06 ce i-a vestit ast-fel gloria

sa, (1 Regi, XIV, 2) Ahia trebuia

Sfinta Agripina se serbOza in 23. sa-I vestsca alta data, ceva neplaThule.
cut. El se retrasese la bgtranete in
AHAIC martir, s'a Ovirvit prin oraqul sal natal Silo; ochii sei slasabie in (lima de 24 Decembre.
bise cu totul i sotia lui Ieroboam
AHAZ dreptul, este fiul lui Io- veni, necunoscuta, sa-1 intrebe destam al doI-spre slecelea imptrat al pre bOla fiului sfi. Dar cum pntea
ciunile el se vindecail de oil' ce bOla.

Iudeilor, de care vorbesce sf. MateI

in cap. I vers. 9 0 care fiind strimtorat din tote partile de vrajmasl,
a fost mustrat de profetul Isaia pentru
Inclinarea ml &are idololatrie, dar s'a
Invrednicit a primi nn semn, cu tOte

ca el nu voia a ispiti pre Dumneq.efi (Isaia VIII, 4. Is. VII. 11). Sem-

nul cu tote acestea i s'a dat 0 a

primit in acele imprejuraxI grele,
cand Faceil regele din Israil i Ruin
regele Aramului, cuprinsese tOta,
tara i 'impresurase Ierusulimul, pre-

vestirea, Ca: FeciOra in panted va

lua i va nasce Ea i va chema numele lui Emanuel". (Is. VII, 13).
Ahaz a v6slut cu ochit s6i, cum Dumnecleil a aparat pre popor, supunend

pre acel regi, caril navalira, asupra

Iudeilor, sub domnia Asirienilor
s'a asigurat, c dinastia lui David
nu se va stinge. (1 Apriel).
AHIJA profetul de pe timpul lui
Solomon (1 Regi XI, 29). Timpul
despartirel se apropia, i Jeroboam
se &idea la tronul, care trebuia odata sa, fie in contra celul-lalt.
Ahia (965 a chris.) s6 inbraca cu o
manta noua si se duse la leroboam,
care se afla la camp lang5. Ierusalim; erail numai el singuri; profe-

tul sfi0e haina sa in 12 bucati 0

'I spuse ml Ieroboam, sit-0 Ia 4ece,

ea sti remae necunoscuta vptorului

lui Dumne411? Intra, 4ise betrannl,
indata ce ausli pa0i si, intra femeia
luI Ieroboam, i drept pedeps'a pentru fara-de-legile lui, II vesti mOrtea fiului Oil i ruina case. sale.
Profetia adsta arata, ca de 0 carpul era slabit de betranete, totu0 antidal git era destul de viguros. Cuvintarea sa care femeea lui Ieroboam
este plina de caldura i forte m4catOre, descriind cu culorl vil greplele regelui i nenorocirea easel

sale. El a scris o carte, coprinOnd

intamplarile timpulul seli 0 care a
servit la scrierea carp Regilor (2
cron. IX. 29), dar acea carte- a fost
perduta. Se serbza in 12 Noembre.
ABILA cuvios, s'a seviryit cu pace

in 17 lanuarie.
AHILEU, ve,421 Neret.
AHILIE Episcopul Larisel. Acesta
era pe timpul lul Constantin cel mare,
nascut i crescut de parinti bine-cre-

dincio0. Inv64andu-se impreuna cn

frica de Dumne4eti i filosofia cea
mai inalta i impodobindu-se cu tot
feliul de fapte bune, a fost ales arhieret al Larisel din Tesalia; i mengend la sinodul ecumenic din Niceea,

s'a luptat impreuna cu parintii contra mill Arie, i dandu-1 anatemei pre

el cu toti parta0I lui, s'a intors a-

A11IM (MACABEI)

cask, unde lueri, mult pentru inlkturarea idololatriel 0 sevir0nd maI

multe minunl, s'a shir0t on pace,

dupg ce a ridicat oas Domnulul, in
15 Mal.

AHIM, nnul din cal qapte Manbet Cel qapte fratl numiti Macabel
erail Iudel insemnati prin alipirea
lor la lege 0 prin sfintenia vietel lor.

El ati fost inartirisati impreunk cu

mama lor, pe timpul persecutiei lul
Antioh Epifanul, regele Siriel.
Iudeii reveniserk din captivitatea
Babilonului in prhnul an al domniel

lul Cyrus. El avurk libertatea a se

intruni in corp de republick, a se
guverna prin propriele sale legi 0
a urma en obiceiurile religiel lor.

27

lipsa de lima, merse in acea tara

0 intr-o n6pte prada templul mut Itt-

piter Belus. Dar locuitoril il wing-

lira en scop de a ka inapol tesaurul lor; ajungendu-1 il atacark 0-1

ridicara vita. Iudeil Meuse servicil
importante acestul rege 0 predecesorului set. se mil dintre el ucisera en ajutorul lul D-cleti o sutk
doue-cleci de ma de Omenl din armata Galatenilor, paril ataeaserit Ba-

bilonul 0 contra ciirora Sirienil 0

Macedonenil nu indrisnisera a se
bate. De aceea primiserk spre r6splatire marl favoruri de la regele
Siriel.
Selene III,

fiiul 0 urmaqul lui

Artaxerxe Longiman didu 0 mal multi, intindere privilegiulul lor. Dar

Antioh cel mare, avu mai Intel catre din01 aee1ea0 sentimente ea 0
parintele Oh 0-1 favoriza eit-va

el remaserk supu0 ping la un punct

timp. Iudeil se bucural atunci de

ire care sub domin4a Per0lor, inp5,4ind s6rta acestul imperiu sub
Alexandru eel mare, apol sub Seleucizi, regil Siriei,

Antioh III, al selea dintre aceqti regi, supranumit Mare, din

causa cucerirelor ce le fieuse in Asia

mica 0 pentru cil avea sub sap&

nirea sa Media 0 Persia, care putin
dupa aceea se supusera din not. Partilor. Dar in urma avu neplaceri, mal
ales din partea Romanilor, eaH-1

despoia de tot ce poseda spre apusul muntelul Taurus. A fost obligat

a da galerele 0 elefai4i1 sel, a le

plati in timp de doi-spre4ece ani

un tribut. de o mie de misuri de
gral, calitatea cea mai de frunte 0
a trimite la Roma dou6-4eci de os-

ast-fel de consideratiune, ci. prin-

suveranl ciutat amicitia lor

0 trimiserk marl daruri la templul
eipil

din Ierusalim. Selene procure singur

tot ce era necesar spre intretinerea ea-

sel Domnulul. 0 pace adinca domnea preste titi. Iudea si legea se

observe cu exactitate sub marele pre-

ot Onias III. Dar neinOlegerea ce

se ivi intre el 0 Simon, barbat puternie din semin0a Veniamin 0 guvernatorul templulul, ingloda natiunea in cele mai marl nenorociri.
Simon neputendu0 pune in lucrare planurile sale, se hotiri a se servi
de yeful lul Onias spre a-I plerde. El

duse la Apolonie guvernatornl

Celesiriel 0 al Palestinel sub Selene, 0-1 spuse ca in templul din
se

tatici intre caril 0 pre fiul Oa Ierusalim sunt tesaure numer6se pe

care le ar putea ridica pentru reAntioh.
Erat doug temple renumite, unul
al Diana' 0 altul alul Jupiter Belus
in Elimaida, o provincie a Persia',
situatit intre Media 0 golful Persic

0 guvernatk prin regil propril de

la mrtea lui Alexandru. Antioh
veclendu-se faramijkoe 0 intr'o mare

gele. Guvernatorul in0iiirca pre Se-

lene 0 fiind ea regele nu sciea de

undo sa ia haul, spre a prati tribut
Romanilor, fu incintat de vestea acesta 0 trimise ordin lui Eliodor.
ca sk ia acea avere a templului

Iudeior 0 si o duck in Antiohia.

28

AH1M (MACABEI)

..W...."...0W,,,,,Ii.

sale. Mare le preot se improtivi din tote

Atal fratele acestula, cull ducendu-se in Siria eu armata puternica,

alungara pre usurpatorl 0-1 pusera

puterile. El IT spnse, ca in templu

in posesiunea statelor parinteluI sea.

nu este alt ceva de cat lucrurile consacrate luI Dumnedea qi ca bunurile

ffustru, dar lul II convenea mal bine

Eliodor sosind la Ierusalim, informa

pre Onias despre scopul caletorid

ce s'ar putea gasi, nail depositele

veduvelor qi orfanilor. Eliodor ho-

tiirit a executa ordinul regelui, intra

in templu cu o truprt de soldatl.
Dar cand era sa ridice tesaurul, un

om eMare, care avea sabia de aur

i se aria& Cavalerul se repecli cu
furie la el 0 calul IT dadu mai multe
loviturT Cu picIorul. In ace1a0 timp
se mal aratara Inca doT OmenI puternicT, frumo0 qi. fOrte scump imbracatl, caril stand lenge, Eliodor
Il briteat necontenit. Oficerul regelul
cadu la prurient aprOpe mort 0 totl

Antioh lue titlu de Epifane sari

numele de desprquit pre care-I daduse Daniel inainte de nascerea sa.
Diodor de Sicilia spune c'a cutreera
stradele 131L o trupa de desfranatl,
era In legatura eu Omenit pierdutT,
se imbeta eu persdnele cele mai de
rand td facea o multime de nebunii
fara privire la buna cuviinta gi la
demnitatea caracteruluI ski regal.
Pe langa desfranare vi betie era
fOrte risipitor, cheltuind tot ce avea
pe luerurI de nimic.
Iosua fratele ArhiereuluI Onie, racu

mult rea Iudeilor. Condus de ambi-

ceI de fata ail fost cuprin91 de frieit L-aa scos afara mai rara viet5.

tie schimba numele in Iason ca sa

place, grecior. El se duse la Antioh

se vindeca numaI prin rugaclunile

Epifane promitendu-i patru-sute-patru,deci de talentl de argint, dada

toi

lui Onias, care aduse ;:i. un sacrificiu pentru el. Intorcendu-se la Antioh IT povesti cu deameruntul cele
ce i se intamplase ; apol adause :
Dace: al vr'un vrajma, sail pre eineva, care se fi format planurT contra
ta, trimete-1 acolo 0-1 veT vedea yenind de acolo sdrobit, dace va mal
putea veni, pentru ea en adeverat
in templul acela este o putere Dumnedeesca."

Regele fu curend dupe aceea pedepsit pentru sacrilegiul sea, chiar

de mina aceluia pre care-1 insarcinase eu executarea. Selene se lutelesese cu Romanif sa le trimata pre

fiul seti Dimitrie, atund in vrista

de dece ant, in locul lul Antioh,

l'ar pune pe dinsul Arhierea 0 0,

dea ordin ca fratele sea Onie sa fie

depus cii s5.-1 admit la Antiohia. El
capata- ceea ee cerea. Abea se film
stapan gi. calcii pe fata mal naulte
articole ale religid iudaice. Dadu

lui Antioh Inca o suta cincl-deci de

talentl de argint, spre a infiinta la

Ierusalim un gimnasIii, undo sa se
deprinda tinerimea cu esercitiul greoiler qi a face din locuitorii acestuI

cetatenI lui Antioh. Cu speranta acestul drept de incetatanire

arunca in apostasie un mare num&
de Iudei, pre caril vanitatea sail interesul gi relatia eu paganil, il dispusese a prefera folOsele lumil in
oraci

cela-lalt flit al al sea pre care voia

s5,-1 tie in Siria. Eliodor profita de

loc de a sluji hal Dumnedea cu ere-

ocasie, cand eel dot mo,tenitorl erati

TreI ant se petrecura ast-felTil,

cand un alt Iudea, anume Onias,

absentl; otravi pre rege 0 se puse

pe tron. Tinerul Antioh ce se intorcea de la Roma, audi la Atena
de revolutie. Cern ajutorul hal Eurnene, regele Pergamului id

a lul

dint&

schimba numele in Menelaus; era

frate en acel Simon, de care am vorbit. Dand trei-aute de talentl de argintl preste eeia ce daduse Iason,

AttIM (MACABE1)

cump5ril Arhieria 0 a fost 0 mai

pfiettos de cat cel pre care-1 inlocuise. Indemn pre Iudel s5.1ii lase
legea lor i st urmeze pre cea p5.ganset. Condamnt la mrte pre Onia.

Atunci s'at v64ut pre cerlil semne

infricocate, ce prevesteat nenoroci-

rele, ce aveati 01, vie asupra Ierusa-

limulul. Acestea incepurt prin atithrile lui Iasou i Menelat.

R5spandindu-se vestea c. Antioh
a fost ucis in Asboiul din Egipet, Ia-

son veni din Ora Amonitilor in

fruntea a o mie de Omeni i ocupt
orapl i templul din Ierusalim. Dar
indatt a fost nevoit st se retraga,
auclind et Antioh trtia i venea cu
Oste asupra 1 erusalimului. Acest prin-

cipe la sosirea sa deslntui furia sa

asupra Iudeior i ucise opt-slecl de
mil* in trel 4ile, vincrend patru-4eci
de mil ca sclavi natiunilor vecine
si facend prisonieri tot pre &Cilia.
Dar nu numal atata; el indrilsni s.
intre in templu, care era locul cel mai

sfint de pe ptmint, avend de conductor pre Menelat, vrajmaqul legilor

29

suspende off ce ostilittti i st sfar-

psct cu rsboiul. El mai *eat

c5. dam), se impotrivecite

a se

su-

pune, Romanil nu-1 vor mai privi

ca pre aliatul i amicul lor. Popiliti
unul dintre ei, augindu-1 c cere libertate de a se sfatui cu consilieril
incunjurt intr'un cerc tras pe
nisip 0-i spuse: Nu vel eqi de aidi
pan5, ce nu vel primi sat respinge
propunerea fcutt. Antioh inspimantat spuse, e va face, ceea ce republica core de la dinsul.
Chem.& armata i hottri a se rsbuna pre ludel. El trimise in Palestina pre Apolonius cu doug-cleci
dou5 de mil de Omeni si-1 ordont
a prda Ierusalimul. Apolonius sosind, ascunse niotivul adev5rat 0 se
ptrea c5, are ganduri pacinice. Dar

Sambtta viitOre, dud totul era liniqtit, r5spandi soldatil s'el in dife-

rite cartiere ale oraplui, cu ordin

de a ucide tot ce vor gag. Iudeil
de fric s rm spurce sambtta, se
15,sart a fi acil. Teo zece mil setpart ne ne_qi i all fost luati in

patriel sale 0 st ia cu manele sale robie. Alii fugirt. Apolonit dupt

criminale tot ce era, mai sacru: vase 0
alto obiecte destinate cultului i podbe

ce pita oraqul, II d5Au foc. Zidurile

de ale easel Domnulul. Lug cu sine

opt-spre-clece sute de talanti, dupt

sit 0 locul sfint profanat. Templu 1-a

care se intrse in Antiohia. Puse

guvernator al Palestinel pre Filip
din Frigia, om i mal crud de cat
dinsul. Mandria lul era aqa de mare,
ett
inchipuia, c ar putea st fact
ea navele s mergi pe uscat iar aol-

dai si pe mare.

Dupti acela se puse in fruntea

unel armate numerOse, creclend c5, va

putea cuceri Egipetul. Se facu stt-

pan pe tOtt tara pant la Memfis,

uncle un mare num5r de crap 0 de
provincil se supusert lui. Apol se intorso in contra Alixandriel; dar

mind era la Eleusina, la patru mile

de oraq, intalni trel ambasadori al
senatuluI roman, care-I ordonit 65,

all fost dtramate; cultul domnului p trt-

fost inchinat lui Jupiter Olimpicul

fid

s'a pus statua pe altariul

olo-

caustelor, comform cu profetia lui

Daniel (XI, 31). Ail inceput s5, se
aduct jertfe acestul idol, in yllua
naseerel regelul, care &idea la 25
Caslev, ce respunde cu. Noembre

Decembre. Pe timpul acela templul

Samarinenilor de pe muntele Garisim, a fost dedicat hri Jupiter Ospitalierul, ceea ce &idea a intelege
c5, poporul de acolo era venit de alurea. lin mare numgr de Iudel s'at
leptdat de credinta lor, dar altif
preferat s-0 Ora' vieta, de cat
st fact acea neleginre.
Din tote partile se vedeat altare,
statue 51.i p.dnrI oonsaorate mistere.

SO

MUM (MACABEl)

lor necurate ale peganilor. Iudeil ere!

silitl sg, jertfesce ori s. mere; est-

feliil ort tart Palestina era TM tetru

irgrezitor de idolalatrie, desfranerT

0 ucideri. Eraii condamnati la mOrte

dace' ar fl pezit ceva din randuelele

legale. Doue temeI flind acusate ce.
y'au teiat inprejur pre copii lor, au
fost purtate in public. cu copiiI spanzuratI de titele lor i apoi aruncate
de pe Inaltimea zidului. Altii adunandu-se prin pe0erile vecine, ser-

bail in taine diva sambetei. Filip

guvernatorul IerusalimuluT , care fu
insciintat le dedu foc, aril se in-

dresnesce a se apera, din causa ma-

relul respect ce'l aveail pentru observarea sambetel. Persecutoril arsere 0 certile legel i condamnare
la mOrte pre acei la cari se geseag
saii cariT aratati vre o nemultemtre
pentru superstitiele prtgane. Cu tote

acestea multi refusare a se supune

acelor ce voiat se-I face se minance
carne spurcat i preferae mal bine
se, mrrt, de cat se cake legea DomnuluI.

Eleazar a fost unul dintre aceI

ce se destingeail mal mult prin zelul i curajul lor. Era unul din das-

crtlii legei 0 in vreste de 90 de

ani. Ern amestec de blandete 0 majestate se observa pe fata sa, inspirand tuturor celor ce se itpropia de
el un respect 0 incredere in virtutea
sa. Persecutoril se puserrt pe capul
acestul betran, in sperante ce le va
fi

ior apoI a ca0iga pre ad ce se

sprijineaii si se insufleteaii de exemplele sale. EI intrebuintarrt tote mij-

cand cuvinte ameninatOre,

dud cuvinte blande. Dar vednd ce

lOcele,

nu reuqesc, alergare la un act de

insolent ridicule; ei ii deschisere

gura en sila spre a-I da carne de

pore. Eleazar a remas neInvins 0
preferand o mOrte plina de glorie

dei apostati dintre vechii sei amid

11 luare la o parte 0-1 rugare ca
se ingaduiasce a i se educe carne
curate, numal se se creda crt s'a supus poruncel i s scape de la mOrte.
Dar Eleazar, gindindu-se la vrasta
0 nevinovetia lui, respunse, ce mai

bine se duce in mormint de cat sa

face una ca acesta. Ce wr dice
tinerit cand vor audi ce, Eleazar la

vrasta de 90 de ani, a trecut la

pagani? 0 pate ne0earsil va remanea asupra mea, caci de 0 voi scapa
acum de chinurile omene0i, nu vol
putea scapa de mina celui Atot puternic, nici in vite nici dupe, mOrte
Murind viteje0e, me voi areta vrednic de betraneta in care me gesesc 0
voi rasa tinerilor un exemplu de terie,
suferind cu statornicie i cu bucurie
o mOrte onorabile pentru cultul sfint
al legilor nOstre".

Indate ce sfir0 cuvintele acestea

l'a apucat la chinuri i cand era gata
sg-yl

dea sufletul dise: Winne, tu

care soil bite, scil c a fi putut

scepa de la mOrte i acum sufer in
trupul mai mari durerl, dar cu sufletul me bucur ca sufer de frica ta".
El muri ast-fel lesand nu numai tinerilor, ci natiunei intregi un mare
exemplu de virtute 0 de terie.
Martiriul lul Eleazar a fost urmat
de a color 6.1ote frati, carii suferia,
unii dupe alii, cu o statornicie neinvinsa, chinurile cele maT grozave.

Mama lor era cu din0i 04 indemna

la melte in limba ebraice. In sfirsit
dupe ce i-au vedut pre toti cum dorea, termina ea base* vita in chinuri. Victoria acestor 001 atleti a
Lost cn atat mai mare, en cat el invinsera chiar pre Antioh. Se pare ce
el venise anume la I erusalim, pentru
ca s5 cagtige catI maI mulI apostati.
Cel spte frati impreuna cu mama

nnel vietl pecatOse, se duse de bung

lor au fost constrinqi prin diferite

munci, sa manance carne de pore.

yoie la munol. Una pagini sat in-

Cel mai mare qice: 11Ce ()Ed de la nol?

AHIM (MACABET)

Mai bine sl murim de cat s calelm legea lui Dumnellea 0 a tlrel

nOstre". Antioh furios porunci s'a se
tae limba celui care a vorbit cel din-

81

mai ales ca te lupti improtiva lui

Dumnecpti".

Mama lor vOqInd el El an' pier

intr'o cji, suferea cu statornicie mr-

tii, s i se mule p6rul de pe cap tea lor, pentru nadejdea ce o avea

ci at i se tae mnele i piciOrele in
feta fratilor s i a mamei sale.

Duph ce a fost ast-fel mutilat, porunci sl-1 apropie de foc i s'a-1 priljescl; si pe cind 11 chinuia ast-fel,
cei-lalti frati se incurajati unul pe
altul a rauri cu statornicie, pentru
c. Dumnedeil, care este prea-mlrit
prin credinta servitorilor sl, primesce

sa.-I yea.' suferind pentru apgrarea

ade0rului.

in Dumnecleti. Bina de intelepciune

oi curaj a sciut st-ti stlpanescil lacrimile. Nu se glndea la alta de cat sa
nu scape vre unul neinvingelor; de a
ceia ea II insufletea prin cuvinte invgpliate, afi rgmle statornici. Nu sciA

cum ati fost -forma* in plutecele

met; cad nu eti v'am dat sufletul,
spiritul i vita, nici am unit ma-

Cel de al doilea suferi aceleasi chi-

dullrile vOstre spre a forma un corp.

Ci Ziditorul lumei a format pre om
intru nascerea sa si a dat fiintl tu-

nuri, ea 0 cel dintal Cnd era gata

turor lucrurilor; el 0 va da spirit

dea sufletul, 4ise regelui: , Voi

perde vita de acum, dar Domnul lu-

mei, pentru gloria clruia murim acum, ne va invia odatil pentru vieta
etern'a".
Celul de al treilea cerindu-i-se
limba, el intinse minele i vise :

Dumne4ti mi-a dat membrele aces-

tea; dar acum le despretuese 0 le

jertfesc pentru apgrarea legeI lui
Dumnecleti, pentru ch. ndjduesc ca

Dumne4eti mi le va da larlsi". Regele impreung cu cel de fat'a admirar curajul acestui 'Mgr.
Al patrulea vise: maI de folos este
at fim ucisi. de Omeni, cu n'adejde ca

Dumnecleti ne va da vita inviind;

dar invierea vstra nu va fi pentru
vietk
AI cincilea cpse: Faci ceti place "
pentru Ca ai putere printre Omeni,
de si muritor. Dar Dumneleii nu va
rasa neamul nostru. Asteptl numai putin i vei vedea marirea puterel sale
si cum vel patimi tu i neamul tn. Al

seselea clise: Nu te amagi; dna patimim este el am p6cgtuit inaintea

lui Dumnecleti si am atras asupra
nOstra aceste chinuri grozave. Dar sa
nu crecll ce; vel rmlnea nepedepsit,

ci vieta, pentru ca, acum v

despre-

tuiti singuri".

Antioh nu mai putea de mlnie

vdnd, c numai unul din ceI septe

frati II mai rmne. El intrebuintl

tote mijlOcele spre a-I cfistiga dar
fiind-ca tInru1 rfimase neclatit, apell
la mama sa, Indemn/ndu-o s'a sfatuIascl pre fiul sul, pentru ca s. scape
macar acesta. Ea (Ilse: Fiul meti,

aibi mill de mine, care te-am purtat noul bunt in pintece, care te-am
hranit treI ant cu laptele meti i te-am

crescut ping acum, te conjur sa pHvesci cerul, pmintul i tOte cele ce

se afll in ele i s pricepl. ca Dumnecleti le-a creat din nimic, ca si pre
tot): Omenii. Acesta este Dumneq.ed
la care te inchini tu; st-1 albi dinaintea ochior i sh' nu te temi de
muncitorul tt. Arata-te vrednic de
frztiI MI; ca i ei, primesce mOrtea

cu vole bunk pentru ea al, te mai

vd cu dinsil in aces mila, ce o asteptlm de la bunitatea lui Dumneclel". Sfirsind ea, tinfirul incepu a
striga: Ce mai asteptati de la mine?
Nu mh supun poruncel regelui, ci
in0taturel legeI, ce ni s'a dat prin
Moisi. Ian tu, care al adus atatea nenorocirI asupra Iudeilor, nu vei sdpa

82

AHIM (MACABEI)

de mina lul Dumnedeii. Not suferim

tote acestea pentru pcatele nOstre;

si dug Domnul Dumnedeul nostru

s'a maniat p-qin spre a ne pedepsi
0 indrepta, se va imp6ca larasi cu
servitoril s61. Fratil mei suferind aici

chinuri treatOre a intrat in vie0

de vecI. Ca si dInii dail trupul 0
sufletul meti spre apararea legilor
parintelul mets, rugand pre Domnul
O. fie bine-voitor neamului nostru 0
sa ne fug prin chfnuri i diferite
rane s. marturisim, ca el este singurul Dumnedet.
Dar mania celul Prea Malt, care

Macabeul, Eleazar i Ionatan. Ofieeril

lui. Antioh venind la Modin, ea sa

indemne pre Iudel a se lepada de
legea kr, el indemn5. pre 1 udel sit
nu se supue pommel' regelui i s
rgmae credinciosiDomnulul. Insuflqit
de acelasi zel ca i Finees, ucise pre
un iudeii apostat, care se ducea sa
jertfesca idolilor i fugi in pustie,
nude i muri in a. 166 a. Chr. rmaind in loc fiul sil luda Macabefi.

Acesta in fruntea a sese mil de

Omeni, ucise pre Apoloniii, Guyernatorul Samariei, care venise sa-1 atace cu o armata numerOsa. Seron

en dreptate a venit asupra neamn-

Guvernatorul Celesiriel sub Ptolometi

mea si a fratilor mei". Atuncl regele

noil corp de trupe avu aceeas1 Mrta

ca i Apolonius. Filip Guvernatorul

lui nostru se va sfirsi cu mOrtea Macron mergend in contra lui cu un

plin de mink ii chinui mai mult de
cat pre fratil MI; si ast-felIt muri in
depling incredere in Dumnedeil.
Mama Amase singura, suferi si ea
chinurl fOrte grele i m6rte. Toti mar-

tiril acestia s'ail jertfit in anul lumei 3837, al 145-lea al erel Selucidilor si 164-lea inainte de Christos.

Antioh plin de rusine ca a fost

invins de o femee cu spte fil aI
se1, se intOrse la Antiohia (land ordine pentru nimicirea religiel iudaice.

Ierusalimului trimise dup ajutor. Antioh lipsea, fiind dincolo de Eufrat.Li-

sias pre care-1 puse regent, trimise

patru-deci de mil' de OrnenI infanterie

la Ptolomeil Macron, cu Nicanor yi

Gorgias, doi oficerl fOrte iscusiti in
rsb6e. Dar Iuda bran pre Nicanor
si arse tabara lui Gorgias. Timoteli,
Guvernatorul tariior de peste Jordan,
venea cu generalul Bachide, dar all
fost Ii1vinI perdend dou5-deci de mii

Dumnedefi risipi insa sfaturile lui.

Iudeil se rescular i republica lor

de Omeni. Lisias audind pled. din

deveni inflorit6re. Acest 5. revolutie

meni pedestri si einci mil de cala-

se datoresce curajului fiilor lui Matatia, care dupg profanarea templulul parasira Ierusalimul si se retrasera pe Maga Muntele Modin, pa-

rasi. -Jude Ii invinse si-1 sill s fuga

tria kr.

Antiohia en sse-decI de mil' de 6-

in Antiohia. El cufali templul serband sfi4rea lul opt dile si restabili cultul adevratului Dumnedeil, in

25 Caslev, anul 160 a. Chr. al doi-

Matatia era preot din familia Marib, care ocupa primul kc intre cele
dou5-4ecl i patru de clase randuite

lea a luI Lida, chiar in diva chid

de David, spre a servi la templu. El se

pogora din Aaron prin Eleazar si era
fiul lui IOn, al carui tea' era Simon, fiul

trel regi Sirieni yi alti inimiel at

luI Asmoneti de la care si principil

ce domnira apol preste Iudea se numiat Asmonel. Era inaintat in vrista

si avea cu sine pre .cincl fii: Ion

numit i Gadis, Simon Tassi, Iuda

a fost profanat. Succesele lui Iuda

11 facu renumit. R5sbOele sale cu cel

poporului ml Dumnedefi 11 fcu sa

Intreca pre tql ereil. Muri in anul

157, dup.& ce a comandat sese ant
Usurpatorul Menelail a lost condam-

nat la mOrte de Antioh IV sati Eupator, fiul lui Epifane. Alcim un alt
apostat din familia Id Aaron a foot

'

AWwww

88

ARIMENID AHMEb A1TALA, AKEPSIMA

pus Arhierett de catre Demetrie Soter, care ucise pre Antioh Eupator si

Christos, mult s'a nevoit tatal sail ea

pre regentul Lisias. El lug, armele

contra patriel 0 se incerca a nimici

parintilor sal, dar neisbutind l'a desmoOenit i desbracandu-1 de hainele

ce purta i onorurile ce avea, a po-

legea perintsca. Onias III, arhierett

de drept, se retrase la Alexandria,

unde Ptolomett promise a-I zidi un
templu la Eliopolis pentru Iudeil eleniqtl in an. 169 a. de Christos.
Dupe, mrtea lui Alcim se alese
Ionatan fratele ml Iuda. Simon fratele At. Ii succeda In amandoue dignitatile. Ion Hircan fiul i urmapl
lui Simon se distinse prin virtute,
Intelepciune i valbre; man l. statul, a&Wend Idumea, Samaria 0 G-alileea.
Aristobul i Alexamdru Iane, fit sei,
luara diadem& i titlul de rege, cam

107 a. Chr. dar mandria, conruptia

ipocrisia incepura a se introduce
intre Ebrel.
Antioh, care secase tesaurul sari
prin cheltueli nefolositOre, trecu Eu-

fratul cu 50 de mil. Incereand de a

prada templul din Persepolis 0 Eimaida a fost alungat de locuitorl i plea'
spre Babilon. Ab la se departase de
Ecbatana, cand audi ca ludeil se resculase i omorise pre Guvernator;
plin de manic) porunei ca Ingraba se.

plece armata sa in contra Iudeilor.

Pe cale Insa se bolnavi i cadend

din trasura muri, iar corpul sea lase,

o putOre aqa de mare, ca nimenea

nu mai putea suferi. El recunoscuse

se,-1 Induplice a se int One la credinta

runcit sad -Una camilele. lar Imparatul dupe, cat-va timp, vadandu-1

gol, i s'a facut mile, 0 l'a imbra cat

cu camaqa, Incercandu-se al Indupleca sa, se lase de credinta sa. El
insa sfaqie camaqa i aruncindu-o
Imparatului, dise : Dace, credi ca

pentru camap ta vol schimba oredints, ramae Impreuna cu necred.nta

ta". De acsta Regele infuriindu-se
l'a alungat gol din palat i ast-fel
s'a savir0t cu pace, marturisind pre
Christos, in ditto, de 3 Noembre.
AHMED, martir s'a savIr0t de sabie in Constantinopole, la anul o mie
qese-sute-opt-dect
cembre.

i dol, in 24 De-

AITALA martir, s'a s avirclit impreuna en Ammum la Adrianopole,

find batutl cu Nine de boil, in diva
de 2 Septembre.
AITALA diaconul a patimit impreuna cu sfintul Iosif preotul Bi
AKEPSIMA Episcopul Honitel, in
Asiria (380).
Prin actele acestor prea fericitl
soldatl al lui Iisus Christos, sfintul
Marutas terming.' istoria persecutieI
regelui Sapor, care pustii biserica
Persiel in timp de patru-decl de ani.

Olor 0 a lui Teodosie cel mic, pe

la anil 410; barbat minunat j Ea

El ne spune, ca traind in vecinatatea locului unde ati fost martirisatl,

s'a informat exact de principalele
Imprejurari ale luptel kr qi c. n'ati
spus nimic, care se, nu fi audit de
la martorl ocularl. El dice:
DOmne, flu mie milostiv pentru
rugaciunele acestor mucenicl.... Cu
ajutorul lui Dumne.e i aparat sub
scutal vostru, vitejilor luptatorl, ma
vol incerca a descrie nevointele Bi
muncele de necredut, ce avurrt-tl a
suferi. Nu me pot gandi la ele fare,

al domnitorului cetatel. Creslend in

sti me ruqinez

singur, c Dumneddi 11 pedepsesoe

pentru relele ce adusese IerusalimuJul ;

dar cainta lui n'a fost sincere

si muri in anul 160 inainte de era

cre0ina. Serbarea Macabeilor Inca' din

timpil primari al bisericel a fost la

1 August. Avem panegirice in onOrea

lor de la St. Chrisostom 0 St. Grigorie de Nazianz.

AHIZENID era pe timpul lui Isdigerd, fiul lul Goronan, regele Per-

fira s

vans la.
8

84

AkEPSIMA

criml amare la vederea Ocatelor

i se lege picirele ea lanturi greje

mele. VoT caril ceti, numeraci di-

0 sh-1 pue la phmint; apol 11 Mita

lele

acra

i orele unuf curs de trei anl

jumhtate, cat timp ai suferit ferioii martiff in Inchistire; i aminpi

titi-v5; ea in tot timpul acesta n'a

fost lank in care sh nu fi fost scoql
de mai multe oil la tortur, n'a fost

di in care sh nu fi avut a se lupta

eu muncitoriT lor, n'a fost ceas in
care sh nu fi fost amenirqatl cu. o
mrte sigurg.

3?ile1e

de serblitre

erat pentru ei dile de suferinVa.

In al trel-deci i septelea an al
persecutieT lui Sapor, aphrtr un noh
edict, prin care el poruncea magistratilor i guvernatorilor de provincil

a se purta aspru cu crestinil qi sh-I

de crancen c corpul sht, cu

total sangerat se phrea a fi numai
o ran. Dupa aceea 11 puse in incbigre.
In acela si. timp, arestara pre preo-

tul Iosif din Bet-Catuba i Aitala,

diaeon din ,Bet-Nuhadra, celebru prin

sciina sa, e1oquen

i sfiutenia vietel. sale. Amsandol ah fost dusl. Innaintea guvernatorului, care vorbind
liii Iosef, 11 porunci sh se Inchine
sOreluT. Oare potl crede ca asi putea

s. mt inchin snreM, eh care am

invntat pre altil ea-1 privesca ca

pre o creatura neinsufle.cith si care
nu are mimic dumnedeesc? Vote ch
nu cunosci bine pre cre0inT". Judecatorul iritat de p.cest rhspuns, po-

supue la chinurile cele mal grozave.

Nu pentru c ar fi comis crime, dar
pentru ca ei fficeat sa dispar invh-

runci sh-1 bath cumplit. Martirul trecu

thturapersilor, InvnVand pre bmenT a se

prin manele a 4ece muncitorf cared

inchina until Damned* condamna

bteati cu randul. Corpul Oh era

intr'o stare ap de grozavh, c ni-

cultul sOreluT si al focului; despreOesc cashtoria; opresc de a servi

menea nu maT credea ca va trai. Ou

In armath si a lovi pre oil 0 eine

ar fi; permit de a ucide tot felTul

tte acestea el ridica ochil la cerlti

de animate si a ingropa niortiI; ei

cu mare glas: Multumesc din tOth

inima, Iisuse Fiul ml Dumnedehr
pentru ca prin mila ta, mat spalat
in sangele men, ea intr'un al doilea
botez, spre a me- curati de pecatele
mele". Muncitorii cariT se credal. I
insultag prin cavintele acestea, 11
muncirii din not, II inchrcara cu
lantuil gid puse in InchisOrea unde
era Akepsima. Venind vremea lul
Aitala, Guvernatorul IT clise: N'am
vreme sa vorbesc multe. Inchina-te
sOrelul, care este o divinitate; ma-

clic In fine, ch Damneder' si nu dia-

void este achtorul gerpilor i scorpiilor.

Indata ce se publich edictal ati

fost Inchii Akepsima, episcopal Ho-

niteT in Asiria. Era un venerabil

bntran in viista de peste opt-cleelde anl, dar Inca viguros 0 robust.
Inchrcat de la*ri a fost rondus innaitea Guvernatoralul, care atund se
ghsea la Arbeles. Veclendud judeckto-

rul IT dise, ch. el nu pricepe, cum

se pte nega divinitatea sOrelui, la
care se Inchin tot oriental. Akepsima IT rhspunse, eh nici el nu pte
pricepe cum niste OmenT cu minte
ar prefera creatura CreatoruluT 0 ch.

in ceia ced privesce, apoi nu pte

8611 necinstsch bhtrinetile cu o

improspatandu-si puterile, dicea

nn:ma sange, ins6ra-te, supune-te regelid, i te las".

MaT bine sh mor, ca sa traese in

vecl, rhspunse sfintul, de cat sh traese ea credinta ce-m1 propui, ea ag

fiti apoi osindit la o nuirte zresarOth". Guyernutorul portrici indath

asernenea preferiqa. Abea inceta de

ea sh, i se lege manek sub genunchi

p, vorbi i guvernatorul ordua se

41

sit fie pus sub o grincra grki.

AkEtstmA

A5

apgsata de 12 Omeni la capete. SfIn-

cgtorul ea sg scape de chinmq. Dorinta

tul mai suferi o lungg flagelatinne.

Nu beet& a-1 chinui, de eat- numal
egad Osele sale at fost dislocate si
carnea sa sfaliatg. Acasta muneg 11
slbi asa, cg nu se mai putea misca,
uid dase la inchigre.
Adoua Li sfintil mucenici at fost
dust inaintea judeegtorului. Se Incercg a-i Ingrozi prin ameninOri,
dar farg vr'o ispravg; nimic nu era
in stare a schimba statornieia lor.

nu vi se va Implini. 'Pep trgi, dar

vita vOstrg. va ft mai grozavg. ea

I-at ins la pgmint si le legg ma-

i pici6rele, strangandu-i asa de

tare, C. le plesneat. Osele. In timpul
acesta oficeril indemnati pre martini
nele

a se supune regelui; ei rgspunsert:

Noi punem tOtt ntdejdea nOstrg in
Dumneq.eil si nu ne vom supune".
Statornicia lor Indarjea si mai
mnit pre idolatri; si dug, nu i-at
condamnat Indatt la mOrte, a fost
numai st-i facl s'a sufere pe fie-care
di cruclimea muncilor. Trei ani rgmaserg in InchisOre, lipsip de ori-ce
ajutor din partea 6menilor i lgsap
la neomenia muncitorilor celor mai
neimblan4i1.

Cu tote acestea -regele veni in

Media, martiril furg citap inaintea
lui Adar Sapor, primul guvernator
al provinciilor din Orient. Numai rt-

maseserg de cat niste umbre de 6meni. Erati in asa stare ca persilor

le venira milt si plangeat. Cand all
fost in f4a ml Adar Sapor, care era
Incunjurat _de un mare numgr de satrapi i guvernatori, i-at intrebat

dacu profesat religia cresting. Da,

ne inchingm unul Dumne4et, fficttor
a singur stgpanitor a tOte". Indemnandu-i judecgtorul sg se snpue pommel impgratului, Akepsima lug envIntul i 4ise: Zadarnica este speranta vOstrg, dacg credep et al putea
renunta la credinta nOstra. Osanditine la chinnrile care voip. Numai amanap. Nu ne temem de amenintari. Dar
fi, oriininaJii doreso mOrtea, flise jude-

mOrtea. Veti servi de exemplu pentru

top. seetaril vostri.Pentru ce atatea ameninthri? Dumneget ne va

inturi sg rgbdgm tOte".
()chit lui Adar Sapor scanteiarg
de manie; el jurg, pe viata regelui,
cll de nu se vor supune, le va rosi
peril lor albi en sangele lor, ca-i va
sdrobi si preface corpul lor In pulhere. Vg lgsgm corpurile vOstre, Ose
Akepsima, dar sufletele sunt in mana
lui Dumne4.e1t, sfarsesce oda* ne vei
Implini i dorinta n6strg". Adar Sa-

por ne mai putandu-se stgpani, porunci ea bgtranul A, fie trantit la pgmint, st fie legat cu funil i ate cincispreglece Omeni st tragg din amindoug part.i.le; in timpul acesta doT
lictori 11 bgteat. In mijlocul acestor
grOznice chinuri Akepsima muri. Cor-

pul sgii fu pazit a nu-1 lua crestinii,

dar dupg trei i1e acestia gasira
.mijlocul a-1 lua in secret. El fu Inmormintat prin ingnijirea unet fete
a impgratului Armeniei, care era a-

tunci ea gaj la persi.

Iosif i Aitala suferirg aceeasi
munct, dar nu muting. Aitala icea
judecgtorului: Chinurile vOstre sunt

prea blande, ap putea sa le mai

Ingsprip". Ce, Omenii acestia dorose chinuri i mOrte i merg la ele

cum ar merge la petrecerel Sa nu

te miri, lse unul din ai lor: este
o urmare a religiei lor, care le faeaduesee o impgr4ie, ce nu se pOte
vedea eu ochii trupesci.
Adar Sapor porunci sa fie chinu4i
din not pana ce vor cadea bne'641
din corpul lor; mai adaose ea dad.
vor mai trgi i dupg acOsta, sg fie

dusi in Ora lor i sfi-I omOre. In

adevgr et eei doi martini traira
si dup. aceia. Lat dus apoi in Ar.
bele. Malt avurg a suferi pe drum
atat pentru- birbria pgzitorilor, cat

36

AKEPSIMA
1/4

gi

pentru chipul cum erat legati.

Indate dupe, sosirea lor, Iaxdundocta,

o dOmna din Arbele, obtinu prin o

mare swab,' de bani, permisiunea de

a-i &dui cat-va timp in casa sa.

Ea le lege, ranele 1i prin invetaturile lor se lipi si mai mult de crestinism. Putin dupe, aceea far dusi
in Inchisre, unde vietuira mai mult
de sese bunt Inteo lipsa complecta
de cele necesare.
Intro acestea veni nfl not guver
nator, care intrecea in cruclime pre
predecesorii set; el obtinu de la regele un edict ca toti crestinii se, fie
ucisi cu pIetre de acei carii profesat aceeasl religie. Credinciosil f agir si se retrasere prin munti si
pustiuri, ea sa nu fie siliti a-0 muia
manele in sangele martirilor. EI erati

urmariti de soldati, zarii prinserti

multi dintr'insii.
Noul guvernator chema: inaintea
sa pre eel dot martini. Iosif fu spanzurat de degetele picirelor cu capul in jos si batut cu mare cruipme
timp de done ceasuri. Fiind ca vor-

bea de invierea cea de apoi, ragadnita crestinilor, judecatorul, care-I

aucl.ea, Ii cIise; Cum, Ore &and veI

invia, at de gand s nie pedepsesci?

Iosif. Ne-a invetat s fim blnX, FA

rasplatim reul cu binele i se, ne

rugam pentru dusmanii nostri. Judeciitorul. Ce, nu cum-va al sa-mi
fact bine pentru reid ce ti-1 fac et
acum ? Atunci nu va mai ft timp de
a nadejdni vre o favOre sat a pfimi

"- -

tala; vorbind F,4 i el ca Iosif, a fost

spanzunat en capul in jos. In urma
porunci st-1 deslege in speranta ca-1

va face sa se induplece prin exemplul unlit manichet. Acest eretic se

lepadase de religia sa, spre a sca.pa
de munci i pentru a dovedi sinceritatea sa, facea lucruri nepermise;
sfintu1.4ise, ca nu va imita pre acel nesocotit 0 el este mare deosebire Intre religia sa 0 a maniheilor.
Acestia nu se inchina adeveratului
Dumnecleti si nu ail aceleasl sperante.

Cuvintele acestea iritare pre guvernator ass, de mult, cti condamna pre
sfint la o crude, flagelatie. Munci-

tuff. II baturl asa de malt si cu

atata barbarie, ca perdu oil ce

cu-

noscinta. Un mag, care-1 vclu aruncat fara sirntire, se apropie i arunca

o manta pre corpul seti de mill
spre a-I acoperi ranele i golatatea.
Guvernatorul fiind informat, dadu done
sute lovitur`i magului, care perdu si

el cunoseinta.
Cinci i1e dupe, aceea, Tarn Sapor

veni la castelul Bet-Tabala, aprOpe

de Arbela. Guvernatorul Ii trimise
pre sfintil martini. Li se promise libertatea i vita dace, vor voi se,
manance din sangele animalelor; dar

el nu se supusera. Li se oferi apol

sti guste putin must de strugurI,
numaI sa creda poporul cti ei art

luat grip. Departs de nol o asemenea nelegiuire, strigara el. Niei

odata nu vom amlgi pre nimenea ;

ea nu

se potrivesce cu eredinta

ertare.

nOstra".

MI5 vol ruga unmet luI Dumneqet,

ea s5. te educti la cunosojnta numelnI
sfi pe cat timp estI in vieta,. Juclecd-

In fine Tam Sapor i guvernatorul, dupe, ce s'at sfatuit cat-va timp,

condamnara pre fericitil martini a
fi ucisi cu pietre de crestini. Iosif
primi martiriul la Arbela. Adunasera
cinci sute de crestini pentru chinui-

torul, Te vet gandi la de al de astea

in lumea in care te voi trimitei acum supune-te regelui. Iosif Nu me

inspaimante mdrtea cu care me amenintl; acsta o doresc si et din

tote. inima.

Guvernatorul intreba apa pre Ai-

rea sa. Pintre dInsii era 0 Iaxdnndocta, de care am vorbit mai sus.
Se cerea de la dime se, Impunga
puVin pre sfintul on un =dell, ea

AKEPS1MA A LEXANDRIT
Brt

se arate, cii. se supune la ordinul

imp6ratului; dar n'ail fost en putinta' de a o determina, 0 pagfinii

singuri au trebuit sk admire improtivirea ei eroick. Alti creOini avuel
sl'abiciunea de a-I lapida pre sfintul,

care era ingropat pin la gfit. Pazitorii al fost puqi pe ling& corpul
hi spre a impedica pre cre0ini de
a-I lua; dar el profitark de un uragan, care veni in nptea dilei a treia,
spre a'l lua pe ascuns. Sfintul Ai-

37

In fine, find aruncate in foc, s'al

silyfir0t in 20 Martie.
ALEXANDRA una din cele gpte

martire din Ancyra Galatiei s'a s6v6r0t inpreuna cu Tecusa, Claudia,

Faini, Eufrasia, Natrona, lulia 0
Teodot martirul in chua de 18 Mar.
ALEXANDRU martir, impreunk
eu Alfie 0 Zosima. (18 Septembrie)
ALEXANDRU, Cronion, lulian 0
Macarie impreuna cu alti trei-spre-

dece, al pktimit in Alexandria pe

tala fu delapidat in provincia Bet-

timpul Imp6ratului Decie. Aducnd

Nub adra".

mai intgi pe Alexandu l'a pus impreunk cu Cronion pe o camila 0-1

purta prin cetate; apoi spfinzurfindu-I, .0 bktfindu-i a turnat preste ei
var nestins; 0 ast-feliil q'ail dat su-

Sfintul Marutas adauge, ca s'ail

sgvigit multe minuni in locul unde
a fost martirisat sfintul Aitala 0
-a se audi un concert de efintkri ingeresci. Sfintil ace0ia pktimira in
anul Mantuirei 880, al qfipte-,decelea
al regelui Sapor fili al 40-lea al persecutiei. Sozomen vorbesce de din01

fletele in mdna lui Dumnedet, in

30 die ale hi Octombre.
ALEXANDRE' martir, s'a sevfir-

git cu alti trei-deci 0 opt in 10

in istoria sa; iar numele kr se ser-

April.
ALEXANDRU Episcopul Tiberi-

embrie.

anilor, de sabie s'a s6v8r0t in 13

Mail
ALEXANDRE* martir, a suferit

bfiza de biserica 'Astra la 3 NoAKEPSIMA cuvios, s'a skver0t

cli pace in diva de 29 Ianuarie.

AKEPSIMA, martir s'a sver0t
prin foc in diva de 7 Decembre.

ALAS martira, una din eei 26

carii ail miirturisit in Gotia (26
Martie).

ALCIBIAD martir, s'a skver0t prin

munci impreunk en Antonina. Ace--

tia era' din satul Cordam. Sfinta

Antonina fiind dusk inaintea lui Fest,

a marturisit pre Hristos cu indrilsnela, pentru care a fost expusa la

un loc de desfrinare. Alexandru vo-

foc.,in diva de 17 August.

ind sk o scape a hat pre sfinta 0

ALEXANDRA imphfitsk, s'a skver0t in temnick in diva de 23

Aprilie.
ALEXANDRA impreun en Claudia, Eufimia, Eufrosina, Natrona, luli-

1-a acoperit capul en haina lui. Des-

ana 0 Teodosia eral pre timpul Int

Maximian, care pornind o mare perse-

=tie confra cre0inior, aceste Opte

coperindu-se faptul, an fost supu0

amandoi chinurilor celor mai grozave.

Dupa ce li s'al tiliat degetele de la

mfini 0 de la pickre, ungUndu-I cu

catran, al fost aruncati in foc qi

ast-felit q'ail hat fericitul sfar0t
in diva de 10 Link.
ALEXANDRU Episcopul, invkta

fecire ail marturisit en indrasnela pre

Christos, numind pre stapfinitorul cetatei Amin sul di, om crud 0 vrjma al
adev6rului. AU fost mai &nth:I crunt

0 aducea pre multi la credin0.

Deci find prins de guvernator 0

bktute, apoi li s'ail tkiat titile, dupa

care fiind spfinzurate, aii fost strujite, pima ce se vedeall maruntaele.

silea sk jertffisck idolilor, dar el nu

s'a supus. Iraclie ostapl v6dend nibdarea lui, a credut qi. el in Chris.

muncindu-1 Inuit

i strujindu-1,

11

38

W.,.....W.V.,,,.."\II

ALEXANDRU

tos f,ii a primit martiriul de sabie,

impreung cu sfintul Alexandru, care

mine, a primit prin sabie cununa

Alexandra, impreun5, cu terra turma

sa 0-1 fAcu coadjutorul s5A, cu invoirea tuturor episcopilor din Palestina, cull se adunasera anume pentru

martiric5, in 22 Octombre.

adsta Acesti doi Omeni marl ad-

ALEXANDRU martir din Tesaionic, de sabie s'a tist in 7 No-

ministrarA impreung biserica Ierusalimulul. Alexandru vorbeste de adsta

dupii ce s'a vindecat ranele prin mi-

embre.

in o scridre a sa dare Antinoitil

ALEXANDRU martir din Corint

s'a gviirsit in 25 Noembrie.
ALEXANDR,U al lerusalimuhrt
Sfintul acesta stadia misterile religiel n6stre in falm6sa sc615, din Alixandria, unde avu de dasc5,11 pre
renumitil pkinti Panten si Clement
urmasul set El st3 imprieteni cu
Origen, colegul OA de studil. Talentele si virtutile sale fiind cunoscute, l'ali rdicat pe scaunul episcopal al and cetAti din Capadocia. El
marturisi aid cu indrAsn615, credinta

din Egipt. Tata' co spune

in anul 204 si fu intantuit pentrn

numele lui Iisus Christos. Din inchis6rea

sa, undo renase Opte ant

scriea bisericei din Antiohia spre a

o felicita pentrn alegerea lui Asclepiad de patriarh. Acst5, alegere
qicea el in epistola sa, m'a umplut
de bucurie, ea a micsurat greutatea
lanturilor mele si a imblkulit asprimea drtei mele. Trimise scrisrea
prin preotul Clement, orn de o vir-

tate rar, pe care-1 inskcinase cu

administrarea eparhie sale.
In sfirsit Alexandra primi liber-

el: V5

salut din partea lui Narcis, care a

ocupat inaintea mea scaunul episcopal al acestei biserici si care o p5storeste si acum cu rugilciunile sale
fiind in vrista de peste o sutA-ssespre-clece ant El v5 r6g5, impreunk
cu mine sA pAstratl intro vol o pace
si unire nesebimbatA".
Cind se stabili sfintul Alexandra
in noul sei episcopat, formA o bibliotecA, unde adung intro alto cArti,
lucrurile si epistolele odor mai marl
()meal al timpului sei. Eusebiu clice
cA acstA bibliotec5, era inert pe dna

scriea el si ca., s'a folosit de densa

pentru compunerea istoriel sale bisericesti.
Origen face un fiumos elogiu briar-

detel sfintulai nostru episcop, care

se vedea mai ales in inv5tAturele ce
le facea el poporalut Nu se mai
stie nimic despre sfintul Alexandra
pAnA la mOrtea lift

In timpul persecqiel a fost areatat, rakturisi a doua &A pre Iisus

tatea si fu liberat in anul 212. In-

Christos si muri in inchisOre la Cesarea in anal 251. Sfintul Epifanie

data dup.& aceia vizit locurie sfinte

la Ierusalim, conform ordinulul ce-1
primise inteo descoperire. In ajunul
sosirel sale in Ierusalim, Dumne4eti

martir. Biserica serb6z5, amintirea

trimise o vedenie pentru ansul si

sf. Narcis si mai multor credinciosl
al' bisericel sale. El amlir5, in timpul

noptel un glas lmurit, care le poruncea s5, ias5, inaintea lui .Alexan-

dru si s6-1 primscA, ca pre un om

pre care provide* il destinase,

85.

fie episcopal lor. Sfintul Narcis era

atunci forte b5tran; el se lega de

st. Ieronim, etc. II

del titlul

de

lul in qiva de 16 Ma 0 22 Decembrie.

ALEXANDRU martir din Cartagena pe timpul Imp5ratului Maximian si al Guvernatorulul Tiberian,

case silindu-1 a jertfi idolilor, acesta
l'a infruntat cu cuvinte aspre, pentru

care a fost legat cu milnele de o

grind, iar piciOrele ere' legate de
o plata grea ce spAnzura. A fost
mai int5,1 strujit si bAtut cumplit,

ALEXANDEW CABBUNARU

apoi ducendu-1 la Marcianopole, l'a

ars cu fecliI aprinse pe fate; de acolo ducendu-1 in Tracia i s'a teiat

capul in 25 Februarie.

39

TotI incepure a ride, velendu-1 in

mijlocul adunerei Alexandru fere

se, orate vre o mirare sat dispret

mane in Pont, cariI devenisere acum

avea aerul unui om linictit, ganditor

ai multumit de starea sa, ceea ce
fan pre Grigorie se crle, o avea ceva
extraordinar. 11 lue la o parte 0 voi

forte numero0, avend trebuinte de

un pastor, cerure St. Grigorie Tav-

s. afle de la densul eine este. Astfelit afla, ce, Alexandru era din fa-

maturgul, episcopul Neocesareel, care

milie nobila qi avute, dar ce. se lepadase de tote, spre a imita umilinta
lui Iisus Christos i spre a imbra%ice, un mod de viOte asounsa, serace 0 muncitOre: E, i sfintul neputandu i ascunde surprinderea sa, Alexandru II espuse motivele purterei

ALE X ANDR,U CARBITNARU Ep.

Comanei. Credincio01 in ora011 Co-

era privit ea perinte comun al tuturor credindo0lor, sa ingrijasea de

acesta. In anul 248 sub domnia luI
Filip, ei trimisere deputati se-1 r4ge

a veni in mijlocul lor 0 a lua

me-

surele ce reclama situatia bisericei

bor. Grigorie veni la Comane ci petrecu oate-va ile printre el, spre a-I
Insufleti in credinte i dragoste prin
cuvinte qi farte. La (liva fixate, cepiteniele oraplui se adunare, spre
a proceda la alegerea unni pestor. 0mul ce-1 autail el, trebula se se distinge, nu numat prin noblete qi avere,
dar i prin eioquena i alte calitett
El propusere mai multi st. Grigorie
fere, se se pOte uni asupra alegerel.
Dar sfantul, care eguta mai mult
calitetile inimei, de at ale spirituM, nu voi se,' primesce nici pre unul

din cei propu0 i

clise,

ce, ar dori

se vade, dace nu cum-va prin Ome-

nil de rand, s'ar gesi cine-va care

se fie vrednic, a conduce turma 0
in cazul acesta, nu trebue s Interclie a-I

alege episcop, fie chiar din

clasa cea mai de jos.

Unul din cepiteniile adunerei, voind s glutnesca, ise sfentului: Dace
nu voecti se alegf din ce este mai

distins, atunci rite ca vei gesi vre

sale. Am ales acesta pulbere neagra de oarbune, eare m

desfigureza,

ca un mijloc ea se nu fit recunoscut. Sunt ince tiner 0 al putea se

me presint on 6re care folos, dace
m'ac imbrilea alminterelea. Dar acestea sunt ocazit de ispite pentru
un om, care dore0e se, remee same
qi vedeti interesul ce aveam de a
inletura pericolele In care me expunea vrasta mea i cate-va darurl cor-

porale pe care le-am primit de la

nature,. De alminterelea ocupatia mea
imi procure, existenta 0 pot ince

se implinesc ci voea lui Dumneclet

cu ceia ce mi remane".
Sfintul Grigorie, examinandu-1 en

luare aminte, recunoscu ce a gesit

en adeverat o comore. Pane se i se
face, lui Alexandru o imbrecaminte
mal potrivite, sfintul din Neocesarea intretinu adunarea despre datorile unui episcop c1 acelor ce &rat
supu0 povetuirei sale. Atunci le in-

Sfintul Grigorie lua cuvintul in se-

Nice, pre Alexandru, le facu cunoscut chic este, Venda fOrte mult purtarea lui i sfatui pre credinclo0
sa nu udece pre nimene dupe exte-

i intreba eine este acel Alexandru. Atunci until din adunare alerge

rior. Toti &Aura votul pentru alegerea lul Alexandra c1 sfintul G-ri-

aduse ripnd Era prost imbracat 0 lesne se putea ghici meseria

sa dupa negreta feta 0 a manilor.

gorie 11 sfinti ea ceremoniele obicinuite.

un me0equgar in popor i te ac sfatui

sa, alegi pre Alexandru Carbunarul.
rios
0-1

L'a rugat apoi se. vorbesca poporu.

40

ALEXANDRU

lui cam era obiceiul episcopilor not

hirotonisiti. Alexandra flea o cuvintare solida pling de inteles 0 gravi-

tate, care umplu de admiratie tote

spiritele.

Alexandra respunse perfect la innalta ideie, ceyi formara de el dap&

acest inceput, 0 conduse cu demnitate biserica din Comane aqa, ca st.
Grigore de Nisa, in panegiricul sf.
Grigorie Taumaturgul vorbesce de

el cu multa stima. Dupa ce a pastorit bine turma sa, Alexandra primi

Alexandriel in 313. Era un om de

o vita,' fOrte coma, cu adevarat
apostolica, plin de zel, de caldura,
bunatate 0 iubire catre saracl. El
hirotonisa adesea preoti 0-I alegea
dintre pusnicii eel mai ev1avio0. El
a fost fOrte fericit in alegerea episcopilor pre care-I apza prin diferitele orap ale Egipetulul. Demonul infuriat pentru ca vedea micprandu-se

puterea lui, prin purtarea virtuOsa

ce ducea st. Alexandra, 0 mai ales
prin discreditul general in care el-

cununa martiriului prin foc. Nu se

qtie bine anul mortei sale, unii il
pun pe timpul lul Decie.
In calendarul roman la 11. August se adause 0 calificarea de 17losof, de sigur avendu-se in vedere
filosofia cre0ina, care se caracterizaza prin umilinta, virtute pre care
o practica 0 sfantul Alexandru.

dea idololatria, incepu a'qirepara perderea prin radicarea unei eresii, care
sapa cretAinismul la radacina. Arie,

ALEXANDRU, unul din cei 40 de

amagi, un exterior mortificat 0 ma-

martirl. Vegi Aetie 9 Martie.

ALEXANDRU din Pidna, a stralucit ca o stea luminOsii in rnijlocul inplaciunei *doleyti 0 a mustrat
nebunia Oa credincio01or, marturisind in priveli0e pre Christos. Ded
ceia ce ere' lipiti de inplaciune,
nesuferind indrasnla 0 barbatiea
lui, cu feluri de mestrii cerca, ea

nieri insinuatOre; dar era un ipocrit dominat de mandrie, ambitie 0

gelozie. Iscusit in arta funesta de a
se arata ceia ce nu era, ascundea

preot din Alexandria a fost instrumental de care se servi pentru executarea planurilor sale.
Eresiarhul acesta era fOrte iseu-

sit in cuno0inta literara 0 in dialectica. Avea tot ce trebuie spre a

sub o modestie afeetata, o inima vi-

clOna 0 capabila de tOte crimele.

In anul 300 luase partea schismaticului Meletie episcop-de Lycopolis,
contra sfantului Petru, patriarhul

sa, surpe a hit buna tarie 0 nepu- Alexandriei; el 1-a parksit apol 0
tend, i-a talat capul cu sabia, iar paru ca da semne de cainta aa de
Dumneclet i a rasplatit prin darul sincere, ca, insuql st. Petra 1-a hiroi se cinste0e amintirea lui in 15 Martie.

tamaduirelor.

ALEXANDRU papa RomeT, urma

1111 Everest in, anul 109 0 ocupg

scaunul episcopal timp de noua ant
Nu se OA nimic asupra vietei lei.
Muri in anul 119 0 se numera printre martini. (Martie 16).
ALEXANDRU Episcopal Tiberi-

anilor, de sabie saver0t in 13 Mal.

ALEXANDRU martir, s'a saverla impreuna cu Agapie in 15 Martie.
ALEX ANDRU al ALEXAND RIE I

Acesta orma st. Ahila pe seannul

tonit diacon. Cat-va timp dupg, aceia

indrasni a se face acuzatorul propriulul sat. episcop; 0 turburarile

ce le WO cn ocazia meletienilor
mersera aqa departe, ca to departat
de la biserica. Se paru ca incepu
iara0 a se cal sub Achila, care amaga de aparentele falqe, il admise
la comuniune, il hirotoni preot qi-1
puse paroh intr'o parohie din Alexandria, anume Bucale. Fiind ca dupa

mOrtea lui Achila se alese Alexandra, el care se credea mai vrednic,

ALEXANDMI

nu iutea suferi Basta si se declara

inimical sn de mOrte.
Ne putendu-i imputa nimio, el in-

cepu a calomnia invtkura sa si

inv6ta alta en total contrail, care
nimioea divinitatea luI lisus Christos. Mai. Inthi nu indrasnea a se

rosti in public, ,ci numal in adunari

particulare; dar vqandu-se sprijinit
pe un mare numr de sectarI, o pu-

blica in 319. El 4.icea, cu Ebion

Artemas si Teodor, ca lisus nu era
cu adevrat Dumne411. La blasfemia

acsta ada'uga si altele, ca Fiul lui

Dumneleil ar fi o creatura, ca a fost
un limp &and nu exista, ca, era capabil de Ocate. Mai primea si altele, urmarI ale acestor principil nesocotite. Sfintul Atanasie 11 acuza
ert ar fi mai invetat, ea Iisus Chris-

tos n'avea alt sufiet, de cat aca

divinitate creath sari substanth spiritual, facuta inaintea lumei ; de
unde urma, ca Cuventul a patimit

pe cruce, ca s'a pogorit in iad si.

ca inviase din morti. Arie atrase
in partea sa pre doi parohi din Alexandria, un mare num6r de feciOre,
doi-spre4ece diaconi, sapte preoti si
doI episcopi.
Colutus unul din parohiI Alexan-

driei, predica cu mai multi confrati

al 01 contra eresiei celei nou'6. Poporul se imparci: partizaniI lilt Arie
se numeat Arieni; iar acestia dadeati
ortodoxitor numele de Colutieni. Sfin-

tul Alexandru, atins de progresele

er6reI, la. Inceput intrebuinta blandeta, care-I era naturala. El credea

a prin sfaturl blande ar putea sa

castige pre Arie. Mai multi orto-

doxi desaprobara o asemenea purtare

pentru 'cii, nu o pricepeal Insusi

Colutus prin un zel r6ti inteles, lua

ocasiunea de a se despkti de episcopal sti si a tinea adunari a parte.
Din fericire schisma acsta n'a durat malt si autorul ei reveni in centrul unitatel. Partida lui Arie ores-

41

tea pe fie-care cli. Patriarhul, veclend

a en mijlOcele intrebuintate nu iSbutea nimic, chem.& pre eresiarh a

se presinta la o adunare compusa
din clerul Alexandriel. El veni, dar
neprimind a se lepada de invqatura
lul, fu escomunicat impreuna ou see-

taril gl. Sentinta acsta a fost corafirmata do un sinod tinut la Alexandria pe la finele anuluf 320. Sino-

dul acesta era compus din o Rita

unu episcopI, caril neputnd suferi

ca Arie sa repete blasfemiele sale si

sa mai adaoge altele si mai grozave,
rostira anatema luI si partasilor gl.

Arie remase cat-va timp ascuns

in Alexandria; dar fiind descoperit
el fugi si se retrase in Palestina,

unde *tie. pre Eusebie al Cesa-

reei, Teognis din Niceea qi. Eusebiu al

Nicomidiel. Acesta-I facn marl Beryl-

cii prin trecerea ce avea la Constantin si mai ales pe lane" soru-sa

Constantina. Insusi Constantin ne
spune, ca Eusebiti

al Nicomediei

era un intrigant plin de mandrie

si ambitiune. Un ast-feM de om
era fficut anume pentru eresie; si
cu trecerea ce avea la curte, nu

putea sa nu &an/ partizani, chiar

printre eel mai onestI, mil. adesea se lasa a fi orbitl. Ensebiu
si Arie aveati relatil prin scrisori

si se intelesera, ca Arie sa, se retraga la Nicomedia, acolo compuse

el Thalia, poema, care nu era alt de
cat o tesatura de impietati si laude
desarte, ce-sl facea el singur.
Cu t6te adestea, Alexandru scrise
hii Papa Silvestru spre a-I pune In
cunostinth cu inv6tatura si condamnarea lui. Arie; el maI trimise o epistola eirculara, tot In scopul acesta
tuturor episcopilor ortodoxi. In aceIasi timp Arie, Eusebie si alte persOne ii scrisera spre a-.1 ruga sa
radice sentinta de escomunicare. Imp6ratu1 COnstantin se amestecti si el
in afacerile acestea -bisericestl; el

42

ALEXANDRU

sfatuia pre sfintul nostru a se impaca en Arie; qi fiind ea Osie avea

tOta Increderea lui, a fost insarcinat s'a mrga la Alexandria sa, impace spiritele qi sa, pun& capat desbinrior. Rezultatul informatielor ce
capata Episcopul de Cordova, era,
ca. Aria ngrt divinitatea lui Iisus
Christos 0 ea Alexandrut a procedat Intelepteqte cu tot zelul ce se
putea aqtepta de la un pastor vrednic. and Osie s'a aquitat de comi
siunea sa, pled, din Alexandria spre
a da sama Imphatului. L'ati infor-

lilt Arie, care fu ascultat. Marcel de

Ancira 0 st. Atanasie ii dadu pe

fata, tog r6utatea. St. Alexandru
stima mult pre diaconul sei1 Atanasie
qi-1 luase cu sine din Alexandria. Era

eel mai infricoqat Men al Arienilor.

El 11 combatu in sinod, eu atata

putere qi superioritate, ca-1 ruqina

deseverqire. `Ereticil spre a se

sustrage de indignarea publica, recursera la viclenie qt primira, niqte
eu

espresinni, care in aparenta erail

catolice. Parintil sinodului bagara

de sama, 0 spte a nu se fur* eresia, declarara ea Phil este de o

0-1 sfatui a aduna un sinod ecume- Biqa' cu Tatal. Ei Introdusera ennic, care sa 'Rita restabili pacea. vIntul acesta in formula de credinta
Sfintul Alexandru Inca serise im- facuta de Osie 0 subscrisa de toti
p6ratu1ui aratandu-i necesitatea con- episcopil, afara de -an mic numr
mat de adev6rata stare de lucruri

vonarei sinodulul.

impratul convins de puterea argumentelor lui Osie si Alexandru, se

hotarI a-I convoca. El insemna ea

lea de adunare Niceea din Bitinia

0 trimise episcopior scrisori respect6se, spre a-i invita sa se graliesca a vent 'Le procura trasuri 0
t6te cele trebuinci6se pentru cale.
Deschiderea sinodului se facu in palatul imperial in cliva de 19 Iunie 325.

Episcopii erail in nunir de treiBute opt-spre-4ece. Multi dintre ei

marturisise vitejeqte credinta. St. Ens -

tatie qi st. Macarie, patriarhi, unul

al Antiohiei cii altul al Ierusalimului; Ceoilian episcop de Cartagena;
st. Pafnutie din Tebaida de sus; st.
Potamon din Eraelea pe Nil; st. Pavel al Neocesareei; st. Iacob de Nisibe etc. Sfintul Silvestru nepirtend

veni din causa b6tranetei, trimise

delegatl carii il represintara. Imp&

ratul intra in adunare fail garda

cii numal dupa ce episcopii II ruga
qe4u, cum 4ice Teodoret, iar Sozomen ne spune ca, intra numai dupa
ce cern voe episcopilor- Mai multe
pe dearendul se cerceta inv6tatura

care era din partea lui Arie. Adsta

formula se numeqte simbolul din Niceea. La inceput erati Opte-spre4ece

episcopi, carii nu voira sa subserie

apol remasera cinci, adica: Ensebiu
al Nicomidiel, Teognis de Niceea,
Maris din Chalcedon, Teonas 0 Secund

din Libia. Eusebiu din Cesareea care

nu primise euvintul de o Rinfg, II

primi a doua 4i. Din cei einci episcopi, "Eusebiu, Maris 0 Teognis se
unira en numerul cel mare, nu maX
remaneati de cat eel dol. episcopi din
Libia. Constantin II exila, in Siria
en Arie qi cati-va preoti Egipteni.
Sinodul primi in comuniune pre Meletianl, pentru ea aratara cainta; dar
caq.ura iar5,0 in schisma cii multi

din ei se unira en Arienii. Se facura 0 20 de canOne disciplinare,

apol Sinothil se impra'qtia la 25 Au-

gust_ Inainte de a se desparti episcopil, Constantin le ffieu un ospat

stralucit 0 le dadu bogate daruri.
St. Alexandru pled. la Alexandria,
unde-1 primir ortodoxii cu cea mat
mare bucurie, dar nu trai mult timp
in urma victoriei asupra Arienilor. El

muri in 26 Februarie 326 dupa ce a

designat de urmaq pre st. Atanasie

ALEXANDRU, ALEXIS

Biserica serbka amintirea sa in cliva

de 30 August.
ALEXANDRIT din Tesalonic, a
rarturisit in Smirna la anul una mie
sapte sute nou6-clecI i patru; a fost
decapitat in 26 Mal.
ALEXANDRIT Episcopul Prusiel

s'a gversit de sabie in 9 Iunie.

ALE XANDRIT Patriarhul Constantinopolel, s'a saversit cu pace in
30 August.
ALEXIE oniul int Dumneolet, a

43

tul de eeia ce era capabil a-1 distrage.

Sufletul saa sbura in regiunie cele

mal inalte si nimic nu-1 putea atrage
la cele pmtntestl. Numele sail, a-

verea, all fost eele d'antal ispite pe

care a avut ale Invinge; dar acesta

nu era eel mal mare sacrificia ce

avu a face. Parintii sl voiaa cu orl
ce pre s 1 casatoriasca, ei II propusera o partida potrivita i hota-

minunata, mal ales ca nu avea alt fit.

rira diva nuntel. Ca sa nu supers

familia, el lua in casatorie pre cea
propusa ; dar se folosi de libertatea ce o lash Biserica pentru aceI
ce ar don all aiM o vita me innalta: ast-fella chiar in cliva nuntel

Tinkul Alexie gasi in familia sa

fugi in secret 0 se retrase intr'o

exemple inarI de milostenie i inirna

sa fireste tnr i generOsa, se fo-

tara departata de tara sa, imbracandu-se intr'o being ordinara. El se

asecla intr'o baraea aprOpe de biserica inchinata in einstea sfintel Fe-

fost un rar model pentru despretul lumel. Tatal sat un bogat sena-

tor din Roma, il dada o educatie

losi mult de adsta. El invata ca nu

se pte folosi cine-va mal bine de
avere, de cat sa o imparta saracilor
si find ast-felia, inpartita prin mi-

ciOre.

penfru veoinicie. Din cea maI fra-

Virtutile sale fixara asupra lui

privirile acelor in mijlocal carora
vietuia i pricepura, ca este dinteo

saracilor tot ce avea la dispositia sa

familie bunL Alexie vepndu-se descoperit se intOrse in patria sa, cat-va

lostenii, formza comra in cerlii

rda vrasta, nu se multumea a da

ci intrebuinta tot feliul de mijlce

spre a capata de la altii ajutorurl

de care stiea ca ail nevoe cei nenorociti. Modal cum mangaea el pe cel
nenorociti, dadea un noil pret milosteniilor sale. S'ar fi putut zice ca el pri-

vea pre Arad ea pre bine facatoril

051 si se credea obligat fata de aceI
ce aveaa parte de darnicia lul, atata
iubire j bunatate le arata el.
Cu cat inainta in vrasta, aorinta
de nemurire se desvolta in sufletul
seil. Curend nu se mai bucura de cat
de cele ceresti. Numai ideia unel

timp dup6 aceia. El se presinta la

casa parintelul Oa sub exteriorul
unul dilator sarac i i se dadu o
mica odaita unde-sI petrectl rknasita lilelor sale, rasa sa se fad, cu.noscut. El bine cuvinta pre Domnul
off de cite orl avea ocasiunea de a
suferi injuriele i batjocorirele slugilor. Era aprOpe sfi-gt dea sufletul

cand spuse parintilor sl ca el este

fiul lor.
Sfintul Alexie -pre cum se crede

sus de bunurile peritdre ale 'Amen-

era cam pe la anal 417 sub pontificatul lul Inochentie L A fost inmormintat pe muntele Aventin
tta Roma lua parte la Inmormin-

tulul. El numai traia de eat pentru

eternitate. Totul se parea nimic in

tare. Corpul ski se gasi in anul 1216

gi asta-c11 se pastrzil Inteo magni-

comparatie cu dulcea speranta, care

magulea inima lui. Atata bucurie gllsea el ca putea sti o nutdsca In sufletul ml, ca sa hotarI a se departa cu to-

ordiunlul leronimitior. Numele otto-

fericirl nesfksite Il inalta mai pre

fica biserica zidita acolo, care Ora

numele st. Vonifatie i st. Alexie,
este un titlu de cardinal 0 apartine

44

ALEXIE, ALFEtI

tului se al% in tOte ealendarele grece0i, latine, Siriene, Maronite i Armene. Biserica nOstr5, serbzt amintirea St. Alexie omul hi Dunmedett

in diva de 17 ale hind Martie.

wm

Alfet ruda sa, veni curtind la dinsul. Era barbatul doririlor, aded omul, care avea spiritul rugaciunei
intr'un grad mai inalt. Eqit din cea
mai bunk familie din Elevteropole,

ALEXIE Arhiepiscopul Chievului.

ALEXIE Episcopul Bitiniel s'a
sev8r0t cu pace in diva de 10
Iunie.

era lector 0 exorcist al biseritel

ALEXIE impreun5, cu alti noug

tat. Ruqinand pre prefect la introbarea intaia, a fost pus in inchiske.

La a doua intrebare a fost balut

martini ail pttimit pe timpul ml Leon

iconomahul. Acesta poruncind. s se

ia ic5na din pOrta de aram5, a cetiitei, sfintil ace0ia s'at improtivit,

pentru care at fost armicati in ternnick, poruncind s. Ii se fad, pe
fie care

i ate einci sute do rane.

Ast-felit rbdar5, mucenicii 8 luni,

iar dupii aceia ii s'at ars fata cu fier

ars 0 in sfir0t ii s'at taiat capul

impreuna cu Maria Patricia in 9
Ole ale lima August.

ALFEt a pkimit impreuna cu

Baru la, Roman 0 Zacheil in 18 Noembre.

In primul an al persecutiei generale a lui Diocletian, al XIX-lea al

domniei lui, Guvernatorul Palestinei,

care Il avea reqedinta la Cesarea,

obtinu de la irnparatul gratiarea tuturor vinovatilor. Era obicei a sdpa
ast-fel pre prisonieri, dad se serbat
jocurile quinquenale, decenale, vicenale ale domnitorului, adec t. in anul
al cincilea, al decelea 0 al doue4ecilea

al domniei lui. Cre0inii erat esc1u0

din lista,' qi se credeail mai vrednici
de mrte, de cat criminalii.
Tot atunci s'a arestat Zachet, diacon din Gadara dincolo de Jordan 0
incatupt 1-a adus inaintea prefectn-

din Cesarea. Zelul cu care indemna

pre credincio0 a mkturisi viteje0e

pre Bs. Christos, 11 fficu sa, fie ares-

cu vergi yi sfiqiat on unghii de fier.

Dui-A care at fost du0 in inchiske,
undo era Zachet, ca s5, fie tratat ca
dinsul. Infatiqindu-se a treia Ora., amendoi ail fost condamnati la mOrte

prin tiiere la 17 Noembre.

Eusebit d.5, o prescurtare din actele lor in istoria martirilor din Palestina, dar actele acestea ak fost
publicate in intregimea lor (hid originalul haldaic de Asemani. Act.
Mart. Occid. t. II, 177.
Sfintul Roman este unul din cel
mai strluciti din ace01. martini. Eu-

sebit unegte istoria sa en a colorpentru c, cu tote cit a sufenit in Antiohia, era ntscut in Palestina. St. Chrisostom pronun ta. un
panegiric in onOrea sa la Antiohia,

in pia serbarei sale. In operile acestui pkinte se mal Ott' un panegiric, ce se crede a fi al unui preot
din Antiohia, care- tra,ia pe timpul
St. Chrisostom. In fine oxern al treilea panegiric al sfintului acestuia,

printre omeliele publicate sub numele lui Eusebiti de Emesa.

Roman era exorcist intr'un sat
supus jurisdictiel din Cesarea Pales-

lui. A fost crunt batut din ordinul

tinel. Mid se aprinse focul perse-

judecatorului i i s'a sf5,0at tot corpul

cutiunei, pr'asi locul sek spre a indemna pre cre0ini ca s5, se lupte
cu euraj contra inimicilor religiel.

en unghii de fier. Muncitoril II tarirg apol in inchiske unde-i pused,

picikele in butuci, aa ch' corpul era
peste miisura intins. Dar el nu perdu
nimic din 1ini0ea sa si nu inceta a
Ands pre Dumneslet. (lima i nptea.

nen o calatorie la Antiohia spre a

incuraja pre acei, carii erail expual
la cele mai crude incerdri. Fiind la
curtea judecb,lorului, pre care Pru-

ALFEU, ALPIE, ALPIOS, ALINE

dent% 11 numeste Asclapiade, i se

pant c caff-va crestini istail la IndolalL El III sfatui s staruiasca In

credinta lor 0-1 ruga sa se gandsca

la fericirea ceriulu i la chinurile
nesfersite ale Iadului. Judecatorul
infuriat pentru acsta indrasnla, II

aresta si dupg ce a poruncit s i se

sfasie corpul cu scorpii si unghii de
fier, l'a condamnat sa fie ars de vit.
Diocletian,

care veni la Antiohia,

45

ALFIOS martir. Acesta impreuna

cu fratil sgi Filadelf si Ciprian era

din cetatea Prefeoton, dintr'o familia
nobil i avuta, fiul lui Vitalie, domnitorul acelei cetati, crescut in religiositate i citirea dumnecleestiler

scripturi, de dtre un barbat renumit, Onisim. Mai antaI

cercetat
Anghelion, care I-ati trimis la Licinie

ce se afla la Roma; iar acesta I-a

dat spre cercetare lui Valerian, care

credit c munca adsta nu era de ajuns; el porunei sa se tae din radacina limba lui Roman. Martirul nu
perdu grain]. El sfatuia necontenit

i-a trimis la Potiola, dare Guyernatorul Diomid i acesta I-a trimis

pre frati s Yutaka. si A, se inchine

tar.

adeOratului Dumnecleti. Nu inceta a

multami acelui ce Overseste minunile. Imp6ratul 11 trimise in inchi-

sore. L'a pus in catuse i l'a intins

forte tare. Roman suferi chinul acesta un timp mai indelungat. In fine
l'a strangulat in inchisbre la 17 Noembre, i in care si St. Alfeil i Zahet

primira cununa martirului in Palestina. Dar amintirea lof se face in

qiva de 18 Noembre. Prudentifi care
de la Dumnedefi, prin mijlocirea St.
Roman kg fie desparOt de capre 0
s fie num6rat cu oile. Tot Prudentin vorbesce de un copil, anume Barula, care marturisi dupa indetnnul
St. Roman, ca este numai un Dumngeil i c ar fi o nelegiuire a mar-

Ia. Tertil, ce guverna Sicilia. De la

fie-care Guvernator din eel amintit1
all suferit sfintil felurite chinuri, de
care numai una de ar fi suferit cine-va,

s'ar fi obosit, safi ar fi murit; asa

de grele erafi acele munci. In sfersit
de la Tertil s'ah luat fericitul sfarsit; cad lui Alfios taindu-i-se limba,
iar pre Filadelf intinpndu-1 pre grainroOt de foc, Iar pre Ciprian
punndu-1 intr'un vas inferbantat,
s'ail mutat la cele ceresti, purtAto-

ril de biruinta, in 10 Mai.

ALIPIE martir, s'a saversit In
27 Mai, zdrobindu-i-se capul cu o
pOtia.

ALIPIE stalpnicul. Acesta a fost

pe timpul imp6ratulu1 Iraclie la anil
608, fiind din cetatea Adrianopold

Paflagonilor. Maim s'a inainte de

nasterea lui a VNut in vis un mieturisi ma mulV. Dupa ce fu batut lusel ce avea pe cornite luminari
cumplit, a fost decapitat. Mama sa aprinse, semn al faptelor bune ti
nu inceta a-I lucuraja i radicandu-se stralucirei ce avea sa alba mai tarprin credin0 mai-pre-sus de simtirele dit. Dupa nastere a spaimantat Int
firesti, a vclut cu linkte 1 chiar cu mea cu vederea i auclirea lui, cad
bucurie, cum i se tae capul. Barula,
Barallaha i contractat Barlaha insOmn copilul 8. servitorul luil Dumne4efi.

ALFEt, apostol se serbza in

26 Mai.

ALFIE, martir impreuna cu Alexandru i Zosim, 18 Septembre.

ALFIE, citgul, a patimit in Cesarea cu Zahet diacon la 18 Deoembre.

infranarea i rabdarea lui a fost mai

pre sus de cat a altor Omani, crt a

stat pe stilp eind-deci i trei de ant
La urma capatand un ulcer la un
picior, a stat razimat de balnstrada
stalpului, numal pe o parte Inca trei-

(led de ani. Ast-feliti s'a dat obstescul sfarsit in 26 Noembre in vrista

de o suta de ani.

46

ALONIE, AtIANt$IN, AMBROS12

ALONIE cuvios, s'a gvemit cu

pace in 4 Iunie.

cu atata succes, cg, fu numit asesor

prefectorial. Dupa aeeia Guvernator

AMANDIN martir, a primit cunun a

al Liguriei yi Emiliel. Despartindu-se

imprenna eu Ipolit papa Romei 0

alti martiri in diva de 30 Ianuarie,

de el Prefectul Prob, il vise: Dute

pe timpul Imperatului Claudie, fiind

vicar Ulpiu Romul, lar magistru Cen-

surin, forte inbit de imp6ratni, dar

care in ascuns cinstea pre Christos,
AMBROSIE Episcopul Medic lanulut.
Bunatatea, blandeta, iubirea, vor

face tot-diuna pre un sfint episcop

s'a.' intre in vederile aprOpelui, cand
este vorba de lucruri indiferente; dar

0 hicrOz il. mai mult ca. un- episeop,

de eat ea judeeltor". Credincios sfa-

Ulla acestuia, care se protrivea 0

cu earacterul sal, se distinse prin
probitate, veghere qi bunatate.
Axentie, arian furios, care usurpase scaunul Milanului dupa exilnl

St. Dionisie, muri in 374. In timp

de dou6-deci de ani persecuta pre
catolici cu violenta 0 Mutate.

brosie fu un model de tiirie 0 nici

Cand fu. vorba de a alege un nor'

episcop, oraqul se imparti in doug;
unil cereaa un arian, altii un catolie. Framantarea spiritelor facea de
temut o turburare. Ambrosie, ca sa

lin pastor al Bisericei n'a dus-o aga

o previe se duse la biserica undo

dad, este vorba a se opune Mului,

va asculta numai de gla,sul datoriei
inarmandu-se cu mare euraj. St. Am-

departe ea el de la apostoli. 'fatal

sn, anume Ambrosie, era prefect
pretoriului Galiei 0 jurisdictia sa
euprindea mai tOta partea apusana
a Europei. El nfiseu trel copil: Marcelina,

Satir 0 Ambrosie, care se

naseu pe la anul 340.

Paulin spnne, ca ceia ce s'a dis

de Platon, se pOte dice de Ambrosie,
cand era. copil. Inca din pruncie perdu

se tinea adunarea; facu o cuvintare

plina de intelepciune qi de moderatie, in care sfatuia pre acei ce compunea adunarea, sa prodda la alegore intr'un spirit pacific 0 rara
zgomot. Pe &and vorbea ast-felit, nn
copil striga : Ambrosie episcopl"

Zgomotul inceta indata; catolicii 0

arienit se mirara 0 proclamara In u-

grese insemnate 0 fu indemnat la

pietate prin exemplul mama, surorei sale 0 altor feciOre cre0ine, cu
care vietuiati in acela0 cash.

nanimitate pre Guvernatorul Episcop

al Milanului.
Alegerea acsta, la care nu se a-tepta nimene, surprinse pre Ambrosie. Intrebuinta tote mijlOoele posibile, ca sa -scape; dar poporul i clerul Mmasera in alegerea lor. Am rosie
e0 din ora4 pe timpul noptei, cu scop,

Cunoscand biniqor limba grca se

deprindea la poesie 0 eloquenta. In-

de a se duce la Pavia, dar ratacind

tOta nOptea, a doua cli diminta se

pre tatal sail 0 mama sa se duse

la Roma, unde se ingrija serios de
educatia copiilor. Ambrosie facu pro-

sotit de fratele an Satir, trecu de

afla la portile Milanului. Aflandu-se

i se dadu o paza 0 se

la Roma la Milan, care era scaunul

pretoriului. Scrierile sale, ce ne-ail
Mmas, arata cu cil foc se apleca la
frumOsele arte. Terminandull studiele '01 facu reputatie insemnata.

de acOsta,

PersOnele cele &Intel ale imperiului

Ambrosie serise din partea sa lul

Valentinian ca sa-1 rOge, sa nu consiinta la alegerea sa. Imperatul respunse poporulul gi eleruld, sri, vedea

ambitionat amicitia lui. Din num&

rul lor fu Ariciu Prob r;d Simaca,

Ambrosie pleda cite-va cause la curte,

trimise imp6ratu1ui relatie de tot ce

se petrecuse, pentru ca consimtimintul sea era necesar spre a radica la episcopat un oficer atatat la serviciul sea.

A MBROSIR

err placere, c s'a credut vrednic de

episcopat acel ales de el, sa-ii administreze i sit-I judece. In acelaqi timp
porunci vicariului sat Guvernatoru-

lui Italiei, s vegheze ca alegerea sa,"

fie indeplinita. Ambrosie fugi 0 se
ascunse in case lul Leontie unul din
senatoril, ce purtail titlul Clarisimi;
dar vicarial publicand un ordin sever contra acelor ce ascundeaa pre
sfintul, sari earll cnnoscand locul retragerel sale, nu l'ar descoperi, Leontie declara unde se afia. Ambrosie se

47

alegerea sa, yi-I indemna a se lupta

contra Arienilor.
St. Ambrosie incepn a ceti St. Scrip-

tura cu autoril eclesiastici, mai ales

Origen 0 St. Vasilie sub conducerea
lui Simplician, care-1 i. urma, In
scaun.

Cu tOta silinta
dadea la stadia, Inca de la inceputul episcopatului Oa, se arata zelos intru Invtatura poporului. Curati eparhia sa
de aluatul arienilor, aqa ca in 385,

pe rand tote treptele erarhice, a

nimene nu mai era infectat de eresia

acOsta la Milan, afara de un mic num5r de Goti i cate-va persOne alipite de familia imperiala. Invtaturile sale erat bine primite din cause
sfinteniei, a zelului pastoral yi ajunarei sale. Punea masa numal Sambate i Duminica, mare parte din cll.
si nOpte se ruga; i pe fie-care 4i a-

fost hirotonisit episcop la 7 Decembre 374. Era in vrasta de 34 de an)...

ducea jertfa eea fara de singe pentru poporul s511. Nevoile turmel ii

Cand a fost apzat in scaunul episcopal nu se privi ca un om din

lumea acsta; i spre a rumpe tOte

preocupa mai mult de tOte. Petrece-

legaturele, cdre-1 tineati, imparti ceia

ce provenea din deosebirea ocupatie-

ce avea aur i argint Eisericei pi

saracilor; asemenea facu i cu mo-

lor sale. Uqura pre shred 0 man-

v5c1u decl in imposibilitate a se impo-

trivi mai mult; dar arata, ca este

oprit de canOne a primi in cler pre
un catehumen. I se rkpunse, ea Biserica pOte in cazuri estraordinare
sit dispenseze de observarea Can6ne-

lor. Ast-felia dupe' ce primi botezul

siele, oprinduil ceva pentru intreti-

nerea surorei sale Marceline. Rugg

pre fratele sti Sotir sa penete grija

de ea, pentru ea sa se pita ruga in

liniqte

i sia se ocupe cu afacerile

episcopalt. Se lepada de lume a'a de

mult, c nu mai fu ispitit de bogatil
si onoruri.

rile emu necunoscute de el 0 nuii

permitea alta recreatie, de cat aceia
gala pre cei bolnavi; asculta pre totl
cu bunatate i dragoste, aqa ca tot
poporul se minuna de el 0-1 lubea.

Se fecu o lege a nu se amesteca in

afacerile temporale ei a nu mijloci la
curte pentru nimic. Dar plin de cora-

patimire cum era, nu se indura de

cei condemnati. Plangea cu cel intristati 0 se bucura cu cel vesell.

Oat-va timp dupe: hirotonia sa se

planse lul Valentinian contra unor

Cuvintarile sale eraa ap de placate,

judecatori i magistrati, dar epistola

Abea trecuse doi ani de la hirotonie

0 sore sa Marceline 11 ruga sa pue
pe hartie ceia ce spusese In biserica.
Ast-felia compuse el cele trel carti

sa era in termeni cam aspri. Imp5ratul raspunse: De malt cunose libertatea cu care te esprimi. Dar am
ponsimtit la hirotonia ta. Urmza a

ca veneati din tote partile s5.-1 asculte.

despre feclOre (377). Lucrarea acOsta

da pkatelor nOstre doctoria prescrisa

de legea lui Dumne4.ea". Ambrosio

este admirabila pentru eleganta el

primi o epistola din partea St. Va-

arata inaltimea fecloriel i folOsele

silie prin care felicita biserica pentru

spirituale.

ni

pling de ungere. In cele dou5 carti

Autorul insist& asupra virtupr

48

AMBROSIP,

o".....,..,,,NWWe,N,/,-,1/4-IW,O.,"-A,A.,%

sfintei Fecire pre care o propune

ca model acelor ce nil imbratiqat
starea acsta. Lauda pre St. .Agne
0 Tec la. In cartea a treia vorbeqte
despre datoriele fecirelor; le spune
sa nu bea yin, s nu primsca visite
qi sa se nevoiasca la rugaclune i meditare, cetind psalmi gra i diminta, incepend cu simbolul, care este
prescurtarea qi sigiliul credintel lidstre. Voeqte ca fecirele sil traiasca
in acea stare de tristet, care lu-

crza, mantuirea. Sfintul ne spune

ca la Bo Ionia ere' dou-4.eci de feciOre care se tineati din lucrul manelor i le mai ramanea pentru sa-

sotie Severa. Valentinian fratele lui

Gratian se gasea en mama sa Iustina la margenea Panoniel. Armata

parintelui sii 11 proclama imparat,
de i avea numai patru ani. Gratian

comfirma acsta delimitate i promise

a-i tinea Mc de prtrinte, cedandu-i
Italia, Africa i Iliria, dar 41 re-

serva, administratia generalrt, pnil

ce Valentinian va fi in stare a administra singur.
Fritigern, regele Gotilor navilind
in pamentul Romanilor, in Tracia 0
Panonia, Gratian voi s trca in Orient cu o armata, spre a ajuta pre
Valens unchiul sail; dar se hotari in

raci. Sora sa Marco lina deqi calugarit

acela0 timp a se p5.zi de cursele

traia in familie la Roma, cum faceati

0 altele pe vremea: aceia. In biserica

arienilor, a carom protector era Valens. In vederea acsta rue& pre St.
Ambrosie, pentru care avea o deosebita stima, s-I dea scris 6re-care
inv5taturi contra Arienilor. Sfintul
compuse in 377, tratatul s5i1 de cre-

aveail un loc deosebit, iar pe zidurile bisericilor erati scrise parti din
Scriptura pentru invatatura lor.
St. Ambrosie scrise un tratat pentru veduve sfatuindu-le s, pazsca.

din0 luI Gra :Van sati despre Treime.

Se imparte in cinci carti, din care

curatenia.

Cartea lui Ambrosie despre Ins-

cele trei de la urrao, fur scrise in 379.

titutia unel FecireP combate pre

Este o minunata combatere a arianismului. Autorul stabileqte dogma

cu destula putere i soliditate i da
respunsurile cele mai satisfacatke
obiectiunelor. Stilul cartilor despre
St. Spirit este mai putin concis 0
mai simplu. Sfantul mai scrise o
carte despre .Intrupare, spre-a rspunde la unele obiectiuni ale arie-

Bonos, care reinoia greqla lui Elvidius, care licea ca, Maica Domnului n'a fost pururea Fecira. Autorul arata datoriele unel fecire, c,licend

Oil singuratatea, tacerea, umilinta

rugaciunea sunt scaparea lor. Descrie cerimoniele intrebuintate. Fedora

venea la treptele altarului i facea

profesiunea sa inaintea po_porului;
episcopul, dupa invataturile cuvenite,

Ii &idea valul care o destingea de

alte fecibre, dar nu le taia parul
ca la cleriol i calugri. In fine, rOga,
pre mimic ceresc s is, parte la nunta
spirituala i sa primsca mirsa care
se jertfeqte lul din Vita inima.
Imparatul Valentinian I, care lo-

cuia qi la Milan muri in Panonia

la 17 Noembre 375 in al cinci-c).eci

yi cincilea an al vristei sale. El 'yl

asocia, la imperia pre Gratian fiul
me mare? care-1 avea de la prima

nilor.

Valens muri in lupta contra Gotilor i se considera ca o pedOpsa

pentru persecutia radicata, contra ortodoxilor i mai ales pentru macelul
ce-1 facu in Antiohia.

Prin mOrtea lui Valens, Gratian

se facu stapan peste imperiul din Orient. Fiind-ca barbarii 11 atacati din

t6te partile, el le opuse pre vithul

Teodosie, care impreunii cu tatal sat
reporta, victoril insemnate in Britania i Africa. Gratian dadu purpiira
luI Teodosie la Sirmiu in 16 Ianuarie

AM13110sit

40

379, drept reeunostinta pentru ca a

invins pre Goti si-1 declara coleg al
seil in guvernarea imperiului de Orient, andu-i in special Tracia si

gfinilor, ea nu le pete implini aererea.

,Imperatesa Iustina se dadu pe fata
in favOrea arienilor si. cern lui Ambrosie ca sa le dea biserica Porciana,

Iliria orientala cu capitala Tesalonie.

Gotii Acura mai multe incursiuni

ce era afara din cetate. Sfintul respunse: De mi s'ar cere averea mea
nu m'asi improtivi, cu tote ca este
menita saracilor; dar nimene n'are
drept asupra easel Domnului. Voiti
mosia mea, luati-o; de cereti corpul
meti, sunt gata sa vi-1 dan.; de aveti
gfindul sa me omoriti, nu me I'm-

prin Tracia si Iliria pin& la Alpi.

Ambrosie reseumpara multi crestini

de la Goti si mai ales arieni, caril

IR urma se lepadara de eresia kr.
In 379 muri fratele seri Sotir, lasfind
tt5, averea sa fratelui si surorei sale,
cu rugaciunea de a dispune de ea ort
cum. vor voi. Ambrosie si. Marcelina

le imparti la sand. Sfintul tinu o

cuvintare la mormintul lui Sotir si.
dupg sdpte 4ile alta, in care vorbea
despre lnviere.
In anul 381 Ambrosie Vim un sinod la Milan contra eresiei lui Apolinarie. Mai lug: parte la un sinod
in Aqui lea, uncle se condamnara arienil Paladie si Secundin. In anul
urmator lug parte la un sinod tinut la
Roma unde vindeca pre o paralitica
Murind Gratian la 25 August 383,

Maxim lua purpura si. voia sa vie

contra lui Valentinian II. Iustina

protivesc; nu mg voiii pune sub scutul poporului, nici voiii alerga la piciOrele altarelor, ci-mi voill jertfi vieta

pentru dinsele". TOta diva o petrecu

in biserica si a doua di de diminta
ducendu-se, o gasi incunjurata de

soldati. El tinu o cuvintare asa de

petrundetOre despre rabdare, ludnd
ocasie de la cartea lui boy ce se citea atunci, in cdt soldatii se rugara
impreuna cu preotii. Afidndu-se de
la curte acsta, s'a trimis un oficer
care avea sa-i spue ca lucrza contra
imperatului, ca un tiran. Ambrosie
respunse: Maxim, care se plange ca
l'am. oprit pe cale, egad venea in

mama sa trimise preAmbrosie, care opri pre usurpator in mersul sell si in-

Italia nu dice ca suut tiran fata de

ehei un tratat favorabil. Petreeend

Tama anului 384 la Treve, avu curajt1 a nu comunica eu usurpatorul

ci sufer din partea tiranior". lustina

nu vedea eu ochi buni alipirea po-

Maxim, indemnAndu-1 la pocainta. Pa-

ski sa fa a o lege, care se autorize

Valentinian. Episcopii nu sunt tiranl,

porului de Ambrosie si puse pre fiul

gdnii din Roma se incercara a res-

adunarile religiOse ale arienilor- Legea acsta fu publicata la 23 Ianuayeah in frunte pre inteleptul Simaca, rie 386 si scrisa de Mercurin, care
care se bucura de mare cinste. In in calitatea sa de episcop Arian lug
tOmna annlui 384, cerura de la Va numele de Auxentiu II. Fiind-ca era
lentinian sa restabilsca altariul Vic- oprit sub pedepsa ide mOrte de a turtoriei si sa dea veniturile vechi preo- bura adunarile ereticilor, trebuia sa
tilor. si vestalelor.
se impedece de a avea o biserica.
Sfintul Ambrosie serise done a- Iustina reinoi eererea pentru -a. li se
pologil catre Valentinian. Nu numai da biserica porciana. Sfintul respunse:
ca apara religia crestina, dar se p5.- Nabot n'a voit sa dea mostenirea
rea superior 1111' Simaca, care se con- parintilor sei cd eh sa dail mostesidera ea primul orator al timpului nirea lui Ems Christos!Fersea Dumseii. Aeeste done apologii, find cetite nedeil sa las eh mostenirea piirintiin consiliul imperatului, respunse pa- lor mel, a lui Dionisie, care a mnrit

tabili lar50 superstitiele kr. Ei a-

60

AMBROSIt

in exil pentru apgrarea credintel, a

De ce dar ve turburatl ? Nu ve pg-

St. Eustogiu rarturisitorul, a St.

fasese de bung voie; (Tar nu pot s a,

me improtivesc violentei ; pot sit*

Merocle si a tuturor sfintilor episcopi, predicesoril meiJ. Dalmatia tri-

bun si notar, veni din partea imperatulul invitandu-1 All aleg g. arbitril
carii sg. cerceteze causa in presenta

imperatului, adaogend cg de nu va
face acsta, sg se retragg si sg lase
locul lui Auxentiu. Ambrosie admAnd
clerul si cti-va episcopi ce se ggsiail

prang; n'am altg armg contra solda

tilor si sabiel ; episcopil n'au altg.
resistentg. Dar dacg este vorba sg
fug si sa-mi pargsesc biserica, nu
me voit face vinovat de aseminea
lasitate, cu tot respeetul ce'l-arn eatre imperatul. Pot sg me schingiuOsc4, nu me tern de relele ce me a-

la Milano, trimise espunsul Imp& menint5, Unde sg, me due? Preturatului, in care ;licea intre altele si tindenea voiti afla plingeri si lacrimi,
pentru Ca s'a dat poruncg a alunga
acsta.
Cine nu stie cg. episcopil mini ju-

pre episcopil ortodoxi, sg ombre pre

decgtorii imperatilor, dud e vorba

acei ce se vor improtivi. Sg. cgr4 tribut

de credinta ? Cum dar A. judece imperatil pre episcopl ? Voitl sg, aleg

si nu ne improtivim: averile biserieel pot sg contribue la sarcenile sta-

judecgtorI laid, caril sg fie exilati

tului. Voeste averile nOstre, A. le la;

sail condamnati la mOrte, pentru ea:

au apgrat credinta adeveratg ? Tre-

nimene nu se va impretivi. Eii nu

le del, dar nici le refus; contribu-

bue 6re sg-I espun la necazuri sail

chinuri ? Persona lui Ambrosie nu

tiele poporuluI sunt suficiente pentru

ajutorul sgracilor. Ni se imputg, cg.

este asa de importantg pentru ca

preotia sg se necinstescg din causa
lui. Vieta unui om nu trebue sg se
compare cu denmitatea tuturor episcopilor. Dacg este vorba de o conferintg pentru credint5, episcopii trehue sg o tie. Asa s'ati petrecut lucrurile sub Constantin, care rasa pre
episcopI judecatori at invethturei".
Cind a trimis respunsul la imperatul, Ambrosie se afla in bisericg
apgrat de popor. In curend venirg
soldatii, carii nu mai lgsarg pe nimerle sg iasg. Sfintul tinu mai multe
cuviutgri, intre care si aeeia, ea; nu

trebue sa- se dea bisericele. Credeti voi, ch as putea sg ve pargsesc

ea sg-mi scap vieta ? Din respunsul

mei atI vedut, el nu volit lgsa biserica, pentru cg me tern mai mult
de Domnul lumeI, de cat de imp&
ratul. De me vor se6te cu sila din
bisericg, vor lua corpul; dar sufletul

nn se va despgrti de ea. Dacg imperatul luerkg contra mea ea principe, voit sti 24 sufer ea episeop.

darn bani la Arad. Da, asa este. Ei

me apgrg cu ruggciunele lor. Orbii,
schiopii; betrimil sunt mai puternici
de cat vitejil luptgtori. No. dem Cesarului, ceia ce este al Cesarului si
luI Dumnedeil ceia ce este a lui Dummedeti. Tributul este al CesaruluI, biserica este a lui DumnedeA. Imperatul

este in bisericg, dar nu mai pre sus

de ea".
Arienii li i'mputat ca invatg erori
prin imne. Pe timpul acestei perseeutii sfintul indemna poporul s'a einte

imnnri si antifOne compuse de el.

Cat despre psalmt el s'aii cintat totdeuna in Bisericg. Se pare cg Ambrosie fu cel dintel, care dupg esemplul orientalilor, pu-e so. dinte done
coruri alternativ.
In mijlooul acestor turburari avn
o mare mangfiere snfleteseg. Fgcuse
done biserici si n'avea sfinte mOste.
Sgpfind lAngg bisericg, gasi m6ste1e
sfintilor mucenici Ghervasie si Pro-

tasie. Cu ocasia acgsta se acur6,

.AMBROSIE

ma multe minuni, ceea ce puse eapat persecutiunel in anul 3516.

Maxim fiind recunoscut ca coleg
de Valentinian i Teodosie, sense
celui dintiiti sa' nu mai persecute
biserica. POte ca. din causa adsta.
Maxim voia s ocupe Italia. Imp&
ratul vdendu-se in pericol, trimise
nre Ambrosie, sag Imblandesca. Acetta uitand persecutiile, se duse,
dar nu isbuti. Atunei Valentinian
trimise pre Domnin, care fu primit

Teodosie se Indupleert in fine

bine si asigurat c

sfaturi cu adefe'rat parintesci, pe

care le pazi in tt via, cinstind
si pre Ambrosie ea pre un tar&

va trbnite un

corp de ostire, care sa apere pre im-

p6ratul. Dar armata acsta ()cup's'.

strimtorile papa ce veni Maxim si
apoi porni contra lui Valentinian
care se afla la Tesalonic. Acesta alerga la ajutorul lui Teodosie, care
gi veni 0 se oferi a'l schpa domnia
dad, se va lasa de arianism. Valentinian caindu-se pentru gresala lui,
Teodosie spre a-1 incredinta 0 mai
mult de buna vointa Jul, lua in caAlone pre Gala, sora imp6ratu1ui

erta.
Venind o deputatie din Roma, Te-

odosie intra in triumf alaturea cu

Valentinian. Era asa de iubit de po-

por, in cat adesea esa singur. Cu

tote incercarile paganilor, in frunte
cu Simaca, de a se restabili altarul
victoriei i ceremoniele pagane, Teodosie rgmase neinduplecat. El se
IntOrse la Milan 0 incredintand imperiul apusan lui Valentinian II dadu

In Tesalonic facndu-se o turburare, din cauza unit): vizitia de circ

noise poporul un num6r mare de oficeri si pre Buterie, comandantul
trupelor din Birk. Imperatul audind
acsta se umplu de manic; dar dup6
mijlocirea lui Ambrosie era gata sa-i
erte, &and vestitul Rufin impreuna

cu ali eurteni,

arat a.

imp6ratului

pericolul In care s'ar afla,

dac a. nu-

si declara rsboia lui Maxim in pri-

an pedepsi esprit asemenea apucaturi.

ma-vara anului 388. Atacandu-1 en

multa prudenta, 11 invinse pe ma-

Se trimise porunea Comandantului

Iliricului de a ucide 7 mil de Omeni
in Tesalonic. Ordinul se executa cu
cea mai mare barbarie, soldatii gasind pre bmeni in cire, ucisera tot

lurile Savel, cum si pre Mareelin,

fratele tiranuhii, la nul Drava. Dupg,
ce a trimes in Galia pre Arbogaste,

general al barbaric); care servea in

armata sa. llsurpatorul fiind prins,
a fost decapitat in 28 Julie 388,
dupa ce a domnit dna. ani.
Crestinii din Calinic in Mesopotamia, insultand. pre iudel intr'o procesiune, le darima, templul. Imp'oratul ordona s'a se pedepssc a. aspru
episcopul i crestinii, zidind cu chel-

ce le esa inainte. In fimp de trei

ore, perir se; te mil de Omeni.

Scene acsta patrunse de durere
pre Ambrosie i alt1 episcopi. Impratul nu era atunci la Milan. Ambrosie pleat si el dupa ce-i sense

o epistola in care-i declara di nu

va putea primi darul sti, nici sti s6-

virssca sfinta liturgie in presenta

tuiala kr alta sinagoga. Judecata acsta patrunse de durere pre episcopii orientall; el scrisera st. Ambrosie sa, intervie. Ambrosie sense
imp6ratului, dar Ara succes. In bi-

lui, pang ce nu se va satisface dreptatea divinL Adog c respecta pre

send. tinu o cuvintare, in care ameninta, ca nu se va duce la altar

sena, Ambrosie esindu-i Inainte, II

pang ce nu va obtine ertarea ceruta.

Inca enormitatea macelului sgvirsit

din porunoa ta. Strttlucirea purpurd

imOratul, dar trebuie mai Intaii1

se iubse pre Dumnedea.

Voind Imparatul sa intre In bi-

dise: DOmne, se pare a nu simtl

52

AMEROSIE

nu trebnie s te impiedice a cuasce

Cum de indreznesci si crecli una ca

slbieiunea corpulni acestnia acope-

acsta? Ta ai indemnat la micel

pi

nit asa de ineret. Eo zidit din a- tu ceri ertare? Esci desbricat de ruceiasl hume ca i supusil tei; numal
unul este Domnul, stpanitorul In-

mei. Cu ce ochl vei privi tu templul sea ? Cu ce picire vei celca

sanctuarul see ? Indrezni-vei Ore, rugandu-te, s ridici aceste mffini manjite ince, de sangele versat pe nedreptul ? Retrage-te dar

vine 0 nuf amintesei de crima cea

mare si insulta ce s'a adus chipulni
lui Dumnerileil?". Rufin Ii spuse, ci
imperatul va veni Indati. Dace,
este (qa, respunse Ambrosie, declar

ce uu-1 voii lisa sa, intre in tinda

bisericel. Dace va veni en putere, pi

i se nu va lucra ea un tiran, sunt gata se

mai ingreuezi crima de care esti vinovat. Primesce cu snpunere jugul ce-ti
inipune Domnul; este aspru, dar bun
pentru ce, d5 vindecare sufletulni". Imperatul intimping, c iDavid a gresitl
Episcopul respunse, ce, de Ore ce 1-a i-

mitat pecetuind, sh-1 imiteze si in

poceinte. Teodosie se supuse i primi
penitents, canonica, ce i se impuse.

sufer mOrte. Singur me voia pleca,

sabiel calgului". Rufin vedndu-1 ne-

inblandit, trimise la imperatul se-I

spuie si nu Iasi din palat; dar

fi-

md pe cale, Teodosie dise: Me your].

duce 0 vol primi infruntarea ce o merit". Episcopul ffind in sala de audi&IVA*, 11 cheme pi-1 ruge,

se, nu-I refuse

Se retrase in palatal see i treen

deslegarea. Cel dise Ambrosie, vii

aid in dispretul legilor sfinte a lui

opt luni, fare se, mrge la biserice.

Dumneclea".

Apropiindu-se serbetorile Nascerii, im-

Respect, dise imperatul, nu Toia

&aka regulele intrand in vestibul;
dar te rog sa rupi legiturile acestea

peratul era fOrte mahnit; atunci Ruffin 11 mangaie dicend, ce% n'a gent

alt-ceva, de cat a pedepsit pre vinovati. Imperatul versand lacrimi,

si sa nu-mi inehidi Oita pe care

Dumnecleil a deschis'o tuturor credin-

disa: Rufine, de ce cauVi se, me a-

ciosilor.Ce poceinte, ai fault, dupe

ce te-ai facut vinovat de o aseme-

migesci ? Cat de putin cunosti tu

pedepsa ce o simOsc eel Piing starea mea triste,. Biserica este deschise
cersetorilor i sclavilor; dar portile'

i prin urmare ale cerului, imi

-aunt inchise; cad Domnul a dis:
ei

nea crime?Tu trebuie se-mi spul

ce se fac 0 se, pun doctoria cuvenite, bOleI sufletului meii, iar eu trebuie si me supun i si implinesc

ceia ce mi se va porunci". Ambro-

Orl ce veri lega pre 'Anita, va sie Ii spuse se, se puie

fi legat 0 ln ceruril Se, me due printre penitenV.

biserice

la episcop sa ye deslege, 4ise Rufin.

Sozomen ne spune, ce Imperatu1

Nu vet isbuti, respunse imperatul.

Cunose dreptatea sentintei date in
contra mea ; stie ce Ambrosie este
neimblandit, and este vorba de datoria sa, i a nu va face nimic
contra legei ml D-4eil, din respect
pentru majestatea imperiala". Adause ce, el prefera: s6-i implinOsel

flea o merturisire publice i ffind

plecat la pimint, clise en profetul
David: Lipitu-s'a sufietul mee d.e
pamint, viazi-me dupre cuvintui tee".

(Ps. 118,25). Inainte de a'i da deslegare, Ambrosie II impuse se face

o lege, care se, suspende pe timp de
trei-cleci de dile executarea judece,timpul de pockinte, de cat se, se dice, #1or privitOre la vita i averea ceci s'a grebit. Ruin steruind, i s'a atenilor. Teodosie semni lege& cd
permis a se duce la episcop. Indate promise a o observa. Teodoret mai
ce Ambrosie zeri pre Rufmlii-clise: istorisesce un fapt intimplat in bi-

AMPIAN, AMFILOHIE

serica din Milan. Teodosie aducend

darul la altar, remase acolo. Ambrosie II intrebh dach mal voesce ceva.
Teodosie respunse c doresce sh asiste la st- liturgie i sh se impgrthsasch. Arhidiaconul Ii ise din
partea Episcopului. Winne, numai
preotil a dreptul sh fie in altar;
trebuie s esi i sh fiu in re:n(1111
credinciosilor. Purpura face principi,
nu preo#". Imperatul respunse ch nu

doresce sa fie despeAit de credin-

dar a credut c. pike sh simaie acolo. Cand s'a intors la Constantinopole, duph ce a adus darul
set, se retrase in rindul credincIosilor. Patriarhul Nectarie indath trimise 114 rugh
ia locul obicienql,

nuit. Cunose acum deosebirea ce

este intre preqie i imperhtie. Snnt
ineonjurat de lingusitorl i numaI
un om am giisit, care sh-mi spue
adeverul. Numai un episeop cunose
pe lume: este Ambrosie".
Arbogaste, comandantul ostirilor
din Ga lia, noise pre Va1entinian in

15 Mal 392 si puse in locu-1 pre

Eugenie, care-I era eu totul devotat.
Acesta invetese retorica si se con-

sidera ca cel rad invetat. picea Ca

este crestin dar nu-0 Implinea datoriele. El se duseril in Italia si vo-

63

vei inv4a pre mesa' tineri imperati pe care P-I recomand". Teodosie muri in 17 Ianuarie i fu InmormIntat en mare cinste in anul

395 in vrist de 50 de ani. Am-

brosio film euvintarea funebr. Tot

in anul acesta Ambrosie descoperi
mOstele st. Nazarie i Chelsie, on
care ocasie se sevIrsirli mal multe
mined. Repntatia sfintului era asa
de mare, eh Persil trimiserh doI deputati 016-1 intrebe asupra multor
lucrurl interesante. 0 di intregh vorbi
cu el prin un interpret si se int Orsera forte multemiti.
Inainte de mOrte, Ii veni deputatiune de la Fritigila, regina Marcomanilor, care aucIind de Ambrosie

vaa s primesch botezul de la el

imprennh en tot poporul set. Dar

venind la Milan nu-1 mai gesi in
vieVa. In diva mortiI avea mainele
ridicate crucisl si buzele sale miscand meret, dhdea a intelege, c a
mnrit rngandu-se. Inchise ochii in
nOptea de VinerI spre Sambhta mare

in 4 Aprilie 397, Hind in vristh de

57 de ani.
AMFIAN martir, era pe timpul
luI Maximian, din Lidia, a invetat
credif4a de la Pamfil i s'a infisat

irh s5. castige pre Ambrosie. Euge-

Guvernatorului Urban. Deci mArturisind Amfian pre Christos in prive-

nie trimise ambasadori la Teodosie,

Este, a fost bulk preste obraz

dar acesta nici nu voi sh aud

porni o armatii puternick contra usurphtorului, pe care, dupe, maI multe
lupte ii invinse. Apoi ducendu-se

la Aqui lea se intalni cu sfintul Am-

mandoui Ii facnrh inchinkciuni pang la phmint si se i*brosie.

1eser5. asupra mijlOcelor de a restabili ortodoxia. Dupb," aceea se duse

la Milan i sim#nd, c i se apropie

sfirsitul, incredint pre cel doi HI

al sel lui Ambrosie i ise: Nth
adeverurile ce m'ai invetat i pe
care m'am silit 85% le pun in prac-

tich. Tu le vel transmite familiet

oi

&goat de picierele ostasilor; apoI

ungendu-I piclOrele en unt-de-lemn
I-a dat foc si mai in urm5. 1-a span-

zurat; dar remaind neclhtit in eredinVa a fost aruncat in mare, unde

s'a sevirsit in 2 Aprilie.
AMFILORIE Episeopul Iconiei.
Sfintul Amfilohie, care Vne un rang
distins pintre Phrin0.1 vcului al
IV-lea, era intim amic al St. Vasiie
si a St. Grigorie de Nazianz, de f,Ai.
era cu mult mai tiller de cat ei. Era
dintr'o famile nobil din Capadochia.
In tinerea sa studio, retorica i dreptul; pled5, apoi cu mult succes si era

54
www

AMFILOHIE

stimat pentru probitatea sa. Pe and

era judecator, St. Grigorie i recomanda afacerile mal multor din aniici s6I. Era Inca tIner, &and prin
indemnul St. Grigorie, parasi lumea
spre a servi lul Dumnecleti in retragore, se pare a inainte de an. 373.
Ales? de loeuinta,' un loe singuratio
din Capadochia, anume Ozizal, loc
sarac unde nu se facea griit Sfintul
Grigorie de Nazianz, procure amiculuI s6a, care la randul s II trimitea fructe si legume din gradina
pe care o. cultiva. Amfilohie avea cu

el pre phintele sn, care era in

vrIsta i infirm, implinindu-si datoria de RR cu multa dragoste.
Legatura sa cu St. Vasilie era fOrte

string, asa ea St. Dascal facndu-se

Arhiepiscop al Cesared, Amfilohie

1-ar fi urmat cu placere, daea nu i

s'ar fi pus done pIediel in cale. Mai
anted' nu se putea indeparta de un
parinte a caruI presenta, era necesara.
Al doilea se temea ca s nu-I faca

preot. De aceia se cam ferea a se

duce pe la el. Dar Dumneeti, care-1
chema la conducerea sufletelor, aduse
asa Imprejurarile, ea. nu sciea ce are
sa i se Intimple. Era la Iconiri pe

timpul cand biserica aceia n'avea

pastor. Iconiti era capitala Pisidiei
altmintrelea numita Licaonia. Af land,

un ajutor la b6tranete; se planse St.

Grigorie de Nazianz, pe eare-1 presupunea, ea

a lucrat pentru

ale-

gerea fiuld seti.

Amfilohie, Rind sfintit in 374, se
duse la St. Vasilie in Cesarea, nude
predica poporului, care simti multa
mfingaere audindu-1. In afacerile grele

se sfatula cu arhiepiscopul Cesared,

care-I Aspundea cu modestie si-i vor-

bea ea nil discipul fata de dascalul

Wt. St. Vasilie ti invit pentru srbatrea St. Eupsihie; dar sfintul nu
se putu duce. 0 WA II impeded, a
se duce si la a treia invitare in 375.
St. Vasilie Rind greil bolnav, II Incredinta grija biseried sale in caz
de mOrte.
In anul urmator, St. Amfilohie thin

un Sinod la Iconiu in confra macedonienilor, eariI negati divinitatea St.

Duh. In 381 lua parte la sinodul

din Constantinopole, adunat contra
acestor eretici; si la un alt Sinod,

care fu convocat in acelas eras in

383. 0 lege data de Imp6ratul Teodosie in 381,11 represinta ea pe nnul
din centrele credintei catolice in Orient. Teodoret -ne spune ea St. Amfilohie, flind la Constantinopole, ruga
pre Teodosie sa fad, o lege prin care
s oprsea pre arieni a tinea adun.ni si a blasfema pre Fiul lui Dum-

ea se afi acolo, clerul i poporul il

alesera episcop in unanimitate. Amfilohie, care nu se astepta la intim-

nedett: ceia ce imp6ratul nu ra'au,

plarea acsta, se hotarI de a fugi;

dar nu 1-a fost cu putinta. Sfintul

lat, gasi pre Teodosie cu fiul

Vasilie privea alegerea ea o luerare

a Providentd ci-I scrise o epistola,
prin care-I sfatuia sa se improtivesca
cu tarie patimilor i eresielor, sa

saluta pre parinte si se paru ca nu

baga in sema pre fiti. Teodosie se
mira de acsta si era nemulVamit:

indrepte abuznrile, sa nu ingadne

reul, s administreze singur i sa nu
fie condus de alii. A trebuit eat-va
timp ea sit mangae pre Amfilohie si
sa-1 linistesca de frica episcopatului.
Tatal s6 era mahnit pentru inaintarea sa, fiind-ca se vedea lipsit de

sub pretext ea o asemenea masura

ar fl prea aspra. Ducendu-se la pa-

sn

Arcadie, proclamat August de curend,

Ce, ;lice Amfilohie, nu potl suferi o

injurie facuta, fiulul tii i suferi pre
mei cariI necinstese pre Fiul lui Dumnedeti I" Imperatul,aqind acsta, ftieu
o lege prin care oprea adunarile arienilor, eunomienilor, macedonienilor si
maniheilor; intinclend apoi acesta cd
apolinarictilor. Teodoret ne mai spune,

A/MANAMMON

ca. St. Amfilohie arata mult zel contra mesalienilor sat euchitilor on rugatorilor. Secta acestor fanatici, carii
pricinuira marl turburgri in bisericg,
lug Incepuf in Mesopotamia. EI cli-

ceat c esenta religiei este in rugaciune numai, lepadand cele-lalte

virtuti si chiar intrebuintarea tainelor. Traiati la Ora eji femeile si copill, ducend o vi t5. trandava i vagabonda. NOptea si diminta se adunau

la un loc, spre a cfinta cantarT spirituale si a recita rugaciuni, mai ales

ruggciunea domn6sca. St. Epifanie
clice el se time' de cuvintele evangeliel de a vinde totul si -a se ruga
neincetat. J:liceat &I at vedenii
comunicari, provenite din inchipuirea lor.
In fine ceia ce cetim in cel veal
privitor la acesti fpatici, ne dovedeste ca aveat multg asemanare cu

56

lor celor de aur ; i s'a dus la pamintul sat Inca cu suflet i presto
doug Ole repos& si se ingropg au
parintil lui. (V. 15 Ernie). Cartea sa
are caracterul unel poesil pastorale;
imaginile, emblemele. visiunele sunt
imprumutate de la obiecte pe care

le avea tot-duna inaintea ochilor.

Era un observator al stelelor (Amos
V. 8) cum fac clobanii din Asia. Profetiele sale indreptate contra pop&
relor vecine si contra celor lece triburi se terming prin diferite embleme,

care represintg pedepsele anuntate.

AMPLIE unul din cei Opte-cteci
de apostoli, a fost facut episcop de
St. Apostol Andrei in Odisiopole
in urmg, marturisind pre Christos si
surpgnd

idolii, a fost pus la

nuff de c5.tre iudel

chii pagani; si

ast-fel s'a luat fericitul sfersit, in

diva de 31 Octombrie.

bogomilii i albigentil. St. Amfilohie

AMMUN DIACONUL, era Invata-

II conclamna intr'un Sinod din Lida

torul a patru-deci de feci6re, in A-

Pamfiliei. St. Grigorie Nazianzanul ne

drianopole. Deci princlendu-se de Vavd

domnul Adrianopolel i i mult fiind
muncit, s'a rugat lui Dumned.et Ii

spune ca, Episcopul Iconiel vindeca

bolnavii prin rugaciunele sale. Dupg

anul 394, nu se mai face amintire

de el; se pare ca a murit intr'o vrista
inaintata, In 23 Noembre.

s'a spanzurat popa idolesc. Apoi all

spanzurat pre St. Ammun i l'a zgaHat pe cOste, dupg aceia a pus coif

ARIAN, martir, s'a savIrsit im-

ars pe capul stt i vindecandu-se a

preung cu all patru in 4 Septembre.

AMMON cuvios, s'a savirsit cu
pace in 10 Ianuarie.
AMMONA cuvios, s'a savirsit cu
pace in 26 Ianuarie.
AMMONATA cuvios, s'a savirsit
en pace In 12 Decembre.
AMOS profetul, (Amos 1, 1-803
a. Chr., s'a nascut in satul Tecoa in

test trimis impreung cu feciOrele la

Ieraelea uncle era Licinie, care porunci st.-1 tae capul, Impreung en opt
din ucen4ele sale; pre clece fe-a ars
focul, alte d.ece all fost strapunse en

sabia prin inimg i gura; sese at

fost talate bucati i cele-lalte sese

s'at savirsit hand fier ars in gurg

in rliva de 1 Septembre.
AMMUN martir s'a savirsit impamtntul lui Zavulon si a profetit
cinci4eci de ani pe timpul domniei preung cu Aitala in 2 Septembre.
AMMUN Egiptnul, se nascu in
lui Hosia, regele Judd si Jeroboam
regele din Israel. Ian Amesia preo- Egipet dintr'o famine nobila i botul din Betuil, btandu-1 adesea ii gata; cand era de 22 de ani (308),
palmzia 91-1 defaima si in sfersit ml tutoril lb obligarg sg se ins6re; dar
omorl fiul lul Amesia lovindu-1 cu in Pia nuntei ceti ferneiei sale eloun par in tamplele capului, pentru giul ce St. Pavel il face virginitaegg mustra pentru viclesugul junici- tei si se indemnarg a trai intfo in-

56

AMMUN, ANA

franare continua. Petreoura opt-spre4ece ani in aceia0 casa, ocupati numal

on rugaciunea 0 en practice faptelor
bane.
Ammun se nevola in modul de vie-

tuire ce '0 1-a ales. 1Mua se ruga 0

lucre en manele o intinsa grading
unde plantase arbuqti numiti balsam,
din care scotea balsamul. Se nutrea

......"...10,,WW,ON

v64u treent peste rill. Teodor mirat

il intreba. El marhirisi minunea, daril ruga sa nu spue nimanni, cat va
trai St. Ammun 0 Antonie se vedeati
adesea, spre a se folosi unul'de altul.
Ammun muri in vrista de qse-clecl
0 tloi de ani. St. Antonie_ de 0 departe cu trei-spre-clece 4ile, ounoscu
mrtea fericitului prieten, v64.6nd oniletul lui inaltandu-se la cerit. Amin-

numal cu erburi 0 fructe. Apol se

retragea 0 o mare parte din nOpte - tirea lui se face la 4 Octombre.
o petrecea in rueaclune. Dupa mOr-

tea rudelor 0 amicilor, caril se improtiveall retragerel sale, '0 aq645,'

locuinta pe muntele Nitriei.
Femeia sa pe de alta parte, aduna
in case sa un mare num6r de fecThre
cafi practical-1 virtutile 0 asprimele
pnsnicilor celor mai renumiVi
St. Ammun a fost eel d'ant6i care

locui in muntele Nitriel. El petrecu

acolo 22 de ani, 01 facu renumit

prin sfi*nia, precum 0 prin numbrul sihastrielor, pe care le infiinta 0
le umplu cu ucenici vrednici de dinsul. La incepnt &Mail in chilli separate, dar St. Autonie venincl la St.
Ammun II sfatui a face o manastire
0 a adnna pre ucenicii s61, sub conducerea unui igumen iscusit.Insemna

insu0 locul unde trebuia s fie manastirea 0 infipse Crucea. Pe la finea

see. IV era]. acolo 50 de manastiri

locuite de 5,000 de calugari. Ammun

popnia cu ucenici de al 01 0 deiiertul chilielor.

Sfiutul se ruga neincetat. La in-

AMMUN Episcopial Nitriel, cu pace

s'a sevir0t in 7 Decembre.

ANA mama sfintel Fecire. Sfinta
Ana, nume ebraic ce insemneza precuta, (gratisa), se casatori cu St. IOehim 0 din mega casotorie se nfiscu

Sfinta Fedora Maria. Inca din secolele cele

d'ant61 sunt 0 unul 0

altul onoraV in biserica. (Ve41 9.

S. 0 9 Decembre). Sfintul IOn Damaschin face elogii marl virtutel lor.
ImpOratul Iustinian I, zidi la Constantinopole o biserica In onOrea Sfin-

tel Anel pe la 550. In Codinus se

citeqte, c'a ImpOratul Instinian II mai

facu una in 705. Corpul sfintel a

fost adus, se dice, din Palestina la
Constantinopole in 710; 0 din ti-mpul acela multe bisericl din Occident

se lauda, ca ail cite ceva din sfin-.

tele el m6qte. Tin mare numOr de
minuni s'a sOvir0t prin mijlocirea sa.
Dumneq.eui voi sa arate prin aceste

minuni cum primegte el inchinarea

credincio0lor catre o sfinta, care fu

model des6vir0t de virtute pentra

ceput mance numal odata pe 0, srat

persOnele casotorite.

mai pe urma treceail 0 patru 4ile,

fara sa guste nimic. Intro minunile

din semintia Aver, trise numal qpte

ce le povesti St. Atanasie amintesce

de urmatOrea: Intr'o cli pe cand vole
sa treca riul Liens, era revarsat. Fiind
en ucenicul s66 Teodor, il Ilse sa
se departeze, ca sa nu-1 vada inotand.

Cu tOte ca r6mase singur, se gandi

putin, eaci nu se indura sail lase

hainele. Modestia 0 lubirea de curalie a6 fost r6splatite: de odat so

ANA prorocita, flea lui Fanuil

ani cu barbatul WI 0 rOmaind v6duva, nu se departa de la biserica,
rugandu-se lui Dumne4eil 4ina 0
nOptea. Era de opt-4eci. 0 patru de_
anl, cand profe.ta despre Christos in
templu 0-1 arate poporului (Luca If,
36, 37, 38). Vezi 3 Febr. 28 August.
ANA martira din eel 26, carii ail
naii.turisit in Dacia in 26 Martie.

ANA, ANACIAT, ANANIA

ANA. euviOsa din Levendia, s'a

savirsit en pace in 28 lulie.

ANA martirk s'a savirsit prin
Wale, in 28 Noembre.

ANA cuvisa, pe timpul imparatului Leon Isaurul, era flea unui

diacon din ITlaherne, nascufa in BizautTil pe la anii sapte-sute-ssespre-dece. Murindu-1 parintil, manse

sa vole sa o marite, ceia ce se 0

Rim mai, pe urink Ea avea si un
unch la. dupa tath, care de 0 avea
limba tmatrt de iconomahl, tot vorbea Inca si avea o vilitd imbungthtita, Mtn sihastrii din Olimp. Acesta
venind 0 gdsinduo maritata, a dis:
Pentru ce o sti dat dupil barbat,

57

surile de acolo ? Bine al dis, raspunse minunatul parinte, ca curdnd

are sa.-1. ia Donmul. Ea multamind
lui Dumnedeil cu euviinth 0 cadend
la picirele staretului si lufindu-I
rugactunea, a impartit averea la Arad, 0 s'a dus in muntele Olimpulul,
undo calugarindu-se, a petrecut ramasita vietel en placere dumnedesok si fcend minuni si ddnd ta-

maduirl odor ce veneal la dinsa,

a raposat in 29 Octombrie.
ANA martirk mama sfintulul Chiriac s'a savirsit ardendu-se eu Mehl si strujimlu-se trupul in 28 octombrie.

ANACLET papa 0 martir. Nu

pre acsta, care tragea spre dum-

scim amanunte asupra vietel acestui

nedeescile osteneli si nevointi? apol

bine-cuvinthndu-o, s'a dus. Dupii *Iva arri murind Leon, Irina si Constantin ail chemat pre sfintul si mult
invatandu-se de la dInsul aii primit
bine-euvIntarea lui Ducendu-se aeas

papa. El a fost urmasul sfintului

s'a abatut pe la nepOta sa

mai noul, spun a el a pastorit doispre-dece ani si. trel luni. POte ed
sa fi 4inut local St. Clement, cdt
timp a fost in exil. El vadu cu cea
mai vie durere, suferintele turmel
lui Christos in a treia persecutie
pe care o ridica Traian asupra Bisericel in anul 107, &dad era in O-

si '1-a

dis: ImbarbatOza-te si te inthresce

flick ca. nnulte mint necazurile drep-

tilor si srt sea ca nu vei nasee pthiii

nu41 vel ingropa barbatul; cum s'a
0 inthinplat. Ca, find grea, in sse

luni, a murit barbatul el si mult

jelindu-1 dupil ce a nascut si a inthreat copilul, l'a dat unul alt unchirt

al ei; iar ea s'a supus nevointelor

pusnicesci. Venind pusnicul Iarasi

din Olimp, 'i-a dis: inthresce-te flied!

Clement si pastori Biseriea Romel

mug anl si trel luni, chip& pontificalul lul Liberiii 0 un manuscris
forte vechik care se pastrza, In biblioteca Vaticanului; alte pontificale

rient Malt a patimit sfintul in acele timpuri furtunOse. Martirologiile

cele mai vechl ii dati titlul de mar-

tir si spun a era grec, ndscut la

Unde-ti sunt copiii? Ea raspunse, Atena.

ANANIA apostol. Anania a fost
c unul l'a dat fratelui WI, lar unul
este en dinsa. Apol aducend copiii din cetatea Damasc, care a botezat
spre bine-cuvintare, se Buga dieend: pre Pavel, din descoperire dumneRga-te pentru copiil mei! Iar el desck facendu-se Episcop de eatre
Vise:

apostoll in acelasi cetate. Sfinta

Scriptura ne spune despre d'insul

Val mie pacatOsa! Ce OTe se va mai

nrmatOrele: Era in Damasc un u-

intimpla ? Staretul Vise: Nu 11-am

spus e multe sunt neeazurile dreptilor ? De nu vom suferi, nu ne vom
mantui, Nu cum-va Stapinul Christos, vrea s-mi mute copiii la loea-

in vedenie dise care dinsul: Anapia, lar el dise, iata-ma, ea. sant
Dmne. Si Domnul Vise catre din-

N'ail trebuinta (1e rugaciune.

Cuvintul acesta-1 cadu gra' si dise:

cenic cu numele Anania si Domnul

mil: Sculdndu-te du-te pe strada nn-

58

ANANIAANASTASIA.

mite, dr6pte, i cauta in case lui Iuda

pre Saul cu numele, Tarsean; cad

late se riga si el a ve4ut un barbat anume Anania, intrand i puind mainile pre sine, ca Tar se, vade.

Iara Anania a respuns: Deanne am

audit de la multi de berbatul acesta
cite rele a ftcut sfintilor tel in 1erusalim; Inca si aid are putere de

la Arhierei a Irga pre toti caril

chiame, numele tet. In% Domnul a
4is cetre el: Mergi, ce, vas ales este
mie acesta ca s porte numele met
inaintea neamurilor si a imperatilor

si a fiilor lui Israil. Ca et volt afeta lui cAte trebue s petimesca.

el pentru numele met. Si a mers
Anania si a intrat in casii si. puindult pe el mainele a 4i5: Sau le
frate, Dome]. Iisus, eel ce s'a aretat tie pe calea care veneg, ne-a
trimis, ca s vecli si s te umpli de
Duhul sfint. Si Indat all calut de
la ochii ml ca niste solzi si a yechit indeed, i sculandu-se s'a bote-

zat". (Fapt. Ap. IX, 10-19).

Facend multe vindeceri in Damase si in Elevteropole i tragend
pre multi la credinta cea intru Chris-

ros fu betut cu vine de bail de gu-

vernatorul Lucian, strujit la chte

si parjolit cu feclii; apoi scotendu-

se afara din cetate a fost ucis cu

pletre. Se face amintirea la 1 Octombrie.
ANANIA, Arhiepiscopul Efesului,

cn pace s'a sevirsit in 1 Decembrie.

ANANIA. martir. Acesta a fost de
la Arvil cetatea Persiel i fiind prins
pentru credinta lui Christos, multe
si

nesuferite munci a rebdat feri-

citul. Iar &and era aprOpe sall dea

sufletul la Dumneclet, a Os: Ved o
scara, care ajunge pane, la cerit, ved
Inca i niste tineri cu chip luminat
carii me chiama clicndu-mi: Vino
impreunt cu nol, vino si te vom
duce inluntrul cetetei celei plmna
de lumina si de veseie; i acestea

, 4iand s'a dat Duhul, in prima

cli

din Decembrie.

ANANIA, unul din cel trei tineri

luat'l de Nabubodonosor

i crescut

la curtea din Vavilon, impreune, cu

Daniel profetul. Defelmand chipul
ridicat de Nabuhodonosor (Daniel

cap III), all fost aruncatl in cuptcrul eel cu foc, dar in Joe se fie
arsl, el cantart i bine-cuvintfind
pre Dumneclet esire nevatamati. Dupe,
aceia vietuirt cu cinste i adormira

in pace. Biserica serbza amintirea

lor in 17 Decembrie.
ANANIA martir, s'a sevirsit de

sabie in 9 Iunie.
ANANIA preotul era pe timpul
imperatului Diocletian. Guvernatorul
Feniciei Maxim..chiemendu-1 inaintea

sa, dupe ce a marturisit cu indrasnela numele Int Christos, aratind

nimicnicia idolilor, a fost bttut si
ars pe spate cu frigari infocate si
uns pe pertile arse cu otet i sale-

murk'. Prin rugeciunea sa, eapistea

s'a darimat impreung cu idolii; apt:4
fiind pus la inchisOre, s'a impartesit
de hrant dumne4eesca, unde a adus
la credinte, pre pezitorul InchisOrei,
care impreune, cu all ostasi, all seapat din cumplite munci; iar sfintul
Anania din ordiuul 10. Maxim, a
fost innecat in mare la 26 Ianuarie.
ANANIA profet, s'a sevirsit cn
pace in diva de 27 Martie.
ANASTASIA feciOra. Acesta era

pe timpul imperatilor Decie si Valerian, din Roma si era calugarite,

impreuna cu alte feciOre la o manastire. Deci, pfirandu-se i aduandu-se Tnaintea stepenitorului cetetel,
a fost batuta preste obraz i golita;
apoi, arpndu-o cu foc, o pica cu. Tarbe,
puck)* cif unt-de-lemn i smOla.
Dupe, aceia a spanzurat-o de un lemn
'i-a tiat tele i 'i-a scos unghiele;
apoi 'i-a taiat meinele si piciOrele
si 'i-a scos dintil din radacina. In
cele din myna s'a primit sfirsitul,

ANASTASIA PATRICIA

prin sabie, in cliva de 12 Octombre.

ANASTASIA romana, martirg. Acesta era pe timpul lul Decie si Valerian si al guvernatorulul Prob, rornang de nearn, tin6rg i locuind la
o mngstire. Acsta mgrturisind pre
Christos eu indrasnlk, a fort batutg
preste obraz i intinsa pre carbuni
aprinsl. Apoi spanzurgudu-o pe lemne

o strinserg en virteje de munci ei

o strgpunse en tepl ascutite, apol
strujindu-o i thindu-1 tatele,
picirele i limba, air tgiat 1 capul in 29 Octombrie.
ANASTASIA. martirg, (304). Numele acestel sfinte martire a fost in-

serat in canon. Jar la Roma era o

bisericg veche in cinstea el.
In actele sf. Chrisogon se c,lice eri

era din o familie ilustrg din Roma,

ca acesta a. fost tutorul el si o ino 6ta eredinta; iar calla sfintul martir a fost arestat la Aquilea pe timpul persecutiunel lui Diocletian, ea
s'a dus sg-1 mangae si sg-1 ajute in
leggturi. Autorul actelor adauge, cri
dupg ce a suferit deosebite chinurl,
a fog condamnatg ca sg, fie arsg de
vie in 304, de cgtre prefeetul Iliita S'a adus corpul s6ii la Roma.
Printre cuvintgrile sf. I eon, este una

qare s'a rostit in biserica sfintei Anastasia, in care combate eresia lui
Entichie.
Biserica mai einstesce 1i altg A-

nastasie numita cea veche; al, a fost

martirisatg la Sirrniu, pe timpul per-

secutiunil liii Neron sail Valerian.

Reliquiele sale ati fost transferate la
Constantinopole pe timpul imp6ra-

tului Leon 0 patriarhul Ghenadie;

aa fost puse in biserica numitg Anastasia sail invierel. Apol aser;late
in Ms. Sf. Sofia. Cea d'intaiti, care
se mai numesce si isbavitOre de otravg se serbza in cliva de 22 De-

59

stantinopole o v6duvg. Anastasia tematOre de Dumneclefi, din parinti

avuti si de fa,milie bung, intkia patriciang in palaturile impgratesci.

Viata sa era asa de inbunatatitg,

in eat top.' se foloseati de esemplele

sale; dar vrgjmasul sufietelor nOstre
n'a %sat in pace pre servitOrea cea
credinciOsa a lui Dumnecleti, ci a
pus gelosie in inima imp6ratesel Teodorel, care canta sk o prda. Afiand de acsta Anastasia a plecat
pe ascnns la Alexandria si in apropiere a facut o mangstire, care apol
s'a numit patriciang 0 era forte infloritOre pe dud venira Arabil sg

o pustiascg.
Dupg catl-va ani, imp6rgtsa Te-

odora a murit, iar impratul trimise

in t6te *tile sg afte pre Anasta-

sia patricia. Afland ea despre acOsta

a esit din mangstirea el i s'a dus

la Ava Daniil, caruia 'i-a marturisit
totul si 'i-a cerut povete. Ava a
randuit'o sg se imbrace in haine egluggresci i sri stea intr'o pesterg,
-uncle n'avea voie sa vie nimenea,

niel sg iasg nndeva; un frate era

indatorit a I aduce la timp pale si
apg kgi. a le pune la un loc stint, nesciind ea este femee, ci un famen,
care doresce a se pusnici, ftrri sg
fie vclut de nimenea. Ast-fel a petrecut acest suflet de diamant doug-

deci si opt de ant Cine pOte

sri

descrie ostenelele i nevi:kin-tele sale,

lacrimile, privegherile, postirile, laudele i cantgrile psalmilor, dar mai
ales luptele sale au neinduratorul
vrajmas, care-I aducea aminte de vi-

ta lumOsci, ce o petrecuse inainte.

Ea care mal 'nainte se desfata in
palaturile imprgtesel si se indulcea
de tote bun gtatile, ea cea intal pa-

cembre.

triciamg ce era, acum le trecea en

vederea si a ajuns la atgta umilinta
infrinare i nevoiritg, in cat sa pe--

ANASTASIA. PATRICIA. Pe timpul imp6ratului Iustinian era in Con-

trOca intr'o pesterg si in atata strimtorare! Dar ea nevoindu-se s'a fgcut

60

ANASTASIA, ANASTASIE

vas sfintului Duh i placend lui rugati pentrn mine. Privind

Dumnecloil a ajuns la fericitul sfirsit.
Deci presimtind mutarea ei din

lumea acsta a sods pe o scandura

staretului, A' vie impreung u ncenicul, care-1 aducea paine i ape., sit
ingrOpe pre fiul seh Anastasie famenul. Daniil insciintandu-se de a-

cesta prin vedenie, a chiemat pre

ucenicul sah i '1-a spus se, se duds,

la pestera, unde va afla o scandura

scrisa ci s o &dna' la el; apoi inand oele pentru .ingropsve si pre ucenicul seti all intrat in pestera si alt
aflat

pre sfinta cuprinsa de mare

durere. Dec1 catjend pre piepful ei,

plfingea

i Ocea: Fericit esti frate

Anastasie, c grijindu-te de cesul acesta, n'al bagat in seine, ImperaSia

apoI

spre reserit, fata el strelucea ea focul. Dupe. aceea facendu-di singura

semnul crucei, a Os: DOmne in manele tale dati duhnl met; i indata
'di-a dat duhul. Iar Ava Daniil en
ucenicul seri facend o grpa Inaintea
peOerei i desbracand stareSul de

pre sine rasa, a Oa ucenicului sit o

'imbrue. Din intamplare a vel.ut taSele ei ea nisce frunze uscate, dar
a tacut. i a ingropat sfintul trup
al knaoasiei, cu efintarea obicinuita.
Iar dupe ingropare, ducendu-se fie-

care la locul set, a Os ucenicul

catre staret: N'ai stint parinte, cit
famenul Anastasie a fost femeie ?

Iar stareSul a respuns: Am stint,

dar pentru aceia am imbracat'o in

pamant6sch. Iar ea a Os: Fericit haine barbatesci, ea se, nu dea sminesti 0 tu noule Abraame.
tea, nici sa se stie de diasa, dll mult
Si a lis staretul: Rgh-te dar a cercetat Imperatul d cu darul lul
pentru noI cake Domnul; iar ea a Dumneileh la noI s'a pazit. Apoi
graft: Cinstite betranule, eh mai '1-a descris vita en deamaruntul
multa trebuinte, am de ale vOstre
rugacluni in csul acesta. Si a graft

staretul: De asi 41 Intuit eh mai 'nainte, m'asi fi rugat pentru tine.

Deci seclend ea pe rogojinh, a sa,rntat capul staretului i rugandu-se
pentru dinsul, grain cuvinte placute
ml Dumneqeh. Apol luand staretul
pre ucenic, 1-a plecat la picirele
ei, 4icend: Bine-cuvintza pre acest

ucenic al meh si al Mil

fill.

Iar

ea a Os: Dunmeq.eul parintilor mei,

eel ce-ml sta inainte in ora acsta,

ma desparta de trupul acesta, eel ce stie in pestera acsta

ea se,

pasil mel i strImtorirea vietei pentru

numele lui i vede acsta durere

trupesca a mea; acela s odihnesca

duhul Iui Ilie asupra lui Elisei.
intorcendu-se famenul catre stares a
Os: Ye rog se, nu desbracaSI haina

acsta, ea s nu se stie cele pentru

mine. Apoi Imparthsindn-se cu sfintele taine, a Os: Insemnezh-me, ph-

rinte, en semnul lui Christos i ve

s'a scris spre folosul odor ce o vor

citi. Se serbeze, 'in 1 0 Martie.
ANASTASIA martira, a primit cu-

nuna muceniel Imprenna cu sfinta

Vasiisa. Aeestea eraii din marea cotate Roma, de bun neam ci bogate,
fiind ucenite sfintilor apostoll. Deci
dupa srir0tul lor, luand nptea sfintele mOste i ingopandu-le, afi fost
parIte la neeredinciosul Neron; care
aducendu-le fafi, le-a pus in Inchisre. Apoi fiind scOse i spnind ele
ca reman intru marturisirealui. Christos, alt fost spauzurate, i tainduli-se tatele, manile, picirele i lim-

bile, in 0-arch ii s'a taiat 0 capetele de sabie in 15 Ole ale lung

Aprilie.

ANASTASIE martin Acesta mergend singur de sine 0 predicand au

indrasnire pre Christos adeverat Dum-

i facetor tuturor, se minnnara toSi; ci veclend neInduplecarea

necleit

gandului set, II Ware, mind cu sabia 0-1 aruncar4 in mare. Iar o fe-

ANASTASIE PERSUL
meie,

u frica lui Dumnecleii, seOse

trupul sfintului i ungendu-1 eu mi-

ruri 1-a infasurat in panza curata

pi l'a pus intr'o cash' de rugaclune,
de unde izvoraste tamaduill. Se serbeza in 25 Oetombre.
ANASTASIE martin Acesta vgOnd rabdarea sfiintilor, carii primeat martiriul u bueurie, s'a aprins fle fivna dumnecleesca.', dorind

si el de acea cununa neperitOre. Inteo i s'a inferbintat in inima sa

de dragostea marturisirei i insemnandu-se eu semnul crucei s'a dus
de bun a. voie si stand in mijlocul

judecatei, a strigat eu mare glas:

Aratat m'am facut intre cel ce nu uri6
Intrb i m'am aflat intre eel ce nu

mfi cauth. (Isaia). Fiind e tog se

ultaii la el, a 4is: Auil voi sluji-

sunt erestin pi
m Inehn ml Christos, iar pre idolii

toril diavolului:

vostri 0 pre ea ce se inchina lor,

II dati anatemel. Ast-fel Wend paganil indrasnla lui, Vail batut cumplit, ;nand: te-am pedepsit pentru
obrasnicia ta; iar pentru e

crecli

in Christos ti se va thee capul

se va arunca trupul tett s'Al

pi

nance pestir i tarItOrele. Deci tamdu-1 capul, l'a aruncat apol in marea, la 6 Decembre.
ANASTASIE PERSITL. Hosroe re-

gele Persiei, luand Ierusalimul Iii

anul 614, Itia en sine crucea pre eare

Is. Chr. 'a dat vieta pentru- mantuirea lumel. Acest lemn dint, facu
sa se eonvertesca mai multi persi,
intre cari i Anastasie. Era fiul unui
mag, care-1 inv6tase tote stiintele
sectel sale. De timpurill imbratisa

61.

expeditie in contra Romanilor, renunta impreuna on fratele s6:1 la

profesia armelor si se retrase in Hierapole. Un erectin, la care sedea, II
ducea adesea in adunarea crestinifor.
Mare impresie II fAeu sfintului zugravaa en icOnele bisericei; mai ales acele tablouri care represintat
chinurile mucenicilor. Se minuna de
curajul lor, invidiand sOrta lor; ceia
ce-1 facu a studia cu. deamaruntul

religia crectina. Se duse apol la Ierusalim, nude prilni botezul de la

Modest, care administra atuncl in
lipsa patriarhului Zaharia, ce era in
robie.

Shimba numele de Magundat In

Anastasie, a careia etimologie II

dadea a intelege ca a trecut

din

mOrte la vith. El se prepara cu nu

mare zel pentru acel mare act din
vi6th si tot timpul cat trebuia so,
pOrte halna alba, 11 intrebuiuta in
ruggoinne i fapte bune. Expirand
termenul acesta se duse la o manastire din apropiere ea di. pazasca mal

en nsurinta agaduinta ce daduse

la betez. Iustin 11 inv6ta mai intal
greceste i psalteriul; dupa eared
tunse in monahism 621. Anastasie
deveni in curend model pentru fratil
sat prin exactitatea diferitelor aseul-

taxi ale mangstirei; el era eel dinAcest zel se vedea mai ales,
cand trebula sa se duca la biserica
spre a asculta sfinta liturgie. Setea
arptOre ce avea el pentru cuvintul
ml Dumneclert se manifesta prin atentiunea, on care asculta cuvintele.
Dupa sfinta scriptura nu era carte
pe care sa nu o cetesca cu mai

cariera armelor. Vestea despre luarea

multa rivna ca istoria martirior,

sfintel cruel, II nelinistea neputendu-se dumeri cum un instrument de

munch', pte di. fie asa de cinstit de
crestini. Ineepu sa studieze religia
lor ci fu atras dc frumuseta morald

luptele c biruinta lor 11 facea sit

verse lacrimi, arstend de dorinta ea

si inaltimea dogmelor sale.

Intorcendu-se in Persia, dupg. o

sa -11 verse si el sangele pentru Is. Chr.

Cat-va timp a fost nelinistit, gandindu-se la superstitiele magilor, ce

inv6tase de la tathl sefi, dar deseoperindull &dui duhovnicului, seaph,

ANASTASIE PERSit

de ele prin sfaturile 0 rugaclunile

cu multa evlavie. Maori la Dios-

creqtin. Sa se bath' cu tbiege nodorose, clise guvernatorul."

Pe cand muncitorii se &earl sa-1
lege, Anastasie le spuse: De prisos;
am destul curaj sa stair, cum yeti'
voi; In6 cred prea fericit a prtthni
pentru Iis. Chr. Vol lua numai haina
de pe mine, ea sa nu mi-o profanati".

pole, Garizim 0 Cezarea Palestinei.

Dap& acela desbeacandu-se se ap,z5,

sale.

Anastasie simOndu-se din ce in ce

mai mult insufietit de dorirqa martiriului 0 cunoscend din descoperire,

ca va muri pentru credint5,, eqi din
mAn5stirea sa, uncle traise qpte ani

Remase dou5 Ole in orapl acesta

supus perifilor ca 0 Siria. Zelul set
se aprinse la vederea practicelor supersticise ce faceail unix soldati pe
strade. El le vorbi cu foc in contra
unor asemenea fapte. MagistrAii persanI, auclind de acesta 0 temendu-se
srt nu fie vre un spion, il inchise.

Venind inaintea kr, le spuse ca 0

el a fost odata mag, dar e5 s'a lepadat de acest titlu deqert pentru
ca sa fie ucenicul luI lisus Christos.

Abea marturisi credi* sa,

ea fu

dus in inchisOre, unde rmase treI

Ole fara sa manance sail sa bea
ceva; dupg care-1 duse inaintea lui

Marzaban, guvernatorul cetatei 0

intrebandu-1, m'arturisi ca este cre-

tin. In zadar se incerd a-1 amagi

cu fagaduintele cele mai mari; el
Amase nesimtitor, chiar cand l'a amenintat cu munca crucel. Gruvernatorul infuriat porunci s5-1 lege

en lanturi- de gat 0 de un picior,

de alt prizonier 0 in acstii, stare
il oblige a purta pietre. Per0I 0
mai ales eel din provincia Raseeh,
nude era ngscut, II adusera cele mai
mail insulte ; necontenit il bathe
ea pre un nefericit, ce era ru0nea
t6rei sale; li smulse barba 0-1 induce cu cele maI grele sarcini.
Cat-va timp dupg aceia, Marzaban

il chema 0 voi si-1 Oblige a rosti

cuvinte obicinuite in superstitie1e

rnagilor. Cum credei ea fq Tosti

oda ce nu mi-I permis nici sa gandew ? ti.'1, crt am sa scriu regelui,
qlise judecatorul? Scrie ce-ti va placea: et aunt crelitin; Ina odatrt, aunt

la pamant i primi loviturile. Dupa

care guvernatorul il ameninta Inca

odatg, c5, va scrie regeluI. Ce am

sa me tern al de un om 2._ sat de
Dumne4eil, care a flout tate din nimic?" Silindu-1 a jertfl focului, s6relui 0 lunei, el fe'spunse: Nu voifi
privi niei ()date. ea dumneqki niqte
fapturi pe care le-a ereat Dumneq.et
spre folosul nostru."
Ave Iustin in0iintandu-se de cele
ce suferea ueenicul gir pentru Christos; orindui rugaciuni 'in comunitate
qi trimise doi calugari sa-1 mangae

0 sad ajnte. Iar sfintul m'arturisitor era silit -s5, care piatra tta
cliva; numal nOptea avea putina o-

dihna; cu tate ca mare parte o petrecea in rugaciune. Purtarea sa atragea pre cei impreuna cu dinsul.
Unul il v60 bite() napte stralueind
de lumina' 0 in mijlocul unei cete
ingereqtl ce se ruga cu elj aratand
aeasta 0 altora. Sfintul avea obicel
a se ruga cu capul plecat, fara sit
mi0e din piciOre, ca sa nu supere
pre- tovar4u1 seri de care era legat.

Dupg ce primi respnnsul de la

Cosroe, Marzaban 4ise sfintului, ca
regele voeqte s5-1 trateze bine i ert

dad, se va lepda de creOinism, va

face co va voi. Ai putea sa ai. un

Ice pintre oficeri. Dac nu-ti place
acesta 0 voeqa sa trae0i ca creOin
0 ea calugr, nu te- va supra nimene; tu nu ai. sa 4ici ea te 1epe4.1
de Christos, de cat in feta unui om.

Ce r6A potl sa feel, del in inima

ta ramai credincios." Sfintul Anastasie r6spunse 6 inyelaciunea 11 in-

ANAttASIE
grozesce

i e nici odate nu va a-

vea slebiclunea a renega pre Dumnel.eul see, Marzaban vq.endu-1 necletit, II spuse c5 are ordin se.-1 trimete. la Imperatul legat. De prises
se m legai, pentru c eti sufer
pentru lis. Chr., merg cu plecere unde

voiti. Guvernatorul ii porni dupe

cinci clile cu alf1i doi crestini. Pe
cend se pregeteae de drum sosi ser-

betOrea crucel, ce se celebra la 14

Septembre. Cel ce aduna tributul
pentru regele era crestin, si el cepete

voie pentru Anastasie se, merge la

biserice. Preset* sfintula i sfaturile sale interi pre crestini, Incelii

inimile reel i stOrse lacrimI din ochil tuturor.
Dupe implinirea termenului, Anastasie plea sub paze bun e. cu eel dol

GA

dar se fedi' ce vrei cu mine". Oficerul miniat, ordone sa-1 bate cu cruclime;

ceia ce se teen trei clile de,

arendul, apoi Intinclendu-I pe spate,

ii puse un butue gros pe piciOre, pe
care-1 apesa Inca doi Omeni. Babdarea si linistea sfintului minutia
pre judecetor. El spuse regelui cele
petrecute i ceru ordine noui.

In else* sa,

temnicerul, care

pe ascuns era crestin, permise acestore se vette pre Anastasie. Alergare cu gramada in InchisOre, fiecare grebindu-se a'l seruta piciOrele
0 creslendu-se fOrte ter-kit ca a pu-

tut sa se atinge de corpul see sat1

de instrumental muncilor.
Intorcendu-se

oficerul,

betu pre

Anastasie din noil, dar in zadar. S'ar

fi is ce corpul sell e nemuritor, ye-

crestini: unul din celugeril trimil Gland statornicia- sfintului. Apoi Pah
de lustin ii urmarea de departe. In spfinzurat de o mfine, aternendu-I o
tote locurile pe unde trecea, crestinil esat inaintea lui 441 primiat cu
cel mai mare respect. Atetea onoruri
n.eliniqteati umi1ina elfaului; el se

temea ca nu cumva mindria se-I

repesce corona. Incredirqat

cti aju-

greutate mare la picior i remase esa

done ore. In fine spunind regelul ea'
nimic nu foloseste, porunci sa1 ormire

pre toV crestinii prin strangulare.

Mai Intel ucise pre cei 60 de creqtini la rim in presetna sfintului
spre a-I ingrozi. El clise: Credeam
ce me va invrednici Dumne4et. de
o mOrte mai grozave, dar fie vote

torul harului 31 este mai de toles

ca on and, scr'se staretului see
din Hierapole si de pe malurile Tigrulul, ea se se Age pentru dinsul. lui". Viand acestea fu strangule,
Cfind ajnnse la Barsaloe in Asiria, taindu-i capul in 22 Ianuarie anul
oresel depertat de doue mile de Das- 628 si al 17-lea al ImperMiel luI
tagerde, lenge, Eufrat, unde era a- Eraclie.
tunci regele Persid, 11 puse in InCorpul sfintului, care fusese arunchisOre. Hosroe trimise pe un oficer cat la cent, fu crutat -de aceste ash incerce dace nu Par putea atrage

prin fegedueli.
Serficia hainei ce part, dovedeste
desprqul pentru deserteciunea lucrurilor omenesti. Nu me pot ispiti pre
mine onorurile i bog4ia until rege
care trebue s5 mbra".
A doua 4i veni oficerul i incerce
a-1 Inspeiminta de grOza muncilor.

Domnule, (Ilse el iinitit, In zadar

te mai neceje01. Eu. cu ajutorul lui
Dumnept, nu me pot schimba. PoI

nimale. Crestinil ii InmormIntare in

M-rea st. Sergie, care nu era de-

parte. Haina sa fu luate de calugarul trimis; i duse in Palestina unde

se stremute

i mOstele sale, apol

fure. duse la Constantinopole si in
fine la Roma, unde se afle si asta-41
ANASTASIE Naupliotul, care a
merturisit in Nauplia, la anul o mie
ctse sute cinci-clect i cinci, s'a ta-

iat bud* in prima Februarie.

ANASTASIE Patriarhul Constan-

64

ANASTASIE

tinopolei s'a sgvirsit in 10 Febrnarie.

ANASTASIE al Antiohiei, martin

Sfintul acesta unea o rata pietate

cu o perfecta cuneseinta a sfintei
scripturi. Era aspru observator al
tacerei. Se 'Area di este surd, nand
vorbea cu el despre afaceri temporale si nu vorbea niei odata de eat
mnnal, nand era mare trebuint& Era
forte primitor i avea mare talent
a mangaia pre eel intristati
Impgratul Iustinian declarandu-se

mina a se aseza intre el si asi face

o chiliuta. Rugaciunea, nevointele It
ascultarea Ii meritara acea intelepciune i sciinta de Dumnedet, a carer comori se comunica numai suftetelor eu adevgrat umilite.
El esis adesea din pasnicia sa

tn favOrea acelor ce sustineat ea

pentru apararea biseried. Ffind in

orasul Alexandria, el rusina public
pre ereticii acefall si -le arata eu
multa evidenta ca nu vor putea sa
condamne pre.st. Flavian, fang sa
condamne in acelasi timp pre toti.

lisus pe timpul vietei sale muritere

avea un corp nestriegeios si care nu

Parintil bisericei. Dovedile sale erat

asa de convinggtere, ca poporul mar-

putea s patimese, Anastasie se

impotrivi en tarie contra progresului
erorei; el Ina condeiul spre a o cora-

bate si se admit% Inca lucrarea sa,

pentru soliditatea, eleganta si frumuseta expresiunelor. Impgratul s'a
hotarit a-1 exile; dar rnOrtea 11 impedeca de a executa planul acesta.
ustin cel tingr, urmasul lui
nian, alunga pre patriarli din seannul sgt c i puse in locul en pre un
&au& anume Grigore. Anastasie
fu chemat ,la Antiohia, in anul 593,
dupa un exii de doug-deci si treI de
ani i guvern biserica sa pana la

turisi o mare indignare in contra

acestor eretief i voia chiar sa-I omere cu pietre.
Sfintul Ina apoi coudeiul i compuse eartea intitulata Odigos sat
Conduegtorn1 pe calea cea adeverata.
Consideratiuni anagogiee asupra Exa-

imerulul, esplicand sfinta seriptura

in sensul mistic i alegorie; 154 de

Intrebari; o alegere de locuri luate

din sfintit parinti si din sinede pentrn
viea spiritual& CuvintArile Sinaxei

sat adunarel credinciosilon Aid se

vorbesce de obligarea de a marturisi
pgeatele sale preotilor, despre res-

m6rte, care se intimpla in anul 598.

pectul en care trebue sa stea la avirsirea sfintei liturgii, despre erta-

Anastasie eel tingr. Acesta fu ucis

intr'o rascela a Indeilor, in cliva de
21 Decembrie, pentru care si pOrta
numele de martin

rea celor ce ne batjoeorese si allele.

St. Anastasie avn de urmasi pre

ANASTASIE Sinaitul. Anastasie

fu crescut on frica mi Dumnedet. Din

tiueree asculta cetirea Evangheliei

eu atata respect, ca si cum ar fi
vorbind chiar pre Iisus Christos
si in sfinta Euharistie 11 privea en,
atata iubire ta si cum l'ar fi inut
strins in ininia sa. Aceste amarmnte

le avem chiar de la dinsul.

Dupg, co a vgdut sfintele locuri
la Ierusalim, se _retrase pe muntele
Sinai. Vieta eu totul angelica a sihastrilorl eariI locuiat acolo, 11 deter-

Doug cuvinte asupra P. VI. Se atribue i alte scrieri, care n'at fost
inca imprimate. El -combate pre Entihieni, de nude veneati Acefalil
stabilesce regule contra eresielor. Nu
se scie anul mortei luI Anastasie.

De buna sama el vietnia pe la anul

678. Pe lane): operile enumerate,

compuse multe lucrari ascetice.
ANASTASIE, inviat din morti, s'a
sgvirsit de sabie in 21 Iunie.
ANASTASIE not martir din Ianina, care a marturisit in Constantinopole la anul 1743, de sabie s'a
sgvirsit in diva de 8 Iulie.
ANASTASIE bulgarul, not mar-

ANASTASOANbRti

tir, a marturisit in Tesalonic la anul 1794, suferind munci s'a s6vir-

sit in 8 August.
ANASTASO din Levehia, en pace

s'a gvirsit in 18 Mal.

65

sanatosi. Fiind condamnati la nuirte

prin sabie, ei s'ati svirsit cu pace,

iar gelatii de frica le-a taiat capetele in 20 Noembre,
ANDREI mai tir, impreuna cu

ANATOLIA sora sfintei Fotini; s'a

svirsit cu pace in 26 Februarie.

ANATOLIE stratilat, s'a svirsit
de sabie in cline. de 23 April.
ANATOLIE Patriarhul Constantinopolei, a fost mai intal preot si
apocrisiar al bisericel din Alexandria, a fost ales patriarh al Con.
stantinopolel pe timpul lui Teodosie
eel mic, prin staruinta lui Dioscor.
Dar sfintul, vend apucaturile lui,
l'a caterisit la sinodul din Halcedon
si a pus in diptice numele sfintului
Flavian, care era caterisit de Dioscor
in sinodul tilharesc Deci a primes
epistole pe la episcopi, indemnandu-i
sa escomunice pre capeteniele eresurilor: Nestorie, Eutihie si Dioscor.
Dupa, aceia facendu-se diadoh al sfin-

tului Flavian i pastorind biserica

cu hula credinta opt ani, s'a mutat

alil

s'ati Avirsit de sabie. Acesti sfinti

eraii pe timpul lui Decie, *IV lui

Valerie, guvernatorul Alexandriei. Aduc'endu-i de feta i mirandu-se de

indrasnla lor, ia condamnat sa fie

-MeV de sabie. Cr.stinii din Alexan-

dria le-a luat trupurile si le ail dus

in cetate, spre slava lui Dumneclek
in 6 Septembrie.
ANDREI CRITEANUL. Nu trebue ,a coufunda pre sfintul acesta cu
st. Andrei mitropolitul Cretei, care
este cunoscut prin scrierile sale precum si prin evlavia deosebit, ce o avea catre sfinta Fecira si care rnuri
sub domnia lui Leon Isaurul, ce se cin-

teste la 4 Iulie. Acela de care vorbim

si care se mai numeste i Calibitul sati
Cretnul, era un ciaugUr renumit prin

sfl

virtutile sale. Se distinse mai ales

prin zelul sti pentru apararea sfintelor icOne. Parasind manastirea sa

pre sfintul Ghenadie. Amintirea lui

spre a se duce la Constantinopole

care Domnul, Wand in locul

se serbza in 3 Ellie.

ANATOLIE martir, pe timpul ml

Maximian pe la anii trel-sute, din

Gangra Galatiei, fiul lui Filotet si

al Evseviei. Anatolie se ocupa cu
meseriatatalui s6t, vinptor de haine,
care mai pe urma s'a facut preot,

iar fiul sel mai mare Evstatie diacon, de catre sfintul Antim Episcopul Nicomidiet Murind parintii, fill
afl Tost pariti ml Maximian, ca sunt

sustinu cu vitejie invtatura bisericei

si 4VU destula indrasnela a imputa
imp6ratului Constantin Copronim allpirea sa la eresia iconoclastilor i furia sa contra Catolicilor. Imp6ratul

se purta la ineeput cn blandet feta

'de el, dar v6clnd ea nu pte sa invinga statornicia sa, a pus 8a-1 rupa
in batai. In fine, dupa mai multe
schingiuiri, porunci sa-1 omre. Sfin-

tul s'evirsi sacrificiul s in 17 Oc-

crestini. Mind batuti cumplit, ELA

fost pusi in legaturi, de care au

tombre 761.

scapat prin mimme, asemenea fiind

datl fiarelor, ati esit nevatamati din
arena. Ducendu-i apoi la Niceea ati
fost schingiuitl cumplit, asa ca pamintul de sub ei era rosit de sftngelo lor. Aruncndu-i in temnita, ii
s'a aratat ingerul Domnului 9 i i-a
uprat de durerile ranelor, facndu-I

Iconomahului Leon. Din pruncie le-

ANDREI preotul, era pe timpul

gase o amicitie string cu Ipatie,

care iubea calugaria si care se fact'

Episcop, iar Andrei se facu preot

si predicator al bisericei din Lidia,
intrecnd pe altii, nu numai cu postul, privegherile i rugaciunele, ci
Inca i ou smerita cugetare i char

66

ANDREI

gostea. Afland Leon despre el i-ad

chemat si jupuindu-le pielea de pe
cap, a ars pe capetele kr o mulcime
de icene de mare prq; apoi ungendu-le Varbi le cu smOl, I-ad purtat
prin cetate i i-ati junghiat, drmdu-I

trecura ei, dice Augustin. Cine ar

putea sa spue, ce aA inv6tat el din
gura IllntuitoruluI? Ore il pregatim
noi o locuint in inimile nOstre pentru
ea s6, pOt veni sll vorbesa cu noI?"

la anI, in 20 Septembre.

Nu pita spune limba omenesa, bucuria si mingaerea ce o avu st. An-

ANDREI martir, trait flind pentru

sfintele berme s'a s6virsit in 28 No-

drei in acestg, imprejurare i numal

sufletele, arora Dumne4eil se comu-

embrie.

nia in contemplare, pot s'a-si forrneze o ideie. Sfintul Apostol inte-

ANDREI Apostolul, era din Betsaida, orgsel in G-alilea, pe marginea

lacului Genisaret.
Tatl se'it pescar de profesiune se

lese c Iisus era Mesia, Mntuitorul

St. Ron Botealorul, v6clend o trece

Iisus, pe care-1 botezase in ajun, a
clis: Lag, mielul lul Dumnecla"! Focul i curittia dorintelor sale, cum

lui, se duceati ai.pi vadg, de meseria

lor i sa-si faa trebile casnice.

1umei; de aceia se alipi de el pentru

tot-deuna; a fost eel dantai din unumea lona sail Ion. Era frate cu cenicii sel de aceia se si numeste
Simon Petrn, ffir5. a se stie care protoc1et safi Mta,i chemat. Andrei
din doi era maI mare. Pe atunci a- care iubea asa de mult pre Simon
vea caa, la Capernaum i Iisns sta fratele seri, se grabi a impaiIi cu el
la el and predica in orasul acela. comOra prepa pe care o descopeCeIa ce trebuia s. dea pe fa0 rise. I dus la Iisus pentru ea a-1
virtutea st. Andrei, este a st. Ion pot& canOste. Muntuitorul l'n admis
Boteatorul ineepend misia sa in si pre el in num6rul ueenicilor sa.
pustie, nu se multamea ca aIii nn- si-I dadu numele de Petru. Cel doI
mai a-1 aucla; el se facu ucenicul fr4I remasera o i cu lisus spre a
s si se patrunse de invtiturile aucli dumne4eesca sa invKatura dupa
sale, spre a le pune maI bine in care se intOrsera aces& Din timpul
practica. Acestea nu-1 impedeca a se acela se alipira de Iisus, dar nu-1
ocupa cu profesiunea tatalui sfi pe urmati tot-deuna, cum ail fault in
care o imbr4isase. Era de faVa, and urma. Dupa ce ascultail inv6talura

credin0 in implinirea legel, ii

merita int.elegerea acestor cuvinte
pi

tainice. El phfusi pre st. Ion gra

intir4iere, cu un alt ucenic al st.
.1On Boteatorul, ca sa urmeze Pre
lisus, care atrggea si pre unul pi
pre altul prin legaturile cele neveclute ale harului. Mrmtnitorul v64en-

du-I Ca vin dupa dinsul i-a intrebat

ce cauta. EI respunser5. c5 doresc
S afle unde locueste. Tim le r6spunse ca pot sii vie sti vadii. Le
maI Amanea numal dou6 churl din

4i, pe care le petrecura cu el; mulp:

Farinti clic, e petrecura i nOptea
urmatere: Ali! ce nOpte fericita pe-

Tisusr voind sa dovedesa prin operile sale divinitatea inv6Vaturei,

facu prima minune la nunta din Cana

Galileel. Petru si Andrei ere' &Va.

cu sfinta Fedora. Iisus merend sa

serbeze pastele la Ierusalim, se opri
cate-va clile in Iudeia i boteza in
Jordan. Petru si Andrei botezarli
iar41 prin autoritatea i in numele lul.
lisus se intOrse tOmna in Galilea
de jos. V6clend pre Petru i AndreI
pescuind pe lac, I-a chemat pentru
tot-derma la ministeriul evangeliel
si le-a 4is, ca-i va Sue vamitori de

dmea. Cei doi fratl lasara indata

mrejele ca st-1 urmeze si nu se maI

despiirtira de dined. In anul urm

ANDRE!

tor, Fiul hit Dumnede* forme. calegiul apostolic. Evanghelistil pun pre

Petru si pre Andrei in frantea

ce-

dar-MID.

Dupe, aceia Esus, ducendu-se in

Caperuaum booth in casa lui Simon
si Andrei. Dup e. rugaciunea lor, via-

deca de frigurl pre scra lui Petru

lugnd-o de mama i poruncind frigurilor s o lase. Fiindu-1 milg de

cele cinci mil de gmeni, care-I ur-

mark in pustie, nu voia sa-I lase

pang ce nu-0 vor potoli gmea.

catalogul Omenilor ilustri i alte

cate-va lucrariale acestui st. pgrinte,
11 face iarasi apostol al Sogdianei ci.
al Colchidei. Teodoret dice ca a tre-

cut in Grecia. Se citeste in st. Gregorie de Nazianz, di a predicat cu

deosebire in Epir; in st. Ieronim, eg
a purtat flacara credintei in Achaia;
in st. Paulin, ca predicand la Argos
ag fgeut pre filosofi s tacg; in st.

Filastriu, ce. a venit din Pont in

Grecia I cg de pe timpul se* oraqul

Sinope se Iguda ca are icOna sa

i scaunul in care a vestit

n'ar ajunge
doue sute de dinari pentru atata
lume: dar Andrei care avea credinta

proprie

mai vie, dise ca este unul, care are

cinci pgui si doi pesti, adaugand cg
era prea pupn pentru atgta multime
dar nu se indoia, ca Esus d va voi
va face s stralucsa puterea sa si
cu adsta ocasie. Stiea ca. era mai
mare de cat Elisei, care hrgnise o
suta de Omeni cu doue-deci de pani
(Regi IV, 4). Cand Iisus era la Betania in casa lui Lazar, niste Greci
canT venis6rg la Ierusalim de serbatrea pascelor, intrebarg pre Filip
dacg pOte sg-1 vada. Flip spuse lui
Andrei si amandoi instiintarg pre

drei a dus Evanghelia in tara lor,

Mantuitorul, care dadu acelor streini

ceia ce cereal"' ei. Acsta este o dovad de indrgsnla ce avea ucenicul
acesta pe langg, Mantuitorul, de aceia

pole. Dar nu gasim nimic in vechime

Fi lip facu. socotla

0 unit II numesc mijlocitor, meriVaud numirea acsta, pentru c el a

adus la Fiul lui Dumnedeil pre fratele seli Petru. Iisus a predis

cuvintul lui Dumnedeil.

Rusii sunt incredintap, ea' st. An-

pang la gurile Boristenelui, pang la

muntil unde este asta-di orasul Chiev
si 'Ana la margenile Poloniel. Dac .
cei vechi ce spun ce. apostolul a predicat in Scitia, inteleg prin acesta

Scipa europne., mgrturia lor ar fi

favorabila pretenpelor moscovite. Una spun ca ar fi vorba de Scitia
dincolo de Sevastopole in Colchida,

ar putea fi vorba si de Scitia suropng, pentru ca st. Apostol a plantat credinta in Tracia i cu deosebire la Bizant, asta-di Coustantinocare sa ne lamursce, lucrul acesta.
Vorbindu-se in unele calendare de

catedra st. Andrei la Patras in Achaia, se crede cg st. Apostol a

prilnit cununa muceniei in acea localitate. El a fost restignit dupa cum

dis-

st Sofronie, Gaudentiu si Augus-

trugerea templului din Ierusalim, Iar

Petru, ion, lacob si Andrei 11 intre-

tin. Petru Chrisologul dice c pe un

arbore; iar Ipolit spune ca. acel arbore era un maslin.
Sfintul ved.end crucea de departe
striga; Te salut, cruce pretiSs5, care
ai fost sfintitg prin corpul Dumnedeului me* si impodobia prin mem-

barg in particular, and avea se. se

implinescg preclicerea acsta, ca sa in-

stiinteze pre frap, sa scape de pericol.

yi

Dupg ingltarea lui Esus Christos

pogorarea st. Spirit, st. Andrei,

cum dice i Origen, predica in Scipa.

Sofronie care scriea putin timp dupg
Ieronim i care a tradus in greceste

brele sale, ca cu niste pietre scumpe.

apropii de tine, plin de bucurie

primeste-me in bratele tale. 0 cruce
mintuitrel care aT fost infrumuso.
MS

68

ANDREI

tat5. prin membrele Domnului! en

foe te-am iubit; de mult te doresc

0 cant. Dorinta mi s'a implinit, primeste-me in brate, scotendu-me din
mijloeul Omenilor i i

me du la

panul met. Acel ce s'a servit

st-

tilor; invingend pre Picti in 845, repare i iazestra acea biserice.

ANDREI cuvios, din cetatea Axiriuh lenge Nil, cetind sfintele scripturi a venit intru umilin i retre-

de

genduse in pustie a stat la un be-

tine spre a me rescumpera, se, me

primasce prin tine".
In 357, s'a stremutat de la Patras
la Constantinopole corpul st. Andrei
impreune cu al st. Luca si al st.

trdn un an de qile, carele murind,

ail remas acolo impreune u alti trei,

Timoteti

i ai fost depuse in bise-

rica st. Apostoli pe care Constantin

o zidise, ceva mai nainte. St. Paulin
si st. Ieronim vorbese de minunile,
care e.A fost sevIrsite cu ocazia aasta. St. Ambrosie i G-audentiu ne
spun, ce bisericele din Milan, Nola,
Brescia, etc. primire perticele din
sfintele lull rnOste, iar eapul se5 inchis intr'o frumOse cutiute, se afle
in Catedrala din Roma. Opinia cea
mai comune este ce crucea st. Andrei era formate, din done buceti de
lemn inerucisindu-se oblic prin mijke i c5 represinte figura lui X ;

cite odate se intrebuinta i feliul

acesta de cruel. Acea cruce a fost
luate. din Ahaia i pus intr'o manastire de Maga Marsilia, apoi in
biserica st. Victor din acel oraq pane
pe timpul revolutiei. Filip cel bun

duce de Burbon 0 de Brabant institui in onOrea sfintului un ordin

numit erucea st. Andrei Scotienil
cinstesc pre st. Andrei, ea principa-

sese-deci de ani nevoindu-se necontenit

cu postirea l cu aspra vietuire. Et

se hreneae numai cu pOme, lar de

done oil beaa ape, pe septemane.

Sambeta si Duminica se adunati
aducend cuvenita multemire se im-

pertesat de la Inger, iar in celel'alte ile trader despertiti si so rugati lui Dumneclel Acestea le-a po-

vestit marele sihastru Pafnutie, care

a veq.ut pre pusnicil acestia cu ochil
sei si a scris vieta lor.Se serbeze in qiu.a. de 2 Decembrie.
ANDREI martir s'a sevIrsit de
sabie in 21 Octombre.
ANDREI nebun pentru Christos

s'a sevirsit in 28 Mail

ANDREI Arhiepiscopul Cretei, era

din Damasc, naseut din perinti Inbitori de Dumnecleti

s'a dat de

dinsii la invetatura. Apol luandu-1

Teodor patriarhul sfintei ceteti, 1-a
facnt cleric. Deci adunandu-se sinodul al septelea la Constantinopole,

a fost trimis

ca delegat al seti.

Pentru miutea i bunatatea ce avea

s'a fecut diacon bisericei celei mari

hrenitor de send'. Dupe ace%

din Patras in 369 sail mai bine

s'a gent Arhiepiscop al Cretei

mergend in Milet, s'a primit sfirsitul in 4 Inlie, lesand multe scri-

din Constantinopole, reliquele st. A-

en

mill patron al pre lor. Istoricil lor

spun, ett' un caluger, Regulus, a adus

postol si a zidit acolo o manestire.

ITzerius spune ce veneati acolo din

tOte partile spre inchinare si ca celugeril care serveail acolo, se numeal Culdei. La inceputul vcului
al 0-lea, Hung, regele Picilor, dad"'
averi insemnate acelei biserici, ea
multemire pentrn victoria in contra
Northumbrior. Benet II regele Sco-

bisericel lui Dumneq.eil.

ANDREI stratilat, cu Faust, Mina

si alp s'ae sevirsit in 12 Iulie.

ANDREI stratilat. Acesta a fost

pe timpul lui Maximian, luptandu-se
in orient, trimis de Antioh, care era

preste tOte armata, in contra Persilor, caril navalisera pe teritorul roman. Chemand pre Christos in ajutor si plecand si pre tovarasii sel,

6o

ANDREI^ ANDRON1C

-ea st% fie intru ajutor, infrinsert, pre

Peril si alungAndu-I I-at imprAstiat;

dar cu acestA birnintt a tras si pre

tovarsii sAl la credintt. Apol fiind
pArit el en al Jut la Antioh, I-at
adus inaintea lui ea pre un vhlovat

qi 1-a intins pe un pat de fier ars;

iar ostasilor caril at fost en dinsul
le-at pus manele in db.*. Dupg aceia rindui Antioh o mie de ostasi
st-I sebtA din hotarele tArei; dar si
pre axeia invAtandu-1 sfintul, II intOrserA la credinta in Christos. A-

autentica din reg'strele proconsulare

pe care erestinit le cumpArarA de la

noaril publiel en dou6 sute de din art

Partea a patra trateza de treT

crestint anume, Marc, Felix si Ve-

rus, evil

ail

fost martort oculart,

carit ridicara in secret corpurile

sfintilor martini si le inmormintari

eu hottrirea de a trece rAmAsita vietei lor Mnga locul unde era acest

pretios odor si de a cere ca sa

se

inmorminteze acolo, cand Dumnqet

qind Antioh de acesta, porunci st-i i-ar chema la sine.

taie capul sfintului si celor dintal
Tarach, Prob si Audronic erat
ostast iar pre eel din urmA conver- deosebitt prin vrista si locul nastetitI '1-at espatriat, in 19 August. rel. Cel dintit era Roman, de si
ANDREI' martir s'a stvirsit prin atscut Itt Isauria. El servise in
foc in 9 Julie.
armata imperiala, dar in urma s'a
ANDREI ..ra din Mesopotamia, retras, ea sa nu-1 oblige a face ceva
ostas sub Dacno, domnul cetAtel E- contrar constiintet sale. Cind l'a avridenilor, s'a dus la Atena eu el, restat era in vrista de sese4ect si cinel
unde fiind instrcinat sal p'ezset, pre de ant. Prob, nascut in Pamfilia, laDionisie si Hristina, tinAril forte sase o avere insemnata, ea sit VA&
frumOsg, ce era InchisA pentru ere- servi Jut Christos en mat multit lidinth, Va pornit cu gand 1.611 asupra bertate. Andronic cel mai tinAr din
el, dar mai in urmA fiind invins de ei, era din+r'o familie insemnata din
invAtAturele el, a cre4ut in Christos. Efes. Find arestati cite fret la PornPentru acsta a primit sfirsitul fiind pelopole in Cilicia, ei se infatisara
ucis en pietre in 18 Mal.
lui Numerian Maxim guvernatorul
ANDROMAH s'a avirsit prin sa- provinciel, cAnd veni in acel ores.
bie in 12 Octombrie.
El porunci sA-I ducg la Tars, nude
ANDRONA martirA, s'a sAvirsit ayes st vie curnd. Cnd veni centurionul Dimitrie it infati$ pre cei
de sabie in 3 Noembrie.
ANDRONIC martir, impreunt. eu trel mArturisitort, clicend cA sunt
acel pe care-i presintase Ia PompeProb si Tarah (12 Octombrie).
Biruinta acestor trei martirl prea lopole, ea vinovati de a profesa remarl numele lui Dumneclet pe tim- ligia erestinilor si pentru 6," aii inpul persecutiel Jut Diocletian. Seco- drgsnit a se inprotivi imptratilor.
Maxim IntrebAnd mai intfil pre
tinta cea mai probabila este et. se
fAcu in anul 304) cAnd se executail Tarach de nume, rtspunse Martirul:
edictele anume contra tuturor ores- Sint crestin". Maxim. Nu-mi vorbi
tinilor. Actele sfintulut Tarach, ale de nelegiuirea ta, ci spune-ml numele
st. Prob si Andronic, sunt unul din M. Tarach. Sint crestin. Maxim.
cele mat preciOse monumente ale an-

ticitAtel eclesiastice. Cele treI parti

dintAi contia intrebarile, ce li se
facurA la Tars, Mopsuestia si Anazarb, orase din Cilicia. Este o copie

S5.-1 lovsea peste gurA, ea st-1

invete a nu mat rAspunde una
pentrn alta. Tarach, dup.& ce a

primit o palma. EU itt spun adevtratul mai nume. Daca vrel st, OA

70

ANDRONIC

pre teela ce mi Pah dat parintil mei,

este Tarach; and purtam arme. me
numeati -Victor. Maxim. Ce profesiune al, din ce tar5, esti ? Tarach.
Sint dintr'o familie romanh, dar illscut In Claudiopole in Isauria. Eram

soldat de profesie, dar am phr5sit

serviciul pentru religie. Maxim. Nelegluirea ta te-a fheut nedemn de a
purta arme; dar cum al phrhsit serviciul ? Tarach. Am cerut concedlh

la Publiu, apitanul met' si rni l'a

dat. Maxim. In vederea perilor tel
albi, volt' procura favOrea si amicitia imperatului, dac5, te vet supune
ordinelor sale; vino .0 jertfeste qeilor, dupe exemplul imperatultil. Tarach. Imperatil sunt am5giti de de-

moni, participand la un asemenea

cult. Maxim. Sh i se zdro' 6sch fhb
cile, pentru ch a dis ch imperatii
se amhgesc. Tarach. Da, repet, el
sunt 6meni si ea atare se amhgese.
Maxim. Jertfeste 4eilor nostri si te
lash de nebunia ta. Tarach. Nu me
pot lephda de legea lui Duranedeh.
Maxim. Nu este alth lege, nenorocitule, de cat aceia chrela ne supunem. Tarach. Este alta si o chlea-ti

....".".."."..1".".".."-I

Tarach. Da, pentru c5, este fiul mut

Dumnedeil celui vit; este nhdejdea
crestipilor si autorul mantuirei acelor

aril' phtimesc pentru dragostea hit

Maxim. Lash-te de nebunia aasta;
vino si jertfeste. Tarach. Eh nu
sint, cum me eted1; am s6se-deel
0 eine! de ant: am fost crescut in

si nu pot sh-1 phiasese".

Centurionul Dimitrie II dise: Me
fad sh compatimesc; urm6zh sfaturilor mele 0 scaph-t1 vita jertfind.
Tarach. Phstrzh-ti sfatul pentru
tine, sluga satanel. Maxim. S5.-1 pue
in laucuri si sh-1 duel in temnith.
Centurionul Dimitrie, aduand pre
al doilea dupe vrist4, Maxim II dise:
adever

Care este numele M. Prob. Numele meti principal si care-mi este

eel mai cinstit, este Crestin; dar in
lume, me chmh Prob. Maxim. Care

este tara si familia ta? Prob. Tathl

meti era din Tracia; sunt plebeil,
nhseut la Lida Pamfiliel 0 profesez

crestinismul. .Maxirn. Numele

tti nuii va folosi nimic. Crede-mi,

jertfeste deilor, ca sh meriti amicilia me'a si favOrea imp eratilor. Prob.

Totul imi este cu neputinth. Aveam

inchinandu-ve lucrului manilor vOstre,

statuelor de lemn si de platea. Maxim

o avers insemnat5, si. am 15,sat'o spre

S6-1 lov6sch peste fath, ca sh prindh

Iisus Christos. Maxim. Sa-1 desbrace

0 dupe ce-1 vor incinge, sh-1 intindh

la minte. Tarach. Ceia ce numesti

a servi Dumnedeului celui vit, prin

mantuirea sufletului

spre a-1 bate en vine de boil". Pe

meti si nu o vol phrhsi nici odath.

Maxim. Te volt face eti s'o Iasi si.
te voth sili s5, fii cuminte. Tarach.

and II bhtea ast-fel pre martir, cen-

voi, este in puterea ta. Maxim. S6-1

desbrace si sh" -1 bath cu vergi. Tarach, (and 11 bhtea). Acum me fad
eu adeverat cuminte. Lovitutile ce
mi le d5. me, intsarese; ele adaug5,
increderea mea in Dumnedeti si in
Iisus Christos.. Maxim. Cum poti. tu
BA negi pluralitatea 4eilor, and tu
precum singur mhrturisesti, servestl
la dot? N'al dat tu numele de Dumnell.eil unel perske numith Christos?

cetl ca voitl cu corpul met; chinurile v6stre sunt pentrn mine niste
mirodenil 'acute. .Maxirn. Nebunia
ta este dar incurabilh ? Ce credi ?
Prob. Sint mai intelept de cat vol,
pentru a nu me inchin demonilor.

nebunie este

turionul Dimitrie II

vise: Fieil

mil5, de tine, amice, vedi pamintul

Po'l sh fact cu corpul met ce vel acoperit cu sangele tn. Prob. Fa-

Maxim. S5,-1 'hitting. 0 s5.-1 bath

pests pantece. Prob. D6mne Dumnedeul meti, ajuth servitorulul teh.

Maxim. IntrebaV-1 unde-i proteetorul

sett Prob. El me ajuth 0 me va

ANDRONIC

ajuta, pentru c. nu-mt pase de chinurile vostre 0 nu me supun. Maxim.

Vedi, nenorocitule, corpul tett sfeOat si pernantul acoperit cu sangele

Mi. Prob. Cu cat corpul mad sufere, pentru Iisus Christos, en atata

71

duce Ia m6rtea eterne. Maxim. Chicumplit. Andronic. N'am facut nict i.in r
i eu tote acestea

me chinuitt ea pre un ucigaq. Patimesc pentru cultul ce se de adeveratulut Dumnedee. 21Taxim. Dac4

sufletul mdi caSige putere qi vigre.

at avea cel mat mic sentiment do

Maxim. Puneti-1 fiare la mant 0 la

pici6re; sl-I intinde pulpele in Opt
0 s nu'I lege niment ranele".

pietate, te-al inchina deilor, la carit

se inchine imperatil en atata evlavie. Andronic. Este o nelegiuire a
peresi pre adeveratul Dumnedet", ea
se, me inchin bronzulut c i marmorel,
Maxim. Indreznewti s spul c imperatit sunt vinovati de nepietate,
Sa se inespresee chinurile; se-1 impunge e6stele. Andronic. Sint in
mainele tale 0 e01 stepanul corpu-

Venind 0 al treilea martir Inaintea tribunalulul, Maxim it di6e:

Care este numele tee ? Andronic.

Adeveratul meh mime este Crestin,

acel pre care-I port in decomun

iDrintre 6ment este Andrnnic. Maxim.

Care este familia ta ? Andronic. Tate1 mefi este unul din principalit lo-

cuitort al Efesulut. Maxim. Inchine-te deilor i supune-te imperatilor

emit sunt perintil c i stepanit noqtri.

4ndronic. Demonul este stepanul

vostru, cand facet": lucrurile lul.
Maxim. Tinere, e01: obraznic; tit

tu el chinurile sunt gata ? Andronic. Sint pregetit la ori-ce mi s'ar

Int

meti. Maxim. Puneti sare pe

ranele hit i frecati-1 cOstele cu buciiti de trestit sfaramate. Andronic.

Chinurile vOstre aA recorit trupul
melt. Maxim. Am se, te fac se mort
cu Incetul. Andronic. Ameninterile

tale nu me Inspaimante; curagiul

meti este mat presus de oil ce-O

intimpla. Maxim. Se-1 desbrace, st-1

incinge, i sa-1 Intinde pe rOte.".
Atunci Centurionul Dimitrie dise

pOte inchipui crudimea ta. Maxim.

Legati-1 en lanturt de gat 0 de piciOre 0 se-I peziti inteo temnita
strImte". Ast-fel se s1ir0 primal

martirulut: Supune-te, amice, Ina

inte de a-t1 schingiui corpul. Andronic. Mat bine se-mt ved trupul

interogatorte. Sfintil martini' suferire

al doilea la Mopsuestia.
Flavin
Clemens
Numerian

bucetele, de cat st-mi pierd sufletul.

Maxim. Jertfgte, on te condamn

Maxim, qedend pe tribunaluI set",

dise centurionulul Dimitrie: Se mi
se aduca acei nelegiuiY, emit ur-

la o m6rte crude. Andronic. N'am

jertfit demonilor din copilerie 0 nu
volt" incepe aste-di". Atanasie, cornicularul sati controlorul armatei, it

clise: Sint destul de betrin, c a'qt

putea salt fill tate qi am drePtul
se-ti dail sfaturi; supune te gayernatorului. Andronic. Minunat sfat,
se jertfesc demonilor! Maxim. Migelule, vom vedea not dace,' vet fi
nesimtitor la chinurt. Cand vet simti

te vet lepeda pOte de nebunia ta.

Andronic. Nebunia acsta ne este
de folos none, emit nedejduim in
Iisus Christos. Intelepciunea lumei

laza religia erestinilor.

Tate-I

D6mne", respunse centurionul. A-

tune": Maxim dise lui Tarach: La

multi se respecte betraneta, pentru
de de regale prudenta i judecata
insotesc vrista acsta. Dace, te-ai folosit de timpul ce ti l'am lAsat, cred
CA cugeterile tale se vor fi schimbat.
Spre a me incredinta de schimbarea
acesta, II poruncesc s jertfesel de-

ilor. Tarach. Sunt cre0in 0 se dea

Dumned.eil ca i imperatil eu tine

se, pare:sip: orbirea vOstra, se, imbretiqatt adeverul, care duce la viOtal

72

A NDRONIC

Maxim. Loviti-1 eu pietre preste o-

vii ? Prob. Ell Cum poti sa did

braz gi siliti-I s5, se lase de nebu-

ea sunt vii nigte statul de plated, 0

nia lul.

de leran, lueruri de maini omenegti?

Vol nu gtiti ce faceti, cand le aduceti sacrificii. Maxim. Repara obreznieia ta jertfind marelui Jupiter;

Nebunia acsta este

adeverat5, intelepclune. Maxim.
Totl dintil ti-at cidut ticalosule;
Tarach.

fie-ti mila de tine. vino la altar 0

jertfesce deilor, oa s te eruti de o
schingluire mai aspra. Tarach. De
'mi-al face corpul bucati, pia odata
nu-mi volul schimba hotafirea, pentm c Iisus Christos imi (l putere
sa inving Maxim. ti al cum sa
te vindec de nebunie. Se, se aduea
carbuni ardetori, s5, se Intinda manile sale pe toe, pang ce se vor arde.
Tarach. Nu me tern de focul vremelnic, care trece curend, dar me
tem de vapaia vecinica. Maxim. Vedi

mainele arse, nimic nu este in stare

sa te faca cuminte? Jertfegte. Tarach. Daca al i alte ehinuri, pop:
sa le intrebuintezi; cred ea volt" fi

in stare a resist.

Maxim. S5,-1 span-

zure de piciOre i sa-1 lase capul in

nu cer nimic mai mult. Prob. Cum

poti s daT nume de Dumnedea acelui care s'a manjit en adulteriii,

cu incest 0 alte crime enorme ?

Maxim. Sa-1 lovesca cu pietre peste

gura, ea s nu mai blasfeme. Prob.

De ce sa faceti aga ? Am spas de

Jupiter acela ce gtia eel ce i se inchina. N'am jignit adeverul, ye 'fail
pe vol de marturi. Maxim. sr, i se
arda picirele cu fier rog. Prob.
Focul vostru nu arde, eel putin eul
nu-1 simtesc. Maxim. Sa-1 intinda

pe rota 0 sa-I bate cu seorpiOne

pang ce se vor Invirtoga umerile.
Prob. NefolositOre sunt tOte silintele VOstre; inventati vre-un suplicia

fum. Tarach. Daca am suferit fo-

i veti vedea puterea Int Damneder', care este in mine gi care me

cul, cum sa me tern de fum ? Maxim.

Turnaci-i sare i otet pe nari. Tarach. Otetul vostru este dulce pentru

Intaregte. Maxim. Sa-1 rada i sa-i

acopere capul en carbuni apringi
ars -capul i piciOrele;
Prob.

mine 0 sarea mi se pare sarbada.

Puneti-i mugtar cu otet
turnati-i pe nan. Tarach. Te-ail amagit servitoril MI; ei
dat
miere in Ice de mugtar. Maxim.
De-o-cam data destul; volt' gesi alto
Maxim.

nou

dar vedi ca reman credincios Damnedeului met' i despretuesc chinarile vOstre. Dumnedeil me va mantui. Zeil vogtri pot numal sa plank:

pre inclinatoril kr. Maxim. Tu

nu vecli ea Inchinatoril lor sunt

munci, ca sa te fac cuminte. Tarach.

MI vei gasi pregatit, ca sa IntImpin

cinstiti de imperati? Cei dinprejurul

asalturile tale. Maxim. Sa-1 duca in

gi pre tovaragil tel. Prob. Credo-me,

inchisOre,

i sa vie altul",

Infatigindu-se Pl'ob II

ise: Ei

bine, te-al gandit? Egg dispus sa

jertfegti ckilor dupe exemplul imp-

ratilor ? Prob. Ile presint inaintea

ta mai puternic. Chinurile, ce le-am
indurat, 'mi-ail intarit corpul; sufletul este mai tare ea ori cand 0
poti s incerei. Am in cent" un Damneder' via, caruia slujesc i me inchin; pre altul nu cunose. Maxim.
Cum, ticalosule, eii nogtri nu sunt

mea te privesc cu dispret pre tine

dada nu se vor cai 0 nu vor servi

Dumnedeului celui viii, cu totil von

peri, pentrn ea se inchina idolilor

in contra congtiintei lor. Maxim.
Loviti.1 peste obraz, sa se invete a
nu mai dice Dumnedet, ci Dumnecid. Prob. ye batetl joe de mine,
me desfigurati, pentru ca ye spun
adeverul. Maxim. Am sal tal limba
ca sa nu mai blasfemi i s te aupui. Prob. Pe langa limba acsta
mai am una launtrica i nemuritOre

ANDRONId

asupra cereia n'avetl niei o putere.

Maxim. Sii.4 dug in InchisOre
se, vie al treilea".
Cand veni Andronic, Maxim Il

dise: Tovarera0I 01 la Inceput

feat impotrivit a se supuue i a trebuit se-1 chinuirn spre a invinge Inderatnicia kr. In sfir0t ali cedat
si vor fi resplatitl pentru supunerea
lor. Dace, vreI s

jertfe0e 4eilor

scapi de munci,
i vet fi cinstit de

imperatii no0ri. Dar dace te

vet

impotrivi, jur pe (lea nemuritorI

pe neinvin0i imperatl, ca nu vet

scepa la drpta mea indignare. Andronic. De ce mutt sa m amege0I,
ascund:end adeverul ? Sotii mei nu
pith lepedat de cultul adeveratulul
Dumnedet; i chiar de ar fi fecut

acsta, nici odate nu me volt face

vinovat de o asemenea nelegIuire.
Durnnedet thruia me inchin, m'a in-

73

se mai fath acela0 gratie. Maxim,

vorbind pazitorilor inchisbrel; TradatorI ce suntetl, nu v'am dat ordin
anume, se nu lasati pre nimeni se
intre ea se, vada pre omul acesta
sail se-1 lege ranele ? Caleul Pega-

sio. Jur pe maria ta, nimeni nu l'a

vedut, nimenea nu '1-a legat ranele.

S'a pazit, legat in lanturl la locul

eel mat isolat al InchisOrei. Dace,
te indoe01 de credinth mea, iate
capul, ImI dat viOta. Maxim. Cum
se face dar, c nu-I nici- o urma

din ranele sale? Wald. Nu qtiii

cum s'a vindecat. Andronic. Orb ce

e01, nu 0i1 eh' medicul, care m'a

vindecat este atat de puternic, pre

cat este de bun qi indurat ? Tu nu-1

cunqti. El vindeca nu prin lOcurI,

ci nutnal cu cuvintul. Cu tote cg
locue$e in cer, este de fate, pretutindenea; ,dar Inca odata tu nu-1 cu-

narmat cu credinta; lisus Christos, no0I. Maxim. Cuvintele aceste deMantuitorul met, este feria mea, aa prte nu te vor folosi; jertfeste, ori
cg nu me tem nici de puterea ta, s'a ispravit cu tine. .Andronic. Resnici de a stepanilor tei, nici de a punsul met este acelast Nu sint
deilor voqtri. Putet1 s incercat114- copil, ea sa cedez amenintarilor sal
cendu-me s sufer tote torturele ce mangaerilor. Maxim. Sam, te laudi,
ye inspire, crudimea cea mai rafinata.
Maxim. Srt-1 lege la stalp i sad
bate cu vine de hot. Anclronic.

O. me vel intrece. Andronic. Nu

me vel vedea schimbat prin amenintarile tale. Maxim. Nu vel mai

Nimic not qi extra-ordinar nu este

in s hingiuirea Rasta. Atanasio II
dim Trupul tet este numat o rank

despretui autoritatea mea nepedepsit.

de sus pang jos 0 nu ti se pare

nimic? Andronic. Acel ce Iubesc

pre Dumnedeul cel viii, nesocotesc
o asemenea purtare. Maxim. S5.-1
frece pe spinare en sare. Andronic.
Porunce0e te rog se, nu me crute;
volil fi mai signr sca'pat de strict-

dune 0 mai in stare sa sufer chinurile tale. Maxim. S1-1 intOrctt

gi

sa-1 bath pe pantece, ca sa-I deschide

ranele dintel. Andronic. AI vedut,

and m'a aclus Inaintea tribunalului
tell, ea erarn vindecat cu desevIgire
de ranele ce le-am primit la introbarea Intel; cel ce m'a vindecat rite

Andronic. Cel putin nu se va dice,

ce cauza lui Iisus Christos a cedut
sub autoritatea ta. Maxim. S g se
pregatesce chinuri noul, pane. cand
volt mai sta la judecata; sa se pule
in lanturi, seA duce, in temnita ii

sa nu se ingedue nimeni se-I vada".

Sfintifi martiri suferith la Anazarb al treilea interogatorit. Tarach,
care veni cel din-taut, respunse cu
aceiaql statornicie. IVIOrtea va pune
capet luptelor mele i va incape fericirea mea; chinurile lungi imi vor

da o resplath mat mare". Maxim

punandu-1 pe rOta, II Ilse: ,A1

putea se. reclam rescriptul luI Diocletian, care opreqte pre judecatorl

74

ANDRONIC

a pune pre soldati pe rOt5,; dar nu

volt sg me servesc de privilegiul

met, ea sg nu cre4i eh' slut las
Maxim. Te magulesti cu speranta,
ca dupe mOrte vel fi Imbalsamat de
femeile crestine,

dar stit en A. te

lipsesc de cinstea acsta. Tarach.

Potl sg faci ce voestl cu corpul met
i dupe mOrtea mea.
si in vi
Maxim. Sg-i zgaraie fata ci sg-I

contra vointel mele Maxim. Ce-mi

pasg. Ta al fgcut-o; fag"! dueste-mi
el vel face de bung vole si te volt
sap& Prob. S tii ea chiar dacg
me vei sili, sg primesc in gura mea

tot ce s'a adus pe altarele vdstre

tae buzele. Tarach. Desfigurandu-me,

uriclose, nu me volt spurca. Dunaneq.et vede silnicia ce mi se face.

Maxim. S5. se rosasca frigari i sg,
i sa arfla pulpele. El bine, Prob umn
este nicl o parte din corpul OA, care

al infrumusetat sufletul met. Intgrit

de dragostea dumneclescg, nu me
tern de chinurile tale. Maxim. S5. i

s5 nu fi suferit, i mai stgruesti

Inca in nebunia ta ? Nenorocitule, ce
mai asteptl ? Prob. 'Ti-am lgsat

se pue frigari rosil pe tite i st i

se t" urechile. Tara,b minim mea
va fi Mai cu luare aminte la envintul lui Dumneq.et. Maxim. Sa, i

corpul, ca sa-mi mantuesc sufletul.

xil7). Sh,' se ro;lascg cue asentite
sg-1 pgtrundg mainile. Prob. Multgmescull Mantuitorule, c m'al in11

se Ia pielea de pe cap si sg-i pue

cgrbunl aprinst Tarach. De 'ml al

vrednicit A' am parte de patimile

jupui tot trupul, nu me vel despgrti

de Dumneq.eul met. Maxim. Sg. se
rosascg friggrl si mai tare ca intal
si s5, i se ardt cOstele. Tarach. 0

Dea Dumneflet sa nu mal fit asa

de orbit! Maxim. Nu te mai poti

Dumneqeul Ceriului, cautg spre mine

si me judecg!". Maxim il trimise
iarg,s1 in Inchigre, pastrandu-1 pen-

tale! Maxim. Numerul chinurilor ce

le Indunl adauge nebunia ta. Prob.

folosi de membrele tale si acum te

plangi cg, n'ai fost lipsit si de vedere ? Sa-1 impungeti ochii, dar &Ate

duserg, pre Prob.

Dupg ce a venit, Guvernatorul 11

putin pana ce,1 yeti strgpunge organul vederel. Prob. Iata-me acum
si orb. Wel lipsit de ochii trupesti,
dar tin poti sg-mi iei pre al sufle-

indemn 5.

tulut Maxim. Tu. mai stgruesti a

tru jocurile de a doua

i.

Apoi a-

din not ca st jertfescg.

Dar fiind-ca sfaturile sale erat nefolositre, l'a legat de piciOre i l'a
spanzurat; dupe care a fost ars cu
friggri aprinse la cOste si la spate.
Trupul met 4ise Prob, este in puterea ta. Fie ca Domnur Cerului
al pgmintului sa priveseg rgbdarea

rationa, dar gAndeste-te, cg esti con-

mea i umilinta inimel mele! Maxim.

Dumneclet pre care tu-1 invoci, te-a

timp caldura naturalg va insufleti

remasitele ce mi le-al lgsat din trupul acesta, nu volti inceta a vorbi

dat in manele mele. Prob. El este

iubitor de Omeni. Maxim. S6. i se
deschida gura

i A. se pue vin si

damnat la o orbire, care nu va inceta. Prob. Dad, al cunOste orbirea

sufletului tell, te-al vedea mai ne-

norocit de cat mine. Maxim. Tn nu

poi sg te mall servesti de corpul
t5t i Inca mai vorlkesti ? Prob. Cat

de Dumnecleul met, a'l bine-cuvinta

si a-I lguda. Maxim. Ce, nu eum-va

carne jertfitg. Prob. Vecli Demme

silnicia ce mi se face si judeca-me.
Maxim. AI suferit mil de chinuri,
numal sa nu jertfesti, i acum te

cre41 cg.

impgrtasesti din jertfele n Ostrc. Prob.

Wept de la tine; si nu cer alta lui

Dumneclet ftra numal hard de a

S5, nu ve raudati in ceia ce faceti

all sa mai trgesti in urma

acestor chinuri ? Pop.' tu sa te mg-

gulesti, clt te volt lgsa sa sufli un

singur moment? Prob. 0 mOrte crudg

ANDRONIC

strtrui pang la sfircit in marturisirea

sfintului sett nume. Maxim. Te volt
Rim A, lancezecti incg mult timp,
aca precum merith un nelegTuit ea

tine. Sg-1 ducg de aict Sg se pgzsca bine, ea se, nu-I vadg amicii.
11-am hotarit pentru jocurile publice.

SI vie Andronic, care este mai indaratnic din toVi treI".'

Respunsurile i purtarea martinilor in genere erati frte respectudse
cgtre judecgtori, oil eat de nedrepti
ei crudi erat i. Respectul acesta
calla cei puternici, este o datorie
care nu trebue sg lipsscg, celor emit
aunt InsufietiVi de gpiritul Evangeliet Dacg in unele imprejurart martirii ati p5rut, ce, se indeperthza de
la acesta regule, ei lucrati ast-fel
fiind indemnati de Duhul Stint intr'un chip extra-ordinar. Sfintul Pavel numi pre judecetorul seri perete
viiruit 0-1 ameninth eu mania lull
Dumnedee. Alti rnartiri urmara ecsamplul luT, facend imputgri judecgtorilor. Erat rabdatori de chinurT,

75

ddu foc la nicte rulouri de barge,

eu care arse pantecele( martirulni.
I se arse apoi degetile cu ace ascutite pe care le inrocise. Judecetorul vedend c nu-1 pte face A'
tacit, Ii dise: Nu trebue s te actepti eg vet muri de odath; vel trgi
pang in (putt destinate, pentru jocuri
ca 01.41 vedl membrele sthciate unele
dupg allele de animale selbatice.

Andronic. Ecti mai selbatic de cat

tigril ci mai insetat de sange, ea

ueigacil eel mai neomenocl. Maxim.
S5, i se deschidg gura i sg-1 indOpe
en de cele jertfite zeilor. Andronic.
Vedi Dumnedeule silnicia ce mi se
face. Maxim. Ce mai al de dis acum?

AT gustat din cele ce se aduc la

altar. Iata-te initiat in misterele zeilor. Andronic. S5. fotiT, tirane, ert

sufletul nu se spur* pentru el suferg fare voie aceia ce condamng.

Dumnedeti, care cunocte adancul

nimelor, vede eg al met n'a consimOt la acste, panglirire. Maxim.

Pang &and inchipuirea ta va fi a-

dice St. Augustin (In Ps. 39), cre-

magith de acesta indrasnela ? Ea nu

dincioci in mgrturisirea lor, nedes-

te va scgpa din mainele mele. An-

0441 de adever in bite cuvintele

dronic. Dumnedee me va scapa cand

lor. Este adeverat ce, aruncae cate

Ii va plecea. Maxim. lath o noue

nebunie. Am sg-tI tai limba, ea sa
te fac sg tact Andronic. Cer ea o

odatg segetile Domnului contra impiocilor 0-I provocall la manie, dar

vindeca pre multi. spre mantuire".

Din punctul acesta de vedere trebue sa se considere unele expresiuni
ce presintg respunsurile st. Andronic. Sunt imputgri drepte f acute nelegluirei minictrilor dreptatei; sunt

gratie, ea sa-mi tai buzele i limba

acsta eu care-ti inchipuecti tu ca
m'am impartacit cu spurcatele jertfe.

Maxim. sa i se scota dinil i se,

i se tae din re:axing acea limbg
care a rostit atatea blasfemii; apoi

ca nicte lovituri pe care le Intre- s5 se ardg i sg i se arunce cenuca

buina Dumnedeli spre a-I dectepta. in vent, pentru ea nici Omenil, nici
Guvernatorul indemnand pre Andronic se; se supue, it dise ea tovaracii sei: in fine ail jertfit deilor
;A chiar imperatilor. Andronic res-

punse: Te fad Inchingtor deului

minciunei i recunosc dupe amggirea

acsta, ca Omenii se asemang: deilor
pre eare-I servese. S te judece Dumnedee, slugg a nedreptglei". Maxim

femeile sectei sale nepiOse sa nu le

pth aduna i pgstra ca pe un lucru
sfint i precios.
Sfircindu-se al treilea interogatorit
al martirilor, Maxim trimise la pontificele Terentian, care ayes inspeeVa jocurilor publice ci a spectacolelor, ea

sa-1 insereineze a da a

doua di jocurile. 0 mulVime nenu-

76

ANDRONIC

m5ratit de popor se duse la amfitOtru, care era la o mini de la oraqul Anazarb. Acolo perir o multime de gladiatori, caril ati fost u0.0 saA sfa0ati de animale glbatice.
Crestinil priveati de pe un munte
vecin cele ce se petreeeati, asteptOnd

cu fricO sfirsitul luptei fraplor

s51.

n sfir0t guvernatorul insOrcinO pre

unit din ostasii

s51,

srt aduch pre

mOrturisitort, caril fusese condamnatt

la fiare. Sehingiunile Ii adusese inteo

stare aa de trist5, cri nu se puteara

tinea. A. trebuit s1-1 aducg pe sus
in amfitOtru. Am inaintat pe cat
ne-a fost eu putint5 iIice autorul
aetelor lor, observand cu tOte acestea
F.o. nu fim v5duti. Cfind am v5clut
halul in care se aflati fratii nostri,

nu ne-am putut stpini lacrimile;

multi chiar din privitori 11'01 putut
s5. se st5pOnseg. Abea se ivir 5. mar-

tirit si se lam o mare tOcere. Un

sgemot se fOcu in multime, murmurand pentru barbaria G-uvernatorulul.

Multi din el pOrsir5, joeurile 0 se

intOrserg in ora0 Guvernatorul infuriat a dat ordin. s5, se pgzse5,
tote portile i A, oprsc 5. ae a esi
cine-va i dOdu ordin do a observa
pre acel ce volati sO se retragO, ea
sk fie apol dati in judecata.

Se ddn drumul la eite-va aniea si cum ar fi fost oprite de o putere invincibil5., nu se

apropiarI de martini. Furiosi de nn
male, care

speetacol extra.ordinar, porunei s

bath pre acei ce aveail grija animalelor, ca si cum ar fi fost vr'o
intelegere intro el% Ace0I nenorocip, ()aril se vedeati amenintatt cu
torturi ingrozitOre, dOdur 5. drumul

unlit urs, care chiar in diva aceea

ucisese trei Omni; dar animalul acesta mergea incet spre martini si
incepu sa linga piciOrele lui Andronic. In zadar se incera martirul
a'l inddrji. Maxim ne mai putndu-se
stOpOni, ucise nrsul ehlar la pic1O-

rele lui Andronic. Terentian, temendu-se de vita lui, porunci s dea

drumul unel leMce furibse. Mugetul
acestui animal umplu de grOzil pre
cei mat indrOsneti dintre spectatori.
Cu tOte, acestea, calla a fost lingO

martini, caril erati intin0 la pamint,

se mica linga piciOrele mut Tarach
si le linse. Maxim spumand de manie, ii inboldi. LeOica infuriindu-se
dadu un racnet ingrozitor i privi-

tdrit se inspaimantara asa de tare,

ert strigati din tOte prtile, s5. li se

dea vote s

lasa. Confeetorit saa

gladiatorii ati fost chemati, caril uciser5, pre martini. Maxim porunci
ea' se pue corpurile lor eu ale gladiatorilor, caril ati fost ucisi i puse
sOse soldati sa-i paz6seg In timpul

noptel, ca s nu le rpOscO cre0inii;

dar folosindu-se de intunerecul si
furtuna care alunga pre soldati, oredincio01 cunoseura, cele trei corpuri

prin 6 lumina, care le veni la timp;

et le luarg cut respect pe umerile
lor si le aseunser5, intr'o pe0era a
muntelui din apropiere, nude .erati
siguri, cO nu le vor &gut& Guyernatorul pedepsi aspru gardele pentru
Ca ati parasit postul lor. Trei crqtint evlaviosi, Felix, Marcian si Yerus se retraserg in pestera en scop
de a vietui acolo in tOt5, vita lor.
Trel cjile dupO mOrtea sfintilor mar-

tini, guvernatorul plea la Auazarb.

Crestinii din orasul acesta trimisera
relapa acsta bisericel din Iconia,
rugandu-i s o comunice crestinilor
din Pisidia i Pamfilia, spre edificarea lor. Cei trei martini gvirsirli
ertfa lor in 12 Octombre, &and se
face serbarea.
ANDRONIC Apostolul; dupa ce

a predicat Evangeliul in Carhidona

si in Italia, intorand pre multi la

credintti si botezind, s'a s5vitTit cu
pace, in 30 Iulie.
ANDRONIC apostol al Domnului,
ineonjurand ttti lunlea, a smuls in-

ANDRONIC

selaciunea nebuniel idolesti, prediand pre Christos, avnd impreuna

urmatOre lul pre minunata Iunia,

care vietuia numai pentra Christos.
Tragend spre dumneq.eesca dunestinta pre multi, ail darImat capiste

77

nu se pOte a nu-i da, asa si copiii

se hranesc cu bunatatile ceresti de
la Christos, pre carele-1 rOga 4.icend;

Dreptul judicator, dac a. ne-ai lipsit

de cele pamintesti, nu ne lipsi de

cele ceresti. Iar ea auclind acestea

idolesti si a zidit biseriel in tote s'a umilit si in lee de mahnire s'a

partile; gonea duhurI necurate si bucurat, cad qicea: Dac . fiii mei
tamaduia bile fan'. leac. Dee! 'si-at vietuese in ceriu, de ce plang eii ?
plinit qi el ea Omen! datoria firei A voit sa mai vorbOsca cu cel ce
si prin mOrte s'aii mutat la vidta i se aratase, dar nu l'a mal aflat.
de veci (17 Mai). De acestia -amin-

teste st. apostol Pavel in Epistola

catre Romani (XVI, 7). Spuneti
inchinaclune lui Andronic si luniei
rudelor mele si sotielor mele in robie, carii sunt vestiti intre apostoll,
carii si mai 'nainte de mine all fost
intru Christos".
ANDRONIC martir s'a sevirsit

de sable en Atanasie in 2 Martie.

ANDRONIC envies. Acesta era
un argintar bogat din Antiohia; el
s'a casatorit cu Atanasia, femee evlaviOsa, care se invoi en barbatul
seii

a iraparti averea lor in trel

partl: o 1)arte sa o dea seracilor, a

doua pentru infrumusetarea biserieilor, si. a trela pentru intretinerea

lor. Dupa ee li s'a nasent o fata

si un baiat, s'aii hotarit sa tralasca
in curatie Cand ajunsese sa se bucure si el dc fiii lor, s'a intimplat
de ail =frit amandoI. Cine pOte sa
descrie jalea mamel pentru perderea

iubitilor sel copii? Cu tote ca. Andronic canta s'a o man& cu cuvintele dreptului boy: Domnul a dat,

Domnul a luat" ea cu inima sfasiata s'a hotafit a nu se desparti

Ducendu-se acasa a spus barbatului

cele ce vequse, cum si gandul el,

ca ar dori sa se retraga la o lamastira. Acsta o dorea si Andronic. Deci
impartind tOta averea la seraci, s'afi

oprit atat cat le trebuIa pentru drum

si ail plecat la Ierusalim sa. se inchine sfintelor locuri.
Acolo afiand pre Ava Daniil, i-a-d
spus gandul lor; Ian pusnicul I-a primit en mare bucurie si a randuit
pre Atanasia, la man astirea Tavenisietului, iar Andronic a petrecut cu
staretul seti dol-spre-clece mil. Dupa
aeeia s'a cerut vole a se duce la Ierusalim, iar parintele Daniil facend
rugaciune, l'a liberat. Mergend Andronic in partile Egipetului, a mint
sub un copacit sa se odihnsea; acolo gasi si pre un calugar Atanasie
cu care se invoi sa mrga impreuna

la Ierusalim, taxa sa vorbOsea nimic pe cale. Tinendu-si. cuvintul si

inchinandu-se sfintelor locuri, Ata-

nasie s'a esprimat dorinta a vietui

impreuda cu Andronic, pentru care
cerura voie de la staretul Daniil. Ast-

fel vietuira el impreun, in tacere

de mormintul copiilor. Pe la miezul

absoluta, dol-spre-clece ani, rugandu-se neincetat si nevoindu-se cu

nopteI i s'a aratat sfintul martir

postul, privegherea si alte fapte bune.

Iulian in chip de calugar, licendu-i:

Staretul Daniil adesea venea la el

si-i inveta. Odata graindu-le mult
cele de toles sufletului a plecat la
chilia lul, dam inainte de a ajunge
a casa, Andronic il spuse ca parin-

De ce nu Iasi sa se odihnesca eel

de aid, lemeIe ? Ea a Os:. Nu te
supara, Domnule, sunt manila pentru cei doi fib caril '1-am ingropat
asta-c11. El a slis: Pentru ce plangi?
Cad precum natura cere mancare si

tele Atanasie se duce eatre Domnul.

Intorandu-se, a aflat pre Atanasie

78

AtInROPEtAGRIAANEMilODISt

euprins de frigurl i plangend. Pentru - dus inaintea guvernatorului, i s'a

ce plane, 4ise staretul ? Ar trebui

sa te bucurI, c mergi sa intimpini
pre Christos. Nn prang pentru mine
respunser Atanasie, ci pentru parintele Andronie. Te rog dupe, ingroparea mea st-I daT serisOrea pe care
o vei gesi sub capttiul meti, dupe,
ce o vei ceti. Rugandu-se apoi, s'a
imperfasit on sfintele taine i s'a
dus catre Domnul. Deel venind fratii
se IngrOpe trupul hiT, aflara ce, era
femeie. Ava Daniil eetind scrisOrea

a dat-o ml Andronic, care se mira

afiand c tovaresul seri de nevointa

a fost ehlar femeia lui fara sa o

eunsel. Respandindu-se vestea a-

osta, tote lavrele din Egipt s'at adunat i ingropara eu einste sfintul
trup al ferieitei Atanasid, marind

pre Dumnedeti care i-a dat atata

rabdare. Dupe ingroparea ei, a remas
staritul Daniil eu Andronie ince
septe clile; iar dupe ce fecura po-

menire pentru ceia ce se mutase, a

voit s. ia pre Andronie in chilia

sa. Iar el a dis, lase-me aid parinte,
s m ingrop i eti eu Atanasia.
Ltsandu-1 s'a dus, dar pe cale l'a
ajuns un &glued., care-1 vesti ea

poruncit sa jertfesea idolilor, dar el

IT dada la pmint eu rugaciunea;

pentru care a fost intihs de patru

batnt de zece ostasl. Apoi a

fost spanzurat de un lemn si-I te'fare, degetele manilor si piciOrelor,
si a fost strujit cu unghii de- fier

preste tot corpul. Peet biruind muneile, pnin aratarea dumnedeescului

Inger, s'a fault sanatos. Pogorindu-1
de pe lemn i-a patruns glesnele en
pirne de fier i primi pe peptul
sell o tigae eu jeratec; apol i se
porunei se stea pe un scaun de fier
ars si impungendu-1 piciOrele eu tepusl de fier ars, 1-a pus in temnita.
Dar ingerul DomnuluI aratandu-i-se
si mingtindu-1 l'a vindecat. Apol
fiind scos Tarl, Pat supus la chinuri
si mai grele, cad spanzurandu-1 de
mani, 1-ati atarnat de piciOre pietre
grele i ast-feliti a Ames trei dile;
dupe, aceia batendu-1 cumplit, l'a ars

en torcii i puindu-i coif inrosit de

foe pe cap, i-a turnat plumb topit in
gura i l'a pus intio caldare ce ferbea. Esind nevatamat din tOte acestea

Andronic se duce catre Domnul. Tri-

multi au eredut in Christos i li

s'ati taiat eapetile. Iar sfintului sco.tendu-I done fasil din spinare pang

metend dulie parintii cari plecasera

in calcae, lug singur una de o

s'at intors i gasindu-1 Inca in viete,

a luat bine-envintare de la dinsul,
apoi sfarsindu-se eu pace enviosul
Andronic a fost ingropat langa sotia

sa. Se face pomenirea kr in 9 Octombrie.

ANDROPELAGHIA martira a. mu-

nit de sabie in 6 Septembrie.

ANECT martir. Acesta a fost pe
timpul imperatiei lui Diocletian si
a luI Urban guvernatorul Cesareei
Capadoeid. Pentru ea inveta i imbarbata pre erestini sa nu slid:lane.
ci sa se intaresea pentrn adever of
se. mra pentru buna credint, a
fost pirit la guvernator. MaT infai
a fost pus in temnitit. Apoi find a

a-

rmlet, in fata guvernatorului, pentru

care i s'a teet capnl; dar et htandu-1
in mini umbla, spre lauda hiT Dumned.eit Se serbza in 27 Lillie.
ANECTON din Corint, de sabie

s'a sevirsit in 10 Martie.

ANEMPODIST impreuna en Aquindin, Aftenie i Elpidif or, eral

din Persia, eei mai de frunte pe

rang& regele Savorie. Deei ,prindendu-i pentru credinta ati fost batuti
si spfindurandu-i, i-ati ars la cOste.
Fiind-ca regele hulea pre Christos,
sfintii prin rugaciune 11 amutire. si

iarasi II dadura grain. Apoi fiind

Intl* pre gratare o plOe a stins

focul i surpand pre idulul Dia at

A GliELANINA

fost pui in caldari cu plumb topit,

lar rmaind nevatamatl au tras pre
Aftonie la credinta. Apoi fiind pusl
in lurduse de boil, all fost aruncatl
in mare, de unde esira, sanatosi. In
urma ari convertit pre Elpidifor impreuna cu a1i apte mil, carora ii

s'ati tEat capul. Iar Anempodist, Aquidin i Pigasie all fost aruncati

70

ferinti, pentru care se si numeste

martir. La Roma s'a Odut cu st.
Policarp al Smirnei. Acesti dol 0meni insemnati discutara impreuna
asupra unor cestiuni care faceail sgo-

mot in biserica; vorbira despre obiceiul Orientalilor de a serba pastele

odata, cu iudeii. in (lima a patru-spredecea a lunei d'intaiii, care vine dupg,

intr'o grOpa, en feare din care esira,

nevatainati i trasera la credinta

equinoptiul de primavara; dar totul

se facu de o parte si de alta, cu

chiar pre mama Regelui. In sfarsit

puindu-I intr'un cuptor ,ars cu foc
q'ai1 sevirsit nevointele kr in 2 No-

cea mai mare moderatiune. Deosebirea socotintelor fata cu serbarOa pascelor nu rumpse legaturile pacel;

embrie.

fie-care se tinu la ceia ce practica

in biserica sa. Anicet ceda chiar

ANGHEL noll martir, s'a sevirsit

prin sabie in 1 Septembrie, dupa ce
a marturisit n Constantinopole la
anul 1680.
ANGHEL, a patimit in Hio, la
anul 1813. Ved.i. 3 Deoembre.
ANIAN Episcopul Alexandriet In
faptele sfintului Menu se citeste ca
Anian era un cismar din Alixandria

ml Policarp onrea de a aduce sfinta

jertfa. Acest sfint papa stiil sall pazsca, turma sa de ori-ce erOre i sa
pastreze odorul credintei in -OM cura-

tenia sa. Prin privegherea sa impedeca pustiirele funeste ale eresielor

lul Valentin si Marcian.
Intre palatele ce InfrumsetOza. Roma

care a fost vindecat de sfintul Evanghelist, de un rll ce-1 avea la

se afla i acel al familiel Altemp.

In acel palat se afla o capela fOrte

mama. Dupa intOrcerea sa facu progrese asa de marl in cunostinta

si in practica adevrurilor crestine,
ca sirguinta i capacitatea lui determing pre st. Marcu, a-1 pune
episcop Alexandriei 1)1 timpul ab-

frumos impodobita, unde se pfistrOza

corpul st. Anicet, intr'o urna de
marmora antica. Se dice c5 acea urna

sentei sale. El guverna biserica acsta, patru ani en st. Marcu si a-

martirl din Meletin, carii s'ail nevoit pe timpul lui Diocletian si Maximian '0 all primit sfirsitul de sabie

prOpe noua-spre-zece ani dupa mOrtea

hi, diva, cum spune cronica orientala. St.Anian muri in 26 Noembrie

a servit alta data d primi cenusa

impratului. Alexandru Sever.

ANICHIT unul din cel 33 de

dupa ce ail fost batuti cu vine de

anul 86 de la Christos. Eusebiu vor-

boil in 7 Noembrie.
ANIMAIS martira din Dacia s'a

bind de dinsul dice, a era un om

sevirsit prin ardere in 26 Martie.

forte imbitor de Dumnedea i minu-

ANINA, cuvios, trala cu totuI re-

nat in tOte lucrurile sale". St. Epifanie aminteste de o biserica inte-

tras Inca din frageda vrista; deci

fiind de 15 ani, a remas orfan de

meiata, in onOrea luI.

parintl i parasind lumea, s'a due

ANICET Papa si martin Sfintul

Anicet urmand st. Pavel in guvernarea bisericei romane o pastori in-

la un b6tran anume Malumal care

tale, in pustie. Locul era asa de
sarac, in cat neavend cele trebuin-

tre anii 165 ;A 173. Desi nu s'a

varsat sangele pentru credinta, el
a fost expus la multe peneole 0 on-

ciOse

manca odata la patru

Pusnicul a voit sa paraseSca locul

acela, dar tinarul Anina, i-a cps:

80

ANISIAANUA

Iarta-m5, cisntite parinte, efi fiind

pov5,tuit de Dumnede5, am venit la

dea ajutor, dar spre mirarea lor aflara vasul plin de ap5,. Toti eel ce

tine si nu m5 duc de aici; de aceia

erail acolo cadur5, l'a picirele lui

a Amas si cuviosul acolo. De multe

oil esa si se departa in pustie, cale

rugindu-1, s nu se mai ostense5.

pentru dinsii; iar sfintul cdend la

de 20 si 30 de dile si apoi venea

p fimint se deftiima pre sine, numin-

inapoi. Supuind patemile trupului, a

primit rsplatire de la Dumnedet,
ca si fiarele glbatice se supuneal lui
fiind urmat tot (Huila de doi lei.

du-se vierme, pmint si cenusa Instiintandu-se Episcopul ea a dat

m'agarul. i-a trimes altul inprumut,
dar venind un cersetor si neavand
ce s5.-1 dea, 1-a dat magarul. Episcopul a facut un -vas mare si a tri-

linul fiind Intepat eu un ghimpe, i

l'a scos sfintul si legandn-I rana s'a
vindecat.
R5spandindu-se vestea despre el,

alerga multimea din tate partile, a-

vend cu sine bolnavi; si el en da.

rul MI Dumnedefi II vindeca si le
da povete de suflet folositre. Din
pricina acsta nu s'a mai dus in
pustie si a r5mas la chilia sa; dar apa
nu avea, si multilnea simtea mare
trebuinta. Sfintul o a lucea En Eu-

frat, cale de patru mile si cat era

singur o aducea mai rar, dar venind
mu1t5, lume, a trebuit sa fad, o cisterna in apropriere. 0 data se ispravise si apa din cistern5, si era
mare trebuinta. Sfintul trimise pre
ucenic sa aduc5, apa; acesta venind
II spuse ea nu mai este! Atunci rdicandull ochil si rugandu-se, a dis
frateld: Dute fiule, intru numele
Domnului si scotend ap, ada fratilor. Ducendu-se acesta, o minunel a
gasit cisterna plina' cu apa rece si
limpede. Deci alergara cu totii si
bind apa multrimira lui Dumnedeti.
Voind sfintul s acopere minunea
acsta, a voit singur s aduc5, apa
de la Eufrat. V5clend ostenelile sale
peste masura Episcopul Patricie al
Cesareel, i-a dat un magar, eu care

mis pre servitorii s51 sh-1 umple. In

apropriere era un stalpnic, care a

fost lovit cu ptra de un, cm si s'a
ranit, pentru care cugeta a se pogori de acolo si a se Asbuna; Anina
II trimise o scrisOre prin ler', rugendu-1 sa lase rsplatirea pe sama lul
Dumne4eil. Stalpnicul vdend leul s'a
spaimantat; apol cetind scrisOrea s'a

umilit si n'a mai cautat r5sbunare.

0 femeie bolnav5, cad.and pe manele
unui om WI, a scapat chiemand numele sfintului. in ajutor, iar acel om
vedend ca batul sil pe care-1 infip-

sese in pamint a prins radficini, a

alergat la sfint si s'a Atilt crestin.
Si alte nenum5rate minunl a Oversit sfintul Anina. Ajungend in vrasta
de 110 ani si. desemnand pre urma-

sul sgil a adormit cu pace in 16

Marti e.

ANTSIA martira din Tesalonic.

Acsta a fost in dilele imp5ratu1ui
Maximian, avend parintl credincIosl
si bogatl, wail s'evirsindu-se, ea s'a
aflat on vieta si cu fapta placutit
lui Dumnedea. Deci mergend dup5,

obicei. un ostas pgan o tragea la

capiste si silindu-o ea sa jertfsea
idolilor, a marturisit pre Christos.

sa care ap5, dar venind un om pe

Ostasul acela infuriindu-se a infipt

care nn-1 slabia datornicul, i l'a da-

sabia in cOstele ei si ast-feliti s'a

ruit lul. Ast-fel aducea ca si mai

Inainte singur apa. 0 data bland ulciorul a plecat la apa si dupa ce a
mers cat-va, s'a oprit; atunci neenicii

orestend et a sl4bit, at alergat et-%

svirsit fericita martir5, in 20 Decembrie.

ANTIA mama sfintului Elefterie

s'a svirsit de sabie in 15 Decembrie

ANTIGON, ANTIM

81

ANTIGON s1a Avirsit prin foc

in 13 Octombrie.

extremitati, ca nu cum-va varsarea

ANTIM Episcopul Nicomidiel. Impgratul Numerian fiul lui Carus, fiind

ucis in anul 284, armata, care era

linistea imperiului. Insfirsit se consulfa oracolul lui Apolo de la Milet.

I actantiu spune ca rhspunsul era

in Halcedon investi cu purpura pre

Diocletian. In anul urmator noul
imphrat scapa de Carin, Un alt fiti
al lu Carus, care domnea in Occident. Victoria acesta insa nu-1 linisti. Pe de o parte se temea A, nu
cab: sub greutatea sarcinei; iar pe

de alta nu se prea incredea in fidelitatea trupelor sale i mai ales

sangelui crestinilor sa nu tulbure

ast-feliti,

ch. numal un vrajmas al

religiei crestine putea sa-1 intelOga.

Acelasi autor spune in douh locuri

(de snort. persec. c. 10. si Instit. 1.

4 c. 27), di un incident contribui

nu putin la pornirea lui Diocletian
contra inchinfitorilor ml lisus Chris.

tos. Fiind la Antiohia in anul 302

imphratul jertfi o multime de victime

pretorianikr, earii de aprOpe trei-sute

spre a gsi in maruntaele lor cu

de ani dispuneati de imperiu dupa

placul kr, ridicand vita sthpanilor
kr. Considerand de almintrelea, c5.
nu avea nn copil de partea barbatsca, se hothori. a-si lua un coleg.
Alegerea caclu pe Maximilian Hercule, in care avea o incredere deplina si in care cunostea o mare
capacitate de rkboiti.
Acestia ingrijati de pericolul ce

nostinta viitorului. Cati-va oficerl

crestini, caril erat pe ling& persOna
sa, 60' facura pe fruute semnul crucel.

ameninta imperiul din tote phrple

si desperand de a putea face fata,
tuturor inimicilor, numira fie-care

cite un Cesar, care sti.-1 Oa' ajuta

a apara statele lor, voind prin aceia
a-0 da fie-care cate un urmas. Diocletian nntai pre Maximian-G-aleria
pentru Orient si Maximian Hercule

numi pre Constantiu-Chlorul -pentru

Occident.

Diocletian nu urmari pre crestini

in cei d'intal ani ai domniei sale.
Dar aasta nu, impedeca ea s nu fi
fost multi martirisati in puterea yechilor edicte, care n'ati fost revocate.
Galerie- facu sa se cunO'sc h. curind
in tote provinciele, ce depindeati de

el, efectele urei neimblandite, ce le

'Astra, silindu-se a indupleca i. pre
Diocletian ca sa-1 imiteze, mai ales
in lama anului 302, ee-o petrecu la
Niezmidia.

Diocletian nu se lsa inch, a fi

caOigat in favOrea sa; se ferea de

Aruspicii zapaciti nu &ill in maruntaele victimilor ceia ce &antes

oferind altele sub pretext ch. deil nu
erat indestul de imblanditi; dar nioi

de data acsta nu reusira. Cel ce

presida ceremonia striga de odata
ch nu este de mirare .eeia ce se intampla. Aici sunt profaui, carii ne
turbur in sacrificiele nOstre". ImOratul iritat ordona ca indata toti
crestinii, earl erati presenti, precum

si to'l curtenil shi, s aibl a jertfi

deilor. Voese ca acei caril vor refuza a se supune, s'h. fie latuti cu
vergi". Trimise ordine comandantikr trupelor pentru ea sa bath pre soldata carii nu se vor supune a jertfi.
Alt h. intamplare inthri pre Diocletian in nra sa contra crestinilor,
cu tOte ch. a trebuit natnralminte
sh. produca un efect cu totul contrar: Sfintul Constandin vorbeste de
achsta intr'un edict, pre care-1 adresh
la tot imperiul. Iat a. cum vorbeste

el: Se dice ch, Apolon declara prin.

tr'un glas esit din fundul pesterei,

nu din gura unui om, Ca dreptil
carii traesc pre pamint, ii impedeca
sa spue adevhrul i c el eras causa
pre4icerilor false ce lA faeea. DeocleVan lasa sift mina p6ru1 sti, ea
0

82

ANTIM

sal): arate durerea si deplanse starea trista a omenirei, care nu mai

avea oracole. Te Iati de martor, Dumne4eu1 ceruluil Tu tii c fiind Inca

tin6r am audit pre acest nefericit

imp6rat intreband pre un soldat, cine

eraa ace! drepff carif vleuia pe

pa:mint? i ca un preot pagan, care
era de fata II r6spunse, ca erail oreqtinit. Ascultand acest rgspuns, cu
multa bucurie, trase sabia contra nevinovatiei, care nu trebuea scosa de
cat contra crimel; i dna se pOte
dice asa scrise cu virful sabiel edictele sangerOse contra crestinilor ai

Indata ce edictul acesta a fost

rgspandit, un crestin fOrte insemnat
prin locul s6fi 11 smulse 11-1 rupse

in bucati. Zelul sil, pre_ care Lactantiu 11 condamna ca indiseret, venea, dupa Eusebiu, de la un princi-

piu divin. Acest autor avea in vedere numai intentiunea. Crestinul fu

arestat i supus la diferite chinuri;
apol 11 intinse pe Un gratar inrosit
unde se gvirsi jertfa. In timpul muneel avu o rabdare minunata.

Edictul acesta fu urmat de un

altul nude se poruncea a se aresta

episcopii, a-I pune in lanturf si a-I

ordona judecatorilor de a se servi

obliga prin chinuri, sa jerfOsca ido-

de tOta agerimea spiritului lor, spre

a inventa chinurl noul".
Spre a deschide persecutia se alese cliva de 23 Februarie, cand paganii serbati pre cleul J or Terme. Se
laudati ca vor nimici sfinta nOstra
religie. De dimineta prefectul insotit de multi oficeri, se duse la biserica crestinilor. Spareand ui1e, luara
cartile sfinte si le arse; pradand tot
ce mai rmanea. Diocletian si Ga-

lor. Se crede Ca sfintul Antim fu

leriu priveal dinteun balcon tot ce

se petrecea- EI chibzuirti mult timp
daca trebuea sa se pue foc i biserica
Diocletian care se temea ca nu cumva flacarile O. se comunice i altor
edificii ale cetatei, a fost de parere

sa o darame. Trimise dar un corp

de pretoriani, carii indata o dadura
la phmint.
A doua li se publica un edict,

prin care se ordona a darama tote

arestat en ocazia acOsta. De altmintrelea orasul Nicomidia era inundat

de sangele crestinilor.
Ura ce Galerie o pnrta ucenicilor
lul Iisus Christos nu era Inca satis-

facuta. Spre a face pre Diocletian

sa-i trateze si mai aspru se folosi
de un inijloc, care da pe fata barbaria caracterului s6iI. El dadu foc
palatului imperial. Idololatrii acuzara
indata pre crestini, ca ar fi autorii
incediului i ,se arnncara cu cea mai

mare furie contra kr. AcOsta o prev6cluse Galerie; era obiectul dorintelor sale. Se dicea ca Crestinii in
unire cu cati-va eunuci, ar fi atentat
la vie-0, odor dol principi i oti ar
fi planuit sa-1 ard de vii n palatul lor. Diocletian dadu crepmint acestor svonuri. El supuse la torturele cele mai grozave pre top: cas-

j a -code sfintele carti. - nici sff, spre a descoperi pre acei

ce puserit focul, dar nu-I putura cunurilor celor mai grozave toti cre-- nOste, cad era]. Omenii lui Galeriu.
tinii, on l. de ce rang ar fi, daca nu Cinci-spre-clece Ole dupa aceia se
vor fi destepti s posede sarcinile puse foc din noit palatului. NicI acum
si demnitatile; sa se primesca tOte nu se descoperi vinovatul fiind tot
actiunele indreptate contra lor;
. Galerie. Acesta pled, chlar in aceIasi
dinsii din contra nu vor avea drep- di din Nicomidia, desi era in toinl
tul a reclama pentru violentk adul- cruet El Ocea ca se duce, sa nu-I
teriu etc.; ca insfirsit vor perde tOte dea foe crestinii. Palatul nu suferi
drepturile ea supusl al imperiului. marl striaciuni, pentru c indata
bisericele

Se dicea in el ca sa se supue chi-

AtiThi

se stinse focal. Creytinii fura invimini i pentru al doilea foe.

De atunci furia lui Diocletian nu

nu va oferi tamae unor idoll puyi

in colturile stradelor, pe la fantanele publice, in tirguri etc. Dar tete

mai cunoscea margent; nenorocitii de

creytini simir tOta greutatea ei. Chi-

torturele all fost nefolositbre M in

zadar s'ar auta espresiuni destul de energice spre a represinta curajul en

nurile cele mai grozave eraA partea

celor ce nu voiaa sa se inchine idolilor. Valeria, fin imphatului
Prisca femeea sa, care erati amandou6
creMine se v64ura In alternative de

a suferi o mOrte eruda sail de a sacrifica. Dar amandou6 avara alibi.ciunea de a apostasia; Dumned.eil le

care o multime nenumerata de creytini

jertfit vieta pentru lisus Christos.

Multime de barbati i femei de tall

vrista se ordeal'''. Multi al km decapitati M altii aruncati in mare.

Din Nicomidia persecntia trecn in
tete provinciele imperiului. Edictele

Teta vieta lor fu numai o tesa-

se succedati unele dupa altele. Al

patrulea aparu la inceputul anului

tura de nenorociri, dupa care avura

capul taiat in public din ordinal lui

304; el ordona a omori pre toll creytinii, on caril ar fi ei, daca vor mai

pedepsi infricoyat.

Licinie.

Eunuch cei mai puternici,. carii

pang aid art fost sOpanii palatului
pi consiieril imperiului, devenira cele
InthiuI victime ale persecutiunilor.

primira s mOra in mijlocul chinarilor celor mai amare de cat sa, tradeze religia kr. Cei mai insemnati

starai in religia kr. Guvernatoril,

priveau ea o mare
glorie, and puteaa sa biruiasca statornicia unui creytin; de aceia intrebuintaa tOte torturele ce-M putea
inchipui cradimea cea mai rafinata.
(lice Lactantiu,

st.

Sangele ereytinilor curgea din tete

partile.
DeM Constantin era fOrte inga-

Gorgonie, st. Dorotei, st. Inde, st.

Migdonie etc. De la palat persecutia

duitor, dar nu era in stare sa inlature furia vijeliei ce se napustise a-

se intinse asupra bisericei din Ni-

supra Marei Britanii, unde comanda

el. Dacii.' origina religiei nOstre ar
fi fost omenescrt, s'ar fi Miryit en

dintre dinii ati fost st. Petru,

comidia, unde era episcop st. Antim.

Acestul Mint i se -Me capul. El fu

insotit in triumfal seil de preoti ei
ali servitori ai bisericel sale, carii
murira pentru credinta, cu top.' acel
ce se tineal de familia lor.'
Credincioyii n'a-a

fost crutati ta

preotii. Erali judeatori prin temple, spre a condamna la merte pre

toti acei ce nu voiaa all jertfisca
ei

Spre a-1 muuci se inventa feliuri noi

de chinuri. In tote curtile de justitie se indreptaa altare; i nimene

nu era admis a reclama proteetia
legilor, 'Ana ce maui intaia nu se le-

pada de religia creyting. Nu se suferea, clice Eusebiu, ea poporul sll

vinda salt se. aumpere, s. dada apa
In casele kr, sa macene graul, all

intreprinda vre o lucrare, Ora ce

dinsa; dar Dumne4eli care veghea

asupra Bisericei sale, se servi spre
a o respandi, tot de mijlOcele pe care

Omenil le intrebninta spre a o nimici. Acei emit o necinstira, primira

pedepsa euvenita ned.reptatei yi cru-

4imei kr.
Autoril primelor persecutiuni generale all suferit efectele maniei
dumned.eeyti. Precuin se pOte vedea

din minunatul tratat a lui Lactantie

intitulat; Despre mOrtea persecutorilor. AA-fella pe cand martirii
caytigaii cununi nemuritOre, inimicii

sufereaa din Vita aasta pedepsele

datorite crimei lor.
Diocletian temandu-se de puterea yi
amenintarile liii Galerie demisionO,

84

ANTIM, ANTIOH

in Nicomidia la anul 304. MaximianHercule facu acelasl lucru la Milan.

Cel d'intai, desgustat Ale imptratie,
ducea o vita cu totul retrasa la
Salone (Spalatro) in Dalmatia, undo
si acum so v6d ruinele palatului sgit.
Maximian indemnandu-1 sa' la din

not purpura, el rtspune: Mica ai

fi vedut ierburile, oe le-am plantat cu

manele

Sever, care persecut pre crestini

in 2Q2 avu a suferi tot feliul de

necazuri. El muri de scarba fasand un fit, care a voit sa-1 ridice
vita si care a ucis pre fratele sgt.
Deciu muri intr'o mlastina pe &and
se ducea in contra Gotilor. Gains
muri un an dupa ce aprinse focul
perseeutiunei. Valerian, Aurelian si

mele la Salont, nu mi-ai Maximian I murira iar41 de rarte

vorbi de imperit", Rtspunsul acesta

in aparent filosofic, nu provenea de
cat- din fundul unei inimi lase i timide. Diocletian avu durerea st-ei
vada femeea si pre Rica sa, condamnate la mOrte de Licinlil i religia
crestina protejata prin legi la anul
313. Constantin i Licinie I-I seri-

naprasnica.. Maxentiu find biruit de

Marele Constantin cadu in Tibru si
se ineca. Maximian al II, invins de
Licinie, a fost obligat s. revOce edictele ce le daduse in contra crestinikr si muri in durerile cele mai grozave, chemand mOrtea care intarzia
sb. vie spre l face sa simta si mai

sera o epistola amenintatOre, in care-I

acuzat ca favorizeza partidul lui
Maxentiu i Maximin. Iu fine neno-

mult mania Jul Dumnedet. Iar Licinie, care se parea a favorisa pre
crestini, iar in urma-I persecuta, fu

rocitul ajuns la desperare, terming.'

prin otrava o vita, care-I devenise
o povOra'. Ast-felit istoriseste Aurelin Victor mOrtea sa. Lactantiu spune
ca Diocletian fiind adanc lovit de
despretul general in care caduse, era
necontenit agitat si nu putea nici

s manance, nici s. Erma. Necontenit ii audeai gemand i suspinand.

Ochii sl erat adesea scaldati de lacrimi; si de desperare nu putea sta

tavalidu-se, &and pe pat,
cand pe jos. El peri ast-fel de Rime
de scarba si intristare in anal 318.
Maximian-Hercule; de trei ori voi
in purpura i chiaa de la propriul
stt fit Maxentiu; dar tote ineercarile
s

at Amu zadarnice si de desperare

se spanzura in nul 310. Maxentiu,
Galerie i Maximin Daia perira iarasi
in ticalosie.
Cat despre cei-Palt1 persecutori ne

spune Lactancin, ca Neron a murit

ucigandu-se en ajutorul seoretarului
set Epafrodit, despretuit de tot neamul
omenesc din eausa nelegiuirilor sale.

Dometian fu ucis de casnicil sal in

anul 95,

condamnat la moarte de marele Con-

stantin in anul 323.

ANTIM martin s'a stvirsit in 19
Noembrie.

ANTIM murtir, a fost talat cusabia

impreuna en Talalet in 22 Noembrie.

ANTIM martir, unul din docturii

fail de argint din Arabia forte inv6tat; umbland prin mai multe lo-

curl vindeca tot felul de bOle. In dilele lui Diocletian si Maximian, ait
mers la Egea, cetatea Lisiei si inffitisindu-se guvernatorului Lisie, at
fost batuti i aruncati in marea, de
unde scapand, i-a aruncat inteun eup-

tor ars; de unde esind nevatamati

i-ati rastignit pre cruce. Dupa aceia

tiar capetele celor chief fratl: Cosma

Leontie, Damian, Antim si Evprepie,
in 17 Octombrie.
ANTIM cuvios, s'a Ovirsit cu pace

in 7 lunie.
ANTIOH cuvios, s'a savirsit cu

pace in 23 Februarie.
ANTIOH cuvios, s'a savirsit on
pace in 24 Deoembrie.
ANTIOH tribun, de sabie sgvirTit cu Necostrat in 8 Julie,

ANTIOHANTONIE

ANTIOH martir, fratele lig Pla-

ton martirul, s'a gvirsit de sabie

in 16 lulie.
ANTIOH cuvios 's'a gvirsit on
pace in 26 Iunie.
ANTIPA Episcopul Pergamului. A-

cesta a fost in dilele imp5ratu1ui

Dometian, pe timpul sfintilor apostoll, carii Pail si hirotonit episcop
al pergamului in Asia, de Care aminteste sfintul Apostol Ion in Apocalips (Cap. II v. 13), Era in
Vele, acelea Antipa, martorul mei
credincios, care fu omorit la vol, unde
locueste Satana". Deci. sfintul Antipa
fiind Arhiereti al acelel biserici fOrte
b5tran, pastorea si carmuia turma

85

prin pietate cat si prin boggtie, -avu

o deosebita grija de educatia sa; toidOuna-1 tinea5 pe langa dinsii, de
fria, ca nu cum-va exemplul AU si.
euvintele persOnelor vicise s5, nu
conrumpa nevinovatia sa. Ast-felit.
Antonie tinut fiind in casa sa, nu se

ocupa cu OH* esi nu stia sa cetosca de cat egipteneste in limba

Ord sale; dar lipsa acesta o implinea prin dispositiuni escelente pe care

Dumnedeti le pusese in sufletul ski.

Din pruncie inbea sobrietatea, mergea regulat la Biseric si se supunea parintilor sei cu mare regula-

ritate. Dupg mOrtea lor raosteni o

avere insemnata si se insarcina cu

lui Christos, en tOt5, rivna, pentru

educatia unei surori mai mici. N'avea

aceia a fost prins de idololatri, plangendu-se demonii, c nu mai pot A

Inca 20 de ant
Pupa she luni, audind in bise-

traOsc5, acolo ca-I alung5 Antipa.Deci

rica cetindu-se

trebue s5.-1 urmeze nimenea. Guyernatorul infuriindu-se, a bagat pre

ajuns pentru intretinerea sa si a

cuvintele: Mere

guvernatorul se silea a 1 indupleca fi-ti vinde tot ce al fi dii sitraprin cuvinte blande, dicend c5, lu- cilor; si vei avea cornril in cer,
crurile vechl sunt mai cinstite, iar a credut c5,-I sunt dise mut Intorcele foul mai de necinste si 05 le- cendu-se masa dAdu vecinilor o parte
gea lor este veche, iar credinta cres- din pamint ca s5 platesc5 impositele
-Una este Ilona si de putini Oment pentru el si sora lul, vindu restul
primita. Sfintul a rspuns cu istoria si imp5rti la sAraci tOt5, averea sa,
lui Cain, dicend c5, desi veche, nu neoprindu-si de cat ceia, ce- era de
surorei sale. Pupa cat-va timp audi

sfint intr'un instrument de munca,

cetindu-se, nu te ingriji de diva

in forma de bob., unde se ruga sfin-

de Tnitine, vindu si mobilele si dada

saracilor, puse pre sora sa intr'o manhstire de feciOre, unde se film apoi
superiOra unui mare numr de femei.

tul pentru toti si mai ales pentru

acei ce sufer de dint): si pertru 'tertarea pacatelor si ast-teli5 dobandind ceia ce cerea de la Dumnede5
s'a mutat c5fre Domnul si s'a ingropat in biserica Pergamului, izvorind
minuni si t5m51uiri. Si se faoe pomenirea lui in 11 Apriel.
ANTIPATRU martir din Cizic s'a

gvirsit de sabie in 29 Apriel.

ANTIPATRU Episcopul Bostrelor

s'a gvirsit cu pace in 13 Iunie.

ANTONIE

cel Mare

se 'Asca

la anul 251., in satul Comes langa

Eraclea in Egipetul de sus. Parintii
A' carii erati crestini distinsi atat

Iar el se retrase intr'un desert din

vecinatate ca sa, urmeze unul b5tran
ce tr5ia in sihAstrie; acolo-ii im-

partea timpul in rughciune, eetire

si lucrul mainelor. Zelul s511 era .asa

de mare ca audind de vre-un pusnic

se ducea ca sa se fblosesca de in'vtaturile si exemplele lui. Voia s5.,
faca aceia ce fitceati si servitorii lui
Dumnedeti: .si acOsta 1

facu in cu-

rend anodelul tuturor virtutilor.

Demonul, gelos do inaintarea lui
Antonie pe calea virtutei, cauta s5,

86

A NTONIE

pue piedici ca sa-1 'Ara,. Mal intall

VI infatiya tote faptele bune acute
en skacii yi greutittile ce avea sit
le duc5, in pustie; meyteyug diavo-

len intrebuintat, spre a desgusta

prep om de a urma pe calea in care

este chiemat. Ne isbutind eu acOsta,
muncea pre sfint scliva yi nOptea cu
gandurinecurate; dar tiarul sihastru
invinse ryi acsta ispita prin privegherea simturilor sale, prin postiri
aspre, prin umilinth yi rugkiune.
Demonul cauth s5-1 invinga prin
gandirea la slava deyarta, luand diferite forme spre a spaimanta yi a
ingela pre Antonie. Vicleniele sale

nu avura efectul dorit;

tot-dOuna

era invins, yi silit sa mkturisOsca

slabiciunea sa. Antonie, v5clend pe-

ricolul ce-1 ameninth, iyi indoi nevointile sale. Mama numal putina
pane yi Bare yi nu bea alt-ceva de
cat apa; manca odath pe ili dupl.

."M...."."."."..^-01...1.4.

pentru ca y'a pus tOth increderea in

Dumne4et. 0 raza' de lumina cerOsch*

se pogori asupra lui yi demonii Ingira. Uncle erat DOmne yi st5panu1

mat? clicea el. De ce n'aI fost aiui
de la inceputul luptei, ea sl-mi
ytergi lacrimile yi s5.-mi uyurezi necazurile"? Ern glas l'i r5spunse: Antonie! eram lane, tine; priveam la

luptele tale; yi pentru A te-al improtivit cu curaj vrjmayilor tei, te

will apara in tOtit vieta, yi voi face
ca numele thit s'a fie celebru prA 'Amine. La aceste ctrvinte sfintul plin
de mangaere yi intarindu-se, se ri-

did. spre a multhmi mantuitorului

WI. De la retragerea sa, st Autonie thmase in locuri singuratice putin depktate de patria sa; dar la
vristh de tref-q.eci yi cinci de ani
se hotki a se infunda yi mai- mult
'in pustie. Trecu deci bratul Nilulni

apusul sOrelui. Cate odath se infrina

cu totul dou5 yi trei clile. Adesea
priveghea Vita nOptea; yi putina o-

oriental; pe urma se aye4.5, pe Thaltimea unui munte, incbiclendu-se intr'un vechiii castel, unde.tri'd departe
de lume aprOpe -dou-cleci de ani,

dihna ce o lua, o them ori pe o rogojinit sari pe un tol, ori chiar yi

nevNend pre nimenea, de cat pre

acel ce-i aducea panea din cand in

pe p5anintu1 gol. In fine intrebuinta

tote mijlOcele ca sa-yi supue cu totul
corpul, spiritului.
Dorinta unei singurittati yi mai

cand.

un mare num5r de ucenici. La in-

marl. Men pre sfint 0, se retraga

inteun mormint, unde unul din pri-

lor, dar pe la anul 305 se hothri a

eteni II aducea din and in cand

cite putina pane. Dar yi aiel demonul nu-1 rasa in pace-. Mal inthiii
11 inspaimanth eu un sgomot mare;
spot il batu aya de reTt ca-1 rasa
abia vit.. In starea acOsta-1 gitsi prietenul, care ingrijea de dinsul. Abia
incepu sit se infirepeze, A striga

demonilor: Ell sint gata sa m5

lupt. Nimic nu m5 va desphti de

Domnul meri Iisus Christos". Indata
intunecatii demoni sootend tipete
ingrozithre imbr5.car5.forraele cele mai

hidOse yi mai inspakiantatOre. Cu

tOte acestea Antonie r5mane neclatit

Vestea despre sfintenia lui atrase

ceput se improtivi a fi conducetorul
se pogort din munte yi intemela ma-

nktirea Falum. Cu acesth

ocazie

eri. In mare primejdie de desn6d5jduire, dar en rugaciunea yi cu postul schpa de acOst5, ispith. Mancarea

sa, in acest nori fella de viOth, era

POse uncil de pane, muiata in apa
yi sare; adaogand din cand in cand
yi cate-va legume. Numai la btranete intrebuinth 'rutin Unt-de-lemn.
Adesea trecea trei yi patru clile thra
a gusta nimic. Era imbracat cu un
sac; dar pe d'asupra un cojoc incins.
Cu tOte nevointele acestea era Inca
robust yi multhmit. Cea mai mare
placere avea a se retrage in chilia

ANTONIE

sa pentru rugaciune i contemplatiune. Fiind la mas5, eu frati1 s51 i

se intampla adesea s5.-1 podidOsch.
lacrimile

i s 1as5, gra sg, ia ceva;

asa, de vie era impresia ce-I facea

gandirea la fericirea sfintilor din
cerik carii n'avead altrt ocupatie de
eat s laude pre Dumne4A. necon-

tenit. De aid zelul sti la inv45,-

tura fratilor de a da cat mai patina ingrijire corpului, pentru ea sit

le Amax) timp mai indelungat spre
a lauda pre Dumne4eri. Cu tote acestea era departe de a crede, cg.
perfectiunea ar sta numai in nevointa trupului; incredintat c fapiele

cele mai bane nu insemaza nimic

far5, dragoste, se silea ea sa-1 aprinda focul in inima sa -cat se Vote
de des.
Cate Inv5Vaturi nu putea s dea
un asemenea daseal uceninilor s61.?
Iatrt unele maxime pe care le repeta
el adesea; S5, nu v5 'lash* din minte
eternitatea. Ganditi-vg in tote dimi-

netile, c. pOte nu yeti tial pang

sra; cugetati in tote serile c

pOte

nu vett mal vedea pia de mane.

Faptele vOstre sit fie asa, ea cum
ar fi cea de pe urma din vi6fa; adeca
cu Via aldura i evlavia. Priveghiaz5, necontenit in contra ispitelor

te Improtivesta cu curaj improtiva diavolului; cand cine-va atie

d-1 desarmeze, este forte slab; el

fuge de post, rugadune, smerenie

pi fapte bune. Cu ttite c5, vorbese
Improtiva hi, nu are putere s-mi
inchida gura; numai semnul crucei
depktza tOte planurile sale... Da,
acest semn al crucel Mantuitorului,
care l'a despoiat de puterea sa, este
de ajuns spre a-1 face sa se entremure". Aceste inv5taturi le intarea

87

Dar n'am apucat s5, rostese numele

lilt Ems, si a disparut". Sfintul ayea darul de a cunilte spiritele, pi

dadea unele regale ucenicilor. Vederea ingerilor buni nu aduce niol
o turburare, prose* lor este blind5,
si liniqtit5; umple sufletul de bucurie i.l insufla iperedere i atata
dragoste pentru cele dumneq.eesti, c.
ar voi cine-va WA, lase vieta i sa-1
urmeze in fericita vecinicie. Din pro-

tivk aratarea ingerilor r5I aduce su-

pkare; ei se presinta eu sgomot;

anima sufletul bite() confusie de sitpargri sad inteo frica,' care 1 inspaimanta; desgustz1 de practica- virtutilor i fac ea sufletul sa fie nestatornic in hotarirele sale".
Pe &and Antonio era ast-fel ocu-

pat cu grija de sfintirea lui ai a u

cenicilor, biserica se v5slu atacat5, de

Maximin, care aprinse tocul persecutiund, 311. Speranta de a-si v5rsa

sangele pentru Cbristos ii sill ea,
l'asg dia manastire. Plea, sspre Alexandria pentru a ajuta pre crestinii condamnati la inchisori :pi mine.
Pre toti 1-1 indemna srt Amae neelatiti in eredinta; i acOsta o facea
chiar in fata tribunalelor i loeuri-

lor de mina,. Pretutindenea purta

haina sa m5n5stirOsc5 far& nici o
frica. Nu vola srt urmeze exempinl

acelora carii se dadeak singurl pe

mana muncitorilor. In anul urmrttor
incetand persecut"mnea, se IntOrse la
manastirea sa, hotrtrit a teed mai
mult ea oil cand despartit de lume;
ceia ce-1 fa= s zidOsca use. chilid

sale. Esind de aid parrisi locurile

numite mtiniistiri de afarii, care erati pe langa Memfis, Arsinoe, Babilona, ai A frodita.

prin exemple: Prin ruggeiune am

biruit ate eursele sale. Diva ce s'a
schimbat in Inger luminat, el 'ml-a
4is intr'e
Antonie, cere ce vo-

Num5rul sihastrilor de pe lang5,

st. Antonie crescuse fOrte mare; 0
Rufin, vorbind de st. Serapion de
Arsinoe, 4ice c trecuse peste 10,000
de calugari; adaogand ea nu se pot

eqti, eti stint puterea lui Dumne4eii.

numara cei _ce locuese pe lang5, Mem-

88
fis

ANTONIE

i Babilon. Unil traiati la un boo

si formaii comunitati; altii duceal

in stand., unde se urea en mare

vita anahoretica in pesteri isolate.

St. Atanasie care-I vedea adesea,

greutate, spre a scapa de imbulzeala;

caci uceniciI lui, dupg multe &Antall
dhduse de dinsul si volaui st-i pOrte

vorbeste ast-fel: Sunt mangsfiri, care

de grija; dar sfintul II scuti de. a-

aunt ea si atatea biserici pline de

cesth ostenefii. El II ruga a-i aduce

o sap i putin griti pe care seranendu-1 II era de ajuns pentru el.

Omeni, caril canal, psalmi, citese, se

rOg5, postesc, priveghza, carii pun

tta nadejdea lor in cele viitOre, uniti prin legatura dragosteI si carii
luereza mai mult pentru intretinerea
saracilor de cat a lor. Este o tara
Intrga despartita de lume, i al ca-

ret locuitori n'a5 alta grija, de eat

s se deprinda in dreptate i evlavie. Toti pusnicil acestia eraii pavetuiti de marele Antonie, care necontenit insufletea focul lor pHu priveghiere, prin sfaturi si prin exemple
si cu tote c5, aveati superiorii lor,
nu inceta a avea grija de dinsil

chiar cand era in departare.

Sfintul se hotari a merge mai
departe in pustie, ca sa &Masa, asa
dicend, singur cu Dumnedeti; prin
aceia scapa si de ispita desertacianei de care se temea mai mult.

Se hotari deci a se duce in Egi-

Cu tta dorinta de a trai in singuratate, a trebuit s vada inangs-

tirele sale; fu primit en cea mal

mare bucurie. CuvIntarile sale um-

plu de rivna pre ucenicii set pentru

a spori in virtute i sfintenie. In
calatoria acsta vedu 0 pre sora sa,
superiOra unel comunitatI de feciOre

pe care le edifica prin esemplul virtutilor sale. Implinindu-si i acsta

datorie pleca la muntele seq. Din
tote partile veneeti sa-1 intrebe; el
le &idea sfaturI necontenit lar pentru
altii sevirsea i minuni. El tamadui
pre un Fronton, din familia imperiala,
de o bOla asa de rea, call musea

limba en dintil.
Yam sanatOsa pre o paralitica si
mai multi alti bolnavi. Adesea-i trimetea si la alti pusnici, ea prin ru-

sa treat vfo corabie care sad duel

spre sud; dar cu voia lui D-deti 'si
schimba planul; si in loc sa se

gaciunile lor sa se vindece. Sint

mult mai slab de eat ei, me mir ce
cauta la mine, cand ar putea sa se
dud, la ei". Multi din ucenicil sei
voir s tralasca en dinsul, dar el
nu le permise. Se asezara langa riul

duca acolo, se duse la Mama Rosie cu

niste negutitori arabi. In fine mergend

Nilului i infiintara manastirea Pispir unde a fost i sf. Macarie. Se

petul de sus, unde emit numai Orneni

selbatici. Sosind pe malul Nilului se

aseda intr'un loc potrivit, asteptand

trei dile i treI nopti; neaparat pe

o camila; se duse la muntele Colzin
care de atunei se numi muntele St.

dice

ea dupa mOrtea sfintului,

el

spre resarit. Muntele acesta era asa

de Malt i prapastios ea-1 privea cu
grz'a; se vedea de la Mama Rosie,

avea aici conducerea a 5000 de< ealugri. Dupg aceia Amatos i PitiHan conduceati un mare numer de calugari, carii vietuiaui prin celule, ce
remasese dupe luarea blocurior de
Fara' pentru piramide.

asemenea pe virful muntelui, Mate

losofi i sofisti, caril volari

Antonie, cale de o di de la Mane. Rosie

cu tote ea este departe ca la 30

Cu tote ea sfintul era departe de
de mile. Sfiutul Antonie se opri la ueenicil sCi, totusi ingrija de trebupieiOrele muntelui si se aseza intr'o intele lor spirituale;:soriindu-le epischilie asa de stramth, c abea putea tole, iar la manastirea Pispir se duIncapea. Mai erati done' chili* tot cea mai adesea. Acolo rusin 5. pre fis5,

dis-

89

ANTONIE

pute cu dinsul;

acolo inveta pre

streini, mal ales pre magnati, caril
nu puteati s. urce muntele eu snitele ler.

pang la resaritul sOrelni i adesea

Macarie, uconicul sea, insarcinat cu

Ce sil fao on lumina ta? dicea sdrelul &and resarea; de ce vil sa. me
nelinistesti? De ce resari tu, ea Aml rapesti lumina cea adeverat?"

primirea streinilor, in tiinta despre

acei ce dorTaa sad vada. Se intelesese intro diniT sa se numsert Egipteni OmeniT lumesti, iar eel evla-

viosi Ierusalimitenl. Ast-feliti cand

A spunea st. Macarie c. aa venit
niste lerusalimiteni, el sedea cu dinsii
si le vorbea lueruri dumnedeesti;
daca-i spunea oil sant Egipteni, ii
sfatuia putin si apoi i rasa pe sama

lui Macarie care vorbea cu el i le

pregatea linte de maocare.
Inteo i Dumnedeti i-a aratat tta
fata primentuluI plinade curse, ca nu
putea face cineva un pas, far& sa cada.

Atunci sfantul striga: Cine pte se

se mantuTasca?" Un glas ii respunse:

Cel en adeverat smerit. Antonie

era sigur de Rasta penti7 ca se considera ca eel mai de pe urma dintre
Omeni l ca lepadatara lumei. Asculta sfaturile tuturor. Lectiunile de
umilinta erail tot asa de minnuate, ea
qi esemplul sea El dicea ucenicului.
Cand ptizesti ticerea, nu-ti inchipui

pan& la trei ore dupe miada-di.

Cate odata se plangea ca aurora

fl anlintea de ocupatiele sale dilnice.

Casian vorbind de acsta, spunea ca

rugaciunea until calugar nu este desevirsita, and se va vedea pre sine
rugandu-se.
Descoperirele dumnedeesti ntt-i lip-

seal; asa el vedu sub figura nnor

catari, caril loveati altariul cu copitele lor, zarva ce avea sll aduca
ArieniT in biserica;

i nnii autori

ne spun ca el a predis lamurit da.

uncle bisericel din pricina acestor
eretici. In genere ura pre toti inimicii bisericei; pi-i alunga de pe
muntele sell, numindu-i erpf veninog ; tot-deauna indemnandu-I all
vinll la unitatea bisericei. Mai multi
episcopi, incredintati, Oil nimeni n'ar

fi in stare sa rusineze pre Arieni,

ca Antonie, 11 rugara in an. 355,
fact): o calatorie la Alexandria.
Indata ce sosi incepu a predica cre-

sa

ea &of o virtute, ei recunOste mai bine

dinta ortodoxa. El inveta, ea Flul

lui Dumnedeti nu era o faptura, ci

ea, nu esti vrednic sa vorbesti."

Pe Muga ohilia sa Antonie avea

de o fiui4ii. eu Tata]. Numai sectaril

nerusinati al lni Arie indrasnese a-I

o gradinita pe care o cultiva en mama

numi faptura; de aceea nu se de-

lta; avea cu co sa ricorsea putin

pe calatorii, earl treceail desertul eel
mare. Dar el facea rogojini. Intee
cli pe cand era mahnit cl nu pOte
sa, fie necontenit la rugaciune, i se
arata ingerul Domnului si se pnse
sil impletsea o rogojina eu fol de
palmier; adesea intrerumpea lucrul
si vorbea cu D-det. Apoi disc sfintali& Fa si tu asemenea, i te vei
mantui." Antonie se tinn de euvint
si avea tot-duna inima sa unita cu

osebesc de pagani, earii se inchina

fapturei in loc de a se inchina yaatornlui". Toff se gramadeati sa-I
vada si sa-1 anda. Idololatril imparteati acOsta, graba cu crestinii.
Voim sa, vedem pre omul lul Dum-

D-slea pe cand manile sale luerati. Se

scula la miezul noptei, se ruga in

genunchi cu manile inAlfate la ceria,

nedell". All fost multi dintre ei, caHT

atinsi. de cuvintele si de minunile

luf cereaa botezul. Antonie vedu la

Alexandria pre renumitul Didim, care,

do si orb de la vrista de patru ani,

se facuse iscusit in tot feliul de sciini 0 care din cauza zelului seti
a apara credinta de la Niceea, era
fOrte stimat de St. Atanasie i de

90

ANTONIR

totl episcopil ortodoxi. Pe cand vorbear impreunk 11 c,lise: Cum sa-ti

para I'M de perderea vederel ? Ochi
ant si mustele, furnicile i animalele

cele mai de rand. Tu trebue sa te

bucurl c ai o lumina, care nu se
afla nici in apostoli, sfinti i ingeri;
lumina prin care vedem chiar pre
Dumnec10 si care aprinde in noi
focul unel tflnl cu totul ceresti.
Lumina spiritului este infinit preferabila celei corporale. Numai o privire necuviincisa este de ajuns ca

inta sa In cele profane, II intreba

en cea mai mare simplitate, care

din dou5, ratiunea_saii stiinta s'aa
produs una pe alta? I se rspundea
ca ratiunea. ApoI adsta-mi ajunge

el". Ast-fel invingea el pre

filosofi, carii plecafi rusinati. Alil
11 Intreba-6 a de ce credo in Iisus
Christos ? Dar el le inchidea gura
clicea

"licend, ca este cea mai mare degra-

dare a atribui vicil divinitatei; ca

taina cea umilitOre a crucel, era o
dovada puternica despre bunatatea

sa ne arunce in lad". Petrecnd cite-

lui Dumnecleli si e umilinta tree&

gandea, cum ar ajunge mai curand

la chilia sa. In zadar guvernatorul
Egipetului voi sa-1 retie mai mult
timp; nu voi insa s mai rmae
si-I dise: Un calugar este ea si un
peste; unul more daca-I lipseste apa

prin stralucirea invierei i prin minunile nenumarate, dand viOta mortiler, vedere orbilor, sfintenie celor
bolnavi. Credinta in Dumne4.eit si
faptele comforme en ea, aveail ceva
mai bun de cat visurile grecilor.
Auclind c falsul patriarh Grigorie, sustinut de Balac, persecuta en
furie pre ortodoxi, II scrise s nn
sfasie biserica. Dar epistola sa nu
produse efectul dorit: ducele o rupse
si o anima, amenintandu-1. Dreptatea ml Dumneq.ea nu IntarOa a-1
pedepsi. Dup5 cinci gile fu muscat

va dile in Alexandria, sfintul se tire a hit Iisus Christos s'a sters

si altul daca-1 lipseste singuratatea".

Sfintul Atanasie ii petrecu pang la

pOrta cetatei, si-1 v5In vindecand o

fag de demonul.
Mai multi filosoff pagani, curiosi'
de a'vedea un sihastru renumit prin
minuni, cercetara adesea pre st. Antonie en gandul de a disputa en el.

El le tovedea c. religia cresting

este singura adevrat'a, singura pe
care pte s o urmeze cine-va cu
siguranta. Noi crestinii rostind. nu-

mai numele ml lisus cel rstignit

alungam pre demonii ce voi II tinett ca lei. Orl-ce Inselaciune a Tor
piere acolo unde se face semnul
crucel". El intarea cele qise, &emind numele lui Tisus Christos si

gaud semnul crucei asupra celor

posedatl, caril vindecandu-se se sou-

lag spre a multami lui Dumneclea.

Una din aeesti filosoff 11 intrebaa
-ea cn ce se ocupa acolo in pustie,
pentru ea nu se bueura de prOcerea
de a ceti. Natura, rspunse el, este
pentru mine o carte care inlocueste
pre tOte cele-l-alte". Cand vroia ci-

ne-va sa-1 ia in na pentru neqti-

asa de rii de un cal, ca trebui se

mOra.

Yeneratinnea care St. Antonie

era asa de mare, ca Imp5ratur Constantin cu eel doi ill ai MI Constantie si Constant, II scrise in anul
337. A.cestia solicitafi ajutornl ruga-

ciunilor sale si se rugaii sa le respunda. ITcenicii sf. Antonie rnirn-

du-se de cinstea ce i se face, el le

dim: Sa' nu ye mirati c'am primit

scrisOre de la Imperatul; un om
scrie altui om; ci sh' v5 mirati de
aceia ea Dumneclet" mi-a facut ennosont vointa lui prin scrieri i c5.

mi-a vorbit prin propriul sti Fitt".

La inceput nu voia sa eerie, pretextand ca nu stia cum sa Inc6p1.
Cedand apoi, staruintelor ucenicilor
scrise imphatului i fiilor liii in-

ANTONIE

91.

demnandu-i sa despretuiasca cele lu-

ueenicilor Macarie 0 Amatas, carii

era eu dinsul de 15 ani, ea sa-1 lin,
grOpe 0 sa pastreze secretul morAtanasie ni-a pastrat'o.
mintului Oil
Sfintul serise mai multe epistole
Intorcandu-se la chilia sa, cad.0
la diferite manastiri ale Egipetului, bolnav 0 reinoind cele pentru in.
unde se observa stilul apostolic si gropare, adaose: Cand va vent 4iva
taria invtaturelor kr. In cea care invierel, volA primi acest corp necalugrii din Arsinoe insista asupra stricacios din mana luT liens Chrisnecesitatel de a opune ispitelor, ye- tos. ImpaiVt1 hainele mele; dati egherea, rugaciunea, omorirea trupu- piscopului Atanasie cojocul cu manlul si smerenia; spre a arata mai taua pe care m6 cube; dati episcobine primejdia mandriei, spune ea pului Serapion alta piele de Oie si
p6catul acesta a pierdut pre demon voi 11141 sacul. R6manetl sanatosi
si de acela se nevoeste el a trage eopiii meT; Antonio se duce si nu

mesti 0 sa nu piarda din vedere

judecata cea mai de pe urma. St.

si pre bmeni. Cunostinta de sine

mai este eu voi". Vorbind ast-fel

este unicul mijloc a ne ridica la cunosti* de Dumneq.eil. El n'a pre-eris regule ucenicilor sgl, exemplele
si. inv'etaturele sale erati indestula-

Macarie si Anastaie il ImbrAisara;

tore.
Dumneq.e6 l'a instiintat despre
deewlenta sarei monahice0i. tree-

el intinse piciOrele 0 adormi in

Domnul, in vrista. de 105 ani, in

cliva de 17 Ianuarie mill 356. A fost

inmormintat cum (lisese; dar corpul
s6ti fu gasit7,in annl 561 si stramu-

nicil di, ii spunea lank) ii, C. cu

tat cu mula pompli, la Alexandria,

apol la Constantinopole in anul 635

tOta viOta, lor cea aspra se aduna o

multime asa de mare. Va veni tim-

&and Saracinii luara Egiptul; 'far pe

cand calugarii Vi vor face case ma-

gutitor Josselin din Vienne in Danphid si. ase4.at in Biserica de acok, care deveni resedinta ordinu-

pul, lida el en lacrimile in oehi,

r* prin ()rase, vor inbi traiul bun
0 nu se vor mai deosebi din .cei
din lume, de cat prin haine. Cu tOta
stricaclunea acOsta morala., tot se

vor gasi c541-va cull vor pastra

spiritul starei lor; corOna lor va fi
eu atat mai stralucita cu cat virtutea lor n'a lost lovita de multimea
scandalurior". Spre a impiedeea ne-

norocirea adsta, indemna pre ucenicii EA' a despretui lumea, a se

gandi la mOrte, a inainta necontenit in perfectiune, a se pazi de vicleniele demonilor 0 a deosebi spiritele.
Simcind ca. i se apropie 'sfirsitul,

v60 manastirele. Ucenicil 11 rugaii

en lacrimi sa, Amae in mijlocul kr

pana la mOrte, dar el n'a volt. Se

temea sa, nn-i imbalsameze trupul,
dup6 obiceiul egiptenilor. si porunci

la anul 980 a lost daruit until ne-

hi St. Antonie. Pe la 1491

s'ail

stiamutat in biserica St. Julien din

orasul Arles, unde s6virsi mai multe
minuni.
ANTONIE din Berea, s'a gvirsit

eu pace in 17 Ianuarie.
ANTONIE Atidnul, care a sufenit martiriul la anul 1774, s'a Avirsit de sabie in 5 Februarie.
ANTONIE Patriarchul Constantinopolei. Acest sfint se 'Amu in-

tenn castel vecin en orasul, unde

parintii s61 de boo din Frighia, tr.&
iall retrasi pe timpul persecutiei iconoclastilor. El fu crescut de parintil sei in frica mai Dumne46; si.
de la vrista de doi-spre-14.ece ani se
consaera serviciului hi Dumneg.eil
Inteo manastire din Constantinopole.

El se flea acolo starl. Iar dupe

92

ANTONIEANTONIN

mOrtea patriarhului Stefan, fratele

/mptratului Leon al VI, supranumit
Inteleptul sat Filosoful se alese patriarh. Pe scaunul acesta el era tot

cu Casina si Melasip, pe timpul lul

cum a fost si in singurttate, adio5

omul rueaclunel, al infrintrel 0 al
pochintei. El Inert en mult zel la
restabilirea uniatei si presidA la

gaurindu-1 glesnele 1-a spimzurat,

atarnandu-i de piciOre pietre grele,

un sinod, care desaprob5 purtarea

sphnzurat de gkt o piatr5, si ast-feliti

lui Fotie. El muri in 12 Februarie

896 in vrist de sse-cleci si s6pte

1-a purtat prin cetate spre ocarti si

rusine. Apoi Iargsi 1-a spanzurat si
1-a strujit si trimetendu 1 la ducele
Agripin, acesta 1-a pus intr'un foe
si apol 1-a aruneat fiarelor. Dar din
tote acestea rmtind sfintul nevat-

de ani. Numele stu se afift in minee 0

in martirologiul roman la ;Una ar5.-

tatt.
ANTONIE martir s'a gvirsit prin
foe in 25 Februarie.
ANTONIE s'a stvirsit prin foe
impreunt cu Marcel in Martie 1.
ANTONIE a mArturisit in Sci-

topole in 4 Mai eu

Afrodisie si

altii.

ANTONIE preotul, a mtrturisit

irnpreunt en st. Iu lian in 21 Iunie.
ANTONIE unul dintre Macabei;
se serbOz5, la 1 August.

ANTONIE martir, s'a sevirsit in

Africa in 23 Septembrie.
ANTONIE martir, era din satul
Siron, ttetor de pletre. V6q.end pre

004 c6 merg la capistea idolilor

sil jertfse, i-at sfatuit st, se deptrteze de aceia, dar nefiind ascultat 0 mhnindu-se s'a dus in pus-

tie si acolo a aflat pre un rob al

lift Dumne(Iet, Timotei, care fugise

si el din lume si petrecnd cu el

trei ant si luind de la el multe invttsaturi, s'a pogorit 1ar5.71 la satul

stil; deci intrAnd in capiste a surpat idolit, pentru care a fost liatut
cumplit. Dup5, aceia s'a dus la Apamea Siriel si rugfindu-se cuviosului
episcop, ea, st-I dea vole st. zidesc5,

o biserict intru cinstea sfintei Treimi a inceput a o clidi; dar eel din
satul lui n'av5lir eu ciomege 0 eu
slibii nptea asupra lui si aril milt
I-at omorit in 9 Noembrie.
ANTONIE a mgrturisit impreunt,

lulian Paravatul, in anul 361 la

Anghira 0 a fost sasiat, pentru c5,

scuipase in fata lui Iulian, apoi

dup5 aceia l'a pus pe un scaun de

fier rosit de foe, I-a ras capul 0 i-a,

mat en darul lui Dumn*ii, a tras

la credin t5. pe patru-cleci de tineri,
ctrora indatt, li s'at tgiat capetele.

Apoi at 'Wins pre sfintul pre un

pat rosit cu foc si 1-ati bttut cu toiegele si faindu-i mt,inele 1-at lagat
intr'un cuptor en foc; din care esind
nevttmat, prin minunea ac6sta, a

tras pre multi la eredintt. In sfir-

sit, ttindu-i-se capul, a kat cununa

martiriului in sOpte Noembrie.
ANTONIE bttran martir, a pktimit in Cesarea pe timpul lui Maximian impreunt, cu Ghermano, Nichifor, Zevina si. Marato feciOra, in 12
Noembre primind sfirsitul prin sabie.
ANTONIE cel not s'a stvirsit in
cliva de 1 Decembrie.
ANTONIN martir, s'a stvirsit de
sabie in 20 Octombrie.
ANTONIN nnul din eel sOpte ti-

neri din Efes. Acestia erat pe timpul lui Decie si impiirtindu-sl averea la straci intrara intr'o pestert,
ruendu-se lni Dumnedet s5." le ia
sufletele si s5. nu cadt,in mdineIe
Imptratului, cum s'a si intAmplat.
Decie trimitand dup5, ei 0 aflandu-i
morti a poruncit s5, zidset intrarea

in pestert. Dupt, trell sute 0 mai

bine de ani era imptrat Teodosie

eel tintr, care dorind s'a stie despre
invierea mortilor, era nedumerit si

multi dintre episeopi &qua in e-

93

ANTONIN

resul acelor, caril 4iceati c mortii

nu vor inviea. Rugandn-se ferbinte
ml Dumnecleti, i s'a implinit cererea,
cad): stapanul muntelui unde se afia
peytera a poruncit s darime zidul

spre a face un staul. Atunci, mare

minnnel eel ytpte tineri se deyteptara i vorbeati intre dinyii: De nu
ne-ar gasi Decie; dar i de ne vor
prinde sa stam barbateyte yi sa nu
vindem bunul neam al credintel
nOstre. Apoi trimisera pre Iamvlih
so, cumpere pane ceva mai multa,
caci, diceat el,, cea de erl nu ne-a
ajuns i ne-am culcat fiaman41. Ducndu-se Iamvlih in oray a luat pane
ei platind, vede pe negutator ea se
uita lung la bani. De uncle ai luat

odor,

fiind creytini, caril fusese tri-

miyi de Decie imprenna cu

ca sa zidsca gura peyterei, scriind
istoria sfintilor, cum yi numele lor
pe table de plumb Antipatul yi eel
ce ere' cu dinsul deschisera sicriayul i cetind se minunara; apoi in-

trand in peytera aflara pre eel ypte

tiner i capnd se inchinara lor;
apol yeclend 11 intrebara. Iar ei po-

vestind mai intal cele pentru dinil

apoi din ispravile lui Decie, se minunail cu totil yi laudati pre Dumnesleil. Antipatul impreuna cu Episcopul scriser Impratului Teodosie,
istorisindu-1 cele mai sus clise. I mparatul primind. scrisOrea, s'a bucu-

rat yi grabindu-se s'a dus la locul

tu banii aceytia ? Nu cum-va ai gasit vre-o comora ? S mere, lise

brutarul, sa-ml arati i mie, ori daca

nude email el; acolo *land inaintea

lor, le uda piclOrele cu lacrami pi

nu, te vom omori. V64endu-1 pe ginduri 11 legara si-1 dusera la Antipatul cetatei. Acesta I-a sims cu

rugaciunea yi I-a aratat semn. Deci

pe and vorbea cu sfinil, aceytia all

blandet: Spune tinere cum al aflat

comra, cata-I i unde-i ? El a r6spuns: N'am gasit nici o comra; ba-

paratul and haine scumpe i bard

indestul, a poruncit sa se faca Opte
sicrie de argint intru cinstea sfintilor. Peste ruipte se aratara imparatului 01 rugara sa-1 lase la pa-

nii li am de la parinti. Dar care

sunt parintil t61?- El le spnse numele parintilor. Dar Antipatul II

4ise: pagane, cum voeyti sa ne amageyti, cad numele yi familia a-

se bucura, ca I-a ascultat Dumneq.ea

fost cuprinyi de somnul de yea*. Im-

rdant.

csta nu mai "este de vcuri in Efes;

banul t611 marturiseyte eh este ti-

Facendu-se adunare mare de Episcopi, imparatul_a pus pre sfintl

la pamant i facend serbare mare
a miluit pre saracii din Efes.

parit pe timpul lui Decie. Atunci

Iamvlih 4ise, acesta v mir domnii

inehiy1 pentru predicarea invierei,

mei ? Hal sa vedeti in peyterl pre

tovarayii mei yi yeti vedea, ea nu
mint; ca e ti ca am fugit de
fata impratului Decie, i eri venind
sa eump6r pane, l'am v6q.ut intrand
in cetatea acsta. Awiind Episcopul

Slobozind pre Episcopil carii eraii

se inveselira cu too yi multamira

lui Dumnecleil. Se face pomenirea
lor in 22 Octombrie.
ANTONIN, Antioh, Ton yi Moisi,
erau patru pusnici, earil se nevoiaA
cu tot feliul de infrinare i asprime

sa,

a vietii, cad legandull trupul cu

fie vre-o minune, sa mergem sa ye-

lanturi yedeail anl intregi pe virful

dem. Deci intra mai intal Iamvlih

in peytera, dupa aceia Episcopul,

muntelui gi nu volaii sa primesca vre

nix adapost saIl mangaere trupsca, aflanduse in ostenele cliva i miptea

Marin a Os Antipatului: POte

care intorcendu-se a vclut un sieriiaq pecetluit, cu dou6 pecetl de arglut, pre oare-1 puma Rufin i Te.

imputinat rabdarea yi barbatia lor, niet indelungate, vreme

ei n'ail

e4,

04

ANTORMANTIJSA

sihrtstrieI, nici b6trineti1e, Bid nevo- rina o indemn s5, domnsa impre-inta- firei; ci. aveat in inima lor [ una, dar ea n'a primit nici intr'un
dragoste dumnecleasa qi osirdie, ca chip, ci chiar in palat fiind, purta

se; se ostensa 0 sl se nevoiasci.

pentrn Dumneclet. Cu asemenea ne-

sub hatnele sale cafe strglucite, imbfacilminte de Or, hrgnindu-se silas-

vointe petrecendu-0 vita cu pace

s'ati s6virsit in 23 Febrnarie.
ANTONIN era unul din sfetnicii

treqte i cu ochil plini de lacrimi,

data laude lui Dumnecleti. Pentru

Int Diocletian, care vclend suferintele

tunclenda-se de patriarhul Tarasie i

rtfagndu-se intr'o m'angstire, n'a
mai eqit de acolo, ci nevoindu-se on

mareluI martir Gheorghie 0 mat a-

les invierea unul elin, a aruncat

semnele demnitatet sale inaintea im-

p6ratulut 0 s'a declarat Ca este cre--

tin 0 se inching adev6ratuld Bumne4eti. Decl fiind pus in inchis6re,

a fost apoi spinzurat 0 ars en faclit,
apol. schinginit 0 aruncat in foe, in
20 Apriel.
ANTONINA, care a lost sapatii,
dintr'o cash' desfrginatti, de Alexan-

dru, cu care a primit martiriul in

10 Iunie.
ANTONINA era din Nicea Bitiniei

pe timpul imp6ratilor Diocletian 0

Maximian. Din ordinul Int priscilian

a fost bauth 0 pusg In temnitg.

Dup6 acela fiind spinzuratk i s'a
ars c6stele 0 intinsii fiind pe un

aceia a 0 luat viat'a monahicascg,

asprimile vletet, clra ap6 la masl

0 servea pre eele-l-alte surori. Niel
odat nu lipsea de la biserieg impodobindu-o. Ast-fellii petrecendu-0

viita s'a mutat care Domnul in

vrist de cinci-clect 0 dot de ani
in 12 Apriel.

ANTUSA euviOsit din ran5.stirea

Mantineti, au pace s'a s6vir0t in 27
lulie.
ANTUSA cuviOsit. Acasta era din
Seleucia, pe timpul Imp6ratuluI Valerian flea lui Antonia 0 Maria, caril erail fOrte bogatl, dar erati inchingtori de idoli. Deci crecrand in Chri-

stos 0 dorind s'a primOsc6, botezul

de la Episcopul Atanasie, care pre-

gratar de liar infocat, i s'a strpuns

manele en friglrl ar4.6t6re, din care
qa nn miros forte plcut. Dupt3 ce

dica in Tarsul Maid, a cerut da

catirt 0 luind cu sine pre dol ser

a stat dol ant in inchisOre, a fost scOsa,

cit se dnce la doica sa. Pe drain se

intalni cu Episcopul, care prin mi-

0 legandu-i-se o plata mare de grumaz, a lost aruncaa In mare, dar a

scApat nefat'amatit; apoi guvernatorul pornnci s'6, fie improratii en pie-

tre yi. apoI i s'a alat capul in 12

Iunie.

ANTU cuvios, s'a s6v1r0t cu Amonata, in 12 Decembrie.

ANTUSA cu dou6-spre4ece serve

ale et, de sabie s'a s6v1r0t in 22

Februarie,
ANTUSA Elea imp6ratu1ut Cons-

tantin Copronim, de multe oil fiind

silita de Tatgl s6u sb, se mrite, n'a

voit; iar dup6 m6rtea luI a vindut

t6til averea sa 0 a imp6rtit-o saraoilor 0 pe la biseriel. ImpZirittsa I-

vitori- Harisie 0 Neofit a plecat clicend

nune dumne4e6scrt a e0t inaintea eI;

0 cgclnd inaintea lul a cerut botezul; dar nefiind ap5, acolo, ..s'a rugat

sfintul 0 a eqit un izvor, de unde

luind, apg a botezat-o impreura en
servitorit s61; apol desbracind haina

cea aural, a dat-o episcopului s o

vindg 0 pretul s5.-1 impart5, la sral, tar ea a imbfacat o halno, ordinail. Dup6 acela s'a dus la doica
sa, care a mustrat-o pentru schimbarea hainei 0 credintei: Intorcndu-se

a cash, a gIsit 0 pre maIca sa ma.nig; pentru care- parsind tote s'a

dus la Atanasie 0 kind cinul

ea-

lugii.resc 0 crucea Domnului, s'a dus

ANTUSAAPIAN

in pustie, unde a trait done-cled si

trei de ani cu fiarele i suferind
mune, s'a sevirsit en pace in 22
August.
ANTUSA cea none, cu sac de per
Imbrcat i cu pitrll legati de gru-

fost aruncati in put, unde

s'a sevirsit in 27 August.

05

numal de opt-spre-lece ani si adense numerul di-cipulilor sfintulul

Pamfil, care esplica sfinta scripturi
in orasul acesta en pietate i multa
eruditiune.

Pe cind frequenta sale sfintulul

maz, p

Pamfil, Galeriu-Maximian care fusese

ANUB pusnicul s'a nevoit en ava

Pimen. VeclI 27 August.
ANUB cuvios purtator de semne,

proclamat imperat al Orientului In

(pia de int5I Mal 305, aprinse Iariti focul persecutiund. lAcest Imperat trimise scrisorl la Cesarea,
prin care poruncea guvernatoruluI

s'a svirsit in 6 Iunie.

APELIE unul din eel sapte-(leci
de apostoll, se serbezi in 4 Ianuarie.
APFL& a fost pe timpul imperatiei lui Neron, ucenita sfintuluI Pa-

vel. A marturisit la Colose, in Frighia ling& Laodicea. Fgand pigina

serbare Artemidei in capistea lor
din Colose, sfinta impreunA cu aIi
crestini Panda pre Dumne4eti in bibiseria. Dec1 princlendu-se Apostolii
Arhip, Filimon i Onisim, I-ad adus
inaintea luI Androcleil guvernatorul
Efesului i all fost bituff de dinsul
nesnpuindu-se a aduce jertfa. Ingropati fiind pin& la brit, al ,fost sigetatl de copi i ast-fellii s'a sevIrit fericita Apfia in 22 Noembrie.
APIAN, martir in Cesarea Palestinel, numit i Alan sau AmBan se

niscu in Licia din pirintl bogati

pi

distinsl prin nobleta lor. L-ad trimis

la Berit in Fenicia, unde pe atund

ere' roll celebre de eloquenti, filosofie i dreptul roman; el fticu progrese repep in tote stiintele acestea.
Dumnelleti duandu-1 la cunostinta

sit oblige pre toti. supusil imperiului

a se gasi la sacrificil. Amfian, pe

care un asemenea ordin. II pittrunse
cu o vie durere, n'astepti sit-1 caute
spre a declara socotintele sale. El
esi, dice Eusebie, far5, sit spue la nimene, nici nou chlar cu carii locula;

se duse la templu si se apropie de

guvernatorul Urban, dupe ce solda-

tii care nu banuiaA mimic, II permise de a trece. Cind veclu pre guvernator cit radicit mina spre a a-

duce sacrifidt, Fa apucat de brat

si Pa oprit, clicendu-1, cg el trebue
sit cinstesca, pre adeveratul Dumne-

clef si cit cultul dat idolilor era nn

sacrilegiii. Fapta acesta indrasnta
nu era potrivitA cu regulele ordinare

ale prudentel; dar in acest5 imprejurare, Dumnellet inspira pre tinerul Amfian, care n'avea Mel donedeci de ani, spre a rusina nepietatea
idololatrilor si spre a arbita pin5, la
ce punct, un discipol al lift lisus
Christos, despretuia mOrtea.

Pizitoril surprinsl de o asemenea

adeverului, simti mare dragoste pentrn

rugaciune i singuritate i prin a-

indrasnli se aruncara asupra lul,

ii trintiri la pamint, Ii biturit cum-

cestea sa,p1 de pericolnl in care focul patimilor espune tinereta Intorandu-se in patrie, lucra, la convertirea parintior seI, carii re-miseserit

plit pi-1 umplurit de singe; apoI 1-at

dus intr'o temniti intunecOsit uncle
stAtu doue-cled i patru de ore, a-

ca sa se depirteze de case lor. El

vend picIOrele in atuse call butuci

de lemn; dupe aceia Pali dus inaintea guvernatorului, care-1 ficu si
sufere chinuri grozave. I-afi sfAsiat
cOstele cu unghil de fler, pinti ce

se retrase in Cesurea Palestinei, fiind

1-afi rant Osele i maruntaele desoo-

idololatri. Durerea ce avea and II

vedea, c stamen cu ind5r5.tnicie in
superstitiele pgginismultd, il hotgri

96

APOLINARIA , APOLINA11111

perite. I-ati stalcit asa de mult fata

ea bete plumbuite, ca a devenit necunoscut chiar celor ce-1 cunosteati

mai bine. Cu tote acestea era cu

neputinte, a scate de la el alte cuvinte, de cat acestea: Sunt servitorul lui Iisus Christos. Guvernatorul plin de manic I-a inffisurat piciOrele intr'o panza ululat e.

in ant

de-lemn si-i dada foe. Flacara dupe

ce a consumat carnea, patrunse pane,

la dm si se vedea grasimea ca c6ra

topit. Statornicia sa umplu de spaima

pre muncitori; si pre &and ei il indemnati a se supune la ordinele imperatului, el le respundea cu liniste:
Me inchin lui Iisus Christos care
este acelas Dumnedeil cu Parintele
sett". Amfian fu dus in inehisOre 0
remase acolo trei dile; dupe care Pat
adus lar inaintea guvernatorului,
care g5.sindu-1 ca tot-dauna neclatit,
porunci se: fie aruncat in mare.
Atunci se vedu o minune la care
at fost martori toti: locuitoril din
Cesareea. Martirul, de piciOrele caruia

se atarnase pietre, abia cazu in ape.

si

venind o furtuna se sin* in

oras zguduiturile unui puternic cutremur. Valurile scaser corpul sfintului in dreptul portilor Cesareel ca
si cum marea n'ar fi vrut se-1 pri-

mesa. Ma lumea alerga se vada

minunea, (land lama', lui Damneder"

Sfintul Apian primi cnnuna martiriului in. 2 Apriel, anul 306, in al

noue-spre-decelea an al vristei sale.
Se serbdza in 26 Iulie.
APOLINARIA a fost pe timpul
imperatului Leon, ..in anul 457, flea
mai. Antemie, care administra Roma
in numele imperatului, intrecend cu
frumusetea si intelepclunea pre multe
femei din timpul acela. Inca din

frageda vrista a dorit fecioria si se

ruga lui Dumnedeil cAua. 0 nOptea,
ca sa-1 implin6sca dorinta. De a-

ceia a rugat pre parintii sel., se. o

lase sa se dud la Ierusalim. Luin-

ovs.."-....MMA..".

du-0 vole, faricita pregatindu-se cu

cele necesare s'a this la sfinta cetate
si imperti la saraci banil si sculele
ce luase de acasa. Tar dupe ce s'a
inchinat sfiintelor locuri, a dat libertate robilor si rbelor, oprindu-0

numai un betran famen, pre care

luandu-1 a plecat la Alexandria, Ajungand intenn The potrivit s'ail oprit s se odihnesca; si pe cand 4menii set.' dormeati, fericita a plecat
si a intrat in lunca ce se afla acolo. Apol s'a dus la un schit, unde

erau multi parinti 0 acolo a spus

ca este famen si ce. se numeste Do
rota' Jar cuviosul Macarie, ce se
afla acolo, o a primit si 1-a dat chi-

in care inchidendu-se de trel

oil fericita, se raga lui Dumnedet
4iva si. nOptea. Tat al sn avea si
alta face care petimea de bla rea;
deci a trimis'o la parintii schitului
sa o vindece; cat pentru Apolinaria
lie,

a obosit cautandu-o 0 nu o mai cer-

ceta. Parintil schitului a randuit-o

la Dorotei, sora sa, care rugandu-se
pentru. ea a vindecat-o, si apoi a
trimis-o la parintii sei. Dupe cat-va
timp tinera se simti ingrecata si plirintii trimisera dupe. Ava Dorotei,
ce se

credea ca a faptnit acsta.

Dupe Ore-care semne, parintil au

cunoscut ca este flea lor 0 se minunara cu totii, mai ales pentru minunea facuta cu cora sa. Apol remaind. putin cu parinti sell, a plecat
la schit, fare, se, se stie de cele intimplate. Si numai dupe ce s'a sevirsit s'a cunoscut a fi femeie.,`pentru

care toti s'ail spaimantat si s'aii indemnat a uteri pre Dumnedeit. Se

face amintire de ea in 4 Ianuarie,
APOLINAR I E Episcopal Ierapolei.

Claudie Apolinarie, episcop de Iera-

pole in Frigia, fa mut din luminile

cele mai stralucite ale bisericei din
vcul el doilea. Nu stim mai nimic
din faptele sale; dar elogiul facut
Jul de scriitoril istoriei bisericesti

AMLItIARIt
ne indmnb,' a, crede, ea avea tOte

virtuVle ce caracterisza pre sfiqii

episcopl.

97

s. mOra sat sa se predea inimiculul

Marcu Aurelia alerga in tOte partile spre a imbarbata pre soldati,

Ereticil gasira in el un dueman

indemnandu-1 la rugaciuni i sacri;

neimpacat. El compuse tratate Olintifice prin care combatea gra replica

sistemele lor impiOse; ei ca sa le
curme orl ce contradicere, le arata
din care sistem filosofic a& hat in-

ficii, pe care el le credeat de prisos

vttaturile kr cele greeite.

Acest sfint pastor, v64nd ca turma

sa este bantuita de persecutie, nu

numal el se ruga 1111 Dumnedet;
dar indrasni a lua pe N apararea
creetinflor, pre caril paganil volat
sa-1 nimidsca ea total. El facu apologia kr, pre care o adresa imp6ratu1ui Marcu-Aureliu, pe la an.
177. In lucrarea acesta el destrugea
tote pretextele, ea care idololatrii
acopereat furia lor in contra uceni-

in primejdia in care se gaseat. Atuna' legiunea a dou6 -spre-decea ,

compusa mai tOta din creetini, se
puse in genunclii, spre tz se ruga
dupg obiceiul crelstinilor. Ganda1

kr era ca sa r6ge pre adevtratul

Dumnedet s faca a straluci pnterea
sa. Quazil minunandu-se de priveli-tea aceia, navalese asupra Romanilor;

dar de odata ceriul se acopere ea

nouri groel i cade o plOie abondenta.

Romanii, istoviV de sete, beat 0 se

lupta in acelaei timp. Unil fiind rdsijt bea sangele cu apa adunata in
casca. Totuel barbaril era& mai numenet 0 era& sa biruiasca, cand se

radica de odata o furtuna ea grindina, care lovind in fa0 pre barbari, nu mai vedeat pre Romani.
GrOza Ii cuprinse, and se vdura
p101e miraculOs& pe care Dumnedett aruncati la pamint; apucara fuga yi
o trimise in urma rugaciunel cree- ast-felit Romanil scapara nevatamatl

cilor lui Iisus Christos; cerea in ajutor indurarea imp6ratu1ui pentru

acel caril-1 servise aea de bine prin
rugaclunile lor. Era vorba de acre

Imp6ratu1 Marcu Aurelia, ca s

0 asemenea favOre din partea Dumnedeului creetinilor, merita recu-

pue capat incursiunilor Quazilor, po-

noetiata lui Marcu Aurelia. El pu-

por german, se duse in contra lor

in anul 174, cu planul de a lovi yi

blic& un

tinilor.

edict prin care opri sub

pedpsa de mOrte a cita in judecata

pre Marcomani. Dup6 mai multe a- 'pre creytini din causa religiel kr.
tacurl, barbaril trecura Duna'rea sei Dar nu avu curajul a abroga legiurmareat legiunile. Romanii, ea s'a-el le anteriOre, ceia ce facu ca ei sub
Asbune, trecur i ei fluvial, surprinse dinsul sa fie Martiri. De altminpre inimici
macelari. Fugind el trelea, edictal dat in favOrea creelasara un corp de infanterie, sustinut tinilor, miceura malt persec4a ce o
de cavalerie spre a amagi pre Ro- suferea& de eapte ani i pe care o
mani. laving 6061 nu iatelesera cursa, facea Insu1 impratul, atilt prin
ei lovindu-1, aceetia fugira i atrase zelul superstitios cat 0 din ura condupii el pre Mama Aurelia pe niete tra creetinilor. Cat-va timp dupa aiarafinfi, unde fu incunjurat din ceia, focal persecutiei se aprinse cu
tote partile de inimici. 0 caldura mal mare furie. Atunci compuse ai
nesuferit, pricinuia 0 de pustietatea at. Apolinarie apologia sa. El aducea
locului, ffieu ea Romanil sa-el pOrda aminte Imphatulul c datoreete seacurajul; numal puteat fbi s inain- parea imperiulul ei a vieteI sale,
teze, nici sa se retraga, dar nici sit numai ruggclunel creetinilor. Nu se
se lupte; nu le Amanea alta de cat qtie ce efeot a avut luorarea sa, dar
7

98

APOLIN4Rik-APOLO4IS

48 pare cg Mann Aura lin o primi

favorabil hi infranti in parte furia

a poruncit s'a vie hi Filimon, sk jertfscg.. Auclind acsta Filimon, a spus

inimicilor crehtinismului; eaci sfintul

crt el este acela hi c5. s'a schimbat

Eonduse in pace turma sa ping ce

cu hainele lui Apolonie. P545:nii 11

Indemnail s'5. jertfsa hi sit se le-

Dumnedeil a voit s5.-1 ia din mijlo-

cul ei. Nu se Oie and muri, probabil inainte de Marcu-Aureliu.

APOLINARIE Episcopul Ravenel
s'a v6vIrgit de sabie in 13 Iu lie.
Sfintul Apolinarie a fost cel Thai
episcop al Ravenel (79). Se dice c5,
a pantorit dou6-deci de ani hi h'a

v6rsat Angela pentru ntimele Id

Christos sub Imp6ratul Vespasian.

Autorul actelor hale ne spune ca a
fost discipul st. Petru, care I-a hi
pus episcop la Ravena; imprejurarea
acesta se potrivehte cu istoria tim-

puld hi este sprijinit5, de alte autorit4i.

St. Petrn Chrisologul, unul din
eel mai celebri episcopi ai Revenei,
ne-a litsat un discurs in onOrea sfintuld Apolinarie (Cuv. 128), in care-I
dl adesea titlul de martir; dar adaoge cg, de hi In mai multe rinduri
h'a v6r,at singele pentru credinp, hi
dorea a se jertfl pentru Chnstos,
Dumne4eil 1-a prtstrat mult titnp bisericei sale hi n'a ingriduit, ca persecutoril sit-1 condamne la mOrte;
ast-felig se pare c5. el a fost numit
martir numal pentru crt a suferit

multe chinuri. In numele sfintului

s'a fa:cut o biserid, la Roma In 636
hi cinstea ce i s'a dat tot-dOuna dovedehte crt era inzestrat cu spiritul
apostolic hi poseda virtutile dascit-

kid BM.
APOLON Episcopul Bitiniei s'a
s6v1rhit cu pace ill 10 Iunie.
APOLONIE era pe timpul lui
Diocletian hi Arian, guvernatorul Te-

baidei Egiptuld. Infricohindu-se de

pede de Christos, mai ales c5. nu

este botezat. Atunci adend asupra
lui plOie din cern s'a incredintat cl
Dumnederi l'a botezat, aci nimenea
nu indraisnea a face adsta de frica
guvernatorului. Apoi porunci s'a vie
Apolonie, hi narturisind credit*. in
Christos, i s'a taiat vinele piciOrelor
apd l'a titrit prin VA& cetatea, Tar
Filimon, fiind spanzurat a fost s'a-

getat, dar s'agetile nu s'ati lipit de

el, ci una Intorandu-se in ochiul
guvernatorului 1-a orbit. Dui-A ce li
s'aii falat capul la annindoi, s'a dus
Arian la mormintul sfintulul Fili-

mon hi lufind Wing s'a vindecat hi

a credut in Christos. Se face amintirea sfintilor acestora in 14 Decembrie.

APOLONIE martir, a fost arun-

cat in mare, apoi ars In 6 Julie.

APOLONIE din Sardia cea din Li-

dia fiind adus inaintea lui Perinie

guvernatorul, ce se afla in Iconia
a mrturisit pre Christos hi batjocorind idolii a fost rstignit in 10
Iulie.
APOLONIE apologist (186). Marcu
Aurelin in zelul WI pentru piigtinism

persecuta religia crehting. Fiul sn

Comod, care succed'a in 180, de hi
vicios a fost mai blAnd MO de menicii Mintuitoruld; el II favorisa
chiar din respectul &etre Marcia pe
care o onorase cu titlu de Imp6rit-

ts. Nu a acest5 femee credea in

lisus Christos; dar ea se interesa de
religia ale earei maxima i se panel

mund a schimbat hainele on sdavul Pillion, ca acesta s'a jertfsea

minunate. Bucurfindu-se de pace, biserica vedea inmultindu-se fOrte mult

num6rul flilor sd. Mai multe persons

in locul s611. Pe cind se afla in capihte, i s'a poruncit srt jertfesck dar
el a mrturisit pre Christos. Atunci

de prima calitate se puse sub stindardul Crucei, intre acehtia era hi

APOLOS

Senatorul Apo Ionia printre acel ce

se lepadase de idololatrie.
Apolonie era fOrte distins prin me-

99

din sclavil s51, anume Sever il acuza

tint& cu Aquila 0 Priscila se invgt&

de la dinqii i End mult; i prin
mijlocirea lor primi cu mult& dragoste sfintul botez. Voind a pleca
la Abele, fratil In Christos II d&durit scrisori de reoomandare i find
bine primit, spunea pe fat& Iudeilor,
c5, Iisus este Mesia, eel predis prin
ScripturI. Mai ales in Corint, uncle

de a fi creqtin inaintea lui Perenis

rmase maI mult timp, continua. lucrul

Prefectul pretoriului. Solavu avu copsele falate i fu condamnat la mOrte

conform unul edict al imp5ratului
Marcn Aurelih, care decretase pedpsa
cu mOrte contra acuziltorilor cre0ini

St. Apostol Pavel 0 cultiva ceia ce

plantase el (1 Cor. 3, 6). Acolo se
distinse aqa, de mult 0 era age de
bine v54ut, el se formase chiar un
partid, ce pnrta numele lul (I Cor.

ritul WI in filosofie i 0iintele liteterare. Abea cunoscn adev5ru1, i

studi& cu mult succes i destul&
caldur sfinta scripturit Trgia li-

ni0it lucrfind fapte bune, eind unul

de0 tin revocase mai inainte legile

privitore la ace0ia.
Prefectul sflitui pre Apolonie sgt
se lase de cre0inism spre a '0 'Astra vita i averea. Sfintul dovedea

prin Aspunsurile sale c nu va

fi apostat. Fiind statornic in oredint, Perenis trimise afacerea la senat, pentru ca acolo si.1i dea gam&
de credinta sa. Apolonius f&cu in

plin senat o cuvintare minunat6 in

favOrea religiei cre0ine1 Din neno-

rocire nu s'a phstrat ping la noi.

Ieronim ne spune c& a cetit-o, &a in

ea eloquenta i soliditatea erah unite

I, 12); de 0 el insui impreun cu

St. Pavel indemnaft pre credinciogl
a nu se desbina intre el (I Cor. 4, 6).

In anul 57 s'a dus iarI la Efes,

nude se intfilni cu St. Pavel. Acesta
11 indemn& de mai multe on s se
duc& la Corint, Vote pentru ea OA

sfatniasa a nu mai fi desbinat1; el

fgdui c5, se va duce intr'un timp
potrivit. In epistola e&tre Tit (III, 1 a),

St. Pavel aerie a primi pre Apolos

s nu-1 lipsesc& nimic. Fer. Ieronim in comentariul hi Epistola
&are Tit, spnne c5, Apolos a fost
episcop in Corint; altiI in Dirahiu
ri altil in Colofon. (29 Martie, 8

intr'o cuno0inth profund5, a literaturel sacre 0 profane. Sfintul st5,mind in hotarIrea sa, fu condamnat
de Senat a fi decapitat Martiriul s
se intampl'a in anul 186.
APOLOS unul din servitorii 1m-

laugh' Heliopolis, unde erat vr'o 500

Oriltesei Alexandra, dui:15 esemplul

de c'l1ug5x1;

saponel sale s'a convertit 0 a infruntat pre Imphatul Diocletian pentru crudimea 1111. Pus la inchisOre

Decembrie).

APOLOS cuvios. Sfintul acesta,

dup5 ce a petrecut maT mult1 anI

in deprt, a Intemeiat o manistire

el erah imbileati In
alb 0 luau parte pe fie-care di la
sfinta liturghie imp&rt4indu-se cu
sfintele taine. Apolos le Mom pe
fie-care 41 Invqaturele cele maI fo-

a murit de fOme in 21 Apriel.

APOLOS, iudeli din Alexandria lositOre, Inviltandu-1 adesea despre
distins invingtor al sfintel scripturi. urmarile v5,t5,m6tOre ale tristetel r1
(Fapt. Ap. 18, 24-26). Primind in- le recomanda acea veselie spiritual&
v5t'atura Domnulul o Aspandea cn aqa, de necesaril in lacrimile poc&mult rivno., de 0 cuno0ea numai intel, bucurie care produce dragostea
botezul luT Dn. In annl 55 veni la 0 flea de care nu se "'cite tinea taEfes i predica cre0inismul in Si- ria sufietulul. Acea bucurie o avea
nagog5, eu mult zel. Fr:Land ounq- el in gradul eel mat inalt; de aceia,

ioo

APRIONARCADIR

0 seninhtatea fetei sale era semnul tate in Palestina, film unui mare si
prin care-1 eunosteah streinii. Umilinta sa mergea pne, acolo, a se
socotea nevrednic a se numera printre
servitoril mut Dumne4eti. Necontenit

cerea de la Dumnecleil darul de a

se cunOste

si a sapa de mandrie.

Se dice c. demonul insusi mrturisea de umilinta sa, esind prin ordinul seil din corpul unui posedat.
Sfintul avea aprOpe E 0 de ani cand

strlucit barbat, anume Evtolmie;

botethndu-se de episcopul ,Evtalie

si ajungend vrista de cinci-spre-tlece

ani, atragea la credinta in Christos

pre fetele ce erat de vrIsta el si
crescute impreuna cu dinsa, si le in-

veta sa se feresa de idoll Deci fu

pdrita la Antipatul Ulosian de atre
unul Nicodim yi fiind chemata la
intrebare marturisi pre Christos. Pen-

ve4u pre Sf Petroniu, care fu E- tru aceia a fost batuta i parunth

piscop in Bolonia, pe la anul 393.
Se crede c muri indath dupe acela.
APRION Episcopul Ciprului s'a
sevirsit cu pace in 7 Februarie.
AQUILA apostol. Dumnqeescul
Luca lama faptele hit in actele apostolilor (XVIII, 3, 2); cad fiind
ucenic i gazdti fericitului Pavel, a
fost invetat de dinsul dumne4eestile
luvtlturI. Lepednd inselaclunea lui
Be liar si facendu-se i preot si mucenic

patemilor Domnulul a luat

sfirsitul i cununa in 14 lulie.

AQUILA $ Ilarie ail fost ucisi

en pletre in 14 Iu lie.
AQUILA. martir, de pe timpul lul
Diocletian si Maximian si a Ducelui
Lisie. Ascun4endu-se en Candid, E-

ugenie $ Valerian in muntil Trapezuntel ati fost prinsl i exilatl in

cete.tula Pitnis; apol fiind adusi in

prin urechi cu tevi de filer arse, atita, ca I-a dat i angele prin nan
si i s'a incins tot capul de arsura.
Dupe acela ludnduil respunsul eel
de pier4are si tindu-i-se capul, s'a

mutat atre Domnul in 13 Iunie.

AQU1NDIN unul din martiril ce
art ptimit in Persia (2 Noembrie).
AQUINDIN a ph.timit impreuna
cu Antonin, pe timpul ml Diocletian
and schingluiati pre St. Gheorghie
in 20 Aprilie.
ARCADIE cuvios, fiul lui Xenofont, s'a sevirsit in 26 Ianuarie.
ARCADIE martir i cuvios, s'a

sevirsit in Oua de 6 Martie. Demonul inarmase pre tiranl eu VA.&

furia in contra ucenicilor lul liens
Christos. La cea mai mica presupu-

nere niivaleati prin case si raceat

Trapezunta i infetithndu-se ducelui,

cercetarile cele mai rigurOse; de se

descoperea vre-un crestin era tratat

ii s'att strujit trupurile cu vine de

cu cea mai mare barbarie inainte

boh. Apoi. fiind spanzurati, art fost

sfasiati cu unghil de fier i arsi cu
flail aprinse; lar obosind muncitoril,
guvernatorul furios, a poruncit sh-1
pule in inchisOre; dupe' care sfintil

de a fi dus la judecator. Pe fie-care

di se sevirsah cruclimile cele mal

eh fost cu totil 1441 intr'un cuptor

aprins i scapind de acolo, prin sabie

s'a sevirsit in 21 Ianuarie.

AQUILA Eparhul, de sable s'a
sevIrsit in 20 Martie.
AQUILINA cea nona s'a sevirsit
prin foc in 7 Aprilie.
AQUILINA, a lost in qilele ImVrittulta Dioclelian din Bib los ce-

marl. Sileati pre credinciosl a lua

parte la ceremoniele superstitiOse,

ducend pe strade pre victime incununate cu flori, a arde tamtte in o-

'Area idolilor si a ants, ca bacantele, creq:end ca ast-felit ii va inthee de la credinta in Iisus Christos.
Arcadie ve4end nelegluirile acestea

se hotarl a rasa averea $ a fugi de

locurile uncle se seyirseatt atatea
scandale. Parasi crap} ce-1 locuia,
apre a se retrage intr'un boo defartat;

ARCADIE, ARDALIODI

tot

acolo servea lul Dumned.et in privegherl, rugeciunI i alte fapte bune

ale unel vieti aspre i poceite. Fuga

citoriI, executand ordinele primite,

il Ware, inchieturele degetelor pe

sa nu putu fi mult timp ascunse.

apoI 11 puse pe spate 0-I-taiare de

Guvernatorul find informat, c nu

vine la sacrificiI, trimise soldatl a
case. Acolo nu &ire de cat o rude,
a sfintului, care se sili a justifica
absenta lui; dar soldatil 11 dusere
la guvernator sIl pusere la inchisore pane ce va spune unde se afie
Arcadie.
c4i

Audind sfintul de cele Intimplate

ardend de dorinta martirlului,

veni in oras 0 se presinte, judecetorului. Dace din pricina mea tineti

in fiare pre ruda mea, dati-1 libertate. Et sunt Areadill, unica cause,
a inchiderei sale. Ve declar c nu
stia locul mule m'am retras si volt
respunde singur la off ce me yeti.
intreba". Ve lert pe amandoi, respunse

judecetorul, numal se jertfestI idolilor. ,Ce indresne0I tu se-mi propul ? Cuno0i dre pre creOini i credi
ce friea de mOrte-I va impiedeca all
face datoria ? Iisus Christos este vita mea i mOrtea mi-i castig. Chi-

nuecte-me cum 41 va plecea, nici

odate nu volt putea se fit necredin&los DumnedeuluI met".

Judecetorul se gandi la chinurile

cele maI grozave, cad seorpiOnele
unghiele de fier, nu-I foloseati
nimic. In fine, dise: Luati pre acest

rand, ale bratelor din cOte si la umer;

getele picidrelor i picidrele, pulpele

si cdpsele. Martirul dedea membrele

sale unul dupe altul, merturisind o

rebdare eroica, in acste executie
barber& Limbs sa, pe care Ultase
se o tae, rostea adesea aceste cuvinte: Ddriane, 111va,0-m Infelepciunea ta. Vederea trupuluI set,
care era numai un trunclifii plin de
singe, scotea lacrimi din ochil celor

ce priveal El admiral statornicia

fare exemplu a sfintului, si merturisat c credinta lui e divielo
Totusi Arcadie, care ince trela,
oferea lui Dumnedeti membrele sale

aruncate. Fericite mMulerI, dices

el, acum imi suntetl scumpe, pentru
Dumc5. suntetl cu adeverat ale
nedet, ceruia suntett aduse ca o
jertfa. Iar voi, calif atl privit la
acdste priveli0e sangerOse, vedetl
ce bite chinurile nu sunt nimic pentru
acela ce a0epta cununa vecInid.
eii Vostri nu sunt Dumnedef; renuntati dar la cultul lor cel neru-

sinat. Nu este alt Dumnedeil afara

de acela pentru care sufer ci mon;
numai el me mangae 0 me tine in

starea in care me vedeti. A muri

pentru el, este a trei; a suferi pentru

nelegiuit i aretati-1 mOrtea, pe care

doreste, dar s o intardiati. Thiati-I
inchieturile membrelor unul dupe

el este o plecere". Pe cand vorbea

ast-tellt poporului, adormi in Domnul; iar inchinetorii de idoll nu puteat se nu se minuneze de rabdarea

altul cu incetul, pentru ea se vade

ce vrea s. dice all perksi deii stre-

neinvins a gloriosuluI martir. Crqtinii insa ludat pre Dumnedeti, care

mosecti, ca se se inchine unui Dumnedet neennoscut". Abia termini si

schingiuitorii trasere pre Arcadie la
locul unde mai multe victime fusese
sugrumate pentru numele lui Iisus
Christos. Ajungend sfintul acolo, rtidic ochiI la cerit, cerend ajutorul
lui Dumnedet, apoi intinse gatul
credend c va fi decapitat. Dar mun-

interecte pre acel ce i se inching

lubesc. EI adunara
cu credinte,
remacitele sfintulul 0 le inmormin-

tare.. Se crede ca ar fi patimit in

Cesarea din Mauritania.
ARCADIE Episcopul Trimitundiei

Ciprului, s'a sevir0t cu pace in 7

Martie.

ARDALION a fost pe timpul Im-

Atttra

102

peratulul Maximian, era comic si

mimic prin teatre, arttlind defeotele
altora. Odatt imitind pre crestinf

cum se improtiveat el tiranilor id

spinzurandu-se singur se sgttria on
unghiele, ea cum n'ar fi voind st aduel jertfe idolilor. Deci popornl
vedend aoestea aplauda i luda prefacerea lul eea iscusit i vitezt.

Atunel Ardalion a strigat cn glas

mare ettre popor ea st tact i astfent. s'a mtrturisit pre sine 05, este

ce-1 profesat. In 520 exil5, pre sfintul Gregentiu, arab de nastere Si

Arhiepisoop de Tafar, metropola Orel.
Tale capul sfintulul Areta, eu a1t1
patru orestinI, caril mfirturisise vitej este credinta.

Sfintul Areta, numit i Harit sat

Haritz era guvernatorul orasului Na-

gran, vechea capital5, a Icmenulul

sat Arabiel Fericite. Nu numal c5,
se improtivi a sapa vieta sa apos-

tasiind, dar indemnt pre totl

eel-

adeverat crestin.

l-a41 crestinl a rem&nea credindos/

Guvernatorul l'a sftnit at continue on glumele lul, dar el remtind

statornic in retrturisirea credintei
sale, afost aruncat intr'un cuptor
ce ardea i ast-fellt s'a sevirsit, in

alipip de religia lor. L'al luat din

eras si Pat dus pe malul unui rid,
unde fu executat in 523. Duma sat
Reuma, sotia sa i fiieele sale safelira', de o potrivt mOrtea pentru aceIasi caust. Pomenirea lor se face

14 Aprilie.
ARETA Episcopul. Etiopienil AsumitI, a ctror posesiuni se intindealt de la partea occidental& a Mfi-

rei Rosie pint inainte mult in continent, era un popor forte infloritor
in vcul al VI-lea. Regele care-i gn-

verna sub imperatul Iustin cel betrfin se numea Elesbaan.

Acest principe, in tOte actiunile
0 in tOte intreprinderile sale, nu-st

propnnea alt scop de eft fericirea

supusilor si, i gloria lul Dumneclet.

autorl pretind c5. a fost

de biserica intrOg'a in diva de 24

Octombrie. Dupe mOrtea lui Dsunova

Arabia fericitt trecu sub domnia Abisinilor. Cel dint&I rege crestin a

fost Ariat, care avu de urmasi pre

Abraha al Aschram. Iacsum fu al
treilea i Mascruch al patrulea. Sub
domnia acestuia Saif-Ebu. Dji Iazan,
din familia regal5. a Arabilor, se sui
pe tronul Icmenului, cu ajutorul Per-

silor. Dar putin dupe aceia Musulmanil ocupart Ora acela.

Imperatul Iustin, cittre care se

convertit de la Idololatrie la cresti-

plinsert crestinil persecutati indemnt

nism. On cum ar fi, virtutile sale

arttart cum o natiune este norocia
&and are stapinI, caril at stint st
nape de robia patemilor. Dact E-

pre St. Elesbaan st ea armele

c3i sI

alunge pre usurpator din Arabia. Acest principe implini dorinta impftratului i atacind, birui pre tiran.

Dar se buena de victorie cu multt

apere causa dreptateI si a religiel moderatie. Restabili crestinismul, che0 victoria sa o puse in serviciul m5, inapol pre St. Gregentiu. Acest
lesbaan lu 5. armele, a fost numal ea
acestora.
Omeritil, printre

sfint episcop avn o conferint5, pu-

caril emit un

blick cu Iudeil, in care adeverata

mare numer de ludel, locnlatt partea

credinVa rtmase biruitOre. Scrise o

orientall a Mrel Rosie in Arabia carte contra vicielor, care se afl5,

fericitt. Erat guvernatl, in timpul si acum in biblioteca imperial& din
de care vorbim, de cttre Dunaan Viena, scrise, greceste. El muri in
sat Danaan, un ludet care usurpase 19 Decembrie 552. Zidind biserica
puterea supremt. tra ce o purta ores- din Fafar, puse pe tron pre AbratiuismuluI 11 f4cu persecutor acelor

amine octt Ariat, crestin fOrte zelos

ARGIIIRAARHELAUS

care se eonaucea de sfaturile St. Gre-

gentiu, a atrui pomenire se face in

19 Decembrie data mortii sale.
Sfintul Elesbaan, indatt ee se
interse in tara sa, ltst eorna. Nonus (Ap. Fapt. a. 3) spune et el a
domnit la Aanima, eapitala Etiopiel,
mat multI ant dupe resboiul de care
am vorbit. Acest principe desgustat
in fine de lume, 15,st guverniimintul
fiului set, care moBteni an demnitate
zelul i evlavia sa. Trimise diadema
sa la Ierusalim; apol schimbindull
haInele eO din cetate in timpul
noptel" Bi se duse la o mtntstire si-

103

reqedinta la Cason., ridicase mat

mult de Bepte mil de creStini inteun
loe de inchinare, unde se adunaserii,
st Age pre Dumneq.et de plelle inteo mare seceft. ET spusert St. Arhelail, ca-I va libera de le va lSti
pretul lor de rescumpfirare. Sfintul
propuse

fapta adsta lul

Marcel

care-I dada suma de care avea trebuint&

Renumele ILA Marcel ajunse pant

la Mane sat Manichelii, eare sotpase

din inchiserea unde Sapor, regele
PerBilor, ii inehisese; si-I serise o

epistolt plint de lande dar in care

tuatt pe un munte pustit. El la, insinua erorie sale. El Oka cat de

cu sine numaT o eupt de bent i o
rogojint pe care avea stse culee. Mtn-

earea sa era pane useatt Bi din eind

in cand ette-va buruenT crude, Tar

beutura sa era numaT apt. Vol st

fie tratat intocmai ca si ceI-1-alt1
fratI Bi era tot-derma cel d'inttI la
diferite asculttif. N'a t. avut nici o
comunicatie eu nimenea din lume,

pentru ea st se dedea cu totul la

mei:dune si contemplate.
ARGHIRA a mtrturisit pre Chris-

important este a etstiga pentru secta

sa un om de merit ea el. Marcel artt5. scriserea luI Arhelat.EI se inte,
festrt sa," cheme pre Manes la Cascar. In adever o eI veni; Bi in conferintele sale publice, ce le avu cu
sfintul Episcop, fu cu totul rusinat.
Obligat de a fugi, se retrase intr'un
sat al luI Diodorid din aceIaBI eparhie. Preohil satului It astup5, gura.

Dar fiind-et acest eresiarch dorea

at mat discute, preotul alergt la episcopul set pi-I rugt sg-I spue respunsur1 potrivite a pune adeverul
in evident& Arhelat It trimise o

tos in Constantinopole la 1720 si

find ranneitt in temnitt s'a sevirBit
in 30 Aprilie.
ARGHIROS not martir, care s'a prescurtare din argumentele, care anevoit in Tesalonic la 1806 in 11 fatal deBertklunea i nelegiuirea
Maid.

ARHELAUS martir, s'a sevirsit

prin sabie in 5 Martie. Pintre are-tinit cariI edificat biserica din Cascar in Mesopotamia prin vcul al

III-lea se distinge mai mult de cat

altil, unul care se numea Marcel.
Era un btrbat distins atilt prin virtutile sale, cat i prin nasterea si

sistemuluI lul Manes. S'a dns singur

la Diodorid i c5p515, o nout biruintt asupra erereI. Manes se interse
la castelul lui Arabion, de unde ve-

nise la Casasr. Vararane 11, regele

PersieI, 11 arestt putin dupe aceia
Bid condamnt st fie jupuit de vit.

Arhelaus, care a fost in stare st

euneset bine invetttura hi Manes,

averea sa. Mat ales era milostiv. 76duvele, orfanii, nenorocitii de tot fe-

cd care de altmintrelea fusese instruit

de doI din uceniciI set Sisiniu pi
Turban, 'guise istoria acestel secte

numal c5. primea in casa sa pre grad si pre streini, dr facea hanurl

in limba shim& ApoI a fost tradust

in greceste i latineSte. Opera acesta
a indemnat pre Ieronim s pue pre
St. Arhelat in numerul autorilor e-

Mil, &eat in el un ptrinte. Nu

pe cale pentru trecetori.
Soldatii (*fret romane, care aveat

104

ARHILATARIAN

clesiastici. Nu se mai qtie alt.ceva

nimio despre Episcopul din Cascar.
ARHILAI diacon s'a sevir0t cu
sfintul Ipolit papa in 30 Ianuarie.
ARHIP unul din eel ,6pte-cleci

a despicat o stince, in care a intrat

sfinta; iar p6tra a revenit cum era

embrie.

netorilor (18 Septembrie).

ARIAN a fost guvernatorul, care

mai 'nainte. Incercandu-se persecu-

toril a o despica cu sulitele s'A omorit singurl, 0 ast-feliii a scepat

de apostoli, s'a sevir0t in 22 No- Domnul pre rOba sa din curse vaARHIP martir, s'a sevir0t sdrobit de cat in 6 Lille.
ARHIP ouvios. In Co lase din Frigia, aprpe de Ierapol era o biserica
inctinatil st. Mihail, deasupra isvorului apel cei vindecetOre. La ac6sta

bisericl 0 fericitul Arhip g'a jertfit

vita Inca din frageda copilarie. 'a
impus state nevointa, in cat mance

a martirisat pre Filimon 0 Apolonie. Dupe ce s'a vindecat de orbirea

ce i se intimplase, intorcandu-se se-

gta in ochiul sell, a creq.ut 0 a

mkturisit pre Christos inaintea imperatului Diocletian, care a poruncit
a-1 lega cu lanthri 0 spanzurandu-I

o ptre, de gat l'a lent intr'o pre,

numai legume odat5, pe septemane,

0 bea puling ape, nevoind se, guste

pastie, acoperindu-1 cu pament. Dupe

de la

care tu l'ai begat in prepastia aceia.

Atunci Diocletian s'a spelmantat 0

aceia s'a aqezat cu scaunul peste

pane. Avea done haine: cu una se prapastia aceia 0 a poruncit soldaimbraca, ler cu alta acoperea patul tilor se,' jOce, clicand: Se, vedem de
agternut cu pietre; la cap avea o va veni Dumneg.eul lui Arian 0-1
pernii umplute, cu spini. Ast-felia va scOte din prepastia acesta. Dupe
vietuind pe pemant vita ingethsca aceia s'a intors la palatul see, unde
se silea a converti cat se p6th mai s'a ingrozit veckend ptra 0 lantul
multl pagani, pentru care suferi multe atarnate deasupra patulul, Iar sfinpersecutii din partea necredincloOlor. tul Arian culcat pe pat 0 4icandu-i
Voind se-1 ucida, le-ati amortit ma- cu glas dulce: Eli sunt Arian, pre
nile; apoi A abatut apele

done riuri, ca se, inece biserica 0

se om6re 0 pre st. Arhip. Atunci

se fecu minunea ce se serbeze, in
6 Septembrie 0 ast-feliti a scepat
atat biserica, oat 0 sfintul, care a

a remas fare, de glas mult timp; apoi

creq.and ca sunt vraji l'a aruncat in

mare imprenna en cei patru, carii.
se botezasere cu el, virandu-I in

adormit en pace.
ARHONTIUL martir, s'a chinuit

saci de nisip. Dar nn delfin radicand

cu fennea 0 a murit in 3 Septem-

1-ail scos la termurile mare): Alecsandrid; Tar slugile sfintului Arian,

aqteptand acolo la termuri dupre pcrunea lui qi vecrand m60ele sfintilor
aducndu-se pe spinarea delfinului,
s'ail minunat. Apoi luandu-le cu e-

brie.

ARIADNA martire, a suferit pe

timpul lui Adrian 0 Antonin imperatii, fiind r6b5. lui Tertil, mai marele cetatil Promisei in Frigia. Pe
&and se serba naqterea mmi fie, s'a
adus jertfe idolilor; iar Ariadna n'a
voit sa intre in capi0e, pentru care
a fost chinuite de stepanul see cu
feliurite munci, apoi pus./ in temnite

0 in fine

sacil 0 purtandu I pe spinarea sa,

vlavie 0 intrand in calc, intrand

in Nil s'aii apropiat de Metropolia
Andinoitilor, unde prin glasul venit
de sus, in0iintandu-se de locul unde
se cuvine a se ingropa sfintele m60e,

de stepan. Dar

A dat de veste in cetate 0 aler-

in urine, ceindu-se a trimis dupe ea

0 Bind aprpe a ,o ajunge, ingerul

gaud poporul ea faclil le A ingropat cu cinste in 14 Decembrie,

liberate,

ARIEARSENIE

105

TE unul din eel q.ece martini

din Egipet, s'a sevirsit in 5 Iunie.
ARIS cuvios, s'a sevirqit cn pace
in 13 Decembrie.
ARIS martir, impreune eu lie qi
Prob, mergend din Egipet in Cilicia
sdre cercetarea ereOinilor de acolo
att ajuns la Ascalon, unde fiind prinl

asupra profetielor mesianice, care s'EtA

aduql inaintea judedtorului Fir-

sto a fost cunoseuth lui Celsiu filosoful,

Origen, Ieronim (Com. in Ep. Gal.

pi

milian, mexturisindu-se creqtinI, afi

suferit multe mullet; apoi sfintul

Aris s'a sevirqit prin foe, Tar eel-

laIl

dot prin sabie in 19 Decembre.

ARISTRARH Apostol, era din

Tesalonic, 6um ne spun Faptele Apostolilor Cap. XX vers 4, care impreunrt en a1il insotire, pre Aposto-

lul Pavel in Asia si care a lucrat

mult pentru respindirea Evangeliei.
El a fost Episcop Apamiel in Siria
gi a predicat eel d'intgi pre Christos ea Dumnedeti adeverat. Peel suferiud multe de la neoredincio0 pentru
zidirea bisericilor i surparea idolior

a adormit in Domnul; i se face amintirea in 27 Apriel.

ARISTIAN Episcopul Alexandriei

inveta in public cuvintul Evange-

implinit in pers6na hit Iisus din Nazaret, a convins Eqa, de mult pre
celalt, in cat primi botezul- Un Ore
carele Celsin traduse lucrarea in latineqte qi trimise papel Virgiliu, dar
adsta s'a perdut, rAmiind numai.
dedicatia. Disputatia acsta a lilt Ari-

c. 2) si Eusebiu (1st. bis. 4, 6).

ARISTOBUL apostol din eel gapte-

4eel de care aminteqte st. Apostol

Pavel in Epistola dtre Romani XVI
10. S'a hirotonit 'Astor ollor celor
euvinfatOre i pre Christos predicndu-1 tuturor, a luat fericitul sfirqit
ostenelelor sale celor multe in 81
Octombrie.

ARISTOBUL a fost unul din eeI

apte-deci, fratele lul Varnava i ucenic al sfintului Apostol Pavel,
predicAnd Evangelia i slujindn-I in
tOte, lumea de care a fost hirotonit
Episcop al Britanilor caril erati 6meni fOrte crudi i multe eibdind
de la el, a plecat pre multi i I-ati
apropiat la Christos. Dupe aceia fcnd i biseriei qi hirotonind preotI
pi diaconi a adormit in 15 Martie,
ARISTOCLEU preot martir s'a

list, precum q't bucuria ce aytptg

pre sfinti intru impergtia cerurilor. Ast-feht invetnd, a fost prins
de Domnul Alexandriei si merturi-

sevirsit in 23 Iunie.

sind pre Stgpinul Christos Dumneq.eti adeverat, Part begat in foc si

primind fericitul 6i doritul sett sfirclit s'a dat sufietul lui Dumnedet in

de sabie en Lucia in 4 Iulie.

ARPILA. nnul din martiril din
Gotia s'a ars in 26 Martie.

3 Septembrie.

ARISTO din Pe la, un scriitor

Iudeti i apologet din sec. II, despre

vita cerula nu se qtie nimic. El

compuse Disputatio Iasoni et Papisci salt precum dice Ieronim Altercatio etc. opere. perdutrt. Dupe
notitele luate din altl scriitorl bisesericesti, era un dialog, compus in
limba grece intro 'Eason i Papisc
ambii iudei, din care eel d'intei creqtin, despre adeverul crecitinismului.
Col EEL atrezendu-i atentiunea

AROA sfinte, martirrt s'a sevirqit

ARSACHIE martir s'a sevirqit

de sabie in 12 Noembre,
ARSACHIE patriarhul Constanti-

nopolei s'a sevirqit, eu pace in 11

Octombrie.

ARSENIE eel mare, roman de

naytere, era dintr'o familie ce nu-

mera multi senatori. El fu crescut

eu ingrijire si se artita din tinerete
plin de foc pentru practica virtutei.
Avea cunoqtintrt de autorii grecI pi
latinl i se arate.' fOrte iscusit in
sciinta sfinteI scripturi. Inbrittivind

106

ARSENIR

starea cIericale,, fu hirotonisit diacon.

El avea o sorb, on care ducea la

Roma o vite, retrasa.

Imperatul Teodosie eel mare canto,

en mare ingrij ire o persOna cereia

sa-I pita incredinta educatia fiilor
seI; se indrepta &titre imperatul Gra-Van, si-lruga sa consulte pre Episcopul

Romei in privinta alegereI ce voTa sa

face.. Acesta vorbi forte bine de Arsenio, aratand ca intruneste tOte con-

ditiele cerute de Teodosie. Gratian

11 trimise la Constantinopole. Imp&
ratul 11 primi cu multa cinste, II Ina*
la demnitatea de Senator si porunci
se. fie respectat ca pre parintele copiilor seT numindu-1 tutore si precep-

chemarea Jul Dumneclefi, se imbarca

pe un vas ce mergea la Alexandria,

de uncle se duse in desertul Scetei,
spre a trai pusniceste. Acesta se in-temple. pe la anul 394. Arsenie a-

yes pe atuncl patru-461 de ani si

petrecuse un-spre-14.ece la curtea din
Constantinopole.
Fiind ea nu &luta alta de cat

s place, lul Dumnecleil Intru tOte,

indoi zelul in rugaciunI, pentru ea
se, cnnOsca si mal perfect ceia ce
cerea Domnul de la dinsul. Inteo

cli pe cand se ruga, auli un glas,

care-I qicea: Arsenie, fugi, tad si
fil linistit; acesta este temeiul mantuirel", adiea acestea sunt prinoi-

tor. Mal voia s lona o escorta ma-

palele lucrurI, ce trebue sa faca cine-va

reta si dadu in servicIul sea o suta de

servitori fOrte begat imbri catI.

ca sa fie mantuit. In urma acest I

Inteo 0 mergend se. vada pre

sfat, repetat de done orI, se trase in-

tee chilie departata, ea se, nu pri-

principi studiand, II gasi sec).ind, iar

Arsenic sta in piciOre cand le vorbea

mesca vizite; chiar si pre fratiI seI II

vedea fOrte mar. Cand mengea la bi-

Nu numaI ca a fost suparat, dar

seri* departe de bowl uncle sta el

ca la treq.ecI de mile, se punea in
dosul until stilp sti nu vadit si se,

desbraca pentru cat-va timp pre fiiI

set de semnele demniteteI lor si porand, ea in timpul lectiunilor se, stea

acosta inclinare o simta marindn-se

nu fie veslut de nimene.

Cu bite acestea Teodosie, intristat
de fuga lui Arsenic II &ante pretutindenea pe uscat si Re marea, spre
a descoperi locul retragerel sale;

din 0 in 0 din causa incurcature-

dar indate, fu silit a trece in Occi-

in picTOre, Tar Arsenie se, sada.

In tot denim Arsenic avu fOrte

mare inclinare pentru retragere si
lor si. distractielor ce ere' lipite de
locul ce ocupa. Titlurile si onorurile
eraA pentru dinsul o sarcina nesuferita. In sfirsit pe la anul 390 gasi
ocazie de a rumpe lanturile ce-1 tineaa la carte. Arcadie, unul din fiil
imperatului facend o mare gresala,
el l'a pedepsit forte asprn, pentru
care principele deveni forte indaratnic. Arsenie se folosi de ocazie a executa proectul, ce-sI formase de
mnit de a rasa lumea. Intr'o cli cand.

dupe obiceInl sea, se ruga lul Dum-

ne4A a sa-I facti cunoscut vointa

sa, aucli un glas care-i 0cea: Arsenie, fugi de adunarea Omenilor si to
vel mantui". El urma fare, intesliere

dent spre a resbuna mOrtea Eli Vas.., potoli revolutia In capul careia se afla Eugenie
si Arbogaste.

lentinian II si spre

El muri de idropica la Milan si

lasa imperiul de Orient fiului sea
Arcadie. Ac,!sta facu prim ministrn
pre Ruh, care era prefectul pretoriului si care-1 lingusise dud era
guvernator; dar nu ult si de Arsenic si. se hotari sa-1 cheme la curte
ca se, se povatulasca de sfaturile
sale intelepte; au0nd ea so afle in
desertul Scetei II scrise rugandu-1

sa se rOge pentru el; tot prin acea

epistola il punea la dispositie veniturile din dilrile Egipetuluil ea A'

ARSENIE

OW,,,N,WS."...".".
1e

107

Intrebuinteze spre a Intimpina biceiul a sta on piciOrele Incruc4ate.

i sh min* Fitrinii, 11 cinsteati au deosebire ti

nevoile mlniistirelor

pre sired, cum va egg el

de cu-

nu voiri, sh-1 observe Inteo adunare

viinth. Sfintul care dorea mai mult

publieh, undo fratii veniseri spre a

lua parte la o conferinth; dar Ave
Pimen se servi de o stratagema. El
se intelese ea un Irate s stea in

de cit tote sh trhiasch in singurhtate, unde putea f r distractie sh-0

plane, p6catele i a& preghthsch su-

fletul s pentrn vecinicie se milthrai a respunde din vit. grait .trimisului imphratesc: Rog pre Dumned.ei s ne erte p6catele. Ct pentru
imphrtirea banilor, nu sunt eti omul

innt i pe care avea sh-1

mustre ea pentru un lucru contras
aoeia

modestiei religiOse, cela ce se limn.

pentru acista, fiind acum mort lumei".

Ceia ce se Intimplit la intrarea
lui in deprt, merith sh se poves-

Chlughrul asculta imputarea in thcere, fhra sh cpea ceva ea sh se

desvinovhsch. Arsenie intelese eh
era o observare indirecth ce i se facea; apoi fu cu bigare de samh qi se

tOsch spre folosul cetitorului. (Ind

indrepth.

se Infatiqh pentru prima Orh b6trfinilor

sari superiorilor chlughrilor din Sceta,
gi-i ruga sh-i inghdue ea sa servOsch lui

Din toti chlughrii &eta', nu era

nici unul care sh fie Imbrheat mai
prost ca el, prin aceia vole sh se

Dumnedeh sub povata lor, ei II dadura pe mina st. Ion numit i Nein.

pedepsasch de acea magnificenth exteriOrh, cu caro vietuise alth data la

Acesta se puse la masa de ski

curte. In Vele ordinare se coups

cu fratii s61. .Arsenie Ina re'mase in

picire in mijlocul adunhrei, fife:

sh-1 bage cine-va in sarah. Era o
incercare fOrte delicath pentra tin
curtizan; dar ea fu urmath 0 de o
alta care fu i mai esprit. Pe la mijlocul mesei, st.

Ion ia o

buchtich

de pine, pe care o arunch lui Arsenie, Vic'endu-i cu un aer indiferent,

ch. pOte sh mAnince dach vrea.

Arsenie se culca la phmInt 0

mninch in positia aceia. St. IOn

cu facerea rogojinelor de palmieri qi

purta tot dinna o &auk ca sail

qtOrga lacrimile ce necontenit chdea

din ochii s61. Nici odath tin schimba

apa in care muia foile de finic, ma= ca era strieat ci mirosea gra ;
el turna numai peste dinsa. Cine-va
Intrebindu-1 de ee face ap, el respunse: Prin putOrea acOsta trebue
sa mh pedepsesc de placerea ce aveam
in lume de a m6 parfuma". Spre a ex-

pia aceia ce numea el vechiul gust

incintat i folosit de purtarea lui, nu-1

p'entru nimicuri; el se fleu peste

mai incerch inainte de a-1 primi.

Duceti-v6 vise el fratilor inturna-

msur shrac, aca ca odath apucandii-1 n4te frignri stracnice a trebuit

cu milostenie sa capete cele trebuinciOse. El multhmi luT Dumnedeil c.

ti-v6 la chiliele vOstre eu bine-cuvIntarea Domnului. Rugati-v6 pentru

noi; omul acesta este potrivit pentru
viOta chlughrhsch".

l'a invrednicit sh fie ajutat in numele shii de catre frati. BOla sa a

Arsenie se distinse mai pre sus fost lunga i preotul l'a dus In chide alti anahoreti prin umilinta sa li, sa de lingh biserica, uncle l'a oilprin rivna sa. La inceput '0' per- cat pe un pat acoperit eu blanh ci
mitea cite ceva din cele ce era o- i-a pus perna sub cap. TInul din eac4i.

bicinuit in lume, farit sh se gandesch

0 eu tOte ca nevinovate in sine,
se phrea o dal pe fath ceva uu-

rin .0 nemortificare. Aa avea o-

lughri venind s-1 vada s'a seanda-

lizat eind l'a v6clut a'a culcat

ci

intrebh dach acesta este Ave Arsenic. Preotul 11 trase la o parte 0-1

108

ARSENIC

Intreba ce era el inainte de a veni

la manastire. Eram eIoban, rtspunse

el, ci tralam forte gra Vedl pre

Ava Arsenie? dise preotul, cfind era

In lume era parintele imperatilor;

avea pe ling.& sine o suta de selayI
imbracap numal in matasuil ci impodebitl cu bratilete ci cingat6re de

aur; se cuka pe tale in paturi marete. Iar tu care al fost cioban in

lume traial mal reti ca aici". Caingarul, atins de cuvintele lul se arune la pamint ci dise: Iarta-me
cinstite parinte, ea am grecit; recunose ca Arsenie este pe adeverata

calp a nmilintd". Apol se retrase

folosit.

-nu' din oficeril imperatulul intr'o

di aduse lul Arsenie testamentul unul senator din rudele sale, care
inainte de a muri '11 lsase moctenitor. Sfintul lua testamentul cid rupea, dna oficerul nu s'ar fi aruncat
la piclOrele sale 0-1 rue, sa nu faca

adsta, cad va fi expus pexicolului

a'ci perde viOta. Arsenie nu-1 rupse;

dar nu voi sa primesca averea ce i

se legase. Eti am murit inainte de
rude, mea, prin urmare nu pot sa fit

sambata sra, la apusul sOrelul ci

On it. a doua di diminOta nu inceta
a se ruga cu manele ridicate. Iubirea pentru acesta neyointa, cum ci
frica pentru slava decarta il indemna
la retragere. Avea dol ucenid caril
traiat pe langa dinsul; nnul se numea Alexandra ci altul Zoil. Apol
mal primi ci pre Daniel. Toti trel
at devenit celebri prin sfintenia ci
intelepciunea lor; se vorbecte adesea

de ei in vietele sfintilor din decertul Egipetulul.

Arsenic consimtea cu greil sa vada

streinil ce venea la el, nevoind sa

se serysea de ochil stl de eat numal a privi earful. Teofil Patriarhul
Alexandriel, ducendu-se intr'u di la
chilia sa eu un oficer ci alte persOne

Pat rugat sa le vorbsca ceva despre mintuire. El l-ati intrebat 'het,

sunt hotarttl sa faca cela ce-I va
inveta; ci fiind ea el respunsera afirmativ, adause: 1,E1 bine, ye rog ea
orl unde yeti audi ea me aflu sa

me lsatI in pace ci sa ye crutatl

ci vol de ostenla da a me gasi".
Patriarhul Teofil trimitend alta data

sa-1 intrebe dna i-ar deschide up,

and. ar veni

moctenitorul set".
Deci nu avem cunectinta de modul postirilor sale, dar nu ne putem
indoi, ca erati extraordinare. In ade-

in caz

ver pentru un an intreg i se aducea

duce aiurea".

nnmal o masura de grLill numitti de

Egipteni talin. Nu numal ca-I ajungea dar impartea ci eu ucenicil sel,

and veneat sa-1 vada. Daca i se

aducea vre-un fruct not, gusta ci
multmea lul Dumnedet; ci mann
atilt numal cat trebuia, ea sa nu i
se impute Ore care mandrie. Cand
cine-va se *abtine prea mult nu pOte

sa Erma ci Arsenie petrecea noptI

Intregl In rugaciune. Cana puterfle

sale erati cu total slabite, dormea

cat-va timp cedend, dupt care IaracI iucepea neyointele. Daniil, unul
(lin uceniciI sei, ne spune, ca de

sa-1 vada,

respunse: Da dad, vine singur; dar

daca mal aduce cfite-va persOne cu

el, nu vol mat sta aid ci me vol

0 Domna romana anume Melanie,

car-Mori in Egipet numaI sa vada

pre Sfintul Arsenic ci prin mijlocirea but Teofil II intalni egad eca din
ehilie. Indata, ce-1 zari se arunca la
piciOrele lul. Servitorul lui Dumne-

det II dise: 0 femee nn trebue sail

lase casa sa. AI trecut peste marl
intinse numal sa spui la Roma ca
al vedut pre Arsenic ci sa nutrecti
ci in altil pofta de a face ea tine".
Melania ince, prosternata ci nevoind sa

redice ochil al, l'a rugat sail aduca

aminte ci de dinsa ci a se ruga

pentru. mautuirea O. 0% rog 14

100

ArtstNig

Dumne4et, Ose el, sa nu-mi .aduc

aminte nici odata de tine". Melanie
forte mahnita de respunsul aeesta
se duse la Alexandria; dar patriarhul o mangaca esplicandu-I cele diu

stiinta sa, s'a retras mai intai la

Ierusalim, de uncle trecu in desertul Ni-

triei in anul 385 4icea c. o multime

de invetaVI nu fac niet un progres in
virtute, pe &and un mare Ramer de

urmt, cuvinte ale lui Arsenie. El Egipteni caril nici nu stieat sa cise rOga, (Ilse el, ea st uIte persona tesca, ajungeat la un grad asa de
ta, pentru c tu esti femee; cat des- mare de contemplare. Cause pentru
pre sufletul tti nici te mai indoi ol
el se rOga lui Dumneilet pentru el".
Arsenie nici odata nu visite pre
fra4i1 Bei, el se muliamea a se afla
cu densii la conferinOle spirituale. Ave

Mama intrebandu-1 intr'o

i in nu-

rude tutulor eremitilor pentru ce se

ferea a se intalni cu ei, respunse:

Dumnecled ;die cat ve Iubesc pre
t41; dar simcesc ea nu pot st, fit
deodat

i ea Dumnecleti i cu Ome-

nil; nu mi-i permis sa parasesc pre

unul, ea se, vorbese eu alp". Acesta

nu-1 impeclica a da cate-va lectiunI

de virtute fraVlor sei i avem Inca

multe din apoftegmele sale printre ale

Parintilor vechi. Adeseail aqui vor-

bind: Adesea m'am c5it pt4in ca

care nu inaintam noi in virtute, clise

Arsenic, este ca ne multamim numaI
cu acesta stiinta exteriOra proprie a
ingamfa inima pe &and bieii EgiptenI ennose cu adeverat slibicinnea

lor, orbirea, miseria lor si in urma

acestei cunostill luereaza en succes
la eastigarea virtuteI". Adese se intampla Jut Arsenic sa strige on lacrimile in ochi: DOmne, nu me parasi
nimic n'am tacut care sail fie pla-

cut; dar te rog pentru nesfarsita

mita ta s me ajuVI, ca sa ineep a-

cum al sluji eu credinta".

Betranii vorbind de el at observat
necontenit versa lacriml. Avea
izvorul in aceea ardOre en care suspine neincetat dupt, lumina eternica

am vorbit en Omenii, dar nici odata

t4ii

ea am tacut". Adesea avea in gad,

spirit de cainta, care-Liacea sa planet

necontonit gresalele vietel sale tre-

aceste cuvinte pre care st. Eutimie le

repeta adesa spre a se sargui i mai

gloribse, pre-cum

si in

acel

cute si lipsurile ce observe pe fie-

mult la rugaciune: Arsenie de ce

al Orbit lumea si al venit aid" ?
0 data 11 intrebara ea de ce fiind
el aga de inve.cat cauta inve0turi
de la un calugr neinvetat, el respunse: 8tit invetaturile Grecilor pi
ale Romanilor dar nu cunose Inca

care

nici alfabetul sfintilor, in care acest

neinv4at este un &seal desevirsit".
Cn tOtt. InveVatura profunda ce o
avea de st. Scriptura i tOte maximile perfectiunei crestine, el evita
ocazia de a vorbi, preferand sa in-

rerei, (Ace Chrisostom; ele sant maI

dulci de cat on ce placere lumesel".
Arsenie respuntlend nnuia cared intreba asupra ispitei, 4ise; Ce lacura
Madianitil? Ei 'r# impodobira fiicele

vete pre a1ii, ea A' nu cadi in pa-

ceOia nu le primira i pedepsira pa

catul slavei desarte, ceia ce este fundamental umilinteI si a odor lake

virtutl.

MadianiVi pentrn viclenia lor. Asa fa

i din cause sTh.biciunei, dar in

lacrimile sale gasea o bunatate nespug', cum se putea lesne vedea pe

fate sa, care era de o seninatate nespusa. Toti sfintii de almintrelea, all

facut tot asa: Cand aqi de lacrimi

nu .trebue sal represinti chipul du-

kr si le trimise Israe1iiior, dar api

tu, alunga gandurile rele

i pe-

depseste-le pentrn ispita trupescl.

Evagrie din Pont, care dupe ce

Arsenic se gandea necontenit la

o'a distills la Constantinopole prin

mOrts si la judeoata (sea maT de pe

110

AEI4Ik

urma, ceia ce facn pre Teofil patr.

Alexandriel s. id, in momentul
mortel: Fericit esti Arsenie ca necontenit te gandesti la cesul acesta!"

In fata sa se vedea ceva majestos,

trupul sita inalt i slabit era ceva
Incovoiat din causa betranetei. Peril

sal eraa albi, cum i barba care-1

ajungea la cingatOre. Ion Scararul
II compar e. cu ingeril si dice ca dacrt,

fugea de Omeni, era pentru ca nu

voia s perda pre Damneder', pre
pared avea necontenit In inima sa.
Arsenie dicea c un adeverat calm
gar nu trebue s'a se amestwe in treburl lumesti. Avea 40 de ani cand
fugi de la carte si mai petrecu Inca
atatea in desertul Scetel. In 395 fu
nevoit sa plece de acolo din causa
unel invasiuni a Masicilor,' populatie

in Libia, cum si in annl 434, cand

se retrase pe stanca Troe numita
Petra, lane. Memfis cum si 10 ani
la Canope, lane. Alexandria, dar se
IntOrse curand la Trod unde i muri.
and se sitatea aprOpe de mOrte
(ilise: Ire rog, ca dupe mOrte s ye
aduceci

aminte de mine la sfinta

slujba. Dna in vi p. am facut ceva

placut lui Dumnedeil putea-voi Ore
s aflu mila lull Inca nu mi-a venit
ceasul, ve vol spune et; dar clack'
vett ingadui srt se privesca ca o reliquie ceia ce am di, yeti respunde
inaintea lul Dumnedeil". ApoI il intrebara cum sa-1 IngrOpe, el le spuse
sa-i lege corpul cu o funie de pi-

i s-1 traga sus pe munte si

sad lase acolo. Fiind c plangea in
agonia lui, l'a intrebat unul din frati
cidre

ca rite sa tame de mOrte;

el res-

punse ca in adever se teme i acdsta

temere nu l'a 1)arasit de and a ve-

nit in desert". Acdsta temere nu-1

impedica a adormi in pace somnul
de veci in anul 449; era in vrista
de 95 de ani, din carii cinni-deci ii
cinci II petrecuso in desert. Ava Piwen, ve4endu-1 call da sufletul, au

lacrimile in ochi striga: Fericit este

Arsenie ca s'a plans pe sine cat a
trait. Acei ce nu piing aid vor
plange In vecl in cela lume".
Calugarii din tOte timpurile ail
pre Arsenie ca modelul cel mai bun
St. Eutimie se silea sad imiteze in nevointele sale i Vote virtntile. Sfin-

tul Arsenie cel mare se serbeza de

noi in diva de 8 Mai, iar de latinl
la 19 Iulie.
ARSENIE Arhiepiscopul- Corfului,

cu pace s'a sevirsit in 19 Ianuarie.

ARSENIE din Latro, nascut in
Constantinopole din path* nobili

avu-ti, a primit apoi rangul de patriciu si generalisim al ostirei. Odatil

fiind trimisa flota imperatesca sub

comanda sa, s'a intamplat sa se piaWeasel din causa and furtuni mart
gi numal sfintul a scapat. Acsta
intamplare l'a facut salt pue in lucrare planul pe care-I urmarea de
mult i s imbrace schima monahala
Omorand trupul cu postai., priveghe-

rea, culcarea pe pamint i alte nevoin0 i crtutand a-I supune sufle-

tului, s'a fost dus inntr'un loc numit I eros. HaInele sale erail de per
forte aspre, iar hrana erburi selbatice, pe care numai le gusta. De acolo s'a dus la minunatul munte Latro din Asia, unde prin rugaciunele
sale a omorit o vipera, care otravea
isvOrele. Dual:Ida-se apoi la monastirea Chelivarilor, s'a inchis inteo
Chilie i sluja Jul Damneder' singur,
nevorbind nici mancand ceva, far/
numal Duminica, pentru care s'a M
invrednicit de darul minunilor; cacl
apa amara se indulcea en toiagul
sett Ast-fel petrecend ouviosul cu
intelepcinne i barb4ie, cu infranare
pi dreptate a ajuns la sfirsitul vieteI
sale. Chemand pre totl monahii, l'-a
invetat cele pentru lepadarea de lame
pentru rabdare i Iubire de fraVI,
pentru smerenie i rugaciune. Apoi
ingenunchind i umplendu-i-se (AR

- -

ARtbiA-aiRTimori

111

de lacrimi a adormit, OvirOndu-se

d dupg mOrtea lui multe minuni;

cad s'a vindecat un indr/cit i un

numera printre maril martini. Artemie angajat in serviciul unui principe Arian era espus pericolului de

bolnav de idropica, care numal apro-

a fi aruncat in focul vecinic; dar

piindu-se de mormintul lui s'a gent

sanatos. Se serbza la 13 Decembre.
ARTEMA martir din Cyzic, s'a
svirsit de sabie in 29 Apriel.
ARTEMA, unul din eel qpte-orleci

de ApostAI, care a fost episcop in

Listra i risipind vicleniela dracilor
ca un slujitor des/vir0t al lull Christos i mult nevoindu-se pentru buna
credin
i capnd in grele i marl

b/ntueli s'a mutat care Domnul cu

pace; si se serbza amintirea lui in
30 Octombre.

ARTEMIDOR martir, s'a Ovir0t

cu foc in 8 Septembre.
ARTEMIDOR martir, s'a taiat de
sabie cu Talu in 20 Septembre.
ARTEMIDOR martir, s'a dvir0t
de sabie in 26 Octombre.
ARTEMIE mare martir din Alexandria. Fiind c Egipetul era o
Ora bogata i puternica i procura
griul trebuincios Romei, August nu
incredinta acsta nnui senator, cum

Dumnecleti l'a mantuit prin mina sa

atot-puternica i l'a facia s prirdsca
cununa glorisa a martiriului. De

cite on i noi am fost espusi pericolului peirei de veci ? Cu ce vom

resplati noi acea bunatate nemarginit /. care a priveghiat spre conservarea nOstra. Vom clice i noi cu

profetul: Dad, Domnul n'ar 11 ajutat sufietului mefi , de mnit in

*lad ar fi aruncat". Sa multamim dar

lui Dumne4et cu bucurie, s cerem

necontenit in ajutor milostivirea dumneq.dsea, s ne hotarim a servi lui

Dumneclet cu tta credinta de care

suntem in stare a o avea, pentru ca
harul sil sa nu. fie nefolositor prin
r/utatea nOstra. Se face amintirea
1111 in 20 Octombre.

ART EMON martir, s'a dvir0t de

sabie in 9 Noembre.
ARTEMON martir, s'a s/vigitprin sabie in 13 Apriel.
ARTEMON nnul din eel sapte-

Se facea cn alte provincii mai insem-

cleci. de apostoli. Se serbza in 4

nate; ci voi, ca in loc de proconsul

Ianuarie.

st aiba de gnvernator un cavaler roman, care avea titlul de prefect-augustal. Comandamentul trupelor fu
incredintat unui oficer, ce se numea
duce sati general al Egipetului. Artemie fu onorat cu postul acesta de
Imp/ratul Constantin.
Este adev/rat c Artemie se inArcing cu comisiuni, care-1 faces,/
presupus de inimic al st. Atanasie.
Dar el a fost tot-d6una ortodox. Teodoret autorul cronicei pascale yi
calendarele vechi, ne incredinteza de

acsta. Pag/nii din Egipet acuz/ndu-I c li-a/ drimat templele pi

sfarimat idolii, Iulian l'a chemat la
Antiohia in anul 362; i numai dui)/

acuzarea adsta Pa condamnat la

mrtel in luna Iunie acelayi an. Se

ARTEMON nascut i crescut in

Selencia. Deci Sosind sfintul Apostol Pavel in Pisidia, era cu neputinta a se ascunde lumina sub obroc

qi l'a facut pastor 0 dascal poporului. Deci povatuind bine si cu

placere lui Dumnqe/ turma sa, s'a
facut liman de mintuire tuturor celor ce le trebuia, ingrijitor vMuvelor, orfanilor i slizacilor, doctor snfietesc

i trupesc. S'a s/virsit in a-

dfinci btrinete la 24 Martie.

ARTEMON preot, impreuna on epis-

copul sii Sisinie, ail ars capistea Ar

temidei; despre care in0iintindu-se

Patricie, care era trimis de Diocletian
in partile looului, s'a umplut de
mamie, a plecat cu popor mnit ea sa
arda biserica cretiu i sa om6ro,

fl

ASCLAASINGR1t

pre Sisinie i Artemon. Dar apropiindu-se de biserick l'a cuprins un

cutremur i bolnkvindu-se s'a intors
acask.; apoi a trimis la episcop sk,
se rOge pentru dinsul, clicend ca.-1 ve

face chipul de aur ei-1 va pune in

mijlocul cetalei. Iar Episcopul l'a
instiintat (licend: Annul Mil fie eu

tine; dar de vei crede in Christos

Dumnecleii, te vel vindeca. El ia scris
Cred in Dumne4eul ten; i indatk.

s'a sculat din patul sii senktos.

Mergend apoi la Cesareea a infal-

getk, in cerb, der acea skgtk a lovit nn ostae, care a murit pe loc,
iar cerbul a Ames nevak'mat.
A doua Ii a poruncit We' se pue

stalk' intr'un cazan ei s o frbk.;

0 and volan sk arunce pre sfint
acolo, ingeril lui Dumne4en in form

de vulturi, l'a rkdicat pre acel

co-

mis ci puindu-1 in cazanul cu smOlk

ia fames numai Osele; Ian sfintul a

primit inctiintare de la Dumneilen
a se duce pe malul mkrei, uncle sevireind multe minuni i invetand

nit pre cale pre preotul Artemon,

popornl, a murit de sabie in 24

nrmandu-i doi cerbi i aqe asini

selbatici. 8i a Os lui Artemon. Cum
le-al vinat acestea? Cu cuvintul Chri-

Martie.

stosului men le-am vinat. Nu cum

va eeti ereetin la intrebat iarrtql.
Sfintul 1-a respuns c5, este creetin

din tingra vristk Atunci legandu-1

cu doun lanturi i dandu-1 pe sama
ostaeilor, a poruncit sit-1 duck, la Ce-

sareea. Dar sfintul a poruncit animalelor sk. se duck la Episcop. Teclendu-le Sisinie s'a miratl Atunci
cerbul cu pnterea lui Dumne4en bl-

ASCLA martir egipten s'a sevir-

eit prin foe in 20 Mai.

ASCLIAD martirizat de comandantul Traciei pe timpul lui Maximien in 15 Septembre.
ASCLIPIA martirk racatOre de
minuni s'a snvircit in 4 Iulie,
ASCIIPIE cuvios; s'a sevircit eu
pace in 27 Februarie.
ASCLIPIODOT martir, s'a svir-

cit prin sabie in 3 Iulie.

ASCLIPIODOTA martirk, s'a se-

and grain omenesc a spus Episcopului ck. rkutkeiosul guvernator a prins

vircit prin sabie in 17 Septembre.

pre st. Artemon. Sisinie indat5, a

trel martini, stand inaintea guver-

trimis l'a Cesareea pre diaconul Filea

natorului ci nevoind a se lepAda de

Christos, a fost supus la multe chinuri de munci. Mai intki spanzurati
pe lemn ci cu unghil de fier schinginiti; apoi din cetate in cetate mu-

st vadk deck, sunt adevnrate

eele

spuse de cerb. Ajungend diaconul

a aflat pre sfintul Artemon ei imbrktieandu-se, s'ati despertit apol din
porunca slujitorilor. A done i Comisul a poruncit sk, aduck pre sfintul Artemon i l'a indemnat sk, jert%sea. Atunci sfintul 4ise; 8pte-cleci
e6pte de ani aunt de &and slujesc
Jul Dumneq.en ei acum sk. slujese acelor idolt nesimtitori, ca tine. Comitele infuriindu-se a poruncit sk, se
pregktsek nneltele de muncl; &and
Ewan gata sk, pue pre sfint pe nu
grktar inrocit, atunci cerbul venindi
a opus comitelul c va fi rkpit pi
va muri in cazannl cu smOra. Comitele a poruncit sk slobdk o sbe

ASCLIPIODOTA impreun cu alt1

tandu-se i tarandu-se an fost dati

la flare prea crude; iar sfintei Asclipiodotel, bktandu-i-se pirOne prin u-

rechl ci pe lemn fiind intins a biruit muncile. Apoi fiind improecati

cu pietre i pe locun i. zgremtur6se
tarindu-se, de sabie s'ah sevirsit in
19 Febrnarie.

ASINGRIT unul din cei ceptecleci de apostoll en pace s'a sevireit

in 8 Aprilie.
ASINGRIT martir, s'a sevircit de

sabie in 19 Iunie.

ISTERIE

-,,,.."..",.. ....IV

in

ASTER1E senatorul s'a sevigit

de sabie in 7 August.

vor sa*, se supue. Claudia. DumnedeA

ASTERIE martir, a primit cununa

earuia II slujesc, nu `se eibstWe en

i Teo-

asemenca j ertfe. El cere de la noI fapte

bune, adicA o vitA sfintA. DeiI voytri
sunt spirite necurate, care cer sacrificil

on frai si Claudie, Neon

nila. ImperaVi Dioo1eiansi Maximian

la inceput erati bunt fatA cu cre-tinil i nurnaI la sfirqitul domnieI

lor aprour edicte contra crednacioyi-

lor. Dar acsta nu impedica ca chiar

de la inceput sA fie martirl, mai ales la Roma, in Galia, in Britania qi
Orient. Aceste persecuVi particulare
erati cauzate din diferite incideute
sati din IngAmfarea unor eavernatorI

de chinurile pregAtite acelor ce nu

pentru ca s prd da veci pre aceI

ce le jertfesc. Li.sias. SA se ball en
vergi ea s'A-1: vie minte. Claudia.
ChIar de m'ai schinglni on cele mal
crude chinurl, TM ve1 ajunge la eapet. Lisias. Poruncile ImperAteqt1

spun ca cretiniI, caril se vor improtivi a jertfi deilor, sA fie pedepsitI

acel emit se vor supune sa

de provinck carii se tineafi de yechile edicte, ee nc nu erati revocate. Intre sfinii, caril ;eel versat

si

stingele atunci, se nutnera i aceytia:

Claudie, Asterie qi Neon, tot1 trel
frati ail fest arestatI in orayul Egea
in Cilieia unde locuIati. 0 ati fest
knuntaVi ca cretinI de o rud a

Itasca' qi nu trece peste vi4a acsta,

pe cAnd miirturisirea credinteI in
lis. Chr. va fi urmatA, de o glorie

kr care voIa sit

le

ia averea. Pe

timpul acela done femel piOse, care

se numeati una Domnina qi alta Teonila, ati fost prinse de pAginl eu un
copil care-era al Domninel. I-a4 pus
pre top' in inehisOre, pAnA la sosirea
proconsolului Cilicieb, care se numea

Lisia Avem actele kr aya cum Ati

fost copiate dupe registrele proconsulare.

CAnd a ajuns proconsolul la Egea

care este un port din marea CilicieI
spre sud-est yi la patru-decI si se
mile de Tars, a stat pe scaunul set si
ordona s i se aducti creOinii inch41 de oficerii oraplul. Eutalitl,

fie

einstitI i rAsplo,t41. Claudia. Res-

plAtirea de care vorbe01 este tru-

eternA".

Proconsulul porunciud O. fie intins

pe rOtii gi sil i se aprindti eArblinI sub
picIre, dupe care i se ttie carnea.

Focul i chinurile vOstre, dim martini], nu pot nimic asupra celor ce

se tern de Dumnedet; tote acestea-I
due la o vitA, care nu se va sfirqi.
Lisias. S5.-1, sf4ie cu unghii de fier.
Claudie. Schingluirele tale nu me
vor vAtAma; dar tu trebue si te
teml, de focul eel nestins. Lisias.
S5, se alOgA hirburl ase4te ea s'a
i se tae cOstele i apol, sl se ard
cu torciI. Claudia. Nu qtiA cum s5.
multAmesc luI Dumneclet c m'a in-

vrednicit sa plaimeSe pentru el. Socotesc cA a muri pentru Iisus Chri-

prizitorul InchisOreI, 1-a spus c dupe

o cercetare scrupulOsk, Magistratul

stos este mai mult dect tOte bo-

a litchis trei liArba0 frati i done

feei cu un copil, adangend c unul
(Entre ei se aft' fatal. Lisias che-

inchisOre

mAndu-1 maI aprOpe de er, ii intrebA

de nume. Tinerul respunse di se nu-

meqte Claudiu. FiI cu minte dise

proconsulul qi nu nmbla dupe perderea ta in flOrea vristel. Grede-me
jertfeyte deilor, numaI aya veI sapa

gAtiele lumei. Lisias. SA-1 dud, in

i sA, vie aItul".
Eutalie, piizitorul inchisoreI, II

spuse c. dupe poruna a adus pre

al doilea frate. Lisia, ise luI Asterie. Urmzil sfatul met i jertfete deilor. IatA inaintea ta uneltele de schingThire, ce se pregAtese

dad, te veI impotrivi.Este numaI

un Dumnedeti dise Asterie. El lo8

114

ASTERIE

cueste in cerluri si nu este nici o

feptura se nu se pe de puterea sa.
Paririti1 m'ati inv4at sa m inchin
lui si sa-1 iubesc. Nu cunosc pre
acei qg la (aril' ye inchinap voi".
Lisias pun'endu-1 pe rota, Vise: S i

se sfisie cOstele pine, ce va jertfi.

Asterie. Sunt frate cu acel pe care
Pal intrebat acum. Amandoi credem
inteun fail/ i avem aceiasi religie.

Corpul mai este in puterea ta,

dar nu pop nimie asupra sufletului

met Lisias. Se. se educ e. butua ei
se. se vada ca pot sa fac s sufere
sufletul i corpul seti. Asterie. Orb

","-AsaVs......".

Venind Domnina, Lisias Ii ise:

Vedi focul i instrumentele de munce.
care sunt pregatite pentru vol; -dace.

vrel s scapi, vin. i jertfeste Veilor

Domnina. Mtem numai de chinurile vecinice si de focul care nu se
va stinge; i pentru a nu cadea in
ele, me inchin lui DumneVeti i lui
Iisus Christos, Fiul set, care a creat
ceriul i panYintul cu tOte cele ce
se cuprind in ele; *tar 1cii vostri
sunt numai lemne i pletre. Lisia.
Desbracap-o de haine i o batep en
vergi". In, schingiuirea acsta s'a dat
sufietul, lax corpul set/ a fot arun-

cat in rill.

ce esti, de ce me neceje01? :nu vedi

ped6psa ce Dumnedet pregateste cruVimei tale? Lisias. Pune-1 carbuni
aprinsi sub piciOre i &and se va

Teonila fiind presintata lui Lisias

i-a clis: Vegi ee ehinuri astepta pre

arde s-1 bap cu nervi de boil pe

stomao 0 pre dos. Asterie. Grapa

sfatuese dar s jertfesti eilor. Teonila. Me tern de focul cel veeinie,

ce ve cer este, ca tot trupul mai

sa fie o rang Lisias. Sa se pue in
inchisOre eu cei-lalti".

Dupe ce ati adus pre Neon, Lisias

acei ce nu voesc sa se supue; te

care pOte s prda si sufletul i corpul. .Lisja . Loveste-o peste obraz
leag-o la pamint i o chinueste eu
putere. Teonila_ Cum indrasnesti

Ii Vise cu un ton de bunatate aparenta. Fiule, jertfeste Veilor, spre a

sail bap joc In fellul acesta de o

femee Iiber i streina? tii ca am

nu fi schingiuit. Neon. Dac ei vostrill at/ vr'o putere sa-si resbune sin-

spus adeverul

guri, fath sa ye mai ostenip; dar

zure de per si sa-1 dea palme. Teonila. Nu este destul cii m'ap resat
gOli. Itusinea ce o primesc efi din

Vaal sunt numai niste spirite rele,

'Mr tu esti instrumentul reutep3i lor,
eu

ve intrec pentru ea me inchin

adeveratului DumneVeti, care a facut

ceriul i pemIntul. Lisias. Love.ste-1

la cap pentru eh a blasfemat contra Veilor. Neon. Eli nu blasfem;

spun adeverul. Lisias. Sa i se arda
talpa piciortilul i i s-1 bag eu vergi".
Executandu-se ordinul, Neon Vise:

Voi face ceea ce este folositor pen-

tru sufletul mai si nimic nu me va

face se-mi schimb hoterirea". Lisias rosti apol urmatOrea sentinO:
Poruncim lui Eutalin, intaiul muni lui Arhelafi, executorul justitiei, sit restignesert. pre cei trel
frap afara din cetate i sa lase paserilor corpurilor kr".
citor

Duningeti vede

cela ce faeep. Lisias. SI o span-

ordinul teti nu-mi este personala; se

resfrange asupra mamel tale, asupra
femeid tale, pentru cii tOte suntem

tot de o nature si de acelasi sex.

Lisias. Esti maritata off veduva ?
Teonila. Sunt doue-Veci i trei de
au dc eind am

perdut pre barbatul mai. De atunci m'am lepadat de

cultul necurat al idolilor. Am remas

in stare de veduvie din dragoste

&are Dumnedet si am trait in posturi, privegheri i rugaciune. Lisias.
S. i se rade, capul, ea sii sufere o
rusine si mai mare; imbricap-o cu
ramure de pomi; apoi, dupe ce vep

Intinie corpul ei, legap-o de patru

i apoi sii o batep; seel punetl

pan l.

Asztmfi
-erbuni aprin0 pe piept 0 s5, o chinuiti ast-feliti pang ce va muri".
Indat5, dup5 aceia Eutalie 0 mullcitorur lige*. Iat5, c5, more. Lisias.
Legati corpul sini intiun sac 0-1 a-

runeatl in ap". Ordinal acesta fu

executat indatil. Muncitoril se ingri-

jiser5, mai inainte ea s5, impiedece

pre creOini de a adnna r5m5,0tele
martirilor. AceOia prttimir5, la Egea

sub consulatul lui Diocletian 0 Aristobrd,

in 10 a calendarelor de

Septembre, aded, 23 August anul

de la Christos 285. Cilicia eyelid
de proconsul pe Lisias, care condamna la mOrte mai multi cre0inl

din cari eel mai renumiti al fost

Cosma 0 Damian, frati 0 medici.

ASTERIE Arhiepiscopul Amasiei,

ne spune singur cse in tinerete se
ocupa cu studiul eloquentei qi al

dreptului 0 c5,' a fost advocat. Dar

un glas luntric ii striga necontenit, a trebula ea s5, serdsc5, serviciului spiritual al aprOpelui. In
fine se supuse 0 p5rasind profesi-

unea sa, se lep5A6 de lame, ea s5.

intre in starea eclesiestic5,.
Dup5 mOrtea lui Ent aliu, Arhiepiscopul Amasiel a fost pus in seaunul acestel biserici. S'a afetat fOrte

pe atunci; contra traditielor condamnabile ale pAgfinismulul, care se conserve in mijlocul poporulul crefftin,
en tote silintele pstorilor; contra

curselor perpetue 0 shbltorilor tumultudse la care ka parte un mare

num5r; contra relei intrebuintroI a
primitielor anulul, ca trebuial sl consure lui Dumnedeti prin priveghere
qi rugaciune. Biserica, dice, serbkit
serb5,torile nascerel, epifaniel 0 invierel Mntuitornlui precum 0 a
martirilor. Dar ce serbare pot sii, tie

cre0inil la calende 0 in desfrinki?".

Cel vechi dati lui Asterie titlul de
prea fericit 0 inv5trttor dumnedeesc,

care ca o stea stralucitk a r5spindit lumina sa preste tOte inimile.

Cuvintgrile, care ne reman de la

st. Asterie de0 in mic num5r sunt

un monument etern al eloquentel 0
pietel sale. Reflexiunele sunt drepte
0 solide; espresiunea naturala, eleganta 0 insufletita, vio0ea imaginilor este unit eu frumnsetea 0 varietatea descriptiunelor; se descoper5, o

inchipuire puternica 0 fecund5, un

geniu pittrundAtor qi stIpin al subiectului WI 0 un talent aqa de rar
a merge la inimrt prin miKari luate
din natura. Omelia asupra lui Da-

zelos pentru curatia credintel 0 se -niel 0 Susanel este uu cap de opeia.

sili a inspira poporului ski senti- Asemenea 0 acela facuta asupra st.
mentele religiOse de care era pgtruns. Petru 0 Pavel este deopotriva inDupd energia cu care le recomenda semnata. In panegericul st. Foca,
ingrijirea aaracilor, se vede c5. virtu-

tea acsta o practice el in gradul

eel mai inalt. Zugrve0e viciele cu
colorile cele mai negre. Si muri intr'o vristl fOrte inaintat5.
Vorbe0e de persecutia lui Iu lien
Apostatul ca unul ce a fost martor.
MOrtea sa s'ar putea pune pe la a-

nul 400. In cuvintarea sa contra

Calendelor spune c Eutropiu a

fost consul in anul precedent, adicit

399. Cuvintarea adsta fu predicat'a
in prima di a anului. Sfintul se rildic5, contra abuzurilor ee se Weak

martir de Sinope, se esprima asnpra

cultului sfintilor, a reliquielor, asupra minunilor s5vIrOte prin puterea
lor. P5,stram, dice el, sfintele mOqte
in cutii pretiOse ca n4te vase bine-

cuvintate ea organe ale sufletelor

fericite acestor prietent al lui lisus
Christos, ca niqte temple ale sufletelor lor cereqti. Ne punem sub pro-

tectia lor, martiril aunt in biserici

cela ce soldatil want pentru o cetate.
Poporul alerga din tOte partile la

mormintul kr 04 cinste0e prin serb Li selenium

116

ASTIEAtANASTA

Toti eel necgjiti alergg Ia dinpii

Ne indreptam egtre dinpii, ea care

tit cu multe daruri de la Damned* cad nu arata milg numai care

nipte mijlocitori, in rugaciunile- pi

cererile -nOstre. Inchingeiunea acesta

fiintele euvintatOre. ci pi &are cle

neeuvintgtOre pi neinsnfletite qi nesiu4itre. Dec! cerendu-si ertaciune
de la cal ce eTai cn ditisul, s'a s6-

se fate spre a se mai- inblandi asprimea sarhciel, a vindeca 136lele, a

linipti mania Domnitorilor. Tatgl

mama, avend un cepa bolnav IliaI

in brate, Irtsand incolo pe doctori
alrga Ja mormintul vre unui martir, fac ruggciuni pen tru el pi cjic mij-

locitorului: Tn eare at suferit pentru lis. Cr., mijlocepte pentru nil

bolnav. Prin puterea cea mare ce
at i prin increderea ce ti s'a dat,
rOgg-te pentru eel ce servepte lui
Damnedeti. Depi departe de nol tit
cele ce sufer 6menii. Ati ragat pre
martin inainte de a fi i tu martin
Tie s'a implinit cererea. acum ajnta-ne pi pre not".
Sfintul descrie magnificenta, eu

care se serbal Apol infrunta pre

Iudei si pre Eanomieni, mit blas-

femg pre regele martirilor. Asteria

terming cuvintarea sa prin o rugg-

virOt cu pace in 6 Italie.

ATAL martir, s'a sevirpit fiind
spanzurat in 25 Iulie.
ATANASIA s'a sevirpit de sabie
in 2 Mantle.
ATANASIA cuviOsa, era naseuta
in insula Egena din pgrinti evlaviopi.
Invetand Psaltirea i Ora slujba bisericescg. -voia sg slujascg lui Damnedeii; dar pgrintii o mgritarg pi

dupe 16 dile venind barbarii, ati omorat pre barbatul et. Acum credea
ea el i va implini dorinta; dar imperattil dada ordin ea -tote veduvele
sa se mgrite dupe necredinciopi. ,Ast-

felig a fost nevoita O. se remgrite,

dar ingrijind necoutenit pi de mantuirea sa, se ruga necontenit i impartea milostenil la saraci; iar dupe,

&lune catre martiri, dovedind respec-

cat-va timp a induplecat pre logrbatul seti a se fac2 calugar; care in

tul pi veneratiunea cea mai vie.

curind traind in euviopie se mute.

ASTIE Episcopal Dirahiei, era Re

timpul ml Traian i guvernatorului

cgtre Dumnul. Captiganda-pi libertatea, p'a impartit averea la sgraci

Agricola Fiind prins de cpiteniile

cetgtei pi neplecandu-se a jertfi idoMot.. a fost dus la guvernatorul A-

gricola pi batut cu marit de plumb

pi vine de bog pi stand in credinta
hit Christos, ii unsera cu miere ni-1
spanzurarg deasupra zidului en fata
in sus, pe timpul seeerei, eand ar-

luand ea sine pi alte femel, a infiintat o mingstire, i ducea vita

pi

sihastresca, nevoindn-se cu postal,

ruggeinnea pi lacrul manelor. Dupe

patru ani s'a randuit s fie staretg,

dar ea se argta a fi cea din urmg
dand esemplu de sinerenie pi asprimea vietel.

dea wink: pi el!inuindn-se sfintul de

mupte pi de viespi, 'a dat sufletul
la Dumnedefi, in 6 Iu lie.
ATAL cuvios, lepadandu-se de
lame pi facendu-se &Mager, a argtat
t6tg nevointa, petrecend cu post tpi
cu privighere i eu alte nev&nte.

Dorind liniptea p'a luat pre calugaritele ce venise en dinsa pi pre

un preot Mad:, care le procura eele
de trebuintg. Trecend acest imbu-

De multe ori nu gusta nimic cite

dou
i trPi dile pi nici odatg n'a

cendu-se la Constantinopole,

stat culcat, ci Oland pi stand, mangaea firea. Pentru acela s'a imbogg-

natatit pi de minuni fgator barbat

cgtre Domnul, Atanasia a luat pre
nn preot famen Ignatie, cu care du-

a stat

intr'o mangstire papte ani, Ingrijindu-se pentru sihestria sa, la care s'a
pi dus mind. Dupe cat-va timp sim-

117

ATANASIA ATANABIE

tindu-se aprpe de sfirsit a chemat

surorile i mult invtindu-le si rInduind pre aceia ce era s fie in locul ci starita., pe cand cetea Psaltirea impreung cu surorile, s'a dat
sufletul in mna Domnului. In timpul ingroptira i dup6 acela eel

ant rnulte minuni.

Se face amintirea ei in 18 A-

gant, usor, oho, energic, facendu-se

capabil de a trata misteriele credintei en atetta demnitate.

Studiele care se raportat la religie intrebuinta partea cea mat mare

a timpului si. Vita si

serierile

sale sunt suficiente spre a ne incre-

dinta. El citk cartile sfinte asa,

c5, se pare c5, le stia de rost. De

priel.
ATANASIA cuviOsS. V&A Andro-

acolo scotea el acea pietate rar si

nic (9 Octombrie.
ATANASIE fermec'atorul, de sa-

credintei. Adevratul inteles al invetaturelor bisericesti II ch'uta in

traditittnea bisericei Ii insusi ne
spune, ca citea en mare grij5, co-'

bie s'a Mat in 23 Apriel.

ATANASIE eel Mare al Alexandria. Ast-fellfi incepe St. Grigorie

de Nazianz, panegiricul ce-1 pronunt5,

in onOrea sfintului: Laudnd pre

st. Atanasie, laudam Insi virtutea.
Oare a luda virtutea, nu este a face
elogiul acelui, care intrunea tote

virtutile in persOna sa ? Atanasie a

fost columna bisericel. Prin fpurtarea

sa s'a facut model episcopilor. Se

numea ortodox acela care profesa a-

caasi credintS cu el". Atanasie

se

na'scu in Alexandria pe Ja anul 296.

caril era crestini
recomandabili priu virtutea lor, 11
dklur5, o educatie ingrijit. Abea
Inv gramatica i cele infai ..elemente ale sciinta, c5, st. Alexandru,

Farintii si,

care Ina nu era

episeop, observa'

rarele sale dispositiuni. Se ins'arcin5,

cu directia studielor sale. A voit s5,

fie tot-d6una sub ochii si si s m6nfince la mas5, en dinsul. DurA aceia 1-a intrebuintat ca secretar. U-

cenicul se sili s imiteze virtutile

dascSlului sti i s5. se *mina, de
spiritul i maximile sale, urmind
planul ce -1 se dase pentru studiele
sale. Mai Intiii se obicinui a scrie

bine. Literatura nu se Om a fi

s5,-1 ocupe in totul, dar se

folosi de ea spre a piitrunde sciintele mai inalte si mai importante.
Mai ales priu lectura autorilor buni

demnii

aI anticifatei Ii forms un stil ele-

acea intelegere profund5, a misterelor

mentariele vechilor p'arinti. In alt

loc (de intrupare) clice c lua traditiunea de la dasc6P1 inspirati si
marturi aT divinitAtei lui Christos.

Fiind zelos pentru disciplina bisericei, avea cunostint5, si de dreptul

canonic. Din operile sale se vede
ea. cunostea dreptul civil; ceea cc
film pre Sulpiciu Sever, s6-1 dea ti-

tlul de Jurisconsult. Atanasie voind s5, se perfeetioneze in practica

virtutei, Ii puse in minte BS' vad5,
pre st. Antonie, care se bucura de
cea ma inalt5, reputatie. Pe la anul
315 se duse in desert, unde petrecu
un timp indelungat, creclendu-se fericit a fi din numrul ucenicilor acelui Ava. Avea un respect deosebit
pentru el si se graea a-1 servi. Fiind
preggtit in singuratate la serviciul
alleluia, s'a intors la Alexandria
unde trecend prin gradele inferire,
a fost hirotonit diacon in anul 319.
Alexandru, profesorul s ocupa- atunci scaunul patriarbal al cetfitei,
urmnd mut Achila, ce murise in anul 313.
Sfintul patriarb, inclintat de prudenta, sciinta i virtutea lui Atanasie, vola sa*-1. ab

tot-dOuna en el

yi nu lua nici o hotkire, pang oe

nu-1 intreba. Mult se folosi de cunostintele i talentele sale, and meletianil de o parte si arienii de alta,

118

ATANASIS

Ware; zelului stiti cele mai vii ingrijiri. Patriarhal Petru eyelid mile,
de unit crestini, caril temalasere. pre
idoll in tintpul persecutiel, rugat de
altmintrelea de martiri i mirturi-

stfiruia en inchpfitinare in eresia

sa. Pe fie-care i o respandea intre
credinclosii sel 0 real mergea sporind. Patriarhul nu mai putu ascunde
grija sa, el II escomunich inteun

sitorT, dispense. de rigrea cannelor

sinod, compus din to 0. sufraganii sel,

pre noel nenorociti ofiduV din gnidune; el Ii primi chiar in comuniune, pentrn ceinta lor cea mare. In
dulgenta acsta gfisi censori; mai
ales displficu lei Meletie, episcop de
Licopolis in Tebaida. Omul acesta
de un caracter turbulent, hie, ocasie
de a forma o schismii in Egipet pi
.a zidi -un pfirete de despartire intro
eredinciosii e acolo i patriarhii Alexandriel.

Arie, Lybian de nastere i diacon

al bisericel din Alexandria, se uni
cu Meletie, dud purterie sale sill
pre Episcop sh-1 scOte. din numeral
credinciosilor. St. Petru cunostea frte

bine caracterul seh nelinistit 0 ambitios,

spre a se rasa mega de a-

parenOle unei chinti esteriOre; de

aceia nu voi sh-1 mai primsch in
coTnuniune; nu s'a ultat nici la sthruitrele rugeminV, dud mergea la
martirifi.

Arius gesi mijlocul a se insinua

pe linge. A chila urmasul St. Petru.
Se supuse ml, arhtind semne esteribre de &Mate,. Achila amfigit, primi
pre ipoorit in sinul bisericei 1d-1 ridice, chiar la preotie, IncredinVindu-1

parohia Baca lis. Murind Achila se

alese st. Alexandra. Arie se mihni
de aceste. alegere, pentru ce. vanitatea sa 11 fficea all crddfi, ce. nilnenea

nu era mai vrednic ca dinsul de

cc

care se #nu la Alexandria. Arie se

retrase -in Palestina, apoi la Nico-

midia unde era episcop renumitul

Eusebit. Prin epistolele sale, el cgstigase pre acest om politic 0-1 fficu

al se intereseze de el. In anul 319

St. Alexandra informh pre top.' episcopil de cek ce se petrecuse cu
Arie, prin depistolfi circulare, care
era semnath de Atanasie i alte per-

recunoscute prin virtufea ci

probitatea kr. Cu tote acestea Awine

rianismul cfistiga i disordinea se adhoga in biserice. Pentru a se curma

acestil stare de lucruri, se adunfi Si-

nodal din Nicea in anal 325. Diaconal Atanasie care se d.nse acolo
cu episcopal sett Alexandra, streluci
in acste, adunare i pretutindenea

a fost admirat zelul i sciinta sa.

El rasing pre Arie si pre Eusebiu
din Nicomidia, Teognis i Maris, caril

erah eel mai insemnatl protectori

ai acestul eresiarh, lamd parte la
discutii i hotfiririle sinodului. Triumful asupra arianismului deveni isvorul tuturor persecutiilor co le suferi in urine.. Cinci luni dupe inchi-

derea sinodului, sfintul patriarh Alexandra se bolnfivi i muri. Condus

de o inspiraV.e cersce, recomandh
clerulul seh i poporului se. pue in
local seri pre Atanasie, repetAndu-i
numele de trot ori; i fiind-ca el nu

patriarhat. Dupe cat-va timp incepu

a dogmatize i duse blasfemia ping
a inveta, de. Iisus Christos nu este
Dumnedeh, ci numai o creature., mai

era de fa0, dise: Credi tu Atanasie, de. vel scepa, dar te inseli".

perfecth de at altele i acute. in-

pe scaunul patriarhal. Absenta lui

naintea lor, dar nu din eternitate.

In zadar se incerch st. Alexandra

a-1 educe la calea adeverului prin

blindqe. Arie e are,ta nesin4itor

Dupe cum dice Sozomen, st. diacon

se, nu-1 ridice

se ascunse de fried,

fu nefolositOre. Sfintul Alexandra

murind, clerul i poporul alesera pre

Atanasie intr'un glas; i alegerea
acOsta fu comfirmatfi de episcopil E-

ATANASIE

gipetului, earil se adusasera, la Alexandria, el fu hirotonit in anul

326 in vrista de 30 an!. Inceputul

activitatei sale episcopale se ram
prin ingrijirea de Etiopieni; el sfinti
pre Frumentiu episcop si-1 trimise,

ea sa sevirOsca lucrul convertirei

lor, inceput aqa de bine; si dupe ce
a stabilit ordinea in cetate, cerceta bisericele ce depindeati de dinsul.
Meletienil dadura mult de lucru
zelulni se* El continual* dupe mOr-

tea lul Meletie capul lor sa tie adunari i sa fad, episcopi cu propria lor autoritate. Pretutindenea
sufla focul discordiei i inea poporul in revoltg. Atanasie incerca tOte
mijlOcele posibile, spre a-I aduce la
unitate; dar nu isbuti. Aspri in mo-

ravuri ei Ii facuse nn mare numer

de partisan! mai ales printre Omen!
de rind. Arienii canter./ amicitia lor.
Meletienil nu eraii rkfaciti nici intr'un articol al credinte1; ci ati fost
eel d'inthi, earl! comhatura socotintele lui Arie; dar indat5, dupe aceia
se unira cu partizanii acestui eresiarh, spre a ealomnia i persecuta
pre Atanasie. Intre dinqii se forma
o HO, puternic5., pentru ea loviturile
sa fie mai sigure. Sfintul Atanasie
dice, ce, precum Irod i Pilat uitare.

ura ce era intre dInii spre a se

porni improtiva Mintuitorului, asemenea meletianil i arianii se milli'',

spre a fr,rma un feliti de legatura
contra adeverului.
Arie g5,si mijlocul spre a capka
invoire a se intOrce din Iliria, unde-1
exilase imperatul Constantin dupe
sinodul din Nicea. Dar nemultamit

119

arhul respunse imperatului, c5, Biserica ortodoxa nu pOte s5. se unsca,

en o eresie care loveqte divinitatea lul
Iisus Christos.
Eusebiu i Teognis, vednd ca. A-

rie revine din locul exiliulul set,

scrisera, imperatului o epistola, care

ni s'a pastrat de Socrat i Sozomefi,

in care spuneat, c'a nu-1 nici o deosebire in ceia c priveqte invettura; a dupe ce ati cugetat mat
serios asupra euvintului de o EinO,
nu se improtivesc a-1 primi, ca s5,
nu SQ dica, c5. din pricina lor nu
se pOte restabili pacea bisericei; dar
nu pot s5, rostOsca, anatema in contra

lui Arie, pre care-1 cred el nevinovat; ceia ce a recunoscut i imperatul.

Amagit de acOsta scrisOre viclOn*
Imperatul revoce, sentinta data contra
celor dot episcopi si le ingadui, dupe
un exil de trei ani, sa,' se IntOrca
Ia locurile lor.
Eusebiu era un om ambitios, care

trecu din BeHt in Nicomidia, capitale imperatilor din Orient; unde

insinuandu-se pe land, ministri, Ca-

patase intrare la curte. Era om de

sciin
i fOrte talentat, dar in aeel* timp de nn caracter indrgsnet,
prefcut i viclOn. El era instrumentul principal, de care se servi
demonul spre s persecuta pre Atanasie i biserica catolica.

Ajuns in Nicomidia, incepu a invarti surupurile. El scrise luI Atanasie o epistola in care se incerca
a indreptgti pre Arie. Sfintul nu

cab in curse si a remas statornic

en atata, cern sa fie primit in Bi-

cu tOte amenintarile imperatului. EusebiA scHse atunci Meletianilor, ca

seriea; Atanasie nu voi s comuniee

cu el 0 se improtivi cu curaj la
. reayelarea lui. Arie, sustinut de protectia amicilor, ce-i ayes in Palestina i prin Orient, facu pre Cons-

a sosit timpul, ea sail execute planurile contra inimicului comun. Acestia trimisera la Nicomidia trei
episcopi din partea lor, cari acuzar5, pre patriarh, ca a impus poporului un feliq de bir, sub pretext

tantin sa scrie in fav6rea sa. Dar

epistola nu avu efectul dorit. Patri-

ea% ingrijeqte de bisericele sale 0 ca

120

ATANASIS

a trimis o lada au galbenl unul Filumen spre a usurpa trona. Atanasie fa eitat a se presinta -inaparatulul. El se supuse i s'a dus la
Palatal Psamatiel din Nicomidia,
unde apara causa sa si combatu pre

mise sa -discute, ei silindu-1 a sta

piciOre ea un criminal, care astpta

inimiel. Imparatul recunoscu n evi no-

sebiu stal ea judecator i Atanasie

sta in picire ca un vinovat! Cine

va4ia lul si-L trimise in Egipet, eu

o scrisOre catre poporul din Alecsandria, in care lauda pre Atanasie
numindu-1 omul Jul" Dumnecla si

pesrn4 vonerabia

sa i

se rostse senti*. Sfintul

Potamon vedend cele ce se petreceat nu-si mai putea Vinea lacrimile

si

lise dare Eusebiti: Ce, tu Eu-

ar putea s rabde privirea :idea ?

Raspunde, un eram nol amandol in-

chisi in timpal perseeutiei ? Cum

s'a facut, ca eft am perdut un ochift

Eusebin nu se lasil invins i aytepta numal imprejurari mal favorabile, spre ali pune in lucrare pla-

Ian tu al esit tear ? Cum al putut

nurile lui. In aeelasi timp lucra pentru

exilarea patriarhului Eustatie al An-

sgomotul ce se respandise pentru apostasia lui Eusebin era intemeiat;

asemenea si cei-l-alti episcopi egiptent starulat a se recuza inimicil
deelaraVI ai patriarhului; dar reclamaiile lor au fost nesocotite. Arienil proeedara en atata furie la cercetarea capetelor de acusaVe, in eat

tiohiei, care ariita mult zel pentrn

curatirea credintel: in sfirsit revenind asupra plamilul d'intalt, acusa
pre Atanasie de mai multe crime,
intre altele si de asasinatul unui
episcop meletian anume Arsenie. Im-

pkatul mirandu se de o acusare asa

de grava,, ordona patriarhului sa se
justifice intr'un sinod din Cesarea,
unde era Episcop renamitul Eusebiu,
care favorisa arianismul. Atanasie

nu se duse la sinod, sciind ca nu

va fi lasat s5 vorbsea. Dar aeesta
inteti si mai malt pre inimicii set,

A.

scapi asa" ? Prin cuvintele acestea

St Potamon dadea a intelege,

etc,

se stia mai dinainte hotarirea lor.

A fost acusat c. ar fi poruncit
unui delegat al ski sa sfarame un
potir, pe eand se eelebra sfinta Iiturgi. Cercetandu-se in localitate
se eonstata ca nu este adevarat. Apol
adusera o femeie desfranata, care

laretindea c. ar fi fost silita de sfin-

acusandu-1 de inderatnicie si impe-

tul pe calla 11 avea in gazda. Ti-

ratul convoca un sinod la Tir, ordonandu-i a se presenta, eaci altfelt va fi aspru pedepsit.

motea until (fin preotii patriarhului

Sinodul se deschise in luna August

337), campus din sse-deei de episcopi,

maI tt4I arieni. Cal mai insemnati

eraii: Cel dot Eusebil, Flacie patr.
Antiohiel, Teognis al Niceei, Maris
din Halcedon, Narcis al Neroniadei,
Teodor din Eraclea, Patrofil al Scitopolel, Ursachie din Singidun, Va
lens al Mursel, Gheorghie al Lau-

diced. Atanasie veni insotit de un

mare num& de episcopi at si, intre
mai emu Pafnutie si Potamon marturisitoril. Inimical sal, caril eraii
si acusatori si judeciitori, nn-I per-

4ise femeel: ,Tu sprit ea am gaz-

duit la tine si te-am siluit ? Da respunse ea, ridicand glasul i aratand

pre Timotel, da, tu esti care mai
necinstit". Incepu apol s spue unde,
cum si cand. Arienil rusinati o scOsera afara din sinod, eu tote ca. Atanasie ar fi voit s afle eine a pus'o.

In sfirsit ajunsera la crima de

asasinat a lui Arsenic, episcop meletian dicend, c l'a ucis ca sa-I. Ia

mana i s. Inca vraji. Acest episeop

in urma unor neregularit4i se ascunse si lumea credea ea a fost ucis.

Cu putin mai 'nainte-st recunoscu

gresala si fu admis in comuninne.

ATANASIE

Atanasie intrebe, dace Pa eunoseut

121

l'a cunoscut forte bine. Atunci Atanasie cheme pre Arsenie in mijlocul

El nu numai sustineat ealomniele lor,

dar inventare nna i1 mat Udine. Piceat e. Atanasie a amenintat ca va opri
esportul grIului ee se trimetea In totl

lor; pre care vetlandu-1 ArieniI nu

maI puteat de turbare i l'ar fi facut buceti pre Atanasie, dace n'ar

anii de la Alexandria la Constantinopole, Patriarhul voi s protesteze

in contra acusatiunelor, dar Cons-

fi fost comisarii Imperetesti. Cu tate

oil &Owl tate invinuirele, el 11 depusere 0.1 opri a se maI duce la
Alexandria, sub pretext, ce presents

tantin crecrandu-1 vinovat, l'a exilat

cine-va! Mal nru1 t1 respunsere,

ce,

sa ar da nascere la noi turburerl,

punend cu nerusinare
in sentinta lor.

i calomniele

Ductndu-se la Constantinopole, im-

peratul nici nu voi se-1 wide, considerndu-1 ca vinovat si depus pe

dreptul de shied. In acelasi timp ordone episcopilor se se duce la Terncalm s5 asiste la sfintirea bisericeI
St. MormInt, pe care o zidise el.
Arie se duse si el cu o scrisOre
de la Imperatul i o merturisire de
credinte ce o presintase Jul. In acea
profesinne clicea, c crede in Iisus
Christos nescut mai 'nainte de veci
Dumne4eti CuvIntul prin carele tOte
dr& fecut etc; dar nu se gsea cu-

vIntul de o Einp. Arie asigurase

pre imperatul c primeste sinodul
din Nicea, cre4end ce va putea amagi pre'Imperatul; dar el recomande

episcopilor adrinatl in Ierusalim a

examina profesiunea de credinte care
'I-a fost presintata. Eusebianii se
folosir 5. de ocasie i declarara pre
Arie de ortodox, admitandu-1 la ccmuniune.

Atanasie nepntand s obtie o audienta la Imperatul, cern -85. fie con-

fruntat cu judecetorii set i se i se

ingaduiasca a'si formula plingerile
in contra lor. Cererea se peru drepta
lui Constantin; de aceIa trimise porunce episcopilor din sinodul adunat
la Tir, sa vie la Constantinopole
st-0 dea same de cela ce s'a racut.
Venire numai sese: Ensebiu, Teognis,
Maris, Patrofil, Ursachie i Valens.

la Treve, oras insemnat din Galia.

Sfintul pled indate la locul exilului i sosi la inceputul anuluI 336.
El fu primit cu mare cinste de Episcopul Martinin si de Constantin
cel tiller, care comanda armata imperiului.

Poporul din Alexandria era nemangilat pentru absenta pestorului

sit

i scrise Imperatnlul rugfindu-1

chieme inapol. Sfintul Antonio,
nni si el rugaciunele sale cu ale poporului. Constantin respunse c nu-1
este permis a despretui judeeata unuI
85.-1

sinod.

Imperatul muri in 21 Mal anul

urmetor, dupe ce treise sseieci
trel de anI i dite-va luni i domnise treI-fleci i nnul. El purta ince
haina, de nedt, de Ore-ce primise
botezul cut putin mai 'nainte. Un
popor intreg se raga pentru sufletul
set i fu inmormIntat in biserica
st. Apostoll zidit de el in Constantinopole, spre a servi do inmormintare Imperatilor i patriarhilor.
Alese locul acesta, cline Eusebiu,
ca se la parte la jertfa cea fare de
sknge si la rueacidnile publice".
Dupe mOrtea sa cel trei fiI: Constantin, Constantin si Constant impartire imperiul. Cel slintelq avilnd
in stapanire Galls., restabili pre Atanasie pe tronul se.5.. El l'a trimis

la Alexandria cu o scrisare in care

fecea mari elogii sfinteniel sale si
arate multe indignare in contra inimicilor sel. Scintul trecu Inin Si-

ria si in sfirsit ajunse la locuin'.a

sa, unde fu primit en atata pompe

122
ai

ATANASIE

bucnrie, cum numai impratil se

denser% unul privitor la Atanasie

primesc.

nude se glicea, ca daca ui

Arienii se pusera pe lane, Constantin, care avea orientul 04 descriseril pre Atanasie, ea pre un spirit turbulent, care de la reintOrcerea

lui gvirsise mai finite crime. Ca

depus pe dyeptul sad pe nedreptul

intr'un sinod s'ar IntOrce la biserica
sa fara sa fi fost reasezat de un si
nod mai numeros de cat acel ce l'a
depus, nu se mai pte aseza iarasi

a vindut in profitul s611 grinl des-

si rlici se primeste a se justifica. A-

tinat vMuvelor si bisericasilor unde

nu venea grI5. Ace least acusatiuni
le formulasera i pentru cei-l-alti
doi ImpOrati, dar acestia le respinsera cu indignare. Cu tote di Cons-

lesera apoi pre un Ore-earele Grigorie

din Capadocia, pe care-1 puse in scaunul Alexandriei cu puterea armelor.

tantin (Wee crepmInt acelor acusari, n'a fost greil pentru Atanasie

episcop

Purtarea acestui usurpator rgspunse

perfect cu chemarea sa.
Atanasie v64endu-se amenintat, se

a le zdrobi, aducend probe chiar de

la Episcopil din Libia, carii martu-

retrase la Roma, unde petrecu trei

ani, sperand c Dumne4eil va avea
mila de el si de turma lui. In anul

riseati ca. primisera cantitatea de grill

345, Imp6ratul Constant_11 invita la

ce le era destinata. Cu tote acestea

imp6ratu1 ingadui arienilor sa-si alOga un noti patriarh.

scrise fratelui sIl Constantin, rugandu-1 sa-1 ajute in planul ce-1 avea

Milan si-1 primi cu mare cinste. El

Ereticii se adunara in graba la

de a aduna un sinod general spre

Antiohia- depusera pre Atanasie ai

alesera in locul s6ti un preot egiptean, anume Pist. Acest preot, cum

a pune capat turburarilor Bisericei.

Sinodul se deschise in luna MA,
anul 347, in orasul Sardica din Iliria. Acolo se adunara episcopi din
trei-4eci i cinci de provincii, afar%
de orientali. Sfintul Atanasie, Marcel din Ancira, Asclepas din Gaza,
se aflail fata.
Eusebianii sail arianii, tioura mai
multe conciliabule si se decisera a

ai episcopul, eare-1 sfinti, fusese con-

damnati de st. Alexandru si de sinodul din Nicea. Papa In lie nu voi

sa-1 primsca, in comuniune, fiind
dat anatemel de tOte bisericele or-

todoxe si de aceia, nici nu putu ocupa scannul usurpat. Atanasie tinu

un sinod la Alexandria, untie luara
parte o suta de episcopl. Se Ina apararea credintei d se recunoscu nevinovatia patriarhulni. Parintil serisera apoi o epistola circular% tutu-

nu se uni cu ortodoxii. In zadar Ii

invite sa 'fa parte la sinod, ei adusera de pretext presenta lui Atanasie si altele. In fine vg4endu-se con-

strInsi, fugira intr'o nOpte la Fili-

ror episcopilor i o trimise la papa

popole uncle formal% un

Tulin. La Roma se tinu Inca un sinod In anul 341, de einci-4eci episcopi. Acolo fu justificat si cornfirmat in posesiunea scaunului BM;
dar in timpul acesta arienil rescuIar orientul. In acelasi an se mai
tinu un sinod la Antiohia en ocazia

Parintii din Sardica recunoscura

nevinovatia ml Atanasie, a lui Marcel de Ancira i a lui Asclepa din
Gaza. Ei escomunicar`i pre eel mai
Insemnati eusebieni, precum si pre
Grigorie din Capadochia i opri pre
ortodoxi a mai comunica en dinsii.
Trimisera in acelasi timp doi depu,

sfintirel bisericei celei marl. In acest

sinod se facura dou-d.eci i einci
de canOne disciplinare; dar indata

ce plecara ortodoxii, ereticii mai a-

tati catre Constantin spre a se ecseenta hotafirele sinodului. Imp6ratul Constant ii ameninta cu rsbol,

ATANASIE

dad. nu va voi s reaseze in scaun

pre Atanasie si nu va pedepsi pre
cal omniatori.
Murind G-rigorie, se inlesni ye-

nirea lui Atanasie in scaun. Constantin fiind in rasboi cu Persil nu

putea s se strice cu fratele sea si
serise de trei ori patriarhului, aratandu-I dorinta ce avea, de a'l yedea mai aurind in scaun. Atanasie
trecand prin Antiohia, fu primit de
imparatul Constantin cu mare cinste
vi-1 asigura de amicitia lui, cerendu-i numai un lucru, ea sa lase si
arienilor o biserica, in Alexandria.
Sfintul raspunse c atunci ar trebui
BSI li se Iase
i ortodoxilor in Antiohia, caril emit lipsiti de Eustatiu.

Un ast-fella de raspuns ilia pre arieni i imparatul numai insista. El

dadu ordinile necesare ca Atanasie
sa fie bine primit de guvernatoril

Egiptului. Dar d'abea reintra Atanasie in biserica sa i adunand un

sinod, confirma hotarirele celui de
la Sardica. Sfintul Maxim facu acelasi lucru, adunand un sinod numeros la Iernsalim. Mai multi E-

123

trigile pe langa impgratul, care de

jurase 0A-1 va fi prieten On la
mOrte, incepu acum a'l uri i flea
sa fie condemnat in doua sin6de a-

pusene, until la Arelat in 353 0

altul la Milan, dup6 dol ant Fara

rusine se facu singur acusatorul saa,

exiland pre mai multi episcopi, calif
n'aa voit s condamne pre Atanasie.
Chemand pre papa Liberiu la Milan,

acesta se declara pe 6.0 contra, diand ca ar fi o nedreptate a-1 condamna, and Sinodul din Sardica l'a
gasit nevinovat i inimicii sl recunoscutl ca calomniateri. Constantin
n'avu ce r6spunde, ci-i acorda trei

i1e si daca nu va subscrie, va fi

exilat la Berea in Tracia. Credand
ca-1 va atrage prin bani ii trimise
cinci sute de galbeni, el insa nut
primi, dar dup6 ce suferi rigorile
exilului avu slabiclunea a subscrie
condamnarea lui Atanasie si formula
de credinta a arienilor de la Sirmiu;

in curand se cai de ceia ce facuse

apara, credinta drpta in slim-

dul Rimini.
Pe cand Constantin turbura Occipiscopi cu ocasia acsta retractara dentul, Atanasie deplangea la Aleccalomniele Monte contra sfintului gi sandria nenorocirea bisericei i adrese lepadara de eresie. Din numerul sa lui Dumnedet rugaciunl caldulor ati fost Ursachie si Valens, dar. rose pentru pastrarea credintei, dar
se IntOrsera apoi la arianism.
nu Pail lasat in pace. Constantin triConstant Hind la Sirmiu in 351, mise doi notari s. vada, daca, se
se tint' un sinod compus din epis- supune. Ei se incercara sa sfatuiasca
copi orientali, in mare parte arieni. pre sfintul de a parasi orasul; dar
Se cerceta Fotin si se rosti o sen- el raspunse, c impgratul punendu-1
tinta, de eondamnare in contra lui, In scaun, nu-1 mai paraseste pap
pentru c reinoia eresia lui Save lie ce nu i se va arata un ordin anume
invata, ca Iisus Christos a lost din partea sa. Adause, ca va esi din
un simplu cm. Acest Fotin admi- Alexandria daca prefectul II va da
nistra biserica din Sirmiu si mai ordin in scris.
Poporul adenandu-se In biserica
fusese condamnat in sinodul din Milan. Imphatul ii trimise in exil. Se . st. Teona se rugs:a n6ptea in ajunul
facu o formula de credinta, care este unei serbatori marl% De odata se .veprivita de toff ea ortodox'a 0 se dung Inconjurati de soldati, emit innumi prima formula de Ia Sirmiu. trend In biserica produse o mare
Sinatind arienii ca Atanasie este invalmasala. Atanasie era in scanmina lor, incepura din not cu in- nul sea, hotarit a nu-si parasi turma,

124

ATANA SI E

In acelasi timp porunci unut diacon

a canta ps. 1 35, pc &and poporul
repeta la fie-care vers, c In ve

este int& lui. Apoi spuse credinciosilor sa se retragg, clicand a el

va esi cel din urma. Dupa ce esi
un mara numtr, clericii si calugaril,
carii ramasera pe langa el '11 Bahia
si-I urmeze i sa, se pue in rcijlocul lor. Prin aceia soap& de vegherea i furia gardelor, care &Antal
sit se asigure de persona sa.
Cel d'intai lucru al Arienilor era

de a Fine in scaun o persOna devotata lor. Ei alesera pre un orecarele Gheorghe, om de rand si de
un caracter aspru. El merse pe urpiele lui Grigorie despre care am
vorbit. Atamasie se retrase in de-

sertul Egiptului; dar nu i se permise a se bucura -mult de linistea

exilat,

st. Asteriu din Petra,

etc.

at fost condamnati noel carii negat

divinitatea sfintulni Spirit si se hotarl ca autoril eresiel ariene sa fie

depusi, iar in caz and s'ar ci,

se.

fle admisi la comuninnea laid.. Se

decise ca parintii, carii s'at amegit
pentru qit-va timp, cum at fost cei
din Rimini sa pastreze scaunele lor
nu mai s5. dea dovecli de cainta
de indreptare HotarIrea acsta fu
adoptata in Macedonia, Abaia, Spania, in Galia, etc. 0 fu aprobata de
Biserica Roman& Papa Liberiu ordona, sa se urmeze aceiasi dispositie
0 in Italia. Epistola ml s'a pastrat

si in ea episcopii sunt sfatuiti ci

se comformeze celor ce s'at regulat

in Ahala si in Egipet

i s

citeze zelul lor contra celor

exer-

644.

Dar ori cat de IntelOpta era bothsihastriei. Se puse capul Oil la pret rirea sinodului din Alexandria, n'at
soldatil 11 cautat prin tirte par- avut o aprobare universala. Lucifer
tile, batjocorind pre sihastri; dar a- de Cagliari 4icea c purtarea bland&
cestia preferat mai bine mOrtea de dare cel c54ti este o lasitate, suscat s descopere locul unde se as- tinend sa nu mai fie numarati nici
cause Atanasie. Pentru ca ea, nu fie chiar intre preoci. Acsta rigOre inexpusi calugariI la insultele solda- digna pre multi 0 fu condamnata
tilor, se retrase intfun Ice mai sin- de biserica intrga.
guratic, undo abea putea sa mai ACat-va timp dupa aceia, Atanasie
sufle. Singura persoina ce o vedea se vequ expus la noui incercari din
era un credincios, care-I purta seri- partea but Iulian. Preotil pagani se
erile si-I procura cele necesare, eu plangeat contra lui, ichd, c clack'
tote ca. era fOrte expus.
va mai remanea in cetate, se vor
Dupa mOrtea lul Constantin 361, vedea eii far& inchinatori. ImpeInlian permise tuturor exilatilor a ratul respunse, c (land galilienilor
se IntOrce in scaun. Ast-fe1i i st. dreptul a se IntOrce in Vara lor, nu
Atanasie dupt o absenta de 6 ani le-a dat i dreptul a intra in biserici;
se vciu larasi in scaunul sat (362). ca. mai ales Atanasie nu trebuia s.
Intrarea sa in oras, a fost un ade- fie asa de indrasnet, fiind exilat de
varat triumf. Arienil rusinati se ye- mai multi imparati. I-a dat a inte4ur a. alungati din tOte bisericele care lege sa Iast din cetate, cad' ast-felit
le posedat.
va fi aspru pedepsit. A hotarit chiar
Spre a restabii credinta in tOta mOrtea lui i unul din oficeri fu incuratia el, st. Atanasie convoca in sarcinat eu executarea. Mid a ajuns
acelas an un sinod la Alexandria. ordinul imperatului la Alexandria,
Intre episcopil ce erat fata se amin- durerea i consternarea cuprinse pre
teste de Eusebiu de Verceil, ce se toti credinciosil. Atanasie II manintorcea din Tebaida, unde fusese gala, Indemnandu-I sa4 pue nadej-

ATA NAS1E

dea in Dumneddi si incredintandu

e. furtuna va trece. Apoi recomandandu-si turma amicilor, se imbarea

125

mic numer, carii ati imbratisat so-

pentru a merge re Nil la Tebaida.

cotintele lui Arie".

In zadar se incercara Arienii sa
inegresce, pre sfintul, cad Iovian

Oficerul audind se lug dupe el. ITnii

avea mare ideie de Atanasie i dorea

ii sfatulati sa se duel in desert dar

forte mult se-1 vada; de aceia it si

sfintul porunci se-1 duce, la Alexandria, dicend: Se,' dovedim c eel ce

cheme. la Antiohia. insti, dupe o dom-

se.-1 cumisce intreba dac n'ail vedut

partinind arienilor exile', pre toVi episcopil alungatl de Constantin. Po-

-nie de opt luni, muri i se sui pe

ne apare este mai puternic de cat tron Valentinian, care imparti imeel ce ne persecuta". Oficerul fare, periul cu fratele seti Valens. Acesta

pre Atanasiei Nu-i departe de Elie,

repunse el i dace: te grabesti, II ajungi".. Oficerul continue calea sa,

pe cand Atanasie se Intrse la A-

porul din Alexandria cere cu zgomot se, li se lase episcopul in pace.

Guvernatorul promite c va scrie

lexandria, unde remase -aseuns cat-va

hAl Valens si poporul se linisteste.

timp. Iuian poruncind din not' sa

fie ucis, el se retrase in Tebaida,

Atanasie se retrase la taru si se ascuuse in mormintul tatalui seri.

unde-si schimba adesea locuinta. Ira

la Antinse, mind venirti la el Teodor
pi Pammon, mangaind.u-1 si asigurandu-1 ea chinurile se vor sfirsi.
Apoi istorisira, cum le-a descoperit
Dumnedeti mOrtea lut Iulian si &
va avea de urmas un imperat cuvios.

Peste nOpte guvernatorul si generalul trupelor inconjurare, biserica ,

unde-si facea ruguciunele, dar eauterile lor flue, zadarnice. Poporul
Ii arati durerea prin lacrimui i stri-

gari; lar Valens andind de cele ce

se petrecea i temendu-se de o rescOlti porunci ea Atanasie su fie lasat

In adever Iovian nu voi se,' primsca corna pane ce armata nu s'a

in pace. Ast-feli se curma si al

cincilea exil al sel

declarat pentru religia crestina. Abea

Sfintul G-rigorie de Nazianz, ui-1

se sui pe tronul imperial si revoce,

sentinta de exilare contra lui Atanasie. El 1-a scris o epistola, unde
dupe ce lauda statornicia sa i alte
virtuti, ii raga sa-s1 ia scaunul. Atanasie nu astepta ordinul lui Iovian

descrie asa: Era asa de smerit c.

nimenea nu putea s duce, mai departe virtutea acsta ca el. Bland
placut primea pre toti. Bun si

lui Iulian. Imperatul 11 cunostea ca

compatimitor pentru nenorociti. Cuvintarile sale aveati ceva placut, ce.

Inlantuia tOte inimile, mai ales prin

pre eel mai aprig aparator al ortodoxiel d prin aka scrisre 11 mei

modul vietuirei sale. Observatiele sale

erati fare, amaraciune, iar laudele

el esise din pustie indate, dupe mOrtea

serveati de lectiuni; stia sti le mesOre asa de bine si pe unele si pe

altele, ca mustra en bunatatea unui
parinte i lauda en gravitatea unui

trimta, o adeverata espunere a

credintei, si a-I trage planul purtarei sale fate, en biserica. Atanasie
nu voi sti respuncla de cat dupe ce
s'a sfatuit cu mai multi episcopi pre

dascal. Era indulgent fere, slabiciune

si tare fare, asprime. Cand vonbea

care-I adunase in scopul acesta. Res-

punsul seti fu, ca sa se lipsca de

credinta marturisita la Nicea, care
era a apostolilor, care a fost predicatti in vcurila urmatOre

i carq

este a lumei intregi, afara de un

'

el numai era nevoie a alerga la alte

mijlOce. Ori eine putea s ge,sesce,
in el ceva de imitat. Era airguincios
in rugaclune, aspru in ajunari, neobosit in privegheri_ si in cantarea

126

ATANAS1E

psalmilor, plin de dragoste care s'ir

raci, bland. &Ore cei midi, indr6snet
cfind era vorba a infrunta- nedreptatile celor mail".

Atanasie dup6 ea a invins pre

vrajmaqii credintei trecu la o vita'
mai bunk in 2 Mai anul 373, pa'storind patru-cleci 0 tose de ani biserica din Alexandria. Iatl cum descrie st. G'-rigorie de Nazianz mOrtea

sa: S'a dus din vit6 intr'o vrIst6

forte inaintat6 spre a se uni en p6rintil s61, patriarhil, profetil, epostolii, martirii, dupre exemphil cgrora
luptase pentru adev6r. Spre a incheia

epitaful s6ii in putine euvinte, voi

Vice A a esit din vita acsta muritOre en mai multi cinste 0 slav6,
de eit &rind a fost primit in triumf
in urma exilielor sale. Cine nu qtie
a' toti Omenil de bine prang mOrtea

ttlaului 0._ s'& s6vigit en pace in 28

0 ctombre .

ATANASIE din Sparta, a m'artu-

risit la anul 1663 in 29 Octombre.

ATANASIE unul din ed. 33 de
martini din Meletin, (7 Noembre).
ATANASIE Comintarisie s'a (s6-

virOt in 4 Ianuarie cu Zosima.

ATANAS1E din Atalia, a martu-

risit in Smirna la 1700 in 7 Ianuarie.

ATANAS1E martir, s'a s6vigit

hatut cu toiage in 13 lanuarie.

ATANASIE din Pavlo-Petra. Acest cuvios s'a n'aseut in Constantinopole din p6rinti cucernici si forte
bogati. Deci fiind evlavios din tin6r6 vrist6, dorea s6 se imbrace in
schima monahal. Pentru aceia dncendu-se lined Nicomidia q'a tuns

p6ru1 0 atila s'a inhltat en fapte

lui 0 c6. memoria numelui sai a

bune, in cat s'a fcut cunoscut 0

r6mas ad'anc spat in inimile lor.

Caute din cerih eu privirele sale sit

imp6rati1or.

m6 pksc6. 0 s'a m6 ajute in con-

rul de lame, fiind /Aril eh, cinsteqte

sfintele icOne la multe munci a fost

ducerea turmei, ca sii. p6streze in

biseriea mea odorul adev6ratei eredintei 8i clack pentru p6catele nOstre,

vom mai suferi pustiirele eresid, O.

ne scape din aceste rele 0 s6 ne invrednicsek prin mijlocirea lui, de

gratia a ne bucura impreun6 cu el

de vederea lui DumneVet". Unind
virtutile sfintului cu acea r6bdare
qi zel) care n'a sl6bit mid odat6 in
mijlocul celor mai ingrozitOre per-

Iar pe timpul lui Leon, lupt6to-

dat si la amarul exil en necazuri.

Deci remiind neplecat 0 credinta
ortodox6 pan6 in sfigit p6zindu-o,
s'a mutat c6tre Domnul in 22 Februarie.

ATANAS1E unnl din eel patruVeci

de

martiri, a inghetat in 9

Martie.

ATANASIE din Meteor s'a s6vIr-

qit cu pace in 20 Apriel.

secutii, nu este de mirare dac6.' si

ATANASIE Anagnostul s'a s6vIr-

astii-Vi dup6 tab:tea vcuri biserica

cresting din tOt6 lumea 11 einsteqte

qit in 23 Junie cu Aristocleh pre-

dup6 vrednicie si se adap6 din in-

ATANASIE al Atonului era las,

cut In Trapezunda, din parinti evlavio0, carii dadura la inv6t6turl pre
tin6rul Atanasie. Terminindull studiele in Constantinopole, ajunsese la
atata iseusint6 c6 inv6ta, 0 pre al-

v6t6ture1e lui (18 Ianuarie).

ATANASIE Episcopul, care a botezat pre sfinta Antusa (22 August)
ATANASIE a m'Arturisit In Tesalonic 0 s'a s6vigit prin sugrumare
(8 Septembrie).
ATANASIE Patriarhul Constan-

tinopolei a sihIstrit in muntele A-

otul.

tit Dar el dorea o vit6 mai inalta

0 pentrn aceia s'a retras 13,1anastirea Chiminan din Asia, punandu-se

sub aseultarea renumitului Mihail,

ATANASIEAUGUSTIE

ce se names, Malan, om Dumnedeesc

si forte ales nevoitor vietei eMuggresti. Deci fericitul Atanasie in scurt

timp a ajuns
robi trupul chinuindu-1 i uitgndu-se numai la dulcta vietei ceresti. Pentru bunatatile
ce avea era cinstit de toti si pertru
aceia s'a dus la Muntele Atos, din
Macedonia. Acolo ii primi un staret

cu dragoste, cgruia i se supuse cu

t6a ravna i varsg"nd multe sudori
duhovnicesti. Apol din dumnecleesca
descoperire s'a dus in partile din
Mantra ale innnte1u i fiind rugat

127

tul ruggndu-se s'a dat sufletul in 7

Decembre.

ATINODOR cuvios, cu pace s'a

savirsit in 29 Decembre.
ATINOGEN Episcopal Pidahtoei
a fost din Sevastia Capadociei, pe
timpul lui Diocletian si pentzu faptele cele bane s'a facut Episcop.
Fiind prina d guvernatorul Filomarli impreung cu dace ucenici al
s61 i rgbdand multe munci s'a primit sfirsitul prin sabie in 16 Iu lie.
ANTINOGHEN martir s'a sgvirsit

de el, imparatul Foca a zidit o mg,-

in 16 Iu lie.
ATRE cuvios, s'a svirsit cu pace

ngstire inchinatg. Ma Leal Domnului

in 8 Iunie.

chilii si case mail din temelie a

ridicat pentru sMasluirea fratilor.
Apoi fericitul facend o Lavrg. de
multa adunare de Omani' si cu prea

ATTU unul din cei nou6 martiri

ce all mgrturisit in Perga Pamfiliei,
pe timpul lu Diocletian, s'a sgvir-

gi

marl ostenele, catre Domnul s'a mu-

tat, sgvirsindu-se multe minuni in

5 Iu lie.
ATANASIE din Hio, suferind martiriul in Constandinopole la anal

1670 s'a savirsit de sabie in 24

Iulie.
ATIE Patriarhul Constantinopolel

s'a sgvirsit en pace in 8 Ianuarie.

ATIE martir, s'a sgvirsit in 26
August.
ATINODOR martir, s'a savirsit

in 7 Noembrie.
ATINODOR martir, a fost ngscut
in Siria i primind vigt5, calugareseg
a fost prit la domnitorul Eleosin.
Decl

mgrturisind pre

Christos a

sit in 1 August.
AUCT martir, s'a neoit in Amfipole din Macedonia, primind sfirsitul de sabie in 7 Noembrie.
AUGUSTIN Episcopal Iponiei se-

nascu in 13 Noembre 354 la Tagaste orasel in Numidia Africei, aprOpe de Itipone. Era dintr'o familia

nu prea bogata dar de bung. conditie. Tata" sea Patricia era prea violent si inchingtor de idoll; dar aprOpe de 'arta se crestin invtgnd
de la sotia sa Monica blandeta i umilinta cresting.
Afar& de Augustin mai aveati un
baiat i o fata. In Confesinnele sale
Augustin 's1 descrie singur viOta sa
destrgbalatg mai mult spre a se nmili

fost intins in mijlocul a doi stglpi

si cu foli aprinse I-a ars trupul;

si a invata pre altii pria exempla'

apoi en ghiulele infocate 1-a ars sub-

tilor invata de la muma sa tainele

iorile ci a fost intins- pe asternut

de arama infocat; in boa de aramg
infocat a fost bagat si de multe
munci a scapat, cu ajutorul liii Dumneclea. Din ordinal lui Diocletian
all voit sg-I tae capul, dar ostasul
slabind,
cazut cu sabie cu tot; iar

religiei crestine.

altul neindraznind a se apropia, sfin-

sea care Inca era pagan se silea a-1

da c educaVie cat se 'Ate de bun4

cgderei sale. Tot-Mina supus parin-

Pe nand urma la sada din Ta-

gaste, se bolngvi grail

i ceru botezul; cu tOte acestea vedndu-se scg-

pat de period', se intar4i1 primirea

acestei taine, 'ca nu cum-va focal
patimilor sa sterg g. harul primit. Tata'

128

AUG ustri

pentru ca sti-d fad, o eerier& Se

plAnge de asprimea praesorilor, cu
tote

di 0 el

rrnase in clasa auditorilor, fltii a

treee intro eel ale0.

La vrista de 20 de anl termi-

dadeati exemplu

ReennOsce el era pEn de mndrie,

deqerticiune, qi-I placea laudele. Cu-

nogtea bine limba latinl pe care o

invlt de la doici, dar nu se implea en grca. Cetirea poetilor II
perfectiong limba, desvoltind faculUtile spiritului slit, mai ales nascocirea care face geniele creatOre: ea
'1 comuniel acea sublimitate de gtmdirl i espresiuni, care inlesneste

nase cursul Inv6Vaturilor, dar ele

nu-I aduceal nici un folos. Infiin

in patria sa o cc011 de gramatich

ei retoriel. Mama sa plangea necon-

tenit pentru apuelturile lui cele rele

0 se ruga la Dumne4eil pentrn indreptarea luI. MOrtea unuI arnie al
si

il flat sh, plrlssel patria sa

in el pofta pcatuluI inch de la vrista

s se duel Iar5,0 la Cartago, unde

se distinse prin disputele sale. DesgustAndu-se de Maniheism, dupl o
conferintil a sa cu un Episcop Faust
tot maniheh, se duse la Roma farii,

de 16 anI, care se mArea prin utnblarea la teatru, i insotirea celor

sl intrebe pe mama sa. Acolo deschise o cc011 de retorie, care in

desfrfinati.
La Madaure invtta grarnatica, poezia i retorica, A,pol merse la Car-

eurind ajunse a fi renumitl. ApoI fn

ehemat ea profesor de retoriel, la Milano, unde flen cuno#intl en sfintul

tago spre all 'continua studiele, dar

Ambrosie renumitul Episcop de aeolo.

inainte de acOsta remase un an a

cash, unde se dada IarI desfringri-

0 mare turburare lluntrich, 11 nelinictea; pe de o parte ambitia de a

se tinea la inlltimea reputatiuneI
sale 0 nesiguranta rencitei, iar pe
de alta origina Auld' il =no:sea
grozav, c nu-I pOte da de capatial.
Nu putea el pricepe cum Dumne4ti

mult vorbirea. Dar oetind pra Terentiu i all antori profani aprinse

lor. La. Cartago studia ritorica duph

obieel. ln anul urmltor (371) perdu

pre tatia sl. Cetind pre Hortensiu

o 1,ucrare a luI Cicero ce s'a perdut,

II escitl dorinta de a studia 0 filosofia. and erg de 20 de ani atulia

ci

este spirit curat, pe eind el se

de-

pre profesoril s61 audlnd Categoriile

Jul Aristot. Cetindu-le, puse pre Du:
medal in categoria substantel, jude&and de el ea de o fiinth, corporall.

prinsese a-1 privi ca pre o substantl

corporall. Cetind apol operile Jul
Platen unde se vorbea de Cuvintul

erezia Maniheilor i reniase ast-feliti

atiune. Serierile filosofilor platoniol

satisfacea Ore cum curiositatea sa
cti le cetea eu placere, dar neghsind

etern 0 de substante necorporale,

Dar se desgustl de serb-rile filoso- _recunoscu el Dumne4eil este spirit
fice pentra ch. nu afil in ele numele curat, a este vecinic, nemarginit,
lul lisus Christos en care se deprin- necuprins eu mintea, nemutabil si
sese din leagln. Ditp/ aceIa ch4u in ch, nimic nu este absolut 1.66 in are9 ani. Ceia ce-1 atrase maI mult la
secta acOsta a fost apuelturile mut
cele desfrAnate, iar pe de alto. dorinta de a cun4te totul; old Maniheii se 1.udaii, e pentru el numai
stint mistere i el cunose totul, iar
credinta n'are nicl o valOre.. Vpnd
insl ch. aceqtI eretici nu puteah sh.
dovedscl adevhml invltaturei kr,

in ele taina rescumpligrel omului.

Incepu sl cetsel Noul Testament
mai ales epistolele st. Apostol Pavel.
V64u aid raportul intro vechiul ci

nonl testament, gloria cerlscl desfacuratil in tOtsa mgretia sa i calea

ce trebne s apnegm spre a ajunge
acolo. El ceti acolo aceia ce simtea

AUGUSTIN

el de mult timp, c in madularile

sale este o lege opus/ spiritului si
numai harnI lul Dninnedeit pOte

s5.

cep- vifa ydstrii, nici In desfrfindri"

necurefii nici in certe pi

pizmt; ci ye Imbrecati In Dom-

scape de aeest Corp al moreL Ve- nul nostru lisus Christos pi vi"
dea o mare deosebire. intre Inv
pazifi de poftele trupefti
tura celui ce se numea mai micul
Nu 1-a trebuit mai mult. 0 razit.
apostolilor i acei ce se lludafi c de lumin5 liniti inima sa i risipi
sunt menil eel mai mail. 0 nedu- nourii indoelilor sale. Inehiclend carmerire II cuprinse i alergl la Sim- tea insemn a. locul si en fata vesell
plician un preot cuvios, earula II dise lui Alipie. Primeste pre cel
mrturisi vita sa, spuindn.1 el a ce- slab In credinfli. Amandol se dutit si serierile filosofilor platonici; ser a. intru intimpinarea Monicai care
traduse de Vietorin in latineste. toeing sosea la timp si care se buSimplician Ii lauda pentru acsta eura impreu'Ul cu fiul sii, pentru
ti-I povesti cum el ins* a lucrat cl mila lui Dumnedeh se revaxsase
pentru couvertirea acestui mare pro- asupra lui si ragleiunea a fost aufesor, earuia i se ridicase o statue dit/. Acsta se intimpla in anul 386
de eltre senatoril, carii eraii elevii in al trel-deci c i doilea an al vriss61. Tot pe atunci Pontian, african tei. sale. Se retraserit impreuna. on
de nastere avnd un serviciii la curte, rudele i prietenil sl, oeupandu-se
cercetit pre Augustin si gasind pe numai en ruglciunea si eu studiul.
tnasa lul epistolele st. Pavel, II po- La inceputul postului mare din mull
vesti vita st. Antonie, pe care Au- -387 se duse la Milano si dupk ce
gustin si Alipie prietenul s/h, o as- se preglti, primi botezul de la st.
cultarg eu mult interes. Indati dupa Ambrosie in 24 Apriel in sambata

aceia se despIrti de prietenul ski

gi

v/dendn-se singur se arunc a. cn

feta la pamint i dicea in durerea

sa: Pang &and DOmne, vel Jt pornit asupra mea ? -Cita far*/ de legile
mole. Paul &and voi dice Ore maine,
mane ? De ce nu asta-di ? De ce nu
pun acum captd nelegiuirelor mele?
Pe eand vorbea asa, cu inima zdro-

bait de durere si plangand amar

audi inteo cas5 vecinl glasul unui
copil, care dicea cantand; .1a i ce-

mare.

De odatl simti o usurare i o bncurie nespusa, hotlrindu-se a inchina

vita lui slujirei de Dumnedeh. Dorind a se intOrce Iii patria sa, trecu
prin Roma, unde Amami cate-va hint
dar cand era sa. plece In Africa, fu no-

voit a se intrce la Roma din cansa

mortei mamei sale. In mil 388 se

duse la Cartago, unde vietui la un
advocat virtuos anume Inochentie,
care se vindea prin rugaciunele e-

piscopilor, de o bOla grea. Augustin

te,7te, ia i cete,Fte.
Indata se gandi daca, nu este vr'un se retrase apoi impreunl cu catl-va
joe copilarese, dar nu-qi amintea de- amid la tiark unde tr.ir aprpe trel
aceste tuvinte, lacrimile II ineet5.0 ant in practica faptelor 'bune. Darui
sculandu-se lug acel glas, ca o ves- averea sa biserieei din Tagaste, eu
tire, aduchdull aminte c. st. An- condi0e- ca episcopul sl-1 procure
tonio s'a convertit audind un loQ cele necesare peatru el si lul Oh,
din Evangelie. Se intOrse repede la care muri curand dup6 aceia, lsdnd
Alipie unde lasase epistolele st. Pa- pre tatal sett plin de durere. Ducenvel si luand cartea deschise la (Ro- du-se la Ipone Infiin e mfulastire
mani XIII) locul unde se dice; de elluguri i una de calugitrito sub
Na in ospefe- i. In befii petre- conducerea surorei sale. Episcopal

130

A UGU8TIg

de atoll), Valerie, ii hirotoni preot

dupa cererea credincio0lor, in anul

-390. Valerie era grec 0 nu putea

vorbi bine limba poporuiul; eel i ce-1
sill 0 mai malt a-1 hirotoni i inda-

tori a predica poporuluI. Augustin

voind sa ducti 0 real departe vita
sa, episcopal II zidi o casa in gradinele sale 0-1 primi acolo impreuna

cu al sal.
Incredintat ea invatatura turmel
este prima datorie a pastorului, nu
inceta a predica pfna la mOrte. Avon de la dinsul aprOpe patru-sute
de euvintarl. Cu tote c eimoqtea
.

fOrte bine regulele eloquentel, nu se

tinea de ele, dorind sa fie cat se
pOte de lamurit i inteles de audi-

tuft sai.

El distinge trel feliuri de stiluri:

simplu, temperat i sublim, intrebuintfndu-le dupa importanta materiel.

Eloquenta lul Cicerone nu et avut

atita efect ea euvintarile sale. Era
obiceili ca sa se faca ospete numite
agape la serbatorile sfinfilor; aceste
ospete treceall cite odata marginile
bunel cuviintl i episcopit se sileati

a starpi abuzul, dar Mrui nici un

impotrivi destul, dar in sfiryit a

fost nevoit sa se supue i ast-felit
a fest hirotonit in 395, Decembre
fiind in vrista de patru-4ecl i dol
de ani.
In anul urmator Valeria mnri gi
Augustin se vaqu obligat a ramdnea
in casa episcopala, atit din eausa
ospitalitatei, eft 0 pentru afacerile
pastorale. Dar alese preoti, diaconi,
pi sub-diacout, de acel caril Be snpuneaA regulelor monahale. Mai multl

episcopi urmara esemplul sari 0 de

atunci se pazi regula adsta in apus. Cumpatarea, infrdnarea 0 curltia domnea in t6te. Ajutorul saraci-

lor era nelipsit 0 de multe orl vindea vase saere pentru rescumpararea
sclavilor. Zelul

sii pentru binele

spiritual al turmel era nemarginit.

nNu .dorese sa n mantuesc fara
vol. De ce att dori ? Dar ge ic efi?
Pentrn ce slut episcop ? De ce sint
in lame? Ca sa tra.ese numal in Es.
Chr. dar cn vol.; adsta este patima
mea, cinstea, gloria, bucuria mea; a-

asta este avutia mea". Fiind obicelul pe atunci de a apela la Episcopi

acel nemultamitl en judecata civila,

resultat, cad obicelul se inradficinase

el, asculta cu malt& blandeta dind

in moravurile poporului. Augustin

prin cuvintarile sale izbuti a face

sfaturile cuvenite pentru o vieta

mai bung.
Se ducea numat la orfani, vaduve,
bolnavl i intristati. Practica cele
trel maxime ale lui Ambrosie: sa nu
se amestice in, casatoril, ea sa nu

pre pastoritii sal sa fie mal sobri.

Mai era un obicelit, ca in uncle clile

anumite sa se bag rudele cele maI

de aprOpe cu pietre. Dupa mai multe

nevoing stirpi q: obiceinl acest barbar, care era fOrte vechiii in popor.

fie cumva nefericite; s, nu indemne

El predica in latingte, dar neil ta-

pre nimenea a intra in armata;

sa nu ia parte la serbarile ce se da-

rani intelegeaa numal limba punica.

deal la llipone, ca sa nu fie prea dese

El predica in fie care cA 0 Cite odata 0 de dona orl pe i.

Valeria fiind batrin 0 slab, se temea ea nu cum-va Augustin sa fie
luat ca episcop al vre uneI cetatl,
de acela In intelegere cu. Aurelia

sa-0 perda timpul.

Augustin, ea 0 altl Omeni se descrie in epistolele sale 0 se afiui destnle locurl spre a face cunoseuta per-

Episcopal Cirtaginel i alti episcopl

al Numidiel se hotari a-1 face ajutorul sat in episcopat. Augustin se

sOna

i sufietul sat. Era de o

con-

stitutie slaba i supus adesea bolelor. De0 safer, sint bine, pentra
ca sint aqa cum Dumneclet voetote
ett fit.Cand nu voim oda ce voe0e

AUGUSTIN

el, suntem vinova0, pentru ce nu

181

pte se face, nimic, sa se ingedue

ceva nedrept". In epistolele sale de
sfatnri pentru berbati I femei, cum

terminandu-o 'in 426. Zelul i b1ande0a sa adnse in sinul bisericel pre

Tertulianisti i Abelonieni, num4i
ast-felle de la Abel.

trebue a se ruga ate. Ince, de and

Scrise apoi tractatul ski de folo-

era preot scrim lul. Ieronim, aretan- sul cstorieI unde area, c5, starea
du-I 15re care nepotrivire in esplica- acesta este sfinth; in tratatul see
Tea Epistolei &etre Ga latent II, 11, despre Virginitate area, ce, starea
unde Augustin sank lui Ieronim, ci acesta este si mai sfinth numal
Apostolul a ingeduit cat-va timp ce- fie Insotit e. de dragostea lui Dnmrimoniele iudaice ca sa" IngrOpe si- nedel Mai scrise i despre inffinare
nagoga Ca ch2ste. In contra mani- dovedind c acste virtute conste in
heilor II indrepte, tot zelul see, mai victoria patimilor si c pcatele nu

ales ce cunostea bine ritecirile kr.

yin de la nn principiu reit prin na-

In conferinOle i disputele ce le avu

cu Fortunat, Felix si Faust de Milene
cepiteniele kr, I-ail strks asa de bine

ture, cum clic maniheji. Tratatul see

ce nu stiail cc se mai respunda si

multi din ei se convertith la adeverata eredinth.
In Spania se respandise eresia
pnisoiianist i origeniste. Pavel 0rosie, un preot inv4at de acolo veni
In Africa si presinth nn memoriu
lui Augustin, al cerui rename ajun-

sese acolo. El scrise opera sa contra priscilianilor i origenistilor unde

combate pre acei ce sustineail C. sufletul omenesc este de nature, divine,

ca este trimis in corp spre a se cure* de- unele pecate sevIrsite mai
Inainte; dovedeste ce Dumnedee l'a
creel i sustine eternitatea pedepselor. Pascentiu, intendentul domeniumut imperial din Africa, fiind arian
'el betea joc de ortodoxi. St, Augustin avu mai multe conferinte publice

si mai ales una in 428, care ne-a

remas si de nude ne putem convinge
de modul cum apera el biserica.
Asemenea se ocupa si de pegani
jidovi, dovedind in contra aces-

despre vgduve a fost saris in anul

414, pentru Iu liana.
Mai era si secta donatistilor, care
dedti de lucru lui Augustin. Ei sustineati c5. biserica fiind plane, de pece.tosi nu mai este sfinte; c5. sfintele

thine nu se pot da de persOne, care

nu sunt din biserica adeverate, de

aceia botezail ince, odatil pre tied

ce intrafi In secta lor. In 316 Constantin pnblice edicte in contra bor.

Numerul donastilor era forte mare
In Africa, numerand preste chid-ante
de episcopi, Wend multe neajunsurl
ortodoxilor.

Prin cuvInterile i scrierile sale

combetu eresia. DonatistiI eral asa
de amer41 in contra luI Augustin

in cat spuneaft in public di

acel

care l'ar ucide, ar face mare serviciu religiei i o fapt plout lui
Dumnedee. Imperatul Onorie hand
aspre mesuri in contra lor, incepure
a_se converti. In anul 407 Onorie numi

femele lor contra crestinismului. SDre

a-I combate, Sfintul scrise insemnata

jurisconsu41 insercinti de a urmeri

pre donatisti dupe vigiorea legilor.
El le akin titlul de apertori al bisericei. Titlul acesta era Intrebuintat si mai 'naiute si se vorbeste de
el in sinodul din Cartago an. 349.
Pe timpul acela se tinu rennmita
conferinth Intro catolici si donatisti

lucrare despre Cetatea lui Dam-

din ordinal imperatului Onorie (410),

netted, Incependu-o in anul 413 si

numind pre tribunul Marcelin ca sr%

tora c legea lui Moisi trebuia s.

face loc legei none. Alaric prdand
Roma in 410, peganil reinoire blas-

iN

AUGUSTM
._- ......o-W,","`"."-"."."."..h.."..."."..."-;

presideze acea conferinte. Episcopil

ortodoxi, in miner de 270, adunat1
la Cartago, primira cu bucurie propunerea imperatulul. Conferinta se
deschise la 1 Iunie 411 0 tiny.. trei
4ile. Donati0i1 nevoind se, pa', disentail, in piclOre. Augustin.. demonstra universalitatea bisericel. Confeferinta acsta aduse lovitura de mrte
schismei donatistilor, caei in urma

el intrarit cu gramada in sinul bisericel. Mal multi episcopl se convertira cu tnrma lor 0 al fost confirmatl

in kcurile lor precum

se

hoterise in sinodul Cartagenean din

anul 407.
Pe timpul acela se ivi eresia pelagiang contra cfireia lupte, din tete

pnterile 0 se pare di a ajuns

ex-

tremul opus din cause zelului sea.

PeIagiu din Galia safi din Irlanda
cum clic unit', calatori la Roma, uncle
facn cun00inta cu Celestius &ii. cu
Rufin Sirianul, un ucenic al lui Teo-

dor din Mopsuesta, care veni 0 el

acolo in anuI 400 0 respandi Inv&
Vaturele gresite in contra necusitilteT
haruluT dumneq.eesc. Celestius scatian
de naqtere, cu un spirit ager, res-

pandea en mal mult succes invetatura lor. Pelagiu plecand in Orient

pe la 409 lase. pre Celestin in Africa, unde cern s fie hirotonisit

Atiktistin n'a luat parte la Sinod;

dar incept a combate pre pelagiani
dupe indemnul lui Marcelin. Pelagiu
remase- mai Dinh timp in Palestina

0 fu condamnat de un sinod tinut

in Lida sail Diospolis. Episcopil din

Africa, adunati in 416 la Cartago

0 Mileve, scrisera papeT Inccentie
care-1 declara eretic. Pelagiu 'T serise

o epistola spre a se indrepta, Tar

Celestius, care se facu preot la Efes
plec in persona la Roma, mule dadn
lui Zosim o confesiune de credinta,
nude se esprima forte lamurit asupra
celor dintaT articole ale credintel,

rugand pre papa sa-I pue pe calea

adeverulul. Zosim amagit de aceste,
supunere aparenta scrise episcopilor
din Africa, rugandu-I sit amine ho-

tarirea lor 2 luni.

In 418, Aureliu aduna' un sinod
de doue-sute patru-spre-clece episcopl,

unde se reinoi sentinta de escomunicare a lui Celestius. Zosim mai

bine informat escomunica pre Pela-

gin 0 pre Celestiu, Tar imperatil

Onoriu 0 Teodosie trimisera celor
trei prefecti ai pretoriuluT edictul
de exil al ereticilor 0 confiscarea a-

verei kr. Dupe publicarea acestui

edict ei ail stet ascun0 in Orient.
Din cele 4ise se vede ea erorik pe-

lan, care era atunci in Africa II a-

lagianilor aveaii de obict pecatul original 0 harul dumnec,kesc, negand

existenta unuia 0 necesitatea altuia.

cuza de eresie pe la inceputul an. 412.

Mai invetal ca omul pOte fi scutit

preot, dar Paulin nn diacon din Mi-

Aureliu aduna un sinod in orayul

sel episcopal. Paulin presinta done
memoril in care se spunea, ca Celestiu invata eit Adam ax fi murit
oilier dace: n'ar fi pecutuit; caderea
luT a fost personala fara sit alba urmarl; el copiii se nasc in starea lul
Adam inainte de pecat 0 ce. dace, mor

nebotezati vor avea vitit vedinica.

Celestiu calla a se desvinovati, dar
se cunoscn ca este vinovat de eresie

0 In condamnat 0 esclus din

iuuniune.

co-

de pecat 0 fare. hard luT Dumne4A

Panama virtutile paganilor. Augustin
aduse dovedI din st. Soriptura, ca
totl OmeniT sunt pecato0 0 obligati

a se ruga pentru ertarea pecatelor

ea fara un ajutor estra-ordinar, ca
acela care s'a dat sfiintel feciOre,
sfintil pot se, grefasca, pentru care
sunt tot-derma in stare de pocainta,
crt'virtutile pganilor aunt falqe, avend de temei slava deqarte, sail alto
patimi; ca virtutile morale cand isvorul nu este courupt, pot sa merite

AUGUSTIN

resplgtirt temporale, dar oil ce virtute, care nu vine de la un princi-

piu supranatural si nu este acute,

prin liar, nu pdte fi meritorie pentru
vieta de yea. Invgta ce. gratia ce
ni se de prin sfingele Domnulut sevIrsaste in nol consimtirea vointet

ndstre la off ce virtute are, sg eselude, libera mistre conlucrare; asa

el tot binele ce pte fi in noi trebue a se insusi Creatorulut. Durn-

133

mat insemnate, una despre predesti-

nafia sfinfilor si alta despre darul

siiiruiret argtfind ce, invetItura lor
nu se depgrtze, de a pelagianilor,
de dre ce atribue Inceputul omulul
si nu lui' Dumne4et.
Din tOte lucrgrile compuse de Augustin, nict una nu-1 face mat multg
()mire ea Retractiirile sale. 0 incepu

din reutatea creature, din lipsa de

in 426 in al septe.4eci 0 doilea an

al vristel sale. El 41 propune a revedea scrierile sale, care ere' fOrte
numerdse 0 a indrepta erorile; ceia

cumpgnire in alegerea liberg; si nest

Le si Rim eu multe, asprime, fere, se

neslet nu este autorul reulut; el vine

liber arbitru, rant pe sama sa, in- caute ale scuza sag micsora. Spre
cling mat mult spre Ark Cu un cu- a's1. ajunge scopul mat curfind, rugg
vint, este cu neputinte, fele ajuto- pre elem.' si poporul seu, Ali l'a
rul. harului, a face vre-o fapt5, bung un ajutor. Alegerea sa c'equ asupra
Omul fiind stricat prin pecat, naste

cu o inclinare firsee pentru pelagianism si primeste principiele care

megulesc 0,puegturile sale. Nu este
dar de mirare ce eresia bit Pelagie
a gsit atfitea protectori. Ea fu dupe
arianism inimicul cel mai pericalos

al bisericd. Augustin a fost ca

lut Eradie, care era cermat finer din

preotii set, dar plin de virtute. Alegerea se confirme, in 26 Septembre
426. Augustih n'a voit se-1 hirotondsce, inainte de mOrtea sa, pentru
el CanOnele opreait se, fie dot episcopl inteo cetate; dar 11 ajuta in.

trfimbite, menite a escita zelul altor

adminiwratie.
Comitele Vonifatie, care comanda

sinddelor ce se

ostirea in Africa, dupe mOrtea fe-

tinurg in scopul acesta spre a stinge

focul ce se aprindea.

meiet sale, se hotexi a imbifitisa mo-

*tort 0 snfletul

Din cenusa lul esi Semipelagianis--

mul in Ga lia.
Prosper si Ilarie imformarg pre
Augustin, spuindu-i in 429, ce undo
persdne se scandalisat de invetetura
lilt despre grafie, ca qi cum ar dis-

truge liberul arbitru, InvetAnd el

inceputul credintei si cea dintet dorinte, a virtutet snnt lucrarea creaturei si determine, pre Dnmnell.eii a
da Omenilor harul, ce le este de trebuintit spre a execnta si implini laptele bune, ce, copiii care mor nebotemp.' 0 necredinciosii, cerora nu li

nahismul. Augustin si Alipie 11 opried:, qicend cg este trebuincios bil

sericel in starea in care se aflg. Ducendu-se in Spania lug o ariang, rude.

cu regele Vandalflor. Aetin II 01.1

la Placidia regenta hit Valentinian.
III, care trimise trel generall in contra hit. Augustin II ser4e rugfindu-1
se, revie asupra hoterirel, sa se cglaser'. si IA uite Injuriele ce le primise si dace, consimte femeia sa, se,

se InfrIneze; in caz contrar se re;

mfie si asa, --dar se nu iubesce, lumea, se, se feresca de reti, se domolOseg patemile, se, se rOge 0 se des,

s'a vestit credinta sunt nenorocitl,

miostenie, se se pocglasca, si se pos-

pentru ce. Dumneq.ert prevede A vor

Voce, dupre putintg. Dar el in

Joe

abuza de vite, si Evanghelie si de sa prime-see, sfaturile sfintulul aduse

1 pre Vandall in Africa, mil sub
aceta II lipseste de harul seg.
Augustin eompuse done 1uergrt I conducerea hit Genseric in anul as

131

AURE LIU

&make cele mai crioeene devastri.

Episcopii 11 intrebat pre Augustin
daps& n'ar fi mai bine a fugi din feta
barbarilor, cant 'a bgteati joe de tot

ee era mai stint.

El le spune c pgstoril nu trebue
s5, persasasa, turma, and o vM in
pericol. Lumea alrga, la biseria ;
o mu4ime de inneni de ttrt vrista
qi starea, Ger botezul, alii impecarea; unit vor ser se aiasa, toti doresc mimeo:ere. Dace,' nu gesese pre
preot, ce nenorocire pentru cel ce
more nebotezat, on nepoait. Ce du-

rere pentru perinti, neputend primi

fill kr ne,dejdea odihnei vecinicel

Ce plingerel Ce tinguire pentru
eil Din contr& at5, ming&ere pentru
ei, and ail preot ljnil se boteze,
alp se impace; nimenea nu este lipsit de impertgqirea sfintelor thine;
toti sant impticap, intariti qi indem-

nati a cere prin rugkiune ajutorul

lui Dumnedeti".

Imperetsa Placidia trimise pre

Dark in Africa spre a .incheia pacea. Vonifatie aduse martori sit dovedsea, c5, nenorocirea provine din
trdarea lui Aetiu; dupe aceia indu-se fu reintegrat in drepturile sale
5i.-1 puse comandant al oOirilor din
Africa contra Vandalilor. Cu t6t5,
vitejia lui n'a putut isbuti s5.-1 inving5,.

Se retrase cu (*free la Ipone, unde

i Vandalii in anul 430.

yenir

In lune a treia a asediului Au-

gustin fu cuprins de friguri. El simtia

avea se, 'mirk gi de aceia a pus

s5, scrie pe zidul easel sale psalmil
penitentei, ca sAl OVA ceti de pe
petal seri, versind lacrimi amare.
Timp de dece dile inainte de mOrtea
sa nu Msa pre nimene se intre in
camera sa, fere numal medkil and
veneer" se-1 yea, i cand Ii adOcea
ce,

de mincare. El mari in 28 August

430 in vristr de qepte-deci i qese
de ani, din aril aprOpe patru-deci
Ii jertfise serviciului bisericei. Posi-

dius spune, c. fiind bolnav a vindecat pre mai mulV. bolnavi i posedati prin rugkiunile sale.
Se crede c5, prin rageciunele sale
a putut orequl se resiste patru-spreclece luni. In urme, fiind parIsit de
locuitori, vandalii ii ocupare, dar
respecter& corpul sfintului, care era

ingropat in biserica Pcei, en numele st. Stefan, pentru c5, era parte
din meTtele sale; asemenea respeotar i biblioteca per care o drui

bisericel. Acum se 05, corpul an

in Pavia. Imperatul Teodosie II invitase a lua parte la Sinodul din

Efes (431), dar trimisul ii gesi mort.
Fericitul Augustin este considerat
de biserica Apusului ca cel mai
mare invetkor al see, tar luteranii

sustin a dupe Scripture, nu este

vre un inveVe.tor in Biserick care s5.

se compare cu el. Biserica Orientale;
recunoscend superioritatea lui ca seriitor, 11 nume0e fericit i serbeze,
amintirea lui in diva de 15 Iunie.

AURELIU Episcopul Cartagenei

qi Primatul Africei. Sfintul Aureliu
fu ales in 388 spre a conduce biserice din Cartago, unde era arhidiacon. Demnitatea scaunului seri, nu
era cu mult inferixire acelei de patriarh; ea II Wee o jurisdicVie fOrte
intinse asupra mitropolitilor din mat
multe provincii ale Africei. El leg&
o strinsl amicitie cu Augustin, de la
care primi intelepte sfaturi cum trebuia s5, se pOrte cu donatiqtil. Desfepr5, un mare zeI spre a educe pre
schismatiel la centru unitetei; aduna
diferite sinOde spre a discuta dificulfatile ce se iveae. i lu masurile
cele mai potrivite spre a stabili pacea bisericei.

De asemenea i in cestiunea pelagiana se constat& zelul sett El to

cel d'infal, care condamng pre Celestiu, ucenicul lui Pelagiu i acest5,
condamnare se fecu intr'un sinod
tinut in anal 412. Patru ani thipe

AUTONOMAV ACUM

acda condamna el insuql pre Pe lagie intr'un alt sinod. El anatematiza

invetatura impi6sa a acestul eresiarh,
inainte ea st. Augustin sa fi Inceput a-1 combate. Acest sfint Episcop

13 5

sfint. Muntele Siope p6rta .siaste-di

numele st. Auxentie, care s'a sevIrOt au pace in 14 Februarie.
AUXIVIE Episcopul Solonulul Cii urmand sfintuluT Apostol Marco, evenghelistul i Invetandu-se de el en-

prulut era din Roma veche

muri in anul 423. Sfinttil Fulgentiu

II Men marl elogit Sfintul Aureliu
se aminteqte in diva de -20 Iulie in vIntul adevarulut s'a botezat 0 a
Calendarul African, care este din ve- fost hirotonit Episcop Solonulul din
cul al cincilea.
Cipru. Beet intorcend pre mult1 la
AUTONOM a fost pe timpul Im- credinta In Christos i facendu-se
peratulut Diocletian 0 lasand Italia lucrator a feliurl de minunT, s'a mua mere in Bitinia; Tar pentru c in- tat catre Domnul in 17 Februarie.
veta pre multi. credinta in Christos
AUXIVIE cuvios s'a sevIr0t cu
s'a omorlt de inchingtorii idolilor in pace in 29 Apriel.
sfintul altar cu lemne si cu pietre
AVA era unul din neamul ismailteucigendu-se in 12 Septembre.
nese. Deci lasandull parintiI 0 paAUXENTIE mai martir, care a tria i bogatia, a urmat unuI monah
martarisit la Constantinopole in anii pi c5.1ugarindu-se, a petreeut Impre1720, s'a sevir0t prin sable, in 25 una en monahul. oati-va ant Mal in
Ianuarie.

urma s'aa dus amandol la marele

AUXENTIE cuvios, mat Inthl a

fost in garda imperatului Teodosie
cel tInr. Sterea acesta unde virtutea Intimpina atitea pedial, nu-1 o-

Evsevie nevoitorul, care adormind in

Domnul, a Ames acesta in locul seA.
Dect petrecend acolo trel-ded qi opt
de ant, pnrurea sporea in fapte bnne,

prea de a servi hit Dumnedea cu

mare credintil. Era tot eta de bun
creqtin cat 0 un bray railitar. T6te

cad inealtaminte n'a pus in pic16rele lilt Mance fOrte putin i chter
beutura de apa o credea de prisos;
se Incingea cu lantur1 de fier, qedea
prea putin, tar partea cea mat mare
din nOpte o petrecea stand drept ph

momentele de care putea dispune erati consecrate nevointelor pi6se. Adesea vizita eremitii i petrecea
noptile cu ei in rugaciune. Temerea
de a nu intra in ispita slavei de-

9arte, dna ar remanea Iii lume,

11

facu s5. renunte pentru tot-deuna la

lume. El se retrase pe o stand, a

muntelni Oxe, treI leghe pt jumatate
de la Constantinopole. Asista la conciliul din Halchedon din ordinul liii-

pratului Mercian; dupe careil fife

loeuinta sa pe muntele Siope, lang5.
oraqul Halchedon. A fost cercetat awl de un mare numer de persOne,
care venea s cera sfaturile sale.

El muri pe la anul 470. Sozomen

face elogil marl sfintulul Auxentie,
care traea Inca pe &and vietuia el
St. Stefan cel tiner dedica biserica
uirtnastire1 sale sub patronul acestul

facend rugaciunI. Nimenea nu l'a ve-

4ut culcat i chiar dupe ce s'a gout

igumen p i proistos monahilor de a-

cok, se punea pre sine chip 0 pildade IntelepcIune i fapte bune. Deci
cu asemenea nevointe, s'a mutat catre Domnul in 22 Noembre.
AVACUM, al optulea (Entre pro-

feta eel mid este cunoscut numal

din cartea, care porta numele se5.
Parerile variaza asupra timpulul and

a profetit el. Se crede ca era

con-

timpuran cu Eremia i Ezechil sub

Iehojakim i Sedecia. Dupe ce a vestit ruina Ierusalimului i Iudeilor
prin Nabuhodonosor, Indrepta profeVele sale contra Haldeilor In00 si
preclice caderea imperiuluT kr.

136

AVDAAVIT

Dup a1il, el ar fi profetit in cel

din Frigia, a fost pe timpul luI

d'Intel ani aI lul Manase. lmnul care

lachele cartea sa, despre cane pute-

Mama Antonin, s6virsind multe niinunl i tamduiri i predicand apos-

reI si a bunathteI divine si in care

so recunOste cate-va locuri imitate
dup6 autoriI anteriorl (Av. II, 12 si
Mih. III, 10. Avac. II, 14 0 Isaia.
Avac. II, 6. Isaia XIV, 4. Av. III
19. Ps. XVIII, 34) este recunosout

toleste drpta credinth in tote cet.ie Siriel 0 ale Mesopotanid, impacand bisericile i cet4ile care avend vrajba intre ele. A rasat j o
carte in bis.erica Ierapolei, plin de

de toV ea una din buchlile cele mai

sublime ale poesiei sacre.
AVDA Episcopul, a mgrturisit in
Persia si a lust cununa in 31 Martie.
AVDA Episcop, a suferit smartiriul impreuna cu Alexandyu Patriarhul Ierusalimuld: s'a s6vIrsit prin
sable in 1 6 Mai.
AVDA martir, s'a s6virsit de sa-

bie in 8 Julie.
AVDACT era din Efes, duce si
Eparh al lui Maximin, intrednd pre
altil cu bogatia i cu Intelepciunea.
Fiind-ca n'a voit
dea pre fiesa
dup6 Imp6ratul find de alta eredinth,

a dat ordin sl-1 Ia. V&A' averea, Iar

pre dinsul l'a exilat la Mitilene undo
I-a si taIat capul, iar fie sa Calistena
s'a dus in Nicomidia. (4 Octombre).
AVDELA preotul a suferit Impreuna -cu EpiscopuT Simeon in Persia

si cu a1l o mie o suta cinci4eci

pe timpul lul Sapor (17 ..Apriel).

AVDEI martir, a fost pe timpul
lui Teodosie i Isdigert al Persilor.
Improtivindu-se a jertfi sOrelui, a
fost biitut cu vergi spinOse de Iran-

dafir asa de r, in cat a i murit

dup6 acela in 6 Septembre.

AVDIIS Episcop trimis de Alexandru al Ierusalimului ca misionar
in Persia, suferind mal multe munci
s'a s6virsit impreuna -cu Avda 0 16
preotl in 16 Mai.
AVDIISUS martir, s'a s6virsit prin

sabie in 9 Aptiel.
AVERCHIE martir, uns cu miere
pi int,epat de insecte s'a s6vIrsit in
26 Mai.
AVERCHIE Episcopul Ierapolei

inv6thturi, scristi de el fOrte frnmos.

Deci, stralucind pretutindenea cu cu-

vintele, cu faptele si minunile si ajungnd la spte-ecI i dol de ani

s'a mutat catre Domnul in 22 Octombre.

AVERCHIE martir, s'a s6virsit de

sabie in 5 Deconbre.
AVIM, unul dintre Macabei (1
August). Ve41 Alim.

AVIP, mailir, din Gl4ia s'a svIrit prin ardere in 26 Martie.

AVIT Episcopul Vienel, se ntiscu
in Auvergne dintr'o familie senato-

riala. In 490 urmtt lui IsiLie tathl

ski, care se urcase pe scaunul epis,
copal dup6 mOrtea lul Mamert. In
vita st. Epifanie de Padua, se spline
ca Avit era o comOra de stiinth, pi
pietate i ca a rescump6rat un mare
num6r de prisonieri adusi din Liguria,

Peutru virtutile sale a fost respec,

tat de Clovis regele Franciei 0 de
Gondebaud, regele Burgognei. Desi,
cel d'intal era p'figan, lar, al doilea

Arian. Avend o conferinth la Lion

cu episcopiI Arieni, Avit Ii rusina
si le inchise gura. Regele Burgognel,

care era fath. fu asa de mult atinsde triumful ortodoxiel, el ar fi imbrgtisat-o daca nu ar fi jicnit simtul
supusilor s61. Dar fiul si. urmasul st
Sigismund fu mai curajos de cat tatal

WI. El se induplea la rugaciunele

st. Avit, care-1 indemna sa se lepede
de Arianism. 8i dud 'pl manji, ma,
nele e sangele fiului s6A .Sigeric,
pe care-1 p6rise mama sa, dup6 o sfa-

tuire din partea sfintuluI, care-I arata greutatea p6catulu1 WI, el se

pocai en mult6, /milt*.

AVIVAVRAMIE

137

In anul 518 presidrt sinodul din

Epaone, unde se fheur5. 40 de eanone disciplinare i muri in anul
525. St. Avit a compus mal multe
opere; poezil, omelii i epistole din
care unele ne-ati r5mas 0 se afl in

gasi c i sotia sa era hogrit a

trai in curittie; i on invoirea el,

-biblioteca Prtrintilor.
AVIV, unul din eel qaptemartirl din
Samosata, care facendu-se ostaq lul
Christos i infruntAnd fatkirea, i
s'a zdrobit manele i cOpsele eu domege. Apol ii strujir5, f5r5, mil 0

dup5 qepte-spre-dece dile se gag locul retragerel sale. Tete strtruintele

s'ari pus ca sh-1 pOt face sa se intOrch in Edesa, dar rmase neindu.

primind lanturi grele de grumazi,

I-ah begat in temni
i iar5.0 scotrindu-1 itati strujit i spinzurat ei
pironiudu-le capetele cu pirOne de
fier, a'ail dat sufletelela Dumnedeh,

in 29 Ianuarie.
AVIV din Ermupoleos, cu petra
de gat legat s'a s5viryit in 13

ocupri o chile parasita, care era in

upropiere de Edesa. Fuga sa mihni
ferte mult pre parintl 0 pre amid.
L'ae clutat prin tOte *tile i numal

plecat 0 le spuse hotrtritor, c. niel

odath nu va mat veni in lume. Dupl5
ce s'ah departat eel cad descoperir

cea intal grija a sa a fost de a zidi

u a ehiliel sale; el liisa numal o
mica ferastruica, prin care primea
tot ce era necesar pentru existenta
sa. Abraam ocupat numal en adevrurile eterne, intrebuint5, tOte mij-

Martie.

lOcele 0 tot timpul spre a l'auda

pre Dumnedet, a- i se inehina 0 a

AVIV diaconul, a fest p'arit in dilele imp5ratulu1 Licinie, Ca invhta,

cere in ajutor mila sa. El avea darul lacrimilor in gradul eel mal

prin orap 0 sate, cuvintul lui Dumnedet. De acela spinzufindu-1 d

batandu-1 i aducendn-se larlql la

mare. Desfacerea sa de lucrurile create era absolute. N'avea alt-ceva de

cat o manta, o pgturrt i un vas cu

care se servea pentru bhutura

intrebare i neinduplecindu-se dup5

voia tiranulul, l'a begat in foe, punendu-1 in garb; o enrea, ca la tfilharl

mai:ware. Asprimea pocaintei II face-a

0 est-fell:6 s'a svir0t in 15 No-

mare placere 0 nu o slabi in timp

de cincl-deel-de ani, ct petrecu in

embrie.

singurrttate. Trecuser doi-spre-dece

AVIV cel tinhr s'a s5v1r0t prin

foe in 2 Decembre.
AVRAMIE pusnic. Sfintul Avramie se prism la Chidame in Mesopotamia, Bugg orapl Edesa. Parin-

til si renumitl i prin nobleta

1t

_prin pietatea lor, II d'adurri o edu-

catie alesk lush se ingrijira mal

mult de a-i inspira de timpuriti dragostea pentru virtute. Child a fost

in vrista s intre in lume, el 'ail
propus a-1 uni eu o copila inzestrath
cu calitrttile cele mal rare. Tin 5rul

Avraam vola sa rmI necstorit

0 cern vela acesta de la pserintI;
dar nerguqind, numal pentru ascultare s'aii hotgrit a se supune vointel

prtrintilor. Dup5 ce se fin nunta,

pi

ani de la retragerea sa, dad I-art

murit prtrintii. Ffind-ca l-a Arca%
o avere insemnatit, i rumpsese art
ce legatura cu lumea, ruga pre un
amic sh-I vinda averea i s. o dea
s'aracilor i orfanilor. Vestea despre
virtutile sale se rgspiindi in mind.
Din tete partile alergail sa-1 vada
0 s5, se folosesch de euvintele lul
tot-derma pline de ungere, de lutelepelune i duldtil.
Ltinga Edesa era un sat eu pi-

Totl misionaril trimii mold

n'at isbutit s5, le vestescrt Evange .
lia i art fost alungatl. Episcoput
OUT.

de Edesa care se glindea necontenit

la dinyil, se hotitri sa faca o nod',

incercare. El hirotoni pre Abraam

138

AVRAMIE

preot, cu tOte, improtivirea lul 0-1

Insarcina s. predice credinta acestel
phrtl din turma sa. Sfintul se ruga
necontenit pe cale: Dmne, cauttt
cu milostivire asupra slabiclund mele.
Ajuth-me cu harul teti, ca se, pot

prea mari numele teA cel glut. Nu

phrsi dOmne faptdra ta". Ajungend
acolo, vedu fumul ce se ridica de la
jertfele idole$1; el versa lacrimi pi

se rue" cu mai mult caldur; indatg i incepu a predica pre lisus

Christos; dar nimenea nu vola se.-1
asculte. Paean' 11 batjocoreat. 0-1
alungati de la dinsil, dar el se Intorcea cu acelaql zel. Trel ani se
petrecu astfe114. Rabdarea i blindetea 1111 Abraam in fine atinsera
pre idololatri; eI deschisera ochil

asupra unel purtarl ne intelese, et

pricepurh, c. trebule Eirt fie ceva
dumnedeesc, se lepadarh cu to01 de
superstitiele lor i cerure. botezul.
Sfintul Inthri in credinth pre neofiti

un an Intreg; apol le dadu preotl

zeloql qi se retrase in chilia sa.
El avea un irate, care muri Indata dupe retragerea sa. Acesta lash

Rumal dupe dol ani, a putut el sh

afle locul unde locuia. Nedejdea ci

va ghsi Ola cea Alexia ii &Wu,

planul a alerga dupe dinsa. Parasi

deci chilia sa, schirnbh halna, qi se
duse la casa in care locuia nepOta
sa. El cern sh manAnce cu dinsai
gi dud era-6 numal amfindol, el ridick caclula ce-I acoperea fats. 0-1
dise cuvintele urmatOre intrerupte
cu suspinuri: Marie, flea mea Marie, me mai cuno0I tu ? Ce s'a f5,cut haina IngerOsch a fecioriel tale ?

Ce s'ati facut acele lacrimi ce le

yang in fate, lul Dumnedet ? Ce

&ad facut acele privegheri, acele ne-

vointe, care te bucuratt aqa de mult?

Cum, scuMpa mea filch, al chdut in
prhpastia pecatulul ? De ce nu m'al

instiintat de chderea ta ? Te-affl fi

ajutat sh reintri In harul lui Dumnedeti? Sfintul vedend pre nepOta
sa plin de spaim i rusine, o Indemur), cu biniqorul at-0 pule nil-

dejdea in Dumnedet. gu te des-

nadejdni Ii ise el, ler eA asupra

mea pecatele tale; crede-mi numal
qi vino in singurhtate. Scumpul meA

o fata Maria, care era forte tinerh.

Sfintul voind sa o formeze la viOta

Efrern esle manit pentru tine $

religiOsh, o puse lute() chilie vecinh

rare sa cad& cine-va in lupth, dar

cu a sa, ca s o pOth' Inveta mal

cu inlesnire. Maria facu in cnrnd
marl progrese pe calea mintuirei;
deveni un model de virtute i pochin* dar demonul care pindea de

se rOge, necontenit. Nu este de mi-

este grozav lucru, de nu se mal

salt. Alunga de la tine neincrede:

rea: top. Omenil pot sh cada; acOsta

este o urmare a srabiclunei firesti.

departat si se dhdu celor mai uri-

G-indeste-te numal a cere ajutorul

harulul. Dumnedeti nu voe0e mOrtea phchtosului, el cere numal sa se
intOrch". Maria, atinsh de aceste cuvinte, lu curajul i fagtidui a se
supune cu totul unchiului el. SfIntul o duse cu dinsul in deqertul sli
pi o inchise intr'o chilie, care o locuise la Inceput; ea petrecu aid cel
din urmh cinci-spre-dece ani al vi-

clOse lucruri. Abraam, care nu Oia

ce se facuse nepOta sa, plingea cu
amar nenorocirea el i cerea rin
rughclunl caldurOse IntOrcerea el.

etei sale In practica tuturor virtutilor. l?iva i nOptea plingea ea

pentru perderea inocentel sale qi.qi
pedepsea corpul cu ode mai aspre

mult timp ghsi mijlocul sh-1 rapOsch

inocenta; lar instrumentul de care se
servi a fost un miserabil, care venea
des pe acolo, sub pretext sa primOsca

sfaturl de la sfintul. Maria in loe

de a cere ertare de la Dumnedeti
pentru gresala sa, a fost cuprinsh
de desperare, se retrase inteun crag

AVRAMIEAVUMN

nevointe. Dumnecleh primi ceinta sa

139

In sama unlit preot virtuos grija

o inzestre ohiar on darul mina- sufietelor lor Dar nu se putu bunilor, trel anI dupe intOrcerea sa. cura mult timp de linitite, c fu a.
ln fine ea '51 terming vieta, murind les episcop in Carres din Mesopoin pace. Sfintul Efrem, care o veck tamia. Ca bite c'6. &ea schimbat stainainte de a o ingropa, (lice c fata rea, el vIetui in infrinare i mull&
sa era strelucite $ nu se indoia oh nevointe ca i maI 'nainte, lucrind
un cor de ingerI ati dus sufletul ei cu multi" rivet la derimarea idoloin prea fericita eternitate.
latriel gi la stitrpirea vicielor ce se
Sfintul Avramie 'nal trei ince tin de ea. El muri in 422 in Conduel ani dupe m6rtea nepOtei sale. stantinopole unde-1 chemase imperaRespindindu-se vestea despre b6la tul Teodosie cel finer. Imperatul
luI, 'din tote pertile alergail pentru 'Astra o haine de la acest sfint pe
a primi bine-cuvintarea sa, Dupe care o purta uncle 4.i1e in memoria
m6rtea sa, creqtinii se silire all lui (14 Februarie).
proeura cite o bucetice din halna
AVRAMIE, Episcopul Arvilului
sa, care temeduia bolnavil numai din Persia. Pe la al cincilea an al
atingendu-se de ea. Acestea sunt persecutieI a fost prins i sfintul acuvintele sfintului Efrem care a fost cesta i silit a se lepeda de Chrismartor ocular. Numele Sfintei Maria tos $ a se inchina sOreluI; Iar fese afie, in calendarele grece$I, latine ricitul Avramie Ii kea: Cum me
qi copte. 12i.ua ei se serbeze la 12
indemni nenorocitule, se fan cele ce
5i

Februarie.

nu se cuvin ? Este Ore au putint6 sit las

AVRAMIE, Episcop in Mesopotamia. Acestra era un sihastru care

plk de zel pentru creqterea impere.-

pre fecatorul sOrelui $ al tuturor

tieI lui Christos predict' evangelia

intr'un sat din inuntele Liban, care
ince era acoperit de intunerecul 1dololatrid. Indate ce locuitoriI II
auir vorbind improtiva 4eilor kr
void' s6-1 omOre; dare se induplecare pentru bunefatea i rebdarea
cu care suferi tote iujuriele ce-I feceah eel co vole' stt-I ridice vieta.
Ofieerii insercinati cu adunarea dajdicier publice allare en multi dintre
locuitori, nu mai erah In stare se,

pltesce $ se pregeteah

stt-I

pile

la inchisOre. Sfintul, avend mile de

sOrta acestor nenorocitI racu un imprumut i pleti pentru ci. 0 purtare
op, de generOse. c4tige inimile tuturor seracior acestora; ei se lipire
pe lenge bine-flicetorul kr, care profita de increderea lor spre a-I inveta
religia oreqtine. Avraam remase trei

ani cu el, pe urm6 se intOrse in

sthestria sa, dupe ce a incredintat

i s me inchin sOreluI,
*turd luI Dumne4eti"? Aceste euVinte ah .turburat forte pre tiran gi
ffipturilor

a poruncit s6-1 bath cumplit, mai ales dupe ce a ve4.ut ce sfintul

suferea vitejeqte $ se ruga pentru

ceI ce-1 beteat: DOmne nu le pune
lor pecatul acesta, ce nu tiii ce fac".
In cele din urm e. a porunoit sg-I tie
capul. i s'a sevirOt sfintul Avamie
in satul Talman prin teere de sabie
in 4 Februarie.
AVRAMIE martir, s'a sevirOt in
31 Octombrie.

AVR1S martir, s'a sevirOt impreun e. eu sfintul Ipolit in 30 Ianuarie.

AVRICHIE martir, s'a 'sevirqit

de sabie in 28 Februarie.
AVTONIE a petimit cu Achiudin
Pigasie, Anempodist i Elpidifor in

Persia $ s'a seviryit de sabie in 2

Noembrie,

AVUDIN martir, a fost pe timpul

Impertttiel lui Diocletian. Deci fiind

140

AZA.AZAD

i neing'aduind a face jertfa

la idoll, a fost intins la pan i betut de none slujitorl. ApoI nevrend
a gusta din cele jertfite idolilor, fiprins

nal adeveratuluI Dumnecjet, pentrn

supue moriI, indata ce va

ajunge la et Cum rad primit, tot1
acel ce se numeaA ore0ini aU fost
sugrumatl neomene0e. Pintre oreca sa-i

ind strujit cu nnghil de fier, 0 stand

neschimbat i interit in credinte,, i

dinclo0I a caror singe curgea pentru

Iisus Christos era 0 un eunue, pe
care-1 lubea regele 0 care se numea

s'a Mat capul in 16 Iulie.

AZA diacon, era pe timpul luI
Sapor, imperatul Per01or, din satul
Vitniara, fiind prins cu .preotul Iacov, af lost duql la Ahosargan marele inag, 0 in priveli0e merturisind pre Christos, le-au turnat prin
narl muOar en otet; apoI art fost
bati41 0 find spanzuratl sus, golI
0 gra' de acoperemint, inghetatl de

Azad. Sapor fu aqa de yini atins de

mrtea sa, ce. publica un alt edict

prin care restrangea persecutia la

episcopi, preotl, calugari qi calugarite._ Cu acht4 ocasie.se fe.cu -o mare
multime de martini do ambele sexe-

0 de tote, vrista, a caror nume nu

se cunO0e. Sozomen nurnere. ca la

racla noptel. ApoI maI in urme, fiind pogoritl, i neplecandu-se a jertfi

qese-spre-cjece

sreltil i focului, din porunca etapanitorului

s'aU fa-fat capetele pi

au primit cununa in 10 Aprilie.

AZAD martir. In al trel-cleci

11

doilea an al domnid 1111 Sapor

chiar in 4iva dad patimira St. Simeon 0 tovaraqii en, adecii in Vinerea mare, care era in 17 Apriel
al anului solar, aparn in Persia, un

mOrtea fratelui 1on Indata luara pre

feclOra Tarba i sora sa, care rema-

sese veduve 0 se angajase prin vot

edict sangeros, care ameninta cu scla-

a trece restul vietel sale in continenta.

ServitOrea Tarbei, care era laralI

via qi chiar cu mOrtea pre creqtinii

carii nu se vor lepada de religia lor.
In t(Ste partile se vedeail numaf in-,
strumente de torture, CredincIo0I
departe de a trada credinta kr, sburaii cu vitejie la mOrte, lar munci-

feclOra, fu 0 ea arestata. Le conduse pe cate trele inaintea judecetorului, unde ail fost acnsate, de. ati
bolnavit pre regina prin farmecele
kr. Tarba sdrobi acusatia acesta, aratand, ce. crima de care aunt &easate este condamnate de legea dum-

tuft' obositl se martnriseat InvinI

de victimile cruclimei kr. St. Maruta
vice c. crucea isvora niurl de singe.

neckesca tot ap de mult ca i ido-

Vederea acestuI semn de mantuire

facu sa salte sfinta turma a credin-

lolatria.

i fiind-ca se clicea cll era

un mijloc intrebuintat spre resbunare, adause. Pentru ce ne-am Ask:ma nol de mOrtea fratelul nostru
fiind-ca perasind o viata trecetore
a intrat in imperatia cgrului ? De
altmintrelea resbunarea ni se inter-

cIo01or. Ea le dadea puteri nouI spre

a inspira curajul in ali1. Betl de

apele roditre ale dumneilee0ei dragoste, na0eaU Un neam spiritual
vrednic de a-I urma. Macelul nu in-

ceta de Vinerl pane. in Duminica

Pa0elor.
Abea pornise edictul prin proviaciele cele mai departate i guvernatoril prindeati pre acel ce se inchi-

mil; dar nu vechiii

scriitor persan urea numerul pang

la done sute de mil. Intre acestea
regina Persiel ca4n greU bolnava.
IudeiI, emit aveati tote, increderea
sa, Ii spusera ce. bla 1-ar fi venit
din farmecile surorilor lui Simon,
care voIa prin aceia
resbune

4.ice de religia ce o profesam". Dupe

aoest interogatoriii, cele trei sfinte

all fost duse larri0 in inchisOre.

Fiind-ca Tarba era de o nark' fru1

musete, unul din judecetori se 4-

AZARIA.A212

prinse cu -o patima violenta; i-a tri-

mis deci vorba, ea va obtine de la

rege iertare, daca ar consiniti

Edo

la de sot; dar sfinta nu primi

cesta, propunere. Sunt miresa lui
Christos; lui l-am jertfit fecioria
Vita

persna mea. Nu me tem de

141

mimed, le spanzuri de done grindi,

apol le WI corpul prin mijloc; le

tale apol fie-care parte in aese ei
aruncara tte bucatile in panere, care
fura atarnate ast-felia ca s pita

trece regina prin mijloc. Martiriul

acestor sfinte se intimpla in anul 341.

mOrte, o consider ca pe sfiraitul necazurilor mele. Ducendu-me din lu-

AZARIA. unul din cei trel tineri

ce emit In Babilon impreuna cu Da-

mea acsta, me volt uni cu fratele

meti intru odihna vecinica". Cel-

niel 0 care a fost aruncat in cup-

dol juedecatori propunandu-I

iari casatoria, primira acelaal res1-alt1

puns.

Indata se hotari martea sfintelor.

Afacerea fu adusa la cunoatinta regelul 0 se spuse c anima era do-

vedita; dar el nu voi s crab: nimic, ci porunci chiar ea s li se

lase vita i sa le dea drumul, data

s'ar invoi se. se inchine sOrelui. Ce
ne propul ? respunsera sfintele, nici
odatii, nu vom da fapturel, cinstea
ce se cuvine numal lui Dumnedea".

Atunci magil strigara cu un glas:

Si plara nenorocitele acestea, care
prim farmecele lor ail rapit sanatatea
reginel."
Se lasa, pe sama magilor sa aided
eli chinurile cu care aveati sa fie
muncite. Aceatia ponuncir s li se

tale corpul in done ai sa fie puse

de o parte 0 de alta, pentru ca regine sa treat prin rnijloc adaogand
et prin aceia va capata sanatatea.
Dupe ce s'a pronuntat sentinta primul judecetor, care propusese Tarbel

casatoria, reveni Inca 0-1 ffigadui

libertatea eu vita, in caz cand ar
voi s se dea placerilor sale; . dar
Tarba cuprins a. de indignare, respunse :

O cel mai neruainat dintre Omenl 1

pang cand te vei gandi la a ase-

menea propunere ? Murind vitejeate

este pentru mine viet ,adeverata;

dar o vi

rescumperata prin infamie,

mi-ar fi de mit de oil mai nesuferit

de cat martea".
Cand ajunsera sfintele la locul

torul cu foe (17 Decembre).

AZARIE profetul, fiul liii Addo,
din pamIntul Simeata; acesta a intors iobia lui Iuda din Israel ad mu-

rind a fost Ingropat la

1nuaia

sa.

Se face amintirea luI in 3 Februarie.

AZI era ostaa pe timpul lui Diocletian (290), din satul Isaurilor.
Lasand cariera armelor, traia In pustia

0 facea multe minunl i vindecarl.

Rind parlt de niate vinatori, a fost

adus Inaintea lul Diocletian i, marturisind credinta liii Christos a lost
dat la eparhul Aquilin, impreuna,
cu o suta cincl-deci de ostaal. Aceatia fiind trimiI sa prda pre sfin-

tul art credut in Christos, prin minunea sfintului; cad_ pe cand ostail erad Insetatl, le-a dat apa intr'un
loc cn totul lipsit de apa. Deci Eparhul primind pre sfintl, i-aa due
la un loc 0 a pedepsit pre Azi cm
multe rane i rnuncl, ca vedand eel1-altl sa se tma, apol Pa spanzurat

de o rota 0 sub el a aprins un foe

mare; dar vapala s'a stins i sfintul
a ramas nevetamat; pentra acela femela Eparhului i Elea lui art credut
in Christos; atunci eparhul a poruncit mai intala s se tae capetele
acelor o suta einci-deci de ostaai, al
femeiei i filed sale, iar mai in
urma a poruncit s beta pre snit&
cumplit i sa-1 tae i lul capul. Astfent fericitil patimitori al lul Chris-

tos alt luat eu totil eununa in 19

Noembrie.

AZIZ martir, s'a sevirait prin foe

in 21 Octombrie.

B.
BADEV Ewa, dintr'o familie nobil
ci bogat, era din Betlapet, oraq in

Persia. Insufletit de dorinta a se con-

sacra in totul serviciului lui Dumnecleti, el zidi 1dng locul naqterei

sale o manistire pe care o conducea
cu multi sfinOnie. Tr lea In cea mat
mare curiltenie a inimei i exemplu

virtuOlor sale avea atita putere, ci

acel ce se apropieati de dinsul se
simtea liuntrie indemnati a iubi pre
Minim& let. El privegbea nopV intree i trecea mai multe ile dea-

rindul rara s minince nimic. Pane

en api eraft mincarea lui obicinuit.

Cilugarii lui pe care-i conducea cu
atita zel, bunitate qi dragoste, -mergeel en paq`c maxi pe cile perfectiunel.

Iar el se bucura de acea pace i liniqte ce le groeqte un suflet eredin-cios in singuritate qi de care menil lument n'ati nici idei.
Dar Dumnecleti a voit s incununeze virtutea lui prin incercirT. A
fost arestat cu qapte din ucenicii sti
in al trei-4eci gi qaselea an al persecutiei regelui Sapor. Incireat de
flare a fost pus inteo temni0 ingrozitdre, unde Amase patru luni. In
timpul acesta primea pe fie-care di
un numgr de loviturI :de biciti, pe

care le suferea en mula riibdare qi

bucurie.

Nersan, principe al AsieI i domn

al curp perseqti, era i el in inchisore, pentru c nu voia fA se Inchine

grelul. Dar din nefericire nu avn

destuli tarie; vederea torturilor Ii
inspaimantat

flea:dui c

va face

tot ce va cere de la el. Sapor, spre

a se incred.inta de sinceritatea schimbarei sale, flicu urmitOrea incercare:

Porunci s aduci pre Badem la Lapet qi si-1 pue in camera palatului

care servea de inchisbre lui Nerson.
S'a pus in mina apostatului o sabie
i s'a spus s stripungi pre sfin-

tal; i s'a mai spus ci acsta

este

unica conditie spre a *Ala libertatea i a primi demnitatea ce o avea

mai nainte. Nerson primi conditiunea;

el rMick bratul spre a infige fierul

omoritor in pieptul lul Badem; dar
n'avu puterea; o spaim repede cuprinse sufletul sti i rmase inmirmurit.

Servitorul lui Dumnedet care nn

dorea alta de cat martiriul, it clise
privind-ul: Nenorocitule 1 Nu vecri

pripastia in care te-a cufundat apostasia ta ? Merg la mOrte cu bucurie

dar 134 don s o primese din alti
mn gi nu dintr'a ta. De ee sfi-mt

serve$I tu de kauncitor?" La inceput

Nerson, n'avn curajul niol si se ci-

las* nici s svIgasci crime sa.

Cn Vote acestea s6 insufleti pe eit

putn i lovi pre martir cu mina tre-

13 ARA DAT-13 ARA HIKE

murande, dar st'angecia lul, pficinuite de frice amestecate cu ruqine 0

de respectul cel avea pentru sfintul
fecu ca loviturile se fie gre0te. Cei
de fate, nu puteat privi rare se admire rebdarea luI Baden, al cerul
corp era acoperit cu. un mare numer

'41

suferind, nu era nici senetos, 0 cu.

prins de multe Nile. Inse fiind inve-

piat de infocata osirdie 0 de dragoste dumne4eOsce, se silea a ptimi

pentru respletirea cummelor, pre care
a0epta se, le primOsce, mutandu-se
la Dumne4e11. Se face pomenirea lul

de rane; despretuind tot odate cru- in 22 Februarie.

imea omoritoruluI. In sfir0t AposBARAC (Jud. IV, 6) fiul lul Abitatul din intamplare lovi gatul sf in- a noam din Kedes in tribul Neftall, a
tuluI 0-I tee capul. Nenorocitul nu fost ales de Debora, ca se adune

intar4ia a simti efectele pedepseI

dumne4ee0i; dupe cat va limp a

fost dizgratiat 0 pierdu viOta prin

o mOrte violft, plink' de blasteme.
Exemplu 'Ada pentru acel ce-01 saorifice religia in schimbul fegeduintelor uneI lumi perfide.
Corpul sfintuluI a fost tarit afar&
de cetate de &etre necredincio0; dar
cre0inii luandu-1 in secret, Pali in-

luptetorl din Neftali 0 Zabulon 0

se scape pre I4rail de sub asuprirea Int labim, regele cananeilor. La,
inceput, creclnd ce, nu va fi ascultat a spus Deborei, ea dace va merge
0 ea, se duce, Tar dace nn va merge
nu. Nesupunerea sa micqure gloria

promise, ceci i se vestise ce 9 femee va ucide pre elpitenia vrejma01or. Barac cheme. la arme cele done

gropat cu cinste. Dupe patru anl,

triburi, invinse pre cauanet lenge,

murind regele Sapor, 'uceniciI sfin-

Kedes, la pOlele muntelub Tahor, pe

tulul ail fost pu0 in libutate. Sfintul Baden suferi martiriul la 9 A-

malurile Cisonulul"0-I alunge, dar

cand sosi in corturile luI Iahel gesi
pre general ul luI Iabim Sisara mort

priel, anul Mantuirei 376 0 al 67-lea

al domniei lui Sapor.
BARADAT cuvios, era din Anti-

ohia 0 iubind vita sibistrOsce 0

filosofic

s'a inchis intr'o chili*.

De acolo s'a dus pe o culme de deal

maI inalte 0-0 Wu lade de lemn

atat de mice, in cat nu-i incepea trupul. Pentru aceia era silit se se plece

neavhd inaltimea potrivite. en trupul sell, nici fiind scandurile lipite,

ci fiind 0 scurte in pereti 0 ase-

menea unor laturi deschise, in cat

nici de videmarea ploiel nici de araura sOrelui nu se putea apera. Mu lte

de mama el.
Una' interpret): numere pre Bara0

intre judecetorI, dar tOma ce nu va

fi ascultat, dovedeqte ce nu era investit Cu acea putere.
St. Pavel vorbe0e de el in Epistola cetre Ebrei XI, 32, are-tend ce.

prin credinte a biruit. De aceea 0

Debora il nume0e in cantarea sa
(Jud. V, 12. 15); Asemenea 0 Samuel se pare ce vorbelte tot de el
(1 Sam. XII, 11).
BARATTISIE 0 crancene persecutie se ridice iu Persia contra Creq-

vreme vietuind in acest loc, mai in

urme a e0t, supuindu-se indemnerilor lui Teodot episcopul Antiohiel.
Deci sta deaputurea avenduii manele intinse ispre eerie 0 leudand

tinilor, in al opt-spre-4ece1ea an al

pre Dumnecleul a tote; 0 trupul fiind

acoperit presto tot on o habn t). de
piele, care avea numai o deschi46-

mu1t1 credincIoql trebuiail se mime

la Hubaham, alergare indath, cu scop

tura lesata la guilt. Tot aced necaz

domniei lui Sapor. Pretutindenea cur-

gee) riurl de singe, biserici 0 menestiri ruinate. Iona yi Barahisie,

*41 din oraqul Bet-asa, aqind ce

de a le servi 0 a-I incoraja. None

dintre din0I primire oununa marti-

144

BARAI1ISIEIONA

riului (Zebina, Lazar, Marutas, Narses, Elie, Mahares, Habibus, Saba,

Scembaitas). Indata dupe executarea
acestor none crestini, Iona i Barahisie, care-I ,8fatuise sll meal mai
bine, de cat slort lepede credinta

kr, at fost dusi inaintea judecetorului. Acesta-I indemna mai Thai

se, se supue regelui regilor, ad.ece,
regelui Persiei j se se inchine s6relui, knelr focului 1i apel. Mal
drept este sit ne supunern Impera-

tului cella nemuritor al ceriului si

al pamentului de cat until rege su-

pus mortel". Magii furiosl el numeat pre regele lor rnuritor, se hotel:1 a-I desperti pre cei doi merturisitori. Inchiseril pre Barahisie intr'o
temnita strinitl i intunecOsit; iar
pre Iona Ii opri, sperdnd cl-1 vor
face se jertffiscil. Dar tOte incercarile lor ai fost zadarnice. Torunci
apoi cel mai mare sil-1 bate, en to-

tul le respundea: Nn me tem de

focul vostru, v rog numai all grebiti cu tot feliul de torturi cu care
avetl de gaud se me chinuiti, &find
cine-va se luptil pentru Dumnecleil".
Statornicia acfista aprindea de mink
pre magi. El poruncire
tome

plumb topit pe neri 0 in ochi. Apoi

11

duse in inchisfire, unde-1 spinzure

de un pietar.
A doua 41 scOse din loc pre Iona.
Cfind a fost inaintea magilor, ei Ii

olisere: Cum ti se pare, asa-i

dll

rl-a fost plecute nptea trecute ? Din

potrive., respunse Iona; de &find sunt
pe lume n'am avut plecere mai mare-

ca aste npte. Amintirea de patemile Domnului, mi-a fost un isvor

de mfingiere. Magii. Dar sotul t6fi

s'a lepadat. Iona. Da, stit dI s'a

Iepedat cle mult de satana i ingerii
lui. 111. Pfizeste-te se, nu mori.

I Dade

kr thi. Un lucru am cerut de la

sunteti Intelepti, cum ye leudati,

spuneti-mi dad e. nu este mai bine
se, se samene griul, de eat se-1 tii
in hambar ca se-1 aperi de plea si
furtuni? Vieta acsta este ca i o
semintfi; de o arunci In *tient va

Domnul, una am- cliutat

lege nodurdse, dar Iona nu inceta

a se ruga: Multamescu-ti tie Dumnecleul piirintelui nostru Avraam,

sk-ti pot jertfi o jertfl 'acute ochi-

(ps. 26,

produce in lumea viitre, unde lisus

4). Me lepild de cultul sfirelui, lunel

Christos o va reinoi cu slave, ne-

focului i apei. Cred in Tatel, Fiul

muritre. M. Multe lume all omega

cartile vOstre. I. Adeverat ze at

sfintul Duh, i nu recunosc alta

divinitate". Apoi Pat aruncat intr'o
nilastinfi inghetata.
Barahisie dupe ce a fost dus spre
sere care magi, i s'a spus ell fratele set a jertfit. Nu-I nimic, res-

punse el, cunosc et prea bine

ce,

nu pte se dea cinste Dumne4efiscl

unor flpturi, vorbi spot de puterea

nesfirsite a Dumneaeului celui adeverat li o descrise cu atfita putere

scos pre multi din plficerile lumei....

Cana un crestin, in mijlocul chinurilor, arde de focul aragostel, gdudindu-se la patimele Mantuitorului,
el ult.& bogatiele, onorurile

i Vote

bunurile acestei vieti trecetfire; nu

mai doreste de cat yederea adeveratului Imperat, a cerui imperetie
este vecinice 0 a crtrul putere cu-

Se, nu-i dem voie sl

prinde bite vficurile".

Ince-Wad de a vorbi, i se tell degetele mdnilor si picifirelor, cum si

vorbfisce in public, qiceat ei ca nu

cum-va cuvinterile lui sI cfistige

dupe care-1 Duse Intenn vas plin cu

eloquente in cfit chiar magil se

minunara,

limba, i se jupui pielea de pe cap;

dintfal nostri". Se hotari sa-1 in- plcurl ferbinte, dar sluga ml Dumtrebe numai nOptea. Apoi poruncire neaet nu suferi nimic. Apoi '11 puse
44-1 arca pe maul on fier rogu. Sfin- intr'un tfise de lemn. in fine orpul

i45

EARUHBASSA

faint bucetele i aruncat intr'o cis-

mia a scepat. Mal tgrzifi insoti pre

terng same., unde-1 pgzire, ea sa nu-1

profet in Egipet (ler. 43, 6). In a-

fure crestinii. Judecgtoril luari apol

pre Barahisie i.l sffitulati sg-I fie
mi1 e. de corp. El le respunse ce, Dumnedeil ii va invia si c dinsii vor

da same. inaintea dreptulul judecgtor. Poruncirg sg-1 bath en mgefest

gro0 a egror spini intrarg in came,

apol turnarg smlg si puelgsg docotitg in gura sfintului, ceia ce Amu

ca Barachisie sg se nave.' sufieteste
cu Iona. Abtusciatas, vechiu prieten

al martirilor cumperg de la Pus):

nul al cincilea dupe dgrimarea Ierusalimului, Baruh era in Babilonia

unde compuse cartea ce pOrtg nnmele lui. Cetindu-o Jul Iehonia

exilati, le plecu asa de

mult, in cat Pa indatorat a duce
daruri i buil in Ierusalim, unde s
citsee cartea spre mangaerea fratilor i unde se, se face, ruggciunt
pentru Nebucadnetar i fiiul sat Baltazar, precum i pentru fratii din exil.
!

Cartea coprinde eind capitole. In

corpurile lor.
Autorul actelor acestor martini.

introducere vorbeste de compunerea

arteT i trimiterea sa la lerusalim.

terming dicend: Cartea acsta scrisg,

dupe istorisirea martorilor oculari,
contine faptele st. Iona si Barachisie
etc. martirii mul Iisus Christos, carii
.sevirsind lupta, art luat cununa muceniei. Fie ca Isaia, fiul lui Adad,

In partea Intel este o mgrturisire a

poporului pentru gresalele sale 0 o
ruggeiune, ca Dumned.et 01 se milostivesca asupra lor, cu privire la
profetiele anteriOre. Partea a doua

a lui Arzun, s aibe, parte de ruggciunele lor!". Acest Isaia, care

servea in cavaleria regelui Sapor,
asistg la intrebld i chinurile ro-

dute si lare.0 castigate, a este in-

bilor lul Dumnedefi i scrise istoria

bor. El piltimith in Decembre an. 327, dar se serbeze. in

biruintei.

29 Martie de tag biserica cresting.

BARUH (Ier. XXXVI, 4) fiul lui
Neria, era ucenicul seeretarul i credinciosul arnic al lul Ieremia (605

vorbeqte despre isvorul puterei pertelepciunea luI Durnnedet, manifestate. prin lege, si crt chiar personal

va veni intre Omeni; atund Israil

va veni la cinstea cea d'intai. Multl

dintre pgrintl sustin, ce. aid ar

fi

vorba despre Cuvfntul Jul Dumnedeft, care in multe feluri si in mnite

chipuri s'a :argtat Omenilor, lax la
plinirea vremel a luat chipul omulul.

In partea a treia deplinge starea

done oil, la interval de un an, in

de nenorocire a poporului, care va

imbreca haina dreptatel i flu se1
risipiti se vor aduna.
Baruh era dintr'o familie ilustrg
pi fratele sefi avea un rang insem-

templu, in presenta poporului adu-

nat la curtea regelui. din Iuda (Ierem.

nat la o serbare cu post;

XXXII, 12). Se serbeza in 28 Sep-

a. Chr.), dictandu-1 profetul, a semis

un xesumat al condemnarilor rostite
-contra tronului i regatului Iuda;
din ordinul daseglului seil le ceti de
apoi. In

presenta principalilor oficeri at rege-

tembre.

lui, primind instiintarea s se ascunda atat el cgt i dascelul set.

BARUR cuvios, s'a sevIrsit en

pace in 21 Octombre.
BARULA martin V&A Alfefi 18

Regele infuriat rupse i nimici ruloul in care era profetia, dar Baruh

serise alta. Ca si Ieremia Baruh a

fost aruncat in temnitg inainte de
luarea Ierusalimuld (Ios. Antic. 10
9. 1), dar dupe mijlocirea luI Iere-

Noembre.

BAS, martir. V&A Avramie 91

Octombre.

BASSA martirg, a fost in 4ilele

imperatuld Maximian, din cetatea
10

146

i3ENEDICt

Edesa. Insotindu-se cu un pope, idolese anume Valerie, nascu trei fii:

Teognie, Agapie i Pistos, pre care-1

adanca, situate, in mijlocul muntelul

erescu In adeverata credinta, fiind

nedict pentru locuinta. Roman II fagedui, c5 va pezi secretul yi-i va aduce din cand in dad de man;
care. L'a pogorIt apol in pestera eu
o funie
spuse ce-1 va insciinta
prin sunetul unui clopotel.
Ast-felli1 teal Benedict trel ani,
necunoscut de niminea, afara de Ro-

erestina de la mosil. ei. Mind perita

de barbatul ei, a stat inaintea Antipatului Vicarie impreune, cu fiji

sel i suferind multe chinurl, avu
fericirea a vedea pre flu si primind
eununa martiriuld pe rand. Remaind
in InchisOre, a trebuit at
urmeze Antipatului in Macedonia,

"singure.

unde a fost verita in ape, apoi

in foc i improscata eu pietre. Dar

din tote acestea esind nevatamat,
a fost dusa in capistea lui Dia,
unde zguduind idolul a *tit. lnfuriindu-se Antipatul a poruncit sa o
ineee In mare, dar ea stand ca intr'nn scaun, s'a ve4ut impreuni en
trei tineri si a esit in ostrovul Alonului la Elespont. Auclind antipatul
Macedoniel , a scris Consulariului
Cyzicului i acesta I-a taiat capul.

Se face amintirea lor in 21 August.

BENEDICT se nascu la Norcia

dinteo familie onesta. Abea ajunse

la vrista de carte, si parintil set il

trimisera la scOlele publice din Roma.

Fiind c5. inima sa n'a fost nici odata

infectata de otrava viciului si se temea pana si de umbra pacatului; ingrijindu-se de inocenta ml in mijlocul
unel grupe de tineri, din caril multi
duceati o vita forte neregulata. Nu se
margini aid, ci se hotarI a se desparti
pentru tot-Glenna de lame spre a se pune
la adapost de tOte cursele sale. Esi deci

din Roma si se duse in pustie. Doica

sa, annme Cyrila, care-1 iubea fOrte

mult, ii urmari pana la orasul Afil

cam trei-cleci de mile de la Roma;
dar gesi mijlocul a se scapa de ea
si se duse singur in muntii Sublac;
acolo gasi un calugr anume Roman,

primi in monahism. Roman

11 inveta datoriele stareI ce voia s.
care-1

imbAtiseze

conduse la o pe9tera

intenn loc maI c neaccesibil.

Pestera aceia a fost alesa de Be-

man. Dar Dumnecleii, care-I destinase

at lumineze in lume ca o lumina

stralucit6re, permise sti fie descoperit in anal 497. lath cum se in11mp16.

Un preot de Ora '0 pregatea pram-

zul pentrn (Ana de Pasti i auqi un

glas, care-1 4icea: Tu pregatesti

demaneare tie, dar Benedict servi-

torul meti, plere de gme la Sublac".

Preotul incepu s caute pre eremit
si numal :cu mare greutate-1 gesi.
Benedict vedea ce. vine un om cake
dinsul, dar nu vorbira 'Ana mal intai nu se rugara impreuna. Convorbirea era numal spirituala. Preotul
II indemn e. apoi s

manance, clicend,

postesca in 4ina
de Pasti. Dupe ce se sfirsi masa
ca nn trebue

preotul se IntOrse acase.

Cat-va timp dupe aceia niste *toff veclura. pre sfintul pe laugh' peptera sa. La inceput aft creciut ce. este

vre un animal selbatic, mai ales ce,

era imbracat eu o piele de Oie 0 nu
credeati ei c ar fi eu putinta nnui
om sa traesca prin nista stanci asa
de grozave ea acelea de la Sublac.
Dupe ce s'aii incredintat ca era servitorul lui Dumneefi, aveail eel mai
mare respect catre dinsul; multi din
ei chiar, atinsi de cuvintele 10 in-

trara in calk pocaintei.

Respandindu-se vestea despre descoperirea slintului eremit, se grabeati
s5.-1 viziteze, aducendu-i cele trebu-

inciOse vietei. Benedict, din partea

sa II hranea on inveViturele dum.

htivEmar

nedeesti pre cel ce se ingrijeat de

trupul lui.
Cu tote c aseuns in fundul pustiului, totusi nu scapa de ispite. Demonul ne iumareste orli unde ne vom

duce; el se intelege cu vrajmasul

'west domestic care se afl in inima
nOstra si care va peri odata cu noi.
Cand Benedict se deda la conteinplarea celor ceresti, spiritul intuneiecului se incerca a-1 distrage infatisandu-i-se sub o forma veduta; dar
fantoma desparea facendu-si semnul
crucei. Demonul recluse la o nourt
viclenie; el aduse aminte sfintului
de o femee ce o veduse la Roma si

imprima asa de tare chipul .ei in

sufletul lui, ea se hotari a parasi
pustia. Raza harului lucind ochilor
sei, se rusina de o asemenea ispiti,
lasa hainele si se -Cavan printre pie-

tre si spini, pang ce i se facn corpul numal rang. Ac Osta victorie a

spiritului contra corpului tampi cu
totul boldul satanei. Zgomotul despre sfintenia lui se lati din ce in ce
mai mult. Mu lte persOne dupe esempill see phraseti lumea si se puneati

pe pocainta. Cat-va timp dupe acia

calugarii din Vicovara, II alesera de
urmas ar staretului lor, care murise.
La inceput Benedict nu voia s. pri-

1 47

vOstre nu se potrivesc cu ale mele".

Sfintul parasi manastirea si se

retrase la Sublac. Un mare muner
de uceniel se adunar i zidi in scurt
timp doue-spre-dece manastiri, avend
fie-care dol-spre-dece calugari, en un
superior, Pintre dInii avea obiceiti unul de a esi din biserica mai nainte de

cat cei-lalti. Superiorul WI Pompeian, 11 sfatui parinteste si el se supuse, dar dupe trei dile Tar cadu.
Benedict informandu-se se duse singur s indrepte re.ui, nevoind s.
prinda radacini, pentru c desgustul
pentru rugaciune este causa tuturor
relelor. Sfintul convins de adeverul
acestui principiti, voi sa. se convinga
siugur. El zari un copil negru, care
apnea' pre calugar 1i-1 tragea afara
din biserica. Sfintul Maus avu ace-

iai

vedeuie, A. fost user de a gasi

musele diavolului, care spre a perde mai lesne pre Omeni, se indna ai opri de la rugaciune. Cu

tOte acestea nu inceta a se absenta

de la meditatii. Benedict credu ea a
venit timpul sa fie mai aspru si lufind un bet, 11 lovi. Pedepsa acsta
avu efectul dorit i calugarul sciip
de ispita.
Din tOte partile vowel sa' vada
pre servitorul lui Dumnedeti. a carui

mesa pentru umilinta sh, dar in

urma cede. Indata vedu c are de
lucru eu nista calugari, caril nu se

reputatie se intindea din ce in ce

mai mult. Pers6ne de rangul Intel
atat din Roma cat si din alte WY,

prea conformal regulelor vietei mo-

alergafi la manastirea sa; vedendu-1,

nahale. Dar si ei se cella ca Pati

ales pre dinsul i incepura a murmnra, dicend ca este prea asprn si
ar trebui sa se scape de el. Voind

nitaq de stralucirea lor si se pro--

sa"-1 otfavsca, sfintul, dupe obiceiti,

Men semnul crucei pre pahar si se

sfarima numal de cat. Din acOsta
recunoscu ca era o bautura omoritOre. In Ion sa se insplimante, el
dise calugarilor eu bland*: Dunanedeti s ye erte, fratilor. Asta-di
puteti pricepe, esti dreptate am avut
ee, cand Vam spus c. obicelurile

terneati cu umilinta la piciOrele lui,

spre a primi bine-cnvintarea sa si

ale veni n *tor prin rugaciunele
sale. -nil. chiar aduceafi copiii spre
ai inveta i ai deprinde cu practica
virtutei. Iutre acestia se numera
Maur i Placidiu, canT erati fil de
senatori. Dar demonul vedend progresele st. Benedict nu iniketa on ispitele sale. Un preot din vecinatate
iscodi calomniele cele mai unite in
contra sfintului. Benedict ca un ade-

148

13ENRbICT

,,../,.."..".".".".".)

verat discipul al Mantuitorului, opu-

Sfintul Benedict nu era asa de iscu-

nea nunai blandeta i teeerea; mai

mult inch', el peresi Sublacul 0 se

sit IR literatura profane, dar cela ce

este eu mult mai precios, era insuifletit de Spiritul lui Dumnedeii 0
poseda cea mai frumbse din stiinti

duse la Monte-Casino; dar in curind

andi c Florentiu acel nelegiuit de

preot fu zdrobit de o mine.

Pe virful Muntelui Casino era un
templu vechiii i un lemn consacrat
lui Apo ion, care mai avea inchinetori pe acolo. Aceste remesite de
idololatrie inflecerare inima lui Benedict.

El predice Evangelia i prin puterea euvinterilor si a minunilor sale,

converti un mare flumer din el. El
zdrobi idolul, tele, pomul i &grime
templul, zidind pe ruinele lui done
paraclise: unul in omirea st. Ion Botezatorul i altul In cinstea sf. Martin. Iate origina renumitel menestiri

acea a lucrurilor spirituale. De ar...eia

sfintul Grigorie ii represinte ca pre

un om a cerui nestiinte este insotita de o adeverate lumina 0 lutelepclune; ori pre cum dicea sfintul
Arsenie de Antonie, alfabetul sea
era mai pre sus de tOte stiintele din
lume. Nu era nici macar diacon dar
predica in vecinetate i da saracilor

tot ce avea, pentru ea sa alba in

ceria comOra neperitOre.

La Muntele Casin scrise Benedict

regula sa. Se observe aid

un om

eonsumat in stiinta Mantuirei i pe-

din Monte-Casino, intemeiate de sfln-

truns de planurile int Dumnedeti spre

a conduce spiritele la cea mai inalte

tul Benedict in anul 529, al patruchef i optulea al vrIstel sale, al

treilea al Imperatiei 1u Instinian,
sub pontificatul lui Felix al IV, fi-

intelepeiune. Ea 'fa primite de toti

calugaril apuseni, care fu urmate
cat-va timp; este intemeiate mai a-

ind in Italia regele G-otilor Atalaric.

Pe timpul acela Senatorul Tertul se
duse la Benedict, ca se, vade pre

fiul sea Placidiu. El demi menesti-

rei mai multe mosii ce le avea in

vecinetate i prin 'Sicilia.

Printre celugerii din Muntele Casin, era

si venerabilul Martin. El

les pe tacere, singuretate, rugaciune,

smerenie si ascultare.
St. Benedict numeste ordinul s
o snag unde se invate a servi pre Dum-

nedea. Scopul ordinului sea este de

a forma inchinatori perfecti; dar fiind

ea esemplul de putere invetaturelor

in tOta purtarea sa se vede c punea
in lucrare i spiritul i litera. Bum-

nedeii care-I alesese ea pre un alt

tate in cat se lege, eu un lant de Moisi spre a conduce un popor de

avea atata dragoste pentru singure-

fier, numai se nu iase din chilia sa.

Benedict temAndu-se ca nu cuna-va
se se mandrsce pentru acsta, Ir

dise: Dac e. esti on adeverat servi-

torul lui Iisus Christos, n'ai trebuJ

inte, de legeturi de fier; dragostea
dare dinsul este de ajuns, ea s te
face neeletit in hotarirea ta". Martin dedu:dovade despre nmilinta sa, supunndu-se i luandu-si viOte, comuna.
Benedict administra i o menestire de

calugrite din apropiere 0 mai inflint& done de berbati, una in Teracino i alta in Sicilia.

alesi la pardintul filgeduintel, autorise misiunea sa prin darul minnni-

lor 0 al profetiei. Natura blanda i

se supunea i cele viitOre se desfasurati inaintea ochilor sei. Numai cu
semnul crime): alunge de mai multe
ori demonii care &Antall se insale pre

calugarii set Inteo di in presenta

until mare numr de Omeni invia
pre un tiner sdrobit de cederea unui

zid. Predise ea mu1l ani mai nainto el manastirea sa va fi profanati

0 destrus; predicere pe care o ye-

149

BEOTBONIFATIE

rificarg Lombar4ii, fad s 0ie, in

anul 580,
Regula st. Benedict opreqte de a
mind, afarg, din mgngstire, fang numai dad, distanta este mai mare
de o 4i. Acsta pentru a impe-

dica pre cglugg"ri de a mama cu

mirenii, unde n'ar fi putut observa
en exactitate regulele abstinentei.
Ain; lind sfintul cl unul din frati a
dleat regula acsta, ii mustrg aspru
ertg, dupe ce aggdui cg nu va

mai face. Asemenea pre un altul,

se rage pentru el 0.se mai imb1gn4i,

Ian cand lug apoi Neapole, trgta pre

prisonieri ap, de omene0e, cum nu

se a0epta nimene de la un barbar.
Episcopul de Canusa, venind la el
spuindu-i eg Rcma va fi destrusg

qi nu va mai fi locuitg, sfintul nespunse, eg nu va ft ruinatg de acel

rege; dar va fi bgtutg de multe furtuni i .cutremure de primint: va

fi

ca un pom care se usucg ne mal

a.vnd sue la dazing. Ceia ce s'a
Intimplat. Se pare c5, st. Benedict

care primise daruri.

muri cat va timp dupe Scolatica,

Totila regele Gotilor, intrgnd in

Italia, se interesa de minunile ce i

sora sa i chiar in anul urmgtor ce-

se spunea despre st. Benedict; el voi

sg incerce dad era' ap cum i se

spunea. Cgnd trecu prin Campania
in 542, trimise vorbg cg vrea sg-1
vp,dg, dar in loe de a se duce- in
persdng trimise pre unul din oficerii
all, anume Rigon. El II inbrgcase
cu hainele regale si I-a dat sg-1 Insotseg trei din principalii demnitarial curtei, cu o suitg numerd. Indatg
ce-1 ve4u sfintul, strigg: Lasit, fiule

haina care o porti, cl nu esta a ta".

Atuncl Rigon cuprins de frid qi ruqinat eg a voit s amagascl pre acest
mare om, s'ag aruncat la picirele
sale en toti cci ce-1 Insoteat.
Dupe ce se intarse, istorisi regeliii ode ce i se intimplase. Totila
veni singur sg vadg pre servitorul lui

lui in care a fost visitat de Totila.

Cu sse 4ile Inainte de morte q'a
sgpat rnormintul i Indatg l'a cuprins

frigurile. In cliva a qesa dupe ce se

bolnitvi, cern sg fie dus la Biserieg

spre a primi sfinta Cuminicgturg.

DIdu apoi instuctiuni ucenicilor; dupe

aceia sprijinindu-se pe unul din el, muri
ruggndu-se. Acsta se intinap15, Sam13516 in 21 Martie, probabil in anul
543. Era In viistg de ciase-4eci i trel
de ani i petrecuse patru-spre-4ece
in Monte-Casino. Parte din magtele
sale se ved i astg-cli acolo, iar unele

Ose ati fost duse in Francia in mongstirea Fleury.

Biserica nOstrg II serbazg aminti-

rea In cliva de 14 Martie.

BEOT martir, s'a sevIr0t in 29

Mantle.

Dumne4e1De indat 5. ce-lve4u se pros-

BITONIE martin, s'a sevIr0t ine-

tenni'', la pgmInt qi rernase ping ce-1

ridid, Benedict.

cat in 3 Apriel.
BLANDINA martirg, s'a sevirit
in 25 Iunie.
BONIFATIE martir. Aglaia. Pe
la inceputul veului al patrulea era
la Roma o femeie anume Aglaia,
tined i frumosa, ngscutg dintr'o

El se mirg fOrte mult, &and Ii

vorbi sfintul est-fend: Fad' malt

nett 0 preyed cg vei face 0 mai

mult, vei lua Roma; vei trece Mama; vel domni none ant; dar vel
muri in al 4ecelea an si vei fi citat la tribunalul dreptului Judecgtor
spre ai da samg de tate faptele tale.
Tate pre4icerile acestea anti adevont prin fapte. Totila care remase

Inmrmurit; se rugg de sfintal

srt

familie ilustrg. Averea sa era aga

de mare, cg de trel orl dgduse jocurt publice pe sama sa. Dragostea

nemgrginitit de lume, adusese 0 con-

raptia

inimel 0 ea

avea

rclaiI

150

BONiPAT1E

necinstite cu Bonifatie principalul

intendent al el.
Omul acesta era aplecat spre butur i spre tot fenul de desfrinari;
dar avea i calitati bune; Ii placea
usureze nevoile i s primesca,

vincil. Indata ce sosi, trimise pre

servitorii sel cu cail la un otel, M-

el se duse la palatul gi vernatorulta,

pe care l'a gasit stand pre scaunul

pre streini. De vedea vr'un strein

de judecata. Acolo era un mare numer de martini in chinuri. Unul era

spanzurat de un picior i avea foc

sail vr'un calator, 11 servea cu multa

sub cap; altul era legat de stalpi

dragoste; nptea mergea prin piete

prin strade i dadea saracilor ajutbrele de care aveati trebuinta.
Aglaia, atins de harul lui Dumnedeti prin milostivirea dumnedeesca
patrunsa de mare cainta, chem a. bite() di pre Bonifatie pi-I dise: 4til in
ce nolan de nelegiuiri ne cufundam,

fara s ne gandim c ne vom infatisa

inaintea lul Dumnedeff, spre a-i da
Emma de faptele nOstre. Am audit,
ca dac . cinsteste cine-va pre acel
ce patimesc pentru numele lui lisus

departati unul de altul; muncitoril

despicati pe un altul; unuia i se tae
manele; un altul tintuit la pamint
cu un piron mare ce-i strapungea
gitul; altul cu manele i piciOrele
legate la spate, suferea lovituri grele.
Email vr'o doue-deci de crestini, caril
primeaa diferite chinuri; i pe cand

privitorilor le inghetase sangele de

grza, ei patimeall cu cea mai mare
liniste.

Bonifatie se apropie de martini si

sa'rutandu-I,

striga: cat de mare

este Dumnedeul Crestinilor! cat de

mare este Dumnedett sfintilor martini! Rugati-ve pentru mine servitori
al luI Iisus Christos, ca impreuna
ca s nu se lepede de religia bor. cu vol sa me lupt impotriva demoDu-te pi-ml ada reliquiele vre unui nului". Guvernatorul care se credit_
sfint vitz, ca 0.-1 cinstim aminti- insultat prin o asemenea indraznla,
rea t i s ne mantuim prin mijloci- plin de manic, intreba pre Bonifatie
rea lui". Bonifatie se supuse numal- eine este? El respunse ca este cresde cti1und sume marl de haul, era tin si c. chinurile cele mal grozave
gata de plecare. Apol dise stapanel nu-1 va face sa, se lep de de Chrissale. Pot sa gasesc sfinte reliquil tos Stapanul seri. Simpliciu porunci
lid le vol aduce; dar dac
vor aduce sa se ascuta trestie i saff bage pe
corpul mcii, ii vei primi?" Aglaia sub unghil sl-I tome plumb topit
crederd ca voeste s glumesca, II in gura. Bonifatie rugandu-se la
mustra.
Dumnedea, ceru in ajutor i rugaBonifatie in calatoria sa, nu mama ciunele sfintilor ce se chinniati imcame nici bet vin; cu postul seri premia cu el, iar poporul induiosat
uni rugaci ,n, , lacr'rnile i alte fapte de cr i rimea chinurilor, striga: Mare
Christos, se vor bucura de gloria lor;
Iarasi am audit c servitoril lui Iisus Christos se lupta in Orient
contra demonului i eh se chinuiesc,

de pocainta.

est

Biserica Apusului era atunci in

pace, dar biserica Orientului era in
prada persecutiei incepute de Dio-

A doua i Bonifatie marturisi cu

ind asnela, credinta sa, pe care nu
era nimic in stare sa' o stramute.
Mind aruncat intr'un vas cu pacura,'
clocotita, esi nevatamat si fu con-

cletian si continuata cu mai multa

crudime d.e aii imr6rati. Mai ales
in Cilicia, unde era guvern t r Sim,

Dumnedeul Chrestinilor".

damnat apoi la decapitare. Getindu-se

plieiu, ajunsese la cub) . Bonifatie sentinta, se ruga pentru ertarea pase duse la Tars, capitala acelei pro- oatelor sale si c nvertirea muncito-

BONOS

rilor, apoi primi lovitura de mOrte.

Sotii s6I de calatorie, afiand de cele
Intimplate cumparara corpul sfintului i imba1samandu-1 ii duse eu
cinste la Roma in anul. 307.
Aglaia audind de cele ce se IntImplase dadu marire lui Dumnefieti

151

lor surdi si muti". Comitele il intinse pe rota i cand usierul ii chema

pe nume, el le dim Iata-va gata

spre schingiuire; supuneti-v5; ridi-

cal de la stOgurile

vOstre chipul

crucel si puneti chipul deilor nemu-

cinste pre servitorul set langa Roma,

ritori". Nu putem Aspunsera ei, sg.

ne supunem imparatului in privinta
ackta, pentru c vedem cu ochii

unde ridica un monument si apol o

credintei pre Dumnedeti eel nevildut

si

bland clerici, ingropa en mare

capela. In 1603 se descoperi reli-

nemuritor, In care ne punem inquiele st. Bonifatie si ale st. Alexie crederea". Iulian ii bath on plumbi
si aft fost asezate sub altarul biseri- de mai multe on, indemnand pre
eel. Aglaia traind apol Inca 15 ani muncitori sa-1 bata cat vor putea
intr'o vita retrasa cu cainta si mu- si s nu-I slabesca. Martiril find
rind, fu ingropatii, lane. martir. Se nesimtitori la acOsta schingiuire, i-at
serbza in 19 Decembre.
pus in smOla clocotita. Dar rgmaind
BONOS. Iulian Apostatul dadu nevatamati, iudeii i idololatrii striordin sa se ridice crucea i numele gara e. erati magi. Apoi 1-aa pus
ml Iisus Christos din Laborurn undoin InchisOre. Comitele le trimise
le pusese st. Constantin si sa se pane insemnata cu sigiliul sati; ei
pue iar stOgurile imparatilor pagani, nu voira sa manance pentru ca ne
pe care se represintati divinitddile aparat se ascundea figura vre unui
pagane. Iulian, unchiul ski dupa idol.
mama, pre care-1 numise guvernator
Principele Hormisda II visita in
in Orient, renunta ca si el la cres- InchisOre i vadendu-I bucurandu-se
tinism i deveni unul din persecu- de o sanatate perfecta, se recomanda
toril cel mai tirani ai ucenicilor lui rugaciunelor kr. Principele acesta
Christos.

In corpul numit al Vechilor llorculanl, eria doi oficeri frte- viteji.

Erati crestini zelod pentru legea kr:
unul se numea Bonos i altul Maximilian. Ei nu voiati s

schimbe La-

borum, cad fie-care legiune avea pre

al sail, ca semn principal. Comitele
Iulian le porunci sa se supue Trap&
ratului i sa se inchine deilor, ea

dinsul. Dar Bonos raspunse pentru

amandoi, ca," nu se inchina la lucruri
de mad omenesti. !idiom porunci s5-1

dea mai mult de trei-sute de- lovitun cu scorpiOne, pe care st. Bonos
le suferi cu o rabdare vitejasca. Comitele porunei apoi lui Maximilian
sa se apropie. Cand deii vostri vor
audi i vorvorbi atun ci ne vom in ch ina

lor; cad vol 1;460 ca Dona crestinilor

ne este oprit sa ne inchinam idoli-

era frate cu Sapor, regele Persiel.

Dup5 ce a parasit tara sa, a imbed,
tisat crestinismul si a treent cea mai
mare parte a. vietei sale la curtea

marelui ',Constantin si a lui Cons-

tantin.
Comitele supuse pre Bonos si pre
Maximilian la o a doua i a treia
Intrebare; ei respunsera ea sunt ere-tini i sunt hothrIti. a ramanea in
legea lor; ei adausera ca Constantin
pe la finea vietei sale, 1-ati jurat sa
fie credinciosi copiilor sl 0 Biseri-

cei i nimic nu este in stare sa-i

faca a'gt calca fagaduintele. Iulian

voia sa-i mai chinuiasca, dar Secund.

prefectul de Orient, care, desi pa-

gan era renumit pentru probitatea

gi blandeta sa si care sedea bang&
el, desaproba o ast-felia de barbarie.
Ast-feliti Bonos 0 Maximilian fura

152

BUSIRIS

eondamnati indat sa% fie decapitatl

id lisus Christos, pentru c'a te-a fa-

Impreung en a1ii. Sfintul Meletie

patriarhul Antiohid i a1i episcopi

cut s'a simti puterea sa prin ped6psa

adsta. Fr aceia n'ai fi cunoscut
nici ()data pre acela cu care te-al

Insotir5, pang, la locul de osand'a,

Dnp6 acela comitele Lilian fu ataeat de o b6l5, grOznicit de vintre.
Se iscarii o multime mare de vierml,
11

cariI n'at putut fi uci0 cu tOt'a iscusinta medicilor. Cele mai scumpe
doctoril se Intrebuintark dar verrnii

luptat". Comitele slit a se

gi,ndi
pentru durerile lui, pArea c5, se egeqte
e a fost persecutor. El spuse femelei

sale s'a alerge la biserica cretiiiilor

ei s'a se r6ge pentru el. Dar in cele
de pe urm'a momente ale sale, repea

in joe s5. fie uci0 se vIra 0 mai

de mal multe orl, c'a nu mai este

mult in mate i chinuiati grozav pre

milostivire pentru el 0 muri in des-

Iulian, care Varsa necontenit. Femeia

aceOuI nenorocit, find o ere0in'a zeLisa, II 3isee Trebne s mu1cume0i

perare. St. Bonos se serbz'a la 22 Oct.

BUSIRIS martir, impuns cu bol-

duff s'a s6vIr0t in 31 Decembre.

44

W...V.*,

44444444%M
,Ara VAWAS

7;;."
4C-

44
-i*8444:2
.4).*WaStt

C.

CAIAN martir, s'a sevirsit prin

foc in 7 Decembre, impreuna cu

nica Evangeliul seri bisericelor. Unil

spun c'a acesta a urmat sfintuluT

Ca Ins.

Timotei in scaunul din Efes (No-

CAIAN martir, s'a sevirsit dupe

mai multe ohinuri in 5 Mai.

CAIUS martir, se serbzA impre-

ung cu Calm si se face serbarea in

biserica sfintilor celor fang de arginti Cosma si Damian.

CAMS unul din cei patru-4eci

de martin (9 Martie).
CAIUS martir din Nicomidia impreuna, cu Dasie i Zotic ati earl-

mat cele ce erat in capistea idolilor i afifindu-se, a-6 fost supusi la

tot feliul de munci, adec5, spinzu-

rati pe lemn I frecati pe costa cu

tarsini. Dupe aceia legandu-li se piearuncat in mare
tre de grumaz,
in 21 Octombrie.

embre 5).

In faptele apostolilor se mai face

amintire de un Gale din Derbe (Fap.

ap. XIX, 29; XX, 4), oras din Licaonia in Asia mica, macedonean de

origing, care a insotit pre st. apostol Pavel in c'eatoriele sale si fu

ridicat de popor in miscarea tumultuas'a pornit5, de Dimitrie din Efes
(an. 53), a urmat pre apostol in c615.toria a cincia la Ierusalim.
CAIUS i Alexandru martini. Nu

stim despre acesti martini de cat

ceia ce ne spune Eusebiu. Ei ()raft
din Eumenia in Frigia i art fost
condamnati. pentru credint5. la Apamea. Montanistii umplurft Ora acOsta

cu erorile lor. Fiind Inchii impre-

CAIUS unul din eel sOpte-4eci

de apostoli, era din Corint (Cor. 1,
14) si fusese botezat de sfintul apostol Pavel. Casa sa in care a dat
ospitalitate sfintului apostol, (Rom.

ung cu ortodoxii, acestia protestarit

4icend c ail alt credintg si mureal IAA. srt comunice cu dinsii.

XVI, 23) servea pentru adunkile

purtarg, ast-felit cu montanistil erat

Calms i st. Alexandru. Martiriul lor

credinciosilor. Dupe traditie el a fost

Episcop al Tesalonicului. Nu se stie

dad, acest Wins sari Gae este tot

aceiasi persOng cu acel care care

Intre cei mai insemnati, mil se

se pune sub Marcu Aureliu, pe la

anul 279, sail sub Sever pe la In-

scrie sfintul apostol IOn epistola sa

ceputul vcului al treilea.

CAIUS martir, s'a sevirsit in 31

a treia. Se crede c5, era Ospetele sf in-

Decembre.

tului la Efes si a fost inskcinat

CALID martir5, din Elada, a fost

dug la Corint impreung, cu alp: mar-

cu importanta misiune de a comu-

154

CALIMAHCALIOPIE

...-".....-...,,w....,,,,.....-......

tiff 0 suferind multe chinuri a fost

aruncate in mare la 16 Apriel.

fletul lui Dumnedee in 29 Iu lie.

CALIMAH unul din eel- 33 martini din Meletin (7 Noembre).

CALINIC s'a sevir0t impreune,
cu Calimah in 7 Noembre.,
CALINIC martin, de sabie s'a

polei. Acesta era mai Intel preot 0

telat impreune cu Eustatie Romanul in 28 Septembre.

CALINIC a merturisit impreune
cu St. Meletie stratilatul in 24 Mai.
CALINIC a merturisit impreune
cu Tirs .0 Levchie inaintea Jul Decie care persecute pre crWinii din
Nicomidia, Nicea 0 Cesarea din Bitinia. Calinic era pope idolesc 0
veqnd minunile ce se fecuse cu
Tirs, scepand nevetemat din muncile

cele mai grele, din vasul cu ape

unde fusese varit cu capul in jos,

din cederea de peste un zid inalt

preste pirOne ascutite 0 din marea

unde fusese aruncat, a credut in
Christos, socotindu-1 a fi mai mare
de cat toti, &ad cu numele see &deal idolii. Asemenea minuni facend

0 sfintul Calinic 0 surpand idolul

ce se cinstea acolo, i s'a teiat capul.
(14 Decembre).

CALINIC era un om forte bun

din Cilicia, interindu-se 0 inteme-

indu-se pe frica lui Dumnedee; a

fost dascel de mantuire multora 0
inveta pre cel dedati la idoll, se, se
lase de cele deqarte 0 se cunOsce
pre Fecetorul a tote. Fiind prins 0
adus inaintea guvernatorului Sarche-

don, a fost dat de dinsul la tot feMil de munch' 0 ince1tendu-1 cu incelteminte de fier, care avea pirOne
ascutite, a fost silit se', alerge pane
la cetatea Gangrel, care era departe
de opt-deci de stadii 0 mergend numai qpte stadii, s'ail oprit osta01
cel ce-1 tame 0 nu putea se merge,'
mai 'nainte de sets. Iar sfintul s'a rugat 0 a isvorit ape dintr'o ptre gee..
De aid' sosind la Gangra, a fost begat

intr'un cuptor cu foe 0 q'a dat su-

CALINIC Patriarhul Constantinoschevofilax bisericei Prea sfintel NescetOrei de Dumnedeti, celei din Vla-

herne. Iar pentru meritele Int a fost

hirotonit Arhiepiscop al Constantinapolei in dilele lui Iustinian eel
tiner, nepotul lui Iraclie, care dutandu-i pricine, ii porunci se dea
bine-cuvintare a se derima biserica
NascetOrei de Dumnedeti ceia ce se
numea a Metropolielor. Iar sfintul
respunse, ca, nu este ruge,' ciune pentru
darimare, ci numal pentru zidire,

ca Dumnedeil a facut lumea spre

interire *far nu spre striceciune. Dec1

grebindu-1 eel ce ere]. trim41 0 superandu-1 0 silindu-I, slise fericitul:

Merire 'O.e ChristOse, cel ce pururea
ingedue0i 0 indate biserica se surpe.
Deci scotendu-se imperatul pentru
nelegiuirile sale, i s'a telat nasul 0
a fost alungat la Hersona. De acolo
scepand a venit cu oOire streine

la zidurile Constantinopolel 0 pin

viclenie facu pre patriarh 0 pre

tot sfatul se-i iase innainte spre

intimpinare. Apoi iy1. Wei juremintul ce-1 racuse pe cinstita cruce

0 pe Evanghelie qi pre cinstitul
trup 0 sange; si cum intr.& in
cetate, incepu omorul. Fericitul Ca-

linic a fost repit de ostaqii InI 0

isgonit la ROMS., aretandu-1 Iustinian

nasul cel Mat yi dicend ce, a fost

furat de dinsul, cu -bite ce fericitul
nu Oia nimic. Deci fiind dus la
Roma, l'a pus inteun zid, din porunca tiranulul. Dupe patru-decI de
dile spergenduse zidul s'a aflat ince

in vi6te 0 mai treind Thee patrusleet de dile s'a mutat care Domnul 0 a fost ingropat in biserica
Sfintilor Apostoll Petru 0 Pavel,
cum randuise papa de atunci, in 23
August.

CALIOPIE, martir, s'a sevir0t in

10 Noembre.

CALIOPIE,CALISTRAT

CALIOPIE, a fost pe timpul imperatului Maximian, fiul Teocliel din

,Perga Pamfiliel, invetat in eredinta

lui Christos i crescut en pietate

lenge maica sa. Porninkse parsecutie in contra cretinilor, s'a intarit pre sine si luand invetaturi
sfatuire de la maica sa, ea se,
nora pentru martur'sirea lui Chrisos s'a dus insusi nechemat la guvernatorul Maximian in cetatea lui
i predicand inaintea lui
Pompie numele lui Christos, fu legat
cu cOtele manilor indarat i be:tut
.Pompie

cu plumb, tins pe o Ate, si ars en

foe. Aratfindu-se ingerul Domnului,
rota a statut i focul se potoli. Deci
muneitoril ingroziti 'marl pre sfintul in termite.; iar maica sa II stargea sangele
curatea ranele. Deci
impartindu-si averea la Barad i ertand robil, carii erati vr'o 550 cu
toti, nu se mai desparti de fiul gea.
Iar la miezul nopt,ei se facu lumin
in tcmni
i viind glas de sus, cu
care se fericea indrasnirea si martrtrisirea martirului, mai mult se innalta spre nevointa. Remaind neclatit intru acestea, a fost osindit a

se restigni si era partas intru pa-

timele cola stapenesti nu numal cu

chipul mortal ei i n timpul in care
se intimplase a est a, fiind-ca era

in Job, mare, inainte de invierea

lui Christos Duranedet. Deci restignindu-1 en capul in jos, cum eeruse

maica, sa, a dona di Vineri gl-a dat
sufletul lui Dumnedel Iar pogorindu-1 de pe eruce, cadu maica sa preste
dinsul i lesinfind a adormit in Domnul si se ingropa cu fiul seil la

7 Apriel.

CALlOPI martirk era pe timpul

lui Dacia, stralueita en tiueretea
trupului si- au frumusetea sufletului.

Deci fiind prinsk a fost silith sa a

lepede de dragostea si de credinta
lui Christos. Dar ea remaind sta.
tornica a fost strujit cumplit si tit-

155

iele, s'a vindecat cu darul lul Dumnedeii. Apol fu tarita

pe harburi ascutite si arse, cu foe;
lar trupul ei cel ars, preserat fiind
indu-i-se

cu sue, muneitoril rat frecat en

tarsini de per; apo i s'a thlat capul spre lauda Domnului in 8 Iunie.
CALIST patriarhul Constantinopolei, en pace a adormit in 20 Iunie.
CALIST martir din Amorea, fiind
unit din fruntasii cetatei a fost luat
in robie de Agareni i dupe multe
suferinti i s'a talat capul in 6 Martie.
CALIST cuvios, cu pace s'a sevirsit in 22 Noembrie.
CALISTA martira, improuna cu
fratil si Evod i Ermogen ail pri-

ma cununa prin sable in ditta de

Intel Septembre.
CALISTENA fiica lui Avdact, E

parhul Efesului, nevoind a lua in

cesatorie pre Maximin, s'a sehimbat

in haine i s'a dus in Nicomidia.

Dupe opt ani, s'a dus la o female
din Tracia, a earel flied era betga

la un ochiti i o a vindecat, iar

drept resplatire a voit printil se,
merite fata dupe bine-facetorul ei,
nestiind ea este parte femelasek Deci

find silitk a trebuit s. declare eine

este si cum s'a intimplat s'a ajunga
in acea stare; iar el minunandu-se,
dkidura; marire lui Dumnedet. Murind Maximin a luat imperatia Licinie. Atunci Cal'stena s'a dus la
imperatesa, care era crestina i sore.

Mare la Constantin. Povestindu-1 tOte

ate i s'a intimplat, a luat'o leng

sine si a facut'o ca o make, fiulul
sett; i ast-felif fericita Calistena
s'a intors inapol OVA averea tatalul
set, care o luase Maximin. Aducend
apol sfintele mdste ale tatalui sett din
Mesopotamia in Asia si feeend o biserica mucenicOsc e. in numele lui, o
a sfintit i apol petrecendull vieta
apostolesca, s'a mutat &Ore Domnul
in 4 Octombre.

CALISTRAT a suferit martirul

166

CALODOTICARP

altt 49 de

martirl.

ani. Fiind locul fOrte bgutuit de ape,

Era din Roma, pe timpul imperatului Diocletian 0 fiind prins de

lar pe0era avend multa, umezel'a i

impreun5,

eu

stratilatul Persendin, dup5 ce a mar-

turisit ca Christos este Dumne4eti

adeverat, a fost batut cumplit. Dupe
acela l'a pus pe niqte hirburi ascutite 91-1 traseril preste dinsele, apoT

Vat begat inffun sac 0-1 aruncar5,

in mare, dar rupeadu-se sacul a eqit
sanatos. Deci vNend minunea acsta
eel patru-4eci i cinci de slujitorl,
au creclut in Christos, pre caril btndul Persendin, I ail pus cu Calistrat in temnitk unde i-a invetat
fericitul, cele pentru suflet, pentru

judecata i pentru inviere. Dup5, ce

ail e0t din temnite fcend rugaclune,
a dat jos pre toti. idolii i veq.end

ceilalti o sula opt-q.ecT i patru de

slujitori, au creOt i acela i li
s'a5 thiat capul tuturor in 27 Septembre.

CALODOTI s'a svir0t de sabie

imprenna cu 1104 osta0 in 6 Septembrie.

CANDID s'a s5virsit de sabie, cu

Aquila, Eugenie 0 Valerian in Trapezunda, dup5 ce ati suferit fellurite
chinurl, in 22 Ianuarie.
CANDID unul din eel paru-4ecT

de martini din Sevaste (9 Martie).

CANID cuvios, era pe timpul lul
Teodosie cel mare, fiul lui Teodot
Teofaniel, cere-0 aveat locuinta
in laturea Capadocenilor, cucernici
fiind i Jubitori de Dumneclet. Se
4ice c5 maica sa avendu-1 in pantece, se infrina de mlincgri grase,
Tar dupe ce l'a naseut n'a supt din
Vita stanga, Tar dace melee sa ar fi
mncat ceva mai mult, niel din cea
drepta nu sugea. Dupe ce ati trecut
anil Qopilniei, lasand tote s'a dus

la munte i inchin du-se intr'o peqterk petrecea in rugaciune i postire, mine-and odat pe Optmfina:
verdeturi crude 0 nesarate, petrecend est-feral Opteieci i treT de

s'ati stricat cu totul peril capulur

0 barbel; 0 ast-fellii multa vreme
radind fericitul s'a mutat catre
Domnul in 10 lunie.
CANTIDIAD i CANTIDIE s'aii
s5vir0t uciql cu pletre, in 5 August.
CAPITOLINA s'a sevir0t de sabie in 27 Octombre, fiind de neam

mare 0 bogatk
CAPITON s'a svir0t de sabie
impreuna cu Amfil in 12 August.
CAPITON s'a sevigit de sabie
in 24 Iulie.
CAPITON a fost unul din Episcopil trimiqi de Ermon al Ierusalimulul sn predice in Scitia 0 Herson. Dup5 raOrtea ml Eterie fiind
trimis Capiton i s'a cerut s se vire
intr'un cuptor ce ardea 0 de va ei
de acolo nevetamat, vor crede i el.
Deci sfintul Capiton imbracandu-se
cu tOte vestmintele arhiere0I 0 insemnindu-se cu semnul erucel a in-

trat in cuptor. Cu tote c5. felonul

de pe el era plin de jeratic aprins,
totu0 a remas nevatamat; i ingrozind pre totl cu minunea acsta si
botezfindu-T, dupe ce 1-a,A inters pre

totl spre Dumneq.eti, s'a mutat 0 el

din viet cu fericire in 22 ale lunel Deeembre, (7Martie).
CARTON euvios, s'a shir0t

cu

pace in 25 Noembre.
CARTON martir, Vaindu-i-se limba

s'a sevir0t in Februarie

CARP apostolul (2 Tim IV, 13,

a. 66) ucenic din Troa, amie St.

Pavel, la care lgsase ete ceva, o
manta de calatorie pentru p101e, niqte

carti 0 mai ales pergamentele, de

care vorbe0e en insistenta lui Timotel sa i le aduca. POte cu era
vechiul Testament, sail estrasele de
eare avea trebninta st. Apostol, copiate pe bucali de pergament lipite

sail inveluite la un loc. Cn tote acestea pe timpul acela se servea mai

attp-tASDOAS

mult cu sc6rta de papirus, ce se

gsea cu indestulare in Egipet si
care era mai eftin de cat pergamentul.

CARP, Episcop de Tiatira in Asia si Papil, diaconul set, aI fost

arestatl pe timpul persecutiei lui
Deciu. A fost dusi inaintea lui Valerie, guvernatorul Asiei mid, care-si
avea resedinta cand la Tiatira, cand

la Sardes. Ei suferira tot feliul de

157

te cant./ si ea volt fi cu tine. Caci

trebuie se, patimesti multe pentru
numele melt. Multi prin tine ail sa
crda intru mine si sa se mantulasca.

Atunci sfintul, umplendu-se de bucurie 0 multamind lui Dumnedea,

s'a dat pre sine fata. Si mai intttl

a fost pus la inchishe, apoi duckdu-I inaintea guvernatorulul i s'a

munci In inchisrele din acele done

poruncit sa jertfesca deulul Serapid.

Iar sfintul prin rugaciunea sa a stir-

cetilti

i marturisira vitejeste pre

Iisus Christos la trel Infierl. Gu-

pat idolul acestuia. Deci a fost batut cumplit, apoi spanzurat pe un

vernatorul ca sa21 inspaimante, batu

pre Agatodor, care le servea, cu vine

lemn

de boa. Acesta muri In acea gro-

fier 1-a sf'asiat tot trnpul. Dar sfin-

zavie i merse in ceria s astepte

i cu brice 1-a scos unghiele

manilor si picIrelor 1 cu cane de

tul cu puterea hit Dumnedeil a stat

aeolo pre acei ce se credeaa fericitl

a-1 servi pe pamint.
Valerie vedand c nimic nu pte

mai pre sus de tote acestea i s'a

s. slabesca statornicia lui Carp 0

a lui Papil, 1-at dus la Pergam,

ci

unde mergea 0 el. Orasul acesta era

locul nasterei sfintilor. Ajungend a-

colo I-ail batut cu tolege pline de

spini i le-ail ars cOstele cu torciI;
apol le puse sere pe rane, ca sa
simtsca 0 mai mult durerea chinurilor. Dupe cate-va dile I-all culcat pe pirbne ascutite si din not le
sfasie cbstele, apoi II condamng s
se sfirsascrt in flacari. Agatonica
Bora lui Papil, suferi aceiasi inOrte.
Bisrica serbza amintirea lor in
diva de 13 Octombre.
CARTERIE martir, s'a sevirsit
in 3 Noembrie.

CARTERIE era pe timpul lui

Diocletian 0 Guvernatorul

-Urban

din Cesarea, preot i invetator ere-tinilor. Adunand acolo multime de

cregtini II indemna s cinstsca nu-

mai pre Christos, ca eel ce este

Dumnedet adeverat si alt Dumnecleil afara de el se. nu cunOsea. Pen-

tru acesta dar fiind parit la guvernator; s'a ascuns, lar Domnul i s'a
aratat lui si 1-a dis: Mergi o Carterie i aratike pre sine la eel spe

facut sanatos. Apoi din porunca guvernatorului, I-at sfredelit spatele

avand o tabla de fIer rosita, a

pus pe pieptul sfintului, a sedut pe

un scaun de fler rosit i iarasi l'ail
pus in inchisOre. Dupa ce a inoptat,
iarasi i s'a .aratat Domnul. Si deslegandu-1 din legaturi i facandu-1
sanatos, mergeail si se botezail de

la el si se vindecat de bole. Pentru

aceia iarasi a fost muncit sfintul,

cad I-aa spanzurat de mani si de

piciOre pietre Thrte marl i cu toege a fost batut preste pantece, ardendu-1 cu Ittelil aprinse

i aruncandu-I puciOsii i piicurtt topit'a: I-ad

turnat in gura plumb fiert; in sfirsit l'a aruncat in foc i remaind

nevetamat, inalta lui- Dumnedeil laude i multamiri. Deci un ebreti fi-

ind fata, s'a umplut de manie i luand o sulita a patruns cOsta martirului. i ast-felia vitzul nevoitor
s'a dat sufletul in mAnele lui Dum-

nedea si a luat cununa, in 8 Ianuarie.

CASDOAS martir, s'a savirsit impreun cu Casdoil in 29 Septembrie.
CASDOAS martira, sora hit Gov-

dela si filca lui "Sapor, regele Persdlor; a primit ungere i sfinta cu.

1.8

CASDOUCECILIA

minicatura de la martirii eel inchisi

pentru credinta qi apol a adormit
in Domnul. (29 Septembrie).

lul la 29 Februarie. Operile ce ne-aa

rtimas de la el sunt: 1-a Cartea despre
Intrupare, contra lui Nestorie, care
fu scrisa dup6 rugaciunea St. Leon,
pe atuncl Arhidiacon la Roma. 2-a,
Institutiele vietel monastice, in dou6-spre-clece carti. 3-a, Conferintite

CASDOU martir, a patimit impre

ling cu Casdoas (29 Septembrie).
*CASIAN. Ion Casian, preot si sta-

ret al renumitel manastiri, sfintul

Victor diu Marsilia, se nascu in Scitia mica (Dobrogea), care pe atunci
fame parte din Tracia. Din pruncie
se obicinui eu nevointlle vietil ascetice in manastirea Betleem. AliOnd de viata inalta a pusnicilor ce

in care cuprinde in 3 carti maxi-

tralaa prin deserturile Egipetului,

avea mare dorinta sa-I yed si impreuna cu un prieten al sail Gherman pled, in anul 390 acolo. V646nd virtutile lor se folosi Vote
mult de exemplul lor si r6masera
mai mult timp in singuratatea Scitel si in Tebaida. El mergeati cu
picirele Ole, ca si eel-I-al-V. -c6.-

timpul lui Iulian Paravatul la anil

361 in cetatea Arghira impreuna
cu Melasip si Antonie. Dupe' ce i
s'ati talat ttele a fost spanzurata
pe lemn si chinuindu-se cu felurite
munci s'a savirsit in 7 Noembrie.

111011, fiind imbraeati forte simplu

5 Noembrie.

si mancand nnmal pane, traind din

lucrul manilor, ea si el.
In 403 se dusera amandol la Constantinopole si ascultara invataturele
ce le faces st. Chrisostom. Casian
fu hirotonit diacon si intrebuintat
in servicial bisericel de acolo. -Sf intul Chrisostom fiind exilat, Casian
si Gherman plecara la Roma. Paladie
ne spune ca_ el duceati o epistola
in care clerul din Constantinopole,

mile vietei monahale. 5tilul lui Casian este curat si plin de ungere.
Operile lui se afia in colectia Migne
in 2 volume.
CASSINA. martira, a marturisit pe

CASTIN Episcopul Bizantiei, s'a

s6virsit cu pace in 25 Ianuarie.

CASTOR martir, s'a savirsit in
CASTOR unul din martirii, care
-

a suferit pe timpul lui Diocletian

si. Maximian impreuna en Sevastian
la Milan (18 Deeembrie).
CASTOR martir, s'a savirsit in
18 Septembre.
CASTOR cuvios s'a s6virsit cu

pace in 12 August.
CASTUL unul din Martiril din
Milan ce a patimit in 18 Decembre,
.

CATIDIE s'a s6virsit ucis cu pie-

luail apkarea pastorului lor perse-

tre impreuna cu Cantidian in

cutat.

August.

Casian fu hirotonit preot, duo6

care se retrase la Marsilia, unde intemela dou6 milnastiri, una de barbati.' si alta de femel. Acolo mnise
conferintile sale spirituale si alto a

martini din Meletin (7 Noembre).

CATTIN unul din eel nou6 martini, care a marturisit in Perga Pamfiliel pe timpul lui Diocletian-cu A-

pere. El muri cam pe la anul 433.

La St. Victor din Marsilia se vede
un vechia tabloa care-1 represinta.
Capul si mana drepta se afia inteo
outie espusa spre inchinare; Ian corpul intr'un mermint de inarmora
care se vede in capela snbterang.
Biserica nstrit serbeza amintirea

CASTRICHIE unul din eel 13

lexandru si altii (1 August).

CECILIA. martira, era romana,
din familie patriciana. Parintii sl
tralaa in idololatrie si cu tote acestea din cea mai frageda vrista,
Cecilia fu initiata in misterele ere-tinismului. Nu se stie cu ce mijloc
s'a servit Dumneq.eii spre a lumina

159

CECILIA

acest suflet nobil cu lumina credin-

sus de ori-ce preoeupare phmintOsee

contrariarl inclinarea sa pentru religia creOine. 9i o reset se, se duce.

Evangeliel

in adunerile credincioyilor. Papa Urban, care pestorea atuncl, era nevoit

eta sa. Valerian i Tiburtie, urmare,

exemplelor sale 0 influinta acestel
case sfinte se sinqi atat pentru familiele patriciene, cat i pentru grad. Averea de care dispuneatt el
se reversa cu -imbe4ugare in mai.nele membrilor suferiqi al bisericel

tel; dar tatal seb 0 mama sa nu

a se ascunde, ea se. scape de persecutie, care fere se. fie declarate se

pornea din cand in &and contra creqtinilor. Retragerea sa ordinare era in
criptele sacre din calea Apiane, lango.
mormintele martirilor i acolo se

dorea s. trelasca dupe inveVatura

i se laude pre Dumne401 ceruiall inchinase inima i vi-

nescende.

duceab credincio0i, ca s Ia parte

la sfintele take 0 se. primsce, en-

Imperatul Alexandru Sever, care

personal nu se areta aspru fate' cu

vintul lui Dumnerpii. Cecilia cu tOta

creqtinii, piece din Roma 0 prefectul

Almachie, vrajmaq inverpnat a-I numelui de creOin, putu se,-0 deslen-

vrista sa tinere, urma regulat la acele aduneri 0 in acea reunire de

caldurql servitorl al ki Dumn4eii
ingerl pemniteytl, earil trelati eu

tuiasee nra ce o purta contra ucenicilor Celui restignit. Persecutia nu

gandul la martiriu, perea ca o flOre

alOsa, destinata a impodobi gredina
dumneq.eescului Mire. PerintiI sei,
mandri de Elea kr, care pe range
darurile esteriOre intrunea cele mai
frumOse califaff ale inimei i mintei,

interclia a se aprinde

II alesera de s4 un tiner pagan de

mare merit 0 de bun familie, anume Valerian. Piing de incredere
in Dumnecletr, care interea pre fedora creOine prin ajutorul Inger&

tarcliare a fi prII, arestatl i duql

lui, Cecilia din prima di a cesetoriei sale, veste* sotalui gib ce,

ea q'a fost jertfit fecioria sa Imperatulul ceresc; in patine cuvinte-I

meta frumusetea religiel lui Christos 1i-1 indemne s'a se duce, la Ur-

ban sa dee botezul. Harul vorbi

prin gura Ceciliei. Valerian pareseqte

palatul, strelucind ince de serberile

nuptiale 0 se duce la episcop, care

i sangele

martirilor curgea cu imbelyugare.

Valerian 0 Tiburtie, cari se destingerai prin zelul kr, milostenia

grijea ce aveati a inmorminta pre
frafii mortl pentru Christos, nu in-

inaintea prefectului. Ei aperare oredinta lor i prin respunsurile kr

ru0nar e. pre prefect. in sfir0t plin

de mink le clise: 24a dar tOte lumea este gre0te, numai tu i cu
fratele ti cun6qteti pre adeveratul
Drunnecleii

Nu te minuna, Al machie

respunse Valerian, creqtinii nu se

pot numera in imperiu. Tu (lid ca

sunt pOni. Voi sunteti ea niqte
remeyite de corabie, care in urma
naufragiului se lair din mare ci or
arunca in foe". Valerian fu condam-

de fericirea i aredinta luL Aceste

convertiri genre. in Roma o impre-

nat se, fie batut cu vergi. Tate, 0

ora pe care o aqteptam en nerab,
dare, strig e. el. lata mornentul, care
mi-i mai dulce de cat tote serbetorile lumell".
Prefeetul, cu Vita mania sa, nu
tia ce se. face, 0 nu indresnea s.
om6re pre doi patriciani tineri le-

sie fOrte placat e. oreqtinilor dar Intei urs pilganior. Cecilia mai pre-

gaff on cele d'intei familii a Romei;

dar ura i patima biruirl. Se hoterI

dupe ce l'a invetat tainele religiei

creOine, tsA dat i taina rena0erei.
Esemplul sell In urmat de un frate
pe care-I iubea, anume Tiburtie

care voia se, se impartaOsa 0 el

isb

CE6ILtA

s5. nu-0 lase prada. Dup schingiuirea lul Valerian, 11 athise din noa
inaintea sa en fratele sati 0-i condamna la decapitare, dac nu vor
voi art tamaeze inaintea lui Jupiter.

fusese urmata de multe altele. Spre

a opri progresele credintei cre0ine,
prefectul porunci sa balk pre Maxim

Maxim, grefierul lui Almachie, fu

mormint Mnga acele unde era sotul

qi cumnatul sea.
Cu tote acestea Almachin, ince-

insarcinat cu executarea sentintel.

Convertit prin exemplele i cuvIntrile tinerilor cre0ini, condnse pre

martir in propria casa cu escorta

care-I insotea. Acolo, familia secretarului i chiar pazitorii, carii au(lira inaltele invetaturi ale celor doi

servitori ai lui Dumnedea voira s

crda in Iisus Christos 0 se aflara
transformati in Omeni nol.
Cecilia afland eels ce se petreceat,

cu scorpiOne. Cecilia veghea qi asupra

reliquielor martirului qi alese nh

pend a se ingriji de urmarile crudimei sale, voi sa incerce tOte mijlOcele

spre a face pre Cecilia s

jertfesca idolilor i trimise pre unii

din oficeril si ca s o hotarasca
fr sgomot a se duce de bung voie.
Cecilia II primi in liniqte 0 le vorbi

cu stata demnitate, c fura' miqcap:

pima la lacrimi. Ei se incercark a

se dime in casa lui Maxim insotita

de preoti carii botezara. pre cucerirele noui ale dumnedeescului Res-

luda tineretea, frumusetea i averea

cumparator. Casa secretarului lul

Almachiu se prefacuse in biserica
yi toti acei ce se &earl acolo aveal o inim i un suflet.
Sosind momentul executarei sentintei, insuflati. de Duhul lui Dumnedea, sfintii martiri nu se gandira

Dumnedeul kr? Cecilia singura, care

voia sa fie uriita cat mai curend Cu

tineretea sa, este a, o reinoi, este a

da noroia spre a primi aur; a schimba
o locuinth urit i strimta in contra
unlit palat maret, a da un lucru peritor, in schimbul unul lucru nemuritor".
Subjugati de inaltimea unei eloquente divine, oficerii prefectului
nu putura s-0 stapanesca emotiunea.
Cecilia transportata de zelul seri apostolic, se sue pe o marmora care

ei, le dise ea 0 mama Maeabeilor:

Mergeti la cununa vietel, ce o va
da dreptul Judechtor voile 0 tutu-

se gasea Maga ea 0 cu o voce inspirata striga: Credeti ce ve spun

et?" Tol respunsera de odata: Da,

ror celor ce-1 lubescl".

Sosind la locul destinat, cei doi
frat1 gasira pre preotii pagani, care-i aqtepta la piciOrele statuei ml
Iupiter 0 le dadura tamae. Valerian
pi Tiburtie 10 intOrse privirele, se
pusera In genunchl i intinsera gitul
muncitorilor. Soldatil cre0ini refu-

credem ea Christos este fiul Tul Dumnedea, care are o asemenea servitOre,

un singur moment la fuga. Ar fi

intardiat a'01 versa sangele pentru

sand serviciul, alte brate se oferifa

yi acei doi martiri fura, decapitatl.
Cecilia inmorminta singura corpurile
lor, care ati fost duse in cimitirul

lui Pretextat, langa calea apiana.

Convertirea secretarului

Maxim

yeui la eunogtina lul Almaehiu; ea

sa. Dar feciOra respunse: A. muri

pentru Christos, nu este a'0 jertfi

este cu adeverat Dumnedet".

Urban fu chemat; un mare numar de pagani insotira pre trimiqii

lui Almachiu 0 mai mult jie patru
sute de persOne primira botezul.
Evenimente aga de minunate pi
ar, de publice determinara pre prefectul Romei sa nu mai pazesca me-

aura. Aresta pre Cecilia 0 o aduse

inaintea tribunalului sti. Juna fecira marturisi credinta sa cu o nobila i invincibila fermitate; in presenta acelui care ordonase mOrtea

CELESTIN

sotullii WI, a fratelui sea,

ea se

gindi la Dumneae i liniqtea sufletului sal i dorintele sfinte ale

inimel sale se imprimar pe fata sa.
Almaebin cu tOta violenta urel contra numelui de cre0in se mira de
virtutea el supra-firesca; dar indata
inadn0 sentimentele sale 0 se gindea numal la peirea nevinovatel victime, evitand de a nemultemi din
cale .afara familiele patriciene 0 a
se espune miniei itnparatului. El porunci ca Cecilia sa fie inchisa inteo
sala din baile palatului sail 0 sa,
fie asfixiata prin vapor tar. FeciOra
se duse vesela in Caldarium, petrecu
acolo qiva i nOptea urmatOre fare,

ea vaporil inadu0tori, in mijloeul

carora respire, sa-I Oa face vre-un

161.

rel sale; miliaria inadu0 dispositiele

sale, lar avaritia puse virf destrabalarel. Augustin iu cel dintai, care
se ridic cu mai mul4 putere contra

lui. Zelul sea era cu atit mal arclator, cu cit Sc tcmea sa se furl
vinovat de greplele until om, la a
crur inaintare contribuise aqa de
mult. Antonie ci0iga pre mitropolitul din Numidia, care preside sinodul in care fu condamnat i apela

la Roma, cu nadejdea ca va putea

amagi pre Bonifatie. Se ereau eit-va

timp ca a reu0t. Bonifatie, cetind

scrisorile de recomandatie, pe care

Antonie le primise de la primatul

sea, scrise in favOrea sa episcopilor _din Numidia; le cerea (liar sad
restabilisea pe scaunul set, data

rale Almachiu, informindu-se de minune, trimise lictorul cu ordiu de

al tale capul. Lictorul dupe trei
lovituri, la's& pre Cecilia scaldata

lucrul sta aga cum i s'a presintat.

Antonie se intOrse la Fusala 0 a-

luar din sfingele ce curgea din reCalist aprpe de mormintele lui Va-

acesta. Celestin veclu ca Antonie era

vinovat gi comfirma sentinta sinodulni din Numidia.
St. Celestin scrise episeopilor din

lerian 0 Tiburtie. In anul 82 I.

se

Iliria, spre a comfirma calitatea de

aflara rnO0ele sfintilor qi fura transportate in biserica sf. Cecilia din

vicar apostolic a Arhiepiscopului din

Tesalonic; scrise i episcopilor din
provinciele Vienel i Narbonel, spre

menin0 pre locuitori ca-1 vor primi

de nevole, daca n'ar voi sa-1 primisca

in singe 0 Inca cu vita. Ea mai de vole: Papa Bonifatie murind, st.

trai trel (Ale, in care cre0inii ye- Augustin informa pre urmaril sati
nira s yea. pre sfinta martira gi de tote cele pettecute in afaccrea
nele sale. Credincioqii o inmormintar%

aqa cum se gasea in cimitirul

R oma.

CELESTIN papa Romel. Celestin

roman de na0ere, urma, papel Bonifatie, in lune Septembre a anului

422. Alegerea se facu in unanimitate. Chid ajunse in Africa vestea
alegerel sale, st. Augustin ii scrise
spre a-4 felicita. In aceia 0. epistola
ii rOga. sa nu ia sub protectia sa

a-i indemni sa indrepte mai multe

abuzuri. Intre altele ii sfatnia se
dea ertarea celor bolnavi de mOrte
avendu-se in vedere mai mult zdrobirea inimel, de cat timpul pocaintei.
Vorbind cu autoritate in epistola
sa, el o stabilea ast-felia: 1,Grija

pastoralk nu se margine0e de ann-

pre un episcop din Fusel condamnat

de sinodul din Numidia pentru furt
ai repiri. Acest episcop se nnmea

mite locuri; ci se intinde preste Vote

Antonie. Mai intai fusese ucenic

sfintului Augustin r acesta starni
mult ca sa fie ales episcop; dar a-

Constantinopolei, veaend ca Orientalii condamnaa doctrine sa, serise

la Roma done epistole uncle-0 as-

cesta demnitate a foot cause perde-

cundea gindurile sub ni0e expre-

terele unde se cinste0e numele lui

Iisus Christos". Nestorie Patriarbul

1 I,

162

ELESTINCHELSIE

siuni atrg5tOre; dar sfintul Ciril, patriarhul Alexandriei, informl pre

pap& de erorile Aspindite de el.
Celestin adunit un sinod la Roma
in anul 430. Se esaminit scrierile
acestul eresiarh 0 se condamnh blas-

femiele sale in contra unit5.tei peramei in Mins Christos. Nestoriu fu

declarat escomunicat, &A, nu se

va retracta Vece vile dup5 ce i se

va notifica sentinta. Papa autorish
pre St. Ciril a luera 0 in numele s55.
Nestorie improtivindu-se, se adun5,
un sinod general la Efes. Celestin
trimise pre Episcopil Arcadie 0 Pro-

iect 0 pre preotul Flip, in calitate

de delegati; in ace1a0 timp le dhdu
instructiuni, ea sh lucreze sub conducerea patriarhului Ciril. Scrise o

om nu se va ponegri de reclama
chtor-va particulari. Audind c unul,

Agricola arunca gull* pelagianismului in Britania, trimise pre Gherman de Auxera, care imprqtia inceputurile erorei i feri biseriea de
pericolul ce o ameninta. Trimise apoi
pre St. Paladie ea sh pi edice in Scotia, Irlanda i notdul Britaniei. Uncle
predica i Patriciu in 431.

St. Celestin muri in 1 August

432, dup5 4ece ani de pfistorie
fu inmormintat in cimitirul Priscilei, unde porunci

s5,

se zugrgvsch

sinodul de la Efes, ea eh mArturisOsch" respectul ce-1 avea care acea

adunare. Reliquiele sale ail fost strit-

epistolh i Sinodului, in care spu-

mutate in biserica st. Praseda. Epitaful seti spune ea era un Episcop

bun, iubit i cinstit de toti, pentrn

nea ch a inshreinat pre legatii sgi,

ca sh execute, ceia ce hotarise si-

rsch. Biserica-i serbOza amintirea in

nodul din Roma. Indemna 0 pre

phrintii din Efes la acea dragoste
fOrte mult recomandath de sf. Ion,
ale chrui sfinte mO0e, le aveat spre
inchinare, inaintea ochilor lor. Sinodul asculth en entnsiasm lectura
acestei scrisori, care se fhcu in marea biserich a sfintei FeciOre in 22

lunie 431. Erail 198 de episcopi.

Nestoriu care era in cetate, nu voi
FA se presinte. Phrintii vedend indhrhtnicia lui 11 depuserii 0'1 excomunicarl. Dar prin condamnarea Nes-

torianismului, nu se restabili pacea

in bisericit, printre episeopil orientali tot-dOuna all fost desbinari. Celestin se sili a-i imphca i isbuti
numai duph multe ineerchri.

care

se 0 bueurh de fericirea

ce-

Vina de 8 Apriel.
CELESTIN martir, sa se'vir0t,
pkrundendu-i-se glesnele en cue, in
25 Mai.
CENSURIN era magis4ra la Roma

fOrte inbit de imperatul; dar cinstea

pe asenns pre Christos i apara pre

creOini. Fiind vdit,' a fost pus la

inchisOre, unde inviind pre un mort
a induplecat pre -toff ostasii, ce se
afia5 acolo Ng, ea A, crOda in Christos, chrora din porunca tiranului imperat Claudie Ii s'aU thiat capetele

pentru care a fost mustrat de sfintul Ipolit, primind 0 el cununa. in

30 Ianuarie.
CENTIRION martir din satul Candavle, s'a sevir0k prin foc in 4 Sep-

Cfiti.-va preog din Galia struind

a condamna invthlura St. Augustin
despre necesitatea harului, sfintul
scrise episcopilor de acolo, ea s5, reprime o noutate ap de scandalOsh.
Prin epistola sa lhuda mult pre Augustin. Predecesoril noOri l'ati pri-

tembrie.

vit ca pre cel mai iscusit daschl al

bisericel i memoria acesta mare

Nazarie la Milan in 14 Octombre..

CESAR martir din Damasc, s'a

svir0t prin foc (1 Noembre).
CESAR unul din eel Opte-deci
de apostoli.
nuarie).

8 Decembre 0 4 Ia-

CHELSIE martir a phtimit on

CHELSIE martir: s'a sCvIrTit im-

eliESARIE

_prenn5, cu st. Iu Han in 21 Iunie.

CHESARIE medical, Acest sfint
care era frate eu st. Gregorie de
Nazianz, parasi patria sa si se duse

la invOtatura in Alexandria. El le
cultiva pre tote sciintele cu bun
succes. Cu tote acestea avea mare
predileqie pentru eloquenta, filosofie,

0 mai ales pentru medicinl. Mal pe

urma se dovedi ca era un geniti
pentru acOsta din urml ramura. Cu-

rand intrecu pre cel mai iscnsitl

doctori ai vcului OA. Inainte de a
se IntOrce in patrie, voi sa faca o
alatorie la Constantinopole, spre a
se perfectiona si mai mult in profesiunea ce--si alese. Muli 11 indemna4 so, rOmite aid si se facu condi-

tiele cele mai insemnate din partea

impOratului Constantin. Dar nu le
primi, pentru c5. vola s se intOrel
in patria sa; in urmii se intOrse in
Constantinopole i ajunse fOrte re-

16J

in anal 368. Ast-fella de mult fu

isbit de intimplarea acsta, ea se
hotari a nu mai avea nimic en lumea. Cu tote el iubea crestinismul
el nu primise Inca botezul; dar euge-

tarile lui cu ocasia pericolului, indemnarile fratelui kti i starea sanatatel sale il silea s se pregatsca

pentru a primi darul renasterd. El

se declarase pe fata de crectin innaintea lui lulian Apostatul 0 meritase de atunci titlul de marturisitor al lui Iisus Christos El muri
la inceputul anului 369, lasand tota
averea sa saracilor. Amintirea lui
se serbeza la 9 Martie, cum se vede
din raineile si istoricul st. Nichifor.
CHESAR1E diacon a patimit pe
timpul lui Claudiu, care a omorit

pre mama sa pentru credinta 0 de

atund muucea fara mill pre ore-

stini; atunoi fericitul Chesarie venind

din Africa de la un sat Teracini, a

aruncat jertfele i le-a calcat in piImpgratul milan Apostatul ii cks- ciOre scuipandu-le. Pentru aelsta a
tea mai en osebire pre Chesarie; it fost crunt batut i turuncat in temflea protomedicul alPs pi.l distingea nitl, unde rOmase trei dile nemanesceptandu-1 din. edictele date de el cat, apoi I'a dat Antipatului. Lecontra crestinflor. El ar fi voit at gandu-1 manele la spate, 1-a tarit
castige pre un asemeuea om i sa-1 pang la capistea lui Apolon. Daca
rapesca erestinilor; dar Chesarie era ajunse sfintul acolo filen rugaciune
indata capictea a clidut din teneinduplecat in privinta oredintel.
Respinse vitejeste asalturiIe c i se melie. `Rend Ipatul Leontie acsta,
dadeali 0 nu se lsa amagit de vi- cadu la sfintul si creend in Chriscleniele lui Lilian. Cu tOte acestea tos se botez inaintea tuturor. Yetatal ci muma sa eraii fOrte ingri- nind preotul Iulian Ii comunica cu
jati. Ei II aratara pericolul in care sfintele thine, dupg care 0 muri feuurnit.

se afla

hothri a fugi de la curtea

idololatrO.

Sub ImpOratii Iovian 0 Valens,

Chesarie veni larrtd la curte si era
forte stimat de dincii. Cel din urma
II flcu administrator domeniului sOt

apoi intendent in Bitinia; dar veni

timpul s tralasea 0 el numai pentru

Dumneded. Providenta ingriji sa se

sfirame legaturde ce-1 threat legat
de lume prin cutremurul de pamint

oare se intimpla la Nicea Bitiniel

ricitul Leontie. Atunci Loxarie porunci 0'7 pile pre sfintii Iulian preotul

i Chesarie diaconul in sad si

arunce in mare, pentru care i

se predise de sfinV e va fi muscat

de nn srpe. Trupurile sfintilor ve-

nind la mal au fost ingropate cu

cinste de preotil Felix si Evsevie,
caril la rindul kr aU suferit martirul i au fost ingropati de preotul Quart din Capua. (7 Ootombrie).
CHESARIE a suferit impreunti,

161

CUIFA-0-11PRIAi1

en Antonin.\.si a1ii, pe cand tiranul

Diocletian muncea pre "nude martin Gheorghie, find unul din demnitarii luT, carii aruneand insigniele
(i armele, marturisira pre Christos,

si dupe mal multe chinnri, ai fost

aruncati in foc. (20 Aprilie).
CHIFA, unul din cei spte-deci

eh mult timp a trait in mijlocul fasci-

'

ilor, earii eraii la Romani emblema su-

veranitatei magistraturei; dar In acelasT timp deplange nenorocirea de

a fi sclav viciului si obiceiurilor
eriminale. Era acum inaintat in vrista

dad parasi superstitiele pagane. La

Cartago era un Preot anume Ceciliu

de apostoll, dupe, ce a respandit cu-

ca care Ciprian lega o amicitie strinsa.

vintul lui DumnatjtA in partea ce

virsit cu pace. (4 Ianuarie, 29 Martie,

Audind cuvintarile sale despre superioritatea religiei crestine, incepu

sa guste adeverurile divine si sfintenia moralei evangelice. Dar inima

H Decembrie).

sa era inch' stapanita de dragostea

1-a cadut prin sort si pathnind multe

de la inchinatjriT de idoli, s'a

CHINDEU

presviterul

se-

a murit

prin foe in 11 Iu lie.

CHINDEU unul din cei none mar-

tini cc ati patimit in Perga Pamfilie, (1 August).

MINDEU Episeopul Pisidiel s'a

sevirsit cu pace in 20 Febrnarie.

CHIP RIAN martin, aflandu-se in
Nicomidia predica in public, aratand
desertaciunea idololatriei i aducendn-i la oredinta Ih Christos. Deci

Domnitorul vedend privelistea Ara

Omeni si afland c. sfintii martini,
invata poporul de a parasi petrecerile si traese o vita noua, calcand
obiceiurile lor cele parintesti, a poruncit s aduca pre sfint1 inaintea
lui; caril marturisind cu indrasnela
pre Christos si declarfind c ei nu

lumei si puterea patemilor. In cartea

cane Donat descrie el luptele ce

le-au avut cu sine insusi: Eram

in intuneree, inotam pe marea furtunOsa a lumei acesteia, fare, se, en-

nose lumina si Ara sa titi unde

sh-mi indrept pasii mei. Me gandiam la cele ce mi se spunea despre rescumperare i gasiam neprac-

ticabil mijlocul de mantuire ce mi

se propunea prin bunatatea divink
Nu puteam sa.pricep cum un om
ar primi in botez principiul nnei
vieti noua, cum era cu putinta de a
inceta a fi, cafe, ce era mai 'nainte,
ca devine o fiinta none, ca pastrand
acelasil corp se desbraca de omul
cel vechit, ca sti fie c-u totul reinnoit in launtrul sefi. Cum se pOte
sevirsi o asemenea schimlare, iml

vor parasi nici odata credinta lor

si vor invata-o in public, ail fog, diceam eU ? Cum sa parasesc de odatT la fiare salbatice, dar scapand data obiceiurile invecbite in care
nevatamati, dupe mai multe Atte am imbetrinit ? Cum sa renunte un
munci ati fost aruncati in foc in om la vechile sale inclinari, rema17 August.
indu-i mijlocul obiectelor tare ail
CRIPRIAN Episcopul Cartagenei.
Sfintul Chiprian numit de latini.
Tascius Cyprianus era fiit unul

indulcit asa de mult simturile nOstre ?

din cei mai insemnati senatorl din

Cartago. Dupe ce a fault progrese

mi-aii devenit naturale i aunt string

unite cu fiinta mea . Vedatu-s'ail

insemnate in litere i filosofie, studia

eloquenta, cu acelasl succes si se facu

vre-un cm, care dupe ce a trait in

profesor de retoric a. in patria sa. Ocu-

patia ackta era in vechime forte onorabill. El spune in cartes catre Donat,

Aceste inelinajinnl i aceste obiceluri. de care trebuie sit me desbrac

belsug si in plecere se, se fi schimbat atilt, in cat s devie un model

de cumpetare i frugalitate ? Cum
pte el sa pOrte bathe prOste i sa-

CHIPRIAN

race, and el a purtat aur i petre

scumpe ? Tin om care se gandeste
ia avere, care se complace, se mandreste cu semnele puterei si autoritatei, putea-va sg. Tubsca intunerecul-unei vieti singuratice? Este

nevoie a fie stapanit de betie, de

mandrie, aprins de urg, insetat de
averi, a insela .prin amb'tie,. a tira-

nisa prin poftg, and a fost atata

timp sclavul- diferitelor patimi. Iatg,
ce-mi diceam adesea. Dar indata ce
apele botezului aii spalat petele sufletului met", inima a primit lumina
cerescului adevgr, Spiritul luf Dum-

neclet s'a pogorit asupra mea i prin

peia am devenit o creatura mug,

greutgtile dispar, iudoelele se risipeso si intunerecul face loc luminel.

Numai era actin' greh, cele ce mai

'nainte mi se pane' mai pre sus

de puterile mele. Am vgdut c principiul pgmanfese, pre care-1 tinearn
din nasterea mea, mg espunea pcatulut i mo4ei i c noul principiri

pre are l'am primit de la Spiritul

lui Damneder prin renastere, 'mi

dgdea idei .noue, inclinatiuni noul

si mg fgcea sg, indreptez tote gan:
direle mele atre Dumnedeti". RecunOste c

tOte aceste folOse yin de

Ia mila 1u1 Dumnedeil, pentru c

far& ajutorul harului nu putem voi
nici face binele.
Cecilia fu instrumentul de care
se servi 'Thunnedet spre a-1 aduce
la cunostinta adeverului i Ciprian
'11 privea ca pre pgrintele si Ingerul
seti pazitor. Spre recunostinta. adaose i numele lui la al sgil cheman-

du-se Tasciu Cecilia Ciprian. Din

partea sa Ceciliu avea mare Theredere in virtutea fiulni seti spiritual.
El 11 recomanda, murind, pre femeia
copiil sgi, caci era insurat inainte
de preotie.
Ciprian, precurn ne spune Pontie,
deveni mostenitorul piefatel si altor

virtuti ale sale. Acelasi autor spune

1.65

noul convertit citi cu mare luare

aminte St. Scriptura si se pgtrunse
de tOte maximile capabile a contribui la planul ce-1 avea de a se face
pletut lui Dumnedel Audind ci se
laudg infrinarea i curetia, se hogel a practica aceste virt141 spre
a ajunge mai upr la adeverata perfectiune. Indath dupe botezul sCfl
vindu averea i o imparti la saraci.
Citind sfinta scripturg, studia cele
mai bune comentarii. Inbla mai milt

scrierile lui Tertulian. Na trecea o

di fall sa either" cate-ceva, dar se
pazea sa nu cadg in erorile lui. Ciprian ducea o viOta retras i penitent. Zelul sti era asa de mare,
ci pe fie-care di facea progrese in
yirtute. Asa de mult era onorat de
popor, e cerea cu multa insistenta
sg, intre in preotie. Nu trecuse un
an de la convertirea hi i servia
biserica din Cartago in calitate de
preot, and Danat, episcopul tie acolo
muri. Olerul i poporul on un glas
II cerurg, pre el; dar servitorul lot
Dumnedeh audind fugi, necredan-

du-se destul de tare, spre a purta

o sarcing asa de grea. 0 multime
de popor inconjurg casa in care se
inZhisese. Vedend a nu pOte scapa
se aratg poporului, care-1 aclamg cu
cea mai mare bucurie; i toti episcopii aproband alegerea lui, a lost

hirotonit in 248. Numat cinci pre* i cate-va persOne din popor se

declarara contra hit diand a era

Ind.- novice in Biseria. El se purtg.

cu atata bungtato cgtre din01,

tOta lumea-1 lguda. In administratia

sa stia srt unsca blandetea si inbirea cu indrasnela i taria de- caracter. Nu se putea uita cine-va

la el, fara iubire si respect; pe fata

sa se vedea ceva vesel si gray; imbracrtmintea modesta i demna.

Pacea de care se bucura atunci

biserica n'a fost de lunga durata.

Imperattil Filip trimetend pre Decis

166

CHIPRIAN

,..,,a,......-Mes.e....-....,,

In Panonia spre a pedepsi pre cei

resculatI, acesta lug purpura. Noul
imperat invinse pre Filip i ineepu

al eleruluI din Cartago, selImprotivise, cu eel cinci preotl de care am

vorbit, la alegerea lul Ciprian, No-

a persecuta pre creytinI. Edictul seri

vat preot de acolo, se facu pe fata

schismatic. Era un om -neliniBtit,
avar, mandru, iubitor de noutatl 0

sosi la Cartago pe la inceputul anuluI 250. Abea se publick i pagliniI strigaA in pta: Ciprian la
lel! Ciprian la bestil!" A fost procris sub numele de Cecilia Ciprian

cam necredindos. Pradase veduvele

0 orfanii, risipise veniturile Biserieel, lasase pre WM s sa perk, de
fOme. Niyte acusarI aya de grave fiind dovedite, merita sa fie esclus diii

episcopul creytinilor i i se opri a

ascunde ceva. Convertirea i zelul

il Mouse aya de odios necredindoyilor, ea in loc de a-1 numi Ciprian

II dicea Coprian. In Cartago erat

coMunitatea credincioyilor. Persecutia

nu permitea sa se -adune, sad judeco. Novat, spre a preveni condemnarea ce-1 aytepta, se desparti de
episcopul seri 0-0 Insuyi dreptul de
a hirotoni diaeon pre Felicisim, care

o multime de creytini slabi yi daca

Provide* n'ar fi conservat pre Ciprism, ca prin autoritatea sa sa. mantie disciplina i sa indrepteze perderile causate prin persecutie, peH-

i se asemena In tate. Atrasera pre

cei einci preoti, i Incepula a lucra
pentru respandirea el. In ourend se
inmultira eu de cei *lug i chiar

colul ar fi fost mai mare. El urmand unei inspiratiunI, dada loc ma-

nie 0 pled, din Cartago.

De 0 absent cu corpul, era eu
spiritul in mijlocul acelor ce ere'
ineredintati ingrijirelor sale. El le
scria adesea spre a-I sfatui, mangala,
a-1 Insufleti. Dorea ea sa se rOge
eI necontenit. Ceia ce m'a indemnat
s v recomand rugaelunea, este In-

ytiintarea primal intr'o vedenie, in

care mi se dicea: Cere yi ti se va

da". El le spunea c ne ingrijirea ce
aveail de sufletele lor, pe cand biserica era in pace, a adus urgia lui
Dumneclet asupra lor; c cu t6te ca
este eel din urma dintre servitorii

lui DmneIeii, dar i s'a descoperit

despre sfiryitul persecutiunei i pacea
bisericei.

In absenta sa a fost In-

locuit cu Caldoin i Hem) lan, carii

erak episcopi, cum 0 preotii Rogatian, Numidie i Tertul. Avea grija
a aerie marturisitorilor din inchisori
spre a-I Ineuraja; le trimetea preotl
carit sevIryeati Cu 01 sfinta liturgie
0-1 Impartiya pe fie-care di. Dar,
schisma luI Novat i Felicisim Ii
dadu de lueru.
Felicisim, om turbulent 0 membru

cu marturisitori, carii &earl c episeopul este prea aspru. Ciprian trimise o comisiune la episcopii 0 preotiI ce administrail in locul seri, ea
sa-1 escomunice. Ordinul fu executat

0 la Inceputul anului 251 scrise

tunnel sale, ea s o feresca de schisma, pre care o eonsidera mai pri-

mejdi6s5. de cat persecutia. Fiind-ca

Novat i Novatian fcuse o schism
0 la Roma in contra papel Corneliu,'

Ciprian scHse despre unitatea bisericei, unde desvolta acelea0 prin-

cipil. Dar en ea &Out): avu mai

multa munca. In toiul perseentiunel

unii mai slabi de Inger nu putura

resista. MAI tamaiara, idolilor 0 se
numeat lapsi on caduti. Altil prin
bani *kat certificate, ca ei ail

jertfit, de 0 nu flonsera adsta 0

se numeak libellatici. i nail i altii

nu erati primit1 la impartayire, de
cat dupe ee treceati mai multl ani
de incereari, facend penitenta publica, cum se vede din epistola canonica a st. Grigorie Tavmaturgul.

Acei ce erati in pericol de morte

prime4 ertare; iar daca, se Insana-

CHIPRIAN

167

topti, trebulatt sit-0 fad. canonul

asa cum era prescris. Cu tOte acestea o noua persecutie amenintand
biserica prin edictele lui Galus. Ciprian primi la imphrtheire pre totl
penitentil, caril ere' dispuel a se
lupta din nal pentru numele Domnului i mhntuirea kr. Se dh,deah
indulgentil i ncelora earil presintah bilete, ori de la martirif ce mergeat i. la osindh, al' de la mhrturisi-

tea lui Decie, Ciprian se IntOrse la

Cartago, nude tinu un sinod in care

torT inchisi pentru credinth. Practice,

Sfintul Ciprian descrie bOla acsta

acsta se observe in Egipet 0 in

Asia. Pe timpul acela se fade mare
abuz en biletele acestea. St. Ciprian
fiind informat, Ii condamnh prin trel

epistole ce le scrim in Iunie, anul

250. Una catre martin i marturi-

sitori; alta eatru pre*" gi diaconi

gi a trela chtre popor.
Linden 0 alti marturisitori din
Cartago scriserh St. Ciprian cam
aspru; dar episcopul aphra discipline
atacata. Scrise pentru acsta i ele-

rule din Roma, unde era scaunul

vacant 0 primi nn rhspuns satisfachtor.

Ciprian vorbind de preotiI emit

primeati la imphrtheire pre eel ehdutl, vola sh le tale 'subventia. Ireniturile clerului se imparted:a in

patru phrtl destinate una pentru

Episcop i alta pentru clan Cele1-ate dou ere]. menite pentru mangierea shracilor i intretinerea bisericel.

Clerul din Roma serise a doua

epistolh in care afata dorinta ca eel
64141 sa, afbh, rhbdare

i sa vad5.

ch. inthrzierea admiterel kr este de

foks. Novat i Felicisim sustineati
pre cel caduti. 0 se declarah in favrea preotilor i marturisitorilor
caril se resculaserll contra episco-

se condamnarh schismaticil, hothrindu-se ca eel eadutl sh-0 fach cano-

nul. Dar in alt sinod, care se tinu

duph paeff, el furh, ertatl, cu ocasia
perseeutiel lui Galus.

Pesta care pustii Etiopia se intinse ei in Africa 0 tinu pang In

anul 270 sub Claudin; mai puterpica a fost ea de la 250-252.
care slhbea victimele sale, insotith de

vhreaturi, inflamatia gatulul; aceste

simptome eraul nrmate de o ealdura
escesiva, durerl de stomah, convulsiuni., vhrshturl violente, cu ochil ro-

eii, un fellti de ran& la maul, un

fel de pirotOla generaI i slbiciune in orgattele audulul i vederel.
Acsth b61 omora multh lume si
chlar familii intregi. Spalmh cuprin-

sese pre totl 0 fie-care chute

sh,

scare prin fug& Phganil scoteah pre

bolnavi afarh din cetate; stradele
erati pline. de bolnavi, earil cereati

ajutor de la tredtorl. Multl se foloseati de ocasie spre a Kilda pre

fratii. kr. St. Ciprian adunh pre
creqtini la Cartago 0-I sfatni sh fie
induriltoff cu cci bolnavi, fie chiar
vrajmael i persecutorl. Sfaturile sale
ah fost ascultate. Cel bogati. ddeall
sume marl de bani, lar eel shred
oferati munca bor.,. Fie-care se grabea a contribui la fapta bung, care
trebula sh, fie asa de plhcuth, Jul
Dumnedet. Dragostea sfintulul pentru cel nenorocitI se vedea 0 in
alte imprejurari. El dicea a nu trebule sit se inchida in ladh, cela cc
este de folos shracilor; c e bine a
imparti, cela ce avem s laam mane

sah polinhne, ca sa primim de la

pului kr. in anul 251 se alese Corneliti papa i Ciprian Ii serise spre

Dumnedeil rhspratire vecinick

In privinta clerului, vole ea sh se

a-1 felicita i impreung lucrara pentm curmarea schismel din Roma 0

ocnpe numal cu ale preotiel. El dicea c slhbirea bisericel vine de a-

Africa. Incetand perseMia prin mom-

cok, c. unil episcopi se amesteca

168

CHIPRIAN

In eele lumeqti. Era oprit de can6ne ea clericil se, fie executoff testamentari sat tutori; pe de alt
parte legile romanz pedepseat aspru
pre acei ce s'ar fi improtivit a prilni
acesth sarcint, cnd ar fi fost desemmati. De aceia i biserica era
aspr cu acei ce, in contra amine-

lor, ar fi indicat pre vre-un cleric

ea executor testamentar, oprind de
a se pomeni la sfinta liturgie, sari
a li se face vre-o slujbe, dupe, mOrte.
Causa acestei purtri aspre era, ea
clericil se. nu fie deturnati de la
indatorirele lor, fiind obligati a servi

neintrerupt la altar. De aceia se lug

dispositii a nu se pomeni numele

lui Geminius Victor care numise pre

preotul Faustin executor testamen-

tar al set. Unit din preoti turnat

rner sigirand credinta lor en stngele

lor, mai ales din acei ce cedusert
sub Decie. Exemplul acesta este adus
contra lui Novatian. St. Ciprian o-

nora memoria martirilor dupe biruinta lor. In epistolele sale descrie

statornicia soldatilor hit Christos in
chinurile cele mai grozave. Erat be.tuti ou vergi i bastdne; II intin-

deat pe rOta' qi-i frigeat la foe; le

sfa0a cOstele cu spini aprin0; unora
le feta capul, iar pre altii i strtpungea cu lancea. Adesei mai multe

schingiuiri se dedeat unui om; Ii

inchidea prin temnite inctupti i
legati eu flare, apol ii espunea prin
amfitetre la animale selbatice, sat
se ardeati de vii. Cnd muncitoril
slebeati se inventaii alte chinuiri.

Dar creqtinii se arttat mai presus

numai ap5. in potir, ea nu cum-va

prin rebdarea qi statornicia kr. Dum-

'Agana' se fie atra0 de mirosul vinului. St. Ciprian se thdica.' contra

acestui abus. Din scrierile lui se
mai vede, a era obiceiul a se face
semnul crucei la botez i in alte o-

nedet a scpat vieta st. Ciprian in

done persecutinni, pentru ea se fie
sprijinul turmei sale
ptrintele u-

baril luar e. in robie un mare numer

de cre0in1. Opt episcopi de aceOia
centr ajutorul lui Ciprian, care adunfiud de pe la credinciosi, trirnise
o sume. insemnate, episcopilor din
Numidia, rugindu-i ea se-1 in0iinteze. Pe la anul 255 se re.dice, dis-

pe timpul lui Valerian imperatul.

Fiind arestat in diva de 20 August a fost dus la proconsulni Aspasie Paternus. Pres strelucitil imperati Galian 0 Valerian, mi-at
scris s oblig pre toti acei ce nu

casiuni. Cre0inu1 se intere0e cu

aptrarea acestui semn sfint". Bar-

puta despre validitatea botezului dat de

eretici. Sfintul Cipriau fiind intrebat de 18 Episcopi at Numidiei, rgspunse ce, un asemenea botez este
nul i trebue reinoit. Socotinta acdsta fu comfirmate. de 72 de epis-

copi adunati in sinod la Cartago.

Tot*. Biserica admise validitatea
botezului ereticilor numal se: se fi
observat formula obicinuitil. In anul
257 Marcian porni alte, persecutie

.5*;i

nui mare numer de penitenti i martini. El tr. ebui s primsce, cununa

martiriului in a opta persecutie general, care se intirnpla in anul 257

urmz religia romata, a se comforma.. Cum te chlanae, qi eine e01. ?.

Sint cre0in qi Episcop, respunse
Ciprian. Cunosc pre un Dumneclet
care a facut ceriul qi pamintul, marea
0 tote cele_ ce sunt inteinsele. Pre
acest Dumnedet II servim not creqtinii. i i nOpte cerem in ajutor
mila lui pentru no i pentru prosperarea imperiului". Proconsulul in-

trebandu-1 dact sterue0e in declarare, el respunse: O hoterire spriin contra cre0inilor. Sfintul nu in- jinita pe temeluri ap de Bolide qi

ceta a incuraja turma sa

avu

o voin ta. care s'a devotat Domnului,

mangierea de a vedea un mare nu-

nu se pot schimba". Proconsulul.

;4i

CHIPMAN

Vei merge in exil la Cuhibe. Ciprian. Me' due. Proconsulul. Imp&

ratil m'ail insarcinat s'a urmAresc
nu numai 'pre episcopl, ci si pre
preoti: Spune-mi (341 preciV sunt in
ores ? CiprIan. Legile romane peklepsesc pre paritori, dar ii vei giisi.
Proconsulul. Da am s'aT gAsesc. Am
oprit adun4ri1e prin cimitire. Cine.
va indrsni s5; calce porunca, va
muri".

Pe &and era la Curub un ofasel

pe malul m'ard departe de Cartago
ea la 50 de mile, se schimbl proconsulul Patern, venind in locul seri
Galerie Maxim-. Acesta-1 chemg la
Cartago si indata ce primi ordin de
la impgrati il supuse la o nouti intrebare. Tasciii Ciprian, esti crestin?

Da, sunt; rgspunse episcopul. Proconsulul. Tu esti acela ce al fost episcop si pgrinte acestor nelegiu41
Omeni ? Cipriail. Null voi ascunde
c5. am fost episcop acelor pre care-i
num esti neleginitt Proconsulul. Prea
sacril imp6rati te-611 poruncit s5 urmezi ceremoniele religiei romane.

Ciprian. Nu ni6 pot supune unor

asemenea ordine. Proconsalul. Ingrijeste-te mai mult de viOt. Ciprian. F5, ce Vi se prescrie. Dreptatea causei ce o susin, nu-mi permite a mal sta la indoia1 pentru
ceia ce trebnie s fac". Proconsulul
hind avisul consiliului sni, Vise:
De mult trkesti in fark-de-lege si
indemui tui num6r mare de nenorocitl a conspire cu tine contra 4eilor
imperiului si contra ceremonielor bor.

169

runcese c5. Tasciu Cyprian s5., fie de-

capitat". Ciprian Ose: Dumnele5

s5. fie l'audatl". Crestinil carii emit
fat5, strigail, cse si el voesc s5 fie
cu dinsul decapitatl.
Esind pe usa pretoriulul o trup5.
de soldatl Pail inconjurat, lar centurionil si tribuniI mergeati pe Fang&

el. A Lost dus afaril de cetate inteo

pgdure, unde multimea se urea pe
coped s5.-1 vada. Ajungend, se desUrge& de haina sa si cAclend in genunchl se rug5,. ApoI se desbracg
de dalmatica pe care o d'adu diaconilor, Tar el remase in csamas5.. Venind c5.1ul I-a dat dou-Veci si cinci

de galbenl, apol s'a begat ochit si

Vise

diaconuluI sn-i lege manele.

CrestiniI puss po lane el albituri

si basmale ea s5, primesa, singele.
Ca s5, nu fie batjocorit de prtgani,
crestinil luarii, corpul si-1 ingropath
cu mult5. solemnitate. Se zidi apoI
dou6 biserici, in onrea lui, una pe
mormintul OA numit5, Mapalia qi
alta Mensa Cypriana. Ast-fellti se
s'evirsi st. Ciprian, primind cununa

martirIuld in 14 Septembre 255.

CH1PRIAN vrgjitorul. Sfintul Chi-

prian suprannmit Magill este un

mare exemplu de puterea harului
si a m5,rirei milostivirel divine. Era

din Antiochia, pe care nu trebue a

confunda en capitala Sirid. Orasul
acesta era situat lutre Siria si Arabia si depindea de guvern6mintul

Fenicid. Parintii lui Ciprian, mil

erail superstitiod peste mrtsur inchinarg pre fiul lor din pruncie de-

ImpraiI nostri Valerian t?i. Galian

si. nobilul Cesar Valerian n'ati putut
sl te aduc5, la cultul bor. Pentru ca,
nu te-al rusinat a fi Trincipalul autor al unei asemenea crime, vel
servi de exemplu acelor pre care

monului; il crescurti in misterele

I-aI amagit si se va restabili prin

Olimp in Macedonia la Argos in Frigia, la Memfis in Egipet, in Chaldea

sangele tell supunerea la legi". ApoI

il ceti sentinO, care era scris6 pe
tablite in cuprinderea urmatOre: Po-

impiOse ale phenismuld, precum si

in pretinsa stiin tr). a astrologieI judiciare si a magiel. Tinhul Ciprian
cu n6dejdea de a caplta cunostinti

noul se duse la Atena, la muntele

si in Indii, locuri pre care superstitia si practicile infernale ale ma-

170

CHIPMAN

giei ii facuse rennmit. Dupe ce sfirsi

cursele sale, se &Wu la tote nelegluirele si se puse a blasfema improtiva- religiei crestine. Sugruma
multi copil spre a oferi sangele lor
demonului si a cauta in maruntaele

lebrail sfintele taine, Ii scotea afar&

Adunarile acestea se tineaA fOrte de

dirnin45,, spre a se deda mai liber

la rugaclune, cat i spre a inlatura
atentia paganilor. Vedend crestinil
cu atata respect, inchinanduse ade-

lor cunOsterea viitorului. Se folosea

de stiinta sa spre a amagi feciOrele;

veratului Dumneddi, se minuna. Am

dar nu putu rapi onOrea femeilor

ingeri, caril cautail landele ml Dumnedet i terminaa fie-care vers al

psalmulni cu cuvintul Allluia ; asa

crestine.

La Antiohia era o tiara anume

Iustina reuumit prin nasterea si
frumusetea sa. Parintii si emir idololatri, dar ea a avut fericirea a
cunOste pre Iisus. Convertirea sa fu

urmata de a familia' sale. Un finer

se aprinse de dragoste pentru ea.
Dar cu tOte incerdirile mi isbuti
ruga pre Ciprian s5,-1 ajute. Acesta impartesi patima tinerului si

vedut coruri de Omeni ceresti sail

ea iii ni se pareaa a fi Omeni".

Acei ce era' in adunare se mirad vednd c preotul aduce pre Ciprian in mijlocul lor. Episcopul mai
ce. nu putea credo ochilor i nu-sl

inchipula ca convertirea lui ar fi

fost sincera; dar Ciprian risipi indoelile sale a doua di. ardend tOte-

cartile sale de magie i dand tote',

averea sa saracilor, se puse in nufolosi el. Iustina vedendu-se atacata rnerul catehurnenilor. Dupe ce a inincepu a se ruga: Cu semnul mi- v64at de ajuns cola. cc trebuia, eca, dice Fotie dupe Eudoxie (Cad. piscopul 11 boteza singur. Agladie,
184) alunga demonii". Apoi se in- care iubea pre Iustina se converti
drept 5. catre sfinta feciOra Maria -0 el si primi botezul. Iar lustina a
rugandu-o sa vie in ajutorul unei fe- fost asa de mult, miscata de exemclOre in primejdie, se intari en an- plul milostivirei divine, casi tab,
tidotul postului, lacrimilor i ruga- singure, perul in semn de sacrificia
clunei, cum clice st. Grigorie. Ciprian al virginitatei sale hi Dumnecleil. pi
vedendu-se invins de o putere su- imparti saracilor tot ce avea.
periOra incepu a cugeta la slabiSt. Grigorie de Nazianz descrie
dunes spiritelor infernale; indata se minunata convertire a lui Ciprian,
hotari a paresi serviciul lor. Demo- purtarea i umilinta sa, modestia,
nul furios de perderea unul om, care-1 seriositatea, iubirea de Dumnedeil,
servea spre a-1 supune o multime dispretul de avere, aplicarea contide sufiete, lovi pre Ciprian en tote nue% la lucruri Dumnedeesti. Din sme'&3i

puse tot mestesugul spre a se

puterile. Noul convertit se improtivi,

dar cedu intr'o cumplita melancolie
pi amintirea fara-de-legilor sale il
aduse la desperare. Tnrburat de ginduri negre, Dumnedeil 11 trimise la
Eusebiti, care-1 cunostea de mult.
Indata ce 1-a spus chinurile sale,

se simti usurat. De trel dile nu mancase; Eusebiu 11 fficu s manance

ceva i Duminica diminOta-1 duse la
biserica. Se primeail persOne care
doreat sa se invete, dar cand se ce-

renie ceru s

i se dea ascultarea

cea mai de jos. Eudoxie, citat de

Fotie dice ca a fost portar, dar dupe
aceia se facu preot i episcop in
locul lui Antim, care rnurise. Ivindu-se persecutia lui Diocletian Ciprian fu arestat i condus din 'naintea guvernatorului Finiciei, care
era in Tir. Iustina impartasi acelasi
sOrta la Damasc, unde se retrasese
si fu adusa in Fenicia, find batuta
crunt pentru statornicia ei. Ciprian

CMPRIANCHIRIAC

"

fu sfasiat eu unghii de fer, apoi II

171

CHIR, cuvios, s'a Avirsit cu pace

duse in Nicomidia la Diocletian. Im-

in 9 Iunie.

phatul cetind epistola guvernatorului Fenicia, porunci sa, le tae capetele. Sentinta fu executata pe malurile riului Galus, care trece pe
langa Nicomidia, in anul 304. Un
erestin anume Teoctist Iarasi fu de-

CHIRA i Marano, din Verea, de

neam stralucit, av8nd o erestere potrivita rangului. Dar tOte defaiman-

capitat pentru c vorbise lui Ciprian,

&and mergea la locul d osind. Cati-

du-le, at intrat intr'o casuta Mica,

astupfindu-i na cu lut i cu pietre
0 Wand numai o ferestruica prin
care primeat inlauntru hrana ce Ii
era de trebuintll i vorbeati cu fe-

va credinaosi. din Roma adusera

reliquiele martirilor. Sub domnia ml
Constantin eel mare o femeie pisa.
anume Rufina din familia Claudia,
zidi o biserica in cinstea lor, langa
locul care Ora numele imp6ratului.
Osemintele lor ati fost apa stramutate in basilica din Lateran. Se serbza la 2 Octombre.
CHIPRIAN martir, s'a gvirsit
impreuna cu Iuliani prin foe (1 No-

meile ce veneati la dinsele, laudand

embre).

CHIPRIAN noul_ envios martin,

de mil, mat ales nevoindu-se eu postirea i rfibdarea, 3n cat gusta brana

s'a Avirsit de sabie in Constantinople la anul 1679 in 5 Iu lie.

odata la patru-deel de dile, trei ant

dearandul, Ian cei-lallt trei la trel

CHIPRIE a patimit impreuna eu

st. Ipolit in 30 Ianuarie.

saptamani ca i Dumnecleescul Da-

CHIPRILA. strujita fiind, s'a s6-

virsit in 4 Iu lie.
CHIPRIN a vindecat pre Eutalia
in 27 August.
CHIR 0 Ion, martini, fackori de
minuni

i doctori gra de argintl,

erat pe timpul ml Diocletian; Chir

din Alexandria, Ian Ion din Edesa,
unindu-se amanda in gandiri, entreerall orasele i satele inMand cnvintul 1111 Dumnectet si vindecand tote

bade. Fiind vMitl ai fobt adusl

inaintea judeetorului, care supunen-

du-I la feliurite mina in cele din

urma le-a taeat capetele. Sfintele
mOste fiind ingropate atunci all fost
descoperite de Chiril patriarhul Alexandria pe timpul hit Areadie, facendu-se nenum6rate minuni (31 Ianuarie, 28 Iunie).
CHIR Patriarhur Constantinopola

s'a s6vIrsit cu pace in 8 Ianuarie.

pre Dumnedet. Dea tot timpul II

petreceat in liniste i vorbeat numai
in timpul einci-d.ecimel.
Glasul Chirei nimene flu l'a au-

dit, eget numal Marano, vorbea eu

femeile. Pe trupul kr purtat lanturi
de fier fOrte grele i imbracamintea
era fOrte mare, in cat le acoperea

pielOrele cu tot trupul. Ast-felit at

trait ele impreuna patru deci i dol

na Ducndu-se la sfintul i dadatorul de viita mormint, n'ati gustat

nimie in tot timpul caliitoriel kr,
cam dou-deci de dile. Asemenea all
flout i cand s'at dus la biserica

sfintel Teclei. Cu ast-felit de vibta

impodobind neamul femeeso all alergat la Domnul de candle doreat. (28
Febru arie.

CHLRANA martirl din Tesalonie,

s'a Avirsit in 1651 la 28 Februarie.CHIRIAC era fiul lui Esper si

Zoi, robi lui Catal siTetradei, carii
erat pagani. Chiriac eu fratele sett
Teodul indemnati pre parintii kr,
sI nu mat locuiasea, en pfiganii ci
s e desparta,mama le spun ea el el sunt

stapani pre trupurile lor, dar sfintii

tineat eu tarie ea sunt Ebert prin

sangele lul Christos. Unindu-se
maica lor en ei s'ail dus la Catal si
I- aft spns ea Domnul Iisus Christos
este stapan preste sufletele lor i ea

172

CHIRIA6

din intamplare avend el stepanire

polel, cu pace s'a sevirsit in 28 Oe-

preste trupurile lor, mult mall de cin-

tombre.

ste cred el ca le este stapanirea lui

Christos, pentru c mal bine este a
se supune ml Dumnedeii de cat 6menilor. Serband stapanul navterea
unul fiti al sefi, le-a trimes i ler
came si daruri jertfita idolilor, dar
el le-ati aruncat la cant Instiintan
du-se de acesta Catul s'a umplut de
manic si a poruncit s. spanzure pre
copil de picire pi st-I strujasca cu
unghil de fieri lar parintii I inta-

CHIRIAC a descoperit einstita

Cruce i credend --s'a botezat i s'a

rea ea sa. primesca cununa. Dupe aceia porunci s5.-I bata curnplit si sh-I

arunce intr'un captor ea foe intru

carele intrand s'ati dat sufletele la
Damneder' imprenna cu mama lor.
Diminta I-at gasit pre tot1 eu fata
spre resarit. (2 Mal).
CHERIAC pruncul, s'a sevirsit Impreun on Meletie stratilat. 2 Mal).
CHIRIAC impreuna, cu altl vase

fratI aii marturisit pre Christos pe

timpul lul Diocletian

i Maximian.

raeut Episcop al Ierusalimului. Lilian Paravatul Tadicandu se en ste

asupra Persilor a mers i la leru-

i afland de sfintul acesta, a

trimis de l'a adus s. jertfesca; dar
el a mustrat aspru pre Imperatul.
Pentru acesta a poruncit paganul
salim

sl-Itae mann drepta, dick du-l:multo

cartl at scris tu cu mina acesta, de

ai intors pre multl de la inchinarea
qeilor". Dupe aceia l-a turnat plumb

topit in gura, apol l'a culcat pe un

pat de fier ars in foc si eu fata in
jos. Mergend mama sa la el, a spanzurat-o de Oral capului i strujindu-o s'a dat duhul care Domnul.
Apol si pre sfintul bagandu-1 intr.()
caldare plina, en unt-de-lemn fer-

binte, a fost junghiat de sabie gi

ast:fellil a luat sfirsit martiriul seil

corpul tironilor, ce emu sub comanda

in 28 Octombre.
CHIRIAC viartir din Alexandria
s'a gvirsit de sabie in 6 Septembre.

lui Rodon Cuvicularie in Antiohia.

CH1RIAC Dimotul s's. sevirsit im-

fiind

in Anatol, facend parte din

El au trecut in Tracia spre a se preuna en preotul Faust in 6 Seplupta in contra Scitilor caril treen- tembre.
sera Dunarea i faceaU marl stricaciuni sub comanda luI Marot, pre
care l'a ucis Orentie fratele lui Chiriac. Diocletian serba, biruinta acesta
adneend jertfe i daruind biruitorului briul lui Marot mire era de mare

valre. Orente n'a voit sa jertfesca

idolilor si a fost trimis impreun cu
fratil sel in Satalon din Armenia,
seriind ducelul ce era acolo, ca st-I
pue s5, jertfesc g. si de se vor supune

sa-1 trimeta inapol, iar de nu, s-1

isgonesc.a in tarile Avazghiel i Zachiel

Sfintul Chiriac ajungind in Ora

LaziIor ce-I ic Zigania a reposat
in Domnul in patru-spre-dece lulie.

Serkirea lor se face la 25 Iunie.

CHIRIAC Patriarhul Constantino-

CHIRIAC Sihastru, era pe timpul

marelul Teodosie, din cetatea Corintului. Total sati se chema nu, preot

al biserieel din Corint si mama lui

Eudochia, nepot Episcopului Petru

si citet la acea biserick. Implinind

opt-spre-dece anT, s'a dus la Ierusalira i s'a facut calugar de marele

Eutimie; nude aratand marl nevointe

si mustrand pre Origenisti s'a invrednicit de darul minunilor i ajun1

gend la adinci batrinete a trecut

din vita. Era bland si bun, primitor, prevestinci cele viitre din dam-

nedeesca descoperire. Era mare la

trap, cu euviint I cu dar, neschimbandu-se pentru betraneta; a fost
cat-va timp i igumen la lavra sfintului Hariton. (29 Septembre).

CHIRIACHECHIRIL

CHIRIACHr sora sfinteI Fotini.,

s'a seviryit de sabie in 26 Februarie.
CHIRIACHI martir5, s'a sevirsit

prin foe in 19 MaI.

CHIRIACHI s'a sevirsit de sabie
impreuna cu Domna si Domnina in
2 Noembre.

CHIRIC din Apro, cnvios, s'a se-

virOt eu pace in 27 Martie.

CHIRIC flul

Iulitel sa sevirsit

prin decapitare in 15 Julie.

CHIRIC s'a sevirsit de sabie

(1

August),
CHIRIENA si In liana martire. A-

cestea aii patimit pe timpul imperatului Maximian. Chiriena era din

Tars, luliana din Rosnis. Deci infitisandu-se lui Marchian si marturisind_ pre Christos, Chirienel i s'a ras
capul; si slujitoril eel neomenosi o
purtaii prin cetate spre batjocora,
apoI a aruncat-o in foe, uncle s'a sevirsit impreuni en Iu liana, 'in prima
di a lunei _Noembrie.

CHIRIL Fileotul, a pusnicit la a-

niI 1060 0 s'a svirsit cu pace in

2 Decembre.
CHIRIL al Ierusalimului se nascu

pe la anul 315 la Ierusa lim, sail

prin imprejurimile Int De timpuriti
se ocupa cn studful sfintel scripturi
yi se indeletnicise asa de mult, c5,
cea mai mare parte din cuvintarile
sale, eller acele ce le facea fare, preparare, sunt numaI o tesatura de locurl sail alusiuni la diferite partl
ale sfintei vripturt Scotea de aid o
cunostinti perfect a irrvetaturei bisericei in scrierile pariutilor ce 1-ati
precedat; el cetea si scrierile filosofilor pagani, incredintat ca, va gasi
arme spre a combate idololatra cu
succes.

Maxim, episcopal IerusalimuluI, il

hirotoni preot la anul 345 0-1 inAmine, cu respindirea euvintarei de

Dumnellet. Sfintul ne spune singur
(Cateh. 5,. 10,14), ca predica in tote
duminioile in adunarea eredincioqildr.

173

El fu insircinat 0 cu instructiunea
catehumenilor, sati acelora ce se pregates:6 a primi botezul. Se stie cii

talna acesta li se dadea numat dupe

dol ani de incercare. Chiril se nevoi curs de dol ant en catehizarea
si se aquit a. de sarcina acesta cu
mult zel si renume. Catre finea anului 350 urma lui Maxim la scannul Ierusalimului.
Inceputul episcopatuluI sea este
celebra in istorie, prin o minune pre
care Dumneleti o sevirsi in onOrea
instrumentului mantuireI nOstre. Fi-

ind a faptul este de mare interes

si sprijinit pe autoritati necontestate
il vom educe si noi aid. Sfintul Chiril, care _l'a vNut on ochiI sel, scrise
indate." imperatului Constantin spre
a-1 comunica. Iata ce clise el: In
cline, Nonelor (7 Mai) pe la Ora treI
(9 dim.) s'a aratat pe cerIu o lumina,
mare in forma de truce, care se intindea de la Golgota pang po muntele maslinilor; a fost vecluta nu de
done sail trel persOne dar de orasul
intreg.. Nu era unul din acele evenimente trecetOre care se risipeste
indat5,; lumina acesta a stralucit ochilor nostri maI multe Ore si asa
de tare, ea nici sOrele nu, o putea
nimici. Cel cc priveati, patrunsi in,

acelasl timp de frici si de bucurie,

alergara ea grimada la biserica; betreinil si tinerii, credinciosii si idololatril, cetatenii 0 streinii, totl cu
un glas landau pre Domnul nostru
Iisus Christos, unicul Fiu al lui Du.mneileti, a &Anil' putere sevirsi aces%

minima si recunoseura cu :top.' divi-

nitatea unei religiuni pentru care

mirturiseste ins*. ceriul". Sfintul
Chiril termini acesta epistolit fficend
rugaciunl, ca imperatul sa pream5,rcsa, pentru tot-dOuna sfinta Treime
cea de o flint& Biserica nOstra, serb6z5, amintirea acestul fapt minunat
in cliva de_ 7 Mai.
Cat-va timp dnp6 acela se ivi Q

174

c itur,

disputa intre sfintul Chiril i Acaebbe, Arhiepiscopul Cesareei. Acesta

sustinend mal intal semi-arianismul, deveni cel mai infocat partizan
al Arianismului. La inceput era vorba

numai de unele punte de jurisdictiune. Arhiepiseopul de Ierusalim nu

voia s recunOsca drepturile, ce pretindea c le are eel de Cesareea, in
calitafea de Mitropolit. Contestarea
acsta aduse alteIe, ears fur5 intretinute prin deosebirea doetrinel despre Consubstantialitatea Cuvintului,
pe care o apara sfintul nostru en eel
mai mare zel. Alipirea lui la hot5.-

a-1 depune din noti in anul urmhtor

intr'un sinod din Constantinopole.
Leghturele ce le-aa avut ea Silvan
Eustatie de Sevaste, Vasile al Ancirei

si alp episcopi, caril se puse apol

in fruntea Semi arienilor, &idea Ore
care bnueli pentru credinta lui; dar
se dovedeste eh nu a Impart5.sit nici
odatii pa'rerile lor. In anul 349, primise Impreun ci predicesorul sii
Maxim, eanOnele sinodului din Sardica i prin urmare Inv5tatura paepistola&are Gonstantiu am vtidut o arat5,

rintilor de la Niceea. In

dorinta ea si imparatul sa se inchine

Area din Niceea umplu de mink

Treimei cei de o Rhr4. Apol in

pre Acachie si se hotari a-1 plerde

sinodul din Constantinopole, -Omit la

381, el condamn5. impreung eu ceiz

cu on ce preV. L'a citat Thaintea

unui eonciliu compus din episcopi

Arieni, uncle presida el, spre a se
indrepthti de mai multe Invinuinl ce
i se Amuse. Doi ani trecuse farg ea
Chiril s5. se presinte la judecath, a
eireia competint5 nu vela s o recunscii si se pronunt5, o send*

de depunere. Una din invinuirele aduse era cri a rasipit averea biserieel si s'a folosit de obiectele sacre.
Acst acusatie se intemeia pe aceia

sfintul pe timpul unei fOmete

marl ce veni asupra Ierusalimului,
a vindut o parte din mobile si ornamente ale bisericei spre a veni in
eti

ajutorul unel multiml de saraci, carii

perea5 de fOme. Dar o asemenea purtare 11 aducea laude in -loe de invinuiri.

Sfintul Chiril apelh la un tribu,

nal superior, dar far& ruit i trebui s5. cedeze violentei. Se retrase
mai intal in Antiohia, apoi la Tars
in Cilicia. Silvan episcopul acestei
cettip II primi cu cinste yi-i ingadui sa fad" on ee servicil ar voi,

lalp episeopi pre Semi-arieni si Macedoneni. Episcopil ortodoxi, adunati

in anul urmator in acelas oras, marturisirg pe fatti credinta sa; ei declarar 5. in epistola &are papa Dames si apuseni, ca prea venerabilul Chiril episcopul Ierusalimului, a foot ales canoniceste de episcopiiprovinciel si a suferit
multe persecutil pentru credint5.".
Julian apostatul ludnd frdnele imperiului dup5 mOrtea Jul Constantin..

Intimplata in anul 3g1, chemii pre

top. episcopii exilap si le permise a
se reinturna in diecesele lor. Planul
WI era de a face odiOsI netoleranta
predecesoralui s65, de a tinea intru
cat-va cumpana intre ortodoxi i eretici si a IntrOine desphrtirea intne unil i intre altii, in speranta
de a discredita crestinismnl. Ast-feliti
Dumnedeti ,se folosi de politica im-

p5ratubil, spre a reda pre sfintul

Chiril bisericel sale. Cit-va &imp

privind ca nula sentinta adush de

dup6 venirea lui, Chiril fu martor

ocular al uneia din cele mai straincite minim'', care s'ati s5virsit vre
o data in favOrea religiei lui Iisus

Acachie si de episcopii sl. El In res-

Christos.

tabilit In sinodul ce se Pim in Seleueia in 359; dar Arienii Il ajun-

lolatria se inarma cu tOth puterea

per/ scopul prin calomniele lor, de

spre a-1 impedica. Acel ce-1 profesati

De la nasterea crestinismului, ido-

tgIRIL

175

erail condamnati la, niyte torturl,

amenintati cu cele mal aspre pedepse.

care ne ingrozesc numal audindu-le,

In cnrind adunara snme insemnate

JidOveele (Meat sculele kr yi pietrele scumpe spre a contribui la

dar sangele Orsat, ca o smin0 roditOre inmultia din di in di numgrul

ucenicilor lui Iis. Chr. In lian, ytiind
din experienta ea yersecutiele nu folosesc nimic, intrebuincrt alte arme,
spre a nimici numele de creytin, el
se arata de-al-mintrelea ca desaproba
purtarea persecutorilor, aratand o
mare moderatiune yi 'cinend euvin-

tan. El credea a-0 va ajunge pla_mil mai lesne prin amagire yi ipocrisie. Spre a sap creytinismul din

temelie, dicea a nu este adevgrat

ca, Ierusalimul nu se va ridica nici
o data. Daca el y'ar fi ajuns scopul

atunci nici legea nou5 niel chiar

cea veche, unde profetil vorbeah de
daramarea templului, n'ar fi fost lucrarl dumnedeeyti, revel4ia n'ar fi
insemnat nimic yi paganismul ar fi
biruit. Lilian scrise iudeilor o serisore magulitOre, prin care le larta

on ce tributuri, cernd ca yi ei s .
se rOge pentru prosperitatea imperiului WM. Faceti rugaciuni, ca A.
m5 intorc biruitor din rsboiul persese; vol zidi Ierusalimul, acea cetate

sfinta, pentru care umblatl vol de

atatia ani, vol loam', acolo en voj yi
vom multami celui a tot puternic".

Acsta era neadev5rat, cad in alte

ocasiuni arata mare disprq pentru
religia iudeilor.
Aduna pre eel mai insemnafi din-

tre el, II intreba ea de ce nu mai

aduc sacrificii, cum le prescria legea.

El Aspunsera ca nn pot si, jertfesca

de cat numal la templul din Ierusalim, care era tot in ruine; el le po-

runci a se intOrce in patria kr, ca sa zi-

dsel acel templu yr sit aplice legea.

le promise ca-i va ajuta din tOte puteril e yi le va inlesni executarea intreprinderel lor. La vestea acesta a-

lergara ludeil din tote *tile la Ierusalim. Mandri de proteqia Imp&

ratului, el insultail pre creytinI gi-i

cheltuelele 'intreprinderei. Iulian spre

al incuraja yi mal mult, le declare

ea studiind cartile lor sacre a descoperit ca s'a apropiat sfiryitul robiel kr, ca in eurInd vor putea jertfi
in templu.
Ordon5, s'a li se dea banil trebuincioyl pentru constructia templului
care trebuia sa coste surne marl Le
trimise arhitecti din diferite parVl
ale imperiului; incredinta conducerea
lucrrilor nnor persOne renumite, iar
Alipiu, intimul st I. amie, era insarcinat en supravegherea.

Dup5 ce s'a pregatit totul, se adung o mare cantitate de material.

Pi yi nOpte lncrail cu o staruinta
de necredut, spre a curati locul yi a
scOte temeliele vechi. 'nil din indei
'yi Acura' unelte de argint. Femeae
ode mai delicate puneail maim la
lueru yi &grail moluzul in hainele
lor cele mai preckse.
Sfintul Chirilf care vedea tOte
pregatirele acestea, nu elite nici eea
mai mica turburare, el nu se indoia
ca cuvintele dumnedeeytl se vor im-

plini pang la o iota. Chiar silintele

iudeilor nu serveati de cat sa adeveresca yi mai mult profetia Mantuitorului, care, vorbind de templu
din Ierrusalim, a dis oa nu Ira r6mfinea ptrii pe ptrii.
Cu bite acestea daramarea mergea
A.
Inamte yi se pregateaa a pune temelii nou5.; dar aici trebula sa ajunga
ei pentru ea sa-1 ruyineze Damneder].

Sa ascultam pre un autor, a card

rnarturie nu se p6te puns la indoMal; Amian Mancelin, care era pagan yi care a facut din lulian, eroul
istoriel sale, dice: Pe nand Coraitele
Alipie, asistat de guvernatorul provinciei, indemnati la lucru, niyte ingrozitore colOne de Radial eyab. din

176

CHIRIL

sapaturele temeliel i ardeat pre toti

sfintul Ambrosie iart41 se istorise0e

ce voiat st se apropie de acel loc.

In fine elementul acesta persistand
cu tin fait fie indaratnicie alunge

(Or. 4 adv. Iulian); in Rufin, care

vietuise mult timp pe aceste locuri.
In Teodoret, care petrecuse cea mai
mare parte_ din vita sa in vecinatatea Palestinel; in istoriele lui Socrat, Sozomen, Filostorgiu etc. Totl

inebina la idoll 0 care era admiratorul lui Iu Han. Numai puterea adeverului a putut se-i smulga o ase-

autoril ace0a se unesc in privinta

pre luditori, at fost silii sa prssc lumul". (Am. M. 23. 1).

latt ce spune un istoric, care se

fond ului gi nu se deosebese intre din01

de cat in report cu unele imprejuxtri; dhr acsta deosebire adauge o

moue putere marturiel lor, Bind ce
ea dovedeqte ca nu s'at copiat unii
pe altit Am v6clut aceia0 minune

menea marturisire.
Scriitorii biserice01 intra 0 in
alte amenuntimi in privinta. aeestui

eveniment. De la din0I aflam c pe

linga isbucnirea focului, at fost
cutremure de pamint i uragane; ca

atestata de Amian Marcelin. Libaniu

pagan ea 0 dinsul qi devotat imp&

ratulul Iulian vorbqte iar41 de entremurele de pemint intamplate in
Palestina. Este adeverat ca are Ore
care reserve; dar chiar pentru aasta

fulgerul ceslu, ca s'ati vegut cruel imprimate pe eorpurile i hainele acelor

ce erati presenti; 0 c s'a aratat o

lumina in cetiti sub forma unei crud

cuprinse intfun cere. Multi wind

serveqte causa creqtinismului. Fsprimindu-se almintrelea ar fi desvelit

s. scape de flacarele eel urmereat at

nra eroului set 0 ar fi trdat reli-

vrut sa intre intr'o biserica vecint;

dar n'ati putut sll intre, on c o

gia sa. Niminea, afara de Iulian, n'a

putut se nu dea omagiu adeverului.
Omagiul acesta find silit nu este
de mirare ca at intrebuintat espre-

mina neveclute II oprea, orl ca Providenta a voit ca se. se impedice

unii de al-tit Ori cum ar

11,

ice

siuni alese qi studiate. In fine Iu-

st. Grigorie de Nazians, o imprejurare cunoscuta i primita de toti,

este ca voind ei s inlature prin
fuge pericolul ce-i ameninta, un foc
e0nd din temeliele templului 'II ajunse curind, consumOnd pe unil,
mutiltind pre altii qi lasOndu-le tuturor semnele cele mai vMite despro minia lui Dumnqeti". Cdnd voire se incepa din not lucrul, iar isbucni focul qi nu inceta de cat atuna, cand 11 parasira cu totul.
Intimplarea acsta minunata s'a
raportat cu tote imprejurarile sale
de o multime de autori, caril treiail
pe timpul lii Iu1ian Sfintul Grigorie de Nazianz vorbea un an dupe
ce se intOmplase. Sfintul IOn Chrisostom vorbeste in mai multe partl,

ca de un fapt ee se -petrecuse

deil, carii de buna same, n'at copiat

pre creOini, povestesc faptul acesta
dupe traditia sinagogei lor qi tot ala
de unanimi ca i attorii creqtini.
Minune, de care vorbim este necontestate; nu o putem pune in indoiale fere; a eadea in pyronismul
cel mai estravagant; dealmintrelea
citim in Socrat, ca Iudeil strigara

la inceput ea Iisus Christos este

Durnnecleti. Multi dintre pagani se

eonvertira cu ocasia acsta, dupe
cum ne spune st. Grigorie de Nazianz, Sozomen i Teodoret. Iar 'a-

cu

done-I:led de alit: inainte, sub ochii

multora din acei caril ascultat. In

ddi nu este de mirare, ea, all remas

in orbirea lor; ei adeverese profetiele in care se predica lamurit Indaratnicia lor de a respinge lumina.
La vederea unui triumf aqa de glorios p.-z-tru crestinism, sfintul Chiril
lauda atotputornicia lui Dumneclet

CihRIL
gi continua a lucre cu zel la mantuirea turmei sale, Alipirea sa neschimbata de credinta in Iisus Christos, 11 facu urit in ochii lui Iu lien
gi se hotari a-1 jertfi ura sale dupe

intOrcerea din rasboi, dar mOrtea l'a

impedicat sa pue in lucrare planurile sale.

Sf. Chiril a mai fost exilat in anul 367 de imperatul Valens, infectat de arianism. El se intOrse din
exil abea in anul 378, and Gratian

171

stramuta aiurea vasele sacre ce se

pilau in ele. Indata dupe aceia alunga pre Indei, vinovatl de mai
multe violente fcute creqtinilor. 0-

reste guvernatorul Alexandria, fu

viu atins de acest act autoritar
srise imperatului.
Chili! din partea sa serise asemenea, spre a-1 informa de excesele la

care se dadeati Ebreil. Se pare ca

Imperatul tinu sama de aratarile

Patriarhului, caa iudeil nu se mai

intOrsera inapol, cu tOte ea se buacelor ce se afla in unire cu epis- curail de unele privilegii, Inca de
copul Roma. Gsind turma sa im- "pe timpul lui Alexandru eel mare.
partita in schisma i eresie, lucr
lira guvernatorului contra ml Chiril
din tote puterile a stabili pacea gi se marea din di in di; nici chiar in
unitatea sloctrinel. Dupe ce1ua parte fata lumel nu se putea stapani i
la sinodul ecumenic din 381, trecu rupture deveni publicl. Spre a se
din vieta la 386 in vrista de ppte- curma scandalul, sfintul data sa
deci de ani. Amintirea lui se ser- impacc pre Orest. El eel intai trierelong ea bisericele sa fie restituite

1:16A, in diva de 18 Martie.

CHIRIL Patriarhul Alexandriei.

Se 'Ate dice el Chiril a fost

ales

de Dumnedai spre a apara taina In-

truparei, inteua timp, cand eresia

Aida sa o nimicesca. tin copilarie
acest sfint dascal era nutrit eu stndiul sfintelor carp, sub privegherea
unchiului sefi, patriarhul Teofil; la
acestea adause pre acel al traditiei
ci se alipise ap, de mult de invetatura sfintilor parintl, ca tot ce in-

Ma el, era conform en invetatura

kr, cum ne spune singur. Cartile
sale contra lui Iu lian Apostatal, ne

area ca avea mare cuno0inta de

autoril profani. In mai multe locuri
spune, ea el nu se folosea de florile
eloquentei lumeqti i nici le &luta;
cu tOte acestea, scrierile sale ail fost
tot derma fOrte stimate in biserica.
Murind Teofil la an. 412, era cOrta,

pentru alegerea succesorului. Se alese st. Chiril j se aeza in scaun

a treia di dupe mOrtea unchiului sea.

Aotivitatea sa o incepu cu vigOre

contra Novatianilor; inchise biserieele acestor eretia din Alexandria si

mise la dinsul 111 cer,u amicitia in

numele sfinta Evanghelii; dar tOte
acestea eral zadarnice. Guvernatorul
nici nu vole sa auda de o impacare
ceia ce avu urmri forte rele.
O pagana anume Hypatia, deschisese la Alexandria o qcOla de filosofie platonica. Renumele atrase un
mare numer de discipull. Celebrul
Sinesiu o asculta, ca i alti. multi
vi o rug 5. sa vada operile sale. Filosofii eel mai renumiti o consultait
in cestiunek cele mai grele i primeat decisiunele gale, ea pre ni0e
oracole. Ypatia era stins !eget& cn
Orest qi aci fu cause nenorocirei
sale. Poporul din Alexandria, a &Irl imaginatie se putea lesne aprinde,
dicea c5, din pricina a nu Fe pOte
impaca guvernatorul on patriarhul.
A.tata II trebuia, ea sa fie- perduta.
Intr'o li pe cand eqa din cask, o
multime de Omenui navalira asupra
ei cu furie, o zmulse din trasura gi
o facu bud*, aruncandu-i membrele

in cate patra parti ale oraplui. AcOsta se intimpla in anul 415. 0 asemenea fay% umplu de groza pre 612

178

CH AIL

menil de bine 0 mai ales pre st.

nat de unchiul lul Ciril, se intarclia cat-va timp trecerea sa in dip-

o numi melee lui Dumneclea, dar in

inteles nPpropriu. Aceste noutati impiOse indignara pre credincioyi. Pro.
cm
i Eusebiu de Dorilea, reclamar5.
contra acelei InvKaturi vgtaingtOre.
Stintul Ciril primi omeliele lui

tice i abea in anul 419 facu acsta

Nestorie 0 din cetirea lor vqu ea

dup5 care 0 papa Zosim intra in co-

in adevr se face vinovat de cele ce

se 4icea contra lui. Se incerca mai
intai a-1 convinge cu blandete; dar
Nestoriu, care nu duferea sa fie contrail.is, se suparg i scrise on ingamfare. Faptul acesta venind la cunoytiaca lui Celestin, se aduna un sinod
la Roma -spre a cerceta invKaturile
cele noug. ToVl parimp strigar5, 05,
este eretic yi se pronun0 o sentin0.
de excomunicare i depunere; acesta
se trimise st. Cira spre a o execute"
daca in timp de clece 4ile Nestoriu
nu'yi va retracta invqatura. 0 noua
scrisOre II trimise Ciril, la sfiryitul
careia adause 12 Anatematisme sat
articole, pe care patriarhul de Constantinopole avea s le subscrie, dacil

Ciril, care &auta a restabili pacea

yi a nimici semintele discordiei.

Sfintuf Chrisostom fiind tondam-

municatie cu el. Iata tot ce se ytie

despre activitatea sa, /Ana in anul
428, and se distinse prin zelul sea
pentru apgrarea credinW in contra
Nestorianilor. Cred ca este bine a
cunyte pre autorul acestei erezii.
Nestoriu, un cglugar din Antiohia,
intrunea tote conditiunile spre a se
impune poporului. Dncea o viet retras5, on un esterior modest, avea yi
darul vorbirei; dar sub haina sa ascundea o mare ipocrisie, o mandrie
nesuferitg, un spirit faly opus sfintilor parinti.
Scaunul de Constantinopole, deve-

nind vacant, a fost ales in 428. Incepu episcopatul Ott lovind cu furie
pre Arieni, Macedonieni, Maniheeni
si Quatuordecimani, alungandu-I din
eparhia sa i creend c prin zelul acesta se va face renumit; dar se in-

sell, cad adev5ratul zel nu da in

extremitati. Pe &and Nestoriu perse-

cuta en asprime pre eretici, el nega

impreuna cu Pelagianii necesitatea
harului, deyi recunoytea on biserica
intrg 5. existenta pacatulni original.
Adese s'ati v54ut vorbind en Celestin
si Iulian, cei dof apgratori ai Pelagianismului i acesta dup5 ce papa
Inocentie i Zosim II condamnase, iar

imp5ratul Onoriu II alungase din Oc-

cident. Incepu a predica in publio

ca in Iis. Christos aunt doug persOne,

Dumneclea yi om; ca Cuvintul nu

s'ati unit ipostasticeyte cu firea omenOsca; ca el a primit-o numai ca
un templu, uncle locueyte i ea sfinta
FeciOra nu este Maim lui Dumneclea

ci numai mama omulul sti luI Chri-

otos. Mai in urma .se invoi yi el a

vola sa fie tecunoscut ca ortodox;

dar el se impotrivi la acsta. De aceia se convoc b. al treilea sinod ecumenic, care se deschise la EfeS in
anul 431. Dou-sute de episcopi erat
faVa sub preyedentia st. Ciril.
Nestoriu refusa a se presinta, de

yi era in oray. Se condamna mai

intai inv5tatura sa yi dui:15 cele fret
chemari juridiee, se pronunta contra
lul. o sentinca de depuuere, insciinVindu-se i imp5ratul.
Sse clile- dup5 acela, sosira Ion
din Antiohia cu-patru-spre-4ece episcopi din Orient. El intarsliaserg a-

nume, pentru ca in secret tineati la

Nestoriu yi credeati cad condamna

pentru invaturi inchipuite. In loc

de a se uni cu pArintil bisericel, escomunicara pre Ciril t i eei impre-

ung cu dinsul. Din amgndou5 partile se cerea ajutorul impratului,

care dadu ordin a inchide pre Ciril 0 pre Nestorin. Venind delegaVI

179

I RIL

Papei, acestia confirmar sentinta sinodului, Tar st. Ciril recunoscut nevinovat se reintegr. Episcopil schismatiel se impcara cu el in anul 433,
subscriser condamnarea lui Nestoriu i facur5. o marturisire de credinfa, ramurita% si ortodox&

Nu se pOte luda indestul purtarea st. Ciril in privinta lui Nestoriu. La inceput se purtg cu blandetti
dar in'urmit arAfa un zel invfipfilat
cfind 11 ve4.0 e5. tine asa de mult
la erorile sale. In zadar se incercase
a-1 persecuta, c5.ci le socotea ea pe
niste incerari trimise de Dumnell.eil

de buna' samil era gata s-s1 verse

si

sfingele pentru invettura orto-

dox& Intoreendu-se in Alexandria se

ingriji mai malt de episcopatul set,

vat5, se inalca piing la cerifi, cuno-tinta adeverului este stabilitfi pe ru-

inele idololatriel; prin care credinciosii se botzg i se ung cu untul

de lemn al bucuriei, prin care s'ail
Intemeiat bisericile i nmurile atS. venit la pocrtintit; prin care unicul Fit
al 1111 Dnmnelet, care este lumina
lumil, a strfilucit celor ce sedeafi in
intunerecul si in umbra mortil. Cine

va putea s

laude dupre vrednicie

pre cea neasemnat5, feelOrg Maria?"-

St. Ciril se serbezo. odatil en st.

Atanasie in (Alfa de 18 Iannarie.
CHIRIL unul din cel patruol.ecT
de martirI inghetatl in Sevast... (9
Martie).

CHIRIL i Metodie apostolii sla-

vilor. Constantin care in urml se

danduil silinta a pAstra odorul nepretuit al credintel si a restabili pa-

numi Chiril, era nfiscut in Tesalonic

cea, pe care o turburase erezia in

timp de mai multi ant El muri in
annl 444 Iunie 2fT, purtfind titlul
de Ap5rtor al Bisericei ,,si al cre-

set trimetendu-1 la Constantinopoie

spre a studia literile, facu in rafaura
acsta progrese asa de marl, e. i se
dada numele de Elosoful; dar el era
mai dinstins prin virtutea sa, de cat
prin varietatea si intinderea cunostintelor sale. Serviciele importante

dinfel; de Mve-fiitor a, MIA lumea

si biirbat cu adevrat apostolic.

Din operile st. Ciril se vede cfi

acest inv6tfitor intarind dogma intrupgrei, cInstea cu deosebire st. Euharistie, alit-tend i afectele harulul
Dumne4eese, ce se revarsfi.
Vindeel, qice el, blele sufletesti

si ne inareste in contra ispitelor, amorteqte furia poftelor i ne intrupez4 eu Es. Chr." Iar despre sfinta
Feclrit, 'pee Bueurfi-te Marie, Malca
lui Dumne41, comOrfi cinstita a tit&

lumea, ache nestins& coremg strlncita

fecloriel, sceptru al inve
turd eel bune... Bucurg-te ea in pantecele cel feeeoresc, al cuprins pre
cel nemfirginit i necuprins; prin
care sfinta Trelme se prea mfireste
se Inchin., prin care crucea cea preti6so. a Mintuitorulut s'a infiltat pre
plimfint; prin care ceriul triumfg, ingeril se bucure., demonil se alungfi,

dintr'o familie senatorial. Prinil

ce le dada bisericel, dupe ce a fost

inaltat la rangul preotiel, 11 filen si
mai renumit.
0 imprejurare fficu sa se vad.

curatenia zelului set. Fotie ura pre

Ignatie, care era pus pe scaunul pa,
triarhal de Constantinopole in 846

si inveta ca ar fi done suflete

in fie-care cm. Chiril nu se opri ?t1
infrunta pentru o erre asa de scan-

dals5.; si fiind c. acesta respunse

n'avea intentia a supgra pre nimene, ci a voit numaI s. pue la incereare capacitatea i dialectica patriarhulul, el 4ise: Cel AI aruncat
s5.getile in gthnadii si iel, c5, n'a
fost nimene rrmit? Te 1au41 cu luminele intelepciunel tale; dar aunt
intunecate de vaporiT ce se radica
din avaritia i invidia inimel . tale,
Ca

ispititorul se invinge, efeatura vino Patima ta contra lui Ignatie te or

180

C1fRtf

i te cufundtt in intunericul
cel mai grozav".

beqte

Pe timpul-acela Chazarii se hotkirrt

a imbrhtiqa religia creqting. Ace0I

chazarl erat un trib al turcilor, cel
mai nnmeros i eel mai puternic popor dintre hunii carii toenail Scitia

europnit. El se ardar h. de alungul

Durant Dup6 ce s'aa hotgrit a se
supune evangeliei, trimiser la impratul Mihael al HI-lea 0 la muma
se imp6riltsa Teodora, spre a cere
preotI ca s-I invete. Teodora chemrt
pre st. Ignatie, ca s vorbsca cu el.
Patriarhul dup6 ce a chibzuit cum

ar fi mai bine, se hotkri a pane in

capnl acestei misiuni pre st. Ciril,
ceia ce i facu. Fiind ch Chazaril
vorbeafi limba turd., ca i Hunii gi
Tfitarii, Sfintul se puse i o invtS.
Indatit ce fu in stare a face pre altil
sit IntelOgg, incepu i predica EvangelieL Ochil tuturor se deschiserS
la lumina cuno0intei de Dumnedefi.
Capitenia lor primi botezul i dupS

esemplul lui natiunea intrgg. Ciril intemeig biserici i ard'a preoti

vrednici, dupS care se intOrse in
Constantinopole. Principele i popo-

rul voir s-1 incarce en darurl; dar

n'a fost cu putth th. sS-1 facg a primi
ceva.

Ciril fu insgreinat cu o misiune

tot de felul acesta 0 in Bulgaria.

In scopul acesta i se dadu de ajutor 0 pre fratele stI Metodie, renamit prin sfintenia sa.
BulgariI un popor de origins scith,
comunit cu a slavilor. Se pare ch. eI

se ardar mai Inti pe lingl riul

Volga, de unde art fost alungati impreunS cu Avaril de ciitre Tara. Ei

Bogoris, regele Bulgarilor, avea o

sox* care se fame crestinil la Constantinopole, care a fost fttentS rObrt.
Impkitsa Teodora, care avu fericirea a inveta pre acea princesS adevgrurile religiOse, stSrui pentru libertatea el. Intoregndu-se pe langS
fratele si-i, urma cu mult h. stOruinth.

inv6trtture1or Evangeliei; 0 se silea

a, inspire 0 luI Bogoris sentimentele
de care era insufletit. Dar din nenorocire, motive omenetiti impedicarit

pre principele acesta a se indupleca

la strouintele snrorei sale.
Milostivirea lui Dumnedefi nu-1
prtisi 0 el cern de la Constantinopole sh' i se trimitg un bun zugrav
ai i se trimise st. Metodie, care ennoqtea fOrte bine arta acesta. Indate,
ce ajunse la locul destinat, Bogoris
ceru sh, i se f ad. cate-va tablourl
spre a-I impodobi salOnele palatului
sfi, pe care-1 Mouse atunci; intre

altele II spuse skied nn tablot aqa

de infricort, incat s inghete de
Meg cei ce-1 vor vedea. Sfintul pro-

&it de dispositiunele regelui 0 incepu s6 zugrvesca Judecata cea de

apoi; Iisus Christos incunjurat de in-

geri de o parte 0 de alta, stand pe

nn iron stralucit i avnd chipul unui judeator ingrozitor. Tog Omenil farg deosebire, erail adunatl inaintea fribunalului, mule aeteptafi cmtremurandu-se sentinta, ce era sts.
decidS sOrta kr pentru vecinicie. De
almintrelea in diferitele pArti ale
tabloului se observe o Varie, o energie, o viosie i o espresiune care adloga Ind: la gr6za subiectului. DupS
ce s'a terminat uucru1 l'a arStat Re-

gelui, care fu mirat ar de tare1

cuprinseril Mesia 0 Dacia, adeca Romania de ast-4I i o parte din tin-

mai ales dup6 ce i se esplicg insem.

garia. GrreciI facend mai multi prisonieri in timpul lui Vasilie Macecedonnul, arunearit gminta creqtinismului, dar nu prinse rdlcinI pu-

tiat in misterele religiei cre,tine.

nedumeririle sale 0 a-I da tote esplierile de care avea trebuintS. In-

ternice.

data ce incepu a cunbyte religia Crtq-

nittatea mi, in cat cern sit

fie ini-

Metodie lucre din AsputerI a 16muri

181

CHIRIL

tine, el cern botezul

i lurt numele

de Mihael.

and auclirrt bulgaril crt el s'a facut crestin, se aprinserrt de mink qi

land armele alergarit la palat. Bogoris plin de incredere in Dumne4e.6

nu se descuraje; el se puse in fruntea gardei sale si risipi uqor pre cel

resculap. Fiamantarea nu durrt mult
timp; spiritele se linistirri; poporul se
desfecu cu incetul de prejudiciele

copiil ducelui cu un mare numb

de Boemi. El facu biserica Ma Teel
Domnulul din Praga, a st. Petru gi
Pavel in mal multe locurl din Boemia.

In timpul acesta Chiril se :ocupa

cu traducerea certilor sfinte i de
ritual in limba slavonk dupe ce rad
Intel slcgtui un alfabet propriu pentru acste," Erni* cunoscut sub numele de Alfabetul Chirilic.

sale; asculth pre predicatoril Evan-

Traducend liturgia in limba sla-

geliel i primind botezul dupe esem-

vone, puse se, se face. liturgia in

limba popOrelor care le convertise.
Acsta intimpina impotrivire din par.
tea mai nniltor episcopi apuseni, caril
nu primeati niel cu'n pret sa se face,
serviciul intr'o limb barbaric

phrl regelul seti. Bogoris trimise la

Roma s dea scrisOre i darurl din
partea lul, papel Nicolae I i a-1 consults pentru ceea ce avea de facut.
Papa din partea sa II trimise o epistole prin care-1 felicita pentru c
a intrat in sfinul adeveratel biserici
0-I trimise episcopl, caril se. confume pre poporul botezat de preqii
greci, Invetandu-I sit postsca SamVita. Acste, purtare indigne pre patriarhul Constantinopolei qi fu una
din causele despartirel celor done
biserid.
Dupe convertirea Bulgarilor, care
fusese fructul principal al zelului lul
Chiril i Metodie, acesti dol berbati
en adeverat apostolici plecarri se. pre-

dice Evangelia 1in Moravia. El ati

fost chemaVl In thra acsta de piosul rege Rastices, care primi both-mil din minele kr, precum i o mare
parte din .supusl. Moravil parasirrt
cu mutt& inlesnire superstitiele lor
mai ales dupe ce Bavarezil primirrt
oreqtinismul de la Robert, Episcop
de Vorms i se infiinte Arhiepiscopatul de Saltzburg.
Borivay sati Borivorius, ducele BoemieT, auclint de predica st. Metodie
pi. -Chiril, ati fost mipatl ap, de mult

Papa Ion VIII (878), scrise lui

Tuventar contelul Moraviel i lai
Metodie, carula II d titlu de Arhie-

piscop al Panomiel, ca se nu mai

fac slujba in limba slavone. Metodie se duse la Roma i incredinta
pre papa de necesitatea introducerel
acestel limbi in biserice, la popOrele
convertite. Papa, satisfacut, confirm6

privilegiele de care se bucura scaunul Arhiepiscopal din Moravia 'id

declar indepedent de acel de Saltzburg, ingeduind Slavilor s face.

serviciul in limba lor; oda ce se
practic i ast5.-0 in Aquilea i in
multe locuri din Italia.
Sfintul Metodie intorcendu-se din
Roma, unde murise fratele seri, a suferit mult din partea episcopilor ve-

cini, caril se plangeat cit a venit in

jurisdictia scannului lor. Episcopul
Romel II scrise o epistola felicitndu-1 pentru curatenia credinthi sale
pi pentru succesele lucrerilor apestolice, indemnandu-1 la rebdare
sfatuindu-1 a invinge reul cu binele

de cuvintgrile lor, in cat creclu in

asigurindu-1 tot odata de sprijimil

lis. Chr. i indatti ce primi botezul,

nigh pre Metodie a trece in Boernia
spre a vesti Evangelia. Sfintul plec .
numal de cat i boteza pre femela

timentele de pietate in popOrele convertite, se cuni5$e din acela, c Mi-

seti.Cat de mult all petruns sen-

182

CHIRIL CLAUDIA

hael (Boris) renuntand la cor6n5, a

murit intr'o mnastire.
St. Metodie a ajuns o vriste inaintatg i apol a adormit in Domnul.

curatl; Dar nu Stip.' care este speranta mea i voi nu cunOsteti im-

MOstele sfintilor Chiril i Metodie se

aceste frumOse cuvinte el nrari. Se

afirt in bis st. Clement din Roma.

CHIRIL pruncul. Tata1 lui Chiril
era cufundat in superstitiele peg&
nismului. Vegend ea fiul sea, care
invetase in taine, religia cresting, nu
voia sa se inchine idolilor, dupe ce-1
chinui in felurite chipuri, 11 alunga
din casa sa.

cred.e ea s'a sfirsit vita prin sabie

sub domnia lut Decie sae. Valerian.
Se citeste numele sea in martirologiul atribuit lui Ieronim i acel al
lui Flor.
CHIRIL, Diaconul a pgtimit pe
timpul luI lulian Apostatul in Fe-

G-uvernatorul Cesareei, auslind de

cele ce se petrecea voi sa i se aduca

tinerul Chiril. Nu s'a putut stapani
mania, cand l'a audit mgrturisind
numele lui Iisus Christos. Cu tOte
acestea se prefgcu, crelIend ca-1 va
atrage cu binisorul. Urdste numele
lui Christos i4i fggaduesc
voi
erta gresala, te voi Impaca cu tatin

tea si.ti vol asigura mostenirea averei".Me bucnr de imputgrile ce

mi le fad', respunse Chiril, voi fi
primit de Dumneslea si me vol afla
mai bine de cat lamed tatal met( Mai
bine sgrac pe pamint, pentru ca se,
am bogatie vecinick pe ceea lume
Nu me tern de mOrte pentru ce.-mi
va da o vita." mai bung ca acasta".

Vorbind ast-felit, l'a legat ca cum

l'ar duce la munci; dar judecatorul
dadu ordine secrete ca sg-1 ingrozlasce, numal.

Vederea unul foc mare, in care

voia sa 1 arunce, n'a putut s schimbe
statornicia lui, I'aa dus iarasi inaintea

judecatorului. Fiule, II 4ise acesta,

al verlut focul i sabia, care trebue
nil te dea mortel; fii cuminte si nu
te pierde in zadar". In adever ca
mai mahnit, respunse Chiril, &and m'al

chemat. Nu me tem niei de foc, nici

de sabie; ard de dorinta de a merge
la Dumnesleul meit Grgbeste de me
omra, se. am fericirea al vedea mai
curind. De ce plangeti, qicea el color
de &tit; carii nu-si puteail tinea la-

crimile? Din contra trebue so, ye bu-

peratia in care volt sa intru". Cu

nicia. Acestula despicandu-i-se panteWet luat ficatii i i-aa espus

la vederea privitorilor pentru ca stricase multi' idoli. Dar si muncitorii
all primit pedOpsa cuvenitg, ca(lendu-le dintil, inclestandu-li-se gura si
perclendu li-se vederea. Dar eine este
in stare a povesti muncile cumplite

cele i

la care eraa expusi berbatil i femeN crestine pe timpul lui Iulian?

Gael cruclimea ajunsese pang' acolo
in cat despicand pantecele feciOrelor
din Ascalon, le-a umplut cu orz si
da mancare porcilor. Dar pentru muncile de aid all primit cununl nevestejite. (29 Martie).
CHIRIL Episcopul Gortinel, a fost
in 4ilele lui Diocletian si viinC. Ina-

intea stapanitorului pentru ca predim pre Christos, a fost legat d bagat in foc. Dee i. arpnd leggturile
Cu care era legat i topindu-se lemnele, sfintul a remas neatins; pentru
care minunandu-se insusl stapanitorul, l'a liberat. Iar dupe acela, afland
ca multi prin mijlocul lui yin la credinta in Christos, porunci se. i se tae
capul si ast fellili fericitul s'a luat
cununa muceniei, ajungend adanci

betranete. (9 Iunie 0 14 Iunie).

CHIRIONE unul din cei patrusleci de martiri (Vesli Aetiu 9 Martie)
CHIRMIDOL s'a nevoit in Egipet

la 1522 cu Gavriil (18 Octombrie).

CLAUDIA una din cele sapte mar-

tire, ce a 'Admit in cetatea Aminsa

,.,/,,,,....e..".,.."...,..".

CLAUDIACLEOPA

felurite chinurI, s'a slvirsit aruncall

in foe in 20 Martie.
CLAUDIA martird, a suferit in
Ancyra Galatiei in 18 Mat
CLAUDIAN martir, s'a gvirsit
de sabie in 25 Octombre.

CLAUDIAN unul din cell 33 martini din Meletin (7 Noernbre).

CLAUDIE unul din martinii, carii

183

tre shA in Pia invierei, spre Emans, orlsel departe de Ierusalim,

cam (loud leghe si jumAtate pe ealea Gained. Cleopa eu toverIsul
vorbead pe cale de cele intimplate,
&end iatl ert-i ajunge Iisus Christos
si rarl sl fie eunoscut mergea cu

&mil. Ce vorbitt voi si de ce sun-

ad mdrturisit en Sevastian (18 De-

tett tristi? Cleopa se mirl, de acstA

intrebare si rspunse: Ce, numaI tu

cembre).

esti strein in Ierusalim, de nu stil

CLAUDIE a pgtimit impreung eu

st. Asterie la 30 Octombre.
CLAUD1E martir din Corint, a
suferib--pe timpul luI Decie implretul si mgrturisind en indrlsn011. pre
Christos inaintea lui Tertie Antipatul, care administra Elada la Corint,
dupt ce i s'ad thiat mlnele si piciO-

ce s'aii intAmplat 4ile1e acestea? Ii-

rele a reposat in 31 Ianuarie.

CI ele ail lost la mormint si a n'ad

aflat acolo eorpul; el ad vorbit ea
ingerii; dar pre Iisus nu Pad vdclut

CLAUD1E s'a svirsit cii pace in

3 Februarie.
CLAUDIE wail din eel patru-cl.eci

de martini. din Sevaste (9 Martie).

CLAUDIE martir s'a slvirsit de

sabie in 5 Apriel.

sus Nazarianul, acel profet pnternie in cuvinte si fapte, a fost rstignit; noi credeam el' el va rafintui

pre Israil; el vestise el va invia a

treia cli, si astl-cli sunt trel 4.i1e!
Este adeverat crt unele femei de ale nstre ne-ad inspriimntat forte, povestind

ucenicii s61.

Care a trebuit sl

fie

mirarea Jut Cleopa, and Christos,

care pOte urma pre cel doi ucenici pre marginea drumuluI, se duce

CLA.UDIE s'a slvirsit de sabie

impreung cu st. Lucilian in 3 Iunie.

litre ei si despdrpndu-i le qiee: 0

CLAVDIN cuvios, s'a slvirsit cu

pace in 27 Ianuarie.
CLEONIC martir, a piltimit impreund, cu Eutropie si Vasilisc pe

a crede cele ce ail spus ind inainte

profetiii Dar nu trebuia sl pdtimscl
Christos si s intro in slava sa? Dec1
mergnd mai departe, le-ad esplicat
pe rand tOte profetiele mesianice.
Clnd ad ajuns la Emaus, Domnul se

timpul hit Maximian impratul, fiind

ructe. eu Teodor Tiron din ()rap] A-

masia Pontului Capadociei. A fost

.pirit lui Asclipiodot, care prin felurite chipuri s'a ineereat a indupleca
pre sfintul Cleonic, a se leplda de
eredinta in Christos. Dar nimic n'a
fost in stare a clitti pre vitzul ostas, care prin ruglcIune a doborit
idolul Artemidei. Turnand preste dinsul smO1 l. topitl, a Ames nevalmat
pe &end muncitorii si slugile lor s'ad
ars. Dup l. aceirt a fost rlstignit si
ast-felId s'a luat sfirsitul in 3 Martie.
CLEOPA sad ALFEU (Marc XVI

12. Luc. XXIV, 18 etc.) este unul

din eel dot uceniel mil plecarl el-

nepricepticilor si zlbavnicI eu inima

preracu a merge mal departe; dar

eel doi ucenici Ina nedumerici, nestind ce sl, erdl, si ne indrilsnind
sii-1 intrebe, stdruirl, al. Arnie cu el;
el consinnti si. pe cfind erad la mast,.
lulnd pfinea multdmi si frangendu-o
o implrti. Auqind rug/eiunea ucenicil
si vlclend semnul cuelor ce rmdcese

in palme de la rdstignire, plini de

bucurie, recunoseurg pre Domnul; dar

indat a displrut dinaintea lor. Itdmasl singuri, eel doi prieteni, dupd
nn moment de acere 's1 *earl: Ail
nu era inima nOstra: arclend, &and
ne vorbea pe cale si ne esplica scrip-

181

CLET----CLIMENT

turele? Indata ce se sculara, alergara

la Ierusalim, mergnd cu bucurie pe
acea cale, unde fie care pas, fie ce
arbor le amintea cAte o profetie esplicate. de Dumnedeescul Dascal. Ajugend la casa unde erat adunati ucenicii, le spuse cum le.ati esplicat

seripturele 0 cum at fost cunoscut

de dinqii Mtru fringerea panel.
Cleopa era frate cu Iosif logodnicul 0 de sigtir acelaqi cu Alfeil. Pe
langa asemanarea numelor, care at
acelaqi inteles in limbile originale,
Maria se nume,te femeia lui Cleopa
0 mama 1111 Iacob (lOn XIX); ler
Jacob de mai multe oil se numeqte
fiul lui Alfet (Mat. X, 3. Marc. III
18. Luc. VI, 15. Fapt. I. 13). Alfa

sat Cleopa este 0 tafal st. Matei,

qi fiind c acest evangelist nt se
numera printre flu Mariel (Marc. II,

14) se crede ce, era din prima casatorie.

cuvintele acestea aqa, de simple 0

fireqa reese adeverul espunerel sfin-

telor evangelil. Ucenicil erat nedumeriti, ne tiind ce sa crda; femeile le-at spus ce, corpul Domnului
nu mai era in mormint; i ei sin.guri s'at In3redintat de adeverul acesta. Vedend c a trecut trei dile
0 nu inviase cum credeat el, Incepeat a se Indoi: NoI credeam ca el
va mantui pre Israel. Atunci Mantuitorul Ii intereyte in credinta ri-I
convinge c aa trebuia se, fie tote

cum ail spus mai 'nainte profetii.

De aici se vede cata energie fril
exagerare, ce sublimitate fang In-

glimfare, cata naivitate fare, injosire

distinge Evangeliul de alte cartil Nu
se inventOza lucruri espuse cu atata
sinceritate.
CLET al treilea episcop al Romei
ri urmapl st. Lin. Imprejurarea acsta dovedeqte ca s'a distins prin

Nu se pOte explica, cum n'a fost

virtute intre cei dintei ucenici pre

cunoscut de ucenici, dacil acsta este

o minune s'at un fapt natural, find
mune: lume pe cale, care se intor-

care-i forme, sfintil apostoli in occident. A pestorit de la anul 76 pine.

la 89 i fu InmormIntat range. predecesorul sell. Unil martirolog4ti II

ceail de la shbgtOre. Se pOte se, fi

mers ei Inainte i vorbirea lor prea
Insufletitg; apoi i stares trista In

care se &eat puteat s

vorbsca

cu altii far sa fi aruncat ochii asupra vorbitorului. St. Marcu dice

c Ii s'a aratat sub alta forma, alte

dati

titlul de martin (26 Apriel).

CLIMENT apostohl de care aminteqte st, apostol Pavel in epistola catre Filipeni (IV, 3), ca tovarel de calatorie i imnreung 1-a-

haine. Explicarea cea mai nemeria

este, ce, Mantuitorul a voit se, nu
fie cunoscute pehtru ea se. se convingil i mal bine de adever. El l'ati

erator, se pare ca a lost pastor la

Filipi, care a credut mai Intel din
pegini; a1ii cred ca a fost episcop
Sardel 0 a purtat pe timpul seri
ranele Domnului (4 Ianuarie, 10

cuuoscut mai bine dupe semnele cu-

Septembre).

elor. Istoria adsta este cea mai minunata din tOta Evangelia i dup-6
simplitatea ei produce un interes ri
mai mare. Cetindu-o se pare ce, te
afii pe cale cu ucenicil i impartamti sentimentele lor; pare ca-i vedi
privind locul -nude se afla Mantuitorul! i cat de sublim este euvintul lor cu totul firese: All tu era
inima nOstra.. ardend pe cale ? Din

CLIMENT Papa Roma fiul lui

Faustin, era roman de naqtere, dar
de neam iudet, cel putin el se nume0e din serail*, lui Jacob. A fost
convertit la credinta de St. Petru
0 St. Pavel. Alipirea ha de aceOf
apostoll a hist ap de statornica ri
le ajuta cu Mate zel, ca St. Jeronim
ri alti parinti II dadur e. titlul de
om apostolic. St. Clement din A-

CLIMENT

185

lexandria 11 numeste apostol. Iar

Rufin vice crt era ea si un apostol.

acsta era frte stimata i Eusebiu

Catl-va autorl cjio c convertirea lui

se datoreste St. Petru, care-I gasi la

punea imediat dupa cartile canonice

califiort

de lucrare minunata. 0

acestul apostol St. Chrisostom ne

spune, ca in multe ocasiuni, ca si

ale sfintei scripturi si se cetea prin

bisericl. St. Clement, la ineeputul
epistolel sale, se servesce de expresiunile cele maI proprii a impaca
buna-vointa a Corintenilor. Cere ertare pentru nenorocirea c n'a fost

St. Luca si Timotei l'a insotit in

en luare aminte la cererea lor si pen-

dillitoriI, in ostenele, in primejdii

tru ca el sunt desbinatl; apol le 4-

pre st. ap. Pavel. Acest apostol 11

numPste conlucratoriul s6i1 it.i pune
in numrul acelora a caror nume
este scris in cartea vitei; privileg
mai mare de cat a porunci demonilor. St. Clement urma St. Pavel
la Roma, unde au4i invtatura St.
Petru, cum (lice Irinert (L. 8 c. 3).
Tertulian cice, ca St. Petru l'a hirotonit Episcop. DIA inteleg prin
acsta, ca Pa facut apostol al nea-

mintesce de purtarea lor de mai 'na-

murilor, ca se predice Evangelia

in diferite laturl. Altil impreuna

necleti spre a se mandri, a se certa,

a se desbina aid sfatuesce in modul
cel mai staruitor a se llisa de aceste

Cesareea cu St. Varnava. Oil cum

ar fi, el urma, St. Pavel la Filipi

in 62 i se impartasi de suferintele

cu Epifanie, 1ic ca l'a luat de ajutor incredintandu-I episcopatul, ca

sa-1 pota inlocui cand ar fi nevoit

a se absenta. Altil in fine cred c.

a putut sa fie episcop al bisericei

Judeilor, cari ere' la Roma. Sf. Petru
0 St. Pavel, terminand vieta prin
Martiriti, st. Lin a fost pus pe scaunul :Rome i pastori biserica un-

inte, cind era fra inandrie, ea le

placea mai bine sa asculte de cat
sa porunceas* s dea de cat sa primsca; cand multamiti de starea lii
care-i pusese Dumnecle, ascultaii cu

ingrijire cuvintul lui i arOnd de

zel pentru a face bine, darurile sf intului Duh se fespandeati asupra lor
cn deplinfitate. Marturiseste durerea,
cri,

el ail parasit temerea de Dum.

viciI, pentru ca acei emit sunt infectati de ele, nu mai sunt al lui Iisus Christos; Mantuitorul n'a venit
cu slava pe pamint, ci cu
Le pune inaintea ochilor bunfitatea
si. rabdarea Creatorului catre fiintele

pe care le-a scog din nimic; supu-

spre-clece alai. St. Clet 11 urma, Iar

St. Clement ocupa scaunul apostolic

nerea lor la vointa sa; supunerea Cu

care cerul, pataintul, oceanul i lumea cea-l-alta, implineste vointa stt-

in 89 sat. 91, pstorind nou6 ani

veranului. Daca vom lua aminte,

i do.0-(Ieci de

Pe timpul s6A era in Corint

o desbinare pe care singur o nu-

4ice, cat de aprOpe este Dumne4eil

de noi i c. nicI una din gandirile
nOstre nu-i este ascunsa, trebue sa

meste impisa i nenorocita si care

sem6na cu acea potolita de St. Pavel.

ne ferim a face, ceea ce este- contrar vointeI sale, si s onoram pre

aceia pre caril I-a pus preste not

un-spre-cjece

luni

Vile.

Se forma un pareid care se rescula

contra preotilor sfinti ii neprihaniti
ajunsese chiar

se..1

depue. Clement

le scrise o epistola in numele bisericei din Roma si se pare ca acsta

Trebue sa moderlm i s o supunem

prin iubirea de Were. Cresteti-v copill cu aceste deprinderi; aveti grija

a fost in am 06. putin timp dup6

a le spune, care este puterea umi1inei si a milostenieI si cat de in-

mOrtea lul Domitian. In cele d'ant'al

timpuri ale crestinismului epistola

nalta este temerea de Domnul". CeIa

ce urmeza 'se pare ca arat, crt call-

18 6

CLIM ENT

va Corinteni aveat greutate a crede

in inviere. Sfintul dovedeste cat este
de usor a-tot-puterei divine; ceea ce
lamureste prin diferite exemple trase
din natura. Citza invierea fenixului in Arabia, care este recunoscuta
de mult ca fabulOsa: dar se credea atunci, MLA sa se escepteze chiar cele

mai frumOse genii. Era dar permis

a se folosi de opinia acsta spre a
lamuri argumentarea. De almintrelea

sfintul voeste sa se inlature lenevirea i neglijenta, pentru ca numai

acel ce munceste trebue sa traiasca.

Trebue s. facem cu 6ta inima fapte
buue, pentru e5 Creatorul si Domnul tuturor se prea-mareste in fapturi".

Partea din urma a epistolei sfintuJul Climent, contine o sfatuire pentru umilint, pace si dragoste. Fiecare, dice, III pazsca ordinea si ran-

gul in care a fost pus din darul Jut

Dumnedet ; eel tare sa, ingrijasca de

eel slab; cel slab s respecte pre cel

tare; bogatul sa ajute pre sarac, 'far
saracul sa bine-cuvinteze pre Dumpedal pentru-el ingrijeste de nevoile
hit Cel intelept sa-si arate Intelep-

ciunea, nu in euvinte, ci in fapte

bune. Cel umilit sa nu vorbsea nici

odata de sine si sa nu se laude cu

faptele sale. Cel curet sa nu se mandrsca, stiind ca' darul cumpatarel
nu vine de la sine. Cei marl im pot

fara eel mici, nici cel mici fara cei

mart... In corpul omenesc, capul nu

punere sa asculte nu de noi, ci de

vointa lui Duninedeil.
Fortunat, de care vorbeste st. Pavel, venise de la Corint la Roma ca

sa instiinteze de desbinarea Corintenilor. St. Clement, l'a trimis cu alte

patru persOne, care erati insarcinatl
a se intOrce curind. Grabiti-v6 spunea el Corintenilor, sa-1 plecati, ca

s. stim mai curind ca desbinarea a

incetat 'intre vol, s v6 bueurati de
acea paee pe care o dorim, pe care
o cerem necontenit prin rugaciunile
nOstre i s ne putem bucura de restabilirea ordinei bune".

Avem un fragment dintee alta

epistola a St. Climent catre Corinteni. Din marturia st. Dionisie din
Corint se cunOste c parintii o stimati asa de mult ea cea d'antai yi
A o citeafi prin biserici. Autorul indemna pre credinciosi a despretui
lumen cu placerile sale, sa nu se
perda din vedere bunurile care insotesc practice Evangheliel, sa inUse& virtutea i sa caute acea pace
care trebue sa fie urmata de plceri
nespuse pe ceea lume. Se arata ca
fundameutul vieter crestine sta pe
omofirea trupului si a patimilor.
Mai sunt doug epistole ale St. Clement, adresate etinucilor spirituall yi
fecirelor .0 care al fost descoperite de
curind. D e acestea vorbeste Irina; cand
aminteste Ie unele epistole. Ele sunt
demne de acela al &Anil nume perta.

pOte nimie fr piciOre, nici piciOrelc

Se Oa in ele explicarea sfaturilor

fara cap. Corpul nu se 'Ate lipsi de

ce le U. marele apostol asupra celibatului i fecioriei, starea acsta este

forte recomandabila, fra prejuditiu

serviciile membrelor celor mai neinsemnate". Asf-fel invata' sfintul, cd

acei carii ocup locurile cele din

urma in biserica, pot sa fie cei mai
placuti hit Dumnedeil; aminteste pastorilor i superiorilor c trebue sa
fie umiliti i tem6tori si sit alba in

minte gloria lul Dumnedel S5. ne

rugam, dice pentru toti eel desbinap, pentru c on umilinta i su-

cinstei datorite casatoriei, care trebue sa fie privita ea o stare sfinta.

St. Climent insista asupra necesita-

tii de a inlatura familiaritatea ce

exista intre persOne de diferite sexe_
ci tOte ocasiele ce due la necumpatare.
Persecutia lui Domitian dadu loc

St. Climent sa-si arate rabdarea

yi

CLIMENTCODRATI

intelepciunea sa. Credincioqii respi-

rarg sub Nerva, dar domnia lui fu

fOrte scurtg. Furtuna reincepu sub
Tralan, care de la venirea sa pe tronul imperial, nu ingadui creOinilor
sg tie adungri. Aprinse focul persecutiei a treia in anul 100 de la Chri-

stos, ceea ce fu cu atgt mai intristator pentru bisericg, cu cat imp&

187

fericitnl Climent, fiind spanzurat pe

lemn a fost strujit, apoi bgtut eu

pletre preste obraz 0 preste gurg,
bggat in temnitg, duph aceia legat
de o r6tg, Mtut cu toege, bgtut cu
piluge de fier preste gurk sdrobit
la fglci si cu mgselile scOse, ferecat in

obezi 0 aruncat iarrqi in temnitg,

dupg care a primit muncile cu st.
Agatanghel 0 i se tgig capul in 23

ratul acesta se distingea prin moderatinnea 0 dragostea lui pentru Ianuarie.

dreptate. Fgrg indoialg st. Clement
CLIMENT fgchtorul de cantgrl 0
a fost din nui3Aru1 acelor ce 'a.h canOne, s'a shvir0t cu pace in 30
vhrsat- singele pentru credintg, de Apriel.
Ore-ce mai multi. scriitori 0 chiar
CLIMENT Episcopnl Bulgariel din
Sinodul tinut la Bazas in an. 452 Ohrida, s'a shvir0t in 22 Noembre.
ii dall annme titlul de martir. Prin
CODRAT martir, s'a shvir0t de
vOcul ai VIII-lea era la Roma obi- sabie cu Acachie 0 Stratonic in 4
sericg a St. Climent, care era una din
parohiele cetgtil. Rene legatul papa

Martie.
CODRAT apostolul fiind om in-

la un Sinod tinut la Efes, era preot

cu titlul sfintului nostru. Pe timpul
acela numai martirii dgdeah titluri
bisericilor. In acea bisericg se pgstrza parte din in6qtele sfintului. A-

vhtat 0 bun arheolog, a predicat

mintirea sa se face in qiva de 24

cuvintul lui Dumne4di in Atena 0

in Magnesia 0 pre multi luminfind
cu dogmele cunoqtintei de Dumne-

4h, 1-ah adus la lumina credintel.

Pentru aceia persecutorii Pah alun-

Noembre.

gat de la turma sa din Atena 0

CLINTENT martir, s'a shvir0t de

sabie in 23 Februarie.
CLIMENT Episcopul Ancirei era

mai intgi a fost impropat cu pietre,

apol chinu:t cu foc qi cu alte mind;
mai pe urmg a primit cununa mar-

fiul unul pagan, dar mama sa era

tiriului pe timpul hit Adrian (21

creOing bung 0 se numea Sofia. Intrand in vieta cgluggrscg la vrgsta

de doi-spre-clece ani si distingnduse prin o viOtg intelptg, la vrgsta

Septembre).

rian, fiind guvernator al Eladei, Ia-

de 20 de ani s'a fgcut arhiereil si

son. Rhmaind forte mic dupg mOrtea

s'a nevoit pe timpul a aoi. imphrati

Diocletian 0 Maximian. Dar eine

pOte sg descrie suferintile acestul
fericit, care in tag vita s'a luptat
pentru credintg! Douhied qi opt de
ani lupta sa vitejOscg n'a incetat,
fiind necontenit chinuit cu felurite
munci 0 purtat pretutindenea Inaintea guvernatorior unde mgrturisea
en indeasn616, defaimand deqertgciu-

nea cultului idolesc. La Roma s'a

intglnit cu Agatanghel, cu care impreung a ealgtorit in Nicomidia. Deci

CODRA.T martir din Corint a pg-

timit pe timpul lul Decie 0 Valemaicei sale, se hrgnea in chip minunat dintr'un noun Dupg ce a venit la vrista tineretei s'a imprietenit cu alti tineri, caril ardeafi de
dorinta a se lupta pentru credintg.
Ded fiind prins impreung cu din-

0I 0 mgrturisind pre Christos, a

primit sfir0tul prin decapitare impreung c Anecton, Ciprian, Crescent, Dionisie 0 Pavel, in 10 Martie.
CODRAT impreung cu alti patru-

cleci .de la rhsgrit, aqind cg inchingtoril de idoll omOrg pre creqtini,

188

CODRAT.CONON

sgtuit se, merturis6sce, buna

credinte pe fag, pentru ca s fie si
s'ati

el moqtent imperetiet cerurilor. De

aceta mergend 0 dandn-se de bung

,,,,,,,,..........,,,,,,,,,,,,

mur, Clearh a poruncit s5-I sdro}Ascii fluerile, dar prin puterea Jul
Dumnelet s'a gout sen5tos. Dupa

aceia a mat trait 4ece ant in care

vole in mana sgpanitorului li s'atI

gcut intrebare 0 punendu-I in ternnig, l-ati mos 0 spanzurandu-I pe

timp cutreera satele si orasele, vin-

MArturisind cu indrAsnle. pre Chris-

cu st. Ipolit in 30 Ianuarie.

lemn I-ari strujit, apol le-at .glat

capetele in -26 Martie.
CODRAT din Nicomidia a 'Admit in timpul lut Decie 0 Valerian.
tos inaintea Antipatului, a fost 135.tut oumplit cu vine de boil. Apol

fiind dus la Nicheta imberbhta pre

crestint earit de frica muncelor vo-

tat

se, jertfesca idolilor ; intrand

dupe, aceia in capiste, a sfarimat pre

decand tg bla 0 t6g neputinta,

ajutand pre sAraci; s'a mutat crttre
Domnul in 2 Martie.
COMASIE monahul, s'a sevirsit
de sabie in 28 Noembre.
COMOD martir, a pltimit la Roma

CONON din Roma in mare afun-

dat s'a sevirsit in 5 Iunie.

CONON din Isauria a fost pe
timpul sfintilor apostolt, din satul
Bidani, fiul lui Nestor 0 Nadel, earil insurandu-1, pofti a petrece cu

top idolil de acolo, pentru care a femela sa in feciorie. Se- clice, di.,
fost chinuit cu muncile cele mat, Arhanghelul Mihail l'a invetat cregrele. Mergend Antipatul la Apolo- dinta in Christos 0 l'a botezat, imnida, a tras 0 pre sfintul si ames- p'artaqindu-1 cu sfintele taine ii danteand sere cu otet 'I-a turnat pe du-I si puterea a savir0 minunt
rane; apol l'a frecat en tarsini de Dupe, ce a plecat 0 pre femeia sa
per, arclendu-1 cOstele cu fier ars. a fi la un gand cu dinsul, a boteDeci treckd prin Rundac 0 sosind zat si pre prinkil set gand si. pre
la Ermupole, purta 0 pre sfintul idololatri se, merturisesca pre Chrisin car, ne mai putind merge pe tos, &and volati sa aducrt jertfg until
jos. Acolo intinclendu-1 preste un demon, ce era intr'o pester& 0 eare
grritar ars, 'I-a turnat deasupra untde-lemn si sumfda. Dupe, aceia I-a t5-

tat capul 0 ast-fel s'a sevir0t fericitul martir in 7 Mai.

CODRU martir, de cal trit, s'a
sevirsit in 22 Mat
COINT martir, s'a sevir0t in 2

ingrturisi singur, ca. nu este Dumne4.ert. Atunct poporul cu un glas

striga, cti unul este Dumneopti, cel
a hit Conon. Care mrturisire o fa-

cure, Isaurenii in toff anii la (pia

sfintulut. Se mat clice ca atata putere avea asupra dracilor, in cat it

Iulie.

punea la plug 0 se pAzscrt holdele;

COINT taumaturgul s'a ngscut in

Frigia, unde inveg cinstirea de Dumnelefi. Ducendu-se in cetatea Neolida, impextea7 milostenie la grad.
Pe timpul lui Aurelian, guvernatorul Rufin, care-1 sfatuia sit jertfescit
idolilor, fiind cuprins de o Mg grea
a scgpat cu rugtictunile sfintulut si

tar pre altit it inchidea in chiupurl

drept recunoqting l'a _hint liber.

Dupul patru-4ect de qile fiind prins

laritV, pentru a prin rugactunele

Jul se darimase idolil de un entre-

de mut 0-1 pecetluia ingropAndu-1

adrinc sub temelia easel sale. Iar

pricina merturisiret sale a fost acesta: mergend Magnus on porunci
imptirgtestI, a prins pre sfintul, care
miirturisind pre Christos, a fost Vita cumplit; dar poporul adunandu-se, a voit sa omre pre Magnus,
care princlend de veste a fugit. Dupe

dot ant, sfinful s'a sOvir0t cu pace

in 5 Martie.

CO NON

CONON din Iconiu (275). Era la

Iconiu un servitor a hi liens Christos anume Conon, care de la rnOrtea femeei sale, trhia in retragcre

en fiul set. El se privea ca un pe&Alias 0 nu vole. se, 'lash din stuea

laice, socotindu-se nevrednic de a fi
in cler; en tote acestea oferi pre finl
sefi bisericii. Episcopnl locului l'a gout lector la vrasta de doi-spre-dece
ani, i apoi I-a inaintat la diaconat.
Domitian, oficer al armatei imp&

ratului Aurelian, venind la Iconiu,

cu intenViunea de a executa edictul
in contra cre0inismului, Conon fu a-

restat printre eel d'intal. Judecetorul, care se perea atins de cornp5,tiraire pentru betranetea lui, l'a intrebat, e de ce duce o viati sea
de aspr i tristh. Acei carii vietuesc lume0e, respunse sfintul, sunt

aid in pleer i veselie; dar and

caril treese dupe- Durnnedet, cumOre, imperrgia cerului prin chinuri ei

180

lenge Neapole, se pare co, all fost

aduse prin secolul al noulea. Sfintul
Conon 0 fiul sefi se numesc in martirologiele vechi.

CONON grhdinarul era din Nazaretul G-alileei, pe timpul Imperatului Decie. De acolo s'a dus in cetatea Mandron in Pamfilia, muffindull gradina intr'o localitate numite,
Cannena. Venind de la Public sa-1
ridice, el li s'a inchinat 0 a clis
trime01or, ch ce are eu el guverna-

torul, cecl este cre0in; all cheme,

dicea el, pre eel la un end on din.
sul. Inf544andu-se guvernatorului a
mhrturisit cu '111de/snag pre Christos; i l'a batjocorit pentru necredinta buT, asigurandu-1 ca ori oe i

s'ar IntImpla, nu se va lephda de

legea sa. Pentru acesta a fost betut

cu cue de fier prin pielOre 0 a fost
silit all alerge inaintea carAei guvernatnrului, dar ne mai putnd, a
cedut pe genunchi i rugandu-se rfe,

cruce... de altmintrelea stint hothrit

de a inceta se mai treesc en Omenil, ca all fill cu liens Christos". Apoi adusera pre fiul sefi. Amandoi
sfintil furl pu0 pe un gretar de fier
cu totul Inro0t, apoi pe cerbuni ver-

tire Pentucla, ce era aprOpe de Iordan. Dupll ce s'a flout preot a ajans la cea mai desevIr0th sihristrie.

sandu-se unt-de-lernn. Conon se plan-

Audind Petru episcopul Ierusalimului

gea de slebiciunea muncitorilor, dicend ch nu pot servi curn se cuvine

pre stapanul lor. Domitian 11 spanzurh de picire asnpra unui fum care-I inadup; apol porunci sh le fringe
manele cu un lemn ascutit. VedeV,
dise Conon, niqte Omeni neputinciol
biruesc Vet puterea vOstril". Martiril rugandu-se cat-va timp i gall-

despre el,

mgi semnul crucei cu ceia ce

dat sufletul lui Dumnedet in Viartie.

CONON euvios, era din CiIicia

Inch de tiller s'a dus. la o mhnes-

l'a indatorat sa boteze

pre toti eel ce mergeafi la Iordan
0 se-I jniruias&i. Fiind MA, oh yeneail i femei, sfintul, 10 facea as-

cultarea sa en multh greutate, trebuind sa le miruiasch i pre ele.

De multe ori a voit el se, fugh la
chilia sa; dar de cite off 10 punea

in end una ca acesta. i se arhta

le

St. Ioan Botezetorul ei-I dicea: Rabb:

betranule i te vel upra de resboi.
Deci venind o persiane fOrte frumOse,
betranul n'a Indrhsnit se, o boteze.

dictului hi Aurelian, inainte de men.-

Auslind de acdsta Arhiepiscopul s'a

mirat de bktran i voia sll randubade, o femeie pentru botez, dar nu
putea face acsta i pentru ungerea

mai remanea din membrele lor, '0

dadure, sufletul in pace. El phtimire,
pe la ant]. 275f dupe publicarea e-

tea lui.
Reliquiele celor doi sfinti martiri,
se phstrezh h&c) biserice, on numele

lor Ia Acera, in pennIntul Labur

on sfintul mm. Bettina luandull

190

CONSTANTIg

cojocelul a dis: Nu vol mai sta la

locul acesta si a plecat. Dar intimpinfindu-1 St. Ioan Botezatorul 'I-a

dis: Intrce-te la manastirea ta

te voi usura de Asboi; Iar bhtrinul
a ilia: Nu me mat intorc, cadi de
multe off 'ml-al fagaduit acesta pi
n'al facut. Atund sfintul pecetluindu-1 pre el cu semnul cruceI l'a
intrit i l'a asigurat ch. va invinge.
Deci intorcendu-se la ascnitarea sa,
a botezat i miruit pre persiana cea
frumdsa, fara s5. mai fie ispitit de
lupta. Deel a maT trait sfintul Inca
doue-deci de ani i ajungend la virful nepatimird, a adormit cu pace
in 19 Februarie.
CONSTANTIN cel Mare, impra-

tul pururea pomenit i fericit a fost

fiul luI Constantin Morn si al Ele-

nel. Iar Consta era nepot de flea

sentie

i l'a aruncat in Tiber, ine-

lingl podul Balbia si a seapat pre cetrgeniI Roma de tirania.

acestuia. Voind sa fac o cetate pe
numele seil in locul unde s'at batut
Elinit ea Troadenii, s'a oprit din
candu-1

dumnedeesca insciintare si i s'a po-

runcit de Dumnedeti sa o zidesca

in Bizantia. Urmnd voei luI Dum-

nedet a zidit i impodobit cu tot

felul e edificii acea mari t5. cetate
care si asta-di pOrta numele seti. Ve-

dend desbinarea ce domnea in biserica pentru neintelegerile dogmatice

disciplinare, a inlesnit episcopilor
din tOta lumea o dunarea in Nicea
unde a -facut marturisirea de credinta cea adeverata, condemnndu-se
nernsinatul Arie, care hulea, dicend
ca Fiul lul Dumnedeil ar fi faptura

si nu de o fiinta ea Taal Apol a

liii Claudie, care a imperatit in Roma

inaintea lui Diocletian si al Carinel.

trimis pre mama sa Elena la Ieru-

Acesta dupa ce a fost primit la imparatie s imparta puterea cu Dio-

ruinate d paghnl, care a avut fericirea a afia langa sfintul mormint

adev5rata Cruce pe care s'a restignit Christos, din care cu mare bucurie luand o parte, o a dus in sfinta

cletian i Maximian Hercule, pe child

salim ca sa restaureze bisericele cele

in tote phrtile imperiului se persecute"' crestinii in modul cel mai ingrozitor, Constantin Hlor nu numai cetate, dup.& care s'a sevirsit din vic nu-I persecuta, ci credendu-1 de- eta. Iar marele Constantin dupa o
dmenii eel mai cinstitl. II avea ca

domnie gloriosa de patru-decl si dot,

consilieri ei-I intrebuinta in admi-

de ani, &and a inceput resboiul en

Persil, s'a retras in Nicomidia si

nistratie. Invhtind 0 pre fiul sett

Iubit Constantin buna cinstire, l'a
15sat urmaq al seh, avend sub stapinire insulele britanice. Dupe ce

primind botezul, a trecut care locasurile cerestI; lam corpul shh a fost

cinstite, desfrinate,perdetOre i prOste

dus cu mare pompa in Constantino,

pole 0 ingropat cu cinste in biserica sfintilor apostoll, ce era zidita de

ee se faceat la Roma de Maxeutie

el. A imphratit in Roma cea noua

s'a instiintat de lucrurile cele mefiul lul Hercule, mischndu-se de Dum-

in anul de la zidirea lumei cinci

nedesca rivna si pre Christos che-

mil opt-sute opt-spre q.ece, 'far de la

mfindu-1 in ajutor, a plecat in contra

venirea in trup a rantuitorulul nostru Dumnedeh treI-sute trei-deci ei.

septe, fiind al trei-decI i doilea imphrat de la August. Serbarea sa se

luI. "Vedend Dumnedeti curatenia Su-

fietulul seh, s'a aratat mai intlI in

somn apoi intru amiza-di a vedut
semnul cinstitei crud, cu cuvintele
_Mira acsta vel invinge. Cu semnul acesta in fruntea ()Oil et sale,
Inergnd la Roma, a biruit pe Mae-

facea .cu mare pompa, mergnd im-

peratul si patriarhul in procesiune

la biserica sa, wide se sevirsea sfinta
litidgie. (21 MaI).

191

CONSTANT1NCORNELIg

tineri din Efes (V6d1 Antonin 22

cu opt alai mai nainte i asa s'a

mutat catre Damnul in 26 Decembre.
COREMON Eparh s'a svirsit de
sabie in 15 Decembre.
CORONAT martir, a patimit im-

Oct. 4 August).

preuna cu Tirs

CONSTANTIN patriarhul Constan-

tinopolei s'a s6virsit cn pace in 29

Julie.

CONSTANTIN unul din eel sapte

CONSTANTIN unul din eel patrudeci i dol
Martie).

martini din Amorea (6

CONSTANTIN eel noil imp6ratul

se face pomenirea lui in bis. st. Apostoll (3 S.).

CONSTANTIN din Rodos, a mar-

turisit la anil 1800 si a fost sugrumat (14 N.).

CONSTANTIN Iudeul era din Sinada si forte tinr urma maicel sale.
Deci vedand pre un crestin ca dupe

ce a cased, s'a facut semnul crucel

a facut 0. el asemenea, pre cum si
alte fapte crestinesti, sevirsa si el
cu ferbinte credinta. De acela I-a
stralucit fata en dumnedeesca, stralucire i s'a inv6tat de la Dumned.e5
dogmele erestinesti, petrecend ark'
brana cate-va dile. Acesta povfituindu-se de un dumnedeesc nor, s'a dus

la o manastire, unde se aflail barbati vestiti in viOta sihastr6sca ci

povestind igumenului cele pentru el,

acesta a poruncit s aduc o &nee

sa i se inchine. Cand saruta partea de jos atunci crucea rezamandu-se pe fruntea lui i-a facut un semn

pre care Pa purtat in tOta viita lui

si luand sfintul botez s'a numit Con-

stantin. Dupe acela a intrat intfatatea lupte duhovnieestl, in eat se si-

lea a intrece pre toti monahil, lucrand corturi i cosnd pia Esind
de acolo s'a dus la muntele Olimpulul si de acolo la Mira Lichiel,

Levchie in 17

August.
CORNELIE sutasul sati capitantil
unel companil de soldati. din Cohorta

numit Italica, era la Cesareea Palestinel pe timpul impratului Tiberiu. Desi pagan de nascere, totusi
ajunsese la cunostinta adeveratului.
Dumnedeil prin citirea profetilor. Era

cum dice scriptura (Fapt. Ap. V, 2)

religios i temator de Dumnedeil, cu
tOta casa sa; facea miostenii, postea
adesea si se ruga necontenit bib Du-

mnedel Se pare ca avea chiar Ore

fixe pentru rugaciune i alte fapte
piOse; i cu tote ca nu tinea legea
veche, tot poporul marturisea virtutile si pietatea sa. Dumnedeil 1-a ales pe dinsul, pentru ca s arate ca

imperatia Fiulul WI este deschisa

tuturor Omenilor, fang sa mai fie tinuti.

a observa legea veche a lui

Moise. Prin convertirea sa, trebuia

sa incopa chemarea neamurilor. De
aceia Dumnedet l'a luminat- 0 a pus
in inima sa sminta credintel, care
aii fost isvorul tuturor faptelor bune.

Dar credin;a acsta nu i-ar fi folosit, daca n'ar fi avut fericirea a cu.nOste pre Mantuitorul nostru lisus
Christos. Dumnedet l'a invrednicit
si de darul acesta prin mijlocirea
sfiutului Apostol Petru.

Intr'o di cam pe la ceasurile 9,

aflandu-se la rugaciune, vede un inger imbracat in haine stralucite, care

'I dice: Cornelie"1 Atunci el plin

apoi la Cipru i Atalia, de unde s'a

de grOza dise: Ce voefftl de la mine"?

intors lar4i in Olimp unde a petrecut patru-deci da dile intr'o gropil

nemancand nimic. Dupe acela a primit hirotonia de preot; apol s'a dus
la Atroa, luptand necontenit pentru

Ingerul respunse Rugaclunile

milosteniile tale s'ail inaltat la Dumnedell ci e'er adus aminte de tine.
Trimite la lope si chiama pre unul
Simon, ce se numeste Petrui acela

pusnicie. A cunoscut adormirea sa

va spune, ce trebue. sa filet"; CU.

102

C141RTAC

mahd pre dol servitori i un soldat

temgtor de DumnedeU

trimis indata la lope. A, doua i trimi01 so-

sira in lope.. Petru, care se afla in

easa curelarului Simon, se afla deasupra easel 14 ruggainne, pe cand II

preggtea masa. Acolo avu o mare

vedenie; cerul era deschis i o mare
pfinza legata de colturi cuprindea tot
soiul de animale, chiar si de acele

oprite de lege. 0 voce it disn sc011i

Petro, tae i mananca". Thimne prtze0e, rgspunse el, nici odata n'am
mancat ceva necurat in vita mea".

Sil nu numesti necurat ceea ce a

facut Dumnedeti". Pe &and se afla
Petra in nedomirire, venirg i trimi0I lui Corneliu. Spiritul it spuse
sa nu faca greutati, ci sa plece indata, en din0I cg, Damneder" I-a trimis, A doua i plea i ajungend la

Cesareea, Cornelia il intampina eu

i arnicii sel, carii cgdurg,
inaintea lui i i se inchinara. Atunci
el le dim: Sculativg, i di sant om

tOtg, easa

i voi". Apoi intrand in casa

afland mai multi, dise: Stiti ca intre noi i voi nu este nici o leggca

tura, dar Dumned.et mi-a spas ea nu

trebue sa vM pe nimeni din Omeni

ca ar fi necurat. Acum spuneti-mi,

lul acesta; 0 pre acelea se cade ale

educe".
Santul Petru minunandu-se- strigri:

Putem Ore s. oprim botezuL acelora

ce all primit Duhul sfint ca i noi".
Vestea botezului sutaplui Corneliu
se respandi ca fulgerul in Vote- par-

tile si cu mare greutate lieili Sf.

Petra pre iudeii ere0ini, carii nu
pricepead lucrul acesta, ea s'a fie cine-va cregtin rara sa implinOseg. oe,

rintele legit
De bung, seamg ca Damneder' s'a

folosit de acest brbat pentru respandirea invtgturei sale printre neamarl%

Unii spun, ca ar fi fost

episcop

in Cesareea Palestinei, altii din Frigia, dar nimic sigur nu se pOte 0i

de cat ceea ce ne spune sf. Scriptura.
Biserica serbeza amintirea Sf. Cornelie in 1 3 Septembre.
CORNUT Episcopal Iconiei.
COZMA. Episcopul Halcedonului,

nscut in Constantinopole, a lasat

de timpuriii viOta 1uniOse

i s'a

tuns in cinul monahal. Deci curgtindu-se de poftele deprte i impodobindu-se ca fapte bune, s'a fgcut

.locas st. Dub 0 a fost pus episcop

de ce mg cautatl?" Cornelia I-a spas in Halcedon, pe timpul luptatorilor
vedenia sa qi apol dise: lati-ne ea de icOne si multe nevointe a argtat
totil inaintea ta, ea sa ascultam din ajutand dreptei credinte. Deci silit
gara ta, cela ce Domnul a poruncit fiind de impgratii eretici,, ca sa sa
sa ne spui din partea sa".
lepede de inchinarea sfintelor icOne.
Rt. Petru multmincl lui Dame- nu 'i-a ascultat pre d,iuii. Pentru
(let, cg, a chemat 0 pre neamuri la aceia a suferit isgonire i multe ismantuire, a inceput a le spune, cum
DumnedeU a trimis pre Fiul seti Iians Christos, ea s ne scOtg, din ro-

pite a rgbdat. Deci larg0 chemat

bia phatului, cum ati paimit de la

jidovii caril 1-aqsrestignit 0 cum a

culte.

i silinda-1 A, se impreuneze
cit eiesul acelora, n'a voit sa-I asfiind

Pupa aceea suferind multe

necazuri cu cuviosul Axentie, s'a
invit. Pe card le vorbea Inca, Sfin- - sgvir0t dupg, multe chinuri din partul Dull se pogori asupra lor 0 el tea iconomahilor in 18 Aprilie.
incepura a grgi in limbi, aqa cg. se
CO7MA doctor frog de arginti,
minunarg toti ludeii cre0ini. Ast-fel frate cu St. Damian ere" arabi din
se implinira cuvintele Mantuitorului: nacitere; dar Il facuse studiele in
alte pi am, care nu sant din stau-

Siria

ci

ere' fOrte iscusiti in me-

tOZiA
dicing. Fiind-ca profesati cre0inismul

eraA insufletiti de acel spirit de

iubire ce inspira el, esercitati proei

fesiunea kr cu mult zel i neinteresare. Ei se mai nurnese Anargyres,

fat% de arginti, pentru ca nu primeat bani de la bolnavii lor. Tralei la Eges in Cilicia. Eral lubil
respectatl pretutindenea. Erafl en-

noscuti prin alipirea lor la religia

cre0in5, la care se sileati in tote
dilele a face prozeliti nol.
Ivindu-se persecutia lui Diocletian
fie descoperiti el
eel dintai. Din ordinul lui Lisias
all fost arestati; guvernatorul Ciliciel,

era gret sa nu

dup.& ce I-ati supus la mai multe

chinuri I-al condamnat la mOrte prin

decapitare. Corpurile kr ati fost duse

in Siria i inmorrnintate la Cyr.
Teodoret care era episcopal acestei

19g

marl i alte particele gi care fusese

apdate intr'o cutie de argint masiv

Inca din anul 1320 Octombre 23,
all fost scOse din cutie, aruncate in
picibre i distruse cu des6vir0re.
COM& martir, s'a s5vir0t in 31
Octombre.

COZMA Arhiepiscopul Constan-

tinopolei, faator de minuni, (2 Iannarie).

COZIIIA Zografitul, a pusnicit in

sfintul munte al Atonului, in anii

1323, s'a svIr0t prin foe impreuna
au eel dou5-deci i Ose parinti Zografiti, pentru ca a mustrat pre impratul Mihail qi pre Patriarhul IOn
Becul latino-cugetatoril. ( 22 Septembre).

COZBIA fc6torul de antari, Episcopul Maiumei Agiopolitul. Acest

sfint fiind forte tipr, a r6mas orfan

cetati prin vOcul al cincilea, dice

ca se pastra reliquiele lor intr'o biserie5, ce purta numele lor. El le
da numele de ilu0ri, atletl i viteji

0 Pa luat in casa tatal St. Lamaschin, ca sa-1 cresca; acesta avnd

multa avere gi marire lumesca, a

osta0 al lui Christos. ImpUratul Iustinian, care incepu a domni in 527,

marl, impodobi i intari oraqul Cirului pentru cinstea sfintilor martiri,
ale caror sfinte mOqte erail acolo.
Vgdend c biserica kr din Constan-

vtat i intelept, avend demnitatea

luat in casa sa pre un dascal inde asingrit, carele se numea iaraqi

Cozma; i 'i-a dat pe sama pre fiul
sll Din gi pre Cozma,--finl WI de
suflet, care puind nevointa asupra

kr en inv5tatura, in scurta vreme

tinopole cadea in ruine, zidi una

marta, spre recuno0int, ca prin

invtara tot meqte0fgul cartel.; a-

mijlocirea kr s'a tamaduit de o bOla

periculOsa. Spre a satisface devoti-

mia, musica gi geometria; pentru

care se arataii tuturor vrednicl de

Constantinopole (Procop.

distil. Apoi ducndu-se la lavra sf intului Sava, s'ail facut monahi. Fericitul IOn s'a hiratonit preot de IOn
Patriarhul Ierusalimului, bar fericitul
Cozma, rugat fiind de top, s'a ft-taut
Episcop de Maiuma. Deci petrecend

decl: Gramatica, filosofia, astrono-

unea sa care sfintl, mai zidi in cinste. Dar mai lesne se pOte vMi
cinstea kr o alt biserie tot la iscusinta lor din cartile alcatuite de
de mdif.

Iustiniani 1. 2. c. 11). Marcelin la

an. 516) in cronica sa istorise0e

mai multe minuni de ale sfintilor.
0 parte din sfintele mO0e se afla
la Roma in biserica lor, care porta
titlul unui cardinal diacon. Asemenea 0 la Paris in biserica catedrala
a `parohiei Cozma, cum 0 in Venetia Pe timpul revolutiei tranceze
sfintele milite ale sfintilor Cozma ti
Damian, care constat din dou6-- Os,

bine 0 povatuindu-0 turma spre

hrana cea mAntuitOre, fOrte bUtran

fiind, a raposat in Domnul (12 Octombre).

COZMA. sfintitul noul martir, care

a patimit in Albania la anul 1779,

13.

104

CO2MA-cu1riT1

s'a Ovirgit ptin sugrumare in 4

August.

COMIA din Roma, in dilele imphatulul Carin, frate eu Damian,

tindeca tot felul de bole yi pre ani1nale, necerend alt-ceva de eat credinta yi marturisirea in Christos.
Ffind paritl la imp6ratul, at' fac vindecad prin fermecatorie yi prindend
pre a4iI pentru dinyit, ei neputnd
suferi acesta. s'afi dat pre sine in

locul bor. Dar ei n'ati voit 81 se

lepede de Christos yi vindecara chiar

tale guvernatorul, clicend ca trupul

trebne sa fie povatuit de suflet, 1-a
spanzurat, strujit yi apoi aruncat intr'un foc mare. Nestricandu-I nimic

y'a dat sufletul in mina lui Bumnedeil (15 Apriel).

CRONID martir din Alexandria

s'a gviryit In 13 Septembre.
CRONID Comentarisie s'a gviryit
cu Amfilohie ducele in 28 Martie.

CRONION din Alexandria a suferit impreuna cu st. Alexandru in

30 Octombre.
CUPRIE s'a naseut pe gunoi langa

pre Impratul Carin. Cad acesta

pe and II intreba, fiind cuprins de
nevralgie, i s'a sucit gatul. Pentru

manastirea st. Teodosie, de o femee

alungata de arabi. Afland calugariI

aceia yi eel ce se aflail de fa0 ail ore-

de acsta, l'a luat yi l'a numit Co-

dut in Christos. Ded yi impratul

pie (gunoi) yi se hrnea copilul cu lap-

a liberat pre sfinVi trimeOndu-I cu

tele de la capra, care la vreme se

cinste la locul lor. Iar dascalul, care-I

invqase, pizmuindu-I, s'ati suit in-

pogora singura din munte, de apleca

copilul yi apoi se intorcea Iarayl in
munte. Dup6 ce se facu mare, se in-

tr'un munte, prefacndu-se ca calla

erburi yi ast-fel 'I-al ucis cu pletre.
(1 Julie).
CRISCENT Apostol, unul din eel
ypte-decf, predicand impreuna en
st. Apostol Pavel, s'a facut Episcop
al Corintului (30 Iulie 4 Ianuarie).
CRISCENT martir din Corint a
patimit impreuna cu Codrat (10
Martie).

CRESCENT din Mira Licid, de

neam stralucit yi minnnat, mare de
std. De multe orl dojenea pre idololatri iiii-I inv4a sa se intOrca spre
Dumnedefi, cel ce se cinsteyte de
creytini, ca fac6tor a 'Vote. Guvernatorul facfindu-1 becisnic, icacI de bung

vola sa se da la mund, sfintul a

dis ca, este mare cinste a patimi cine-va pentru Christos. Intrebandu-1
a'yI spune intimplarea, patria yi numele, el dicea ca este cregtin. Neveind a da einste idolilor, cum il sig.-

vrednici Duhului sfint, C. i se enpuneati fiarele yi era Mae Iubit de

marele Teodosie. Intr'o

di un urs

mimea laptucI in gradina, Iar el l'a

luat de urechi yi l'a dat afara. Aducend lemne din munte cu un magar, acesta a fost inco4it de un um;
iar sfintul puse lemnele pe urs yi
I-a spus, ea nu-1 va lass /Ana se va
tamadui magarnl. Adesea aflandu-se
in bucatarie pe cand uncleall vasele, in

boo de lingura le potolea cu mina

fara sa se vateme. Ajungend la nou6-

dec1 de ani, stralucea ca sOrele intro parinVI, impodobit find. ou preo-

tia yi cu tot felIal de bunatati, aya

ca yi marele Teodosie i se arata yi
Pa. vestit pentru sfiryitul BM, care
kern audindu-1 cuviosul, a sarutat
pre heti' yi invtandu-I a adormit in
Domnul (24 Septembre).

. ....

..,

D.
DADA martir din Persia s'a svIrsit en Casdoas i Govdela.
Pe timpul ImptratuluI Sapor, era
in palatul stt un crestin anume Dada
ce se rudea eu dinsul i carele find
numit guvernator al unei provineiI,

a mkturisit arttat pre Christos.

Aqind regele de acsta, a trimis
pre Andrameleh st se Incredinteze
despre adevtr. Acesta serise regeluI
cele ce se vorbese de Dada sunt
adevtrate i primi rtspunsul, ca sit
uruthiset pre erestinl. Acel rspuns
era adus de fiul regelui Govdela,

care impreunt eu Andrameleh a

stat la judecatit. Deci chemnd pre
sfintul i m'arturisind acesta eu ftrie credinta a, at pregttit un cuptor mare eu foe. Apropiindu-se Dada

prin rugaciune a sting focul, Iar in

locul viipael, a izvorit apt; si se
minunart top. Vcrend minunea adsta
Govdela, I-a dis: Inbitul met unchlt,
spune prin ce farmice ai fteut acsta

si dac as putea si eti face asa. Atuncl Dada I-a spus: macar de te-aI
invrednici a fi Invttat de dascalul
met. Govdela a 4,is: De voI crede
si et in Christosul t, put-voI face
0 et asemenea? Dada 1-a respuns:
Nu numal acsta vei face, ci i Impreunt cu el vel fi. Deel poruncind
Govdela A' se aprindt un foe mare In-

tfun euptor; si ehemfind numele luI

Christos, Indatt l'a sties; si inehinindu-se sfintuluI, a creclut in Chris-

tos. -Wend acestea Andrameleh a

seris ImptratuluI, care aqind c -fiul
st s'a f tout creqtin, a trimis de l'a a-

i l'a chinuit eumplit, 'far pre

Dada l'a talat buct:tI i ast-fellt s'a
dus

dfirsit fericitul in 29 Septemhre.

DADA a ptimit impreunt eu
Quintilian 0 Maxim in Oxivia pe
timpul imptratilor Maximian si Diocletian, cereetAndu-se de guvernatorii Tavrichie i Gale si marturisind

pre Christos, at fost pusl la inchidre. Peste npte avurt multe gfindurl rele ispitindu-1 diavolul, dar ve

nind ingerul DomnuluI 1-at inttrit.

A doua i en tOte amenittrile, el at
rtmas statornici in credinta lor, pentru care chinuindu-se cup1it, mal
pe urm Ii s'at talat capetele in 13
Apriel.

DALMAT era ostas pe timpul

lui Teodosie eel mare, traind en bunt
eredintt 0 en placere dumne4efiset.
Deel lasandu-s1 nevasta i copal, a

kat eu sine numaI pre Faust si dueendu-se la Isachie pusnieul, s'a Ali:Tara si s'a suit la intltime mare
de fapte bune; de aceIa si cuvintul

stt era strlucit eu podba vieteI

sale. Pe eind Valent mergea in contra Scitilor, acesta ducfindu-se la dinsul 1-a dis . desehide Imerate biseri-

196

fv-,...../

DAMASCHINDANIIL

cile ortodoxilor si vel birui, Iar

el

nu l'a ascultat si maniindu-se I-a cps:

Cand m5 voI intOrce, ani sa te muncesc pentru cuvintul acesta; iar prea

cuviosul I-a Aspuns: Sa te intorci ?

Null va ajuta Christow; cacI vei fi
biruit si alungat si in foc te vel
sfirsi. Cum s'a si faeut, caci ascunstandu-se inteo sira de pae, i s'a dat
foc si a murit.
Iar prea euviosul Isachie, vrend
sa, lase cele pamintesti a pus egumen al manastirei sale pre Dalmat,
hind patriarh la Constantinopole st.
Atic. Decl stralucind intru pusnicie
si postind patru-cleci de Pe si fiind
in uimire alte atatea clile, s'a aratat

calitatea numita Avlon, cleric al bisericel de acolo. Deci luand vestmintele preotestI, ea sa, le scape de
navalirea paganilor si fiind prins de
el si silindu-1 sa, jertfese5. lui Dio-

nis, pentru ca nu s'a plecat, a fost

omorit de sabie (16 Ianuarie).
DANA X martin s'a svirsit de
sabie in 6 Mal.
DAN1IL din Tasos s'a se'vIrsit in
12 Septembre.

DANIIL monahul s'a, gvirsit de

sabie 28 Noembre.
DANIIL stalpnicul. Singularitatea
este de condemnat, pentru ea are un

fond de mandrie. Cu tate acestea

sunt cat estra-ordinare, pe case unele

vrednic de cinste, fiind consultat de

impratii si parintil din Efes. Apoi
il facu Arhimandrit si av'end dreptul acesta manastirea pentru tot-dea-

suflete privilegiate pot sa le alega;

si se cunste indata, dup5 simplitatea si rivna lor, de ce spirit sunt

una, s'a s5virsit cu pace in 3 Au-

singulara in sensul, ea nu imitza

multimea .care merge pe calea cea

gust.
DAMASCHIN no5 martir, s'a A-

virsit prin sugrumare la Gabrova

langa Tarnova pe la anil una, mie

insufletite. Adevrata virtute este

larga si a carei conducere este in

opunere en maximile Evangeliei. De

aci ne putem face idee de modul

sapte sute spte (led' si unul (16

de vita, pe care l'a imbratisat st.

Ianuarie).
DAMASCHIN noil martir, a marturisit in Constantinopole la 1681.
(13 Noembre).
DAMIAN martir doctor fail, de

Simeon si Daniil, stilpnicii. De bung

argintl din- Roma (1 Iulie).

DAMIAN si Cozma doctori Ara,
de argintl fiiI Teodotei, s'aii svirsit cu pace. (1 Noembrie).
.
DAMIAN martir s'a ,s6vIrsit in
31 Octombre.
DAMIAN arab de nastere, doctor

farl de argintl, s'a s5vIrsit in 17

Octombre.

DAMIAN cuvios martir, care se

nevoise in manastirea Filoteil din

muntele Atos, a marturisit in Larisa la 1568. (23 Februarie).
DAMIAN cuvios a sihastrit in
inanastirea Esfigmenului. (23 Februarie.

DANACT era din Iliria, din lo-

sama ea urmara uneI inspiratiunI

particulare si c sub raportul acesta
el trebue sa fie obiectul admiratiunei
nOstre. Dar umilinta acsta, zelul,
pietatea care-i sfintira pot sa fie propuse spre imitare tuturor crestinilor.
Daniil era,din orasul Marat, langa.
Samosata. In vrista de doi-spreqlece

ani, se retrase inteo manastire din

apropiere, uncle

arata o rivna sur-

prinptre pentru perfectiune. Mult

timp dup5 aceia, staretul gti, pe
care trebile bisericel 11 chema la
Antiohia, li spuse sa-1 insotasca.
Trecura prin Telanis si se dusera sa
vada pre Simeon pe stalpul OA. Sfin-

tul acesta ingadui lul Daniil sa, vie

la el; il dadu bine-cuvintarea si-I
preylise,

ca. va suferi mult pentru

Iisus Christos. Staretul murind, ,c5,lugaril. voira sa alega, pre Daniil,

DANIIL

197

dar el fugi la st. Simeon. Petrecend

patru-spre-Vece Vile in Mandra, sea

liturghie

manastirea situata lang5, stilpul aces-

In 465 se Intimpla un foe in

Constantinopole, care prefacu in cenusa opt mahalale. Sfintul preVisese
nenorocirea acesta i sfatuise pre pa-

tui sfint, facu o oalatorie la locurile

sfinte; dar pe cale avu o yedenie, in

care st. Simeon i se arata si-i

po-

runci sa se duca la Constantinopole.

El se supuse i petrecu septe Vile

in biserica st. Mihail, afara de

zi-

i impartasia multe per-

sOne.

triarhul Ghenadie si pre imphatul

Leon ca sti randuiasca rugacluni publice de douti off pe sptamana. Dar

durile cetatei. De aid se duse la nu s'a tinut in soma nici prelicerea,

Filempor i fix5, locuinta sa intr'un

mic templu parasit, care era o adunatura de ruine. Remase acolo-nou5

ani. Trecend timpul acesta, se hotari
a imita modul de vita al sfintului

nici sfaturile sale; &and s'a intimplat

faptul, atunci s'ati adus aminte i multimea alerga la stilp. Daniil, v6Vend
intristarea acelor ce alergase la dinsul, versa multe lacrimi, 141 sfatui

Simeon stilpnicul, mort in 459. Alese

s imblanViasca pre DumneVea prin ru-

ea loc de retragere un munte soli-

gaciuni si post. Se rug& pentru dinyil, inaltand manele catre cern. Imp5ratul Leon venea adesea la el si
avea pentru dinsul mare stima. Datorea rugaciune]or lui nasterea unui

tar din apropiere spre muntele Euxin;

era la patru mile de mare si sapte

pe uscat de la Constantinopole, des-

pre Nord. Unul din amicil lul Daniil, 1-a fricut doi stilpi legati cu legaturi de fier i formal ast-feliti
numal. unul. Deasupra s'a pus un

stilp mai mic, pe inaltimea carula

era un feliii de turn en o balustrada,
acolo sedea el. Fiind c pe acolo (wail
vinturi violente i &ate odata frig

fiii, care muri curend. Leon zidi Panel

turn o mica manastire pentru ucenicii Sfintului.

Guba regele Lazilor din Colchida
venind sti reInolasca alianta cu Romanit, imparatul 11 trimise sti vada
pre Daniil, ca o minune a imperiului sari. Regele barbar cu ochii in
lacrimi, ingenuche la piciOrele stil-

forte mare, pocainta sa a fost mai

grea de cat a sfintului Simeon stilitul. Pe la anul 463, domnitorul

-pului

locului 1-a construit o colona mai tare

0 mai bait& de cat cea dinttii. Cand
Daniil era nevoit sti se odihn6sca, se
sprijinea pe balustrada colOnei sale;
dar stand tot-d6una i piciOre, i se
umflara piciOrele, care erati numal o

Guba, Intorcendu-se in Ora sa, scriea

adesea st. Daniil spre a se recomenda
rugaciunelor sale. Construi a trela
colOna, care se atingea de ode doug si
intrecea pe cea din mijloc, asa cit

i sfintul fu arbitru la tratatul incheiat Intre cei doi principi.

rana. Inteo iarna asa de mult in-

sfintul sa fie adapostit de furtuni

ghetase de frig, ea ucenicil hit ea

sti nu mOra, se suira pe stIlp, unde
ii desghetar 5. prin frecaturi en buret1 muiati in apa cal& Cu tOte acestea el urma acelas fenti de vieta
pang la vrista de opt-Veci de ani.

timpuri rele. Daniil consimti dupe

multe staruinti din partea imperatu-

lui Leon, ca s acopere verful colOnei sale. De ordinar se nutrea cu

Ghenadie, episcopul Constantino-

polei II hirotoni preot. El citi jos

fart sa manance ceva. Dumnecleil I-a

dat darul profetiei si al minunilor.

rugaciunele pregatitOre dupa care

suindu-se pe stilp termina randuiala

Bolnavii alergat cu gramada la stIlpul lui Wel II vindeca impunendu-le

hirotoniei. Daniil savIrsa_acolo sfinta

manele sail ungenclu-i cu unt-de.lemn

erburi salbatice irdticinI sarbede;

de multe on treceat Vile intregi,

198

DANIIL

de al sfintilor, mike, cu unt-de-lemn

oe se ardeac inaintea mdqtelor sfintilor. Invetaturele ce le facea acekr oe-1 cercetaii sever0ra convertirea multor pecatoql. Cuvintele sale
peArundea5 ca fooul inimile celor im-

pietrit1 0 se grabeat a intra pe calea cea strImte, a Evangelid. Unil

facure, chipul lui in argint 0-1 pasera in biserica St. Mihail, ce era
in apropiere de stIlpul seb. Predise

luI Zenon, a D-det 11 va scapa

sale. In acelag timp inform& 0 pre

Daniil stilpnicul de cele ce se petrecea- Basilisc din partea sa se plan-

se contra patriarchului. Daniil resRause, ce, D-det va lua puterea suverana de la persecutorul bisericit
sale. Patriarchul trimise de doue or1

se, rOge pre sfintul a veni in ajutorul Bisericd. In sfir0t se pogorl

de pre stilp 0 se duse la Constantinopole. Patriarhul

i episcopii

11

primira cu cea mat mare bucurie.

din mare primejdie, c va urma socruluI sett pe tron; ca-1 va perde

cat-va timp, dar II va capeta lartyl.

Basilisc ingrozit, fngi la Hebdomon

Leon, murind in I anuarie 474, Zenon

bait se, fie dus p-e sus. Pazitoril palatulul nu l'a rant s intre; el inse,

fu proclamat imperat, dar in curend

se datu la tot feliul de vicil. Navalind HuniI in Tracia i Arabii in
Orient, el omora pre supu0i set.
Certfindu-se cu sOcra sa Verina, a

fost nevoit s fuel In Isauria locul

naqterei sale (475). Fratele Verinel,
Basilisc ocupe, tronul imperial 0 se
purta cu cea mai mare tiranie, protejind pre Eutichient. Nu nu numal
c restabili pre TimoteI Elurul, Petra
Fulo i cd-laltli eutihieni, dar trimise tuturor apiscopilor o epistola

circulara, in care poruncea s. anatimatislasc i sa arde, actele sinodulut din Chalcedon cu epistola St.
Leon. Episcopit i clericii trebuiati
se, fie dep41, dace, nu vor voi si
subscrie epiitola 0 de vor indrasni
se, amintesca de sinodul din Chalcedon. PedOpsa expulsrd era rostite,

in contra calugarilor i laicilor, cariI

vor face Bp. Purtarea but Basilisc

a fost condamnata de Simpliciu papa
Rornei, care imprenna cu Achachie
patriarchul Constantinopolei, protes-

tare, pentru reaqezarea lul Timotd

la scaunul Alexandriei, silinduse a
mantine respectul datorit sinodului
din Chalcedon. .Acachie nu subscrise

epistola lui Basilisc, se inibraca In

bailie de doliu i acoperi cu un fel
negru scaunul i altarul bisericei

langa oraq. Sfintul se la dupe el,

dar find bolnav de pidOre a trescuturind praful de pe picIOre s'a
intors in oras. Basilisc ducendu-se
la el, 1-a cadut in genunchl 0 1-a
cerut ertare, promitend, ca va desfiinta tote edictele. Sfintul predise
caderea lui Basilisc i severqind mat

multe minuni, se retrase pe stilp.

Totuql Timotel Elurul fu ardat in

scaunul Alexandrid i Petru Fulo

in acel al Antiohiei. Eutichianismul

incepu a reinvia. Dar Zenon, adu-

nand o armata in Isauria, reveni

spre a alunga pre usurpator. Basilisc fugi in biserica, puse cor6na pe

altar qi cauta azil in baptister cu

femeia i copilul set. Zenon 11 exila

intr'un castel din Capadocia unde yi.

perira. Indate, ce imperatul veni pe
tron, se duse sr' Nada pre Daniil.
Sfintul predise mOrtea sa. El voi
se, lase ucenicilor set in scris invetatur1 pentru umilinta, ascultare,
ospitalitate qi nevointa; s5 lubsce,
saracia, s triasce, iii pace qi unire;
s fie milostivi; sa se pazOsca de
cursele ereticilor; sa se supue Bisericd mama tuturor credincio0lor. Cu

trot dile mat 'nainte ae mOrte servind of. liturgie la mezul noptd avu
o vedenie i primi mingierea de la

ingeri. El muri In 11 Decembrie

anul 490.

DANIIL

DANIIL profetul (Dan. 1. 6...a.

4942. a. Chr. 606), din semintia In-

da si din neamul lul David, a fost

dus inert de finer in Babilon, sub
domnia lui Iehoiachim, din porunca
lui Nebucadnetar. El primi numele
de Beltesatar si fu pus de Aspenatz
in numfirul tinerilor captivi pe care
regele Babiloniei 11 puse la invkiitursa.

Dar fiind instruit de o in-

vturit mal bunfi, acea a religiel

sfinte, Daniil se hothri a interdice

mfinearea bucatelor si vinul oprit de
legea lui Moisi, lucrat de mAnele
idolatrilor. SotiI sl: urmarg exemplul sti si D-deti. Asplfiti nevointa

lor; Cad nimic nu da pe fat'a infrinarea lor. Educatia lor tinu trel ani,
dupti caril incepura serviciul pe Panel

monarh si intreceafi in intelepciune

si sciintit pre magil din Chaldeea
Ocasiunea veni sfisI arate iscusinta
sa prin esplicarea visulut ImphatuluI, pentru care a fost pus mai mare
presto totI magii, iar acel mare despot al Asiel prosterniindu-se inaintea
la In acstfi calitate esplia un vis si
mai grozav, care vestea regelui pedOpsa Dumnedesca. Apo il. trece sub
tficere domnia luI Evil Merodac, Neriglisor si Laboroso-Achod, amintind
1arls1 de vedenia Int Belsatar, care

199

pil provineielor 41 Wear' sama la

el; nicI un abuz nu scApa pfitrundereI sale, pentru care era urit de
acel guvernatorl, carii citutail inijlocul de a-I pierde. Un edict al imp6ratului oprea a se inchina, fttrl
numall de la impratul sii, aril orice. Daniil n'a bgat in sam edictul
si deschidend ferestrele foisoruluI s6fi

care &Ideal spre Ierusalim, se ruga

de obicei de trei orl pe di. (Dan. 6.10).

Dupg ce a fost aruncat in grOpa leilor. audi imperatul eu mirare a doua

di: Impfirate in veci sa, tegestl! D-deil
chills, II slujesc m'a sc5pat trime-

tend pre ingerul sai care a astupat

gurile leilor. Indath a lost scos din
grop 5. si reintegrat in tote onorurile
sale. Restul cartel se ocup de visiuni si profetil. Dar din aceea ce s'a
scris in carte despre vIta acestul
mare profet, ne putem convinge, ca
.1 a fost ales de D-deii, pentru ea srt
represinte pre poporul sei pe langa
acei monarhi, emit stapfineat tam

lor. In orient se, vM adesea sclavl

demnarea pe zidul saki de ospt.

si sclave bucurfinduse de o influintfi mare asupra stapanilor, dar adesea cu mOrtea lor s'aii dus si influinta. Nu este tot ap cu Daniil, care
a condus destinele poporuluI gni sub
septe stapitnitorI ai orientului; a trecut prin tOte revolutiele curtenilor si
guvernorilor, dar tot-dOuna s'a ivit

Regina, care indemn pre bArbatul

la timp si a apgrat religia adeve-

eI sa-1 cheme, vorbeste despre dinsul

al treilea in impgrfitie.
Sub Dario Medul (Dan. XI), Daniil pfistrA demnitatea sa si era unul

verata in mijlocul idolatriei. Exemplul, minunele i profetiele luI Daniel aii de scop a intfiri in credint5,
pre IndeI, c robia n'ad intrerupt firul descoperiret Incil din pruncie
D-deti a aparat pre Daniil, dar misiunea-I s'a inceput odata cu ducerea
sa la curtea din Babilon, incepand
cu postul. El a voit s5. se supue prescriptiunelor dietetice ale hi Moisi
qi A' se ferescii de placerile Babilonuld. Note pentru cri bucatele erafi
pregfitite en came jertfita idolilor.

din ceI treI capi al statului. Sstra-

Magil in fruntea ciirora a lost pus

vgdu o mng misterisfi, scriind con-

ea cum ar fi cfidut in disgratie. Se

pOte sii fi lost inliiturat de la curte.
Numele lul. Cirus se Aspindise acum
prin tOtsa Asia si Daniii, care cuno-

stea acest nume din profetiele lul

Isaia,astepta evenimentele.E1 se aria5,
impfiratulul cu demnitatea sa de pro-

fet 0 explicti cuvintele infricosate

scrise pe zid, pentru care a fost numit

200

DANIILDAS1E

Daniil, erat impartiti in mal multe

EpOle i aveat numirl haldeesti deosebite; magi, astrologi, ghkitori, d.e

cavil era pling Asia. Ei ere' posesoril stiintei de atunci, in care unele
adeveruri, cakule, cite-va descoperirl
erat inveluite in prejudicil i erori.
Mal ales se ocupat au astrottomia,
redactarea calendarelor, vestirea eclipselor, ceia ce impunea mult Omenilor

de rand, caril luat aceste calcule ca

prevestiri. Atarnand de credulitatea
popOrelor i capriciul regelul, erat
une on favorisaff, alte cal urgisiti;
ei luart parte la tote revolutiele si
sitiinta kr odata cu domnia lui Alexandru s'a respandit prin Egipet si

sa-1 IntOrca la idololatrie; dar mai

curind primi ea crestinismul i primind botezul, amendol at vietuit in

fericire. Fiind parlti la eparhul Celerin, 1-at dat la intrebare pe sama

lul Claudie tribunul, care muncindu-i eu feliurite munci i vedendu-1,
crt nu le bagrt in sama, s'a schimbat si el gandul si a credut in Christos, impreune, cu llaria femeta mut
si en doi fiT Iason i Mavros. Pre
Hrisant si Dania i-at ingropat de
vii i asa s'a sevirsit martiriul in
19 Martie.

DASIE s'a sevIrsit de sable in

18 Lille.

DASIE predicand in Nicomidia

Europa, intImpinand Ore-cum cresti-

cu Gee i Zotic, art surpat idolii,

nismul. Influenta lui Daniil asupra

pentru care find chinuiti cu feliurite mind, all fost aruneati in mare
cu pietre de gat si asa, s'at sevirsit

lor a fost asa de mare, c5 dupe, citeva vcuri, pe timpul mut h.od ei yin
se, se inchine lui Mesia, care aminteste de el. (Mat. 24, 15. Marc. XIII,
14), vorbind de ruina Ierusalimului.

In profetiele sale se hotereste timpul venirei Mantuitorului (Dan. IX,

24).
DANIIL martir din Egipet, venind

in Cesarea pe timpul lui Diocletian,

at fost opriti la pOrta cetatei i fiind intrebati eine sunt si de uncle

yin, all respuns el sunt crestifii si
c. patria lor este Ierusalimul cel de
sus. Fiind dusi. Inaintea liii Firmilian ail marturisit pre Christos si
suferind multe chinuri s'ail sevirsit
prin sabie. Se face pomenirea lor in
16 Februarie.
DANIIL preotul si Verda feciOra,
aui pritimit in Persia in timp de trei

luni muncile cele mai grozave. Li

s'ail strapuns piciOrele si all

edut

cinci dile in ghiata. Staruind in ore-

dinta lor, li se telra capul in 21

Februarie, anul 334, al trei d.eci si
unulea a lui Sapor III. Numele lor
nu se afle in mince si martirologii
DARIA din Atena, fOrte frumOsa

la chip a fost data liii Hrisant, ca

in 22 Octombre.
DASIE martir din Damasc s'a s6virsit prin sabie cu Chesarie (1 Noembre).

DASIE a fost pe timpul lui Maximiau in anii 298 in cetatea Dorostol sat Silistra pe hinge, Dunarea,
uncle era obicei a se face serbari
in onOrea lui Hronos. Inainte cu

trei-deci de dile se alegea uu liner

frumos si-1 gatea pentru jertfa. Dupe

ce-1 imbraca imperateste, avea voie

i apol
s'i-s1 implinesca ori-ce pot t
era jertfit. Venind rindul lui. Dasie
care era ostas, se. se jertfesce, ceiI-alti tovaraff de arme 11 Inconjurare, 0-1 sileat s-sT implinesca do-

rinta. Dasie s'a pus in minte un

gand bun si Intelept si a dis; Fiind-ce, am se, mor, mai bine se, mor
pentru Christos, ca un crestin. Infatisandu-se guvernatorului a miir,
turisit pre Christos. Instiintandu-se
i Maximian,
d.e acesta Diocletian

all adus inaintea lor pre sfintul si

fiind-c e. a declarat in public, ca este
crestin,

a primit multe mind; in

201

DAVID

sfirsit i s'a 'Mat capul cu sabia

pentru ca sI pota lua pre Mical.

(20 Noembrie).

Cu tOte acestea David 'se vede in

prada eelor mai negre persecutit 0
impacare mijlocite. de Ionatan, prietenul Jul David, a fost de scurta
durate. In timpul noptei se pomenecte dectoptat de sotia sa, care-I
spune, ca tatal set a trimis st-I o-

DAVID (Mat. I, 6; Luc. III, 31.

Rut IV, 17. Cron. o. VI, 17. an.
1073 Ant. Chr.) fiul mai ink a luI
Isal, pastor in Betleem, dusese ea
de obicei oile la pascut (1 Sam.
XVI, 1 etc.); chernat in graba acasa
gasecte remacita unui ospet, i unul
sacrifida si find destinat din simplu

pastot a deveni rege in Israil, primecte ungerea din manele lui Samuel, find in viista abea de 22 de
ani Ca si Saul a fost cuprins de

mOre. El se duce in graba la Sa-

muel, care era in Rama, sa-I chit

sfatul. In zadar credea el ca numele
lui Samuel va impune lui Saul.
Certa deveni cunoseutl; iar David
urmarit, se desparte de profet, ca

Spiritul ml Dumnedea si gandul sea

sbura acum la inaltimea destinului
seil. Dar sceptrul era Ince, departe
de el; provide* dumneq.eesca facti
s. se apropie, cad o melancolie turburand linictea lul Saul, David a
fost chemat se-I &ante din harpa sa
si placendu-I l'a numit scutierul sea.
Dar acesta norocire, care-I -pregatea
calea, nu l'a facut st-11 ulte casa

se. nu-I espue si se aruncl in bra-

de turmele lui Isai,

dcl cd trei fii al acestula eraa
luati in Wire. Trimis la campul de
resbol sa vada pre fratii sel, David

prietenia.

pe,rint6sca si

aude cu mahnire cum un octean Filistea insulta armata Iudeilor ci se

rOga de Saul sa-I dea vole a se

lupta cu el. Saul bucuros ii ofera
armatura sa, dar pastorul nedeprins
cu haine asa grele, multamecte regeluI i luand practia intr'o mama
si cinci pietre potrivite in alta, ese

Inaintea lui Goliat, pe care-I lovecte

in frunte, 0-1 tae capul. Octirea lui
Saul plinll de mandrie alunge. pre
Filisteni; iar lui David, se fac mari
onoruri, cantand feciOrele: Saul a

ucis cu miele, dar David led de

mit Serbarile acestea infuriara pre

Saul ci incepu a fi gelos de David,
cal e se purta cu cea mai mare blandete ea si mai inainte. Cu tote ca-1
flgaduise pre fica sa mai mare Merab,

o da lui Hadriel si David a trebuit

sit mai invingl odata pre Filisteni

tele luI lonatan. Neindrasnind a lua

parte la masa, ce se dadea a doua

di pentru luna noul, rOgl pre Iona-

tan sa imblandesca inima soeruluI

sett Tar el avea sI actepte rezultatul langa, stanca Ezel. Dar totul fu
in zadar, un semn conventional il
inctiinta de acsta i eel dol cum-

natl cu inima sdrobitl

relnoira

De aid inainte pang la mOrtea

luI Saul, istoria lui David devine

ca a unui proscris, ratacind din toe

in loc. La Nob, fu primit de marele
preot Abimelee, dar nu-i spune necazul sea. Dupe. ce lug in graba
ceia ce i s'a dat (Mat. XII, 3. Marc.
II, 25; Luc. VI, 3) si se inarma cu
sabia lui Goliat, se duce la Akis,
dar cunoscut de filistent abea a. seapat prefacendu-se ca este nebun. In
pectera Hadulam (1. Sam. XXII, I)
familia sa, alungata de Filistentlse
adung acolo i inconjurat de o multime de nemultamiti, o duce la Mitspe,

unde le Wu asil regele Moabitilof.

Betleemul era atunci ocupat de Filisteni (2 Sam. XXIII, 13 etc. 1

Cron.:XI, 15 etc.) ci in amaracinnea necazuluI sea, 10se: Cine-mi va

da sa bea din putul porteI Betleemului! Auclind treI dintre octeuil
set luara indrasnell si strabatand
printre inimicI, adusera ape. din pu-

202
%al

DAVID

aa de cunosent lul David. El tea partidanilor set La Tiglag pri-

n'a voit sa bee, i o Versa inaintea

lui Iehova, dicend, ea, este sangele
celor ce q'at expns vita. Supuindu-se InI Gad profetul, se IntOrce
in Iudea, .in padurea Heret unde-1
intalni Abiatar. Acolo se informa
c Filistenit prada ariele din Kehila;
se arunca asupra lor i scapa oraqul;
dar un proscris nu se putea a0epta
la recuno0inta din partea concetatenilor se1; se duce in deqertul Zif
unde maI vedu odata pre credincIosul sea arnie Ionatan. Fugarit i urmarit de Saul se ascunde intr'o pe-tare, din Enghedi. Abea intrase ai
zurnilitul armelor II veste0e a este
aprOpe sa fie prins. Saul Ina neqtiind a se afla acolo, adormi putin;
in timpul acela David ese cu tovara0I sal 0 tind o pulpana din mantaua sa, rf-o arate, a doua di, diand:
Dumnedeti te-a dat in manele mele,
puteam sa-mi resbun, dar te-am cru.tat; Iehova judece intre mine 0 intro
tine! Dar Fiul In! Isai nu indrasnea

a se increde in rivalul sea 0 se

retrase in deqertul Paran, unde o-tirea .sa apara turmele qi holdele locuitorilor. Avend lipsa de hrana,
cern de la Nabal, un pastor bogat
din Cormel, dar acesta improtivindu-se, era gata se,-0 resbune, and

Abigail sotia lui II ei inainte eu

de ale mancaret David drept recuno0inta, o lug de sotie, dupe, mOrtea

luI Nabal. Dar furia hit Saul nu

maI avea margenl. Pe &and se 'Oa
en oqtirea in muntil Zif, David, insotit de AbisaI i Ahimeleh, patrunse

in timpul nopteI chIar in cortul luI

Saul. Pe &and Abisal era gata sa-1
lovsca, David il opre0e, luand nu-

mai vasul cu cue bea i lancea.

mit de regele Achis, n'a voit sll Ia

parte en acesta la egpeditia lul in
contra fratilor sl Iudel, ci facea adesea incursiuni in contra Amalecitilor, cariI drept resbunare pradare,

Fi dadura foe cetatet Dar 0 David

urmarindu-I 1. all sdrobit 0 a impartit pradile cu amicul sea Achis.
Abea se intOrse la Ticlag, &and afla

de mOrtea lul Saul 0 a fiilor set

In boo de a se bucura, dll i se in1esne0e calea la tron, el s'a intristat, cad Saul era unsul DomnuluI
0 tate]. luI Ionatan. Amalecitul care
I-a adus vestea, I-a povestit pe larg
cum s'a intimplat faptul, dicend dll
l'a omorit el, ceIa ce nu era adeve-

rat. Cu tote acestea David drept

resplata a pus s-1 omOre i apoI

a plans mOrtea socruluI sea lute()
antare fOrte jalnica.
David avea atuaci trel-deci de
ani (II Sam. II, 1 etc) qi povetuit
de Dumnedea se apda, in Hebron.
Semintia Lida, se declare, pentru el

0 land titlul de rege, cel intaI

lucru al sea a fost de a bine-cuvinta

pre locuitorif din Iabes, cariI daduse
onorurile funerare lul Saul. El nu
putu lini0i spiritele; cele-l-alte tHburl recunoscura de rege pre Isbovet, fiul lul Saul; resbolul civil se
incepu 0 nu putin Kluge s'a versat,
pana ce generalul Abner a venit in
partea sa, pe care l'a primit cu multa
buna-vointa i l'a intrebuintat pentru
lini0ea celor-l-alte triburi i aducerea sotieI sale 3/Heal, pe care i-o
luase Saul. Dupa, mOrtea lul Abner
ai

Isboqet, David in fruntea uneI

armate puternice, care se aduna din

tOte partile, a fost sacrat rege al

tuturor semintielor ml Israil, la He-

De pe inaltimea unei coline de0epta

pre Saul 0 Abner, iI impute, pentru

bron.

persecutie, dicendu-i dll pentru a dona

ai

ra l'a lasat sll traIasca; apoi arunandu-i lancea, plea liniTtit in frnn-

nieI la Ierusalim, ocupand oolina Sion

Dcronia sa incepe cu monumente

victoril; stabile0e scaunul dom.

(Is, XXIX, 1), care domino, oraqul;

203

DAVID

marl capitala sa 0-0 zidi un palat

(2 Sam. V. II). Alianta sa cu Hi-

ram regele Tirulu II inlesni procurarea materialuluI pentru inlesnirea

luerarilor marl, find respectat si de
Filisteni, pre care-I invinse de dou5
orI. Chivotul legel era tot in casa
lul Abinadab; David se hotari a-I

in pace en 00', lumea; i acsta neliniste o manifest5, profetului Natan;

locuese in case de cedru, iar

chivotul Domnului se afla Inca sub
cort. lnstiintandu-se c lucrarea aeti

csta era pastrata pentru

fiul Ott
Solomon, se supuse vointeI lui Dum-

neqeil.

transporta la Ierusalim, destinat a

In timpul acesta, lama armele

deveni centrul cultului. Sfirsitul tra-

invinse pre Filisteni, filen tributari

gic a lui Husa ii umplu de spaim

si nu indrasni al pune in case sa,
ci in a lui Obed-Edom, intrand o-

pre Moabitl, pe Sirienii din Tsoba si

Damase i supuse Idumea. In timpul acestor r5sbOie eel mai mare dusman a

data cu el si bine-cuviutarea. Levitil

se adunari; eel maI insemnati dintre

fost Ha darh ezer regele din Toba. David

preoti emir insareinati cu paza ording; se conformara strict ordinelor

date de Moisi si la fie-care statiune
aducea
i sacrificil; iar in centrul
unui lent lung de popor, inconjurat
de b5trani i militari, a fost transportat chivotul legei la Ierusalim.

David fiind adane miscat, vclendu-I

pre totI uniti spre a se inchina lui

Dumnecleil, rasa la o parte insigniele

11 invinse aprOpe de Eufrat; de aci

se duse in alta parte, impratie trupele din Damasc, ce venise in ajntorul lui Hadarhezer i supuse Siria
Damasciena. TOte pr4i1e a fost inchinate lui Dumnedeti, precum si
darurile lui Tobi, regele din Ramat.
'Vote aceste biruinti facu pre Da-

vid regele eel maI respectat i temut si nici unul din cotimporani
nu se puteal msura en dinsul. Dar

regale si imbracand haina unuI levit, cu harpa in mana canta laude

Domnului. 0 multime de jertfe din
cele mai alese se aduse inaintea

gloria armelor nu-I intuneca memo-

cortului, de nude regele bine-cuvinta

poporul; *far veselia tuturoi i mai
ales a eelor saraci ajunsese la culme.

sale, chemandu-1 la masa si la curie.

Voind sa resplatesca serviciele aduse
de Nahas, regele Amonitilor, trimise

De atunci grija lui neadormita era

de a da cultului public Vita stralucirea (1 Cron. VI, 31, etc.); se nu-

o ambasada en daruri la fiul set1,

care insa nu se purta omeneste si

m5rara familiele levitilor i li se

imparti serviciele, dup drepturile
ereditare; fie-care'sl cunostea datoria,
timpul de servicit; serbarile, jertfele,
posturile tote ceremoniele religiOse
se urmail regulat; iar cantarile sacre
incredintate levitilor se executer la
diferite servicil sub conducerea maistrilor. Tot materialrd pregatit si
pradile luate de la vrajmasi, impreung cu tesaurul saeru, nu dovedea

alta, de eat zelul lid David, care la

sfirsitul vietei sale chiar, avea acsta

grija. Era nelinistit, cu tote ca era

ria; necontenit se &idea la amicil

si Ionatan si cautand pre fii set
Dadu lnl Mefiboset averea familiel

pentru care a fost pedepsit. Sirienii

chemati de Hanun in ajutor, facura
o coalitie contra lui David, care in
fruntea ostirei sale trecu Iordanul
oi invinse pre dusmani, canT recunoscura suprematia sa.
Intoreendu-si armele contra ,Amonitilor, trimise pre Ioab sa ocupe

Raba, capitala lor; dar cel care este

stapan pe inima sa, mai puternic
este de cat cel ce la, cetatile (Proverbe XVI, 32). El nu fiea putut
stapani inima si o gresala aduse
alta. Expuse pre link bfirbatul Betsabei i dupl mOrtea lui o mutt de

204

DAVID

sotie. IIn an s'a petrecut in facere,

cad ru0nea-I incle0ase buzele. Natan 11 mustra pentru pecatul set.
La vocea profetului se ingroze0e

de greala sa 0 se cae0e amar;

pedepsa de mrte -pe care o merita,

i se iarte (Ex. XXI, 14), dar o condamnare IngrozitOre i se presinte
sub forma de profetie; de acum innainte nu avea se, mai domnsea
pacea in familia sa; prevestindu-I

intre altele, ca fiul nascut in nelegiuire va muri. David se intristze,

nu mai prime0e pre nimene, qi oaindu-se alerga la locul sfint, unde
dupe ce educe sacrificiul WI, se in-

-One a case i cere de mancare;

acum nu mai era trist pentru martea fiulul seri iubit. Nu mai pot sa-i
dab vite, clicea el. Am se, me due

0 et dupa el! Reluandull afacerile

revine iar41 rege. Mergend singur
in contra luI Hanun, ocupa Raba,
la corona acestuia i incgrcat de
predl se intorcea biruitor acase. La

din mina lui Ioas, cgruia nu-i putea

erta mOrtea lui Absalon, dandu-o

ul Hamasa, care nu o merita. 0

parte din cele-l-alte sernintil nemulVamite se resculara, dar se lini0ira

iniata dupe. mOrtea lui Sebah, care

se pusese in fruntea lor. Se pare

ca David recunoscu greqala i dadu

Iareql comanda lul Ioab; dar alte

nenorociri Ii aqteptab; o f6mete de

trei ani disol tara. Intreband pre

Dumnedeb, afirt ca bataia acesta a
venit din pricing. ca Gabaonitii ag
fost persecutati de Saul. Le da dar
pe mane pre Armoni i cel qese fii
aI lui Saul; 0 trimise sg-1 IngrOpe
cu cinste in mormintul lui Chis din
semintia Veniamin. Scapand din acesta 'calamitate, ni0e griji mal
marl il cuprinsera; i puse de numere, poporul; dar ambitia acesta
de a cuceri lumea a fost nelertata
lui David; nu era destul Ore pentru
pastorul din Betleem ? Rege pre pa-

mint al unui popor, care avea pre

adeveratul set. rege in cerit, sa numere soldatii qi s. gandesca la en-

sosire afla de mOrtea fiului seil mai

mare Ammon 0 exile. pre Absalon,
ucigatorul fratelui set. Dupe, mijlocirca lul Ioab i sotiei sale Tecohita

ceriri, era prea mare indrasnle, din

partea sa, era a rapi drepturile Bum-

II Iarte, dar acesta se folosi de bu-

nedeului oytirilor; indate Inca cu-

natatea tatalui seri, spre a urzi cornploturi in contra lui. Conspiratia Incepend, David fu nevoit a parasi Ierusalimul, lasand orapl in cea mai
mare invalmapla. Trecend Iordanul
se apcle, cu o0irea sa la Mahanaim,
unde veni i fiul s Absalon cu ar-

noseu gregala, dar cu tOte rugaciunele sale, pedpsa nu intardia. Pro-

mata at;

qi

ast-fel se incepu un

resbol crancen uncle perira 20,000

de Omeni. David afla cu mahnire
de mOrtea fiului set. Ioab imputandu-I acesta slabiclune, revine din
durerea sa i apnea frinele guvernului. Dar turburarea nu se potolise
cu tOte ca multi i0 vedeati de datorie. David a fost dus in triumf
la Iordan, semintia lui Iuda ii esi
inainte intrega; puce pre preotl se
lini06sca poporul i lug comanda

fetul Gad propuse trel lucruri: o

.f6me noua, trei luni bgtut in resbol,
sail trei dile mOrte. David respunse:

sunt in mare strimtorare; mai bine

s cgdem In manele lui Iehova, cad
mare este mila lui i se, nu cad in
manele Omenilorl Ingerul mortil se
arata in Aria lui Arauna, iar David

nu inceta a se ruga pentru poporul seg.

David era inaintat in vrista pi

11 slbise, and o none;
nenorocire ii turbura vita. OH cat
de trista esperientg ar fi dat exem
plul lui Absalon, el se arate. prea
indulgent fate, de Adonia; dar eel
mai credincio0 servitorl al sel dinecazurile

bAVlbDENAHMA

deal a,jutor rebelului; indata ce se

informa de conspiratie, puse tta e-

nergia sa spre curmarea rattle; 0

sfinti pre Solomon de rege a luI
Istrael. Din momentul acesta nu se

mall gandi de cat a se infatisa innaintea lui Dumneq.eti; euvintarile

sale din urma, cantarile sale sunt
pline de pietate actin* in presetn1a
bfitranilor bine-euvinta pre poporul

safi si se ruga pentru dinsul; apoi

chemand pre fiul sail Solomon II dada
sfaturi de dreptate i intelepciune
si dupg ce a domnit 7 anI la He-

bron si 33 la Ierusalim, muri in

pace, satul de Ole, de avere i glorie.

DAVID martir, s'a savirsit strapuns de sageti. in 12 Apriel.

205
.,,,M,,,

Mariab; mai multi clerici, caltigarI

si ealugarite. Eliodor muri pe cale,
dupa ce hirotoni in locu-1 pre .Davsa.

Dupa ce afi ajuns la marginea Asiriei s'a opus la trei sute dintre el
sa se inchine srelui sal sa fie gata
de mOrte. Numai dou-4eci i oincl
se lepadara de religia lor, lar eel
doua sute spte-cjecI si einci ramaind statornici, in marturisirea eredintei, ati fost macel'ariti impreung

eu Davsa la anul 36.2 0 al 53-lea

al domniel lul Sapor.
DEBORA (Jud. IV, 3 etc.) prorocita, sotia lui Lapidot, al patrulea
judecator al luI Istrail, este singura
femele, care a implinit acesta inalta
functiune; ea sedea sub un palmier

DAVID cuvios din Tesalonic, fiind cu neamul despre rasarit a stra-

intre Betel si Rama, pe muntil E-

luminos. Din pruncie supuindull

Iabin; pOte ea grija de a fi la adapost, cum 0 faptul ca. Iudeii incepusera a cunste autoritatea sa, o
faca sl-si alega locul acela. Dar
liva libertatei i s'a vestit si dupre
staruintele lui Barac, insareinat en

fraim, iar Ebreii se duceati acolo la

lucit la apus, ea un luafar prea judPcat. Israil era apasat atuncI de

poftele trupe0i cu tinerea i cu curatia, s'a aratat ea un Inger in trup.
Deci facndu-sl cuib intr'un sad de
migdal, ea o priveghetre, bucura
pre toti ceize aucleatl cuvintele sale,
iar gandul 1i-1 inalta la Dumneq.eil.
Pentru aceia s'a invrednicit de darul
minunilor, aratandu-se stilp luminos,
care lumina pre totl cu minunile,
pentru ea inghetand de naceala friguluI

i arendu-se de ar0ta sOrelui

pe timpul seceriplui, se arata nesuferind, ea 0 cum 1-ar fi fost arse

simtirele trupuIu1 c luand in maul
jaratic de carbuni 0 stand inaintea
imparatului i tamaindu-1, nu-1 ardea.
Spaimantand l tOta firea omenesca

cu vita i cu minunile, s'a mutat

catre Domnul, de carele din pruncie
a dorit. (26 Iunie).
DAVSA martin Nava lind Per01

Ii pamlntul ore0inilor, luara en asalt cetatea Betzarde pe Tigrn, ucise garnisOna i fficu noua mil de
prisonieri, pre care-1 luara cu dinsil.

Pintre ace01 prisonieri era si Episeopul Eliodor i preotiI Davsas 51

acsta, ea urma ostirea chenlata sub

arme, dar comandantul nu se invrednici de onOrea a ucide pre eapitenia vrajma0lor, cael Sisara fu
ucis de o femele. Debora canta victoria Istrailitenilor (Jud. V, 1 etc.).
Nu se stie daca Debora, ca 0 Maria

sora lui Moisi datore0e numele de

prorocita cantarilor sal profetielor
sale; se pare ca si pentru una si
pentru alta. Imnul sag, chiar in traducerile nOstre .palide, este o bucata,

de poesie minunata, plina de amintirele epocei, plina de miscare

caldura; gradatia este mai observata
ca in alte cantari sacre, iar sfirsitul
nu slabeste partile cele-l-alte. Pe de

alta parte este eu neputinta a nu

recun4te o profetie in rfispunsul sati

catre Barac.(12 Decembre).

DENAHIDA martira, s'a saviryit
de sabie in 20 Noembre,

206

bEsItizmE--bmItt

DESIDERIE cetetul, s'a sevir0t

de sabie impreun on Ianuarie (21
Apriel).

DIA envies fgeetorul de minuni,

s'a sevirsit en pace in 19 Julie.
DIADOH martir s'a sevir0t in
31 August.
DIDIM

i Teodora martiri, din

Alexandria. Eusta0u Procul, prefectul augustal al Alexandriei a chemat

la tribunalul sett pre sfinta Teodora
feci6ra. El incepu interogatorul, intrebandu-o de ce condiVie este. Sint

nu acela care sevirp0e crime? EA

sint unith cc D-deu prin un vot de
virginitate, ce I-am fhent; corpul ci
sufletul meg i se cuvin luI: me deli
in manele lul; el va cti sh pgstreze
credinta i curtqia mea. Prefectul.
Gande0e-te la nacterea ta cj nu rudina pentru tot-derma familia ta.
Teodora. Iisus

Christos este izvorul

Prefectul

adevgratel ferieirI; de la dinsul vine

toth frumusetea sufletului meil; va
fi destul de puternic ca s. scare porumbelul din ghiarele uliului. Prefectul. Cat deplang orbirea tal Cum

EytI sclava sail de conditie liberg?

Teodora. Sint cre0ing. Iisus Christos, venind in lume, m'a liberat; de

pop.' tu sil ai incredere intr'un om

restignit? Este Ore de credut e va
putea sh apere castitatea ta intr'un

altmintrelea sint ngscuth din parintI,

pre caril lumea-i nume0e liberi. Prefectul. Sh vie curatorul cethtet Dupg

boo de desfranare. Teodoro Da, eg

cred, i cred cn thrie, oil lisus,

cre0ing respunse, Teodora.

ce a venit, prefectul l'a intrebat ce

0ie de Teodora. El dise oil o cun60e c e Ebert', ci de o familie fOrte
bunil din cetate. Prefectul indreptandu-se spre Teodoro., dise: Pentru ce
fiind niiscuth din OH* nobiff, nu
te-ai mhritat? Teodoro. Ca sh plac
luI Iisus Christos. FAcendu-se om el
ne-a schpat din strichcIune i nhdejduesc, c m va pazi, dach-I voi fi
Pref. Imparatii poruncesc, ca feeI6rele sil jertfesch deilor
sag sh fie expuse intr'un loc de prostitutie. Teodoro,. Cred eh Oil, ch
Dumnedefi in fie care aqiune prive-

credincl6sa.

ste voila* dach voi strui in hothrirea de a-pi]: piastre curatenia sufletului, nu voi fi vinovath de violenta
ce mi se va face. Pref Nasterea pi
frumusetea ta me face sh-mI fie milg;
dar mile (taste
va folosi, de
nu te vei supune. Da, jur pre del, orl

vel jertfi, on vei deveni ruyinea familid i despretul 6menilor einstitl."

Prefectul mai insist asupra ordonaucei imperatilor; dar sfinta res.
punse

acelaql luau apol adause:

Dach-mI vet thia o manh, un br4,

capul, Ore et voI fi vinovath? Ore

care a phtimit sub Pontiu Pilat, me

va schpa din manele acelor caril all
franuit perderea mea, i me va pgstra curath qi neprihhnita. Acum judech, dach pot sh me lephd de el.
Prefectul. De mult te ascult cu rhbdare; dar in sfirdit, dad vel stgrui

in indhrhtnicia ta, nu me vol nita

la tine ea la cea de pe urm sclavh.
Teodora. Trupul V-1 las tie sh fad
ce vei vrea; dar sufletul este in puterea ml Dumnedeg. Prefectul. Sil
i se dea doue palme, ea sg, se vin-

dece de nebunia sa Ost o inv4, sa

jertfesch deilor. Teodoro. Pentru Iisus Christos, care este protectorul
meg, nu voi jertfi demonilor 0 nu
me voi hotari nicI odath a me inchina lor.

Prefectul.

De ce me sile0I

at batjocoresc in public o feta, ca tine!

AI ajuns la culmea nebuniei.

Teodoro.

Acesta sfinth nebunie care ne face

Sil martnrisim pre Dumnedeul eel vitt
si o intelepcIune adeverath i pe care
o nume0I batjocora va fi pentru mine
inceputul unei glorii eterne. Prefectul

In star0t mi-am perdut fabdarea, vol

executa edictul. Al'a0 face singur vinovat dc nesupunerea egtre imperatI,
dacg, a0' mal intardia a te pedepsi.

207

bIDIM
Teodora.

Te temi sa nu desplaci

unul om; cum pot): tu s me invinov4esti pentru c me tem sa nu desplac Staptmului, care a facut ceriul
si parnintul?

Prefectul. Nu

pricepi

c. despretuestI poruncile imparatulul i abusezi de rabdarea mea? Bine,

iti daa trel i1e sa eugetl series la
cela ce ai s fad; dar dupe, terme-

nul acesta, dna nu te vel supune,

fara s. sufere vre-o batjocora, binevoleste s. fii protectorul si pazi-

torul euratiel mele; pentru ea sa

cun6sca totl, ca slut a ta".

Cu tote acestea o niu4ime de desfranati alergara la acea ease; el priyeah ac6sta, frumuseta nevinovata,
ea o prada, care nu pOte s scape;
dar Iisus Christos, pazitorul miresei sale, I-a trimis pre unul din ser-

pe

ei, te vol expuue intr'un loc de

desfranare, pentru ea se, numai in-

vitoril 01 ea sa o seape.

draznsce nicl o femeie s te imiteze.

Teodora. N'ai decal s. presupui cele

un tin& plin de zel pentru gloria

trel iIe ea implinite, cad eli nu-mi

voI schimba parerea. Este un Dunineclea, care va purta grija de mine.
Fe, ce-si place. Dace MA, voesti nu
mai cleat se-mi dal trel ile, fa-ml
un batr, ea sa, nu me necinstesca
nimene, pane: ce nu me vel judeca.
Prefectul. AI dreptate. Poruncesc ea
Teodora se. fie pazita est-fella trel
Ole; voesc sa, nu i se face, nici o
siluire i s. fie tratati potrivit cu nasterea sa".
Treand cele treI ile, prefectul
dieing pre Teodora. Veclnd el starueste inert in hotarirea el, 4ise. Fri-

Arclend de dorinta ea sa scape pre

sfinta din pericol, se imbraca soldaleste i int/A cu indraznla in locul unde se afla ea. Teodora veendul c se apropie, I-a ingbetat tot

ca de a nu mania pre imperati me

face sa, execut porunca bor. S lei

dar parte la jertfa, sail de nu, vol

rosti sentinta. Vom vedea, daca Chri-

stos al tea, pentru care te impotri-

vesti a te supune, te va nape de

imfamia la care vel fi condamnata.

Teodora. Fil pe pace. Dumilecl.ea,
care a fost pada acum pazitorur cufetid mele, me va apara de siluirea
eator-va Omenl perdutl carii vor voi
s indrezn6sca.".
Sentinta fiind pronuntata, Teodora
fu condusli intr'un loc de desfranare.
Intrand acolo, ea raclica ochil la cer
si ()Ise: Dumne4eule a tot puternic,
Perintele Domnului nostru Iisus Christos, ajutii rObel tale si o scOte din
locul acesta neleguit. Tu, care al seapat pre sfintul Petru din InchisOre,

Pintre crestinii din Alexandria era

lui Dumne4eii; el se numea Didim.

sangele in vine. Ea fugi din feta

lui i &ate sa se ascunda prin tote

ungherile locului, uncle era inchisii.
Didim II

4ise: Nu te teme, sore

mea; nu sint ea ce gfindesti tu, sint

fratele tati intru lisus Christos; a

trebuit sa me schimb est-fella ea sa

te pot sc6te din_ locul acesta. Da-mi
hainele

tale 0 la-le pre ale mole.

Pe urme. vei pleca i eti voi ramanea in locul tea". Teodora facu ceia
ce Didim cerea de la ea; se imbracit
soldateste, puse cascheta pe ochl si
esi fara sa fie cunoscuta de nimene. Liberatorul et 11 spuse sa merga
cu capul plecat, fr se, se oprsea
sail s vorbessa ceva, arlitandu-se
rusinos i avnd Ore cum turburarea
unui om ce ese din asemenea locurl.
Cand se ve4u afara de ori ce pericol,
sufletul sea lug zborul &titre ceria si
multami lui Dumneclet.

Cat-va timp dupe acela intrand

un libertin, a fost fOrte surprins, gasind un barbat in loc de fernee. Cand
afla cele ce se intimplase, esi afara
si spuse tovarasilor sei Judecatorul

afland de acesta, trimise sa aduca

pre acel finer si-1 intreba de nume.
Acesta raspunse, di, se numeste Di-

208

DImm-Dgirria

dim. Prefectal. Cine te-a pus se fad

oda ce aI fecut ? Didim. Ins* Dumnecpe mi-a poruncit. Prefectul. In-

Sentinta s'a dat din pricina mea

Fuga mea t'a adus mOrtea N'am fu-

nainte de a te supune la vre-o pe-

git de mrte, numal se, nu fin neninstite. Cinstea nu sufere ispitire.

(Mpg, spune unde-I Teodora. Didim.

Trupul met pOte se, patimescii pentrn

Jur, ce nu stiil nimic. Tot ce pot

sa-ti. spun este, ce-I on adeverat ran.
lui Dumne4.efi i ea a pezit-o curate,

si caste, pentru ce, a merturisit pre

Fiul see Iisus Christos. Prefectul.
De ce conditie esti ? Didim. Sunt
crestin si liberat de Iisus Christos.
.Prefectul. S i se Indoiasce chinurile pentru obrisnicia ml. Didim. Te
rog s executl intocmd ordinile superiorilor tel fate, cu mine. Prefectul. Potl sii te asteptI la muncile ce
le meriti, numai dace, nu vel jertfi.
Supunfrea este unicul mijloc de a
primi ertare pentru gresala ta. Didim. T'am dovedit ce nu me tern se
sufer pentra Christos. Lucrind asa
mi.-am propfis doue lucruri: se scap
o feciOre de batjocore, si sii marturisesc public pre Dumneclee, cerula
me inchin. Nedejduesc cii voi esi bi-

Iisus Christos". Dorinta Ii sa impli-

nit, did amindd a fost decapitatl

(5 Apriel).
DIDIM martir, impreune en Piodor si Diomid, ere] din Lavdicia
Sirid. Dec1 princlendu-se de domnitorul locului i rnerturisind cu indrisnell adeverul, dupe ce I-a5 Wirt

fere mile, all primit sfirsitul vietei

in 11 Septembre.
DINA. martir a suferit in Smirna
la 1363; de sabie sevirsit. (10 Apriel).

DIMA. martir s'a sevirsit de sabie cu Protion in 12 Apriel.

DIMITRIAN diacon, de sabie s'a
sevIrsit en Aristocleu preotul 23
Iunie.

ruitor din tote muncile, la care me

vel condamna. Vederea mortiI celd
mai grozave, nu me va determine

DIMITRIE mare martir din Tesalonic a pitimit pe timpul imperatilor Diocletian i Maximian, fiind
din inceput temetor de Dumne4di
it Invetitor al credintel ed. intru
Christos. Mergend Maximian la Te-

se jertfesc dracilor. Prefectul. Pentru

indresnela luI, poruncesc sii i se tae

salonic, a fost prins sfintul si pus

in temniti pentru ce era vestit in

capul, Iar trupul se fie ars. Didim.

Bine-euvIntat fie Dunmecleti Perintele
Domnului nostru Iisus Christos, pentru

bnna credinte. Deci, liudindu-se imperatul eu un om al seil Lie, indemna

pre Omenil ceteteI ci Iasi si-se lupte

cii n'a respins cererea mea a scepa

pre Teodora, rba sa i m'a invred-

cu el, cid intrecea pre totl ed de

vrista Id la merirea trupuluI si la

nicit de o Indoite cunune". Conform

cu sentinta judecetoruluI, se tee capul Jul Didim i corpul see fu ars.
Aid se sfirsese actele sfiutilor martini. Sfintul Ambrosia spune ce. Teo-

virtute. .A.tuncI un tIner crestin a-

dora alerga la locul de osiade

ci

4ise 1111 Didim: Tu al Ames in locul melt numai pentru castitatea mea
dar nu si pentru vita mea. CAI timp
fecioria mea era in primajdie, bine
cii te-aI espus pentru mine. Nu este

tot asa dad mi se cere vieta; dint

e4 in stare se-mI plitesc datoria.

nume Nestor, mergend in temnitii la

Robule al lui
st. Dimitrie, I-a
Dumneclee, voiti se, me lupt cu Lie,
ci te rOge, pentru mine! Iar 'sfintul
insemnindu-1 cu semnul crucei I-a
clis: Si pre Lie vei birui si pre Christos vet merturisi. Ducendu-se Nestor a omorit pre Lie; Tar imperatul
rusinindu-se i mfiniindu-se, dupe ce

s'a imformat, ci st. Dimitrie a indemnat la acesta pre Nestor, a trimis ostas1 i le-a poruncit ci stre-

bIMItRIE

()'9

pungi cu sul4ele pre sfintul inli-

untrul temniteI, pentru ci a fost

ssezat sfintele mOste; unde multe minunI s'at sevirsit. Doug surorl Aspra

pricina junghierei lui Lie; facendu-se

acsta, marele martir Dimitrie s'a dat

si Bcaterina, zidind o biserici prea

sufletul in mdnele lui Dunaned.eti, fcnd dupe m6rtea sa multe minuni si

prea nitrite timiduirI (260ctombre).

DIMITRIE cuvios, niscut in satul Basarabov, pe apa Lomului, a fost

pizitor de vite, apoi esind din sat

s'a dus la o pesteri din apropiere
si

s'a ficut cilugir la ministirea

ce era in acea pesteril. Acolo petrecendu-s1 vita in post 0 rugiciune

prin nevointele sale s'a invrednicit
darului minunilor. El s'a cunoscut
si sfirsitul vietei sale, pentru care
asezdndu-se intre doue pletre, s'a dat
luminatul s suflet in mina lui
Dumnedeit Dupe un timp Ore care
venind apa Lomului mare, ail cidut i cele done pietre ce erat in

frumOsi cu hramul Adormirea in satul Cernavoda, ati voit s pue in

biserica lor si parte din m6stele sfintului; inchinindu-se cu multi evlavie

at luat o pirticici; dar voind s plece, n'ati putut, pn

ce n'ati pus
particica la loc, i rugindu-se de Ier-

tare s'ati dus cu pace.

Ala data venind Arhiepiscopul
Tdrnovei Nichifor, monahul Lavren-

tie, ce era in sinodia 14 a voit s.

rumpi cu gura o prticici din santele mOste, dar a remas en gura
ciscatt, pAng ce nu s'a fault rugadune pentru el. Un episcop al Preslavel, IOnichie, cidend int'o bOl5,

fOrte grea, a fost dus in biserica st.

Dimitrie, uncle ficendu-se rugicIune
s'a vindecat.

in bpi, impreIn anii 1769 fiind resbol intre

ung cu mOstele sfintuluI, nude at Rusl qi Turd, Generalul Salticov
cuprinsul pestereI

stat mult timp. Deci voind DumneJeti sil le descopere, s'a aritat ingerul Domnului in vis unei copile
ce pitimea de epilepsie, dicendu-I:
De me vor scOte prinii 01 din apt'
te vol tmdui. Sculindu-se copila des

trecend cu ostirea prin Orile nOstre,

multi pagubi at adns locuitorilor.

gisit pre sfintul, cum disese Ingerul, intreg i luminat ca s6rele; si

lufindul l'at dus in sat. Afldnd des-

Trecend Dunirea i jefuind satele

de 15320 Rusciuc, a aflat si sfintele
m60e ale Cuviosului Dimitrie, pre
care voia ale duce in Rusia, Iar un
evsevios crestin anume Hagi Dumitrie intimplAndu-se pe line', general, l'a rugat si nu instreineze sfintele miste, ci s le diruIasci fere,
ca despigubire pentru reshot Ceea
ce se 0 lam Poporul primindu-le cu
mare cinste, le-a asezat in biserica

pre acsta i domnitorul TireI romtlnestI, a trimis preql i bolert s aduci

cea mare a sfintei Mitropolii din Bncaresti, in dilele Prea SfintituluI Mi-

pre sfintul la biserica curciI domnest1.

tropolit Grigorie. Indat a simtit po-

Yenind pini la Rust nu s'a putut

porul usurare, cid 0 resboiul a incetat

si bOla ciumei a contenit; i mult

de diminet a spus $rii4ior, lar acestia luind preoff s'at dus la locul
de unde veduserii, lumina de multe orl,
dar credeati c e vre-o comOri; si au

sti, rare', mai departe; i dupi sfatul tuturor s'a lasat in voia sfintultil a merge unde-1 vor duce dol
juncani neinvetati. Acestia s'at oprit
in mijlocul satului Basarabov. Doranitorul aflind de acist minune, a po-

runcit si se fac ,. o biserici pe nnmele sfintaluI ouvios Dimitrie i aii

ajutor *Egg toci, eel ce cu credinti,

nezuesc citre Sfintul. Se seibzil in
27 Octombrie.

DIMITRIE martir, fiind prins pe

timpul imperatului Maximian i Maximin, 0 al guvernatorului Pub lie, multe

mund a radat pentru Christos

14

yi

210

IMMITRIEDIONIS1E

in urma i s'a talat capul in 15 Noembrie.

DIMITRIE Schevofilax, s'a savir-

sit in 25 Ianuarie.
DIMITRIE martin a fost taiat cu
sabia la Constantinopole 1784 (27
Ianuarie).

DIMITRIE Hiotul, a ptimit la

anii 1208 in 29 Ianuarie.
DIMITRIE Tornara,- a patimit la
1564, sevirsindu-se de sabie la 19
Martie.

DIOGHEN ucis cu pietre s'a sevirsit in 5 Decembre.

DIOMID martir s'a sevirsit de
sabie in 2 Septembre.
DIOMID martir a suferit eu Didim i Diodor in 1 Septembre.
DIOMID martir s'a savirsit in
3 Iulie cu Asclipiodot etc.
DIOMID a fost din Tarsul Cilieiei, de neam mare si bun; dar mai
bun facendu-se prin nevointa s'a deprins cu doctoria, lecuind pre toti

la 1794 in 28 MaI.
DIMITRIE a marturisit in Elladelfia la anti! 1657 in 2 Iunie.

eel ce mergeaa la el: sufletele prin

dumneqeesca credinta, iar trupurile
on mestesugul. Pe timpul imperatului Diocletian lasand Tarsul, a mers

DIMITRIE a suferit impreuna, cu

in Niceea Bitiniel. Folosind i acolo

Alexie i a1iI pentru icOna cea din

in tot chipul celor ce mergeail la

dinsul, a fost parit la Imperatul;
de ore-ce, duandu-se Ia el l'a aflat
mutat care Domnul, l'a talat capul
si la dus la imperatul, petru care
a si orbit. Iar diu porunca imp&

DIMITRIE noll martin a patimit

prta de arama, pe timpul fericitului

patriarh G-hermano si Leon impera-

tul, care nu putea suferi cultul leonelor. (9 August).

DIMITRION martir, s'a savirsit
sagetat in 6 Mai.
DIODOR martir din Laodiceea s'a
sevirsit cu Didim i Diomid in
11 Septembre.
DIODOR martir, s'a sevirsit prin

foe cu Andromah in 12 Octombre.

DIODOR s'a sevirsit de sabie cii
Claudian i Papia in 25 Octombre.
DIODOR martir din Corint, s'a
sevirsit prin foe 31 Ianuarie.
DIODOR preotul si Marian Diaconul, Inchiclendu-se in pestera s'a
savirsit in 19 Martie.
DIODOR martir s'a sevirsit prin
sabie in 5 Apriel.
DIODOR i Rodopian all suterit
multe chinuri i ocarl pentru credinta in Christos, pe timpul impe:
ratuld Diocletian, la Afrodisia Cariel; apol ucisi cu pietre inS dat
duhul in 3 Mat.
DIODOR din Emesa s'a sevirsit
restignit in 13 Iunie.
DIODOT unul din eel trei-cleci
si trel martini din Me lit. (7 Noemb).

ratului ducendu-1 la loc, all primit

lanasi vederea, pe care o perdusera
&and all taiat slujitoril Ncapul sfintului (16 August).
DIOMID i Lavrentie legatl de
plop at fost sagetati in 28 August.
DION martin s'a savirsit de sabie in 8 Martie.
DIONISIE martir diu Alexandria
s'a sevirsit de sabie in 6 Septembrie.
DIONISIE Episcopul AlexandrieI.
Sfintul Wasilie d acestui episcop
numele de mare, mar st. Atanasie ii

numeste clascal al bisericei catolice. Parintii sei era' bogati. 11 dintinsi in lime. Se nascu la Alexandria, care era atunci centrul tiu%eior. In tinerete trecu cu succes
diferite ratnure ale literaturel profane
si dorinta de inv6tatura 11 conduse
pe nesimtite a cunste desertaciunea

paganismului in care se nilscuse.

Epistolele st. Pavel pe care voi aS
le cetsca II racura placerea, pe care

nu o gasea in scrierile

filosofilor;

inima sa fu atinsa iar spiritul seA

bIONIst

luminat. In fine parasi idololatria

yi se facu creytin. Singur ne spune

211

pre care o audi inteo visiune, precum si inbirea de lecturil yi impartialitatea cu care esamina diferitele

rajul yi bunatatea lor, cri declaraui

numai de cat, ca yi a sunt creytini yi
gata a suferi cele mai crude chinurl
pentru religia ce o imbratiyat. Doi
facuca declaratia acOsta in presenta
aceluiayi judecator; yi hotarirea lor

opiniuni.

curajOsa 11 surprinse yid inspaimanta

ca datoreyte convertirea sa unei voci

Schimbarea sa a fost aya de per-

tot odata. Fiind condamnati se du-

fecta, ca voi sa traiase numai pentru

Dumnedet. Arunca in piciOre tOta
gloria lumei; despretui folOsele ,m-i
dadea nayterea sa, meritul yi demnitatea sa. Se puse in numtrul uce-

sera la locul chinuirei, multamind

nicilor lui Origen, care tinea ycla

de catehesa la Alexandria. Progresele sale in sciinta religiunei yi a pieta-

tei 11 inaltara la preotie. El fu Instr.cinat cu conducerea ycOlei in 231,

anul &and Eraclas, a fost ales epis-

cop al Alexandriel. In anul 248, al

cincilea al imptratului Filip, urma
lui Eraclas pe scaunul acelei cetati.

lui Dumnedeil sd bucurandu se de

marturia gloriOsa ce o faceat pentru
lisus Christos.
La inceputul anului 250 edictele
sangerOse ale lull Decie furil publicate la Alexandria. St. Episcop nu
neglija nimic spre a pregati la lupta
pre soldatii lui Christos. Sabin pre-

fectul sat guvernatorul Egipetului,

-trimise o garda ea &a-11a, dar scapa

remaind patru dile ascuns in casa

sa, unde soldatit nu intrara pe deplin incredintati, ca nu va fi acolo.

Domnia 10 Filip a fost favorabila

creytinilor; dar pacea de care se bucura fu turburata prin inaltarea sfintului Dionisie. 0 persecutie din partea poporului din Alexandria, facu

Dionisie eyi de acolo, cum ne spune

singur, pentru ea sa gasOsca o retragere mai sigura. Dumnedeil ingadui
ca lucrurile sa se intOrca altinintre-

s5, se verse mult singe de al creytinilor. Indata dupt aceea Decie ucise pre Filip yi lua purpura. Per-

cu acel eel insotiati yi toti fura condu0 la orayelul numit Taposiris. 0

trupa considerabila de Omni infor.
mandu-se de cele ce se petreceat,
luara armele yi sbnrara in ajutorul
episcopului lor. Eyind inaintea pazitorilor, aceytia fugira de frica yi 15.-

secutia deveni atunci generala yi mai

violenta. Creytinii gra deosebire de

vrista, sex yi rang, suferira chinurile cele mai grozave. Multi scapara
prin munti yi paduri sail perira de
fOme yi miserie. Unit cAdura in manele Saracinilor yi fur5. condemnati

la o servitute mai rea de cat mOrtea. Dar din tote relele acestea, nici
una nu atinse mai viii pre sfintul
episcop ea apostasia acelora, mil
s'ail lasat invinyi de chinuri. Scandalul acesta a fost reparat Intru
eat-va prin statornicia neinvinsa a
unui numtr mai mare yi prin convertirea miraculOsa a multor pagani.
In adevtr ca printre dinyii se gasiail

multi, caril dup6 ce ail insultat pre

martini, erat aya de miycap de cu-

lea: cadu in manele persecutorilor

sart in minele lor pre prizonieri.

Radica cu putere pre episcop, care

aytepta mOrtEa yi-1 silira sa se ingrijasea de siguranta sa. Dionisie
se retrase inteun deyert din provincia Marmoricul in Libia yi remase

ascuns cu preotii Petru

yi Caius,

care-1 insotise, pima la sfiryitul persecutiunei, care se intampla in mij-

locul anului 251. In intervalul acesta nu inceta a priveghea asupra

turmei sale, ingrijind de acei ce sufereail pentru credinta.
El le trimetea preoti ca sa-I man-

& qi le dklea Fin serisce inv60,

212

DIONISIg

taturI privitOre la situatia in care

se &earl.
Dionisie se intorsese la Alexandria,
&and se informa de schisma lui Novatian. Ar trebui s suferil tote mai bine de cat sa fact o schism in biserica.
S. mori pentru apararea unitatel in
Biserica, eaci este mai glorios de

cat sa jertfe,SI idolilor cu pretul

viedel, fiind c5, este vorba de binele

general al miresei lui Christos. Dad,

vei aduce pre frati la unitate, vei
indrepta greqala, vel face sa se uite
di

vei merita laude drepte. De nu

vet putea caOiga pre altil, cel putin

vel mantui sufietul tel". Sfintul Episcop scrise de mail multe on cle-

rului din Roma 0 marturisitorilor,

carii amagiti prin aparenta, s'ati declarat in favOrea schismel. Sfaturile
sale avura succesul dorit. Marturisi-

thrii renuntara la schisma inainte

de sfir0tn1 anului i fiind ea NovaVan invta ca biserica n'avea puterea sa erte unele pante, ordona, ca
ci marturisiasca scarba de acea eresie, s dea imp5.rtatiire tuturor celor
ce vor cere la mOrte.

Preotul nu OW veni; fa cum ti-a

poruncit, ea sa nu maI stati aid mult

timp". Indat ce primi Euharistia,

d'a dat sufietul. Dionisie licea, ca
Dumneleil 1-a pastrat vita, ca sa
nu fie lipsit de sfinta cuminicatura.
Sfintul avu durerea s vada perind
o parte din turma sa de holera, care
incepu in auul 250 0 aler,earei pus-

tiiri se simtira mai multi' ani. El

dadu ajutOre bolnavilor, inspir ze-

lul de care era insufletit el preotilor, diaconilor i chiar laicilor di

multi murira martini al caritatel.
Unele locuri din Apocalipsa rii
intelese, dgdura loc la milenarism.
ErOrea acsta const a crede ca Iisus Christos va domni o mie de ani

pe pamint en a1e0i sei inainte

de

diva judec5,tei. Acel ce credeail cu

Cerint ca domnia acsta va fi eu placeri sensuale, all fost privit1 ea e-

retici. A1i eredeari c nu vor avea

lee placeri sensuale, ci numai spirituale. Biserica tolera cat-va timp opinia acsta. Nepos, un episcop pios ai

savant al Arsinoitilor, care muri in

comuniunea catolica, rspandi in a-

Fabian episcopul Antiohiei, se 'A-

csta parte a Egipetului doctrina mi-

rea ea inclina pentru rigorismul lui

Novatian, pentru acei ce calusera in

lenarismului, .inteles In sensul acesta

perseautie. SfintufDionisie serise mai

multe epistole in privinta acsta.
Intru una-i povesteqte ceea ce se intamplase lui Serapion. Era un bgtran,
care avusese nenorocirea a &idea pe

scrieri intitulate fagcluintele.

Sfintul Dionisie o combatu. Mai
facu o calatorie la Arsinoe, unde avu

timpul chinurilor 0 a jertfi. L'ail in-

din lima i o apara chiar in done

conferinta publica cu Coracion,

capul milenarilor. Vorbi ap, de pu-

ternie 0 in

acela

timp cu atata

departat de la imparta0re 0 era in

rindul penitentilor de la cadere. 0

blandete i dragoste, ca Cora2hion

particlanii sei recunoseura, ea in-

bOla de care suferea, facea sa se crab'.

Oleg rea scriptura, Ca 'Arena lor

era contra traditiunei i ca trebuia
sa se tie de inveTatura comma.
Sfintul luera cu mult zel spre a
domni pacea in biserica. Cand papa
Stefan ameninta pre Africani, ca-I
va escomunica, pentru c voiati sa
boteze Iaraqi pre eretici, el Ill scrise
epistolele cele mai staruitOre, ea ea
nu &ea acsta. Ieronira era ret in.

va muri. Trei Iile nu vorbi

nu avea eunoqtinta. In fine veninc'a

du-gi in simtiri striga: Ce stall et

aid ? Cer s liii liberat". vise apoll
nepotului sli, un copil, s cate un
preot; acesta era bolnav 0 nu putea
sa Iasa din casa. Trimise Euharistia
prin copil, cum era obiceiul, pe atunci.
cand veni copilul, Serapion 4ise:

213

DIONISIE

format, cand Ii atribuia opinia Africanilor, fiind ca dupe cum clice St. Va-

cesta i ce trebue se, se astepte la

multime de chinuri care se perin-

silie (Ep. Can. 1), admitea chlar botezul pepuzenilor, care era respins
in Asia. Acesti eretici, prin un ir
de variatiuni comune tuturor sectekr, conrumpea in unele locuri forma
esentialg a botezului, pe care o retinea in alte phrti.
Valerian reinoind persecutia contra crestinilor, in 257, Emilian, pre-

deza neintrerupt.
Prefectul Emilian, kand magazi-

fectul Egiptului aresta pre st. Dionisie, cu Maxim preotul, Faust, Eui Queremon, diaconi i un
anume Marcel, roman de nastere.
Aducendu-i inaintea sa, I sili sa jertsebin

f6sce, idolilor: Nu toti Omenii cinstesc aceleasi divinit4l, respunse Dionisie. Noi cinstim pre adeveratul
Dumnedeil, care a creat tot ce existe

si care a dat imperiul lul Valerian

si Galian. Ne rugam necontenit pentru
pacea i prosperarea domniei acestor principi". In zadar se sili prefectul sg-I face, a uni la cultul Dum-

nedeului lor pre acel al divinitgtilor

imperiulut In fine li exile. la Ctesifon in Libia. In a celas timp opri
crestinilor de a tinea adungri si a
merge la cimitire, adica la mormktele martirilor. St. Dionisie converti
la crestinism pre paganii, carii locuia5 tara in care-I trimesese. Dar

nele Alexandria care era' ca nista

granare ale Romel, se proclama imperat. Acste. revoltg atrase asupra
orasului i asupra Orel tote calamitetile care sunt urmarea resbelor civile. Din fericire Emilian fu invins
de Teodot, pre care Galian II trime-

sese contra la. Dupe ce l'a dus la

Roma, suferi o mOrte ingrozitOre.

Indata dupe aceea veni o noug

nenorocire asupra Alexandria. Servitorul unui magistrat avu o certg cu
un soldat pentru un lucru de nimic.

L'at arestat

Pat betut cumplit

pentru insulta ce se dicea ce, a adus

soldatuluI. Poporul se mire si in
curind tot orasul era sub arme. RiurI
de sange curgeag pe stradele acope-

rite de cadavre. Purtarea blandg a

crestinilor nui-de scapat de violente.
Confusia era asa de mare, ca nu pu-

teai sa stal in casa nici sg esi afarg

fare pericol.

Eresiele care turburarg atuna biserica dadura un nog excrcitiu sfintului. Sabelie din Ptolemaida in Li-

bia, ucenicul ml Nat din Smirna

reinoi blasfemele luI Praxeas, negand
deosebirea persOnelor divine. St. Dio-

prefectul dedu ordin ca sad conduce,

cu tovaresil sel la Colution, in Mareot. Prin schimbarea acsta de exil
sfintul episcop se gaga mai aprOpe

nisie care avea sub privigherea sa

exilului, care durg dol ani, scrise

done epistole pascale.
Captivitatea lui Valerian, pe care

damng, instiintand despre acsta

pre episcopul Romei. In epistola cgtre Eufanor i Amoniu insista mult
asupra inomenireI ki lis. Chr., ca se,

bisericele din Pentapole, instiinte pre

autorii greselei acesteia de vinovatia

lor,
indemna sa vie la unitatea
de Alexandria si mai la indamane bisericei. Dar el sustinure, invetaspre a avea conrespondente pentru tura kr cu indarjire. Un sinod tiinvetetura poporului seg. In timpul nut la Alexandria in 261 iI con-

PeriI il Azure prisonier in 260,

schimba fata lucrurilor, Galian prin
edicte publice, dadu pacea bisericel
si st. Dionisie avu libertate a re veni
in mijlocul turmei sale; dar dovedi
c. nimic nu este stabil in lumea a-

arate ca Tatal nu este Fiul. Unii

intel..gendu-1 Ott II atribuire, o invetature pe care nu o inveta el si-1
calomniarg la cele-l-alte biserici. Sf in-

tul dovedi ca vorbind de Lens Chri-

214

DIONISIE

stos ca fepture intelegea numal natura omensea. In apologia sa &etre

Dionisie al Rome, mai dovedea ce
Fiul, ca Dumnedeil este de o fiinte
en Tafel. Sfintul Atanasie vorbeste

lemurit despre socotiMa lui Dionisie. Tot acolo dovedea i divinita-

tea sfintuluI Dull, cum dice

i st.

Vasilie.

Din nenorocire scrierile a fintulul

Dionisie al Alexandriel n'ail scapat
de pustiirea vremilor. Avem numal
cate-va fragmente, cu epistola canonick cetre Vasilid. AcOsta epistole,

tine un rang distins printre

canO-

nele vechl ale Bisericel. Sfintul aminte0e de o dificultate, ce se propunea pe atunci si care avea de
obiect a sti la ce ore, de diminet
putea sa se intrerupe. postul patruclecimei in diva de Pasti. La miedul noptei, dicea el, postul se sfirseste (ceea ce a hoterit de mult Biserica); dar pentru ce, nu este natural obicelul a manca atunci, daca
s'ar face ar fi o necumpetare. Tre-

bue se, se a0epte dimineta spre a

intrerupe postul. In nOptea Pastelor
crestinii petreceat in rugaciuni. Cat
va timp inainte de mOrtea sa, apare,'
divinitatea lui Iisus Christos, contra
lui Paul de Samosata, episcopul Antiohiei, care pe lange, eresie avea ei
o mindrie nesuferit si multe alte

vicii. El fu invitat la sinodul care

se Om la Antiohia in 264 contra
acestul eresiarh. Vrista si sIbiciunile lui nu I-a ingaduit se la parte.
Combetu erorile nol in mai multe
epistole pe care le serise bisericei
acestui oras 0 in eare nu salute pre
episcopul de acolo. Pavel remase Inca

mult timp in scaunul seg.

St. Dionisie muri la Alexandria
pe la finea anului 265. dupe ce a
pastorit biserica 17 aul. La Alexandria era o bisericg inchinata amintirel lul.
DION1S.IE papa Romel, a fost pre-

ot al bisericel romane sub pontificatul lul Stefan sail Sixt II, care a
primit cuuuna martiriulul in 6 August 258. Scaunul rernase vacant din
causa violentei persecutiunei. Dupg
cum dice Dionisie al Alexandriel,

era un bdrbat minunat, un om forte

invetat. St. Vasilie lhuda milostenia
lui, care se intindea pang in provinciele cele mai indepartate ale imperiului. Cand Gotil pradara Cesareea,
capitala Capadociei, el scrise locu-itorilor acestel cetati, ca se-1 mangde i trimise sume insemnate de bani
ca s. rescumpere pre eel robii. Epistola sa s'a pastrat cu mare scumpe-

tate 0 se vedea ince. pe timpul St,

Vasilie. El condemna Sabelianismul
ei alte erori, care atacatt credinta,
combatu blasfemele lui Paul de Samasota. (St. Atanasie 1. de sententia Dionisii). St. Atanasie si St.
Vasilie &ati folosit de scrierile sale.

spre a dovedi unul devinitatea Cuvintului i altul divinitatea St. Spirit.

St. Atanasie ne spuue, c Parintil
sinodului din Niceea, aperand Inv&
tatura ortodoxa, n'a intrebuintat alte
cuvinte, afara de acele, de care s'ail
servit episcopil predecesoril lor, cad'
el copiare mai ales cuvintele lui

Dionisie din Roma si ale lui Dionisie Alexandrenul. Papa Dionisie

muri in 26 Decembre 269
DIONISIE Areopagitul. Apostolul
nearnurilor, care se credea dator invetatorilor i nestiutorilor, predica

credinta la Atena pe la anul 51 de

la Christos. Orasul acesta era de mai
multe vcuri scaunul filosofiei, eloquentei i frumOselor arte. Era hotrIt pole o lege veche, c tOte materiele privitOre la religie, apartineail
are opagitilor si legea acsta s'a observat tot-deuna cu credinta. De si Atenienil trecuseril sub domnia romana in
timpul de care vorbim, el q'aii conservat multe din privilegiele vechi, ce li s'a

%sat din causa iubirei lor pentru

DIONISIE

215

stiinta i veehea dignitate a republicel lor; i cn tote ca n'aveaa libertate, o tineati cel Rutin cu numele.

sfintul a card vita o darn aid, u-

and a vestit St. Pavel Evangelia, i se ordona s5 dea mina de in-

Sfintul Dionisie din Corint (Eus.

1 3. c 4). ne spune c Dionisie Areopagitul a fost dupa aceea episcop
al Atenel; si autorul constitutiunelor
apostolice, clice ca a fost pus pe seaunuI acestei cetati de insusi. St. Paul.
Aristide si alT martirologi spun ace141 Thom Sofronie al Ierusalimului

v6tatura luI inaintea Areopagului.

Apostolul nu intir4i5. a se arata Inaintea acelei adunari, de care Platen
sa temea asa de mult, in cat ascunse
parerile sale despre unitatea lul Durnnelet i asupra altor adev6ruri insemnate, de care era pe deplin Imredintat, mai ales in urma caltorielor

sale din Egipet. Sfintul Pavel explica cu o generOsa libertate maximile crestinismuld privitOre la poeainta, curatia moravurilor, unitateaml Dumnelea, a tot puternicia sa,
jndecata i invierea sa din morti.
Vorbi cu atata putere i ungere, c
umplu de mirare pre judecatori,
pentru ca el mired vecluse nici
un exempla in filosofit i oratorii
lor. Dogma invierei mortilor li se
pru de necreclut. Platon i capva din filosofii renumiti daduse, ce
e dreptul, inv6taturi sublime despre
nemurirea sufletului, precum si despre Asplata i pedepse In vita viitOre; dar o inv5tatur5, care sa spun
c5, trupul, care se preface in praf,

nul din col: mai insemnatl membriI

aT Areopagului.

di sfintului titlul de martir. El fa

ars la Atena diva menologiele grecesti; in vechile calendare numele
s6itt este trecut la 3 Octombre.

DIONISIE unul din eel' spte tineri din Efes. Ved Antonin (28 Octombre si 4 August).
DIONISIE monahul, ucenicul luI
Iacov cel noti, s'a svirsit la 1520.
(1 Noembre)
DIONISIE episcopul Corintului in-

florea sub domnia lui Marc-Aureliu.

El fu unul din pastoril, care se destingea mai mult in secolul al doilea,

gat prin virtutea, cat

i prin eleganta lor. Zelul sil avea prea multa

activitate, ca s se marginosca la
instruirea creclinciosilor incredintati
ir zrijirelor sale. El salsa la diferite

bisericI epistole pline de un spirit

care dispare en total si care nu se cn adevrat apostolic. Dar din nenomai pOte vedea cn ochii, va invia rocire n'at ajuns pana la noi si nu
prin puterea lui D-e i va deveni ne mai rmane decal cate-va fragceea ce era in niomentul mortei, ii mente in istoria lal Eusebiu.
se 'Area un vis i contraclicea ideile
Una din aceste epistole era adreprimite de dinsil. Cu ate acestea seta credinciosilor din Roma. Sfinunii aa fost miscati mai ales de sfintenia si sublimititea inv6taturel no's-

tul Dionisie le multamea pentru mi-

tre, cum si de doveclile pe care le

ceputul crestinismului, le Ocea, aveti

obicei sa datl ajutOre credineIosilor
si s. procurati eels necesare la multe
bisericl. Atl ingrijit prin darnicia
vOstra de nevoile saracilor i acelor

ditdea predicatorul despre divinitatea

misid sale; el 11 spusera ca-1 vor

mai au0 alt.& data. Acel ce cautau
adevrul cu sinceritate, i carii nu-si
impetrise inimile contra briurirei
harului, se indreptara care dinsul ea
sa-I invete i creclura cu adevgrat in
lisus Christos. Din nunagrul acestora

a fost o femee anume Damaris

pi

losteniele ce trimeteal De la

in-

din frati, caril lucrail la mine; in

care v'atI aratat imitatori al stramosilor vostri. Fericitul Soter, episcopal vostru, de parte de a strica obiceiul, l'a intins cu maT multa pu-

216

DIONISIE--DOMETIAN

tere. Nu numai ca ingrije0e a se

distribui milosteniele destinate la u-

tirel Inainte meretorului din mufftele Atos, en pace s'a s6vir0t (25

prarea credinciogilor; dar mangae

en bunatatea unlit parinte pre acel
mil se due la Roma... Am cetit epistola vOstra 0 o vom ceti necontenit, ca 0 acea scrisa de Clement,
0 cetindu-o ne-am folosit rnult de
inv6taturele ei rnantuitOre", Sfintul
Dionisie se plangea, ca epistolele
sale at fost conrupte de eretici. Am
scris cate-va epistole in urma rue:
rei fratilor, dar at fost fa10ficate de

Iunie).

miniqtrii demonului, carii ail prescurtat rid adaogat,.. Nu este de mirare

ca' textul sfintei scripturi a fost conrupt de fal0ficatori pentru ca ei

mai ales &and acela arata sfintului

n'at crutat nici lucrari de o autoritate mai mica".

Mind ca. eresiele din primele ye-

curl veniat nu atat din interpretarile gre0te al sfintei scripturi, pre

cat din erorile invtate in qcOlele
filosofilor pagani, erat mai tote o
adunatura de baigueli amestecate cu
unele superstitii pfigane. Sfintul Dionisie le combatu qi arata din ce secti
filosoficii. '0 trage origina fie-care
din ele.Fiind ca a suferit mult pentru

credinta i se da numele de martir

0 se serbeza in 29 Noembre.
DIONISIE cel not. din Zacint, fost

DIOSCOR a marturisit pe timpul

lui Diocletian, fiind din familia &hi-

nopolitilor 0 avend demnitatea de

consilier. Deci socotind Vote lucrurile acestea ea niqte gunOie, numai
sa dobandsca pre Christos, a luat
indrasnla 0 stand inaintea Domnului Luchian Infruntandu-1 0 mal
virtos ba1jocorindu-1, intru nimic il
socotea

infric4arile 0 amagirele;

focul 0 organele virtejelor 0 alte

multe feluri de munci. Ins tOte acestea at ramas nelucratOre 0 s'aii
aratat ca o nimica Inaintea barbatiei
0 a marimei de suflet a mucenicu-

lui. Pentru acsta i s'a Mat capul

0 se serbza amintirea lui in 13
Octombre.

DIOSCOR cel not era din Nitropolia Smirnenilor 0 pentru credinta

lui Christos fiind adns inaintea mai
marelui cetatei 0 marturisind

ca.

este cre0in, a fost legat qi bagat in

temnita. Apoi iara0 aducendu-se la
intrebare si stand tare in credinta,
a primit sfir0tu1 in 11 Mai.
DIOSCORID a patimit cu Cris-

cent 0 Pavel fiind aruncat in foc

Arhiepiscop de Egina, s'a sevIr0t

in 17 Decembrie.
DIONISIE din Olimp s'a s6vir0t
cu pace in 24 Ianuarie.

(28 Mai).

DIONISIE din Corint s'a s6v1r0t

de sabie cu Anecton, Codrat ect. in
10 Martie.
DIONISIE martir s'a sgvir0t prin
sabie in 15 Martie.
DIONISIE 0 Socrat s'a gvirc4it
cu sulita impuns in 19 Apriel.
DIONISIE martir s'a sgviryit la
Atena cu Hristina feciOra in 18

dec.( de mucenici. (9 Mantle).

DOMETIAN Episcopul Miletinei,

Mai.

DIONISIE pruncul s'a s6v1r0t de

sabie cu Luchilian in 3 Iunie.

DIONISIE cuvios, ctitorul mantis-

DIU martir s'a s6vir0t find lovit

on caramida in cap. (3 Apriel).
DOMETIAN unul din cei patru-

era pe timpul imphatiei lui Iustin

cel mic, din parinti bine-credincio0

0 bogati: Teodor 0 Evdochia. Inv6tand 0iintele de pe timpul acela,

s'a aplecat la studiul sfintei scripting 0 Insurandu-se, a r6mas curind
vaduv. Deci q'a intors tab:, luarea
aminte la filosofia Dumnedeesca 0
mult nevoindu-se, s'a facut arhieret
0 pastor al sfintel biserici din Meletina, fiind de trel-deci de ani. U-

DOMETIEDOMNA

nind politicesca intelepclune cu vieta

sihestxesca, n'a fost numal pricina

mantuirei celor supuel al sel,

ci a

tete. limba.

De multe on ii trimetea imperatul ca s randulasce 0 se,' brganiseze

Persia, cand a scos pre Hosroe din
domnie redicandu-se Varam in con-

tra lui 0 1-a Mout s dea bir grecilor. Dupe aceea facendu-se prieten
cu Mavrichie imperatul Grecilor gi

217

inta i nevointa. Fiind zavistuit de

ctilugari, s'a dus la alte. monastire
a sfintilor martini Serghie i Vach
in cetatea lui Teodosie, unde urm
vietei i petrecerel Arhimandritnlul
Urvil, de care se spune c5 ese-clecl
de ani n'a macat ferturti. Alegendu-se
de dinsul, euviosul a fost hirotonit
diacon i intelegend c Arhimandritul voeete sad inalte la trepta preo-

eu imperatsa, prin mijlocirea Ion

a adunat multi bani ei a facut bi-

tiel, s'a suit intr'un mnnte, unde

suferi frigul, zeduful i infrinand
patimile i chinurile vremel ce-1 ve-

serici 0 institute de bine-facere pentru

saracl. Deel mergend la Constantinopole e'a dat obetescul sfireit, unde

neat. Apol intrand intr'o peetere, ce

era acute, eu me0eF,mg i remaind
acolo cat-va timp. primea pre eel ce

facendu-i-se mare cinste, a fost inmormintat cu tete; buna-cuviinte la

veneati la el, 0 prin multe minuni

moeia sa. Atat in vite cat 0 dupe

marte s'at sevireit multe minuni prin
mijlocirea lui. Se face amintirea lui
in 10 Ianuarie.
DOMETIE martir, s'a sevireit prin
foc in 16 Octombre.
DOMETIE martin, s'a sevireit de
sabie in 30 Octombre.
DOMETIE martin, s'a sevireit de
sabie in 7 Decembrie.
DOMETIE cuvios, s'a sevireit de
sabie in 8 Martie.
DOMETIE martin, s'a sevireit de
sabie in 23 Martie.
DOMETIE cuvios din muntele Atos, s'a sevireit in 25 Tunic.
DOMETIE facetorul de minuni a

sihestrit in hotarele m-rei Filotefi

din muntele Atos i s'a seVireit en
pace in 7 August.
DOMETIE martin, a fost pe timpul marelui Constantin, pers de neam.

care catehisandu-se de unul Agar 0

invetandu-se credinta in Christos f'a

%sat cu parintesca paganatate

gi

tot dorul rudenielor. Ducendu-se la

cetatea Nisibe ce se afle, intre hotarele romanilor 0 ale pereilor, a intrat intr'o manastire j luand sf in-

ce fa'cea in numele lui Christos, intorcea pre necredincioqii eleni din

ratecirea idolilor la credinta lui Christos. Venind atunci i Iulian paravatul, cum au4i de el, porunci sti-1
ucida cu pietre. Iar eel ce mersese
cu porunca aflandu-1 cu dol ucenici
al sel, cantand laude de la ora a treia,

ingropara 0 pre fericitul acesta gi

pre eel' del, ce erait cu dinsul, cu
desieul svirliturilor cu pietre i astfent s'a sevireit cuviosul Dometie
in 7 August.
DOMN unul din cei patru-cleci
de mucenici din Sevaste (9 Martie).
DOMNA martirtt, s'a sevireit en
Chiriachi i Domnina, in 2 Noembre.
DONNA martire era pe timpul

lui Maximian in cetatea Nicomidiel

preotesa capietei din palat, care avea
doi-spre-4ece ei. Deci alland faptele
sfintilor Apostori

i epistolele

st.

Pavel ei din acestea luminandu-i-se

sufletul i invetand adeverata eredinta, a creclut in Christos i s'a botezat de Ciril Episcopul Nicomidiei,

impreuna cu famenul Indis i cu

alti mu1i, fiind in vrist e. de dolspre4ece ant. Apol s'a mutat din
viet Chiril ei cu alegere dumnecle-

tul botez s'a imbracat in cinul ca- esca s'a randuit Antim; 0 de atunci
lugaresc, aratand tot felul de sirgu- oni-ce lua de la palat Domna, da la

218

DOMNICADOMNINA

saraci..Deci cunoscendu-se de mai

marele famenilor 0 urmand a fi pedepsita, se prefleea ea' este nehuna
0 a fost trimisa la Episcopul, ca sa
se vindece 0 petrecea impreuna cu
creqtinii. Iar Maximian intordndu-se
de la Asboinl contra Etiopilor, Auto.

pre Domna 0 ne aflandu-o s'a ama-

rit 0 a poruncit sa se omre toti

creqtinii, care lucru s'a 0 flout. Atunci sfinta Domna rdica m6qtele
sfintilor 0 lz ingropa; 0 aflandu-se

i s'a Mat capul in 28 Decembre.

DOMNICA cuvisa, a fost pa tim-

pul lui Teodosie cel mare vi a trait

pang in dilele lui Leon 0 Zinon.
Era din cetatea Cartagena, care este
spre Carhidona. Dup6 randuiala lui
Dumnedet s'a dus la Constantinopole

DOMN1N s'a gvir0t cu foc in 5

Noembre.

DOMNIN 0 Filimon ere' din R,oma

0 pe timpul persecutiunei predicand

in Italia, MI intors pre multi la cre-,
dinta. 0 i-afi botezat. Fiind prins de
inchinatorii de idoli 0 infatiqandu-se
stapanitorului locului 0 ne fiind induplecati nici prin maguliri, nici prin

daruri, ci numai pre Christos chemandu-1 i predicandu-1 adevrat dum-

nedel a fost intinqi goli pe pmint

0 fara de min, batendu-I, i-ati aruneat in inchisOre, din care scoi fiind

li s'al talat capetele in 21 Martie.

DOMNIN s'a svir0t prin foc cu
Leontie, Terentie qi Dometie in 16
Octombre.

DOMNINA cuvisa s'a savir0t cu

impreuna cu alte patru fecire. Iar

Nectarie, ce era pe atund patriarh

pace in 5 Ianuarie.

le-a prima, imdemnandu-se din Orecare descoperire 0 le-a botezat. Deci

intrand acesta prea cuviOsa in vieta

bine-credincioql 0 bogati; 0 afierosin-

calugaresca 0 luptandu-se cu trude

0 nevointe barbateqti 0 ajungand

la cea de svir0t nevointa, invrednicindu-se a s6vir0 minunl 0 povestind multora cele viitOre, s'a mu-

tat care Domnul in 8 lanuarie.

DOMNIN martir, era din Tesalonic. Pe cand Maximian 'ql facea acolo curte domnsca, a fost parit ca
este creOin 0 infatiqandu-se la judecata, i-a dis eu mink: Cum indrazneqti tu, sa, marturise0i alt dumnedeli, fiind efi pe scaun aid in cetate.

De voe0i sa trae$I, jertfe0e Dum.

nedeilor. Iar sfintul ne voind sa se
induplice, i s'a strujit corpul. Apol
vdend Maximian ca. este batjocorit,
a poruncit sa scOta pre sfintul afara
din cetate gi sh-I zdrobesca fluerile;
0 taindu-i picirele, a mai trait sfintul Inca qapte dile, negustand nimic
0 ast-feliil multamind lui Dumnedeli

g'a dat fericitul s6ti suflet in diva

d'antal Octombre.

DOMNINA s'a naseut din parinti

du-se pre sine-qi din pruncie lui

Dumnedel s'a dat spre nevoiute
Facenduil o coliba in gradina maicei sale, petrecea acolo tOta dine
uLandull fate necontenit cu lacrami

cum 0 hainele de par ce le purta.

Pe la cantarea cocoOlor intrand in
dumnedeescul locaq, da marire 0
multamita hii Dumnedefi cu tOta
multimea. Mancarea el era linte mu-

let& nu apa, rabdand tOta ostenla

acsta a postului, cu tOte ea era
slaba 0 mai mOrta. Se arata ins&
barbatilor 0 femeilor, pre care-I ve-

dea fara sa caute in fate cui-va 0

fara sa-qi arate 0 ea fate,. Era acoperita cu haina sa de pa'r pana la
genunchi

i vorbia gingaq

yi

cu

cinste, pururea lacramand cu eel ce

venial Despre dinsa se dice, ca de

cite ori lua mana ferieituldi Teodorit Episcopul Tirului 0 sarutandu-o o umplea de lacrami, care se
Wear" din dragostea cea ferbinte
ce avea catre Dumnedel aprindndull cugetul cu privirea dumnedeesca 0 find atinsa de razele stra-

DOMNINADONAT

lucirel sale, dorea din tot sufletul

a se muta din vieta acesta. Cu astfeliti de nevointe petreeend c,liva si
nptea s'a dus &are Christos mirele
seil eel dorit, prin faptele ei cele
bune i placute lui Dumnedefi, in
Martie I).
DOMNINA. Sfinta Domnina era
dintr'o familie nobila i bogata din

Antiohia, dar se admira mai mult

pentru virtutea sa, unit eu o mare
frumuset i tote calitatile spirituale.
Cele doue flee ale sale: Voronica

si Prosdoca ati fost crescute sub

ochii sel qi se aratara vrednice de
dinsa prin pietatea lor; eraii i ele
de o frumusete rara. Diocletian pu.
plicand edictele sale, mama fugi cu
fiicele sale la Edesa (Orfa) in Mesopotamia. Pericolele unei ealatorii
grele

i lune n'ai1 fost in stare sa

le descurajeze, dar fiind-ca edictele

porunciat crqtinilor de a preda
chlar pre rudele lor, Domnina fu
descoperita de brbatul sea. Fiind

arestata impreuna cu fiicele sale,

ati dus'o la Ierapole in Siria. Fiind
pe cale, amagira pre pazitori si se
aruncara efite trele in rill, untie se
inecar. Ele se infaprase mai 'nainte in hainele lor, ca sa le reme

219

nen i serboza amintirea lor in 4

Octombre. Sfintul Chrisostom a pronuntat done' discursurl inaintea m60e-

lor celor trei martire. La sfir0tul

cella mai lung, indemna poporul a
se proqterne inaintea reliquielor sale

0 a sgruta eu respect sicriele ce le

acoper. Si cele ce 0 propun, dise,
trebue sa faceti nu numai in qina
santelor, ci in tOte dilele. Rugati-le
sa mijlociasca pentru voi i sa vg
apere inaintea lui Dumnedel Mai
ales acum meiit5. ele increderea nOs-

tra". Acoperite de preciOse semne

ale lul Iisus Christos, ce-i arata necontenit, cum sa nu aiba dreptul a
se a0epta la tOte de la bunatatea sa ?
DOMNINA martira, a suferit in
tiilele imperatului Diocletian. Dap.
ce s'a adus inaintea guvernatorului
Lisie, in cetatea Anazarvenilor, a
fost batuta cu vine de boh i i s'a
ars piciOrele cu flare arse; apoi i
s'a sdrobit Osele cu lemne i o desnodara din tOte inchieturile. Dupa
aceea punendu-o in temnita s'a sevir0t in 12 Octombre.
DOMNINA s'a sevigit cu Domna
si Chiriachi in 2 Noembrie.
DONAG Episcopul Libiei prin foe

s'a gvir0t in 28 Iunie.

corpurile acoperite iii apa. Ceea ce

le-a indemnat la acesta, a fost temerea, ca nu cum-va sa fie expuse
patimei brutale a soldatilor ce le

DONAT s'a s6virsit de sabie cu

Terinos in 23 Apriel.
DONAT Episcopul Eviiei a fost
in dilele 1111 Teodosie cel mare, e-

insotiati.

piscop in Evria din Epirul cel vechia.

Fapta acesta ne d. loc a face Acolo era un sat, ce se numea Sofia,

observarea, c5 nici iotr'un caz nu
este permis a-si curma vieta. Ea ne

vine de la Dumnedell i numai lui

se cuvine a dispune de dinsa. POte
e sfintele ne0iind urmarile purtil-

cu o fantOna i COO beaa dintr'insa

muriati. Afhind de acsta Prea sfintul Donat, a mers la fOntana en cle-

Lica sel 0 cum ajunse se facu sgomot 0 qind de acolo un balaur pur-

tator de 'ante, intimpin pre ferieitul i se incerca a impedeca cu

prejurare, ch,d virtutea kir era in cOda sa picIOrele asinului, pe care
rei lor, ati credut ca este permis a
alerga la mijlOcele posibile inteo im-

primejdie. Biserica a judecat lucrul

alt-feliti, de 6ie.o le numera pintre
martini): sei. Ele s'ati determinat la

adsta numai prin inspiratie 0 de

era sfintul &glare. Iar sfintul atingendu-1 numai cu biciul a 0 murit.

Cei ce vedura minunea adunara lemne
si arsera flara. Nimenea nu cuteza

220
sl.

DONATDOROTEI

guste apa; dar sfintul facend ru-

geciune

i bine-cuvintand fantana

a bent el mai Intel si apoi

fere se petimesce, ceva. Afland de
acsta Teodosie, cheme, pre toti episcopil de acolo, a intrebat de Donat si ducendu-1 apoi la imperetesa,

ail *Int inaintea lui, qicend:

Ro-

bul lui Dumnelet, fie-VI mile de noi

ce avem numai o flick care se ban-

tueste de drac, pentru care suntem

forte mahniti la suflet. Dace o vel
temedui, vel lua jumetate din averea
ei. Venind apol copila i certand dracul, indate s'a vindecat. Voind apoi
imperatul s6-1 dea ceia ce fegedu-

ise, n'a voit se primes* ci numai

a cerut ma loc de lange orasul set,
unde a faint o biserice, ce se chema
Omfalion. Ceia ce se facia indate.

Fericitul Donat a inviat un mort,

ce nu-1 lesa un datornic se-1 ingrOpe
pane, nu-0 va pleti datoria. Iar dupe
ce s'a regulat afacerile, I-a poruncit

sg,"

se intOrce iaresi de unde a venit

pane la obstesca inviere. Fiind o se-

cete mare, prin rugeclunile sfintului a venit atata plOie, in cat se

perea &I vine potopul. Dupe ce s'a
fecut biserica

i mormintul, fiind

fOrte inaintat in vrist, s'a sevirsit

cu pace in 30 Apriel.
DONAT martir, s'a sevirsit insegetat in 6 Mai.
DONAT Episcopul Leviel martir,

s'a sevirsit in 4 Julie.

DORIMEDONT a fost pe timpul

imperetiei lui Prob, care a petimit

impreune cu Trofim i Savatie, iiindu-li-se capul in 19 Septembre.
DORIMEDONT martir in Palestina s'a svirsit cu Trifon i Trofim in 29 Septembrie.
DORIMEDONT martir s'a svir

it impreune cu ali none nevoitori

in 31. Octombrie.

DOROTEI Episcopul Tirului, a

fost urmasul sfintului Metodie, cel
dintei episcop al Tirului, care s'a

fecut renumit prin scrierile sale,

contra lui Porfirie i Origen, precum
si prin ospe"tul feadrelor i care

precum ne spune Ieronim, a primit

cununa martiriului. Teofan (pee, ce,
Dorotei a suferit multe chinuri, mai
Intel sub Diocletian, apol sub Licinie c i c fu condamnat la mOrte de
oficerii lui Julian apostatul in 107-lea

an al vristel sale. El scrise ceva

din istoria bisericOsce, dar istoria
celor 12 apostoll, cum si a odor 70,
este supnse (5 Iunie).
DOROTEI i Gorgonie. Dorotel
era primul Sambelan al Imperatului
Diocletian; Gorgonie i Petru erati
sub-intendentil principelui. Toti trel
ocupati eel e Intel locuri printre eunu-

cil palatului; cite odate purtail sarcina afacerilor celor mai grele ale
statului i aretail un zel arcletor
pentru interesele imperiului. Cand
Galerie a pus foc palatului din Nicomidia spre a face pre crestini odioci,

ce ei ar fi dat foc palatului,

Dorotel c i Gorgonie all fost inchiI

cu alti oficeri crestini i carii de-

pindeau de ei prin serviciele ce le

aveail la curte. Toi all fost chinuiti
grozav; dupe care ail fost condamnati la spanzuret6re. Petru suferi
mai reit. Refusand de a jertfi idolilor; dupe ce a fost spanzurat cu
totul gol, i s'a schingiuit corpul cu
lovituri cl-I remase numal Osele.
Neputend se clatene nimic statornide- lui, muncitoril turnare sare

otet pe ranele lui spre a inmulti

durerile. Apoi 11 intinsere pe un
ci

Fetar i incepure a-1 preji la foc,

clicend ce, nu va inceta a-1 munci,

pang ce nu se va rasa de religia

lui. Dar curajul nu-i lipsi i muri
in mijlocul acestei schingiuiri. Dio-

cletian porunci se arunce in mare

corpul lul Dorotei si ale celor-l-alti,
temendu-se, cum spune Eusebill, ca
nu cum-va crestinii se se inchine
lor

ca unor cid. Era o amegire a

bOROTEiDOSITET

paganilor de a-si inchipui, c cultul prin care cinstirn reliquiele martirilor nu difere de acel pre care-1
dam ml Dumnecjet. (28 Decembre).
DOROTEI a fost preot al bisericei din Antiohia, pe timpul imperatului Diocletian. Pe lang e. vieta sa
Malta, cunostea forte bine sfinta
scripture. i limba ebraica. Imperatul
l'a cinstit cu amicitia sa si l'a considerat ca pre un om cu merite extra-.

ordinare (Euseb 1. 7 c. 32 0 Nicefor Ca list. 6 c. 35). Fiind dat hiarelor s'a sevirsit In 5 Noembrie.
DOROTEI ava. Sfintul acesta, supranumit Tebanul pentru ce. era din

Teba in Egipet, se retrase mai Intel

la o manstine, unde petrecu cat-va
timp deprinerendu-se cu asprimele

vietei ascetice, sub conducerea celor

mai iscusiti dascali ai perfectiunel

21

fecu semnul crucel asupra vasului

pi

beu din apa aceia qicand: De-

monul pierde tOt e. puterea in fata

crucei lui Iisus Christos". El muri

pe la finele vecuhri al 6-lea Palad.
Lavsaic c. 2, Sozomen c. 6 c. 29.
Paladie vorbecte de un alt Dorotei, care era prin vcul al patrul ea
si staretul nnei comunitati de 300
de calugari (Lavsaic c. 36). Un altul trala tot pe timpul acela langa
Antinoe, un pusnic cu vita Malta.
Unul cunoscut sub numele de Arhi-

mandrit, a fost confundat cu Dorotei Tebanul, dan acesta a trait an

done sute de aril mai Carpi, trela
pe lane& Gaza, intr'o manastire ca
fericitul Dorotei. El a compus
doue-leci i patru de invetaturi, s'ati
cuvintari ascetice ce ne-ail remas.
pi

monastice ; dup e. aceia s'a inchis intr'o

8i a adormit cu pace In 13 August.

DOROTEI unul din eel 33 mar-

pes,?ere situatil intr'un desert, care

tini din Meletin, s'a

era pe calea Nitriel si la noue mile

de orasul Alexandria! Acolo traia
fOrte aspru, lucrand cu manele si
infrinandu-sr tiupul prin postire. Pe

Noembre.

caldurele cele mai marl in arsita

virsit cu pace in 13 August.

Dositel petrecu primil ani ai vietei sale intr'un chip cu totul lu-

sOrelui, cara pletre pentru construetia chilielor altora. Pe timpul noptel

facea funil 1 panere din fol de finic. Din vInclarea lor cumpera cese
uncii de pane i o mane de erburi
cu care se nutrea. Veghierile sale

erat de necre4ut; chiar 0 la betraneta nu slabea nimic din ele. Cand

ucenicii II 4iceati sa-si mai crute
putin trupul sett eel slabit, el le
spunea: Trupul este un dusman,
care cauta sa m perda; m'am hoVasil se-1

tin in

frit",

ca A' nu

sburde".

Paladie, care a &cut Istoria lawsaiculul, ducandu-se in pustie, s'a

pus mai Intel' sub ascultarea lui
Dorotei, care de sese-cleci de ani
ducea vieta pusnicesca. Intr'o i veend o aspid e. in put, nu indrasnia
s'a bea aptt de acolo, dar sfintul

sevirsit in 7

DOSITEI ascultatorul, a trait in

chinovia avei Seridei, ce era sub
povetuirea sfintului Dorotei; s'a se-

mese i intr'o ignorant'a' profunda de

adeverurile crestinismului. Fiind-ce.
auclise vorbindu-se mult de Ierusalim, calatori acolo numal de placere.
Dar milostivirea lui Dumnesleil ii
astepta acolo. Ea se servi spre a-1
indupleca, prin un tabloii, representad muncele Iadului. Dositei cernd

esplicatie de la o persona, care se

gasia acolo, a fost aca de mult miccat de lucrurile noui c1 infricocate
ce i se spuneafi, ca chiar in momentul acela pavesi lumea spre a se
duce sa traiasca in singuratate. El
intalni pre ava Seridon, care-1 tunse
in monahism pi.l incredinta lui Do-

rotei unul din ucenicii sei, ca sa

alba grija a-1 inveta. Dorotei, care

avea multa experienta in chile 14

222

DROSIDA

Damnede si care stia, cat de gra.'

este de a trece de la o margine la
alta, permise mai intai elevului sii
de a minca on ce ar voi; dar pe
nesimtite ii reduse la opt uncii de
pane pe di. Tot ast-feliil treptat 11
deprinse 1 cu alte datorii ale vietri
monastice. MaI ales il inv6ta a-si
infrina vointa, atit in lucruri_micI,
cat si in cele mari. Si-1 deprinse

asa de bine en ascultarea, ea numai

lucra nimic de cat din indemnul superiorului. Dositei petrecend cinci

ani in mangstire, In insarcinat cu

grija infirmeriei; el implini functia
acesta cu o priveghere, o dragoste
si o bunatate care-1 lacu cunoscut
gi stimat pretutindenea. Numai presenta sa era destul ca bolnavii sa

se usureze. Dar sanatatea sa a inceput sa se sdruncine. 0 v6rsare de

singe si o lungre Ii ram s

sla-

besca forte mult, cu tote acestea nu

ineeta a-si face datoria. Pnterile II
parasir indata i abea putea sa se
rOge &ate putin. Gindurile Ii munceail

asa de mult, ea trebui s intrebe

pre st. Doretel. Sfintul II spuse sg,
nu se turbure, pentru ca. era destul
ea lisus Christos A, fie in inima sa.
El rugg pre un Irate sa se rOge lui
Damneder' sa mOrg mai curend; dan

aeesta-i rgspunse: Ant patina rgbdare, mila lul Damneder" este aprOpe".

Indatg, dupe, aceea dise: diergi in

pace si cand vei fi inaintea sf. Treimi, raga-te i pentru mil". El muri
plin de fapte bune i trala prin yecul al sselea.
DROSIDA Bica impratului TraIan, esind nOptea din palat, s'a dns
la niste calugarite, care pe ling'a
nevointele lor obicinuite, adanail mOs-

tele sfintilor ti punendu-le in giul-

giuri, dup ce le ungea cu mir, le

ingropat cu cinste; deci s'a rugat de

dinsele sa o ia si pre dinsa, ea sa.

radice mOstele sfintilor.
Adrian, logodnicul el

i sfetnic

al impratului, 1-a dis: Singur stgpanitorule stapine, porunceste sa se

pazase51 trupurile crestinilor, ca st
tiria eine le fura. Impratul a poruncif sa se fug' intocmal. Ostasii

aflara c cinci calugarite impreung

cu Drosida, faceat acsta si a doua
di de diminOta le infatisar la Impgratul, care s'a inspaimantat, vgdend pre flea sa. Deci a poruncit
A.' fie sub bung paza, Tar pre cele
cincl calugarite le-ah aruncat inteun
vas mare, in eare se topia arama,
Tar eu migma aceea sa se fad., fundurile vaselor de aram'a ale baei
obstesti, ce era lacut a. de curend
de el si care avea sa se inaugureze
la serbarea Apolonielor si sa se innolasca spre placerea inchinatorilor
de idoll. Deci vestindu-se diva ser-

barel, alergand din tote partile 0

indata ce s'a apropiat unul de usa
cea d'intal a bael a cadut si a munit; asemenea gi ce1-1-00, neputend

nimeni sa intre in launtru. Afland

de acOsta imp6ratu1, a chemat pre
servitorii idolilor i I-a intrebat,

dac nu s'a facut vre o vrajg de

crestini, de nu pete sa intre nimeni
in bae. Iar ei art rgspuns: Nu, imOrate, ci vasele. de arama facute
cu corparile calugaritelor a.A facut
minunea acesta. Poruncind imp6ratul
sa se faca alte vase, a dis Adrian
logodnicul Drosidei &are Impratul:

Porunceste sa se topsea fundurile

vaselor i i sa se Meg idoli noi, dupre
chipul celor clad calugarite, 'spre
necinstea ler si sa se asede in bae.
Imphatul a poruncit sa se faca; gi
dupa ce Rat asedat in bae, a vgdut imperatul in vis cinel mielusele
curate, ce pasteati intee grading,
iar un pastor infricosat dicea ImpgratuluI: Iat cele ce al socotit s.
le pnI Ole in bae, pentru necinstea
bunului si induratului pastor, rgpindu-le de la tine, le-a asedat in

bridsmbuNALE
acest loc frumos, unde va veni si
Drosida flea ta.
Desteptanduse imp5ratul, s'a um-

223

Domnul; 0 se face amintirea el in

22 Martie.

DROSIS martira, in topitdre de

plut de manie si a poruncit sa. se

aur fiind aruncata, s'a sevirsit (28

aprinda dou cuptOre cu foe, de o

Julie).

parte 0 de alta a cetatel si sa andel

tta diva. A pus si scrisOre cu urmatorul cuprins: Barbati galilieni,
caril ve inchinati celui r5stignit,

DUCA croitor din Mitilene, a suferit martiriul in Constantinopole la

vol de mai multe

DUCHITIE unul din cel 33 martini din Meletin (7 Noembrie).

DULA era din Pretoriada Zefiriei,
eparhia Ciliciei. Pentru ca cinstia

sc5pati-v5 pre

munci, Ian 1 re nol de ostenele. 8i

fie-care din vol sa se arunce, ori in
care cuptor ii va placea". Andind
si Drosida de porunca acsta, ra'di&and ochii dicea: Stapane, DOmne

Iisus-e Christ Ose, Pilule a lui Dum-

nedefi; de este vola ta sa me mantuese si sa scap de nebunasca eredinta a tatalui me5, ajuta-mi sa

anul 1564; jupuit de piele s'a se.

virsit in 24 Apriel.

si se inchina lui

Christos,

a fost

dus inaintea guvernatoruld Maxim

si batut cu toiege. Deci povestind
el cele despre Apolon si Dafne, ca
indragindu-o, nu s'a implinit pofta,
s'a maniat guvernatorul si din not'

l'a intins pe un gratar

soap din &Amara cea de nunta a ne-

batendu-I,

credinclosuld Adrian si sa m5 due

nude sunt cele cinci calugrite, ce
m'ail povetuit la frica ta. Viand acestea s'a schimbat halnele imphatesti 0 esind tiptil, pe and gardele
dormiati, s'a dus sa se arunce in

inrosit. Apol fiind cercetat din no.a,

i s'a uns capul cu unt-de-lemn, i s'a
turnat carbuni, apol a fost frecat
cu otet si harburi; turnandu-i-se
mustar pe nari si taindu-i spatele

cuptor. Deci mergend pe cale, cugeta

bratele. Apol intrebandu-1 pentru

intru sine, licend: Cum me vont

Christos, cum s'a intrupat si A so-

duce la Dumped* ne avend haine

de nunt5.? cad neluand sfintul botez, sunt necurata. Ci, o Imperate

coteste Dumnedeb, 1-a spus pe scurt

testa rinduiala eea pentru nol. Deci

al impratilor, DOmne Iisuse Chris

tOse, lath am lasat impratia mea

pentru dragostea ta, ca sa fiti porter imperatiel tale. Tu carele te-al
botezat pentru nol, boteza-me si pre

cu sabia, i s'afi sdrobit falcile 0

fiind adus la a treia cercetare si silindu-1 sa manance jertfele idolilor,

fiind-ca a scuipat cela ce se pusese in
gunk iaras1 a fost spanzurat si strujit
atat de mult, in cat i s'at golit Osele si
i-ati esit maruntaele. In starea a-

mine cu Duhul teii eel sfint. Dupa

ce a dis acestea, scotend mirul eel

casta fiind alungat ea la doue-deci

de mile s'a sevirsit in 15 Iunie.
DUNALE era stapanitord unei

botezat, dicend: Botzi-se rOba. lui

Dumnecleti Drosida in numele Ta-

mijloeul;oceanului, avend bogatie forte

talui si al Fiuld si al sfintului Duh.

Pazindu-se sapte vile s'a impartasit
de hrana ingeresca. Unil iubitori de
Christos crestini ail aflat de la dinsa
cele ce s'ati spus mai sus. A opta
di rugandu-se Id DumnedeA se. o
lumineze ce se. fad., a adormit in

crestinesti, vietula mai mult cu Dumnedefi de cat cu Omenil. Desgustan-

avea sub he'll 0 ungendu-se pre

sine, s'a aruncat intr'un lac si sa

insule in apropiere de Gadera, in

multa si crescut fiind in dogmele
du-se de slava lumesca, a lasat stapanirea fiilor gisi ducendu-se la Roma
s'a imbracat in chipul ingeresc. Apol

s'a dus la vestita cetate a lui Constantin 0 a vorbit cu Constantin yi

21

bUttALE

Romano porfirogenitiI imperafi, de

trimis la Amira al Misirului, de care

caril a fost trimis la Ierusalim. A-

fiind legat cu lanturI grele, era silit s5, se lepede de Christos. Dar
pentru c5. se improtivia i mrturiga pre adevhatul Dumnecleti a
fost muncit cumplit. Din pricina a-

colo a luat marea si ingersca shim

de la patriarhul Rristodul i s'a pus
numele Stefan. Mu lte batjocuri pi
batgi suferind de la Seracini, a ple-

cat in Egipet, unde fiind prins, a

fost pus in Inchisre impreun cu
alt1 doi preotl ce-i urma. R6miind
acolo sse lunl i neckiindu-se cu
fme i sete i alte necazurI, a fost

csta *end in bla, s'a dus la vita de veci, duph ce a fost instiintat pentru adormirea sa. (17 Decembre).

E.
ECATERINA., mare martira prea-

mari pre Iisus Christos marturisind

vitejeste credinta la Alexandria pe
timpul mai MaximinII.In monologul im-

pgratului Vasilie se spune, ca sfinta

Ecaterina era de neam impgratesc

ca avea cunostinte rare si ca ru
sing pre o adunare de filosofi pggani, on care Maximin o obligg de
a disputa; el acesti filosofi se convertirg i ea stfirnind in profesiunea crestinismului, ag lost ars): on
totii. Actele sfintei spun, ca a fost
pusg pe o masing compusg din mai
multe roti, ce aveag cue forte ascutite, dar cand ati voit sg porn-sea rotile, funiele sag rupt prin minune, asa cl sfinta a fost scgpatg
ei of o condamn g. apoi sa fie decapitata. Invgtatul Iosef Asemani, crede
c5. Eusebiu vorbeste de o feclOrg pe
care nu o numeste, dar cele spuse de
el se pofrivese cu vita St. Ecate-

terinei. Era la Alexandria, clice istoricul bisericesc, o femee crestina

distinsa prin averea i i neamul rad.
Ea avu curajul sa se impotrivseg
neomeniei tiranului Maximin, care
avea plgcerea a necinsti fetele din
ores. Pe Bugg cele-l-alte folOse luxnesti, care o faceail superiOrg tuturor,

avea o stiintg, de care putini se fa-

ke' a o poseda. Ea insa nu punea

pret de cat pe virtute i curgtie.

De si tiranul n'a istutit sg o arna&ea, nu voi sg o condamne la mOrte

ci s'a multumit a-i lua averea si a

o trimite in xil". Maximin fu invins de Licinie in 313 0 fugi la

Tars unde peri miseleste.

Crestinii can gemean in Egipet

sub jugul crud al Saracinilor, descoperirg, corpul sfintei Ecaterina pe
la finea v4cului al VHI-lea. Ea a
fost dusa in mongstirea pre care St.

Elena o zidise pe muntele Sinai in

Arabia, pe care o inavutise i inframusetase mult imperatul Iustinian.
De atunci se vorbeste adesea de sgrbatOrea si mOstele sfintel Ecaterinel.
Biserica serbzg amintirea acestel
sfinte feciOre, cu titlul de mare mariira, in (line de 25 Noembre.
ECDICHIE unul din cei patrucleci de martini din Sevaste (9 Mar-

ti*

EDESIE frate cu Amfian, erag din

Lidia pe timpul ml Maximian; a mar-

turisit pre Christos in Alexandria si

a primit cununa in 2 Apriel. Sfintul acesta, nascut in Licia, provincie din Asia mica, era frate cu sfintul Afian sa Apian, care fu martirisat in Cesarea, i despre care s'a
vorbit. A fost filosof de profesiune
si continua a purta Inca mantaua,
chiar dupg ce imbratisase crestinismul.

Mult timp a. lost ucenicul sfintului

15

226

EPRASIE'--EFREM

Pamfil in Cesarea. Pe timpul persecutieI lul Galerie Maxim, marturisi

pre Iisus Christos inaintea magi-

stratilor, fu pus de mal multe orl

in inchisre si in fine condamnat la

minele din Palestina.F ind apol pus
in libertate, merse in Egipet, unde
trebula s primscil cununa martiriulul.
Egipetul avea pe otuncl ca prefect
pe Ierocle, unul din eel mai barbari

persecutorl care 1-a avut crestinismul. Edesie, aflandu-se in Alexandria, a fost forte miscat de grozavia cu care se trataa Omenil on gre-

be, oras insemnat -din Mesopotamia

situat pe malnl Tigrulul. Pitrini1sI

&Mail la OA qL cu sudOrea fruntel

kr castigat atilt cat le trebula; dar

el ail fost inobilat1 prin sangele
martirilor din familia kr, si el insusl nil marturisit pre Iisus Christos
sub Diocletian si urmasiI s61.
Efrem a fost consacrat lul Dumnujea din copilarie, dar primi botezul abea la opt-spre-4ece ani. Inainte
de timpul acela savirsise Ore care

gresell pe care delicateta constiintel sale k facea fOrte marl i pe

care nu inceta ale plange, imputan-

utate, precum i necinstea ce se .facea

duil necontenit ingratitudinea sa

feclOrelor i femeilor virtuOse, a caror

fata on D-4ea. Sozomen (3, 6) clice

onOre o sacrifica unor ticalosi negu-

ea,

tatorl de sclavi. Se duse la prefect

ca sa-1 impute pentru purtarea sa

manie, la care se rasa jucandu-se cu

neomenOsa fata -en crestinil si mai

ales nedemnitatea cu care espunea
pre feclOre. A fost condamnat la tot
feliul de torturl, pe care le suferi cu
o statornicie erolca. In fine Pali a-

runcat in marea unde s'a s6virsit

jertfa so:
EFRASIE Episcopul Ionopolel, s'a

savirsit cu pace in 17 Julie.

EFREM Patriarhul Antiohiel s'a
Ovirsit cu pace in 7 Martie.
EFREM Episcopul Scitiel a fost
trimis de Ermon patriarhul Ierusalirnulul, impreuna en altl episcopl sit
predice apostoleste cuvintul i sa
marturisasca pre Christos. Deci Efrem
find randuit in Scitia i predicand
pocainta i intOrcerea spre credinta,

a fost batut cumplit i alungat din

cetate, ea unul- ce vestea o noul vietuire si strica obiceiurile i legile

patriel lor. Apol indemnandu-1 sit

jertfsca idolilor siAmaind statornic

in eredinta sa, i s'a talat capul in

7 Martie.
EFREM Sirul, a fost eel mai ilustru din barbatil ce stralucira in
Biserica Siriei, prin 111,40tura si
serierile sale. EL se fawn la Nisi-

eraii numal niste porniri spre

copiii si pentru care a plans tOta

viata lul. Una, pentru ca alungase
vaca unul vecin pe un munte, unde

a fost manna de

fOrele slbatice,

alta, pentru ca odiniOra s'a indoit

daca providenta se intinde asupra
tuturor actiunelor nOstre. Sfintul se
scusa singur in marturisirea sa, pentru
aceste doua gresale pe care le numeste
crime. De si acestea s'at intimplat Ina-

inte de botezul sit i indoiala lul

a fost numal o gandire vaga si nici

decum cugetata, cu tOte acestea le-a

plans tOta viOta lul. In Testamentul
s6h, multameste lui Dumneclea cit

de la botez l'a pazit de oil ce erbre

in credinta, el adauga ca malt trebu. sit multamOsca lui D-det, ca 1-a

descoperit dupa ispita, nebunia erorel Ifl care se gasea i orbirea ce a

avut, de a Otrunde in tainele Providentel.

In timpul acela, apucandu-i nOptea

in mijlocul campului; a trebuit sit

rgmae cn un pastor, care perduse
in desert turma incredintata grijel
sale. Stapanul gasindn-1 pe amindol,

legat si dus la inchisOre, sub

pretext, ca 1-au .furat turma. Efrem
fu intristat fOrte de intamplarea a-

EPR13M

csta. In aceiasi InchisOre mai erati

Inca spte persOne vinovate de crime,

dar nu de acele de care erati acusap.% In cliva a sptea a inchiderei

sfintulul, care suferise multe chinuri sufletescl, un Inger i se arata in
somn. Haide, 4ice acel spirit fericit,
slit ardt cu ct dreptate i intelepciune Providenta Indrpth gi
conduce tote intamplarile; cum se

va vedea cu acel mnchiI call

se

pare ed sufr pe nedreptul" Adoua

di judeeatorul chema pe toti eel inchisi.

sili sh-0-spue fie care crime sa. Efrem era cuprins de fric i plangea pe

cand se chinuial altii, 1n asteptarea

momentului. ca sa fie 0 el tratat ca
eel-Taltl. Cei de fa va. rhdeati de
lacrimile

i frioa 1u. ,O sk-ti vie

rindul 0. tie, cliceati ei; nu mai este

ucum timp da plans; inainte de a

sgvIrci crima trebuia s te temi",

22/

comunitate. Ravna sa era peste ml-

sura de mare. Se culca la piimint,

petrecea mai tOta nOptea in rughciuni
0 &ate o data mai multe ylile nu
mama nimic.
Era nn obicel prin Mandstirele Egip-

tului 0 ale Nesopotamiei, ca fie care

calugar lucre cit manele, si la starsitul Opal:nand dadea stunk de lucrul sti superiorului. Lucrul era totMina greti, ea sit fie si ea un feliti.
de penitenta pentru eel ce se ocupati.
Trebula Ins. sit.' fie asa feliti, incat sa
nu impedece sufletul, ea sa fie statornic unit cu Damneq.eil; de aceia
calugarit aveati obiceiul a nni tot
Wine, rugaciunea cu meditarea. De
aceea se cerea de la novici sft invete psaltirea pa de rost. Cand prindea de pe lueruI lor ceva mai mult
de cat le trebuia, impartial remasita
la grad. Sfanful Efrem facea pdnze

Cu tote acestea pre el nu ra chinuit

si l'a trimis la InchisOre. &tit sgl
s'ail gasit nevinovati de ceea ce-i aenzal; dar fiind dovediti de alte cri-

pentru corabit El practica en mult,

sirguinta virtutea graciei si spre a

me, suferi fie care pedpsa cuvenita.

frem n'a avut nici pungl, lid tolag

nici altd ceva in lame; nu mi S'a
lipit inima de aur sari de argint sal
de vre un bine temporal". Era &e-

Aflinduse apoi adev5ratul hot de

vite, ..Efrem capata libertate. El po-

vestecte singur in- marturisirea sa

istoria intamprarei acesteia. Astfeliti

Dumnecleti i-a ardtat grija ce are

Providenta pentru creaturele sale,
providenta a caret economie minuna-

ta asupra aledilor, se va vedea in

4i.ua cea de apoi, cu tote ea' se arata si in vita acsta prin diferite
ch i purl.

Sfintul Efrem, de la bot3zu1 OA,

pe care-I primi cat-va timp dupa aceea
fu fOrte ingrozit dejudecata lui D-4eti

Tot-dnna avea in gandul sit, cum

va da soma de fapte. i acOsta gandire scotea necontenit lacrimi din
ochil s51'.. El Imbraca haina calugarsca, ca sit se ocupe numai cu adevrurile eterne, si se puse sub ascultarea unui avg., eare'l Ingdui

a trai inteo sihastrie deosebita de

se convinge, este destulde a-ci aminti cuvintele Testamentului

E-

ste pornit spre manie, dar invinses e

patima acsta aca de mult, ca virtutea opus, devenise una din acele ce
stralucea mai mutt la el 0 se numea
de ordinar bunatatea ci. pacea ml
D-(jeti. Nici o data nu s'a vgclut discutand cu cine-va: lacrimile si rugaciunea, erati armele ce le intrebuinta in contra pecatosilor Impietrig.

El se despretuia pre sine si dorea

ca si cei-laltl s aib aceiasi ideie
de dinsul c i sa-1 privsel ea pre un
nevrednic de a se numra printre
f5pturi. Umilinta, care se vedea in
tOte cuvintele i faptele sale, se ob-

servati cu deosebire in scrierile sale

si mai ales in cele dou5 Confesiuni.
Cea d'antal Incepe cu cuvintele:
Axil milk de mine, top: eel on

228

EFREM

inimh compatimitOre". Sfintul cere

apoi sa se ierte pOcatele sale. El susping, amar pentru tica1o0a sufletului

sti. Mg tem slim mh asemon acelora pre care-i s aqie flacirile cergti
pentru ca a indrznit sa aduca foc

profan pe altariti 0 so nu fia 0 eti

pedepsit ap,, and me vol infatip
inaintea lui Dumnedeti; %IA' sa am
in inima focul dragostei sale".
Indemna pre toti eanenii a se ru a
pentru ell0 mb,rturiseqte lipsele c e
descoperea in afectiunile sale. Picea
ca este vinovat de. avaritie, gelosie,
lene, cu tote ch nimenea nu observa
in el acele vicii. Nu pOte sa verse
atittea lacrimi spre a terge petele
sufletulul soh 0 tOta dorinta sa este

de a stabili perfect in el imp6ratia

lui Dumnedeti. In partea a doua a
operei sale, se acuza fle mandrie.
Nu este pocat mai urit de cat acesta, el destruge chiar 0 darurile lui
D-deti: arde intru cat-va tote virtuti-

le 0 le pingireyte. Cine se elidegte la diva cea de apoi, cind tOte

virtutile nOstre vor fi incercate cu

foe 0 numai umiinta se va putea

impotrivi? 0 mandrie nenorocith, care
infectz 5. t6tri. lumea I Se vcl. Omeni

caril cautil sii. o satisfaca prin nimicurl sah decertaciuni ridicule, la care
o opinie estravaganta se alipecte
de o pretinse, demnitate 0 o valbre

inchipuith. Cum se pOte ca ins4i

virtutea sa fie o cursa 0 cite o data
un principiu de mindrie cu terte di
este un dar ceresc? Dark' Dumnedeti

negrijirea, lacitatea, lipsa de respect

pentrabiserick, mancarimea de limba.
Se teme ca c'ainta lui sri, nu se asamene cu acea a liii Esah; dupi care
conjurl pre tog Ornenii ase interesa
rugandu-se lui D4eli pentrn un ph&tilos ea dinsul. Apoi indreptandu-se
ektre acel ce-1 stimati, dise: Rndicati
masca ce mo aoopere 0 nu vett afia

in mine alth ceva de cat putOre ci

infectie; luati acOsta parcivenie de
ipocrisie qi yeti vedea eh sunt un
mormInt plin dn stricriciune i putrezire". Se comparn apoi cu fariseii,

curl purtind haina profetilor 0 a

sfintilor ingreula ci mai mult condamnarea lor. Viciul, ice cand se
ascunde sub exteriorul impozant al

virtutei, prime0e un noti grad de

uriciune. Aiurea se acuz5, de alte_

ph ate 0 cere in ajutor rugaciuniIe

altora. Cum ati putea Ore, sa vedep.* noianul ticalo0elor care este in
mine. Dac a. ati putea vedea negre0t
c m'ati compatimi".
Laudele II adiogati Inca nmilinta.
Intr'o di pe cind 11 Inuda, el pazi

o adanca facere 0 tot corpul Oh a

fost turburat, ap de vie era impresia ce-I facea gandirea la judecata
cea mai de pre urma, unit cu rucinea ce 0 simtea. I se 'Area ca se
afla inaintea tribunalului ml lisus
Christos uncle se credea ru0nat in
fata tuturor lapturelor 0 mai ales
a persOnelor, care-1 ludati, pentru

ci all fost am.giI prin ipocrisia sa.

De aici se rite intelege cit se fe-

prin milostivirea sa, ne a inzestrat

eu acest dat, nu trebue sa ne privim
ea servitori laqi 0 nefolositorl.

rea el de demnit4i c1 onoruri. Audind c un ()rag voia sa-1 alga de

episcop, se preficu ca este nebun,
pentru ca sa scape mai sigur de sila

prinde terte creaturele; ci ea conduce

pete consimtimintul son.

Sfintul Efrem poseda in gradul

In a doua Itarturisire, sfintul

arata mai intaiii ca Provide* en-

tOte intamplarile 0 in regula chiar

ce i s'ar fi gent pentru ca

sti ca-

cel mai inalt duhul umilit, care insote0e tot-dnna umilinta i poc5.in copilfirie. Intre alte pecate de care inta: de cite off 41 inalta inima la
so acuza, nume0e 0 slava degarta; Dumnedet, se vede c euget la
cele mai mid* intamplari. Deplange

apoi nenorocirea lui de a se indoi

EFREM

Intinderea dragostel sale sat la asprimea judecatilor sale 0-0 amintea

de ticg1o0ele sale suflete0I. Nu putem sg ne gandim la lacrimile lui
fr sg, plfingem i noi", clicea st
Grigorie Nisis; el era aqa de obicinuit cu plansul, cum suntem nol cu
rgsuflarea. Zi gi nopte ochil si erat
scgldacl in lacrimi. Niel odatil nu-I
intalnea carg s5.-1 vadg obrazul ud
de lacrimi". Zdrobirea inimel se ma-

nifesta ar de vit pe fata

c.
nu-1 puteal privi fart sg Amid adine mirat: de aig acea energie
sa,

care insotea tote cuvintele sale si

care

se observg in scrierile sale.

Mghnirea acea sufletscg nu-1 slgbea

nici odatg 0 se argta chiar i in

panegiricele 0 in materil potrivite

a inveseli iniraa. De vorbeqte de fe-

ricirea ralului 0 de plgeerile nes-

229

inimg vrednic g. a le grgi? Impratul

impgratilor, ingltat pe scannul slavel, se va pogori din cerlil i gesland

ea judecgtor, va ohema inaintea lui
pre totl locuitoril pgmintulul. Nu-

mg arnintind adev*ul acesta, mg

cuyrinde fiorI; tot trupul se cutremurg, ochil mi se umplu de lacriml
vocea mi se stinge, buzele-mi tre-

murg, limba se incur* desordinea

confusiunea intunecg gandul met.
Sunt indatorit sg ye vorbesc, dar frica
pi

me opreqte. Tunetul ne ingrozeqte

ast1-0; dar ce va fi cand vorn aucli

sunetul trambitilor, de mii de oil

mai ingrozitor de cat tunetul, care
va scula pre morff din morminturl?
Numal s audg Osele mortilor i indatg se vor intrema i vor cguta
sit se lege unele cu altele, inteo slimilt vom Inviea i ne vom aduna la

puse ale dragostel dumneclee01, este

insufletit de o speran1 g. vie; dar nu
plerde din vedere motivele care scot

judecatg.

lacrimi. In cuvintgrile sale pentru

zdrob.'rea inimel, aratg necesitatea
acestel virtuti i indmug pre toti
sg pMnga, eu el. Acsta este pinea

mares turburatg, va da pre mortil

FAT, atat eel inghititi de peOl, cat
pi acei de paseri sat sglbataciunt
Inffun moment top Omenil se vor
arata far s le lipsascg un per din

de tote c,lilele a dmenilor sufiete0i;

prin aceea capKg mila i darnel nes-

1ir0te mg preciOse de cat tOte comorile. Nu se puteat ceti cuvintgrile

sale despre judecata cea mai de pe
urnig, fgrg sg verse lacrimi, atata
pntere i adev6r era In descrierea
lul.

In sfir0t, marele Imperat poruncind, pg'mintul se va cutremura pi

cap".
Sfintul vorbeqte apol de focul care

va cuprinde tot pgmintul, de Ingeru canT vor despgrti oile de capre

de stgul crucei, care va straluci de

lumina 0 care va merge inaintea

Adesea sfintul era obligat sg marelul Imperat. Represinta apol pre

intrerupg cuvintarea sa, spre a rasa

curs liber lactimilor sale 0 ale anditorului. CA sg ne facem idee cum

Omeni forte IngrijaV; dreptiI plinl

de bucurie, lar eel pgcatoqi in des-

tarea despre a doua venire a lui Iis.

ngclajduire; Ingerii i heruvimil cantand laude celui intreit Sfint, ceriurile deschise i Domnul inennju-

Christos.

rat cu atata slavg, eg cerlul i pg-

-predica el, vom pune pe scurt cuvin-

Tubitil mei in Domnul AscultaV cu luare aminte ceea ce am sg.

vg spun despre infricorta venire a

mantn1 se cutremurg de fa0 lul.

Domnului. Cand m6 gandesc la momentul acela, o mare gr6z a. mg cu-

avol strigg: Cate lacriml trebue srt

vgrstm i i nOpte a0eptand mo-

prinde. Cine pOte sa, spue acele lucruri

mentul eel infricovat!"

Suspinurile i tanguirele Intreru-

infricorte ?

-Uncle

se va ggsi o

Desehide cartea unde sunt arise gandurile, cuvintele, tOte faptele nOstre

230

EFREM

cuvIntul numaI 4.ice nimic.

Spune-ne, striga anditerul, cele ce
se vor intampla in urmh".
Totl bmeniI, flice sfintul, vor fi
cu ochil plecaV inaintea tribunalnlul InfricoptuluI Judeator, intre
vIVi 0 mOrte, intre cerIti 0 lad 0
fie-care din ei va fi aspru cercetat.

ceI asemenea kr; copiil de phrinti,

amicii de prietenil kr.

Val ink! Ea vh spun ce are eh se

Mantuitorului, tu te-ai rugat pentru

mantuirea nOstra% dar n'am voit sh
ne mantuim. Sfinth cruee de vieVa
facetbrel raid de pracere, imperatie
vecinich, Ierusalim ceresc; Voi re-

pend

intimple; dar nu pot, vocea m pafase0e; frica me turburg; numaI spu-

nend acele lucrurI un fior me coprinde. Dar te rughm, dice auditorul, sh urmezI spre folosul nostru
0 sfintirea sufletelor nstre. Iubitl

cre0ini, dise sfintul, se va cerceta

in toti pecetea botezului 0 odorul
credintd, se va intreba iari0 pentru
lephdarea de Satana 0 luerurile lui
nu de una de done, de cinci, ci de
tote in genere. Fericiti mei ce vor
fi phzit en credinth ceea ce ail faeaduit inaintea martorilor!" Dar sus-

pinul 0 tanguirea nu-1 lash sh vorbesch. Auditorul II strigh din noh

Eh bine 0 contimih a ne inveta.

Odath despaAirea facuth, principil,

filosofii,. Inteleptii lumeI vor striga

cu lacrimi celor ale0. Remas bun

sfintilor 0 servitorilor luI DIMIMQphrintI, copii, amid; profetl, a-

clefi ;

postoli, martini; Sfinta feclOrh, MaIca

manql cu bine; nu ne vom mai ve-

dea; cad eathne cutundati in noianul muncilor, care nu vor avea

sfir0t.
Fie care lucru, fie care Intamplare-I
aducea aminte. Iata ce ne spune

sfintul insu0. Fiind la Edesa, i se

intamplh sh 'lash de dimineth cu doi

frati. La vederea ceriulul aeoperit

cu stele flise: Dach strAlucirea acestor globuri este ap de luminOsh,

care va fi slava en care sfintii vor

fi inounjurati la venirea Domnului?

crurI sunt sp. de Infricopte, a nu

Dar me cutremur, strigh de odath

and me &dem la ()ilia cea infricop* incepu sa plangh 0 sh verse
lacriml. Dar cum rah voi afia eh a-

Me voi supune atat cat va fi en pu-

tinta; dar voI vorbi maI mult cu

.plangere 0 suspinare. Asemenea lu-

se pot spune far& laerimi. 0! Servi-

tuncea ? Cum me voi arhta Inaintea

torul lui Dumneda, nu ne lipsi de

tribunalului Judeatoruiui met,

Invefaturele ce le cerem. Atunci Efrem 1ovindu-0 pieptul planse 0 mai

care vol fi un monstru plin de man-

amar 0 flise: Ali! fratilor, ce voitl

a ausliti? 0 di infricolath vai mie!
val mie! Cine va indrezni sh spue,
eine va Indrfizni sh asculte povestindu-se cele ce are sh' se intample
in acel moment de plangere 0 tanguire? Voi cu totil care avetl: lacrimY, plangetl impreunh en mine;

eti

drie printre cei umiliti 0 deseverOtT, an tap intre oI, un arbore uscat 0 farh fructe ? Martiril vor arhta
chinurie lor, chlughriI neveiqele kr
lar tu pecatosule suflet! mandril

0 gol, nu vet arAta alth de cat flair), qi negrijire. Cei doi tovar0
veclendu-I curgencl lacrimile, incepurh
a plange cu el. Aceia0 gandire II

acel ce n'ali sh vad sOrta ce-i 4tept 0 a nu fie ne ingrijatl de

urmiirea pretutindenea 0 tot-deuna

mantuirea kr, atuncl se vor desphiii

Omenil unii de altii: episcopiI de episcopi, preotiI de preoti, diaconiI
de diaconi, subdiaconii 0 lectorii, de

se gandea la dragostea nesfer0th a

era mipat fOrte mult. INTOptea dach

lui Dumnecleil pentru Omeni, se scnla
'hick.% 0 voia sh-1 arate recuno0inta
sa. Alto on i. gandindu-se la pecatele

sale, nu pntea sh dOrmh; incepea sh

EPREM

ping

i sl se tanguiasck punen-

du-si inainte pre David. Acsta. umilintg Ii aducea curatia inimei si

luare aminte asupra sa. Sfintul E-

frem petrecu multi ani in desert,

tot-duna desplrtit de cele trupesti.

Trgia ea 0 cum n'ar fi avut corp

si ar fi fost afarg de lume. Zelul
se/ II aduse persecutiuni din partea
unor ellneari; dar el se niangilia on
sfaturile sfintului bilian, a c/rui
vieta a scris-o. El nu se descurajg
cand mrtea 1-a rgpit pe acest servitor al lui Dumnedeii. Tot atunci
perdu si pre st. Jacob de Nisibe du-,
hovnicul se/ (338).
Dupl aceea ii veni in gand sg
pliasscg patria sa si se 'duse la
Edesa spre -a se inchina mOstelor st.
Toma. Avea o dorintg mare sit vadl

pre pusnicii caril traiat prin muntii

de acolo. Pe &and se ducea la Edesa

o femeie se nit /. lung la el. El '0

int Orse fata i dise: Ce mg privesti ?
Femeia din blrbat a fost fleuta,

dise ea; dar tu tot-dluna trebue sg

te uiti in pgmint, din care ai fost
luat". 116spunsul acesta mira pre

Efrem 0 mai mult se minuna, c.

Providenta are grijg sa-1 invete.
Apoi compuse- un tratat asupra cuvintelor acelei femel. Nu mai avem
acel tratat, care era privit de Sirieni
ca cea mai frumOs/ i folositOre carte,

care a esit din pana sfintului.

Cat a sedut st. Efrem la Edesa a
fost pretutindenea stimat i respectat. Fiind hirotonit diacon, a devenit apostolul poegintei. Din cand in
and se intorcea in desertul stt
spre a'sl ,Improspta zdrobirea ini-

mei 0 ruggciunea. De ate off eve.,

era insufietit de un zel not, care-1
argta prin puterea si ungerea en
care vestea el adev6rurile mantuirei.
Nature '1 inzestrase en un talent rar
de cuvintare, pre care-I inavutise
prin studiu i contemplare. Era poet

231

de iseusit in dialecticg;
dar cele-l-alte 041 ale filosofiel grecest1 nu le cunostea. Lipsa acsta
era implinitil prin mare pricepere,
pi destul

prin o pltrunderea dosebit i grijd,

ce avea de a medita sfintele cgrti.
La cunostinta dogmelor adlugea si
o Intelegere perfectl a Scripturil.
Cunostea fate bine limbs siriang in
care scrise cu mult/ curltie i elegantl: Avea o eloquenta natural/
care incanta. Cuvintele sale curgeal
ca apa, de 0 nu era/ indestulatOre
pentru multimea cugetgrilor, ce-i ve-

near/ necontenit Ii end. Pricepend

bine Incrurile, dictinnea sa era enratl, i placutg. Cugetgrile sale de 0

inalte era/ usor de inteles. De almintrelea vorbea cu atata duldt/

pi putere i atat de natural, ca era
en neputintg sl nu fie cine-va convins. Scrierile sale se disting prin
geniul i figurele proprii. limbelor

orientale, care nu se pot traduce cu

tit /. frumusetea lor. Nimic nu era si-

lit la el, ci totul venla din prisosinta inimel, patrunia de iubire, de

incredere, de mahnire, umilintl pi
alte virtuti. Autorul se descrie asa
cum era; necontenit se umileste sub
mina atot puternicului Dumnedei1;
presenta diving II inspirg o fricg
respectOs6.; amintirea de judecatl ii
insufleteste a lucra din tote puterile
pentru mantuire. Cuvintele sale imprimll in suflete sentimente potrivite,
aducend lumina i convingere. Nu

este un foc care produce o clIdurl

treeltOre; ci o flactol, care sfisie pi
distruge tote afectiunele pamintestI,
care transform sufletul i continua'
a arde far /. sg. plOrdl nimic din activitatea sa.
Desi st. Efrem era aspru cu sine
ins* el arata mull/ condescendentg,

si bun/tate fat/. cu .alti1. Nu voia

ea cei din nol convertiti al se lase
in vola zelalui lor i nici sl, se nevoiascg prea malt. El ii sigtuIa sl

232

ILFEtElkit

ixii faa nimic far& sfaturile celor

s'ar putea pune asupra unui copil o

ne Insemngm uqele, fruntea, ochii,

gura, pleptul 0 tot trupul". Aiurea invatg c. sufletul eqind din corp,
se judecg Indat i dreptil sunt adiuil indatg in posesiunea lui Dum-

povarg care l'ar face a mar?

Spre a termina eu vita acestul

nedet; c mei care sunt moil de

pitcate aunt trimiql la locul de osindg,

sfiut pgrinte, e nevoe a vorbi ceva

de sorierile sale. El dice la primul
seg cuvint ascetic, a vederea pgcatelor sale 11 Ikea s taa; c ochil set

dar se pot uqura prin ruggciunele

mal inteleptl 0 a se mkgini la eseroitiele, in care le-ar fi posibil, a

stgrui cu bucurie qi statornioie. Cum

trebuIall sit verse lacrimi di 0 nOpte

celor vii, eg, dupe mOrte nu este poc.in

i cg, omul in vletg flind trebue s lucreze pentru mintuirea sa.

Sfintul aduse la cunoqtinta ade-

spre a qterge pata sufletului set:

Dar, dice el, and am vedut c rgcla se furiqa alas printre aluggri,
atunci n'ara putut s tac; unil din-

verulul pre mai multi. paggni ; converti

qi. un mare numer de eretici. Sfin-

tre el intrerupea nevointele i poeginta sa, plangea i adea apoi, and

tea, vieta lor trebuia s o petrecg
in marl nevointl. Ce deosebire intre

contra macedoneilor spre a dovedi

divinitatea sfintului Spirit qi stabi-

el 0 vechli monahil Dumnedeil a

luat din mijlocul nostru acele diamante srOlucit6re, nu mai suntem

mail obraznicl, inaintea lui erat ca

niqte copii slabi i frico0. Tot asemenea invinse el 0 pre Milenariqtl,
pre marcioniti, pre manihel qi pre

vrednici sg avem inaintea nOstrg a-

tul Ieronim face un frumos elogiu

al artel ce o compuse sfintul in

leqte folosul poegintel. in contra novatianilor, caril cu tOte c eralt cel

semenea modele". Sfintul indma ucenicil impiosului Bardesanes. Acest

la nevointa i repeta adesea c vita eresiarh nega invierea trupului
este o negustorie i un timp forte rgspindise erorile sale la Edesa prin
scurt, dar resplata va fi nemkurat mijlocul unor versurl pe care le canta
de mare. El sfgtueqte ca s aibg fie- poporul. Sfintul Efrem spre a incare scris in inima lui: Duce-se re- drepta reul inveta ..poporul din oraq
cla din sufletul melt". Apoi von- 0 de la targ alte versurt combeqte de acela ce are numal ate -puse de el cu invetgturi. ortodoxe.
ode& cgldurg: Ceea ce zideqte asPe la anul 376 Apolinarie incepu
tri.-0 cu o ming, distruge a doua-di a dogmatiza in public. El sustinea
prin lene".

Observg c

demonul

find Invins de suflete piOse, dice:

a in lisus Christos n'a fost sufiet

omenesc qi c acesta a fost inlocuit

mi: due la prietenil mel cu caril on persOna diving. De aicl urma Ca

'ml place sg, me joc; n'am de cat lisus Christos nu era om adeverat;
sg-i tin de lanOrrile ce le pOrtg".
Voeqte s ne insufletim adesea
cen du-ne: Nu mai al de alergat de
at fOrte putin i vel ajunge la loeul de odihng; ; nu te opri in cale".
Dupe el, ascultarea ne foloseqte atunci cand se porunceqte en asprime.
Niol odata animalele nu se imblandese cu blindeta. In cuvintare sa
despre cruce i milostenie, dice: The
neamurile cinstese senmul mintuirel

a in adevk a luat trup, dar nu

tOta firea omenesca. Sfintul Efrem

uitg a este betrin i eqi la luptg,
atgca puternic apolinarismul 0-1 invinse. Inaduqi Inca multe eresil ce
erag in formare. Rgbdarea sa cea ne
invinsg, birui feria arienilor sub
Constantin 0 a idololatrilor sub IuHan Apostatul.
Pe la anul 372 Dumnedeif II dadu

in gand sg vada pre st. Vasilie. So-

EFROSIN

233

sind la Cesareea, se duse la biserica

cea mare, nude st. Vasilie predica.
Dupg ce terming, trimise sa intrebe

lostivi en el, afare, de Arad

calea mfintuirel". Apoi plangend dise:

un coping pentru eorpul sgii. Nu so

Ah Pgrinte, al milk de mine pacgtosul 0 mg povatue0e pe calea cea

invoi de eat dupe ce ea-I fagadui

ca vai simplu, eg va vinde averea
si o va da saracilor. Apol muri in
anul 378 intr'o vrsta fOrte inaintata. Indata dupe mOrte i se cele-

Po-

lonas.

Tot orapl venise sa-1 vada i sa

dadi nu este el Efrem. Da, eg asculte invetaturele luI. 0 dung,

sunt Efrem, care sunt departe de Lamprotate, 11 ruga sa-I cumpere

adevgratg". Sfintul Vasile comform

dorintel sale il ddu niqte regule
spre a duce o vi sfinta. Vorbird
mult Impreun i avea mare ides
de el. Inainte de a pleca, l'a hiro-

tonit st. Vasilie. St. Efrem nn voia

s. primscit aegsta demnitate, cum
se vede din tratatul sell despre
preo fie.
Intorcendu-se la Edesa se inchise
in chilie i compleetg scrierile sale
si eqi de acolo numal pentru ca sg
ajute poporul fiind lovit de o fmete

grozava. Intoreendu-se in chilia sa,

l'a cnprins frigtrile. El scrise qsespre-dece Pareneze, adicg sfatuiri

bra serbatrea luI.

S. Grigorie de Nisa II racu panegiricul, dupg rugaciunea unui Efrem, care scgpase de bll cu ruggeiunile Sfintului. Se zugravete sub
figura unuI betran inalt, axend aerul dulce i majestos, ochit in laorimi, o privire i un esterior care
vestese un mare grad de sfintenie.
Se serbzg la 28 Ianuarie.
EFROSIN buegtaral, s'a ngscut
din preintl de rand 0 cresegnd frog

invetatura a venit maI pe wing la

pentrupocainta care constag mare p arte

Mangstire. Deci imbracand schima,

In rugaciunl, din care multe

s'aA

s'afacut servitor monahilor; iar pentru

introdus in biseriog. Vorbind de sine

eti qedea tot-duna la bucatarie, era

de risul i batjocura tutnror. Sfintul
insa suferea tOte defaimarile cu barbatia inimei i cugetului gi eu lini'tea gandulni, fara sa se turbure ca-

dise: Sunt aprOpe de mOrte. Am

racut testamentul meg pentru cei ce
iubese virtutea. Zi i nOpte ye rugati
intoemai ea muncitorul care' lucrzg
necontenit aqteptand un seceriq imbelqugat, nu incetati cu nevointele.
Cand ii veti ingropa, sh nu-mi cantati i sa mg lgudatl. Sti nu-mi inOlin trupul eu stofe pretiOse sail
sg-mi radicati monumente; sa me ingrope:VI Ca pe Un ealgtor strein, Cum

WO de putin; cad de qi era prost

la cuvint, nu era insg i cu priceperea; cum se va vedea.
In manastirea aceea era un preot
care se ruga en sirguintg, sa-I arate
Dumnedeg bungtatile, care vor dobandi cel ce-1 lubesc pre el. Deci,

sant." Eg mor dar sa qtitl ea am inteo nOpte, pe cand preotul dormea,

eerie testamentul acesta, ea sa va vgdu o grading 0 privea en mirare
aduceti aminte de mine. Am trait 0 on spaimg bunatatile cele prea
tot duna cu credinta adeverata, de
0 sant eel mai pacatos din totl. Sa,
hiati trupul i sa mi-1 aruncati in
mormint, apoi sa fugiti ea sa. nu simii putOrea pacatelor mele". Dupe

ce a bine-cuvintat pre ucenicii sgl

i-a asigurat ea Dumnedeg se va mi-

veselitOre, ce se aflag acolo. Efrosin

bucatarul, sta in mijlocul gradinei ci
se desfata de bunatatile acelea. Apropiindu-se de el, l'a intrebat a cui
este grgdina i ce cant& el acolo.
Efrosin rgspunse, ca, gradina este a
a1e0lor lui Dumnedeg i mi s'a inggduit i mie sa stag aid, pentru

231

ELADIEELASIP

multa bunatatea lui Dumnedel Preotul i-a dis: dar ce fact in grading.?
Efrosin rgspunse: Eu stapinesc tote

selaciunea si ficendu-se vas ales sfintului Duh, a fost uns din alegere
dumnedasca Arhierea si incredin-

cite le vedi aid si mg bucur si mg

tin d u-i-se con ducerea turmel lui Chri s-

veselese de tastigarea acestora. Poti

sa-mi dal ceva din bunatatile aces-

tos, ea un bun pastor gonea pre 6

tea, dise preotul? Efrosin rgspunse !

menii cel in chip de lup de la turma

sa, pazindu-o nevAtamata si nevi-

la ce voesti din darul lui Dumne-

clenita de tot raul. Pe cind il du-

(lea. Preotul aratandu-I merele, cerea,

sa-1 dea din ele. Efrosin a luat mere

ceaa legat inaintea tiranilor, nu ineet a lumina cugetele credineiosilor;

si le-a pus in rasa preotului; apol ea mergend cu osirdie spre lupte si

fiind a incepuse a toca pentru Or- predicend pe fata buna oredinta, a
tring, s'a desteptat preotul. Cred.end fost dat la multe munci si fOrte rat
ca. vedenia sa a fost vis, a intins find schingluit, a fost vindecat cu
mana la rasa, si o minune! a aflat puterea stapinului Christos. Dar timerle. Deci minunandu-se de acea

bung mirsma, a Amu nemincat

ranil umplndu-se de manie, ail ba.gat pre sfintul in foe si Amain&

multa vreme. Apol mergend la bise-

ne ars, a tras pre multi la credinta

rica si vgdind pre Efrosin, l'a luat

la o parte si l'a intrebat, unde a fost

lul Christos. Apoi inuncindu 1 O. mal

cumplit, s'a dat sufietul la Dumne-

nOptea aceea. El rgspunse ca. n'a fost

-nicaerl. Dupa aceea jurandu-lsa-1 spue

dell, in 27 Mai
ELADIE envies, s'a savirsit

adevgrul, a rgspuns, ca a fost unde

sunt- bunatatile, care le vor mosteni

pace in 9 Noembre.

eel

ce lubesc pre Dumnedet, pre

care si tu de mult doresti A, le vedi.

Acolo m'ai vgc,t si pre mine desfatandu-mg de bunatatile livedei acestela. Voind Domnul sa te incredinteze despre bunata4ile cele dorite
dreptilor, a lucrat prin mine smeritul
adstrt, minune. Atunci a Os preotul:

Cu

ELADIE, impreung eu Teofil dia.,

conul erail din Libia si fiind prinsi

pentru marturisirea lui Christos ail
fost dusl inaintea antipatului Libiel

si pentru ca starulail iu credinta

lui Christos, ail fost sfasiati. Apoi
legindu-li-se minele si piciOrele, li

s'a pus jerateo pe spate si cu fried.): ascutite li se strapungea tru-

Parinte Efrosine! Ce mi-al flat din

pul. Iar munca acsta prelungindu-se

bunatatile livezel? Efrosin raspunse:

Merile eek frunthe si mirositOre, pre

s'ail dat sfintil sufletele in mana lul

Dumnedell si ail primit cununa in

care

le-al pus acum in patul tel.

Dar lartil-mg, cinstite parinte, ca ea

sunt vierme si nu mn. Preotul a
povestit fratilor vedenia ee vgduse,

si a indemnat pre toti a se minuna

si a se spalmanta; si spre dorinta
binelul si a faptelor bune, fericitul
Efrem fugind de laudele Omenilor,
s'a dus pe ascuns din Manastire, si
a Aims necunoscut ping in sfarsit.
Iar din merile acelea mancand multi
bolnavi s'aa vindecat de bide, spre
marirea lul D-deti. (11 Septembrie).
ELADIE curatindu-se de tOta in-

8 Immarie.
ELASIP, Mesip si Pevsip, en mOsa
kr Neonila, era' din Capadocia,
fOrte iscusiti la imblandirea cailor.

Avend el o serbare, ce se numea

Dia Nemesiei, att chemat pre matusa kr Neonila la ospgt. Dar IAtrana fiind invgtata credinta lui Chris-

tos, le-a povestit economia lui cea

pentru nol, si-si batea joe de idoll.
Povestirea acsta 1-ail facut sail
amintsel de niste videnii, care-I
povatuiaa, sa crda in Christos. Deci

indata testi trel fratil ail -squat i-

131.11AZARELENA

dolii i miirturisind in priveliste pre

Christos, at fost aruncatl in

foe,

unde atI luat tununile muceniei, in

16 Ianuarie.
ELEAZA.R (1. Cron, VI, 3, XXIV,
1 etc. Ex. VI, 23 Num. III, 2. XXVI,

60. Ex. XXVIII, 1), al treilea fit al

lui Aaron si Elisebah, a fost chemat la preotie odat5 cu tatl i cu

fratil s. Dup mOrtea lui. Nadab

Abihu (Lev. X, 6, etc), Eleazar
in turburarea durereri sale, pe care
era nevoit sg, o aseund5, a uitat anal din riturile, ce' trebuia sit le ph--

nes* pentru care i s'a lertat. A

fost numit cap al gardelor sanctaarulut, a oblectelor si provisinnelor
sale (Num. III, 32, IV, 16), acoperi

altarul cu lad de aram5 luate. din

Vainfiiterele lui Core si sotil sei (Num.

XIX, 1), si sevirsi cel dinthi una

din ceremoniele cele mai misterkse
ale institutielor mosaice. La mOrtea
pgrintelut set (Num. XX, 25. Dent.
X, 6),

se imbrtc5 cu vestmintele

sacedortale si se pogori cu Moisi

din muntele Hor, al doilea mare

preot al lui Israel. A fost insgreinat cu a doua numerare (Num XXVI,

1). cu consacrarea prdilor din Ma-

i cu involak fteutO, cu semintiele Rubin 0 Gad, pentru stabilirea lor de ceia parte a Iordadiam

nulul. Nasent in desert, Eleazar intr

in pOmintul fag5duintel i impreun
cu Iosua fgcu impgrtirea lut (Num.

XXXIV, 17 Ios. XIV 1. XVII, 4

etc.) 0 muri cam pe timpul acela,
find ingropat in muntii Efraim.
(2 Septembre).
ELEAZAR I(Mat. I, 15) fiul lui

Eliud numit in genealogia lui Iosif,

este necunoscut. (12 Deeembre).
ELEAZAR dascOlul Macabeilor,

a suferit matte chinuri si in cele

din urmO, s'a sevirsit prin foe (1
August).
ELENA ImperAtesa, mama marelut Constantin.

Toti istoricil englezi clic

235
ca.

Im-

peratesa Elena era din tara kr 0

c. marele Constantin s'a ntscut in
Britania; dar o autoritate decisivg
in privinta sasta este panegeristul
anonim, care raudand pre Maximian
0 Constantin ca ocasia cesatoriel
acestula cu Fausta, slice: Constantie
a sdipat din robie provinciele Britaniel; dar tu le inobilezi prin oriorma ta."
Dupe Leland si istoricul de Glas-

tenburi, Elena era unica fite5 a regeld Coilus, care a fost tot-derma
prietenul Romanilor de la care primise suveranitatea sa. Enric de Hanticton slice, c Coins era Coel, care
pentru prima Ora, incujur5 cu zid pi
pi infrumuset5 Colhensterul, numit

ast-felit dupe numele set. Acest ores se lemda malt timp, co, a dat
nastere impergtesei Elena, tar marca
sa a fast o cruce intre patru corrme
in amintirea descoperirel sfintel Cruel
de sfinta nestr. Drake crede o s'a
naseut in Iork, cum spuneat oratorii
englezi la coneiliele din Constants.
pi Basilea; i adaoge c panegiristul
anonim al lui Constatin se impacht
en phrerea acesta.
Cand a kat Constantie pre Elena,

era numal oficer in armata. Primal

fruct al acestel c'esatoril a fost Constantin, care precum sestie, fu crescut
sub ingrijirea maicel sale. Dar spre

a intelege si mai bine, trebue a arunca o privire asupra situatiel in

care se &ea atunct Imperial roman
Cel doi frati, Carin i Numerian
fii colegi i urmasi lui Carus domneat unul in Orient 0 altul in Occident. Amindol fiind uritt din causa

vicielor, at pus pe tronul imperial

pre Diodes, eunoscut sub numele de
Diocletian in 17 Septembre 284 De
aid datze, epoca domniei lui, sat

era martirilor, care s'a intrebuintat

malt timp in calculul cronologic.
Diocletian, niiscut in Dalmatia,

236

ELENA

dintr'o familie fOrte obscurk, a fost

liberat de senatorul Ann liu. Era in
capul and armate din Orient, cdnd
Numerian a fost asasinat. Spre a se
opune mai Carin in Occident, declark
de Cesar pre Maximian, care lu g. supranumele de Ercule. AcOsta era in
anul 284 Noembrie in 12. Carin murind de mOrte n'aprasnich, in Mesia
de sus. MAIO Dunkrea, Maximian fu
proclamat imphrat i reeunoscut de
coleg lui. Diocletian in 1 April 286.
Era nhscut in Sirmiu i nasterea liii

era tot asa de obscurh, ea .0 acelul

ce-1 rkdicase pe tron. Ferocitatea es-

1..."../NoN",--"."_",-,..

dol imphrati de rang mai inferiorl

cu titlul de Cesarl. Diocletian alese
pre Galeria Maximian, supranumit
Armentarius, nascut in Dacia, om
crud si stricat, el II sili s8 se despart& de femeia sa, spre a lua pre
fica sa Valeria. Maximian Hercule
alese pre Constantie Hlor, chruia nu

i se putir imputa nimic. Era soldat

bun si descendent din Imphratil Clau-

dia II si Vespasian; de aceTa si familia sa purta numele de Flavin. lath,

cum Il impkrtirk imperiul: Hercule:
Italia si Spania; Constantie: Galia
si Britania; Galerie: Iliria en prtrtile

teriorului sii ddea pe fath, moravurile i caracterul shti. De almintrelea era un oficer bray i esperimentat; vicln, dedat la patimi
asa de avar, ck noise mai multi se-

vecine cu Natal Euxin; Ian Diocle-

natorl spre a le lua averea, prdAnd

tote provinciele din Occidentele supuse dominatiunel sale.
Diocletian era 0 soldat 0 politic.
El puss taxe marl asupra provincie-

Crestinil se buarati atunci de un

fail de pace. Ca tOte acestea ati foil

lor. Stiu a tine trupele la datorie

mai bine de cat predecesoril shi. Era

pasionat pentru constructil; duph ce
termina un palat pentru care ruinase
o provincie intrOgA, punea de-1 d'arime, dack ghsea vre an defect, 0
poruncea sh,-1 fack alt-felik; dar de

multe ori se intdmpla s nul plug

niol acesta. Fiind risipitor peste mksurk,

puse in cap sk fack din

Nicomidia o a doua Rorritt, unde-si

avea resedinta, alungand Omenii sh-si
fack palate, ipodromuri, arsenale
alte edificil publice. DesertkcIunea

lul se vedea in &en, equipage si

mobile. Ca Vote acestea era de o a-

varitie cumplitk; casa sa era plink

de jafurile familielor i provincielor.

Cel dol Imphratl semilnat in privinta acsta i domnirk dou&deci

de ant
Spre a'tt asigura mai usor linistea

tian: Oriental. Conditiunea principalk

a fost ea Constatiu sk lase pre Elena si sh, la pre nepOta lui Maximian Teodora.
eiti-va martin i. si in Occident, mai

ales din armatk; ceea ce se mite atribui crudimel naturale a mai' Maximian, care avea plkcere a vrsa san-

gele lor. Pe la inceputul anulut 302

Galerie, indemnk pre Diocletian, care

era in Nicomidia a stirpi numele de

crestin de pe fata pkmIntului.
Abea se sui st. Constantin pe tron
publick edicte, prin care oprea a
se urmiiri crestinii din causa religiel
lor. Nestiind pre eine sh, cheme in
ajutor spre a invinge pre Mhaentie,
se simti inspirat de a ruga pre adevhratul Dumnedeh, care-si arktk
buna-vointk dare el prin o vedenie
minunatk. De atund se declark protectoral crestinilor; zidi biserici
impodobi altare en mare euviintk; 1.1
pRicea sh. vorbsch, on episcopil, pe
care-i chema adesea la mash, cu tOth,
skfacia exterioruluilor. Baroniu spune,
eh, in anul cand invinse pre Maxentie, dh.'du episcopului Romel palatal

din Lateran; lar in anal urmktor

statului 0 a ingriji de siguranta papa Melchiade inu un sinod in ca-

persOnelor, in anul 293 mai Wank

sele imphfatesei Fausta; de undo ur-

ELENA

mz c. palatnl acesta era in posesiunea Episcopuld pe la inceputul

vcului al patrulea. Darnicia marelui
Constantin chtre biserici si Arad se
cunoste si de acolo ca trimise o epistolh dare Cecilian, episcopul Cartagena, prin care-I imputernicia a lua
trei-sute de pungi de. bani (cam

75000 lei) de la Samesul Africa,

licandu-i eft dad): nu-i va ajunge, cia
mai ara off cat va voi. Impartea mi-

lostenil la grad atat crestinI cat si

pagani; mai ales acelor carii din
ImprejurarI neprevq.ute ajunsese in

grade; dadea unora pamint, altora

slujbe, avend o deosebith ingrijire
pentru orfani, veduve i feciOre.
Sfinta Elena fiind din familia Flavia, care Inca de pe timpul lui Vespasian numera multi orestini in sinul
el,

de sigur cunostea din pruncie

adeverurile religiei crestine. Achsta

se cunOste din imprejur ,rea, ch a
dat o educatie cu adeverat crestinsca fiului sea; si din purtarea bar-

batului sea, care tinea la curtea sa

pre crostini ca pre cei mai credinciosl servitori i apratori ai Bel.
Dar dupe obiceiul de atunci, cum

237

servicia autoritatea sa. Rufin vorbind

de zelul i credinta sa, 4ice eh amandoue sunt necomparabile, insufland in inimile Romanilor focul de

care era coprinsa inima sa. Ultand

de demnitatea ei, avea mare placere
a lua parte la serviciul divin printre credinciosi. MOJA. peste averea
imperiului, se servea de ea numaI
pentru fapte bune. On pe uncle trecea, se simtea dhrnicia el, fiind mama
tuturor nenorocitilor. Zidind bisericI

le impodobea cu odOre si vase. de

mare pret.
Cu tote acestea Licinie deveni gelos de prosperitatea lui Constantin
yi lua armele in contra lui. st. Constantin 11 invinse lang5, Cibala in Panonia 314 si multamit cii acesta, ii
propuse pacea. Liciuie, tot-duna sfiOat de ambitie uIth ce datorea bine-

facetorului sea; il insulta din noa;

incepu chiar s. persecute- pre crostini in cIuda st. Constantin. Sub
dinsul patimira cot patru-deci de
mucenici. Indemnit si pre Sarmati
a navali in provinciele romane, facendu-se urit de al sei pentru ava-

ne spunt Eusebia, sfinta Elena se

ritia, desfranerile i cruOmea sa.

St. Constantin dupe ce a intrebuin-

boteza intr'o vrast5, inaintata, dupe

tat tOte chile de impecare, 1-a declarat

biruinta minunata a marelui Con-

resboi, tacendu-se marl pregatirI de

stantin. Convertirea sa a fost cu atat

o parte si de aka. Armatele lui Li-

mai perfecta, cu cat ea tot-duna

a practicat virtutile cele mai straIncite, distingendu-se mai ales prin
pietate i iubirea de grad. Fiul set

o iubei i o respecta; el uita ca era

stapanul lumei si se 'Area ca tine

cinie eraa maI numerOse; si se laudatl

& de va invinge, va estermina pre

inhnici, mai ales ca s4i. magiI I-aa
promis acsta. Constantin se pregati
la lupth prin rugaciune, post si singurittate. El porunci skpOrte stOgul

tele el. El o proclama Augusta in

fata armatei si in tote provinciele

cu cruce, ceea ce inspaimanta pre

Licinie, care fu invins de trel orl:
oda% la Adrianopole in Iulie 324,

sale; si voi sa se bat 5. in onOrea el

perclend 34000 de OmenI; alta data

medalii cu numele Flavia Iulia

la Calcedon unde remase abea cu

Elena.
Desi batrana, Dumnellea prelungi
4ilele sale, pentru ca prin esemplele
ei, sh se intagacit Biscrica, peutru

3000 de ostas1 din 130000 ce-I avea.

In fine c5,4u singur in manele invingetorului, care-i (truth' vita. Dar fiind convins ca nu se va mai indrepta,

inaltarea chreia fiul sea pusese in

ii condamnil la mOrte in 4nul ur-

puterea. numal s

implinesca dorin-

ELENA-ELEV1EIII2

mator. Victoria acesta dada hi Constantin Oriotul i adunl Sinodul

ecumenic din Niceea in anul 325.

In anul nrmator serise ml Macarie

episcopul de lerusalim, pentru mireta
biserica, pe care voia sa o fact" acolo.

Stints, Elena de0 in vrasta de optled' de anT se insarcina cu executarea acestei luerari pise. Avea mare

dorint a descopefi crucea pe care

murise Mattuitorul lama; dorinta

sa a fost ascultata. Ea cercett, ea

mat evlavie locurile sfinte impodobindu-le on edificil pompOse; chen4

imprenna on Rustie in 3 Octombre.

ELEVTERIE a fost din Roma;

remaind orfan Inca din pruncie sub

ingrijirea toamei sale Antia, care

invqase credinta in Christos de la
st. apostol Pavel. Mama sa l'a dus
la Episcopal Anichit, care l'a dat
sa invete carte si l'a pus in rindul
clericilor; Tar la cinci-spre-dece anl
al vristel sale s'a hirotonit diacon-,
Ia opt-spre-dece ani preot i ajunend flout-deci de anT s*a hirotonit

Episcop Iliriculul, facend mal 'na-

din exil pre mai multi 0 dada libertate aceIor ce eraU inehi0 sat
canT lucrat in mine; facu darurI

inte pentru nespusele-bunatati mnite

minuni. Fiind-ca pre mult1 II inveta
5i-1 Intorcea la credinta. in Christos,
a trimis Adrian Imperatul s5.-1 aduca

eomunitatilor i revarsa binefacerile

inalatea lui i rairturisind luminat

sale pretutindenea pe uncle mergea.

pre Christos Damneder" tuturor, po-

Inainte de a pleca din Palestina a-

runci s-1 intinda pe un pat de arama i sa-i dea foc. Apol l'a pus

dung -pre feciOrele consaerate Dom-

nului le dadtt o masa, servindu-le

n mfinele sale. Intorcendu-se la Roma

sIini ca i se apropie sfirsitul. Ea

dada sfaturi fiului sat s domnesca
cu inOlepciune conform cu legea
Dumnedeesca. Apol luudu1l remas

pe un gratar fOrte ars 0 Tarasi intr'o

tigae plina cu untura, sari 0 smOla
forte ferbinte; dar cu puterea qi da-

rul lui Christos, a -fost pazit nevefamat. Apoi s'a facut un cuptor cu
done ostii, in care intrand mai intaT

bun de la top.' ai sl, adormi in Coremon, ce dfiduse planul, h scapat

Domnul in luna August anul 326,

nevttamat i marturisind pre Chris-

al doi-spre-decelea .al domnieT lui

Constantin, care cu acesta ocasie dada

tos, capul i s'a taiat. Jar st. Elef-

serbari marete la Roma, timp de

trei huT. Sfinta Elena fu inmor-

stingendn-se focnl, a remas nevata-

tefie a fost pus inteo tigae, Insa

mat. A fost apol legat de un car

mintata cu mare pompa; se facu un

monument de caramida in forma rotunda, uncle puse corpul intr'o urna

on cal salbatici

de porfir. La Constantinopole se fficu

o Cruce mare in pieta, Tar de o parte

0 de alta statuia sa 0 a mamel sale,

cum se vede pana asta-zI zugravip
in bisericele nstre. Se serbeza in

aceia a botezat pre servitoril trimifi

sa-1 prinda, precum i a1il, cariT
credura in Christos, ea la veto cincl
sate. Apol ducendu-1 la imperatul,
acesta porunci sa fie sfaqiat de flare

21 MaT.

stlbatice, insa a reams nevatamat.

ELENA martira, a fost ucisa en

pietre, cu Averchie in 26 MaT.

Atunci doi servitori cu sulitele strapungindu-1 q'a dat fericitul suflet

in mg.na Ziditorului. Maica sa Antia
ve4endu-1 mort l'a imbra%ipt en

ELESBAAN regele Etiopiei. Vedi

Areta. (19 Decembre).
ELEN Episcopal TarsuluT, en pace
s'a sevirccit in 23 Noembrie.

gLEVTERIE martir, s'a stvir0t

i liberandu-se do

Inger s'a dus intr'un munte Malt,

uncle locula cu fiarele selbatice. Pupa

caldurl, pentru care i s'a -taiat si

el capnl. Se face amintirea lor in

15 Decembre.

ELEFTERIEELISAVETA

ELEFTERIE cubiculariul era din

Constantinopole cu bunit credinta,

intrecend pre toV cuaverca si cinstea

clef de mic flind crescut in palatele
imparatesti, avea i cele Intel. ranguff. Dar fiind remit de dragostea
bunatiitilor celor nestricachse f,41 vent-

nice, a desprquit cele lumesti si a

ales a fi mal bine aruncat in salasele Domnului, de cat S. alba locul eel dintal in locasul paciltosilor,
cum dice David. A.vendu-sI gandirea
intit natre Dumnedet, se indeletnicea t iva spre fapte bane, Iiiudand pre Damneder'. Diavolul uneltind prin servitorul sfintului, s'a
apropiat de imparatul eel reli credinco i l'a denuntat, dicend: Ste:
panul meA Elefterie s'a botezat si
a zidit_ biserica,

dnstind pre cel

restignit; lar poruncele imparatesti

le despretueste i avend case aseunsa
sub pamant, aduce lui Christos pH-

vegheri de Vita nOptea, posturt

ruggclunI. Audind imparatul s'a infuriat i dupii ce a intrebuintat tote
mijlOcele, ca sa-1 induplece a se departa de Christos i neizbutind, a
poruncit s tae capul sfiutulul, lar

cinstitul sell trup s1-1 arunce spre

mancare canilor i paserior. Deci
thindu-i-se capul, cinstitul trap a
fost luat de un cucernic preot
ungendu-1 en miruri, l'a ingropat in

239

bol; apoI fiind aruncata Int-11in vas

cu plumb topit, puciosa i smOla, a
esit nevatamala i asa i s'a tuns
capul i i s'a turnat jeratic preste

tot trupul; din care scapand, a mers

la capistea idolilor i prin rugaclune
a surpat la pamint idolul zeiteI Atina, a lul Die si Asclipie, pentru
care i s'a talat IeIe. Decl primind
stapanirea de la Perenie Iustin Antipatul, care chemand pre sfinta ei
nevoind s jertfesc idolilor, a poruncit sa o arunce intenn cuptor
ardend. SoldatiI s'aii ars, Tar sfinta
a remas nevatamata. Apol a pus'o
pe un pat de arama infocat-; apol
aruncata fiarelor, din care nici una
atinganduese de ea, ci omorind 120
de servitori, martira primi condamnarea de sabie i ast-fellfi sa sevirsit purtatOrea de cunun in 28 Mal.
ELIODOR. Navelind Persil In pamintul crestinilor, luara en asalt eetatea Betzarde pe Tigru, noise garnisOna si facu none mil de prizonieri, pre care-iluara cu dinsil. Pintre
acestl prisonieri era 0 Episcopal Eliodor, Dausas si Idarieb preotl; mar
mulfi biserica0, calugarl i c5luga-

r4e. Eliodor muri pe cale diva ce

hirotoni pre Dausa, sa-1 inlocuiasca.

Intr'o nevole. asa de mare putea sa

nu observe canOnele, care spun ca
un episcop se, fie hirotonit de trel.

El se adunail in tOte ile1e cu

ELEFTERIE persul s'a sevirsit Dausas care celebra Dumnedeestile
de sabie in 13 Apriel.
taine. Dupit ce all ajuns la margiELEFTERLE martir, aprOpe de nea Asiriei, s'a spus la trel sute
Zirola, se aminteste in 21 Ellie.
dintre el sa se inchine sOrelul sail
ELEFTERIE s'a sevirsit prin foc s fie gata de mOrte. Doue-denl si
in diva de 8 August.
cinci numal se lepdara de religia
ELICONIDA era pe timpul im- lor; lar cel done-sate septe-decl si
peratilor Gordian si Filip, din ce- cinci, remaind en statornicie in martatea Vitaliel. Deci fiind prinsa si turisirea credinteI lor, all fost madus e. la ducele Corintelul Perinie
celariV, impreuna cu Dausas in aneplecandu-se a jertfi idolior, ci mar- nul 362 de la Christos si al 53-lea
turisind pre Christos Dumneddi a- al domniel luI Sapor.
deverat, mal Intel a fost legata de
ELISAVETA a primit oununa
pichre i tarifa de o pereche de
15 Decembre.

NO

ELISAVETAELISET

martirului prin Sable in 22 Octombrie.

ELISAVETA (Pao. XXXVI, 11.

Luc. I. 5 etc.). Din neamul lui Aaron, sotia lui Zaharia, era acum
btrana, yi totuyi n'avea copil; Indata recunoscu ca ingerul, care fagaduise un fih lui Zaharia nu-1 amagise; ea ascunse buouria sa yi

laur f6rte mare yi otravitor. Multi

ani n'a gustat nnt-de-lemn yi n'a
pus incaltaminte in piciOrele sale.
Deci stralucind in fapte bune, cu
placere dumnelesca, s'a mutat chtre
Domnul (24 Apriel).

ELISEI (1 Regi XIX, 16), fiul

lui Safat, din Abel-Mehola orayel

din partea de rhstirit a Iordanulul,

aytepta momentul, and Maria, vara

sa, a venit sa 6 vad5. (Luca 1, 39).

luera campul parintilor si and a

fost chemat Inc do tiar la profetie, cam 900 a. Chr. Se grabi a a-

sa, seinnul care nicI odatil nu d'a

grey und mnme, Ii confirma sperants. sa. Cele dou5 rude vorbeah
iMpreuna, impartayindu-yi una alteia
dam se vede din cuvintul Elisavetei
(Luc. 1, 45), fagadnintele extra-or-

luandu-yi rgmas bun de la al s61

Urma Int Ilk, en care impart.' ne--

Ea primi cu mare bucurie acsta

visit& ne ulteptata i in emotiunea

dinare a caror implinire se apropiase. Elisaveta fu cuprinsa de o mare

bucurie yi sinitire pie)* ea felicita
pre verigra sa pentru destinele cele

marl, ce i s'a pastrat yi sotia unul

preot prea mireyte cu bucurie pre
logodnica unui meseriay. Elisaveta
naseu pre Ion Botezatorul. Nimic nu

pte fi mal ating6tor yi mai intim

de cat convorbirea celor dong rude,
a dou5 prietene inainte de a deveni
mame; aid se unea tta sfintenia religiunei cu draglayia materna (24
Iunie).
ELISAVETA cuviOsa, din pruncie

petrecand eu ostenell sihastreyti, a

luat de la Christos dar de 15.maduirI. Nayterea se, a fost prevestita
din dumne(leesca descoperire, insemnandu-se pentru ea ea va fi vas ales.
Nevointa Ea, era aya de mare, ca

purta numai o haina, Hui a &Mita

la asprimele ernel. Iar trupul yid

omora prin tot feliul de infrinare;
a postit patru-ideci- de dile Ara sa

guste ceva; treI ani necontenit y'a

avut gandul inaltat la Dumnedeil

filra s indrasnsch a'yi ridica ochiI
spre cerih, ca st-1 vada frumusetea.

Prin rugaclunea sa a omorIt un ba-

duce un sacrificiti de multamire

cazurie i primejdiile prink' ce se

despartira. Inytiintandu-se de rapirea
ml Ilie, s'a hotarit sa fie ..fatil la
acel eveniment yi dorea ca sa alba
o indoita m6sur5. a spiritului lui
Ilie, ytlind

cite greutati avea

s5.

Infrunte, luand locul unui profet aya

de mare, ca dascalul WI. Cu tote

ot i se fagadui, nu-yi putu stapani
duterea i sfayiindu-yi hainele sale
in semn de daft, apuca cojocul lui
Ilie, care avea ot servsea la consacrarea sa; apoi se duse plin de

mfilmire la Jordan. Riul un moment

oprit din cursul si Ii relua mersul

regulat. Elisel dorea s incepa cu
ceIa te a sfiryit dascalur sit; yi
spre a arata fiilor profetilor, carii
erali pe malul opus, a este adev6ratul urmay al lui Ilie, loveyte krdanul cu cojocul, trece printre valuri fara sa fie atins de ap yi v5dand ncenicii minunea acsta, se aruncara la picibrele lui, rectmosandu-1 de trimis al lui Damnedeh. Cu
tOte acestea tinerii din Ieriho nu se
puteati imphca cu ideea, c The a
fost rapit pentru tot-duna, ci credeal c Dumnedeh l'a hint departe
shl scape de r5sbunarea lui Ahazia.
EliseI le ingadui s5-1 canto yi la
intOrcerea lor dadn o "mug dovada
despre chemarea sa, indulcind apa
unui rIlt ce trecea prin Ieriho. Du-

ErAse
cendu-se apol la Betel, copiii il recunoscurit i vedendu-1 fare dasalul

set incepure se-cl bate joe de el;

dar pedpsa primite le dovedi, el
este tot aca de puternic ea 0 stepanul set, ceei ecind urcil din padare II sfaciara.
Vestea despre Elisei se respandi.

Armatele celor trel regi din luda,

Israel 0 Edom se aflat intr'un loc

pustit 0 fere ape. Elisel a pus a

sape gropl 0 a doua cli s'ail aflat
pline de ape, vestind regilor c vor

birui. Dar Elisel nu ulta pre ucenieii profetilor; veduva unuia din
din el cerea ajutor, caci datornicil
luasera pre cel dol fiI al sel in sclavie

241

set un servitor 0 un asin, plea in

graba la profetul Elisel, care se afla
in muntele Carmel. Ajungend, cade
la piciOrele lui 0 nu pOte dice alt

de cat: Oare am cerut et fill? Din

cuvintele acestea Elisel intelese nenorocirea ce a cuprins'o i trimite
pre servitorul set cu toiagul, sa.l
pue pe fata copilulnl. Daft dupll ste-

ruinOle femeel, plea el singur

ci

urcandu-se in foicor, invieze. pre copil. Apol chemand pre sunamitence,

ii dice
fiull Apol predice o fO-

mete de cepte ani. Ducendu-se la

Ghilgal vizita pre fiil profetilor; obiceiul set era de a manca cu dincil
ci puse pre servitorul sell se ga-

ci numal avea de cat pi4in tesce. Din nebegare de seine, sat

unt-de-lemn, ca i veduva din Sa-

din lipse, s'aii pus ci buruene amare,

refta. Elisel I-a spus sit Imprumute

dela vecini ulclOre Ole; dupre envIntul set turne untul-de-lemn din
vas in vas, pane ce se mnplua tote.

off otravitOre; din care gustand se

()Oriel cu totil; atunci Elisel, punend ,fainft le indulci ci cu totil

bin venitul lor IT plati datoria ci

mal remase 'Inca i pentru sine. Elisel mergend din loc in be, nu inceta a face bine. La Sunem, In semintia Isahar, o femele bogata 11
primea tot-alma cu cel mai mare
respect; in Intelegere cu barbatul
set a pus se-I face un foicor de asupra easel, in locul cortului, care

tOta seceta, un om din Bahal-Salisa

aduse cate-va pani ci spicefrin rugecInnea profetului ele se InmulOrtr

mancare fare se sufere ceva.

Cn

ci all fost de ajuns pentru fill profetilor din Ghilgal. Regele Ioram
de 0 cunoctea tOte minunile sevIrcite de profetul, se prefacea, ca nu
ctie nimic de el 0 despera de yindecarea mai Neeman Sirianul. Profe-

servea pentru calatori. Elisel intreba

pre servitorul set Ghehazi, c ce
bine ar putea sa-1 face. Ffind-ca
n'avea copil, Elisel ii dise: La anul
vel avea un copil. Atunci ea ne mai

tul trimise la el 0-1 dise: De ce

putend de bncurie, dise: Omule

se se arate, &Mu ordin lul Neeman

al

lul amnesia, nu minti Abel

tale! La anul cum prevestise profetul a nascut flu. Catl-va ani dupe
acela, fericita sunamitenoa putea dice:

treesc in pace in mijlocul poporulul

met. Dar Dumnedet ispitecte adesea
pre alecil set; copilul facendu-se

mare, eci la amp on tatel set, unde

se imbolnavi i curand dupe acela
mnri. Indata snnamita ii acede pe

ai

sfaciat vectmintele tale ? Se vie sirianul la mine ci sa etie, ea este

un profet in Israil. Dorinta se im-

plini ci fere a lase din case, fare

a se cufunda de cepte oil in Iordan; ci ast-fel l'a vindecat fare se
primseli daruri, ci numal fagaduinta

a se va indhina adeveratulul Dum-

neat, cu tOte el putea

se-ci con-

tinue serviciul sell pe range regele

Damascului insotindu-1 la templul
Rimon. Servitorul set fu pedepsit
pentru lacomie. Spiritul met te-a

iirmerit and te duceal dupe Nee-

patul profetulul i eerend la barb atul man; era Ore timpul ea sa e gang
14

fume

2 42

desti la avere, dud idololatria

ci

nelegluirea domnesc in Israil? Dupe,

cuvintul see lepra lui Neeman trecu
asupra lul G-heezi.
Gloria lui Elise( crestea din 4i in
(A (II Regi 6, 1.) i fiil profetilor
alergaii din tte pertile s asculte

invetaturele lui. Camera in care invetaii era prea mice si el se hoterire a -face una mai mare. Elisel le
invoi a se duce se. tae lemne din
lunca Iordanului; unula serindu-1
toporul in ape, profetul, veOnd intristarea ml, del 4icea c5A imprumutase, a arnncat coda toporului in
ape', i esind toporul s'a aseclat la
locul see.
Dar cu ate ocupatiunele cllinice
nu partisea interesele generale ale

liii Israil; pe and Ioram purta resbol cn Sirienii, el avu grija a-I instiinta de planurile inimiculul. Pe
timpul acela se afla la Dotan, in
semintia Manase; Sirienil inconjurare,

cetatea, crepnd c o vor lua. In

pericolul acesta numal Elisel era linistit; el respunse servitorului set:

acel ce sunt en nol, sunt mult mai

numerosl de cat acel ce sunt cu el
ai o vedenie comfirme 4isele sale;
colinele de prin'prejur erae pline

de Oste cersce..

Profetul rue, pre

Dumnecke se-1 scape, orbind pre Sirienl; el se oferi se,-1 conduce de-

parte de Dotan

cand li se des-

chisere ochil dupre cuvintul see,

Sirienil aflare cu mirare c sunt in

Samaria, in preset*. lul Ioram

ci.

in mijlocul ostavilor istrailiteni, cari

t,ineat ffernI asupra capetelor kr. Elisel le scape via, icend se le dea
de mancare 0-1 trimite s povestOsce
minunea armatel lor. Minunea acsta
si mai ales ertarea generbse, fficure,

mai mull ca trupele lui Ioram; Israil datori virtutilor profetulul un

timp de pace. Cara incepn. lares1
resbol'ul, dovedi din not devotamentul
sett

cetre patrie si se inchise in

Samaria, cam era inconjurate; gmea

open gree asupra acestel nefericite
ceteti, poporul ajunsese la cea mai

de pe urme strimtorare in cat sevirpfl si crime, spre a'sT potoli gmea;

o mama.... dar mai bine se, ne in-

dreptem privirele asupra regelui,

din pricina cerula venea nenorocirea.

BetraniI adunandu-se in casa profe-

tului se sfatulati cum ar putea

se.

scape de acea nenorocire; el le respunse: Nu vedetl c foram, demnul

fie al unui ucigas, caute se, me omOre; opritl putin la use' pre trimisul see; n'aufll ce vine dupe el,
schimbanduil planul ? Spiritul Domnului II descoperise pericolul ce-1 ameninta. Venind regele II spuse, ce,
a doua i se va vinde grIll i orz
la pOrta ceteteI cu pretuff de nimic.
Ce prevestire pentru un timp de 65mete! Ern oficer din Suita regelui nu
voi se cr6de si (lise: pOte se, fie asa,
&and Dumnec,leti va deschide ceriull

Profetul respunse, vel vedea cu o-

chil tel, dar nu vei avea parte se

menancI. AMA de zidurile cete4el

nu se stia de profetia lui Elisel.
Inserase bine i In timpul acestel
noptl lungi pentru acel ce asteptati
se, vade, implinirea profetid, patru
leprosi vorbeat de primejdia ce-T
ameninta; in oras era fOmete, afare,
belsug, dar ferul inimicilor II oprea
a se departa; niol un ajutor, nicl o
sperante, tot credeali el ce. vor muri,
si se hoterasc se, implore mila Si-

rienilor. El se due in zori de cline

spre tabara lor, dar o tacere adance
domnea; mirandu-se de acesta intre
si nu afle pre nimenea; Benadat pi
ostirea sa disparuse, lasand proviziunile i tOte munitiele. Biqa le-prosl, dupe, ce-s1 potolire, fOmea, luand banT i vestminte in done rin-

duff le-ae ascuns; Tar mai pe urine

gandindu-se si la fratiI lor din cetate al dat de veste. Samaria se
destepte., poporul nevideste preste

EL

zidurile cetateI i cnvintul lui Eli-

set' se implineste, cad la pOrta ce.1461 se vindea grial i orzul cu

pret de nimic. Oficerul care nu eredea, n'a avut parte, ad a fost strivit de inbulzla poporulul.
Cu tote o. predisese fuga Sirienilor (II Regi. VIII, 7), profetul

DIE

niste pester! naturale sail sapaturi

in Tara, preste

care

se punea o

petra mobile.; pe b panta repede se

pogora corpul Infasurat cu giulgiu,
cate-odata imbalsamat i culcat pe

un fen:if de masa de ptra putin ridicat. 0 data Moabitil navalir pe

pamintul In! Israil si se aratara de

primind ordinul a unge pre Hazael Aleparte, pe and un convoll morea rege al Sirid, s'a dus la Darnase. tuar trecea pe linga mormintul Int
Cind l'a intrebat de bOla lui Be- Elisei; indeit insphimintatl, %sera
nadat, el respunse: pOte sa se scOle, mortal acolo i fugira. Indata ce cadar Domnul mi-a spus c va muri. davrul se atinse de reliquiele proLa cnvintele acestea arunca privi- fetuldl, a Inviet si a esit din morrele asupra sirienilor; canta spre vi- mint (14 Iunie).
itor si-1 podidesc lacrimile; Hazael
ELPIDIE unul din episcopil trise mire; pling, dise profetul, pentru misl de Ermon al Ierusalimului, ca
ca preyed reul ce al sa-1 fact fiilor misionari In Scitia j marturisind
lul Israil; si-I zugraveste grozaviele mintuirea, se ridicara asupra lor
resbOelor viitOre; Eazael striga, dar
profetul continua a-I spune i a-1

rusina, 4icend: Domnul ml-a spus

ea vei fi regele SirielI Dupa ce s'a
implinit

nista

durerOsa misinue,

trimite pre unul din hil profetilor,

s unga rege al lui Israel pre Iehu
pOte pentru Ca alegerea trebula sa

paganii i batendu-I fare mile, i cu

crudime, Ii omorira in 7 Martie.

ELPIDIE era unul din sfetnicil:
senatului caruia se incredintase talnicele luerarl ale apostatului Iulian
in anil 361. Scriind legile s'a cunoscut ca este crestin. Deci mergend.
fata la apostatul i nesupuindu-se

remie secrete,. De atuncI EliseI tacu

a se lepada de Christos, a fost Im-

in tot timpul domniei luX Iehu si

Ioachaz (2 Regi XIII, 14), aprOpe
45 de ani i vorbi mime, and, h-

br.cat en imbracaminte esprit, tesuta

ind pe patul -mortei, dise ld Ioas

regele din Israel: Ia arcul, deschide
feresta despre. resarit i trage o sage* era semnul victorielor ce le
va purta contra Sirienilor; apol strIngend cu slabele sale minl mina monarlaulul ce tinea arcul, II de. a in-

lelege ce. Domnul va intari ostirea

sa. Ia sagetl i loveste de trei ori
in pamInt, clise Inca odata profetul.
Regele loveste de treI ori si se opreste, iar profetul cu tOta parerea

de reil nu-I prevesteste de at treI

victoril. Ast-fellA muri in Oa demnitatea ministerului sei, prevedend
viitorul in momentul and presentul

se departa. Dar minunele sale ntt

incetara. Mormintele Iudeilor eraa

de per de capra, care avea cue de

fier petrecute printr'insa ar pe 4e

asnpra era nusa cu pacura fiarta, ca
se, se interesca cuele. ApoI batut h-

ind preste haina (tech, patrundea

cuele carnea sfintului. Fiind aruncat
intr'un lac, a fost orarit cu ape, fiarta,

si uns en an felIii de mignia compusa din pacura untura i alte ma .

teriI lipicIOse, topite in foc. Dupe,
aceea adapat on niste bentuil prea
Intl si mestecate- on pucIosa u cu
catran. Legindu-se apoi de nite caI
sirepi impreuna cu Eustohie si Marcel, cu scop sa fie srasiatl, au re.
mas animalele pe loc. Apoi zdrobindu-i cu ciomege si aruncati" in
foe, s'ah dat sufietele fericitii in 15
Noembre. Se dice ca fericitul Elpi-

die ar fi invit

i s'aq supus din

244

LPIDIFORENATA

celor mai grozave.

ELPID1FOR martir, s'a savirsit
de sabie 'n 3 Aprilie.
ELPID1FOR a suferit martiriul
in Persia cu Achindin in 2 Noemnort chinurilor

brie.
ELPIS martira. V&A Agapi pag. 20.

EMILIAN martir, s'a OvIrsit cu

Terentie, Viehentie i Vevea in 11
Decembrie.

EMILIAN a fost din cetatea Durostorul (Silistra) din Misia Traciei,

rob al until elin, in 4i1e1e lui Iulian
paravatul i Vicariul Capitolin. Deci
creend in Christos i scarbindu-se

sub conducerea unui preot Pavel,

forte bogat. Auclind de acesta Arhimagul a trimis s5.-1 aduca impreuna
eu feciOrele si Vita, bogatia lui. Apoi
1-a spus c daca se va inchina sOrelui i va manes, din jertfele lui
va scapa. Nefericitul preot punnd
mai mult .pret pe bogatia lui de cat
pe nepretuitul dar al Ini Christos,
a declarat ca. se supune si a implinit
dorinta Arhimagului. Apoi i s'a poruncit ea sa induplece si pre cele
cinci feciOre, sa se inchine i ele,
dar vitezele martire art respins cu
indignare propunerea infruntandu-1

de idoli, a aflat vreme cu bun pri- amar. Nu te-ai gandit, nefericitule

i luand un ciocan, a sfarimat. la Iuda, care pentru bani a vindut
idolii si a imprastiat jertfele. Ne- pre Christos ?". Ca un al doilea Iuda
stiindu-se eine a facut isprava acesta, pentra bani 11-ai perdut sufletul.
art incaput altil la munci; dar sfin- Nu V-a venit in gand bogatul cel
tul s'a vadit pre sine si a fost ha- nemilostiv care avend multi bani,
tut cu vine de boil.; apoi bagandu-1 Ikea: Sufiete, ai multe bunatati,
intr'un cuptor en foe si ramaind mananca bea, veseleste-te. Pentru anears, s'a dat sufletul la Dumneleil cOsta a auqit: Nebunulel intru acesta
in 18 Iulie.
nOpte vor cere sufletul tail de la
EMILIAN Marturisitorul, Episco- tine, iar cele cc ai gatit, cui vor
pul Chizicului, suferind multe chi- fi?". Deci stand inaintea lui Dumnuri qi amare isgoniri pentru sfin- neqeii Ii spunem e amendoua se
tele si cinstitele bootie, de la salba- vor implini; i apoi Pail scuipat en
tacitul i paganul Leon; si primind despret Atunci Arhimagul a poruncununa marturisirei a raposat in 8 cit sa le bata cumplit; dar ele sulej

August.

ENATA martira din Gaza, a suferit pe timpul guvernatorului Firmilian, care intrebandu-o si marturisind pre Christos, s'a Improtivit
cu vitejie a se lepada. de el; pentru
care a fost spanzurata pe lemn yi
chinuita cu. muncele cele mai grozave. -Wend acsta fedora Valentina din Cosarea, a infruntat pe guvernator, pentru care a fost si qa
muncita cumplit si apoi amendoug
s'a savirsit prin foc i impreung at.
primit eununa vitezele martire in
10 Februarie.

ferind toegile 4fooaiiu Noi ne inchinam Domnului Christos, iar poruncilor imparatului nu ne supunem
si Ia ce voesti. Arhimagul, cre4end
ea totusi va castiga averea preotuluI
fazu si a treia incereare 0-1 porunci
srt tae el capetele celor cinci feciOre.

Iar el uitandu-se la bani, a Os:

Fac tOte, ce-mi vei porunci; i bland sabia s'a apropiat de feeiOre.
Iar sfintele va4endu-1, s'ail ingrozit

0 ail Os: Ticalosulel pastor find

ai esit improtiva turmei tale, ca un

lup salbatee, ca srt ne omori ? Asa
cinstesti tu trupul i sangele Dom-

ENATA feclOra. Pe timpul ml

Sapor, regele Persilor erau in Aza

nului, care-1 primeam din mana ta ?

einci feciOre canonice, care viquiafi

vieta vecinica

Sa Oil ea sabia de la tine ue este

i cu adevarat ne

ENOSEPAFRODIT

dueem la Domnul, dar tu

24.5

l vel

ucenicul se facu sanatos si St. Pa-

perde sufletul impreung Cu bogatia,

prin sugrumare ca Iuda. Apoi fac'endu-si rugaciunea au primit sfirsitul prin sabie; iar nelegiuitul pre-

vel l'a trimis la Filipi cu epistola

ot a fost sugrumat preste nOpte de

Omenii arhimagului, pentru ca sa-I
rapsea averea. (9 Innie).
ENOS (Fac. IV. 6. 1 Luc. III, 38)
fiul Id Set si nepotul lui Adam,

tiche.
Mentiunea de Epafrodit dri una
din doveclile puternice, numite in-

sa, in care se crede cad indatorecte

(Fil. IV, 3) far& a-1 numi, ca set,
impace cOrta intre Evodie si Sin-

terne, pentru autentieitatea Epistolei.

nascut in anul lumei 435, a Das-

Evident, ca dacri se aerie unui individ despre un lucru, de care el

cut pre Cainan la vrIsta de 190 ani

sari mai multi ati cunoF,Itinta, se aerie

si a murit in etate de 905 ani. Dup5,"

nasterea 1111 Enos, cultul pang atunci
inehis inlauntrul familielor, a dove.

alt-feliti de cat pentru aceia ce nu

still; tot ce priveste pe Epafrodit,
calatoria, bOla sa, darurile ce se a-

nit public; fiii lui Set se despartir

duceati apostolului, era5 fOrte ennoscute Filipenilor, Yar noi din contra, trebue sri cautam, sri apropiam,
s'a comparam diferitele locuri, destul
de departate unele de altele, pentru
ca sri pricepem legatura i intelesul
complect. sa reflectam putin asupra

de fill ki Cain, lax numele ml Dum-

nedeti a fost invocat la dile fixe in

adunari, unde fie-care era admi*(12
Decembrie).

EPAFRAS ucenicul st. Pavel si

pastorul bisericei din Co lose, unde
vestise evanghelia, precum i in Laodicea i Ierapole si de care era

forte lubit; a fost cu Apostolul in

intaia inchisOre la Roma.
EPAFRODIT (Fil. IV, 18, II,

25. a. 64), caruia st. Pavel Ii da

titlul de sot si tovaras de arme,
ca unul ce s'a ostenit in lucrul evangeliei si a infruntat primejdiele,

primului vers, unde st. Pavel vorbecte de darurile trimise de Filipeni

(I 7), vers desfigurat in traducerile

nOstre; voi cu totil aff contribuit

la darul ce r a,m priimit ; cuvintele
acestea erati pricepute de Filipeni;
des nol nu stim la ce se rapOrta,

de cat dupg ce cetim mai departe

amanuntele misiunei lui Epafrodit.

cum si numele de apostol, trimis de

Filipeni pe lane. el. Discipulul atesta, probabil pastor al Filipenilor
duse darurile acestei biserici Apos-

lath o dovada necontestabila eri -epistols a fost scrisa de St. Pavel

In aceste imprejurari i adresata

tolului, care era inchis la Roma,

stia despre ce este vorba.

Istoria lui Epafrodit dri loc i la

unde a rmas mai mult timp. Se

pare ca s'a bolnavit pe cale, dar
n'a voit a se opri i ardend de do-

rinta, a'si implini misiunea, continua calatoria cu pericolul vietei sale.

Vestea despre bola lui ajunse la

bisericei Filipenilor, care singura

alta observare. lath un om pentru

care St. Pavel are cea mai mare
stima si cea mai vi. afectiune, trimis sa-I duca darurile 'unel biserici

0 in urma acestei calatoril aga de

Filipi ci nelinicti mult biserica a- bolnav, ca. era 'in pericol de mOrte;
data; Epafrodit afland la Roma de Apostolul se mahnecte fOrte mult
interesul ce-i purtati, s'a intristat de acOsta; via biserica Filipenilor
pentru nelinistea pricinuita fratilor;
dar Dumnedeti, vise St. Pavel, avu
min, de dinsul i de mine, ca sa,

nu am Intristare pentru intristare;

plange pastorul s55; ea doreste sa-1

mai vac%

ci.

st. Pavel voeste

sa-1

trimita; dar nu-1 vindeca, cum a facut cu a4ii, Nu este Ore o dovada,

246

EPENETOS-11P1FANIE

a minunile nu erafi la dispositia

trimiqilor dumne4eqti, ca sa le 86virOsca, oil, cand 0 cum ar voi; ci
trebue a se considera ca acte nemijlocite ale puterei divine, singura judecatOre a ocasiunelor nand yob, A,
le svirOsca ? (29 Martie, 8 De-

v6ta din ce in ce mai mult, tOte

cartile bune co se public* largindulii cunoqtintele sale 0 prin calatorii, ce le facea in diferite locurt.

In sfirqit DumnOeti ingadui ea

sfintul Ilarion cel mare, ce era ascuns in deprt de dou-(leci 0 dol

cembre 0 4 Ianuarie).
EPENETOS (Rom. xvI, 5 an. 37)
ucenicul Iubit al st. apostol Pavel

de ani, sa se arate in lume. Stra-

a fost cel dintai convertit in Asia

Epifanie de 0 forte obicinuit in cane perfectiunei, il lull ca dascal al

WI i se conduse prin sfaturile sale

micL

EPIFANIE, unul din cel 33 martiri din Meletin (7 Noembrie).

EPIFANIE Arhiepiscopul Con stan-

tinopolei, se serbzg, la 25 August.

EPIFANIE Episcopal Ciprului.

Sfintul Epifanie se nasou pe la anul 310 pe teritoriul Elevteropolei

in Palestina. De sigur ca a primit
de la parintii si o educatie cre0insca. Din tinerete se aplica la studiul sfintel scripturi 0 spre a.pricepe 0 mai bine intelesul cuvintelor
dumneq.eqti, invgta ebreeote, egipteneqte, siriene0e, grece0e 0 latineqte.
Dragostea sa pentru pietate 11 facea sa cerceteze adesea pre solitari,
spre a se folosi din convorbirea cu
din0I de inv6taturele lor. Exemplul

virtutelor lor 11 atinse aa de mult,

ca se hotari, fiind Inca forte tinr,
a imbratiqa viOta monahala. Cu tOte
ea lila schima in Palestina, el se

duse in Egipet, ca sa traiasca prin

deprturile acestei tri.
S'ail intors in Palestina pe la anul 333 0 zidi manastirea de lane"
looul na0erei sale. Cate-va persOne
gasind ca el mergea prea departe
cu nevointele pocaintei, el 4ise. Dum-

necleti nu ne va da impgratia ceriului de cat cu conditie, ca sa, lucram; 0 tot ce putem face, nu se
p6te asemana cu cununa marirel ce
ni s'a fagaduit". Pe Bugg nevointele corporale, adaoga o aplicare ne-

obosita la rugaciune 0 la studiti.

El citea, cu intenVunea de a se in-

lucirea virtutilor 0 a minunilor sale

ii atragea multi discipuli. Sfintul

de la anul 333 pang la 356. Ami

citia acestor doi sfinti a fost fOrte
strinsa 0 distanta locurilor n'a putut sit micpreze puterea 0 trainicia ei. Se pare ca sfintul Ilarion indemna biserica din Salamina sa cera

pre sfintul Epifanie de pastor; 0

nand mOrtea rapi pre unul, ce1-1-alt

q'a consacrat pana sa, spre a face

cunoscut lumei bite virtutile ce str6Incise in el. Pe timpul lui Constantin caud ortodoxii sufereati persecutiele cele mai crancene din partea
arienior, sfintul Epifanie ep adesea

din chilia sa spre a sbura in aju-

torul acelora caril se luptaii pentru

drOpta credinta; se desparti chiar
de imparta0rea cu Eutihie, episcopul Elevteropolei, care din vederi
politico intrase in partea eretidlor;
arata mult zel spre a feri pre ontodoxi de erorile, ce le descoperise in
scrierile MI Origen. Sfintul Epifanie
era in manastirea sa oracolul Pa-

lestinei 0 al tailor vecine. Din bite

partile veneal sa-1 intrebe 0 nu-1
paraseati nici odatit rara sa fi primit
de la el sfaturi intelepte. Vestea minunilor sale se re'spandi in tOte par-

tile, Iar pe la anul 367, il alese episcop de Constantia sari de Salamina In Cipru. Demnitatea'acista nu
aduse

nici o schimbare in modul

de vietuire; el continua de a
purta haina calugaresca 0 chiar de
a conduce pre monahil 01, la caril
sthl

EPIFANIE

mergea din dud in mind. Nevointele

sale nu mergeati asa departe, in cat

247

Iubirea de shred era nemkrginitk;

triarhul se prime de adstg. hfrotonie si sustinn cg. s'at calcat drepturile sale, Sfintul Epifanie voi s
se justifice intr'o epistol adresatk
chiriarhului, care dicea ck i s'a calcat jurisdictia sa. Am pntut sk hirotonisesc nn cklugr, care in cali-

la on i. ce ocasie le procura ajntre

tate de strein, nu trebue a se so-

sk nu le mai intrerupg cand era

vorba de caritate. Asa, cand avea

Ospeti, infrinarea sa era mai putin
aspr.

indesturatre. Mu lte persOne ii in-

coti din provincia ta. Frica de Dum-

credintak

nedsk m'a indemnat si lncrez ast-

sarcina de a impgrti el

milosteniele. Din numgrul lor era si

Olimpiada care-I fficu daruil insem-

felik, n'am avut in vedere de cat

nate in bani si mosii.

Veneratia pentru sfintenia sa era
universall Chiar si ereticii nu /auteak sk nu-I porte respectul; de aceea nu-1 vedem invkluit in persecutiunea ce o rkdicase Arienii, ajutati de Valens in contra ortodoxilor
in 371. Era singurul episcop orto-

la preotie, indatk ce este vorba de

harul lui Iisus Christcs. N'am desa-

dox, pre care-1 crutg, eresia in acstk

parte a imperiului.
Cinci ani dupg. aceea c'alktori in
Antiochia. Scopul WI era de a lucra la convertirea episcopului Vitalis, care &Ouse in apolinarism. Din
nenorocire zelul skit nu produse mid
un efect. Cand Paulin, episcopul acelei cetkti mersa la Roma in 882,
el il insoti si nmendoi ggsduirk in

casa sfintel Pau lei. Pe la sfirsitul

ernei sfintul Epifanie se intOrse la
Sa lamina. In anul 385 avu mangaerea a primi pre st. Paula, care pe-

trecu 4ece dile cu el mergnd in

Palestina.

Fiind la Ierusalim in 394, predick contra Origenismului in presenta patriarhulul Ion, pe care-1 presupunea a fi inclinat &lire acOst e-

resie; dar cuvintarea sa nu a fost

asa de bine primifl de patriarh si
de top acei ce eraii cu dinsul. El
pkrasi Ierusalimul si se retrase la
Betleem. Indemng. pre Ieronim a se

folosul bisericei. Nu este deosebire

probat niqte asemenea hirotonii, care

ak fost f Acute in provincia mist*

de ee dar te porti en atata rivnk

contra unel fapte al Ord motiv a

fost asa de curet ?" Paulinian urm

pre st. Epifanie la Salamina si Amase sub ascultarea lui, ca rid cum
ar fi fost din clerul skt.

Din purtarea sfintului Epifanie

cu acstk ocasie, cum si la Constantinopole se pOte incheia, a nu avea
cunostintl tocmai exacte, cum sunt
astit-di despre jurisdictia unul episcop afar g.

din eparhia sa; ceea ce

venea de acolo, cg. Biserica prin ca'Allele sale, nu se esplicase in destul precum s'a fitcut in urnak. De
altmintrelen n'ar fi indrgsnit a face
hirotonii in eparhie strein; nici
n'ar fi predicat la Constantinopole
far sk aibg. permisiunea Arhiepiscopului; dam el credea, cri pOte sg,
fack in eparhia altui episcop ceea

ce credea ck ar fi bine si fug, intr'a sa.

In anul 401 Sfintul Epifanie se

dnse la Constantinopole. El acuza
de origenism pre solitaril numiti
Fra0:1 marl, contra okrora era prevenit de plangerile lui Teofil. El nu
voi sg. comunice nici chlar cu sfin-

ce nu va da dovedi publice de ortodoxia sa. In acelas timp hirotoni

tul Chrisostom, care le dase proteetiunea sa si care-I admise la comuniune, immal dup g. ce s'a convins

pre Paulinian fratele st. Ieronim. Pa-

de ortodoxia lor. Frayi mari; Dioscor,

desp'grti de impfirtgsirea cu Lin pang.

248

EPIMAHEPIPODIE

Amoniu, Eusebiu i Eutimie, se rinsera la St. Epifanie, ea se.-1 esplice

ceea ce credeat el. Tata, 4icea e. ei,

am doH s qtim dace, al veclut vreodata pre ncenicii noqtri i scrierile
nOstre. Nu, respunse episcopul. Cum
dar, 4ise unul din pusnici, Arnoniu,

ne-al judecat de eretici fare sa al

fiare, '1-afi

dus in inchigre, unde

virtutea ion a fost puse la incercare

prin treI felurl de suferinte. Fiindoe statornicia lor era neelatite, alt
fost betug cumplit i li s'a sohingluit eOstele cu unghii de fier; in
fine sevircrire, jertfa lor prin foc.
Sfintul Dionisie, Ep. Alexandrieleare

probe in protive? Pentru ea', am a.uOt si ea, respunse sfintul. Din

contra, respunse Amoniu, adesea am

fu martor ocular al suferintelor lor

ne-a .dat pe scurt istoria patimireI

intelnit pre uceniciI tel 0 am veclut scrierile tale, mat ales Anhorat ; qi fiind-ce mulg voiat s o
blameze i se acuse de eresie, not
1-am luat aperarea. Nu trebue dar

care priming cununa mastiriuluI in

aceIa0 i 0 in acelay loc. Cea dintal se numea Ammonaria, feciOre,

sa ne condamni pane ce nu ne vei

mai, nipi s tratezi aqa pre mei

cele mai grozave chinurI i deschise

gura numat spre a declara, ca nimic
nu este in stare se, o face, a calm
sfirrOnia crestinismulut Se crede ce
a fost decapitate. A dona se numea
Mercuria; vrista i virtutile sale o
faceaa venerabill. A trela se numea

cariI nu vorbesc de cat bine despre

tine". St. Epifanie le gig cu blandete 0-1 lase s se duce. Parasi

Constantinopole i plece spre eparhia sa; dar nu putu se ajunge, la
Salamina; el muri pe cale in anul
403 dupe. treIA.eci i ske anI de
episcopat. Ucenicii se1 zidire in Cipru o biserica pe numele sea, unde
puse icOna sa cu a altor sang. Dam-

neeii

onora

mormintul see cu un

mare numer de minuni.

lor.

Aminte0e 0 de patru femel,

tot-d'auna a dus o vite curate. Ea patimi, fare se se planet,

care

Dionisia; avea mai mulg copii pre

care-1 lubea forte mult; ea -se ruga

luI Dumneclea a ingriji da din01

0 se lug* mai presus de senti-

mentele naturale, ea se. Amu eredinci6se, lui Christos. A patra se_

numea iaresi Ammonaria. Judeceto -

Este adeverat c sfintul acesta rul ru0nat de cea dintli, tell caa carlut in uncle ocasiuni, dar cum
(lice Socrat, numai din causa inva-

pul i celor-l-alte trei, care se luptare .viteje0e.

EPIMAH 0 Gordian eraa neseug

inimei_ In credinta n'a gre0t 0 numai umbra unel asemenea greple

ii ingrozea. Mulg Ii numese parinte

In Roma. Dec1 merturisind cu in-

al bisericel, om minunat, plin de spiritul lui Dumnecleti.

1-PIMAH romanul, s'a sevir0t de
sabie in 31. Octombrie.
EPIMAH, Alexandra i alg mar-

lepede de Christos i se. jertfesca

tini din Alexandria. Persecutia lui

Decie facea ode maI marl pustiirI
in Alexandria la an. 250. Se eautaa cre0inil eu mare ingrijire. E-

beze in 9 Mal).

pimah i Alexandru fiind arestag,

marturisire eu curaj numele ml I-

doI din familii forte distinse; cel

dintlI era din Lion 0 al doilea gree

isus Christos. Dupe, ce 71-aa pus in

de na0ere, amendol in Urea vristel.

paiatului sea zel 0 a simplitalei

drasnOla pre Christos, all fost prin0

ai

fiind silig de stlpanitorul se se

dolilor, nu s'ae induplecat; pentru

care at fost muncig eu feliurite munel
0 in fine li s'ati taiat capul, hiand
ast-feliti cununa biruintei. (Se ser-

EPIMAH martin, s'a sevir0t in

6 lulie de sabie.
EPIPODIE i Alexandra eraii amfn-

EPIPODIE

kr. EY studiasera la acelasl profesoil si se legaserg din copilgrie cu

o amicitie strinsa, care crestea pe
fie-care 4i. Amicitia acesta era cu
atilt mai solidg au cfit era intemelath pe religie. AmAndoi sfintii se
indemnat necontenit la perfectiunea
cresting. El se pregateafi la martiriti
prin o credinta. vie, prin practica
cumpatard, a castitatei si faptelor
bune. Nu voirg sa se cgsgtorsca, ea
sa pita servi lust Dumnedeil cu mai
multa libertate.

Focul persecutiund fiind aprins,

ei se aseunsera, ca sa, urmeze cuvin-

tul evangheliei. Esirg din Lion si

se retraserg intfun oras din vecingtate, uncle o vMuvg cresting le oteri ospitalitatea; el Waif& cfit-va
timp necunoscuti, fiind aparati cu
multg credinta de gazda si fiind-ca
asilul lor era nebagat in s6m1; dar
n'ah putut scapa, si in sfirsit dupg
multe cereetgri ail fost gasit1. (Epipodiu voind sg scape, perdu o incaltaminte pe care vMuva o pgstrg
ea pe un scump odor. Indata, ce ail

fost prinsi, ail si fost pusi in in-

chisOre, chiar inainte de a-1 intreba,

ell tote cg acOsta, formalitate era
prescrisg de legile romane.
Dupa trei dile ah fost condusl cu
mfinele legate la spate, inaintea tribunalulul judecgtoresc. Abea rostirg

ei euvIntul de crestin si multimea

Incepuri a striga de indignare. Ma-

gistratul infuriat strigg: Ce foks

afi adus torturele rinduite de voI,

dad, mai stint incg Omeni destul de

indrgsneti, ca sit urmeze invatatura
lui Iisus Christos ?". Despgrti apoi
pre eel dol sfintl spre a-1 impedeca

ea O. se imbarbateze intre dinsiY,

chiar prin semne. Lul la o paste
pre Epipodiu pre eare-1 credea mai

2 49

vitejeste: SI Oil A nu ma vol lgsa

amagit prin cruda ta compatimire.
Placerile tale n'ail nimic, care sg Ina
atinga. POte el fut OA ca. omul are

suflet si trup. La not sufletul porunceste O corpul se supune. Pla-

cerile rusinOse la ( are va datl in

onOrea pretinsilor vostri del, magulen trupul, dar omOrg sufletul. NoT
dam rasboi trupului, ea sa-1 supunem sufletului. Iar vol dupg ce v'atl
injosit ea dobitocele, vet1 afla o
mOrte IngrozitOre. Nu este tot ast-

feliti si eu nol; and murim din ordinul vostru, intram in posesiunea

und vieti eterne". Judeeatorul aprins
de minie pentru nobleta acestuf
raspuns, lovi eu furie gura ce rosti.
Cu tOte eg-1 umpluse singele, mar-

tirul continua, de a vorbi: Mgrturisese ca, Iisus Christos este un singur Dumnedeil en Pgrintele si sfin-

tul Duh. Se cuvine sg-I dah sufletul ce l'a creat si rascumparat. Nu

voi pIerde vifita, ci o vol schimba
pentru tina mg bung".
La cuvintele acestea judecatorul
porunci sg-I pue pe rig. I s'at sfaOat tOstele cu unghil de fier. Poporul deveni furios, vadend statornicia si linistea cu care pItimea Epipodiu O ceru sa li-1 dea ea sg-1
sfasie in bucgti, gasind cg crudimea
muncitoilior nu este dupg placul lor.
Judecatorul, temndu-se de. o rascOla
porunci sg se tae capul sfintului,

ceea ce se facu.
Dupg doua dile judecatorul porunci s'a i se aduca Alexandru. Se
incercg a'l ingrozi, spunendn-i ce a
'Admit Epipodiu si alti crestini;

dar fu amagit in sperantele sale.

Martirul II raspunse ca tOte acestea

nu-1 inspaimi,nta, si ea amintindu-I
de ceea ce ail pgtimit martirii, 11

slab, pentru eg i se parea mai Vial- si se sili a-1 amggi prin brill-

ineurajazg a merge pe urmele lor

dete, prin fagaduintl frumOse si poftg

pului sat Epipodiu. Judecatorul, trailsportat de furie porunei ca sa, i EIQ

de placerY; dar sfintal II raspunse

si mai ales a urma exemplul scum-

250

EPISTIMIAERMI

bedS picirele i trel muneitori

sli-1 ball de-a rindul. Tortura acesta

lui. Spunend eredinciosilor din Roma

sI dea 6e1 mai mica semn de durere

conomul orasulul. Ce ores ? E natural a ne intrelalm. Vedera cI mulV

(Rom. XVI, 23) salufari din partea

durit mi4t timp, farl ca martirul lui Erast, lice: Vl salutl Erast,

0 fiind-cl-1 intrebal dacl mai stIrueste in miirturisirea lui dintli, el

rlspunse: El! Cum a nu stlruese?
Idolii plgfinilor sunt demoni; dar
Dumneckt &Arnie nal inchin si care
este shigurul a tot puternie i etern
imi va da putere a-1 nalrturisi pang
la sfirsit; el va fi plzitorul credintei
0 hotlrirelor mele". Judeatorul, neputendu-1 invinge i voind sa-1 raplant gloria unei statornicii mai
lungi, l'a condamnat la rlstignire.
Abea se preghti instrumentul de
torturl i muncitori Ii i spiinzurarl.

i-

ani dupl, aceea St. Pavel spune lui

Timotei cI Erast a r/mas la Corint;

ceea ce dl a intelege, el Erast era

iconomul acestei cetlti; dar and
ne amintim cI epistola atre Romani.
se pare dupl. tOte probabi1it4ile el

a fost scria din Corint, atunei die

doul loeuff dupl. un interval asa de
mare se intlresc impreunl i dal o
dovadl, a nu pOte fi vorba aiel de
vre-o amagire (4 Ianuarie, 10 Noembre.

ERCITLIN unul din martirii cora

Indatl dupl aceea s'a dat sufletul

invoand sfintul nume al lii lisus

all pItimit cu St. Ipolit in 30 Ia-

Christos.

ERMA discipol apostolic (95) era

roman dintr'o familie distina. Pe

Crestinii ridicarl in secret corpu-

rile celor doT martiri 0 le inmormintarl pe o coling, care era Panel

cetate. Locul acesta deveni celebru
prin pietatea oredinclosilor i prin

lin mare numgr de minuni. Un ti-

nr

nuarie.

dinsul ii salutl St. Pavel in epis-

tola sa chtre credinelosit din Roma.

Origen 11 priveste ca pe autorul unei

clri intitulate Pastorul, in care a

fost urmat de cilti-va driitori mo-

ce suferea de o boll contagiOsl,

se vindea indatl ; mai multe alte

derni; dar se pare el autorul arta.

este un alt Erma, care a trlit mai

perdne primirl prin asemenea mij-

-Unfit. OA cum ar fi, lucrarea adsta

dar chlar 0 lumina Evangheliei.

EPISTIMIA a sufgrit naartirul cu
Galaction in 5 Noembrie.

cuprinde reve)atiunele ; a doua precepte/e ; a treia asemgniirile, unde

se aft descoperiri, mai ea f, i in
partea intli. Erma a intitulat cartea

Mee nu numal anatate trupsel,

ERASM envios martir, care a vieOA in Hermelia Ahridului, eu pace

s'a dvirsit in 2 Iunie.

este implrtitl in trot partl: intlia

sa pastoral, pentrn el seria cele

ce-1 spunea un Inger imbrIcat in

ERASM cuvios, s'a sevirsit eu

pace in 18 Tunic.
ERAST (Fapt. XIX. 22) tovarls

forna de 'Astor. El spune cI fie-care

de kern al St. Pavel, era iconom

mandI rugleiunea, milostenia i alte

fapte bune; vorbeste eu laude despre

sail easier pliititor al orasului Corint i parlsi sarcina acsta urmand

Apostolului care-I trimise -(an. 59)
in Macedonia sI adune ajutOre. Se
vede Cl l'a InstAit mult timp; asa

el, in a doua alltorie la Roma (2

Thn. IV, 20) a Ames la Corint 0
st. Pavel pare a regretl absenta

om are elite nu (pfistor) Inger pazitor si un demon ispititor; recoinfrinare si invatl, Cl pocliata, urmatl de elderi dese, este nefolositOre; se serbla la 8 Mantle.
ERMAN unul din eel 70 de_ aposton (4 Ianuarie).

ERNI martir din Roma, impreunl ou Serapiou 31 Polien a fost

ERMIEERMIONA

parIti de neer edincloO, c cred in

Christos 0 se searbese de idoll. Deci
stand fate inaintea Eparhului Roma
si merturisind eu indresnle credit*,
in Christos, iiictl Intel rail begat in
InchisOre, apol a fost tarit prin locurl strimte i cn anevoie -de urn,
blat i pletrOse i intr'acea munce
q'a

dat sufletul la Dumnedet (18

August).

ERNIE martir a fost pe timpul

251

face serbarea lor in biserioa st. Mi.

hail din Oxia in 13 lanuarie.
ERMIL martir s'a stvir0t de sa-

bie impreune eu Foca in 18 Decembre.

ERMINIGHELD s'a nescut de Liuvighel, Regele Ostrogotilor, care

era Arian. Invetand drpta credinth

(le la Leandru Episcop ortodox 0

meniindu-se tatel see pentru intOrcerea sa, avea despre dinsul multe

i cu bine 0 ou

imparatului Antonin, din cetatea Comanilor, petrecnd viOta osteqsce;

superari, luandu-1

mare la stat fiind i cerunt. Fiind

prins pentru merturisirea in Christos i adus inaintea guvernatorului
Sevastian; mai intel I-at sdrobit fal-

luoru mai Intel l'a desmoqtenit tathl

set, apoi legandu-1 manele i piciO-

cile i 11-a despuiat obrazul, desthdecinandu-1 dintil. Dupe aceea aprin-

dend un cuptor a fost aruncat in

mijloc i eqind fere nici o stria;
ciune, porunei se-1 strice cu otrevi
de mOrte, dar a ramas senetos 0 a
tras la credinte pre cela ce le mestecase, pentru care i s'a Mat capul.
Iar sfintului I-at scos vinele trupu-

lui 0 a fost aruncat intr'o celdare

ferbinte. Apoi I-at Impuns ochil pi
a lost spanzurat trei dile eu capul
in jos, Ast-feliti thindu-i-se capul
s'a dus &Are Domnul in 31 Mal.

ERMIU martir, a petimit imprenue. en St. Isavru in 17 Iunie.

ERMIL diaconul, a fost pe tim-

pul lui Licinie imptratul; 0 mar-

turisind numele lui Christos, Intel

Pail batut -en niqte tolege de aroma
preste flcl, apoi chinuit eu multe

WI in tote dilele; dar el a ramas

neschimbat i nebiruit. Pentru care

rele l'a inehis inteo temnith intunecate. Deci fiind serbarea pascelor
a trimis tatel sea pre popa arieneso
se.-1 impartapsca, dar el nu-1 primi.
Insciintandu-se de acOsta Liuvigheld,
a poruncit se.-1 tae capul acolo unde

era legat. Indate s'at vadut corurl

de ingeri cu iuminl, cantfind in jurul lui; care minune vtdendu-o ortodoxif, 1-at euprins frica de Dumnedet, iar pre ucigaq la spelmantat
pi l'a turburat, silindu-1 se. se po&giant; pentru peganetatea lui. Nu
trecu mult timp pi-1 cuprinse o bOl
grea. Deci chemand pre fiul sea cel
mai mic Rechader l'a pus rege, iar
pre Episcopul Leandru l'a rugat se-1

Inv* 0 pre el cum invetase pre

martirul Ertninigheld i dicend acestea muri. Iar Rechader primind

semi* ortodoxiel, a intors 0 pre

eel de sub stepanirea lul se. fie 0

rane indemna pre prietenul set Stratonic se se imberbeteze i se nu se

inspaimante, dll atunci cand II bateat. -pre St. Ermil, intorcndu-se si

eL ortodoxi cu dinsul. Pronia dumnedesca a facut, ea prin mOrtea lui

Erminigheld se se aduce tot neamul
see la credinta ortodoxa (1 Noem-

vtdend pre St. Stratonic a plans 0

brie).
ERMIONA una din fieele Aposto-

indata se pricepu, di era la un gand

0 la o vointh eu dinsul. Deci, intrebandn-1 imperatul, merturisi, ca
este creqtin i s'a aruncat impreunii
eu Ermil in Dunare, unde amendol

Vat primit fericitul sfir0t. Si se

lului Filip, care a avut patru fete,

pre care st. Luca le nume0e feciOre
pi profetite. Din acestea Ermiona,
pi Evtihia, s'at dus in Asia, oeutand
pre teologul IOn i neafiandu-1, cael

252

ERMIPERMOGHEN

se mutase, at gesit pre Petronie, ucenicul st. Pavel 0 primind inveteture de la el, I-a urmat. Ermiona se
deprinsese cu medicina si multI yeneat la ea si se vindecat, chemend
numele lui Christos. Deci trecend
Traian asupra Persilor, s'a aretat
sfinta ce. este crestinft si aducendu-o
inaintea lui, se incerca prin Vote
mijlOcele se o Indeperteze de Chris-

tos; der nevoind se se supue, a ponineit se o bate, preste obraz. Dar

Ermiona, vNend pre Domnul seclend
la judecat in chipul lui Petronie,
care-I grlia f,; i o imberbeta, a socotit beteile ca o nimica. Ve4end imperatul interirea 0 ne induplecarea gandului eI, rusinindu-se o libere. Dupe
aceea deschic18nd in. Asia ospeterie,

odihnea si lecula pe tot1 sufleteste

0 trupeste. Domnul s'a prea merit
de totI, eat a treit impeiatul Tralan,
Tar dupe mOrtea lui, Adrian a trimes

se o educe inaintea luI 0 I-a clis:

Spune-mi betrino de 041 ani esti,
de ce nearn si in ce stare te afli? Iar
sfinta I-a respuns: Domnul met Chri-

stos stie de cei anl sunt si de ce

rream. Imperatul clise:Desbrecati-o de
haina ei si o bateVi rare, mile, .#cendu-1: se respunp, respectuos, ce o

asa ilia et. Deci mirandu-se de acesta, s'a seulat din scaunul set

F,3-i.

atingendu-se cu mane, de celdare,

indata i s'a despoiat pielea eu nn-

ghii cu tot. Atund sfinta 4icend:

Mare este Dumneckul creftinilor,
WO, cu -ramie pre imperatul, si porunci se se Inrosesca o tigae, undo
aruncara pre sfinta;

dar ingerul
Domnulul Imprestiind focul a ars o

mullime de servitori, Tar dInsa leuda

pre D-4.et. Vestend Adrian minunea
a poruncit se o Ia din tigae. Ea rlise:

Imperate, am adormit putin 0 mi

se perea ce, ma Inchinam 4eului Ira-

die. Iar el bucurandu-se a poruncit se intro- in capiste. Atunci sfinta

fecend rugeciune catre Iubitorul de
Opmenl D-clet, indale s'a fecut tnnet

din cerni si *end jos la pemInt

idolil, caril erat in capiste se zdrobira; apoi esind afore clise imperatului: du-te de ajuta cleilor, ce, at
ci4ut si nu pot se se scOle. -Wend
imperatul acesta, a poruncit se i se
tae capul afara din cetate, si lamdu-o Teodul, si Timetei s'a6 repeclit
cu obreznicie asupra ei, dar le a secat mnele. Deci ca4end la sfinta 0
cre4end din tot sufletul in Doinnul

Iisus, s'at vindecat si rugare pre

Intrbe imperatul. Pe cand o betea

cumplit, ea recitea psalmi; apoi I-at
betut -pirOne prin telpi. Fecendu-se
0 acsta si inultimind sfinta lui
,D-4eti, maI virtos s'a aprins de manie tiranul, 0 porunci se topOsee,

sfinta se mOre, el inainte, cum s'a 0

intfimplat. Asemenea si ea a reposat

intr'o celdare smle si plumb eu iarbe

pueibse, si se o arunce pre sfinta

sabie in 26 Iulie.

acolo. Dupe ce s'a inferbintat cal-

in 26 Julie.

darea, sfinta eilutfind la cer, s'a fecut

'thee Osele; dar sfinta sedea ca pe

niste roue, si clise Imperatului: Vit

ERMOGHEN martir, s'a sevIrsit_

de sabie in prima Septembrie.
ERMOGHEN Episcopul Aergantinilor, s'a sevIrsit cu pace in 25 Nombre.
ERMOGREN Eparhul, a fost insarcinat de imperatul Maximiau se

Domnul Dumne4eul met, ce, precum

cerceteze pre St. Mina pentru cre-

nu simi tu caldura 0 focul caldarei

dinte. Deci veryend ce Vote muncile

rugeclune si a intrat In ea; dar indata s'a stins focul si s'a versat plum-

bul. Wend imperatul acesta, clice;

maT da.V foe caldare; ca se, i se to-

cu pace 0 venind ,niste crestini at

luat mOstele si le-at dus in Efes.
(4 Septembre).
ERMIP martir, s'a sevirsit de

ERMOCRAT, de sabie s'a sevIrsit

EMOGFIENnTIRA
ce le rnduisee1, r6mksese zadarnice,

cad sfintul ramanea nevatamat, a

creglut si el in Christos si s'a botezat, apol s'a hirotonit episcop de catre
episcopii, caril era' acolo. Audind
impratul de ac6sta s'a infuriat gi
a poruncit sk'l strkpung k. eu edits,
apol tindu-1 inanele i picirele, l'a

pus pe un grater cu foe si rgings4a

a poruncit sa o arunce in flit Dar

ingerul Domnului iati pgzit nevatamap. Atunci servitorii repeclindu-se
cu Mite asupra St. Ermoghen pentru
ca mustrase pre imp6ratu1, s'a s6vir-

sit in 10 Decembre.
EMOGHEN s'a s6virsit impreuna

cu St. Mamant in 24 Iannalie.

ERMOG-HEN martir, s'a Ovirsit
deseadkeinandu-i-se.tog dintii in 24
Julie.

gan6sek. La r6spunsul mamei ea el

sunt stkpanil lor, strigara, &a se pot
libera, varsandu-si sangele pentru
Christos. Unindu-se acum si mama
lor cu ei, s'at: dus la Catal i i-a spus
ca Domnul Christos este stapanul tuturor i a din intamplare fiind el

stapan preste trupurile lor preferk

stapanirea lui Christos; cael *eau
el: mai bine este sk ne supunem luI
D-4eti de cat Omenilor. Aullind acesta Catal I-a trimis la Tritonie. Ne
voind s manance din cele jertfite ido-

lilor, all fost supus1 la crunte batal

si chinuri, apoi ati fost aruncaVi intr'un cuptor cu foe. (2 Mai).
ESTIRA sak Hadassa (Est. II, 7)
Elea liii Abihail, a fost adoptata dup6

mdrtea pkrintilor si de Mardoheti

unchiul ei. Fiind alsk de capitenia

ERMOLAE martin, impreuna cu

primului seraI al 1111 Asuerus, dup6

Ermip i Ermocrat erail preoti din

sfatul luI Mardoheti n'a spus din ce

familie si patrie este, dup6 o asteptare de trel ani, I-a venit si el ran-

Nicomidia, carii ramasesera din eel

20,000 arsi de Maximian, fiind again* intr'o camark. St. Panteleimon
a spus, ea Ermolae l'a inve'tat credints.; si indata a trimis impratul
sk-1 aduck impreuna cu Ermip gi
Ermocrat. Dect stand sfintii la intrebare si predicand cu indraznela pre
Christos, ck este Dumneglea adevrat, li s'ati taIat capetele in 26 Julie.
EROS fratele mai mare al lui 0ronte s'a gvirsit pe cale in 22 Iunie.
EROTIIDA en foe s'a ars, fiind
aprinsk, de dragostea lui Christos.

dul sa se duck la regele: Estira in

4i, care trebuia sa decida de

acea

sOrta ei, clack trebuIa sa stea pe tro-

nul PersieI, sati uitatk in palatul

concubinelor, nu se gad ea cele-lalte
ci rasa sk se vad mai mult frumu-

setea naturala, pentru care era si

iubita de rivalele sale. Umilita Estira deveni regina AsieI.

Acsta insk nu o fcu sa.-in uIte
de al s61; ea urma sfaturile III Mardohet ea si mai inainte; in numele

(6 Oetombre).

sgti descoperi regelui comploturile luI

ESIA ueenitk episeopului Tavrometiel Pangratie, se aminteste in

7 Iunie.

Bigtam; si se parea fericita; and de

o data se informg de intristarea in-

ESPER si Zoe sqia luI erati pe

timpul imp6ratu1ui Adrian, carii dusl

robi en trupul Ore egruia Catal

Tetradiei sotiel sale, cump6rEql din
Pamfilia, eu sufletul insk erati Ebert
Dar nici Cu. trupul n'ati mai voit a
servi unor inchinktori de idoli, cael
Chiriac i Teodul fiii lor, gliceati ma-

meI lor sa nu mai stea in cask pit-

clt ins* Mardohei a imbileat sac si cenusk. Estira miratk

Ii trimise haine comform rangului
deilor i

seti, dar se informa ea Haman, favoritul regelui hotkrise mrte ludeilor;

Estira se slatui en MardoheI si nu

intargie a spune singurk regelui, cele

ce se pregateati pentru neamul Ott.

0 lege, potrivita pentru Orient, oprea
sub pedpsk de mOrte a-I vedeai

P54

EntattuGENIA

fare', nu mai dacti-1 intindea sceptrul

in semn de gratie. Estira dorind se

scape cu ori ce pret pre compatriotii
sei, dadu ordin Iudeilor din Susa s&
postesca i respunse lui Mardohei:

Am sa me due la regele si de va fi
BA mor, voi muri! Impodobindu-se cu

tele sihastresti. Se distinse tip de

mult ca un mare luminator, in cat
soborul Manastirei o ruga sa primesca
conducerea kr fiind-ca le murise egu-

menul. La inceput-n'a primit pentru

smerenie, dar dup multe staruinfi
a primit i s'a aratat vrednic de che-

haInele regale, se presinta regelui

asiguranclu-se de gratia lui, il
invita la masa impreuna cu Aman.
A dona i invitand l'arasi pre rege

marea sa. 0 femee bogata anume

la masa cu favoritul set, Ii destai-

nui ceva, se lase la el sii-s1 math-

nueste, ca este dintre iudel si declare.

festa pofta sa. Iar Eugenia rusinendu-se de rusinea ei, i-a respuns: Tad
femeie, nu te ispiti a me vetama cu
otrava balamului celui vechia. Ved

pre Aman vrajmasul natiunei sale-,

rugandu-se a revoca ordinul de a se
ucide ebreil. Cererea s'a fu bine primita, Mardohei Ia locul hit Aman
impreuna cu tatii averea, dup6 drept
ceiul de atunci, i i se permite iniresbunare a ucide in Susa pre obi-

mkt Ast fe1lIt perira 500 de acestia impreuna cu 4.ece fii al lui Aman, *Aland invoire a se continua
macelul si a doua cli. In amintirea
acestui eveniment se institui serbarea
Purim sail Sortile. (12 Decembre).
ETERTE martir, a fost pe timpul

Melantia, %data ce vq.0 pre Eugenie, se rani la sufiet de s'ageta iubirei si sub cuvint ca are a-i destai-

ca te-aT gatit mare locas diavoluluT;

departza-te de la slugile Jul DamnecleA, ispita! Acestea i altele spuindui a rusinat-o; si ea plirra de mink

a alergat la eparhul cetatel, care era

tatal Eugeniei, 4icand ca vestitul ai
minnnatul Eugenie de la manastirea
cutare, se lega de femeile OmeniTor
si el 1-a facut si el propunerl rusinose. Auclind acesta eparhul, s'a in-

furiat si a poruncit sa aduca pre

infocate, intepat fiind si prin nan

intins pe un pat de aroma infocat si din tate acestea Prin cercetare

Eugenie si pre calugaril set legatI

ca pre niste vinovati i mincinos1
servitori, ca sa dea respuns la acuaxle ce li se aduc. Melantia nu inceta a batjocori pre egumenul cu calugarii sl, numindu-I ilesfranati. Atunci cuviOsa Eugenia luand cuvintul, 4ise: S'ar fi cuvenit sa suferim
ocarile i desfaimarile ce ni se aduc

s6vIrsit in 28 Noembre.
EUGENIA cuvisa martiril, a fost

Eparhuhii ce ne judeca, Iar Dannna

lui, este mama mea. Aqind acesta

nscuta in Roma, din parinti ce se

numeai Flip i Eugenia. Furisindu-se de parintil sl s'a dus impreung cu done slugi la nu episcop
s'a botezat; apoI taindu-cil prul s'a

cu totii se mirara, Tar Eparhul lasand la o parte insigniele demnitatei sale, s'a botezat i s'a facut pas-

imperatiel lui Diocletian. Deci find

parit, a statut de fata inaintea guverRatorului Elevsie i marturisind

pre Christos fu intins vi ars cu faclii
aprinse i petruns pe subtiorT, pe
spate i pe cOpse cu tepusi de fier

de inger find mantuit, mai apoi i dar pentru ca sa nu se fad, de rill

chipul ce-1 purtam, adeca cinul calus'a taiat capul in 18 Iunie.
ETIMASIE martir de sabie s'a gareso, v declar ca sunt femee, fika

imbracat barbateste i s'a dus la o

manfistire, unde petrecu cu tot feliul
de bunatall, ou ostenelele i nevoin-

tor eredincios cetatei, primind cununa

martiriului; iar maica sa %sand tara

streina si dorind de patria

eI, s'a

dus acolo. Deci esind porunca impe-

ratesca, ca sa aduca crestinii jertfa

tiM1111.11EU1RASIA

idolilor, Eugeniei i s'a legat o ptrh

mare si a fost aruncatii in rill; dar esind nev5A'amatk i s'a falat -capul
ast-feliti a zburat &gra cerescul
Mire in 24 Decembre.
EUFIMIA, martirh. Orasul Ca lcedon fu teatrul gloriOselor lupte ale
sfintei Eufimia, care suferi pe la anul 307, in persecntia care o continuar urmasii lui Diocletian. ImbrWand starea fecioriei, vesti prin modestia imbriic5mintei sale, a/Tenn*:
la plcerile si arnusgrile lumel. Unica sa ocupatie erati nevointele piet54ei i lucr5.rile penitentel. Fiind
c'5. in inima sa domnea iubirea de

265

Eutihie in 451. Pgrintii sinodului

atribuirit eu deosebire mijlocirel sfin-

tei reusita afacerel pentru care erah

adunatl. Istoricul Evagriti spune, c.
imphratii, patriarhil i credinciosii
din tOte strile alergaiI eu multimea
la Chalcedon, ea s5, se impureasascu
de darurile extra-ordinare, ce sfinta
Eufimia obtinea de la Dumnedeil

(L. II. c. 3).

Reliquiele se stramutarh apoi la
sfinta Sofia in Constantinopole, unde
r6maserh 0115 pe timpul nepiosului
imphrat Constantin Copronim, care
voi s le arunce in mare. Dar se easi
mijlocul ale conaerva, cum ne spune

Dumnedeii, tala numai pentru el Constantin Episcop de Tio in Pafsi in tote dilele tindea la perfectiune

cu o nou ardOre; tot ce nu avea

lagonia, care am o cuvintare. Acum

se afiti in Selibria, orris :care este

privire la Dumnedefi, i se phrea de

scaun metropolitan si e situat pre

dispretuit.

malurile propontidel intre Constantinopole i A.drianopole. 0 parte din

Fiind arestat5, a fost crunt torturatl din ordinul magistratului anurne

Priscus. Istoria suferintilor sale fu
represintat pe un tabloh de care st.
Asterie, episcopul Amasiel in Pont,
ne-a rant o descriere esacta, si care
se pitzea odiniOil in marea biseria
din Calcedon. Un soldat II trIgea
capul ind6r5t, un altul II zdrobea

sfintele mOste se af15. la Sorbona din

Paris, duruite de un sapinitor al

Rodosului sail Maltei. Pe timpul ml
Grigorie eel mare era la Roma o biseric5, in onOrea st. Eufimia,reparat5 de

Urban al VIII si care este si :ast541.

Se serbezh in 11 Iulie.
EUFIMIA martirk a pltimit cu

Inept, asa eh, sfingele care-I esa din

gur5, II acoperea fata, phrul si vestmintele. Duph ce a acut-o s sufere
diferite torturi, au dus-o in inehisOre
unde se bucura si se mingaia rugg.n.
du-se. In sfirsit o condamnu s5. fie

Christofor, Antim eta. in 22 Noembre.

ars'a de vie. Ea se sui singura pe

rug cu un curaj i senin5tate, care
aiata bueuria ce simtea de a se ve-

ris, cu pace s'a shversit in 16 Mai.

dea aprOpe de a intra in gloria mui

Es. Chr.
Biserica o cinsteste intocmal ea pre

eel mal mail martini si s6rbt6rea

sa este obligatOre in tot Orientul. In
veehime erail in Constantinopole patru

biserici inchinate in cinstea ei. Acea

din Calcedon era cea mai celebru,

&ad in ea se tinu al patrulea sinod
ecumenic, care proscrise erorile ml

EUFIMIA s'a svirsit impreun5.

cu Thisant in 4 lanuarie.
EUFIMIA eu foc s'a shvirsit in
20 Martie. Vedi Alexandra pag. 37
EUFIMIA aprOpe de limanul NeoEUFRASIA. fecibra (410). Antigon

tat5.1 sfintei, acupa un loc forte distins la curtea imphratului Teodosie

eel tlnr, fiind rudi de aprOpe eu el,

Se cashtorise cu Eufrasia, care nu

era mai jos de el, nici prin nastere
niel prin virtute. Dumnede t. bine-cu-

vintit cusutoria acsta prin nasterea

unel fete, nareia se dada numele ma-

mei sale si pre acsta o cinsteste

biserica ust541. Cea d'intal griji1 a
piosilor sop.' a fost de a roulVami 1111

256

gutfusii

wwww

stringand 0 mai mult leghtura unirei kr, fageduind -ca vor cregte co-

dibna sufletulut barbatului see; :dar

superiOra respunse in numele tuturor, Ca comunitatea nu pntea sa pri-

pila lor in frica de Dumneclee pentru

tot-deuna. Apoi se legara
petrece
vieta in infranare, ea se se pote, mai
cu inlesnire ocupa eu de cele sufletec4ti, nuica kr preocupare.

mesca nimic. Am renuntat la tote

bunurile i la tete plecerile lnmesti
ea se caatigem imperetia Ceriului.
Serace suntem i dorim se murim
in sarecie". Ea primi putin tint de

Dumnecke pentru bine-facerea aeesta

Abea trecuse in an de cand facuse ei votul i Antigon se duse din

lumea acesta cu dreptii. Multi isdemnaii pre Eufrasia, care era Inca
tinera, ea se se merite adoua Ora ;
dar nu asculte nici de o propunere

lemn pentru eandele 0i tamae.

Copila Eufrasia, care era numai

de qapte ani, se simtea puternic atrasa a vietui in retragere; ea vorbi
mamei sale 021 cern ea o favOre per-

0 se retrase cu film sa in Egipet,

misiunea de a servi lui Dumnecke

in manastire. Ea plangea de bucnrie
veclend cum luereze harul in fin sa,
Ill implini cererea i dupe cat-va timp
o presinta superiOrei, care-I puse in

unde avea posesiuni bogate. Se iteza

maul icOna Domnului Christos. Mica

in vecinatatea unei menestiri care

Eufrasia saruta en mult respect icella 0 dise: Fageduese.sa me jertfese lui lisus Christos, cat vol trei"

ce i se facea. Spre a scapa de

co-

municatia en lumea care o neliniatea

necontenit, plea, din Constantinopole

avea 130 de calugarite, ce so nevolab in practica virtutei.

Ele se nutreail numal cu legume
si mancaii dupe apusul serelui. Multe

Mama sa ducendu-o apoi inaintea 1cOnei Mantuitorului, facu urmatOrea

din ele nu mance' nimic cite done

si trei ile. Un o1 intins pe pemin-

rugeciune: Winne lisuse

tul gol, le servea de pat; hainele

pre tine te cauta ea 0 te iubeqte;

era' din stoffi simple. Ele lucre' eu

manele ai nu intrerupeae mai nici
odate rugaciunea. Sufereail bla cu

numai tie se incrediuteze".

Apoi intorcendu-se cetre filca sa,

rabdare, multemind chiar lui DamneiIeti pentru ca le o trimetea. Numal

muntil pe temee neclatite, sa te in-

un pericol mare le facea se. a.lerge

la ajutorul medical. Ele cake ca o
prea mare ingrijire de senetatea trupului nutreate amorul proprit, intretine nemortificarea i i ruinze chiar

sfint numele see". La aceste cuvinte

o dedu in manele superiOrei i (3i

temperamentele cele mai robuste.

xemplul acestor calugarite influente
mult pre mama st. Eufrasiei 0-i seryea ea o imboldire puternice, care o
faceati sa-al indoiasc e. puterile in
tote nevointele sale. Adesea ori vizita

manastirea, spre a se intari din ce

in ce mai mult in dorinta de a tinde
la perfectiune. Ea voi sa asigure
calugaritelor un venit anual forte
insemnat, fare, alte sarcina de cat
de a ruga pre Dumnept pentru o-

primetilte

sub scutul tet pruncul acesta. Numai

II lise: Face Domnul, care a pus

taresca in tot-deuna in temere de
din manastire cu ochii plini de lacrimi. Cat-va timp dupe aceia, mnma
piosa se bolnavi

fu inqtiintata

ca-I yine sfirsaul. Ea voi inainte de

a mini se dea cele din urine sfaturl
filcel sale. Teme-te de Dumneclef,
dise ea, einsteqte surorile tale 0 prive0e-te ea servitOrea kr. Nu te gandi
nidll o data la ceia *ce all fost in lume;
sa nail treed prin minte ca eati din

singe imperatesc. Fii umilita si A-

rack pe pemint ca se meriti a par-

ticipa la gloria i bogatia ceresca".

Mai trei cate-va i1i1e dupk aceia
adormi cu pace intru Domnul.

-,,,,

57

EUFRASIA

tirea despre mOrtea el a ajuns

la curtea din Constantinopole, imperatul Teodosie trimise s5, caute pre

de ispite. Ea Ii prescriea ette odatt

aspre nevointe i 'umilitOre, pentru

ea st o fact si mai mult a se

le-

tiara Enfrasia, pe care o promisese

spre asttorie unui fit de Senator,

pada de sine si s5. pregtteset sufle-

pentru averea ctruia se interesa forte

belugare. Intr'o i II porunci srt

transporte dintr'un loc in altul niste

mult. Dar sfinta era prea mult inaria' in vocatiunea sa, spre a mai
putea esi din mtntstire; ea lam urmttorul respuns lui Teodosie:
iml, prea puternice imperate, a am
fagaduit luI Iisus Christos a trei in .

tr'o cuatie perpetut, ai voi Ore ea

s. stric ftgtduinta asttorindu-me cu
un om muritor, care in curind va fi
medicare vermilor? Te rog, pentru
bunatatea cu care onorezi pre parin-

tii mei, sit dispui de averea ce-mi

at hint, in favOrea stracilor, orfanilor i bisericilor. D5, libertate tuturor sclavilor mei si arendasilor,
Iart5.-le tOte daturiele, pentru Ca fi-

ind setpatt de grija afacerilor mele

temporale, st pot servi flirt nici o
impedecare lul Damneder'. ROO pre
Domnul s5. me faa, st fit tot-duna
vrednict de el. Indaznese s cer
aceeasI gratie de la imperatesa, sotia
ta". Imperatul, cetind scrisOrea, n'a

mai putut s5.-0 tie lacrimile si insusl senatoril fur& miscati: Jett o
fat5. demn5. de Antigon si Eufrasia
disert ei; ea face onOre singelui
lustru, care curge in vinele sale, este
o sfintb, mraditt a unei trupine virtuase". Teodosie, cat-va timp inainte
de mOrtea sa, intlimplatt la 395, executt punctual intentiunile Eufrasiel.
Sc5.pat5, de oil-0e grij5. lurnOsc5.,

tiara feciOr5, tindea in tOte Olele

la perfectiunea sttreI sale. Ea avu
55. sufere mnite lupte ltuntrice, dar
eqi tot-dOuna biruitOre. Indatt ce
simtla ispita, alerga s spue staritei.
Scopul set era de a umili pre demonul si a primi sfaturi pentru regula
vletei sale. SuperiOra fOrte iscusitt
in ,cnnostinta ailor interiOre, o manartta mijhice de a se folosi
gdea

tul set, a primi darurt mai cu

Im-

petre mart Sfinta se supuse frt

nici o vorbt, in timp de trei-deci de
ile dearndul. Aast5. ascultare desevirsitt, unitt cu alte mortifictri
corporale, o facu st invina pre demonul, care In sfirsit o Fast in pace
Asprimea vietai nu era destult
pentru evlavia Eufrasiei, ea mtnea
numal atat eat trebnfa, ea 55 nu mOr5.

si petrecea mai multe i1e fere, st

1a vre un nutriment. Umilinta sa
respundea la abstinenta sa. Preferind
tot-dOuna asculttrile cole mai jOse ale
comunitttei, ea se credea fericith
and era pust sS. spele, s5. curete
casele surorilor si a care apt la

cuhne. Umilinta i bunttatea ei erat

nemtrginite, cum vom vedea. 0 servitOre din mtntstire o intreba odatt
cu Mutate, et de ce mntna numal
odatt pe septamdnit i dace. nu cum-va
prin aasta voeste a se distingt

de cele-l-alte surori, care nu se pot

infrfina. Enfrasia dicea a face acOsta
din ordinul superiOrei. ServitOrea o

numea ipocritt, pentru et ascundea

o mAndrie ltuntria. sub aparentile
asculttreI. Sfinta fart st-1 respundt
nimic, se amnia la piciOrele servitOrel care o acuza pe nedreptul
cern ertare, ea si cum ar fi fost vinovatt, rugdndu-o st-i dea ajutor eu
ruolciunile sale.
.

Ea mnri in anul 410, in vrist5.

de trei-deci de ani. A fost onoratt
en darul minunilor inainte

i dupe
mOrtea sa. Biserica serbOza amintirea

ei in diva de 20 Mantle.
EUFRASIA martirt, a suferit im-

preunt en Alexandra la 18 Mat

ETJFRASIA martira, era din liicomidia pe' timpul imperatuluI Maxi17

258

IMPROSINEusTotra

mien de neaxn mare; decl nesupuindu-se a jertfi demonilor, a fost hitutit cumplit i rAmitind neplecatg, a

trel cleci 0 opt de ani, adecf ping la

sfirsitul vietei sale, cad -numai a-

fost datrt spre batjocorg milli barbat barbar, ca s o necinstsa. Ea

brirbat.

Ind" ea sa, scape mai curind l-a spus

c1-1 va da o doctorie cu care ar putea s fie apitrat de loviturile sabiei,

o data la mfintistire, and era samora

cuviOsa. Pre acesta vA4endu-1 ea, a
cuvintul eel de pe urmrt: tatii!
ast-felM q'a dat duhul in mfinile
ml Dumne4et, bucurindn-se i veselindu-se de bunAfAtile, ce era s5 le
dobindesa pentru nevointele i ostenelele sale. AuOnd euvIntul acela
tatkl ei s'a sprtim'antat de bucuria
cea preste m5surg, of s'a invrednicit

pentru care s'a oferit singua spre

cercare. Atunci acel barbar lovindu-o

en sabia, I-a thiat capul in 19 Ianuarie.

EUFROSIN martir, s'a sAvirsit

turnindu-i-se apit fiart 5. pe g5t, in
6 Martie.
EUFROSINA cuviOsArera pe timpul inapAratuluI Teodosie cel mic In
anii 400. PArksind lumea i desertriciunea vietei i fugind pe aseuns

din casa prtrintNe5, s'a imbacat in

tunci s'a arAtat a este femee 0 nu

Mind cf tattil el Pafnutie a mers

aql vedea pre fiica sa, 0 a c4nt ea

mort la prtmint. i fiind cf s'a invred,nicit a 's1 vedea pe fiica sa, a pArasit
tOte 0 a kat rel asprimea nevointelor

i fiind c5. a
Inbit starea monahal5 a mers la o

pustniceqtl, arftAndu-se diadoh atilt

al locului cum 0 al chipului mkn5stirei i bungtAtilor filed sale, 0
veselindu-se au bueurIe, s'a mutat

mkniistire brirlAtsa, aatindn-se

ea,

crttre Domnul. St. CuviOs5. Eufrosina

un famen ImpArgtese i tunendu-si

se serbOzit in 25 Septembre.
EUSTOHIA fedora era fila St.
Paula 0 se arat5 credinciOsf imitatOre a mamei sale. Sfinta Paula dup6
mOrtea lui Toxotie, bArbatul eI, renuntase la slava lumOsa spre a trill
in simplicitatea crestinf, precum si

haine-brirbAtesti, numindu-se Smaragd

in loc de Eufrosina,

peril capului sn, nu qtiea cum si

se ascundg mai bine, ca s5. nu o afie Pafnutie tat5.1 el. Dui:IA ce ta

implinit vointa, se ostenea cu tot

felIul de nevointe 0 en rug5cIuni
neineetate, pin 5. and cx'a uscat en
totul trupul stI gingaq femeesc, aa
a top fratiI mangstirei se spiiimIntat

a ei. In adevh, era un mum, minu-

in *facie, infrinare i rugiciune.

Eustohia ffcu ea dinsa, despretuind
tote desertAclunele lumestI. Ceea ce
altele de conditia el fa:m.1i pentru

i frumbsA,

placerile lor, ea intrebuinta totul

sA petra In mijlocul monahilor si

pentru mingfierea sfracilor. Adesea

se ducea la sfinta Marcelo., rea d'intil
matang romanii, care imbratisl nevointele vietei ascetice. Incredintatit
cf mijlocul cel mai bun pentru a ajunge la perfectiune este de fi con-

0 se minunaA, vkend rOua pAtimire

nat, ca o femeie tInrf

care s'a putut ascunde, atat de fatal sAil, care en durere o auta prin
muntl, prin peterl 0 presto tot locul, alergind in tote pkrtile 0 suspinfind pentru despArtirea ei cea indelungatfi, at 0 de monahi, cu carii

impreunrt vietnIa. Astfellb a putut

vletui in mijlocul barbatilor cu practica faptelor bune, ca i smaragdul,
care staluceste in mijlocul altor pietre. Cu adevArat Smaragd s'a arAtat
fericita Eufrosina amitind necunoscutf

(Ins de cineva, se puse sub ascultarea fericitului Ieronim pe la anul

382, si dridu ffgriduinta solemnf a
rAminea in stare de feciorie.
Ieronim II dadu instructiunl privitOre la modul de vietuire ce-1 ale-

sese. Pentru dinsa compuse el pe

tUSTOthEtUSTOLIA

n9

la 383 tratatul set despre feciorie,

superiOre a mengstirei. Ea se folosi

a4.a, do mutt de lectiunele sdirituaEustohie. Dupe ce area el superiori- lului set, ce Intelegsa bin limba
tatea fecioriei, i cat de gret este a ebraice, fere a mai vorbi de alte cu.
pgstra pretiosul odor al curgtiei, in- notinti, care nu se afle, la pers Sue de
tre. in amenuntele nevointelor. Mai sexul see. Sfintal li inchine comenIntel trebue s un6sce umilinta en tariele la E4echil qi Isaia; traduse
ternerea de primejdie; al dollea a in latineAe regula St. Pahotnie pentru
priveghea cu luare aminte asupra M-rea Vetleem. In 416 pelagianii arinimei i simtirilor sale, de a res- sere, menestirea, insultand pre cei ce
pinge on orre gandurile rele, a birui o locuiat. Eustohia qi tinera Paula
pre vrejmapl inainte de a se int5.ri nepta ei, rugarg. pre Episcopul Lin
0 a ingdu0 fere intardiere cele in- din Ierusalim se se impotrivscra ereti idei ale pecatului; al 3-lea a 'Astra ticilor. St. Eustohia muri in anul 419
cea mai mare eumpetare in mgncare ei fu inmormIntate lenge mama sa.
si beuturg; al 4-lea a 1111'4111ra preEUSTOHIE martir, s'a sevirOt de
cerile, getelele i tot ce pte moi* sabie cu Elpidie qi Marcel in 15 Noinima. Ieronim opreqte pre Eustohia embre.
se bea yin curet, pe care-I nume0e
EUSTOLIA era pe timpul impeotrave pentru tinerete qi brana ne- ratului Mavrichie, fiica unor perinti
curgtiel. Doreqte ea tinerri se, fie evlavioqi, carii loculat in Roma. Din
moderati, dar silitori. Sfetueqte retra- fragete vrIste fiind deprinse en bugerea i inter4ice visita pergnelor na cuviinte, se nevoia cu postal si
vetametre: Se ei rar, 4icea el privegherea. Fiind aprinse de rivne
sfintei, chiar cand vrai 55. cinste$I dumned.easee i lesand Roma, s'a dus
pre martirl, einsteqte-1 in camera ta". la Constantinopole, nude cereetand
II spune se. nu se merginasce la ce- dumneeeOile locapri qi plinindtql
tirea sfintei scripturi, ei se, se mile dorinta, s'a intalnit cu Sopatra flea
de done, trei ori pe nOpte, ea se se imperatului Mavrichie, care mergea
incline lui Dumped.* se inepe t;;i la biserica Nescetbrei de Dumnedet
a& sfarpsce masa prin rugeciune, tot
din Vlaherne. i fiind ce. fapta bung,
ap se face eand ese din case, sat &Ind nu se pOte ascunde, Sopatra rugg pre
intre, se-$ face semnul erucei la in- fericita Eustolia. ca s o aibe pre ea
make duhovnicOsce, i praitOre trupuceputul tuturor laptelor sale.
Ieronim spune ce, pe &and Eusto- lni i sufletului. Deem lesand pururea
hia era copil, mama sa o deprinsese pomenita Sopatra imperatia i imbreeunoseut sub numele de Epistola &etre

a purta haine simple i Pretextata,

candu-se In schima celugeresca, a

matuqa sa impodobindu o intr'o q.i,

erequ ea vede in somn un iuger, care
imputa ce q'a pus menele pe o fecir

ratul tate] set un loc indemenatec

consacrate lui Iisus Christos i a

voit se insufle deqerteciunea until
sutiet logodit Mentuitorului. In anul
385 Ieronim pergsind Roma, EustoMa insoti pre mama sa in aletoriele
ce le fecu in Siria, Egipet qi Pale-

sporit intru nevointe i ostenele adhovnicWi. Cerand apoi de la Imp&

zidind case de rugaciune, petrecea

acolo cu sfinta Eustolia. In curand

se adunar multe feciOre qi femei
evlaviOse ea se petrece, impreune, viOta

cea aspre, i ostenicise,. far fericita

Eustolia nevoindu-se mai multi ani

stina. Ea vietui sub ascultarea sa

multora fecandu-se pricing, de mar-

in monestirea din Vetleem. Murind

Paula la an. 404, Eustohia fu alse

turisire, s'a dus cu pace dare Dom.

260

EUTIMIE

lsand in locu-i pre Sopatra.

(9 Noembre).

EUTIMIE, care s'a luptat in Tesalonie pentru sfintele icOne (14 Octombre).

EUTIMIE cel noa, care se afla

aprOpe de St. Mochie, s'a sevir0t en
pace (4 Ianuarie).
EUTIMIE Egumenul manastirei

care mai traind Inca 8 4.ile a adormit eu pace in 26 Deeembrie.

EUTIMIE eel mare, se tragea din
o familie nobila qi bogata din Melitena in Armenia mica. NaOerea s'a
fu fructul devotiunei ce parintl sei
aveati care St. Polieuct. Episcopul
locului Otre, earuia ii incredinta, avu
o ingrijire deosebita de educatia sa;

Vatopedului, care a infruntat pre

imperatul Mihail 0 pre patr:arhul

el 11 creseu in invetatura cartior

Becul, prin cufundare s'a sevir0t impreung cu alti 12 monahi, carii a fost

Vesel pentru dispositiunile eseelente

qi progresele elevului sea, cre:).0 c
e bine pentru biserica, dead l'ar alipi
la serviciul altarului; dupe ce-1 hiro-

sugrumati in 4 Iannarie.
EUTIMIE ctitorul Dochiarului din

mnntele Atos, s'a sevir0t in 8 Noembre.

EUTIMIE Episeopul Sardelor, a

fost pe timpul imperatiei lui Constantin 0 Irinei, stralueind mai intal ea o stea in vita calugresca;
iar faeendu-se Arhiereti a combatut
eu larie pre eretici la sinodul orl
doilea din Niceea. Veclendu-1 imp&
ratil ast-felia, Pal trimis in multe
solii; iar pe timpul imperatului Nichifor a fost trimis impreuna eu alti
episcopi la Patalaria in apus, pentru
o feciOra ce o calugrisera. Pana ce

nu s'a facut marturisitor, timp de

dou-4eci 0 none de ani, nu s'a aflat
in metropolia sa. Venind pe tron

sfinte i practice virtutil or creqtine$I.

toni preot, 11 faeu superior tuturor

manastirelor din diecesa sa.
TOO: vi eta sa, sfintul avea o evla-

vie nespusa catre St. Polieuct, prin

mijloeirea caruia datorea na0erea sa.

Adesea se ducea la snifinastirea sa.

Dar implinindu-qi datoriele misiunel

sale, nu inceta a0 face 0 pre a sa

proprie. I se intampla adesea de a
trece nopti intregi in rugaciune, pe

un munte vecin, de la incheierea

praznieului Aratrei pana &Are finele

postului mare. Cu tote acestea, dragostea ce o avea pentru singuratate

creqtea din ce in ce mai mult; infine
se hotarI a renunta cu totul la lume

0 a se supune acestei inclinari; el

Leon, a trimis sa-1 cheme din exil

ci l'a intrebat dae se inching ido-

ei pe ne qtiute din tare sa, in anul 29,

nelor? Iar sfintul infruntandu-1 en in-

grija a sa, a fost de a visite locurile

draznla, l'a trimis largqi in exil.

sfinte, dupe care se inchise intr'o chilie, ce era langa lavra ml Parau; acolo
despartit eu totul de lume, vorbea numai cu D-dea. Murind lumei gi lul

Dupe mOrtea imperatului Leon, urmaqul sa a chemat din exil pre sfintul

indemna sa nu dea einste i inchinaciune icOnelor. Dar sfintul infruntandu-1 qi pre acesta, a strigat:

0 se duse in Palestina. Cea intaI

insuqi, era unit ne incetat eu suveranul bine prin rugaeinnea inimei.

Cine nu se va Mchina Domnului Avea darul lacrimilor pOte inteun
grad mai mare de cat Arsenic. Pe
nostru Christos Mchipuit pe
s fie anatema! Pentrn acsta a langa evlavia eea mare, nu inceta a
fost batut i isgonit la Ahrida qi in- lucre la panere, care-i produceal aehis intr'o pet4tera intunecbsa. Acolo tate cat avea trebuinta pentru sine
intins fiind de patru Omeni, a fost si ajutorul saracilorCilia mil dupe aceia se retrase
batut cumplit cu vine de boa; dupe
fang Ieriho eu un pusnic auume Teo-

EUTIMIE

ctist. Am Ondoi se inchisere intr'o

pestere unde trIai cu asprimea cea
mai mare, remeind mai mult timp
necunocuti. Dupe ce ati fost desco-

periti, venir din tote pertile st-1

vade; i Eutimie se hoteri a primi
ucenici la an. 411. Indate se adunark' destui, spre a intemeia o me..
nestire, conduse de Teoctist. In an.
420 mai zidi o laved, pe drumul intre Ierusalim i Ieriho; dar nici o
data nu voi se fie el povetuitorul

celugerikr. El Aqui in sihstrie,

unde veneaa superiorii

Intrebe
Sambeta i Duminica. Calugerii aveati

voie se vine tot in acelesi dile. El

II primea cu cea mai mare dragoste
smerenie. Mai adesea le punea
inainte omrirea patimilor. Putetl
s. practicati virtutea acesta la mase

261

tarea acestor sihastri, caril erati intr'o privighere necontenita', ar putea

set rusineze pre acei ce tot-denna

cu grijile lumei, nu gesesc un singur moment de reculegere. Cu tOte

at menastirele acestea eraa situate
in locul cel mai neproductiv, totusi

geseati en ce se se intretie, ba at
ajute ince si pre seraci. Dumnedeti
investi pre robul see en darul minunelor. Aspebet, principe arab si
idololatru, in zadar consultase pre
medici si pre magi pentru senetatca
fiului see Terebon, &grula o paralisie

II luase jumetate de corp. Aducendu-1 la sfintul l'a vindecat numai cu

semnul crucei 1 cu o mica rugaciune.

di

Aspebet cern botezul si primi nu-

dace yeti esi fere se 0 saturati".

mele de Petru. Conversiunea sa fu

urmat de acea a unui mare Ruiner
de saracini i Iuvenalie patriarhul

Ajunarile particulare i infranerile

peste Jamie/ nu le primea, incredintat, ee tot ceea ce ese din ordinea

Ierusalimulul 11 facu episcopul bor.

comune., meguleste de regula mandria

navi, carii fiind vindecati rprin ru-

vointa proprie. Toti celugarii se

povetulati de invetturile .sfintulni.

lui in terte partile. Umilinta sa

Mai ales ex.emplul lui li. era de mare

folos. Se retrgea i ei in pustie

dragostea pentru singuretate, nu se

putea impaca cu gramadirea aceea

di

pe timpul cat era acolo i st. Eutimie, petrecend timpul acesta intr'o

Vestea despre vindecarea lui Terebon atrase un mare numer de bob.

geciunile sale, intindeati renumele
yi

de bolnavi si de acea se hotri a

se retrage in pustia Ruban; dar Tedespertire desevIrsite de Omeni, ocu- Mist i alti calugari ii rugati se
pandu-se numai cu rugeciunea si con- nu-1 paresasce. Cu Vote acestea lug
templarea. In Duminica florilor se in- pre un ucenic Dometian si se asap,
torceat la lavra lor; spre a inchina lenge. Mama mOrte, apoi pe virful
lui Es. Chr. comOra pe care o adu- unui munte, unde era ape, i niste
ruine ale unui castel vechia; fedi
nase In timpul retragerei lor.
Cu -Vote c sihastrii acestia trelati acolo un paraclis si se asede. Nu
departe de zgomotnl lumei, totusi a- manca alta de cat erburi ce cresteati
legeaii un timp &and nu se ,vedeati prin imprejurimi. Dar i muntele
unii cu alii i incetat exercitiele acesta nu i se paru destul de retras
esteriOre, pentru ca apoi s reinoiasce si de aceea se inchise intr'o pestera.
vieta lor cu mai multh caldure. Prin din Zifon; dar i acolo fu descopeacesta sporeal el pe fie care di in nit. Din tOte partie veneati sa-1 vada.
blandete, simplitate, umilinte si in Vindeca mai multi bolnavi, intre
tot feliul de virtuti. Prin aceea st. caril i un indrilOit; ceea ce-1 -Mon
Eutimie se interea in incredere in renumit in Via Palestina. Puterea
Dumnedeit care atrgea asupra lui rugaciunilor sale, dice autorul vieeI
cu imbelsugare bine-cuvinteri. Pur- sale, se intindea nu numai asupra

262

EUTIMUS

demonilor, dar i asupra qerpilor ei

animalelor selbatice". Multimea po-

infrana patima sa i apoI seintrse

in manastire. Eutimie avea aqa mare

poruluI 11 sili a se duce Iar la Te-

reputatie de sfintenie, ea' in timpul

uneI marl secete. ee pustia tara, ve-

octist. Se opri intr'un loc care-I placea. In zadar 11 raga Teoctist sh vie.
in xnantistire, el se ducea numai Duminicele ca sa fie cu fratiI la st.
liturgie. Multi dintre calugari, Wendu-0 chili pe lang 5. peqtera sfintulul, se forma a nou5, 1avr5. care deveni tot ea i cea d'intlIA.
Eutimie, prin sfaturile i esemplele sale conducea acest mare numer de sihastri pe calea tnantuireI.
In nevoile i ispitele lor alergaa la
dinsul. Marcia i Clemas, ascultara

nir 5. in procesie la chilia sa, purtand

doug crud gi eantand Kirie eleison.

Credeati c5. vor scapa de pedepsa ye-

nita asupra lor. El le (lise: Ce! un

pecatos- ea mine ar indresni sa se
arate inaintea lui Dumnedeti, care
s'a maniat pentru pecatele nOstre ?
Trebne stt IngenuchIem cu totiI Inaintea lnI i ne va asculta". Cn too
se supuserti i sfintul insotit de unil

calugail se aruhcara la pamint in

de ispitele vrajmasuluI 0 dupe ce

paraclisul sett. Cerlul se acoperi incot cu noun i cadu o plOe abon-

se saturar 5. de sihastrie, volati sa se

dent, Tar anul fu cu totul roditor

duc . in lume. El ascunsera gandul

acesta, dar Dumnedett descoperi luI

Sfintul se arata forte zelos in contra Nestorianilor i Eutihianilor. El

avu fericirea a IntOrce pre imperiltesa Teodosia la ortodoxie. Dupe
martea barbatului eI Teodosie eel ti-

Ettimie, aratandu-I pre diavolul, cum

tragea in prpastie pre ceI doi 01Sfintul II chema

sfatui
cu blandeta, s remae in starea lor;
le arata cat de primejdios este sa
se lase cine-va la niqte gndirl triste
descurajatare i desgustatre. Puneti-ve tta increderea in Dumnedeti,
nu yeti putea practice virtutea aiurea mai bine ca aid. Buna-vointa qi
nu locul no facabinele. Aceste schimbri aunt efectul uprintei spiritului

Or se retrase in Palestina unde aOra pre Eutihiani; dar Vandalii rpindu-I flea gi nepotil eL incepu a
se c5,i de grepla.
Trimise s. intreba pre Simeon
stalpnicul, ce trebue s5, faca 0 el
Ii respunse, ca trebue sit asculte do
sfaturile luI Eutimie. Fiind-ca femeile

nu aveati voie

sg.

merge', in lavra

omenese 0 a vicleniei demonului;

sfintului, ea puse de zidi un turn

care indernn 5. pre calugarsi a fi seci

de virtute, i leneql in impliuirea

spre reserit de chiliea sfintului, departe de o mila i trimise s. cheme

pre Eutimia Acesta venind o sfatui
sa se lepede de Eutihianism, s5. se
desparta de falpl patriarh Teodosie
qi sa primsca sinodul din Chalcedona. Imperatesa primi sfatul ea o

datoriel. Este ca i un arbore care

stramutat din loc in Ice nu d'a fructe".

Le istorisi apoi, c un chin& din

Egipet, supus manid, credu ca mijlocul de a scapa mai upr de pecatul
acesta, este de a parasi mani-mtirea

0 a se duce in pustie. Cu idea a-

cesta se inchise intr'o chilie qi se

hotari a trai singur. Ducendu-se la
apit, i se versa ulciorul de trei off.
A. treia ora maniindu-se arunca ulciorul qi se sfarima. Dupa aasta
cuget5. el qi intelese, e grepla vine
nmnai de la dinsul i ca trebue a-el

porunea a lul. Dumnedeti i mergend

la Terusalim primi comuniunea de la

Iuvenalie. Exemplul s facu, ca un

mare numer de eretici sit se convertesca. Ea petrecu restul vIeteI sale
in esereitiele penitentei qi pietatd. In

an. 459, ea voi sa asigure veniturl

pentru Intretinerea manastirelor st.
Eutimie, dar el nu primi. ,De ce te

/MIME EVA

263

Ingrijesti de nol, mal bine ga.nde-

cat al neorinduelelor odor mat grave,

te-te ce a sa respunc11 inaintea droptului. judecator". In 13 Ianuarie 473

o discordie, o anarhie ar

Elie 0 Macarie, ucenicil sfintulul.,

ale neamuluI omenesc, in societate,

fi

domnit

in tOte afacerile publice 0 private

oilrora le preclisese ca vor fi amendo patriarhi al Ierusalimului, venira

cu mai multi calugari sa-1 insotasca
in desertul unde avea obiceiul a se
retrage. Eutimie le spuse, c va pe-

ca 0 in familier in temple, palate,

senat, for, ea si in criminal modest
0 dragostea ar fi fost cu neputinta

trece saptemana cu dInii, dar ca

sambata Ii va parasi. Dupe trei ile

si algg cni sa o dea; dar eu cat

porunci s se fac priveghere pentru

serbatOrea st. Antonie, de a doua cli,
cand sfatui pre frat't pentru dragoste
0 umilinta, alese pre Ilie de urmaq,

cu atat unirea trebuIa sa fie mal

intima i asemanarea mai esacta. Fi-

Trebuia sl fie Ore-care superioritate de

o parte; 0 numai Creatorul trebuia

deosebirea avea sa fie mai insemnata

ind ca aa trecut preste aceste adeverurI fundamentale ale natural nOs-

tre, nicI o religie fal, nici o legisSimbata 20 Ianuarie in vrista de latie 'Agana n'a qtiut s fixeze sOrta
95 de ani.
femeel, nicui pentru lumea acesta,

pr4ise mOrtea 1111 Dometian qi muri

EITTIMIE cuvios martir, s'a savir-

nici pentru cea viitOre;

i daca s'ar

0t prin sabie la Constantinopole In fi ivit vr'un mijloc, de a stabili de

anul una mie opt sute patru-spre-

tea; intru dureri vei naste fiu; si la

barbatul tea intOrcerea ta, 0 el te
va stapani",

o data superioritatea pe de o parte,

lar pe de alta asemanarea i unirea,
ar fi fost demn de InOlepcinnea supreme,. Femeea a fost creata dupe
barbat i imprejurarea acesta, dupe
st. Pavel (1 Cor. XI, 8, 9) arata
in destul rangul sea; ea s'a luat din
barbat; lar imprejurarea acsta era%
unirea strinsa cu dinsul (1 Tim. II
13). Ace1ea0 cugetari se afle, 0 in
Facere; femeea s'a dat de ajutor barbatului; dar un ajutor asemenea lul
(Fac. II, 18) demna de a fi tovaraqa
existenteI sale, mama 0 hranitorea
copiilor 01; ideie acestea se justifica i prin strigarea lui Adam asa
de energica i aga de simpla: acsta
este os din Osele mele i carne din

clece (22 Martie)

EITTIMIE euvios, ctitorul sfinteI

manastirI Ivir din Atos. (13 Mai).

EVA (Fac. I. 27; II, 18; III, 1

etc.) mama omenireI, a lost creata
dupe Adam si imparcla cu el nevinovalia i fericirea sa, and asculta
Optele ispititorului; amfigita i asigurata prin vkleniele ml, mina cea
d'intaI din pomul .oprit i dadu barbatului; intrebata de glasul lui Dumneclet, ea marturisi pecatul, invinovatind pre amagitor i primi sentinta:
Voi Inmuli necazurile i suspinul

Creatiunea femeel, ava precum ne-o

carnea meal Cu drept cuvint dice

povestWe Moisi in cele done locurl, a dat nasterea la indoell, de-

un autor, Ca minunat lueru este, cum

rideri i chiar necredinta. Dar lasand

sarcazmele la o parte, se. ne ocupam
putin de oblectiunI. Daca cugetem
cu hare aminte, se va vedea o cuwpane puterilor, drepturiloa, privilegielor, ostenelilor, nu putea sa fie e-

menea i aqa de deosebite. Cnd ga-

gale. Intre ode done texe; o egalitate perfecte, ar fi fost izvorul nese-

s'ail format done fiinti aa de asesim dar st. Soriptura intr'un acord
Asa de minunat cu firea si lumea
nOstra, am putea sa lasam pe same
necredincio0lor glumele kr. Tot ce
a facut Dumneclea este bun. Straw*, Eva se serboia la 12 Decembre

26,1

EVANGHEL--EVCARPION

EVANGHEL martir, s'a gvIrsit

de sabie in 7 Iu lie.
EVANTIA. zuvisk se face amin-

ani i muri in an. 112. Nu ne putem Indoi de zelul gra pastoral, nici
de sfintenia sa, mal ales ca st. Ig-

tirea el in fiiva d'intai Septembre.

EVANT IA sotia st. Dimitrie s'a
shirsit de Mane n 11 Septembre.
EVAREST din Eraclea unul din
eel 4ece martini din Creta. veo A-

natie al Antiohid ne vorbeste de

gatope pag. 22.

EVAREST cuvios, era pe timpul
luI Leon Armnul, luptatorul de icone, trtgendu-se din eparhia Galatie!, avand parintl vestitl, cfirora se
supunea cu multa cuviinta; era iubit
de vecini, bland cu streinil i indatoritor pentru compatriotii gi. Cu un

prin curatia inv6taturel lor, prin dra-

purtarea crestinilor din Roma pe tim-

pul acestul episcop. Erat ca niste

modele de propus credinciosilor celorl-alte biserici prin sfintenia vietel lor,

gostea care-I unea rintre dingil gi

prin ferirea de desbinare. Lui se atribue instituirea cardinalilor preoti
pentru cul fu-cel d'intral care Imparti
Roma in titluri sail parohii, punand
un preot pentru fie,care. Institui sOpte
diaconl, care trebuiall sa insotasca

cuvInt justifica numirea sa, facen pre episcop, hirotonindu-i in luna

du-se bine placut tuturor. Avnd Decembrie, timp potrivit pentru amare dragoste pentru calugtrie, a cestea.
plecat cu tagl gra. la ConstantinoEVCARPION i Trofim erail pe
pole si at ghzduit la un cetAta
Vrienie, care apol se facu patriciu.
Dung cate-va i1e a trebuit s plece

timpul Imperatului Maximian, cand

se pornise o persecutie grozava in

find de Teodora, sotia luI Teofil I-

contra crestinilor. Acesti sfinti find'

ostasi, enari i persecutori si fOrte
vrajmasi lui Christos i crestinilor

conomahul. Ducendu-se acolo a luat

tragendu-i pre el si -puindu-1 prin.

acea ruda a lor la Bulgari, trimis

si pre Evarest i ajungend la Scopel all intalnit un b6tran monah gi

Inchisori; c'aci aveat de la tirani

teata puterea asupra crestinilor si pre

primind Evarest tunderea de la acel

monah, s'a supus jugului celui mantuitor al lui Christos.'Avend cu sine
cartea ml Efrem Sirul i cetindu-o

catI voiail II munceat, 'far altora le

s'a umilit si se silea ca prin fapte

se arata ca o mare vapae, pogorindu-se din cull asupra lor; at. mai
audit i un glas i*endn-le: Pentru
ce ye siliti vol sa ingroziti slugele
mele? Nu ye inselati, cad nimene
nu Vote avea putere asupra celor ce
cred intru mine. Iar mal virtos voi
lipsiti-v de robii mei si yeti castiga
imperatia ceriului". Indata c auclira
glasul acesta, ei carii mai inainte
erat IndrasnetI, cru4i si trufasl a-

s ImplinOsca invtaturele aceleI carti.

Retranul ve'lend rivna fingrului mo-

nah, l'a trimis cu -scrisoff de recomaudatie la manstirea Studitilor.

Deci fiind primit in acel stint locas
s'at pus sub ascultarea unui Wrap',
care sad povatuiasca pe calea mantuirei; i atata se nevoIa cu rugaciunea

i cn postal, in cat manca

numal odata pe saptamana. Ast-felit

vietuind au placere de Dumnec,let s'a
gvIrsit din vIta in al sapte-cleci Jt
nou6lea an al vietei sale. (26 De-

faceati bine.

Mergend o data sa prinda niste

crestini, art velut un nor de foe, care

supra crestinilor, indatii

all g4ut

la pamint, neputand nici ochit st-gl

cembrie).

radice, ca s vadk nici all sufere

acel glas tunator. Ci capnd la pa-

E-VAREST papa urma st. Anaclet

sub domnia lui Traian, pAstorind noua

mint numai puteat clice alta de cat:

Cu adevrat mare este Dumnedeul

EVCLEUEVDOCHIA

265

cc s'a aratat none asta-q1 i fericitl

vom fi nd, daca ne vom face slugile lul".
Pe aid vorbea el acestea cu frica.

siel Feniciel, fiind necredindOsa 0

InchinatOre de idoli. Petrecendull
vita in nestamparare i desfrInarl

si cu cutremur, s'a aespicat acel nour

eu frumusetea i buna-cuviinta feteI

sale, si pentru acOsta a strins multa

ei-

a stet de o parte si de alta.

Si

Iarasi a esit glas din nour clicend:

Radicati-ve in sus si fiind ca ve po&alp de inselaciunea vbstra, WI se

lath

voile pecatele vOstie". i soulandu-se e ail vela in mijlocul non-

tragea spre dinsa multi curtezani

avere. lar mat pre urine a creOt
in Christos, aulind de la Ore-carele
monah Ghermano, cetindu-se cuvinte
folositOre de suflet pentru evsevie

albe i prea frumos i multa multime

stand imprejurul lui. i spaimantandu-se de acea privire, ea d'intr'o gura

pocainta. Den se boteza de episcopul Teodot, induplecandu-se prin

dumnell.eestl descoperin, care s'a invrednicit a le vedea. C i s'a are.tat in uimire, tinendu-o de mana

all strigat: primeste-ne Dmne si pre

nol, a multe i nenumerate am gre-

veclut pre sfintil ingeri, cum se ve-

sit tie cu cele ce te-am maniat pre

seleati pentru intOrcerea el' si cum un

tine adeveratul Dumne4.eli si am ne-

negru infricosat seraynea din dintl

cinstit prs robii tel, pre crestinii ce

cred intru tine. Acestea qicendu-le

striga, ca i se face strimbatate

de se va lipsi de dinsa. Pentru acesta venindu-si intru sine s'a impartit tOt averea Fit: dandu-o saracilor s'a dus la o manastire si s'a
facut monahie. Apoi fiind pang la
Imperatul Aurelian si inviind pre

rului un barbat imbracat in haine

indata nourul fficenduse una, s'a suit

la ceriii. Iar el mult plangend s'aii

intors Inapol si pre cati crestini II
afla prin inchison, II sarutail si inchinandu-se, le deslega lanturile si-i
trimetea pe la casele lor. Au4ind
stapanitorul, s'a turburat forte si
aducendu-I fata. II intreba. Tar el
spunendu-i en deamanuntul acea vedenie, a poruncit stapanitorul sa fie
spanzurati pe lemn i s li se stru-

jasca cOstele cu unghii de fier ei

apoi s se frece ranele cu tesaturl

de per. El Ins . rabdand vitejeste

muncie, se rugaii lui Dumneclet, yeselindn-se i multamindu-I. Pentru
care infuriindu-se stapanitorul a poruncit, sa se gatisca un cuptor ars
in mijlocul cetatei Nicomidiel 0 intru acela fiind aruncatl ail primit
cununa martiriului In 18 Martie.
EVCLEU unul din cel none martin din Perga Pamfiliel, s'a sevIrsit

de sabie in 1 August.
EVCRAT martir, s'a sevirsit de
sabie in 21 Octombre.
EVDOCHIA samarinOnea ers din
cetatea Iliopolel, din eparhia Livani-

ei

un Inger si se sula la

ceriii.

Si a

fiul seh, l'a tras si pre el la credinta'.

Tar dupti cati-va ani se cerceta de

Dioghen guvernatorul cetatel Iliopolei, i Tarasi facend minunl fu liberata. Tar dupe acesta de Vichentie,

ce s'a pus guvernator in locul luI

Dioghen, i s'a taint capul in Martie 1.
EVDOCHIA era romana crestina

din partea resaritului i fiind robita

de pern o dusera in tare lor. Dar
ea ca o intelpta i cunoscatOre a
Sfintei Scripturi inveta pre totl robii si cunoseendu-se de dinsiI, era
Iubita de femeile Persilor si a in-

tors pre multe la cunostinta dumnecleesca. Pentru aceea Hind pinta

a fost batuta cu vine de boil i bagandu-o in temnita, a Ames acolo
done kin; apoi larasi intrebandu-o
ei m'arturisind pre Christos Dumne4eii adeverat, a fost batutit curnpli+
cu toiege de rodii, pana '1-a sparcuit carnea de pica jos, Iar ceI cc

266

EVDOCHIAMHENIE

o bateail se rosise de sangele el si

iarasi aruncandu-o in temnita, '1-ail
pus strajari. Apol preste sOse lull)"
scotandu-o si intrebandu-o si despicand trestil lungi cat dinsa 0 des-bracandu-o o infasurara gOla cu tres-

tiele 0 strIngendu-o virtos cu sfori,

i se infingeail trestiele in tote niembrele si iragendu-le in sila acei crudi
0 fara de milli, tot nate una si_ rupendu-1 carnea, II pricinulail dureri ii41

si grele. Dupii aceea spanzurandu-o

0 infasurandu-I tot trupul eu Orengull 0 tescuindu-o cu lemne II' sdro-

bira Osele; si vdendu-o mai 'arta

si fara graiii, i-aii taiat capul in 4

cetatl de capitenia orasului Avramie, de Marcel ducele si Marcu Agricolw si supuindu-se la munci ne-

biruite ail fost dap: focului in care

s'aii dat si sufletele in 2 Noembre.
EVELPIST s'a savirsit prin sabie la Roma impreuna cu Just, Iustin, Hariton, Harita fedora, Ierax,
Peon si Valerian, de Eparhul Rustic (1 Iunie).
EVGHENIE rnartir, s'a s6virsit
batut cu toiege in 10 Decembre.
EVGHENIE a suferit martiriul
impreuna cu 1St. Eustrati,e in 13
Decembrie.

EVGHENIE unul din cei 33

August.

martini din Meletin

EVDOCHIA imp6ratasa cu pace

s'a s'evirsit in 13 August.
EVDOCHIM a fost pe timpul imparatiei lui Teofil uritorul de Chris-

7 Noembre,

tos si lupthtorul de icime al card

parinti. se aflail cu viOta strahicit,
pentru ea, erati patrici si drept credinciosi, numindu-se Vasilie si Evdochia; fiind bine crescut de dinsii,
a fost cinstit de imp6ratu1 en functiunele candidatului si a fost pus
mal mare preste osti, intai in Capadocia, dupa, aceea in tara Harsionilor. Deci fiind cumpana drOptil si
canon, care pazea tota indreptarea,
facend multe milostenii iu tote di-

lele si bine lucrand si *Valid bi-

sericele, v6duve1e 0 orfanii; in scurt

se purta 0 facea tot fellal de bn-

EVGHENIE intr'o gauth de zid

bagandu-se 0 astupand usa s'a sevirsit in 28 Noembrie.
EVGHEME fiind prius, a marturisit pre Christos in Trapezunda
si a fost batut cumplit. Apoi ducendu-se in capiste cu guvernatorul Lisie, prin rugaciunile sale ail *lilt
idolii, pentru care cu funii fiind legat si cu toTege grOse a fost UAW.
ApoI fiind spanzurat, si cu unghil

de fier fOrte tare i s'a sgariat cOstele ,i cu faclii aprinse, a fost ars
0 uns cu sare si cu otet tare. Seapand nevatamat dintr'un cuptor aprins, in care a fost aruncat, i s'a
talat capul in 21 Ianuarie.

Iar robit

EVGHENIE marturisitorul, fiind

prins pe timpul lui Julian paravatul,
impreuna on Macarie ail marturisit
pre Christos inaintea lui, ca. este

Implinindu-I vole, la ingropat

Dumneq.ea adeverat, mustrandu-1 ca,

natati. Asa dar fericitul acesta, vieOind dumnedeeste, a thdut IntrTo

Ma grea si s'a
s61

s'a gvirsit in

sgivirsit.

en hainele cu care era imbracat.

S6virsitu-s'ail multe minuni on puterea lui Dumnedeii si s'a thcut mutarea mOstelor sale la Vizantia in 6

Iulie, kr serbarea se face in 31

Julie.

EVDOME, Agapie si alti opt

sfinti, eraa ostasi in Sevastia pe
timpul linparatuluI Licinie, Fiind cer-

s'a calcat credinta si s'a facut inchinator de idoli. Pentru care pornindu-se spre manie 0 poruncind
sa-1 lege en curele subtiri, i-all span-

zurat cu capul in jos, afumandu-I

cu fum de necuratil si altele. Apol
a poruncit sa-I intinda pe un grater inrosit; dar sfintiI -privind cu
ochil la cerili si intariti cu dumne-

267

EVGHENIEEVLOGHIE

(leescg putere, mustrail nehunia lui,

remeind nevale.matl; atunci legAndu-1 cu lanturi de fier, 1-ari trimis

in Mauritania. Dar sfintil in cedetorie se bucurail, e* art fost isgoniti

pentru Christos i ante*: Fericiti
ea fgt.* prihane, in cale, caril nmbhi
in legea Domnului". Dupe ce a* ajuns acolo, s'ail suit intfun loc Malt
singuri petrecend. Iar cel de loc le
Ikea: lugiti de locul acesta, c un
balaur locueste acolo; Ian sfintil i-ati
rugat sa le ar'ate pestera in., care
locueste flare. Duprt ee le-ad eratat-o de departe, p1Pcind genunchile
art flout ruge.ciune si indatil pogorandu-se fulger din ceriii,ya ars asa
c* chiar p*mintul -de acolo s'a topit. Aceste, minune vecjendu-o cel
din loc, at creclut in Domnul nostru
Iisus Christos_ Deci intrind sfintil

in pestera balaurului, art flout ru-

Evgraf, marturisind pre Christos infruntase pre imperatul, a fost ucis

cu sabia in 10 Decembrie.
EVILASIE senatorul a fost tri_mis de imperatul Maximian la Fausta din Chizic, ea srt o indemne
srt jertfesca idolilor; dar in boo de
a o indupleca pre dinsa, vNend mi-

nunile ce le sevirsa, a cregut si el

in Christos. Imperatul aqind, a trimis pre Eparhul Iaxim, carele supuindu-I pre amendol

la felurite

munci, prin rugaclunele martirei a

creclut si el si ail luat eu totil sfirsitul martiriului prin foc in 6 Februarie.

EVLALIE Episcopul, s'a sevirsit

cu pace in 80 August.
EVLAMPIA i EVLAMPIE a*

fost pc timpul ml Maximian, pe

&And era in IsTicornidia Maxim. Pe

neett

apropiati-ve, de piatra acesta;.

Iar et apropiindu-se all velut luininll
ji despicindu-se petra in done, a e-sit mule& ap*. Dupe, ce all briut din

atuncl mai multi crestini ascunsl in

munte, all trimis pre sfintul Evlampie la cetate, se, le eumpere pane.
Iar el mergend, s'a prins de sbujitoni idolilor; si punendu-1 inaintea
imperatului i intrebfindu-1 a marturisit cg este crestin; i intrand in
capistea idolilor, in loc s* jertfscrt

ea, s'ati usurat de Ionic 0 de sete.

el porunei idobnbui ml Aris srt cad**

Iar in (line a trei-4ecea, all cerut srt

fie deslegati i se petreca cu Domnul; i implinindu-li-se rugeclunea,
s'ail mutat care Domnul in 19 Fe-

si 60nd s'a sfarimat. Apol supu-

eiciuni trel-cleci de 4i1e far* s milnance nimie. Iar mai pe urnie, a ve-

nit glas 4icend: Servl al lui Duni-

bruarie.
EVGAEITIE sfintit martir, unul
dintre episeopil trimisi de Ermon
al Thrusalimului, ce a primit cununa

martiriului in Herson impreune. en

Agatodor i Elpidie, in 7 Martie.
EVGHENIE martir, s'a sevirsit
de sabie in 21 Julie.
EVGRAF era scriitor sfintulul
Mina, care a fost trimis de imperatul
Maximian, art deslege piste intreberi
ale Alexandrenilor si care nu numal

crt le-a deslegat intrebarile, dar pre

multi a intors la credintli, intre calif
si pre Eparhul Ermoghen. Fiind-c*

indud muncilor, a venit sora sa Evlampia, rugandu-I srt mijlocescri ji

pentru diusa. Deci brtgandu-1 inteo
aldare ce ferbea si remaind nevatilmati, ati cre4ut done sate de bed.i ii Wei talat capul impreune;
cu dinsil in 10 Octombre.
EVLAMPIE martir s'a sevirsit
prin sabie in 5 Martie.
EVLAMPIE martir, s'a sevirsit

heti

prin sabie in 8 Iulie.

EVLOGHIE martir din Palestina
tatgl st. lraidel, de sabie sra sevirsit in 5 Martie.
EVLOGHIE primitorul de streini

s'a sevirsit in 27 Apriel.

EVLOGHTE Episcopul Edesei. A-

rianismul aflase un protector puter-

268

EVLOGHIE

nic in imperatul Valens, care infectat de eresie, vola sa o respandesca prin tot oriental i facea un

mit 0 preotia impreuna Cu impe-

resbolii de mrte eatolicilor. Sfintul

Barses, episcop de Edesa in Mesopotamia, Ames credincios credintei

runcesc sa comunici cu acei cu care

sale, fu alungat din scaunnl set 0

inlocuit prin o creature a imperatului. Poporul refus e. de a recutiOqte
pre cel impus i eqind cu multimea
din oral, se dusera la camp spre
face rugedunele dupe. dorinte.
Valens iritat, ordona', prefectuluI

de Edesa sit intrebninteze armele

spre a impr4tia adunarea credin-

cio01or. A doua i poporul ei Iarat; la camp; prefectul numai de cat

se puse in capul garnizonel. Trecend
prin plate, vedu o femeie, care purta

in brate pre un copil, e0nd repede

din case, fare', s. inchida up,. El o

opri: Uncle t dud aqa de lute ?

striga el.Am audit ca se persecute,
servitoriI lui Dumnedefi 0 me grabesc ca se mor i eA impreuna en
ortodoxii pentru credinta.
De ce
aI luat i copilul ?Ca s'a alba ti
el acelaqi fericire. Prefectul ruqinat
diidu ordin trupelor a se retrage pi
raporta imperatuluI de cele ce se
petrecea. Acesta prevedend ca nu
va putea sit invinga improtivirea

rtia ? respunse Evloghie.Obraznic,

nu te-am intrebat de acsta, Il pocomunica Imperatul.NoI avem un

pastor legiuit, dise Evloghie cu iinite i fermitate (Intelegea pre Barses) i urmem poruncilor lui".
Prefectul nit mai voi sa-1 asculte
qi cei opt-decl de marturisitorl fura
condamnatl la exil.. In trecerea lor
hire intimpinatl cu cea mare cinste

cu !data respect, ce Imperatul,

geks i iritat, ordona sa-i desparta
nate dot
Evloghie i Protogen se indreptara
catre Antinous, ora situat pe margenile Egipetului de sus. Episcopul
loculuI era un credincks marturisitor al credintei, care primi cu mare
bucurie pre cel doI sfintl preotl. Esi

vloghie, care se simtea nhemat la

singuratate, se retrase intr'o chilie,

uncle petrecu tota vita sa in

con-

templare i rugaciune. Protoghen se

apleca la convertirea paganilor, carii
erat destul de numero0 in acea tare.,

deschige o Fele, undo inveta copiii

in litere i 0iinti 0 mai, ales li
forma in pietatea creOine. Dumnegal l'a inzestrat cu darul minunelor
qi flea pe un mare numer de ido-

multimei, schimba hotarirea i dadu

lolatri a irnbrat4a adeverata credinta.

in judecate pre preotl, diaconl

Murind Valens, pacea s'a dat bisericeI de catre Gratian, nepotul sett

eel mai insemnatI din popor, ca sa-I

silesca a comnnica cu episcopul Arian, sub pedpsa exilului. Prefectul
reunindu-1 inaintea tribunalului BM,
incepu sa-I sfatulasca a se supune

0 a nu se expune la mania imperatului. Nimenea nu respunse. Atunci

indreptandu-se catre Evloghie, ( are

era in fruntea lor, l'a intrebat, ca

de ce tace el ? Nu credeam c trebue sa vorbesc, pentru ca nu me intreba nimenea. Dace. m'al fi intre-

bat, aq fi spus ce cuget eitTe sfatuese sa comunici cu imperatul vise

prefectul.Dar Ore imperatul a pri-

0 a fost

comfirmate, de Teodosie.

Confesorii exi1ai au fost chemati

pi pu0 fie-care la local sell; 0 de
bung same., cu numal cu mare parere de Au eel dol sfintl parasira
pre locuitorit din Antinoe, spre a
se intrce in Mesopotamia.
Sfintul Barses murise in exil;
Evloghie fu chemat sa ocupe scannul Edessel; i cat-va timp dupa aceea, Protogen fu hirotonit Episcop
la Carres. EI continuara a da esemple
de virtute, Ia care se deprinsera Inca
de and erafi in exil, i pe care vir-

ww

EVLOGIIIEEVPLU

tuti si le formasera in timpul persecutiunel;

murira imam* de

ani si de merite. Istoricii nu hotiirase anume data mortil lor.

EVLOGHIE al .Alexandriel era
pe timpul lui Iraclie inainte de Ion
cel milostiv si a facut multe minuni
intre care si acesta: Papa Leon seriind epistola ortodoxiel pentru sinodul din Halcedon, st. Evloghie ce

tindu-o, nu numal a laudat-o si a

primit-o, ci i tuturor a predicat-o.
Duran** vrend sa-1 man,* pre
amendol, a trimis pre inger in chipul Arhidiaconului Inf. Leon, multa-

mind lui Evloghie pentru c 1-a laudat Epistola, lar Evloghie vorbea
cu el ca cu Arhidiaconul lul Leon.

Iar du$ ce s'a fecut nevedut de el

si mai mult a multamit Int Dumneclefi pentru minune i asa eu pace

s'a sevirsit in 13 Februarie.

EVLOGHIE patriarhul Antiohiel

cu pace s'a sevirsit in 13 Lillie.

EVMENIE Episcopul Gortinel din

tinerete alegend vita sihastresca pi

petrecend ea multa nevointa, a dobandit smerenia cea desevirsit. Pen-

tru aceea i se incredinta i turma

bisericel din Gortina. Acesta a ars
un balaur ce navalise asupra lui.
Apol mergend la Roma, -ca un inalt

luminator, a luminat cu dumne4eestile inVetaturi, spimantand pre

multi en semne i minuni. De acolo
sosind la Tebaida, numai de cat a
potolit intristarea seeetel. Dec1 aflandu-se acolo, p'a dat suftetul sea

in manele lui Dumnecleti. Iar dupg

mutarea sa Tebanil i-aa trimis trupul la mosia i turma sa, la locul
ce se chiamh Racsos, unde se afla
pI cinstitul trup al lui Chiril. Se
serbeza in 18 Septembre.

EVNIC unul din cei- patru-deci

de martiri din Sevaste (9 Martie).
EVNICHL& se afla bite() casa de
rugaciune 'impreuna eu parintil std,
Terentie i Neonila I cu fratil sel:

69

Nita, Sarvil, Ieraz, Teodul i Fota;

ai fiind prIi, 1-afi adus la judecatit,
nude marturisir pre adev6ratu1 Dumneclet si batjocorira idolil. Deci span-

zurandu-1 Ii struja si-1 uda preste

rane cu otet lute si cu sare, parjolindu-1 cu foe. Iar el se rugaf luI

Dumnelefi in tacere, indemnandu-se

unul pre altul la mucenie. 8i nu

trecu Dumnedet cu vederea ruga
lor, ingeri neveluti I-aii liberat de
legaturl si le dadura, tamiduiri; iar
Vagina se infricosafi si se spalman-

tali. Apo! legandu-1 la o vita, ii

bateafi cumplit, dar el nu simteail loviturele; in cele din urinal 1-at dat
manance fiarele, dar sfintil r6maind nevatamati I.eS bagat in niste

caldrl cu smola clocotita pe foe si

smola se prefacu in apa. Yclend ca
nimic nu folosese, le-afi thlat capetele in 28 Octombrie.
EVNICHIAN unul din eel 4ece
martini, cull. all patimit in Creta
(23 Decembre).
EVNOIU martin, ucis en pietre

s'a sevirsit in 20 Octombre.

EVOD frate cu Callista i Ermoghen, de sabie s'a gviisit in 1 Septembre.

EVOD apostol, a fost in urma

st. Petru episcop in Antiohia, precum se vede din epistolele st. apostol Pavel, mult nevoindu-se intre
eel

septeiecl s'a facut predicator

Cuvintului. Se serbeza in 7 Septem-

bre si 4 Ianuarie.
EVODIA i Sintiche (Fil. IV, 2,
an. 64), femei crestine din Filipe,
probabil era diaconese ale aceleI
bisericl si nu impartasag aceleasi
vederl, pOte pentru necesitatea ceremonielor mosaice in cultul not
St. Pavel le sfatueste s pastreze
prin dragoste legatura credintei.
EVOR martir, s'a s6visit ucis cu
pietre impreuna cu Evnoiu (20 Oztombrie).

EVPLU diaconul, era din cetatea

270

EVPLUEVSEVIt

Cataniel din Sicilia; pe timpul imperatului Diocletian, find parit la

guvernatorul Calvisian i nelepadan-

du-se de Christos, intal a fost legat

cu minele gi picierele la genunchi,
dupe. aceea spanzurat de un lemn
pi

stii0at cu unghil de

fier. Deci

venind dumnecleesc glas, l'a intarif ;

apol I-ail zdrobit vinele cu ciocane
de fier r?i puindu-1 in temnita, facu
rugeciune qi isvori ape,. Dupe.' aceea
lar scotendu-1 I-en patruns nrechile

cu unghii de fier arse 0 1-aii taiat

capul in 11 August.
EVPLU martir, s'a sevir0t infe.qurat in plele de boil gi pus in arsura sOrelui in 30 Mai.
EVPOR until din eel 10 martini,
ce afi petimit in Creta (23 Decembre).
EVPREP1E doctor fare, de arginti,

frate cu st. Cosrna 0 Damian, a suferit martiriul in Egea Lisiel; dupe,

ce s'a restignit, i s'a taiat capul yi

se serbeza amintirea kr in 17 Octombre.

EVPSIHIE martir din Cesarea.

Iulian apostolul, mergend la Antiohia, trecu prin Cesarea, capitala Ca-

dinta cu sangele lor era 0 Evpsihie

berbat dintr'o familie fOrte distinsa,
casatorit de curand.Imperatul porunci
creOinilor sI reconstruiasce, templele

paganilor; dar el in kc de a se supane, nedicara o biserice. adeveratului

Dumnerleli snb patronnl sfintulul Evpsihie. Opt ani dupe acela St. Vasilie
slnja in acea bisericit in Out de
8 Apriel, serbaterea acestul stint mar-

tin El invita pre tot): episcopil din

Pont prin o epistolii, ee se pastreza
Inca.
E V PSIHIE a fost nescut 0:crescut

in Cesarea pe timpul imperatului Adrian. Dupe mOrtea tatalui sell botezan u-se qi impartindu-0 tete averea
la saraci, l'a prins domnitorul Capadociel qi strujindul cOstele Pall ba-

gat in temnita. Deci interindu-se

prin aratare de 'Inger, Iaraqi l'aii
spanzurat i Pair muncit reil; iar dupe
aceia I-at t 'Mat capul, 0 se (lice dll
in kc de sange a curs lapte i ape.
(7 Septembre).
EVPSIHIE martir, s'a sevir0t Impreuna ea st. Carterie in 5 Noembre.

EVSEVIE martir, a mers singur

sa

care guvernatorul Feniciel i i-a clis:

Pentru ce e01 fere, de minte, o luptittorule de Dumne4efi, de gone0i turma
lui Christos? El maniidu-se, porunci
se-1 spinzure i se-1 strujesca, apol

cazu asupra oraplui intreg: el l'a

bagand sare in traiste de per qi le-

0ers din eatalogul cetatilor i voi

nivel reia vechiul sell nume Mazaca

gandu-le, struja carnea stintulni fOrte

net. Iar sfintul se bucura ca 0 cum

radicandu-i pre acel de Cesarea,-ce-1

(Muse Tiberiu. In acelaqi timp despoie. tote bisericele din ora i impre-,

ar fi patimit in trap strein; i dre-

jurimi, de tete averile lor mobile

qit in 21 Septembre,
EVSEVIE diaconul ucenicul sfintului Dionisie, dupe exilarea dascalaid seri, imprenna en Herimon um-

padociell El se mirk' ca mai toti locui-

toril de acolo erat cre0ini, 0 se

informa, el el ail darimat templul

Fortunel, singurul, care mai renal-

sese paganismului. Resbunarea

yi

imobile; i voind se, impedece ea se,

nu se aseunda ceva, intrebuinta diferite torturl, spre a sili pre credin-

gatorul minunandu-se, a dat penance,

sa-1 tae capul; i ast-felit s'a gift-

cloqi all i-le descopere. Impuse o taxa

fOrte onerOse, asupra laicilor i inrola

bland 0 cercetand pre sfintil caril

clerul in armata cea mai despretuitll

a guvernatorului proviciei. Ba Inca
multi cre0ini qi perdure, vieta pentru
religie. Pintre acel ce sigilara cre-

mO0e1e mucenicilor, all ajuns pang in

pele lui Decie, i suferind multe
necazuni pentrumerturisirea lui Chri-

eraii inchki prin temnite i ingropand

EVSEVIK

i li s'at Mat
capetele in 4 Octombre.
EVSEVIE preotul, martir. Imps-

stos, all fost prin0

ratul Maximinian audind de zelul

acestui martir, fiind indemnat si de
preotil idolatri, II clise: Jertfe0e cleilor de bunk vole, sail te vol sili.
Eusebiu. Scris este:Domnului Dam-

AsT don sa4l scap vIta.

71

Dar a-

tuncT n'asl maT astepta mfintuirea de

la Omeni. EA nu me sfiesc a spune

ca sunt ctestin si nu me pot inchina
pietrelor i lemnelor. Dar ce rtl pte
fi clack se inchina el D-4eului set?
Neinvinse imperate, dise Maxentiu,
nu te amAgi, D-deul sets& este un

nedeulur t& sA te ThchinI si lul

unuia sii-I slujestl. M. OA jertfesti

sus, pre care strAbunii nostri nu l'a

cunoscut. Bine, dte 0-1 judeca con-

orl te voi munci eu ode maT grOz-

form legilor. Maxentiu porunci preotului Eusebiu sk jertfesca fleilor. Nu

nice chinurl. E. Nu pot sk me inchin pietrelor. M. Ce dmeni suntetl!

preferatii mOrtea pentni vi0. E. Ar
fi necuviincTos s prefefam intnnere-

voi jertfi unor fiintl, care nu pot sa

cul in locul luminel. M. Cu voi nu

schimba. Fk ce vral en corpul mete,

sufletul flu va suferi nimic. Nu me
las de legea mea. Apoi fu condamnet a i se tele capul. Dupe o scurtk

trebue sa. fie cine-va bun. EU itl spun

ck de nu veT jertfi, val fi ars de vit.

E. Num6 mirk amenintkrile: frumuseta cununel va intrece chinurile.
Apol a fost pus pe rotl, lar cOstele

jupuite cu unghil de fier. Eusebiu

diem: Mintue0e-me dOmne: OA de
murim ori de trkim al tT suntem.
Apoi muacitorul ii 4ise: cunostI decretul senatului, prin care se porunceste tuturor supusilor imperfului de
a jertfi deilor? Poruncile luT D-fleit
aunt maT marl ca ale menilor, respunse Eusebiu. Maxentiu porunci s
fie ars de vit., Tar Eusebiu mergea,
_avend zugrkvite in fata sa statornicia
bucuria. Maxentiu chiar fiind mis.
cat dise: De ce alergi la mOrte, &And

aT putea s seep Duck este adeverat ce.` imperatul cere de la mine se,
me inchin unul metal in locul adeveratulul D.deil, sk me duck inaintea lul". A fost pus in inchisOre;
apoi fiind dus la imperatul dise:

Th5mne, am gksit un om resvrktitor, (4.ise Maxentiu, care nu sesupune le-

gilor,ba a indrsnit sk negeputerea flei-

lor si nu vrea srt le aduck jertfe.Sk

mi-1 aduck aid, clise Imperatul. Ctmd a

venit totT se mirark de strkludrea

feta luT. Imperatul privindu-1 se 'A-

rea ca observ ceva estra ordinar.

De ce al venit betrinule inaintea mea?

vadk, mid sa aude.". M. Jertfeste, on

te ard7Focul si sabia nu me vor

ruggclune el primi cununa martirului

EVSEVIE diaconul s'a sevirsit de
sabie cu Felix preotul in 19 Octombrie.

EVSEVIE monahul, de sabie s'a

sevirsit in 28 Noembre.
EVSEVIE senator pe timpul luT
Diocletian, vedend minunile sevirsite

de St. Teopemt episcopul, a credutimpreunk on Evtihie, Vas si Vasilid.

Dupl ce Ii s'ati luat bride, aft su-

ferit multe chinnif; Tar sfintul Evsevie fiind spanzurat cu capul in jos
a fost Valet cu securele i ast-fellti,
s'a sevirsit in 20 Ianuarie.
EVSEVIE cuvios, s'a sevirsit cu
pace in 23 Ianuarie.
EVSEVIE unul din martifiT, cariT

art ptimit cu St. Ipolit in 30 Ia-

nuarie.

EVSEVIE cuvios. Nu se stie din

ce neam i patrie este, cad prin sihestrestile nevointe s'at cgstigat pa-

tria ceresca. Dulndu-se la o ma-

alstire, s'a flout monah, apoi urcindu-se pe virful unui munte, ces
facut o mice, ingrditurit de pietre,
inlkuntrul careia se nevola fericitul
frl acoperemint sail utnbrire. Avea
o haink de plele, Tar hrana sa era

172

EVSEVIE

nohot 0 bob muiat, cite odati mince

smochine uscate, spre intrizirea trnpului. Aqa de mult se nevoia, in
cat dupi ce all ajuns la adincl 135trim*, nu s'a schimbat hrana si
locuinta; ci viteje0e sufPrea vijeliele ventului, avndu-01 fata sbirciti
0 carnea trupului uscati, in cit
nici briul nu edea pe mijlocul lui,
fiind carnea i dsele cu totul istovite. Ffind-c5, multi veneer' la el

de virtutea sfintului Eusebie; i cu

tete cl-1 privea ca pre inimicul cel
mai neimblinclit al sectei lor, recn-

turbura linitea, s'a dus la o sihistrie din apropiere i facendull

cesta din partea lui, se hothrir5, a-1

piercle; el rugara gi pre impkatul
a trimite un oficer la Eusebiu, spre

ci-I

ingrlditurts in unghiul zidului se nevote acolo. In postul mare mince numal cinci-spre-dece smochine uscate,
de 0 era obosit de MA. Vietuind 90

de ani s'a mutat &Are Domnul, in

15 Februarie.
EVSEVIE martir. Dup5, sfir0tul
marelui martir Gheorghie, a poruncit Diocletian imp5ratu1 si, silhod

pre totl cre0inil din inchisori sl

jertfsca idolilor. In temniti era 0
Evsevie impreung cu a1t1 40, aci
v5dend minunile St. Gheorhie afi
credut in Christos i cu indrisnO15,
l'aq marturisit, pentru care art sufe-

nit nenum5rate chinuri 0 in sfir0t

II s'at tilat capetele in 24 Apriel.
EVSEVIE martir s'a s5vir0t prin
foe in 28 Apriel.

EVSEVIE s'a sgvir0t prin foe

impreunti, cu st. Haralampie in 31
Mal.

no0eall dreptatea probitatel sale;

ceea ce-i determing a pune in miinele sale actul alegerel St. Meletie.
Cite-va i1e duph aceea, patriarhul

Antiohiel predicind inv5tAtura sinodulul din Niceea, in eel dinthi

discurs ce-1 fhcu poporulni, arienii

caril nu se aqteptati la una ca a-

a-i cere actul ce i s'au incredintat.

El se temeati sit nu se servesch
contra lor cu o lucrare a chrel autenticitate nu o puteau nega. Eusebie Asprinse, ca nu putea s dea
actul, -de cat cu cofrsimtimintul tuturor celor ce-1 incredintase spre
pistrare. Fiind-cl-1 amenintati, cl-I
vor tile, mina drpti, clach se vor
improtivi a se supune Impratului,
el oferi amendou5 mnele, clicend cI

pOte sI i le tae, dar el nu pOte sl

fedi o'neclreptate ca aceea. Thria a-

csta de caracter ingriji pre oficer

0 chiar pre impgrat; amendoi admiral% curajul eroic al stintului
piscop

e-

i lhudarl -tiria lui, de 0

nu-0 putead ajunge scopul.

Evsevie lull parte la sinOdele

adungrile Arienilor, cu scop de a

sustinea adev5ru1, dar audind di unit

EVSEVIE Episcopul de Samosata

se smintesc de purtarea lui, intre-

a fost pus in scaunul Samosatei in

361, adecit intr'un timp, &and ari-

rupse on ce relatie cn din01 0 nu

lug parte la sincidele lor, duph si-

cell ocupaii cea mal mare parte din

episcopiele vecine. In acelag an lot
parte la un sinod din Antiohia, coinpus mai ales de ereticl, puternici

nodul din Antiohia tinut la anul

prin protectia impiratului Constan-

strinse. G-rigorie Nazianzanul vor-

tie, care se gasea stanci in acel o-

bind de el, dice c5, era columna a-

ray. Lu5, parte la alegerea St. Meletie, patriarhul Antiohiel 0-1 sustinu din tote puterile, tiind ch este

Dumned.eli chtre popor, sprijinul si

gloria ortodoxiel. Valens persecutind

alipit on sinceritate de ortodoxie.

Arienil in0q1 aveat o mare idee

pre ortodoxi, Evsevie Ii puse Vito

puterile a-cI aphra turma de otrava

363. In anul 370 lila' parte la alegerea Jul Vasilie, Arhiepiscopul Ce-

eared, cn care avea re1aii forte

devrulai, lumina lumel, organul liii

EVSEVIOTEVSIGNIE

eresiei, alergh, prin Siria, Finicia si

Palestina spre a inthri pre credincio0' hirotonind preoti

i ajutand

pre episcopi spre a implini locurile

vacante. In chl'atoriele sale se schimbh
in haine de oficer, ea sh nu-1 cu-

nOse. Arienil mijlocira la imperatul se-1 exileze in Tracia.

Oficerul sosi 'pe sera la Sarnosata, spunend episcopulni misiunea
cu care era insarcinat. Phze0e-te
de a spune cui-va misiunea en care
esti inshreinat. Dad. va afla poporul, de bunt Emma se va rescula in
contra

ta. Et nu voesc s. morl

pentru mine". Duph obiceit sfintul

luh, parte la rughclunea de nOpte;
dupti ce se retrase Vita lumea, el
se imbarea impreunh cu servitorul
set pe Eufrat, care trecea pe l'angh
cetate 0 se duse la Zeugma. A doua
di vestea ducerei sale pricinui mare
turburare in popor. Eufratul fu acoperit en bard', aqa de mult se
grablat ei a-pl gsi phstorul. Aflan-

du-1 la Zeugma il rugaril sh nu

278

privit de locuitori ea 0 predecesorul

set. Intr'o i pe &and trecea prin

pta publica, copiii jucindu-se, nu

mai voirh, a se servi de juchria lor
pentru ca se atiusese de piciOrele
mularului, ei o arsera ea 0 cum ar
fi

fost spureath.

Gotii pustiind Tracia in 379, Eusebie capata vole a se intOrce la

biserica sa; dar spre a primi cununa
martiriului. Exilul se pare ca a dat
zelulni set un not grad de putere i activitate. Fiind-ea mOrtea

lui Valens a pus sfir0t persecutiunei, incepu chltoriele sale spre a

cla buni phstori credinciogilor parasiti. Prin ingrijirele sale, oraple din
Berea, Ierapole i1Jir avurh, episcopi
ortodoxi. El voi sh Insotsch pre
Maris, care era sa ocupe scaunul din
Dolie, or4el din Comagena atunci
infectat de ariani; dar o femee eretica vedendu-1 trecend pe stradh, II
sparse eapul. Pucin dupa aceea muri,
rugnd sh nu se urmaresca asasinii.

c5,

Serbarea mortii lui (379 s. 380) se

face in diva de 22 Iunie.
EVSEVIOT s'a sevir0t prin foc
in 27 Mai.

trebue sa se supue poruncei imperatului. I se of eri bani, servitori pi

tote cele trebuinclOse; dar el nu voi
sh primesch nimic. Incredinth apoi

Vedi Ahim pag. 27.

EVSHIMON Episcopul Lampsahului, cu pace s'a sevir0t in 14

Eicumpa sa turmi in paza Domnului

Martie.

0 pled, in Tracia. Arienil pusera

EVSIGNIE osta, din Antiohia pe

timpul lui Constantin Hlor, s'a purtat slujba phat in timpul lui Iulian,

parassch, turma la furia lupilor; dar

el II sfatui sail pue nhdejdea In

Dumnedet, dupe', ce le-a aratat

in s3aunul set pre Eunomiu, pe care

nu trebue a-1 confunda cu faimosul
eresiarb ce pOrta acelaq flume. Era
un om fOrte moderat; dar nimenea

din Samosata nu voia sa ant comunicare cu el. 'Wend eh, tOth lu.mea fugea i chuta a nu se intilni

cu el, parasi locul 0 se duse din

cetate, Arienil pusera in locul set
pre Luciu, om violent, care alung5.
pre cei mai insemnati din cler, intre
altil pre preotul Antiohus, nepot al

st. Eusebiu, care fu trimis la confiniele Armeniei. Dar i Lucie era

EVSEVONA unul dintre macabel.

fiind de 110 anl. Pupa ce a servit

in armata qese-deci de ani, a stat
inaintea lui Iulian la cercetare, pi
mustriudu-1 pentru ca s'a &Meat ere-

din0 ,cea parintesch 0 a dat

ido-

lion cinste dumnedeosca, 'i-a adus

aminte de bunfithtile Marelui Constantin 0 cum prin dumnedeesch aratare s'a adus la credin0 in Chris-

tos. Era cunoscut ea ii*lept i 0iutor de multe Incruri i istorii. Dar

Iu.lian bath:au-0 joe de betrhnetile
18

274

EVSTATIE

lui, a pus s-1 tae capul in 5 August.

EVSTATIE Arhiepiscopul Antic-

hid era din Sida Pamfiliel. Sfintul

Atanasie ne spune eg el nngrturisi vi-

tejeste credinth inaintea persecutorilor, fr sg se pOt ti dacg sub

Diocletian sari sub Licinie. Era recomendabil prin sciinta i eloquenta
sa; dar i mai mult se fgcuse renumit prin sfintenia si prin zelul s5ti

cel arptor a mentine curatenia invKaturei ortodoxe. De aceea i un

scriitor celebru 11 numeste una din

coldnele principale ale bisericei.

Suindu-se pe scaunul orgselului Berea

in Siria, indatg capgtg, un mare renume in biseric i merit s primse5 in 323, o epistolg particularg

bisericeseg, lucremd la eanOnele ce

se formara' spre a impedeca pre epis-

copi sg nu trecg, de la un scaun la

altul; se mai distinse in acea adunare i prin zelul WI contra Arianismului.
Intorcendu-se la Antiohia, tinu un

sinod spre a restabili pacea bison-cel sale, care -era turburatg xle mai
multe imperecheri. Era forte aspru in
cercetarea acelor pre care-i primea in
cler. Respingea tote persOnele b5.-

unite in privinth eredintel

sail a

moravurilor. Mal multi din eel respinsi trecurg, Ia Ariani, ceea ce indreptgtea purtarea sa feta on dinsii.

Nu uita nicl odatg, a pe lingg in-

a st. Alexandru al Alexandriei, in

datorirele sale trebula s5 grijascg d

de sufletul gri; caci impodobindu-si
sufletul cu tot feliul de virtutl, era

privinta lui Arie si a dogmelor sale.

mai in stare sg reverse asupra al-

Antiohia perdu in anul acela pre

st. Filogon episcopul sri, arhieret
renumit prin titlul de mgrturisitor,
ce-1 meritase in timpul persecutiei
lui Licinie. 1 se dfidu de urmas un
anume Paulin, care nu era in stare
sail facg datoria. Dar episcopatul

tora din plinirea lui. Trimise in diecesele jurisdictiunei patriarhathlui

sat, Omeni capabill a invth si incuraja pre credinciosi. Evsevie, Arhiepiscop din Cesareea in Palestina
a dual biserica era p5ng la Ore-care
punct supus5, celei din Antiohia, fi-

sti

fu de scurtg duratg; ciulinele

spinil ce-i lgsase s5. crescg in
cmpul bisericel sale, eerea o mfing
indemguatick care sg Oie a-i smulge

ind favorisat de eresia liii Arie,

pi

Eustatie simti o mare durere i zelul

sti fu peste mesurg alarmat, pentru
care si suferi multe persecutiuni.

din mijlocul griului bun.

Nimenea nu se elite mai vrednic

ea Eustatie, ea sg vindece ru1 ce

se introdusese, l'a ales in 324 spre
a ocupa -scaunul Antiohiel case era
atunci al treilea in lumea cresting.
Mal intgi se improtivi; dar apol fu
silit s. se supue, Resistenta ml venea
de acolo, cg acel teliuI de transfeIAA sunt oprite de canOnele bisericel, Rug numal la mare nevoie. Prin
aceea s'a infrinat ambitia i avaritia
si se alipeat episcopil de o bisericg,
pe care aveat s o conducg ttg vieta. Evstatie plin. de zel pentru biaori., lucrg en putere in sinodul
din Niceea spre a menline disciplina

Sfintul patriarh al AntioMel atacg puternic pre Eusebiti al Cesareel, acuzindc-1, ca loveste in inv6tgtura din Nicea. Eusebin din Nicomidia, arian declarat, hotgraste impreuna eu mai multi prieteni ai sgl,
sa prdg pre Eustatie en ori ce pret.
Se prefgeu ca doreste sa vadg Ierusalimul, nude se Meuse infrumusetgri: se duse deci acolo insotit de
Teognis de Nicea prietenul WI. Acolo ggsi pre Eusebiu de Cesarea,
Patrofil de Scitopole, Aetiu de Lida,
Teodot de Laodicia i multi alI episcopi, carii emu ca i dinsul partizanI ai invqaturei, lui Arie; ni
merscra impreuna la Antiohia nude

-..."."."......),...-

ESTATIi

se adunara in sinod spre a-si pune

in luerate planul lor. 0 prostituata
eu care se intelesera, avea grija sa
servsea patimel kr drbe i veni in
adunare eu un copil, (Acend ca tatal
lui este Eustatiu. Sfintul declara ca
este nevinovat si (Ace, ca apostolul
porunceste sa nu se primesca Ora
improtiva preotului, de eat prin gura
a douse saii trei marturit Calomnia
se deseoperi. Prostituata, diOnd Intr'o bl grea i indelungata, de care
apoi si muri, se ci de ceea ee a
facut si se hotari a spune adevrul.
Ea chema mai multi clerici si dedeli; in presenca lor, e patriarhul
era nevinovat; spuse c arienil 'I-aii
dat bani ea A, faca acesta; eu tote
acestea juramintul era adev5rat, cad

T76

depunerea st. Eustatiu, se rdica

numai -de cat o rscOl la Antiohia.

Nu trebula mai mult spre a incredinta pre Constantin, ea era vinovat de cele ce i se imputati; indata
trimise un ordin sa se duca la Constantinopole de unde trebula s plece
la locul hotarit pentru exiliul sfi.
Inainte de a parasi Antiohia, adnna,
pre credinciosi si-I indemna sa ramae neclatiti. In invtatura bisericei.
Sfaturile sale au fost de mare folos,
cad multi din pastoritil s51 se ferira de nenorocirea de a cadea in eresie. Fericitul Ieronim i sfintul Chrisostom ne spune, ca a fost exilat in
Tracia cu mai multi -altii, atat pre* cat i diaconi. Teodoret asigura
e5. din Tracia l'a exilat in Iliria.

copilul era facut de un Eustatiu,

Sfintul Eustatiu muri la Filipe in

alamar de acolo. Scuza acsta, de si

slaba, nu impedec5. sa se cunOsca
tot adev5rul.
Arienil mai acuzara pre EustaCiu
de Sabelianism. Era o calomnie pe

Macedonia. Teodor cetetul ne spune

di corpul seil a fost dus in Anti-

cafe o intrebuintail contra tuturor

celor ce se tineail de inv5tatura ortodoxa. Patriarhul i episcopii ortodoxi, caril emu presenti, strigara in

zadar c. li se face nedreptate; n'ait

voit s5,4 asculte si se pronunta o
send* de depunere contra sfintului
dupa care Eusebiu din Nicomidia si

Teognis se grabira a informa pre

Imparatul Constantin de cele ce se
petreceati. Episcopii arieni invitara
pre Eusebiu din Cesarea a trece din
scaunul s511 la cel din Antiohia; dar

el se improtivi, *end c o asemenea trecere era contrara disciplinei

bisericei. Imp5ratul laud& modestia
lui intr'o epistola ce ne-a Ames si
pe care insusi Eusebiu o inserOza

in vi6ta lig Constantin. Ar fi fost

si mai edificat de modestia episcopului de Cesarea daca s'ar fi lasat

altora glija de a vorbi de imprejurarea acsta.

Indata ce se raspandi vestea despre

ohia pe la anul 482, de catre Calandion patriarhul acelei cetati.

Fericitul Ieronim numeste pre st.
Eustatiu talmbeta AsungtOre i qice,
ca el fu cel dintal care ka condeiul
spre a combate pre Arieni; admira in

el o vasta intindere de cunostinta

si asigura, ca era fOrte iscusit in
sciintele sacre i profane. Sfintul
Chrisostom ii lama. de asemenea in
panegiricul pre care l'a compus in
onOrea sa. Dupa Sozomen, era pretutindenea admirat pentru sfintenia

vietei sale si pentru elopienta cmvintarilor sale. Fulgen;iu ii num'era

pintre Episcopil eel mai mad ai bisericel, ea si Atanasie i Ilarie. Sfintul Atanasie Sinaitul II numete
dumnecleesc,

(Ace

ca-1 priveste

ea pre un pastor degvirsit in caile

lui DumngeU, ea prb un intelept
predicator, un sfint martir, un dascal pre care trebue sa-1 urmeze on
respect ca pre parintele i protectorul set, ca pre un om in care vorbeste Dumne4eil.
EVSTATIE Placida- (20 Septem-

276

WWW

EVSTATIE---EVSTRAtIE

bre). Eystatie numit i Plackla innainte de convertirea lui, pltimi la

Roma pe timpul imperatului Adrian,
cu femeea sa Teopista, care se numea Tatiana inaintea botezului sfi
gi. cu fill 861 Agapie i Teopist. Nu-

mele aceste grece0i se pare cl s'a

dat dup'a ce ei at primit religia
creqting. S'at compus mai multe rugleiuni in onOrea at. Eustatie, din

care se vede c acest sfint lama

multe milostenii la slraci i ca le

&Ulu averea sa cat-va timp inaintea
martiriului seg. La Roma era o biserie inchinatl. st. Evstatie, care
asti-d1 p6rfl un titlu de cardinal

e#e lntru ajutorul celuf prea 1nnalt. Afi lnd guvernatorul de acesta
ruqinfindu-se scse sabia i se o-

mori singur, iar sfintul mucenic ruglndu-se i impiirt4indu-se en dumnedeeqtile tatne, prin un porumb trimis din celui i mulfamind lui Duraneclet, q'a dat suftetul in mina ingerului celui ce s'a arItat ti l'a
selpat din refl. S'a ingropat cinstitele lui mste in Ancyra (28 Iu lie%
EVSTATIE era fiul lui Filofei
qi Evseviei din Galatia si sirguindn-se la InveVaturl, s'au dus impre-

ung eu fratele sui Tespesie la Antim Episeopul Nicomidiei,

i invii-

In acestl bisericl. se depuse eorpul sfintului martir. Mid papa Ce-

Ondu-se de la el credit*. in Christos s'a botezat; iar dupl aceea Filotei s'a hirotonisit preot, 'far Evsta-

inscriptie publicat de Kirher. Inteo

tie diacon.
Murind pgrin01, ccl trel fro*: Evstatie, Tespesie i Anatolie al fost

diacon.

lestin III o reparl, puse

e
sub altar, precum se spune intr'o

carte a lul Filip August din anul

1194 se spune c corpul sf. ar fi
in Francia intr'o caper/ din SaintDenis. Cdte-va Ose ai fost depuse

in biserica parohiall Saint Agnes

pdrIi la Maximian cl sunt crestini.

batutl fiind en toiege, mai pe
urml ati fost puql la inchisOre, apol
dati la fiare, dar art remas nevethmatt Apol ducendu-i la Antonie co-

numit astl-di St. Eustache din Paris, unde se cinstese cu mare evlavie. In 1567 huguenotil prldarl sicriul sfintului de la St. Denis.
EVSTATIE roman, s'a sevirOt de
sabie in 28 Septembre.
EVSTAT1E martir, de foc s'a sevinlit in 7 Iu lie.
EVSTATIE din Ancyra, fiind osta i adneendu-se inaintea guvernatorului, a fost intrebat i marturisind pre Christos cu indrlsnlg a

mitele din Nichea i supuindu-i la

feliurite chinuri, le-at thiat capetele
in 20 Noembre.
EVSTATIE Episcopnl Chiului Bitiniei, mArturisitor, s'a sevirqit 29

du-1 glesnele 11 legarl cu qtrenguri

lua altul atunci avea sl mai aqtepte.

Ved.end 6." briul a fost luat de Av-

fost bItut flrl mill qi pltrunden-

de-1 tarirl -de la cetatea Aneyrei

plug la riul Sangar, urmind i privind gnvernatorul i acolo punendu-1

rartie.

EVSTRATIE a fost pe timpul ml

Diocletian i dorind a mArturisi pe

fat'l credinta in Christos, a trimis

briul sui in biserie sh vadi dacl-1
va lua preotul Avxentie, atunci era
un semn ch Dumnedel voeste ea el
s. mkturisescl, indatk 'far de-1 va

xentie, a e0t inaintea lui Lisie sd

mexturisi cu indrlsnlh buna cre-

intfo racl, l'al blgat in rill. Iar dinfa. Decl luandu-1 tiranul briul de

din voia laY Dumnedel plzindu-1

ingerul, scOse racla afar& la uscat
gi se afla Sfintul intr'insa sniitos,

cintind Psalmul 90. Cel ce locu-

cApitan, a poruncit sh-1 desbrace

s-1 batl. Apoi Pal legat cu Oreni ritdicendu-1 in sus il parjolir& la foe, i-a turnat preste arsuri
gun i.

EVSTRATIEIWTM

saramura cu otet

i rail frecat pe
cOste cu hirburl, dar din tote acestea

a rgmas sanatos. Chemand pre St.

Evghenie la sine, a marturisit 0 acesta credinta in Christos 0 a suferit pirOne prin ineaWaminte de fier,

en Care a fost purtat impreuna, eu

St. Evstratie. Atunci Mardarie ad-

277

tea egumenuld a fost ales de tql

sa le fie povatuitor. Pe timpul acela
Leon Armnul, s'a sculat in contra
lui Mihail Curapalatul i lipsindu-1
de femee 0 de copil l'a legat
exilat in insula Proti de Maga Constantinopole i ocupand tronul a in-

ceput iara0 lupta contra

icOnelor,

mirand rabdarea sfinVilor, eu invoirea so-VA' sale, lasanduil copi1a0I

prigonind pre totl inchinatoril kr.

Evstratie dupa indemnul lui Ionichie

a marturisit 0 el pre Christos. Deci

qedend Lisie la judecata, lui Avxentie 1-a Valet eapul, lul Mardarie 1-a

eel Mare q'a parasit manastirea

visit tapu_0 arse min spinare, ml

Evghenie 1-a tad limba i 1-a zdro-

timpul imparatuld Mihail 0 Teodorel, s'a intors inapoi. TOta liva

bit fiuerile picIOrelor. Iar St. Orest

vrend sa lovsca pre strejar, s'a do-

vedit a fi cre0in de pe erucea ce

purta pe piept 0 a fosf trimis le-

s'a dus la patria sa. Iar and biserice ci'a ca0igat drepturile sale pe

se ostenea cu fratii la lucrurile cele

trupe01, lar nOptea se nevola eu
privegherea qi rugaciunea; 'far cand
se savircia rugacIunele comune, feri-

gat la Agricola impreuna cu St. Evstratie. Acolo marele martir Evstratie a ru0nat InplacIunea idolilor

citul acesta sta in sfintul altar, de

la inceput pang la sfir0t, licend

a infricoqat pre tiran, apoi

nuuele savigite de el, nu este cu

(land
diata in mama Episcopuld Vasilie,

q'a luat cununa martiriuld fiind pus

Intr'un cuptor eu foc, in 13 Decembre.

EVSTRAT1E era din Tars, in

locul optimatikr, avend demnitatea
de comite Vitiani, din parintI binecinstitorI Gheorghie i Megeta. Fiind bine crescut i invatat de parinVi si, &and a ajuns la vrista de
dou-ckei de ani, a fost stapanit de
dumnelesca dragoste; pentru care
lasandu-0 parintiI s'a dus la m-rea
Avgavritor, din muntele Olimpului,
in care ail stralucit prin sihastrie Ji

fapta bung unchiI si dupg mana:

Vasilie i Grigorie. Eustratie fiind
primit de ace0ia, a fost tuns in
schima monahala qi implinindull do-

rinta, servea tuturor fratilor eu osirdie i smerenie, fara sa se gindsca macar la cele lume0I i ark'
sa alba al Oa ceva, 1r. numal o
haIna de par i o Vesatura pe care
se culca, undo putea, cad nu avea
loc hotarit pentrw somn. Pupa. mOr-

cu urnilinta: DOmne milueate. Iar mi-

putinVi, a le descrie. Caul s'a apropiat sfiraitul, a chemat pre toil ascultatoril i monahii i le-a Os: Frovilor i parintilor, vremea vieei mole
a luat sfir0t; deci, fill meI Iub411
pazit1 amanetul sfintel shime, ce a41

primit, sciind ca lucrurile de faVa

sunt vremelnice i deprte, Iar cele

viitOre sunt veclnice i nesfir0te.

DecI sIrguii-v fill mel, ea sh vg
invrednic#1 partei oelor mantuitt
Acestea dicend i facend rugacIune,
s'a pecetluit pre sine cu semnul eraeel, apol radicandu1l ochil spre cella

a 4is; In manele tale, Winne, pun

duhul plea i indata a adormit som-

nul odihneI, dupa ce a trait 95 de

ant (9 Ianuarie).
EVSTOME preotul de sabie s'a
savIrait in 23 Junk.
EVTALIA feclOra, de sabie s'a
savirait in 2 Martie.
EVTASIA martira, s'a savirctit
de sabie in 12 lanuarie.
EVTLEI unul din cei 40 martini
din Sevaste (9 Martie)

278

EVTIMANEVTROPIA

EVTIHIAN martir s'a gvirsit

prin foo cu Ciprian in 47 August.
EVTIHIAN ostasul s'a svhsit
prin foe cu Stratighie in 19 August.
EVTIHIAN pe gratar, arc,lend s'a
aavirsit in 2 Septembre.
EVTIHIE discipul al St. IOn Teologul, fiind

umbrit de darul lui

Dumnecleil urma st. Pavel si mengend la predicare, surpand capistile

idolesti a rabdat legaturi si batai,
fiind inchis multa vreme. A fost aruncat in foc i dat fiarelor, dar
grgind una omeneste, a ingrozit pre
toti. Biruind tote acestea s'a dus la
Sevastia patria sa, mergend inainte
Inger dumne4eesc de-1 intarea, unde
ajungndu-1 vreme de b6trnete, a

raposat in dornnul. Se serbOza in

deesca l'a designat ca urmas al s6A.

Ceea ce s'a i intimplat, cad dupa

mOrtea lul, atat imp6ratu1 cdt i totl
arhiereil Pait chemat a ocupa inaltul
scaun al Constantinopolei.
Dar vrajmasul diavol neputend su-

feri pacea bisericei, a varit in capul

unora ideea c corpnl Domnului, luat din sfinta FeciOra, mai inainte de
patiml a fost nestricacios. Alaturandu-se si imperatul la acsta, a isgonit pre sfintul Evtihie, care apara
adevarata credinta a bisericel. Dupa
mOrtea lui Iustinian luand impgratia
Iustin si Tiberiu a fost primit
sfintul de sfetnicii cel mai luminatl
prin rugaciunile sale, ineetand
carta i omorul ce se facea in Constautinopole, a condus biserica cumuli:a'

24 August.
EVTIHIE cuvios, s'a svirOt cu
pace in 27 Martie.

intelepciune Inca dou-4c1 i patru

de ant i cese luni si apol s'a mu-

EVTIHIE Patriarhul Constanti-

s'att ace4at in biserica sfintilor apestoll, Andrei, Luca si Timotei. (6 Apriel).

EVTIHIE s'a svirsit, fiind ras-

nopolei a fost pe timpul marelui im-

p6rat Iustinian, din Frigia, nascut

in satul Tiacomi. Fiind crescut de
mosul s Isihie, care se invrednicise, pentru dragostea ce avea ca."tre
Dumneleti; a face minuni, i botezindu-se la biserica Augustopole unde

sluja mosul sti ca seltevefilax. Ca,

noscend bine adincul scripturelor
tinnd cuvintari poporului, a fost
ohemat de episcopul Amasiei, care ra
tuns anagnost in biserica st. Nasc6tOrel de Dumne4eil din ITrbichia, apol fu hirotonit diacon si
preot oi s'a dus la mfingstirea famita de Meletie i Selevchie Ar-

hiereit Amasiei, nude s'a flout monah i apoi Arhimandrit. La sinedul al cincilea ecumenic, arhiereul
Amasiel fiind bolnav, a trimis pre
Evtihie, oare aca de mult s'a distins
prin intelepoiunea i cuvIntarile lui
intemeiate cu locuri din sfinta scrip-

tufa, in cat atat imp6ratul cat si

toti arhiereil 11 stimati, asa c. fericaul Mina, prin descoperire dumne-

tat care Domnul; Ian mOstele sale

tignit in 2 Septembre.
EVTIHIE unul din cei 33 martini:
din Meletin (7 Noembre).
EVTIHIE i Tesalonica impreuna

cu 200 de barbati si 70 de femei

de sabie

sal gvircit in 19 Decembre.

EVTIHIE martir, s'a savirsit in

20 Ianuarie on Eusevie, Vas si Vasilid.

EVTIHIE unul din eel 40 de mar-

tini din Sevaste (9 Martie).

EVTIHIE martir s'a s6virsit impreung cu st. Ianuarie in 21 Apriel.
EVTROPIA. martira a fost 'Arita
la guvernatorul Apelian di este crectin i ca' umbra pe la temnite de
cauta ci milueste pre eel inchisi.
Mai intal o spanzurara Ft i o arse ra
cu luminari aprinse; 'far ea socotea
vapaea focului cn apa si adeverea catre toti, ca vedea un om minunat r6corindu-o. Dupa aceea muncindu-o si
mai cumplit s'a dat sufietul la Dum-

EVTROPIAEZECHIA

nedeil intru aeele chinuri in 30 Octombre.

EVTROPIA martirk s'a sevIrait

de sabie cu Leonida ai Livia in 25
Iunie.

EVTROPIE martir ruda cu st.

Teodor Tirol' din Amasia Pontului
Capadochiei. Chemat inaintea, lui As-

clipiodot a infruntat pre_ guvernatonil lui Maximian, pentru care a fost

batut preste gur. Evtropie impreung
cu. Cleonic s'ati girl'', it prin restig-

nire in 3 Martie.
EVVIOT era pe timpul lui Diocletian 0 Maximian. Fiind-ca intrebuinta vieta plcuta lui Dumnedeti,
a suferit multe rele, purtat find de pagani de la un loc la altul, legat ai batendu-1; ai mai ales patimea acestea

pentru c. shviraa minuni ai Intorcea

pre multi la credinta. Dnpa ce a fost
zdrobit cu lemne ai cu pietre, a fost
aruncat In foc i rhmaind nevaramat,
multi ati credut i s'at botezat in
biserica de acolo inoita de Pavel ai
Sila apostolii. Inatiintandu-se de a-

279

EVITUL Apostol, s'a gvirait en

pace in 28 Februarie.
EVVULI mama st. Panteleimon

s'a shvirait en pace in 30 Martie.

EXACUSTODION unul din cei
aapte tineri din Efes. Vedi Antonin
(22 Octombre ai 4 August).
EZECHIA (1 Cron. III, 13. Mat .
I, 9) al trel-spre-decelea rege din
Iuda, fiul lui Ahaz i Abi, mangaia
poporul shti, introducend iaraa cultul
adevhratului Dumnedeh. El deschise
ci curati templul; exemplul 0-cuvIntarile sale insufleteati zelul preotilor
ai al levitilor, carii inlocuira schim-

baffle facute de Ahas cu tote formele i uneltele vechi. Dupit ea se

terming totul ai se aruncara tOte
monumentele idololatriei in Cedron,
Ezechia urmat de curtea i poporul
shti restabili in mod solemn riturile
si cantarile sacre; un sacrificiti s'a
adus pentru tot poporul,. carii adu-

ceati jertfele kr; 0 ast-felth Iuda

a poruncit sa-1 beta cu pietre preste

gura, obraz i falci; apoi spndurandu-I de un lemn i sffiaiindu-I trupul, l'a dat Arelor spre mancare; dar
remaind nevatamat, l'a aruncat iaraai in temnita. Ca sa nu mai aduca

redeveni poporul lui Dumnedeit Ca

reforma acsta sa fie desevIraiik a
trebuit sa cuprinda ai acele serbatori marl, monumente anuale ale istoriei i religiei lui Israel. De mult
nu se celebrase shrbatOrea pascelor
dupa ritul mosaic. De 0 timpul trecuse, totuai. Ezechia dadu ordin a se
celebra, alegndu-se a 14-a di a lu-

sa-1 tae; dar gelaii s'ati omorit unul

pre altul i sfintul a rtmas nevtamat, pentru care a fost pus in temnit& Duph doue-deci i doug de dile
s'a audit ca Irnphratul Constantin

nel a doua; curierii shi inviter poporn1 din tOte partile la Ierusalim;
mai .multe triburi rgspunse la invitare, trimitend preotil kr; av'entul
era aaa de mare 0 bucuria covarai-Ore lam sa se indoiasea numgrul

va da rhsboih tiranului Maximian. Acesta ternendu-se, a poruncit s li-

clilelor de shrbatOre. Ezechia darui

un num6r mare de vite pentru jertfe

csta Leontie, guvernatorul Cizicului,

ai pre altii la credintk a poruncit

bereze pre toti. creatinii. Atunci Si

fericitul Evviot s'a intors l'a Chilia
sa 0 mai vietuind Inca cinci ani si
rnulte rninuni shviraind, s'a mutat
catre Domnul in 18 Decembrie.
EVVUL s'a shvirtit prin sabie cu
Julian in 6 Martie.
EVVUL, vedi Adrian pag. 9.

0 de la Solomon, Ierusulimul nu vhclu

Inca o shbatOre mai. solemn&

0 data cu curatirea templului se

eurati i poporul ai ineepu a diiiima

idolii de pe Ina1imi i paduri. Ca

sti curme cu totul idololatria, proscrise cu totul cultul arpelui de aramg, inaintea caruia tamfiati; puse

280

EZECHEEL

sk adune un numgr mare de proverbe

ale lui Solomon, complectand acea

carte cu. capitolele 25-29. Locuintele preotilor si ale levitilor se restabilira, familiele ati fost numerate
0 fie-care 'al incepu serviciul stii
regulat, aducendu-se jertfa de sera
ci de dimin6ta; dijmele incepura a
se aduna; magazinele templului se
umplura. Cu un cuvint totul urma
calea prescrisii de lege.

www

bilon, desfasura inaintea lor tOta

magnificenta sa, aratandu-le tesaurele,

parfumurile, arsenalele sale. La glasul lui Isaia, monarhul revine din

erOrea sa, spunendu-i-se ca data a-

cele averi at sa fie radicate

ci

ca

neamul imptratese va da sclavi domnilor Eufratului; el se umili, andind

ca poporul stii va fi sclav si ceru

ea eel putin in dilele lui sa fie pace.
Dorinta

i se implini si remaci-

blind apoI armele,-Ezechia alunga,

ta vletei sale se pare c a fost li-

pre Filisteni din locurile ocupate de

el, lasandu-le numai Gaza ci. Gat.
Refusa a mai plati tribut lui Sal-

nictita; numai Solomon l'a intrecut

in bogatie si lucrari marl; aur, ar-

manasar, regele Asiriei, ceea ce atrase

etc. umplea palatul; magazil marl

erat pline de grit, de vin si unt-delemn; turmele sale de yite i caiI
set erat pretutindenea; el marl. 0
intari oracul; IntOrse apele Ghihonului, spre a lipsi pre AsirienI de

mare nenorocire asuprattrel sale. Ezechia se pregati de provisiuni pentru

un timp mai indelungat, intari zidurile i facri alian

cu EgipteniI

ineurajand pre ai si, asigurandu-I

gint, pietre scumpe, aromate, scuturI

ea Domnul este cu el. Vtdend pericolul, lua, aurul i sculele templului

yi reusi a capata pentru eat-va timp
buna-vointa luI Senaherib; dar pretentiele Asirienilor nu se mai sftrsail
trimeteati necontenit scrisorI, cerend tributul de la Ezechia. Acesta
se infatisa, inaintea Domnului, ai-al
Ana focul prin o rugaciune forte cal-

apt, introducendu-le in Ierusalim prin

durOs, ea rtspuns la blasfemiele inimicilor. Dar grijele cele marl 1-a zgu-

si. Israil l'a ingropat in cavoul eel

mai din launtru din mormintele re-

duit sanatatea si chlar in anul expeditiei lui Senaherib in ludea a

fost in pericol de mOrte; un ulcer
se forma si nu-1 mai 1 ,sa sh spere

un apeduc c iadunandu-le intr'un reservuar vast, care se vede c1 asta-di.

Cei einci-spre-dece ani daruitl se petrAcira in mijlocul grijilor unui mare

rege; dupa o domnie de 29 ani Ezechia adormi cu parintii sel remnoctinta poporul ai 11 onora eu memoria

sa si in mijlocul proporuluI din Iuda

gilor (28Angust).
EZECHIEL fiul lui Buzi din nea.
mul preotesc, era in muntruf robior
dusi din ordinul lul Nebucadnetzar
vinLcarea. Instiintandu-1 Isaia ca-i-a cu Iehonia (a. 597 a. Chr.); locul
venit ceasul, vtrsa lacrimi amare. exilului set fu pe malurile fluviului
Ezechia se rue: lui Dumnedet
Chebar. In al cincilea an al rabid
vita i se prelungi. Isaia si-a dat un sale a fost chemat la sarcina profesemn ca. se va vindeca. Dar in ace- flea 0 continua timp de 27 de ani.
lac an trimisit din -partea lui Bero- Atata numai se stie din viata sa.
dac regele Babilonului venira, la cur- El este profetul Iudeilor din captitea sa; de dud renumele lui Solo- vitate. Pintre visiunele, alegoriele
mon, atrsese in Iudea pre regina ai poemele cartel sale, abea se pOte
de Seba, Ierusalimul nu mai primise gasi vre un eveniment, care-1 priasemenea streini; Ezechia nu-si putu veste. Pupa ce a prefigurat, ,deschistapani bucuria vanitateI sale, Wu (lend un zid al easel sale inchipuo primire frumOsit Ospetilor din Ba- ind a fuga (Ezechil. XII, 3 etc.), sca-

281

EZSCHIEL

nu va

parea lui Sedechia prin o sparturl

a zidurilor Ierusalimulni (2, Regi

Ezechiel va fi un semn

XXV, 4), dup 5. ce a prevestit mOrtea lui Sedechia in Babilonul Haldeilor, pre care nu-1 va vedea (Ezech.
XII, 13), Ezechiel primi ordinul de
a inserana chiar cliva, ctind va incepe asediul Ierusalimului i anunt5,
acest eveniment fratilor si. (Ez. 24

te me de inving5tor! Se intelege cg seriind asupra unor ast-fellfi de eveni-

26; 33, 21). Ufa vita sa serveste

numai vointel lui Dumneleti; durerile sale servesc de emblem5, nenorocirilor natiunei; pe timpul asediului perdu pre femeea sa (Ez. 24, 15)

f 1 primi ordin a nu purta doliul;

c4i.

plAnge nimenea, asa de mult se vor

mente in robie chiar si ay. 4icand

sub ochii invingetorului, nu putea
51 dea profetiele sale cum le scriea
Ieremia; de aceea Iezechiel este profetul eel mai misterios; se serveste
mai mult de embleme si vedeniele
sale adesea majestOse, adesea obscure
dat imposibilii intrepretarea amnun-

tit5.; on tOte acestea in cartea sa se'

v5dese cunostinti variate, mai ales
in arhitectur5.. Traditia spune c5. a

poporul se mir5.; bar profetul res-

mnrit in Asia, bar numele BM se

punde: cind yeti' perde ea si mine

lumina ochilor, sanctuarinl, pre fiii

afik. numal in scrieri. Se serbz5. la

0 ficele vOstre, yeti face ea si mine;

12 Decembre.

F.
FAINT una din cele apte martire

din Ancyra s'a shir0t inecata

in,

18 Mai.

FARNACHIE frate cu sfintul 0-

rentie s'a sgvir0t in Cardili la 25

Iunie.

FANTIN cuvios, cu neamul din

Calabria, fiul lui Gheorghie
al
Vrienel, care din pruncie fiind flgaE,3i

duit lui Dumneclefi s'a dus la o mina's-

tire unde luera tOta fapta bung 0

FAUST preotul cu alti martiri,

a patimit in Alexandria in clilele ithpratului Decieqi guvernatorului Valerie, care a poruncit sii le tae capul
in 6 Septembre.

FAUST diaconal s'a s6vIr0t im-

implinind poruncile lui Dumnecleti

s'a invrednicit dumne4eeqtilor descoperiri, iubind a petrece in pustie-

preuna cu Evsevie, Gaie ci 1. Herimon

tati 0 in munti, postindu-se 0 cite

dou6-4eci de 4ile; Inca 0 gol patru
ani a rabdat 0 cu nenumrate intamplari s'a lnptat intru navalirele

una cu st. Ianuarie in 21 Apriel.

Saracinilor, pre care qse-q.eci de ani

rabd8ndu-le, q'a kat pre ucenicii s61

Vitalie 0 Nichifor qi s'a dus la Pe-

in 4 Octombre.
FAUST diacon s'a s6vir0t irnpreFAITST martir, s'a svIr0t impreuna cu Vasilie i Lucian in 25 Octombre.

FAUST martir s'a s6vir0t impreling cu Mina yi Andrei Stratilatul

in 12 Iulie.
FAUST martir a fost in siilelis
du-i. Dupa ce s'a dus la Atena 0 imp6ratoru1ui Dacia 0 Hind prins
s'a inchinat locaplui stint al Nas- pentru credinta in Christos, pre carele
dtrei de Dumnecleil, s'a intors la marturisindu-1 de fata 0 cu indrasLarisa, nude a stat malt timp langa nela, a fost Astignit 0 ranit de salopones Inca 0 la Corint, multa vreme
zebovindu-se 0 pre multi indreptan-

mormintul st. Ahilie; iar dupa aceea

a venit la Tesalonic, unde desfatan-

de minunile marelul martir

Dimitrie 0 tinendu-qi canonul infrinarii opt ani, a parasit vita in
30 August.
FANURIE martir, s'a s6vIrgit la
anul 1500 in 27 August.
FARMUTIE cuvios s'a svir0t in
11 Apriel.
du-se

geti; 0 stand cinci 4ile pe cruce q'a

dat sufletul in mainile lui Dumne4eil in.. 16 Iulie.
FAUST fiul ,,llui Dalmatia, cu pace

s'a Avir0t. (3 August).

FAUST martir s'o sgvir0t de sabie in 31 Augnst.
FAUSTA era pe timpul imp6ratului Maximian din cetatea Cizicului.
Intamplandu-se a avea parinti bogati

FAUST1N FELICIAN

piosi, a remas multh boggtie dupa

mOrtea kr. Niel' vrista tineretei, nicI
inselaciunea bogat,iel, nu o a des-

Pavel se servi de ea, ca sa duck Romanilor o epistolk pe care o scrise

partit pre dinsa de la fapte bune.

unel calatoril ce facu ea la Roma.

Sfintul Apostol incepe ultimul ca-

pi

Tiindu-se pre sine intru feciorie in

post si ruggciune si intru indeletnicirca dumneqeesfilor scripturi. Ajungnd vestea despre dinsa pang, la

imperatul, a trimis pre un senator

Evilasie, s o indemne a jertfi idolilor, dar neinduplecandu-se, sa fie

aruncata in mare. Acela incercand

tote muncele i ne isbutind a o in-

din Corint in annl 58, en ocasia

pitol cu cuvintele: Va fac cunoscuth

pre Febe sora nOstrk diaconOsa. a
bisericei din Cenchrea, ca s o primitt in Domnul i sg, o ajutorati in

lucrul in care are trebuinta de vol;

cad si dinsa a ingrijit de multi si

mai ales de mine". (Rom. XVI, 1, 2).

dupleca, a cre4ut in Christos, vliclen-

Aceste laude ce i le (l Apostolul, arata cat de distinsg era ea in

du-o c. sevirseste minuni. Apoi s'a

trimis eparhul Maxim; care supuindu-I pre amandol la munci, veclend
si el minunile slivirsite a creclut in

comunitatea cresting, atat prin evlavie, cat i prin fapte bune. Atata
qtim despre dinsa.
FEDROS /martin, s'a slivIrsit tur-

Christos i ast-felifi s'ati sevirsit prin

nandu-se rIin inferbintath preste

el in 29 Noembre.

foc in 6 Februarie.
FAUSTIN si IOVIT martini. Sfin-

tii find frati, se trgeati dinteo familie distinsk predicend cu indrasnla in orasul Brescia din Lombardia, al Carel' episcop se ascunsese de frica persecutiunei. Tot ceea
.

283

ce stim din actele lor, este ca. zelul

kr inteti furia paganilor; un domn
anume fulian ii denuntg, Ian imp&
ratul Adrian, care le afla acolo, porunci sa li se tae capul.
EI priming cununa martiriului in
anul 121. Reliquiele lor sunt in orasur Brescia, care-I cinsteste ca pre
patronii sat In acelasi ores se aflg,
o biserica in onOrea lor, Ian numele
se ale: In tOte .martirologiele.
FAVIE episcopul Roma, en pace
s'a slivirsit in 5 August,
FEBE diaconsa. Sfintul Pavel fiind la Corint spre a predica Evangeliul i voind sa fae . din orasul
acesta centrul misiunel sale din Abola, traia &and la Aquila, &and la
Just, &and la Colas 0 la Febe, pe care
o numi diaconesa a biserisei din Cen-

chrea un orgsel din Ahaia, care servea de port orasului Corint pentru

Asia 0 Orient. Se crede ea sfintul

FELICIAN si Prim, martini. (286).

Cei doi martini caril erati frati, trairg
multi ani la Roma, unde se indemnail la slivirsirea a tot feliul de fapte

bune. Averea o imparting la axed.

Adesea petreeeati clile i noptl in
InchisOre spre a servi pre marturisitor; indrazneati chiar sg. intre Si
prin locuri unde se chinuiail i e
omoral eredinciosii; ei dadeal sfaturi mien ce marturisiafi en indraznela credinta A, nu slabesca, qi se
sileali a aduce la credinth pre acel
ce avura nenorocirea a se lepada
de ea; dar in acelasi fimp se argtara vrednici servitori ai lui Iisus
Christos, ea sa pOtg. dobindi prin meritele sale mantuirea vecinick Cu Vita
intinderea si thria zelului lor, scapath de persecutie. El erafi forte ina-

intati in vrista cand a placut lui

Dumneqpii, ca sa4 chime la corOna
martiriulul.
Idololatril cerend mOrtea kr prin
striggri zgomotOse, Diocletian si Ma-

ximian Hercule dadura ordine sa-I

inchida. Se crede ca aceste ordine
a. fost expediate in 286, indata &Ira,
ce s'a asociat qi Maximian la impe-

284

FELICITATE

riu, pentru eI numal auul acesta all

fost impreung la Roma. Impgratii

de aceea sunt cu totul iritatI In contra orayulul i Statulul. Nu se vor

poruncir g. sa-i bath cu ti crudime ne-

putea inblandi, decat obligand pre

mat auditg: dupg care-i trimiserg in

Felicitate yi pre fiii Bel ale of eri sa-

orgyelul Nomento, care este la 12 mile

crificiI".

de Roma, ca sll fie pedepsitl aspru

ei sg-1 trateze ca pre niqte inimici

tics, rgspunse favorabil plangereI pre-

declare*. defier. Judeeatorul Promotus IT dadu pe mans muncitorilor,

otilor. El insarcing pre Publius prefectul Romei de a le da satisfacere ei

care-i muncira mai IntgI cu tot fella' de torturi. Apol Ii chinuirg separat, i mil de meyteyiugiri Tate-

a face ceea co cereal pentru a Inblindi pre del. In urmarea acestui

ordin Publius chenig pre Felicitate

buintarg, numal sa-1 determine a oferi

tamae eilor; dar harul Jul. Iisus Chri--

yi pre fiii sl. Dupg ce veni, lull pre

mama la o parte yi intrebuintl tote
mijlOcele posibile spre a o determine

stos intgrea gi pre unul gi pre altul,

ei nimie nu era in stare sa clatscll
statornicia bor. In sfiryit poruncira
sa li se tae capul, ceea ce se yi
facu in ci.iva de 9 Iunie. CreytiniI inar corpurile lor yi le InmormIntarg

lane. Nomento. Numele acestor doI

sfinti se afig, in vechile martirologil
apusene. Pe la mil 645, Papa Teo-

dor porunci sa se aducg la Roma

reliquiele sfintilor, A. se ayeze in biserica st. tefan, pe muntele Celius,
uncle se afig i ast5.-0.

Antonin care era Insuyl supersti-

sg, jertfOscg adaugand cll dacg, se im-

potriveyte va lua masurl aspre: Bagg

de samg cu eine vorbeyti, rgspunse
Felicitate, yi nu te Nada, ca mg vial
ingrozi eu amenintgaile, nici cg, mg
vei amagi QU vorbe bane. Nadgjduese prin puterea Spiritulni lul Dum-

care va lupta impreung, cu

mine, cll vol birui pre Satan gi voI
invinge ispitele la care este supusg
credinta mea. --. Femee nenorocitg,
dise Publius, cum ti se pare mrtea
uedefi,

FELICITATE. Sfinta Felicitate

aya de doritg, and expul pre fiii

era o dmng romang deopariva distinsa prin virtutea i nayterea sa.

Ea orescu pre eel ypte cepa' al sgl
in frica Domnului i avn grijg at
invgta taInele creytinismului. Dup.&
mOrtea barbatului sIl servi lui Dumned,eil in curgtie yi se ocupg numaI

VI a fi lipsitl de vita yi mg sileytI

cu fapte bune. Exemplul sil i al

s. le-o rapesc pr:n multe chinurI?

Felicitate rgspunse: Fiji mei vor trgi
in veci cu lisus Christos dacg-I aunt
oredincioyl; dar ei trebue sg se aytepte la munci nesfgryite, dada vor
jertfi idolilor.
A doua

i Publius, stand pe tri-

familiei, smulse pre multi pagani din

superstitiele lor, Incurgjand tot odata
yi pre creytinI a se argta vrednici de
chemarea lor.
Preotii pagazti, furioyl de perderile religiunel ce o serveati ei, se
planserg la Impgratul Antonin. Cum
puteti. suferi IndraznOla cu care Felitate vesteyte iuvgtatura creytinilor;
multi pgrasesc cultul eilor nemuriton, caril sunt pazitoril i protec-

bunalul sgg in camp ci inaintea tern-

toril imperiului; acsta pargsire yi

toleranta unuI cult strein II supgal;

fiii 01, le dise. Priviti cerlul, unde

pluluI ml Marte, triraise sll cheme

pre Felicitate yi pre fiil sgl; apol
adresandu-se mamei, dise: Aibi milg
de copiii ti, caril Bunt in flOrea vrIs-

teI yi care pot sg aspire la eel in tat sarcine ale Statului. Mila ta, rgspunse sfinta, este in adevgr neleginire, yi pretinsa compgtimire la care

me indemni ar da pe fata cea maI

crudg femee". Intorcendu-se apoI la

Iisus Chritos v aqtpta eu. sfintil

-,,,,,,,,,,,,,"-../\.

VaLIX

sel; renaaneti in dragostea lui si hiptai-v cu indrAznlh pentru sufletele

vOstre". La aceste cuvinte Pub liu

porunci sh-1 dea palme, *end ca. are

prea mare indreznel sh dea fiilor

sei asemene povete in preseuta sa,
care mate, o neiertath nesupunere la
imperati.
Se hothri se, face, o noug incercare
desprtindu-i. La. mai inthi pre Ianuarie fratele mai mare, dar el clise:

28N

servise mai mult in armata imperial& A.vea un frate care se fe,cu soldat, Fingura carierh pe atunci. Iar
el farh se, se gandesch oh era mai
mare si prin urmare obligat a trhi

in lume, nu voi s merge, sub alt

stg, de cat cel al lift Christos, Imp&
ratul imperatilor. Indath ce muri tat-

contra mintei shniitese. Astept binele

thl seti imphrti o mare parte din avere la Arad.. Dupe, e,mea s puse
in serviciul bisericei i fu hirotonit
lector, apoi exorcist si in fine preot
de chtre St. Maxim, care pastorea

de la Iis. Chr. care me va phzi dela

biserica din Nola. Nevinovhtia i pru-

ceea ce me indemni se, fac este in

acea nelegiuire". Dupe, ce-lhhtu crunt,

de* lui ii lam fOrte lubit episco-

ii trimise la inchisOre. Veni Felix al

doilea frate, pe care silindu-1 se, jertfesch respunse: Este un Dumnecleii

pului. Imperatul Decie aprindend focul persecutiund in an. 250, Maxim

se ascuns?, nu ch se temea de melte
pentru oh acesta o dorea el; dar

si lul trebue se-1 oferim sacrificiul

inimilor nOstre. Nu vom uita nici o

dath dragostea ce datorim lui Iis.

Chr. Tote vicleniele i tote mestesugirele cruclimei tale, nu vor putea sh

ne rapesch credinta". Asemenea si

cei-l-alti declararh, ce, nimie nu este
in stare se, le rhpesce, resplata eterni,
promish celor drepti. Iar Martial care

vorbi cel din urme, Ose: Toti eel

ce nu mfirturisesc ch Is. Chr. esta
D-clefi adeverat, vor fi aruncati in

trebui sh se crute pentru trebuintele

tunnel sale. Prigonitorii ne aflandu-1
apucare, pre Felix, care administra
eparhia in locul set Magistratul porunci se.-1 bath. Apoi II arunch intr'o
inchisOre intunecesh dupe, ce 1-ait le-

gat manila si piciOrele. Pe jos era it

numai sfeximsaturi de sticle i de Ole ,
asa c sfintul, ori de yam se. se culce
off de ar fi stat in piciOre, tot trebuia

sh se tae de ele. Cat-va timp duph

aceea ingerul Domnului se arhth in

focul cel nestins". Imperatul Antonin hothri sa-i muncesch deosebit: asa
Ianuarie fu bhtut cu scorpioni, Felix
si Filip ucil cu mhciuci, Silvan aruneat intr'o prhpastie, Alexandru,
Vitol si Martian cull. erah. mai tineri, li se Wail capul. Asemenea
muri si Felicitate decapitate, dupe,
patrn luni. Astfellit Il (Murk' vieta

nune lanturile cad din manile si pi-

vitejeste ostasii lui Christos, carii n'ah

chutat nicui la cuvintele inselatOre,
nici la muncile ingrozitOre, ci numai

eina frigului, fOmel si a grijei pentru

la adeveratul Dumne4e5, care le-a

trimis cununile muceniel i fericirea
vecinice, dupe,. care aspirati.

FELIX preotul, de Nola si marturisitor. Felix se nescu la Nola in

Campania, uncle se aseclase tatal seh
Hermia, sirian de originh, duph ce

haine strhlucitOre si-i clise se, se duce,'

in ajutorul episcopului sell, care se

afle, in mare strimtorare. Ca prin miciOrele hal, Tar portile se deschid si
mergend dupe, inger se duce la locul

unde episcopuL era ascuns. El &este pre betran mai are, vi.te neputend vorbi i fare, simtiri, din pri-

turma sa. Ce era se, fach Felix neavend nimic cu sine? Incepu a se
ruga i nhdejdea nu-1 pheasi. El vede
un strugure atarnand de o stanch,

stems putin must pe buzele betranului i acesta revine cate putin Ii

simtirl, duph care Felix l'a dus la

286

FELIX

episcopie pi-I dadu sub ingrijirea unel

b5trane.

Dames fu vindecat de o bOl5,, cum ne

Sfintul dupa ce primi bine cuvintarea btranului se retrase in chilia

sa i rmase acolo pang ce focul persecutiei incepu a se potoli. Dup, a-

V-lea 46 ani dupa mOrtea lui Dames,

st. Paulin, senator roman, care se facu

ceia esind incepu a invta poporul

eu tot zelul ce avea pentru credinta

puse pre Quintus ca mai vechia in

din tote patine, aducend daruri.; Iar

et, clise Paulin, aduc clan limba mea
pi intrga vi6ta mea pe care o jertfesc lui, caci prin rugaciunile lui am
primit atatea bunuri i nad5jduesc
sa primeso i oununa cea nevestejita
a slavel. Povesteste mall multe minuni acute acolo i v54ute cu ochii
sei. Despre minunile st. Felix vorbeste i fericitul Augustin, care ar
fi dorit sa fie ingropat acolo.
FELIX Episcop in Africa. Pe la
inceputul persecutiei lui Diocletian

hirotonie. Noul episcop, care cunostea

meritele sfintului, avu pentru el o

un mare timer de crestini dadeaa

aline sfinte, ca,sa fie arse; Felix,

mare stima; el il privea ca pre parintele sti i nu facea nimic fara

sad intrebe. In timpul persecutiunei

episcop de Tibara, in provincia proconsulara a .a.fricei, v54.end caderea

fratilor sal, _se insufieti pazindu-se
sa nu cad si el in asemenea gresala.
Magistratul ii porunci sa dea cartile
sfinte din biserica sa; El respundc
na, mai bine va lasa sa erd corpul
sail, de cat sa se faca vinovat d,e o
asemenea gresala. Magnilian II concase la Proconsulul, care era la
Cartago, iar acesta-1 trimise la prefectul pretoriului care era in Africa.

lui Chr. Auclind idololatrii de acOsta

se infuriara, 9i cautati sil-1 prd, dar

sfintul scapa din manile kr si rgmass ascuns intr'o cistern& sse lent,
unde-1 ingrija o femee crestink cu
cele trebuinclOse. Dup& ce se dadu
pacea bisericei el esi i fu primit in

oral ca Un Inger.
Dup mOrtea lui Maxim toti strigali
ca Felix sa le fie episcop, dar el pro-

se confiscase i putina avere ce-i mai

re'masese de la parinti. Pupa co se

facu pace, ar fi putut s cra i i s!ar

dat, cum a facut multi crestini,

si cum il indemnaii sa faca, dar el
renunta ea totul la drepturile sale,
pentru ca saracia este mijlocul cel
mai bun a ajunge la Christos. El nu
fi

primea nici ceea ce-i ofereati bogatii.

spline singur intr'o poema. In

sec.

portar la bis. st. Felix, spune ca de

s5rbatOrea acestui sf int se aduna lume

Ca sa p6t5. &Ai i ajuta i pre altil

inchiriara un Ice, pre care-1 cultiva
singur. Dragostea catre saraci co-

Acesta porunci sad pue in lanturi

virsa t6te. Daca avea doua haine,

le &idea pre cea mai bung; adesea

la imperatul. Patru clile a stat el in

fundul vasulut far& sa bea sail s'a
manance ceva. Cand ajunse la Agrigen, creOiniI II e0r1 Inainte, Moendu-I -mars cinste pe unde trecea. La

schimba halna lui cu zdrentele unui

sarac.

St. Felix muri in 14 Ianuarie 256,

fOrte inaintat in vrista. Numele lui
se afla in martirologiuI St. Ieronim
si alte tnartirologii forte vechl. Lane&
local uncle a lost inmormintat s'ait
zidit cinci biserici. Reliquiele sale sunt

sa-1 inchida in temnita. Pupa none

clile ii puse intr'un vas, ca sa-1 duca
pi

venirea lui i-sequa lanturile pi-I sili sa

declare dad: are scripture. El rs-

punse afirmativ; dar in acelasi timp

declara ca nu le va da. Prefectul

si acum in catedrala de Nola, de si

parte s'ati luat in alte biserici. Multe

infuriindu se porunci st-1 tae capul.

$1 multumi lui D-deA 6 primi cu
bucurio lovitura ce-i lua vita in 383,

minuni se fac la racla st. Felix. Papa

in Bind vrista de B6 de ant

tELIXkLADELF
FELIX martir, s'a s5v1r0t in 7
Octombre.

FELIX martir, a ptimit impreunit cu Isavru in 17 Iunie.

FELIX preotul, s'a s5vir0t de sabie en Evsevie diacorml in 19 Octombre.

FERVITTA a fost pe timpul lul

Sapor regele Per0lor, sore st. Simeon
episcopul, care a suferit martiriul cu

ali o mie. Suferind impratsa de o

bla, an fost parita ca face doctoril
otravitre. Fikd prinsa s'a aratat
arhimagului i desvinovatinduse, spuneati ca sunt cre0ine 0 ea nu le este

ertat a omori cu otravuff.

Primind indoita vinovatie, &gel pe
Bugg acusarea ca sunt otravitOre, se
ma adaugea acum si aceea ea sunt
cre0ine, ii s'ait dat hotarirea de

287

bolnava i neputand sa, fuga, qedea

in pat, lax cuviOsa Vriena veghea

asupra el impreuna en Sinclitica.
Venind osta01 lui Selin, sparsera
portile cu topOrele qi intrand in m5,nastire vola sa tae pre- Vriena, dar
Prim nepotul luI Lisimah, care in

tot-d'auna s'a aratat bland fata de

creOini, n'a lsat s o tae. Deci luand pre Fevronia o dusera la gu.
vernatorul Selin, mergend dupa dinsa
Vriena, Ieria i Tomaida i intarin-

du-o in credinta qi invatandu-o sa

nu se tma de munci, nici of vinda
credinta in Christos, amintindn-I de
Livia 0 Leonida, cum yi de Evtropia, care audind de la melee sa, ea

sa nu fuga, punendu-0 manele la

spate' s'a plecat capul

'a primit

sfir0tu1. Vriena s'a intors la manstire, rugandu-se necontenit lui

mOrte. Deel fiind intinse 0 legate

de pail, de grumazl, de piciOre, af Dumnedeil sa o intaresca; lax Tofost taiate in doug en fer5str5ul
maida i Ieria imbracandu-se barbape cand erat spanzurate bucatile kr te0e urmail pre sfinta. Stand inape lemn, trecend pre earl& imp5ratsa s'a vinOecat; gel aqa disese pa110i, ca nu se va vindeca pana nu
va trece printre trupurile mOrte ale
Fervute i servitref sale. Se serbza amintirea lor in 4 Apriel.
FEVRONIA flica imphatuluI Iradie, cu- pace s'a svigit in 28 Octombre.

intea lui Lisimah, nepotul lu'l Selin

a intrebat'o de nume i patrie, lar
ea a reApuns este creqtina. Dupa
ce intrebuintara tote mijlOcele spre
a o indupleca sa se lepede de credinta

el, a pus'o pe nfl grater eu jar de

desupt 0 a batut'o cumplit; apol
legandu-o de lemn a schingIuit'o cu
bare de fier 0 a ars'o cu torcil, apol

FEVRONIA Inca- din pruncie in-

1-a talat limba, pe care a intins'o

and asupra el jugul Domnului, s'a

sfinta cu mult curaj; dupa aceea 1-a

desradacinat dintii i taindu-I titele
1-a dat foc. Taindu-1 manele 0 pi-

petrecut cu mult nevointa vlta intr'o

manastire; care se afla in Nisibe la

hotarele Per0lot i Romanilor, ce se
mai nume0e i Antiohia Migdoniel,

in care sa gent monahie. Ea a intrecut cu mult pre cele l'alte atat la

nevointa sihstrie i intru intelepclune, cat 0 in cetirea diunnedee$61.
scripturl. SuperiOra era euvisa Vriena. Pe timpul lul Diocletian, guvernatorul Selin incepu persecutia contra creqtinilor; calugaritile e0se din
manastire, ea sa scape d mOrte; lar
fericita Fevronia aflandu-se atuncea

cIOrele, in cele din urma 1-a Mat

capul. Lisimah porunci sa se adune

bucatile corpului el la un loc pi

le-a trimis la manastirea sa prin
Comitele Firm. Deci adunandu-se episcopil i preotil impreuna en mo-

nabiI qi multime de cre0inI, en cantarl de laude facend privegheri de

tOta nOptea, o ingropara cu cinste
in 25 Iunie.
FILADELF martin s'e, saviryit

288

FILADELF-FILETER

impreund cu st. Policarp in 8 Fe-

vedeti cii fac eft, faceti:

bruarie.
FILADELF. Vecli Alfios pag. 45.
FILADELF martir s'a sdvir0t

cestea glicndu-le qr. rugAndu-se pen-

sugrumat de greutatea petrel in 2

FILG-A unul din cei 26 martiri

ce ad 'Admit in Gotia (26 Martie).
FILEORT martir s'a sdvir0t de
sabie in 31 August.
F1LETER infdtiOndu-se impdratului Decie, ce venise in Nicomidia

Septembrie.
FILA.GRIE

Episcopul Ciprului,
impreund cu Marcel i Pangratie,
afi fost discipull st. Apostol Petru;
cad Marcel impreund, cu fiul set
Paugratie inch pe and Domnul Chris-

tos umbla pre pamint, aqind de

minunile luT, s'ati dus din Antiohia

la Ierusalim, sk-1 vada. Deci urmind
apoi st. Petru s'at fdcut episcopl:
Marcel al Sicheliel i Pangratie al
Tavromeniei; 'far sfintul Filagrie arhierind in Cipru i invdtind in numele lui Christos i multe ispite suferind pentru drdpta credint s'a
mutat atre Domnul in 9 Februarie.
FILARET milostivul era pe timpul impdratilor Constantin qi Irina

la anii 780, din Palfagonia fiul lui

Gheorghie i Anei. Ludndulif femee
legiuita prin nunta, se indeletnicea
la lucrarea pdmintului; i agonisindull cele de trebuintd spre vietuire
multd milostenie impartea la sdraci.

voi. A-

tru din01 s'a odihnit cu pace in 1

Decembre.

pe la anul 286, l'a inspdimintat,

aci era mare la trup i frumos.
Deci l'a intrebat. Spune cum te

chiama, de unde e01 i cu ce te 0cup! ? Sfintul rdspunse: sunt nascut

ci creseut in cetatea acsta a Nicomidiel, at de Eparh i cred in Christos, iar numele met este Fileter.
Atunci impdratul numindu-1 cu
numele

sel a cautat prin cuvinte

magulitOre sd-1 faca a se lepada de

credinta sa, Wind pre Christos. Au4ind sfintul acestea, s'a radicat ochii
spre cerlti 0 a tim Ingradesca-se
gura acelui care graeqte hule impo-

triva Christosului met! Indata s'a

fdcut un tunet ingrozitor, in cdt impdratul

i cei de feta s'at inspai-

mintat. Apoi dupre porunca tiranu-

s'a aprins un cuptor de foe 0

Dar din pizma diavolului la atita

luT

sardcie a ajuns pururea pomenitul,

ea 0 boy, in cit era lipsit de hrana
tilnici. Dumne4eil nu l'a trecut eu
vederea pdna in sfigit; cael a lucrat prin a sa pronie ea Constantin
fiul impdrtesei Irinei sd.-0 ea de
sotie pre Maria, nepta ha Filaret;
impodobitit ea frumusetea trupesca
qi sufletsek. pentru care qi Filaret
s'a invrednicit cu cinstea de ipat;
si adundnd avere multd, o impartea
la saraci.
Cunoscendu41 fericitul mai inainte mOrtea sa, a chemat rudele ci

aruncandu-1 pre nevoitorul lui Christos, a e0t nevdtdmat. Acdsta minune

vdclendu-o imperatul s'a cucerit de

de streini 0 nu poftiti lucruri streine. Sd nu lipsiti de la slujbele bisericel; 0 in scurt vorbind, cum md

ca nite animale domestice. Mind

a spus fie drilla ce are sd, se intimple, addogend: Nu ultati lubirea

sfintul, dc frumseta 0 de stralucirea

neamului Oil i l'a risat sa hit-lased
unde va vrea.. Impdrdtind Maximian
impreund cu socrul sfi, in anul 288

a fost parit sfintul; 0 din poruned

aducndu-se inaintea lul, a marturisit pre Christos Dumne4ed adevdrat
ci fficdtor a tote. Deci, mai intdi a
fost batut, apoi spdnzurat i sNiat

aqa de tare, in at muncitorii ad o

bosit 0 ad cdcl.ut la pamint; arol a
fost dat frelor spre mincare, dar
acestea se gudurad la piciOrele In!
das la eapiqte ea sd se inchine idolilor, prin rugdciunea lot at edlut

hueviumoN
la pamint. Poruncind s5.-1 tae capul
s'a uscat mina gelatului. Apol a fost
aruncat sfintul in inchisOre 0.1arasl
s'a adus de acolo spre cercetare. Dar
v54.8nd, c. cu muncile nu folosesc
nimic, incArcindu-1 cu lantnri l'a exilat. In drumul s5i1 a alungat draci,
leproqi a curritit, vindecand tot fe-

liul de bole 0 surpnd idolii, daft

prefacut in t5fina. La Niceea nntnat
cat s'a atins de o capi0e vestita,
ati &Out idolii i s'ail zdrobit vi prin
asemenea minuni multi ail creclut in
Christos intre caril i cornitele cettei cu pse osta0.
Ajungnd sfintul in. partile Si-

grianei, multe minuni a facut 0 acolo. Apol s'a dus s vada pre st.
Evviot, unde a re'mas qapte ile impreun'a eu Comitele i cel qapte os-

taqi, nude a adormit sfintul Fileter

somnul eel dhlce i dorit, dindu-si
sufletul in mane mai Christos; iar st.

Evviot l'a ing.opat in chilia sa in

30 Deeembre.

FILIC Episcopul. In al optulea

an al domniel mai Diocletian 0 Maximien, a eqit poruna, sit se ardrt tOte
artile creSinilor. Deer a fost trimis
Marian in cetatea Bincan, care chemind inaintea sa pre Filic, Ianuarie
preotul, Fortuuat i Septimiu si cetindu-le porunca impratesca cerea
s'a predea cartile.Scris este lise: Nu
dap.' cele sante canilor, nici aruncati
m'arearitarele in ritul Weiler. In
zadar te osteneqti, de qi i cu tine
poruncile imp5ratulni". Guvernatorul dise: Las5. vorbele nebtrne0i qi
fa voia imp5ratului; ca'cl alt-feliti,

te trimet legat la Antipatul". Sfintul rgspunse: Cum sunt catre tine

aqa vol fi qi cu altii i chiar cu imp5ratul". Inchi4endu-1- in temnitrt l'a
15.sat fr nici o ingrijire trel c).ile,
apol scoVendu-1 l'a cercetat i l'a tH-

mis on al si la Antipatul. Acesta

cercettindu-I i-a inchis ctese clile vi
apol I-a trimis la eparhul Pretorilor,

s6

care dup ce i-a prima 0 i ingrozit, i-a aruncat in temnita; dupa patru-spre-clece dile scotendu-i de acolo

0 mai cercetandu-I, i-a pus intr'o

corabie legati de piciOrele cailor; Tar

sfintii multameali ml DumnFlet pi

dupri patru clile de chinuri, ajunend
la liman, fara s. guste hrana, ati fost
cercetati pe ascuns de niqte crostini.
De acolo mergend la Tavromenia EA
Licaonia au ajuns la Eluron, Epar-

hid cern din noh' cu bldndeta cartile; el Aspunserrt cit nici crile
nu le dart, nici idohlor nu jertfesc
qi pentrn aceea au fost Watt cu
sabia; qi ast-feliti s'afl primit cunu .
nele in 16 Apriel.
FILICOS unul din martirii ce au
patimit en st. Ianuarie in 30 Ia.
nuarie.

FILIMON Episcopul Fortunianel

de sabie s'a s5v1r0t in 27 Septembre.
FILIMON apostol qi st. Apfia.

St. Filimon era un negutitor ibogat

din Colose in Frigia. El a fost con..
vertit orl de st.. Pavel, &and predica
la Efes, orl de Epafras, ucenic al
st. Pavel, care ve4i mai intai Evangelic. in ora011 Colose. In putin thup

facu cele mai marl progrese In vir-

tute; casa ad era ea i o biseric5.

pentru pietatea acelor ce o compuneat i prin rugaciunele i milosteniele ce se faceati. Se pare ca acolo
se tinea adnuarea credincio;iilor.
Onesim, sclavul lui Filimon, nu
se folosi- de esemplul strtprinilor set.;
ba Inca fura ceva de la el qi fugi
la Roma. Dtuarte4.eil ing5.dui s gasOscrt in orapl acela pre st. Pavel, care
era inchis pentru credintrt. Aposto-

lul, care se facea tuturor tote, ea s4

dobandOsca pre toti, primi cu bung,-

tatca unlit parinte i mate% comptitimire catre el, mai ales ca ranele Jul
erail adduci. L'a convertit qi l'a botezat. Ar fi voit sit-1 aiba pe lane.
dinsul, pentru crt i-ar fi fost folositor in imprejurarea in care s gasea,
19

290

numoNPILIP

dar n'a creriut c trebue s facii a-

putea sa nu aiba efect. Filimon dadu

csta, gra consimtimentul acelui ce-I

avea. De altmintrelea ar fi lipsit pre

libertate lui Onesim, II era gresala

triraise' la Roma, ca sa sersa
vesca lui Tavel. Apostolul facn diu
el un demn lucrator al Evangeliei.

Filimon de meritul unei fapte bune

pe care o astepta din partea sa. Trimise deci pre Onesim cu o epistola
la Filimon. Sfintul Pavel se numeste
legatul luI lisus Christos, ca sa atinga inima lul Filimon i sa-1 faa

FILIMON martin impreuna en 37

crestini all fost prinsi si dusi braintea Guvernatorului Arian, pe timpul
ml Diocletian. Chemand mai intai. pre
Apolonie, Filimon luand hainele lui s'a

mai induplecat la cererea sa. Trirnise

infatisat si a declarat ca. el este Fili-

cu el pre Timotei, care era bine eunoscut lul Filimon. El 11 numeste

mult iubit, conlucrator la lucrul apostolatului. lag pre Apfia femeea
lui Filimon, o numeste Apostolul,

mon si ea este gata a primi muncele. Pagauii 11 indemnail sik se lepede de Christos, mai ales ca nici
nu era botezat. El rugandu-se a &glut plOe numai asupra lui, in cat
cei ce stair acolo s'art ingrozit. Iar

scumpa sa song, din cause credintei

si a virtutei sale. Spre a isbuti in
cererea sa, interesaza 1 biserica din sfintul s'a incedintat c plOea aceea
Co lose; pre Arhip, care o guverna era botezul stt trimis de Dumnerlett,
in locul lui Epafras, inchis la Roma fiind-ca acolo nicl un crestin nu indrasnea sa-1 boteze de trica guvertyi biserica domestica sail pre credinciosii easel lui Filimon. Le doreste natorului. Fiind ca Apolonie a fost
har si pace, salutarea sa ordinara. pricina dll Filimon a creclut In Chri-

stos, a prima si ei mune! ingrozi-

Lauda credinta ml Filimon , bunatatea i darnicia lui; ii marturiseste %hire asigurand,

tore, Tar -pre Filimon spanzurandu-1

de un maslin l'a sagetat, dar sagetile nu s'at atins de el, ci una a

scos ochiul guvernatorului Arian.
Dupa aceia ii s'ait Valet capul la a-

c11-0 amin-

teste tot-duna de el si ea se rgg

luI Dumne4e11 pentrn el in tote ru-

gaciunele lui; Ii d titlul de frate

si-1 spune ca a lost mangaitorul

bine-facgtorul tuturor sfintilor, carii

se aflati in suferinta.

mandoi. Arian luand t6rina de pe mon-

mantul lui Filimon, s'a vindecat si

a crec)nt in Christos. (14 Decembre).
FILIMON Episcopnl Gaza* en pace

In st irvit vine la punctul ce yi-I

propune. Vorbeste cu autoritate qi

s'a s6virsit In 14 Februare.

cu modestie. Ca Apostol, (Ace el lui

Filimon, ca ar putea sa-1 poruncsca

tiriul en Domnin in 21 Martie.

FILIMON din Roma a suferit mar-

in numele lui Iisus Christos; dar se

FILIMON unul din cei nou6 mar-

margineste a-1 ruga pentru ostenelile

tini din Cyzic. veqi Antipatra (29

vrista i lega turile sale. Acel pentru

care mijloceste, 11 Ora in inima sa;
este fiul s611 i l'a nascut in legaturi.
Prin aceste cnvinte imblanqeste enormitatea crimei lui Onesim i a-

Apriel).
TILIMON "martin, a patimit
Arhip i altii in 6 Iulie.

nt/ serviciele facute de dinsul. Ca

despagubire a furtului sclavnlui, ofera

datoriele ce le are stapanul. Incheie

scrigrea sa rugandu-1 IL numele andel fratil, care-I unea in Iisus Christos. 0 ast-felIii de recomandare nu

FILIP martin, a patimit cu

cu
Ci-

prian, Evtihian i Straton in Nicomidia, pentru ca invAta poporul In

priveliste, s'a sgvirsit prin 'foe in
17 August.
FILIP Apostolul, era. din Betsaida
in Galileea. Mantuitorul l'a chemat

fi 1-a clis sa-1 urmeze, a done, (Iti de

hut.

91

chemarea st. Petru 0 a st. Andrei.

Cu tOte ea era casatorit, acsth nu
l'a impedieat, dupa cum observa st.

liei, se vede A era iubit cu deosebire de Dumnedeescul Duca Aga

de esemplu, cetim A lisus Christos

Chrisostom, de a medita cu asiduitate

avand sa inirkultsc 5. panele spre a

nutri einci mil de Omeni, carii 11
urmase in desert, s'a indreptat dare

legoa i profetii. Prin acsta medi-

tare s'a pregatit a recun4te pre Mesia in persona ml. lisus Christos; de
aceea nici nu s'a indoit, dupa acsta
pre%is 5. descoperire a lttsa totul spre

a se lipi de el. A devenit unul din

cel mai zeloqi. discipoll 0 a fost

squl cel nedespartit al Merkel sale.
Indat'a ce Filip a cunosTut pre
Mesia, s'a grabit a impart4i fericirea ce o gust!" cu Natanail amicul sati.

Am gasit, dice, pre acela de pare

vorbe0e legea lui Moisi i scrierile
profetilor, pre Eats NazarinOnul, fiul
ml Iosif". Cuvintele acestea la ince-

put nu flcurl multa impresiune lui

Natanail; el nu credea c. Mesia eel
aqteptat, pOte s Iasa din Nazaret;
des Filip I-a dis A-1 urmeze i A
vac.% singur ce era. Stiea el bine,

A indata ce va vedea pre lians, va

recun6qte ea este fiul lui Dumnedeti.
Natanail urma sfaturile amicului set.
Iisus vedandu-1 ea se apropie, II dise:

Iata Istrailtean, iritru care viele0ig

nu este". Natanail, mirandu-se, ca-1
chiam'a pre nume, l'a intrebat ca
de unde-1 cun4te ? lisus 11 r5spunse:

Filip, ea 0 cum l'ar fi consultat asupra mijlOcelor, de a ingriji de neveile acelei multimi de Orneni i spre
a-I procure ocasia ca A dea Inca o
dovada de credinVa sa (Lin VI, 5).

Mai cetitn Inca putin mai inainte

de patimii. Cfiti-va inneni dorind A

vada pre Mantuitorul, rugara pre

Filip, sa le inlesnesca placerea acsta
ceea ce qi facu impreuna cu Andrei.
Iisus Christos fagaduind ucenicilor
851, in cuvintarea ce le ffieu diva

Cina, ea le va da o cuno0intti, mai

lamurita qi mai perfecta a Parintelui ceresc, de cat aceea pre care o
avea pima acum, Filip nerabdator
striga: DOmne, arata-ne nou5 pre
Tatal i ne va ajunge". De aid lua
Mantuitoral ocazie a-I intari In ereflinVa, pentnrdiviaitatea sa 0 a le arata

ca El qi Tattil este tot una. Atata

vreme fiind en tine, dise, invgtandu-te
prin cnvinte i prin fapte i Inca

nu m5 cunoqtif Daca ra5 priveai cu

ochii crediO3I, ai W cunoscut eine
sunt i ai fi v54ut pre Tat5i met.,

Mai inainte de a te chema Filip, vedandu-mg pre mine, fiind A A

pe And erai sub smochin, te-am v5dut". Natanael, precum esplica sfintit parinti, q'a adus atunei aminte, eg

aunt in Taal mett qi Tatl met intru

mine este". (IOn XIV).
Apostolii fiind destinatl a cuceri

era inteun loc aqa de retras, ca ni-

universul, se impraqtiara dupg Pogo-

i martu-

rirea Sfintului Dub, in diferite parti

ale lumei, ea s5.-0 implinsea mai

minea nu putea s5.-1 vad

risi pre Iisus c5. este en adeirgrat

Fiul Jul Dumnected, Impratul Jul bine chemarea i s5. respandasca luIsrail, sail ceea ce- este tot una: Me- mina Evangeliei. St. Filip predict'
sia eel predis de Moisi i de prcifeti. in cele 4ou5 Frigil, cum ne spune
Trei dile dup acest eveniment, Teodoret i Eusebiu, ale caror istoFilip se afla la -nunta din Cana, unde rii sunt intemeiate pe documentele
a fost chemat Iisus i ucenicil set cele mai autentice. Fara' indoiala a
In anul urmator a fost pus in ran- ajuns o etate inaintata, pentru A
diii apostolilor de Mantuitorul, And
ail format sacrul colegi.A.
Din mai multe locuri ale Evange-

st. Policarp care se converti irr anul

80, avu cateva timp fericirea a con-

vorbi en el. Un ke din Policrat f ci-

292

kILIP

tat de Eusebiu (Ist. 1. 3, c. 31), se

pare c5, dovedeste c a fost inmormintat la lerapole in Frigia. Orasul

S(intul Ignatie in epistola sa cAtre

Tralieui, numeste diaconiiservitori ml

acesta datorea conservarea sa minunilor ce se stvirsah prin puterea reliquielor st. Apostol. Biserica orientall einsteste amintirea sfintuluI in

runceste Smirnenilor, sa,-1 cinstscil

ca pre servitorii Domnului._ In alte
epistole ii uneste tot-duna cu preotii si episcopil. Eat5, unele din serviciele lor:

4iva de 14 Noembre, Iar cea occidentall 1 Mai. Teodoret (1st. 5,,c.

24) spune c t. Ion si st. Filip s'aiI
argtat in anul 394 Imptratului Teodosie i I-a spus cil va birui pre tiranul Eugenin. Corpul sfintului se
afll la Roma in biserica ziditit la
an. 560 in onOrea sa.
FILIP diaconul. Njumerul credin.
ciosilor mArindu-se prin cuvintArile
Aposolilor, acestia alese sapte OmenIi
plini de intelepciune si de Duhul
sfint, pre care-i insiircinA cu in grijirea saracilor, pentru ca el sit grijaseil

numai de cuvintul lul Dumnedeh.

Li se dildur 5. numele de Diaconi sail
servitori. Sfintul Filip ocupri locul
al doilea in catalogul ee-1 d st. Luca.

Era la Cesarea Palestinei dupre Isidor Pelusiotul.

Serviciele diaconesti nu era' restrinse la menirea lor de la inceput.
Ei impArteail credinciosilor sfintele
tainez la care luaii parte duprt mask,

cum ne spune st. .A,p. Pavel in epistola citre Corinteni (XI). Dar o-

bicelul acesta nu flint mult timp;

apostolil rfinduira sA e impArtAsase5.

tainelor luI Iisus Christos. El po-

1). El ajatail pre preql la sfinta

Euharistie.
2). Stvirsah botezul in lipsa preotului
3). Vesteatt cuvintul lui Dumnedeii.

Sfintul Filip se distinse asa de

mult in predicarea evangeliei, ct
meritA supranumele de evangelist,
cum se distinge el in faptele apostolilor. Dupg martiriul st. Stefan si
impArOrea ucenicilor Mantuitorulni,
el duse lumina credintel in Samaria.
Poporul de acolo asculta cu mare
luare aminte cuvintul lui Dumnedeli.
ljn mare numtr se converti, vtdend
minunile strAlucite ce se stvirsa spre

intarirea Invturei ce predica. rn

adevr el vindeca pre bolnavil eel

mai incurabill i alunga demonii din
trupurile celor indfaciV.
Pe timpul acla era prin Samaria
Simon Magid: nAscnt la Giton, orgsel de acolo. Inainte de a sosi Filip
el cAstigase mare renume, amAgind
poporul cu farmecile sale. Toff 11

urmaii, de la cel mai mic pan Ja

cel mai mare si direst: acesta

numal aceI ce n'ar fi mAncat nirnic.

este puterea cea mare a lul Du-

Diaconii se hirotonirit,' cii punerea

mAnilor, insotit de rugAciune. Sfin-

mnedeli. Demonul se servea de el

tul Pavel cerea sh alba aceleasi dispositiuni ca 31 preotiI si. episcopii

si sti se primsel in tr6ptii. numai

clupti ce vor fi ecru*. Adesea im*Oa credincIosilor eupa. Scriptura

scrierile bArbaOlor apostolicl ne in-

credinteazii, di el ail fost instituiV ca

si ajute preotilor in consaerarea Euharistiei si de hura same', ert acsta
s'a fAcut in urma porunceI Wantuitorulul,

spre a opune minunilor lui Iisus Christos, niste pretinse minuui, cum s'ati
servit si de inteleptit hi Faraon

spre a se improtivi minunilor lui,

stvirsite prin Moisi. Dar Dumnedell
IngAduind ca fideitatea servitorilor
sti sit fie pusA la o asemenea ineercare, ah dat si mijlce ea sit se descopere si sa se rusineze amAgirea.
Si a dat st. Filip puterea de a se,-

virsi minuni asa de strAlucite, c.

magul a fost cu desAvIrsire zdrobit.

FILIP

Simon, vgdend c poporul alrgh la

Sfintul Filip, cern botezul i credit

sail cel putin se prefleu, el crede
in lisus Christos. Dup l. ce se botezl

se alipi pe rangl st. Filip in speran0 C va primi 0 el darul minunilor.

Apostolii din Ierusalim audind cele

ce se petreceag in Samaria, trimiserl
pre st. Petru i st. Ion spre a pune
mlnele celor de curnd botezaV, adecg spre a le da taina Mir Ungerel
sag Comfirmgrei, care se administra
pe atunci numai de episcopi. In timpurile primari ale ChreOinismului,
primirea taing aceqteia era insotitl,

0 de alte daruri esteriOre. Ceea ce

se intimpl i Samarinenilor.
Simon vldend efectele minunate ce

producea punerea mlnilor, flcutl de

apostoli, dise acestora, oferind baffi:
Dati-mi qi mie puterea acOsta, ea
acel la caril voi pune mfinile, sg

primOscl Duhul sfint". Dar i s'a

respuns: Argintul thu plar eu tine,
cake ai credut, c darul lui Dumnedeg se pOte c4tiga en bani. Pocge,te-te qi rOgl. pre Dumnedeg, c dacl,
va fi cu putintl, sg-t1 lerte acstl

gindire a inimei tale; cad v6c1 c

e0T plin de fiere fOrte amarl qi etI
Inca in lanturile nedreptltd". Acsta
impeded, pre Simon s primesca darurile sfintului Duh sail eel putin
harul Sfintilor. Temndu-se de rele
temporale, 4ise sfintului Petru: Rga-te Domnului pentru mine, sa nu

niL se intimple ceva, din cele ce

mi-al vorbit". Fiirg de legea lui Simon fleu sa se dea numele de Simovie, pgcatului s6vir0t de acel c6
vInd sail cumpArl cele spirituale prin
un bun temporal, pcatul care este

en totul improtiva legei naturale

a legei Jul Dumnedeg.

gi

In dreptul canonic se insemna sub

numele de eresia lul Simon Illagul.

Scriptura nu ne mai vorbeqte de aeest amgitor; cu tote acestea se

293

pare ea de el 0 de ucenicii lui trebue a se intelege cele ce le dice st.

Paul i st. Lida (II Tim. 1, 2, 3 0
Iud. 4), i contra lor st. Iacov dovedqte necesitatea faptelor bune pentru

mAntuire (lac. 11, 14). Se pare el

et sunt ace profet1 mincino0 pre
care-I zugrve0e st. Petru cu nolorile cele mai grozave (II Petru, 1
2, 3, 13).
Ve48nd ipocrisia lui Simon Magul,

st. Filip se mahni fOrte mult, mai

ales pentru piedicele ce punea acesta
progresului Evangelid; dar amintea de cuvintele Mntuitorului qi de

cele ce le-au intimpinat el din partea 1 leato0lor nepocaiti., spre a invlta 0 pre ucenicii sei elbdarea gi
bllndetea. De altmintrelea daca nu
s'ar fi intemplat i unele piedicI,
meritul Omenilor apostolici ar fi foot
fOrte slab.

Se crede c st. Filip era Inca in

Samaria, clnd ingerul 1-a poruncit

s. mergl spre miadt-tE pe calea ce

ducea de la Ierusalim spre Gaza. El
gdsi pre cale un eunuc, care era mare
econom al Candacei, regina Etiopiel.
Fiind e omul acesta profesa religia Indeilor, venise la templul din Ierusalim

0 era pe cale, spre a se inturna a

cast. Dragostea hill pentru sfintele

carp' era aqa de mare, ca citea in

&Anita sa pre profetul Isaia. Era la lo-

cul unde se clice de Iisus Christos:

Ca o Oie spre junghiere s'a6 adus

fi ca un rniel nevinovat Maintea

celui ce-1 tunde, asa nu f'a deschis gura sa. Judecata In timpul
Mjosirei Jul a fost nimicit prin
slava invierei sale. qi neamul lul
cine-I va spune, sal slvita inviere
a omenirel sale, care va fi ca o rena0ere minunata ? St. Filip espliel
eunucului locul acesta, apoi dupi ce
l'a invltat indestul pentru credinVa,
l'a botezat. Eunucul e duse plin de
bucurie in Ora sa i respludi InveOturele liii Iis, Chr. cum ne spune

294

FIL1P

Ieronim, dup Eusebiu, fiind apostol

Abisiniei. St. Filip se duse la Azot,

unde vesti pre Iis. Chr. cum 0 in

tote oraqele pe nude trecea pan'a in
Cesarea, unde se stabili. Acolo gaz-

dui 0 st. Paul in anul 58.

Avea patru feciOre care tOte profetisah. Ieronim spune ea c'aa pazit
fecioria prin vot, sah prin devothme.
Ace141 parinte adaoge ca darul profetid cii care ah fast Inzestrate, a fost
r6splata curatiei lor. De bung sama
c. st. Filip muri in Cesareea. Nu trebue a b3 confunda cu st. Filip apostolul, care muri la Ierapole.

FILIP martir, s'a gvir0t de sabie in 2 Septembre.

FILIP Episcop Eracleei. Filip aupit de mult timp la biserica din Eraclea, metropola Traciei, ii faca mare
serviciu in calitate de diacon i preot.

Virtutile sale l'a facut sa fie ales

pastor i un demn episcop. Se destingea mai ales prin prudenta cu care
administra biserica sa n mijlocul
furtunelor violente, de care era lovita

pe timpul persecutiunei lui Diocletian. Spre a intinde i perpetua opera lni Dumneq.et, forma mai multi
ucenici in cuno0inta adev5rului re-

ligiunei 0 in practice unel pietati

solide. Doi dintre ei avura onOrea de
a fi sotii martiriului s65; preotul Se-

ver gi diaconul Herma. Acesta fusese primul magistrat al oraplui 0

implinise acsta sarcina cu atata zel
ci

dragoste, c pretutinden ea eralu-

bit 0 stimat. Cand a luat hotarirea

a se consacra serviciului Bisericei,
traia numai din lucrul manilor sale

crescu pre finl s65 in acelea0 principii. Edictele lui Diocletian contra religiunei creqtine fiind publicate,

mal multi credincio0 indemnara pre

st. Episcop s iasa din cetate, dar

el n'a voit s inceteze a merge la

biserica, unde scatuia poporul a se
inarma cu curaj 0 fabdare 0 a se
pregati de serbarea Epifaniel, care

se- apropia. Pe &and predica ouvintul lui D-cleh Aristomac stationer sari
comandantul garnizOnei, veni din par-

tea guvernatorului ca s sigileze ua

bisericei Crecli Ore ca D-cleh se Vito
include in ziduri, clise episcopul? Nu
qtii c locueqte mai ales in inima
credincio0lor?" Continua sa adune

pre credinciosl inaintea portii bisenoeL

Adoua ti oficerii venir s sigii vasele sacre.

Credincio01 veOnd cele ce se petreceati, simtira o vie durere; dar episleze cartile sfinte

copul care era la up bisericei, II

incuraja prin cuvintarile sale. Guvernatorul Bassus aresta pre Filip
cu mai multi creqtini i ordona sa
se arate inaintea lui; i dupa ce a qe-

q.ut pe tronul st 4ise: Care dintre voi este in vtator creOinilor?

Eh rspunse Filip. Bassus. Tre-

bue sii Ftii c impratul a oprit adunarile vOstre. Dati-mi vasele de

aur 0 de argint cu care ye serviti,
cum 0 cartile pe care dap. Filip.
Vom da in manele tale vasele i oclOrele bisericei; caci prin dragoste
0 nu prin metale pretiOse se cinsteqte Dumneq.eul nostru. Dar carile, n'al drept oil mi le ceri, f0. nu
mi-I ingaduit s i le dal". Guyernatorul cbema pre mnncitori; 0 Mucapor, cel mai crud dintre ei, avu
ordin sa, chinuiasca pre sfintul episcop, care suferi frtra a se plange 0
fr s arate cea mai mica slabiclime. Intre acestea Erma spuse lui
Bassus, ca in zadar caut sil nimicsca c'artile in care se cuprinde adevgrata religie; i chiar de q'ar ajunge

scopul, nu va nimici cuvIntul ml

Dumneq.e5. Zelul SiI irita pre judecator, care porunci slid bath' en
vergi. Erma se duse apoi cu Publie,

in locul unde se Om cartile sfinte

0 vasele sacre. VNend ca Publie
vole s ascunda unele vase, II infruuta. Acesta. dadu o palma lui Erma

295

FILIP

ai-1 lovi cu atita putere, cg-I umplu

fata de snge. Bassus condamne,

purtarea subalteranului sti i

po-

runci se,-I lege rana. Imperti vasele

cantile pe la oficerii si. Apol spre

a ingrozi pre creatini si a face ple,core idololatrilor, conduse pre Filip

qi

pre eel-I-alp: crestini in o pia. public i porunci s. strice acoperiaul

bisericei. In timpul acela soldatii

ardeafi cktile sfinte. Flacerile se redicat aaa de sus ce speetatoril.erafi

Ingroziy.
Filip fiind informat de cele ce se
petrecea, lu ocasie de la focul material spre a vorbi de suferintele cu
care D-4efi ameninte pre pece,to0.
El spunea poporuluI c i templele
idolii lor ail ars adesea, cum a
fost templul lui Ercule, protectorul

cetetei. Pe &and vorbea, veni Califronie preot pegAn cu servitorii eel si

tote cele trebuincthe pentru ertfe.

Apoi venea guvernatorul insotit de
o mare multime de popor. Unil erali
atinaI de competimire la vederea sufe-

rintelor creatinilor. Alii, printre caril

se destingeati Iudeil, strigal 0-I injurat. Bassus sili pre St. Episcop el
jertfsc eilor, imperatilor i noroculuI ceteteI; apoi argtfindu-I statuea
lu`f Hercule, care era fOrte frumOse,,
11 intrebe, dace, un ast-felIii de 4eu
merite se, fie cinstit. Filip Ii area

absurditatea unlit astfelIti de cult,

care este in contra ratiunei, de a se
inchina unuI metal ai lucrkei unui
sculptor, care pOte se, fie cel mai vicios dintre Omeni. Sunt incredintat,
cg

tu ai s. jertfeatI, clise lui Erma.

Nu, nu voi jertfi; sunt creatin.

Bassus. Dace, vom convinge pe Filip, cel putin veI urma exemplului
sell. Erma. Nu-1 vei convinge i chiar

s'ar intfimpla acOsta, nu-1 voi

urma". TOte amenintexile find nefode

lositOre, guvernatorul trimise pre mar-

turisitori in InchisOre. Poporul impingea pre Filip si dondu-I brand' 11

fecu s cadit de maI multe ori in

noroni. Dar el se scula linitit fare,
s Jic5 nimic. Totl privitoril admirati radar. lui. Martirii intrare in
inchigre, eintfind psalml de multumire pentru petimirele lor. Dupe cite-va ile li se ingeduirl a se duce
in casa lui Pangratie, care era aleturea cu inchigrea. CreatiniI alergare cu multimea, ca sa aude, cuvin-

tul ml D-4eti. Dar indata ati fost

lipsitl de acostet mAngiere, ced I-at
pus Tares): in incbisOre. Fiind ce, era
o eaire secrete. se folosire, de ocasie,
spre a inveta, pre fray; eaaii nOptea,
cand veneafi creatiniI.

Intro acestea fu numit Tustin in

locul lui Bassus, care era fie an Caracter violent, ceea ce mahni pre erestini. Zoil magistratul cetittei, adudud pre Filip, Iustin Ii sili se, se
supine, poruncii imperatului i s'a

jertfesca. Nu me supun respunse

Filip, pentru c sunt creafin. Voi
avey s. ne pedepsiy pentru nesupunere, dar n'aveti putere asupra vointeI nOstre. histM. Nu OR ce chinurI te aatOpte? Filip. Putey se, me
chinuiy, dar nu me putey invinge;

nimic nu este in stare sa me fack

sti

jertfesc". Iustin poruncind osta-

ailor sa-1 lege de picIOre, 11 tfiri pe

stradele oraaului. Corpul sell era numal o rang. Cnatinii. 11 luarg pe brate
ca se,-1 duce.' in inchisOre. Apoi adu-

sea pre Sever si Herma pre care-I

supuse interogatoriulul. Cei trei martini suferire, aapte luni inchisOre.
Apoi f-asi dus la Adrianopole, inchi-

lendu-I intr'o case pang la sosirea

guvernatorului. Iustin trimise la Filip ai-1 batu on vergI aaa de crud
ce, tot corpul sea fu sfasiat i i se
vedea cOstele i maruntaele. Toy se
minunat de rabdarea lut Herma declara, ce, din copilarie era creatin.
Mind cunoscut i stimat de oficeri
n'a suferit maltrate.ri, ci a fost pus
in inchisOre. Dupe, trel

ile rutin II

296

FILIP---F1LOGONIg

eheme din noe inaintea tribunalului

seq. Dup ce indren in zadar cu

Filip, 4ise lul Erma, ce nedejdueste
a se areta el mal intelept, pentru ce

stie cat pretueste vi6ta 0 nu se vs,

impotrivi a jertfi. Herma arnte. Impietatea idolatriel. Iustin plin de ma-

gesit intregi. Filip era cu manele

intinse ea cum s'ar ruga; Herma ayea fate veseln i focul nu lsase
nici o urme. Iustin pornnci s aruuce
corpurile Iii rIn, dar cati-va crestini
din Adrianopole Ii scOsere si-X119cunserl inteun loc numit Ogestiron.

nier strige: Ce, nefericitule, vrai s

me fad crestin?" Se sfetui apoi cu
al sei i rosti sentinta urnietre:

Sever petimi si el dup trei dile. Si

Poruncim ea Flip si Erma, carii,

sabie s'a sevirsit in 21 Decembre.

nesnpuindu-se imperatilor

se face 'amintirea lor in 22 Octombre,

FILIP tate.] sfintei Eugenia, de

FILIPIA mama st. Teodor, de sabie s'a sevirSit in 21. Apriel.

FILIPIC cuvios preot, cu pace
xemplu altora". Sfintii ascultare sen- s'a sevirsit in 24 Ianuarie.
tinta cu bucurie. Flip neputand merge..
FILIT Senatorul, era pe timpul lui
Waft

recut

nedemni de numele de Romani, se

fie arsi, pentru ca s servsce, de e-

a trebuit se-1 duce pe sus, iar Hernia

11 urma cu mare greutate, suferind
de pitiOre. Stepane, dicea lui Filip,
ne grabim a merge la Domnul.
Ce s ne mai gandim la picIre, e.
n'avem s ne mai servim de ele". Apol

inturnandu-se tetre eel ce urmail, le

dise: Domnul mi-a descoperit, ce tre-

bue se ptimese. Mi se prea c. ved

un porumb alb ea zepada, care intrand
in camera mea, s'a pus la capul mee,

apol s'a pus pe pept

gi-ml dedu o
mancare forte plficute. Cunoscui of
era Domnul care me chema i me invrednicea de gloria martiriului. Dupe
ce ah sosit la locul de osande, mumcitorii dupe, obicoi, pusere pre Filip
intr'o grOpe 0 I acoperirn en pemint
pielOrele pan e. la genunchl apol II

legare manele la spate de un stilp.

Asemenea si Erma, sprijinindu-se de

bet, dise: Ticelosule demon, tu nu

poti suferi s fie aici". Apol chemind

pre Velogus II dise: Te jur in numele Domnului nostru lisus Christos,

s. spui fiului mets Filip, se. dea bite

depositele cu care eram insereinat;

legile civile porunceso adsta. Spune-i ca-T tiller, se lucreze ca se aibe

cu ce trni, cum am facut i e, i

se. se pOrte bine cu totii". Apol, dindu-li-se foe, martirii nu incetare de
a leuda pre D d.eh. Corpurile lor s'att

Adrian, care l'a trimis la ducele Amfilohie, si de acesta a fost spanzurat

pe lemn i cumplit be:tut, apol porunci se fie pus la InchisOre cu Cronid Comentarisie. A doua di infetisandu-se, le-a dis tiranul: Multe muncL

si pedepse sunt getite pentru voi.

indate a fost aruncati intr'un eazan plin de unt-de-lemn gi rigint,
care fiind pe foc, cumplit elocotea;
gi indate s'a recit cazanul. Atunci
minunandu-se de aceea ce se facuse
si credend ducele, a intrat si el didud: DOnme Dumnedeul crestinilor
ajutn-mi!

i s'a fecut glas cetre el:

Auditu-s'a rugeciunea ta, intre aicea.

Acestea audindu-le lmperatul a pornit de la Roma 0 s'a dus in Iliric plin

de grOze si de manie; si a poruncit

ea spte dile se dea foc until cazan

plin cu unt-de-lemn i toti sn se

arunce inteinsul. Sfiintii ai Aram
nevetemati si rugandu-se s'at sevirsit en pace in 28 Martie.
FILOCTIMON unul din di patru-

deci de martini din Sevaste. (9 Martie).

FILOGONIE Episcopul Antiohiei,

facu progrese insemnate in studiul

dreptului si fecu parte din baroil en
multe stralueire. Pentru elocuenta

si mai ales pentru integritatea

gi

sfintenia vietei sale, a fost de multi

admirat.

S'4 credut en nu era de

FILOLOGFILOTEA
trebuintrt a se observe connele, care
diceail, ca nu trebue a inrata la dem-

nitatile mai Melte pre acel ce n'ar

fi trecut cat-va timp in cler. Deei

a fost pus pe seaunul

Antiobiei,

duprt mOrtea lul Vital, intimplatit

in an. 318. St. Chrisostom hart
zelul si3ii qi intelepciunea pastoriel
sale; ea dovadrt se citza starea infloritre in care era biserica pe timpul episcopatului s6ri. Cana St. Alexandru din Alexandria a condamnat invataturele Jul Arie, el trirnise
sentinta st. Filogon, care din partea
sa lug apararea credintei catolice.
Pe timpul persecutiunelor hi Maximin #i Lieinie, Sfintul merita nu-

297

nenumeratelor minuni oe se s6vigaa

acolo. De atunci se raspandi vestea

qi prin alte tart Dupa cererea unul

mare numar de credinciosi qi de episcopi se permise slujba sfintei in
diocese No lei qi se intinse apoi
la alte diecese.

#i

Nu se qtie nimic asupra vietel

sfintei Filomena. Dupit unele relatiuni, se pare ca' sfinta a fost din
Grecia, uncle parintele s6a guverna
o mica provincie, ei avu fericirea
a fi crescuta in religia cregtina. Im-

pgratul Diocletian vole sa o To, in

casatorie, en bite ca era nevristnica.

Filomena declara ta ea g'a krtfit

fecioria Domnului qi cii nu va con-

mele glorios de marturisitor. El muri

simti nici odata a fi sotia impgra-

in 323 in al cincilea an al episco-

tului. Tiranul aprins de manie o supuse chinurilor qi primi cununa mar-

pomenirea lui in biserica din Antiohia. In diva aceea St. Chrisostom

rosti panegiricul sail. Nu se intinse
mult asupra virtutilor lui #i se sen-

tiriului in diva de 10 August.

patului sal In anul 386 se serba

se dicend, ea lag amanuntele lui

Flavian, episcopul sti, care trebuia

sa vorbesca. diva dinsul. (20 Dec.).
FILOLOG unul din cei #6pte-deci
de apostoli, a fost Episcop in Sinope.
(5 Noembre).
FILOMENA. Cercetandu-se catacombelo sfintei Priscila pe calea Sa-

Numele sfintei Filomena este acum

cunoscut in Vita tare qi minunile

sale aprind dorinta credincloOlor #i
credinto catre Dumneclea, care necontenit da dovedi de a-tot-puterea
sa #i de nemarginita sa mil&
FILON Episcopul Calpasiei, en

pace s'a sviryit in 24 Ianuarie.

FILONID episcopul Curiei, s'a sa-

laria in an. 1802, se descoperi in

virqit prin sabie in 17 Iunie.

FILOSOF martir, s'a savigit de
sabie in 1 Mal.

mijlocul a multe morminte de martill o petra sepulerala, ce avea simbole misteriOse, care facea alusie la
feciorie qi la ilIartiriu: trei sageti,

FILOTEA martira, nascuta in

Tirnova din parinti plugari qi orescuta cu frica lui Dumnedet, deprindendu-se Inca din pruncie cu fapta

o palm, un bielii, un pat. Pe in-

bung, dup.& povetele maicei sale. Ra-

scriptia cam defectuasa se citea: Lu-

maind orfana de mama, nu inceta a

mena Pax tecum Fi. Sub acsta

se ruga lui Dumnedea sa o lumipotra se ghsi ramaqitele venerabile neze qi o duse pe calea cea buna,
ale sfintel #i o flea pe jumatate stri- ferindu-o de rele qi de vicleniele
cata ai carel pareti eraii acoper4l vrajmaplui; de aceea mergea regucu sange uscat. In 1805, sfintul lat la biserica qi asculta cuvintul
corp a fost daruit piosului misionar

Francisc de Lucia. Trausportat la

Mugnano, diecesa Nola, atrase un
mare num8r de credincioqi, Tar pe-

lerinii nu se mai sfigat, din cause

lui Damneder' cu mare luare aminte,

postindu-se qi pazind fecioria sa curata, eat cea truposca cat qi cea sufietesca; miluind pre Arad', hranind
pre flamandi, potolind setea celor iii,

298

FILOTEAFILOTET

setql, i imbracand pre cei goll.

Prin acsta impodobinduli candela
'a agonisit unt-de-

Acesta amdindu-o Arhiepiscopul, insotit de clerici i popor, cu radii

aprinse l cu rugaciuni ail plecat,

lemn in vasele sale, pregatindu-se

pentru intrarea in camera cereseului mire en fecierele cele intelepte.
Ea putea dice cu profetul: Gdtitu-

gi vedend acea stralucire a dat marire lui Dumnedek. Apoi voind sk,
o due In cetate, nu s'a putut nici
intr'un chip, pada% ce numind tote

sufletului s

m'am 0 nu m'am turburat a pzi

poruncile tale. (Ps 118. 60). Dar
fiind-ca fapta bunk, este pizmuita,
n'a fost cu putinti a nu patimi gi

mangstirele i catedralele dincolo gi

dincOce de Dunkrea, sfinta q'a ales

ca locaq biserica domnsek, din Cur-

tea de Argeq, cea zidith de Radu

stints mil, de ispite, pank, qi mOrte

martirick, chiar de la tatal ei. Dupa
mOrtea mamei sale, tatal ei a luat
altk, so0e, care ca o mama vitrega

Negrn Voda, undo se afla pank' asta-dl, &and tamaduirl tuturor celor
ce cu credintk aMrg5, la sfintele ei

i faptele bune
ale fiastrel sale, indemnata de vrajmaqul neamului omenesc i uritorul
de bine, facea multe necazuri feri-

skvirsit in 19 Februarie.

v5c)end milosteniele

mO0e. (7 Decembre).
FILOTEA. euviOsa din Atena, s'a

FILOTEI preotul era diu satul

ce se chema Mirm'cos, din localita-

eitei, batandu-o qi parindu-o tatalui

el, pornindu-1 spre manie. De multe
ori fericita 'd da hainele sale qi bucatica din gura, biruita fiind de milostivire; adesea ImparVa saracilor
din bucatele ce i le Wee vitrega
sk, le duck la Wink, unde lucre tatal

tea numita Opsichiu, iar mama sa

sek, care o pedepsea aspru pentru

acesta. Odata se hotari 85, vada ce

flamandilor, prefacend apa din rill

face ea cu bucatele, caci femeea .11

spunea, c tot-derma II trimete de

prisos, 0 se mira cum de nu-I ajunge; punendu-se la, panda 0 v6-

dad cum imparts mancarea la sand*, orbit fiind de mania, a aruncat cu barda 0 a lovit'o in picior
ap de tare, ca fericita q'a dat sufietul in mina lul Dumnedek earnia
sluja. Iar sfintul i feciorescul s
trup, rkmaind pe phmint qi Inca curgend sange din rank, s'a stralucit
cu lumin6 ceresca, in cat- i locul

din prejur II lumina. Tatai ei s'a

euprins de spaimk i vrend sa ridice

sfintul trup, en nici un chip n'a

putut. Alergand in cetate a spus

Arhiepiscopului i ceior mai marl
ai cetatei tete, cum s'a intimplat qi
cum trupul fericitei zace pe pamint,
0 & este prea-marit de Dumnedek.

se numea Teofila. Deci insurandu-se

Ii facendu-se tate; de copii, se invredniei de darul preo%iei. Si de atunci nevoindu-se cu postul qi cu
rugaciunea, se -facu mare fadtor de
minuni. La vreme de Bpi& da pane
in yin gi cu cuvintul numaT. mutand
o petra mare din loc. Iar dupk. mOrtea sa, mutandu-se in alt loc, q'a

tins manele, ca cum ar fi fost

gi

itI

apucandu-se de umerile a doi pre-

*, s'a sculat pe piciOre i pii0nd

de trel on s'a mutat 0 s'a a$edat
in locul unde se aft i acum; gi
izvoraqte mir necontenit, dand ininunatk, dovedire de vi4a sa cea imbunat4ita. Se serbeza amintirea ml
in 15 Septembre.
FILOTEI cuvios, s'a nevoit in
muntele Atos i s'a svir0t en pace
in 21 Octombre.
FILOTEI Careotul, k'a invrednicit de darul prevederei i s'a skvir0t en pace in 5 Decembre.
FILOTEI unnl din eel. ,Opte mar-

tiri ce s'af nevoit In Samosate, (29

Ianuarie).

.,../..........Nes.,,.......,w,.

FILUMENFLAVIAN

FILUMEN s'a gvirsit de sabie

cu st. Hristofor in 25 Noembre.
F1LUMEN martir, era pe timpul
Imparatului Aurelian din Licaonia,

fiind einar la Galatia. Dupa ce a

fost parit la guvernatorul Felix din
Aneyra, infatisindu-se, a marturisit

ea este crestin. Mal intal 'i-a

pa.-

truns picirele cu cue de fier si Pail

batut. Apoi spinzurinda-1 qi larasi

l'a bagat intr'un cuptor

invapalat. Dect find pzit nevat-batandu-1

mat eu puterea lui Christos, penfru

acsta i-a batut cue in cap, in mini
si in piciOre. Si fiind silit a alerga
trei-4eci de stadil, in acea alergare
lesinand, s'a dat duhul in mina ha
Dumneclea, in 29 Noembre.

FINEES preotul, se serbza in

12 Martie i 2 Septembre.

299

pe gptamina, legumi mniate. Cu asemenea nevointe s'a invrednicit de

darul minunilor, omornd un balaur
si o aspid a'. cu rugaclunele sale si
alungind lacustele din taring. Un
tingr epileptic s'a vindecat si o fe-

mee ce suferea de cancer la tita;

inviind si pre unul ce era omorit de
taur. Ast-fella nevoindu-se sfintul a
trecut la vecinicile locasurI; si se

face amintirea lul in 16 Februarie.

FL AVIAN Patriarhul Constantinopolel. Mal intal preot si iconom
al bisericel din constantinopole, fu
ales Arhiepiscop in 447, dupa noirtea st. Proclu. Alegerea acsta nu
plan Eunuchului Hrisafie, maresalul
easel Imp6ratului Teodosie eel tinr.
Ministrul acesta, avnd ura pre Fla-

vian, se gindi de atunci sa-1 Ora.

FIRM a fost prins pe timpul Int El indemna pre slabul imp6rat, peste
Maximian pentru credinta in Chri- care se credea a fi el stapin, a cere
stos si adus &are guvernatoral Ma- vre-im dar pentru hirotonia sa. Sfingon. Deci, neplecindu-se a jertfi i- till pastor, comform eu obicelul, care
dolilor, a fost desbracat si batut era pe atuncl, II trimise evloghii

eu vine, du$ aceea spinzurat si

strujit. Apol l-a talat vinele cu

briclul si-I zdrobira pe la IncheieturI, zdrumicfindu-I pantecele, pulpele si armurile eu cutitele; fiind
'improscat cu pletre, 'far mai pe urma.

de tote i s'a taiat capul si a primit

cununa in 1 Iunie.
FIRMIN si FIRM frati eu Orontie s'ati sv'irsit in 25 Iunie.
FLAY1AN cuviosul, ducendu-se

pe virful unui munte si facendu-si

o chiliOra s'a inchis intr'insa. Acolo

a petrecut sse-ceci de ani fara sa

vorbOsca en cine-va si fara s se
vada de cinS-va, ci graind numai eu
inima sa, gindea la Dumnegeti si de
la el primea mingfiere, dupre cuvintul Profetului: Desfateza-te in
Domnul. si-t1 va da ti cererile inimei tale". Acesta avea un loc sapat,

si pe acolo ,scotend mina, primea

hrana ce- i se aducea, dar nu era
vq.ut de cel de afara. Mama odata

sail pin"' bine cuvintate, in semn de

pace si comuniune. Hrisafie care avea alte priviri, II clise a se cuvenea sa dea alt-felia de darnel. Flavian, Mimic declarat a tot ce avea
aparenta numal de simonie, raspunse
ca. veniturile bisericei ere" destinate

in alte scopurl si c trebue si fie

intrebuintate spre Slava lui Bumne4eil si usurarea saracilor. Eunucul miniat de un ast-fella de Mspuns, se hotari a nu cruta nimic si
a pune totul. pentru a depune pm
Flavian; stiindu-1 insa protejat de
Pulheria sora Imp6ratului, care avea
tOta autoritatea, se incerca mai Ina"'
a o departa de la afaceri. Sfatui pre
Teodosie, prin imp6r Itsa Eudoxia,

ca sa cell Arhiepiseopului a 0 hirotesi pre Pulheria diacons. Flavian ilteleend vielesugul lor, se
improtivi; atita le-ail trebuit spre
a-I zugravi cn culorile cele mai negre. Condamnindu-se apol erorile lui

300

FLAVIAN

Eutihie, ruda lui Chrisafie, acesta se

infuria si nu cruta, nici un mijloc
spre a-si resbuna.
Eutihie era preot si igumen a
trel sute de calugari, langa Constantinopole. Era Ore-cum renumit prin
vita lui regulate.; dar in realitate

era un ignorant si un mandru incapatenat in propriele sale idel. Un

zel peste masurd contra lui Nestorie, care nega unitatea persOnei in
lisus Christos, il arunca in erOrea
opusa si. inveta ca in Iisus Christos este o singura natura. Eus,-biu
de Dori lea, odinibra amicul sell, II

acuse, intr'un sinod adunat de Flavian la 448. Parintil din sinodul acesta genr mai multe chemari acusatului, dar el nu respunse. In sfirsit veni insotit de dol oficeri at curtel si mai multi soldati. Episcopil
intrebandu-1 pentru credinta lul, el
spuse ca nu recunOste in Iisus Chris-

tos de cat o naturd; si fiindcl ei

vole' sa-1 arate ratacirea sa, el le
spuse, ce. n'a venit se, dispute cu
dinsii, ci numai sa-si spue credinta
sa. Sinodul rosti anatema si-1 depuse.

Flavian rosti sentinta, care fu subscrisa de trel-leci si trei de episcopi si de dou4eci si trel de egumeni, din caril opt-spre-slece erad

adunat de Flaviau la Constantinopole; si in scopul acesta se tinu tin

sinod in luna Apriel, anul urmator.
&al fate, trel-slea de episcopi, din
caril dece asistase si la sinodul din
Constantinopole. Era presidat de Talasie al Cesareel, fiind-ce Flavian se
considera ca parte. Cercetarea dovedi
ea Arhiepiscopul de Constantinopole

avea dreptate; dar find acusat de

nestorianism, se justified, pe deplin
presintand imperatului o profesie de
,..redinta, unde condamna invetatura

lui Nestoriu si a lui Eutihie. Ifnisafe nu se dadu invins, el intrebuinta si alte mijlOce. Scrisa lui Dioscor, patriarhul Alexandria, om de
un caracter violent, promitendu-i amicitia si protectia sa, daca va voi

sa ia apararea lui Eutihie si se va

uni cu el in contra lui Flavian si
Eusebiu al Dorileel. Dupe ce s'a asigurat de Patriarh, se sili sa castige pre imperatsa Eudoxia; si o castiga fOrte usor, pentru ea, acsta im-

Orates& era incantata, ca pOte sa

umilesca pre Pulheria, care tinea la
Patriarh. Intriga fiind bine tesuta
s'a dat sfat imperatului a convoca
un sinod la Efes, spre a se curma
tOte disputele, cum licea el. Teodo-

sie amagit, nu mai cugeta de cat

nat, sopti gardel sale, ea va apela

la Episcopil Romel, Ierusalimulni si
Egipetului. &rise papel Leon, dar
acsta epistola nu produse efectul
dorit de dinsul. St. Leon nu easlu
in curse.; Flavian avuse grija a-1

la convocarea acestui sinod, a carui

necesitate i se exagerase; el chema
pre Dioscor sit presideze, si-i spuse
sa aduca cu el sine mitropoliti, supusl lui, ciece episcopi si pre Arhimandritul Barsuma, care era cu totul devotat inimicilor lui Flavian.

insciinta, aratandu-i lemurit cum std..

Cei-l-alVi patriarhi si. papa Leon furl

luerul. El scrise apa St. Flavian o

larsi invitatl la sinod; dar acesta

epistola fOrte frumOs e. in care-i es-

primi prea tarsliii scrisOrea impera-

plica

tului; cn tote acpstea trimise patru

delegati spre a-1 represinta. Acesti

preoti. Eutihie, veclendu-se condam-

cu cea mai mare acuratet

dogma combatuta de noul eresiarh.

Acesta epistola se adauga la actele
sinodului din Halcedon, care condamna definitiv erorile lui Eutihie.
Imperatul indemnat de Hrisafie,
ordona revisluirea actelor sitodului

delegati eraii! Iu liu, episcop de Pon-

zzoles, preotul Rene, care a murit

pe- cale, diaconul

Ilarie i notarul

Dulcitiu. El duceati o scrisOre lui

1LAV1 E

Flavian in care se stabilea inv5t6-

FLOR

801

aici. Era& tap, o

mint 0-1 akar& en picirele asa de

tare, c5, muri putin dup aoeea la
Epipa, unde fusese exilat. Dioscor
nu se multiimi en acsta; ci avu obehnicia, impreun4 eu dol episcopi
diu Egipet, a escomunica si pre et.
Leon; dar Dumne.efi nu ing5.dui ca

sut5, trei-cjeci de episcopi din Egipet

nedreptatea s5, domnsc5, mult timp.

tura ortodox&

In qitta de opt August anul 449

se deschise sinodul din Efes, cunoscut in istoria bisericsch" sub numele

de hilharesc, din causa violentelor

ce se s5virsir5.

si din Orient. Eutihiti veni si el la

Imp5ratul in fine deschiOnd ochii,

ca eausa tuturor relelor este

Efes insotit de doi oficeri ai imp&ratului si o trup4 de soldati. De la

inceputul conciliului se putea vedea
usor, c. totul se facea prin cabal5,
0 ea Eutihie avea o partida insemnat& Trimiii papei nici nu obtinur&
voia a ceti epistola, ce aveati cu dinvit. In fine dupA mai multe contestatiuni, Dioscor public& o sentintg
prin care se depunea Flavian i Eusebiu din Dorilea. Legatii st. Leon protestar& in contra acestei sentinte; si diaconul Ilarie intre altele
clise cu &as tore: Contradicitur (se
face opositie). Cuvintul acesta latin

v5c,lu

fu introdus in actele conciliului. Cdnd

Dioscor incepu s eitesa sentinta,
mai multi episcopi se aruncar5, la

Sinodul ecumenic tinut la Chalcedon

picirele sale gig rugar5, cu mult

staruintil s nil mrga,' asa departe;
dar el in loc ssa se lase a fi induplecat, se rAdiel si chem5. pre comisaril imp5ratului. Deschilendu-se
portile, Proclu, proconsulul Asiei,
intr.& cu o companie de soldati, carii
aveati lanturi, dornege i sbii. Cea
mail mare parte din episcopl, ingrozip.' la vederea unel ast-feli& de pHveliste, subscriser& tot ce voiat Di-

i pgrtasii s51; numai legatii

papei Amaser nestriimutati in hotarirea kr, protestind in contra aoscor

cestor violente ne mai auclite. Unul

din el a fost pus la inchisre. Diaeonul Ilarie dup& ce sap& en mult5,

greutate, plec. acas5. Flavian apel6

la papa. Dioscor era asa ile aprins

ea se arunc asupra sfintului cu
Barsumas i mai multe alte persOne

din partida sa. L'at aruncat la pa-

Hrisafie, 0-1 condamna la mOrte. E-

udoxia fu ins5.0 obligata a se poci la Ierusalinr. Acsta se fgeu prin

chemarea Pulheriei la curte. Dupti
mOrtea fratelui s55, ure&ndu-se ea
pe tron, ordon ea corpul st. Flavian sit' fie adus cu cinste la Constantinopole i ingropat alturea cu
predecesoril s. St. Leon instiin-

andu-se de cele petrecute la Efes,

a scris fui Flavian spre a-1 mingaea;
dar acesta murise, &And sosi scris6rea.
El scrise asemenea lui Teodosie, Pulheriei si clerului din Constantinopole.

in 451, puse pre, Flavian in num5rul sfintilor martiri si fcu onoruri

mari memoriei sale, restabilind pre
Eusebiu de Dorilea _pre scaunul sail.

Papa Ilarie, care fusese legatul st.

Leon la Efes, cinstea asa de mult
pre sfintul Arhiepiscop de Constantinopole, c. represinta. martiriul sti
in biserica, pe care o ridic& in onrea Crucei Domnului. Se serbez&
la 19 Februarie.
FLAVIE martir, unul din eel 40,
carii ati ptimit in Sevaste (9 Martie)
FLEGOND unul din eel spte-leci

de apostoli, (Rom. XVI, 14) se seriph& in 8 Apriel.

FLOR i Lavru aii fost fro* dupre trup, tgetori de pietre, invtand
de la sfintii Proclu si Maxim a marturisi pre Christos i ducendu-se in
Iliric, Dardania, in cetatea Ulpiani-

br, si cercind pietre de metalurl il

urmafi mestesugul lor pe ling& guvernatorul Licion. Aosta 1-at trimis

A02

FLORFOCA

la Licinie, fiul imparatesel Elpidie,

care dandu-le bani,i-at pus sa zidsea
o capiste idolilor, clan In1e i planul.
Dar sfintil impartira banii la sarael

si *tea se rugat Jai Dumnedet,

Jar ditra lucre' si imfrumusetat locasal, isprvindu-1 curend. Atanasie fiul

lui Merentie, fiind vindecat la tin o-

chit, a credut si el si tatal sat la

Christos, de 0 era popa idolesc. Che'nand apt:a pre saracii, carora le da-

duse bani, acestia at darimat idolii

ei aprindend 1umInri, inehinarl biseries lui Damneder dicend: Marire
tie ChristOse Dumnec,leule, lauda Apostolilor i bucuria mucenicilor-, Ina-

inte mergend Cinstita Cruce". Tritelegend Licinie de acesta a poruncit sa. aprinda un coptor i s bage
acolo pre saracii care darimara ido

si intrebandu-se, marturisi pre Chris-

tos, cu indrasnla inaintea tuturor,

ca. este Dumnedet vecinic, facator a
tOte i e
eii paganilor sant pietre
lemne, argint, aram, fier, Molt gra,
suflet si simtire, Pentru acOsta l'a
batut cumplit i legandu-1 pe lemn
mule l'a schingiuit, apol aruncandu-1

intr'un foe mare, a primit cununa

in 13 Octombre.
FOCA sfintit martir, nal Id Pam-

fil 0 al Mariel in cetatea Sinope.

Din tineret,e faeea minuni marl cu
darul sfintului Dah i pan la gfirsitul vietei sale l'a proslavit Damneder cu darul acesta; c i sfirsitul viet,i, i s'a povestit prin un
porumb, care s'a asezat pe capul lui
aducendu-1 cununa si dicend: Pahasi trebue sa-1

rul ti s'a amestecat

lii; Jar sfintil Flor i Lavru, find

bei". In adevtr c l'a si Mut pima

legati de r6ta until: car, at lost 135:tap, apol trimisi la Guvernatorul

Licion, care I-a aruncat intr'un put

adinc, undo s'at s'evirsit rugandu-se,

in fund in dilele Imptratului Traian,

luand sfirsitul prin sabie si foc. Se
serbza in 22 Septembre.
FOCA. gradinariil, locula langa

FLOR Episcopal Aminsului, era

pe timpul imparatilor Iustin, Tiberie

Sinope, oras din Pont si se ocupa

cut gradinaria, care-i producea atat
cat sa. trTasc i sa fac . milostenil

in 18 August

Mauriciu. 'fatal sail se numea Flor

si mama sa Eufimia. Inv6tand sfinta
Seriptnr i alte stiinti s'a facut mai
ei

Mfg gramatic imparatesc, apol s'a

innaltat la vrednicia de Patriciu ei
insurandu-se a avut i fil. Murind
'hrs.& copiil i femeea de chola, s'a
imbracat in shirna monahata, linistindu-se Ia o movie a sa, ce o avea
la. Anaplu, apoi s'a facut episcop Aminsului. Ded mergend acolo 0 conducend bine turma sa, s'a mutat catre Domnul in 18 Decembre.
FLORENTIE martir, a fost din
Tesalonic, crestin i rivnitor binelui
ocarind i defaimand inaintea tuturor pre geii Elinilor, intarea pre cres-

4ini in credinta cea in Christos si-i

indemna in tot chipul spre lucrarea
dumnedeestilor porunci. Facend el
asa, g'a Fins de Guvernatorul cetatei

la saraci. In profesiunea acsta. umi-

in ochii lumei, imita virtutea

vechilor patriarhi i ducea intru
cat-va starea fericita' in care se gasea Adam si Eva cand era* nevinolita.

vati.
Sfintul pe lang rugaclune, adauga

si lucrul manelor. Casa sa era deschisa streinilor i calatorilor, carii nu

stieati, unde sit se adapostesca_Dupa

ce a ajutat pe same.' in timp de mai

multi ani, s'a gasit demn ai da vita
pentru- Iisus Christos. Cu Oa obseu-

ritatea vietei sale, era cunoscut in

t616, Vara pentru virtutile i calitatile sale.
In timpul unel crunte persecutil a
fost acusat ca este crestin; Vote yea
pe timpul lui Diocletian 303. Vim,

sa era asa de mare, ca in privinta

lui nu se observa formalitatile. Kan-

FOCA

citoril aveat ordin sk-1 omre oil

unde-1 vor intilni. Sosind la Sinope
et

se opriA -in casa lui Foca, pre

care nu-1 ounostea si se duserl acolo

dupk chemarea sfintulut de a &dui

la dinsul. Ei ati fost asa de mulamiti: de cinstea si atentiunea sa, in

cat ei fiind la mask il descoperia
planul c5.1.6toriet lor si.-1 rugaa sk
le spue unde ar putea sk gasesca pre
Foca, pre care trebuia sk-1 omre mal

curind. Suvitorul lift D-det ark sk

arate ceriiiick turburare, le r6spunse,
ck-1 cunOste forte bine si_ ck a doua

di de dimineta le va da tOte instiinarile de care aii trebuina. Ar fi

8 08

cul de rugkciune, unde are fericirea

sk vorbesca; ea naretul templu din
Sinope, care poseda corpul s611, da.
mkngkere celor intristati si sknktate
bolnavilor; ca. este t a un magazin
public tot-deuna deschis telor lipsitl,
ck tOte locurile unde sunt sfintele
mOste sunt renumite prin minuni si
obiect de veueratiune pentru crestint,
ck Romanii a aro r capital& posedk Ca-

pul sfintului, il cinstese de o potrivk

cu al st. Apostudi Petru si Pavel.
Spune apoi_ cum mamele data gloria
sa pentru c adesea le-a scapat din pericol; ca opresc pentru skraell o parte

din ckstigul lor, pe care o numesc

putut negresit. sk. fuga; dar a inspi,

ratie particulaa 11 opri; si cand

partea lull Foca. Mai spune c un

bspetil sel ere' culcati, el siip un

impodobita cu diamante si. o easel,

mormint, pregAti tete cele necesare

sk le pue in bis. st. Foca, ea martirul sa le ofere lift D-def, drept recunostina pentru ca s'a facut rege.

spre a ingropa corpul ski si tOtii

*tea se pregati pentru cOsul cel
din urma. Facendu-se dila, se duse

imp6rat barbar i-a trimis diadema

la Ospetil sgi si le spuse ca Foca este

St. Chrisostom primind o particick

din st. mOste, poporul grbatori dou6

in manele lor si nu le remne altk

de cat di fack porunca celor ce i-af

dile si Patriarhul acu doia discursurli din care unul s'a pastrat. Se

trimis. intrebindu-1 unde este, el rgs-

dice ck imp6rapi 's1 lsaf palatele

punse en liniste: Iatk-m6 inaintea

sk cinstesck mOstele sfintului martir.

vOstra". Uimiti de un asemenea r6s-

Imp6ratul Foca, zidi o biserica la

Constantinopols mutand o parte din
sfintele Jut mOstE. Pomenirea lui se

puns, r6masera cat-va timp in nemiscue,

neputandu-se hotkri a-si

manji manele eu sangele unui om

asa de bun si careA primise en atata dragoste. Foca le repeta ck nu
se teme de mOrte,/ find di trebuia s-1 procure cele mai mart folOse. Revenind in sfarsit din surprinderea lor, inuneitori ii thiark capul.

face in diva de 21 Decembre, tar

Latinil il serbezala 14 Iulie.
FOCA martir, a fost pe timpul
Imp6ratu1ui Traian. Fiind adus inaintea Eparhului African si intrebandu-I, a marturisit cu indrasnela pre

Christos. Dar guvernatorul hulind

Apoi se zidi o biserica 'in numele

pre Christos si schingiuind pre sfin-

WI, care deveni celebra in tot Orientul si se depuse acolo mare parte din
sfintele Jut mOste.
Sfintul Asterie, care era episcop

cadend servitorii, ramaserk fr auflarei dar pre African l'a inviat sfin-

al Amasiet prin anul 400; rosti un

panegiric al st. martir intr'o biserica,
care 'Astra o parte din remksitele MI.
El dice, cl st. Foca de la mOrtea sa
a devenit spiritul si columna biserieel; ca, din tOte pkrtile alorga la lo-

tul, s'a acut cutremur si ark veste

tul pentru rugamintea femeel Jut.
Dupa aceea rail dus la Imp6ratul Traian si marturisind pre Christos, a fost

spanzurat, strujit si apot begat in

varnia; si find pus intr'o bae fOrte
fierbinte s'a dat sufietul in 23 Iulie

804

FOCA---POTINI

FOCA martir, s'a sevirsit de sabie

en Emil in 14 Decembrie.
FORVIN cuvios, s'a sevirsit eu pace

in 4 Apriel.
FORTITNAT preotul, s'a sevirsit

de sabie cu Filic Episcopul in 16

tagena en fiul s
Iosi, predicind
Evangelia eu indrezn616. Iar Victor
fiul see mai mare frietnd multe vitejil in contra Avarilor, ce se resculasere impotriva Romanilor, a fost
inaintat la demnitatea de Stratilat

FORTUNAT martir, s'a sevirsit

si dupe aceea a fost trimis ca Voevod (general) in Italia, se munctsce

de sabie in 15 Iunie.
FORTUNAT, unul din eel stpte()mei de Apostoll, se serbtze, in 4

pre cresting de acolo. Ducele Sevastian auclind acsta, 1-a 4is: Te still
Stratilate ea, esti crestin i ce mama

Ianuarie.

ta en Josi urmail lul Petru. S tad

Apriel.

FOSTIRIE ea un luctfar a strelucit mai Intel la Res.-aril, apol ducendu-se spre Apus s'a aseclat inteun
munte inalt i nestiind de. munch
primea hrane de la Inger, fere se.-1
vade. i luctu minunat! &and avea
Ospeti atunci se inmultia portia dupe
numerul lor; de care lucru putini
s'ati invrectnicit. Dupe, ce s'a vestit
despre dinsul, au inceput a se aduna
fratil i s'a %cut menestire, eind a
Incetat hrana cersee, ceci en totil
se tineall din lucrul manilor. Renu-

mole sell era asa de mare, a si la

voia imperatului, ea se nu '11 primejduesti vItta. Victor 1-a respuns:

Eil volil se implinese voia nemuritorului imperat, lar porunca imperatului Neron, se muucesc pre orestini, nici nu Vol s aud de ea. Ducele II (Ilse: EA frate ca un bun prie-

ten te slatuesc, ca se, selt la judocate, si s muncesti pre mei ce se

cunose ce, aunt crestini, &gel vel dobobndi i averile br 0 Ira implini
si vole. imperatului. Sfetueste pre

mama si pre fratil tel, se nu mai

invete in public pre o1on i se se
lepede de credinta lor, c.el vel avea

sin6de a luat parte si pre multi 1-at

adus la drtpta credintit, prin invetaturele mut Sevirsind multe minuni,
Oat in vittrt eat si dupe mOrte, s'a
mutat &etre Domnsul in 5 Ianuarie.
FOTA. martir, unul din copiil lui
Terentie i Neonila, s'a sevirsit de
sabie in 28 Octombrie.

re/see Dnmnecleti .sit fac eli una ea

actsta, s muncesc crestin sail se, latm

FOTAS cuvios, s'a sevirsit en pace

neq.eil, pentrn ce si eA sunt predi-

in 6 Iunie,
FOTIE unul din eel 4ece martini,
&aril atm merturisit pentru ic6na Dom-

nului din p6rta de Arame. Ve4.i Alexie pag. 44.

FOTIE a suferit martiriul imprenu cu unchiul stm Anicet in 12
August.
FOTINI Samarintnea. Pe and Ne-

ron imperatul Romel pornise persecutie contra crestinilor, dupe ce sfintil

apostoll Petru si Pavel suferise mar-

tirinl, se ertutati cresting pretutindenea. Sfinta Fotini se afla la Car-

necaz pentru dinsil. In thine inse

puteti fact ce voii. Victor clise: Fe-

ceva de la el, ori s sfhtuesc earn

cici tu pre mama si pre fratii mei
se nu predice, c. Christos este Dumcator al lui Christos si voill fi. Ducele

adaose: Eli frate te sfutuese ceea ce

este de folos, tu frt ce vrei. Acestea
cliand ducele orbi 0 a *lilt jon
fere de glas. Redickndu-1 de jos l'a
dus a casu si dupe trel clile de zitcere, a strigat: Until este Dumne4eul Crestinilor. Apol venind Victor
la el, 1-a din: Cum te schimbasi asa

de curind ? Iar el a Os: me chtme

Christos, scumpul met Victor! Indate a fost catehisat i botezendu-se,
1-a venit lumina ochilor. V64.6nd mi-

nunea eel de fate 0 temendu-se s.

Potto
nu patimsca 0 el una ea aceea s'ail
botezat.

Auind. Neron ea Victor Voevodul Italiel i Sevastian ducele cetatel

predica inv6tatura lui Petra 0 Pavel 0 a celor-l-alti apostoli, aducind

pre multi la Christos qi ea. tot aqa

face Fotini mama hisi Victor 0 fratele s6u Iosi, exilati la Cartagena, s'a
umplut de minie 0 a poruncit sa-i aduel pre top' Cre0inii laRoma. Pe cale
le-a e0t Domnul inainte i le-a (Ps:
Venitl catre mine tot! eel osteniti pi
insareinati 0 di vol oclihni pre vol. Se;
nu va temeti, ea eli sunt en vol i va
biruit Neron cu a! sal". Catre Vic-

tor lise: De acum Fotinos te vel

numi, cael multi luminindu-se prin

tine, vor veni la mine. Cuvintul t
s intaresca pre Sevastian spre marturisire i fericit va fi, cel ce se va
nevoi ping in sfir0t". Sfinta Fotini
plecind la Roma en multi cregtini
a fost inqtiintata mai inainte de cele

305

tos Domnul meU Fotinos i Iosi. Neron Vise: Top v'ati vorbit sa v (141
la munca pentru acel NazarinOn?

Sfinta respunse: Toff vom muri`

pentru dinsul cu bucurie ci v4selieo.
Imphatul porunci sa le strivsea

minele cu ciocanele, dar sfintil nu

sinitira nimic.
Varrend impUratul minunea, s'a infuriat i mai tare 0 a 1)oruncit sa

le tae minele, dar cu tOte incerekrile ostacilor, ruf s'a putut. Creend
c va putea isbuti en binele, a poruncit s pregatOsea o primire stralucita in palatul sad Fotiniel i surorilor sale 0 sa fie eu dinsele fie-sa
Domnina impreuna eu rObele sale. Dec1

at pregatit gpte paturi de aur, Ate

seaune i o masa tot de aur, hainele
cele mai scumpe brodate cu fir de oar

0 brie stralucite. Indata ce sfinta Fotini vaclu pre Domnina Vise: Bucurii-te
miresa lui Christos Domnului met!
Domnina raspunse: Bucura-te i tu

ea cu indrasnala marturisea pre Christos. InfatiOndu-se inaintea lui Ne-

dOmna mea faclia lui Christos. Anfiind Fotini numele lui Christos mliillrni Domnulul i imbraticiandu-o o
saruta. Dupe', aceea fiica impratului
cu o sutli de rObe, catehisindu-se de

ron, a intrebat-o ce eau* Jar sfinta

sfinta, s'at botezat tote 0 a pus mi-

ce awful sa,' fie. Roma intrga se mi-

nuna de multimea, care venise cu

dinsa, i se- inttebat eine este? Iar

ciise: Am venit s te invZtam, s te

inehini Ju Christos. Imperatul a poruncit sa-T aduca mai intai pre Sevastian i pre Victor 0 le dise: Ce

aud de vol? Sfintii respunsera: Ce

ai auclit de noi impUrate, snot tote
adevarate. Umplindu-se de minie Ne-

ron, striga: Or! v lepadati de Christos, ori primiti chinurile cele mai
award Sfintii privind catre cerIA au
4is: 0 Christ6se imparate al Ceriului, nu ne vom desparti nici odata
de dragostea i credinta ce avem
eatre tine! Apol intrebind imparatul pre sfintl, cum se numese, a respuns sfinta: E ma numesc Fotini,
lar surorile mole: Anatoli, Foto, Fotis i Paraschevi, a qesea Chiriachi.
Iar fiil mei Victor, numit de Chris-

mele lice! imparatului in loc de Dom-

nine Antusa, Jar pre rOba ei cea

mai mare o a nnmit Stefanida.
indata a poruncit 0, se impart& saracilor tOta averea ce se afla in camera de aur. Auclind inpgratul s'a
mahnit fOrte 0 a poruncit sli fad,
un cuptor mare, pe care arclindu-1
qOpte qile, sa vire acolo pre sfinta
Fotini en ai sel. Dupa trei Ole deschipnd gura cuptorului 1-a4 afiat
pre toti nevatiimatl.
Apoi Imparatul porunci until vrajitor Lampadie li pregatisca otrava

cea mai tare 0 sa o dea martirilor.

Fotini ise, n'ar trebui s beau din
mina ta cea spume.* dar in numele
Domnului volt. bea cii i cel en mine.

V64end vrajitorul ca nimenea n'a

2Q

806

POTINOSFRUMENTItt

suferit nimic, a dis: am o otravi si

mai cump1ith dui nu vett muri Indata, voIti crede i eA in Dumnecleul

vostru. Gustind cu totif din ea ail

remas'nevetamatl; Iar vajitorul strin-

gendull cartile le a ars 0 a credut

in Christos; i botezendu-se, s'a nu-

mit Teoclit. Impratul audind de acesta, a pornncit s tae capul ml

Teoclit, Iar sfintel Fotini i celor-

eitoril al orbit. Apol a poruncit Neron si juwile pre sfintil. Sevastiau,

Fotinos i Iosi, lar corpuyile si le
arunee intr'o bae parasita. Sfinta Fo-

tini, facend rugiciune, a dat vedere

orbilor, dupa care a fost despoiata
de pIele i aruncata intr'un put; Tar
color cinci surori a poruneit sa le

tae tIele. Fotida s'a aritat aqa de

l-alti sfintI a poruncit si le tae vinele i si le tome plumb topit eu

viteza, ci-n'a prima sit fie tiuuti de

nimene, ci singuri sta de-I jupuea
pielea de pe ea. Crudul tiran a in-

smla pe gur i pe urechi; Iar sfinfit intr'un glas strigari: Multumim

tie ChristOse trumnedeul nostru, ca
prin plumb topit i clocotit, al r6-

chipuit o munca 0 mai grozavi, cad

a poruncit sa -se apropie virfurile a
dol copad din griding i legindu-o

corit inimile nstre, ea 0 cnd ar

fi fost insetate 0 arse de z6dttf. Atuna Neron ,Ingrozindu-se, porunci

s. se spiuzure sfintil i si-I schinardendu-I eu torciI. Apol

porunci s. amestice spuza cu otet
0 si le tome pe nllrl, sit le scota
ochil i orbindu-T, 1-a pus intr'o ternni intanecdsg, plina de jiginiI veninate i spurcate; 'far sfintiI cin-

tel i mireatt pro Dumnede0. Indata

jivinile murir i un miros placut
umplu temnita. i stitu Christos in
mijlocul sfintilor 0 le dim: Pace
you& Apueind de mina pre sfinta

s'a sfqiat de el, 0 aqa q'a dat fericitul suflet in minele lui Dumnedeg; Apol a poruncit sa tae capetele

sfintilor, Iar pre sfInta Fotini a pus'o

iar In temniti, unde mihnita ca a remas singura, se ruga Jul Dumnedeti,
care Indata aritindu se 0 insemnindu-o eu semnul cruceI de treI orl, s'a

fault santosa. Apol multe dile eini bine-cuvIntnd pre Dumnedet,

s'a mutat l'a Iocayurile cereqtl. Se serVinci

Uzi amintirea el Ta 26 Februarie.

FOTINOS flul sfintei Fotini, s'a

savIr0t de sabie in 26 Februarie.

FOTIS sora sfintei Fotini, care a
suferit vitejeqte despoierea pielet de

Fotini o souTh. dicend: Cu voi sunt

pe trupul el 0 legindu-o de varfu-

in tOte- ilel vIeteT vOstre; de aceea

rile a doI copacI s'a Avir0t,

nu v6 temetT, ci Ara bucuratl purnrea. Impreuna eu cuvIntul dobindiri

pi ochil d v64end pre Domnul i s'a
Inchinat. Iar Domnul le-a dis: Inbarbatati-va 0 nu v6 temetI.
Sfintii se Acura sanatoql ea mai

Februarie).

Inainte. Tiranul Neron a poruncit

ea sfintii s5. Arnie in inehisitre trei
anY, duprt cdre trimetend, I-all aflat
sinatoel, inv6tind i botezind mul-

timea. Aflind Impratul de acista

a pornncit sa-I Astignisca en capul
in jos 0I-aA Omit ast-felit patru dile,
dupg ce le sfii0ase carnea de pe eI.
Ingerul, Domnulu l. venind 1-ati vinde-

cat 0 a deslegat legaturele, Iar mun-

26

FOTOS sora a treia a sfintei Fotini Samarininca (26 Februarie).

FRUMENTIU Episeopul Abisiniet

Un Filosof anume Mentrodor ficu

diferite calatoril, spre a satisf ace cu-

riositatea sa 1i dorinta ce avea de

a efiqtiga cunoqtintl. noul,

El pitrunse Oita in Persia 0 in

India ulteriOra, nume sub care era

cunoscuti Etiopia celor vechI, La
intrcerea sa aduse multe daruri
Imp6ratulnI Constantin eel Mare, care

atunci devenise Domn presto tot 0rientul: diamante, pietre scumpe

alte curiositatl, asigurindu-1 C. co-

PRUNENTIti

lectiunea sa ar fi fost mutt mai cornplecta, daca Sapor, regale Persiel, nu

tar fi luat o parte. Merop, filosof din
Tir incurajat de succele hit Metro-.
dor intreprinse i el o calatorie tot
in acelaq scop. Dar Dumnedeti care
conduce pa01 omului, chiar .caud nu
se mat gandeqte la el, avea alte placurl. Merop lug impreuna cu dinsul
pre Frumentiu 0 pre Edesie nepotil
set, cu a caror educatiime se insarcinase el. Terminand calatoria, se

imbarca ca sa, se iltOrcit in patrie.

Vasul care '1 purta cu nepotit set,

Ina copil, se opri la un port s-qi

Ia cele necesare.
Barbarit de acolo, fiind in resbot
cu romanit, pradara vasul i tre-cura
sub aseutiqul sabiei pre tots]: acei ce
se aflati in corabie. Edesie qi Frn-

mentie stand sub lin arbore din apropiere, studiati yi pregateati lectiele lor. Barbarit, gasindu-T, fura a-

tinql de nevinovatia, dragala0a

frumusetea kr. EI i-ati dus la regele,

care locuia la Axirma, care acum

este un sat numit Axirm.
Principele observand spirit 0 dispositie la cei dot copil, 1u o ingrijire particulara de educatia lor. Pre
Edesie ii numi econom, tar pre Frumentin secretarul sea de stat. I-a
cinstit cu cea mat intima incredere,

pe cat a trait el. Fiind aprOpe de

Aol

mijlOce a profesa religia kr. Rivna

qi exemplul sea contribui.mult a face

creSinismul respectat de necredincIoqt.

Cand regele finer Aisan fu in

stare a domni singur, eel dot fratt
parasira, locurile ce le ocupati, en
tote staruintele ce se faceaa spre a-1
opri la curte. Edesiu se intdrse in

Tir, unde apot fu hirotonit preot.

Dar Frumentiu care se gandea nnmai la convertirea Etiopiet, pleca la
Alexadria, ea sa' rOge pro st. Atanasie, se, trimatil un episcop in acea
Ora, spre a termina convertirea unlit
popor ap de bine dispus. Sfintnl
Atanasie aduna un sinod; i tott episcopil oare-1 compunea se hotarira,

dll nimenea nu era mai potrivit ca

Frumentin a sevirqi fapta buna, ce
incepuse. A fost hirotonit episcop
al Etiopiel.
Frumentiu irnbracat cu caracterul
episcopal se intOrse la Axurna. Cuvintarile qi minunile sale pevir0ra
nn mare numer de conversiuni. Niel
o natiune pOte ca nu imbratiO creq-

tinismal en mai multa caldura

gi

curaj. Regele Aisan i Sazan fratele sea, pe eare-1 asociase la tron,

primira botezul gi contribuira mult

prin zelui kr la respandirea evangelid printre supu0

Imperatul Constantin avea o urll

mOrte lea multimit pentru serviciele

neimpacata in contra st. Frnmentiu,

kr 0 ca resplata, le dadu libertatea.

Regina care guverna in calitate de
regenta, pentvu fiul sell mai mare
inch' copil, Ii ruga sll remie la curte
0 sll o ajute cu sfaturile kr. Indate,
simi efectele virtutei qi capacita-

pentru ea era la un gand cu st. A-

Frumentiu care lua parte mai activa in afacerile statului 0 care dorea sa fad, cunoscut Evangeliul Etiopienilor, angaja pre maT multI
negustorl creqtinl, emit se aflaa pe
acolo, ea si se aqede in Ora. Le obtinu privilegit insemnate yi le dadu

glue. Principit nu se uitare, la acea

epistola; et o comunicara st. Atanasie care o puse fn apologia sa &a-

tei kr.

tanasie; i fiind ca nu putu sa-1 traga

in partea Arienilor, pe care-I apara

cu un fella de furie, serise regilor
Etiopiet o epistola amenintatOre, ordonandu-le a da pm episcopal Frumentiu pe mama patriarhulut Gheor-

tm Constantin.
Sfintul Frumentin continua a in veta i edifica turma sa pana la

mOrte care nu se iitie in ce an a

308

PURTINIA NPUSIC

nrmat. Dar intrga biserica' II ciristeqte, serbAnd diva ml la 30 Noembre, Iar latinii la 27 Octombre. Abisinil 11 cinstesc ca pre apostolul
tgrel Axumitilor, care face partea
cea mai Insemnat5. a imperiului lor.
EI pun in rindul sfintilor i pre regii Aisan i Sazan, pre care-I numesc Abreha i Atzbeha, Iar pre st.
Frumentiu II nnmesc Fremonat.

FURTINTAN martir, s'a p6vIrOt

ae sabie In 30 August.
FUSIC Curopalatul, intrind pre
nnul din martirii ce a p5limitie cu
st. Simeon Episcopul Persidel Avdela
0 altiI, a fost denuntat c5. este cre-tin i i s'a talat limba, apoi fiind

despoiat, s'a s6vIrqit in 17 Apriel.

G.

GABRIEL Arhanghel, vestitorul

Intruparei Cuvintului, multe faceri
de bine a facut omenireI, atat in
legea veche, cat ni in cea noua. In
profetia lui Daniil se pomenente cMar
numele ml, caud talcuente Daniil vi-

sul ce a vadut pentru imparatif Medilor, Pernilor i Elenilor. 0 abriele,

dice, fag pre acela (Daniel) sa, intelga vedenia" (Dan. 8, 16). Tot Ga-

mulV. ni 1-a dis sa nu se ten* ci

sa 'fa pre Maria, ca ce a conceput

ea, estede la Duhul Sfint. El s'a aratat pastorilor ni le-a bine-vestit,

en s'a nascut Christen Mantuitorul
lume`f. A spus lui Iosif, sa la pruncul i

sft se dud. In Egipet; apol

nil, se intOrca in pamintul lui Israil.

Unil scriitori spun, ca tot ingerul

csul jertfeI de sal* i m'a ficut

Gabriel, imbracat in venmint alb, a

imbarbatat pre femeile purtatre de
mir i le-a vestit invierea. In seurt
dumnedeeseul Gabriel a servit la iconomia tainei intrupard Cuvintului
lui Dumnedeti din inceput pima in
sfirnit. Pentru aceea i biserica ii
cinstente cu deosebire in 26 ale lunel Martie, in 13 Iulie ni 8 No-

s. inteleg.... (Daniel 9, 21). Acesta

embrie.

briel a aratat lui Daniel,

ca.

dup.&

npte-deci de saptamani de ani, adeck dui-A patru sute noua-dedi si

napte de ani are sa vie

Christos.

Si 'lath brbatul Gabriel pre carele

l'am fost vadut la inceputul vedenid
zburand, i s'a atins de mine, ea in
a vestit femeei lui Mame, c va nante
pre Samson. El a bine-vestit lul boachim i Anei, ca vor nante pre sta-

pana de Dumnedea Naseatrea.

In legea noua a bine-vestit Zaha-

rid, stand de a drapta altarului tamaerei, c. va nante pre marele IOn

Inainte mergatorul. Acesta a hranit
ni pre pururea Fedora Maria "do'lspre-dece ani inlauntru in sfinta sfintelor cu bran& cersca. Acesta insnni
a bine-vestit Sfintel FeciOre, c va

-nante de la Duhul sfint pre Fiul si

Cuvintul ml Dumnedet. Acesta s'a
aratat liii Iosif in vis precum die

G-ABRIEL IVIRIT, care a audit

dumnedeesc glas rid a soon din mare
Wna cea facatOre de minuni a Mal-

ce se dice Portarita,
cu pace s'a savirnit in 13 Mat
GABRIEL noii martir, s'a svIreel Domnului,

it prin sAbie Ia Constantinopole

(1676) in 2 Februarie.
GABRIEL cuvios, cu pace s'a savirni.t in 26 Ianuarie.
GABRIEL .martir impreuna cu
Manuil. George, Pet1u, Leon, Sisinie,
Ion, Parod i alti.trel-sute npte-dect
si. Opte, fiind din diferite (eparhil
ail patimit in A.drianopole, dud Bul-

210
.......--,,...----

GABR1ELGAMALIEL

garil sub conducerea lut Crum oca-

limba, trupul i l'a ars

qi I-a scos
tiliata, bficritt q;a

parrt cetatea acsta, pe timpul lul

Will; apa fiind

Leon luptatorul de icke. Ducum urmaqul lul Cfum ffi Dizang rtA fost
ment eruct'. 0 neomeno0, cad pre
Arhiereul Manuil 1-a spintecat gi I-a
tnat miinele din umere, arunandu-1

dat fericitul suflet. Impreuplt cu ea

aa fost ue41 qpte4eci de brirbaVi
0 trei-clea qi dou de femet. Iar vitza Gaiani a fost strapuns6 prin
git 0 sufla prin ea ca intr'o beqicit;
apa fiind despoiata de pIelea trupului piturt la tite, s'a zdnobit cu

spre mirmare ftarelor. Pedepsit cu or-

birea, a foot ucis de at sn. Murtagon luttnd stipinirea a omorit pre

tot'l creOinit ce nu se supuneati a
se lepgda de Christos. Pre unit II
lega 0-1 supunea chinurilor, pre altit
II omora, duprt ce-I muncea. Pre Arhiereul Gheorghe qi pre Episcopul
Petru, mal Tufa% I-a batut cumplit
apol le-a Mat capetele. SfintuluI
Leon episcopul Niceet I-a spintecat
printecele cu sabia. Lilt Gabriel 0
Sisinie le-a trtlat capetele cu cutitul,

tar pre preotul Paros l'a ucis cu

pIetre; 0 pre altl creOint en felu-

rite muna II 'chinuiat1 stripfinitorit

bulgarilor. Amintirea lor se face la
22 lanuarie.

GABRIEL martir s'a nevoit in

Egipet la 1522 in 18 Octombre.
GABRIEL sfintit martir, care a
fost Episcop Ganulul; lar mat pre
urmg in Prusa a marturisit la 1659
Decembrie 3.
GABRIEL Arhiepiscopul Serbiel,

oare a mgrturisit in Prusa la 1659

in 13 Decembrie.
GAIA., nepotul preotului Evstohie,

de sabie s'a sUvirqit in 23, Iunie.

GA.IAN tisi GAIE feat s6virOt prin

foc in 11 August.

capul;

q-i

ast-

feliti a primit cununa martifiulut in

30 Sepembrie.
GAIANI martira, s'a svircrit prin
ardere in 27 Septembre.
GATE impreuna cu Faust ati fost

exilatt cu sfintul Dionisie 0 ati primit cununa martiriulut in 4 Octombrie.

GALACTION 0 Epistimi alt fost

pe timpul domniet lui Decie 0 a

guvernatorulut Secund. Parintil lui
Galaction .se numeaA Clitotont 0
Levchipa, arainda pagfini, se invaOA credinta de la un monah Onufrie cn numele gi se botezarrt. Asemenea 0 Epistirni, fiind din parintl
elini 0 miiritatii dupg Galaction, a
fost botezata de dinsul. Deci ph'zindui1 aminda fecioria, se caluggririt.
Suferind tot feliul de asprlt petrecere qi patima rea, au fost prinql de
stapanitorul Ursul. Aducndu-se la
intrebare, ati fost 115141 WI qi cu

trestil ascqite pe sub unghil intepatt, li se trilarli mfinele gi pictOrele,

tar dupri aceea qi capetele. St. Ga-

laction era de 30 de ant, tar sfinta

Epistimia de qese-spre-4.ece ant, cind

GAIANI cii. Ripsimia eraA de neam

marit pe timpul lut Diocletian,

pletre 0 i s'a taiat

f e-

cire prea ineuviintate 0 c51ugArite.

Fiind ca Ripsimia n'a voit a se insoti cu impUratul, fugind, s'a dus cn

Gaiani in partile Armenia, unde

aflind Tiridat impgratul, a voit sa
o Ia la sine, dar nedobindindult dorinta, zIcea ca un Irma, Osta Ot prinOndu-o, I-a rupt haInele, apot legrtn-

du-o ea maioele la spate, I-a Vag

ati suferit martiriul in 5 Noembre.

GALIE martir, a fost dat fiarelor
gi s'a s6virqit in 3 Apriel.
GALINI din Elada a suferit martiriul cu St. Ca lid rid altil in 16 Apriel.

GAMALIEL Fariseu ca qi Nicodim, era dascal al legei gi se bucura de cea mat inaltri reputatio la
Ierusalim. Sfintul Paul, auto, sit imblanclsa pre Iudei, slieend cg este

GAUDENTIU

311

ueenicul s1 (Fapt. v. 34). Cand se un zel neobosit, spre a nutri turma

sfatuiati Iudeil ea al omOre pre a- cn panea cnvintulul divin. La Brespostoli, el a impedecat s pue in cia era un domn virtuos Benevol.
aplicare planul lor i dovedi indi- Implratsa Iustina ii desgratiase penrect, ca. religia crestin era luerare tru ca nu voia sa fact un edict in
a 1111 Dumnedea; dar facu acsta cu
atata intelepciune, n null atrase

vrajmasia nimenul. Pe atund Inca

nu credea in Iisus Christos. El se
converti inainte de St. Pavel, cum
spune Chrisostom. Ingroph pre St.

Stefan la casa sa de la tara, departede Ierusalim cam 20 mile si voi st

fie pus 1i el in acel mormint. Intr'o
vedenie, el clescoperi Preotulul Lucian in 415, reliquiele St. Stefan si
ale sale.
GAIMENTIU Episcop. Gaudentiu

se bucura de mare reputatie, &and

intreprinse o chlatorie la larusalim,
spre a seeps, de aplause si a fi UItat in tara sa.Fiind la Cesarea Capadociel, visita in manastirea lor pre
surorile i nepOtele St Vasilie. Acestea-1 dadura reliquii de ale sfintilor patru-ded de mucenid i altor
catl-va martini. Era in Orient mind
sfintul Filastrie, Episcop din Brescia muri. Clerul i poporul de acolo
Ii cerura episcop. El 'deal ate rde
adusese invltaturele lul; i erati de
altmintrelea incredintatl, c aleghdu-1 de- pastor, vor avea in fruntea
kr modelul tuturor virtutilor crestine si se sfatuira a nu primi alt

Episcopil provincid se adunara eu St. Ambrosie i confirmark alegerea. Se serise lui Ganepiscop.

favOrea arienilor. Starea sanatatel

nu-1 inglduia sit' se dud,. la Epis-

cop, el il ruga si-I trimta o copie

de pe euvIntarile sale, ca s. le citsca. Pentru aceea a ajuns pana la
nol sapte-spre-dece din cuvIntarile
sale. Al doilea se ocnpa cu neofitil,
caril veneaa sa, primsca botezul.
Sfintul le expliea misteriile, de care
nu era permis sa se vorbsca estehumenilor i mai ales taIna Euharistiei. Creatorul. i Domnul firel,

care a produs panea din pamint,

face din pane insusl trupul BM,

pentru ca a ffigaduit i pte sit I'mplinsca fagaduinta sa; i eel ce a

schimbat apa in vin, schimbit vinul
in propriul sdit singe".
Sfintul Gaudentiu Wend o bise.
ring nourt, chema mai multi episcopi
la sfintire i cu ocasia aceea tinu o
cuvintare, care este a 17-a (BibL
Patr V). El spune, ea a depus acolo
parte din sf. mOste ale st. 40 de
mucenici, o particica, a St. In Boteztorul, a St. Andrei', a St. Tome,

St. Luca si ale multor martini. Asigura c. ail tot aceeasi putere ca

si cum ar fi intregi. Sa alergam

la protectia acestor sfinti; sa-I chemlm in ajutor, oa sa se implinsei
cererile i sa bine-cuvintam pre Dom-

nul nostru Iisus Christos, care a

dentin, care era in Capadocia, s'a grabsca a se intOrce acasa. Temndu-se

bine-voit sa-0 reverse mila lul asupra nOstra".

de escomunicarea cu care era amenintat, s'a supus. St. Ambrosie l'a

hirotonit impreung cu episcopii in
387. Gaudentiu rosti o cavintare cu
ocasia (taste., din care se vede, cat
de umilit era. Biserica de acolo recunoscu indata, cat de nepretuita
era comOra, e aveat ei in persOna
unui asemenea pastor, care lucre cu

Pe langa cele 17, mal aunt trel

din care cel din urma este un panegirie al St. Filastrie. Indemna adesea poporul, sa se fersca de. pa-

cat; voia sa alba grija a fugi de

ospett insotite de jocurl i punka.
Episcopul de Brescia este unul din de-

putatii trimisi de sinodul din Roma

405 0 de imparatul Onorie, ea ail

312

GEMELGIDIDEON

aliere pre

St.. Chrisostom inaintea

ml AreadiO. Arhiepiseopul Constan-

tinopoleI II serise eu ocasia acsta,

ea si-1 multumsert, o epistola ce s'a
pfistrat. Dar deputatia acesta n'avu
succesul ce se spera. EI at fost maltratatl i Inchisl In Tracia. Dupa
ce le-a dat drumul, I a pus intr'un

vas stricat si era' in pericol

de

mOrte. Sfintul GaudenOu muri in

420. Ruth, II numeste gloria dam-lilor din vcul acela, 81 Decembre.
GENFIL era pe timpul luI Iu Han

Paravatul, tragendu-se din Ancyra

din provincia Climaxina. Treeend

Iu Han prin mijlocul cetateI, a sea-

tut sfintul acesta fatis inaintea lui

si l'a Ara cu cuvinte indumnedeite
ca cu sagetl. Iar imparatul aprindendu-se de manie, a poruncit de s'a

tul, pironindu-I manele ii piclOrele.

Ast-fellt rugandu-se sfint4 s'a dat

sufietul, iar trupul a fost luat de
crestinl i Ingropat la 10 Decembre.
GEMINIAN martir, fiul sfintei

Lucia, a primit cnnuna In 17 Septembre.

GHEDEON (2 Sam. XI, 21. Jud.

VI, 11 etc), supranumit Ierubahal
sat lerubeset, al cincilea judecator

al lul Israil, fiul lul Ioas, din seminia Manase, locula la Ofra, spre
rasarit de Jordan. Israil era apasat
de Madiam; in fie-care an, pe vremea
secerisuluI, Madianitil alergat i luta"
recoltele. Ghedeon era mahnit de nenorocirele patriel sale, &and inteo

di batand griul, in loc sa-1 venture

la un loc deschis, ca alt nu-1 Ia Madianitri, era in tenni set, Atunci se

Irteins sfintul cu un brit de fier ros4 in foc, apoi a poruncit sa urmeze pagibuldi pe cale. Duplt ce a
ajuns Paravatul la mica cetate Edesa, sfintul a fost Intins de patru
partl. ale trupulul i ranit cu tepusi
de le= aseutite. Apoi i s'a strapuns
trupul en frigarl Infocate i fiind
spanzurat, s'a sfasiat pretutindenea;
a fost bagat apoi intr'o tigae ce

arata ingerul Domnulul si-I

tIlocotea pe foe plina de unt-de-lemn,

rasing i grasime. i pe deasupra

pn ce vor ajunge la creed'. Apoi

a fost sparzurat sus si on cutitele
a fost despolat ea o ole de la pi

din tribul sat, el Insui eel mai slab

din familie si cu tett' fagaduinta,
pare ca sta la Indolala; ar fi dorit
ca trimisul lui Damneder' sa rltmde
en el; ospitalitatea pe acele vremuri
era asa de ciustita, ca se credea dator A, o arate, ea Abraam, chlar si
fata de Inge& De aceea Ghedeon
rug& pre trimisul durnnedeese, sa-1
dea vole, a-i aduce umilite daruri.
Alergand, pregati un rale ospat

cIOre pan& la umere. Duph damnedeesca iconomie, IntImpinand sfintul

of eri ingerului; dar acesta-1 schimba

in sacrificlu, punendu-1 pe virful

era bfitut en toiege de fier, ce aveat

cane. Ins& din dumnedeesca putere
a cadut de sus p101e repede si stin-

end focul, a rfimas martirul nevaamat. Acestea vadendu-le Imparatul,

a poruncit si1-1 bata cue prin cap,

un preot, s'a botezat si a esit din

apa sanatos, faril sa aiblt vre-o rang,.

Atunci a audit din cern" glas dicendu-I: Fericit esti Gemele, cad
mult te-aT ostenit". Acestea andin-

du-le luliau, a spanzurat pre sfin-

&ism Vi-

tezule, Domnul este cu tine! Ghedeon respunse la salutarea acesta

prin o trista comparatiune intre binele din trecut i suferinOle de acum
ale poporului sIl. Ingerul I-a vorbit
de viitor i I-a dis: dutte, i cu puterea ta vel mantui pre Israil; Damnedet te trimite! Cu tOte acestea
mia hit Ghedeon era cea maY saracit

unei stance si atingendu-1 cu virful

toiagului ce purta, ei para din stincit
consuma, totul. Minunea acesta
umplu pre Ghedeon de respect si
crediqa; atuncI intelese, elt vorbea
cu un Inger, facu pe local acela un

GHEDEON

altar i a0epta momentul, s scape

pre fratiI set

Inainte de a le sfarima lantul,

trebuia s rhstOrne idolii. Ghedeon

primi ordin in vis de a dfirima altarul luI Baal din Ofra, a eadica in
keu-I un altar DomnuluI i de a aduce jertfa. Ca nu cum-va locuitorii
di se turbure, a0ept'a nOptea i in
zori de clink, arboriI locului acela

nelegiuit erak *AV; Ofraitil vecjind idolul crtdut i altarul dlrimat,

alergark la loas sk le dea pre fiul

seri, dar in zadar.

Madianitii i aliatii kr se ridicark. in contra lul Israil, trecurk Iordanul i tablrirk, in campia lzreel.
Ghedeon nu perdu timpul; trambita
sunk; fiii lub Abiheser, rudele sale,
alergar cei d'intki; trimiqii set yestir semintiele Manase, Apr, Zavu-

lon, Neftali; din tote pkrtile luark

armele i Ghedeon era gat a. de ple-

care, cand voi sk, se mai asigure de

protectia divink. Ingerul care-I insrvcinase cu mkntuirea 1111 Israil, 11
gksise bktendgriul intr'un tOse, acum

voia sk alba' un semn deschis la arie. Neliniqtea este mai mare in a.teptarea luptel de cat chiar in thn-

pul ei; done noptl mai eraii pink.

sk incdpg resboiul gi Soldatilor spre
a se imbrbta le trebuia done semne;

intinse o pIele de die pe arie; roua

din nOptea aceea era numai pe lint,
iar pamintul uscat; in nOptea urmg-

tire preste tot locul era mug iar

lana uscat. Intarit prin semnele a-

cestea (Jud. VII, 1 etc.), Ghedeon

plecand inainta pang la riul Harod

in valea lzreel. Era in fruntea a

32,000 de Omeni, dar vedend armata

Madianitilor mai numer6srt, 22 de

tniI ii prortsirri. Ramaind numal cu
10 mil primi asigurare ck' va birui.
Numai en tnt singur semn se putu
cunOqte, c. Dumnedet alesese pre
eel mai viteji; ap4andu-se tOtit arrnata pe marginea riului, aceI emit

313

beurrt apa plecandu-se in genunchI,

at fost 1saI la o parte, i Ghede-

on plea. numaI cu 300, cara Ultra

apk, din pumni, gig a ingenunchea.
Dumneclet porunci s lovdscrt pre
neoredincIoqi in nOptea urmktOre;

spre a se incredinta inck odatrt de

isbandk, i se porunci s mOrgg sk
iscoddsck pre eel dinaintea inimicilor;
pe intuneric se furiydz i aude pre
dol Omeni madianiti, ce-gi povesteak

unul altuia visurile lor; unul vetluse

o pane de orz venind din munte cu
atata lutime, ce, a stricat corturile;
tovarkqul sea dise: nu pOte f alta
de cat sabia hit Ghedeon Israelitul.
Nu-i trebui mai mult! Ghedeon detiptri pre al set si-1 imparte in trel
cete, oprindu-i de a lua arme ci numaI trambite, torcil i cgld'arI pen.
tru apk, apucand fie-care eitk pe
drumuri deosebite. Era mezul noptei,
straja a dona inlocuise pre cea dinIt!, cu totii dormeak i lin4tea adine& domnea in tabra madianit.
La un semnal dat de Ghedeon, trambitele incepurk a suna, Ian caldkrile
luminate de torcil strkluceak i MSpfindeafi razele aaupra corturilor. Ma-

dianitii in buImgcOla kr se omOrk.

unit pe aiii,fugind in tote pkrtile,

Ian in zori de ding Ghedeon avea
s'a culdgk lauril victoriei.
Ebreii urmkrir k. pre invinO, mit
fugeati spre Iordan, unde-I aqtepta
puternica semintie Efraim, Intiinat la timp de Ghedeon, care a tre-

buit sk trck Iordanul cu sabia in

mina, dar se IntOrse curand urmat
de eel trel sute (Jud. VIII, 1 etc).
Ghedeon gsi pre Efraimitl revoltatl
in contra luI; el se plangeati c n'at
fost chematl la resboI; Ghedeon trebuia sk-I liniqtsek; el nu fusese recunoscut de tOte triburile i &And

le spuse ek el a cities strngurit Ian

eI brobOnele, atunci recunoscurk puterea lui Dumnedek i se impkark.
Ghedeon trecnd Iordanul cu eel 30I)

314

GHEITAZETGHEORGME

ai si, n'a putut gag nici ce se. le

dea de mancare; i inaintand pane%
in Arabia, prinse pre Zebah i Tsalmune, regii madianitilor. G-hedeon
intorcndu-se invingator prin ceta,tile din Gad, care nu voira sa-I procure nutriment, se thin de cuvint
le aplica pedpsa en care-I amenin0,se, frecandu-i cu clulini i spini pe
spate; &alma, turnul din Penuel si
trecu sub ascutieul sabiei pre frun-

taeil cetatel. In. sfireit II rasbuna

mrtea fratilor sei, oicand celor doi
nee din Median. Via este Domnul,
cIise Ghedeon, dace. le-atl fi lasat vi60, nu ia-ei fi ncis, ei-I tMa. en
mana sa.
Ghedeon scapand pre Israil din
pericol ar fi putut sa-1 stapanesca;

semintiele de la nord chiar II ofereal corna; dar el respunse: nicl

efi, nici fiul mei nu vom domni &supra vOstra.; Domnul este regele

vostrn. El cern partea sa de prada

land sculele de aur i ornamentele
celor doi regi, cu care impodobi chi-

pul unui om imbracat in Efod

pre care-1 aqua in Ofra, fara sa se

&Ides* ca mai tarpi avea s'a fie

obiect de smintela pentru Israiliti pi

rueinea easel sale. Ramileita lilelor
sale a fost neinsemnata; avu 70 de
flu de la diferite femei i muri intr'o

vrista inaintata, dupa ce a fost ju-

decator 40 de ad; el fu ingropat

in mormintul parintilor sl si se
serbka la 26 Septembre.
GHEITAZET martir, s'a savireit
impuns cu sulitele in 20 Noembre.
GHELASIE unul din cei (lace
martini, co ai ma'rturisit in Creta
(23 Decembre).

GHELASIE martir, de sabie s'a

sevireit la 6 Iunie.
GHELASIE din Mimi, card s'a poruncit de guvernator sa batjocoresca

botezul, dar el s'a botezat in adeyen i s'a sevireit de_ sabie in 27

Februarie.

GHELASIE cuvios, cu pace s'a

sevireit in 31 Decembre.
GHENADIE Patriarhul Constantinopolei, en pace s'a Ovirsit in 17
Noembre.

GHENADIE Vatopediul care s'a

invrednicit a vedea minunea Maicei
Domnului isvorind unt-de-lemn intr'un chiup deeert. (17 Noembre).
GHENADIE Arhiepiscopul Constantinopolei s'a sevireit cu pace.
(25 August).
GHEORGHIE mare martin. Sfintul este onorat in biserica Orientala
pi Occidentala.', ca unul din cel mai
iluetri martini al 1111 Ems Christos.
In adever ca i asta-41 sfintul marele mucenic Gheorghie se cinsteete
en deosebire la nob romanii ca patron al oetirei, aft precum se cinstea
pi pe timpul mareld Stefan, Voevodul Moldovei, care pnrta in fruntea
oetirei stgul sacru al sfintului mareld mucenic Gheorghie i eqa mat
tot-deuna biruitor din lupta. Acel
steag se aft i acum in manstirea
Zugravuld din sfintul munte, facuta
de Stefan eel mare, tot in omirea acestui mare martin. Venera-tiunea lul
se constata ei prin marele num& de
biserici al canon patron este sfintul

nostru, cum 0 nenumeratul numer

de oredincioel, calif se pun sub protectiunea Id, purtandu-I numele. Li
Costantinopole ere' odinira cinci

satt eese biserici cu numele see 0

se crede

ca cea mai veche a fost

zidita de sfintul Constantin, carda

se atribue i cea zidita pe mormintul sfintului in Palestina. OA cum
ar fi de fundatorul acestor done biserici, se crede a fi zidite de cel
dintal imperatori creetini. Imperatiii
Iustinian i Manriciu ridicara iareel
done in onbrea st. Gheorghe. Una,

era la Bisane in Armenia mica 0

alta la Constantinopole.

In vita sfintului Teodor Siceotul se spune, c vietui mult timp

315

GHEOR G HIE

servincl Inteo cape% ce purta numele sfintului Gheorghie, ch avea o

veneratiune deosebith ohtre acest glorios martir i eh recomandit contelui )1auriciu, child i predise crt

va deveni imp5rat, sh oinstesch pi

el pre vitzul mucenic.
La una din bisericele sfintului la
Constantinopole se aduna mare rnul-

time de popor: ea se numea Manganes qi se tinea de D mAngstire

Imbratishnd cariera armelor, se

distinse asa de muit, in at a fost
numit tribun al unui corp de armat.
Luptindu-se vitejeste in r5sliciie, a
fost mult iubit de imptratul Diocle-

tian si numit comae; 0 in fine comandant set' al armatei. In consiliul

ce s'at tinut pentra persecutarea crestinilor, el a combhtut din resputeri
plan-urile impratulni, mhrturisind vi-

Dardanelelor a luat nnmirea de bratul sfintului Gheorghe. Tot In acesth

tejeste pre Iisus Christos. Imp5ratul

era asa de turburat pentru purtarea
sfintului, In cht nu putea nici vorbi
0 fficu sernn antipatulni Magnentie
s5, r5spundh. lul Gheorghie. Acesta

situath pe marginea Propotind,A, de

unde

i Elespontul sat strimtrea

di sfintul este serbat de toti cres-

chemeardu-lla sine mai aprOpe, 1-a dis:

tinii i mai ales de ceI din Georgia. Autorii bisantini ne spun eh

multe minuni s'at Ovirsit i multe
victorii s'at chstigat prin mijlocirea
marelul martir Gheorghie. In Occident cultul s s'a respindit prin
inchinfitori, carii chatorind la Tern-

Cine te-a indemnat sh vorbesti cu

salim, veduril i biserica cu mormintul sfintuluT. Prin secolul al sselea

multe biserici emir dedicate- in oncirea sfintului 0 mai ales in Francia.
unde se dice c ati fost aduse 0
mOstele sfintului, care at lost depuse in biserica st. Vincentiu, cu ocasia sfintirei. Din cele dise, se vede
eh numele st. Gheorghe a fost tot(Urine in mare veneratiune in Riserich. Vechimea i universalitatea serbhrei sale, sunt bine constatate, de

dar sfintul remase statornic in hothrirea sa. Duph aceea a lost dus
i supns torturelor celor
in temni

Protestantii pun si acesta la indotalt, Actele CQ le posedhm spun

eh el a phtimit in Nicomidia sub

Diocletian. Vom da aid pe scurt
biografia sfintului, dup5, Metafrast.

Prea slvitul, minunatul, marele

mncenic Gheorghie, s'a nhscut in
Capadocia din o familie ilustrh gi
renumith prin faptele sale cu adeverat crestinesti. Inca din frageda
copiltrie, murind tag] s5A, a fost

creseut in frica lui Damnedet de

chtre mama sa, care era din Palestina, unde avea domenil intinse.

athta indrhsnlh ? Sfintul rhspunse:

Adeveral. Din intrebhrile i rtspunsurile ce urmarii, s'a constatat el
este crestin i gata a ptimi pentru
Christos. Insusi Diocletian se incerch
prin cuvinte mgulitre a-1 atrage,

mai grozave, punendu-1 o piatrh mare

pe

piept, in cat mai era sh fie cu

totul strivit. A doua di infhtishndu-se Imptratului cu pieptul turtit

abea putea s vorlisch, spre a-i do-

vedi Ca famine nestrmutat in hothrirea sa. A. fost legat apoi de o

roth i sfasiat de fiarele ascutite prin

care trecea corpul s511. Aceste chinull le suferea sfintul cu mare rhbdare, lhudind pre Dumnedet en mare

glas, apoi numai in inima sa, Mfg,

sh moth, railcar un suspin. Imperatul credend eh a murit, a plecat plin
de bucurie la templul lui Apolos,
'far sfintul a fost deslegat i vindecat de ranele sale, prin puterea lull
Dumnedet, care trimise un Inger
luminos sh-1 ImbarbIteze.

Ostasii

mirandu-se de cele ce vtduse, at alergat la Imperatul. Mergend acolo

st. Gheorghie

i arlthndu-se lor cum

era mai 'nainte, multi se minunarh

17

611EORGillE

a fost fapit de la stgpinul WI 0

ceea veclend phrintil sn apuegturele

dus inaintea tafalui, ee servea sfinta

liturgie. Un fin& Gheorghe, ce fu-

lui, ludati 'pre Dumnec,leti. Dup5, ce

sese hat rob de bulgari, a fost rapit 0 dus la pArintil sl. Un copil

muntele Siriei

a dus o plAcinth la biserick iar niste

neMitorT, mncfindu-o n'at putut
scapa pnnii n'aii platit-o in monedit

mutandu-se acela care Domnul, s'a

dus la Vonita, supunindu-se pre sine

de aur, care apoi a servit la reedificarea bisericei. In Berit a ucis un

balaur si a adus la eredinVa ca la
25000 de inchin'atori de idoli.

Fikd c episcopul din Amastrida se

s'a implinit invKatura, s'a dus in

frau,

afifind acolo uu b5-

a kat shima monahal; Iar

la ttii aspra vietuire i sibAstrie.

mutase cgtre Domnul, acest sfint
din dumnecleesca voin p. i cu ungerea preotiel, far5,' se. voiasc, a fost

GHEORGHIE Hozevitul, Radapatria i neamul i VIVA desfa-

suit pe scaimul Arhieriei, ea lumina

tarea lumsea, a venit la Ierusalim

pe sfesnic. Dup ce s'a hirotonit la

Constantinopole i s'a urcat pe sca-

ca s5.' se inchine primitorului de vit5,

unul episcopal, s'a indeletnicit culbuna

mormint al Mntuitorului nostru si

locurilor sfinOte prin minuni. 8i um-

rindulal5. in tte, cu podba sfintelor biserici, plata datorielor, ajuto-

plndu.se de 1.1\7115 Dumneclesa, s'a

rul orfanilor i v5duve1or, zidind cas4

dus la man5.stirea Hozeva, uncle s'a

de ajutor pentru s.raci, iar mai pre

sus de tote, avend drept5, eredint5,
catre Dumne4ii, pentru care s'a invrednicit darului minunilor. 8i astfent petreendu-si via, s'a mutat
c5tre Domnul in 21 Februarie.
GHEORGHIE cuvios, rasandu-0
femeea i copiii s'a ales calea cea
strima. Intrgnd sub jugul Domnu-

du-s1

nevoit asa de mult cu fapta bunA,

eu postul, privigherea i rugcinnea,
c5. se prtrea a nu mai fi in trup, ci

stilp insufb4it si model de virtute

pentru fratii sL S'a s5virsit cu pace
in 8 Ianuarie.
GHEORGHIE Episcopul Adrianopolei a fost ucis de Murtagon regcle
Bulgarilor pe- timpul lui Leon Toonomahul. Ve4i Gabriel (22 Ianuarie).
GlIEORGHIE servul, a suferit
martiriul in Sofia la 11 Februarie 1515.
GHEORGHIE cuvios not martir,
croitor din Mitilene, a suferit martiriul in Constantinopole la 1693
Februarie 14.
GREORGHIE Episcopul Amastridel era din Cronim, fiul ui Teodor
Megeta. Acestia, neavand copil, se

rugati lui Dumneet s le dea ci

kr nn prune; dorinta lor fu implinit, CC1 desi_betrini, ii s'ati vestit,

05. vor avea un fiu, care se va invrednici de darul preqiei. Deci nsondu-se el 0 lepgdnd induleirele
tiner4e1 i imbr54istmepre cele st'a-

Vatre, nu sa lenevit a inv50 ode

dumnesleesti

i omenesti. Pentru a-

lui cel usor, incungiura cet54I si sate

si ins* pustiul, lipsit fiind, necajit,

de r6i-i sup5.rat. Descoperindu-i-se sfircited, s'a dus la Constantinopole, si

mergend la sfinta biserie5. a lui Von

Teologul, la locul numit Diipiu, s' a

odihnit in Domnul, dupa' ce a stat

.

acolo Opte clue. Dup.& ce se adunara,

cel ce erail s5-1 ingrOpe, si all vedut

cat de greti era lan01 en care era

inflisurat trupul liii, Tar trupul tipa-

rit in el, ati strigat: DOmne rniluefte. Pentru aceea a fost ingropat
in tinda bisericei inteun mormint
de marmurit ce i se fame, rev5xsand
vindecki i multe minuni, celor ce
en eredin0 se apropie de el. Se serbz5, amintirea Id in 23 Martie.
GHEORGILLE din Maleo, cuvios,

s'a gvirsit cu pace in 4 Apriel.

GHEORGHIE not martir, s'a st.

g18

GliEOR Or HIE-GRERASIM

vircit de sabie la Efes la 180 I in

nicecte in muntele Olimpulul i mult

5 Apriel.

nevoindu-se in flilele lui Leon Isaurul, care sfarima icOnele, ci ardea

GHEORGHIE Episcopul Mitilenel,

Inca din mica vrista, %bind pre

Christos, se calugri, L plinind tot
feliul de bunatatP, a cactigat mai
mult decfit alii smerenia. Rind forte

milostiv, a fost inaltat la scaunul

Mitilenel, in care stalucind j biruind on multa intelepciune pre iconomaM i filandu-I
cumicte ratacirea; macar ca in trap fiind, dar
pentra covircita sa bunt.tate en ingeril adunfinduse, s'a:mutat din vi6ta
acesta, prin Diunnefleesoa, stea, yestindu-i-ae ecirea sa nu numal mut, ci

intregei turme. Daruind izvor de

minuni din dumnecpectile sale mficte,
este vrednic de iubirea tuturor. (7 Apriel).

GHEORGHIE noul martir, ce a

marturisit in Ptolemais in 1792 prin
sable bucati s'a facut in 23 Apriel.
GHEORGHIE marturisitoriul Epis-

scopul Antiohiel, era pe timpul lnpttorior -de icOne, faga'duit lui Dumnecjert din pruncie. Pentru vrednicia
lui a fost hirotonit episcop Antiohiel
Pisidiel. Incependu-se lupta pentru
icOne i trirnetendu-se scrisorl pretutindenea, ca tog Episeopil sa 'area
la COnstantinopole, s'a dus i acesta.
Dar ne voind a se alipi cu ereticil yi
a se leptda de inchinaciunea sfintelor
icOne, a fost osindit la surgunie

la rea patimire, in care a ci murit,

la 19 Aprilie.
GUEORGHIE cnvios cel de cur end

aratat, cu pace s'a sevircit in 11 Mar.

moctele sfintilor, predicind cu indraz-

nla ortodoxia i mustrfind plenatatea ci nedumerirea tiranului. Dupa

aceea predicand larl adeverata ere-

dinO, a ajuns la adfinci batrfinete,

pin& la 95 de ani, xabdfind mult 0
felurite munci. Apol taindu-i-se nasul i arflendu-i capul c'a dat sufle-

tul in 24 August.
GHEORGHIE not martir, a marturisit la Carageas in 1794 Octombre 2.
GHEORGHIE Episcopul Amastridiet facetorul de canOne, cu pace s'a

stvircit in 25 Octombrie.
GHEORGHIE noul martir din Hio

a patimit la 1807 Noembre 26.

GHEORGHIE Episcopul Nicorni-

diet, facatorul de cintari, tropare M

candne, cu pace s'a sevircit in 29
Decembre.

GHERASIM etitorul manastirel

sf. Treimi, ce se numecte Surviu aprOpe de Macrenita din Zagora, cu
pace s'a stvircit in 15. Septembre.
GHERASIM cel not sihastral din
Pelopones, ale can't sfinte mficte aunt

in Cefalonia, cu pace s'a stvircit in

20 Octombre.
GHERASIM ava in Palestina im-

braVica mai intal starea monastica

in Lycia, fiind originar de acolo; el
trecn apoi in Palestina, &find incepeat ase rtspindi acolo erorile Entihienilor. Avu nenorocirea a urma
in partea ereticilor; dar sfintul ava

GHEOR(IHIE Iviritul, cu pace

s'a sevircit in 13 Mal.

Eutimie, pre care-1 visita, ii deschise

GHEORGHIE martirul, s'a nevoit

01. Viti iniccat de grecala sa, &tufa

a o spala prin o pocainta fOrte aspra, avend relail strinse cu st. Eutimie, st. IOn tacutul, st. Sava ci
st. Teoctist.
Tin mare numer de ucenici se adunara si se supusera ascultarel, folosindu-se de invqaturele lul. El zidi

in Egipet luand cununa in 5 Iunie.

GHEORGHIE martir impreuna cu

Teodor, s'a sevircit in 21 Iulie.

GHEORGIIIE Patriarhul Constan-

tinopolel, s'a stvircit in 18 August.

GHEORGHIE :Lemniotul din 'antra vrista petrecenduil vi0. pus-

ochil si-I readuse la centrul unita-

GiIERMA14

langa Iordan o lavr, compug din

Opte-deci de chilli; iar in mijloc

era o monastire destinata pentru acei
ce aveat sa, duce, vita cenobitica;
acolo se formati cei ce erati destinati

pentru lava Cei cc locnaii acolo,

819

patriarh nu. voi a se supune: ci sus-

tinu, chiar in fata imperatului legitimitatea cultului, ce biserica Ii da.dea icOnelor Domnului si sfintilor

sei. El in ajutat mult de sfintul IOn

Damaschin, care traia atunci la curtea

erait destinati la o tecere rigurOsa; califului Saracinilor. El indrazni s

se nutreati numai cu pane, smochine amintesea, imp6ratu1u1 fagaduintele
gi apa. Sambata i Duminica, venial
ce le-a gent, venind la carma stala biserica, ca sa asculte sfinta litur- tului, ea nu va schimba traditiele
ghie. EI puteati s. mlnince in comun bisericei.
si ceva fertura in aceste dile si sti
Leon din partea sa, nu neglija
bea putin yin. In chiliele loi nu se nimie spre a castiga pre patriarh. Mal
facea nici o data toc i o rogojina Intel* incepu cu magulfil: dar vedend
ii servea in loc de pat. In sfirsit la ca nu isbnteste se incerea a mania pre
dinsii se vedea ca este o complecta sfintul. Scopul sea era, de a-I face
saracie.
s. rostesea vre o vorbe. InjuriOsa,
Sfintul Gherasim ducea abstinenta ea se,- alba apol otasie a-I trata ca
si mai departe decal fratii sal; tot pre un om fare, respect catre majepostul mare nu lua nimic all& ceva statea imperiala; dar nici cu acesta
decat sfintele taine; poseda tote vir- nu isbuti. Gherman era destul de
tutile in gradul cel mai inalt, asa invetat in scOla Mantuitorului, ea sa
ca i se supuneati i animalele sel- uite indatorirea de a se purta en blanbatice. Un lea era povatuitorul unul de
i rabdare. Cu tOte acestea Iincatar, care fiind luat de niste negu- pratul devenea din di in di mai fastori, a fost inapoiat tot de el sfin- rios, i dadea a intelege patriarhului
tului. Leul era asa de supus, incat supararea lui. Incepu se, se impuna
dup mOrfea sfintului a mugit asa ca invetator i reformator al Bisede tare, in cat a murit ii el pe mor- Heel. Dup dinsul, predecesoriI sei,
mIntul lui. Sfintul Eftimie avea a- precum i episcopii i toti crestinii
tata stima, in cat trimetea la dinsul eraii niste inchinatori de idoli. Inpre acei ce volat sa, ducti o vieta capatinarea sa i nestiinta ii impemai aspra. Sfintul Gherasim muri in decaa de a deosebi cultul absolut ce
4 Martie, cand i se serbeza amintirea. se d ml Dumnedeil, de cultul relaGHERMAN Patriarhul Constanti- tiv, ce se di sfintelor icOne.
Ferthitatea patriarhului era neclanopolel era fiul patriciului Iustinian. Ince, din tinerete a fost podOba
cea mai frumosa a clerului din Con-

tire, in mijlocul a...tator incercari. Ca

stantinopole. Meritul sef l'a inaltat

suferea necazurile ce veneaA asupra

1111. In sfirsit ereticil invinsera sid
silira, in 730, se, parasesca biserica
sa, pe care o conducea de patru-spredece ani i cinci luni. El se retrase
la Platanium, in casa parintilor all.
Acolo plangea el stares nenorocita
a bisericei, folosindu.se minunat de
crucea, ce 1-o trimisese Dumnedel
El dicea adesea cu unul din cei mai
straluciti predecesori (Chrisostom) :

pe scaunul episcopal al Cizicului, unde

se purta cu multe. intelepeiune

cumpatare. In anul 715 raiz ales de

patriarh al Constantinopolei. Nu se
ocupa numai cu starpirea viciului,
ci apara credinta vitejeste in contra
monoteletilor si iconoclastilor.

Imperatul Leon Isaurul and un

edict in anul 725, prin care ordona
sa se ridice iednele din biserici, st.

un bu ucenic al lui Iisus Christos

21`)

GHERMANGHERVASIE

hChiar dug as muri de mil de oil

pe cli, ba Inca s'a 0 sufer chinnrile
ladului pentru cat-va timp, tote le
socotesc intru nimic, numal sii. vd
pre lisus Christos in slava sa". El
muri in 12 Mai 733.
Sfintul Gherman servi biserica
yi prin scrierile sale. Fotie admira
eleganta si politeta ce se observa in
serierile sale si mai ales in apologia
sa a sfintulul Grigorie de Nisa contra Origenistilor.
GHERMAN martir impreung cu
Peregrin si altii, fericind pre Episcopul .Astie ca a fost spnzurat pe
cruce, pe timpul lui Traian, art fost
prina de ostasi si marturisindu-se

ca sunt crestinl, din porunca Antipatului Agricola, ail fost aruncatl in

marea Adriatica si asa haul cununa
muceniel. Dupa septe-4eci de ani le-a
aflat Episcopul Alexandria pe malul

mara ingropate in nasip si a zidit

o biserica in numele sfintilor martini, caril se serbeza in 7 Iu lie.
GHERMAN a suferit martiriul cu

st. Antonie din Cesarea in 12 Noembre.

GHERONTIE prin sabie s'a svirsit cu Vasilie, intai. Apriel.

WHERVASIE si Protasie, aman-

dol sfintii se numea de st. Ambrosio eel Thal martini din Milan. El
patimira sub Neron sail cel mai tarOa sub Domitian. El eral fiii sfantuld Vital 0 a sfintei Valeria, caril
's1 v6rsara sangele kr pentru credinta

unul la Ravena si altul la Milan.

Orasul acesta a devenit celebru prin
martiriul 0 minunile sfintilor Ghervasie si Protasie, caril dupa unil antoil ail fost frati. Sfintul Ambrosie
spune ea ajutatl de har, el sail pre-

gatit mult timp pentru victoria lor

prin nevointe piOse si prin statornicia cu care el se improtivira con-

.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,/,....,..,,,,,,,,,,o,

Credinclosii din Milan perduse

prin vecul al patrulea amintirea acestor sfintl, &Ind prin o imprejurare

biserica lor fiind in mare pericol, seafi
amintit de el intr'un chip minunat.Imphatsa Iustin a vduva la Velentinian

I si mama lui. Valentinian eel tinr,

care domnea atuncl sill avea resedinta la Milan, ducea pang la fanatism alipirea sa la credinta lul Arie.

Ea se silea prin tote mijlOcele sa

alunge din scaun pre Ambrosie. Arienil, cariI nu doreail alt ceva, inventar t"). tot f ellul de calomnil. Intr'o
imprejurare asa de eritich sfintii mar-

tini venirg in ajutorul bisericei din

Milan. Locul unde erail reliquiele lor
al fost descoperit st. Ambrosie intr'o
vedenie. Altil spun ca sfintii s'ati

aratat lui ti I-ail spus local, unde

se aflaii mOstele lor,
Sfintul Ambrosie avea sa sfintsca
atunci Basilica Ambrosiana, cunoscuta asfa-cli sub numele de St. Ambrosie eel Mare. Credinciosii doriaii
sit o shntOsca tot au aceeasi solem-.

nitate cu care sfinti biserica sfintilor Apostoll, unde puse o parte din
mOstele lor. i sfintul dorea acsta,
dar nu Oka de unde sa ea sfintele
mOste. Nu se stiea 'Inca de reliquiele
sfintilor Ghervasie si Protasie. Am-

brosie porunci a se sapa in locul ce

i se aratase. Se- gasira corpurile celor dol Orneni. Osele era in starea
kr, numal capetele despartite de corp.

Mormintul era plin de sange si se

vedea tOte semnele, care puteail sa
constate adev'erul acestor reliquil.
Oasele fiind luate si impodobite, s'ail

stramutat in biserica st. Vital si Agricola. Acsta biserica era ling& a

sf. Nabor. Reliquiele martirilor flirt,.
expuse doua clile si multime de eredinciosi alergail si petreceail chiar
noptile in rugaciune. In 4iva a treia

ruptiunel vculul. .Acelacil parinte a-

care era 18 Iunie, le-au stramutat

dfioga ca ail fost decapitati pentru

numele lui lisus Christos.

in biserica Ambrosiana en mare pompa.

Pe timpul strUmutUrei, un orb se

614ANTIE-6LICHERIA

vindeel.. El se numea Sever 0 era

cunoscut de toti locuitorii din _Milan. Autlind el vor trece sfintii, s'a
rugat sg-1 duck acolo si abea se atinse de acoperemintul kr, cl se
vindecg. Minunea ac6sta a vgq.ut-o

tog cei de fag, si istorisesc de ea

Ambrosie, Augustin 0 Paulin. Multi'

loviti de diferite bole s'ail vindecat

atingendu-se de ornamentele, care -acopereall reliquiele sail pinzele ce se
puneag deasupra. Demonil caril chinulag pre cei indrgciti dgdeail slavg
lul Dumneq.eg si mgrturisiag, e nu

lea pentru ce ar fi cgutat a distruge

niste minnni asa de evidente? Creding acOsta este confirmatg de strgmosii nostri; demonii chiar aunt nevoitl sl dea mgrturii pentru credinta
pe care o negg ereticii".
Nol serbgm acesti sfinti in sliva
de 14 Octombrie.
G-IG-ANTIE unul din col 33 martini din Meletin (7 Noembrie).
GLAFLRA. cuvidsg, cu pace s'a se-

virsit in 26 Apriel.
GLICIIERIA a fost pe timpul impgratului Antonin 0 a guvernatoru-

lui Savin in cetatea Traianopolei.

sunt in stare a mai suferi chinurile

in fata corpurilor sfintilor. 'Nth aceste minuni sunt mgrturisite de st.

Pe dud guvernatorul aducea jertfe

idolilor in eetate, sfinta, inserandnd

Ambrosie, in epistola ce o serise cg-

semnul sfintel crud* pe frunte, a mers

tre sora sa si in care puse euvintarea pronuntatg, and ati sosit st. reliquii la bisericg. Ele ail stat doug
(lile, dupg care ati fost aseslate sub
altariti in partea drOptg. Tot acelas
Pgrinte ne spune, cil multe minuni

la guvernatorul, numindu-se pre ea

cresting 0 rag 10 Christos. Indemnndu-o guvernatorul oh jertfOsch,

s'ag sgvIrsit eu slngele kr, ce s'ail gg-

sit in mormint.
S'ati impgrtit in mai multe locuri
reliquiele sfintilor mucenici Ghervasie si Protasie; tot asemenea s'a fg-

cut si cu slngele kr, ce s'ag luat

0 amestecat cu un felig de pasta;
in mai multe biserici se vedeail pinze

mate in sfingele lor.

Augustin vorbeste de o biserick
dedicath sub invocarea acestor sfintl

in diocesa Iponiel si intre alte mimmi, ee se s6vIrsa, povesteste una

care a fost fOrte insemnatg (De civ.
22. c. 8). El predicl, al 286 discurs

a intrat in capiste si fgand meg-

dune cgtre Dumneslet, a surpat pre

idolul Dia si l'a zdrobit. Pgginii aruncind cu pletre dupg ea n'ail ajuns'o. Deci o spinzurarg de cosite
0 dupg ce a strujit'o, a aruncat'o

In temnig., dim' poruneg oh nu-I

dea de mlncare mai multe Ole. Primind hrang prin Inger, nici un Art
n'a pltimit. Deci s'a ingrozit guvernatorul 0 ed. ce (Tag cu dinsul, &id
intrind in temnitg, k ggsit o straching, pane, lapte si apg, cu tOte:ch
temnig era inculatg. Aruncandu-o
intim' cuptor cu foe, s'a stins focul
si a esit nevgtgmatg. Dupg aceea
despoiarg capul ping la frunte 0
leglndu-I mknele si piciOrele, si a--

in qiva serbgrel kr, care se facea

in Africa la 19 Iunie. Un mare nun:16r de biserici parohiale apusene

ternkndu-i pietre, o aruncarg in tem-

sunt puse sub patronul sfintilor:mucenici Ghervasie si Protasie.

Arienil din Milan se silirg a nega
adevrul minunior stvIrsite prin mijlocirea acestor sfinti. Dar ei mat ail

tremnrat Laodicie temnicerttl si mgrturisind pre Christos, i s'a Mat capul;

'far martira aducendu-se iargsi la Guvernatorul, a fost' data fiarelor; 0

prin aceea, slice Ambrosie, cl n'aveag

aceeasi credintk en dInsil; altmintre-

fack vre o rang, s'a dat sufletul la

nig.. Ingerul o deslegg de leghturi

si o vindecg. Pentru acOsta s'a en-

atingendu.se una de dinsa, fere sk-I

21

5g2

GLICAERIAGOVDELA

Dumnedet 0 s'a ingropat la Iraclea

in la Mal.
GLICHERIA martira, s'a sevir0t
de sabie cu Episcopul Alexandra in
22 Octombrie.
GLICHERIE preotul, scapand din

focul ce Maximian a dat bisericei

din Nicomidia, unde s'ait sevir0t
doue-deci de mil de martin, a fost
pus din nob' in foc 0 ast-felit a primit cununa in 28 Decembrie.
GOLINDIJH era din Persia 0 trala
cu un barbat, care era mai mare preste
fermeciltorl, pe timpul lui Hosroe al
Per0lor 0 Mauriciu Imperatul Roma-

nilor. In vedenie I-a aratat ingerul

un loc iutunecat 0 plin de foc, unde
emit stramo0i seI, earl: fusese inchi-

ntori de idolI. Aratandu-i apoi un

loc luminos in care se desiatati eel
carii slujise luI Christos, a voit sa
intre 0 ea acolo, dar ingerul I-a
spus, cil necredincioqii nu pot intra
in local acela. Dup vedenie, venin-

du-0 in sine fericita, a credut in

Christos 0 s'a botezat, numindu-se
Maria; din pricina acsta s'a osindit
atat de barbatul el, cat 0 de imp&
ratul 0 s'a trimis l'a cetatuIa Litei,
unde traind opt-spre-dece ani 0 nevoind a se supune porunceI, a fost
aruncath intr'o grOpa, unde era un
balaur; stand ea acolo patru luni l'a
imblandit aqa, ca se culca 0 se o-

dihnea deasupra la Damneder' ii

luase gandul de la mancare. Scotendu-o de acolo fiul lui Hosroe a cer-

0 i se paru ca a fost taiata, cad

0 hainele:erat cruntate 0 multi se vindecail atingendu-se de ele. Iar sfinta
mergend la lerusalim 0 inchinandu-se
sfintelor locurl, unde cunoscu ose-

birea credintel ortodoxe de alte ere-

sari, a mers la Constantinopole 0

intrand intr'un mormint mic, a lasat
aceste putrede 0 inqelatre 0 s'a mutat catre Domnul in 13 Iulie.
GORDIAN de sabie s'a sevir0t
in 31 Octombre.
GORDIAN martir, s'a sevir0t pe
timpul lui Licinie in 13 Septembre.
GORDIAN martir, s'a sevir0t de

sabie ca st. Epimah in 9 Mai.

GORDIE a fost Comite pe timpul imperatului Licinie. Neputend
rabda indrasnirea paganilor i hula
asupra lui Christos, a fugit departe

0 a petrecut in muntl cu fiarele.

Dup.& aceea aprindendu-se de dragos-

tea lui Christos 0 luand indrasnela

impotriva inqelaciunei, a alergat ea
un left din pustie in cetate, cautand
sa sfarame pre vrajmapl. Deci intrand in mijlocul adunarei poporulal,

cu indrasnela a predicat pre Chris-

tos 0 prin indrasnela sa a intors

pre tot poporul la sine, in cat s'a

spaimantat Guvernatorul 0 a poruncit sa-1 tae capul. Marele Vasilie
lama, pre acest martir (3 Ianuarie).
GORGONIA sora sfintulni Grigorie teologul, cu pace s'a seviryit
in 23 Februarie.
GORGONIE. Vedi Dorotett.

cetat-o 0 a poruncit s5, o bath cu

toiege preste tile, apol bagandu-o
cu capul intr'un sac plin de funingine 0 legandu-o tare, a fost arun-

GORGONIE unul din eel 40 de

martirl din Sevaste (9 Martie).
GO VDELA fiul imperatului Sapor, a fost trimis cu Andrameleh sa

cat*/ inteo grpa cu murdarii, dar a

Amu nevetamata. Dupa aceea a dat'o

muncsc5, pre unchiul sett Dada; dar

la o casa

du-se ca nu s'a invrednicit de cununa

credut 'in Christos. Cand a audit imperatul una ca acesta, s'a umplut de
mania 0 a pus sit-1 bath, cu vergl
ghimpOse, Iar sfintul se ruga lui
Dumnedeti sa-i dea rabdare. Aratan-

martiriului, o lovi ingerul cu sabia

du-se ingerul il intarea dicend: FiI

de

desfrinare 0 multi

desfrinatl mergend, nu o puteati ve-

dea. Voind ,sa o omre, ingerul o

trgea la o parte; dar ea, mahnin-

vedend minunile sevir0te de el, a

bOVDELA

barbat, c eii sunt cu tine; 0 bagfuldu-1 iu temnita a statut einci dile,

dupe. aceea Ore-care Gargal hand
voia de la imperatul asupra sfintului i celor-l-altl creqtinI, l'a batut cu

vine de boil 0 a poruncit

scOte.
done fa0I de la piciOre pang la
cap, dicend: Lase, ce. va veni Christos s te vindece. Si ilegandu-1 l'a

pus in temnita; dar legaturele se

deslegara singure qi sfintul s'a vindecat de rane. Vedend acsta Gargal

s'a, spaimantat 0 a spus imperatului.
Acesta 1-a dis: mergl de-1 omra, ca
nu-mi este fiti, ci vrajmav, cad a
credut in Christos. Gargal 1-a begat

o frigare roqie prin urechi i l'a pus

la inchisOre; dar ingerul Domnului
l'a vindecat; apoi l'a batut cumplit
cu vine de boil i toege de rue 0

2A

lui i minunile sevir0te, a calut la

piciOrele

sfintului dicend: Rogu-te

robul luI Dumnedeill Pomenegte-me

0 pre mine inaintea Christosului

t. Iar sfintul 1-a dis: crede intr'insul i te va scapa de relele tale.
Gargal a qis: Cred intru tine Winne
Iisuse ChristOse 0 se alatura cu Govdela. A doua 4i scotendu-I I-a batut
cumplit i Gargal s'a sevIrgit, lar

Govdela a fost pus intr'un tease 0

dupe', ce l'a strujit, a ars niqte maclucl. de fier i i lea pus subsuori.
In temnit fiind, se vindecaser totl,
numai atingendu-se de d'insul. Deci
a pus intr'o caldare smaii j pucicise, qi fierbendu-le, a poruncit sa

ce

pue pre sfintul acolo, dar caldarea

s'a spart i sfintul a eqit sanatos.
Dupe, aceea l'ag restignit i sagetat
mai multe ceasuri, dar sfintul a remas neatins de sageti, ceea ce veclend toti se minunara. Imperatul a

vedend cel ce eraii cu dinsul, au stri-

trimis pre fii-sa Cazdoa sa-1 induplece

gat: Mare este Dumnec,leul creqtinilor!

Apol scotendu-1 din temnita Pail span-

pre fiul sea a se lepada de credinta

I-a sfi0at trupul cu unghii de fier.

Dar in temnit'l fiind, s'a rugat qi Iae tal

s'a vindecat de rane; ceea

zurat de umere

l'a tinut ast-feliti

pse ceasuri. Mama 0 sora sa audind de cele intamplate, doriail sa-1

vada, dar se temeati de imperatul,

care a poruncit sa-1 jupuesca de piele

pe spate qi se.-1 acopere cu ea fata.

Dupe ce l'a pus lareql In temnite,

sfintul 1 rin rugaciune s'a vindecat;
Iar imperatul auclind ca tot traeqte
a poruncit sa-I scOta unghiele de la
maul qi de la picire cum 0 eel patru dinti. marl; 0 l'a aruncat in ternnita, poruncind s. nu-1 dea nici ape.,
nici sa intre cine-va la dinsul. Dar
sora sa mergend nciptea, 1-a dat apa,
dicend temnicerului, s nu spue nimenui.

Pana acum sfintul se tamaduia

de rane, pentru ca nu era intarit in
credinta; iar dac i s'a adeverit credinta nu-i mai trebuia lecuire: In
temnita era 0 unul Gargal, fermecator, carele v6cland rabdarea sfintu-

sa; dar ea invetandu-se dogmele eredintei de la dinsul, s'a facut creqtina

Pentru acsta a fost chinuit sf intul Govdela cumplit, cad s'a poruncit se-1 arunce l'a piciOrele cailor de
la mOra, ca sa-1 calce tota nOptea;

remaind nevatamat, l'a ars eu niqte

tepl inro0te qi varindu-i carlige de
fier inro0te prin mani, la spanzurat
intre done lemne. Doi creOini Dadie
pi Avdie scrieati chinurile sfintului,
care le-a dis: De puteti, aducetl

unt-de-lemu i apa; iar de nu putetT, rugati-ve i vol pentru acsta".

Graind el cuvintele acestea, un noriyor mic a acoperit pre sfintul pi

turnandu-se pe capul lui unt-de-lemn
qi ap e. multa, s'a audit glas, dicend:

lat ca al primit sfintul botez, robule al lui Dumnedeil Govdela. 0

lumina infaqura pre sfint i un miros fOrte plecut se respandi; pentru
care multami sfintul mut Dumneded.
Gargal a poruncit sa-1 pogre de a-

324

GRATGRIGORIE

cok 0 AA bath tepusi de trestie

preste tot trupul; ceea ce facendu-se,
sfintul rii'a dat sufietul, 'far trupul
sell, fiind legat de codile cailor, a fost

tarit prin pIetre si locuri aspre, aqa

eh s'a fent midi firime, pe care luandu-le Dadie, Avdie 0 Armazac
le-au pastrat ea pre eel mai scump

GRIGORIE de Nazianz. Grigorie

supranumit Teologul, din causa en-

no0intei profunde ce avea de religie, se nascu pe teritoriul de Nazianz un orkpl, vecin cu Cesarea Chpadociel. Grigorie tathl sett 0 Nona
mama sa, sunt onoratl in biserich
eu un cult public.

odor (29 Septembre).

GRAN cuvios, en pace s'a sevirOt in 5 Decembre.

GRAT cuvios, eu pace s'a sevirqit in 24 Decembre.
GRABS martira, s'a sevigit de
sabie in 15 Iunie.

Nona prin milosteniele sale, atrase

asupra familiel bine-cuvintarile ce-

riulut Iubirea de shraci nu o impedeca a-qi implini datoriele drep-

jungend la vrista legInith 0 flan-

latei fate, cu fiii sel; ea gtia prin o

economie intelepta, a conserva si
ehiar a inmulti averea kr. 0 mare
parte din timp o intrebuinta cu lucrari piOse; dar se grija maI mult

du-se ascultator 0 implinitor dumnedeeqtilor porunci, s'a hirotonit &aeon, supunendu-se, fericitul, la pos-

a implini datoriele -sthrei sale. Grigorie, brbatul el, din copilerie urma
superstitiele paganismulut Se tinea

GRIGENTIE era din Mediolan; a-

tiri 0 aspra vietuire. Apoi s'a invrednicit a lua darul sfintului Dull
qi. a sevirgi semne 0 minuni. Intimplandurse regele Etiopiei Elezbaan, se, scrie patriarhului Alexandriel Proterie, pe timpul imperatului
Iustin, sh-i trim te. un episcop vred-

nic, s'a rugat patriarhul lui Dumsa-1 lumineze, 0 arfitandu-se

in vis st. Mareu evangelistul, i-a
spus sa trimtb." pre Grigentie, care
venise de curend la Alexandria gi
era la un creOin. Deci luandu-1 cu
bucurie gi hirotonindu.1 arhiereu, l'a
trimis la Etiopia Regele cetind serismile l'a primit fOrte bine, iar sfintul hirotonind preoti si diaconl, a
inoit tote bisericele zidite de regele
nedei1

de

secta Ipsistarilor, aa numith

pentru ce, se inchina Dumnedeului

celui Prea Malt. Dar in acelaqi timp

se inchinail gi foeului ea Pergit 0

observail eu Iudeii sabatul 0 deosebirea chrnurilor. Nu se vorbegte
de acest fellU de pagant de cat numai in scrierile acestui sfint parinte.
Grigorie era eel dintal magistrat
al oraplui gi implinea datoriele sarcinei sale cu multh exactitate. Avea
0 tOte virtutile morale, care fac pre
omul onest in lnme; nu-i mai lipsea
alta de cat sa fie crestin. Nona versa
lacrhmi

q...

Dumneyleh

se ruga necontenit lui

pentru convertirea lui.

In sfirqit rugaciunea ei a fost au(lite,. Irarbatul el se lepada de pa-

gi pre multl evrei a botezat. Apol

induplecand pre eel inthi daschli ai

ganism 0 fu botezat la Nazianz, pe

evreilor gi facendu.1 se. Inte lega scrip-

turile, Iar mai ales prin minuni, i-a

adus la adeverata credinta (cad mai

general la Nicea. Prin meritele sale

se inalth curend la scaunul episcopal din Nazianz, pe care-1 ocupa a-

inainte acel neam mai top erat e-

prOpe patru-deci 0 duel de ani 0

brel). Rinduindu-le legi, 1-a invalat

tOth fapta bung. Ast-felll plistorindu-qi turma cu cuviogie gi facend multe

minuni s'a sevilit cu pace, intru adinci betranete in 19 Deeembrg.

timpul &and se tinea inthiul concilii1

muri in vristh de 90 de ant In

scrierile fiului seri 'se descrie zelul
qi umilinta sa. El lase. dol RI pre

Grigorie gi Chesarie 0 o fate, numita Gorgonia.

GRIGORIE

Grigorie fu privit ea fruotul rugeclunelor mamel sale; de aceea a

fost consacrat Domnulul din momen-

tul na0erel sale. El respunse pe

deplin ingrijirelor ce aveati Orintil sel, de a-I forma in virtute.
Cuno0inta, de Dumnecleti era principalul oblect al studiulul see; 0

pentru a'i inavui acst eunqtinCe.

se obicInula a ceti eu luare aminte
cetiile religiOse. In -Linere avu un
vis misterios, pe care-I poveste0e.
ast-felii: II li se perea ce ved done
femel de o rare frumusetk care represinta una cur'gia 0 alta cump-

tarea; ele me mangaiat ca pe un

325

Corabia ajunse bine la Rodos, apoI

la Egina aprOpe de Atena.
Grigorie, mergend in Palestina,
trecuse 0 prin Cesarea Capadociel,

unde remase cat-va timp ea se se

folossce. de leqieje profesorilor. SeOnd aici fecu cuno0inCa en Vasilie,

en care strinse- o legatura de ami-

citie, care se interi 0 mal mult la

Atena. Si aste-cli

se cake ace0i

marl dascell, ea model de amioitie.

Erail nedespart4i unul de altul. Cu
bagare de seine face de prietenil primejdio0. Nici odata nu luali parte

la petrecerl. Nu cuno0eail de cat

done strade, una ce mergea la bi-

copil 10. me invitail se le urmez. Vino

cu noi (Ikea* ele, 0 nol te vom

inelta peat la lumina Treimel ne-

serice 0 alta la ,c6le. ViOta lor era

fOrte aspra. Din banil ce primea
de a case, o mare parte ImpartiaA

muritOre". Din momentul acesta ti-

la semi, ler rema00 o intrebninta

pentru a-0 procura cele necesare.

nerul Grigorie sin4i o dorinte vie

pentru celibat. Din scrierile sale se

Invidia nu turbura nici odata liniqtea

vede eft cinstea Cu deosebire einstea

acsta. De asemenea este forte energic, &and vorbe0e de indatorirea de
a pa'zi votul castitelei; el numeqte

sufletului lor; de se intimpla ce-va

bine unula, se bucura 0 cel-l-alt. Se
indemnati amandoi la fapta bunk
intrecbdu-se in post, rugeciune 0

mOrte, celcarea anal asemenea vot

0 sacrilegitt. Dupe, co invetri, gramatica in ora011 seii, fu trimis in
Cesarea Palestinel, unde era o renumite qc6l de retorice. Petrecu
apol cat-va timp in Alexandria, pent% all continua studiele sale; dar
fiind-ce. Atena se credea ce are profesoril eel mai iscusiti de eloquente,
plece acolo prin luna Noembre. Va-

alte nevointe.

sul fu inveluit de o furtuna done-

lubirea de Dumnecleil, 0 pentru ce

q'a dat tote ostenelile spre lauda lul.
lulian, care a fost apol imperat,
veni la Atena, pe la anul 355, unde
studie impreune cu Vasilie 0 Gri-

clecI de cjile, 0 pericolul era aqa de

mare, ce matelotil 0 celittoril nu mai
aveati nedejde de scepare. Grigorie

se ingrija numal de mantuirea sufletului set, pentru crt nu primise

Inca botezul. El cerea en lacrimi ajutorul lui Dumnecleti 0 necontenit
reinoia fegeduinO ce o fecuse, ca
se va jertfi cu totul serviclului lul
Dumneclefi, in caz and i se va 'Astra vi4a. Rugeclunea sa fu au4ite.

Plecand st. Vasilie din Atena, st.

mai remase cat-va timp
spre a'0 continua studiele. ReputaGrigorie

Cie ce o *tied, precum 0 operile

ce ne-a lasat, vor fi o dovada de

progresul ce l'a fecut in eloquence',
in filosofie 0 in cuno0inta scripturel; dar este 0 mai stimabil pentru

ert a qtiut s se naantie in frica 0

gorie sfinta scripture 0 literatura.

St. Grigorie prevesti de atunci, ce
imperiul nutreqte un monstru in si-

nul set; 0 acesta presimOre o intemela pe nu 'tie ce extra-ordinar,

ce observa in acest principe. Avea
mersul neregulat, umerile schimono-

site, capul necontenit mirat, midi.

826

GRiGOME

fataciti. Vorbea i ridea de odata.

Limba de i repede nu putea totduna sa urmeze eugetarile; euvin-

tul ski._ era cite odata intrerupt pi

vocea sa lanoed5,; adesea facea intrebari i rtspunsuri fart. rost.
In anul 356 Grigorie partisi Ateua 0 se duse la Nazianz, trecend
prin Constantinopole. Acolo gasi pre
fratele sli Chesarie, sosit de cat-va
timp de la Alexandria, unde studiase

cu cel mai mare succes tote partile

literaturei i mai ales medicine. Chesank prin meritele sale, era cu deosebire stimat de Constantiu, care-i
dadu primul loc printre medicii sal.

El ig exercita profesiunea sa cu
multa sIrguin
i fara nici un in-

teres, chiar 0 de la cei hogati. Era

tatal saracilor; i pe langa grija ce
avea de sanatatea lor, mai impartea

cu ei 0 mare parte din veniturile

sale.

Multi indemnat pre Grigorie s

se apze la Constantinopole: ai putea

sit Invei ritorica, ti-al arata talentele 0 in curend ai inainta, diceati

ei. Dar el le spuse, c vederile sale
sunt mai largi i ca vietue0e numai pentru Dumnedet.
Sosind la Nazianz, primi botezul

chiar de la tatal sat. Apol se devota en totul serviciului dumnedeesc.

Tot ce am, dat celui de la care am

primit i numai pre dinsul 11 am.
I-am jertfit averea, gloria, sanatatea,
liniba i talentele. Tot ce am de 1a
ele, este ca. le despretuesc pentru dra-

gostea lui Iisus Christos". Mort lu-

mei 0 tuturor pleerilor, ru mai

inbea de cat cele dumbe4ee01, manca

pane i sere, cu apa. Hainele sale
erati grOse i plmintul Ii servea de
pat. piva muncea din gret, lar nOptea
se ruga i priveghea. Eloquenta profane, pe care o studiase aqa de mult,
o considera netrebnie ea qi averile.
Cartile clasice le las s le manance
moliele i praful. Onorurile erat nu-

mai niqte visuri deprte a caror

i-

lusie amgecde pre Aimeni, nimic nu

era in stare sa-1 lipsea de lume,

dar acsta nu-1 oprea a chivernisi
case pasintelui si1. Rabdarea sa fu
incercata prin diferite bale. Stereo,
stinatatel sale slabea pentru asprimea
vietel i lacrimile ce le yarn cu atata abonden
i necontenit, aqa cti-1
impedeca de a dormi. Dar se bucura

in slabiciunea sa, care-I (Mee, ocasie a fi mort trupului 0 a se lepada

de sine. Deplangea mai ales yisul
din tinereta, care provenea dintr'un
caracter vesel. Cu mill% lupta ajunse
chiar a infrina pornirele spre manie;

0 era aqa de mult stapan pe sine,

ea se uita cu nepasare la cele ce
mai 'nainte 1-1 emit forte scumpe.
Milosteniele Ii facuse sarac; averea
sa era la dispositia celor lipsiti, ca
un limam, care este pentru toti eel
de pe mare. Iubia fOrte mult i tacerea. Deplangea neorindulala, ea o
urmare a manearimei de limba, pi
mania unora, carii se cred a fi nas-

cuti s stapansca lumea.

De mult timp Grigorie doria sh
mph ori ce relatie cu Omenii, ea sa
fie mai liber a servi lui Dumneleti.
Spre a satisface acesta dorinta, in
358 se duse la St. Vasilie, care traia
in singuratate langa riul Iris in
Pont. Privegherea, postul i rue-ciunea inveseleati pre aceqti doi 6meni marl; se ocupati cu lucrul manilor, cantarea psalmilor i studiul
sfintei scripturi. Spre, a explica locurile grele, nu se serveat de parerile lor, ci se luati dupt., invatatura
veche a parintilor i invtatorilor
Biseri eel.

Grigorie ramase in singuratate

numai timpul trebuincios, ea sa-i

guste placerea. Taal sta in vrIsta

de opt-deci de ani, 11 chema sa-1 ajute la administrarea eparhiei sale,
0 de aceea 11 hirotoni cu sila preot,
cand se a0epta mai putin la acsta,

GRIGORIA

probabil de nascerea Domnulut 3g1.

Sfintul se phingea de violenta ce

i se facuse. Era nemfingiiat de hirotonia sa; el fugi 0 gesi pre amicul set Vasilie, spre all ve.rsa focul durerel sale. Multi' nu aprobail
purtarea lui. Unit cliceat ce fuge
din mandrie, ind5r5tnicie sat altceva. Indat'a Grigorie se condamnA
singur, gindindu-se de pedpsa lui
Iona, pentru c nu s'a supus vointei
MT Dumneleil. Se intOrse la Nazianz qi gm prima sa cuvintare pentru ()ilia de Pasti. Acesta fu urmat
de alta numit5. apologie, pentru el
esplice, fuga sa, arate, demnitatea 0
pericolele preotiel, datoriele preotilor,

sfintenia ce se cere spre a se apropia de altar 0 a fi in fata lui Dumneclet, care este ins41 curetia, dificultatea de a guverna con0iintele
0 a aplica remediele cuvenite la diferite bOle suflete$T, despre sciinta
necesara sfintitilor servitori, ca s'a
OVA luitsina indoelile credinctosilor

0 s5. combaa erorile. De aici incheie, cb, a avut dreptate s5 tremiire

la vederea sarcinel 0 c a trebuit

827

urmiirile funeste ale acestet desbinext, se sill prin tote mijlOcele a o

inbuqi 0 #iu a lucre Ella, di impita turma cu pastorul, pronuntind
o frumOse, cuvintare, cu ocasia acsta.
Dupe, mOrtea lu.1 Iulian, compuse cele

doue cuvintari contra la In scopul

de a apgra biserica contra pagttnilor
arAte, nedreptatea, impietatea 0 ipocrisia celui mai periculos persecutor.
Sfintul Grigorie avu mengierea,
de a vedea pre fratele sea Chesarie,
lepaandu-se de lume, ca se: tralasca
mat mutt pentru D-4et ; dar muri la

inceputul anului 368, 0 fu inmormintat la Nazianz. Grigorie lauda

virtutile hit Asemenea pronunt o
cuvintare qi pentru sora sa Gorgonia. In 372 Capadocia fu impertite,
din ordinul imperatulut in done provincii. A doua avea de capitala Tiana. Antim episcopul Tianet pretindea ce, are jurisdictie asupra Cesareei. St. Vasilie se improtivi, dar
doritor de pace consimti. St. Vasilie
alese pre Grigorie Episcop la Sasima
si 11 hirotoni frit voila hit la anul

372, dar nu putu ocupa nici odatit

din cause lui Antim. El

Aqui la Nazianz 0 avu durerea a
face panegiricul tatalui set in presenta lui Vasilie 0 a mamel sale
Nona, care muri in curend- Dupa

sit se prege,tesca la preotie prin rugilciune, pocginfa 0 meditare. Este

adeverat el temerea de judecata infricoctafg, care va cere de la mine
sufietele credincio01or, m'a fIcut 85
fug de lucru; dar ca un alt Iona am
venit se, implinesc datoria st'aret in

scaunul

care sunt chemat. N'adejduesc di, su-

s5 Amite acolo pang la alegerea taut

puuerea me va sustinea in mijlocul

pericolului 0 c5. me va erta Dumne4et.
In cuvintarea acsta, laude, liserice din Nazianz pentrt unirea membrilor set 0 alipirea la adeverata eredintg. Din nenorocire acea unitate

episcop. In anul. 375 se retrase in

mOrtea tate,lui set, a dorit se. WED:

sea in sihgstrie, dar poporul il sili

Seleucia metropola Isauriei, unde petrecu duct ant'. MOrtea lui Vasilie

intimplate. in 378, fu pentru dinsnl

o lovitura de mOrte. El compuse in
onOrea lui 12 epigrame, 0-1 pronuntit

panegiricul la 382. MOrtea lut Va-

fu sa0ath pe timpul lui Iulian. E-

lens (378) d5du pacea bisericei, Epi-

piscopul de Nazianz, spre a face pl5,cere unor pers6ne influente, subscrise

scopil prin adunari cautat sa resta-

o formula f5cute. cu mult arte, de

partisanii lui Arie, dar acesta scan-

eile, acea de Constantinopole avu a

suferi mai -mult de cat tOte. Patru4eci de ant trebui sit indure tirania

dalise: pre multi. Fiul seit preve4end

bilsca ortodoxia. Dintre Vote biseri-

328

GRIGORIE

arienilor. Puini credinc1o0 ce mal

r5m5sese se adunarrt 0-0 aleserrt episcop pre Grigorie. Acesta la inceput nu vela fia-g lase pacea sa, dar
in urm 5. ced5, i veni la Constantinopole, unde fu primit in deridere
de arieni. De almintrelea chipul s6fi
nu pliicea magnatilor arieni. Cu eapul pleguv, fata sliibitit de post 0
lacriml, imbriicamintea aspr i simp15,, nu se potriveat cu fastul ce-1 ducea episcopul acelei capitale. Grigo-

p5,zind poruncile, se deschide acea

cale. Trebue a face mil osteniT, a primi
pre streini, a cerceta i servi pre cei

bolnavi, a se ruga, a plinge pentru

pcate, a omorl patimile, a infrina
pornirile spre mnie, a'0 pitzi limba
0 a supune pofta. Virtutea i talentele lui Grigorie atragea multg lume.

Ieronim par5si deprtul Siriei spre

a se pune sub :ascultarea sfintului
studiind sfinta scriptura i 15,udindu-se eu un asemenea dasckl. Un fi-

rie se duse la rudele sale, in easele osof din Alexandria, anume Maxim
crirora aduna pre ,credincio0. Acolo
gen o biseric5, si-I dAdu numele A-

ctiu sit se impue prin vicleniea i s5,

nastasia, pentru reinvierea artodoxid i pentru c acolo Invi o fe-

rend ins5, lupul imbracat in piele de

mee prin- rugrteiunile credincio01or

ea episcop ai Costantinopolei, fiind

hirotonit de unit episcopi egipteni.

adunati. Necontenit tinea euvIntifi

in acea bisericuti i vgdu cu mulgamine,

cnumkul oilor sale se in-

Arinii i Apolinari0i1 eitutat

prin tote mijlOcele s-1 oprOsc5,, ajugnd chlar la violent i aruncind

pletre pe strade, Ii ducea inaintea

Magistratului *end, ert este turbufator de ordine publicli. Sfintul pri-

fie chiar ludat de sfintul. In cuOie '51

aeitrt co1ii, cad se impuse

Tot poporul se mira de

aeOsta,

nimenea nu voi s5, alba comunicare

cu el.
Papa Damas declarit de nula alegerea lui Maxim 0 chiar 'Imp5ratu1
Teodosie, care se afla la Salonic, dup'a
ce veni, propuse lui Demofil episcop

servea o eaus5, dint& Ei aii bisaid, dar et am pre Dumnederi cu

Arian, Ca sat sfi primesel ortodoxia,

orl s5, paragasca oracul, ceea ce ci
facu. Teodosie, vldfindu-Va salutat
eu mu1t5, cinste i ti-a argtat, ca vo-

mine. Sit nu se laude c5, at poporul

inta poporului de al avea de epis-

cu ei, et am pre ingeri s5, mrs apere".

Sfintul dueea o viOt5, fOrte retrasa

cop este comform5, cu a sa. In urm5,

mia ate acestea cu radare, 0iind

Ca

di 0 nOpte se ruga pentru turma sa.

On

cine-1 audio, nu putea s5, nu ad-

mire 0iinta i talentul s5i de a esplica locurile cele mai grele. Ereticii
ci p5,ginil imblindindu-se &ate putin,
avura curiositatea s5,-1 asculte 0 at
fost sffi s recunOse5, superioritatea
meritului gri 0 in curend ortodoxia
triumfii. Dar sfintul se temea ca nu

cum-va sit se inalte inima sa; 0 acOsta 11 fleea cam ingrijat in ouvin-

tarile sale. El nu lluda pre nimene

0 se marginea a intriri in credintk
dar se rrtdie cu furie in contra acelor ce dorlat disputa, pentru carii
este inchis5, calea mintuirei. Numal

I-a incredintat Biserica st. Sofia, de

care depindeat ci cele-l-alte. Poporul striga necontenit, ea s5, le fie episcop; dar acOsta nu se putea, ping
ce difai

intal un sinod nu ar fi de-

clarat de anulate hirotoniele lui Demofil 0 Maxim Cinicul. Din fericire

Po.rinii se adunaserri, in sinod, sub
preqedentia lul Meletie ,a1 Antiohiei
ci stabilirrt canonice0e pre st. Grigorie de episcop al Constantinopelei.
Meletie muri in timpul sinodului ci
Grigorie conduse luciarile sale. -Una
din episcopil din Egipet 0 Macedo-

nia murmurat contra ma Grigorie,

dicand cit s'a alma canOnele prin

alegerea sa. Dad, alegerea

mea,

GRIGORIE

(Ikea el, pricinue0e atata turburare,

consimt s'a sufer sOrta lui Iona; s
in5 arunce in marea, ea s'a inoeteze
furtuna, dar 0,-1 arunce si pre el
pentru pacea bisericel. EU li'am donit s5, fiii episcop /0 dad, sInt, apol
este contra vointei mele. Dad oredetl eh* trebue s'a. m5 retrag, sint
gata, numal Biserica lui Dumnedefi
s5, fie linistith. IT5 rog insfi, ca scan-

nul din Constantinopole sit fie ocupat de un om virtuos 0 zelos pentru

apArarea credintel". Duprt ce vorbi
ast-feliii eqi din adunare, mulVamit
c5, a sdpat de o sarcin aqa de grea.
Episcopil de0 snrprinsi, avur5, slabi-

329

de demnitatea mea a disputa fastul

consulilor, guvernorior, generalilor
armatel, caril 'till srt cheltulasci

pentru pompa lumad. Dad, lucrand

alt-fellii v'am suparat, am gresit 0
cred ch m5 yeti erta". Terminand
cuvintarea sa '0' ia r5mas bun de
la scumpa sa Anastasia, pre care o
nume0e gloria 0 corona bisericelor
oraqului, de la scaunul episcopal, de la
cler, caluggri 0 de la tocl servitoril lul
Dumneclet, dela imprat 0 tart curtea

de la R5sfirit si de la Apus, de la
ingeril pfizitori ai bisericel sale si
de la sfinta Treime pe care o cins-

ciunea de a primi demisia. Eqind

din sinod, se duse la imp5ratul si

tea mai pre sus de tote.

Scumpii mel fil, pfiziti odorul
credintei 0 amintiti-v de pietrele,

cfidandu-I in genunchl 0 stirutandu-i

ce a aruncat asupra mea, pentru c5.

mana, Vise: Am venit, DOmne, nu

am lucrat, ca sfi pun adev5rata invg0tursi in inimile vOstre".

Credincio0i, mai ales acel caril

sit cer avere 0 cinste pentru mine

0 prietenil mei, niel sa cer ce-va
pentru biserici; am venit sfi cer permisiunea a mfi retrage. Majestatea
vOstrfi 'tie, ca am fost pus fart vole
pe scaunul acestel cet41. Am deve
nit odios, chiar amicilor mei, pentrn
ca nu am in vedere de cat interesul bisericel. V5 rog sfi-ml primiti
demisia. Adaoge la gloria biruintelor

suferira impreuna cu el, erait nemangaeaci 0-1 ruga1t en lacramile in

ochl s'a Auto:13 cu dinsil. Grigorie a-

tale, si aceea Ile a stabili pacea 0

unirea in biserid". Impratul cu

spun cat de mult mi-a folosit gelosia vrjma0lor; m'aq scfipat din fo-

multrt greutate acord5, sfintului ceea

ce cerea.
Grigorie, prin o frumOsit' cuvintare,

rostit5, in biserica mare in fats, Pa-

rintilor din Sinod 0 a unel mare

dane miscat de dragostea lor, ar

fi

voit s'a, le tad vola, dar interese

mai inalte il povittulati All urmeze
planul. Cand s'a vficlut singur, nu

mai putea de bucurie. Nu pot sa

cul Sodomel, scotendu-m5 din primej-

dia episcopatului". Mai inainte de

a'si da demisia, s'a facut testamentul, semnat de qse episcopi 0 un
preot ob servan du-se formaliatile pres-

multiml de popor, ql'a lust r5mas

bun de la turma sa, arfitand starea
in care gfisi biserica din Constantinopole si cum o last acum. Multa,-

crise de dreptul Roman. El confirma

me0e lull Dumnederi pentru restabilirea credintei ortodoxe; protesta in

contra aeuzrel, efi nu s'a interesat
de turma sa 0 c5, ct'a insuOt averea
bisericel 0 cum c5, nu s'ar fi purtat
potrivit cu demnitatea sa. Nu 0ieam
crt se pOte servi de averea saracilor
ca sa mfinance bine, nu 0ieam ca este

s5, tralasca, ceea ce era hotarat pentru

donatiunea averel sale reale 0 personale bisericel 0 saracilor din Nazianz, oprindull atat, cu cat putea

althea 0 servitoril s5l.

Restabilirea credintel, cerea schim-

barea moravurior 0 st. Grigorie luerase 11n deajuns, dar n'a avut timpul sa termine ceea ce incepuse 0
se retrase la _Nazianz, uncle compuse

poema viefe! sale, in care insists,

330

GR1GORIE

mal ales asupra pnrtarei sale la

tot-derma uda de lacrimi". Pe la

Constautinopole, cu scop de a dis-

sfirsitul vietei sale compunea poeme

piese, spre a contribui 1a edificarea
acelor ce Iubea musica si poesia. De
altmintrelea Apolivaristii facusera poeme, spre a respandi erorile lor; si
mijlocul cel mai sigur de a-I descredita, era de ale opune altele ortodoxe,

truge calomniele ce se publicaA contra le. Starea sa'nat54ii 11 sill s

se

duck la Arianz, uncle compuse

poems sa parenetia, &are st. 0limpiada, unde o sfatueste s cinstesca mai intai pre Dumneciet, sa-si
respecte barbatul, sa4 asculte i sa,
nu-1 supere. Sa-I cedeze in mink,
sad ajute i sa-1 mangae in necazuri. Sa-I vorbsca cu blandeta

care amusand spiritul, s. pita di invata si ale folosi.

In aceste poeme st. Grigorie spune istoria suferintelor sale; arata

bunatate. Se reg5. apoi ea Olimpiada

ispitele, slabiciunea, gresalele sale,

s5. aiba multi copil, pentru ca et

descriindule mai pe larg de cat a-

alba mai multe suflete care sa &ante

laude Domnulul. Fie-care lucrare trebue s5. o incp i sfirslasca pentru
Dumneclea cu o scurf& rugaciune,

cele ce-I faceat onOre. Se plange eg

cu tota batraneta i asprimea vietei
sale, totusi simte ispita trupului stricacios; dar recuneste, c harul a
pastrat in el odorul pretios al fecioriei. Aceste ispite ii veneati din mila
ll Dumnecleti, ea sal feresca de cur-

cerend ajutorul set. Tot ce avem si

ce suntem, datorim lui Dumne4t1.
El primeste i rasplateste faptele
nestre, off cat de 'mid ar fi ele, nurhai sa, pornesca din inima curata.'.
Nu respinge o inimg, care in sracia
el da tot ce are, recunoscend prin
aceea stapanirea Domnului set.
Scaunul din Nazianz era Inca neocupat. St. Grigorie a fost nevoit sa
grijasca de acea biserica, lar in
lipsa sa o incredinta lui Cledonie. In anul 382 'al puse tote silintele si in sfirsit biserica din Nazianz
alese pre Eulaliti.
Sfintul se hotari a petrece ramasita lilelor sale la Arianz, fiind betran si slab: dar acesta nu-1 impedica a face un servicifi bisericel si
mai ales celei din Nazianz. Acolo
in singuratate avea o gradina, cu
un put si un porn, care-I facea s
guste placerile de la Ora. Acolo se
nevoia prin tot feliul de ostenele;
ajuna i priveghea adesea; mult se
ruga in genunchi. lath' ce spune el:
Traese intre stand. si animale salbatice. Nu vad focul nici odata si
n'am inc5.1taminte, M imbrac cu o

singura haina. M culc pe pale si

ma acoper cu un sac. Perna mea este

sele mandriei, tinendu.1 tot-derma

cu luare aminte la lupta. In poesiele

sale se recunO0e necesitatea !ajutorului lui Dumneclea. Fara harul luf

suntem niste robi plini de imputiciunea pacatului; ni este en neputinta a lucra binele, cum nu pate o
pasare zbura gra aripi i un peste
sa imite fara apa. El ne face sa. yedem, sa lucram i s alergarn".
Un preot fiind persecutat pe nedrept, primi de la el trei scrisori
in care-I spune: Ce are sa fie ?

N'avem frica de nimic alta, de eat

sa nu perdem pre Dumneleti i virtutea. Cele-l-alte merga cum va voi
Domnul; el este stapanul vietei nOstre. Am miluit pre saraci, am servit
pre frati, am cantat laudele Domnului; daca nu mai putem face acesta
sa incepem alta; hdrul nu este stern; deschide cai noui, care duc tot
acolo. Sa traim in singuratate, cu
privirea la cele Melte si s ne curatim sufletele cu lumina lui Burnnecleti. El muri in anul 389, in vrista
de preste 60 de ant Constantin Porfirogenitul apza maqtele sfintului

GRIGORIE

biserica sfinOlor Apostoli (950) de

unde Cruciatil le duse la Roma si

se afla in biserica Vatieanulul.
GRIGORIE din Acrita, era nilscut in insula Creta, fiul lul Teofan
Iu Han. Dupa ce a fost mal intal
la invatatura, i s'a poruncit de pa-

rintil si, s

posed, oile Deci aprindendu-se de dumnede6sca rivna gi

dragoste, a esit din patria sa i sa

dus in Seleucia, unde petrecend puina vreme, vietuia fericitul cu pu-

-tina pane si apa. Dupa ce a ajuns

la dou5-deci i sese de anl al vristei
sale, pe cand luptatorul de icOne
Leon arm6nul murind, a biruit ordoxia, s'a dus la Ierusalim sa se inchine locului sfint; dar este cu ne-

putinO,' a descrie suferintele sale, ce

le-aa avut in timp de dol-spre-dece
earl de la ebrel i agareni.

Plecand din Ierusalim s'a dus la

Roma si acolo facendu-se monah,

Il

domolea trupul eu infrinarea. Dupa

m6rtea Imp6ratului Stavriachie, fteendu-se imp5rat Mihail Curopalatul
gi Rangavul, fiind patriarh sfintul
Nichifor, Mihail Sinadon a fost trimis la Papa si afland in Roma pre
Grigorie, l'a kat cu sine la Constantinopole i ducendu-1 la manastirea
Acrita l'a pus in rindul monahilor.

331

GRIGORIE NISIS. Grigorie fratele sfintulul Vasilie eel mare a fost

crescut cu ingrijire in eunostinta literaturel sacre si profane. El se easatori au Teosebia, ale card virtutl
a fost laudate de st. Grigorie de
Nazianz. Cat-va timp dupa aceea se
lepada de lume si se consacra serviciului bisericel, tn calitate de lector;

dar patima ce o avea pentru doquenta, 11 film sa parasesca serviciul

an, spre a invata retorica pre niste

tineri. 0 asemenea schimbare pricinui Ore care murmure; II privea ea
pre on turburator, care uraste starea
bisericesca. Sfintul Grigorie de Nazianz serise sfintului nostru in termenil eel mai aspri 1i-1 infatisa urmarile greselei sale asa, ca-1 hotari

a se reintOrce la starea sa dint5l.

Sfintul Vasilie, urcandu-se pe tro-

nul Cesareel in anul 370, care era

metropola Capadociei, chema la sine
pre fratele Sil, ea s5.-T ajute in serviciele sale pastorale. Grigorie a fost

Aflandu-se acolo euviosul, vietuia des-

judecat a fi vrednic de episeopat si

in anul 372 il insarcina eu administrarea bisericel din Nisa in Capadocla, dar a trebuit sa-1 faca sa
prim6sca hirotonia cu sila. Alipirea
sa la credinta din Niceea 11 facu sa
sufere multe persecutil din partea
arienilor. Acesti eretiel 11 *Ira la

i cu o singura camasa, culeandu-se pe o rogojin

i mancand gi

Demostene, vicarul Pontului, care trimise soldati sa-1 aresteze. Sfintul se

cuJ

bend la dou5 sat trel dile prea pu-

preda fara nicl o improtivire; dar

tina pane si ap. Apol inchidendu-se

intr'o grOpa adinca, a plans mult

fiind c soldatil nu-1 slabeau si nu I

timp pentru turburarea bisericel de

luptatoril de ic6ne. Mal pe urma esind din gr6pa, s'a inchis intr'o chilie strimta, imbracat cu o camasa
de piele.
lend eu ap5. un vas

b6la sa i asprimea vremei, scapa

din manele lor si se duse intr'un loc
retras. Sfintul Vasilie, care se temea

mare, ce se afla in gradin, Il le-

pada nOptea camp, i intra in vas

unde citea tOta Psaltirea i numal
dupa ce o ispravea, esa din apa; si
asa a facut tta vieta, s6virsindu-se
eu pace in 5 Ianuarie.

ingaduiaa niel o usurare, eu tota

ea nu cum-va fuga fratelui s sad

faca pre Demostene a lua vre-o hotaiire mal aspra, ii scrise o epistola
respectOsa; in numele tuturor episcopilor din Capadocia, ea A-1 Imblan-

*ca. El l'a indeinnat sa cerceteze

afacerea. Demostene adun la Nisa
in 376 un sinod, compus numai din

332

GRIGORIE

arieni. Se pare oa nu s'aii purtat aqa

de aspru, fara numal l'a inlocuit cu
un om al lor. Grigorie desgustat,
parAsi tara. Persecutia ce o suferea
din partea arienilor, 11 supara mai
putin de cat durerea pentru progresele r5pe0 ale eresiei. St. Grigorie
de Nazianz Ii spunea s alba nadejde

in D-40, c eresia va inceta. In adev5r, dup5, mOrtea lui Valens (378)

protectorul arienilor, se schimba in-

erul. Gratian app. pre Grigorie in

sfintite prin table rseumpArarei. Desordinele ce le-a v54ut, l'a scandali-

sat fOrte mult, qi durerea sa fu cu

atat mai vie, eu cat n'a putut s Indrepte totul, cat a fost el in Pelestina.
Sfintul Grigorie lila parte la sinodul
tinut in Constantinopole in anul 381.
El fu din numerul acelora ce se considera in Orient, ea centrul comuniunel ortodoxe: aFa c trebuea s5, comunice cu el, ea SA se er5d5. ca. s

Vasilie pe care-1 lubea i stima fOrte

tine de adevgrata biserica. El mai

lua parte Inca la dou5 sinOde timite in Constantinopole la 382 si
394. In acest din urma fu pus intre

mult. El se duse la Cesarea, ea sa

mitropolitl; era o distinctie data per-

scaunul si, dar bucuria sa se schimba

in intristare, cad muri fratele sea

la parte la inmormintare. A fost

apoi ales de episcopil ortodoxi din

orient, spre a lucre la reforma abusurilor, care se introdusese in bisericele Arabiei i Palestinel; dar el se
aquit abea in anul urmator de sarcina. Se folosi de intervalul acesta,

spre a visite pre sora sa llacrina,

pe care n'o vq.use de opt ani. Ea
conducea o manastire de feclOre in
provincia Pontului. 0 gasi intr'o stare
de slabielune, ea era gata s. mOra.
Vorbi mult en dinsa despre afaceri
spirituale; dar rul intetindu-se, vedea
c. D-dea l'a adus sa faca ultima

i catre dense. Ea muri in

adevh in bratele fratelul sal 0 fa
ingropata in biserica celor patrudatorie

cl.eci de mucenici, departe de mgna-

stire ea la opt stadil. SfIntul oficia

singur la inmormintare.
In primavara anului 380, sfintul
Grigorie executil comisiunea ce o pri-

mise in privinta biserieelor din Arabia 0 Palestina. Imp5ratul Teodosie

ii inlesni ealea, punndn-1 la dispositie o ekut5. publicil. Sfintul i cel
ee-I Inset Yet canta psalmi pe tot

sOnei

i meritulul sn. El muri in

10 Ianuarie anul 400. Cel vechi ItudaA pre sf. Grigorie, mai ales pentru
intelepelunea, eredinta, nevinovatia,

moderatiunea i puterea sa in lupta.

Sinodul al qeptelea II dadu numele
de Pkintele Parintilor 0 se provocail
la invtatura sa, pentru combaterea
ereticilor.
GRIGORIE Arhiepiscopul Alexan-

driel, din tinhrt vrist a lubit pre

Christos i s'a impodobit pre sine
eu tOte faptele bune eele dupre Dumnedea. Dupa svir0rea prea sfIntu-

lui papa al Alexandria', din dumneleesca pronie s'a hirotonit Arhiepiscop de catre Episcopil ce se adunese impreuna, ales de popor. $i
fiind bland, smerit, milostiv, parinte
al orfanilor, sprijinitor vaduvilor,
povatuitor eelor ratacitl, bolnavilor
doctor, mangaerea celor scarbiti, s'a
facut mare dascal al ortodoxiel; bucurandu-se i veselindu-se toti pentru
dinsul.
Leon Imp5ratu1 a trimis sa'-1 adue5.
legat la Constantinopole, i infati-

drumul i observail posturile biserieel.

qandu-se sfintul inaintea lui, l'a mustrat, numindu-1 eretie, Ara. Dumne-

Nu se 0ie anume ce abuzuri stkpi

sfintul Grigorie in Arabia. Iar in
Palestina se duse eta de nevoie cat
0 din evlavie. El v4u tote locurie

cleti 0 Ail credincios. Iar tiranul ne

suferind ockile acestea, 1-a sfa0at
trupul eu rane, batendu-1 cu vine de
boa. Sfintul cu multamire suferea

ORIGORIE

333

bgtgile, illeend: Pentru icOna Chri-

din partea agarenilor, pentru el le

stosului meg, gata sunt a suferi tgerea trupului meg. Auclind acestea

argta cu multg inderiznOlti rgtgeirele

lui Mohament, a adormit in domnul

iinp6ratul, a trimis pre slintul in

exil; si vietuind acolo. cgti-va ani,
a dat sufletul in mane, lui Dum-

in vrista de 63 de ani.

lui, cu pace s'a sgvirsit in 7 No-

GRIGORIE al Neocesareei fad:

torul de minuni. Teodor numit apol
Grigorie 0 supranumit Taumaturgul
din causa minunilor sale, se ngscu
la Neocesarea Pontului. Pgrintii sgi

embrie.

distinsi prin averea 0 rangul lor

GRIGORIE Arhiepiscopul Tesalonicului, numit si Palama, luptgndu-se pentru thipta credintg si 66virqind minuni, s'a mutat la cere0i1e
locasuri in 14 Noembrie, 1340.

erail pg.gdni. Tatgl sgri muri egad el

avea patru-spre-clece ani. De atunci

ne4eg. in 5 Noembrie.
GRIGORIE fratele Taumaturgu-

Ngscut in Constantinopole, a rgmas

orfan de tatg. Incg de mic, dar sub

Ingrijirea mamei sale a sgvirsit

incepu a descoperi slrtbirea idololatriei

si cu cgt educatia desvolta 0 perfectiona ratiunea sa, simtea adgugand,se

indoelele sale in punctul acesta. Reflexiunile pricinuite de cunostintele,

0 fratilor s61, pre care-i tinea din

ce le cgstiga pe fiecare 0, il dispunea pe nesimtite a recunOste unitstea lui D.clett 0 adevgrul religiei

ostenelele sale. Vgclend dgertgciunea

crestine.

lumei ace0ia, i-a venit in gind sg

Mama sa-1 fgeu sg, urmeze planul

de educatie pre care-1 trgsese pAriti-

studiele si a lost de mare lobos mamei

se facg cgluggr, Indemnind pre mama

sa si pre fratii sgi la acsta. Primind en bucurie propunerea, mama

sa a duat schima intr'o mgngstire

de maice, iar el si cu fratil sgi s'ati
dus in muntele Atos, uncle punendu-se sub ascultarea unui cuvios Nicodim, s'a deprins cu tote nevointele
vietei monahale. Cgt-va timp a fost
0 in Lavra cea mare; dar dorind
lini0ea, s'a sglgsluit in pustie 0 du-

cea vita cea mai aspr.

Intimplandu-se sg trcg pe acolo
Varlaam din Calabria, care invqg
eg, strglueirea dumnefleirei este creaturg, a lost combgtut puternic de sfin-

tul pentru acele erori. Asemenea 0

pre Aquindiu si .Polichindin, carii at

fost sinodice0e condemnatl pentru

socotintele lor cele gresite. Pentrn
luptele sale cu ereticii s'a invrednicit de marele dar al Arhieriei, ocupand insemnatul scaun al Tesalonicului 0 pa'storindu-I cu multg demnitate, s'a iiwrednicit a purta ranele
Domnului pe trupul sgg ea dumneq.eescul Pavel 0 dupg multe suferinte

tele sgg. A fost destinat baroului,

nude arta oratoria era aqa de trebuinciOsg. Avu cele mai mari succese

in studiul ritoricei 0 fu usor de prevgclut, eg intr'o t;li are sg, fie unul
din cei mai strglueiti oratori ai yecului. Invgtri limba lating pe care
trebuia sg o cunOseg, acei ce aspirail

la cele dintrii dignitgti ale imperiului; profesorii sgi II indemnat sg

invete si dreptul roman, a crtrui cunoytintit era s5.-1 fie folositOre, oil ce

stare ar fi voit sg, imbrgtiseze.

Grigorie avea o sorg, care fa elsgtoritg en asesorul guvernatorului
din Cesarea in Palestina. Barbatul
WI li spusese sg m6rgg la densul.
Cgatoria o lam cu cheltuelele sta-

tului 0 avu libertatea a duce cu

densa persOnele ce va voi. Grigorie

o insoti, Impreung. cu Asenodor, alt
frate al sgil, care fu apol episcop qi
suferi pentru mult numele lui Iisus
Christos.

Din Cesarea, cei dot frati se duserg

la Berit, care era in apropiere 0 unde

834

bRiGORIR

era o qcOla renumita de dreptul roman. Indatit dupa aceea, se intOrsera

la Cesarea. Pe la anul 231, Origen
se retrasese acolo, ca sa evite urmarile lui, Dimitrie, episcopul Alexau-

eu atata bunatate, incat era cu neputinta a resista. Grigorie i Atenodor, ultand patria lor i amicii, renuntarh la ideile ce le aveati mai in-

driel. El deschisese o qcOla

Dupa ce ati caOigat increderea

0 eh fixat aten-tia lor, Origen examina dispos4iile kr, spre a se asigura de puterea spiritului lor. Pregatindu-se astfellh totul, se hotari a

acolo,

6 reputatia sa-i atrase o multime de

auditori.Cand s'ati velut pentru prima
Ora cu Grigorie i Atenodor, descoperi
ca ainendoi aveat o capacitate extraordinara pentru Oiin0 qi disposiOuni

ainte.

le face un curs regulat de inv6t5tura.

rare pentru virtute. Lucra deci en

o grija deosebita a le inspire iubi-

Metoda sa trebue sa servesca de model

rea de adevhr i o dorinta arlhtOre

de a ajunge la cunoqtinta 0 la posesiunea adevgratului bine. Grigorie

trebue s. le arate dovelile pe care

fratele s, bucuroi ca ail gasit

un asemenea dascal, se pusera in
si

rindul ucenicilor sl. 0 nu se mai

gandira ase IntOrce la Berit. Origen
incepu sa laude filosofia, intelegnd

tuturor profesorilor. Le-ar arata, ca

nu trebuc sa-I indOpe en regule, ci
se intemeiaza. Ucenicii convingi de
importanta acestor regule vor invqa en placere ceea ce li se propune.
Origen incepu cursul sht de filosofie cu logica. Acesta logica avea

de obiect a invqa a nu admite 0 a

prin numele acesta adevhrata intelepclune. Le arata, ch. primul pas,

ce trebue sad fedi o fiinta rationabilk este a se eunOqte pre sine; ca
nu merita cine-va titlul acesta, dud

nu respinge 11101 o dovada ur, ci

a examina fondul unui rationament

nu Oie mijlOcele de a ajunge la acesta

cunotintr3. 0 a perfectiona facultatile

nemarginita a ki

fara sa se opresca la termeni. Acestei tiini urm Blosofiea naturala,

care spune puterea i InOlepciunea
D-deii si care-I

trebue sa fac fericirea sa. Trebue

cinsteqte in lucrarea minunata a creatiunel. Venifa apoi matematicele, care

cuprindeah geometria qi astronomia.
Scopul lui Origen in lecOele sale era
de a inal0 spiritele ucenicilor s6i mai
pre sus de cele paminte01 0 a aprinde
in ei dorinta a cerceta adevhrul. Studiele acestea eran amestecate cu leeturi morale. Sfintul Grigorie lice,

dar sh, interca cercetarile sale din

vorbind de dascalul sti, ca ducea

partea adevhratului bine 0 adevaratului rh, ca sa imbratipze pre uniil

si sainlature pre altul". Origen vorbi
mai multe I:111e asupra punctulai a-

pre ucenici la virtute atat prin exemple, cat i prin euvintari,; ca ne incetat le (ado, tote cunoqtintele, din
care cea pentru prima cause: era cea
mai pretiOsa i cea mai necesara si
prin aceea II coducea la teologie.

sale; ca trebue a se cunOlte piedicele de inlaturat 0 care mint faptele

permise sati oprite. Nimic nu este
mai ridicul pentru un om, decat de
a voi sa cuuOsca tot ce este afar de
sine; 0 a nu cunOTte, ceea ce este mai
important pentru dinsul i ceea ce

cestuia, dar gra sa alba aerul unui

am care iubeqte disputa 0 care Ceuta, a necaji sah _ruqina pre adversari. Din contra avea aerul unui om,
care-0 propune a conduce pre discipulii shi la cunostinta a tot; ce pOte
sa, faca fericirea lor; rationamentele
sale erah puternice, dar le presinta

Voi ca studiul acesta sa incepa

prin espunerea a tot ce filosofii si
poetii aii vorbit despre Divinitate.
Observe ceea ce era adevhat i eronat in invqatura fie-carnia: de aid

conchidea la neajunsul ratiunei me-

GRIGORIk

nesti, spre a ajunge la cea mai important& din tote cunostintele, la acea

a religiel. Intarea acsta prin enumerarea erorilor principale in care

eacluse filosofiii cel mai renumitl,
din acele socotintl gresite, care se
nimicesc nude pe altele, din acele
sistemo care se combat prin absurditatea i estravaganta lor. I-a fost
usor s faca pre ucenici s pricepa
ca fata cu divinitatea, trebue s ne
gandirn la Dumnecleil insusl, tare a
graft prin prooroci si le explica st.
scriptura. Grigorie i Atenodor ah
fost asa de isbiti de lumina care
stralucea inaintea ochilor lor, ca. se
siniteati deja in dispositiune a pa-

fasi totul i sa se ocupe numal de

acest mare Dumneclet, pre care aveah
fericirea a-1 cumiste.
Focul persecutiunel aprinclendu-se

supunerile fura in curnd nimicite.

Indata ce femeea primi banil, spiritul rti o apnea; trantita la pamint
urla grozav; gura spuma; ea Isi
smulge parul si se cunostea bine
dup.& zbuciumarile el, ca eia, pose-

data. Grigorie atins de compatimire

se rOga pentru dinsa, i s'a tamaduit indata.
Grigorie seclu la Alexandria trel

ani de la 235 pang la 238. Incetand persecutia se IntOrse la Cesarea spre a-pi termina studiele la 0rigen. Cinci nI trecu el sada acestui mare om. Nu se stie daca Grigorie fu botezat la Alexandria, sail
daca a primit botezul dupa, intOrcerea sa la Cesarea. Orl cum ar fi
el voi inainte de a parasi pre Origen, sa-I dea o marturie public& de
recunostinta sa, ceea ce i facu intr'o
cuvintare, pe care o pronunta, in
presenta sa i inaintea unui auditor

in Orient sub Maximin, Origen fu

silit sa plece din Cesarea in 235
0 se ascunse anul acesta i eel dol numeros. Lauda metodul intelept care
ani urmatori. Grigorie se retrase la a condus studiele sale; multameste
Alexandria, unde erail dou sae re- lui Dumnecleh ea I-a dat un daseal
numite, una de medicing i alta de asa de iscusit i ingerului sti pafilosofia platonica. Purtarea sa a fost zitor, ca l'a condus in o asemenea
asa de regulata in orasul acesta, ca sag,. Descrie cu culorile cele maL
studentil devenira gelosl de virtutea vii pre dascalul sail 0 se crede exisa, pe care o priveau ea o censura lat, ne mai fiind in scOla sa. Invata
16.cuta a neorinduelilor lor. Spre ayi

rasbuna, se servira de o prostituata.

hag cum se petrecu lucrul. Pe and
Grigorie vorbla serios cu amicil sit,
o femee se apropie 0-i cere plata
cu care se tocmise, dand a intelege

ca Grigorie ar fi avut re1ail rusinOse cu dinsa. Cel de feta o privira

ca pe o ealomniatOre, pentru ca cunostea virtutea ml Grigorie i. o alungarii en indignare. Dar acuzatul
pastrandu-si linistea sufletului alb,
rue. pre unul din amicil sal, sa dea
acestel nenorocite aceea ce cerea ea,

pentru ea sa nu-I mai intrerupa o

A-0 pota continua conversatia. Unil

viRjend atata bunatate nu stia ce sa
creda 0.1* facura imputarl; dar pre-

lamurit intre alte dogme, pacattil original si dumnecleirea euvintulut

In fine rOga pre ingerul sti pazitor sa-1 conduca in caile sale.
Abia sosi Grigorie la Neocesarea
pi Origen II scrise o epistola plina
de sentimente de lubire; ii numeste
domnul s& prea sfint i adev6-

ratul s BO ; ii indemna s servesch spre gloria religiel bite talentele ce le-a& primit-de la Dumneclea
pi sa imprumute de la filosofi numal
aceea ce ptite sa contribue spre scopul acesta, imitand pre Iudel, caril
intrebuintara cele luate de la Egipteni, pentru construirea templului
adevratului Dumne4eil. Pe langa

336

GRI6O1tit

studiul sfintei scripturl 11 indemna

la rugacinne.
Compatriotil lui Grigorie se asteptail s. vada fructul studielor sale;
cel mai insemnap dintre ei 11 sileail
sit ocupe primele locuri 0 sa-0 arate
talentele ce le eultivase cu atata ingrijire. Dar el parasi tot ce avea in
lame si se retrase la Ora intr'un
loc singuratic unde s vorbescgcsingur cu Dumne4et.
Fedim, Arhiepiscopul Amasiei 0
metropolit al provinciei Pontului se
hotari a-I face episcop al Neocesariel creend c. virtutile i talentele
sale cele rarl vor face sa. se uite tinereta sa. Afland Grigorie de cele
ce se petreceat, schimba locuinta si

rataci cat-va timp din singuratate

in singuratate spre a nu-1 gasi. In
sfirsit se hotarI a primi acst mare
sarcina dupa, ce i s'a acordat un timp
Ore care de pregatire.
Atunci scrise el simbolul ce-1 pri-

mise, o regula de credinta privitre

la taina sfintei Treimi. Sfintul Grigorie Nisis, ne spnne, ca acel simbol
i s'a dat intr'o visiune, de catre sfinta
FeciOra. Inteo wipte pe cand sfintul
cugeta adinc asupra tainelor religinnei, vo4u un batran venerabil, care
se 4icea ca este trimis de Dumne4eli
ca sa-i arate tainele credintel. Lane&
batran era si o femeie, care se arata
mai pre sus de firea omenasca, ea
numea pre batran Ion Evanghelistul
0-I recomanda sa Inv* pre tinar
tainele religiei adevarate. Batranul r6spunse ca este gata s se supuna Malcel lui Dumne4eU. Indata esplica, in-

vatatura cersc i Grigorie incepu

a scrie; lar terminandu-se vedenia
disparu. Sfintul Episcop facu din acea invatatura regula cuvintarilor
sale. Las& simbolul acesta bisericei
sale, care l'a pastrat cu cea mai mare
sfintenie de eresia arienilor si semiarienilor, pentru ca taina Arad Trebill era esplicata fOrte lamurit. Sfin-

tul Grigorie de Nisa spune 'ca pe

timpul sati se pastra originalul in
arhivele bisericei din Neocesarea,

Este citat de st. Grigorie de Nazianz si ali scriitori bisericesti.

Orasul Neocesarea era mare, bo-

gat si populat. Locuitoril si erat

Elsa de conrupVi i asa de alipiti la
superstitiele idololatriei, Ca religia
crestina n'a putut s patrunda acolo
desi era infloritOre in mai multe

pa4I din provincia Pontului. Sfintiil Grigorie plin de zel i lubire

implini cu demnitate datoriele sarcinei sale. 0 putere extra-ordinara
de a savirsi minuni asigura succesul ostenellior sale.
Mergend inteo sli din ores in pustie, l'a apucat o fortung violenti.
Ca sa se adapostesca, intr.& intr'un
templu idolesc, care era cel mai renumit din .4,ra, din causa cuvintelor
ce se rosteati acolo. Intrand, facu de
mai multe on semnul crucei i pe-

trecu nOptea in rugaciuni cu sotul

sati dupa obiceil A doua 4i diminata
continua calea. Preotul templului venind la serviciul sa ordinar, demonii declarara, ca nu puteat sa, mai remae acolo i c5 omul care a petrecut
nOptea acolo Ii silea s. iassi. In zadar se nevoia el a-I ajunge, alerga

duph sfint si-1 amenin0 ca. se va

plange contra lui la magistrat i la
imparat. Grigorie II raspunse lini0it
ca el a primit de la Dumne4eil puterea de a alunga i chema demonil
dupa voin0 sa.
Preotul se mira, v64and ca amenintarile sale aunt zadarnice 0 ca
sfantul are putrere asupra Demonikr. Atunci furia sa se schimba in
admirare i rug& pre sfant sa incerce
puterea ce slicea ca are, poruncind

demonilor sa se intrca in templu.

Grigorie primi propunerea 0-I dadu
o celula pe care era scris: Grigorie lid Satan intr. Hartia fiind

pusa pe altar si preotul aducend

biliOortig
jertfele ordinare, demonii vorbire, cn

ga7

Cu tte decretele pentru darimarea

si mai 'nainte. Ceea ce se petrecu bisericilor i un cutremui de phmint,

umplu de grz ti. pre preot. Doan- care lam multe strichciuni la Neodu-se la sfintul, ii rugh sh-I face, si cesarea, templul acela n'a suferit
ml cunoscut pre Duninecleul, arala nimic.
se inchinh el. Grigorie II esplich prin-

cipiele religiel crestine. Vedend c

taina intruphrei ii punea pe ginduri,
II spnse, c adevArul acesta nu trehula sh fie dovedit de ratiunea ome-

nes* ci prin minunile puterei divine. Atunci preotul arhtind o petra'

mare, ceru sh i se poruncesch a isiT
schimba locul i sh se duce, in locul

aratat de dinsul. Grigorie didu ordinul i pstra se supuse cu puterea

care feghdui ucenicilor en,

ch credinta lor va putea sh stfainute
muntii. Minunea acista converti pre
preotul pfigin; el perhsi familia si
amicii seT, ea sh, se fach un adeverat ucenic al lui Iisus Christos.
Locuitoril din Neocesarea, audind
de minunile lui Grigorie, doriati sh
vadh pre acel om extra-ordinar vi-1
primirh cu aclamatiuni pentru prima
Or, and veni in orasul lor. El trecn
cu modestie prin mijlocul multimei
fr s'a bage de samh imbulzla ce
era si ar sh-si rhdice macar ochii.
Celia',

Amicii canT venisera on dinsul din

desert, ingrijindu-se de locuintil, el
le impute, de putina incredere in protectia diving, dicend ea nu trebue se

se ingrijasch, de corpul, ci de sufletul lor, care este cu mult mai superior

aceluia pentru eate trebue a se pregriti o locuinth. Multe persbne 'al oferirh locuintele lor; el primi sh fie

Liens, numit asta-dl Casalmac, care

izvorkste in muntii armenie, trecea

pe ling/ zidarile Neocesareei. Cite
o data se reversa on atita zgomot,
eh Ina secerisul, turmele i casele cu
locuitoril lor. Sfintul Grigorie, avend
mile., se apropie de rIft, pe malul ca-

ruia infige bastonul sii, porunceste

apoi apelor din partea lui Dumnedet,
a nu trece marginea aceea i ele se

supuserh. De atunci nu s'a maT revarsat, Tar bastonul prinse radficini

si se fitcu copac mare.
0 data chletorind sfintul, dui IndeI canT eunosteati mila sa, voirh
sa-1 amagesca. Unul se mila la pamint si se prefd cu ch este mort; altul se preflicu ce.-1 plinge, se apropie de episcop vi-I cere ceva ea oh
ingrOpe pre tovarhsul sea. Sfintul
Ta

mantaua i o arunch pe mort. Duph

se dephrth putin Gneorie, amagitorul alerga cu bucurie la tovartisul set 04 dice sh se smile, dar II
&este cu adeverat mort.
ce

Minunile i Intelepciunea sfintului

episcop respindirh departe reputatia
sa. Din tte *tile venial sh-I intrebe
chiar si in afacerile civile. DoT frati
se certail pentru un loc, care facea

parte din succesiunea phriffibor. Gni-

ghzduit la Musoniu, unul din persnele

gorie le propuse diferite mijlce de

impecare; dar el erah asa d inversunati, el se hothrirl all (Tara dreptul
cu armele. Sfintul voind se. inn:hire

cele mai distinse. Predica chiar in

diva aceea i converti un num& de

viirsarea de singe, se nigh tth nptea

pe marginea lacului i adoua di se

idolatri, potrivit spre a forma o mich

biserich. A doua i venir o multime
de bolnavi spre a se vindeca. Num&

ghsi secat. Prin mijlocul ,acesta se

termink disputa. Remasitele lacului
se veclurg mult timp dupe. aceea.

rul crestinilor crescu in putin timp,

Grigorie fu din numerul acelor ce

asa ca sfintul Episeop zidi o biserice.

lime, parte la alegerea episcopulul

din Comane. Poporul anima privi-

pentru dinsii. Toti luerarfi la edificiul acesta, sat contribuirh ou bent

rele asupra nnor persbne diSiinse prin

22

888

6RtGORIt

nastere si talente esteriOre i aveati

trecere la lume. Dar sfintul indemn

sa nu se ulte atat la calitatile acestea, cat la virtute, sfintenie i prudenta. Am putea s elegem pre earbunarul. Alexandru era un om de o
rar intelepcIune, de o sfintenie eminenta

i adanca umilinta, care,

dupa ce a renuntat la studiul ttiintelor, traia la Comane, din lucrul

manelor sale. Grigorie informandu-se
de acest om, Ii chema si din rgspunsurile sale, poporul se convinse, ea
nu este asa cum '11 credeal el. ApoI
ii sili slit la halnele potrivite dem-

nitateI episcopale. El guverna bise-

rice cu mult zel i sfintenie

0i-01

dadu vita pentru credinta.

Minunile a-este sunt comunicate de

St. Grigorie Nisis. St. Vasilie ne

vorbeste de o parte din ele. Dar pe
timpul acestor doI sfintl nu trecusera

Inca 100 de anl, de and rnurise

marele episcop din Neocesarea. Ceea
ee spuneati el, aflasera, de la buuica

lor Macrina, care se Insareinase cu

educatia lor si care in tinereta auvise pre st. Grigorie predicand. St.
Vasile dice ca era inzestrat CU spi-

Avu mangaerea de-a nu vedea nici

pe unfit cadend in apostasie. Se retrase in desert, insotit de preotul idololatru pre care-1 convertise 0i-1 radi-

case la diaconat. Paganif stiind c.

este ascuns pe un munte, trimisera
soldatl sa-laresteze dar el se IntOrsera
curend, spuind c5. al vodut numai

arbori. Se ordona a-I canta din poll.

Acel ce era insrcinat cu acsta, gasi
pre episcop si pre diaconul sari la
rugaclune, pe dinsil II luasera soldatil
drept arborl. Incredintat c prin minune al scapat, se arunca la piciOrele

sfintului si dupa ce se facu crestin,

nu voi a se desparti de dinsul. Pa-

ganit furiosi el le lipsea pastorul, '0

IntOrsera mania asupra turmel, prinsera din crestini pre eine ail putut si-I
pusera in InchisOre. St Grigorie, ascuns Inca in desert, vadu cu spiritul
luptele martirulul Troada. Era un ft-

nr distins din cetate, care dupa ce

a suferit diferite chinuri, avu fericirea sa mOra pentru credinta.
Sfirsindu-se persecutia in 251, en
viOta ImparatuluI, Grigorie se IntOrse in Neocesarea. Dupa aceea se du-

se al vada tara. Inlatura abusurile

ritul profetilor si al Apostolilor. TO%

institni sarbatori aniversare in o-

purtarea sa purta sigiliul yerfectiu-

nOrea martirilor care suferira pe tim-

nel evangelice; in tote nevointele

sale, mate respectul eel- inai mare

pul persecutiunet
Inteo 4i destinata cultului pagan
se aduna o mare multime la Neocesarea; necredincIosil venisera s la

grija cea mai adanca. Tot-deauna

se ruga cu capul descoperit i vorbla os modestie i siinplitate; ura
minciuna, viclenia i amagirea, necunosefind ce este invidia, mandria,

parte la jocuri I i spectacole ce

ura tot ce tindea a jigni dragostea

sa, le dea locurl. Episcopul informan-

sail reputatia aprOpelut Tot-duna

du-se de acOsta qise, c nu se vor

plange mult timp de lipsa locurilor.
In adevar c pesta incepu a pustii
locurile acelea pang la Pont. Holera
Inceta la Neocesarea prin rugaclunile sfintului. Mare parte din acei
carif erail Inca idololatri deschisera

stapan pe sine, nu se mania nitil o

data si nn-I scapa nici un cuvint

de amaraclune.
In timpul persecutid liii Decie,
care incepu in anul 250, sfintul Grigorie indemna pre credinciosil turmei
sale sa fug 5. i sa, nu se supue lnptelor, ea nn "cum-va se Ora. curajul
inaintea vrajmasilor credintef lor.

se

dadeaa la teatru; multimea era aye,

de mare, ca unit rugail pre Jupiter

ochii i credurl In Iisus Christos.

SlabicIunea domniel. imparatului

Galian facu Indrasnet1 pre GoV1 yi

bnthoRtii
Sciti, cari pustiir Tracia i Maceilonia. De aci trecura" in Asia si arsera. templul Dianei la Efes; ei devastar5. Pontul i multe alte laturi,

contra lui Pavel, pentrn ea el as-

lsnd pretutindenea urmele furiei

depuse. Remase cu tote acestea sta.pan pe casa episcopal& pin& in 272,

si crudimei lor: In acel timp de turburare, se &Uri crestini, caril fiind

priidati de barbari, prridat si el pre
p5.eini, ea sa, se despkgubOse5.. Sfin-

tul scrise atunci epistola sa canonick

care firm un loc distins pintre canOnele penitenciare ale bisericel primitive. Acolo se citeste: Nimenea s

nu se amgsca pe sine, o& a gasit

ceva. Nu este ingilduit a se folosi
de ceea ce s'a gitsit... Lac& in timp
de pace este oprit a c&uta folosul
nostru in dauna unui vrajmas, cu a-

tat mai mult va fi oprit a'sl insusi

aceea ce nenoroc4ii ple5sesc de ne-

vote si pentru ta s scape prin fug& de furia vriljmasilor ion AliI '11
inchipuese ca pot srqi insusasca lucrul allnia, pentru c l'ar fi gasit
pe proprietatea sa. Ast-felifi fiind-ca

cundea erorile, dar el le reInoi; i un

al biles Sinod din Antiohia, care

se aduna in 270, II condamnI si-1
mind Zenovia. regina Orientului a
fost invinsa, de Ore ce-1 proteja.
Nu se stie positiv in ce an a mu-

nit st. Grigorie. Se crede ca in 17

Noembre 270 s. 271. Simtind cit i
se apropie sfirsitul, intrlia dacii mai
sunt p`agani mulV in oras si se gasiati numat spte-spre-dece. Radicind
ochil la ceriu suspina, cit adevdrata
religie nu era singurA acolo, dar multarsi ml Dumnedeil pentru ca &hid
17 crestini, las5. pe attla necredin-

dosi. Cern convertirea acestora gi

staruinta
apoi mei pre
amid sit nu cumpere loc i s5.-1 ingrope in cimitirul comun. Strein

am trgit pe pamint si nn voiti

fiA

sit

ail-fella dup.& mOrte. Niei tin loc

nu trebue sit pOrte numele lul Gri-

BoradiI i Gotii ii prad pre dinsii,

gorie".

s. le fie Ore ingaduit a deveni Bo-

sk tac5, acOsta fArli interes, far& sa,'

Amintirea sfintului se face In dins. de 17 Noembre.

GRIGORIE Deeapolitul, iascut in
Isauria i ereseut in una din cele
dece cetlil, ce se chiamil Irinopol,

deo, ceva, off care ar fi cuvintul

lor". St. Grigorie Taumaturgul aminteste de diferite ordine ale penitenWor.

fiul Jut Serghie si al Maria, era pe

timpul luptgtorilor de icOne. Fiind
numai de opt ani si inv545,nd bine,
se indeletnicea pe la biserici, Tar

In 264, se-tinu iin sinod la An-

dac5, a ajuns vrista, se pregateail pa-

radi i GoVil fat de dinsii. Acel ce

dal inapoi ceea ce all grtsit, implinese preceptul Domnului, el trebue

tiohia spre a condamna pre Pavel de

Samosata, care fusese patru aul episcopul acelei cetati. Acest eresiarh

invta intre altele, cit este numai o

persina in Dumnedeti si ca. Iisus
Christos este om curat. De altmin-

trelea era un om de o mandrie si

desertgcl'une nesuferit; punea s &an-

te in biseric& imne in onOrea sa. Sf.

Grigorie Taumaturgul si Atenodor,
fratele sett, se amintesc intre cel,
d'intaI, car.1 subscriser5, in consilirt.
Nu se pronun p. censura personal&

rinii

sa-1 insOre; dar el fugind pe

ascuus, inai ales pentru eresul iconomahilor, umbla din loc in loc, folosindu-se sufleteste de la inchingtorii de icOne. Apoi supuindu-se la
tOtA infeinarea si aspra petrecere,
s'a luptat cu niulte ispite, pentru
care s'a i aratat mare facator de
minuni. Dorind sit marturishca pentru sfintele icOne, a mers prin Asia
si Bizant, Iar de acolo s'a dus la
Roma si inconjurind tot apusul si
sphimintind pre multl cu semnele

340

6111IdORIE

minunele ce facea, s'a intors inapoi

si s'a asedat in muntele Olimpulni.
Suindu-se acolo i topindu-se 16rte,
s'a bolnavit de idropica. Ducendu-se
la Tesalonic i apoi la Bizaq a a-

flat in InchisOre pre Simeon rnarturisitorul i purtatorul de Dumned.eil

si inchinandu-se MI i rugandu-1 sa
se rOge pentru el, a adormit en pace.

Banal Barbn Craiovescu, care a zi-

dit din temelie M-rea Bistrita din

Judetul Valcea, a adus sfintele mOste

ale st. Grigorie Decapolitul i le-aa

arzat acolo, deunde isvorasc tame;
duirl. (20 Noembre).
GRIGORIE al Acragantelor, era

cusat la papa Romel, care a inchis

pre sfintul doi ani i jumatate. Dupe,
porunca imperatului Pail scos ea s
se judece cu prihanitoriI. Atunci a
gent minunate semne eu lemnele si

carbunii, act feeIe prihanitorilor

s'ait acoperit de Ore-care negreta. Iar
tinera, ce a fost amagia do dinsil,
a fost stapanite de un dali necurat,
dar a fost vindecata de sfintul innaintea poporului. -Sfintul s'a intors
la patria sa, Wend semne i minuni;
qi ast-felIti vIetnind en bung euviinVo.
i ajungnd admuci betranete

s'a mutat atre Domnul in 23 Noembre.

pe timpnl liii Iustinian II Rinotmitul pe la 685, din cetatea Siciliei

GRIGORIE sihastrul de la 'Ara

de aur, eu pace s'a sevirsit in 25

Acraganta; fiul laY Hariton si Teo-

Noembre.

dotal, OinenI evlaviosl i impodobict

GRIGORIE ctitorul manastirei st.

Nicolae din Aton cu pace s'a svirit in 7 Decembre.
GRIGORIE din Cipru, cif pace
s'a sevirsit in 4 Martie.
GRIGORIE Episcopul Asului din
Anatol, pe la anul 11'60 s'a sevir0t

cu tote faptele bune, carii traiati cu

destula avere. Mid era de opt anI

s'a dat s Inv* sf.

Scripture'. Si

atata de sirguinclos s'a aratat la

.studiul acesta, In cat pre tot).* 1-ati

facut a se minuna. Cand era de 18

ani s'a hirotesit Anagnost pentru
frumOsa cetire ee avea. edend langa

patul Arhidiaconului Damian, a audit nu glas dicendu-I: Grigorie. s'a

audit rugaeIunea ta. Deci grabeste
gi mergi". far sfintul fare intardiere
s'a this la t artago i afltind acolo
pre un monah Marco, a alum lange,

dinsul patru ant De acolo s'a dus

la Antiohia cu Marco si apol la Ierusalim, unde s'a facut Diacon de
Macarie episcopul de acolo. La Con-

stantinopole s'a aratat patriarhulni

Gheorghie i fiind-ca atunci se adunase sinod contra monotel4ilor Ser-

(4 Martie).
GRIGORIE dialogul papa Roma.
Sfintul Grigorie, supranumit mare
pentru stralucirea faptelor sale, se

nriscu la Roma in anul 540. Tafel

sefi Gordian era senator si se bucura de o avere insemnata; dar dupa
nasterea fiulul seti se lepada de lume,

inta in der i muri regionar,

a-

deca diacon, care avea grija de sitrad' pentru una din cele sOpte parti
ale orasului. Silvia, manna sfintulul,
urea. exemplul barbatulul sea si se
consacra serviciului laY Dumnedeil
lAng5. pOrta st. Paul. In finer* Gm-

gie, Pir si Pavel, s'a luptat eu dInil. Vestea despre dinsul a ajuns
pan la imperatul. La Roma s'a hirotonit episcop al patriel sale, sta.-

gorie se aplea la studiul gramatieel, ritoricel i filosofief, apol la a-

lucind in biserica Acragantelor. Iar

Iustin liii Men pretor sail primul

Savin, Criscentie i prieteni.l lor, pizmuind pre sfintul, nenumerate ispite

att radicat in potriva liii i 1'81 a-

magistrat al Romel. Demnitatea acesta care se apropia de cea de con-

cel al dreptului civil si canonic. Avea

numai trel-decI i patru de ani, and

sul, II obliga a purta o habil dis-

GIUGORIB

tins& 7raba, un feliil de mantie de

m5.tasa, impodobita cu flori i pietre
prqise; dar putea s dica cu Es-

tira, e. inima sa nu s'a lipit de ac4sta pompa esteriOra. Din copilarie

obicinuise a stima numai eele

se

dumnedeeati, vorbind eu Dumnedeti,

cu sfintil i retragendu-se in camera
sa, sa in vr'o biiserica spre a se
deda la rugaciune. Pupa mOrtea parintelui sii, infiinta ase manstiri
in Sicilia, unde era parte din moaia
sa ai destina fonduri insemnate pentru intretinerea calugarilor. Mai infiinVa una la Roma, chiar in casa
sa cu hramul st. Andrei, unde se

lam 0 el calugar in anul 575, sub

Ava Valentin, fiind in vrista de
trel-cleei ai dna' de ani. Departe de
sgomotul lurnei i ocupat numai cu
mintuirea sufletulul, incepu a duce
o viet5. aaa de aspra, ca' slabi torte

-". 4, e

341

launtrice. In anul 582, impratul

Mauriciil ii alese naa pentru fiul slt.

Sfintul se facu renumit prin purtarea sa fata cu Eutihie, patriarhul

Constantinopolei, care de t;4i era respectat pentru nevinova.tia vietei ai
prin titlul de mrturisitor, pre care-1
capatase in timpul Jul Iustinian, cadu
in erOre, in privir4a corpurilor ferieitilor dupti inviere, invatand, ca,

nu vor putea fi pipaite, ci mal subtiri de at aerul; compunend i o

carte pentru acsta. St. Grigorie avu
en patriarhul mai multe convorbiri;
odata fiind fa

i imparatul Tiberie.

El invata, cu dovedi din st. Scriptura, a trupurile sfinOlor nu se vor

deosehi de acelea ce le-ali avut pe
pamint i ea vor putea fi pipaite,
ca 0 al Mantuitorului dupa inviere.
Eutihie se convinse i retractAnd invatatura sa, se bolnavi i curAnd

tare. Un calugar anume Elevterie

dupa aceea muri pocait. Papa Pe-

II vindeca de bOla, prin rugaciunile

Iaghie 11 rechema in 584. Grigorie

sale.

Trecend odatit prin pVa, vedu

niate sclavi fOrte frumo

i informandu-se c. sunt din Britania ai ca
sunt Inca pAgfini, alerga la papa Venedict I, rugAndu-1 s trimOta acolo
predicatori i oferindu-se chiar pre
sine. El ai plec5. Impreuna cu cativa calugari din manastirea sa. Dar
poporul ceru sa se intOrek inapoi,

ai cu tOte ca Meuse trei dile de calatorie, s'a intors i s'a fAcut diacon.
Pelaghie II, Il stima fOrte mult ai-1
trimise la Constantinopole pe linga
imparatul Tiberiti, in calitate de Apocrisiariu saii nunciu apostolic. A fost
forte bine- primit i inconjurat de
ttite onorurile, fara ea acestea A jig-

nOsca umilinta sa; el luase ca sine

pre cati-va Alugari, caril A-1 in-

demne la practicile religiOse. Acolo

lega amicitie cu Leandru, episcopul
Sevilei i serise month, kr boy in
trei-deci i dna' de carff, unde des-

crie adevAratele principil ale vietei

aduse en sine o mina a sfintului

Andrei 0 capul sfintului Luca, primite in dar de la impratul ai le
depuse in biserica sa. Vgdendu-se a
casa nu mai dorea alta, de eat A se
retraga cu totul de lume. El fu ales
starec al manAstirei st. Andrei 0 famase in mesa calitate, de ai era
secretarul papei.
Pupa mertea lui Pelaghie, clerul,
senatul i poporul roman Il puse
ochii pe Grigorie. Numai sfintul se
irnprotivea, crecrendu-se nevrednic; ai
fiind-ca Impratul comfirma alegerea,
scrise imparatului Mauriciu 0 pa-

triarhului IOn, eum ai alter persime,

rugandu-1 A nu se comfirme alegerea. Dar scrisorile acestea au fost
luate de prefectul Romei Gherman,
care serise imparatului o -scrisOre
respectuOsa in numele senatulni 0
poporului, cerend cornfirm ,rea.

Fiind-ca numai eontenea mOrtea

in popor, el le dadu sfaturi a se ruga
cu caldura la Dumnedeil. Comfirma-

342

GRIGORIE

rea de la implratul venind, sfIntul

se mfihni i fugind se ascunse. In
sfirsit dupl trei dile aflandu-1, l'a
dus si hirotonit in anul 590, 3 Sep-

rei huff, grIfi, yin, branza, legume,

came, peste i unt-de-lemn. Fie-care
strada avea cate unul, care O. in-

tembre. El flcu marturisirea de oredint dupg obiceit, la care adaose,

cl tine la cele patru sinfide ecumenice, ea si la cele patru evanghelii.
El scrise patriarhilor epistolele ca-

nimic pana ce nu dadea si sraeilor

nonice

i primi felicitlri. In diferi-

tele scrisori, ce flcu persOnelor cunoscute, se plange amar, ea s'a

grijesca de bolnavi. El nu mance

cate ceva din masa sa. Un mare

numlr de streini se indulcial de
bine-facerile sale. Cu venirea Lom-

bardilor se facura mai multi robi,

el Ii rlscumpra si se interest): de
bung starea bor.

Tot asernenea lucre el si pentru

perdut linistea i i s'a impus o sarcilia' de care nu era vrednic. Amicul sl, Ion. Arhiepiscop de Ravena,
II imputl pentru purtarea ml, fugind

convertirea

de episcopat. El spre a se spare

bisericei.

scHse despre Datoriele ptistorilor,

unde arata pericolul i obligatiunea
unei perseme Insarcinata cu conducerea sufletelor, pe care o numeste
ca i st. Grigorie Nazianzanul: arta

artelor si sciinta sciintelor. Lucrarea acsta fu asa de Insemnata,

c6. Mauriciu ceru o copie, lar patriarhul Antiohiei Anastasie o traduse
in greceste.

La inceputul episcopatulul Grigorie dadu mai multe regule, reforma canter. in biserici i tinea forte

des cuvintari poporului. Din cele

40 de omelii asupra Evanghelielor,
se vede cl vorbea cu multa, claritate, cautand a sfatui mai mult, de
cat a atrage prin farmecul oratoriei.
Tot asa facu el si in cele 22 de
omelii asupra lui Ezechil, pe care
le facu and Lombardil navalira in
cetate, (592), mai ales a 19-a se distinge Fin umilintl; el aplica la sine
tot ce slice profetul despre pfistoril
leneI si mercenari, si deplange starea nenorocita in care se crede a fi.

Incredintat c prin positiunea sa

este parintele siracilor, el se Ingrija

mult spre a le usura nevoile, purtandu-se cu ei cu cea mai mare blandet. El forma o lista exact de tati
stracil, dindu-le la Inceputul fie-ca-

ereticilor,

purtandu-se

chtre ei ou blandet/. El scrise episcopului de Neapole, s primosca pre

tot): cati. ar voi s intro in sInul

Arata mare Ingfiduintl Iudeilor

schisrnaticilor din Istria. El porunci liii Petra, episcop de Taracena

a da inapoi sinagoga pe care o luase 914 recomandl blandetl i desgoste, prin care se cuceresc inimile.
Cu tot./ bunatatea lui., .Grigorie era
nestramutat In botarirele sale si cu-

rajul sal in ispite era cu atat mai

mare, cu cat avea mare incredere
in bunatatea lui Dumnedel.
Virtutea cea mai principala, care
impodobia pre. st. Grigorie era umilinta. In epistolele sale se numia
sluga servitorilor Jul Dumnecteti,
si se considera ea cel mai de pe urma,

pacatos, tinend ca cel mai bun pri-

eten .al sla pre acel ce i-ar fi eratat defectele i mijlOcele de indreptare. Marinian, Episcop de, Ravena
punea s citesca in biserica- comentariele sale asupra ui boy, el au-

4ind se mahni si-i recomanda a se

ceti mai bine explicatiele Psalmilor
de Augustin.

Cu, tote ca in timp de trei-spredece ani al episcopatulni su, era

mult ocupat cu reforma moravurilor
si edificarea credinciosilor, a mangaea pre saraci, a mattine disciplina
bisericosca etc., el nu Inceta a lucra si pentru Inavutirea literaturel

GRIGORIE

Iisericesti, asa ca lasa un mare numar de opere urmasilor.

Din cele clise se vede c5. sfintul

Grigorie ura luxul si festal.

Casa

sa era compusa numal din calugari

distinsi prin virtute, stiint1 si intelepciune. Fie-care servitor tindea
a ajunge perfectiunea primilor uce-

'lid al lui Iisus Christos. El ineuraja talentele, cultivand artele si

stiintele. Mu lt contribui la impacarea
spiritelor nelinistite prin eresiele Nestorianilor si Eutihienilor. Raspandi
lumina cunostintel de Dumne4eil in

Anglia, care zacea in intunereeul

paganismului, curati biserica galicalla de simonie, starpi eresia ariana. din Spania; si soap. Africa de
mai multe rge causate de Donatisti,
convertind pre regele Lombardilor
Agilulf la ortodoxie.
El avu multa, conrespondenta cu
Ion ajunatorul, patriarhul Constantinopolel, pentru titlul de ecumenic,
ce si-1 luase, cum si pentru escomunicarea nnor calugarl.
Asemenea si cu Imparatul Mauriciu, care (Muse ordin a nu se admite in starea monahala perscine,
care ar fi fost insarcinate en functiunile statului, sail militari. Sfintul
Grigorie, arata Imparatului, ea, mai

ales dispositia din urma era pericullisl. Venind pe tron Foca, st. Gnigorie 1-a sonis o scrisOre de felicitare,

sfatuindu-1 a nu urma pre predecesorul sail.

343

muntil mud lavre din Aton la 1308

(6 Apriel).
GRIGORIE domesticul, care a primit de la Maim Domnului o monedi
de aur; cu pace s'a savirsit in marea
Lavra, a Atonului (1 Octombre).
GRIGORIE al Armeniei, supranumit iluminatorlul, era din Arme-

nia mare, niscut in provincia Belhaven, dintr'o casa ilustra regala a

Pallid, numit a Arsacililor. Fiind
dus din copilarie la Cesarea Capadociel, fu crescut in religia cresting,

si primi botezul. Iubirea sa catre

Dumnelea era ass de infocata, ca
se hotaii a nu avea nimic cu lumea.
Dupa ce s'a perfectionat in stiinta
mantuirei, se simti aprins de o mare
dui.* a merge s5. predice Evangelia compatriotilor sa. S'a intors deci
in Armenia, dupa ce a cerut, ajutorill lul Dumne4eil prin caldurose rugaciuni. Cuvintarile sale sustinute

prin o vieta sfinta, savirsir nenumarate convertiri. Se asigura ca Bumneclea comfirma prin minuni adeva-

rul invataturel, ce predica servitoriul sati. In autoril anonim al vietel sale, data de Surius, se spune
ca. a avut a suferi multe din partea
Partilor si mai ales a lul Tiridate,

regele Wei, dar ca acest principe

deschise singur ochil la lumina si
primi botezul. Eusebin ne spune ca.
Maximian Daia, pe atunci eesar in
Orient, care jurase ura nelmpacata
crestinismului, a fost fOrte iritat,
vaclend ca face progrese asp, de marl

In sfirsit bla slabindu-1 din ce

in ce mai mult, muri in 12 Martie in Armenia, el ataca tare acasta;
604, stimat de toti. Reliquiele sale dar fu respins si obligat a se rese afla in biserica st. Petru. Lul se trage on rusine. Acesta este primul
atribue liturgia mai 'nainte sfintita. rasbola religios de care se vorbeste
GR1G ORIE cuvios, a sihastrit in
sinul Nicomidiel la 1240 (2 Apriel).
GR1GORIE sinaitul, a sihastrit
pe la 1310 :,;i. s'a savIrsit cu pace

in 6 Apriel.
GRIGORIE cuvios a sihastrit in

in istorie.
Sfintul Grigorie a fost -sfintit Episcop de catre Leontie al Cesareei
Capadochiei. Dupa ce a fost trimis
de Tiridat ca s primesca hirotonia
chiar din manile Arhiepiscopului Leontie, se IntOrse in patrie si conti-

R44

tUDELIA--GURIE

nub. lucrArile sale apostolice cu Ufl

noft zel ; el purta ast-fe115 flacira
credintel la multe natiunl barbare

31 de ant Lista episcopilor, emit

de pe Jdng marea Caspicil gi pEtrunse la muntele Caucas. Un istoric armean (Moisi de Corena) ne
spune, cif retrAgndu-se intr'o chilie
din Mania, care este in provincia
Daranalia din Armenia de Nord, a

limba arabA de Selden, pune pe Grigorie al Armeniel celei marl, al trel-

murit acolo; cA corpul s fu ilimormintat acolo 0 a fost apol strinutat la Toidana. El muri pe timpul, cind marele Constantin se fficu
stApin pe Orient. Menologiele grece01 ii numesc martir i reliquiele
lui afi fosf duse la Constantinopole,
oprindu-se o parte in patria sa, Tar
o pArticid. se aflA in biserica St.
Gheorghe vechiii din Bucure0i, fosta
bisericA catedra1 i reqedinta mitropolitilor. Autorul anonim al unul

panegiric cmpus in omireo sa 0

publicat pintre operile st. Chrisostom, spune c st. Episcop scrise mai
multe cuvInthri pline de intelepciune

dumnedehea, cum 0 o expunere a

credintei pe care o dAdu turmei sale.
AcestA expunere i cele dou6-cleci 0
trel de omelil ale sfintului Grigorie,
sunt cuprinse intr'un manuscript armean depus in biblioteca din Paris.
In Sinopsis dat'a de Galanus, se
()ice o. Grigorie a p'Ostorit biserica

asistarg la primul sinod ecumenic

din Niceea, care a fost publicaa in

cleci qi qselea. Dar in lista publicatA in latine0e, locul acesta este
ocupat de Aristarh, pe care Galanus
II nufne0e Rostaces 0 care dupg ce
a fost mai multi ani ajutorul luf
Grigorie 1-a urmat in scam. Sfintul
dupA ce l'a hirotonit episcop, petrecea un timp indelungat In retragere
pnin munti. Tot sfintului Grigorie
se atribue i inventarea alfabetului

armean, cum 0 traducerea bibliei

In limba armen.
GUDELIA martirA, intorcend pre

multi per0 la credinta cre0ink, a

fost prinsA de Sapor regele Persiel
gi

nevrnd sA jertfescA focului a

fost aruncat In temni0

i mult

chinuitA; apoi scotendu-o 1-a despo-

Iat capuL de piele qi tintuindu-o cu

pinkie la stilp fOrte tare, q'a dat sufletul in 29 Septembre.

GURIE unul din Macabei. Vei

Ahim (1 August).
GURIE din Sargochitia a suferit
martiriul cu Samona 0 Aviv. DupA

ce a fost spfinzurat de mint, atirniindu-1 o piatrA de picior, apoi spin-

zurat on capul In jos 0 desnodinArmeniei din anul al cinci-spre-de du-i-se genunchile, a primit sfir0tul
celea qi piing in anul a patru-4eci prin sabie in 15 Noembre
qi qesclea a TnT Tiridat, prin urmare

H.
HARALAMPIE era preot crestinilor pe timpul ImphrAtiei lui Sever,
gtwernAnd cetatea Magnesiel Lucian.
Invhtind calea dreptatel si predicind

VNend ce. St. Leonid este strujit

cumplit si apoi aruncat in mare, fericita Harisia, ea si Mariam, a &An-

creqinta lul Christos, a fost osindit

de tiranii mai sus numiti. Apol desbriicindu-1 de vesmintele preotesti
1-a despoiat de pielea trupulul si ye-

DOmne si Oste m'a alungat Nunne

0 nu m'am lepAdat de tine, bOrnne
mAntueste sufletul meA". Ast-feliii
cntind martiril, ail ajuns la marea
0 intrand in mare ail plutit pinA la
tre1-4eci de stadii; apoi fiind legati
cu pietre, i-at scos afar& -0 i-aA aruncat in mare, in 16 Aprilie.
HARISIM unul din eunucii, cariI
s'ail botezat cu st. Antusa de Epis-

(lend guvernatorul cll rabdA muncile,

s'a umplut de mApie 0 apuch, sa-1

strujascA on mAnele ha, dar indatil

i s'ail thlat mAnele 0 spinzura de

corpul martirulul. far sfintul Wend
rugAciune l'a vindecat. Veg rend acsta
muncitoril Porflrie si Vaptos s'aii

lephdat de idoli si ati creglut in Chri-

stos. Asemenea si trei femel de acele ce priveaA acolo, pre caril poruncind guvernatorul sh-1 prinda si
muncindu-1 farg omenie, le-ail thiat
capetele. CA macar ch s'a si thmAduit

de &are sfintul, insA tot phgAn a

remas (10 Februarie).
HARALAMPIE si Pantoleon de
sabie s'ati sevirsit in 17 Septembre.
HARALAMPIE 0 Evsevie martin, s'ati shvirsit de sabie in 31 Mai.
HARIS martir, thindu-i-se piciO-

rele, s'a sevirsit in 28 Ianuarie.

Harisie martir, s'a sevirsit cu Nichifor si Agapie, inthi Martie.
HARISIA martirA din Elada ail
fost adush la Corint en Calis, Galini
etc. Spre a se munci pentru credintl.

tat strigind: O milh am alergat

copul Atanasie. Dupl nuirtea acestora

s'a dus la Valerian si 1-a declarat

cl este crestin. Imperatul l'a trimis

la comitele Apelian, care spinzurfin-

du-1 pe lemn, l'a strujit si dui-A ce

l'a bktut cumplit, i-a talat capul si
ast-felll s'a sevirsit cu Neofit in 22
August.

HARITA de sabie s'a sevirsit

la Roma en Hariton in 1 Iunie.
HARITINA a fost pe timpul imperatulul Diocletian si comitelui Dometie, servitre unul Claudia. Aflind
comitele eh este crestinA, a scris stApfinului el sa i-o trimith la dinsul, de

Ore ce stie ch. IntOrce pre multi la

credintil StapAnul intristfindu-se, s'a
cuprins de jale, Iar ea mfingAindu-1

clicea: Nu te mihni Domnul meti,

ci te bucuri, oh si pentru phcatele

346

HARITINAHENOC

mele si ale tale, me void socoti jertfa

Roma, unde remase aprOpe doue-deci

bine primita lul Dumnedet. DecT

de anT, se intOrse apoi in Orient qi

muri in vrista fOrte inaintata.
Era mi om plin de spirit aposto-

qicend si el: pomeneqte-m5 fi- pre

mine la cerescul imp5rat, a trimis'o
la Comisul, unde sosind si pre Christos marturisind, i-a ras capul 0-1

lic si inzestrat cu o profunda um:linta, care se manifesta, dice st. le-

a turnat jaratic de cirbuni i cu ronim, prin simplicitatea stilului seq.

frigari infocate 1-au impuns tilde
Sfintul Heghesip scrise in 133,
di cOstele; apt:A 1-au legat o piatra o Istorie a bisericei, impartita in
grea si a aruncat'o in mare, dar e- einci &LIT; incepea cu patima mansind vie, s'a aratat iarI comitelni
care mult muncindu-o d'a dat sufletul (5 Octombre).
HARITINA. martira, s'a sevirsit

de sabie in 4 Septembrie.
HARITON martir, de sabie s'a
sevirsit in 9 Septembre.
HARITON martir, in grOpe, de

var fiind ingropat s'a sevirsit in 3

Septembre.

HARITON cuvios, a fost pe timpul imperatului Aurelian in cetatea

Iconiei din Eparhia Licaoniei. Carele fiind adus inaintea judecatei di
marturisind cu indrasnela, el Christos este Dumnedet, a fost batut di
ars cu foc. Dupe, mrtea lui Aurelian scapand sfintul, s'a dus in pus-

tuitorului i ajungea pana-pe timpul

sefi, dar din nefericire lucrarea s'a
perdut. Sfintul arata in istoria sa

sirul traditiunei si demonstra, c. cu

tOte incercarile eresielor, nici o biserica particulara nu *line in eresie i ca depositul adeverurilor invetate prin Iisus Christos, a fost
pastrate cu mare scumpatate pada pe
timpul seri. Marturia sa avea cu atat
mai mare tank, cu cat el veduse
singur tOte bisericele mai insemnate
din Orient 0 Occident.
HERMON diacon, s'a sevirsit cu

Faust, Gaie si Evsevie in 4 Octombre.

HERMON cuvios, cu pace s'a se-

virsit in 16 August.
HENOC (1 Cron. 1, 3. Luc. III,
tie uncle a fost prins si legat de
hop', dar a selpat ast-feliti: Ca ve- 37. Fao. V, 19) al septelea om de
nind un serpe si intrand. in vasul la Adam, fiul lui Iered, a fost tata
in care tineati &I yin, au murit cu lui Metusela, la vrasta de 165: A
totii otravitl. Iar sfintul facend peg- mers cu Dumnedeil, dar nu s'a mai
tera biserica i adunand multime de- vedut, c. Diunnedet l'a luat. A trait
calugari, a facut manastire, scotend

dintr'o Okra uscata isvor de apa

di

aratandu-se lecuitor de oil ce baa;

ajungend la adanci betranqe s'a sevirsit eu pace in 28 Septembre.

HARITON- martir, &a sevirsit de
sabie eu Harita fedora (1 Iunie).
HARITON monahul, de sabie s'a
sevirsit in 28 Noembre.
HEGHESIP, autor bisericesc. He-

ghesip until din eel mai vechi P-rinti ai bisericeT, pentru c trai puin limp dupa Apostoli, era iudeil
de nastere i membra al bisericei
din. Ierusalim. Facend calatorie la

365 ani. Numai atat ne spune sfinta

Scriptura de Enoh. Virtutea oinulul
se modifica dnpa vacul in care ltrae0e; cand moravurile sunt simple,
virtutea este simpla ea si ele; Ome-

nit la inceput aveal putine datoril

si putine vicii, care pentru aceea
era' mai puternice, mai mult vedute.
Cuvintul a merge cu Dumnedeli, care

s'a dat lui Noe (Fac. IX, 6) si hit

Abraam (Fac. XVII, 1) vesteste o
mare integritate, o unire pe ctposibiI intre purtarea unui eredincios
si sfintenia Domnului; lauda acesta
se pOte da Omenilor de demult; dar

MONIAEIRISTINA

patimie lgtindu-se, camd s'a ivit ocasia a face Tti, fiind mai multe
ispite si trebuinti, virtutea, ea tote
lucrurile plmintestI, a devenit mai
complicath.. Cite precepte n'a dat
Moisi? SA se compare virtutea lui
Enoh, en acea a until farisett.
St. Pavel vine in sprijinul acesteT

idei (Ebr. XI, 6) aid laudA eredinta lui Enoh prin care s'a fficut
placut Jul Dumnedel, care r6sp15,testa pre eel ce-1 cautti; existenta
Jul Dumnedel, dreptatea tut i bu-

347

s. Invinga patimie lumestI i al se

jertfesca lui Dumne4ett din tart inima.

Idololatrii IT recunoseuri numai de

cat dupa zelul cu care profesati ere-tinismul. Dupa ce a suferit diferite
chinurT, s'ati sfirsit vita prin un
martiriu glorios, pe timpul impratului Numerian. Multl necredinciosl
mirindu-se de statornicia lor, decla,

furl, c i eT sunt crestini si impartirl cununa.

Un mare numr de credincIosi du-

andu-se sa se rOge in pestera uncle

n'atatea emit de ajuns pentru un eredincios. Apostolul vorbind de eredinta luT Enoh, esp1ic i resplltirea

erati mormintele martirilor, prefectul

puse de ati inchis intrarea i toff mu-

(Ebr. XI, 5). Enoh a fost luat ea sa

nu vada mbrtea si nu s'a mai ggsit,
pentru cl Dumnedeti II strlmutase.

St. Chrisant i sL Dania au fost

inmormintatl pe calea Salaria, Tar

nra

acolo.

sfintele Ion mOste at fost gAsite pe tim-

POte el luarea lui Enoh a fost ca pul Marelui Constantin; Tar catacomAsplAtire pentru mOrtea lul Avel.
Sfintul Apostol fuck (14) citzl o

bele de acolo mult timp pintail nu-

traditie, in care se povesteste pe-

cinstitor de Dumne4eti si a fost dascid sfintei Anastasiei, atat pentru

credinta in Christos, &At i sfintele
Scripturi. Mind c. atunci s pornise

profetie a lui Enoh pastratl prin

depsa plaltosilor. Se pOte ea citatul

acesta s-1 fi luat Apostolul din car-

tea apocrifl a lui Enoh, ea sl combath, pre eretici cu armele lor.

HION1A. Vedi Agapia.

HIRA martirk, ce s'a s6vIrsit de

sable in 26 Septembre.
HOTAZAT martir din Persia s'a

gvirsit de sabie in 17 Apriel.

HRISAF martir, s'a gvirsit de

sabie cu st. Valerie in 25 Octombre.

HRISI martirl ce s'a gvirsit, in

Slatina din Hparhia Moglenilor la
anul 1795, tliatl bucati in 13 Octombre.

HRISANT martir, s'a svirsit cu

of. Eufimia in 4 Ianuarie.

mete lor.

HRISAGON era din Roma, om

persecutie improtiva erestinilor de

Diocletian i Maximian, fiind prins
pi

acesta, a fost pus la inchisre,

uncle a primit scrisOre de la Anas-

tasia, sa se rOge pentru dinsa ci

pentru harbatul sti Publie, care de
se va face erestin, sa trliasca, Tar
de nu se va face, maT bine sa mOrl,
ca sa Impartl averea saracilor. Bar-

batul ei s'a inecat in mare; ea insa

cerceta pre sfintii martini si cheltuia

banil pentru ingrijirea lor si a saracier. Diocletian a poruncit sI se

omOre totT cresting, Tar Hrisagon

HRISANT s'a martirizat impreun5,

cu Dania in 19 Martie. Hrisant si
Dania se duserl la Roma din Orient,

sa fie dus la Nicomidia unde s'a stS-

unul din Alexandria si altul din Atena. Autorul Meneilor, adaugl ca

Hrisant a fost sotul DarieT si el a
indemnat'o a trli in cumpatare, ca
s Oa, mai bine prin curltia inimei

virsit de sabie in 25 Noembre.

virsit prin sabie in 22 Decembre.

HRISOGON martir cuvios, s'a sa-

HRISTEA grldinarul, a mrturisit

la Constantinopole in anul 1748, de

sabie s'a svirsit in 12 Februarie.

KRISTINA martirl din Persia,

A48

IMISTINAHRISTOFOR

fiind Valuta s'a Oviroit in 13 Martie.

s'a Avirit fericita martira in 24

HRISTINA martira s'a s6vircfit

de sabie cu st. Dionisie i altil la

Iu lie.

18 Mall Sfinta Hristina suferi dif erite chinuri pentru credin ta. i fu
condamnata la o Tarte cruda pe timpul persecutid lui Diocletian. A.
fost ucis la Tiro, oraq situat intr'o
insula formata de lacul Bolsena in
Toscana, are apoI a fost inghitita
de apa. ROiquiele sale se gasese acuma la Palermo in Sicilia. Memoria acesteI sfinte este in mare cinste

turisit la Tesalonie la 1777 in 27

la greci si la latini. Numele s6d se

afla in mai multe martirologii vechi

cum 0 a lui Ieronim.

HRISTINA prunca, a suferit martiriul cu Meletie stratilatul in 2 t Zaiti
HRISTINA fiica stratilatului 'Ur-

ban din Tir, care a suit-o inteun

turn inalt i puind acolo pre d.eiI
s61 racatl din aur qi de argint gi
ImpodobitI en multe podObe. Deci
sfinta privind cerul do pe ferstra
a inteles c idolii eel neinsufletiti
facutl de Omenl, nu eh niel o putere, ci acela care a facut totul este

HRISTODUL din Casandra, a mar-

Julie.
HRISTODUL de sable s'a Ovir-

qit in 36 Februarie.
HRISTODUL fac6torul de minuni,

cu pace s'a sgvir0t in 16 Martie.

HRISTODUL

i HRISTODULA

fedora; de seine s'at s6vir0t in 4

Decembrie.

HRISTOFOR era pe timpul ml

Decie, pe la anii 250. Se vorbeqte
despre dinsul lucruri minunate, ci
ar fi fost din tara sabaticilor, carii
manarica Omni si pentru aceea se
0.zugrave0e cu capul de cane. Fiind
prins in r6sbol i neputend sa graIasca, s'a rugat ml Dumneddi 0 ingerul atingendu-se de buzele lui, I-a
dat graih omenesc, i intrand in cetate infrunta pre persecutorii crestiuilor. Pentru acesta a fost batut

de un Ore carele Vachie, catre care

a dis, ca de porunca Mantuitorului

Dumnedei1 adevgrat. Sfaramand apoi

este tinut, iar de s'ar da loc maniei,

nici chiar imp6ratul nu i s'ar impo-

idolii, I-ail impartit la saraci. Tatl

trivi. I mpratul a trimes la el dou6

temnita multa vreme fr mancare

a primit hrana de la Inger 0 se yin-

sute de ostasi sa-1 prinda, cad era

fOrte fioros i avea in mana un toIag, care a odraslit; Iar pe cale lipsind panea pentru atata multime de
Qstql, le-a imultit'o cu 'rughciunele
sale; 0 v6dend ei minunea, se spai-

slt afiand de acesta, a supus'o la

tot fellul de munci i Amaind in
deca de rane. Dupii aceea a fost arun-

cata in mare qi primiud de la Domnul botezul, a fost scapata de Inger.

Indata ce a prins de veste tatal ei

ca este vie, a inchis'o in temnita,
dar cMar in acea nOpte el muri.
Venind in locul s6A unul Dion,
chema pre martira la intrebare gi
ea marturisind pre Christos, fu mencita cumplit i facand minuni a tras
la credinta trei mil de Omeni. Dupa
Dion veni unul Lilian, care o baga
intr'un cuptor cu foc irmind nearea, a poruncit sa-i tae titele
limba; apoi fiind lovita cu sulitele

mantara i credura in Christos. Mergaud la Antiohia, s'aii botezat impre-

ung cu sfintul Hristofor de &are

Episcopul Vavila. Mad l'a v6dut im-

pgratul, s'a ingrozit 0 a *Int. Apol

veninduli in fire, a credut sag amagdsca eu Ticlequg i sh-1 imblandeasca

cu momele, de aceea 1-a adus doua

femel forte frumOse qi iscusite a intarita spre porniri i pofte desfrinate; una se chema Calinica i alta
Aquilina i le-a poruncit sa-1 fad,
prin tOte mijlOcele a se lepada de
Christos i a jertfi idolilor. Dar sfin-

HRISTOVORIMION

tul invtindu-le

atras la legea

eretin i miirturisind inaintea imp&

rallui, art primit cununa martiriulni;
asemenea i soldatii, caril s'aA botezat imprenn5, en sfintul, au primit
inartiriul prin sable. Iar pre st. Hristofor Pal tintuit cu pirOne pe o masing de torturrt fcuta de aramk &Arnia s'a dat foe pe de desupt; dar
sfintul n'a suferit nimic, ci povestea
niste lucruri minunate clicend, c'S., a

v6slut pre un om forte mare si infrumusetat, imbracat in vesminte albe

in cat aeoperea i sOrele cu strillueirea

sa; in cap avea o cunung stralucia,

*far imprejur ostasi purtittorI de foe,

cu carii se luptati niste negri. Acel

om strlueit miniindu-se, a calcat
tOt puterea vrgjmasului. Poporul,
vend pre stintul Hristofor, crt a

A4

IIRISTOFOR i Mavra de sable

s'at gvirsit in 9 Noembre. Numele
si cultul acestuI sfint sunt tot eta
de celebre, pre crtt de diferite sunt

actele MartiriuluI s6t. OrientaliI art

avut tot-dOuna mult stima, pertru
el si grbz5. amintirea ml la 9 No-

embre. Iar biserica apusank la 25

Lurie, cum se afirt in martirologiele
vechi si in catalogul lul Ieronim.
Ca i sf. Ignatie din Antiohia a luat
supra-numele de Christofor, spne a
esprima i mai mult dragostea pentru

Iisus Christos. Se represinta ea un

gigant, purtfind pre Iisus pre urn re
si trecend marea; dar acOsta este alegoric si statuele sale enorme, ce se
v6d Inc prin unele bisericI gotice,
fac alusia la numele de Hristofor,

si la Marea necazurilor, prin care

rgmas nev6trtmat, a creslut in Christos i scOser pre sfintul din foe;

trebue s. trOd. toti credinciocii, spre

dar imp6ratul porunci sit le tae capetele. Sfintului I-a legat o plOtr5,
de gdt i l'a aruncat in put; Iar
scotendu-1 de acolo l'a imbra.cat in
ararnti ars, si in sfersit I-a trtiat ca-

tria lor.
Se crede in decomun Ce sfintul a
fost martirisat in Licia i ea% reliquiele sale, transferate la Toledo ati

pul in 9 Mal.
HRISTOFOR:a prirnit cunul. a mar-

tiriulni cu Antonin si Teona in 20

Apriel.

HRISTOFOR din Roma, en pace

s'a sevircit in 5 lunie.

HRISTOFOR cuvios, en pace s'a

sevirsit la 18 August anul 412.

n,

a ajunge in cult la limanul si pa-

fost duse in Francia. Credinciosil art

mare credintl ca-1 scapil de pestk
HRISTOFOR si Eufimia de sabie
s'ati svircit in 19 Noembre (22 N.)
HRISTOFOR si Procopie de sable

s'ati gvircit in 25 Noembre.

HROMACE, ve4I Tiburtie.
HIJDION unul din ceI 40 de martini din Sevaste (9 Martie).

I.

IA martirk s'a svIryit de sabie

IACOV unul lin eel ().ece martini

In 10 Septembre.
IA martira, s'a prins rag cu noua

de la pOrta de arama, care a marturisit pentru sfinta icOna, s'a savir-

de creytini. Fiind constrisa cu

mu

yit cu Alexie in 9 August.

rAcov fratele Domnului, cel mic.
Sfintul Iacob, ce se numeyte cel rnic,
spre a-I deosebi de st. Jacob, fiul
lui Zevedell, este cunoscut yi cu nu-

multe fellurl de munci de mai marele

fermecatorilor, a se lepada de Christos,

i nevoind, i s'a

talat capul,

insa spun, ca dupa" ce i s'a Mat capul,

mele dreptul. Numele acesta i s'a

primind pamintul sangele martirei,

s'a umflat, facendu- se movila yi eel

dat, precum spune Egesip yi Clement

Alexandrnul din causa sfinteniei sale

ce o all chinuit, ape in slabano-

minunate. Era fiul lui Alfa yi al

gire; iar sOrele y'a intunecat lumina

0 tot locul s'a umplut de bun mi-

Mariei, sora sfintei Fecire.

Nu ne putem indoi ca n'a fost cu

Iisus, ca'nd la inceputul ministeriului sea, a mers la Capernaum cu frafii sal. In annl urmator a fost che-

ros (11 Septembre).

IACHIE martir. Se serbdza in

17 Decembre.
IACINT famenul, ce a pusnicit en

sfinta Eugenia (24 Decembre).

IACINT martirul, era din Cesarea
Capadociel. Fiind cubicularie, servea
la masa imparatului Tralan yi parIn-

mat la apostolat cu Inda fratele

du-se ca este creytin, 1-a silit s guste

din jertfele idoleyti. Dar neplecanduse a face acesta, i marturisid pre

Alexandriei, precum yi st. Ion yi

sea. Mantuitorul inviind, Pa cinstit

cu o aratare deosebita. I-ail comunicat

dupa cum spune sfintul Clement al

st. Petru darul vtiintel, pre care rail
impartalit apoi celor-1- alp.' apostoli.

Christos, a fast batut preste tot tru-

De la sf. Ieronim yi st. Epifanie

pul yi I-a pus in temnita yi nu i-a dat

alta de mancare, decat numal de cele
jertfite idolilor. DF vitzul luptator

aflam ca Domnul, cand s'a inaAat, a

incredintat st. Iacob biserica din lcrusalim Vi ca prin urmard apostolii

a ml Christos, n'a voit s. guste din

acelea, ci a postit patru-Oci de zile,
si slabind de fOme, y'a dat sufletul
in 3 Iulie.

1-aa pus episcop al acestei cetap, cand

se impraytiarii spre a:predica Evangelia. Sfintul Epifanie spune ca purta

pe cap o lama sail o placa de aur.

Negreyit ca acOsta era un semn al

IACINT din Amastrida s'a sgvIryit

Impuns cu trestie in 18 Julie.

demnit4el episcopale. Policrate citat

A51

IA takt

de Eusebin spune ace1as1 Meru de

sfintul I6n, i altii de st. Marco. De
bung sam5 c spre e imita pre Arhiereul iudeilor; Sfintul episcop al
Ierusalimului sill. pre Iudei ca sa-1
respecteze, cu Vita furia cu care persecute' pre crestini. Iota ce ne spune
Eusebiu si Egesip despre sfinOniea sa.

A. trait necontenit in curtie. Era

nazorefi, adeca consfintit Domnului

si in calitatea acsta nu bea nici o

data via sa vre-o b5utura betiva,
si nu tala prul. Obiceiul scaldatorilor i unsorilor mirositre l'a parasit

cu totul; nu manca nimic, care sa

fi avut vieta, afara de mielul pascal
care era prescris. Nu purta sandale
si de imbracaminte avea o manta si
o haina de in. Asa de des Ingenuchia la rugaciune, ca genunchile gi
fruntea sa devenise tan ca pielea de
camila". St.._Epifanie mai spune, ea
se ruga Cu manile Intinse catre ceriA
pi

asa a ploat, pe timpul unel se-

cete marl.
0 sfinOnie asa de mare 1-a meritat
din partea Iudeilor supranumele de

Dreptul; de aceea numai el avea

dreptul a intra in partea reservata
preotilor. Iudeii Weal semne de yeneratiuue prin aeeea, ca se grabeail
a-i atinge margenea hainel sale.
In anul 51. las, parte la sinodul
din Ierusalim, ce se tinu pentru observarea ceremonielor legale si terea

Imprejur. Dupa ce Intari cele dise

de Petru, forma decisiunea, care fu
aprobata de apostoli si trimissa crestinilor nelinistiti de Iudeii convertiti. Sfintul Episcop al Ierusalimulul
tolera obiceiul observarel legei mozaice. In adever, ca biserica sa erac
compusa numai din Indei, carii tineati
Inca la vechile lor obiceiuri i pentru

care Ora numele WI. Ea are titlul

de Catolica qi Universalii, pentru
ca n'a fost adresata unei biserici particulare, ci tuturor Iudeilor convertiV,
emit erati inprastiati in diferite parV

ale Universului. Apostolul i propune de a combate pre predicatorii

falsi, emit abuzand de unele espresiuni ale st. Pavel, iuveta ca numai
credinta este de ajuns spre justificare
vi ea prin urmare faptele bune sunt
nefolositOre. Da apol regule minunate

spre a duce o vita sfinta, Indemnand pre credin,...losi s5. primesca

taina st. Eleo-nngeri in blele lor,
Sfintul Pavel scapand din manele
Iudeilor prin apelul ce-1 facu la Imperatul, acestia '0 varsara focul lor
asupra st. Episcop de lerusalim. Gu-

vernatorul Fest murind inainte de

venirea urmasului sati Albin, profitara

de imprejurare

i Arhiereul Anan
fiul hi Ana, aduni sinedriul, unde
chema pre Iacov si pre crestini A-

postolul era acuzat, di a calcat legea

gi l'a dat poporului ea sa-1 ucida cu
pietre.

Egesip suune ca 1-a dus pe platforma templului, silindu-1 sa se lepede

in public de credin0. sa Dar sfintul

in loc de a face ce se cerea de la

deusul, marturisi pre Es. Chr. Radi-

cand apol glasul ca sa fie audit de

top eel ce se adunase la templu pentru
serbarea pascelor, dicea ca lisus fiul
omului, care a fost rstignit, sede
deadrepta Majestatei suverane, ca Fifi
alut- D-defi i ca Inteo 4i va veni

pe norii ceriului, ca s. judece Vita

lumea. Carturaril i fariseii, plini de

manie strigara. Ce este! asa de ratacit s fie dreptul!". Se mira apoi

acolo unde era el 0-1 aruneara jos.
St. Iacob nu muri in caderea sa, mai

carii era trebuincisa math condes-

avu Inca puterea a se pune in ge-

cendenta. Credinclosil indemnara pre

gunchi; i ast-feliti radicand ochii la

st. Pavel a se curati si a aduce un

sacrificiu. Pe la anul 59, st. Iacov

cerifi, rug5. pre Dumnedeti sa erte

scHse in greceste epistola canonica,

s5fi, ea nu vtiii ce fac. Poporul in.

pre ucigasii sT, dicend ea si Domnul

iicoil
cepa apoi sg arunce cu pietre si astfeliii trecu &Litre Domnul in 4iva de
Pasti, care era in 10 Apriel anal 61
de la Christos si hi inmormintat

las sat, sail de alarm unde-va. Ori

langa Temp lu.

IACOB Apostol, fiul lui Zevedei si

mai stat sa se sfaulasca, n'ail pus

niei o pricing de mgrturisire; nu
s'ail gandit nici la greutilti, nici la
urmarile ce ar fi putut sg alba partarea lor; sacrificial lor hi intreg si

al Salomei era frate cu st. IOn Evanghelistul si rudg de aprOpe a hi

Iisas Christos. A fost numit cel mare
spre a-1 deosebi de apostolul eu acelas name care a fost episcop in
Ierusalim. Acesta s'a numit cel mic,

cum ar fi, indata ce audirg glasul

Domnului si cunoscurg vointa lul,
lasarg total, spre a i se supune. N'ag

des5virsit.

Asemenea lui Abraam, el ati urmat vointei luI Dumnedeil de cat sit

s'ag peutru cri era mic de stat, sag

r5mae in familie, el lasarg tot ce

aveail ca sg fie ucenicil hi Iisus.

Se pare ca gt. Iacob veni in lume

Se pare eg. Zevedeg a aprobat purtarea copiilor sei si dupre cele ce

se spune in Evaughelie de Salomia

in sfirsit pentru ea era maI flan

cam doi-spre-Oece ant inainte de Iisus Christos si ca era mult mai in

vristg de cat fratele s5ti IOn. Salome, mama sa se mai numea si Maria si era sora sfintei Fecire. Inter-

pretit nu se unese aid', ce se intelege sub numele de sord; unit lag

dupg literk altil cred ca ar fi vorba de o vara primark ceea ce se uneste cu _genial limbeI ebraice. Acestia spun ca sfinta Fecirii ereunica iiicg, ceea ce se potriveste si cu

traditia bisericet
Sfintul Jacob era din Galileea, pes-

car de profesiune, ea si tail si fratele s5il. Se crede ca top' trei se asedase la Betsaida, uncle locale pe
atund si Petru.
Iisus trecend lacul Ghenisaretului
a Odut pre Petra si pre Andrel pesmind; el I.a chemat si le-a dis sa-I
urmeze, taggduindu-le cg-I va face
vangtorI de Omni. Apropiindu-se de
rili, v5du pre Iacob si pre Ion, Carell indreptag mrejele in barcg, cu
Zevedel tatal lor, pre care 11-a chiemat.

Cei dol. &att lasarg inrejele, luntrea si pre tatal lor si-1 urmara (Mat.
IV, 22) Probabil cii inainte de chie-

marea acsta el stieag ca Iisus este

Christos; el puteag sa stie acOsta
sag din convorbirile ee le-ag avut
eu sfintul Petra, care triaa in ace-

mama kr, s'a devotat si ea in serviciul Domnului. Sufletele evlaviOse

trebue sg fie in aceleasl dispositiuni
de sacrificii, ca si cot dot apostoli

si prin urmare A, alunge din inirna

kr ori ce afectiune, sa scape cu total din sclavia patimilor si sa fie
gata a renunta la tOte, pentru numek luI Dumnedert; de aceea sufletele acestea sunt pline de har!
De si Iacob si Ion urmaii lull Chris-

tos si nu plerdeag nimic din dumnedeestile sale inv5taturi, din timp

in timp il pgrasiaii, ea sg pescuiascg. Dar indatg ce v5durit minunea
en pestii, cand I-ail chiemat Petra
si Andrei, emit nu puteag sa scOtt
mrejele pline de peste, nu se mai
despartirg de dinsul.

In anul 31 al erei vulgare, &cob si Ion, v54urg cum a fost yindecata sOcra lui Petru si invierea
filed Jut Iair; si formandu-se colegiul apostolilor in acelas an, ail fost
numerati amandoi. Domnul le dada
numele de Boanerghes sati fiiI tunetului, negresit pentru activitatea
zeluluI kr. Intr'o di pe cand el cereal sit se pogOre foc din cerig asupra unei cetati din Samaria, care
n'a volt sit1 primOsca, el II infruntil si le dada a intelege, cg in con-

"-'- ^

85 g

1AC011

tra pacatosilor, nu trebue sa intrebuinteze alte arme, de cat blandeta

I-a mai intrebat, dna, ar putea sa

bea pabarul suferintelor sale. Da,

qi rabdarea.

putem", raspunsera di dot apostoll,

carii pricepura atunei cu ce condi-

Iisus distinse pre Petru, Iacob 0

I6n pintre

apostoll. EI sin-

guri s'at bucurat de vederea slavitel sale schimbari la fata si at fost

martori ai agoniet sale in gradina
Maslinilor; dar cu tot exemplul yi
invataturele Mantuitorului, spiritile
lor nu ere' inca cu totul luminate,
nici inimile Ion desavirsit curatite.
Virtutea lor era imperfecta, cum vom

tie le oferea Iisus imparatia sa si

caril doreat sa, patimsca cu el. Dom-

nul le spuse ca in adevar se vor

impartkd din paharul sati, dar in

ceea ce priveste locurile ce le vor

ocupa intru imparatia sa, adsta s'at
regulat mai 'nainte dup.& gradul de
iubire i rabdare cu care vor suferi.

Virtutea acelor ce se jertfesc ml

vedea.

Dumneclet, ramane imperfect, pana

Mama Int' Jacob si In, vclend c

fill sat se bucura de Ore care intaetate, se- astepta mult pentru din0t,

ce prin multe nevointe si prin ru0:dune, s'at pregatit sufletele kr,

ca sil plinsca cu deplinatate darurile Sfintulni Dub. Atunci se luminzil cu o lumina noua si se umple
de acel foc al dragostei, care arde
tot ce mai ramane pamentesc in afectiunele kr. In Starea adsta virtutile, chiar morale, castiga un grad

carit aveat cinstea a fi i rude de

aprOpe cu Iisus. Ea 's1 inchipula,
dupa ideile grOse ce Iudeit 'si format de Mesia, Cil va intemeia o imperatie temporala ; ruga deci pre
Mantuitorul, ea SA faca sa stea fiii
set, unul de-adrepta i altul de-a-

stanga sa intru imparatia sa.

De aid se vede pang unde ajunge o lubire rad intelsa; orbeste pe
parinti, it face sa magulsca patimile seorete ale fiilor i merg pana
a't incuraja chiar in viciil. In acela tiinp se vede ce este ambitiunea, pentru ca. se 'i'nsinua cMar In
inima acelor ce at fost chiemati la
apostolat. Iacob i Ion ascunsese in
inima kr &duffle ambitiOse; in adsta nu vedeat ei de gat o nobila
emulatie i dorinta de a servi pre
Dascalul lor. Dar numai fiii luminei
pot sa descopere cursele acestul vrajmas; numai o umilinta sincere, pOte
sil deosebsca pretextele speciale in
care se ascunde mandria i pofta.
Fara indoiall Oil eel dot fit ai lui

Zevedet vorbeat prin gura mamei

lor. De aceea i Mantuitorul vorbe--

te cu dinsii, Ocend: Nu stiti ce

cereti. Nu prin ambitie se inalta

cine-va intru imparatia mea, ci prin

munca i fabdare",

sublim de perfectiune; umilinta face

ca sufietul sil aibil o cunostinta lilmunit i intima a injosiret

i slii-

biciunelor sale; si-1 patrunde de cele

mall vii sentimente de dispret pentru

sine insusi; se stramuta inteo nouil

regiune, nude prin multe nevointe
face cel mai mare progres. Adstil
pertectiune, o comunka St. Dull in
chip minnnat apostolilor, cand s'a
pogorit asupra lor. Nu numal ca

sapa in inimile lor legea dragostet,

dar le dadu i haruri din afara,
cum darul minunilor i profetielor,
spre a-i pune in stare sa implinsel
misiunea cu care I-a insrcinat Ems
Christos.

Pupa inaltarea Mantuitorulut, apostolii lucrara impreuna spre a

raspindi invatatura lui. Dar scriitorii

din vcul intai nu ne-aft lasat amanunte despre lucrarile st. Jacob; se

pare numai ca el a parasit Iudea

indata dupa martiriul Sfintului Ste-

fan. Fer. Ieronim ne spnne a el a

predicat Iudeilor ce erat imprastiati
28

854

IACOEi

pintre cele-l-alte natiuni. Cu tote ca,

apostolii ail predicat numd prin ve-

porunci s'a

i se tae capul; ceea ce

se executa in al patru-spre-decelea
an de la inOrtea lui Iisus Chrisios.
Eusebiu, dupa Clement de Alexan-

cinatatea Iudeit timp de dol-spredece ani, totusi o traditie fOrte veche

mrturiseste ca St. lacob a predicat

si in Spania.
Sfintul Epifanie ne spune ca St.
Jacob a trait in celibat si in cea

dria raporteza dll denuntatorul sfIn-

came, nici pesce; ea purta halue

simple si totul in purtarea lui era

tulul Apostol a fost asa de mirat

de curajul i statornicia so, in cat
se declara singur ereqtin qi fu condamnat in aeelas timp sa fie decapitat. Pe cand 11 ducea la locul de
osinda, ii ceru ertare pentru dll l'a

spre folos. El a fost eel dintai dintre

apostoll, care urma pre Mantuitorul

dat pe mana &Mallon Apostolul oprindu-se un minut, se intrirse eatre

prin martirin. Patimi la Ierusalirn,

unde se inturnase in anul al un-

el si imbra4isandu-1 II t,lise: ,,Pace

spre-decelea diva ivaltarea Domnuld.

acelas loc.

Iata causa mortil sale.

Agripa nepotul lui Irod, a fost
crescut la Roma sub domnia lui Tiberie, aeolo cuuoscu pre Caligula si
meritase increderea acestui principe
magulind patimile sale. Indata ce
Caligula a ajuns imparat, spre a-i
marturisi ml Agripa iubirea sa, II
dadu titlul de rege, en tetrarhatele
ml Filip si Lisanias, care erail pe

Corpul Sfintulul Jacob fu ingropat la lerusalirn; dar putin dupa a-

mai mare cumpatore; ea nu mance,

atunci vacante.

In anul 41 al lui Iisus Christos,

Imphatul Claudiu mai adause ahe
donatiuni la cele pre care le facuse
Caligula; asa dll tOta tara pre care
o ocupase mai 'nainte Trod, a fost
pug sub stapanirea nould rege. Curtea lui Agripa era stralucita; si pothibele imparatiei erail mai marete
ea nici odata In tOte provinciele ce
depindeaii de el. Cu ttite acestea profesa legea lui Moisi si ea i cum
ar fi fost cel mai infocat zelator, incepu o persecutie ingrozitOre in contra ucenicilor ml Iisus. El stia bine,
of prin aceea va castiga inima lu-

deilor; profita de ealatoria ce o facu

de la Cesarea la Ierusalim. pentru
ca sll serbeze Pastele anului 43, sa.
le dovedsc dll doreste a le fi pillcut. Sfintul Jacob fu cea dintai vietima a politicel sale. Arestandu-1 en
eate-va dile inainte de grbatOre,

tie" La amandoi li se taia capul in

ceea iteenicil 01 ii dusera In Spania

ti-1 depusera la Iria Flavia, asta-di
El Paciron. Reliquiele all fost descoperite prin vOcul al noulea kti att
fost duse la Compostela. Locul acesta

se numea odinira Ad Sanctum Ia-

cobum Apostolum sail Giacomo

,

Postolo; i de aid prescurtat Cornpostelo. Este renumit prin multimea

inchinatorilor, carii visitza corpul
st. lacov, ce se pastreza cu mult respect in catedrala. Se istorisesc multe
minuni savirsite prin mijlocirea st.
Apostol, cum si multe aparitiuni mai
ales pe timpul rasbcielor cu Maufii.

In Spania este si un ordin militar

ce pOrt'a numele sfintului Iacob in-

fiintat la 1175.
JACOB Persul martir. St. Iacob
era din orasul Bet-Lapeta in Persia.
Numele sell se film celebru atat prin
nastere, avere, ealitaVi rare, cat si
prin locurile ce le ocupa si iubirea
regelui de care se bucura. TOte a-

cestea erail o ispita pentru el si in

adevar cadtr. Regele declarand r6stool crestinismului, avu slabiciunea

de a jertfi in favrirea stapanuld adeverata religie pre care o profesase

pang atunci.
Mama yi femeea sa simtira o vie

liCOB

durere pentru cAderea sa; ele se ruga pentru indreptarea lui

scrise
epistola urmAtOre, dupe, mOrtea regelui Isdegert sub care apostasiase:

Stint de mult c te-al lepedat de

dragostea lui Dumnecleh nemuritor

spre a pestra favOrea principelui cu
averile i onorurile lumel. Dar, ce
s'a fAcut acela pentru care al dat
atala pret? Nefericitul, s'a supus desi s'a fAcut praf. Nu
mai al ce ndejdui de la dinsul; nu
mai pSte sa te scape din muncile

tinului comun

vecinice. S til c dacA vel stArui

in grepla ta, dreptatea dumne4e6see

355

vinte pentru sine, qise: Ce, nenorocitule, me numeqti pre mine reti, tu
care nu te inchini sOrelui, nici lunel
nici focului, nici apel, aceste minunate lueruri ale dumnedeirei? Iacob
n'ani voit ea se. te super, dar ic 61
dal fApturelor numele lui Dumnerleh".

Regele ne mal putend de manie,

chema pre miniqtril sel i pre judecetoril irnperiului spre a se sfAtui
asupra unui fellh de mOrte la care

sA se supue un om, care ar aduee

insultA divinitAtilor Orel. S'a both-

rit ea vinovatul dace, nu s'ar rasa

de cre0inism sA-1 lege de rOtA si

te va condemna la chinuri cum a

sa-1 tae membrele &Ate unul .

condemnat pre regele amicul tti. Iar

nol nu mai voim sA avem vre o le-

oragul alergA sA vadA o executare

gAtur e. cu tine".
Cetirea acestei epistole, faeu lui
Iacob, cea mai mare impresie; cugeta

ap de extraordinarg. Cre0inil se r9.-gare, lull Dumnetleil cu cAldure, cry

sA dea servitorului sea darul sta.-

la mArimea crimel sale 0 se ingrozi

gAndindu-se la judecata. la care trehula se, se aqtepte din partea suve-

ruirel. CAnd a ajuns Iacob la locul

de osindA, a cerut cAte-va minute,

ranului JudecAtor. Nu s'a mai dus

la curte, fugi de top.' acel ce ar fi
putut se.-1 amAg6sce. qi renunta pentru

tot-deuna la folOsele ce pricinuise

perderea sa. Regele informat de eonvertirea sa, 11 chemA. lacob mArtu-

risi fere sfial cA este crqtin. Varanes furios ii aminti tote buenatile cu care perintele sai II deruise
mustre pentru nerecuno0inta sa.

hi numele tafalui regelui, marturisitorul Iise lini0it. Uncle este mum

el, ce s'a fAcut?" Aceste cuvinte adause furia regelui, care ameninte
pre sfintul, ce-1 va emdanina la mOrte

crude, qi prelungitA. Ori ce mOrte

este un somn. Ah de af muri cu

nirtea dreNilor (Num. XXIII, 10).
Varanes. MOrtea nu este un somn;
este un obiect de grOzA pentru eel
marl i pentru regl. lacob. Da fere.
IndolalA ingroze0e pre regl i tol aeei ce despretuesc divinitatea pentru
ctl niidejdea celor 1.61 va peri (Prov.

X, 28). Varanes, land aceste cu.

Indate, ce se publica sentina,..tot

care i se invoirA. Intorcendu-se spre

Agra, se puse in genunehi 0 se rugl
cu multA cAldurA, avend privirile
spre ceril Muncitoril se apropiara
0-i arAtarA instrumentele de torture.
II apucarA de maul gil intinse bratul cu putere. Dar inainte de a-I bate
11 sfetuirA se. se supue regelui, ea
sA scape de chinurile crude, care ena gate. PrivitoriI, gandindu-se la
naqterea sa, locurile ce le ocupase,
tiuerqa, nobleta i majestatea este.

riorului WI, nu mai puteah tinea

lacrimile. Cu multa stAruintA-1 Indemna sA ascundA pentrn moment
sentimentele sale religiOse, pe care
le-ar putea marturisi in urmA MOrtea acesta respunse ostaqul lui Christos, vi se pare voile ingrozitOre,

dar nu este nimic faVt cu vi4a yecinica". Apol gise muncitorilor: De

ce stati? de ce nu implin4i porunca
primitA?" Ace0ia tAindu-i degetul
drept, (Pe: Mantuitorul creqtinilor
prime0e ramura acsta. Este adeverat ce, va putresli; dar va inver0

356

TACOS

iaras si sunt incredintat ca va

fi

gum mantuirea priu fug* sa

cel

incununat de glorie". Judecatorul

singur plangea i striga martiriului:
Ai f 'dent destul pentra legea ta;
nu rasa sa fie sfesiat in bucati un
corp &Heat ca al ter" AI avere, d'a
o parte sracilor pentru mantuirea

putin se. se intarsca in singuratate

spre a fi spa in stare se, sa impro-

Sfintul respunse, via este mOrta lama,

mnit la rugacIune, pe care nu o intrerupea nici odata, cel putin in dis-

sufietului teil; dar nu muri asa.

tivsca vrajmasilor.
Alese muntii cei inalti do locuinte.
Iarna train inteo pestere, subterana;
restul anuluI 11 petrecea prin peduri
necontenit espus la aer. Se nevoia

dar primilvara inviza, cum sa nu

invieze corpul oinenesc, chiar dac

positia inimei. Mance numai radcini

ar fi facut bucatl?" Taindu-se degetul, inima lui se bucura si la fie-care

haine.

deget ce i se -Cala, multmi lui Dumnedeti. Indemnandu-1, sa nu mai st--

ruiasca in hoterirea lui, sfintul respunse, ca odata ce a apucat plugul

de Arne, nu se mai intOrce inapoi.
Dupe: ce i se tala manele i plate-

rele, nu inceta a bine-cuvinta pre

Dumnecleti.

Sfintul Iacob fu martirizat in 27

Nombre anul 421. Credinciosil voira
ols cumpere sfintele lui rmiste, dar nn
li se ingtidui. Apoi se foiosir do ocasie si luandu-le, le pusera intr'un sicriu si-1 inmo.mintara intr'un loc

de erburi crude. Se imbracg cu o

i o manta acute arnendoue

din per de capra. Cu tOta grija ce

avea de a se ascunde, a fost Aescopent.

Multi Omni se eater prin stand

numai se. ia bine-cuvintare d se, se
marturisOsca. Fiind inzestrat en demi minunilor si al profetiei, dadu
frumse davedi in calatoria ce o feat

in Persia, spre a cerceta bisericelc

interneiate acolo si spre a interi pre
cei din noii convertiti, atunci crunt
persecutati de vrajmasil crestinismu-

Int Presenta sa insufleti curajul acelor ce sovaeati si le inspir o do-

necunoscut de pagani. Numele sIi

este renumit la tote poprele cres-

rinta ardetOre de a inuri pentru apera-

tine vechi.
IACOB Episcop de Nisibe. Sfintul Iacob unul din cei mai renumiti
dascali ai bisericei Siriane era din
Nisibe, in Mesopotamia, tare care a-

lolatri la cunostinta Evangeliei. Fara

indoiala el a suterit pentru credinta
in timpul persecntiei hit Maximin II.
Ghenadie ii pune in numerul ace-

eon parte din imperiul din Orient.

acest imperat. Nicifor II numera printre parintii sinodului din Nicea, care
purta semnele gloriOse ale muncilor

Natura-1 inzestrase cu nn geniu frumos, pe care-1 cultive, prin o aplicare neobosita la lucru. Dupe, ce se

instrui in deajuns in .stiintele profane, 's1 indreptit studiele sale asupra sfintei scripturi. Abea a intrat
in lume i vedu ca partidanii maxi-

rea credintei; aduse pre multi ido-

lor ce marturisira pre Es. Chr, sub

ce le suferisa pentru numele Domnului.

desertaciune, iubire de placeri; et

trla intr'o turburare continua; nu
gager timp a lua aminte de sine si
negrijaii de lucrarea cea mai impor-

Reputatia sa de sfintenie II radica

la scaunul episcopal din Nisibe. El
continue tot-dOrtna modul de viete
ce-1 ducea pe munti; adause la posturile sale si cele-l-alte nevointl o
exactitate estrema in implinirea datorielor ce-i impunea demnitatea sa.
Convertirea pecatosilor i staruinta

tante. Vederea atator pericole 11 pa-

dreptilor email done obiecte care-1 o-

trunsera de frica; se hotari

cupau necontenit. Avea mare grija

melor sale erail stapaniti de ambitie,

asi-

.,..-s,,,,...,...,,,es_fr,eN_IN.",e,..N.......,....",,,

IACOB

357

pentru Arad; dragostea pentru din01 mergea asa de departe, ca, se parea ca, nu are alta ceva de cat spre a
usura nevoile. In faptele st. Mita 0
a sotilor seI din Persia, se lice ca el

sub Eustatiu pe la 326. In anul 336

a zidit'o biserica marta, la Nisibe; ca,

st. Mile, venind in acel oray, petreeu

Acel eresiarh amagi pre Imprat prin

o marturisire viclOna. In tarburarile
ce se radicara cu acea ocasie, st.

cat-va timp cu st. Episcop; ea a fost

asa de mult atins de frumseta bisericel, in cat dup5, intOrcerea sa la

Adiab, trimise st. Jacob o mare cantitate de stofe de matase spre a face
ornamente, care sa servesca la celebrarea cultului dumnaleesc.
Intre alte minuni ale st. Iacob de
Nisibe, Teodoretistoriseyte urmatrele.

Inteo zi sfintul era in calatorie si-I

incunjura o multime de cersetorl.
AcestI nenorocIti. spre a scOte de la

el cati-va bani, spuneat ca n'ali cu

ee stt ingrOpe pre unul dintre dinsil

pre care-I aratali intins la pamint

si-1 numeaa mort, desi era pfin de
vita. Servitorul luI Dumnec,let li
dadu ceea ce cereal Apoi incepu

a se raga pentru eel mort sit i se

era la Constantinopole, &and Constan-

tin ordona st. Alexandru, episcopul

de acolo, s parasascrt scaunul, daca
nu voeste sa comunice cu Arienii.

Iacob indemna poporul a alerga la

Dumnecleil prin post si rugaclune.
Pupa opt dile, adeca, chiar in Duminica &and Ariu trebula sa primesca

impartasirea, s'a gasit mort intr'un

loc, unde sa dusese sa-si faca trebuintele trupesti.

Dar cea mai stralucita minune a

st. Iacob de Nisibe este aceea prin
care libera, orasul episcopal de furia
barbarilor. Teodoret ne spune in istoria sa bicericesca despre mesa intimplare; asemenea Teofan in Cronica Alexandria 0 chIar Filostorgie
care fiind arian, nu se 'Rite presupune c5, scriea in favOrea sfintului.
Sapor II, regele Persia, asedia de
doua orl Nisibe, pe &and st. Jacob

erte pacatele ce le a savirsit in viet5.

era episcop. 0 data in anul 338,

0 fericirea a fi primit intru odihna

sfiutilor. Indata ce plea' , cersetoril
alergara In satul kr, ca sa imparta,

duprt mOrtea lui Constantin cel mare.

cu el eastigul lor, dar art fost inspimantatl, cand rail vaclut cu adeverat

mort. Cuprini de durere 0 de frica

incepura a striga 0 alergand dupa
omul lui Dumnedet, se arnncara, la
picIOrele lul, cerend ertare de gre-

sala kr 0 rugandu-I sa alba mila,

de ei si sa dea vita nenorocitulul
kr sot. Sfintul avend mita de el a
de lacr imile kr, a inviet pre cel
mort.

Arie semanand dogmele sale in

mai multe 041, st. Iacob Oiu sa-0
apere biserica sa de contagiunea raillui si-si puse tote silintele spre a
stIrpi eresia. In anul 325 a luat

parte la Sibodul din Nicea, cum ne

spune Teodoret 0 Ghenadie; se afla
0 la acel ce se lint' In Antiohia

care tinu pre barbari in respect.

Armata persilor era compusa din .
tr'o multime nenumerata de cavalerie si infanterie; ere' 0 un mare numh
de elefanti O masinI de rasboI de tot

feliul; dar dupi sese-lea 0 trel de

;lite de asediu, Sapor fu obligat a
se retrage 0 a se duce in tara sa.
Armata sa adesea hartuit de inimidi 0 zdrobita, de ostenela, peri de
fOme 0 We epidemice.
Pupa flece ani, Persil ca4ura din
noti pe pamintul Romanflor; ei profitara de slablelunea impgratuluis Cons-

santiu. Pradand taxa, eI incunjurarri

Nisibe, ocupand tOte caile, se napustira asupra cettei cu o funie nespusa; apoi inturnara masinile asupra
cetatel, dar tOte incercarile lor aii
rams zadarnice. Pupa apte clee'l de
4ile de incercari, gra nici un efect,

358

IACOB

volah s oprsea riul Migdonius, care

trecea prin oray; cand apa ajunse la
o inaltime mare 11 dadu drumul, aya
lovind zidurile facu o spartura
mare. Indata, incepura a striga, cre-

Pnd ca vor fi inving6tori; cu tote

acestea amanar a. asaltul pe a doua
(1.i, din causa inundatiel; dar se minunara ne mai vaclend spartura; a-

sediatil zidira din noh en o lutala

ne mai povestita; ei ah fost indemnati la lucru de catre sfintul, care
in tot timpul se ruga in biserica.
Sapor inaintand in persOna, i se palm

nelor sale, parasi asediul ce dura de

trei lumi i apuca calea spre Persia
c. ramasitele armatel sale.
Tot acel rege mai incere in anul 359, ail rezbuna asupra Nisibei.
El intOrse armele sale in contra amidei, ocupa orayul yi trecn armata
yi mare parte de locuitori sub ascutitul sabiel. Acel din Nisibe datorira
scaparea lor mijlocirel st. Iaeob, care
dup.& opinia cea mai comuna, murise

inainte de asediul cetatel la anul

350. Imperatul Constantin deyi Arian, porunci sa, se Ingrpe in ce-

ea vede un om, care avea exteriorul

until rege yi a earth' purpura yi diadema stralucea grozav; el eredea Ca

tate, ceea ce era oprit. In 361, Iulian porunci sa-1 ingrOpe afara din

este imparatul Constantin yi ameninta

dna Provincil in care se cuprindea

cu mrte pre acei ce-T spuneat, ca

Imp6ratul era la Antiohia. Asigur5ndu-1 ca Imparatul Romanilor nu era

si Nisibe luara mOytele sfintului en

acolo yi cunvins, c5 Dumnedeil se lupta

cu duymanil s61, arunca o sagOta In

aer ea spre a-11 rasbuna. Sfintul Efrem care era atuncea la Nisibe, ruga
pre st. Jacob sa mrga pe zid i sa
vada armata Peryilor, ca sa cera. de
la Dumneleii invingerea kr. Sfintul,

care nu dorea mOrtea nimnui, se

ruga la Dumnecleti ea sa scape orayul de nenorocirea unui asediu aya
de lung. Suindu-se pe un turn, de
unde se vedea tOta armata inimica
qise: DOmne care umileyti mandria
vrajmayilor t61, alunga-1 ea o armata

de muyte". Ruggclunea fu aqita yi

se rinoi minunea ce Moisi o s6viryi
odiniOra in contra Egipetului pentru
a scapa pre poporul lui Israil. Abea

inceta sfintul de a vorbi yi o multime de muyte venira yi se pusera

pe trompele elefantilor, in urechile
gi narile cailor. Fiind inteliate de
aenl kr, animalele furiOse aruncara
la pamint pre calareti i puse in
desordine tOta armata Peryilor. 0
mare parte de popor fu redus prin
Rome yi bOlele ce venira dup aceea.
Sapor, desnadajduit, puse foe mayi-

cetate, 'far Iovian cedand Peryilor

dinyil yi la 970 le dusera la Constantinopole. Numele st. Jacob se serbOza de bisericele din Orient yi Occident. Latinii 11 serbza la 15 Julie
Grecil la 31 Octombre; Sirienii la

18 Ianuarie yi Armenil intr'o sambate: din luna Decembrie, cand pos-

tesc dud 4ile yi canta imnurile numite Gelaia. St. Jacob e renumit c1
ea scriitor, compunand 18 discursuri

in armeneyte yi 26 carti in siriaca

cum yi o liturgie.
IA,COB yi Marian cu sotil lor mar-

tirl. Fiind aprinsa persecutia de imparatul Valerian, nicairi n'a fost mai
crunta ea in Numidia in tot cursul
anului 259.
La Lambesa, oray principal al
provinciel dupa acel din Cirta, in
mare numar de clerici yi de laid
vhrsa sangele lor pentru Iisus Christos. Printre ei se numera Jacob 0
Marian. Cel d'intai era diacon 0 renumit pentru castitatea i as'primea
vietii sale. Al doilea era lector 0
inavutit en imbelyugare cu haruri.
Avea o mama anume Maria, fortevirtuosa, cum ne spune Augustin.
Aceyti doui creytini, canT pOte ca erat

rude, venisera imprema in Numidia

35o

JACOB

dintr'o provincie departata a Africei

Iacob avu pe cale o visiune, care-i

vor sfarsi vita prin martiriu. Si u-

dice autorul actelor lor, ei gasire in

cuvintul lui Dumnedel un nutriment
care-I interea. Mult timp se mfingaOra prin o visiune a lui Marian. S'a

se oprira intr'un loc

anurne Mugnas, lng orasul Cirta,
capitala provinciei, unde persecutia

aratat st. Ciprian stand de a drepta

unui mare judeditor i 1-a dat sa
bea dintr'o fantina, din care beuse

era forte violent& Doi episcopi anume Agapie i Secundin, carii fusese exi1ai pentru credinta, all fost
gdu0 in acelasi timp din exilul lor.

si el, facendu-1 se inteIega, Ca tre-

spre a le da o pedepse mai aspre.

totil mlrturisitorii, ea vor avea aceeasi fericire. Ea; a fost trimisa

undla din eI, anume Emilian din familie equestra, cam de cinci-deci de
ani. El traise tot derma in infrinare.

fa.en cunoscut, ca Marian si cu el

nul si altul

Dupe, cursul ordinar al justitki, acel

canT prin o sentinta ar fi fost condamnatl la exil, nu mai puteal sh

buia sa sigileze credinta prin sanTie sel.

0 a doua visiune incredinta pre

fie arestati din Doti, nici condamnati

la mOrte prin alta judecate; dar fata In inchishe se ruga neincetat. Ade crestini se chic ti tOte regulele. juna mult si trecea cite done dile
Agapie si Secundiu remaind cat-va fara sa manance nimic. El istorisi

timp la Mugnas, Iacob si Marian

gasira ocasie sa vorbesca cu dinsii.
In aceste convrbirI aratail o dragoste nesfarsita pentru lisus Christos i o dorinta ardethe de a urma

urmatOrele: Mi se parea Ca tratele

celor doi episcopi la lupta.

Done dile dupa plecarea lui Agapie si Secundin, o multime de pagani
venir la Mugnas, pe care o privea
ea pre un asil al crestinilor; din ordinul guvernatorului arestare pre Jacob si Marian, cu un episcop, care
scrise actele martiriului lor 0-1 condose la judecatorul din Cirta. Jacob
marturisi ca este crestin; spuse c.
este diacon, fare sa se teme, de legea lui Valerian din 258, care condamna la mOrte pre diaconi, preotl
si episcopi, chiar dace, s'ar fi lepadat de credinta lor. Dup ce all suferit chinurile cele mai grozave, eel
doi sfinti a fost pus): in inchisOre
irnpreune cu altit Pe fie-care qi se
scotea cite unul spre a-1 ucide. Din
nuinerul acelor can!. all prirnit astfellil
a martiriului, ail fost A-

lumina si nutriment". Vedend ma,

gistratii dll cei dol martini reman
neclatiti in hotarirea lor, I-al tri-

gapie i Secun din.

CeI-1-a1t1 all remas In ilichisorile
din Cirta supusi 3a tot feliul de

mind i expusi a peri de Mine. Dar

meil, care este pagan me intreba cum

o ducem cu intunerecul inchisorel

si cu fOmea. El 1-am respuns ea cuvintul lui Drtinnec,lel ne serveste de

mis la Lambesa, unde patimira o femee cu doi copilasl si done feciOre

anume Tertula i Antonia, pe care
le iubea Agapie ea pe ficele sale. In
sfirsit veni randul sfintilor nostri at
fie si ei condamnati la mOrte.
Se alese ea loc de executiune o

vale prin care curgea riul Pagyda.

Colinele dinprejur formal un feliti
de ainfiteatru pentru spectatoa Ajungend pe margenea riului al fost pusi

la linie, spre a le tale, capul. Dupa

ce Ii s'ad legat cella, mare parte
primire. incredintarea

fericirei Icor.
Marian preclise nenorocirele ce aveal

se via asupra imperiului; iar Maria

Mama sa l'a insotit pita la locul de
osinda, spre a-1 incuraja
jertfesce,
vieta en curaj. Dupa ce la vedut
mort, sarutilndu-1, multami luT Dum-

nedel. Ei s'art sevirsit in annl 259

sail 260 in 6 Mai.

360

TAC013IACOV

IACOB cuvios iubind pre Christos,

a pgrgsit lumea i averea; dar maI pe

sine en postal. si cu nevointele. Facendu-se Episcop, a suferit multe

persecutiuni din partea hulitorilor de
keine. Dupa aceea rabdand i luptandu-se cu femea si cu setea, s'a
dat sufletul la Dumneqeil in 21

urmg atat s'a mandrit, in cat a indraznit a (lice: Cine altul stie nial
bine de cat mine mantuirea mea ?
Pentru aceea a intrebuintat multe
si marl nevointe, dar far& sa se in- Martie.
trebe i de altii, cum invata sfinta
IACOV ouvios, cu pace s'a sevirparinti. De aceea a fost inselat de sit in 27 Februarie.
diavol; cad venind un demon preIACOV, unul din eel septa marfacut in ingerul luminel, 1-a Os: tini din Samosata. Ve41 Aviv (29
Curateste-ti chilia i sa aprin0 can- Ianuarie).
dela si fclii i s'a o afumi eu miIACONT sihastrul, lepadandu-se de
i tamgeri, bine impodobindu-te

tote cele lumestI, a locuit intr'o pes-

pre sine, pentru Ca Christos vine in

naptea acesta, ea sa V dea multe
darnel pentru nevointa ta. Iar nepri-

tare. cinci-spre-cjece ani aprOpe de ce-

run

ceputul Iacob de mandrie biruindu-se

a facut tote acestea. Pe la meclul

noptel a venit Antihrist en multa
strilueire. Iacob deschiclend usa chilief sale i s'a inchinat; Iar dia-

volul lovind pre Iacob in frunte a

plecat. A doua Ii dimineta Jacob
plangend, s'a dus la un betran; dar
acesta, mai inainte de a au4i de la
dinsul ceva, 1-a clis: Fugi de aici,
c. te-aI batjocorit de Satana. Pupa
ce Iacob a plans deajuns si s'a umilit, atunci betranul mustrandu-1 aspru i sfatuindu-1, l'a trimis la vieta
de obstie, uncle a slujit la bucatarie
spte ani, en multa smerenie si ascultare; dupg aceea a sequt singur
in ebilie alti septa ani, lucrnd lu-

crul mhilor cu masura i pazind

canonul dat. eu Vita scumpatatea.
Ast-feliii mergend pe calea cea drepta

cu multa luare aminte s'a invrednicit facereI de minuni 1 i asa s'a sevingt v1eta, mutandu-se cgtre Dornnul in 13 Lillie.

tgAula Porfaion. Nista desfrinati I-a

adus o femee, care canta sg-1 adimenesca la pecat. Iar sfintul 1-a adus aminte de munca focului ce va
sa fie si ast-feliii pocaindu-se s'a f a-

cut cresting. Dar find ea nimenea

nu scapa de cursele viclnului, s'a
intamplat i acesta sa caj5 cumplit,
pentru ca sa servseg ca model de
indreptare pentru aIiI. Un om bogat avea o Elea bantuita de duhul
necurat si a adus'o la sfintul sa se
vindece. Acesta facend rugaciune a
scapat'o indata de duhul necurat.

Iar tatal sea temendu-se ea sa nu-i

nevie bOla a lasat'o la pestera cu fratele seil, care era fOrte mic. Cuviosul biruit de patima desonora feclOra

si ea s nu se vadesca fapta a ucis

pre tiara si pre fratele el, iar trupurile le dadu pcun mlii ce curgea
in apropiere. Pupa ce s'a desnadejduit cu totul de a sa mantuire,
a alergat la lume. Dar fiind pe
cale l'a intimpinat un monah cucernie, la ale carula sfatuiri supuindu-se cuviosul, sa bagat intr'un mor-

IACOV preotul din Fargata in

Persia a suferit martiriul cu. Aza
diacenul i s'a sevirsit prin decapi-

mint, Vita aspra vietuire suferind.

Fiind mare seceta prin locurile a-

tare in 10 Aprilie.

cetatei, ca de nu va face rugaciune

Iacov, care este in mormint, nu va
inceta seceta. Atunci Episcopul cu
tot poporul ducendu-se la el si mult

IACOV Episcopul si marturisito-

rul, Inca din mica vristg petrecend

in vita sihastresca, s'a curalit pre

cele, Dumnecleil porunci Episcopului

wcov
rugandu-I, Pa induplecat ca sh
rOge

361

se

perng i adormi. Timpul acesta era

i plecandu-se a facut ruggeiune

un noh period In vieta lui; &Maoria aeOsta avea s hothraseg de viitorul i pirte de virtutea sa; sea-

qi a ehdut multh plOe. De aid luand

nhdejde cuviosul i vietuind eu multa
nevointh, s'a sevir0t, fgeend ruinunI
duph mrte in 28 Ianuarie.

IACOV (1 Chron. 1, 34; Mat. 1

2; Luca I II, 34; Fae. XXV, 26 etc.)
fiul lui Isaac 0 al Rebechl era forte
iubit de mama sa. Gusturile sale
simple 0 deosebite de ale lui Isav,
d'adurh na0ere acestei afectiuni. Gelos de drepturile fratelul set, incurajat negre0t 0 de indemnul mameI
sale, Iacov eguta ocasie s capete
drepturile de 'kW nescut. Intr'o cli
pe cand Isav se intorcea flhmand
obosit de la vinhtOre, el n'a voit sh-I
dea lintea pregatita panh. ce nu va
faghdui, ca-1 va ceda dreptul de inthl nhscut; schirnbul se qi facu, iar
Isav s'a vindut ;dreptul pentru un
blid de linte. Contractul acesta aqa
de ruqinos pentru amindoI fratiI, n'avea nicl o valOre farh bine-cuvinta-

rea tathlul kr. In sfir0t sosi diva

pat de Indemnurile cam nedemne ale

mameI sale, trebuia de acum sh cugete i sh lucreze pentru el. Providenta alese momentul acesta 0-I descoperi cele pentru el; trebuia o imaging imposanth ca sh miqte i sh
asigure un caracter liniOit i fricos

ca al sea; vgdu in vis o scarg al

card aphtlf era rizemat pe pmInt
iar virful el' in cerM; ingeril se miler 0 se pogorah pe ea; o lumina
strhlueitOre se arath in virful schreI
M glasul dumnec,leesc, dise: Eti sunt
Iehova, Dumnedeul luI Abraam tatab oa i Dumnedeul luI Isaac; phmktul pe care dormi tu 11 voIti
da tie 0 urma0lor tel; inthrind tOte
faghduintele f acute unchIuluI seq.

De$eptandu-se din somu, plk de

mirare strigh: Domnul este in locul
acesta 0 eu n'am qtiut! Dar el mi-cat de aceste descoperirl marete,

hothrith pentrn acesta. Isav lipsla ca

de obicel, lar nevem a credut ch se
pOte folosi de ocasie pentru a'sl pune
planul seti in executare. Imbrhch pre
fiul sea cu piele de ied i preggtind
o mancare plcut 11 trimise la tatal seri Isaac. 0 viclenie tot-deauna
trebue sh fie insotith de mincIung.
Iacov mini, spunend tathlui seh de
doue off: Eli sunt Isav; minti chlar
sprijinindu-se pe numele lui Dumnedeti; deosebirea de voce era s5-1
dea de gol; dar viclenia reuqi i Ia-

singur in miezul noptei, l'a cuprins

o fricg religiOsa i ise: Infricqat
este locul acestal Aid este casa lui
Dumnee i acesta este pOrta ceriului! In zori de qiug ma pOtra de
sub cap 0 o apc15. ca semn pentru
amintirea acelul mare eveniment gi
varsand unt-de-lemn pe ea o sfinti

coy a fost bine-cuvintat. Indath a

inspira vedenia 8i rugacIunele sale,

formez4 tin contrast cu fagaduintele
divine. Dacg Dumnedet este cu mine,
de me pazeOe in calea aeesta, de-mi
da pane de mancare i haine s me

trebuit sh fugh de resbunarea lul

lsav i du1ili indemnul mamel sale
s'a dus in Mesopotamia la Laban, unehiul seti i chlhtoria acesta Ii deck
ocasie a lua sotie din familia sa

(Fac. XXVIII, 1).

Pe cak se opri la portile cetatel

Luz; sOrele apusese 0 el luand o
"Ara o puse sub chpatall in ke de

0-1 clAdu numele de Betel acelbI ce-

thtI Luz. Inainte de a pleca se lega

cu o tagaduinta; spiritul set umilit
si

slab, nu se putea inalta ap de

lute la sperantele cele marl ce i le

imbrac, dad, me intore cu pace in

casa tatglui meti, de sigur Iehova va
fi Dumnedeul meh; petra acesta va
fi altarul seti 8i-1 voIti da dijma din
bine-facerile sale. In aceste piOse

362

TA CO V

dispositiunI (Fac. XXIX, 1 etc.), patriarhul continua calatoria sa i sosi

sanatos in Mesopotamia. Trei turme
de oi erail prin prejurul unui put

Inchis; se aqtepta timpul obicinuit

sa fie deschis; 1 acob intreb5, pre pas-

tori 0 se informza ca este in jurul Haranului; intreba de Labau un-

chiul sI, iar pastorii II arata pre

fiica 1u venind ca turma sa Ia fantana. Jacob indata prva1e0e ptra
de pe put, se face cunoscut rudel
sale 0 imbraticiandu-o, varsa lacriml
de bucurie, nutrind i Ore-care spe-

ranta. Primit bine de unchiul

s6fi,

Jacob paqtea turma cu Rahel; acsta

placuta intimitate de0epta dragostea

in inima sa; i dud i s'a propus

salar pentru serviciele sale, clise unchiulta Oh: te voi servi qepte ani

pentru flea ta mai mica. Acel ani

trecuri repede. plini de ocupatiele
vietei pastorale. 17.1i.ua mult a0eptata

sosi; tin5ra sotie, acoperita cu vgul

fecioresc fu dusa la sotul WI; Jacob
nu mai putea de bucurie; dar a doua
Ii vede langa sine pre Lia sora mai
mare a Rahilei. Se planse luI Laban

pentru inplaciunea sa 0 se invoi

6', mai slujasca Inca gapte ani ca
sa dobandosca sotia alesa de el. Era
greh sa le lubesca de o potriva, cu
tote ca, Lia Ii facea copii, iar Rahela era sterpa (Fac. XXX, 1). Gnu
II venea sa impace gelosia intre cele
dou femei, dar exemplul lui Abraam
II servi i dadu rangul de concubina
servitOrel Bilha; dar gi Lia ceru a-

ceea0 favere pentru servitOrea sa

Zilpa.

Parinte al unei familii numerOse

Iacob era tot servitorul lui Laban

0 In sfir0t se hotari a se desparti

de

el. Serviciele -sale pada atunci

ramasese nerasplatite; in loc de plata

propuse o noua invoiala unchiului

s5h: sa-1 mai servesca Inca catl-va

ani numai sa-i dea tete oile, caprele,
melueil i eqii pestriti. El vNuse

in vis c invoiala acesta va fi in

faverea sa si ca sa-1 faca pre Laban

a consimti, propuse s5, pasca el numai oile i i caprele albe, pe cand fiii
lui Laban sa le pasca pe cele-l-alte.
El 1ua ramure de copaci i crestindu-le le puse in jghburi; oils band
apa nu puteari sa nu-0 arunce ochil
la ele i ast-felih in catl-va ani Ja-

cob se imbogati. Fill lul Laban se

infuriara qi Jacob simtind vre-o primejdie, se sffitui cu sotiele sale, le
povesti visul 0 le arata nevinovatia
tatalui lor. Rahel i Lia nag de
parerea luI qi folosindu-se de absenta
lui Laban, Iacov cu femeile, copiii,
servitoril gi numeresele sale turme

pled. spre Canaan. Trecu Eufratul

qi qesurile Siriei ai-pi amI5, cortu-

rile prin imprejurimile Galaadului

la marginea pamintului fagaduiuteI.
Acolo fu ajuns de Laban i neqtiind
nimic de aceea ce facuse Rahel, se
mira cand aucli pre unchiul sui cerend idolii casnici, si-1 las& sa caute prin corturi. Presupunerea acesta
o credea nedrepta i sfinta scriptura
descrie plangerea lui Jacob. Ce 'af-am

gre0t eli, de m5 urmare0i ap.?

MI al rseolit totul, ce ai gasit in
casa ta ? pune-le aid inaintea fratilor t5l i ai mei qi sa judece el
intre noi; dou4eci de ani am trait
cu tine; nimic nu ti-a lipsit din pricina mea; nu ti-am pus la socotela
cele rapite de animalele s'elbatice,

le-am luat pe sama mea qi tu cereal

de la mine ce mi se lua

cliva

cliva m5 ineca zaduful

nOptea gheta, lar somnul fugea de
la ochil mei; te-am slujit patru-spreclece ani pentru cele dou5 fete 0
nOptea;

qese pentru turme; de cjece ori mi-ai

schimbat simbria i daca Dumnecleul

lui Avraam 0 a lui Isaac n'ar fi lost

cu mine, m'ai fi trimis acum gol;
dar Dumne4.eil a cautat la ostenelele mele 0 la lucrul manilor mele
ai

mi te-a luat neptea trecutal A-

TACOV

363

cesta simp1 5. si puternica aparare

punse el, pane% ce nu me ye! bine-

ru0na pre Laban, un cuvint prietenos impaca pre Iacov; se incheia o

legature, se jurarl pre Dumnecleul
lui Isaac; 0 s'ati radicat pietre spre
amintire; se ospatara Impreuna, iar

cuvinta. Care este numele tii, ntreba atletul necunoscut ? Jacob.

Ei, numele MI nu va mai fi Jacob,
ci Israel, invingetorul lui Dumneq.eti;

patriarhul aduse un sacrificiii la care

invita familia lui Laban.

Impeeat cu unchiul s, trabuia
acum sa se impace i cu irate seg.
Temerea c fratele sea nu l'ar fi er-

tat Inca, turbura bucuria sa, et-II

mai vede patria. ProvidenVa dumnegeesca, nu-i parasi; Iacob avu o yedenie, ca i acea a lui Eliseirt la Do-

cui tn a! fost mai tare, luptandu-te

cu Dumnegeti I cu Omenii. Te rog
spune-mi i numele tti, ise patriarhul. -- De ce me intrebi de nume
respunse streinul; i ()land acestea,
dupa ce a bine-cuvintat pre Iacob,
a disparut. Aurora, lumina orizonul
durerea ce o sinxtea mergend, II
aduse aminte de cele intimplate in
vis.

tan; el veclu ingeri venind inaintea

lul, ca sad salute de buna venire 0
numi locul acela campul lui Dumnecleii. Cu tote acestea, pte c mustrarea cugetului ii facea sa se tma,
flea lui n'a fost prOsta, ctmd trimiF,d1 sel 11 vestira, ea Isav venea

Cand s'a apropiat Iacob de familia sa, vede de departe pre Isav;

inaintea

lui cu 400 de

imparte o0irea sa in trei parti; Bilha,

Zilpa i copiii mergeati inainte; dupa
aceea mergea Lea en fiii sel; la urma
era Rahila cu Iosif. Iacov se puse
in fruntea caravanei, se prosterna

servitor!.

de gepte ori inaintea lui Isav 0 se

Iacob imparte caravana sa in doue

tabere, nadejduind, ca daca una va
fi atacaa, alta va scapa, i rugand

mira and ii veclu apucandu-1 de gat

sarutandu-1; ii recomanda pre fame! i copil qi-1 rOga sa primesca

pre Dumne4et cu caldura, 4icea: Eu

ea dar un numar de vita. Dar sub

euvInt ea el merge mai incet, se
desparti de fratele seri i locui in
Sucot pe partea rasaritena a Iorda-

sunt prea mic fa0 en bine-facerile

tale; am trecut Iordanul acesta numai
cu toiagul i me intore cu atatia
servitor! 0 atatea turrne! Mare parte

din nOpte o petrecu la Mahanaim,

aqteptand sosirea lui Esav; Iacob
inainta pang la riul Iaboc i, trimie
pre cati-va servitor! cu daruri, ea

nului, unde construi bordeie pentru

pastor!, Orcuri de vita i o casa
pentru familia sa.
Dupa cat-va timp Iaeob trecu riul
locui in Sihem (Ios. XXIV, 32).

sa imblanlesca pre fratele see; dupe,

aceea dadu ordin s trca riul, remaind el singur de acea parte, &and

Acolo zidi un altar 0 cumpara de

la Hove! un camp, unde-0 aqecla

avu loc imprejurarea cea mai misterisa din vi4a sa.

Era Inca nOpte; Iacov sta singur
pe malul rinlui; mil de &duff tre-

de acolo ati fost linitite pima la rapirea Dine! (Fac. XXXIV, I etc.),
and resbunarea ha Simeon 0 Levi
le grabi plecarea. Mustrand pre fiii
sn, Iacob place, la Betel, uncle construi un altar. Vecinatatea cu Heveii fcu sui se introduca idololatria

ceati prin mintea In! qi intr'un somn

agitat i se arata o persOna extraordinara en care se lupta pang, diminta. Victoria remase nesigura,
cand patriarhul primi o lovitura in
cOpsa; lasa-me, II jise inimicul ca,
se ive0e aurora; nu te voi lasa, res-

corturile. Rela.tiele sale cu locuitorii

in casa sa; dar inainte de plecare

ingropa idolii impreuna en ornamen-

tele lor sub un stejar lane. Sihem,

restabilind ast-feliii cultul adevara-

364

..........."..,MoWN

IACOV

tuluI Dumne4eti cbIar in acel loc

unde clisese: de me voiti IntOrce cu
pace in casa tatMui meb. Domnul
va fi Dumnetjeul meU. lIoisi vorbeete

de ma! multe vedenii ce le-a avut

Patriarhul acolo. Din Betel pogorindu-se spre mOzg-oli, a venit la Efrat,
de acolo la Migdal-Heder 0 in fine
la Ebron pe sesul Mamre, unde era

si fatal WI.
De atunci Iacob nu se desparti
de locurile acestea; dar turmele sale
erati numerOse si popOrele Canaanu-

lui recunosteati in el pre urmaeul

lui Abraam ei nimie nu turbura pros-

peritatea sa, and iubirea Orbg pentru fiul sett Iosif, desteptg: gelosia

printre fratii hit Un vis care prevestea ca Vita familia va fi la piclOrele sale, 11 nelinietea chiar pre

Iacov. Inteo cli il trimise la camp

sa afle despre fratii sel; dar in zadar l'a asteptat A' se mai intreg;
cei-l-alti fratl ii aduse haina sangerat; era chiar haina deosebit pe
care i-o dase numal lui; indata o
recunoseu ei se incredinta el fiul seri
a murit sfasiat de fiare salbatice; se
acoperi cu sac si cenusa, refuzand
off ce mangaere si repeta necontenit;

me due si eti in locuinta mortilor

la fiul meti.
Asa l'a plans aprOpe doue-cleci de

ani (Fac. XIII, 1 Fapt. VII, 11 etc).

Nu se indola de mOrtea fiuluI sell

ei lubirea lui tta trecu asupra lui

Veniamin. 0 flimete de septe ani

veni si in Canaan; dar agind ca

in Egipet se vindea Inca griti, se
hotari a trimite aeolo pre fiii sel;

grozeal si nu voi sit mai inggdulasca a se duce a doua Ora. Iosif

nu mai este, qicea el cu mahnire;
Simeon nu este, si voitl sa-mI luatl
ei pre Veniamin ? Nu; pOte sa i se
intimple sa mOrg pe cale si yeti
pogori cu durere in mormint peril
met albi! Tote-mi sunt improtiva!
Dar se amagea, cad' bite erati spre
binele lui. Dupa cat-va timp proviside se ispravira 0 fiind strimtorat,
Iacob ar fi voit sa lase -pre fiii sei
sa piece, dar fara Veniamin. El insa
stiind ce-I aetepta, nu plecara pana

ce nu le dadu pre fratele lor mai

mic. Iacob le dada ban! indoiti cat
trebuIa ei daruri pentru domniI Egiptului, miere, fructe, aromate ei-i
bine-euvinta clicend: Durnneq.et a tot-

puternicul facg sa aflatl bar inaintea

egiptOnului, ea sa ve dea pre Simeon

0 pre Veniamin 0 daca voeete altmintrelea 0, me lipsese de fiii mei,

sa me lipsesc! (Facere XLV, 24 etc.).
Acesta imbrbatare ii aduse cea mai
placuta mangaere, &and fiii sei intorandu-se, il vestira Ocnd: Iosif

trgeste ei chiar el poruneeste preste

Vita tara Egipetului. Abea ispravira
fiii sei de povestit ei Iacob vec).0 carele trimise de Iosif si clise cu o piOA, recunoetint, destul; Iosif fiul
mei treste; me due sa4 veil si apoi
s mor!
Betranul patriarh plecti cu Oa
casa sa; el nu indrasnea sa iasa din
pamantul fagaduifftei fara o permisiune diving; pe cale se opri la Betseba ei aduse jertfe lui Dumnecleti.

Dumneq.et i se arata 0-I tlise: Eti

el tinu pre Veniamin langa sine, sit

nu i se intimple ceva. Cand s'aq intors, Iamb asculta cu grOza cele ce

sunt Dumnecleti puternic, Dumnetjeul

povesteati; fiii sell ail fost luatl drept

spioni; Simeon remasese oprit acolo

une; te vei intOrce inapol si lama

lui Iosif va include ochil MI. Intl-

si se cerea sa ducal numai de cat ei

pre Veniamin; spaima lui fu si mai
mare, &and gasi in saci banii pentru
grill. Tote aceste imprejurki 11 in-

nit prin aceste fagaduinte, Iacov urma

tatalui tea; nu te teme a te pogori

in Egipet; te voiti face o mare nati-

eglgtoria sa pang in pamintul Goyen, inetiinta pre Iosif de sosirea sa

0-1 velu alergand intru intimpinarea

IAO0V-1AREL

saL cand l'a vedut betranul, ra podidit lacrimile, s'a aruncat in bratele
lui Iosif i cand suspinurile incetand

a putut

graiascii, a dis: Acum

s mor, cad am vedut fata ta

pi

ince. traesti! Fiul sea &Ise pre patriarh la Faraon, 11 bine-euvinta ci

fiind

intrebat asupra vristei

sale,

respunse cu demnitatea 'mut betran

care judeca bine lumea i trecutul:
dilele anilor vietei mele aIi fost scurte
si rPle si naiti atins dilele anilor

vieV1 parintilor mei, pe timpul lor.

Iacov se aseda in Gosen in laturea
Rameses i continua a imbetrani cu
pace, bueurandu-se de vederea gloriei fiului sea. Mud sin4i ca i se

apropie sfirsitul puse pre Iosif sa

jure ca-1 va ingropa in Canaan, in
mormintul parinOlor sei; pe timpul
scurtel sale bOle, adopta pre fiii lui
Iosif, Efrem si Manase, rosti asupra
tuturor fiilor set bine-cuvintari profetice i reinoind ordinul pentru inrnormantarea sa in pestera Macpela,
adormi cu pace. El trai 147 de ani.
(2058 s. 1689).
IACOV diaconul, s'a sevirsit prin
sugrumare in anul 1520 (1- Noembre).

IACOV preotul si Ion Episcopul

all invelat cuvintul credi*1 pe timpul imperatului Sapor al Persilor.
Fiind prinsi si chinuiti cu feliurite
mind ai luat sfirsitul prin sabie
(I. Noembre).
I ACOV pusnicul locuia pe un munte
de lane& Cir, ca la 30 de stadii,
neavnd nici pester* He cort, nici
coliba, ea se. scape de firestele ne-

vol. Acestea le Clic nu de la altil

audind, ci Insiil cu ochil le-am vegut, (dice autorul biografielor, Metafrast). Venindu-i o durere de stomah,

cu mare greutate a putut sa face,

pre auditoril sel sa plece, cad. il
inve.ta cuvqntul ortodoxiei. Trupul
sea era legat cu 1anurl forte grele
sub camasa de par, de gat si de mijJoe;

ar lanlul de la gat atarna pe

86N
.-,,,,..,..".

spate formand litera X, i pe la cetele manilor avea cite un lant de fier.

Manca numai sera linte mutat.

Lar din aceste ostenele a secerat
darul Duhului sfint, cad i un prune
a inviat, dandu-1 sanatos tatalui sea.
Era mult ispitit de diavoli i numai
cu rugaciunea II biruia. De doue

or! pe septamina Ii aducea cine-va

apa; dar diavolul inehipuindu-se in
locul betranului ii esa inainte si-1
trirnetea acas. Acesta o facea ca
sa aduca pre sfintul in nQdumerire
pentru lipsa de ape,. 0 datg admendu-i apa, l'a intrebat betranul: Ce
este acesta Mule ? Mult vreme a

trecut de cand n'al mai adus apal

Iar el a respuns, tot-deuna la diva
si caul hotarit am venit, dar tu
intimpinandu-me, cand intr'un loc,

and in altul, nu me ertai sa yin

aicea. Sfintul 1-a dis: Macar de mil'

de off de me vei vedea; ca via sa

te opresc saIl SI te cert, sa nu-mi
dai vasul, pane, ce nu ye! ajunge
la locul acesta. Ast-fellil nevoinduse
si mare facetor de minuni fleandu-se,
s'a mutat in locasurile ceresti in
26 Noembre.
IAHEL (Jud. IV, 17) sotia lot

Heber primi in corturile sale pre

Sisera, generalul trupelor lui Iabin,
care fugea inaintea In! Barac, II ascunse sub o pliture. si-i &Wu lapte
sa-i potolesca setea. Aceste ingrijiri
serveail pentru un plan cu totul deosebit; indatl ce adormi Sisera, Ia-

hel ml una din tepusele de fier ce

inea cortul si cu un ciocan o bltu
in timplele cananeului. Cand vPni
Barac, ea alerga Intim intimpinarea
sa si-i dise: Hai sail' arat omul ce-1
cauVi. Cantarea Deborei nu justifica
fapta ei (Jud. VI, 24), din contra

mate., ca cu tot curajul el nu s'a

gandit a pune capat stare! nenorocite a lui Israel. Asasinatul acesta
era autorisat prin legile resboitilut
de pe vremea aceea i ceea ce acum

g66

IAMVLIFIIASON

ni se pare o crimk, atunci era o faptk

bunk.

TAMVLIH unul din cei qepte tined din Efes. Vedi Antonin (4 Aug.
22 Octombre).
IANUARIE martir, de sabie s'a

gvir0t in 30 August.
IANUARIE Episcopul, a fost in

timpul imphatului Diocletian 0 a

lui Tin:10d stkpfinitorul Campaniei.
Sfintul Ianuarie, nkscut pre cum se
crede in Neapole, era episcop in Benevent, cind Diocletian aprinse focul
persecutiunei. Dracontie, guvernatorul Campaniei, arestase la Ponzzole,
pre Sosie i Procul diaconi, unul din
Misena i altul din Pouzzole, precum
U doi laid Eutihes i Acucie. Ace0i viteji osta0 ai lui Christos
m'arturisiri credinta cu curaj. Sfintul
Ianuarie iubea forte mult pre Sosie

0 de mai multi ani avea mare incredere in el din cause intelepciund

ji sfintenid sale. Adese 11 consulta
ei easea in el lumin i mingfiere.
indat'a, ce audi ck, a fost arestat cu
mai multi alp.' creqtini, se hotkri de
a-I vedea, pentru a-I imbarbAta ei
a le procure tOte ajutorurile spirituale de care aveati trebuintk. emerea de munci 0 de mOrte chiar n'a
putut opri activitatea zelului fl-a
dragostel sale; de aceea i primi
martiriul ca Asplatire. Timotet urmaqul lui Dracontie se informk inch* c un bkrbat distins venise la
Benevent, spre a visite pre prizonierii creqtini. El ordonk de a aresta
pre acest om, care era Ianuarie qi-1
aduse la Nola, locul repdintei sale
ordinare. Festus, diacon al sfintului
Episcop i Didier, lectorul sii, venind sk-1 vadk, au fost iar41 aresintrebat cu el 0 impkrtktati.
cdr chinurile ce le suferirk la Nola.
Cat-va timp du$ aceea guvernatorul se duse la Pouzzole i duse a-

colo 0 pre eel trei marturisitort pe

cere-I puse s mrg5. inaintea caru-

lui sal legati cu lanturi. Cud ati

ajuns, I-at pus in temnitk, unde slat
cei patru mrturisitori de carii am
vorbit mai sus. AceOia ati fost condamnati din ordinul Imperatului, ea
sk fie sfayiati de animale se'lbatice;
aOeptaq momentul SA se execute
send*. A doua li de sosirea sfintului Ianuarie i a sotilor sl, I-au

expus cu aII cre0ini in amfiteatru,

dar bestiele-I crutar. Poporul minunkndu-se de acsta, credu ck este efectul magiel, i toti sfintii mkrturisitori au fost condamnati sk fie decapitati, i fur inmormintati cu
mare cinste. Biserica serbOza amin-

tirea kr in diva de 21 Apriel.

IANUARIE preotul, a suferit mar-

tiriul eu Episcopul Filic in 16 Aprilie.

IASIM cuvios fac6tor de minuni,

cu pace s'a s6vigit in 4 Februarie.

IASON fiul ml Claudie i Ilariei,
s'a s6vir0t de sabie in 19 Martie.
IASON apostol era din Tars, ucenicul i ruda st. Pavel, care l'a
priniit in case sa din Tesalonic
apoi Iudeii ekutaii sk.-1 prindk spkrgelid case (Fapt. XVII, 5 Rom. XVI,

21), dar negasindu-1 a tkrit pre Iason inaintea ckpitenielor cetktei, dicend, c inturitk la rscOlk 0 nu se
supune Cesarului. Sosind cu Sosipatru in insula Quirineilor, facurg
o biserick, fOrte frumOsa, intraului
martir tefan, unde slujind lui Dumnedell, trase pre multi la credinta in
Christos Apoi fiind pkriti cutre Querculin, i-au 1nchis cu niqte facUtori

de rele, pre carii I-ail atras la credinta in Christos. Scotendu-1 din

temnitk l'-a dat pe mina lui Carpian
eparhul, si-I muncOsc

i dupl ce

intrebat, 1-ati legat l'ar.0 i I-ati

brigat in temnitk, pre carii vdndu-I fiica ImpUratului Cherchira
afind c pktimese pentru Christos,
1-ati

s'a numit qi ea creqtink 0 a dat la

suraci podOba care -o purta. Mind

IASORIEtTAE

tattl

s
i neputend s o intOrct
din gkndul el, a inchis'o in te.runitt

dupt aceea a dat'o unui arab desfrinat, s. o necinstsct; dar sosiud

la gura temnitei a fost sfsiat de o
fierit; dar sfinta cu rugciunele el
II tmtdui
ften s strige: Mare
este Dumnedeul crestinilor! Pentru
acsta a fost supus chinurilor si a

primit cununa; ler sfinta malt IAtimind, in cele din urm 5.

dat
sufletul iii mkna lui Dumneclet. Sfin-

tii Jason si Sosipatru fiind liberati

din temnitt, invetat poporul. Venind
alt guvernator umplu un vas de fier

cu rin., smelt si dee si infer-

bintandu-1 forte, a btgat pre sfinti

intr'insul, dar remkind nevttmati,
multi ail credut in Christos. Atunci

generalul attrnindull o piatrt de

grumaz striga: Dumnecleul lui Iason
si Sosipatru ajutt-mi si me milueste!
Iason invett poporul si pre guvernator, care se boteze, si se numi Se-

vastian. Peste putin timp flul sui

se bolniivi i muri, dar apostolul

A61

tore torturi, der ei tot-deuna mkturisirt cu vitejie pre Iius Chtristos.

Nici odatt nu ne vom inchina sOrelui, care este numal o fapturt; nu
dorim alta deckt momentul cand se
va sfirsi viOta nOstr, spre a incepe
fericirea".

Iazdundocta, stand dine eta aveati st fie executati, se duse din

ajun in inchisOre, (land fie ckula din

el cite o habit alb i pregAtindu-le

o mast mare, la care servea ea singurt; indemnindu-1 tot odatt la statornicie prin ftgtduintele ce le face
Evangelia adeveratilor ucenici al lui
Iisus Christos. 0 ast-felIii de purtare
surprinse mult pre mkturisitori
o intrebart in zadar. A done 4i ea
se duse in inchisOre si le vesti o
vor lua cununa muceniei i ca st se
rOge lui D-deti pentru ertarea 'Ace-

telor el, pentru ea st alba fericirea

a fi si dinsa unitt cu el intru imper54ia eeriului. Dupt aceea Regele

porunci st-I execute flirt amfinere.
Esind din inchisOre, Iazdundocta ii a-

ftcend rugkciune 11 invie. De atuncl

stepta la Ora; se arunct la picIO-

invetand cuvintul si zidind biserici

a adormit cu pace in adinci betrtnete, in 28 Aprilie.

rele lor si le strutt cu respect mkna.

Phzitoril se grthirt al duce la locul
de osind5.. Oficerul care preside la

JASON Episcopul Damascului, cu

acstk scent tragict, intrebt dust

pace s'a sevirsit in 12 Octombre.

doreste cine-va din ei st-si scape

vita inchinandn-se sOrelui. El res.
punsert cu toii, c5. mOrtea nu-I In
spimnt i c o prefert in locul
unei apostasii. Dupk un respuns asa
de hottrit, oficerul desperand de al
putea converti, porunci s li se tae
capetele, ceea ce se si facu. Spre
sera Iazdundocta ingropii corpurile
kr, cite cinci, la o distant& fOrte
mare de ores; ea lut mtsurele ace-

IAZDTJNDOCTA

i eel o sat de

martirl din Adiabene in Persia (344).

..Regele Sapor, fiind in Seleueia in al

cincilea an al marei persecutii din

Persia, arestt din inprejurimi o sutt
doue-deci de crestini, printre carii se
easea none feciOre consecrate Domnu-

lui i mai multi preoti i diaconi

sat clerici. Pe totl I-ail pus in temnite
intunecOse i infecte, unde remasert
pima la sfirsitul ernel, adect un

timp de sse hint 0 femee bogatt

virtuOst anume Iazdundoeta se in-

streint singurt cu grija de a-I nutri

nevoind s impartii acst fapt
bunt cu nimenea. Sfintil aft fost supui adese ori la cele mai ingrozi-

stea, spre a nu fi descoperitt de magi.

Sflntii martini eraA din A.diabena,

pktimind in Seleucia, in 6 ale lunel
Apriel, in anul 344, de la Christos,
al seselea al persecutiei si al treIdeci si Oselea al domnieI ml Sapor.
IEFTAE al noulea judeciaor a lul

868

IEVtAE

Israel, din tribul lui Menem, fiul lui

Galaad (Jud. X. 6 etc). Dupe, rnOr-

tea lui Iair fiii lul Israel ci4ur5 in

idolatrie. D--det se retrase de la poporul see, iar Filistenii ci i Amonitii

navaliail din tote partile aducend

sabie i pustiire. Semintiele din

partea Iordanulul despre resitrit numaI puteari s se irnprotivesca vrajmasului i acestia trecura riul spre
a lovi semintiele apusene. Atunci
nenorocirea aduse dints.; dar necredinta mersese prea departe. Duceti-ve
le respunse glasul dumne(leese i stri-

gatl qeilor pre care lap ales, se, ve

scape el in timp de strimtorare! Poporul iudoi rugeciunele sale, sfarima
idolii i restabili cultul luI Iehova.

Acesta Inblni dreptatea lui Dum-

ne4ea. Jumatate din semintia Manase

alerge la arme si se aduna la Mitzpa,
la izvrele IaboculuI; 'far Amonitii

erail tabriti in Galaad.

In timpul acesta Ieftae alungat din
mostenirea perintsee, fiind naseut
din concubine.", se retrase la Tob in
Shia. Acolo ca si David in Adolam,
veclu c o multime de Omeni vine la

cand aveaa de rege pre Sihon (Deft.

If, 19). Ieftae respunse ea e nedrept
a se maI cere resplatire peutru pagube facute cu trel sute de ani mai
inainte; mai ales ca Sion era regele

Amoreilor si nu a Amonitilor pre

care-1 respectase Israiltenii; dar gi
tnimiii acestia n'adusera nici un res-

puns. Plecand Ieftae in contra lor,

facu un vot: DOmne, clise el, de-mi
vei da pe mana pre fiii lui Amon,
on f. cine-mi va eyi inainte in pOrta
easel mele, and me voi IntOrce inapoi
din Ora lor, vd fi iu Iehova si-1 voi
jertfi ea ardere de tot! Intalnindu-se
cu Amonaii, victoria n'a fost push
un -Tninut la indoiala; ucise o mul-Vme de vrajmasi i cunoscend locu-

rile bine, II urmari de la Harolter

pre Arnon, pane, in valea Mina si
distruse dou-q.eci de cetatl tle ale
lor. Biruinta, acesta puse capet rezboinlui; zvonul se respandi la tote
semintiele i renumele a fost paguba
invingetorului. Intraud In Mitzpa,
Ieftae veclu pre concetatenii sel alergaud intru intimpinarea lui cu sunete
de trimbite si cantari; in fruutea lor

el fare. nici un capetele; el se puse

in fruntea lor i trlia din prada. Dar
in nenorocirele publice adesea se tine

era unica sa fiice. Cand o ve4u '01

same, de un exilat, dad aI nevoie;

capeteniele Galaadului cautail pre
Ieftae si-I propusera comanada. Nu
sunteti voi, carii m'atl urit i alungat din casa tatlui meil? De ce veniti la mine acum, eand sunteti in

cad' mi-am deschis gura catre Iehova

desperare? Trimiil 11 rugara sa merge,

cu dIni1 i de va fi invingetor sit's1

pastreze puterea. Ieftae se invoi, primi
juramintul lor, rosti pre ale sal& in
numele lui Dumnecpil i hie,' antori-

tatea in maul. Dar innainte de a

eerca puterea armelor, mute ase intelege cu el. El trimise se, intrebe
pre regele Amonitilor ce vrea el si
de ce ai venit asupra iudeilor; el
respunse ch vreail o resplatire pentru
necazurile suferite pe timpul luI Moisi

rumpse vestmintele si strige: fiica mea

vederea ta me turbura i me apasa;

si nu pot se, nu me tiu de cuvent.

Fiica sa cunoscendu-si sOrta, era fericita de vederea tatalui i biruinta,
lui, cerendu-i vole sa se retragrt done

luni cu amicele sale in muntii Galaadului si s. planga cu ele rusinea

cea mai nmilitOre de atunci, el mire
nemaritata 0 fare, se, nasca. Cele
done Iuni trecura i ceasul se aproinplini fageduinta; in
pia; Ieftae
anul urmator amicele fiicei sale reinare, doliul si astfelia o plangeaii ele

In toti anii, obicela, care s'a pastrat

in semintia Manase. SOrta lui Ieftae
II pregatea numai birninti triste
(Jnd. XVI, 1 etc). Recunoscut ea sef
de jumetate din semintia Manase gi

IERAX-1EREMIA

369

pOte c5, 0 de semintiele Gad 0 Rubum, ean l. era ]. de ceea parte de Ior-

mOri fapte isolate sub diferite domnii:

dan, semintia Efraim, care era cea mai

nu se stie nimic din istoria sa. In anul

al patrulea al domniei ml Iehoiachim

numerish, era gelOs5. de biruinta kr

0-1 ameninta cu armele. Ieftae voi

Asa, in timpul luI Iosia

i Ioahaz

(605 a. Chr.) du$ ce a pre4is in

s linistescO acist e. zadarnic 5. turbu-

templu in presenta poporului, &gra-

rare, dar r6sboiul dintre frati nu s'a

marea templului 0 a IerusalimuluI

(ler. XXVI 1 etc), era &it pe ce sa.
cada victimg a lelului sti. Un sgomot mare se facu in contra lui; pre-

putut inl'atura; silit a se apOra in

fruntea luptOtorilor din Galaad, invinse pre Efraemiti i fugirindu-i
pia, la riu se incinse o lupt 5. intre
ei i acei ce veneait in urm 5. clack
rosteat cuvintul Sebolet ere' crutati,
dacO nu puteat, erati mcelrii, astfent perirk 42,000 Efraemiti. Ieftae
judec5. in Israel sese aril ei fu ingropat in Galaad. Se serbiza. in Du-

oti nedemni i profeti. mincinosl II

apucar5.;poporul alerga cu gramada
si. Ieremia ar fi fost perdut, dac 5. c5.piteniele poporuluI, membril sinedriuElf n'ar fi fost fat'a, s5. facA judecata

la porticulul templului. Procesul se

instrui pe loc; Ieremia farg Meg al15.

IERAX martir din Roma, s'a s6virsit de saMe in 1 Iunie.

IERAZ martir, fiul lu Terentie si
Neonila, de sabie s'a s6virsit in 28

scOparea lui chiar acolo de unde se

astepta la Tarte. Acusat de multime,
el repet ameninfarile, se declar5,
trimisul lui Iehova 0 le Om Iata-ma
in manele vistre, faceti eu mine ce

Octombre.

voiti; dar sa,' 041 a de m6 yeti o-

IEREMIA unul din martirii ce

ati patimit in Cesarea Palestinii sub
Diocletian 0 guvernatorul Firmiian,
clicend c patria sa este Ierusalimul
ci, este crestin. S'a s6virsit de sabie in 16 Februarie.

mori, yeti vOrsa singe nevinovat asupra vOstrit, asupra cetOtei i locui-

minica strOmosilor.

IEREMIA profetul, fiullul Helchia

din neamul sacerdotal, n5scut la Anatot in semintia Veniamin, incepu

insgreinarea sa in al 13-lea an al lui
Iosia, regele Iudei i continu5. sub
Iocahaz, Iehoiachim, 1 ehonia 0 Sedechia. El fu chemat Inca de tin6r la
acist sarcinO 0 ea si Moisi se inspkiminta de datoriele cele marl ce
avea de implinit, cind cuvintele ii
vedeniele dumne4eesti ii intria. De

atunci se ased'a la Ierusalim si nu

inceta a instiinta poporul, pre apiteniele sale, pre preotl 0 pre regi
de pedepsele ce-I asteptati; dar niel
mustrrile, thai amenintgrile sale nici
semnele nu puteaU indrepta pre ceI
ratacitl. Vita sa turburat i nenorocitO, d mai multe prevestiri de cit
evenimentele

i suntem siii a ur-

torilor el.. Citi-va se declararg in

favirea lui; mai multi membri al

consiliului luara cuvintul; se cita exemplul lui Mihea respectat de Ezechia, a mut Urie proscris de Iehoiakim i dup5, lungi desbaterl, Ahikam reusi s achite pre profet.
El nu pronunta tot-diuna in templu cuvintOrile sale. Tot sub domnia
acelui rege, se duse la un Olar, care-I
oferi o emblema minunatO i simpl5.

(ler. XVIII., 1) 0 in renumita vale

Hinom, unde era insotit de preotl
qt.

136trini (Ier XIX, 1) acolo, inaintea

lor srarimO un vas de pilmint, declarfind c5, mina lul Iehova va sfrima tot asa Ierusalimul i Iuda.
Dupg acisa ceremonie simbolick
intoreindu-se in tinda templulul, repet inaintea poporului infricosatele
sale profetii (ler. XX, 1). Un not.' pe-

ricol II astepta; el fu arestat 0 aruncat in inchisire din ordinul lui

Pashur. A doua 4i scpind, preclise
24

370

TEREM(A

persecutorului set, c va fi unul din

robii acelei servituti in care nu credea. Cu tote aeestea, nu tOte predice-

rile sale erail asa de grele; i se oferi ocasie a spune si mai placute
(Ier. XXXV, 1.). El incerea fidelitatea tribului Rehabitilor i constaed,

MsVW-..,./V.,./N.

scrise din noir la Babilon vestind pedOpsa acelui amgitor.

Obicinuit a audi combatendu-se
profe.tiele sale,

zelul Oa nu slabi

pentru neeredinta ce o iutalni. Una

curteni alui Sedechia Ii indemnat sa
scuture jugul lui Navuhodonosor; mail

la o mash ce li se clack in tinda

multe popOre vecine trimisera la lerusalim; ea impreuna sa'si capete indepedenta (ler. XXVII). Dar Ieremia

datorul kr, resplatindu-i prin o profetie gloriOsa pentru prosperarea lor.

se arata in public cu un jug strins

legat de gitul snt, ea semn al sta.-

In zadar propuse Ieremia exemplul

kr Iudeilor. Erair acum dou-deci si

panirei lui Navuhodonosor, caruia se

supuneat popOrele Asiei. Semnul a-

trel de ani de &and incepuse serviciul

eesta aducea aminte Iudeilor de robie; profetul trimise asemenea juguri

si capetenielor triburilor prin trimisit lor, si sfatui formal pre Sedechia
a rmanea credincios regelui Babiloniei. Un insertitor Anania se rdica
contra lui; Ieremia r6spunse la minciunele lui, deslegand jugul si rupandu-1, dicend ca un jug de fier va
apasa asupra poporului, care nu va
asculta de sfaturile sale, vestindu-i o
mOrte grabnica, ea pedepsa a amagirelor sale.
Fiind-ca adesea prevestea marirea

templului, e se tin de obiceiurile

vechi dup regulele ml Ionadab, fon-

s6ti,

i incepu a aduna tote profe-

%Me, dictandu-le secretarului s Baruh i poruncindu-1 a le ceti, popo-

ruluI in templu. In anul urmator se

fair cetire din non. Publicatiunele
aeestea putin miseara spiretele; Iehoiachim staruia in neleginirele sale si

Ieremia audind c. regele avu cutezanta a arde scrierile sale, vesti pedpsa dumnedeOsca (Ier. XLV, 1 etc.)

manglea pre servitorul sa neckjit, fagaduind, ca. nu va fi cuprins

de ruina Ierusalimului.
Sub domnia fOrte scurta a lui Iesi.

honia,Ieremia continua profetiele sale

Babiloniei i indemna sa r6rnae credincioi Haldeilor, s'ail presupus ca

dar nu se arata nici o intimplare in

Ieremia s'a vindut kr si prevesteste

vieta sa. Sub Sedeehia necazurile sale

ant fost mal numerge i profetiele

numai in interesul invingatorilor. POte

sale mai infricosate. Pe timpul acesta a trebuit s sufere persecutiuni

din partea locuitorilor si preotilor din

Anatot, coneetalenii si. Desi rmas

in Iudea, nu nita pre fra.til sI dusi.
in robie cu Iehonia i se folosi de
o ambasada ce o trimise Sedechia, ea
sa. le scrie, sa le dea sfaturi, de care
aveati asa de multa trebuinta, ea sa-1

spre a nimici aseminea presupuneri,

se hotari a aduna lute carte prevestirele sale in contra Babiloniel (Ier.
41. 60) si a se folosi de trimisul lui
Saraia spre a o duce iu Clia,! lea.
Dadu ordin sa o cetOsel ludeilor din
captivitate, apol sa lege ruloul de o
peatra i sa-1 arunee in Eufrat. A-

cesta era de trebuinta, cad de ar

fi cadut in manele invingtorului,

pazsca de profetil mincing): Ahab

ci. Sedechia, care-I magulea eu speranta intOrcereI in patrie. Epistolele

bat in lacrimi i fara, indoiala fierele

ar fi apasat mai grea.

acestea aa fost primite in Haldea, cum

eraii i profetiele sale in Iuda. le-

Cu tOte indemuurile profetului, juramintele air fost calcate i neferi-

remia cetind Aspunsul luI Semaia

citul Iuda se scuba in contra Int Nabuhodonosor. Acesta trimise ostirea

mangaerea celor din robie s'arfi schim-

371

IEREMIA

sa contra Ierusalimului. Sedechia intrebe. pre Ieremia, ce-1 de Meat, dar

profetul in loc de profetii, plange actim ruina cetatei. Asediul Ierusalimului incepe, lar Ieremia vesteste lui
Sedechia sOrta sa, care-1 astepta
(Ier. XXXVII. 1). Haldeii merg innein tea unei armate egiptene, ce venea in ajutorul lui Sedechia. Acesta

In inchisOre. Mai pe urma afiand i-

intreba din nob pre profet, care-i spune

Melee ii scapa vieta (Ier. XXXIX, 15).

nimicii sl, cerurll cu multe staruin0 mOrtea lui. Ieremia a fost dat
pe mina lor si ca se, nu verse sangele see, avure crudimea a-1 lasa cu
funil intr'o cistern& Acolo Ieremia
ar fi perit cu mOrtea cea mai grozave, dar Dumnedee veghea asupra
servitorului see; generalul Hebed-

vor incunjura cetatea. Tin

Scapand din primejdia aceea se

mare 'lamer de ebrel se folosire de ocasie i *re din cetate; leremia vola sa

maI intilni odata cu Sedechia, &and

se duca la Anatot, dar fu prins pe

rOga de regele sa-1 crd

i sa se
supue hotaririlor lui Damneder', scapand trona], capitala i vita; 11 in-

n fl Haldeii

cale i dus inaintea unel partide care

domnia pre Sedecia, batut fare s fie

judecat i inchis din ordinal lor in

case lui Ionatan. Acolo Ii puse in

flare intr'o pivnita unde femme mai
malt timp. In sfersit Sedechia dorind

se-1 vada l'a adus in taine; Ieremia

credincios datoriei sale, il dise: Vei
fi dat pe mina regelui Babiloniei!
Apol arat ca nu este vinovat si se
rOge se nu-1 mai trimta in InchistiTea aceea. Regele 11 inu sub paza
in palatal see, ingrijind s alba de
mancare in timpul fOmetei ce dom-nia in Ierusalim.
Ieremia se bucura de Ore-care li-

Ii desfasura tOte, bunatatea sa, se

demna cn multa staruinO, de unde

se vede dll profetul avea mile, de
rege. Total fu zadarniq; i Ieremia
0.nu in secret convorbirea acesta, fi-

ind pus intr'o inchisre a palatului,

unde remase pana ce dada Ierusalimul. In timpul acestel nenorociri
profetul se bucurll de libertate. El
nu fu uitat de Nabuhodonosor, care
dada ordine pentru siguranta sa. Esind din inchisOrea palatului, a fost
si el prins cu alVii in invalmasala
ei

dus la Rama, dar i se dadu li-

bertate de Nevuzardan

ell fad e.

ce

bertate si se pare ca era vedut de

va voi, off s se dud' in robie off

prieteni. Serviciul seti n'a fost in-

sll stea pe Naga Ghedalia la klitspa.

El prefera cenusa patriel sale in local resplatirelor ce-1 astepta in Babionia si se duse pe langa noul guvernator. Dupe, mOrtea luI Ghedalia

trerupt; Iuda era aprOpe de prapastie; fagaduintele acute lui David. se panne ce nu vor mai avea
fiinte, &and profetul primi ordinal a
mingala poporul. El camper& dupe.

dreptul ce-I acorda legea, ca si lul

Booz, un painint, cu tote formaiitile obicinuite in timp de pace; titlul de posesiune '11 incredinteze lui

Bartle si-1 inchide intr'un vas, ea

se. fie maI mult timp pastrat. Acesta
incredere a profetului prin care a-

resbunata de Iohanan (Ier XLII, 2 etc).

Ieremia fu intrebat asupra planului

ce aveat de a se pane sub proteqia
Egiptenilor. Profetul II sfatueste a
nu face acesta, pentru el mania lui
Dumnedeil s'a imblandit prin ruina
Ierusalimului i ca dad mi vor asculta, sabia i fOmea Ii vor urmari

rata ca, va veni un timp and va pane. in Egipet. Se fact' un jure:

putea s reclame dreptul see de proprietate i dll robia are sll se sfir.sasa, fu totusi nebagata In sOmil.
Negresit c actul acesta se petreeu

mint de supunere; dar predicerile

sale contrariati dorintele Iudeilor;

diceat dI Spune- neadeveruri (Ier.

XLIII, 1) si plecarl in Egipet, tra,-

372

TERIAIERON1M

gend cu ei ci. pre profetul. Acea

multime se opri la Tafne in marginea Egipetului ci. indat k. profetul
prin simbole le arkfa nenorocirele

fu trimis la Roma unde avu de profesor de gramatick pre renumitul

Donat, cunoscut prin comentariele

asupra lui Virgil ci. Terentiu. Prim

cetirea autorilor greci ci. latini se
intkri in amendou limbile. Progresele sale in studiul eloquentei ail
fost aca de repedl, ek indatk se v6du

ce-1 actipt. Cu tote aoestea nu pkrasi pre concetktenii sel; el avu durerea a-1 vedea stilruind in idololatrie ci mai ales inchinarea astrelor;
in zadar se ostenea el a-i educe la
ad.evratul Dumnedek ci le vesti pedepse mil ce-i actepta, pe timpul
turburarilor de la sfircitul domniel
hi Faraon Ofra. Aici se oprecte istoria lul fark sk, se ctie timpul ci

in stare de a ocupa baroul cu distinctiune, dar la ccOla unui profesor

pagan, care eerea numai o modestie

externa, uitk cite putin, cele inva.tate in easa pkrintOsck. La inceput

se ducea cu unii din colegil ski 01.

locul mortei sale. De sigur a vie-OA cit-va timp dupk ruina Ierusalimului ci ducerea in Egipet, pentru
ea in plingerile sale vorbecte despre
elderea lui Sedechia (1 Mai).
IERIA cuviOsk, cu pace s'a sgvir-

cit in 3 Iunie.
IERON ci. alp.' trel-d.ecl ci trel de

martini din Meletin, s'ak nevoit pe

timpul lui Diocletian ci Maximian.
Acest Ieron era- viteaz ci puternic
la trup ci blind la suflet. Mind pin-

gar, Il &irk, intr'un loc slujitorii

idolectI ci vrend s-1 ucid i. ca nicte

tilhari, n'ail putut: eh scotend fericitul ferul plugului, lug grindeiul

in loc de arim ci se porni asupra
lor de-1 goni pre totl, sckpind ei ea
sudori ci cu singe. Deci merse sf intul de bunk voia sa la Domn ci

stind la intrebare, i s'a tilat mina

drpfa din cot. Iar pre cel-l-alti sfintl

puindu-I jos, li liatur en vine de

viziteze catacombele,

spre a se in-

tkri in credint prin exemplul mar-

tirilor; dar indatk urmark idei lnmecti ci o depArtare de la practicele

religiOse se observ5,. Era cuprins de
.

vanitate ci min drie ci pentru el nu

c'a infrinat patimile, deveni juckria

ci robul lor. Cind a atins vrista

barbaisck, voi sk calktorsek, pentru

a se desevirci in sciint. Metodul

acesta de a &Maori este fOrte vechlil
ci folositor, clack cine-va cautk sk se

folosscil de ceea ce vede, data la

precautiuni spre a, se feri de pericolul amgirei ci clack are grij a
se intkri prin pietate, spre a-0 'Astra nevinovktia sa in mijlocul vicielor care adesea sunt autorisate prin
o multime de exemple. Filosofli ckratorlail spre a-ci inavuti cunoctintele; pusnicii cillitoriat Iaraci, dar
numai prin miinkstiri ci decerturi,

ea sil. yea: pre servitoril lui Dum-

boil. A doua di iarkci bktendu-1, le-a

nedell, sii, se folosisck de el' ci. sk se

talat capul afark din cetatea Melitinel in 7 Noembre.

IERONIM. Fericitul Ieronim se
nkscu in Srinonium orAcel din yecinktatea Aquileei, pe la an. 331,
avend ci un frate Paulinian. Eusebiu, tatal sk se bucura de o avere
insemnatii ci consacrii o parte spre

invete prin euvintarile ci exemplele

lor adevkratele maxima ale perfec-

a procura o bunk educatie flulni skit

Ieronim inviitk primele elemente ale
ctiintel in casa parintscil dupi care

tunnel. Ieronim cklktori in Galia,

vizitk ecolile renumite de acolo ci
Hind in Treves, se hotari pentru vi-

ta singuratick. Adun o. o multime

de eisti, pe care le citea cu mare

aviditate copi ii. tratatul despre si-

ci. Comentariul la Psalmi al

Sfintului Buie. Apoi se retrase in
nOde

Aquilea. Sfintul Valerian episcopul

IERONIM

373

de acolo scapase de arianism i cle-

aflu in mijlocul placerilor Rom ell

virtute i tiuu. Jeronim lega o amiciie strutel en ei. Starea monas-

Din pricina postulut, faa mi se uscase, dar sufletul se sbucluma de

focul poftelor inteun corp, care nu

rul set era cel mai renumit prin

tica se respandi 0 in occident, de
and st. Atanasie, lam cunoscuta

viOta st. Antonie si a altor eremiti:

din Egipet; mai ales la Aquilea se
facu o mare manastire in anul 370,
uncle intr i Rufin care era pe atunci catehumen. St. Ieronim retragendu-se in manastire, s'a propus
a continua studiele sale cu mai multa

staruinVa. In cur6nd dupa aceea se

retrase la Roma, unde continua a

mai avea calduri. Carnea era mrth,

dar patimile ferbeal Nestiind uncle

sh alerg, me aruncam la piciOrele

lui Iisus, pe care le scaldam cu lacrimi i me siliam s infrinez acel
trup resboinic, nemancand septamani
intregi. i i nOpte petreceam rhonind i batandu-mil peptul pane. ce
Dumne4et se miostivi i poruncind
furtunei, dada liniqte sufletului met.
Cu greil me apropiam de chilia mea

duce aceeasi vita, singuratica, dar

ve46nd ca in acel oras mare, eu gret
pOte sa alba lininistea dorita, po-

ca si cum ea ar fi cunoscut gandurile mele; apot me infundam in pus-

vatuit de preotul din Antiohia, E-

necata, niste stand ascu%ite, acolo

'ml alegeam locul ea sh me rog pi
sh inchid acest nenorocit corp; martor 'mi-e Dumneclet, cii duph ce vrsam multe lacrimt si stateam mult

vagriu, care lega so amicitie strinsa

fficu o calatorie in Orient insotit de
Eliodor i Hila. Trecura prin Tra-

cia, Pont, Bitinia, Galatia, Capadocia i Cilicia. In tote locurile unde

trecea sfintul, vizita sihastrii i alte
persOne, spre a se folosi de inveta-

tura 0 exemplul lor. Era an mare

numer de servitori al lui Dumnell.et
mai ales in desertul Egipetului, Siria si Palestina. Ajungnd la Anti-

ohia, Ieronim se opri putin spre a

asculta lectiunele lui Apolinarie, care
explica Scripture cu mare renume,

inainte de a se face vinovat pentru

eresia numita cu numele set. Plecalla din Roma luase cu sine bibli,-

i bani pentru drum, dar Evagriu flind bogat ii purta de grije

cu Vote cele necesare. Plecand din
Antiohia se duse in pnstia ce desoteca

parte Siria de Arabia, ce era sub

domnia Saracinilor. In cur6nd muri
acolo Inocentiu i lila, Tar Eliodor
se intOrse acasrt. Patrn ant vietui
Ieronim in cea mai complecta singuratate, ocupandu-se cu studiul pi
lucrarea faptelor bune. El singur '1I
descrie suferintele ce le-a indurat:
II De &ate oil Int inchipulam, di me

tie si dad, zariam vre-o vale intu-

timp cu ochii ridicati spre cerit,

me credeam cii Bunt in mijlocul cetelor ingeresti; atunci plin de bucurie i veselie cantam Domnului".
(Ep. 22 ad. Enstocb, de Virg. c. 3).
Apol pe laugh asprimea vieei, spre
a patrunde si mai bine intelesul
sfintei scripturi, incepu cii studieze
limba ebraica. Se facu ucenicul maul
ebret convertit, numai spre a o pntea rosti mai bine. lath ce ne spune

el: Gaud cram mai tiner, de si eram in pustie, dar sa de chinuit

de patimi si de focul poftelor, ca
nu mai simtlam destula tarie spre
a me improtivi. Faceam tote chipu-

rile si sting focul prin infrinare;

dar acOsta nn-mi oprea gandurile

rele, care chinuiati 0 mai ref sufletul met. Spre a me invinge, m4

facui ucenicul unlit dal& care din
tudet se Mouse crestin; i et, care
lubiam odati preceptele lut Quintilian, eloquenta majestOsh a lui Ci-

cero, stilul gray al lui Fronton si

dulc4a lui Pliniu, m'am apucat sa

374

IERONIM

Invat alfabetul si sa studiez o limba

ale caret cuvinte sunt asa de aspre

si grele de pronuntat. Numal et si

acel cu care traiam atunci, stim nevoile si greutatile ce aveam de inlaturat; de cite ori credeam, ca, nu
volt ajunge scopul si de cate ori dup

Pe atunci Antiohia era bantuit

de schisma; ere." trei episcopi, hotarind fie-care, ce-i placea. Apoi sa
radica o disputa spre a se cid dm&
trebuia a se admite in Iisus Christos an singur ipostas sail trei. Termenul acesta avea doug insemnari,

i se dadea; unii intelegiat prin

ce am parasit totul, incepeam din

not, numai pentru dorinta ce aveam

ce

de a o cunOste! Multarnesc lui Dumneclet, ca% acum culeg fructul, cu a-

substanta, cum se Intelege asta.-41.

Folosindu-se de acst nedumerire,
arienii pe de o parte, sabelianil pe
de alta, cautat sa insele pre cre-

tat mai dulce, cu cat saminta a fost

mai amara".
Continua cu bite acestea a ceti
autorii clasici cu aceeasi pofta ca

si mai inainte, cu tote ca in urma

se cai de timpul perdut cu dInsil.
OdiniOra fiind bolnav de . friguri,
caclu in sincopa si i se 'Area ca,

ipostas natura, altii persOna sat

dinciosi. Ieronim spuse ca prin ipostas se intelege firea, care este

una in dumnecleire; ddc insa se intelege persOna atunci sunt trei. 0bosit de disputele acestea si slbit
de bOle, se hotari a se duce la An-

sta. inaintea judecatorului, care-I Intreba, ce profesie are; el r6spunse,

tiohia langa Evagriu, unde prirni

preotia de la Paulin in anul 377.

di este crestin; Minti gise judecatorul, WI ciceroniau, caci gandul

tet e numal la operile lui Cicero",
ca apoi a fost condamnat sa sufere
o batae cumplita de la ingeri si ca.
amintirea de acea batae 1-a ramas
si dupg ce a scapat de bOla, intiparita in mintea sa. El fagadui judecatorului, ca nu va mai ceti autori profani. Si de atunci m'am apucat sa, cetesc sfinta Scriptura cu
cel mai mare foc si atentiunea care
nu o aveam pentru autorii profani
de si eram pasionat de dinsil". Declara ca. era un vis, dar il considera ca o 1nvetatur5, pe care apoi
a urmat'o cu credint'5,. Dar el a avut sa sufere multe si din partea
lumei. Dea Dumnecjeti ca top ne-

Indata dup a. aceea se retrase in Palestina, visita locurile sfinte si se

aseza la Betleem. Se inform& de la

credinclosil sa navalesca asupra mea.

siat de Invtaturele sale spre a se

intari in cunostinta sfintel scripturi
si practica faptelor bune. Epistolele

AO dori ca tOta lumea sa blameze

purtarea mea pentru ca sa pot primi
incuvintare de la Christos. lin ere-tin nu pOte trai fara persecutie. Atel ce se bucura de pace indelungata
este in primejdie mai mare. Omul
la nevoie cauth sil se pazsert si S.
scape vasul sii de furtuaft".

ebreil eel mai iscusiti de locurile

de care se vorbeste in Scriptura

si-si puse Vote silintele pentru studiul limbei ebraice. In anul 380 Ieronim facu o calatorie la Constantinopole, uncle era episcop st. Grigorie de Nazianz. In multe locuri

se felicitza, ea a avut de profesor

pre acest om mare, cel mai eloquent

si mai invatat din dascalii legei

Domnului. Intorandu-se in Palestina

tu chemat de Papa Damas si servi

ca secretar al set. Sfintenia vietel
sale, eloquenta si stiinta 1,1 atrase
stima si admiratia locuitorilor din
Roma. Nobilimea si clerul se folo-

st. Ieronim care damele romane Marcela, Ascla, Albina, Melania, ilarce-

Huai Felicitate, Lea, Fabiola, Laeta

si Paula cu fiicele sale, sunt cu adevarat tractate asupra diferitelor

virtuti ale vietei crestine. Eliodor

IERONIM

perasind desertul Chalcis in Siria

spre a se intrce la Roma, el ii
scrise: Soldat plapand, ce fact tu

in casa tatalui Mt? Aduti aminte

de diva in care te-al inrolat sub
stegul lui Christos; te-al jurat ce1
vel ft credinclos... Chlar dace, nepo-

telul te-ar fi cuprins in brate, dace.

mama ta s'ar fi smuls perul, cand
tatal tea s'ar fi culcat pe pragul
usel s te opresca a esi; sr, nu so-

vaesti, freci preste tatl tea si urmza stgul crucei. Crudimea in asemenea cazuri se preface in mile...
Te amagesti, frate, dace, crecli e. un
crestin pte sa fie nepersecutat... Este

atacat cu stet mai tare, cu cat se

crede mai in siguranta... Vel dice
pte c preotil trebue s traesca in
orase. Sa me feresca Dumnedet. at
graese de reit pre cel ce ocup sea-

unul apostolesc, earl prin gura ion

sfintesc Corpul Domnului, care ne
fac crestini i Cara ne judeca chiar

inainte de diva judecatei". SI nu

primesti a intra in cler, caci nu
dignitatea bisericesca face pre cine-va

375

Era o regula printre calugarii din

Egipet, de a nu admite pre nimane,
care n'ar fi putut sat n'ar fi voit
St lucreze cu manele; i prin aceea

castiga indoit, cad aveat cu ce trai

si emit feriti de lene qi ganduri rele.
Serviciul dumnedesc merite o atentie
deosebita, nu este atat vocea, ci mai
mult inima, care trebue s observem....
Dace: nu este nici un mestesug, care
sa-1 invatam fare maistru, cu atat

mai mult este arta mantuirel. Serveste pre frati, spale, picOrele streinilor, pazeste tacerea cand suferi
vre-o injurie". Dupa ce a probat ca
rabdarea i umilinta suut mijlOcele
cele mai eficace in contra ispitelor,
istoriseste urmatrele: Un tin& era
la o menestire din Egipet si-1 chinuia duhul necuratiei. Duhovnicul
seC,

audind de acesta puse pe un

ealugar mai betran sa-1 batjocoresca

pi apol se se planga e l'a insultat.
Acesta o faeu el aprOpe un an, dupa
care duhovnicul Ii intreba daca-1 mai
supgra gandurile necurate. Abea pot
trai, d.ise el, dar Inca se. me mai

virtuos. Nu este dat tuturor s alba

darurile lui Pavel si sfintenia lul
Petru". Apol deserie fericirea penitentei si a singuratatei cu atata arta
el Eliodor atins, se pregatia a se
intrce in desert; dar fiind hirotonit
preot, l'a dat en serviciul la biserica

gandese la placerea de a-mi manji

Romel.

citza pre flea ta a canta psalmi;

apol vel ceti proverbele, ca s Cu

Calugarul Rustic din Marsilia, care

sufletul ? 0 epistola fu adresata Laeetel nora Paulei, daudu-i sfaturi miululate cum sa-sl cresca copila. Arata i metodul cum trebue sa urmeze in cetirea dumnedeestei scripturi. Incepe cu Psaltirea i eser-

trala la Roma intreband pre Ieronim, 1-a dat regule de purtare spre

nOsca preceptele morale; lectura A,-

a servi lui Dumnedeil in starea monastica; el il recomanda mal ales

veghere, ado:lure., sirguinta la lucral
marielor, lectura cartilor piOse, meditarea scripturei, rugaciunea, aseultarea, postul i castitatea. Da pre-

de capabil de a inspira despretul

lumel. Vei trece de aid la Evangelii, pe care flea ta trebue sa le

ferinte, vietei ehinovitice asupra celei

erernitice; priveste pre cea dintal
ea mai sigura, i crede c trebue

sa trelasce. cine-va in chinovie mai

intai i apol s se face. eremit.

cesta va fi urinate de Eclesiast, asa

alba tot-deuna in mane.. Indata dupe,

aceea sa citesca faptele Apostolilor,
precum i epistolele Thr. Lectura acesta sfirsindu-se, va inveta pe de
rost profetil i cartile istorice; va

putea apol s cetesca cfintarea an-

terior, pentru ca va fi pregatita a

o intelege inteun sens spiritual. Va.

376
putea s5, trk

IERONIM

i operile St. Ciprian,

i scrierile

numitului. Didim. Apoi cutreera prin-

St. Bark. Daca nu pte s fac'a a-

cipalele mankstiri din Egipet si intorcendu-se in Palestina se asez5, la

csta la Roma, tximite-o la Betleem,

Betleem.

epistolele St. Atanasie

ca sub privegherea bunice i m5,tuset sale s5 primise5 o educatie en

Sfinta Paula, II zidi o maniistire

puse sub supravegherea sa pre

adev'erat erestinsca. 111-ar pl'acea

s'a dart lectii miresei lui Christos,

aceea in care adunase c'aluggrite sub

destinat a domni in ceriii". Laeta

urmii sfatul st. Ieronim i trimise
pre copila sa la Betleem, uncle pi
rmase. Libertatea cu care Ieronim
vorbise adesea in contra avaritiel,
molesiei i desertgclunel locuitorilor

din Roma ii atrase inimici puternici.

Pintre dIni eraii mai multi preoti,
carell insusise o parte din impu-

tarile sfintulut Dar ca't timp papa

Damas tr5i, nimene nu indrgsni a
se scula. Dup5, mOrtea sa invidia pi
calomnia urslir5 perderea servitorului
lui Dumneqeil; ei se incercar5, sii,
inegresc5 reputatia lui. Niel virtutea

cea inaltit a acestor sfinte femei,

nici grija peste masurg ce sfintul
avea de a inltura ori-ce presupunere, fiat putut s'a infrineze rutatea, care jurase perderea lui.
Sfintul cre4u, c trebue s'a cedeze
urgiei; i dup5, ce a stet trei ani la

Roma, se hotafi a se reintOrce in

Orient. In lune August 385 se imbard, si pled, en fratele sai Pau-

ascultarea sa. Eanstirea in care &Asia

Ieronim, nu era indestulatOre spre

a cuprinde pre toti acel ce voiafl

sfi fie ucenicii si i trimise pre Paulinian in Dalmatia, spre a vinde
nit p5mint ce-1 avea acolo. Tot atunci Ieronim zidi un ospiciu pentru
inchinatori. Evlavia ce avea lumea
a vedea locurile sfinte era asa de
mare, c5 se vedea in Betleem si Ierusalim tot ce lumea avea mai sfint
in diferite p'arti.
Sfintul ne-a lsat un tablo5 forte

interesant despre vieta cu total cersca, ce duceaii caluggrii din Betleem. Dupil ce ne vorbeste de sgomotul oraselor, dice: Cetatea lui
Christos este linistit, nu se aude
nici nn sgomot, farii mime cantarea

psalmilor. On unde te intorci

vecli

luceatorul, care cu mima pe cOrnele

plugului, cinta Aliluia, sa5 secer5.torul, care se recreez5, de lucrul greil
prin cantarea psalmilor. Locul ce-1
alesese st. Ieronim era potrivit spre
a plinge pitcatele sale in fundul unel

linian i preotul Vicentie. 1:Tn mare

num5r de persOne din societatea innal% esirit din Roma, spre a-1 in-

chili, asteptind cliva judeatel. El

o bung cale prin Palestina, sosind

de invgtat, dar el nu. Cu tote ea

era inaintat in vrist lug lectiuni

prefera vestmintele cele mai aspre

pi mincarea cea mai de rand, Viand
soti ping, la port. Oprindu-se vasul cu pane i ceva legume. Necontenit
la insula Cipru, st. Epifanie 11 primi se ocupa cu cetirea i scrierea. In
en mult. dragoste; de ad plecarit la mijlocul acestor ostenele, nu perdu
Antiohia; i st. Paulin, care era pa- din vedere studiul limbei ebraice.
triarhul acelei cetati, ram cu dIni Altul &ear fi inchipuit crt este destul
la Ierusalim prin mijlocul fernei.
In. prim5.-vara urm'atOre, Ieronim

trecu in Egipet spre a se perfectiona si mai mult in stiinta chrtilor

sfinte i practice virtutilor monahicesti. Petrecu o lun5, in Alexandria,
uncle se folosi milt de lectiunele re-

de la un Rabin anume Bar-Ananian,

care spre a nu da b-anuialo, fratilor
sel, venia nOptea la St. Ieronim. El
se ocup i cu studiul istoriei bisericesti, care a fost privit ca drept cu
vint ea ochil teologiei.

377

IERON1M

La Roma era un diacon, anume

Eerie, care sustinea c Arienii precum 0 alti eretici i schismatici trebulaii se' fie botezati larl, cend se
intorceati la credinta cea adeverate.
Ieronim in dialogul see contra lu-

El mai scrise o Apologie cetre Pamac, sat a treia contra Jut Iovinian, prin care respinge imputerile
ce i se prireau c. ar fi nesocotit cisetoria; el se apera dicend, ea primeete a doua ei a treia cesetorie.

ciferianilor II combetu ei-I numi Deucalionul lumel. El dovedi ca Pa-

Dupe, aceea scrie lui Nepotian despre

datoriele vietei clericale. Mai ales

rintii de la Rimini at gre0t numal

prin surprindere, dar inima kr nu

s'a unit cu slebiciunea kr. Dovedile

sale suut luate chiar din actele si-

nodului. Pe la anul 384, pe

insiste asupra neintereserei pentru

averile lume01, se, nu vorbesce cu
femeile, in sfir0t se, se feresca de
tot ce ar pune in pericol reputatia

cfind

kr ei se se Inv* legea Domnului

era Inca la Roma a publicat cartea

spre a Inveta apoi poporul. Clerul

sa se supue episcopului cu dragoste

despre fecioria perpetue a prea-fericitei Maria. Acest tratat avea de

scop s combate pre Elvidius, ucenicul lui Auxentiu din Milan. Elvi-

dins era preot arian ei intre altele

4ise cie Fedora Maria nu e'a pezit

episcopul se, nu stepansce clerul,

ci se 1 cinstesce i indrepteze.
Nepotian era nepot EpiscopulAT
Eliodor, unul din prietenii lui Ieronim. Fiind de familie bune, avea in-

fecioria dupe' naeterea lui Iisus Christos i c ar fi avut copii cu Iosif.

trare libere la curte; dar cu tote ce,

era numai Catehumen purta o haine

Iovinian respandea cu mult zel erOrea acesta; el mai inveta, et+. de-

grOse sub hainele, pe care positia sa

monul n'are nici o putere asupra Cebu renescuti prin botez; c totl acei

verea i voia se se retrage in pus-

ce vor 'Astra darul botezului, vor

avea aceeael respletire in eerie, ce

model de virtute, mai ales dupe ce

intre, in cler. Un preot Ripariu in-

meritul feciOrelor inaintea lui Dum-

forme pre sf int, ce Vigilantiu ducea

viOte. desfrInate. El combetea fecioria i condamna ca idololatri pre acei ce se Inchinat mOetelor sfintelor
numindu-i, cenupri sari Inchinfitori

nedeil nu este mai mare de cfit al

celor meritate, a chror virtute este
de o potrive cu a feciOrelor; ce infrinarea de unele bucate este nefo-

i all laid

qi

le

cerea. In curnd Ins& vindu a-

tie. Unchiul see Ii opri 0 se fact

credin-

de cenaq. Noi cinstim pre servi-

cio0 denuntare papei Siriciu operile

sale. Acesta adunfind clerul see in
390, escomunice pre Iovinian cu opt
din partisanii sei, carii treceae ca
fundatorii nouei eresii. Condamnarea

torii lui Damneder', pentru ea se, se

resfringa asupra stepinului. 0 mare
parte din Orient se gesia atunci in-

lor lieu mare sgomot in Roma 0

Origen, pe care-1 cinstea i Ieronim,

lositOre. Pamac

at fost nevoitl s o persesce. Papa

trimise hotrirea st. Ambrosie, care
intrunind cfiti-va episcopi in Milan
condamnit din noe pre Iovinian.
In cele done carti ale lui Ieronim
contra

lui Iovinian, se area prin

dovedi din St. Scripture superioritatea feciorid. In cartea a (lona se

combat alte erori ale eresiarhului.

fectate de mai multe socotinti, pe

care le Intemeea pe autoritatea lab
dar Wend ca o mare parte din ealugeri se abet din calea kr, se uni
cu Epifanie, spre a stirpi real. Origen era admirat de Rufin, care traduse in latineete opera cea mai suspecte a sa. Novatorit se Intemeeati
pe dinsa, spre a-01 sustine erorile,
ca chinurile iadului nu vor fi eterne,
ca sufletele

at existat mai 'nainte

378

IERONIM

de corpuri si ea dupa sfirsitul lumei acesteia, vor fi altele care se vor

succeda in eternitate.

Tot pe atunci si erorile lui Pelagiu faceail progrese insemnate in

Orient. Ieronim le combatu in anul
416, factnd 0 un dialog contra pelagianilor. Dar lucrarile sale contra
ereticilor nu-1 ocupara asa de mult
in cat sg, nui dea timp pentru studiul sfintei Scripturi. De si betrin
si slab, dupg, indemnul lui Evstohion, terming, comentariul la profeti,
folosindu-se de exaplele lui Origen

si alte traduceri vechi. Inca de pe

timpul apostolilor biblia a fost tradusa in latineste de pe greceste.
Traducerea acesta era opera mai
multor mini; diferitele copii ce se
faceat, (Meal loc la variante, care
se inmultirg, asa de mult, cg, in secolul al patrulea exemplarele nu se
mai asemanaq in multe parti, pentru ca diferite persOne, care stieail
greceste au tradus unele intr'un fail
altele in altul si ast-fellil s'a schimbat intelesul adeverat in unele locurl. Printre tote traducerile se destingea una de care se folosial toti
si care se numea Vulgata: Alta se
numea Italica, pOte pentru c5, se
serviati in Italia si era cea mai
slaba din tOte. Din pricina atitor

variante si erori ce se strecurase, intelesul era fOrte greoll si papa Da-

mes, insrcing, pre Ieronim a revisui dupg, textul grec traducerea la-

psaltirea corectindu-o de done ori;

odata la Roma In 382 si a doua.

Ora la Betleem 389; Mai multi amid 11 indemnarg, sa faca o noue tra-

ducere de pe textul ebraic, mai ales

cg, si ebreii nu primiali nici o traducere. El incepu cu cartile Imperatilor in anul 390 si traduse apol

0 alte pa* ale Bibliel in diferite

timpuri terminind cu Pantateucul,

Iosua si Ester. Traducerea sa a fost
primita curend in bite bisericele si
numal psalteriul remase tot in traducerea veche corectatg de el, din
causa obicinuintei la cetire. Numal
in biserica

Vaticanului 0 in St.

Alarm din Venetia se mai citeste

psalmii dupg, vechea traducere italicgCartile intelepclund si Eclesiastul,

cele done &kV. ale Macabeilor, profeVia lui Varuh, epistola lui Ieremia

adaosele la cartea Estir, cap. 13 si

14 din Daniel si cintarea celor trei
tineri in cuptor, sunt dupg, vechea
vulgata, nefiind in textul ebrett sail
haldaic.

Traducend lucrarea lui Eusebiu

asupra locurilor s Ente, Ieronim a
facut multe adaose si corectiuni, ea
sg, nu lipsOseg, nimic la descrierea
geografica a Palestinei vechi. Compuse mai multe tratate, spre a lamuri
unele puncte critice, relative la textub ebreti al Bibliei. Din cnd in &and
da explicatiuni alegorice, declarind
ea le-a luat din Origen si. alti. an-

tori. Comentariul asupra evangeliei

tint a Evangelielor. Ieronim se aquita

lui Mate): a fost cam grabit din causa

fOrte bine de adsta insarcinare si

urmari acelasi plan si pentru celel-alte parti ale Noului Testament.
In curend. traducerea sa se intrebuinta in Occident. Incurajat de succesul sen, incepu si revisuirea ve-

incursiunelor barbarilor si mai ales

ca palagianii se pornira cu furie contra lui. In anul 417 trimisera o trupg,
de bandit): la Betleem, spre a prada

chlului Testament, mltamindu-se a

tinua en lucrarile. Petrecend in sfirsit mai tOta vieta, sa in nevointe 0

pocainta a fost desfilcut dlr. legaturile corpului In 30 Septembre 420.
Niste friguri usOre rail sapat putin

corecta mai multe carti in vechea

traducere itala, dupg,' textul grec din
exaplele lui Origen si care cuprindea

textul cel mai exact. El incepu cu

mangstixele, care erau sub conducerea

st. Ieronim. Incetind persecutia, con-

1ERUSELIMAIGNATIE

cite putin i cidu sub greutatea lin-

Orel sale. A fost inmormintat in

ruinele mindstirel sale din Betleem,

dar in urm5, corpul WI a fost dus

la Roma si se afl in biserica st.
Maria-mare, care posedi si eslea in
care a fost nriscut Mntuitorul si se

afl in capela numit. Presepe. Acesti capel este imblicat5. preste

tot en marmuri i decorat5 cu dece
colOne i opt pilastri de porfir. Eslea este .inchisi intr'un monument
care formezi altariul i mormintul
Fer. Ieronim se at15 construit de
marmuri. Camera de lucru a lui Ie-

ronim a fost restaurati de curend

379

ajutaseri s invingl pre Dad si

Seiti, in anul 106, porneste espeditia in contra Partilor. Ajungend in
Antiohia in anul 107, (15, ordin s.
se inchine en totil qeilor. Atunel gi
st. Ignatie ggseste prilej a's1 pune
sufletul pentru ol. Imperatul il infrunta cu euvintele: Cum indr5snestI, demon reit, s te impotrivestI
poruncilor mele?" Ignatie r6spunde:
Nimene nu numeste demon pre un
teofor". Traian, dice: Cine este teoforul? Ignatie. Acela ce i Oft& in
inima sa pre Iis. Chr. Traian. Tu credl
c5, nol n'avem in inimi pre deil, caril

sit de sabie in 26 Iu lie.

IGATRAX unul din eel 26 de
martin i. ucisl in Gotia la 26 Martie.

ne ajut s invingem pre inimicil

Ignatie. Mare gresali este a numi
Dumnedel pre demonil, earl ye intall; pentru el este numal tin Dumnedefi, care a facut ceriul i pamintul i un Iisus Christos, fiul sCll unic, in a crtruIa imperatie doresc
din tot sufletul sll intru i et. raian. Vrei s vorbestl de acela, care

IGNATIE Arhiepiscopul Antiohiel.

a fost restignit sub Pontiu Pilat ?

Sfintul lgnatie supranumit teoforul

era, dupri actele martiriului Wt. ucenic sf. I6n Evangelistul. Apostolil

Ignatie. Da, acela care prin mOrtea

si se afl in eatacombele pesterei din

Betleem. Biserica nOstri serbezi amintirea acestui st. PhrintQ in 15
Iu lie.

IERUSELIMA martir, s'a sevir-

rag asedat pe scaunul Antiohiel dupri

mOrtea st. Evodie; si st Chrisostom

ne spune, ert era model de tote virtutile episcopale, in timpul celor patru-decl de anl, &it p5stori turma sa.
In timpul persecutiel luI Domitian
n'a incetat
apra turma si a o
mngla prin staturile i rugiciunele
sale. Murind acel dusman al bisericel, el se bucura pentru pacea gi
dragostea credinciosilor; dar in acelal timp se intrista, crt nu s'a aflat
vredfiic a prhni si el cununa muceniel. Era mihnit c5, nu l'a invrednicit Dumnedet a sigila credit* prin
singele sal.

cat timp a fost Nerva, crestinil

sa a restignit pecatul, cu acela ce

autorul p6catuluI, care a biruit r6utatea dembnulni si l'a sueste

pus sub piciOrele acelora

oe-1

all

in inima lor. Traian. Asa dar al in

inima ta pre Christos ? Ignatie. Da
cid scris este: Vol locul si m6 vol
odihni intru el". Traian infuriat de
triria eu care Ignatie m5rturisea cre-

dit*

sa, rosti sentinta urmatOre:

Poruncim Ca Ignatie, care dice c5,

*Ca in sine pre cel Astignit, sit

fie legat si dus la Roma, ea si fie
sfisiat de fiere i si fie priveliste
poporului". St. Martir auclind acesta

s'a umplut de bucurie si a stri-

gat: Multumescull, DOmne, ca mi-al

dat o iubire desevirsita pentru tine

pentru ei al ingiduit Pi

flit si

erag in pace, dar sub Traian, cite-va

eti legat in lanturI, ea si Pavel, a-

provincil avurrt a suf.Ti, cum ne spune

postolul tert". Dicend acestea s'a le-

Pliniu, gnvernatorul Bitiniel. Ca si

se arate multimitor dare eii ce-I

gat singur, apol se met pentru biserica sa incredintindu-o lui Dum-

380

IGNATIE

neeIi cu lacrimi. Ajungnd la Se leucia se sui intr'o corabie care avea

sa mrga i sit Inconjre tote laturele, pOte anume, ca veOndu-1 creq-

pre dascalii mei, de la caril trebue

sa primesc invettturi, dar dragostea

tinil condamnat la o mOrte ap de

cu invetaturi rele, dar voi v'ati as-

i st
se lepede de credinta lor. Dar pronia dumne4e6sca facu contrariul, cad
creqtinil velandu-1 se mamgalat
grozava, s se inspaimanteze

se intariat 0 mai mult in credinta

lor. Sfintul era insotit de diaconul
Filon i Agatopod, cart se pare e at
eerie despre martiriul st. Ignatie.

Alp creqtini plecart drept la Roma

si-1 a0eptail acolo. l?ece soldatl II
paziati cliva i nOptea, pe cari-I numea el leoparcli, pentru cruclimea lor.

Cu tote acestea, el putea sa vorbsca creqtinilor

i s-I indemne a

tinea nestramutat traditiele apostolice 0 a nu se desparti. St. Chrisos-

torn mai adauge, ca el inveta pre

cre,tini sa despretulasca vita acsta,
sit nu se tma de necazurile treattOre, i s nazuiasea la cele neperi-

ce am pentru voi nu me Iasi): sa tac.

Stit ca at trecut pe la voi Onieni

tupat urechile sa nu-i aucliti. Me bucur et ye rugati pentru altit; prin
exemplul vostru puteti sa-I caqtigati.
La .asprimea lor ophneti blandetea;
mandriei, umilinta; lar batjocorilor,

rugaciunea. Pentru Christos ei port

legaturile; ah de al inviea cu

ele

prin rugaciunile vOstre. Still eine sunt

si cui scriu; e sunt condamnat, vol

ati aflat mila; sunt in primejdie, vol

sunteti intariti in har". Vorbe0e
apoi de necesitatea faptelor bune,
fara care credinta nu serve0e nimie
spre mantuire. C5. lis. Chr. Domnul
nostru, zemislit din Maria, din san-

gele Int David 0 de la Duhul sfint

s'a 'ntscut 0 a voit st se boteze

pentru ca sa sfintiasca apele, i ca

Demonul n'a cunoscut fecioria Mariei, nascerea i mOrtea Domnului.

the. Pretutindenea era insotit de un

mare num& de crecdini, trimiql de

Invata apoi ca Euharistia este un

antidot al mortei i un gaj pentru

ale Asiei. La

nemurire. Aduceti-ve aminte de mine.

Smirna i se permise a eqi din cora-

Rugati-ve pentru biserica din Siria.

bie 0 a vedea pre st. Policarp, earth II aril% nespusa bucurie de a

Vh

se vedea legat cu lanturi pentru

in lisus Christos nadejdea nostra comuna". Cam aceste invet5.turi se afla

Christos. Acolo primi numerbse de-

0 in cele-l-alte epistole. Sfintul Ig-

numerOsele biserici

legatiuni. Cea de la Efes avea in

fruntea sa pre Episcopul Onesim on
diaconul Burrus, Crocus, Evplu gi
Fronton; cea din Magnesia pre Damas episcopul set, Bassos si Apollon
preotii i Sotion diacon; Polib episcop de Tralles, represinta biserica sa.
Sfintul Ignatie scrise din Smirna patru epistole, care tOte 'Arta impresia unui spirit cu adeverat apostolic. Prima
este catre Efeseni: Dupe: ce laud& pe

salut intru Dumneclet Taal 0

natie, care qtia cata putere at rugaciunele sfintilor inaintea lui Dunanecjet, se ruga de st. Policarp i eel:l-alti sfintl sa nu mijlocsca ea st
scape de legaturi. De aceea scrie din

Smirna care creOinil din Roma st

nu-1

rapasca corona martiriului. Me

tem sa nu-nil fac ret dragostea

vOstra; cad upr ve este a face ce
voiM, dar gret 'mi va fi a ajunge

Onesim, indmna pre cregtini a mari

la Dumne4et, de me yeti. cruta. Na

puteti sa-mi aratati mai mare dra-

pre lie. Chr. In tote 0 a se supune

Episeoimlul i preotilor. Dace, ve
spun acsta, nu art ea m'tq crede
ceva; cad pre top: v socotesc ca

jertfese and altarul e pregatit. Grail

al lui Dumnecleil sunt i trebue st
me maein de dintii fiarelor, ca sa

goste, de cat sit me 1sa1, sa me

IGNATIE

me fac pane curatg liii Christos.

Sfintul se pr6-mgrea in suferintele
sale ca de cel mai mare bine si vedea in lanturile sale pietre scumpe.
Dragostea mea s'a restignit, dicea el,

ca s arate cg nu mai are nici o

leggtur g. cu lumea.

De la Smirna se duse la Troada,

unde afig de pacea bisericei sale si
de unde scrise bisericei din Smirna
Filadelfia, cum si st. Policarp.
scrisorile acestea sunt pline de inveOturi folositre. Fie-care cuvint este
ea o parg de foc, care luminzg spi-

381

grit ce avea sa (laving pane curatg

lui Iisus Christos. Cresting plinserg
nemanggiati malt timp trecerea sfin-

tului din lumea acsta. Ei vedurg

pre Teoforul intr'o slava negrgita.
Am insemnat anume diva lui, ca
in fie-care an s cinstim martiriul
set", diceat ucenicii sei, cari all
scris actele sale. Osele remase all
fost adunate i duse la Antiohia uncle
se pgstreza ca un odor fOrte pretios.
Transportarea sfintelor mOste de

la Roma la Antiohia, a fost un a-

deverat triumf. Tog cresting doriag

sg, le va
i sg le cinste'sca. Mai
denea se vede umilinta i despretul intai se asedarg in cimitirul de langg
de sine, zelul cel mare pentru bise- pOrta Dafne. Dar pe timpul lig Teoricg i grzg pentru schismg i e- dosie cel tiner all fost asedate intr'o
resie.
bisericg, care fusese templu al ForAr fi voit sg, scrie si altor bise- tunei si care apoi purta numele sfinrid din Asia, dar pgzitorii nu-I mai tului. St. I6n Chrisostom indmng
lasarg i rugg pre, st. Policarp a pre crestini a cerceta adesea si a se
face acgsta pentru el. De la Troada inchina sfintelor mOste ale sfintului,
trecu la Napoli in Macedonia si de cad mare foks sufietese i trupesc
aci la Filipi. De aid fu silit a merge vor dobgndi. Pe timpul lui Iradie,
pe jos prin Macedonia si Epir. Se Antiohia cgdend in mgnele saracinisui largd in corabie la Epidamn in lor, mOstele sfintului furg duse Tar
Dalmatia, trecu pe langg Regio si la Roma si se afig in biserica sfinPouzoles i in fine ajunse la portal tului Clement.
Roma.
IGNATIE Patriarhul ConstantinoRespandindu-se vestea de venirea polei. Sfintul Ignatie era dintr'o fast. Ignatie, tog cresting alergarg milie ilustrg, mama sa Procopia era
spre intimpinarea lui. Pe de o parte flea imperatului Nicefor. Mihail, tase bucurat ca at fericirea a vorbi cu tgl lui Ignatie, a fost mai infra cuTeoforul, iar pe de alta nu se puteat ropalat kat maestrul palatuld; si la
impaca cu ideea a se despgrti asa mrtea lui Nicefor, ucis de bulgari,
de mend de el; ei doriat ca popo- Pat ingltat pre tronul imperial. Burul sg crg gratiarea lui.Cunoscend natatea i evlavia sa vestiat fericiggndurile lor, sfintul se niga lor en rea bisericei si a statului ; dar lumea nu
lacrang, ea srt nu-1 lipsescg de feri- merita sg fie guvernatg de un principe
cirea sa. Apoi ingenuchind impreung aya de bun. Leon Armnul generaou fratii se meg fiului ml Dumnedet lul ostirei, revoltandu-se, se rasa de

ritul si inaldeste inima. Pretutin-

sh aibg milg de biserica, sg pue capgt

perseentiei d sgpgstreze dragostea in-

tre frag. Ajungend la Roma in 20

Decembre, diva cea din urmg. a spec-

tacolelor, a fost dus in Amfiteatrn

fi sfisiat de dol Id, a cgror ding

at macinat trupul set ca pe niste

bung vole, ea sg inlature nenorocirele unui resboit civil, de purpurg,

care o purtase un an si none bunt

Avea trel fil din care nnul muri in
anul urmgtor i done fete. Insotit
de imperatesa i de fig sei se retrase in insulele Principeselor i lu-

382

,...WW../,..e,,,,,,.

1 GNATI E

era eu totil. schima monahala. Teo-

filact cel mai mare lua numele de

Eustrate ei ce1-1-alt care se numi Niceta, voi sa, se numesca Ignatie.

tra pe continent, care lua numele

de st. Mihail.

Imp6ratul Teofil =rind in anul

842, imp6ratesa Teodora fu declarata

El avea atuncl patru-spre-dece ani.

Mihail se numi Atanasie ei mai teai
treI-c,leci ei doi de ani, adeca pima

regent, ea ea guverneze in numele

fiului sa Mihail al III-lea care era

la 8-k5. Noul imp6rat, find el nu

alunga pre IOn Patriarhul Constantinopolei qi puce in locul s6i1 pre

St. Metodie, care muri dup.& patru

avea nimic de temut, separl acesta

familie virtue)* hotari pentru fiecare cite o locuinta, sub paza straynica. Facu pre cel dol principi eununel, ea sa nu lase urmaei.
El eraii cu totil linietiti sub domnia lui Leon Armnul, Mihail Begul
ei. al lul Teofil ei. se nevolati cu vieta ascetiea. Supuindu-se Providentel

divine, care dispune de tote evenimentele pentru gloria sa ei. pentru

mintuirea aleeilor, gusta in singuratate mingierile necunoscute la curtea stapfinitorilor pminteeti. Regulei inclinarile lor dupa maximile Evangeliel ei erail satisfcuti en si-

lintele de all stapini poftele, prin

o pace launtrica, pe care nimic nu
era in stare sa o turbure. Ignatie
in adev6r avea el sufere mult; el
frala intr'o manastire, unde era un
staret iconoclast ei violent. S'ail intins curse credintei sale; dar el etiu

sa le inlature ei continua a se

de-

clara pe fa ta. pentru invtatura bisericel. Incercarile ei tratarnentele rele,

es le su ferea ail servit la 'sfintirea

sa. El 'el amintea neincetat, ca nu
numal in departarea de lume sta.
perfectiunea unui calugar, ci in zelul cu care se aplica a 'el omori
trupul. Purtarea Jul Ignatie era cunoseuta tuturor, aea ea la mOrtea
persecutorului WI a fost ales superior in unanimitate. Bunatatea, intelepciunea ei dragostea cu care conducea comunitatea sa, zelul en care

invgta pre fratl, II facura iubit ei.

respectat de toti. Infiinta trel manastiri in cele trel insule ei. o a pa-

nevristnic. Ea restabili sfintele icOne

ant Cind fu vorba sa-i dea mi urmae tOti iel indreptara privirele la
Ignatie; Pat scos din singuratatea
sa ei Pa obligat sa primesca demnitatea de patriarh. Alegerea sa descoperi virtutile ce le cietigase in retragerea sa ei care-I invrednicise
pentru demnitatea episcopatului. Dar
vitejasca libertate cu care infrunta
pre pacatoei mai ales publici, II atrace cele mai grOznice persecutiuni.
Cesarul Barda, tratele impratesel,
Ina parte la guvernare; ei ar fi fost
demn, daca frumOsele calitati. n'ar fi
fost patate Lie conruptia inimei sale.
Talentul WI pentru eloquenta II punea
mai pre sus de oratoril secolului s6iI.
Iubla literile ei. se declara protecto-

rul tuturor celor ce le cultiva. Dar

in acelae timp era fele, viclen, crud,
fara moravuri. S'a lasat femeea ca
sa tralasca en nora sa. 0 vieta aea de
scandalsa escita zelul sfintului Patriarh; dar in zadar intrebuinta sfaturile cele mai atingatore ei mai patetice. Barda il despretuia. Indrazni

chiar in diva Epifaniei, sa se Ina.cipze la impartaeire cu credincioeil.

Ignatie nu voi sad primOsca 0-1 escomunica. Cesarul furios ameninta
pre stint ca-I radica vieta; dar amenintarile nu producer& efectul ce-1 a-tepta. Mita prilej sail rsbune pe fatal.

Imparatul era forte vicios ei deja

caduse in desfrinri. Barda mguli
patimile lui eels mal scarbOse, ca sa

alba trecere la dinsul. Mal intal incepu a inegri pre Patriarhul Constantinopolel. Lucra apol sit inlture

383

LGNALIE

pre impUratOs, care adesa impedeca

esecutarea proectelor sale ambitiOse
ui criminale si care de altmintrelea
proteja pre Ignatie. El spunea im-

p5ratuluI, ca, a venit timpul sa domnesca singur; si-1 sfatuia c sa in-

chida pre mama si surorile sale intr'o manstire. Mihail, ca s Oa

tea mai liber se invoi numai de cat.
Trimise la Patriarh, ordonandu-I sa
tunda pre mama sa si pre cele trei
surori pentrn vi monahala. Ignatie nu se supuse. Barda represinta
refusul acesta sub culorile cele mai
odiOse si acuza, chiar pre Patriarh
el atita focul revoltei.
Mihail porunci sa rada, pre mama
pi surorile sale si le infunda ,intr'o
manstire. Ignatie care pastorea biserica de un-spre-dece aul, fu alun
gat din scaun si exilat in insula
Terebina, inteo manastire zidit5, de
el. Tote mijlOcele posibile an fost
intrebuintate, ea sa-si. dea dimisia

din demnitatea sa; dar el ea sa nu

lase turma pe mina vrjmasilor,
nu voi. Barda veden 1 c5. fagaduintele nu folosesc, nick amenintarile pi
insultele, declara de patriarh pre en-

nucul Fotie, fara sa observe nici o

formalitate obicinuit in alegerea episcopilor.

Fotie era nepotul Patriarhului Tarasie si ruda de aprOpe cu imparatul i cesarul Barda. Era fOrte iscusit in tOte partile literaturei profane; in adevr el nu cunostea stiintile bisericesd; dar le studia dupa
promotiunea sa si se facu destul de
iscusit. labia asa de pasionat cartile
pre care le intrebninta adesea cetind
noptl intregi. Avea la curtea sa dou
locuri imRortante: Comisul i secretarul de stat. Din nefericire ccliii-

inimei nu respundeati eu acele

sufletesti. Fotie era ambitios 8i gata
a jertfi totul. Era de altmintrelea partizan al luI Grigorie Abestas, episcopul Siracusa, care formase o par-

bile

tida, inainte de radicarea hit Ignatie

la partiarhat. Sfintul intrebuinta bite
mijlOcele s impace pre episcopul

acesta, dar n'a fost cu putinta sa-1

fac5, mai bun; se v5du obligat a-1
condamna i a-1 depune pentru gresalele sale inteun sinod tinut in

854. Fotie continua a proteja pre

Grigorie. Cad Barda ii numi patri-

arh, primi tOte gradele in sOse dile.

In dilla d'intai se facu calughr, a

doua, lector; a treia sub-diacon; a
patra diacon, a cincea preot i a
sOsea episcop. Total se petrecu in

anul 858.
Dar voind s

Ora, cu total pre

sfintul, 11 represinta impUratului prin

mijlocirea lui Barda, ca pre un cons-

pirator contra Statului. S'au trimis

comisari la insula Terebinta. Si a
schingiuit pre servitoril lui Ignatie,
ca sa depue martmii mincinOse con-

tra lui. Apoi fu transportat la Promete langa Constantinopole. Acolo

un capitan al gardel 1-a sfarimat

doi dinti cu o lovitura data in fata

lui. Apoi puindu-1 in fiare l'a inchis
intr'o temnita intunecosa. Mai multi
episcopi ai provinciei, indignati: :de
IngrozitOrele scandaluri, se adimar5,
intr'o biser'ca din Constantinopole
si escomunicara pre Fotie. Acesta
din partea sa adung pre acel ce eraA
partasil lui i pronuntara contra hif
Ignatie o sentint de depunere si
escomunicare. In fine

in luna ml

August a anului 859, imbarca pre

sfintul cu mai multi amid ai si

conduse la Mitileue in insula

Lesbos. ElaA cu totii in lantud. Fotie serise lui Nicolae I, spunendu-I.
ce. Ignatie s'a demisionat din scaun

din causa vristei si a Wei; Ca s'a

retras intr'o manastire, uncle traia
stimat de popor i de nobiime, ca
mitropoliil l'a ales de patriarh
c Impratul l'a silit s5. Ia asupra

sa o sarcina asa de grea. El ruga

pre papa sa trimeta dot legati ea s

384

IGNATIE

condamne pre iconoclasti. Impiratul

trimise pre un patriciu i patru episcopl cu bogate daruri pentru Biserica din Roma. Scopul acestel ambasadare era de a confirma cele spuse

de Fotie. Iar st. Ignatie n'a putut

sh trimith mci epistoli, nici vre un
deputat acolo.
Papa respunse la epistol cu multh

sh se pOth dice, ch, a semnat condamnarea sa.

Hirtia a fost adush la Fotie, care

o implini eu un act de renuntare al
lui Ignatie la Scaunul Constantinopolitan. Dupu aceea sfintul fu inghduit sh. locuiasch intr'o cash a mamel sale la Posa. L'at 15,sat putin
sh, resufle i profith de momentul a-

circumspetie. Trimise dol legatl la

cesta, spre a informa pre Papa, de

Constantinopole, pre Radoald i Za-

cele petrecute. ScrisOrea sa fu semnath de dece mitropo1ii, cinci-spre-

sh. decidh cestiunile privithe la sfin-

clece episcopi i un mare num6r de

preot1 i chlughrl. Teognost, ava unel mAnhstirl 'din Constantinopole,

haria amindol episcopl. El aveat

tele Icone, asa cum se hothrise in
sinodul al sptelea ecumenic. In ceea

ce priveste lupta intre eel dol patriarhi, el aveat s trimith numal

relatiuni. De altmintrelea Papa in epistola care Inv hat se plingea pentru
depunerea lul Ignatie, flir sh-1 consuite i pentru ch pusese in locul

s un laic in contra canOnelor. In

cea chtre Fotie ii felicita pentru ortodoxia sa, MIA sh-1 ascundh neregularitatea ce presinta alegerea sa.
Ignatie a fost adus la insula Terebinta. MAnhstirele sale precurn si insulele vecine aft fost prildate de Sc4i

num41 Rossi sail Rusi si multi din

servitoril si au fost mini.
Sosind legaii papel, Fotie &girth
a-i cistiga in favOrea sa. Sinodul se
aduni in anul 861. Legatil se purtar& neomeneste abusind de puterea

ce ii s'a dat si Tinpreung en eel-i-

ali

depuserh pre Ignatie, pe acusa-

rea a 72 de mhrturil false, care a-

a fost inshrcinat sti o duch si a da

lhmurirl din vitt grail
Fotie, care nu se credea inch sigur, sfhtui pre Imphrat de a cere
lui Ignatie, ca sh citesca actul condamnarel sale in tinda bisericei kpostolilor i sh, porunciseh apol ea
sa-1 tae mina si stal seerth ochii. In
diva cinci-decimeI se vdu o mare
multime de soldati carii incunjurara

casa. El lug halna de sclav i puse

pe umere un 134 cu un paner; apol
folesindu-se de intunerecul noptei
scaph, fara sh. fie cunoscut. Malt timp
s'a ascuns el prin insule, pesterI si
stincile muntilor. Trhla din milostenii

si se v6du ast-felIA tin patriarh i fiti

de imp6rat a cere de pomanh. Fotie si
impratul 11 cautara in tote phrVile
cutrierind tOte insulele Arhipelagulul i tOte cOstele. Soldatii il intik
that adesea, dar nn-lputurfi cuniste.

tacat canonicitatea alegerei sale. Duph

actul acesta de nedreptate i violenth

In sfirsit comandantul flotei, avea

Fotie hothri spre inchisOrea sfintului mormintul liii Constantin Copro-

tre acestea un infricosat cutremur

de phmint se sim0. in Constantino.
pole, in timp de patru-decl de dile.

nim, care era in biserica unde se

inu sinodul. Patriarhul Amase acolo
cinel-spre-dece i1e espus trathrilor

celor mai crude intr'o positiune fOrte

grea, fish s pOth dormi i mai fr

nutriment. Unul din pzitorl II lug.
mina cu sila si-1 flea sh fad. o (truce
pe hirtia ce o Vinea el, pentru ca

ordin sh-1 omre unde-1 vor gasi. In-

Locuitorif se ingrozirit si en toot

strigail, di este spre pedpsh pentra

nedripta persec4ie a patriarhului.

Imperatul i Barda insphimintati,
declarafi in public, oh Ignatie n'a-

yea s. se timi de nimic si putea

385

IGNATIE

sa se intOrea la manastirea sa; ceea

ce se si fecu.

la masa sa on acesti bufoni sacrilegi. Unul din ei anume Teofil, fa-

Papa fiind informat, infier e. purtarea legatilor, declarand ea nu 1-a

imputernicit s depuna pre Ignatie,

cea pe patriarhul i fie-care din ed.1 ali avea personajul seiI. Acest mod

si cu atat mai putin sa pima In locu-i pre Fotie. El privia pre Ignatie _ca singurul patriarh legitim, Iar
pre Fotie 11 considera ea un laic.
Noi avem la mane, clicea el Imperatului, epistole pre care le ai adresat none si luI Leoni predecesorul
nostru. Acolo rnarturisiati pentru vir-

tutea lul Ignatie, priviatl hirotonia

lui ea canonica i acum dieeti et
este usurpetor al scaunului patriarhal etc." &rise o epistola eirculare
tuturor credinciosilor din Orient, in
care condamna purtarea legatilor sd,
caril lucrase in contra ordinior sale.

Apoi adresandu-se la patriarhii Alexandriei, Antiohid i Ierusalimului

precum i mitropoliVlor i episcopi-

lor, le clise: -Ve indemnern se, aveti

aceleasl_ socotintI fate, de Fotie i Ignatie i sepublicat1 scrisdrea acsta
In diocesele vOstre oa sa pOte, fi ennoscut e. de tot1".

Fotie suprima epistola primita inlocuindu-O en alta. Spre a impune

mai cii inlesnire, Ii puse o data pos-

teriOre. El facea pre papa sa vorb6sca in interesnl sea i in dontra

lul Iguatie. Epistola acsta licea el
ca. 1-a fost ming, de la Roma, :de
un Ore care Eustrate; da el singur
era convins, ce este un amegitor.
Barda puse se-1 bate cu vergi, cu
tote rugemintele lul Fotie, care-1
despagubi dandui un loc insemnat.
Indatfi se cunoscu, c intriga acsta
a fost urzite, de Fotie.
De altmintrelea trebue a recunOste

ce, nu era nimic sacru pentru el. El

nedemn de a insulta religia fu condamnat in sinodul, ce se numi al optulea ecumenic. Imperatul ridea ade-

sea de Fa' e pentru putina lui evlavie. Teofil este patriarhul meti,
Fotie patriarhul cesarului i Ignatie
patriarhul crestinilor". Dar nerusinarea acesta n'a reams nepedepsit.
Barda a fost supus morteI in 866,
pentru c conspirase contra vietei
imperatuluI.

Dupe mai multe incerceri ale lui

Fotie de a castiga. in favOrea sa pre
papa, velend ea nu reuseste, &luta
a se resbuna. Yam si pre Imperatul
sad urasce ni eu permisiunea lui
aduna un sinod la Constantinopole

in anul 866 si rosti

sentit e. de

i escomunicare in contra
Papel. Acesta fu inceputul schismei
intre cele done biserici. S'aa publicat acte false, ea se: se creda ea este
al optulea sinod ecumenic. Ceea ce
irita mai mult pre Fotie, a fost procedarea necorecta a apusenilor, carit
comfirmara din not pre bulgaril, ce
trecusera de curind la catolicism si
caril eraa convertiti de biserica din
Constantinopole. De acme serise o
depunere

epistola circulare, patriarhilor i prin-

cipalilor episcopI din Orient, in eare-si aratase nemultemirea contra

latirfilor.
Imperatul, care omorise pre un-

chiul sea Barda in 29 Apriel 866,

adopta pre Vasilie Macedonul. Era
un soldat avut care luase parte la.
mrtea cesarului.
Fiind-ce. Mihail era incapabil de
aplicare i n'avea capacitate pentru

lua in ris ceremoniele cele mai respectabile ale religiel si care indraz-

afaceri, asocia pre Vasilie la hiveriu 0-1 intorona in biserica sfinta

Sofia in 26 Mai acelas an. Dar pu-

de desfrineri. El li lauda i manca

tin dupe,' aceea voi se. refa autoritatea ce 1-o (recluse si s anuleze tot

aplauda nelegiuirea imperatului, care

nia se, le imiteze cu tovaresii si

25

386

IGNATIEIISUS

ce facuse in favOrea sa. Vasilie obicinuit eu suverana putere, puse sa-1

-metre

pe eand era

beat,

in luna

NAVI

saferintele sale perfectionase mult

virtntile Jut
Muni in 23 Oetombre 878 in virsta

Trofita, de puterea sa spre a exile

pre Fotie in insula Scepe. In acelas

de aprOpe opti)eci de ani. Corpul

sail pus intenn sieriu de lemn, fu
pus in biseriea sfinta Sofia, nude
se facu rugaciuni pentru odihna su-

timp restabili pre st. Ignatie. Acesta

fietului sat De aid a tost transfe-

.care era alungat de noua ani, fu

rat in biserica st. Mina, uncle doua

femei, posedate de demon, au fost
scapate prin mijlocirea sa. In fine,
se depuse sfintele ml mOste in biserica st. Mihail, pe care o didise
el langa Bosfor, in apopiere de oras.

Septembre anul urmator.

Indata, ce lua in mani stapanirea,

-conch's en mare pompa la Constan-

i asedat larl pe scaunul

patriarhal Ii 3 Nombre 867. Pe

tinopole

chs,t de marinimos s'a aratat in neca-

zuri, pe atata de umilit s'a aratat

in mijlocul onorurilor si aplauselor.

IGNATIE Egamen manastirei Va-

eel intal Meru al seil a fost a cere

lea-adfinca, cu pace s'a svirsit in

de la impUratul si papa, convocarea

unui sinod general. Ackta se si facu.
Sinodul se aduna in biserica st. Sofia din Constantinopole. Papa Adrian
trimite legatil sei. Se condamna ceea

27 Septembre.
IGNATIE cuvios stironitul, cu pace

ce se facuse in sinodul lui Fotie.

El insusi a fost citat si &Tit ce a
fast ascultat de mai multe ori, a fost
escomunic it. Se admisera la penitenta acel din partisanii sei, earil
'si ennoscura gresala. Niceta spune

ca hdrtiele lul Fotie a4 fost luate

din ordinul imp6ratu1ui; se gasira
dou citri scHse cu caractere frumOse, legate forte scamp si purtand
semne ea cam ar fi fost vechl. Intru
una erati actele sinodului in contra

lui Ignatie, care nu sa

inut niel

odata; *las cea.1-alta cupriudea epistola sinodala cntra lui Nicolae I.

Amindoua erali pline de calomnil .1

s'a s6virsit in 26 Iulie.

IISUS NAVI fiul lui Nun si servitoral mai Moisi, se liana in Egipet
ci

esi impreuna en poporul. El fa

onorat ea increderea leginitoriului 0i

se vede, ea a Lost capul luptatorilor

lui Israil in desert (Esire XVII 9).

El alese i comanda pre acel ce se
luptara ea Amoreii i ei invingnor.
Destinat a fi urmasul lui Moisi, i s'a.
ineredhitat descoperirile i planurile

sale (Esire 2413) ii insoti pe mulltele Sinai si i, se incredinta paza

cortului unde Moisi primea descoperirile. Zelul sal pentru stapan se
arata mai ales prin faptul ca- audind cit Eldad i Medad profetisati in
mijlocul Judeilor, indemna pre Moisi

sa-1 impedece (Num. XI, 28). Ales

batjocuri. Dupd opt ani 'de la eXi-

a cerer ta locurile Canaanitilorls'a im-

larea sa, Fotie compuse o genealogie

a imparatulni, unde-1 facea descendent al lui Tiridate, regele Arineniei

dui lui Fotie a teal. in Constanti-

plinit cu multa scumpatate sarcina

ackta, pentru care a primit fagaduinta, ca din eei esiti din Egipet, numai el avea sit vada pamintul fitgduinel impreuna cu Caleb, iar eellalti aveati sit mont (Dent. 1. 38; III,
28). Domnul l'a ales ea urmas alul

nopole.

Moisi.

Din modul cum administra st. Ignatie se cunostea dll incercarile

Chid s'a implinit vreinea a fost

presintat poporului, inaintea lul Eleazar marele preot, i investit cu

I.

din vechii era ai Traciel. Vani-

tatea imphatului fu magulita de

lucrarea ackta; dupg care se inga-

IESUS NAVI

autoritate supremi (Num. XXVII, 18.

Deut. XXXI, 3). Cu tOte acestea su-

pus pin& in ultimile momente stpinului s, primi ordinile sale privitre la drepturile semintiei Gad si
Rubin si se conformi (Ios. 1, 13;

IV, 12) la impirtirea pimintulul.

Intirit de sfaturile, biruintele i exem-

plele lui Moisi, losua a stet liazi

dInsul pini la cea de pe urmi sufiare
dup5, mrtea sa, plin de spiritul
IntelepcIunei, pentru c5, Moisi 'si pu-

sese zninele pe capul lui, tot poporul i se supuse ea si liii Moisi

(1607 a. Chr.).
De atunci primi ordinile dumne1eet i misiunea sa fu intriti prin
multe descoperiri. Domnul 1-a vorbit
gi faggduit, cg va vedea minunii la

fie care pas; ii art znarginile patriei sale si-I indemni s. cugete 4iva
si nOptea la cartea Legel, unde erafi
prescrise tote datoriele sale. Acum
se implinise prevestirele; dintre cei
-esitl din Egipet nu mai rminea de

cit el si en Caleb, priu urmare puteal trece in pmintul figaduintel.

Intiin poporul, c5, dup trel ile
-vor trece Iordanul, amintind semin-tielor aselate peste Iorc Ian datoria

387

Israelitl, canT Amasera ea martorI pe

linga preott si le porunci sit la fie

care cite o piatr din rill, acestea
servira spre amintirea faptului acestul minunat. Alt monument, care este
si acum aeoperit de apele Iordanului
se asesti in locul unde aui stat preotii cu chivotul. Ast feliui In1ti Iehove pre Iosua in mijlocul poporuluI
sat, i Oki' de bucurie i recunostinti, tabarira la Ghilgal, spre rsrit de Ieriho.
Pupa minunea acsta, care umplu
de spaima popOrele de prin prejur.
Josue avea sit 'll implinesca alta datorie. Cei nseuti in desert nu purtall semnul lui Abraam; si tot poporul se t5,15, inprejur. Se serba Pastele si de a doua cli incetti mane.
de Ore ce Istraelitil se nutreati en
productele ptiniIntului. Iosua ameeind anninti Ierihonul, cheea
gerul se arit cu sabia era in mini:
forma omenOsc5, a unui trimis cerese

amigi putin pre Iosua; El inainteza

si intrbi cine este? lngerul gspunde
ei este eipitenia ostilor ceresti, si-1
spune: DeslOga ineltamintea din piciOrele tale, ca locul pe care stai este

be stint! Iosua se prosterne la pa

de a ajuta pre fratil lor; ele erail -mint si se incredintzo, ea nu el, ci
gate si se tie de cuvint. Pintre cetifile ce avea-5, sti ocupe, lerihonul era

in cale (Ios. II, 1); Iosua trimise

spioni i dup5, ce primi tezte infor-

matiunile, inlesnite prin ospitalitatea

Raabei, hotri trecerea in Canaan.

Curi4it.i-v6, cad mine Iehova va`face
lucruri minunate in mijlocul vostru,

dise el Iudeilor. Obicinuit din tinerep, ea winunile, Iosua Andui t6te

-cu linite i intelepclune. PreotiI canT
purtati chivotul legel se pogoriri cei
d'intil, i Indat ce piciOrele lor ail
fost udat, riul se opri din cursul
gti, Tar poporul trecu ca pre useat
pe dinaintea Chivotului, care a r5mas. in mijlocul riului, pinti ce tre-cull top:. Iosua chem dol-spre-lece

InsuI D-leti se lupt'a pentru ocuparea Canaanului. El se comformil

ordinului dumneqeesc cu umilinti ;
s6se (lite dearindul Chivotul legei
fost dus in triumf in jurul orasului
asediat; spte preog sunal din trinbite rnergend inaintea lui i poporul
ii insotea cu adinel tacere. Locuitorii din Ierihon, din inaltimea zidurilor tail inci, priveati i ascultail cu
grOza acea procesiune i sunetul a-

menintator al trimbitilor. A sOptea

d.i diminta, pgzind Ebreii ordinea
procesiund kr religiOse, ineunjurat
de sOpte ori Ierihonul. Ajunsi. hm
locul de plecare Iosua dada semna

lul; un lung strigit de bucurie r5

sung ca vocea unuI om

i zidurile

388

IISUS NAVI

Ierihormlni c4nr singure; IstraeliVi petrund cu usurintii in 15.untru,

cetatea a ars, iar loctitorii periea
sub loviturile inving5.torilor ; top
aA fost 1ovii, afarrt de familia Raabet, care a fost crutat5,; aur ei argint, vase de amnia si de fier servir5.

cultului ml Israil, lar Iosua

pronun t5. un blestem profetic asupra

acelui oare va mai intgoi cetatea acesta (Reg. XVI. 31). Insufletit de
victoria acesta, Iosua trimise in recunOstere la cetatea Hai; spionii intoreendu-se, asigurar 5. crt done sae
trei mil de Omeni sunt de ajuns s
43 'la; el urm5. dupg-spusele lor, dar
se mfr.& vellendu-i alergind din fata
invingetorilor! Poporul se ingrozi,
'far Iosua se acoperi cu sac i cu Cenu
i aruncandu-se la p6mInt, se
ruga lut D-Veii, clicend: DOmne, tu
ne-ai trecut prin minune Iordannl, ea
s. ne dai in menele Amoreilor. Respunsul lul D-4ett esplica secretul; o
crim5, se sevirsise i Dumneqee 'si

necioplite, uncle si se aducA jertfe

de mu1t5mire i altul o columna rI-

ruitt pe care s'a se scrie legea. In

junil acestor monumente avu loc im
posanta ceremonie; poporul impgrtit

in done tabere acoperea cele done

coline Ebal i Garizim; chivotul era

pus la mijloc intre cele done vel,

avend cu totii ochii atintiti spre el.
Blestemele in contra celor ce o vor
c5.1ca incepurl si la fie care amenintare, poporul respundea: Amin!
Pe &And Iosua amintea ast-feliti
Ebreilor fagaduintele i poruncile
Dumneoleesti (Ios. IX, 1); regii Canaanului se unir5, improtiva lui.

Gabaonitil cu tote acestea, nu se

unir5, cu ei i autar 5. a scpa prin
viclenie; ei se infatisarg in tab5r5.
en hainele prafuite, sandalele rupte,
avend putina pine uscata drept nutriment, argitail ca cum ar fi venind
de departe i propuseril o aliant5-apiteniele vedeall c nu-i lucru cu-

rat; dar trimiii Gabaonitilor in loc

intOrse fata de la poporul see. In

de a vorbi de. Ieriho si Hai, vorbeail

turburarea acesta Iosua se a,r5t6 Ii-

de minunile esirei din Egipet, de

nitit i demn; se aruna sorti urim

lui, &ad"' pedpsa cuvenit, continued

resbOele fkute presto Iordan, argtfindu-si hainele i provisia lor, care era
pe sfirsite. Nu intrebar5. pre Iehova;
Iosua si cApiteniele poporului aqua
in curse, fku alian t5. cu ei i jurar

cu biruintele sale. La cetatea Hai,

prin o stratagemil atrase pre inimici
la lupte i (land foc cet54e1, Iosua
stiitu cu lancea inaltat spre eerie,
ca si cum ar fi voit s5. arate poporului 0 victoria este a lui Dumne-

trel 4ile Ebreil aflar5, cu mirare, c5.

sunt pe pgmintul Gabaonitilor. Poporul catti contra capilor; dar sclavi
ai euvintului lor, crutar5. pre Gabaoniti, emit rdarturisir 5. c aa fa-

(let. Regele din fiai fu omorit i.

Ingropat sub o movi15,' de pietre. A-

cut asa de fric5.; drept pedps5, ei aft

fost supusi servitutel i devenire, a-

cum trebuia s implinescg una din

eel Netinim, &aril facet slujbele ordinare la templu, chiar i dup in-

tj tumim argte vina lui Hacan; Iosua afl crime chiar din gura celui
ce o sevirsise i araendu-o poporu-

povetele lui Moisi, de a rosti bine cuvinarile i blestemele ce se afl5, in

Deuteronomiu (XXVII, 3 etc) si in

care tote flea de legile cananeilor

erah condamnate. Ordinile i riturile
leginitorului ail fost observate punctual si cele done monumente prescrise
tura' adicate in Hebal until en pietre

c5, vor cruta tribul bor. Dar dup5.

tOrcerea din robie (Esdor II. 58. Neem.

III, 26). Pacea acesta era o victorie

ei supunerea Gabaonitilor fu consideratl de regii aliati ca o tradare.
Liga bit Adoni-Tedec indreptar5 armele contra lot; Gabaonitii chemare.

In ajutor pre Ebrel; Iosua a1erg5,

IISUS NAVI

din tabgra sa de la Ghilgal. Iehova

if promise victoria 0 aprOpe de Ga-

baon avu loc cea Inti bitae intre

Israelip i Cananel. Actiunea acesta

era hotgritOre; doug asediuri terminate

unul prin minune i altul prin stra-

tegie, un trib supus gra lnptg

pi

trecert us6re pintre populatiuni In-

spilmintate, cam acestea ail fost

ping atunci invingerile lui Israel.
Acum Incepea adevrata cucerire;
aici ebreil trebueat s gisSsci i lupte
zi minuni. 0 luptrt crinceni avu loc;
Amoreii fugeail spre Betoron; cerul
se intuneci, o furtung veni, grin-

389

asupra lor i birui. PopOrele acele

furi esterminate, regii br supusi.
toortil, Iar orasele date pradg. Victoriele acestea puseri capit cucerirei; triburile Filistenilor din lguntru
ati fost i ele uimicite i pistrarit
numal litoralul mgrei spre Sihor si
riul Egiptului. Cite-va InvingerI partiale ale vitejilor: Caleb, Hotniel,
Beriha, si Bohan, asignrarg inving6torilor posesiunea pacinicg a patriet
ler celel noug; rmasitele Cananei-

lor furi in mare parte robite sai

puse in neputintg a se improtivi;
lebuseii r6maserg stipini la Ieru-

ding mare lovi pre fugarl; Iosua salim (Ios. XV, 63) ping pe timpul
nu-I slgbea din urn* furtuna si in ml David; alte populatiuni risipite
tunerecul opria urmgrirea sa i in prin locuri grele sal prin muntiI
focul s, cuceritorul ebrei strigg: Libanului spre Nord si de la Seir
Sore, opreste-tel Indat furtuna incetela, norii se risipesc; aerul se
luminzi i sOrele striluceste de asupra Gabaonului, pe care-I avea
losua atunci in urma sa, Iar luna
strilucitOre se 'Area ei lese din
valea Alalon. Iosua urmiri pre inimic; cgpiteniele se ascunsese intr'o
pesterg Makeda; istrailtenil trecend
pre acolo exterminarg pre necredincIo0 i intoreendu-se pe la pesterg
trimise sg-i aduci pre Adoni-Tedec

spre Sud rgmaserg neatirnate. Iosua

si aliaVf Int; in feta ostirei birui-

mintil, ficu dreptate la Vote plangerile i implini tOte figilduintele

tOre, porunci oficerilor 0, le pue piciorul pe grumaji si le clise: asa va

face Domnul cu top vrijmasil vostri.
MOrtea acestora termini acea ti singerOsg; orasele cideati unul dupg
altul in puterea Inving6torilor, locuitoril tuturor eetitilor all fost exterminap i stpni preste mijlocul

era acum inaintat in vrIsta; spte

anI I-a trebuit pn s cucersei
tara, domninci dou6.cleci i cinci de
ani; Dumnecleti II figidui a ocupa
b6trinetea sa cu lucrnri mai pracute;
el impirti locurile cucerite; tar grija

lui era de a face din poporul seq

o natiune. De si avea a face cu indo1en0, until popor, zelul sell invinse

tOte piedicele; masurind locurile le

imparti dupg puterea fie-cgrei se-

lui Moisi. Rubenitii, Gaditii i jumgtate din Manase, asezap peste

Iordan, diduri ajutor fra4ilor pe timpul cucerirelor si se IntOrserg in

GrOza armelor sale ajunse la Nord

posesiunele lor fiind landap de Iosua. Cele-l-alte semintil primiri cu

tOtele partea lor spre apus; orasele
sacerdotale si levities ail fost impristiate prin tOtii tars, i cetitile
de asil, unde aveat s scape de As-

Adoni-Tedec. Cfipiteniele popOrelor

bungtorii de singe, aft fost alese cite

trel de fie-care lature a lorditnului;

pimIntului figgduit. Iosua se intOrce biruitor in Ghilgal.

0 liga miff Iabin, urmi celei a lui

septentrionale, de la munte ping la
mare se adunarg cu ostire laugh' lacul Merom. Incurajat de o noug fi-

cortul fu asezat In Silo si Iosua

giduinta dumne4eSsc, Iosua nvli

IIrmasul lul Moisi s'a implinit mi-

ii alese movie Timnat-Serah in mun-

tit Efrem la centrul Canaanului.

390

ILARIAILARIE

sinnea; si simtind ea i se apropie

sfirsitul a voit ca si stapinul sn,

ca Ole le din urma sa fie consecrate
coneetatenilor. Top: Israiltenii se adunara de doiA ori. la el si nimic
nu este maI ating6tor si mai sublim
ea cuvintele sale din urma. In mijlocul bgtrinilor, capitenielor, jadecatorilor lui Israil, inconjurat din
tote partile de un popor respectuos,
fostul rob al luI Faraon, stapin padnic al Hanaanului, singurul care mai
trala din generatia acea necredin-

desk vorbeste fratilor si, nu de

cuceriri, ci de virtuti; aminteste de
tOte bine-facerile revrsate asupra

nearnulni WI Avraam de vcuri, povesteste eu umilinta tOte biruintele

sale intr'o singura frasa si sfirseste

prin aceste cuvinte minunate: Alegeti pre eine voiti, eg si case mea
vom sluji Domnuluil Poporul intreg
il incredintg despre fidelitate si 136-

trinul Iosud, dupa ce a scris cuvin-

tele acestea in cartea legei, ce se

piastre, cu chivotul, ridica o piatra
sub un stejar in fata cortului, spre
amintirea legaturd reinoite si. more,
ducend in mormint piOsele juraminte
ale acestui popor, caruia-I daduse o
patrie. A trait o Eat% clece an! si

fu inmormintat in mosia sa (Ios.

XXIV, 29. Jud. II, 8).
MARIA sotia luI Claudie tribu-

In tinereta se ocupa cu eloquenta.

La inceput crescend in superstitielepagnismtilui, Dumneclet l'a aduscu incetul la cunostinta adev6rului...
Mintea In! II spunea, el omul creat

liber era pus in lume ea sa rabde,

sa fie cumpatat si sa implinesca si
alte virtuti, si eg dna conrespunde
destinatiel sale, este cu neputint&
sa nu primesca o rgsplatire de la
Fiinta suprema. Incepu se; cerceteze

nature acestei Finti supreme si resultatul cereetarilor sale fu eg, politeismul cupribdea o multime de ab-

surditati;* ea nu pOte fi de cat un

Dumne4eg etern, neschimbat, a tot
puternic si pricina tuturor fiintelor..

Avend asemenea idei in capul sn,

ceti sfinta Scriptura si fu cu adevgrat miscat de cuvintele Ell sant
cel ce stint ; cuvinte spuse de Dam,
ne4eA lui Moisi spre a-i mats, fiinta
sa. Cetind profetii se minuna si mai

mult, v6flend nemarginirea si a tot

puterea lui Dumne4eg, earn si imaginele sublime in care invlese aceste atribute. De la cetirea Vechlului Aseclamint trecu la eel nog nude
invata, Ca Cuvintul, Dumne4e11 fiul
este impreuna vecinic li. de o fiintacu Tatal. Aid se opri curiositatea

nul, de sabie s'a sgvirsit in 19 Martie.

ILARIE Episcop de Pictavi a (368).

sa naturala si se supuse descoperirel intemeiata pe adev6rul la Dumne4e1i insusi., adorind misterele auguste a door profunclime era infinit
ma! presus de luminele ratiund sale.

Nimic mai maret de eft laudele f acute lui de Augustin si Ieronim! Mai

necleil 11 atrase la

ales Augustin il numeste streiluci-

tul invqiitor al bisericilor, intrebuintdnd adesea autoritatea lui in

contra Pelagianilor; Iar Ieronim 4.ice

ca era un barbat eloquent si trimbifa latinilor contra Arienilor. Sfintul Ciprian si St. Ilarie sunt ca do!
cedri pre earil Dumne4eil I-a r6sdit in efimpul bisericei.
Sfintul Ilarie se ngscu la Poitiers
in Galla dintr'o familie stralucita.

Prin aceste mijlOce haruI lui Dam-

cunostinta eredintei. El fu recunoseltor pentru acesta bine-facere, cad indata dupfi

aceea se grabi a maxi numgrul discipulilor 1111 Iisus Christos primind
botezul. Indata ce se curati prin apa
renasterei se facu om nog. Nu numai

call comforma vieta prescriptiunilor evangelice, dar Inca indemna si

pre altii la virtute si-I intarea in
credinta tainci Sfintel Treimi, pe care

ereticil o atacag prin blasfeme; si

ILARIE

,.......
-se quite

OP,

ca.

391

ca si. doresca martiriul, si-1 face indrasact in fata chinurilor si a mor-

de si era simplu

laic, inv'eta ca un arhit-reti. Inainte

de .convertirea sa se Qctisatorise; si

td, ceea ce se intimpla. Impratul

Coastantiu care vela s introduca
arianismul in Occident dupa victo-

femeea sa trala Inca, &and a fost

pus in scaunnl episeqpal (353); dar
.el nu fa -sfintit pink ce nu se desparti .de dInsa si trai.apoi lute() in-

ria contra lui Magnentiu, statu eat-va

limp in Galia. Episcopii arieni ti-

'Kura un sinod la Arles si atrase in

Ifrinare desvirsita. El nu se astepta

sa fie episcop, precirm se .vede din

partea kr pre Saturnin, an 353.

improtivirea sa; dar acesta era interneiata pe umilin, care-I ascundea

.cunostinta virtutihirr si a talentelor

-salecta sa nu vada de cat pericole
in episeopat. In urma trebui s ce-

Doi ani dupa aceea lmpe.ratul fiind

la Milan, se %km un alt sinod, unde
-se cerea a se subscrie condamnarea
lui Atanasie. Ca acsta ocasie Eerie
scrise prima .epistola, aatre Constan-

.deze staruintelor eredinciosilor, carii

tin. El ruga pre- 1'11101.M-A nu per-

II .credeali en etas mai vrednic, cii secute pre ortodoxi si a dd pacea

cat se Improtivea la alegere. In a- Bisericel, mama tuturor credinciosidevar, ca nu se inselara, pentru ca. lor; i spre a arata despretul pentru
virtutile si inaita sa capacitate Ii eresie, se desparti de episcopii I aApoi: asacie, Valens si Saturnin.
duse taurnele in tOta biserica.
Constantiu audind de aclista, inBark dupa hirotonia sa, se privea
ca omul .lui Dumnedet; el prediea. ',anima pre Cesar Lilian1 care coporuncile legei -cu un zel neobosit. imanda in Galia, de a exile in FriPacatosii, mistati de cuvirtele sale ghia pre Earle i Roden din Tulusa.
se 'alai si recunosteaa gresalele. Episcopii Galiei in mare parte orOcupatiele esteriOre nu-1 impedecal todoxi, nu voira a ocupa scaunul
1

a-si .vedea de -millet. Avea ore hot.--

sfintu1u1, care administra biserica sa

rite ,pentru rugaciune, prin care insufletea necontenit rivna sa i primea .bine cuvintaxe pentru faptele

Tesel ca [Rite sa patimi,sca pentru,

prin preati. El pled. in an. 356,

Christos. Timpul exiliului st fu o-

lul. .Pana sa era inchinata tot lui cupat cu scrierea, din care mai inDrunnedeit. Mal intai facu un co- semnat este tratatul de Trinitatementarin la St. Matei, apol Psalmii,
cand s'afl intors din exil. FecIrele
--,si persOnele pise-se intreceat a ceti
.aceste carti. Dupa aceia combatu e,rorile arienilor.
:Scrierile -sale il un stil frumos,
.de
putin ,cam greoiti din cause
peribdelor celor lune. Dar ele sunt
irenumite prin invtaturele sale. Ilasie i protpune a face cunoscut sfintul nume a lui Rumnedea si a
,patrunde iiimile de tfocul sacru al
dragostei eatre dInsill. Recomanda
.adesea sugiiciunea, moditarea la legee dikannulee, necesitatea de a oieri LttI IDuannedea dapfele nstre.

Dar eke AMU .cliee de Learinimia sa,

impartit in doug-spre-dece cartl, unde

davedeste lamurit consubstantialitatea Parintelui, Fiului i St. Duh.

Invata ca biserica este una si c.

toti ereticii sunt afara de sinul Alt
0 alta lucrare a fost, Cartea despre
SinOde sari despre credinta orientalilor, vorbind de sinOdele i invata-

tura arienilor. Mult dragalasa este

si epistola pe care o aerie Meet sale

Apra ce voia s se marite, pe care

o indemn st-51 pastreze fecioria si
sa prefere pre mirele Christos; ceea.
ce i facu.

Imparatul convoca un Sinod Iii

Seleneia din Isauria, mai cu total
compus de eretici.Scopul Oa era

392

ILARIEILARION

s. nimicOsca canOnele din Niceea. condamna acel de la Rimini in care

Sfintul Ilarie, fiind in al patrulea se omisese cuVintul Consubstantial.
an al exiliului sea, fu invitat de se- Apoi se cerceta procesul Int Saturmi-ariani, creclend ca-1 vor avea in nin, care fu escomunicat i depus
partea kr. El se duse, dar le dovedi ca vinovat de eresie i mai multe
curend ca este mai presus de ori-.ce alte crime. Acest concilia produse
consideratiuni lumesti ; pentru ca efectele dorite. Scandalul incetfi, crelira in aparare credin0 ortodoxa; dinta hi restabilita in tOt curatia
dar &and au* blasfemil la persOna sa, disciplina Bisericei castiga vilui Iisus Christos se retrase in Con- gOrea de mai 'nainte. Nu mai aveati
stantinopole, unde cern permisiunea sa se t6ma de persecutia Arienilor,
imperatului de a avea dispute pu- caril perclend pre imperatul, perdura
blice cn Saturnin. El II indemna a sprijinul lor. Atund aparu lucrarea
se declara in contra arienilor pre sa contra lui Constar4iu in care se
care-I lua in ris: Anul trecut aa vede de ce zel era animat pentru
facut patru simble, 4icea el, cre- credinta. In anul 364, facu o can;
dinta nu mai este a Evangeliei, ci torie la Milan, unde avu o disputa
a timpului; oil sunt atatea feliuri cu Auxentie, care usurpase scaunul
de credinta, cate voinI, atatea de- episcopal 0-1 sili sa marturisesca ca
osebirl in doctrin nate obiceiuri; Domnul Christus este ch adeverat
atatea blasferne cite vicii. Pe fie-care Dumne4ea si de o fiinte. cu Taal.
an, ba chiar pe fie-ce lung, arienil Dar viclenul dadu in scris o declafac &ate un simbol spre a nimici ratie equivoca, ceea ce facu pre Impre cele vechi, ba inert a anatematisa peratul Valent sa-1 crda ortodox.
pre acei ce adera la ele. Ei vorbesc Ilarie II &Liu viclenia pe faVa, dar
de sfinta Scripture, si de credinta nu putu resista intrigilor; de acolo
apostolica, ; dar numai pentru a a- se IntOrse in Pictavia unde muri in
magi pre eel slabi si a lovi in in- anul 368.
vefatura Bisericel". La urma Ii inILARIE martir, nepotul St. Prodemna a intra in limanul cel finis- clu din Calipt aprOpe de Ancyra,
tit, din care i-ati indepartat valurile vedend pre unchiul seti suferind, a
patimelor, pentru ca aeesta este mij- declarat ca este crectin si dupe, mai
locul de a se curma reul. Propune- multe munci a primit cununa mar-

rea lui Ilarie de a disputa cu Saturnin nelinisti pre arieni, canil sta.-

tiriului prin sabie in 12 Iulie.

ILARIE martir, a fost improccat

ruira la imperatul de a scapa ori- cu pietre impreuna cu Aquila in 14

entul de un asemenea om, ca un Inlie.
turburator al lin4tei. In anul 360
ILARION eel mare. Sfintul Ilai se permise a se IntOrce in patrie rion se nascu in oracelul Tabate la
fara a se revoca sentinta. Reintor- cinci mile. de Gaza in partea despre
cendu-se in eparhia sa trecu prin meaza-4i. Parintii Frei eraii idolatril.
Iliria si Italia, pretutindenea insu- Fiind Inca forte tiner 1-a trimis la
fietia pre cei slabi in credinfa; a- Alexandria, spre a studia gramatica.
jungend acasa fu primit cu tote o Repegiunea progreselor sale dovedea
norurile cuvenite i Manifestari debucurie si Iubire. Top: credinciocii
serbatorira 4iva aceea ca o i de
triumf. Cea dintal grija a sa a fost

de a aduna un sinod in Galia. Se

Inaltimea spiritului sea; ceea ce unita

cu bninatatea caracterului 04,-11 faces

iubit tuturor odor co traiati cu dinsal. Avend fericirea a cun4te religia crectina, primi botezul. Devenit

'N....-w--...-.,-v-,,,,ws.,-,ws",s.

ILARION

ora nr...e se lepada de cele lamest): si

avea mare dorinte a lua parte la adunerile credincloOlor.

Dupe, acaea, au4i vorbindu-se de

St. Antonie, care era fOrte renumit

in Egipet, si se gandi intru sine ca
se merg in desertul see. Dupe exemplul see schimbe hainele si incepu se. irniteze modal see de vite,
focul see in rugeciune, umilinta in
primirea fratilor, steruinta in nevointe i alte virtutl. Dar nu intarlie
a. se desgusta de acea multime de
Omeni de tot feliul, caril veniall la
St. Antonie, on spre a se vindeca
de bOlele lor, cr1 spre a scapa de
demon. Dorind s. &Masa intr'o singuretate deplina, lua cati-va celugeri

cu sine si se intOrse in taro. sa. Acesta se intample in an. 307. Fiind-ce.

mOrtea-i repise pre perintele si mama

sa, dada o parte din avere fratilor

set si cea-l-alte saracilor, lar lui nu

s'a oprit nimic. Apoi se retrase intr'un desert, care era cu septe mile de-

parte de 31aiuma, situat intre marea

-de o parte si smarcuri de alt.& parte.

In zadar i se spuse ea locul acesta

era plin de hoti; tot respunsul see
a fost, ce nu se temea de alta decat
de mOrtea eterne. Cu totii se minanail de rivna sa i modul de vietuire estra-ordinar. La inceputul retragerei sale, hotil ascunsi in desertul
-acela, 11 intrebare, ce ar face daca

ar fi atacat de hoti i asasini; tin

om sarac i gol, respunse, nu se teme
(le hotl.
Dar ar putea sa te omOre

lisere ei. Da cu adeverat; tocmal

pentru acesta nu mg tern, pentru ca

sunt tot-denna gata a muri". Tpti

se mummer si se folosiat de el, yeOnd atata nevoin te. intr'un copil de
15 ani. Era asa de slab si delicat cit
suferea mult de frig sail caldura. Cu

mart ce in lume nu le-ar

393
fi

putut

practica.

Indata ce incepu pocainta nu mai

manca pane. In timp de cilia aril

nu manca alt.& ceva cleat cate cincispre-4ece smochine pe i, i acsta
dupe, apusul sdrelui. Cenci avea vre-o
ispita trupsee, se mania asa de mult

pe sine, ce-si betea pieptul si-si clicea corpului see pre care-1 trata ea
pe un animal: Ara se. te impiedec

de a mai zburda, ti.-oi da pae in

loc de greunte; te voi impovara si
te voi osteni asa ce. vei ce.uta numai

sa menfinci fare a te gandi la pieceri". Atunci se opria de la mancarea lui ordinare; cite o data nu
manca cite trei i patru ibo dearindul i cand simtea ca-I slebeste
corpul, lua cete-va smochini uscate
si redecini de erburi. Pentru ea poceinta sa se. fie si mai aspre, lucra
din gree rugandu-se i cantand laudele Domnului. Lucra pemintul sae
facea panere spre all agonisi cele
necesare. Cand era istovit de ostenla, se odihnea putin i len conpului seii: Dace. nu voesti se lncrezi, nu vei manca; dace maninci
acum, apoi trebue s lucrezi". tiea
de rost o mare parte din stz Scripture. si dupe rngeciunea obicinuite
recita cate-va locuri. Se ruga cu
multa luare arninte si respect; se
credea ce. vede chiar pre Domnul

cu care vorbeste. In timp de patru

ani s'a -adapostit numai intr'o coliba
fecute din trestie i papura. Dupe.
aceea s'a gout o chilie, de patru
piclOre de large si cinci de inalte

era Ina, ceva mai lunge de cat corpul see si se putea culca; dar in
realitate era mai malt un mormint

de cat locuinta unui om. Cu cat

inainta in vriste, cu atat manca mai

tote acestea purta numal un sac, o tu- putin, asa ce. la virsta de opt-461
nic de per ce-I o deduse St. Antonie si de ani lue. numai patru uncii de
o manta fOrte scurta. Traind in sin- hrana. De altmintrelea se atribue inngulf-date se dadea la nevointi asa de gimea vietei sale infranarei, muncel.

394

ILARION

regularitatei sale. Cine eunO0e

cat de putin natura omuluI 0 me-tequgirele diavolulul, intelege lesne

c zelul perfectiunei trebue s espue

pre sfint Ia ispite violente; dar le

intimpin 5. on ajutorul harului. Cate
odata sufletul sea era acoperit de
mare intunerec i inima sa resimtea

pustiul secetei. In loc de a se des-

curaja se raga cu mai multa staruinta qi caldura. Uneorl inchipuirea

sa era plina de fantome necurate representandu-0 deprtaciunea lumse.
Dar rneficlunea, privegherea, nevointele i lucrul din greil 11 scapa din
aceste incercari. Demonul se incerca
in tot feliul st-1 OVA invinge, dar
in_zadar. Luarea aminte a sfintului

era ne intrerupt; diva i nOptea

vorbea en Dumnedel Mid se de'Arta vrajmaqul, Ilarion simtea mare
bucurie: Domnul a aruncat in mare
pre vrajma0 cu ca1gra0I sel; in, zadar slat nadejduit in cal 0 in ca-

r*, etc". Dar invingnd el se

rata 0 mai umilit qi mai treaz.

a-

Trecuse doue-deci de ani, de &and

Ilarion era in deqertul sti, cand sevir0 prima minune. 0 femee din Eleuteropolis pe care o ura barbatul
pentru el era sterpe, prin rugaciunile sale a devenit mama. Elpidiu
care a fost prefect pretoriulnI, imprenn eu Aristoneta femeia sa s'afi
dus s5. vada i sa primsca binecnvintare de la st. Antonie. Intorcendu-se trecura prin Gaza, unde

se bolnavira eel trei copii al sa.

Medicil nu maI dadeati nici o nadejde. Aristoneta plina de durere s'a

dus la st. Ilarion care, atins de lacrimile sale, se duse la Gaza. El se

rug& pentru cel trei fil, canT indata

se simtira uqurati, avend pofta de

mancare, reeunoscure pre mama lor
M serutara mama sfintului. Acsta
minune se vesti curind qi din tote
partile veneaa qi cereart sa traiasea
sub conducerea luI Ilarion. Pana a-

taint nu se cunoqtea viOta almahale in Siria 0 Palestina; ast-fellii

st. Ilarion deveni incepetorin in locurile acestea cum 0 st. Antonie in
Egipet. Mantui pre multl de demoni,
intre al01 qi Marasita un tiller de o
putere estra-ordinark care era nescut
prin imprejurimele Ierusalimului i Orion unul din eel mal vechI locuitori
tl oraquluI Ail. Dada vedere unel femei din orapl Facidia range Binocolure in Egipet, care era Orba de dece
anI. TJn soldat, care servea in garda
imperiala numita Candidati din calm
imbracamintel ion albe, scape de demon cu rugaciunile sfintului.
Spre multamire. voi sa-i dea dece

livre de aur, dar sfintul II dada o

pane de orz, qicend ca acel ce mananc5. pane de acesta n'are ce face
cii bani. Se forma un mare numer
de manastiri in Vote Palestina pe
care le cerceta sfintul adesea. Vedend pre Saracini adunati. la Eleusa
in Idumea, spre a se inchina Venerei, raga pre Dumnet,lea cu lacrimi
pentru convertirea bor. Multi din eel
ce se vindecasera ii recunoscura M
venira sa-1 cOra bine-cuvintare. El
ii primi cu bunatate 0-1 indemna
a se inchina adeveratulaf Dumnedel

In urma euvintelor sale un mare

numer se convertira gib rugara s5,

le fa e5. planul unel biserici. Preotul
chiar, care era Incununat cu flog in
cinstea idolilor, se puse printre catehumeni.
St. Ilarion cunoscu mOrtea hiT An-

tonie, avea atunci qese-deci i cinci

ani. Numeral cel mare de vizitatori, ce primea de cat-va timp era

de nesuferit. El nu inceta de-a'0'. aduce aminte de liniqtea ce o avea
del

in singuratate. In fine se hotara a

parasi taxa. Dar fiind ca nu'l lase",

dise, ea nu va gusta nimic, pana ce

nu-1 vor l'asa. In sfer0t luand en
sine patru-deci de calugarI trecu in
Egipet. Trecu in Pelusa i apoi in

ILARION

Babilon, unde Mmase done dile, si

de la Afrodita lua camile spre a

merge la locul unde se nevoise st.
Antonie.

Ilarion dorea sa serbeze aniversarea mortei st. Antonie, trecand nOp-

tea in locul unde-1 chemase D-de

la sine. Dupa ce a mers trei

4.i1e

intr'un desert ingrozitor, sosi cu calugarim, care-1 insoteat la muntele, care

purta numele set unde gasi doui ca-

lugari pre Isaac si Pe lus, anifinda

ucenici ai st. Antonie; cel dautel a
fost interpretul set. Muntele era forte
Trapastios, dar la piclOrele 1.111 avea

un riulet umbrit de mai multi fluid.

Darion vedu locul unde se ruga si
canto. st. Antonie; unde lucre, made
se odihnea dad era obosit; el plantase vie si arbori; cultivandu-o cu
manile sale; a sapat un basen, pentru

apa de udat gradina, lucrand la el

mai Multi ani. Ilarion se asede, pe
patul sfintului si-1 seruta cu respect.
Patul era intr'o chllie, care avea umnmal spatiul necesar unui om spre a
fi culcat. Pe inaltimea muntelui, pe
care se putea urea cu mare greutate
erati Inca done chilii asemenea. St.
Antonie avea obicel a se retrage cand

voia sa scape de visite si sa vorbesca singur cu Dumnedeti. Erati ta-

395

rea siinfranarea, Era trei ani de and

se retrasese si poporul audind de
dinsul venIa sa-I eel% ajuforul rugaeiunelor sale. Sfintul, radicand manele spre ceri se nigh' i Dumne;let (radii o plOie buna. Pamintul
produse o mare cantitate de serpi
si alte animale vetamatOre. Acei mu-cati se vindecat on unt-de-lemn bine-

cuvIntat de sfintul.
Ca s fuga de onorurile ce i se
(Meat, Ilarion trecu in partile Alexandria, en scop de a se duce in
desertul Oasis. Fiind-ca n'avea obi-

caul a trece ptin orase marl, a remas putin la niste calugarl din margene f/.i. pleca in sara aceea. Cu tOte
staruintele calugarilor de a-1 opri,
se desparti de dinsii. Peste nOpte
venire. Omeni inarmati, caril cautat
sa-1 oniOre. Locuitorii din Gaza, primire, ordin de la imperatul In lian,

spre a se resbuna de insulta aduse,

deului Mamas. Servitorul mut Dumnedeti se aseza in desertul Oasis,

dar dupa un an se retrase intr'o insulfa mai departata. Lua drutnul Libiei si pled, la Sicilia, voind s pre:
tesca corabierului transportul Ii oferi e evanghelie scris cu maim lul.
Acesta sfiind ,ca el im ati en ce plati
nu o primi, mal ales ca vindecase

sate in piatra i i se pusese numai

portl. Cand erat in gradina, Isaac

pre un fiti al set.

dise: Vet; 11 gradinita acesta, plan-

ne-va din Orient, se retrase intr'u.n

loc singuratic, uncle lucre cosuri si
vindendu-le cumpera pane. Vindedud nenumerate bOle i (land sfaturl celor ce alergati la el, se Men
asa de renumit, ea totl 11 cunosteat
si-I cinsteat ca pre un profet. Unul
din ucenicii si dupa ce-1 ante% in
tot Orientul, trecu in Grecia, nude
afla ea es in Sieilia. Lactate, ce
sosi In ords, afla cu bucurie, ca staretul set este cunoscut de toti. Dar
tocmal acesta-1 Men sai1 schimbe
loeuinta si trecu in Epidaur in Dalmatia. Ieronim ne spuue ca Iscapa

tate, cu pomi i erburi? Stint trei aril

de &and veni un card de asini selbated, earii voiai sa o nimicesca.

Antonie opri pre cel danta si-1 alunga
cu. bastonul, dicend; de ce s manand ceea ce n'aI plantat? De atunci
asina selbateci veneati numal la apa
si nu se atingeat de arbori i erburi.

Sfintul Darion don s van, locul

unde era ingropat st. Antonie, dar
nu a fost cu putinte. de a-1 vedea.
Dupe. aceea se intOrse la Afrodita, si

se retran en dol din ucenicil si

intr'o singuratate, nude padea tece-

Temendu-se sa nu fie cunoscut de ci-

396

ILARION

pre locuitoril de acolo de un mare

rea sa de linen Maiuma. Sozomen

balaur, care mince Omenl si animale.

ne spune, ca serbarea sa se fficea cu

Apol in timpul cutremuruld celui multi solemnitate in ve. V-lea. Amare din anul 365, Mena era asa mintirea lui se face in 21 Octombre.
de agitati, e ameninta s Ora, ceMARION Egumenul M-rel lu
tatea. Sfintul ficu trel cruel pe n- Dalmat, era pe timpul impiratulul
sip si venind valurile se oprirl a- Nichifor si a lui Stavrachie. ald Micolo, iniltndu-se la o iniltime mare haii Rangabe si Leon Arminul icohi apol retrigendu-se la locul lor.
nomahul, al lui Mihail Pravlul si
Dorind sfintul s trilasci necu- Teofil ioonomahul, de neam din capenoscut se duse in insula Cipru, unde docia, fiul lui Petru 0 al Teodosiel.
erati Omenil supiratl de demoni; Tatal sii era cunoscut impratulul,
dar abea trecuse trel siptimni
fiind c da pine ,la masa imperitesci.,
demoniacil strigai c Ilarion servi- Dup ce s'a niscut cuviosul i s'a
torul lui Dumnedeti a venit in tara intircat, s'a dat la scOli, sa invete
lor. Sfintul vindec pre eel posedatl sfinta sriptura. Ajungend la vrista
si se retrase inteun loe silbatio, de- de dou-decI de ani, a lisat tote si
pfirtat de oil ce sat, cam 12 mile s'a facut calugir in ministirea Xide la Mare prin locuri sterile, acolo

insi era un isvor i eitl-va pomi

roditorl. Sfintul petrecu aid cind
ani. La vrista de opt-deci de ani
s'a ficut testamentul, in care rasa

lui Iesechie ucenicul s, cartea

Evanghelielor, sacul c i mantaua sa.
Multe persOne piOse din Pafos yenirg sg-1 vadi, eind era bolnav.

El le rugh eh indati ce va muri,

sg-1

ingrOpe acolo en imbrcimintea

care era pe el. Cu tote ca ru1 mergea crescend, nu se cunostea ei, avea s mOrg, pentru c avea o cunostinti deplinit de cele ce se petrecea.
Se temea de judecata cerisci, dar
acstit temere era uniti, cu o mare
incredere In bunitatea lul Dumnelnainte de a muri vorbi putin

dise sufletulul Oh: De ce tremurl ? Sunt sipte-decl de ant de eind

slujestl Domnulul; potl Ore s te

ternI de mOrte ?" Abea termini, cuvintele hcestea si-s1 didu sufletul.

El mnri in anul 371 s. 372 in

rochipiului din Constantinopole, apoi

a mers la mnstirea liii Dalmat,

nude s'a fault schimnic. Avend pururea ascultare, smerenie hi linicte
a slujit in gradina minstirel qece
ani i dupa ce s'a curitit sufletul de
tOti patima i l'a strlucit cu bunktgtile ca sOrele; atunci prin darul
cel dumnedeesc s'a ficut facitor de
minunl, cad a isgonit dintr'un tinir
un duh necurat ce 11 bintuia. Pentru
aeesta i igumenul Minastirel l'a fault preot fdri voea lul i dup mOrtea egumenului sfintul s'a dus la manastirea.Opsiciul si apol la ministirea
Cataronilor. Monahil de acolo Intiinar pre st. Nichifor patriarhnl, care
vesti pre Impiratul, indemnindu-1

sg adua inapol pre cuviosul. Decl

s'a intors inapol i s'a facut egumen 0 arhimandrit dupa cum era
acolo obiceiul a face en hotirirea
sinodului. Pistorind turma opt ani,

and s'a gent impirat Leon Ar-

mOnul la anil opt sute trel-spre-dece

vrista de opt-deci de ani, pentru Ca

i eind and muri

si

era de sOse-deel

kerne, atuncl i cuviosul Ilarion s'a

Antonie. Esichie, care era in Palestina, veni in Cipru, i dupg ce remese dece luni in chilia sfintului,
lua corpul lul 171 duse la ministi-

dus la impiratul i l'a mustrat numindu-1 nob. Iulian. Pentru acOsta

a lepidat inchiniclunea sfintelor

infuriindu-se imp'6ratul l'a pus in ternpita, apoi l'a dat pe mina patriar-

ILARION-1LIE

hului Teodot Melisino, ce se numea

Casiter, care insa n'a isbutit al pleca
sa se lepede de inchinaciunea icOnelor
ei l'a pus intr'o temnita intunecOsa.
Monabii in0iintandu-se au mers la Im-

peratul, dicend: Da-ne pastorul,

vona face sa, implinsca voia ta. Ducndu-se la manastire a putut s se
mai intremeze, dar v6dendu-se impratul inselat, a pedepsit pre mo-

397

ILA.RION cuvios; cu pace s'a 01-

virsit in 6 Mai.

ILARION cel not, Egumenul ma-

nastirei Pelechitului s'a sevir0t in

28 Martie.
ILARIONCretnul, s'a sgvigitprin

sabie la Constantinopole in 1804

(20 Septembrie).

ILARION martir, s'a svir0t prin

foc en Prob in 16 Decembre.

nahi, *far pre sfintul la trimis la M-rea

ILI martir, s'a s6vir0t de sabie

Foneil; unde l'a pus la inchisOre. Aducandu-1 in palat, s'a incercat sa-1
induplice prin fagadueli, dar ne isbutind nici de asta-data l'a inchis in
Mangstirea Cuclovie. Dupa doui ani
ei jumatate l'a inchis in temnita Numerilor ; dupa care l'a batut cumplit
ei l'a trimis la cetatea Protilion. Murind Leon la 820, imperatul Mihail

la Roma in 13 Septembre.
1LIAN unul din ea patru-dect de
martini (9 Martie).
ILIE unul din eel patru-deci de
martini (9 Martie).

l'a liberat gi a fost gazduit de o femee; dar Teofil iconomahul a poruncit

sa.-1 dea 170 de lovituri i l'a exilat
in insula Afusia ldnga Alma, unde
sfintul, sapandu-si o chiliuta, a trait
opt ani, pana ce Teodora imphatesa
chemOnd pre top marturisitorii s'a
dus sfintul la manastirea sa, unde

a mai trait trei ani i s'a svir0t

ILIE cuvios-, facaor de minuni, cu

pace s'a gvirsit in 12 Ianuarie,

ILIE ardul, care a marturisit la
Calamata Peloponesului in 1686 Ianuarie 3 I .
ILIE unul din martini ce ali patimit
in Cesarea Palestina en Daniil in
16 Februarie.

ILIE martir din Palestina, s'a svirsit prin. foc in 17 Septembre.

ILIE cuvios, s'a svir0t cu pace
lu 3 Noembrie.
HATE martin, s'a sthrir0t de sabie

cu pace in 6 Iunie.

cu Prob gi Aris in 19 Decembre.

ILARION cuvios, luand Inca din

tinerete crucea Domnului, a urmat

IL IE Tesbitnul profetul (1 Regi

XVII. 1) nascut in Tisbe, semintia
Neftalim, de unde se duse in tara

stapanului i patimile trupului supuindu-le duhului, a primit de la Dumnedea darul minunilor. Ca inchislandu-se ,inteo chiiut i aflandu-se ne
turburat, a primit dumnedeeseul dar

al preotiel intru multi ani rabdand

aspra parecere i mirandu-se toil
de minunile sale. Cit certa vietatile
ce stricat legumele, oprind grindina si
adapand en apa pamintul cel insetat,
iar repegiunea riuluI a despartit-o

0 a trecut ea Elisa. Pre mina cea

uscata a unui cre0in o a vindecat

Galaad, nude probabil traia:in retra-

gere. Misiunoa sa cea dintai a fost

de a spune regelui Achab: Viti este
Domnul, nu va fi ariii aceOla nici phie

nici rna, fr numaI prin cuvintul

mai! Dupa aceea se duse aprOpe de
Iordan; acolo trebula sa bea apa din
riul Cherit, iar paserile de prada sara
si diminta II aducea brand_ Cu tote
acestea piriul a secat curend; glasul
luI Dumnedeti trimise pre profet la
Sarefta, aprOpe de Tir 0 Sidon, dicend:

pi

am poruncit uneI vgduve s te branesca. La portile cetatei afia pre o

veduva, care aduna surcele; de 0 sa-

ch'nd, s'a gvir0t cu pace in 4 Mal.

rack ea trebuia sa pOrte grija de

orbilor vedere a daruit, iar picIOrele schiopilor i slabanogil or le-a indreptat, i ast-feliti multe minuni n,

398

ILIS

dinsul; el I ceru putina ape: i va-

pentru cit ati Orbit poruneile lui

dend graba cu care-i adncea, indrazni

sa-I cr i o bucatica dc. pane. S'5.-

Iehova; si-I cere sit adune preotii

lul Baal. Poporul alerga cu gramada

race respunse: am numal un pumn

la muntele Carmel, pe malul mare

putin unt-de-lemn, acum

Mediterane. Apoi indreptau du-se catre

rege i popor, 4ise: Pant cand vetl

de falna.'

pi

am adunat cate-va gateje 0 me due

sa gatesc pentrn fiul mea i pentru
mine 0 sa murim. Miscat de cuvintele acestea Ilie respunse: nu te teme
gateste ceva pentrn mine; ea
va
lipsi nici pentru fiul t nici pentru
tine; ca asa vise Domnul: faina din

vasul tail nu se va imputina 0 untul-de-lemn din urciorul tea nu va

scadea pang ce Domnul va da plbie

pe pamint. Ilie a fost gazduit in

casa vaduvei 0 se nutreail prin minunea statornica, and fiul bletel femeI se inbolnavi i muri; mama sa
intristata a crequt ea casa sa n'a fost
vrednica a primi pre sfintul profet,
si-I dise: ai venit la mine ca s pomenestl fara de legile mele si et
mr fiul meil? Ilie lug copilul din
bratele mameI sale 0-1 duse in odaia
unde era el, 0 puindu-1 pe pat se in-

solidi in doua parti ? Daca Iehova

este Dumnelea, urmati-1! dar, daca

Baal este Dumnedea, urmati-l! La

cuvintele acestea multimea de 0 pedepsita de gme, nu dise nimic. Die

adause; ea singur sunt profetul lui

lehova, iar profetii lui Baal sunt
in numer de 450; 0 propune o incercare; doue altare sunt radicate,
doue victime sunt alese, lar focal
pogorindu-se din ceria va arata eine
este Dumnedea, Iehova sail Baal.
De dimin6ta, pant IS amza-di, amagitorii chemara pre idolul lor; dar
cu cat era tacerea mai mare, cu

atat strigail mai tare, jucand im-

prejur 0-0 faceati incruntari adinci

in cinstea tool, pe &and Ilie plin de
incredere, de caldura 0 de bucurie,

nadejdnia a indrepta pre Israil in

tinse de trei off asupra corpului ai

striga care Iehova: te rog, sa se in-

diva aceea i dicea preotilor lul Baal:

tire& sulletul pruncului acestuia. Gla-

d* dar pte se gandeste la ceva;

sul Jul s'a audit 0 sufletul prunculuI s'a Int-ors; copilul respira si-1 dada
mamei sale dicend; iata, fiul tit
traeste!

Ast-felia se implinea mai 'nainte cuvintul Mantuitorului (Mat. XI, 41),

ca, cel ce primeste profet, plata vred-

nica de profet va lua (Regi XVIII,

1). Dar, daca belsugul si veselia era

in casa veduvei, nu era tot asa pi

in palatul lui Achab. CeI treI an!
de fmete si de secetii treeura; Ilie
primi ordin a esi din locul sail 0
sa se arate regelui lui I srail, fagaduindu-I venirea p1610. El plea fart
frica, pe cale-1 intilneste pre drepOPel Abdia, 1i-1 trimite sit spue lot
Achab de venirea lui. La imputarile
acestula, raspunde: N'am turburat ea.
pre Israel; tu si casa tatalul tea,

Strigati -mai tare, ea este Dumpelucreza, ori caratoreste; pte dOrme

si se va destepta. Dupit ce poporul
pi regele s'ail incredintat ca Baal

avea ochi, dar nu vedea, urechi pi

nu audea, veni timpul ca si gloria
Domnului sa Se arate. Ilie chIamt
poporul in jurul sea, repara un altar vechia din Carmil, de sigur remas4e a cultului de pe initlimi, a
saza doue-spre-dece pletre, dupa, numrul celor doue-spre-dece seminiii,

sapa imprejur i pune victim& de

asupra lemnelor, dice sa tome apt

de ajuns si cand se umpluse santurile de apa, la timpul arderei de tot

dise: DOmne, Dumnedeul lui Ahraam,

lui Isaac 0 In! Israel, fit sa se cunOsca asta-dI cit tu esti Dumnedeil

in Israil, ca ea Stint servul tea si

tOte acestea le-am facut dupre cu-

I LIE

vintul teti! Cele din urina cuvinte

din c5.1durOsa sa rugaciune resunali

Inca, and a calut foc din ceriii

si

a consumat MCA jertfa i lemnele si

pietrele i praful, seeand Vita apa

de prin santuri. Ve lend poporul a-

cesta plin de mirare a strigat: lehova este Dumneleti! Din ordinul

Jul Ilie apucara pre preotil lui Baal
ei-I sugruma la riul Chison. Pentru
a complecta minunile din cliva aceea
memorabila, trebuia o mare bine-fa-

399

somn si adormi; Domnul veghea asupra 1111; de doug on ii destepta

ingerul si-I dise: scOla i mananca
ca calea este prea lunga. Destep-

tandu-se velu mancarea langa el;

acsta a doua mane: a pustiului intan puterile sale si ratacind patru-

led de lile, ajunse la muntele Horib. 0 pester& ii servea de asil nOptea, iar furia isabelei trecuse; era
nevoie ca profetul si fie la postul
Oil si de a doua 1i glasul dumne-

cere; seceta trebuia sa se sfirsesca;

focul venise farl furturra, ceriul era

leese 11 lise: Ilie! Ce fad tu aid?

senin;, dar Ilie vise regelui: and sgo-

cuvintele acestea Il varsa durerea

mot de plOie; dar numai el aulea;

incepu sa se rOge si trirnise pre servitorul Oil in virful muntelui sa
privesca spre mare; nu era Inca nici

un nour; de spte ori ii trimite Ilie

si in sfirsit servitorul aduce vestea
el se zreqte un noripr mic ca -an
pumn. Du-te si spune lui Achab,
vise profetul, sa inhame i sa plece
ca sa nu-1 apuce plOia. Ceriul se
intuneca; norii se gramadesc, vintul
sufla i plla cade in torente, Iar
profetul merge pr. jos dupa carul
regelni pang la inL:rarea in Israel.
Dupti minnnile acestea veclute, binefaceri asa de marl i fagaduinti solemne (1 Regi XIX, 1), Ilie credea
ca Idololatria este nimicit i el religia cea adeverata va inflori; dar

Nimic, ce era sa fac in pustie; dar la

catre Dumnedeil si lice: am fost
forte miscat de gelozie pentru Ichova,
pentrrt ca fiii 01 aft phrasit legea

ta; ati darimat altarele tale, ail ucis

pre profeti, lar eli am remas singur
ei ei cauta vieta Mea. Dar Die trebuia s tie, ca cu tOte pacatele paporului sn, Ichova este milostiv- pi
drept; cele mai infricosate fenomene

nu sunt iu stare sa iuchipue macar

sfaturile sale. DA, lise Domnul profetulul sell i stal pe munte inaintea

mea; Ilie se opreste la gura pesterel; un vint puternic sguduia muntele; dar Iehova nu era in acel vint.
Stancele din Horeb se cutremurara
din temelie, dar Iehova nu erain acel cutremur. Para de foc sageta pi
lumina margenile munteluI; dar Dotn-

se amagise cad Izabela, sotia lui

Achab pusese pret pe capul sn. Hie

nul nu era in acel foc. In tOte a-

mahnit paraseste curtea si se retrage

la Beerseba; lasand acolo pre servi-

divina; de frica intra iarasi in pes-

de durere, Ireland ca ,Domnul e ui-

nit inca timpul maniei, daca nu m'am

ceste semne, Ilie nu veluse presenta

ter* esi din not; totul era linistit,

torul sn, el singur se duse cale de un vint usapel sufta in fata lui; 'far
in semn de respect se invali cu coo j1 in pustie, unde Moisi cu Bpsilitenil ratacise asa de mult. Se a- joeul seU; el recunostea prezenta Iiil
seza pe o petra i (land curs liber Iehova si glas din cerin 11 Oise: Igandurilor sale, plin de mahnire ei lie! Ce cauti tu aid? Daca n'a yetat de poporul sn, desperand de a aratat in elemente IngrozitOre qi resmat indrepta pre Israil, striga in bunatOre, Ilie! Ce cauti tu aid? Protristetea sa: Destul, DOmne! ia-rai
sufletul, ca nu sunt mai bun de cat

fetul trebuia sa spue adevrul: a

doua dra 'el Errata mahnirea sa. Dum-

parintil mei! Obosit de- drum 11 veni

nechell

porunci sa-si reia serviciul

400

ILIRLEILIODOR

sell 0 di, fie incredintat, e judeetile sale de 0. emanate nu sunt perdute; Dumnedeil II vesti inaltarea

lui Hazael la tronul Siriel, a lui

Iehu in Israel 0 a lui Elisei la sarcina profetica, toti trel insarcinati
cu rsbunarea lui; Ian ca mfingaere
Dumne4eil Ii spuse c sunt inea In

Israel mii de inchinatori, calif nu

s'ait plecat genunchile inaintea lui
Baal. Hie intarit ast-feliil plea din

veni la Betel, de acolo la Ieriho, pi

in tote locurile acestea incerca credinta lui Elisei, rugandul sa-1 lase
singur; dar pretutindenea fiii profe-

tilor instiintara pre Elisei de ceea

ce avea sa fie 0-1 urmail vr'o cincideci. Ilie sosi la Iordan, desbraca cojocul i loveste riul; apele se despart, 'far Ilie cu servitorul s II
tree pe uscat de ceea parte si se due
spre locul uncle Moisi inainte de meirte

Horib i veni la Abel-Meholo ca sa

se

pue asupra lui Elisei mantaua pro-

bine facere (Dent. XXXII, 49); acolo

descopere servitorului sefi ce avea
sa fie 0-1 intreba ce doreste, ca sa-si
arate iubirea catre el; aceea ce cerea

fetie, ne lasandu-i tiiup, decat 46-0

ia rmas bun de la familia sa; du-te,
dice i te intOrce; gandeste la ceea
ce ti-arn facut!

Minunile din desert ii aratase c.

Dumneqeil nu paraseste drepturile
sale (1. Regi. XXI, 16); el avu o
neat dovada, and Fa trimis la Israel
dupa mOrtea lui Nabot. Acolo la earn-

pul acehii nenoroeit Israelit, Ilie.ese

inaintea lui Achab i cu firmitatea
obicinuit Ill prellice ruina easel sale.
Profetul vgclu cu mulOmire umilinta
regelul gi-1 vesti c pedepsa se va
amina pana pe timpul domniei fiului
seri (2 Regi. X, 10 etc).
Dupa aceea Ilie n'avea ee sl mai
spue lui Achab si se arata sub domnia fiului sell Achasia (II Regi. 1 3).

Tin Inger ii spune sa iasa inaintea

trimisilor, ce se duceail sa, intrebe
un idol. Ilie implini porunca; el traia

pe un munte, pOte Carmel; de dou

invredniceste de cea mai mere

Elisei nu era in puterea lui Ilie

gi

cum mergeati si vorbial impreuna,

un car aprins se pogOra i.i desparte

si in mijlocul unui virtej Ilie se

inhlta la cella (896 a. Chr.). Legea
gi profetil represintati prin Moisi gi
Hie pc muntele Tavorului dovedina
stralucirea fiului lui
venit in
lume spre mantuirea neamului omonese! (20 Ellie).

ILIRIE cuvios din Mirsiona, cu

pace s'a svirsit in 3 Aprilie.
ILIODOR si Soda martini, all pri-

mit nununa in 20 August.

ILIODOR din Meghido Pamfiliei

a patimit pe timpul lui Aurelian la

anii 272, fiind guVernator Pamfiliel
Aetiu. Aflandu-se c Moder predia
in cetate, a fost chemat inaintea sa
muncindul en feliurite munci, striga
&are Dumnelet; DOmne ajuta-mi. A-

ori soldatii lui Aehasia venira sad

prind; dar foc din ceriti se pogori
la cuventul sea si-i sfasia; a tre a

tunci a venit glas din ceria clicend:

Ora oficerul se umili inaintea profetului gi-1 rug a. al crute ilele lui;

Oind muncitorii glasul acesta ail cre(jut, Ian guvernatorul i-ati aruncat

mOrtea apropiata pentru idolatria lui.

in mare. Dupa aceea a poruncit s.

arda un boil de aram i s bage
inlauntru pre martir. Sfintul facend

Ilie dupa sfatul de sus, primi sag

urmeze i instiinta pre Achasia de
Misiunea sa era aprOpe de sfirsit
(II Regi II, 1); resplata cea mai gloriOsa Ii astepta i descoperiri secrete
se facuserl profetilor, pre call. Ilie
se hotarise s-I vada. De la Ghilgal

nu te teme, e. elI eu tine sunt; A-

rugaciune, indata s'a facit boul, Tar

sfintul anta. Auclind Guvernatorul
cantarea, s'a mirat i i-a dis: cu vra-

jile ai rkit boul; 'far sfintul i-a rspuns, c prin puterea lui Christos

1MENEUIOAN BOTEZATORUL

s'a gent acesta, ci dg-mI trei ile

s mt gindesc. Invoindu-se, a intrat
pe ascuns in capiqte la Panteon

fgand ruglcIune tol ag cgdut. Aflind guvernatorul, a poruncit sg-1

spinzure i st-1 batg in cap cue inrosite in foc. Simtind mare durere,
iar a ehemat pre D-deil in ajutor 0
a primrt alinare. Guvernatorul a poruncit sg-1 duel in cetatea Atalenilor
incgrcat cu lanVuri grele. Aducendu-1
inapoI i incercndu-se in tot feliul

a-I indupleca, n'a isbutit si a poruncit sg-1 pue minele i piciOrele in

butucl. Apoi ardend o tigae l'a hagat in-tr:insa; dar sfintul facend rugOclune a indemnat pre eel de MO,
sit

ving si el si vor rtminea neva-

tamati; ceea ce fgeend unii, au credut in Christos; dicend: Cu adevtrat, mare este Dumnedeul crestinilor. Guvernatorul l'a trimes la Maghida i Aqie a poruncit sg-1 tae

limba, apoi spinzurindu-1 l'a batut

dont ceasuri i dupt ce l'a tirit afar& din cetate 1-a Valet capul in
19 Noembre.

IMENEU martir, s'a stvirsit de

sabie in 24 Julie.
INDIS martir, s'a stvirqit in 28
Decembre.

INNA. martir, s'a stvirqit in 20

Ianuarie.

INOCHENTIE martir, s'a svIrit

de sabie cu Isavru in 17 Iunie.
JOACHIM dreptul, tatgl Prea-sfin-

tei de Dumnedet NasatOrei (9 Septembre).

pi

IOAD profetul a fost din Iuda;

mustrfind pre Ieroboam pentru

junice, l'a lovit leul si a murit. Dumnedet II poruncise sg-1 mustre dar
sg nu mgnince pine, nici s bea
apg, ci sg. se intOrcg curend. Aflind
pre Ieroboam aducend jertfe, strigg
0 spuse envintul DomnuluI: Jertfi-

acestea dice Domnul: lett

se naste fit in case Iudel i numele
Iosia i va junghia preste tine pre
torule,

401

popiI acestora. 8i. tindend Ieroboam

mina sg-1 prindg, I-a secat mina.
Deci rugindu-se, o gen sangt6sg ea
pi d'intgI. Ioad intorcendu-se inapoi

a fost amggit de un profet mincinos, ce-1 chema Emve i mincg cu

dinsul pine, cgleind porunca luI
Dumnedeg. Decl pentru neascultare
lgsg Dumnedeii sit fie omorit de leg,
dar sa nu-1 manince i fu ingropat
in Betel (30 Martie).

IOIL fiul mi Petuel. Istoria profetului este cu totul necunoseutg;

nu se stie nici familia, nici patria,
nici timpul ministeriului sii. Preclicerile sale despre o mare fOmete l'a fgcut
sa fie pus sub Ioram i ceea ce dg.
Ore-care probabilitate, este ca Elisel
a vestit'o numai Sunamitei. A41 interpreti 11 cred contimpuran en Osie,

pentru ea Iudeil at pus cflile lor

alaturea. MaI probabil eg a fost sub
Manase. El incepe cartea sa vestind
aceste fenomene destul de cunoscute
in Asia; invadia lgcustelor care strict,
totul; chiamg pre Iudei la cgintg
ph fagadueste cg cunoqtin0 adevtratulni Dumnedeil i religia curatg,

se va rtspindi in popor; predice revaluta i resbOe, sub chipul unei

judechti a lui Dumnedeti intr'o vale
alegoricg numitg Iehosafat adecg
Dumnedeil judecator si apol timpurI
mai fericite. 'Rote acestea se potriyesc cu timpurile Macabeilor, dar
limba i stilul dovedesc cg este mult
anterior. St. Petru aminteste (in Fapt.

II, 16) de profetiele lui

(19 Oc-

tombre).

IOAN Botezttorul. Dumnedet alese pre st. IOn Botezgtorul, ca sa fie

pre mergttorul Fiului stiI i sg preggtescg pre Omeni prin pocainta a primi
pre Rtscumpargtorul predis de pro-

feti, indemnind necontenit pre poporul ales sa creda i s nadtjdninset: in Acela-, care singur trebuIa
sg mintuiasca neamul omenesc. Darurile en care-1 inzestrase Dumnedet
26

402

JOAN BOTEZATORUL

Aspundeati destinatiel sale Melte si

an fost- potrivite cu serviciul ce trebula s fack si care era malt superior
patriarhilor i profetilor celor mai

marl. Unii din acestia erat sfii

din nasterea lor, dar nu ca el.
St. Ion Botezatorul se retrase in
desert spre a 'Astra nevinovatia sa
si a cultiva darurile extra-ordinare
en care a fost inzestrat. El Amase

tezand in Iordan pre ceI pocaitl.

Legea prescria Iudeilor mai multe
cuatiri corporale; dar nici una nu
cuprindea figuri asa de Interesante
ea botezul hit IOn. Acasta ceremonie

represinta chipul cum se curteste

sufletul de pleat si de obiceinri rele,

ea sa fie primitl in impril*a spiritual& a lui Iis. Chr.; era emblema

etectului launtric al unel pocainti

acolo din copilarie si pan& la virsta

de trel-decI de ant, ocupandu-se cu
rugleinnea i contemplarea.

sincere. Cu tOte acestea nu avea puterea tainei renasterel, instituit apoI

intai in desertul TudeI, adicil in par-

cunoscendu-1 prin descoperire, fu pui-

tea de pe langa Jordan la Ierihon,

trans de respect pentru persOna sacra si nu voi mai intal sa-1 boteze;
dar in sfirsit a obligat a se supune.
Mantuitorul pacatosilor se amesteca

de mantuitorul; era numai un felifi

In anul al trei-deeilea st. IOn se de figura. Botezul lui IOn era un rit
arata. In lume, fiind in virsta In trector in puterea caruia, eel ce ecare preotii i leviiI legeI vechi in- rail sub lege primiah Ore-care privicepeati sa intre in exercitiul fnne- legii spirituale, care nu le aveah mai
tiunei kr. Profetil ii prevestise mai Inainte, prin mijlocirea acelui ce era
Inainte, ea inainte meretor al Do m- inainte meretorul lui Mesia i yesnului, ce avea s pregatasca calea, titorul legeI noua. De aceea parintil
sa predice pocainta i sa-I fac . a II privesc ea o trecere de la lege
primi en demnitate pre acel ce avea la Evangelic. Cu un euvint, el nu
s&-I mantuiasca. Isaia i Malahia in
facea pre Iudei crestini, dar II prepredicerile lor fac alusie la eel tri- gatea sa fie. Na era dat in numele
mist inaintea impgratuliti s prega- lui Iis. Chr. i st. Dah. Trecuse atsea calea si cele necesare.
prOpe sse luni de and Lin predica
.Prin descoperire Lin intelese im- pi boteza, &and Mantuitorul veni la
portanta serviciului si. Incepu mai el din Nazaret Si cern botezul. IOn
care nu prea era locuit. Imbracat cu
o halna simp1, predica Omenilor in-

datorirea de a espia far de legile

lor, prin lacrimile pocaintei, vestindu-le pre Mesia, care avea s& se arate curend in mijlocul lor. Poporul
Ii primi ca pre trimisul celui Prea-

halt i glasul stI fu ea trambit

eersca, care Instil* pre Omeni sh
scape de judecat i sa se folosasca
de raila, ce se revarsase asupra lor.

Mal multi farisei venial la el; dar

nu-i cruta combatend mandria
pocrisia, care-I facea Indaratnici si
ascundeah patemile lor. Pintre au-

ditoril sI erat soldati i

cu ei, desi era fail pacat. Scopul

sui era, clice Ambrosie, sui sfintsea
apele

i sa le dea putep.a de a en-

rati pre Oment de pacatele lur".

Preflicele st. En, unite cu sfintenia i semnele v64ute ale unei misiuni estra-ordinare, II atrase un respect mare si autoritate piutre Iudei
Multi dintre ei Incepura a-I privi
ca pre Mesia, care dupg predicerile
vechilor profeti i o traditie respandita la tOte popOrele Orientului, tre-

vamesl,

bula sa se arate In Iudeepe timpul

cariI in geuere se dadeati la dasfrinari, rapiri i nedreptate. El Ii sfa-

acela. Sfintul Lin marturisia, cui bo-

tuia pre toti sa se Indrepteze; bo-

pocaintri,

taza ea ap4 pre pacatosl, ca

0 noul vita prin

s&

403

MAN BOTEZATORUL

tlar ca indata vor vedea in mijlocul

lot pre unul, care-I va boteza cu revarsarea st. Duh i care-1 intrece
cu mult pre el; nefiind vrednic, nici

fie cunoscut, lubit, servit si preamarit in tOte i prin tOte creaturele;

deslege cureana inceltdminteI

inimile tuturor Omenilor simtirea adinca a ticalqielor sufletesti i dragostea de datoriele ce le afi catre
Dumnedeti. Cand IOn Botezatorul
ve4u pre Iisus, ii declara de Mesia;
tot asa facu i cand venire, din Ie-

.srt-I

lut Cu tote acestea impresiunea cuvintarilor lui l puitarea sa era ava

de puternica, c Iudeil trimiserli din
Ierusalim preoti i leviti sad intrebe,
deg nu este cumva Christos.
Adeverata umilinta se cutremura,

t and i se vorbeqte de onorurI pe

tare nu le merita si eu cat Omenil
hada pre acel ce o are, cu atat el
se cufundl in prapastia nimicniciei,

tlorind ca numai Dumne4ii s.

fie

laudat i prea-marit pentru darurile

sale.

De aceea IOn Botezatorul a

marturisit i n'a thgaduit; el mar-

turisi ca nu este

el Christos, nici

Die sail nnul din prooroci. Cu tOte

acestea era Ilie cu spiritul, pentru
c5. era inainte mergetor fiului lui
Dumneqsa; el intrecea &far pre Me

tare l'a figurat. Era qi profet, ba

el trebue s

e numat un glas, dar

glas de tunet, care sa de,tepte in

Ft

rnsalim sa-1 intrebe. Alta data velend pre Mantuitorul, 11 numi Melul lui Dumnecteii. Credinta sa se
veciu 0 in intrebarile ce-I facura ucenicii asupra botezuluI ml Iisus si
in maI multe alto imprejurari. Boteza mai intiti In Iordan langa degertul Iudel; trecu apoi de ceea parte

0 se opri in Vitania sail Betabara,

care insemneza casa trecerd; in

sfir0t veni la Enon, lane,: Salim,
boo unde era multa apa, situata in
Iudea, ling& Iordan. Asemenea unuI
Inger al lui Dumneclet, nu era atins
nici de bine-cuvintri nici de blasteme

Inca mai mult de cat profet, pentru

ta era insarcinat, nu de a arata pre
Christos de departe, ci al arata de

era gandul Jul numal la gloria lui

fate: intre Omeni. Dar ult demnitatea sa, silindu-se ay implini dato-

zelul ga Ii dadea o autoritate,

ria; se umile0e sub mana Acelui,

care prin darul sati l'a inhltat. Astfelifi fiind ca nu este Ilie in pergna, nici un profet, in insemnarea
ce se db.' cuvintului acestuia, nu primeste nici unul din titlurile acestea.
Silit a spune eine este, se nurne0e

Glasul celui ce strigii in pustie.

Doreqte sa fie uitat; sa crede nedemn

sa se mai gandesca cine-va la

el.

Recomanda numai auditorilor si ca

sa asculte de povetele, ce Dumneciea

le att prin gura luL Un glas este

nu sunet gol, un nimic. Cat de eloquenti face umilinta pre sfintii carii

Dumne4.01 i predica numal pre Christos. lubirea lui castiga inimile si

ea-

reia nu putea sa se improtivesca an-

dithril sel. Mai pre sus de ori

ce

consideratii omenestI, nu cruta viciul;

combatea ipocrisia fariseilor, profanarile saduceilor, mancatoriele vame01or, lacomia i conruptia soldatilor,
chiar i incestul ml Irod.
Tetrarhul Irod-Antipa, mergend la

Roma, in al fse-spre-q.ecelea an al

lui Tiberiu, care era al trell.eci si

treilea al ml Christos, pe cale gazdui la casa fratelui sil Irod Filip.
Ravnind pre cumnata sa Irodiada.
II descoperi pofta sa. Ea 11 asculta
si consimti a merge dupa el, dar cu
conditie sail lase femeea, care era

vorbesc de injosirea kr! Un predicator al Evangeliei, trebue sa ia pre

fiica lul Aretas, regele Arabilor. Trod

sfintul IOn de model. El trebue s5.-sI

pue tote puterile ea Dumneq.ell sit

urmatOre, intorcendu-se de la Roma

Antipa promise totul; si in tOmna

cauta a se desface de sotia sa, care

404

JOAN BOTIZATORUL

informata de cele ce se petreceat

pe sama sa, ;3 e duse la tatal el. Irod se cre4u liber i in despretul
tututor legior divine si umane indrasni a lua pre cumnata sa, care
avea copil, de la fratele set Filip,
ce Inca trata. Ion Botez'atorul 11 mnstea aspru pentru scandalul pricinuit

de el prin adulter i incest. El nu

se sfii a-1 clice; Nu i se cuvine sa
at' pre femeea fratelut tgt". Irod se
temea de el 0-1 respects; de multe
orl laudase sfintenia sa i se conformase sfaturilor sale. Dar pe de
alta parte nu putea suferi sa' lovOsca
in patima sa :id se atinse grozav

de libertatea cu care mustra purtarea lui. Desi 11 cinstia ea pre un

Era aprOpe un an de la inchiderea lul IOn, &and Irod, spre a serba.

cliva nasterei sale, WI; un ospet.

Mint nobletei din Galilea, in castelul Maherus. Dantul Solomiel pi

alte imprejurarii ale acestei serbarl

dovedese cat de conrupta era curtea.
lul Irod. Natiunele civilisate ale Anticitatef oprtat jocul la ospete, privindu-1 ca contrar

bunet-cuviinte,.

semnul unul suflet afemeeat, ea unmarea. unui exces de molesie pi Inhire de placert. Salomia, fiica Irodia-

del de la Filip, placu asa de mult

lul Irod, &and o vtclu jucand, ca-I
fagadui eu juramint a-I da tot ce-i
va cere, pana L la jumatate din

sfint, dar ii ura ca pre un obser-

stapanirea luI.
Salomia, magulita de fagaduinta,

vator cel nelinistia; aceste done gindull' se bateau in capete. Patima lul
crestea din i in cli; era nutrita prin
lingusirea curtenilor i prin striga-

alerga sa intrebe pre mama sa, ce

trebuta sa chg. Irodiada orbita de
ambitie i aprinsa de flacara necurata, se gandi la perderea acelui ce

rile si vicleniele Irodiadel, care se

silla din tote puterile, spre a perde
pre acel ce voia s calce ambitia sa
pi turbura placerile sale. Trod, ca
srt-I faert placere, puse pre sfintul
En in InchisOre. losif ne spune, ca
a fost inchis in castelul Maherus,

o mustra, ca urmeza dorintelor conrupte ale inimei sale; spuse repede

fleet sale, sa cart, mOrtea lul IOn Botezatorul. Irod nu se astepta la o
cerere asa de stranie i auq.indu-n
se infiora. Nu se pOte pricepe cum
a putut hod s. satisfaca o asemenea cerere. Singura propunerea fa-

doug leghe dincolo de laeul Asfaltit

la frontiera Arabiei petiOse. Sfintul
Inainte meretor, aqind vorbindu-se
in InchisOrea sa de minunile si prethea 1111 Iisus, if trimese doi din u-

cenicit set pentru invetatura kr; el

nu se indola Ca Mantuitorul n'avea
BA le arate ca el este Mesia i ca
respunsurile sale aveat sa-1 vindece
de prejudicil. Totusi Irod respecta
inca pre servitorul mut Dumnecleii
trimetea adesea la el si-I placea sad
asculte, desi se simtla turburat and
ii mustra pentru gresalele sale. Pe

pe alta parte Irodiada nu inceta a

Intei pra amantul sal contra hit si
astepta cu nerabdare momentul and

ar putea sa scape de el. In sfarsit

ocasia cea neasteptata sosi.

cuta in mijlocul unui ospat si a ling serbart solemne, trebula s revolte chiar si pre un barbar. Evangelia na spune, ea el privia pre bin
Botezatorul, ca pre un om drept- pi
se temea de popor, care cinstea fOrte
mult pre omul luf Dunineqet. De altmintrelea era un obicei de a nu con-

damna si a nu executa nict pre un

vinovat in cliva nasterei domnitoru-

hil, nici in serbarile sat adunarile

publice, care se fame' in semn de
veselie; i1e1e acelea erat menita
pentru gratierf i bine-facert. Fla
miniu, general roman, fu alungat din
senat de censort, pentru ca ordonase

la un ospat, a taia capul unlit' criminal. Trod en tOte acestea nu as-

IOAN BOTEZATORUL

tulta de cat de patima -sa; ba Inca

tanta ea se desvinove.tesca, aducend
1a mijloc jurfimintul; ea si cand acesta ar fi obligator, cand este vorba

de a se cram legoa hi Dumne401.

Este o crima a jura in asemenea
taz; si se sevirseste una si mat mare,
-and cine-va lucreza in urmarea u-

nei pretinse legaturi, ce s'a impus.

Ce bine ar fi Rost, sa fi luat el apararea nevinovatiet ? Dar surd la strigarea constiintet, umanitatel si religiet, condamna pre Lin Botezatorul,

in contra tnturor formalitatilor pres-

lia, in anul al tret4ect

405
i optulea

al eret crestine, cam patru ant dupa

ce Mantuitorul fusese adus inaintea
luI, ca sa fie ocarit i batjocorit.
Iosif ne spune ca Irod i Irodiada
muririt in mare miserie. Ucenicil lul
IOu Bot..zatorul haft" corpul seA 0-1
inmormintara cu cinste. Se crede c5.
Raga castelul Maherus. Loup& aeeea

ii duse la Sevaste sati Samaria si-1

aqe rt. in mormintul unde erati Osele

sfintulut EliseA, unde eraa prin yecul al patrulea.

In Teodoret se citeste, ea sub dom-

trise de legi; un soldat primeste

ordinul st"-1 tae capul in temnita

nia Jul Iulian Apostatul, pe la annl

362, paganil deschisera mormintul

pi sa-1 aducti Salomiet. Acesta indrasneste sad Ia in manele sale yi

sa-1 dud, mama sale.
Ast-feliti muri premergetorul lut
Mesia, cu un an inaintea Aceluia

Jut Lin Botezatorul, i arsera o parte

din reliquiele gaits si ale profetulut

pre care-1 vestise ca Mantuitor lumel i ceva mat mult de dot ant
de la inceperea serviciului public al
misiunet sale. Iosif, desi IudeA, mar-

turiseste de el: HEra nn om inzestrat cu Vote virtutile, care indemna

pre Iudei sa fie dreptt catre Oment,
-si piost feta de Dumnecl.eti; sfituindu-1 sit' primesca botezul, ea sa fie
plficutt Domnului, data se vor cur.:1#
de plcatele lor i dad, pe ldnga curglia corpuhl vor avea si pre cea a
inimei".

Tot acest istoric spune ca Iudeit

atributa mortel Id IOn tite nenorotirele Jut Trod. Aretas, ca sa-0 resbune de insulta ficel sale, ocupa castelul Maherus i o parte din stapi-

pe care le amesteca cu

tise

de animale (Teodoret. 1. Ill, c. 3).

Dar Ruffin spune (If, c. 27), ca unit calugarl, fnrisindu-se prin multime, seapart" o parte din mOstele st.
IOn. Ele ari fost trimise de dinsil st.

Atanasie care le ascunse in zidul

unel biserici. De aid le scOse in
395 si le aseila in biserica noua zidita de Teodosie in cinstea sfintumut in locul Templulut lut Serapis.
Teofan care ne spnne de acsta stet"mutare, (lice ca i Teodoret primi o
parte pentru biserica din Cir. Acest

episcop ne spune, ca atat el cat si

locuitoril de acolo simtira protectiunea sfintulul. Gaudentiu capitta si

el o portinne pentru biserica din

Brescia, dand si Int Paulin de Nola

pentru biserica st. Felix. In anul
453 se descoperi la Emesa in Siria
nirea Jut. Caligula, de.nd mut. Agripa capul sfintulut Lin si remase acolo
titlul de rege, Irodiada din ambitie pang in anul 954, and fu dus la
indemna pre Irod Antipa s. calato- Constantinopole; tar cand Francezit
Ana, la Roma, ca sa capete si el ocupara cetatea in 1204 se lua o
aceea0 favOre. Dar imperatul, an- parte din cap si se dadu bisericel
4ind ca se anise cu Partil contra din Amien. Drepta Sfintnlut se afla
Romanilor si se pregfitla a inarma data manastiret Dionisiu din Munea la 70000 fie Oment, ii desbraca tele Atos, de catre piosul Domn Neade demnitatea mut, it confisca averea goe Vod, primind in schimb capul
pi-I exila en Irodiada la Lion in Ga. si mina sfintulut Nifon, care se pas-

406

WAN EVANGELISM',

de sine insusi, slicea, c este

trzit in biserica episcopala din Curtea

de Arges.
IOAN Evangelistul. Sfintul Ion,

fiul hi Zevedei 0 al Salomiei, era

Galilean si frate cu lacob cel mare.
Evanghelia il numeste

uceni-

cul pre care-1 labia lisus. Adesea

'0 d numai titlul acesta; ceea ceface, nu din mandrie, ci numai din
recunostinfa. 0 dragoste pentru dum-

ucenical &-

nesleescul Das& 11. ITmilinta sa il im-

bit al luf Iisas Christos,se mai numea si teologul. Era pescar; find

pedeca de a vorbi de alte privilegil

ale sale; dar nu putea s5, tack aceea
ce fOcea fericirea sa, ceea ce aprindea 0 mai mult dragostea sa pentra

ca cunostea pre marele preot Calafa,

Ieronim a incheiat ca nasterea sa nu
era ordinark: dar injosirea profesiunei si mediocritatea averei, dovedesc,

Dumneslea, care Pa distins asa de mult

de cei-lalti apostoli. Fiind ca acOsta

cii nu era distins lumeste si ca' en-

iubire a lui Iisus Christos n'a putut

nostintele sale n'aii putut proveni din

causa educatiei.

fi fara motiv, e bine sa cercetOm cause.. Augustin enumgra trei mai prin-

Se pare ca, inainte de a se alipi

cipale: hbirea ucenicului care da-

de Mintuitorul, era ncenic st. Ion Botezatorul. COVI-va autori il iat in lo-

scOlul s511, brandetea si dispositiele hi

pacinice, curatia feciorelnick Name 11

cul altui ucenic eu care st. Andrei

privilegiul curatiei l'a gent vrednic-

urma lul Iis. Chr. El se numeste, cu

hcob fratele sn, ucenic al Mantuitorului in line. cand 'sl dregeati mrejele si indata dup 5. chemarea lui Pe-

de Inbirea hi Hs. Chr. pentru ca,' fiind

dOuna in acOsta stare". Tote celelalte privilegii, dupre st. Ieronim si

tru si Andrei. Iacob 0 En continu-

Vote harnrile, cu care-1 inzestra D-401,

aril,'

profesiunea bor.

ales feciorelnic, a rOmas pentrn tot-

i numal and

a fost o rOsplata a curatiei sale; pen-

tru acesti virtute i s'a incredintat

vOslurl pescuirea minunata a st. Petra, lasar5, Vote spre a urma lui lisus
mai de aprOpe. Mantuitorul le dada

de MAntnitorul find pe cruce, ingrijirea mamei sale. St. Ambrosie, st.

Chrisostom st. Epifanie 0 alti -p5,rintl, observii acelasi lucru. liens

numele de Voanerghes, care va sO 4ici

fiii tunetului. Iisus designa prin a-

ceea credinta vie 0 zelul arptor,

care-i facea sit vestOscrt legea hi

D-4efi, fara temere de puterea Omenilor. Supra-numele acesta convenia
0 st. IOn intr'un chip special, pentru
cii trebuia A' descopere tainele cele
mai inalte ale divinitatei lui Is. Ghr.

ea glasul tunetului. Sfintul En era

cel mai tin& dintre ucenici. Se crede
ca avea cam doug-sleci 0 chci de ani,
cind a fost chemat la apostolat; pen-

tru eit el a trait Ina s6pte-sleci de

ani dup.& inviere. Cu Vote c5, era tinOr se intrecea en cei-l-alti in virtute,

pietate, i*lepcinne, si prudentO. 0

viK cnrat si fara imputari 11 facea
onorat 0 respectat -111Antuitorul avea
pentru dinsul o afectiune deosebita;
ass cO. insusi Evangelistul, vorbind

Christos voi ca mama sa aft fie feciOrk

inainte meretorul sOti si ucenicul

sOA iubit s'a fie feciorelnici; Biserica

sa voeste ca preotii legal nou'a sa

tealasca In curittie, pentrn ca el string
-

si adue pe fie care cji. pe altar trupal fecioresc- al Domnului. In emit

feciOrele urmOzO, pre Mid far5. prihank oil unde:se Ike (Apoc. XIV, 4).
Cine se pOte indoi ca curatia nu este

o virtute lubita de Iis. Chr? Nu este

eerie de dinsul, ca se hfaneste intre
crini, 'h&c) curatie farl patal Cel ce
iubeste curOtenia inimel, va avea prieten pre ImpOratul cerese (Prov. XXII,

11). 0 alth causa pefitrit inbirea lui

Es. Chr. catre acest ucenic a fost sinceritatea 0 nevinovfitia acestni evan-

gelist, care nu se desminOia; atat

IOAN EVANGELISTUL

de adeverat este, ce virtutea in tinerata are farmece particulare pentru

Es. Chr. si ce este urmate tot d'una
de harnrile cele mai inbelsugate.
Dragostea mentuitoruluI nu este
nicI o date, sterile; suferintele si mOr-

tea sa dovedese acesta. Fiind cit st.

Ion ocupa un lee distins in drago-

stea sa, simti 0 efectele. Afare de

harurile leuntrice ea care a fost inzestrat, a mai primit si semne exteriOre ale iubirel luT Es. De aci intimitatea 0 familiaritatea cu care damnecleescul Dascel l'a cinstit mat mult

decet pre cei-laltl apostolT. Bans l'a

ales cu st. Petru 0 st. Iacob, ca se,

fie niartori all schimberei luI la fate
0 agoniel din greclina maslinior. A
primit la cina cea de pe urme, ca
ucenicul mult lubit sell razeme capul de pleptal seil. Era obiceI la lade!,

de a mince, culcatl pe un fele de

patnri, asa ce fie care avea capul pe
pieptul acelui ce sta mai sus de el.

S'a dat cinstea st. Evangelist a-si

rezema capul de Daseelul see. Se
putea Ore se se razeme de inima ha
hisus, care era un foc de iubire, fere,
se se aprindl de acel foc sacru. De
mai mite ori isteriseste intimplarea
acesta, spre a dovedi fericirea 0 re-

407

propiere. Domnul respunse ca este

acela caruTa-T va da o bucate de pane

muIate in blid; si o dedu lul

I uda.

Respunsul acesta a fost au4it numai

de IOn. S. Chrisostom spune ce. iudeil princlend pre Iisus, apostoliI fugire, atare de st. IOn, care nu l'a
perasit nicI odat. Multi ered ca st.
IOn era acel finer acoperit cu o haIne

de in, care urmend pre lisus a seepat aprOpe gol, se nu cade in menele ostasilor. Sunt interpret!, earl!
'fait halna aceea ea -an felIe de manta,

ce se purta sera si mai ales nOptea;

si atuncI era nOpte. Orl cum ar fi,
dace. acela a fost Ion, el s'a intors
indate, la Iisus. AltiI cred ce acest
ucenic cunostea pre Arhieree si a
yutut se. introduce, si pre Petru in
curtea luI Caiafa. Se pare inse ca
Sfintul IOn nu s'a despertit de Mentuitorul pe timpul patimei; cel putin
la restignire era de fate. Acolo I-a
ineredintat Domnul pe maica sa, si
I-a recomandat se o tubes* se o cinstesca, se. o mfingie si s'o ingrijescit
de cele trebuitOre cu tete dragostea
la care se astepte o mama bunit de
la fiiul see Iubit. Putea Ore se-I dea
un semn mai sigur si mai onorabi
de afectiunea si increderea sa? St.

cunostinta sa. PersOnele piOse primese

IOn lue pre Maria in casa sa si o

intru cet-va aceeasl favOre, and in-

ingrija ea pre o mem& De aceea si

Iisus, de pe cruce a 4is mameI sale,

neltate prin contemplare maT pre sus

de lucrurile create, desohid ochil aufietuluI lor la obiectele neveclute. In
somnul simturior esteriOre, puterea
lor lb:untried se fixze. asupra abisului nepetruns al Iubirel divine 0 scot
eu inbeIsugare din aces tinting a
vletel.
Scriptura ne spune a era o strinse

amicitie intre st. Lin 0 st. Petru;

fare indoIalit, ca avea de temei focul
dragosteT si zelului lor pentru gloria
dumnecleescului Ducal. St. Petru voind sit eunOsee. pre tredittor, flea
semn luT IOn se-1 intrebe pre Mantuitorul, ea unul ce era mai in a-

vorbind de I On. Femee, late. fiul

tee". Nu s'a injosit pre sine, cum ()ice

Paul a ne ninth frati; in aces% calitate pre totI ne-a recomandat ma-

mel sale; dar st. Hu este acel inteI nescut dintre acesti fiT adoptivi.
Numai el a avut fericirea se fie tra-

tat ca un fie natural de mama sa,

&etre care inplini datoriele de adeverat fie. Privilegiul acesta a fost ca o
resplate a curagiuluI 0 &laurel sale
in serviciul dumnecleesculuT Dascel.

Cu tete durerea de care era cuprins, IOn remase statornic lenge cruce,
el veclu pre Esus cu s'a sevirsit;

408

IOAN EVANGELISTUL

era fatil eind I-a stripuns cOsta eu

o lance, de uncle a eciit singe 0 api.
Se erede iart0, ei era fati, eind at
pogorit corpul OA de pe cruce; e
a dat ajutor eelor ce voiat s-1 Ingrope

i ci a virsat lacrimi eu o

devotiune nemirginiti. Se pOte dice

co, &fa Tns inima in mormIntul lul
lisus, p tru c acolo erat in dreptate
tOte ac.uuele sufletului s6t.
Cffinl Maria Magdalina i cele-lalte

sfinte femel at vestit, c ele n'at

gsit corpul liii Iisus in mormint,

Christos ne invat prin aceea, dice

st. Chrisostom, a, nu despera de chile

providentei 0 a nu prea cerceta plannrile sale. Fiind ci Petru punea adesea Intrebari, care-i tradat neribdarea sa, el voi prin Aspunsul acesta si lini0Osci ardOrea i si marginOsc curiositatea lui".
Dupg In.lare, st. Petru i st. Hu,
mergend st se rOge in templu, vin-

decari minunat pre un orb din naqtere. I-al inchis pre amindoi i le-a
dat libertatea abea dup.& ce a porun-

Petri; 0 Ion alergart indatt. Dar cit, st nu mai predice pre Iisus ChriIon, care era maI tin& 0 mai upr stos; dar amenintirile ce Insotiat poa venit mai inainte. Cite-va dile Ind

dupii aceea sat dus eu cel-l-altl ucenici la lacul Tiberiadel. Iisus II

s'a aritat dar n'at fost cunoscut de
din0I. St. IOn Ins pitruns de inbire II recunoscu i spuse lui Petru,

c este Doinnul. El prinziri Im-

preunk pe marginea laeului. Dup.&

mas, lisus puse mai multe intrebtrI
luI Petru despre sinceritatea lubirel

sale, l'a apdat iari0 in apostolat

yi

i-a predis ct-51 va sfer0 viita eu

martiriul. IOn era acolo: Petru dorind s cunOsci sOrta amiculuI BM,

runca acOsta, nu micprari zelul qi

curajul kr. Colegiul apostolilor II
trimise in Samaria spre a impune
minele 0 a Impart0 Duhul Stint,
acelora pre care-i convertise diaeonul Filip. Sfintul En a mal fost Inchis odata cu eel-1-okt apostoll
bitut cu vergi de Iudei.. Se 0ie ce
facura apostolii; ei se duseri preamarindu-se ca art fost judecati vredniei, de a patimi pentru numele lui
Es. Chr.
St.._ Paul, venind la Ierusalim, trei
ani dupe: convertirea ml, a vdut

cu el.

pre Petru 0 pre Iacob cel mic. Se

pare el st. IOn nu era acolo. Cind

lungisci vita pin g. ce va veni; eeea

a mai venit st. Pavel, dupt dece ani,

el s'a adresat dare aceI ce erat priviti ea columnele Bisericei, anume

Intrebi pre lisus, de ce se va intimpla

Mintuitorul ca s infrineze
curiositatea ml, rspunse c acsta
nu-1 prive0e, dug voe0e sa-i prece multl interpreti. Inteleg venirea
lui lis. Chr. prin distrugerea Ierusa-

limului. Sf. DTI tri maI mult. Dar

unii din ucenici, caril nu Intelegeat

lui Petru i Um, care-1 intiriri In

apostolatul sti printre neamurl. Pe
timpul acela st. IOn lua parte la sinodul apostolilor, tinut in Ierusalim

r6spunsul luI lisus, IncheIari, c5. sfin-

in 51. In adevr, cetfin in st. Cle-

tul va rgminea pe pinfint ping, la

ment Alexandrinul, c totl apostolii

se aflat la acel sinod. Dupil acela0
Parinte, Iisus Christos, suindu-se la
cerit a protimisit pre Petru, Iaoob
yi IOn, dintre apostoli; dar n'a fost
niei odati vre-o disputit in sacrul
colegiu pentru intaetate i st. Iacob
a fost ales de toti episcop al Tern-

judecata generali. St. IOn insnqi ne

invati in Evangeliul Mg, c nu se
pOte da Intelesul acesta cuvintelor
luI Iis. Chr. pentru c adaoge indatt:

S'a rspfindit vorba lntre frag c

ucenicul acela nu va muri. Dar

Iisus nu clisese, Ca flu va muri; ci
de voi vrea sa rdmite acesta !Ana

cc volii vem, cell este tie? Iisus

salimulul. St. Clement de Alexandria

adaoge, c

ace0i treI apostoli

art

IOAN EVANGELISTUL
I%

fost in deosebi instruitt de Domnul

asupra tainelor leget noua si ea cetlalti primira de la densil multe cunostinte.
Se crede Ca lOn rkmase mult timp

la Ierusalim; ceea ce nu-1 impedeca

a merge mai departe, s. predice Evangeliul. Se slice ea Par Oi a fost

locul principal al ostenelilor apostolice. Prima sa epistola este cate-odata

citata de st. Augustin, sub titlu, de

Epistola catre Pelt. (Aug. Quest.

409

sericelor din Asia; ceea ce a facut.-

pre Teronim sa ica, ca el a fost in-

temeetorul si el le pastorta. Tertulien adaoge, ca a pus episcopi in

VIVO. Vara aceea, adeca ca., a comfir-

mat pre acei ale0 de Petru si Pavel, si j a ase4at episcopi in bisericele nout, intemetate de el. Este

probabil, ca vIetuind asa de mult

timp, el a numit Episcopi pentru
tote bisericele din Asia; cad pe cata
vreme ail trait apostolii, el alegeaA
singuri pastorit credineiosilor prin
insuflarea St. Duh si in virtutea in-

Evangl. 3 e. 9. Dup.& un titlu, care

se afl, in unele manuscripte, in
fruntea aeestei epistole, s'a cre4ut datorirei, ce o primise de a stabili
ca a fost adresata Iudei lor risipi0 in crestinismul. IOn cerceta adesea biprovinciele imperiului Parti lor. Re- sericele din Asia, chiar and ajunlatiele misionarilor, care in timpurile aese la adanci bUtranete. Cate odata
din urma art trecut la Indiele orien- facea calatoril grele spre a radica
tale, spun, ca locuitoril din Basora, la sfinta trepta persOne, pre care i
situata langa golf ul Persic la gurile le designase Sfintul Duh. Apoloniu
Tigrului si Eufratulut, sunt inere- ne spune, el a inviat un mort la
intatt, dupa o veche traditie, ca st. Efes. Un preot din Asia, fiind. conIOn a plantat credinta in Ora kr. vins, -ea a at o Tela0.e fabulosa
Sfintul se gaga in 62 la Ieru- despre calatoriele St. Pavel 0 a St.
salim, cu cei-l-a1V1 apostoli adunati, Tecla, St. IOn l'a depus, spre a marspre a da un urmas st. Iacob, care-0 turisi venera0a sa catre marele ajertfise vita pentrn Iisus Christos. postol. St. Epifanie asigura, ck st.
EI aleser pre St. Simeon. Credinta Evangelist a venit in Asia indemcomuna este, ea st. Ion a cercetat nat de Duhnl Sfint, ea O. se impro-bisericele din Asia, numal dupa mOr- tivOsca eresielor lui. Ebion i Cerint.
tea sfintei FectOre; avea o grij dePupa ruina Ierusalimulut, mind
osebita pentru aceste biserici, sill cresting, cull scapase din acea ceayes de ordinar resedinta la Efes, tate, eraii la Pela, Ebion, nascut pe
-eapitala Orel. Nu venise Inca in a- langa Hacerta, Invkta ca Iis. Chr.

cel oras, and Timotet a fost fcut

episcop de St. Pavel in 64. i, precum clice Irineit, s'a asedat acolo

dupa mOrtea St. Petru si Pavel. St.

Timotei pastori biseriea din Efes
pana la martiriul skA intimplat in
-anul 97. Dar el recunostea o auto.ritate superiOra i universala in St.
IOn; i aeesti dot barbap. insemnaffi
atfit prin umilinta cat i prin rivna
lor, nu s'aii certat nici ()data in privinta jurisdictiunet. St. IOn predica
-0 in alte parti. si 'Astra o supraveghere general& asupra tuturor bi-

a fost creat, ea ingerit, dar ca era

mat mare de cat dinsit; ea a lost
zemislit si nascut ea totl Omeng; ea
a fost ales sa fie Fiul lut Dumne-

WI; ca Duhul &Int s'a pogorit asupra lul in chip de porumb. El

flicea Ca trebue sa se unesea cerimoniele iudaice cu cele crestine. Mu-

tile in multe parti Evangeliul St.

Meld. Cerint 410. marl turbilrart
prin indaratnicia sa a stt4ine, ca
cresting erat obliga0 sa se tae imprejur i sa se infrineze de carnurile declarate necurate de legea ye-

410

IOAN EVANGELISTUL

che. El clieea el ingeril sunt autoril naturei. Sistemul sel a lost stabilit chiar pe timpul ruinei Ierusalimulni 04 potrivi eu a lui Ebion.
St. Irina" 0 Tertulian lie ca el invate. ea Dumne4eil a creat lumea,

0 Iaeob din Ierusalim, care se nevoia fOrte mult.

In persecutia a doua generall, care

incepu in an. 95, st. Itin a fost arestat din ordinul proconsulului Asia 0 trimis la Roma. Acolo a tost

der prin o putere deosebite. de a lui

aruncat intr'o ciildare cu unt-de-lemn

0 fail cuno0inte, din partea sa; di

Dumnecleul Iudeilor era numai un
Inger; ei Iisus era nascut din Iosif 0 Maria ea alti hieni, dar ca-i
intrecea pre tot): prin putere 0 intelepelune; cl St. Duh s'a pogorit
asupra lui dup./ botez, sub forml
de porumb 0 el a descoperit lumei
pre Tafel sefi, care mai 'nainte era

fierbend; dar a segpat prin minune.

De aceea Printil, i-afi dat numele
de martir; ei mai spun, c preq.icerea, care s'a fitcut de Mantuitorul
el va bea paharul seri, a fost implinitl. in acst imprejurare. Miminea acesta nu atinse pre pagani, ci
o atribuiafi magiei. Domitian exile,
pre St. Um in insula, Patmos, una
din insulele Sporade in Arhipelag.
In retragerea acOsta avu sfintul a-

necunoscut. El a fost cel dintli, care

a spus, ca pe timpul patimel Chris-

tos a sclpat., 0 el numai Iisus a cele visiuni ce se raporteza in Apatimit 0 a inviat, Christos find pocalips, cu care Dumnecleti il manfara patimgt 0 nemuritor. St. Ion,
cum clice Irinet, s'a dus intr'o cli la
bae, contra obiceiului sea. Dar au4ind el Cerint era acolo, s'a oprit
0 a Os celor ce erati cu el: Se. fugim fratilor, ea nu eum-va bala in
care este Cerint, acest vrejmaq al
adeverului, sgt nu each', pe capetele
nOstre. Un autor modern a sustinut
ca faptul aeesta nu era adeverat,

ge:1a

intr'o Duminice, a anulut 96.

Cele trel capitole ale Apocalipsei,.

cuprind o invetatura profetiel cltre

cele qOpte biseriel din Asia mica qi
catre episcopii, calif le administraii.

Cele din urml trel afi de obiect a

serba triumful lul Iisus Christos,
judecktorul 0 resplata sfintilor. Capitolele de la mijloc stint explicate

lui Policarp, ucenicul St. Ion. Acest

mare apostol Indemna turma sa O.

feliurit de comentatori. Unit inteleg

niqte pregatiri pentru judecata cea
de pe urine.; altii, de timpul care
s'a strecurat de la Iisus Christos
pima la sfir0tu1 lumei; altii in fine
de cele 4ece persecutii generale 0

nu alba relatii cu acei ce de bung

de imperil:tie romana pana la trium-

voe connipeati adeverul 0 carit prin

cuvintele lor se sillaii a amagi pre
credincio0. Acesta maxim& este 0

ful Bisericei prin victoria Marelui

pentru cl nu se potrivia cu Min-

detea st. Evangelist. Sfintul Irinet

ne spune, ca- a am4it acOsta din gura

in a doua epistoll, dar restringe aplicarea la autorii eresielor. Acesta

nu este contrar cu blindetea 0 bunitatea ce caracterisal pre St. IOn.
Daca el a lost bun 0 bland cu toti
Omenii, era aspru cu sine ins41. St.
Epifanie ne spune, c purta numai

o tunice. 0 o manta de in; C. nu

minea carne nici odatl, ea tritia Ca

Constantin asupra mai. Licinie. Este

numai putin sigur, ca prin aceste
visiuni, Dumne4eil descoperi st. Bp
stares viitOre a Bisericel.

Exilul sfintulul nostru n'a dant

mult timp. Domitian fiind asasinat
in luna Septembre a anului. 96, senatul anula edictele 0 alte acte ale
acestut principe. Nerve chemii, pre
tott exilatii. vi prin urmare St. Lin
s-a intors la Efes In anul :ri. Sfintul Timotei, episcopul acelei cetati

WAN EVANGELISTUL

primise cununa martiriului in 22

411

vangelia sa. Dad, credem istoriei

Iannarie, acelas an. St I6n fu rugat

a ingriji de Biserica Efesului i o
guverna pang In domnia ml Traian.
El purta cum dice Policrate (Eus.

mai vechl, all fost mull, carii, Inca

traind apostolul si in comunitatile
pentru care se ingrijise mai mult
si in mijlocul carora s'a hotarit a

5, 24) o plug de aur pe frunfe, r6manea, sutineafi in diferite sisteme

dup a. exemplul marelui preot al In-

propositia acOsta: Iisus Christos nu.

deilor 0 era ca un semn destinctiv

al sefului bisericei crestine. Sfiutul
Epifanie spune acelasl lucru despre

este Christos, nici Eul Jul Dumneoleii. Din punctul acesta de vedere
toti erafi periculosi, ori care ar fi
fost diferintele, care-i destingeal Sub
forme diferite era aceeasi erOre; si
Apostolul scriind, avea in mintea sa

St. Jacob, episcopul Ierusalimului Autorul istoriei martiriulul St. Marcu

dice, ca. Evangelistul acesta se servia de un asemenea ornament. St.

pre toti acei ce erati rataciti fara

IOn serba pastele in diva a patru-

sa deosebOsca pre unul safi pre altul.

spre-decea ea Iudeil; dar nu pretin-

Nu trebue sa intrebam, dac cartea

era indreptata contra lul Cerint ?

dea s se obseive ceremoniele legale

sub crestinism; el condamn eresia

acesta in Nazareeni, in Ebion si in
Cerint. mach' fiind obiectul principal al ostenelelor apostolice, a crednt crt-i va converti mai usor daca,
va serba pasca crestina odata cu ei,
mai ales el o asemenea purtare era
primita. Parintil vechi no spun, ca.
St. Ion a scris evangelia sa mai ales, ea sa combata., pre Ebion i Cerint, carii negati divinitatea lui Iis.
Chr. i carii sustineati ca n'a existat inainte de nasterea sa temporala.

pentru ea s'a dovedit ca omul acesta_

traia in timpul acela, in locul acela,

ea a sustinut propunerea acOsta si

se bucura de 6re-care renume ca om
InvOtat: ea fu indreptata contra tuturor, carii, ori-cari ar fi fost de
altmintrelea opiniele i teoriele lor
voiati s arnagOsel pre crestinil pen-

tru calif scriea St. Mil. Nu se p6te

nega, ca dup.& marturiele autenticeale istoriei, Cerint n'a fost contim-

puran cu apostolul, c n'a locuit in

locurile, unde el InvOta i predica
Evangeliul i ca erOrea de care este
vorba, sit nu fi facut parte din sistemul sal. Pe langa el se sculara
Nicolaitii, carii fame' mult rii in

El s'a propus de a indrepta unele

scapari din vedere la eei trei evenghelisti, care le ceti el si le comfirma prin aprobarea sa. Crestinismul vadu atunci esind din sinul sti

comunitatile' acestea i reclamara ta

privegherea apostolului. In propune-

unii Omeni, caril pOte nu-1 primise

cu inima curata, cant pusera inainte

teorii mincinOse, carii afi fost invOtatori mincino
i amagitori i carii
negaii c Iisus a fost Fiul lui Dumnedeii 1i Christos. Acesti Omeni faceafi sa se nasc temeri pentru pastrarea adevfiratel Invataturi si pen-tru pacea comunitatior crestine in

inima capului lor si provocara din

partea apostolului o non desfasurare

de puteri. Dar noi nu suntem Inca

in positiune a cunOste bine pre acei
pre care st. '16n ii combats in E-

rea acOsta, ca 0 in alte puncte se

uniafi cu Cerint. Chiar dad. n'amavea date istorice in privinta acOsta
si dad. Irineil, Ieronim, Epifanie nu
ne-ar fi amintit de Cerint i nicola-

iti ea invfitatorii mincinosi ale caron amagiri le combatea st. I6n, declaratia autentica ce o face el in
prima epistola, ar trebui s ne fac
sa presupunem esistenta acestor invatatori mincinosi i planul precum
si obiectul cartel., comparate cu acea
declaratie 1 cu istoria timpului ace-

412

IOAN EVANGELISTUL

luia, ar trebui s ne descopere pre

heel Omeni tot asa de sigur, ea si
mrturiele istoriee cele mal positive.
Resamand opiniele ml Cerint, cu privire la principiele filosofice din timpul acela, se 'Kite scOte sistemul:
Este un Dumne4eti, mal presus de
tote; unitatea cea mal inalta, de aceea n'a putut s lucreze materia, sa
devie Creator. De la dinsul emanara naturl fOrte curate si perfecte
(invisibilia et innominabilia), care se
propagara singure i pogorindu-se

din treptb:, in trOpta, se inveirl cu

materia

i perdura spiritualitatea,

acia ca unirea lor cu Eternal i Unul era Rate slaba si mediata; dar,
formate din elements din ce in ce
mal grOse, ati putut sa lucreze asupra materiel, spre a o faSui. Creatorul lumel a fost o substanta de feliul acesta, care numal cunostea pre

nici o lucrare. Acest Christos, substanta nemateriala, de origina enperiOra. si spirit de o specie mai curata, era prin esenSa sa inaceesibil
afectiunelor materiale ale suierinSei
pi durerell de aceea se desparti din
nou de Esus Christos la ineeputul
patimel, l'a dat chinurilor i morsel
pi

s'a Inaltat la cel Etern, de undo

venise. Cerint distinge pre lisus Chris-

tos, Haus Fiul lui Dumnecleil, ca fiinS1 diferite -de natura si rang. Inv6Satura necolaiSilor despre Dumne4eit i raporturile sale en lumea,

cum si asupra unul spirit anterior,

creator al lumel, se asOminii, cu acsta. El destingeal cu deosebire in
aceste @lase subalterne de spirite,
unigenitus (itovoyen4) a car& esistent& are un inceput, apol logos,
care este descendent nemijlocit al
unului naseut. Istoria nu ne spune

spiritul curat Etern; de aici imperfecSia creaSiunel si a r6u1ui. Dam

peste o problema, a carel soluSie a
dat nastere teorielor celor mai diferite, prin care filosofil din timpul a-

cum pi-I represintaii. Christos este

in num6ru1 fiinSelor esite din Damnedeti; dar lisus este fiul si Creato-

cesta si din epoca anteriOra se semnalara. I-a fost gra' ea filosof s5. se
impace en aceea, ci lisus Christos
s'a niscut din feclOra. si susSinu, c.
-a fost nascut ea top'. Omenii, dupa

patima".
St. IOn insista deci asupra faptelor Mantuitorului de la ineeputul

legile ordinare ale naturel, dar c.

prin inSelepclunea i virtutea sa, s'a

radicat chiar ea om mai presns de

top.. Pe de alta parte, spre a da omagiu originel superiOre 1111 Esus
Christos, cad 11 descoperiat faptele,
el 4icea ci una din acele naturl
spirituale, adeca Christos, s'a unit
cu el in botez sub forma porumbului. Acsta-1 puse in stare, din mo-

rul lumel, cu care Christos s'a unit

la botez, dar pe care l'a parasit la

ministeriulul s pang la mOrtea lui

Hit Botezatorul, fapte despre care
puSin vorbesc cei-l-alti evangelisti;

asemenea se intinde asupra cuvintarilor lui Estts Christos si nu luta

in amanunte asupra minunilor sale.
Fiind-ca scopul s6fi principal era de
a dovedi divinitatea lui Esus Christos, incepe prin nasterea sterna a
Cuvintului Creator al lumel. Sublec-

tul si modal cum tratza, stmt asa

de sublime, ea Teodoret numeste E-

vanghelia sa o Teologie pre care

spiritul omenesc nu o pdte plitrunde
rite pnterilor supranaturale i a face cu totul i od i-ar fi fost cu ne-cunoscut Omenilor pre Dumne4eti a- putinp a-I inchipui. De aceea, cel
mental acela, a svirsi lucrurl aupranaturale, a produce efeete date-

devarat i etern, necunoscut pima atunci Omenilor, pentrn ea nu s'a ma-

nifestat prin nici o creaSiune, prin

vechi art comparat pre Evangelist en

un vultur, care se inalS1 in inalpmea aerulul si pre care ochlul o-

IOAN EVANGELISTUL

mului nu-1 p6te urma. Pentru acest .

cuvint se ei nnmeete Teolog prin

escelintg. Cnd credincioeil II indemnat st-s1 scrie evanghelia sa, dice

Ieronim, el voi s ordone post ei
ruglciuni publice; diva% care, lumi-

nat de o revelatie cersel, incepu

prefata cu cuvintele; La inceput
era Cuvintul etc. Sfintul Chrisostom
si alti printi, spun el s'a pregiitit

pentru acesta prin retragere, ruggclime

1i

contemplare. Cati-va autori

cred, el a scris Evanghelia sa la

Patmos; dar- opinia cea mat comuni

este et, s'a scris dupl int6rcerea sa

la Efes, pe la anul 98, al nou6-deci
pt cincilea_al vristei sale, ei al epte-

dal

i cincilea de la Inltarea Dom-

nului.
Avem i trei epistole de la Ion.

Cea d'intti a fost adresatti tuturor

creetinilor ei mai ales acelora pre
care-i creetinase el. Le d'a sfaturi sa

413

cstl epistol . cuprindea o prescurtare a invqaturelor celei dint/A; indning la tubire i sfltueete a septzi de invtlturile mineinOse. Fiind-cit se plinge, el este lipsit de
cele trebuinciOse pentru scriere, trebue a erode c n'a scris'o in vre-un
orae din Ionia sat Asia, unde acOsfa.

lipsI nu s'ar fi putut intelege,

ci

in Exil la Patmos. A trea epistolk,

datatl din Patmos, este adresatti lul
Caius sail Gains, creetin forte milostiv. Probabil Caius din Derbe de.
care aminteso faptele apostolilor si
nu acel din Corint de care vorbeete

St. Pavel. Se vede acelae stil ei aceleael sentimente in Evangelie

in cele trei epistole ale St. En; pretutindenea domneete spiritul iubiret
al &aria princip pOte sl fie numal
Sfintul Duh.
Dragostea acsta se manifesta mat

de meeteeugirele amilgitorului, mai

ales a dimonienilor i cerintienilor.

ales in sfintul Apostol prin zelul ardtor de care ardea pentru mintuirea 6menilor; el ftcea lungi caTittoril si
suferia cu rlbdare -Vote ostenelile,
infruntind pericolele, &and era vorba

Sfintul Ion tratezl doug invtlturi

a suite din erOre i vicit. Avem un.

principale, fOrte deosebite prin obiec-

exemplu frumos, _care se istoriseete

de Clement AlexandrOnul i Eusebiu.
Sfintul IOn, dupii IntOrcerea sa din
Patmos la Efes, cerceta bisericelo

due/ o vietl curat

i sfInt., atrl-

endu-Ie luare aminte sit se ferseti

tul lor; pe de o parte cl Iisus este

Christos i .Fial Jul Dumneclea,
tar pe de alta Malta] prep al poraped' dragostel: Influinti locale
din timpul acela '11 siliail sl se tie
cu deosebire de aceste doug adevlruri. In loc de a desvolta aceste
dont cestiuni in capitole speciale,
cum era de aeteptat, le intretesii, de

de la un capilt la altul i dug re-

vine a desea asupra aceluiaei oblect,

este dintr'un punct de vedere not,

sea el in totul se presinta o armonie minunati. Cele-l-alte dont epistole aunt fOrte scurte. Una este adresatl nnet matrone Electa, nume
care este probabil un titlu onorifio.

Dap& invturele ce i se d i care

se pot aplica pericolelor sociefatel,
se presupune c trilla la Efes. A-

din Asia mid., spre a indrepta abu-

surile, care s'ar fi putut furia ei a,

da plstori acelor oe nu aver& Fiind inteun orae vecin de Efes, ftcn,
o cuvIntare, i observit pintre auditort un tin6r cu o figurI interesantit.
El l'a presintat episcopulul i i-a.
j.is: 'TT in cre di n tez tinhul acestt
in fata lui Christos i adungrei aceetia. Episcopul fleadui crt va
purta grij de el. Apostolul ii recomandil din not ei se intOrse la Efes. Episcopnl lua pre tintr in casa.

sa, ii instrui 0-1 deprinse la practica virtutilor creqtine, dup5, care-I

botez

i comfirmg. Credend c. numai

are nimie de temut din partea

sa,.

414

IOAN EVANGELISM",

veghig asupra lui, cu mai puting

luare aminte 0 in sfir0t Ii hisi de
capul lui. Tinerii desfrinati, facend
-cunoqtintg, cu el, il traserg In societatea lor. Indatg tingrul uitg maximile cre0ine, i intetindu-se greplele, mustrarea con0iintei se inn'abuqi; ajunse chiar capul unei bande

de tilhari, ca unul ce era mai crincen de cat tot): qi mai indrgsnet.

Dupg eat-va timp St. 16n veni larg0 in cetatea aceea. Dupg ce q'a
terminat trebile care-I chemag, 4ise
episcopului: Dg-mi odorul pre carele Iisus Christos i eg ti l'am In-

eredintat in fata bisericei tale". Episcopul mirat, nu qtia ce va sg 4ica

intrebarea acgsta; el IO inchipuia
eg este vorba despre un deposit de
bani. Sfintul explicandu-se, I ise
eg-I cere sufletul fratelui WI, care
i l'a incredintat. Atunci episcopul
II rgspunse, suspinand qi eu ochii

scaldati in lacrimi: EI! A murit.

De ce fern.' de mOrte ? intrebg sf in-

tul.---Este mort pentru Dumneq.et,

rgspunse episcopul; s'a gent tilhar;

'0 in Joe sg fie la hiserieg eu noi,

s'a aqqat pe un munte unde trge0e
en Orneni rgi ca dinsul". La euvintele acestea, st. Apostol cea sfg0at
hainele; apoi scotend un suspin a-

dine, a gis cu lacrimi: Ah, ce pgzitor am ales sg. vegheze asupra on-

fletului fratelui meg!" Ceru un cal

ft un conducgtor i plecg pe munte.
Santinelele hotilor 11 oprirg; dar in
loc sg scape prin fugg sag O. cerg
sg-I crute vigta, rlise: De aceea am
venit; duceti.mg la capitanul vostru".
Acesta, vgclandu-1 venind, lug armele

ea sg-1 primes* dar and recunoscu

pre St. 16n, a fost pgtruns de hid,
Tu0ne i apueg fuga. Apostolul
ult vrista i slabiciuneo. lui 0 a-

lergg dupa el, strigand: Fiule, de

ce fugi aya de tatgl MI? Este un
bgtrgn nearmat de care n'ai sg te
temi. Fiule, ai mill de mine. AI

putea s te cge0i; nu trebue sa fii

desndgjduit de mfintuirea ta. Rspund eiX pentru tine inaintea lui Iisus Christos. Sun t gata sg-mi dag
vita pentru tine, cum Iisus Chris-

tos q'a dat'o pre a sa pentru

top.'

Omenii. Imi pun sufletul meg pentru

al tgg. Opre0e-te, crede-mg, sunt trimis de Loris Christos". La aceste
cuvinte tingrul se opreqte, aruncg
armele tremurand gi vgrsfind lacrimi.

Imbeg4iqaza pre Apostol ea pre un

0-1 cere ertare; dar ascunde mama sa drepta, care a fost
manjita de atgtea crime. El se silia
prin focul pocgintei sale, sg qt6rgil
pacatele pre cat se putea i sg afle
un al doilea botez, cum clice St. Climent, prin lacrimi. Sfintul cgclu la
picIrirele 10, II sgrutg mfina drgptg,

tag iubit

pe care o tibea ascunsg, ii ineredintg.

ca Dumnecleg II va erta pgcatele

aduse la bisericg. Se ruga qi

postia cu el qi pentru el; nu inceta
de a-I cita locurile cele mai atinggtire,- din scriptura, spre a-I mfinggia
incuraja. i nurnal dupg ce Th imflu
pgcat cu Biserica prin ertare i impgrtg0rea sfintelor thine, s'a despgr-

tit de el.
Un vingtor intilni odatg pre St.
Lin tinend in mfini i mfingaind o
potirniche inblanclitg. El se minuna
cg vede pre omul insufiat de Dumn*g indeletnicinduse cu asemenea
lucruri. Ion 11 intrebl: Ce portl in
mfinI ? Un arc. De ee na-1 iI intins?
Pentru eg. s'ar slgbi cOrda, dacg l'aq
tinea tot-dOuna intins. Sg nu te prindg
mirarea, cg dad repaus spiritulni meg
spre a-1 preggti pentru o mune&
noug".

Dragostea de care era sfintul aqa

de patruns o unia en altele in chipul eel mai pgtrunclgtor; o recomanda
ea preceptul cel mai mare, mai principal al cre0inismului i fgrg observarea cgruia tOte practicile religiunei vor fi nefolositire. Slbiciunea

IOAN CHRISOSTOM

vrIstei sale neIngliduindu-1 a face

cuvIntarI marl, cerea sa fie dus in

adunare si le dicea: Fiilor, Iubiti-va
nail pre altil". Anditoril II intrebaa

ci de ce repeta cuvintele acestea.

El respundea: Acsta este porunca

Domnului, dug o impliniti este de

ajuns". Imprejurarea acsta o istoriseste Ieronim, care vorbind de r6spunsul apostolului Oise ca este demn
.de St. Ion, de ucenicul Iubit al Mantuitorului i el trebuia sa fie sapate

cu litere de aur, sail maI bine, sa

fie scrise in inimile crestinilor. St.
IOn muri in pace la Efes in anul

al treilea a lul Treat', o sea al

erei crestine, al sse-deci i optulea

de la patima. Epifanie ne spune c.

era in vrista de noua-decI i patru
de ant St Ieronim si Augustin ati
cemblitut pre acei ce spuneati ca

n'a murit. A fost Inmormlntat pe

un munte Panel cetate De evlavie
se lua pament de pe mormintul lui
care facea minuni. S'a facut o biserica acolo, prefacuta acum in moschee. Se serbza la 26 Septembre.

415

paganii admiral virtutile sale; lar

un sofist vorbind de ea dise: Minunate femeI s6 gasese la crestini".

Pe &and se nevoia a sdi in inima
copiilor pietatea si ale arata nimicnicia lucrurilor omenestl, se sitia
a le pastra averea r6masa, prin o economie intelpta. Ajungend copiii

in vrista de sada, le &luta invatatorii cei mai bunt Libanius cel mai
celebru orator al secolului fu insarcinat a propune lui Lin eloquenta,
prin care se putea forma viitorul

cel mal stralucit pe timpul acela.

Progresul ra invetatura era asa de
mare, ca in curend ajunse a intrece
ehiar pre dascalul sul. Libanit, vo-

ind sa arate capacitatea elevulul seit

ceti in public o declamatie pe care
Lin o compuse in onOrea Imp6ratulul. Lectnra fu acoperita cu aplause.
Ferice de panegirist, dice Libaniu.

c are sa laude un est-fella de Im-

pant; dar ferice si de impratl ca

traesc intr'un timp, and se aft o
comora asa de rara.". Intrebandu-1
amicii pe eine lasa el de urmas:

IOAN Chrisostom. Acest mare das-

Aq fi numit pre L5n daca nu mi

cal, pentru puterea i frumuseta envintareI sale, merita rumele de Gurli

l'ar fi luat crestinii". Sfintul Lin

studia filosofia la Andragatiu si se

de Aar. Dar sunt titluri si mai glo-

distinse mai ales prin justetea, -patrun-

rinse, care-i asigura un loc distins

derea si viosia spiritului Ati. Dar

printre cei mal mari pastori i eel

mai stralucitl sfintl al Bisericei: acea pietate dulce, care fu sufletul
purtareI sale, acel curaj neclatit

el nu se ocupa numai cu stiintele

acel zel invapalat, ce-1 punea pentru

apararea adevgrurilor religicise. Lin
se nascu in Antiohia, capitala orien-

omorIrea poftelor si a invinge inch-narile naturel. Avea un temperament

lute, dar stiea a se stapani.
Daca ar fi fost ambitios cu o nes-

tului, cam pe la anul 344. Inca din

frageda virsta perdu pre tatal sui
Secund, care era comandantul trupelor imperiale din Siria. Mama sa Antusa, desi a ramas vgduva la vrista de

20 de ant nu voi sa se mai dig;

tones* ci se ocupa cu educarea fiilor sei.
Nici o femee n'a fost mai vredaaica de a fi numita mama. Insisi

omenesti, ocupatia principala era de

a se patrunde de adev6rurile crestine,

a se nevoi in practica

noabbboclri

zi

tere asa de stralucita i talente asa

de rart ar fi putut ocupa cele luta
locuri ale Imperiului; dar de cand
a vclut cat de pracut era jugul Dom-

nulut onorurile lumel nu-1 mal atingeaa i unica lui dorinta era de
a se consacra luI Dumnedet in siu-

gurfitate. La virsta de 20 de ant

pleda procese en un succes extra-or-

416

IOAN CHRISOSTOM

dinar. Ca om de societate trebuia sa

la- parte au amiciI la spectacole. Dar
Nednd pericolul in care _se afla, se
cgi de orbirea sa i fugi. Imbriican-

du-se in o halna ordinara, intrebuinta cea maT mare parte a timpuluI

in rugaciune, cetirea i meditarea
sfintel Scripturi. Ajnna in tote flilek
si so culca pe jos, mind era cu totul

care scrise frumosul tratat desprepreotie. Era in virsta de 26 de ani.

Patru ani dup aceea, in 374, Ion
se retrase in muntiT din jurul Antiohiel mule erat maI mult1 ascetl;
a ciiror viOta ne-o descrie (Om. 72
si 68 la MateI). El se sculat la miezul noptei, ins* egumenul avend

obosit de priveghert Se nevoIa a

grija a-I destepta. Dupe, ce se citeat

imnele i psalmil, adeca rugadiunele

invinge patimileAlar mai mult se lupta

cu slava desartil, cereTa II opunea u-

dimineteI i laudele, fie care se ocupa.

in chilia sa cu cetirea sf. scripturT

Fostii set prietenl Ii luau

in ris, dar el, ca un adeverat ucenic al lul Iisus Christos, nu-I baga
in sam i ast-fellt inainta pe calea
virtuteI catre perfectinne.
Sfintul Meletie Episcopul AntiohieI, mmoscend virtutile tiarului as-

cet, ii lua pe langa sine, instruindu-1 singur i apoi ii facii lector.

Do mirare ca un orator asa de vestit ca dInstil, lubea tecerea, stiind
ce, eine nu-9I pOte stapani limba, u-

ser cade in cursele amorului propriu

pi acel ce vorbeste multe, nu are timp
s. judece i s reflecteze. Asculta

pre intelegi eu supunere. Dar vorbla adesea cu persOne virtuOse asupra adeverurilor eterne, mat ales cu
colegul set de scOlit Vasilie, care si
el paresise lumea.
Dupe, stiruintele mumei sale, pa-

rasi palatul episcopal, dar el null

crtilor, se duceat apot

icu copiarea
too la biserica, uncle se citIa ceasul al III-lea, VI-lea, al IX-lea, ruga-

ciuuele de gra, apol se intorceat in

tacere pe acasa. N'aveat vole se, vonbOsce. imprenna, ei vorbIail numai en
Dumnedet, cu profetiT i apostolii,
ale carer scrierl le meditat. Tirana.

kr era pane en sare; uniT si unt-delemn, iar eel mai slabI erburI i legume. Dupe, masa se odihnlat putin,
dupe, obiceiul orientalilor. ApoI se
ocupat cu lucrul manilor facend rogojini, panere, lucrat primintul, Wait
lemne, &Tart de mancare i spalat
picIdrele Ospetilor, pre care-i primia
fOrte bine. Se culcat pe cite o rogojina

si imbracat halnele cele mai simple,

acute din per de capra sat de camile,. Nu purtat incaltminte si nu

stiari cuvintele al moil i al tti, a-

si -pre alp dol colegi la vita ascetier, Unur Teodor, ce,du in valurile
lumei; dar sfintul nu inceta a-1 sfatui si revenind se facu episcop la

vndu-le tOte in comun. Dupit rugaciunea de she. meditat asupra jude&ate infricosate, cum vor da respunsal lor. Obicelul acesta 11 recomanda
sf. Chrisostom in operile 'sale. Intre
ast-fellii de Omeni se hoteri sa vie-

Mopsuesta, Iar cela-l-alt Maxim in S13-

Waseri. sfintul Hu. La inceput in-

lencia. Cu tote acestea episcopil procaril de mult ennosteat me-

tuL tOte greutatile at fost invinse.

ritele Jut En i Vasilie, adunandu-se

ii alese pentru episcopat. IOn prin-

Dupg ce a petrecut patru ani sub eonducerea unui Miran venerabil, care-1

schimba modul de vietuire, ci atrase

cerce, mai multe ispite, dar cu ince-

end de veste fugi si a stat ascuns invfitii in fond cane perfectiund,

petrecu dol anl inteo pestera; dar

pang ee se ocuparg scaunele vaeante;

dar Vasilie nestiind gandul colegulul set, se facu episcop de .Itafanea.

El se plangea de purtarea liii kn,

umedOla II pricinui o bOlii. fOrte pe-

riculOsa, care-1 sili a se intOrce in

Antiohia la anul 381. In acelas an

IOAN CHRISOSTOM

417

fu hirotonit diacon de sf. Meletie.

ciosT.

Flavian II facupreot, incredintandu-i

demnitatea de vicaria si predicator.
Era atunci in vrista de patru-rjeci si

bia cu atata ark. in cat multe fe-

trei de ani. In timp de 12 ani a fost

mama, ochiul i gura episeopului sga.

Numrul crestinilor trecea de 100,000

in Antiohia, 1 cu tote acestea Sfin-

Nemodestia i luxul femeilor

era cel mai vatamator. Sfintul vor-

mei se hotarira a nu mai purta purpura, matasa i diamante. Unele se

purtati necuviincios in public, tar
sf. IOn le rlicea; Voi sunteti mai

lipsiti de bran& sufietOsca. Locuitoril

rele de cat prostituatele, cad acestea atrag spre plerdare numai in casele lor, dar voi tindeti curse nevi-

din Antiohia se revoltara cu ocasia

unui imposit ce-1 pusese impratul

novatiel pe pietele publice." Ast-felia

avu el mangaerea a curma multe

Teodosie I.

scandale, facu s. inceteze juramintele, converti o multime de pagani

gi eretici. Prin bunatatea sa intOrse
pre mulVf pacatosi la pocainta. No-

tul purta grija de totl, ca sa nu fie

Furia lor era asa de mare, ca dadura la pamint statuele familiel imperiale, dar indata dupti aceea se ea-

ira de

cele

ce alt facut, mai ales

in urma cuvintarilor lui Chrisostom

despre statui.
Vestea despre acest mare dascal
al bisericei se Aspandi curend in tot
imperiul roman, asa ca in urma mortii patriarhului Nectarie 397, imparatul 'Arcadie se hotari a-i incredinta
acOsta mare demnitate. El fu hirotonit de Patriarhul Teofil al Alexan-

dria' in 26 Februarie 398. Incepu

activitatea sa pastorala prin a suprima cheltuelele de priEns ce se faceati, si a intrebuinta banii in folosul saracilor si al bolnavilor. lntemeea i intretinea mai rnulte spita-

luri, incredintand administratia preotilor ouviosi. Chiar servitoril si

eraa alesi dintre acei ee se recomandaa prin intelepciunea i dragostea
Mr de Arad. Apoi lucra la reforma

vatianii 11 acusati de milt& usurinta,

dar el le clicea: de ati cadea de

mil de off in pacat, veniti la mine

si ye yeti vindeca." Cata putere de
convingere avea cuvintarile sale asupra Omenilor, se pOte cunOste din

cuvintarea ce o tinea in contra teatrelor i spectacolelor. Cu tOte ca in-

grijirea pastorala se intindea asupra

turmei sale, cu tote acestea el nu

inceta a avea o deosebita ingrijire

pentru feciOre i vaduve. 0 comunitate de feciOre ce se devotase ser-

vieiului lui D-4a, se destingea prin

vietuirea cea aspra. Tot timpul era
intrebuintat in rugaciune, post, lu-

clerului. El Ii ajunse scopul prin.

crul manilor i ingrijirea bolnavilor.

Sfintul, spre a le incuraja, scrise un
tratat de feciorie.
Pre vaduve le considera ca penitente si de aceea ingrija de mantuirea lor, din care cele mai distinse

sfatuiri solide, prescriind regule de

conduit, en scop de ai face sa duca
o viata sfinta i folositOre pastori-

prin nastere era': Olimpiada, Salvina,

Trosula i Pantadia. AcOsta era va-

duva lui Timasie, primul ministru

tilor. Si cum n'ar fi reusit, and singur practica, ceea ce recornanda altora ? In adevr, cati-va nediseiplinafi, carii nu volaii s5, auda de reforme, s6 incercara a le &aka, dar

al Imperatului, fu facuta diacon6sa a

bisericei din Constantinopole. Olimpiada purta grija de nutrimentul sf. Ion,
procurandu-i tot ce avea de trebuinta.

nu puteati s impiedice binele general. Dupa ce

re'noit clerul, cauta
sa starpsca abusurile intre credin-

De regula manca singur; de altmin-

trelaa masa sa era asa de frugala,

c. putini s'ar fi indemnat a manca
cu el. Pentru streini era o masa de27

418

10 A IV CHRESOSTOM

osebita fOrte bine servitg. Pe langa

spitalul cel mare, fleut lang ,. biserica, el mai facti Inca doua pentru
streini. De altmintrelea el privea eparhia sa ea un spital plin de surdi

pole, dar sfintul 11 opri. Imp6ratsa

si de orbi, cu atat mai periculosi,

Teofil din Alexandria impreuna cu

30 Episcopi se adunarg si tinura
un sinod la Stejar. Acest sinod cercet aeusatiele aduse contra sfintului si'l depuse. Imparatul 11 exila, la
Preneta in Bitinia an. 403; dar abla
pled, si un cutremur grozav veni asupra cetatei, lar Eudoxia cgindu-se
de ceea ce facuse, alerga la imp6ratul si-1 facu a rechema pre sf. Ion.
Ea InsasI serise o epistola forte magulitOre, rugandu-1 sa vie all ocupa
scaunul. Poporul II facu. o primire
din cele mai stralucite. Dar din nenorocire linistea n'a fost de lunga
durata. Se ridicase o statue de argint
imp6ratesei, si care fu pusa pe o colOna in fata bisericel si din causa
ocurilor nu se putea face serviciul
in liniste. Sfintul tinu o cuvintare

ea nu &Antal vindecare. Pe multi II

vedea umbland pe marginea prgpas-

fief, si pe altil &lend in focal eel

nestins. Necontenit se ruga la Duninedeul milelor pentrn dinsii si nimic
nu-I impedeca spre a le veni in ajutor. El trimise dol episcopi in G-otia
si Scitia spre a converti pre nomad'''. Palestina si Persia simtira

bine-facerile sale.
Rugaciunea era mijlocul prin care

se revarsaa harurile, si curatirea sufletului, spre a duce o viata. Ingersca, intr'un trup muritor. El indemna la rugaclune pre credinciosi, aducend esemplu pre soldatii si lucratorii, caril veghiaza in timpul noptei.
Nimic nu pOte sl inspire sentimente
de pietate, ea tacerea noptei. Femeilor, care nu puteati merge nOptea la
biserica, le spune sa destepte pentru
putin timp pre copii, sa-T faca sg ros-

tad, o rugaciune, pentru ea ast-fel

din pruncie sa se deprinda cu privegherea.

In curind trebuia sg incepg saferintele, pre care le primi cu bucurie

pentru dragostea Mgntuitorului, caruia II servea cu credintg. Eunucul
Eutropiu, care (141. Relay ajunsese la
demnitatea de prim-ministru, prin pur-

tarea sa ajunsese s supara pre imperatesa Eudoxia.

Furia poporului il urmaria, &and
se refugia la altarul bisericei. Sf. Ion

tinu o cuvintare despre desertaciunea lucrurilor omenesti, cu atata convingere, ca poporul se imblandi si E-

utropia seapa de furia lui, dar nu

putu scapa de r6sbunarea comandan-

tului ostirilor Arianul Gging. Aroganta acestuia era asa de mare, ea

se incercii a navali in Constantino-

fiind povatuita de Episcopul Severian,

care tinuse locul sf. IOn, pe timpul

cat a fost ocupat en sinodul din Asia,
cern de la imp6ratn1 departarea sf. IOn.

desaproband purtarea inspectorului jo-

curilor, care era maniheii. Vrasmasif

profitand de ocasie ficurg pe impara-

tha sa credo, ea i se aduce ofensa.

Imphatul hotri indepartarea sub
pretext ca n'a fost reintegrat canoniceste. A fost exilat mal intgi la
Nicea si apol la Cucuza. Dar indata
ce pleck nenorocirele venirg asupra
cetatei si a imperiului. Arse biserica
sf. Sofia si palatul Senatului, cele
mai frumOse edificii, navalira Hunii
si Isrvirii, si in fine Eudoxia muri.
Arcadia ne mai stiind ce se: fad., rugg

pre sf. Nil ea sa intervie prin rugaciunile sale si sa, Iuceteze nenorocirele ce venise asupra imperiului, dar
acesta-i spuse lamurit, ca causa nenorocirilor este crima savirsita in
contra sf. IOn. In exil fiind se bucura
de stima tuturor si multi din Constantinopole si Antiohia venirg sa-1 vadg.
Vrajmasil neputnd suferi acestea suta-

ruir sad exileze mai departe la A-

WAN AJUNATORUL

rabisa i apoI la Pitionte pe malu-

rile 'Rani Negre, dar neputind re.sista greutatilor drumuld i maltratarilor celor insarcinati a-1 transporta
icadu la Comane, unde se stinse stalpul bisericei si lumina adeverului,
in Pia de 14 Septembre 407. Dupti,
-31

de ad sf. Proclu transfera cu

mare pompa reliquiele sf.IOn in Constantinopole. Imperatul Teodosie pi

sora sa Pulheria luarg parte la ceremonie, cerend ertare pentru parintiI

lor. Sfintele reliquil pfistrate cat-va

timp in bis. sf. Apostoli furg transportate in biserica Vaticanului din

bisericei

419
i 1-a mai rams; apoI s'a

dus in piata Vous (Boilor) unde impartind 1ar1, un cersetor dise: milueste DOmne pang nu se ispraveste
din punga. Indata s'a desertat i ne
maI avend ce imparti, a cautat aspru
la acel sfirac si 1-a dis: D-dea s5, te
Ierte frate. Dupa mOrtea patriarhuld
Evtihie a fost nevoit sa primesca a
fi ales patriarh, petrecend en nevointi i viata cinstita prin tOta fapta
bung pang la sfarsit. Odata trecend
pe mare si facend semnul cruceI pe

and era infuriat, s'a linitit indatg.

tul interpret al talnelor Jul D-cleil

Ion Gaznul scolasticul patimind de

scurgerea ochilor, s'a vindecat, primind sfintul trup din mina Patriarhului cu rugaciunele sfintulul. Fiind o
data o bOla ingrozitOre murIaa fOrte
multi; ca s. afle a trimis pre an credincios al sea in piata, sl numere pre
cl vor trece i numerend on niste

-atnintirea acestui mare dascal al el,

rise 323, Iar in cele-l-alte dile mai

in diva de 13 Noembre, 27 si 30

putini, pang ce a incetat bOla en

rughciunea sfintului. Se ajuna asa
de mult, ca, vase hid n'a b5ut apa.
fgra numai mezul unel laptuci saa

Roma, Iar mormintul s5a s pas-

treza pita asti chiar in locul

onortei sale.
Cetind cine-va scrierile sale, care
sant forte numerOse, se 'Ate convinge
ca nu in zadar ati fost numit infelep-

fi flacirtra virtuki. Biserica serbeza gaoci, a aflat ca in diva aceea muIanuarie.

10AN ajunatorul Patriarhul Constantinopolei, a fost pe timpul lul Iustin, Tiberin i Mavrichie imparatii,
nascut in Constantinopole. Mal Inainto fusese lucrator In aur, om evlavios i iubitor de Arad. Primind
pre un monah Evsevie, ce venia din
Palestina si umbland prin cora', audi

putin pepene, era mancarea i ben-

tura Jul; alt5, data manca strugnri

sali smochine, cu care s'a hrgnit in
trei-spre-dece ani i jumgtate aI arhieriel sale. Dormia fOrte putin en
pieptul lipit de genunchi si ea sa
pre un trecator dicend: Nu-ti este nu-1 fure somnul mal mult, infigea
ertat Avo sa mergi deadrepta mai cgte o andrea in luminare, care ar
mareluI teal Dup5, ce a fost cunoscut (lend pea, la andrea, &Ades acesta
de Evtihie scolarul, acestal'a sfguit at intr'un lighian de metal si facendustse tuna, i fiind vrednic, a fost pus zgomot se destepta. Cu rugaclunett
in renduiala clericilor. Pe and era sa intorcea resbiele vrajmasilor, cu
diacon a venit la biserica sf. Lav- postul alunga fOmea din cetate, 1m-

rentie intru ameda-di, i afig acolo

pre un pusnic, pe care nu-1 stia nimenea de unde este, aratfind sfintul
Altar, unde vdu o multime de sfinti
imbracati. In vestminte albe, carii

cantal Era si impartitor de milostenil si fiind-ca avea numai o pungg

-a impartit la toti sgracil din fats,

m privigherea pgzea turma de yeas

masil vadutl i nevedutl.
lute() Vineri i s'a spus co, a doua
di va fi alergarea de cal; era spr.
Sambata Id Lazar. Alergare de cal
in postal mare ? raspunse sfintul p
cgdend, se rugg luI Dumnedea sa fax-

vre un semn. Cu tote ca era seniu,

420 IOAN PATRIARHUL CONSTANTINOPOLEIIOAN DAMASCHIN

W.W.S.,.....e....,,,,,,N,

de o data pe timpul alergrei a venit o furtung asa de mare cu plOie,

cg a imprAstiat pre toti. Multi bolnavi s'aii tmaduit cu ruggclunile sfin-

tului 0 asa a adormit cu pace in

2 Septembre.
IOAN Patriarhul Constantinopolei
s'a Ovirsit en pace in 18 August.
IOAN Arhiepiscopul Constantino-

crestinism, era cu deosebire stimat-

pintre saracini din causa nasterei

sale, a probitgtei 0 talentelor sale.
Califil II adicara chiar la cele d'in
tai locuri ii-I incredintara sarcina
de secretar sail consilier de stat. Pi-

osul ministru indoi evlavia 0 grija

ce avea asupra sa, potrivit en Wai-

IOAN Egumennl Manastirel Pata-

mea pericolului in care vedea el expusa credinta sa; mai ales se ingrija
el de educatia fiulul serf, a carui nevinovatie si credinta se vedea espusa
la curtea principilor necredineiost
Intre altI robl pre care-I rescumpara

lariei 0 mArturisitorul (3 August).

el, era 0 unul Cosma, un alugar

IOAN unul din cel spte tineri din

Efes (4 August si :22 Octombre).

grec, distins prin virtutea si stiinta

sa. Saracinii II adusese ki Damas-

polel, s'a gvirsit cu pace in 25

August.
IOAN Patriarhul Constantinopolei,

s'a svirsit cu pace in 30 August.

IOAN martir a patimit pentru i

chin de vindare impreuna cu alti

cna din porta de aramii in 9 August

JOAN ostasul s'a gvirsit in 29

robi si sub conducerea acestuia 'si.

incredint5, pre fiul sn tat5.1 Inf. IOn.

Julie.

Dascalul 's1 puse tota silinte1e spre

a conrespunde increderel ce avea in
el: el cultiva dispositiele bune ale

IOAN pusnicul s'a svirsit in pus-

tiul Iordanului In 21 lulie.

IOAN Mitropolitul Chalcedonului

s'a svirsit cu pace in 18 Iulie.

JOAN Damaschin. Mahomet, faimosul amAgitor, supuse o parte mare
din Arabia inaintea mortei sale, care

se intimpla In anul 632. El avu de

succesor pre Abubecher, care intinse

cucerirele sale in Haldea si in Persia. Omar al doilea calif al Saracinilor, se facu st6pan pe Palestina,
Siria, Mesopotamia si Egipet, sub
domnia imp6rathlui Iraclie, care muri

in anul 641_ Otman si Ali fur rdicatl pe rand la Califat. Cel d'intai
muri in 655 si al doilea in 660. Ali
intemeia secta mahometana, care ur-

elevului set si ajunse in sfirsit s'a

faca din el un om iscusit si virtuos.
Lin fu cinstit, ca si parintele WI
pintre Saracini. Meritele sale cele rani

II atrase increderea Califului care-1

facu guvernator al Damascului, capitala sa.
Dupii mOrtea lui Ali, demnitatea
de calif trecn la familia Omaiadilor

si cel d'intai investit cu ea se numia Moavia. Principele acesta si cei

urmatori se purtar cu blandeta fat5,

de crestini. Virtutea lui Lin si capacitatea sa pentru afaceri era pretutindenea cunoscuta, ca se bucura de
favOreaprincipelui sn, fara a se naste

mz5. pre Persi, dar care este nrita

de Turd si de toti acei carii pri-

vre'o gelosie. De aei un foks fOrte

mare pentru religia ce o profesa el.

mese interpret'arile lui Omar si Otman.

Ast-fellii era situatia in Orient,

Cu tOte acestea sfintul nu se putea

adaposti contra pericolelor ce-1 in-

&and a venit pe lume sf. Ion. El se

nkscu pe la sfirsitul vOcului al Optelea la Damasc, care-I dgdu apoi

cunjurail din Vote *tile. Se temea

supranumele de Damaschin. Era dintr'o familie nobil 0 veche. Tat61

set, en tOte ca era fOrte zelos pentru

de contagiunea aerului ce-1 respira,

stiind c e gret a se sustinea, and

se vede cine-va in abondenta 0 in
mare cinste. Cugefarile sale neintrerupte asupra desertacIunel lucrurilor

IOAN DAMASCHIN

omenesti, departara de acestea cu totul inima sa. In sfirsit se hotari a se

demite din locul sii; iar dupa cat-va

timp impartind averea la sraci

gi

la biserici se retrase in lavra sfintului Sava, de langa Ierusalim fara do,

stie nimene. El avu de sot al retragerel sale pre Cosma, cu care '11 facuse studiele si care a fost apoi episcop de Maiuma in Palestina.
Scapat de robia lumei, vedea cat
de placut este a trai in singuratate.
Tote momentele sale treceati cu o
linite neschimbata, si unicul sti

studiu era de a lucra neintrerupt,

ea sa rgspunda, la calk lui Dumneclet si sa se asigure de mantuirea

sa. Pam seri6se reflexiuni asupra
lucrarel importante ce intreprindea,
si se grabi a gasi mijlOce proprii a
se fixa pe calea virtutei. Plin de aeeste gandiri, el se adresa superiorului Lavrei, care-1 dadu de condu-

421

4i in diferite moduri, ea sa ajunga

la o supunere depling. Intel) pIi il
trimise sa vinda panere la Damase.
unde vietuise alta data cu atata

slava, si-1 opri de a le da mai jos

de pretul hotarit si care era fOrte
mare. Sfintul se supuse, far& cea

mai mica ertire si imbracat cu o

haina prOsta, dup ce s'a expus marfa.
rspundea celor ce-1 intrebat de pret
asa cum i se spusese. Unil il numiat nebun 1i-1 insulta; dar el rabda

cu tacere. in sfirsit unul din servitorii s6.1, avend min', de dinsul, II

cumparb,' tote panerile cu pretul cu
care voia sa le vinda. Ast-felig birui el desertaciunea, patima de care
voia sa-1 scape eu ori-ce pret conducatorul s6a spiritual.
tin calugar fiind nemangaiat de
mOrtea fratelui s, IOn, ea sa-1 man-

ator pre un calugar btran, forte

gae, IT spuse iu greceste un vers,

al crui inteles era, c tot ce dis
true impul, este desertaciune. Con-

iscusit in conducerea sufletelor. A-

ducetorul s6u, temendu-se,

cest dascal iscusit duse pre Ion in

chilia sa
dadu povetele urm5.-

cum-va ispita de a face parada de

sa,-tt

facut mustrari aspre. Ai ealeat po-

feel pe voe. Deprinde-te a muri tie

in tOte, ca s departezi din inima
ta alipirea de ori-ce faptura. Jert-

runca, sa nu vorbesti fara' trebuinta".

Apol Ii inchise inteo chilie. Robul
lui Dumnecleil se marturisi vinovat
de nesupunere; i in loc sa se des-

tore: Niel odata nu trebue

feste lui Dumneclet tOte faptele tale

nevointele i rugaciunele. Nu te man-

ca nu

stiinta sa, sa nu-i robOsca inima, 1-a

dri de stiinta ta nici de vre-un fo-

vinovatsca, a intentia sa a fost

curata, ruga pre cei-l-alti calugari

los, ori-care ar fi el; ci incredintka-te,

sa mijlocOsca pentru el si sa-1 ierte

ce mandrie; nu te increde in cuno--

litOre, la care se supuse cu bucurie.

c in sine nu esti alta-ceva de eat de gresala ce a gvirsit'o. I s'a dat

netlin i slabiciune. Paraseste ori- lertare, Oar cu conditiuni fOrte umitintele tale si nu dori sa al visiuni
pi favoruri extra-ordinare. Departeza

din mintea ta on ce ar putea a:0

aduca aminte de lumel pazeste tacerea i adu-ti aminte, ea se pOte
pacatui, chiar Ocnd lueruri bune,
oii t6te c n'ar fi nevole".
Sirguinciosul ucenic urma invtaturele intoemai; de aceea inainta cu
pasi man pe chile perfectiunel. Con-

duatorul sI 11 ispitea pe fie-care

Virtutea sa inalt 11 facea lubit

superiorului. In sfirsit a fost judecat vrednic, ea sa fie inaintat la preotie, demnitate, care pe atunci se
da calugarilor cu mult mai rar ea
asta-4.1. Dar starea aasta nou adause si mai mult la rivna si umilinta
sa. Conduc6torul s6A, va4ndu-1 ca
acura este statornic in virtute, Ii
ingadui sa se folosOsca, de talentele
sale, a scrie pentru edificarea aprO-

422

IOAN COLOVUL

pelui i folosul Biserice. El nu mal

avea sa, se tame de acea vanitate

secreta, care adesea insala, i rapeste

unlit autor erestin tot meritul ostenelelor sale. Dupit cat-va timp i se
ordona a lua pana pentru apararea
credintel atacata de eretici.
Imparatul Leon Isaurul publicase
in anul 726 ediete contra icOnelor.
IconoclastiI mandri de protectia acestul iniparat, ie facuse multi partisanI. Fiind-crt pnstiirele ereziei se
intetiat din i in i, Sfintul, ca se
opresea progresele rMlni, scrise cele

trel cuvintri despre imagine. El

incepe

Cunoseand micsorimea

si nevrednicia mea, ar fi trebuit s

tac pentru tot-duna, sa pause o tacere perpetu 5. si sa, ma multamese a

plange pacatele mele inaintea luI

Duraneelet; dar vaend c Biserica
este cuprinsa de mare vijelie, am
crqut ca, nu trebue sa maI -Lac, pen-

tru crt m6 tem mai mult de Dumneq.et de cat de nn imparat primintese". Dice apol ca biserica nu pte
rage si este cu neputinta, sa. mal
cadrt in idolatrie. Explica dupe aceea
inchinarea catre Dumneq.et pe care o

numeste latrie, face deosebire intre

adsta i aceea ce se cuvine sfintilor.

Observ a. ca. dac . se cinstesce locul
fastignirei, petra sfintuluI mormint,
evangelia, crucea i vasele sfinte, ar
putea sa se cinstsc i icOnele. Dovedeste mai departe invatatura biserice pe autoritatea pa'rintilor. In al
doilea cnvint, vorbeste ma pe larg
eli.cfind, ca nu trebue a se supune edictuluL Imperatul guverna statul,
dar nu trebue s Ia hotarirI in con-

nopole, fere sa se tema. de Constantin Copronim; i intoreendu-se in

Palestina continua a apara credinta

prin scrieri savante. Aplicarea la

studitt nu raicsora, rivna sa, pentru
Cl avea grija a nutri sufletul prin
cugetare i contemplare; stiea c acosta este mijlocul de a opri risipirea gandurilor si a nu lasa 0, se
stinga. in el spiritul rugaciunel. Prin
o ast-felit de purtare, impedeert dragostea de studit, s nu degenereze
in patima i sad turbure in nevointele sale; avea grija sa cante ade-

varul pentru sine instill si a se prtzi de o euriositate desarta. El muri,

in chilia sa, pe la anul 780. Mormintn1 set a fost deseoperit langa
usa bisericei lavrei prin vOcul al
douI-spre-elecelea, cum ne spune Ioaa

Foca, in descrierea Palestine.

ION Colovul. IOn supranumit Co-

lovul sat. Nain, pentru ca era scurt

de stat, ocupa un loe distins intre
parintil desertule Egipetului. El se
retrase cn unul din fratil sal in desertul Seetel i punndu-se sub ascultarea unuI sfint pusnici lucra din
tOte puterile a se invinge pre sine si
sa urmeze ml Christos. Intrebuinta
tits mijikele propriI, spre a-1 face
s. biruiase i maI ales omorirea, trupuluI i smerenia, cari stint temeiul
vietei spirituals. Duhovnicul sat if
pornnci maI Intel art planteze inteun
primInt sec toiagul ce-1 tinea iii mama

tra doctrine; autoritatea sa e marginita. In al treilea discurs, educe

dove4I din traditie pentru cultul ce

sa-1 ude in ate 4.ilele pima ee va

produce fructe. ITeenieul se supuse
cn bunatate, en ate ca rinl de undo
aducea apa era la o departare fOrte
mare. Se 4ice ca facnd acastrt ascultare treI anI, faro, sa (pa nimie,
precum i se spusese, totagul a prins
radacint i produse fructe, si ca. be-

s'a dat In tot timpul icOnelor.

tranul pusnic, culegndu-le

St. Ion nu se multumi a scrie in

contra iconoclastilor, el cutreIera Palestina, spre a sfatui pre erestiniI
prigoniti. Se duse i la Constanti-

:id

last duo

la biserica 0 a elis fratilor: Lila*

pi

mancatl din rOdele ascultarei".

Sulpiciu Sever ne spune ca Postumian,.

care era in Egipet in 402, a v6e).ut

..

IOAN COLOVUL

423

arborele, de care ne este vorba, acoperit cu fox.

Sfintul Ion avea obicei se dice,

la bisericg, ausli but persOne vorbind impreung, el se IntOrse repede

cgldurOse, ca a fie scutit de pericol.

mic nu era in stare sg-lturbure.Cine-

Fiind In' a. incepttor in starea monahiasca, twee asa de mult bucu,

rie de privirea la cele inalte, Ca 4i-

va 4iandu-i cg era plin de venin,

la chilia sa; dar inainte de a intra

statu at-va spre a curgti urechile
mal sglbatic sat vre o jiving veni- Ore-cum si a dobindi sufietului si
mist, se ureg in copac spre a scapa, linistea de care avea nevoe spre a
asemenea i acel ce se vede impre- vorbi cu Dumne4et. Acestg veghiere
surat de ggnduri rele, trebue sa se 11 filen sg capete obiceiul blgndetei,
inalte la Dumnelet prin ruggeTuni al umilintei, al rabdarei, asa c ni-

a precum omul, and vede un ani-

cea fratelul ail: As vrea s. trgesc

fart grijg i sti, nu gindesc la cele
pgmentestI ca i ingeril, ea sg mt
invrednicesc a servi 0 a luda pre
Dumnecle fgrg intrerupere". Vorbind

ast-felit, lug mantauape spate 0 se

infundg in pustie. Dupg o stpttmang
veni i bgtu la pOrta chiliei fratelui

sn. Acesta-1 intreba eine este ; el

rtspunse a este fratele s Lin. Nu

respunse: Este adevtrat, i eu mult

mai adevtrat deal ar crede el".
Spre a se cunOste necesitatea de
a se invinge pre sine, aducea exemplul urmgtor. Un tInr ruggndu-se
nail filosof renumit ea st fie primit
in rindul ucenicilor sl, acesta-i dise:
Du-te mai intgi la carierg i a aduel petrg la rill cu fgatorii de rtle
condemns* la mine, timp de trei ani".
Tintrul se supuse i dupg ce se im-

plini eel trei ani, filosoful 11 spuse

cut Inger 0 nu mai trgeste in lu-

ea Inca trei ani st sufere injurii

batjocori, fart st rtspundl nimic,

me". Sfintul 10 ceru ertare pentru

gresala sa, recunoscu c omul pe pe-

s dea chiar argint acelor ce Par bat-

i ispite.

bttrgn, care se lega de totl eel ce treceat pe acolo, Injurgndu-I. In be sa

se mgnie pe el si s caute a se jus-

se pte, rtspunse el; frate-met s'a fg-

ci
ci

jocori mai rn. Tintrul se supuse ci

ment nu pOte s. ajungg desavirsirea, de astg-data; 0 and veni la filosof,
la care se gandea el; a contempla- acesta-I spuse c. pOte acum st se
rea i lucrul mgnilor trebue sg ur- dueg la Atena i sg invete filosofia.
meze dupg olaltg 0 a vitta aasta Ajungend la pOrta cettei, ggsi un
este facuta pentru poc5.int

Adesea ori repeta maxima actsta:

Cgnd un general vrea sa a o cetate, mai luta' ii ia apa i provisiunele; asemenea O'nol clad' voim s
ineunjuram patemile i sg-1 slgbim
pre vegjmasul, trebue s. slgbim trupul eu sobrietatea, postal i cele-lalte
practice ale omorirel trupului".

Din cele spuse se cun6ste age

grijg avea el a inlatura primejdia.
Lite() i and se ruga fgand rogojini, intglni pe drumul Scetei un etrutas care-1 injure. L.sa acolo lucrul
sn i fugi, ea a null pOrdg &Team linistea sa. Alta-data pe and
secera griul la camp, auclind ca do
steerttori se arta, el fugi. Mergnd

tifica, se felicita nIdnd, a se vede

batjocorit asa de rtt. i intrebgndu-1 lattrguul, de ce face asa, el II

spuse: Sunt trei ani de and del

bani acelor caril mt batjoeorese ea

tine, 0 cum sl nu rid acum, and

tu rich de mine fart a m costs nimic?Du-te, dise btrfinul, du-te la

sale filosofilor, tu meritl sa fii admis". Sfintul dupa ce a spus istoria
acesta, adause: Iatg 'Arta ceriului;
toti. servitoril hI Dumnetlet at intrat prin suferintele i umilintele ce
le-at primit cu bunatate i rabdare".
Avea cea mai mare stimg pentru

424

IOAN TACUTUL

acei ce lucre cu zel la convertirea

altora, i se servia de comparatia ur-

mttOre: Este cu neputintt a zili o

cast, dna' incepe cineva de la coperis i sfirqe0e cu temelia. S ne
silim a caltiga inima fratilor noOri

Paisia, c54u in strhcie, putin ate

putin srabi in nevointele sale 0 ajunse la desfrinare. Ctlugtril din
Sceta rugast pre sfintul Ion sa luereze penten intOrcerea ei. Se duse

inainte de a &Mita st le fim folositori".

la dinsa; dar i s'a inchis ua, Sfarui mai mult timp, dicend femeel

Adesca repeta maxima: Siguranta

et nu se va cai de-1 va rasa sa intre.

unui calugtr este a nu eqi din Orilla lui, i a priveghea statornic a-

dise femeei cu blandetea sa obici-

supra sa, a nu perde din vedere pre-

In sfir0t l'a ltsat. Fiind in cast

nuita. Ce ti-a ftcut Iisus de Pal

senta lui Du mnedet". Nu-1 audiai vr'o

parasit ap

dolt vorbind de nouttti 0 de lucruri

lumesti. Cate-va persOne ii ise intr'o di, spre a-1 cerca. Trebue s
multtmim Jul Dumnedet pentru ploile abondente, ce at eadut anul acesta. Finicii ati crescut i fratil vor
avea cu. ce st-si fact rogojini 0 pa-

gea, ii dise: De ce plangi ap de

i te-ai cufundat intr'o

prapastie ap de mare ?". Cuvintele
acestea mipart ap de mult pre f emee, care vd'end c. sfintul plan-

amarnic ? Cum st nu plang, cond

ved crt diavoluI stapineate inima ta ?

nerap". El le rspunse: Ca 0 ini-

Femeea dise, Ore up poctintei mai

esfe deschist pentru mine ?". Than

mile servitorilor lui Dumnedet, care

rourate de Duhul sfint inverdesc, se
reinoesc 0 se acopr de fol in frica
Domnului". Rspunsul acesta-i facu

respundndu-I, et comorile milostivirei dumnedee$1 sunt nesfir0te, ea-1

spuse s. o duct oil: uncle va voi;

st nu mai vorbeset cu dinsul. Spiritul sti era ap de mult ocupat cu

thcere. Femeea ctindu-se parasi casa

fart A, reguleze nimic, pentru c5. se

contemplarea, c5. ftand rogojini pen-

lepadase de lurne pentru tot-derma

0 nu mai voia sit se gindesca la
alt-ceva, deed la mfintuirea ei. Ea
petrecu r5m5,0ta vietel In nevointi
si poctintt i muri cat-va timp dupt

tru clout copri, le punea &ate odatt

intru unul, fart st bage de semt.

Sfintul Ion numia smerenia i zdro-

birea inimei, cele intai 0 mai necesare din tote virtutile. El le poseda

In gradul eel mai inalt. Focul infiteka cuvinttrile sale, and vorbia
de Dumnedet. Un frate venind st-1
yacht qi st-1 tid de urit pentru citeva minute, plcerea ce o gustail amindoi de a se ocupa de Dumnedet,
II facu s uite de timp i vorbirt
'Ant a doua i diminett. Cind v-dur5. c5. se face di* se gandir 5. a
se desprti; dar sfintul facend cti-

amandoi se

see% 0 se due in

aceea in dgert. Sfintul IOn se inqtiintt prin descoperire c5, ferbintla

poctintei sale o justificase inaintea

lui Dumnedet.
Sfintul fiind aprOpe de mOrte ii

rugart ucenicii

s5.

le lase ctte-va

maxime potrivite spre a-i aduce la

pocainti, el le spuse: Nici odatt n'am

urmat vointei mele; n'am invttat pe

altii pin5, ce n'am Scut et mai in-

tti". El muri pe la inceputul ve-

va paqi spre a petrece pre fratele, incepurt st vorbesct despre cerit, si re-

cului al cincilea. (8 Noembre).

IOAN tacutul, episcop qi pusnic.

masert impreunt pang la amdt-di.

Sfintul, v5dend c5: unul din hap.'
ridea intr'o conferintk incepu nfl
plngt si dise: .,De ce s rid& el,
cand trebue st plangem ?". 0 tinArt

Ion supranumit nicutul, din causa

iubirel sale pentru Were qi reculegere, se ntscu in anul 454, la Nicopole in Armenia. Taal i muma
num5ratt printre strtbunil lor gene-

IOAN TACUTUL

rall de armat
i guvernatorT de
provineil; dar erati si mai ilustri
prin virtutea i noble-tea inimel. ET
'sf. pusera tote puterile spre a da
crestere crestinsce: flului kr; si yeOra cu plezere, ce. respunde perfect
vederilor lor.

Ion era Ina forte tine; cand ati

murit pUrintll sl. RenAind mostenitorul unel averi insemnate, zidi
la Nicopole o biseria in onOrea sflntel FecTOre si o mnhstire in care se
inchise impreunrt cu 10 persOne insuiletite de aceeasl risme'. Era numai
de 18 anT. Scopul sell era de a se
gAndi numai la sfintenia sufletului

426

semnate. Blindetea, intelepeiunea si

pietatea luI Lin ii c'estigat stima 1i

afectiunea fratilor s61. Ochil tuturor

erau atintitl asupra luI si se sitfad

sa-I urmeze In unele virtuti.
Cu tOta grija ce avea IOn de est
ase.unde virtutile lui; nu all putut
sti ramae asa. Arhiepiscopul de Sevaste 11 sili sa pUr5,sesca singurata-

tea si-1 bate% pe tronul episcopal

din Colonia in Armenia, cu tOte ea
avea numai doue-cl eel i opt de ani.

El voi sa se improtivscA, dar fu

hirotonit in anul 482. In acst stare
conserva deprinderile sale si le prac-

sit. tice pe ct IT ertail datoriele episco-

Fiind-ca smerenia este temeiul si

paza tuturor virtutilor, el o cerea
de la Dumnecleil cu rugaciunT nein-

cetate. Din partea sa lucre O. cfistige acel dar prin cugetUrT neincetate asupra ticAlosielor sale si injosirea nimienicieT sale, despre majestatea inflnita i perfectiunile Fiinei

patului. Fratele i nepotul seri, care

erail la curtea imperatuluT, alt fost
atinsl de esemplele sale El stiurg
sti despretuesca lumea in mijloeul
onorurilor i bogatielor si harul care

sfinteste pre sihastri in pustie flea

din eT sfintl la eurteiOn Am era

supreme: prin aceea se deprindea a

cumiste pre Dumneckii si a se cu.miste pre sine. Avea mare dorinta
pentru umiliri i le primia cu bu-

satisflcut de purtarea cumnatului

seU, care era guvernator in Armenia;
de mai multe orT a trebuit s apere
biserica sa in contra unui om, care-T
era mud& Cu tOte IncercIrile sale de

curie, oil din ce parte ar veni cle;

crtuta pre cele mai josthce care o-

a isbuti, a trebuit sI alerge la Iraperatul Zenon, care-i dIdu dreptate

mOr mandria. Spre a stinge germenile altor patiml el renunt5, la vointa

sli

sa. Multe nevointl trupesti adauga,

pentru ea sa supue in totul carnea
spiritului si a dispune sufletul seti

numaI sl pith ajuta pre grad. Prin

acord6 protectia sa. Trecuse none

ani, de and sfintul administra biserica sa. Tot-derma tfaise cumprttat

predicele i exemplele ce le d'adea in-

la rugaeiune i mortificare. Tacerea

i se pant lul fOrte importante.. Vorbia fOrte rar, cu duhul smereniei,
de fricit se: nu cede, in pacate ce vin
din vorbire. Dna, era nevoit sti vor-

flori pietatea in eparhia sa. Cei intristatl &Tail in el un mngaitor,

care impartla nevoile cu ei. Era pa-

bsert, apoi gem acesta cu multe,

vindeca, unite cu o inclinatiune ce

be.gate de same: si fOrte scurt.

Deparfa lenea din mica sa comunitate, privindu-o cu drept cuvint

simtla pentru singurltate, IT inspirarl

o ardentrt dorintl de a se demisiona
din episeopat. Este adeOrat, ce. dupe.
legile bisericeT, nu putea sI pIresOscrt

ea pe isvorul tuturor vicielor. LueriirT grele si in acelas timp folosi-Ore implinlati intervalele, cari nu erati kopek niel prin rugficiunea pulblica, nici prin alte datoriT mai in-

rintele plstoritilor s61.

Uncle rele pe care nu le putea

turma, ce era incredintatl ingriiirilor sale; de aceea sta la indoTalU.

Ineepu se. se 'lige, ea sI cumiscrt
vointa lui Dumneclet. In viOta sa se

426

IOAN TACUTUL

citeste, ce. fiind neptea la rugaciune

ve4u o cruce luminesa formandu-se

Dup ce trai ast-felia trel ani, a

sii fii mfintuit, urmzil dupa lumina

aceea". I se paru ce.' lumina mergea
inaintea lui, ca spre a-1 conduce 0-I
arat e. lavra sfintului Sava. Visiunea
acesta, continua autorul vietei sale,
nn-I mai lase, nici o indola asupra
vocatiunei sale. Demisiona din E-

Dumneclen asupra comunitatei. Ocupa-

in aer 0 au4i o voce. De voe01

piscopat 0 se duse in Palestina.

Dupe. ce a ajuns, visita mai inVII locurile sfinte din Iernsalim, dup
care se retrase in lavra st. Sava,

care era putin departata de oras, avend o suta cinci-qeci de sihastri,

carii totl erat insufletiti de spiritul
staretului lor. Era in vrista de trei4Leci qi opt de ani. Sfintul Sava primindu-1, fare. se. 1 cnnOsca, l'a dat
mai intai pe mama iconomului, care-1
trimetea se. care ap si ptra pentru
niste lucratori, caril zideat un spital.

Ion se supunea cu multa dragoste.

Tacea necontenit 0 ayes o fata vesela. Chipul cum fficea el ascultarea
atrase luarea aminte a superiorului.

I s'a dat ascultarea de a primi pre

streini. El II servea ca cum ar fi
servit chiar pre Iisus Christos. Fiecare era atras de exteriorul sea modest si edificator. St. Sava nu putea
sa admire indestu1 purtarea unui ca-

lugar finer intr'un loc aqa de primejdios chiar pentru cei mai perfecti.

In adever, nimic nu era capabil a

distrage sufletul sea tot-duna unit
cu Dumne4ea. Sfintul Sava nu se
mal Indoia, ca Ien avea intr'un grad
eminent spiritul chemarei sale. Voind
deci sa-I usureze mijlOcele de a face
progrese noui in contemplare, ii per-

fost facut iconom al lavrei. Virtutile

sale atrageaa bine-cuvintarea lui
tiele nedespartite de ascultarea sa na-I

impedeca de la grija sufletsea. Plin

de dragoste eatre Dumne4eil, il avea
tot-deuna in inima sa. Obiceiul acesta

sfint de a ft tot-derma in presenta

lui Dumne4ea si a nu-1 pierde din
vedere, 11 castigase treptat. Mai intat se obicinni cu asa numita ruga-

chine a minfel, care sta din aceea

a se ruga neincetat, chiar cand ar
avea vre o ocupatiune esterna. Repetind aceste rugaciuni de lauda, de
multamire, de poceinta, se obicinui
cu practica presentei Dumneq.ee0i.

Patru ani facu slujba de

econom.

Staretul sen folosit de virtutile lui

l'a gasit vrednic de hirotonie 0-1
presinta lui Ilie, patriarhul Ierusalimului in acest scop. Ajungend la
biserica G-olgotei untie avea sit se
&eft hirotonia, Ion cern s vorbesca
ceva in table. Patriarhului. Me luandu-1 la o parte, i-a dat voe s'a vorbsca. Sfintul l'a rugat sa pazesca taina,

apoi--i-a spus: Parintele met! ea

am fost episcop; dar maltimea paca-

telor mele m'a hotarit s fug si sa

me retrag in pustia acesta, spre a
aqtepta venirea Domnului". Patriarhul mirat, chema pre st. Sava 0-I
clise: Scute0e-me cn hirotonia acestui om, me opresc dre-care maturisill ale lui". St. Sava se IntOrce
fOrte mahnit. Se temea ca st. IOn
sa nu fi sevirsit vre o crime.. Rugandu-se lui Dumneclet, i s'a descoperit

mise sa vietusca separat, ceea ce

taina. Sfintul voia sa parasesca mamastirea, dar superiorul fagaduind ca va

pazi secretul remase Inca patrn ani fii ea

se permitea numai celor inaintatl pe

calea mantuirei.

ind turburare in manastire, se retrase

a vorbi cu nimene. In anul 503 fi-

in pustie pane. in 510, &and intorcendu-se la chilia sa petrPen patrunumal Sambata si Duminica, ca sa c;leci de ant vita ingeresca. In timasiste la oficiul public al bisericei. pul acesta l'a cercetat 0 sfintul Chi-

Sfintul inchis in chilia sa, ajnna

cinci Ole farrt sa manance ceva. E0a

IOAN SCARARUL

ril care I-a scris vita si care spune

ea era de 90 de ani, &and l'a intrebat despre alegerea starel sale.

El I-a spus s se duct in manastirea
st. Eutimie, dar Chiril nu asculta, pi
ducendu-se in alta mangstire se bol-

navi; aratandu-i-se sfintul in vis ii

mustra pentru neascultare i desteptandu-se plec la acea manastire

427

care ar fi &Out, daca s'ar fi condus.

dupii capul sta. Din acel munte vt-

dut, el ii ma sborul catre Dumnedot eel nevdut pentru care se nevole a-i implini vola; observa de asemenea tOte miscarile harului spre
aI conrespunde cu credinta.

Patru ant ficu Incercarea spre a

se instrui in vieta monahala. El cre-

i acOsta a si sustinut in tOte

unde se ftcu indata sanatos. Unul po-

dea,

sedat de demon se vindeca prin rugilcIunile sale, las uneretio vdnd

ci sfintul II cunostea gandurile, se
lepada de eresie. Ast-fella vietui
sfintul in acea manastire 76 de anI

lucrarile sale, ca o asemenea frtga-

pi

muri in anul 558 in vrista de

o suta patru-spre-dece anl. Se serbzil

in 3 Decembre.
MAN Scararul (605). Sfintul IOn

duinta cere o virsta matura si incercari seriOse. Cand a vdut ea se

aproprie diva sacrificiuluI ski, se

pregati cu post si privighere, en rugciuni, ca s i se dea tot gradul

posibil de perfectiune. Consacrarea
solemna ce o fficuse luI Dumnedea
de sine insusl a fost urmata de cele

Scararul, originar din Palestina se

nascu pe la anul 525. El fu crescut
cu ingrijire i progresele ce le facu

maI precise fructe ale harulul. Martirie vedea cu mirare, ca ucenicuL

in stiinta erag asa de repedi, ea i

mantuirei.

se dadu *Inca din tinereta numele de

s inainta din

di in 0 in caile

Dup mOrtea lui Martirie, intim-

scolastic. Dar abea ajunse vrista

plata in 560, sfintul, conform cu

de sse-spre-dece anY, ea jertfi tote

folOsele ce le putea avea de la lume.

sfatul ce il dedese duhovnicul sett

El se retrase pe muntele Sinai, unde

se hotari a imbratisa vita pusnicesca; se retrase in sihastria Tola,

mal multi sihastri duceaa o viOta

pe sesul de langa muntele Sinai. Chi-

ingersea, de &Ind ucenicit st. Antonie i al st. llarion impopulase

ha sa era departe de biserica ca la

dont legbe. El se duces Sambata
Duminica, spre a asculta slujba ai
a se intilni eu calugaril i sihastriI
din desert. El inlatura ori ce ar fi
putut atrage privirele, ca o producere a slaveI desarte; de aci vine,

deserturile. El nu voi sa traIascit

in manastirea zidit deasupra muntelul, ca sa nu se smintsca; se duse
de vietui intr'un be departat, unde
se puse sub ascultarea unul venerabil bttran anume Martirie. 0 tacere
adanca fu mijlocul ce-1 intrebuinta,
spre a se garanta de un vicIa ordinar persOnelor !iscusite, adecil acea
mancilrime de limba de a se Panda
necontonit.Smerit en inima 1 en
Duhul, jertfea cunostintele sale gra
a discuta sail contradice. Prin ascultare 's1 asigura meritul faptelor sale
pi

ducea asa departe practice acesteI

virtutl, ea se parea ea nu are vointa

sa proprie. Prin supunerea acsta,

se deprindea a evita pericolele in

ca el maraca indiferent din tOte cenu erat interdise calugarilor din Egipet, observand numal de a se inchide in margenile uneI exacte sobrietati. RugacIunea era cea mai plamtg. i cea mai principala ocupatie

a sa; tot-duna insufletit de o caldura extra-ordinaril, nu perdea nici

odata din vedere presenta ml Dumnedea. Cugetarile sale, cuvintele si
faptele sale, tOte se raportail la implinirea voieI lui Dumnedel Ast-

fella punea el in practica ceea ce

428

IOAN SCARAR1UL

indemna el asa de tare pre crestini

sa faca. Prin exercitiul necontenit
al contemplarei castiga o desavirsit
curatie a inimei i o mare usurinta

de a vedea pre

Dumnecleti. Mult

timp se ocupa eu cetirea cartilor

sfinte i operile sfintilor prini, ceea
ce-1 facu unul din

eel'

mai insem-

nati dascall ai bisericei; dar el ascundea rarele talente i bunatatile

sufletului sei de care era inzestrat,
de hid, a nu pierde pretiosul odor
al umilintei. tiea cat de viclna
este otrava slavel desarte si ea fara
o privighere necurmatil din partea
nOstra, se lipeste de cele mai bune
fapte ale mistre i ne rapeste tot
pretul lor.
Cu tote ca. Ion traia in sihastria
sa ca un adeve'rat pusnic, nu se eredea Inca destul de departe de relatia en Omenii. El 'qt. facu o pestera
pe o stanca din vecinatate, spre a
se inehide acolo din cand in cand.
Cand era acolo se dadea la nevoin-tele contemplarel cu o staruinta nepovestita. Era patruns de o dragoste
asa de infocat i o zdrobire de inima asa de vie, ea riuri de lacrimi
curgeail mai neincetat din oehii s61.
Vederea ticalosielor vietel Ii smulgea suspinur i gemite, asa ea nu-I
puteai aqi fara sa fii adanc miscat.

El ar fi voit s tralasca tot-duna

singur i eu totul necunoscut ochikr lumel, dar stralucif ea sfinteniei

lui strabatu fara voia sa. Venia sad

intrebe ca pre un stapan ce are in

posesiunea sa stiinta mantuirel;

n'a putut sa scape de un sihastru

Moisi fara sa-lia sub conducerea sa.
Servitorul lui Dumne4eti avea un
talent extra-ordinar spre a vindeca
bOlele sufletesti. Un calugar anume
Isac, pre carele violentele ispite truTesti II aruncase in desperare, facu
o incercare fericita: el se duse la
-sfint si-i descoperi. mai mult prin
laerimi de cat prin cuvinte, tota vio-

lenta luptelor ce avea s pOrte. Fiule, clise IOn Scararul, sa alergam

la Dumneclet prin rugaciune". Indata ingenuchiara amandoi spre a
cere ajutorul lui Dumneclet; i de
atunci Isac n'a mai fost supgrat de
duhul cel neeurat. Multi altil se indreptat catre IOn, in trebuintele Jor
spirituale si tot-denim eu foks.
Cine ar fi creclut ea sfintul pOte
sa aiba vrajmasi ? Cu tOte acestea
avea cati-va pusnici. Ei II acusat
ca-si perde vremea in cuvintari desarte, ea sail atraga stima Omenilor.
Acesta era eurata calomnie; dar sfin-

tul o considera ea o instiintare

ce

provenia din iubire; el se condamna

la o Were aspra i trecu aprOpe un

an fara sa vorbsch cui-va ce-va. Ini-

micii si desarmati prin modestia si

umilinta lui, recunoscura neadev6rul

celor spuse de ei; impreuna en cei-

l-alti calugari ii rugara sa nu ingrOpe talentul ce i l'a dat Dumneq.et, lipsind de ajutorul cunostintelor sale pre cel ce veniatu sa-lintrebe.

IOn rupse tacerea tot cu aceeasi umilin0 cu care o pazia, si continua

a Inv6ta pre eel ce veniaa la el.
Toti vorbiati de intelepcinnea si experienta sa; era privit ea un alt
Moisi, carula II comunica Dumnecleil

o parte din spiritul sea.

Putin dupa aceea, adeca in 600,
sfintul nostru a fost ales in unanimitate Ava al Muntelui Sinaei si
superior general al tuturor calugarilor ti tuturor pusnicilor din Ora.
Atunci era de septe-4eci i cinci de

ani in pustie. Abea se inalta el la

acesta demnitate, ca veni o mare
seceta urmata de fOmete. Locuitorii

din Palestina si din Arabia venial

la dinsul, ea la un alt Ilie spre a
mijloci catre Dumneclea. IOn atins
de nenorocirea aeestor Omeni, se puse

pe ruggiciune si veni o plOie mare,

fact' pamintul kr productiv.

Fericital IOn, Asa. In Raito, langa
care

IOAN SCARARUL

Marea-rosie, sa gandi a perpetua totduna fructul ce-1 producea invata-

turile sfintului; el l'a jrugat s le

dea o adunare de regule, a dror observare s ptli conduce sufletele evlavise la perfectiunea crestina. Sfin-

tul intimpink ca. adsta ar fi mai

pre sus de puterile sale; dar in sfirsit se supuse fara, sa. se magulsca
ca. a reusit. Am facut Vicea el, ceea

ce am putut, ca s m supun ascultarel, cad ei o privesc ca pa mama

tuturor virtutilor. Nu indrasnesc s
cred, ea am produs ce-va folositor.
Asemenea unui: pictor novice, am
tras numai grundul. Numai un dascal ca tine pOte s sfirsasca lucrul
cum trebue". Acesta este origina minunatei carp intitulate Scara, pentru

ca sufletul e eondus din trepta in

trpta pana la cea mai inalta pert ectiune.

Cartea acsta este scrisa in forma

de aforisme sat sentinte, care daa
in putine cuvinte un inteles mare.
Stilul este simplu fara injosire, con-

cis fara obscuritate. Se Oa aid

ungere admirabila i un ton de umiHuta, care castiga increderea lectorului; dar ceea ce face principalul
merit al acestei opere, este nobletea
ti inaltarea sentimentului, unita cu
o descriere perfecta a tuturor virtutilor. Autorul nu se margineste la
espunerea preceptelor, le face simtitire prin exemple i intre aceste
exemple, alege cu deosebire preacelea
unde stfaluceste dragostea supunerei
si a pocaintei. Vom aduce aid cate-va.

In Egipet era o manastire en trel

sute trei-Veci de calugari, pre care

sfintul ii visitase. Un cetatn din

Alexandria, anume Isidor se presinta

la Ora spre a fi primit. Tata, Vise

el superiorului, sunt in manele tale
ea fierul intr'ale ferariultif.-71 Pp'
runcese, Vise ava, s stal la 'Arta si
sa each in genunchi tuturor celor ce
vor veni, Vicend. milostiveste-te

429

te rOga pentru mine, ca sufietul meO

este plin de lepra primejdiOsa". Spte
ani se petrecura ast-felit. Sfintul Im

Scararul vcland pre Isidor, il intreba ce cugeta el in cursul unel asa

de indelungate incercari. Anul in.
fel, Vice, m'am socotit ea un rob, con-

damnat pentru pOcatele sale; si am

avut sa m6 lupt din gret; al doilea,

am fost linitit i plin de increderein bunatatea lui DumneVea". Adause

apoi ca. in anul al treilea a pr mit

umilirea en bucurie. Acest sfint cain-

dos castiga un asemenea grad de

virtute, ca ava manastirei se hotari
nu numai de a-1 primi, dar chiar de
a-1 face 0 preot. Isidor, care pentru.
smerenie vola sa rOmae in starea
sa, ceru amanarea i marl dupa spte

Vile. Sfintul Ion scarariul mai fu atras de virtutea bucatarului din manastirea aceea. Cand ii vedea tot-duna cu grija i scaldat de lacrimi in
mijlocul ocupatiunelor sale cu totul
pamintesti, l'a intrebat ca ce face el
pentru ea sa tie sufletul da in reculegere i zdrobirea inimel. Cand
servesc pre calugari 'ml inchipuesc
ea nu slujesc Omenilor, ci hal D det,
in persOna servitorilor sOi; i vederea acestui foe, ce-1 am neincetat
inaintea ochilor, 'ml aminteste vt-

paea, care va arde vecinic pre pacatosi".

Sfintul, dupa ce a descris mama-stirea penitentilor, numita Temnita,

care era la o mila de aceea de care
vorbim, istoriseste despre Lin Savaitul urmatOrele. Un pusnic (Ion Savaitul vorbeste de el insusi in persOna a treia), veVendu-se privit in
manastirea sa cu un fella de respect,
cra.0 ea nu se va putea invrednici
de ertarea peatelor sale; el esi de
acolo cu permisiunea superiorului sii
si se retrase intr'o manastire din Pont.

Dupa trei ani vVu in vis un bilet,

unde eraa scrise tOte datoriele sale;
se

suiat la 0 suta de livre de aur

430

IOAN MILOSTIVUL PATRIARHUL ALEXANDRIBI

..-".".."-es."-c,w....-.........-wv-.....ev

-0 nu putuse plati dealt lece. Sarace

Antioh, 'qii dicea el adesea, marl datoril al de platit". Dupa ce petrecu
treI-spre-dece ani in practica umiliaVunelor qi pocaintei, avu alta vedenie, care-I represinta tote datoriele

Hardt 605 in vrista de 80 de ani.

.sale qterse".

perfectiune. Mama nu se bucura ap

de mult ca. tine in brace pre fiul sat,
care-1 alaptza, ca adeveratul fia al
dragosta, unit en D-dea in bracele

Ern alt sihastru, care petrecea in

mare nepasare de datoriele sale, fu
lovit de o bola crancena; el perdu
.cuno0inca, yi se credu ca era mort
timp de un ceas: dar deqteptandu-se,

zidi up chilieI sale 0 trai dol-spre,dece ani inchis. El plangea necontenit 0 se gandia numai la mOrte.
Cand era aprOpe sa mOra at intrat
aa el spre a-i da ajutor: dar numal
puteaa scOte de la el &cat cuvintele: Cine are neccntenit mOrtea inaintea ochilor nu va putea pecatui

Ava Gheorghe urmapl sail, care ce-

ruse de la D-deti, ca sa nu se despartb," de parintele saa spiritual, muri

0 el. Prin unirea cu D-cleil st. En

se radicase la cel mai inalt grad de

Parintelul ceresc. Acsta unire-1 face

atata bucurie in cat nu se pOte tinea

de a striga: Ajutorul mei fiI, sa nu

ma knell pre mine. Cred ea, vola vedea bunatatile Domnului in pamintul celor vii. Bncuria inimei se arata

in fata 0 cand D-det a unit un suflet err sine insuO, se arata. 0 in a-

Pe lfinga scar, maI avem o epistol a. a sfintului IOn Scararul,c atre

fara, ea inteo oglinda, stralucirea qi

seninatatea. All! DOmne, nimic nu
cer pre pamint, deck sa nu ma despart de tine. Alcii doresc bogaiii 0
glorie: eir nu doresc alt a. decat a ma

ferieitul ava din Raito. Se vorbe0e

aid' de datoriele until adevarat pa-

uni cu tine 0 a pune intru tine nadejdea odihnel 0 fericireI mele".

stor, din care ode mai prineipale sunt

IOAN Milostivul Patriarhul Alecsandriel. Mir supranumit Milostivul

pentru rnilosteniele sale cele multe,
se nascu la Amatonta in Cipru. U-

nici odatii.".

curatenia trupului 0 a sufletului, a

indrepta pre ceI ce se departOza din
calea cea drOpta Fi a-I face sa 'ql inplinOscii datoriele starei kr; a fi tare
0 plin de vigOre, dar asprimea s fie
temperata de bunatate, a eompatimi
peurru slabiciunea omensek, acomodandu se eu deosebite caractere, spre

a ca0iga pre toti lui lisus Christos.

Din tOte darurile ce se pot face Jul
D-dea dice sfintul, eel mai ptacut

nicul la parinCi 0 mo0enitor unei

familii nobile 0 bogate, el se castitori mai intai; dar murindu-i femeea

0 copii, se hotari a rupe ori-ce legatura en lumea, ne mal avend eine

sfi-1 retie. Imparti averea la saraci
0 se dadu cu totul la practicarea
faptelor bune. Progresele sale in a-

inaintea ochilor sal este al sufletelor

sfinCite prin pocainta 0 milostenie".
Trecuse patru ani de &and st. En
Seararul administra pre calugaril din

cesta stare ail fost ap de marl, ca.

nu se mai vorbia alta, de cat de

3Iuntele Sinai. Ar fi voit sa lase o

sarcina pe care o primise cu frier).
i pe care o privea ea o povara grozava; se &deo, sa demisioneze, 0
aqtepta numaI ocasiunea; in fine ea
se presinta inaintea mortei sale. El

in tot Orientul, iar biserica din Alexandria il alese de pastor al el in

incepu sa se rOge en multa caldura.

Muri in sihastria sa din Toal la 30

calitatile 0 virtuCile acestui barbat,

ap crt vestea despre dinsul ajun8ese

an. 608, fiind in vrista de 50 ant

Cea intal grija a sa, fu de a0 procura o lista de toci saracii, pre care-i numea stiipAnir i dommi sal,
pentru eh' Iisus Christos le-ail dat
putere a deschide porCile ceriului.

IOAN MILOSTIVUL

Era5 7500 de aceqtia pre care-I kit

sub protecVa 0 ingrijirea sa. In diva
hirotonieI sale dfidu o ordonanO,

prin care se oprea a se vinde cu

cumpene strimbe in dauna saracilor.

Opri pre servitoriI 0 oficeril sal de

a lua daraff 0 in tote Mercurile 0

Vinerile primia pre tOt ii. lumea spre

a se eurma eertele 0 a se educe alinare celor nec5j41. 0 data era gata

sa plece la biserid, o femeie se plangea in contra ginereluI sh5. CeI de
cash-I spuneati s5. aqtepte pang ce
va eqi de la biserica. Dar sfintul
auldind, d.ise: Cum imI va asculta

431

nu-I fu mirarea, and sfintul II oferi unul din vasele bisericel inchr-

cat cu grin 0 pe care neguOtorul

il vindu eu pret bun. In urma invasieI

per01or, creOinii din Orient 0 maI

ales cei din Ierusalim se afia5 in
mare suferinta. Sfintul le veni in
ajutor cu banI 0 producte, trimiOnd

0 lucratorl egipteni, ea si le ajute

a'ql reedifica bisericele; trimise Ina 0

dol episcopi 0 un igumen, spre a

rescumpara robil de la perql.

Pe cat era de darnic, pe atit era

de restrins catre sine. Masa, mobilele, vestmintele sale eraii fOrte sim-

Dumnedeti rugaciunea, dad eil nu ple. Tin om bogat din Alexandria

volt asculta pe acsta femeie".
qtiind ca sfintul avea o patura prOsta
Indata ce se facu Episcop imparti pe patul shil, 1.1 trimise un acoperela manastirl 0 la spitale opt mil de mint prgios, rugandu-1 a se servi
galbeni, ce se aflaii in casa biseri- de el. El o primi, dar nu putu do:1mi
eel sale. Veniturile sale potrivite cu tart nOptea, gandindu-se la atatIa
demnitatea scaunului gii, care era nenorocil c5.rora le lipse0e strictul
cel intill in Orient, se imp54 la necesar. A doua 4i. o vindu 0 imArad; asemenea si sumele insem- paili banil la Barad. Bogatul o cumnate, ce i se dadeat de cell bogaffl. Ora 0 o dada lar sfintuluI, care o
Oficerii 01 iI amintea, ca trebue sa vindu Iar41.
De bun'a' soma ca nu tot timpul
grijasca 0 de bisprica sa, dar el li
respundea, a Duni ted.eu are purtare era Intrebui*t numai cu milostenia.
de grija; apoi le bpuse vedenia ce Avea ore hotarite pentru rugaciune,
o avuse el in tinere0. Inteo cli, pentru studiul sfintei scripturI 0
lice, milostenia mi se arata sub fi- pentru cetire. Nu vorbea nici o data
gura unel femel incununata de laurl lucruri de prisos 0 dad avea a vorbi

0 mai stralucita de at sbrele; ea ceva din cele trecatdre, vorbea fOrte

se apropie de mine, 0-ml grai: Ed pqin. Cand audea graindu-se de MI
stint Rica mai mare a Imp5ratului;
dad te-i purta bine, te voI duce
inaintea luI; del nimene nu se duce

despre aphipele, schimba vorba 0 nu

primea pre clevetitori in casa sa.

cu mai mare indrasnela ea mine. Eil

serva cea mai mare umilinta Tot-deuna

l'am fault sa se pogore din cerIA

se defaima pre sine, acuzandu-se de

ticalo0e, slabiciune, stricaciune 0
mandrie. Necontenit Fauda pre sfinVI caril se numeat vermi, nevrednicI
a se numi Onieni. Frica de judecata
lul Dumned.et il facea sa fie cu totul
desparVit de cele 1ume0I, 0 and venla vorba de acestea, spunea lucrurl

pre pamint, pentru ca intrupandu-se

s5. pOta rhscumpara pre totl OmeniI".

Un nenorocit veni sa-I multamesca

dar el vise: Frate, Inca nu mi-am

-Arsat sangele pentru voi ae, precum iml porunceqte Iisus Christos, Domnul 0 Dumne(leul melt Un
negucitor, in dou randurI ceruse ajutor. A treia Ong, Bind Tar in mare
lirimejdie, mergea indoindu-se. Care

In cuvintele 0 faptele sale se

ob-

grozave. Incredintat el gandul la

mOrte este motivul cel maI puternic pentru priveghere, punea sa-I

432

IOAN MILOSTIVUL

sape pe fie care di mormintul; pi

unul era insgrcinat sg-1 (pcg chiar
in mijlocul celor mal frumOse ceremonii. Stgpgne, mormintul Inca nu-I
gata; d5. poruncg sa se termine, ce

nu stii ceasul mortil".

Acest sfint patriarh invinsese acum ori-ce simtire de mandrie. El
se credea fericit, cnd i se da ocasie a suferi injuril, pentru ca sa adauge la meritele sale. Vrgjmasii

riate, ca este cu neputintg ca sg nn

gresim. Datoria magistratilor este
de a judeca pre eel vinovati, datoria nOstra este de a lua apararea lor".
El intorcea acesta en exemplul
multor persOne piOse, pe care lumea-i

judecase cu usurintg. Un caluggr

dicea el, adusese cu sine la Alexandria pre o femee ebreicg, pe care
o eastigase la crestinism; 11 acusaU

ca ar fi avut relatil vinovate cu

Bel nu puteat sa facg nimic in contra

rgbdarei i blgndetei sale; unil chiar
se aruncall la piciOrele sale, spre a-i
cere lertare. Iata un exemplu. Niceta
guvernatorul Alexandriel luase piste
dispositii vatamatOre pentru sgraci,
patriarhul le kg apgrarea, Guyer-

dinsa i pentru aceea a fost bgtut.

Acest om stint, impgcat in constiince, lui, suferea cu bucurie acstI

natorul, care nu se astepta la o re-

mina".
Sfintul lOn era fOrte zelos pentru

sistenta, se infurig i parasi lute pre

advocatul saracilor. Cgtre gra sfin-

tul trimise la el s5.-1 spue ca sdrele

este spre apus, facend alusie la
cuvintele Mintuitorului: SA nu apue

sdrele intra mania pstra. Indatg

dupa aceea Guvernatorul veni eu ochii plini de lacrimi si-sl ceru lertare.

Nemultemit a suteri cu rgbdare

injuriele personale, lucra din tote
puterile, spre a itnpaea pre eel in-

pedpsa pentru slava lui Dumnedeti

si nu indrasnla a se apgra ; dar nevinovatia lui fu recunoscut5. i vir-

tutea lul strgluci cu mai multg lupastrarea odorului credintel; el sg

nevoia a feri pre crestini de otrava
eresiel. Avu fericirea, ca cu ajutorul
lui Sofronie si IOn Moscul, sa curete diocesa sa de off ce invetaturi
streine si a converti pre mai multi
eretici, intre earil si pre Severiani.

Tot prin bland* reusise a ajunge

aici; dar de aid nu urmeza ca ar fi
avut slbiciune. El dada exempla de

int cu un boer inggmfat. L'a rugat

trie, cand era vorba de a mantine

buna ordine. Audind ca mai multi
vorbiati pe alara in timpul serviciu-

turgie. Pe &gild 4iceaii amendoi: Ta-

mijlocul lor; si el nedumerindu-se

tea nostru, sfintul Wu la cuvintele:

de acesta purtare, le vise: Fiilor,

trebue ea pastorul sa fie cu oile sale".
Vinovatil recunoscura greE4m1a si numai facura asa.
Niceta indemn pre pastorul nostru ca sa merga la imperatul; amgn-

vrejbiti. Iata mijlocul ce-1 iutrebu-

sa vie la el si s asculte sfinta li- lui, el se duse dupg el si sedu in

ne larta north gresalele nstre
precum i noi lertam gresitilor
nostri, pre care le dise numal boerul Apol 11 ruga s cugete serks
asupra celor dise. Boerul, care nu
se astepta la una ca acsta, cgdu in
genunchi p fagadui sfintulul a se
impaca cu vrajmasul seri; ceea ce
pi facu.

Judecgtile indrasnete erau Inca

un motiv de invatgtura pentra turma
sa. Cum vom indrgsni a judeca pre
alti ? Imprejurarile sunt asa de vs.-

doi plecarg la Constantinopole; dar

se despartira la Rodos, pentru o vedenie ce o avu patriarhul i care-I
vestia mOrtea sa. Me chemi dise el
lui Niceta, ea sa ved.pre imperatul;
nu mai pot, pentru el Ifnperatul cemini me chiama la dinsul". Trecu
apol in Cipru i muri la Amatonta

IOAN MILOSTIVUL

433

Indata dupii aceea, la anul 619. Era

in al sse-deci i patrulea an al vristel sale si al decelea al Episcopatu-

Avea

lui sti. Corpul sea fu dus la Cons-

respandit.
Imperatul Teodosie I intreband de-

tantinopole, unde se pstra mai mult

timp. lmperatul turcesc l'a daruit lui
Matias Corvin care l'a pus in Buda.

La 1520 fu transportat in Tall, si

la 1632 la Presburg unde se afle,

i darul minunilor i vindeca

bolnavii cu unt-de-lemn bine-cuvintat. Prin acestea se facu numele sen
spre succesul resboiului ce avea sa I
face, cu tiranul Maxim, i se respunse

ca va fi invingetor taxa multa varsere de singe. Imperatul, ne indoin-

si asta-di. Biserica nOstre, serbeza a-

du-se de predicerea sfintului, se duse

mintirea acestui sfint parinte in diva

de 12 Noembre, diva mortii sale.
IOAN Egipt6nu1 marturisitor. St.

in Occident si batu de done oil pre

Maxim in Panonia; el trecu apoi Alpii i prinse pre tiran, &amis. II VATara soldatii capul. Se intOrse biruitor la Constantinopole, incredintat
c victoria sa se datoreste numai rugaclunilor sfintului. Cn: alta ocasie
proba, c sfintul are darul profetiei.
Eugeniu luand purpura in Occident

Ion nscut pe la anul 305, era din

neam prost i in copilarie invet meseria de lemnar. Parasi lumea la vrista de 25 de ani si se puse sub conducerea unui pusnic. Dascalul gasi
in ucenicul sefi o umilinta. i simplitate, care-I minung. Spre a se deprinde

in anul 392, Teodosie trimise pre

la ascultare, II porunci s fac a. mai

Eunucul Eutropie in Egipet cu ordin

multe lucruri, care se pareati ridicole

in ochii lumei, cum b. o. s ude un
copac uscat, de dou e. orl* pe di. Ion

sa aduca pre sfint in Constantinopole, sal cel putin sa-1 intrebe ca

sa stie, daca trebue sa se duce, in

facu mesa ascultare un an intreg,

contra usurpatorului, salt sa-1 astepte

fare, nici o cartire. El remase pe langa,

betran cat tra'i el, adeca, 12 ani; apol

in Orient. lon dupe, ce se ruga sa

4 ani.
Cand era de patru+ci de ant se
retrase pe virful unei stand. langa
Licopole. Zidi up, easel sale si lasa

fie scutit de caletorie, dise c imperatul va invinge, dar va perde multa

lume; adause c va muri in Italia
si ce. until din fiii sei va domni in
Occident. Si acsta predicere se implini intocmai. Am dis c5 sfintul 'si

numai o ferestruica prin care-I (Mea

facuse obiceiul a nu vedea femee

cele ce avea de trebuinta; tot pe acolo inveta si pre acei ce-1 visitafi.
Vorbia cu Dumnedeti cinci dile pe
septamang. Numai Sambata si Durni-

nici odata. Tin oficer, venind sa vada.

pre IOn, II ruga sa nu Ia in nume
de ren (Idea femeea 1111 ar dori sa-1
vada; adaose ca era la Licopole si

nica putea sa fie vedut, numal de

ca

barbatil. In fie care di lua cite ceva

fruntat, ca sa-si procure o asemenea

fericire. Sfintul ii respunse, ca de
patru-deci de ani, de cand traeste pe
stance sa, s'a facut o lege inviolabile, de a nu vedea nici o femee, si-1
ruga sa nu se supere de refusul seg.
Oficerul se duse Vote trist i istorisi
femeei sale, ca nu isbutise in cererea
sa. A doua i starui din noil, i dise

petrecu prin diferite manstiri alti

de mancare, dupa apusul sOrelui; nici

odata nu manea pane sari fertura.

Ast-feliti trai el pang la vrista de
noue-deci de ant Langa chilia sa zi(lira un feria de ospatarie, unde ucenicii seT primeafi pre streini. El po-

seda darul profetiei intr'un grad eminent si descoperia, acelor ce-1 yedeal, pecatele cele mai ascunse, precum si gandirele cele mai secrete.

multe pericole si greutati a in-

sfintului, ca femeea sa ar muri de

durere, daca n'ar obtine in fine gra28

434

IOAN MILOSTIVUL

ia ce solicita in numele seg. Du-te

spune femed tale, a me va vedea
asta nOpte, fare se lase, din cask".
Barbatul i femeea erag cu nerabdare

Nitriel, intre caril era' Evagrie, Albin,

Ammonie i Paladie, aveati mare dorinVa cli vada pre servitorul Jul Dum-

sa vada cum se va implini fagaduinta.

Abea adormi, ca Ion i se arata In vis
0-I dise: Femee, mare este credinVa

Elenopole si care a scris vigta sf intulul, pled, in Tebaida la inceputul

kit Julie, 394, and Nilul era varsat.

ta si am venit se. te ved. Dar trebue

s5.41 spun, ca se nu mai doresti. s.
vedl pre servitorii Jut Dumnedeil pre

Venind la locuinta MI I On, gasi pOrta

pamint. Multemeste-te a privi la vi4a

lor cu spiritul i s imitezi faptele

bor.

'apoi de undo vine dorinta ac6-

sta, de a me vedea numal deegt?

Sunt eil stint sag profet? Nu, sunt

un om slab si pecatos. Numal pentru
credinta ta am rugat pre Domnul, ca
so, te vindece de tOte bOlele corporale, de care suferi. Teme-te de Dumnedeti i sa nu ulti. de binefacerile
sale", Dupg ce o mai sfatui sli ducli
o vi6V5, cresting, apoi dispAru.
Femeea desteptindu-se, povesti barbatuluui sego visul ce l'a avut. Ea-I

spuse cu deamgruntul t6te imprejurrile, II descrise asa de exact trasurile persOnei, ce i se argtase, ca
oficerul nu se indoi, cli n'a fost sfin-

tul; a (lona di se duse sa-I mu1tam6sca de favOrea ce acordase femeel

sale. Cgnd sosi, Lin II clise: Am facut

ce ai cerut de la mine: am vedut

pre femeea ta i I-am dat ce a cerut. Mergi in pace". Oficerul dupe
ce primi bine-cuvIntarea sfintului, se

retrase si continua caleltoria sa in

Siena. Despre istoria acesta ne lucredin0z5, Evagrie, Paladie si Augustin.
Acesta spune c a audit de la un om
insemnat fOrte serios i vrednic de

credinVg, care o audise chIar de la

aceea, care i se intimplase. Adaoge
apoi c5, dac5, ar fi vedut pre sfintul,

l'ar fi intrebat dace in adever i s'a

aratat In persOna sag ca a fost un
Inger imbracat in corpul MI sag dace
imaginatia acelei femei a fost atinse
de o visiune.
Mull pusnici streini, din desert'''.

nedeg. Paladie, care fu episcop de

de la vestibulul chiliei inchisa si i

se spuse ea' se va deschide sgmbata
viitOre. Astepte in ospterie. In fine
sgmbeta la opt ore intrg. Sfintul siedea la ferstra prin care vorbea acelor ce veneag se.-1 intrebe. Dupe.
ce salute pre Paladie, se informa din
ce targ este, pentru ce a venit, si
dace nu-I din rn5.nestirea lui Evagrie.

paladie respunse la tote intrebrile.

Intro acestea vine Alipie, guvernatorul provinciei care avea aerul unei
persOne fOrte grabite. Sfintul las5. pe
Paladie, spre a vorbi cu guvernatorul.
Convorbirea fu lunge. Paladie ne rgbdator cgrtea in inima sa contra venerabilului betran, ca ar fi cgutend in fata
Omenilor. Chiar se ggndea se. plece,

and Ion II spuse prin Teodor, se, nu

fie nerabdator, cli guvernatorul are .sa
plece, i ca vor avea destul timp sa
vorb6sce.. Paladie, mirgndu-se ca el stie

ggndurile sale astepta fare si mai cartesca. Dupe plecarea lui Alipie, sfintul
1-a chemat i I-a dis: De ce te-ai maniat i m-ai acusat in gandul ted de lucruri ce nu mi-a trecut prin minte. Tie

pot WV. vorbesc oil &end.; si dace.

nu voi putea eti, sunt parincil si fratii

earii te vor povetui pe calea raintuirei. Nu tot ast-feliti este ci cu guvernatorul ; In mijlocul valurilor lumesa, el se foloseste de scurtul timp
ce i se da s5. mai resufie i caute
aid sfaturi mintuitOre. Oare bine era
25.-1 fac ce. astepte"? Apol II spuse
tot ce se petrecea In inima sa, fare,
s5, uite ispita, cal muncea gendul sa
las e. din pustie; ba Inca intra si in
amanuntele pricinilor puse inainte de
diavolul. El Va infilVisat parerea de

436

IOAN CALIBITUL

bia in golf ul Nistrului la Acherman,

Aici se duse viclnul resbunator la

$eicul orasului, ce era un Persian
de cultul inchinatorilor focului. Acestuia i-a declarat ca pe corabia sa

a sosit un calator renumit om en

multa invetatura si iscusit in propaganda cultelor religiOse. Acest invetat ar dori sa-Vi schimbe legea

fara hotare, pang ce esira intestinela

celui schingiuit, iar cliI osteniti,
contenira bataia. Locuitorii orasului,
caril asistaa la acea cumplita osinda

se umplura de infiorare. Dar neinduratul tiran dete porunca, de a lega

trupul sfintulni de coda unui cal

selbatic si de a-I tiri de alungul

crestinsa imbralisand cultul focu-

curmezisul orasului. Ovreii en sudalmrt i batjocura petreceat pre mar-

lui si al planetelor ceresti. $eihul

tir, arunand in trupul lui cu pietre

fanatic fiind in cultul seri, s'a bucurat gasind un odor asa de pretios
pi indata a chemat l'a sine pre Ion,
spunendu-i ce auq.ise de la stapanul
corabiel i invitandu-1 in fata curte-

ei noroit, lar unul dintre ei luand sabia de la ostOnul ce ducea calul, tail
capul sfintului Ion. Trupul deslegat
remase la acel loc neinmormintat,
fiind-ca inserase fl i niel unul din cre--

nilor sei, ea cat mai curend sa se

tini nu indrasnia sa se apropie

lepede de ortodoxie si s primOsa

cultul lul Zoroastru, inchinandu-se

sa radice trupul.

foculu

i sOrelui.

IOn asculta cu mare nimire propunerea $eicului si-i respunde a-

poi, ca nu numai nu se lOpada de

legea cresting, ci-1 sfatueste si pre
el a se desface de cultul pagau pi
a crede in Christos, care este lumina
din lumina si de la care ataxia tOte
luminele ceresti. Atunci $eicul 1,1in

Abea sosi nOptea i lat ca deasupra trupului stintului se ivi un

stilp de foc ineunjurat de candele
aprinse, iar trei betrani in vestminte
albe, cantara psalmi de lauda sfintului Mucenic. Un ovrel vecjend acea

minune Ina un arc qi tinti cu stigta

in cantarql, dar se sevirsi alta minune : manele-i remase intepenite pada

de mink ameninta pre IOn ca-1 va

ce marturisi vedenia. Vestea despre

vedenia acesta inspaimanta pre $eih,

supune schingiuirei, de nu va implini

porunca. Ion i respunse, a este gata

in cat dadura voie crestinilor sa inmorminteze trupul sfintului.

a sufeii pentru Christos, dar de legea sa nu se lasa. $i lata, a la po-

Stapanul corabiel voia sa fure

trupul i sad arunce in mare. NOptea insa, and servitorii lui scorneat' mormintul, Sfintul se arata in
vis preotului bisericel crestine, care

runca neinduratului c1ii Ion a fost

supus bataei cu vergi de rasura, in-

tru atata, incat arnurile de pe trupul lui se facu in bucati, iar pamintul se rosi de sange nevinovat.

Dupa aceea En a fost inchis in

temnita; lar a doua cji iar a fost dus
inaintea tiranului Persian, care porni

din mil cu incercarile de induplecare 04 ameninO, ca clack se va indaratnici, schingiuirele vor fi si mai
mar!, dar sfintul IOn nearatand nici

in graba alerga cu cati-va creOini

la fata locului i alungara
caril voiaa sa-1 fure. Trupul sfintului
luat apoi din grOpa si l'a
aselat langa prestolul bisericei, unde
s'a pastrat 70 de ani, sevirsind
multe minuni inaintea celor caril ye'alai].

s se inchine acestor mOste.

Martirisarea a fost in anul 1330,

un fent de suferinta trupOsca ,i-a Ian dupa 70 de ani a fost stramurespuns, ea el va slavi pre Dumne4eul

crestinesc pane; la cea din urrna suflare. Atunei se incepu schingiuirele

tat la Suc Ova, de Alexandru eel bun

Domnul Moldovei.

IOAN Calibitul. Acest sfint era

IOAN EGUMENULIOAN PSIHAITUL

437

fiul unuI domn bogat din Constantinopole, anume Eutropiu; el parasi

Inca din copilarie, casa parintsca
-ea sa, triasca pintre Achimiti. Dupa
sse ani veni la Constantinopole,

Inchinat lui Dumneclet. Cand a ajuns

la masura virstei i trebuia a se
yurni in scaunul arhieresc, a fost
trimis de poporul seti la Arhiereul Iviriet i lug de acolo hirotonia, pen-

imbracat cu niste haine sarace; ca

locuinta ales un ungher in apropierea easel parintilor si, care-1 nutria
cu milosteniele lor fara sa stie eine
este; si de la mica coliba in care
trala se numi apoi Colibasul. 0
ast-felia de vita asa de extra-ordinara, a fost sanctificata prin o rug--

tru ca in partile grecesti ere' lup-

dune continua, prin practica Mandetei, a umilintei, a rabdarei si omorirei

Lazilor, a fugit in Amastrida Pontului, uncle se mute, dare Domnul,

ian sfintele lui mOste all fost puse
in manastirea sfintilor apostoll. (Iunie 26).
IOAN si Chir martiri si doctorI
fara de arginti In Alexandria, pro-

trupului. Numat in timpul agoniei

sale se Wu cunoscut mamel sale.

El muri in anul 450 si fu inmormantat in coliba sa, precum ceruse.

Tarintii si zidira, apoi o frumOsa

biserica pe mormintul sea.
Cedrin o numeste biserica saraculul Ion; iar Zonara, biserica Sfin-

tuldi IOn Colibasul. La Roma, in

tatori de icOne. Dupa mOrtea lui

Constantin si a lui Leon s'a dus la
Constantinopole i vorbind cu imperatesa Irina pentru credinta ortodoxa, s'a intors iarasi in tara lui
ei rabdand multe primejdii, pentru
ea poporul sea voia sa-1 dea pe mama

flier de ajutorul artei lor, spre

face pre bolnavI sa se lepede de necredinta paging. Aqind amandoi c.

o femee crestina, anume Atanasia, a

insula Tibru, se afla o biserica, ce

fost arestata cu treI flee ale sale,

Orta numele sea; si de aid s'a cre-

la Canope in Egipet, se chisel% cu-

slut ca mOstele sfintului all fost stramutate acolo inainte de luptele ico-

noclastilor. Off cum ar fi, capul st.

Ion Colibasul a remas la Constantinopole pima la luarea acesteI cetati
de latint 1204. Dupa aceea s'a
stramutat in Besancon din FrancheComtO, si se vede Inca in biserica
st. Stefan; se afla intr'o racla cu inscriptie gr6c
IOAN Egumenul manastirei Managriei s'a sevirsit in 4 lunie.
IOAN ostasul selaslueste, unde
-cOta ingerilor dantueste (12 Iunie).
IOAN fiul prea-euviOsei Ana, s'a
svirsit 13 Iunie.
IOAN Episcopul Gotiel a fost din

tara Tavroscitiei si a trait pe timpul lui Constantin si Leon Isaurul,

fiind intr'un ores de sub stapanirea
,Gotilor, fiul lui Leon si Fotiniei.
Din pruncie fiind sfintit ea Samuel si
iferimia nascut din fagaduinta, a si fost

rind in cetatea aceea, spre ale incuraja, ea sa marturisesca pre Iisus

Christos cu indrasnela; dar indat
ce paganii aflara c. sunt crestini Ii
arestara. Mal intaI II batura cumplit; apoi le arse cOstele cu torcil
arcletOre; apoi pusera sare i otet in

ranele kr, ca sll fie i mai durerOse.

Atanasia i ficele sale, care aa fost
martore la aceste (chinurI, patimira
si ele. Le condemna apoI, ca si pre

dinsii a fi decapitati in 31 Ianuarie. Se serbeza in 28 Iunie.

IOAN Psihaitul, din tinerete unmind obiceiurilor luI Ilie i Ion i
indreptandu-sl vi64a spre aspro, pe-

trecere, a biruit resboele dracilor

barbateste, curatindu-sI maI IntaI
sufletul prin curgerea laerimilor. Dup.&

ce a suferit multe isgonirl i Inchipentru combaterea ereticilor ei

despretuind ordinile imperatesti; de
son

aceea dupa multe lupte a luat cu-

438

IOAN ROMANULIOAN MARTURISITORUL

nnna i s'a invrednicit darulul mi-

nunilor (7 Mal).
IOAN Romanul, oltn de naqtere,

s'a svir0t de sabie in Constantino.

pole la anul 1662, marturisind pre
Christos in 12 Mal.
IOAN Bulgariul s'a svir0t de sa-

bie la 1802 in 14 Mal.

IOAN cuvios ctitorul manastireI
noua, din Hio, s'a savir0t la 20 Mal.
IOAN Vladimir Imp6ratul s'a se-

vir0t prin sabie in 22 Mal.

IOAN martir s'a s6v1r0t cu Meletie stratilatul in 24 Mal.

mutat din cele deqarte &Are vecini

die lcaquil in 19 Aprilie.
IOAN marturisitorul Egumenul
manastirel Cataron. Acest fericit s'a .
nascut in Irinopoli, una din cetkile
Decapolei, fia de parinti creqtinl si
lubitori de Dumnedetz: Teodor qi Gri-

goria. Mid era de none anl, s'a dus.

la Chinovie uncle s'a i calugarit ci
fiind osirduitor i smerit i asoulta-

tor, s'a lubit de descalul Oa, care

l'a kat cu sine la sinodul din Nicea
o

Constantinopole; apol s'a facut preot

schimnic in manastirea lul Dalmat ;_

IOAN Corabierul a suferit muce-

lar imparatu1 Nichifor l'a trimis egu-

nia in Insula Co la 1699 Apriel 7.

IOAN martir, a pkimit cu David.
0 Mina in 12 Apriel.
IOAN noi martir din Ianina, s'a
savir0t la Constantinopole de foc Li
sabie in 18 Aprilie 1527.

men manastirel Cataronilor. Acolo

carmuind turma lui Christos cu pigcere de D-deil mal mult de dece anl,_

era lubit de toVi. Cand s'a inceput

lupta pentru icone, el sfainia pre

politul, lasand lumea inca din fra(*eta vrlst s'a dus la marele Gri-

parintl sa nu se lase de inchinaciunea

lor, dar n'apucase s termine i ta
triniiii lui Leon, ea niqte lupi alt
impr4tiat turma i jefuind manasti-

orie, care l'a facut monah, 0 se nevoea impreuna cu el slujind Jul Damneaelt S'a facut aa de vestit intru
ascultare i plecat intru supunere,
prea gata la slujba, incat i Grigo-

la impgratul l'a infruntat pentru nelegiuirea lui, pentru care a fost crunt
batut preste obraz cu vine de boil,

TOAN ucenicul st. Grigorie Deca-

rie se bucura de el 0 prea maria

pre D-clet. Dupa gvirciirea st. Grigorie s'a mutat la loc strein i ne-

eunoscut i acolo se nevoi. Apol mer-

end la sfintele locurl, s'a mutat la

lavra st. Hariton i s'a dat spre sine
spre mai multe nevointe de fapte
bune, i asa cu pace s'a odihnit in
18 Aprilie.

IOAN Culica, a suferit martiriul

la 1564 Apriel in 18.

IOAN Paleolavritul pornindu-se de

raic spre rivna dumneclescii s'a lipit
de Dumnedea i parasina desfatarea
si mandria lumel, s'a instreinat de

patrie 0 rude 0 hand crucea a mers

in tara streina i necunoscuta pentru
Domnul i sosind la sfintele locuri,
a mers la manastirea, st Hariton unde
savirqind tot fella]. de fapte bune s'a

rea a luat en el pre pastor in Ianturl i l'a dus la Vixanta. Mergnd

Iar fericitul se bucura patimind pentru

Christos. Dupa ce l'a inchis in metohul sii trel luni, l'a trimis la cetatea Pentadaction in hotarele Lambel. Acolo picirele lul legandu-le
cu lan0r1, l'a pus intr'o InchisOre
intunecOsa , lasandu-1 opt-spre-dece
luni; apol Va adus gol in cetate

spre batjocora, inaintea impratului,

apol a fost dat pe mane, patriarhulul
Ion, care multa crudime a aratat strimtorandu-1 cu finne. Dupa aceea l'a tri-

mis la cetatea Criotavron Avuchelariilor, acolo stand inchis dol anl,,

se uscase carnea pe el. Venind la

tron Mihail Balbul s'att liberat top:
exilatil, a voit sa se dud. la Chalcedon, ins& n'a fost prima in cetate.
Dupa aceea a voit sa se apde intr'o
manastire, ins& a fost luat de patriar

IOAN PATR/ARHUL IERUSALIMULUIIOAN CUVIOSUL 439

hul de atuncl si multe necazurl suferind, a fost surgunit in insula Afusiel, unde r6rortind dol ani, multe
vedenii a avut si vestind mutarea sa,

IOAN fiul lui Xenofont si Mariel,

eu pace s'a s6virsit in 26 Ianuarie.

IOAN martir, a fost decapitat de

s'a gvirsit in 27 Aprilie.

Murgaton, regele Bulgarilor, la 22 Ianuarie.

IOAN Paiarhul Ierusalimulul, cu

pace s'a svirsit in 30 Martie.
IOAN cuvios, care a vietuit la un

IOAN euvios din cetatea Oxiriuh

langa Nil. Yell 2indreT pag. 68.

put s'a sgvirsit in 30 Martie.

IOAN martir, s'a gvirsit de sabie
cu Vruchie in 27 Martie.

mult cu postul si infranarea; Tar dup.&

IOAN din Cufiane, en pace s'a st-

virsit in 16 Martie.
10AN unul din eel' patru-led de

10 AN Episcopul Polivotului, Inca

din pruncie 's1 impodobia vita maT

ce i s'a incredintat 'Astoria poporuJul', s'a nevoit si mai mult fericitul.

Pe la anil 700 Leon Isavrul a in-

Constantinopole in 5 Martie 1784.

ceput lupta contra icOnelor, Tar Nil

mustra cu tarie paganatatea acelula.
Deci inv6tand si cu deamaruntul deslusind turmel sale adevrata si drept

ION Calla, a marturisit in Constantinopole si s'a taint cu sabia in

26 Februarie 1575.

maritOrea credinta a Bisericei lul

Christos, a adeverit ea va ramanea
intru marturisirea eI.

martini. din Sevaste (9 Martie).

IOAN bulgariul a marturisit la

IOAN fiul sfintei Fotini Samari-

Atata putere de minuni a luat, in-

'Arica, s'a savirsit in 26 Februarie.

cat a certat cu dumnecle6sca ped6psa

10AN cuvios, a fost ucenic st. Lim-

la o culme de deal forte rece a petrecut acolo douHecI si eincI de ani

pre agarenii ce erah pe langa Amorea Frigiel, si asa i-a induplecat sa-T
darulasca 1111 pre crestiniI ce-1 avea
robitt Ast-felIii vietuind cu placere
de Dumneq.eh s'a mutat catre Dom-

farti acoper6mint; hrana sa era pane

nul, iar ci nstitele sale mOste s'at pastrat

si Bare, Tar haina de Or de capra.

intregi pang asta-c11. CrestiniT de a-

Trupul s6ii era in &prat cu lanturT

grele, de care fiind ingreulat si ar-

colo le imbraca in vestminte Arhi-

endu-se de razele sOrelni n'a voit niel

le a04a in tronul Arhieresc spriji-

odat sa la mangaere despre vre-o

umbrire la patimirea sa. Prietenul

nite de doi preotl (4 Decembre).

ner', care sihastrIa la muntele ce este

aprOpe de satul Targala; ducendu-se

erestl si cat tine slujba Cincl-clecimeT

WI sadise rang& patul lui un migdal,

IOAN martir din insula Tasu a

marturisit la anul 1652 in 20 De-

dar acesta crescend a pus de 1-a ta-

cembre.

Tat, ea sa nu ELVA, nici o mangaere

de la umbra. Asa nevoindu-se, s'a

IOAN sfintit martir din Persia s'a

savirsit in 29 Noembre.
IOAN preotul, s'a savirsit de sabie in 28 Noembre.
IOAN martir a foot improscat cu
pietre in 20 Noembre.
IOAN si Zaharia cuviosl. IOn era
un om fOrte evlavios care adesea se
ducea nOptea langa biserica sfinteI
Sofil si se ruga in talna. Intr'o n6pte

mutat cu pace in 23 Februarie.

IOAN scolasticul Patriarhul Con-

stantinopolel s'a gvirsit in 23 Febru ari e.

IOAN din Lico, cu pace s'a shin.

sit in 6 Februarie.
IOAN din Irinopole, s'a luptat pentru ortodoxie si s'a stins in 4 Februarie.

IOAN doctor fall de argintl, s'a

sgvirsit in 31 Ianuarie.

vede o lumina si un om dupit ea,

care apropiindu-se de usa biserieel
ciiclu in genunchT si facend semnul

440

IOAN DUCA VATATZEIOAN MARTIR

crucel se deschise. Intrnd in pridvor se rue, Icnei prea sfintei nescetrei de D-deti qi tot cu semnul
crucei deschise ua cea mare O apol

cea de arent. In biserice se ruge

lui Dumnedeil ; iar dupe rugeciune
eqi din bserice i uOle s'at inchis
dupe' dilisul. Betranul Lin voind se

vade ce felit de om este, s'a luat

dupe el yi ajungend intr'o case, serace, a vedut pe soVia lui aducendu-i o luminare, cael lumina ce era
inaintea lui disparuse; O a inceput
at lucreze mai depatre fiind cismar.

lul Dumnedeti; 'far Zaharia q'a lesat

casa

i s'a gent nevedut, ea se nu

fie amegit de deqertecIunea lumesca

(17 Noembre).
IOAN Duca Vatatze, milostivul Imperat, s'a sevIrOt in Magnesia (5 Noembre).

IOAN Episcopul din Persia s'a se-

virOt de sabie la 1 Noembre.

IOAN noti martir din Monemvavasia, sa sevirOt in Tesalia le 1773
Octombrie 21.
IOAN envies, ctitorul monastirei

din Rilo, s'a sevirOt cu pace in 19

I6n intrind in case, a cedut la pi-

Octombrie.

ciOrele lui i sarutandu-le cu lacriml

II ruga st-1 spue eine este O ce vi-

reei era din Teba Egiptului i pri-

ate are. Iar cismarul dicea: Iarte

betranule pentru Domnul. Sunt pacetos i n'am nici o fapta bung. Betranul nu inceta a-I ruga st-1 spue,
pcite ce iDumnecleil a voit se, se descopere petrecerea ta; altmintrelea nu
m'aql fi invrednicit eli nevrednicul
s vCd o asemenea minune. Strimto-

rat de jureminte minunatul berbat

s'a sculat de pe scaun i fecend metanie betrfinului a inceput a-i dice:
Se, Oil, frate, c n'am fecut alta pe
pe,mInt de cat se me intinez in pacat O s cinstesc desfetarea tru'Asc.& Dar luand in minte frica muncei, dupe, ce m'am insurat, n'am Intinat trupul meti, ci amendol pazim fecioria i o teinuim, *end ce,

este sterpe. Pane, acum se pazeOe

de noi adevarata cura;cie a sufletului
O a trupului pentru dorinta i dra-

gostea Ziditorului. N'am mai mult

de cat trei arginti i jumetate, cu
care cumperaud pei, lucrez eismeria,
lar cdtigu1 II impart in done; o parte

o impart la Araci i alta o opresc

pentru trebuintele nOstre; i ast-felTA
petrecend Wept pre Infricogatul judecator. Audind TOn povestirea acesta
gi infricoqandu-se de judecate, a leudat pre minunatul berbat i binecuvintindu-1, sa dus acase, multamind

IOAN Hozevitul Episcopul Cesamind de la moqul seri ingerescul chip,

ducendu-se cu voia mut la sfintele lo-

curl, a locuit intr'o peOera hranindu-se cu mugurl. Fecendu-se renumit prin mai multe minuni s'a fecut Episcop Cesareel, unde a stat
yqin timp, dupe care iargO s'a intors: in pustie, unde in multe chipurl a fost ispitit de diavolul, fere

sa-i pig face ceva. El a vindecat

multe bOle incurabile i plOe la timp

a adus, facend s isvorasca ape, in

multe locuri en rugeciunele sale, gi
multe semne sevIrOnd, s'a mutat &e-

tre Domnul in 3 Octombre.

IOAN Cucuzel, care s'a nevoit in
Lavra Atonului, cu pace s'a savirOt in 10 Octombre.
IOAN din Conita, noti martir s'a
vefirOt in 23 Septembre.

IOAN martir in Africa. Pe dna

domnla in Roma Vasilie Macedon,
in Africa stepanea crudul Avrahin.
Acesta predind Siracusele a luat de
acolo pre Lin cu copii lui. Petru pi
Antonie, carii erati Inca mid O a
poruncit se-I invete carte araba; ajungend la vrista legiuite s'ati distins
cu ranguri, fecendu-se unul Genison
'far altul Sachelarie. Aflind A.vrahin
c ei sunt creOini, I-ail pus in obedl i I-el ucis cu toiege clenciu-

IOAN CRITENULIONA PROMUL

Tse. Aducend apoi si pre tatAl kr

Ion si fadicindu-leu mina stnge, de

grumaz, l-a virit sabia in gurg gi

asa s'a sevirsit fericitul in 23 Septembre.

IOAN Critnul, care a. m'arturisit

441

se duce la Ninevi, una din cele maI

renumite cetbiti ale Asiei, atunci capitala monarhiei asiriene si a profetisa contra ei. Iona vNend numai
rusine i pericol in misiunea acsta

in Efesul eel nail la 1811 (15 Sep-

extra-ordinark credea c. va setipa depiirtfindu-se. Fuge la Iafa, unde ga-

tembre).
IOANA mironosita, cu pace s'a se-

care pentru insula Tars sail Tartese

virsit in 27 Iunie.
IONA. martir era din Persia pe
timpul regelui Sapor si a lui Constantin marele imphat al Romani lor.

Fiind monah s'a rant ingngstirea pi

a mers in cetatea Varavoh, unde afland pre mai multi martini inchisi
i-a srutat i Imbrbtat, indemnfindu-I spre lupte; princlendu-1 l'a dus

inaintea unui tribunal compus din

treI judecgtori, cariI sfatuindu-1 at
se lepede de Christos i neplecindu-se i-a legat dup e. obiceiul persesc i batendu-1 cu toege clenciurose, l'a dat afar./ la ger. Apoi i-a
falat degetele manilor si ale pic16relor si I-a despoIat capul, faindu-i

limba si l'a beigat intr'o aldare cu

smOlk din care a esit siingtos. Dupe.

aceea l'a strins intr'un virtej tesle.resc i l-a sdrobit Osele; apoi l'a

taiat prin mijloc eu ferestraul i l'a

bagat bite() ape, adancii, unde s'a
primit sfirsitul; si se face pomenirea

lui in 29 Martie.
IONA Savaitul, era tate]. cuviosului Teodor i Teofan imnograful;

mergend la lavra Sf. Sava si &Oneirindu-se dobindi smerenia cea des6virsit. Fcend multe bung.tilti, a
adormit in 21. Septembre.
IONA. profetul (825 a. Chr. Mat.
XII, 40 si XVI, 4), fiul lul Amitai
din Gathefer in semintia Zabulon,
era contimpuran eu Amos si Osie
sub Ieroboam II, ale ce.rui victorii
le-a precAs (II Regi XIV, 25). Acele profetil. nu ni s'a pstrat i ne
este cunoscut numaI din cele ce ne
-spun in cartea sa. Primi ordinul a

seste un vas fenician gata de plepe cOstele Spaniel; Iona se imbarce.;

dar ivindu-se o furtunk nava era

s' se cufunde; se aruncar e. greut-

tile in mare, toti marinarii se rugait leilor, numai Iona dormia in

fundul corbiei. Pilotul desteptg pre

profet i rcneste la el: StrigA la
Dumnecleul tit, pOte se va gandi la
nob si nu vom peH. Furtuna nu inceta:
se hotgri a se arunca sorti, ea se.

se stie eine va Imblnc.i mania lul

Dumnedeti; sOrta calu pe Iona. El
mArturisi gresala sa, spuindu-si numele, patria, religia, ordinul ce primise i fuga sa. Furtuna se intetla;
Iona mustrat de cuget, se incredint
ce. numai din pricina lui venise acea
primejdie i primi jertfa vieteI sale.
Numai puteati se. se lupte cu valurile si dup o ruge.ciune solemnk
Iona fu aruncat in mare, bar fur-

tuna ineetk
Providenta dumne4eesce. Men ca
un peste mare se.' urmeze vasul gi

s inghith pre profet. Dumn*t I-a

piistrat via. Trei i1e sequ Iona in
pi.ntecele chitului i apoI fu aruncat pe mal i intr'o cantare PIA
de poesie si de imagini, esprimg via

sa recunostintk Dovada acsta de

bungtatea lui Dumnecjefi II deschise
ochii, si. dupe un noul ordin de a se
duce la Ninevi, se supune i trecend

prin intinsele cmpil, unde patriarhil intinseser e. corturile, soseste pe

malurile TigruluI, intr in acel mare
ora i cu o voce profetick striga:
inc e. patru-cleci de dile i Ninevi se

va d'arima. El nu (Mu nici un indemn spre caintk nicl o sperantii

442

IOANICHIE

de scapare; el inspir numai fric13'.

si totul este amenintator in euvintarile sale. Mijlocul acesta simplu
produse un efect extra-ordinar; o
frica patrunde in inimile tuturor;
tOte petrecerile Incetar i un edict
din partea regelui ordona un post

de sfintenie, el fu num6rat printre

sfintii eel mai iluqtri din ordinea
monahala. El se nascu in Bitinia gi
cati-va ani pa0ea porch. Apoi se

solemn, Iar regele impreuna cn popo-

Era de o constitutie robust i fOrte

rul 05 se acoperira cu sac 0 cenup.

Cainta unlit popor intreg imblanli
mania ceresca i Ninevi fu crutata.
Cu tote acestea Iona e0se din cetate (Ion IV, 1), creq.end fra, indo-

curajos. Faptele sale cele bune-I meritara, rsplatiri distinse. Dar ore-

iala ca-1 va arde focul; aduna cate-va

ramure, ';41 filen o co1ib i linidit
aqtepta distrugerea Ninivel. Vine (Ana
a patru-clecea i Ninive exista; Iona
adevrate i striga: DOmne cand m-al
insarcinat skvestesc pedpsa ta, pre-

tejata acea eresie de curte. Dar avu

fericirea a face cuno0inta en un calugar, care-1 scOse din ratficire pe
timpul imphatesei Irinei. Fiind sdrobit de o mare parere de reA, petrecu
qese ani in rugaciune i nevointa..
faro, sa-qi schimbe starea. In sfir0t

simtiam ca nu o vei implini; n'am

qis eh Ore ea profetul tti va fl min-

la vrista de patru-q.eci de ani parasi serviciul 0 se retrase pe mun-

duos ? acum dar Ia-mi sufletul, Darnnedeule, ca mOrtea-mi va fi mai buna

tele Olimpului in Bitinia langa Prusa.

se intristza, c spusese lucruri ne-

inrola In garda imperatului Constantin Copronirn, sat a lui Leon supranumit Cazarul, fiul i urmaqul s61

dinta sa n'a putut sa se improtivesca ourentului domnitor. El se facn

sectator al iconomahilor, fiind pro-

ca vieta. Nu incetase gandurile rele,

Umbla prin mai multe manastiri

spre a se deprinde in practicele per-

and Dumne4et se hotari a le in-

feetiunei. Inv

frunta.
SOrele arcltor al Asiei, &idea drept

deprinse a dice psalmil pe de rost.

Rugaciunea sa era continua i ne-

pe capul profetului; tin kikaion se

ivi i crescu repede, iar Iona se bu-

contenit avea in gura aspiratiuni

sa cetesca 0 se

pentru o planta? Te al fi bucurat

piOse. Dupa aceea duse vita eremitica timp de doi-spre-flece ani, dupli
care se calugari in manastirea Erest.
Darul minunilor i acel al profetiei
Ii faeura celebru in tot orientul,
precum i prudenta cu totul ceresca
ce o avea spre a conduce pe altii in
caile perfectiunei. Apara cu zel invgtatura bisericei despre sfintele loins,
sub domnia lui Leon armenul 0 Teofil. Se fficu partaq la biruinta adev6mini, cand piOsa imp6ratesa Teodora

Ore de mOrtea acestor Omeni, unde

proscrise erOrea iconoclaqtilor. La b6-

sunt atati copil inocenti i animale,

care valoreza mai mult de cat un
arbore! (Se Serbeza in diva de 21

trdnete Ii construi o chiliuta langa

cura

de umbra acsta minunat;

peste nOpte un verme rOde la radii-

cina plantei; ramurele sale nu mai

umbresc, un vent despre resarit destul de periculos in Asia sulfa ea

violenta 0 Iona gra nici un

ada-

post, istovit de caldura striga: Mal

bine mOrte de cat s qa vital Atunci
se aucli glasul lui Durnnecleil, care-1
mustra, qicend: Ce, te-ai intristat

Septmbre).

IOANICHIE eel mare. IOnichie,

care prin pocainta indrepta grep.lele tineretei, ajunse la acel grad

manastirea sa, aqqata pe muntele An-

tida, spre a se pregati pentru trece-

rea la eternitate. El muri in 845,

la virsta de 116 ani, dupa unii, lardupa altii de 80 sail 90. Cu trell

443

IORDANIOSIF

dile mai inainte venise la el Patriarhul Metodie.

IORDAN Trapenzundiul, a sufenit martiriul in Constantinopole la

1650 Febr. 2.
IORDAN f6c5torul de minunI, cu

pace s'a svirsit la 2 Mai.

IOSAF flu liii Avenir imphatul
Indiei, se aminteste in 26 August.
IOSAF cuvios not. martir, de sa-

bie s'a gvirsit in 26 Octombre.

IOSI fiul sfintel Fotini, s'a savirsit in 26 Februarie.
IOSIE (Luc. III, 20), fiul lui EBazar, numit in genealogia sfintel

FecIOre este necunoscut; dar se serUZI in Duminica sfintilor stramosl

IOSIF (1 Cron. II 2. Fac, XXX

24XXXVII, 2), fiul lui Iacob si
Rahilel; era numaI de spte-spre-dece
anI, cind fratiI sei din gelosie 11
vindur unor negutitorl ismailitl si

madianitl, caril se ducea5 on aro-

mate in Egipet. Dupg sfatul

1111

Iuda fu vindut de fratisi sal i dus

ea sclav Ill Egipet, unde fu vindut
luI Putifar, unul din oficeril principall al Id Faraon. Bine-cuvintarea
lui Dumnedeil 11 urmit in servitutea
sa. El c5pt'a increderea i afectiunea egiptnului, care-I incredinfa administrarea averel sale. Dar o nenorocire veni asupra luI; sotia Int Potifar i1 propunea reIaiJ necuviinciOse,

pe care neprimindu-le, a fost parit

la stpfinul s pentru necuviint5.;
Tar acesta far5, sit mai cerceteze l'a
pus in inchisOre. Dar virtutea lui
birui; in temnit c45,15 :increderea
temnicerului, care-1 puse s privegheze pre ceI-1-altl. Doi din principalii functionarI al lui Faraon, fiind
desgratiatl, impa'rfsa5 aceeasl sOrt5.

cu Iosif, care-T servia. Intr'o diminta II gttsi forte intristatl si informindu-se, afth c niste visuri rele
11 nelinisteat. Explicarea lor vine de
la DumnedeA, clise Iosif, si-I rug5.
sa-I spue si lul, pte Dumnedeil ii

va descoperi. Unul, care era paharnic, v5duse un butuc de vie, a cfiruI

trei ramure erat gata s inflorsa;

dup5. ce s'a5 copt struguril, paharnicul Ii storcea in cupa luI Faraon
si-I da sg, bea. Iosif esplicrt c5, cele

trei vite sunt treI dile, dupti care

Faraon avea s5.-I dea libertatea si
rangul sett; dar s5.11 aduc aminte
si de el. Al doilea purta sarcina de
pitar i visase, C. purtase pe capul

sii treI panere cu pane, dar pasrile mince' panea rega15.. Cele trel
panere erat trel dile, dup5. care Faraon avea s5 prd pre acel oficer.
Interpretkrile find drepte, s'a1 implinit intocmai, dar oficerul eel gratiat, nu s'a adus aminte de bine-fit-

atorul

sail.

Dup 5. doI ani Iosif mirat primeste

ordinal s5. se Infgtiseze regelui, care

era turburat de niste vise, pre care

s le esplice inteleptii
Egiptului. Iosif Aspunse la intrebarea regelui, c Dumnedet le va esplica, dar insemnarea lor este acsta:
sOpte mil. de abondent5. ;d Opte anl
de fOmete vor urma in Egipet. Tinu putur 5.

nrul interpret (lit sfat regeld a opri a cincea parte pentru anil de
secet. Intelepalunea luI a primit
Asplat i Iosif deveni ministrul Jut
Faraon, al doilea in regat; inelul
demniateI i s'a incredintat, i imbeacat in haine scumpe, cm un lent

de aur la git, fu purtat in triumf

prin mijlocul poporului, care Ingenunchea inaintea lui. Atunci era de
trefilecI de anl; i se &Ada un nume
egiptn i lifind in chsidorie pre

Asenat fiica ml Potifera, ava dol

El pre Efrem si pre Manase. El
purta grija sarciniI sale si se gall&fa la prosperarea poporului, and
impktind griul in aniI de secet5,
vede pre fratil an, c5, veniserti se',
cumpere. Nu se mat gandia acum
la resbunare; ni ste amintirIplacute din

copilarie preocupa spiritul sib, recu-

444

IOSIF

noscend implinirea visurilor sale,

masg. Fiii lui Jacob mirati yi nesi-

cad acum in adevgr fratii se pros-

guri, temendu-se ea nu cum-va dom-

terneag la piciOrele lui,

nul Egipetului sg nu-1 pedepsscg,

pentru ea oprise pretul griului i i sg,-I
fad, sclavi, se oprirg in up, easel, 0

far 5.

s5,-1

recunOscg. El recunoseu degetul providentel i dorind sg deqtepte o cgin in inima fratilor sei, cea oprit

emotiunea 0 se sili a-I trata cu asprime. De unde suntetl: voi, intrebt

el? Din Canaan, am venit O. cumpgrgm bucate.Nu, vol sunteti spioni

al venit sg ispitii tara. 0 acusare

creclend eg vor imblandi pre oficerul

ce-i conducea, se ruga de el, dicand:

Noi am venit sa cumprOm grit 0

la intOrcere am aflat i banii in saci,
dar 1-am adus. Oficerul lui Iosif II
liniqti i aducendu-le pre Simeon IT

i farg temell este gret de primi cum se cade; cand sa stea la

inlgturat; fill lui Jacob furl silii masa, iata i losif. Fratii cad cu toth
vag

s mgrturisOseg totul. Nu suntem

spioni; eram doi-spre-deee fro* fit ai

unui pgrinte din Canaan; cel mai

tingr a rkmas cu teal nostru, iar

cel-l-alt nu mai este. Ba da, voi

sunteti. spioni, dar jur pre Faraon,

nu yeti eqi de aid pang ce nu yeti
educe pe fratele vostru eel mai tinr Apol ii inchise trei dile. Chemandu-I inaintea sa le dise: Dacg
voi spuneti adevOrul, Asa* aiel pre
unul din voi, Iar ceI-1-alti ducetli
bucate familiei; i de-mi yeti educe
pre fratele vostru mai mic, mg

inaintea Jul 1i-I oferirg daruri; Iosif

le vorbi cu bunOtate: Ce face tatgl
vostru, mai trge$e el? Vgdand apol
pre Veniamin, dise: Acesta-i fratele
vostru qi grgind fiiului maicei sale,

dise: Fiiule Dumneddi sa te bineeuvintezel Nu mai putu sa graiaseg,

cad era forte mirat. Ei putin

gi

planse, apol qtergendu-qi lacrimile s'a

intors la masa. Egiptenii qi. Ebreii

qedeat la masa deosebiti; 'far Iosif
porunci sa dea fratilor sei mancgrile
si vinurile cele mai alese.

Eqind de la masa fratii ml Iosif

vol incredinta de adever. Ph lul

Iacob aI fost nevoiti sg consimtg;
mustrarea cugetului a deqteptat inimile fratilor j chiar in fata lui Iosif, gra s. tie eg el este fratele
kr,
imputarg, nesocotinta i nedreptatea ce-I facuserg. Noi am vgdut strimtorarea sufletului sIi, dar
ne-am fgcut eg nu-1 audim 0 de aceea acum suntem i nol necgjiti.
De la sine se intelege, o Iosif fu
mipat pang' la lacrimi i s'a intors
sa. plane& Apoi dada ordin sit lege
pre Simeon, s umple sacii i sg le
pue i banii. FilI lui Jacob plecarg

aveari sg mai indure o incercare, gi

cea mai grea. S'a ordonat sg se umple sacii cu grit, sa ii sg pue i banii;
Tar in sacul lui Vediamin sa pue vi

pre Simeon.
Dupg cat-va timp vgdu largqi pre

',1 sfg0arg hainele pe ei i cu totul

mahniti se intOrserg, inapoi 0 se
inchinarg lui Iosif. Ce mi-atf fgcut?

Iosif a$epta liniatit intOrcerea

kr, sigur cg, nu vor intazdia a segpa
fratii sgi 0 pre Veniamin, fiul mama sale cu dInii. Dgdu ordin sg-1
primscg in palat i si le pregOtscg

o cupg, de aur. A doua li plecarg

bucuroqi: dar n'apucarg sg lug bine
din oraq, cand trimi01 lui Iosif Ii
ajunserg, strigand: Pentru ce ati rgs-

platit binele cu Au? Ce ai fgcut

cupa din care bea stgpanul met?
Plini de mirare, dar Oiindu-se nevinovati fratii respunserg: Acel dintre
noi la care se va ggsi, s. mOrg, Tar
noi sa fim robi pe vlftt! Aga sg.
fie respunse oficerul lui Iosif. Apoi

cautand pe rind la toti frai1, o afig in sacul lui Veniamin. Atunci

Nu etiati ca nu om ea mine afi

totul? Toti. remaserg InmarmuriV,

445

IOSIF

el

recunoscura grep.la 0 se

de-

clarara cu totil sclavi. Feresca Dumnedeh! respunse Iosif; omul la care

s'a gesit, va fi sclavul meh, Iar voI

duceti-ve a case. Atunci luand vole
Iuda, tinu o cuvintare forte miyceVire (Fac. XIV. 1), Iosif nu s'a
mai putut stapani. S Task' cei-l-alti
dise Iosif! 1 cu ochii plini de la
crimi dise: Ce face tata, mai treepte

petrecu forte Jinitit, ingrijind fiul

sett peutru tOte. Iosif Inptiinte, pre
fratii sel de ura ce ah Egiptenii asupra pastorilor, dar II Incredinta

ce, nu li se va intimpla nici un reit

In cei cinci ani de fOnaete egiptenii.

dadura tot ce aveah, ba se vIndura

0 pre dinpiI apa, ca Faraon era stapan pe averea t i vita kr. In anii

urmatori, aveah sa dea a cincia parte

din producte regelui, numaI pamin-

el ? Eli sunt Iosif! Fratii nu putura

dice un cuvInt macar. Dupe, primul

turile preotilor erat scutite

moment, linigtindu-i Iosif, Cu blan-

cest dare.

dete le dise: Venitl IncOce, eh sunt

Iosif, fratele vostru, voi m'ati vindut, dar se, nu ve Ingrijil, c Dumnedet m'a adus aid pentru voi; sunt
dol ani de &and a Inceput fOmetea
vor mai trece Inca cinci foal se,
putem lucre i secera. Nu voi m'ati
adus aid, ci Dumnedeil m'a pus sta-

pan preste Egipet, ca s. v scap

pre voi; spunetl tatel sa vie mai

de a-

Cu tote acestea nu era Egipetul

patria patriarhilor; ei wa perdura amintirea pamIntului fagaduintel ei
Iosif a trebuit se, jure perintelui sea
ca-1 va inmorminta in Canaan, lange,

parintii sel. Cand audi ca tate]. WI,

este bolnav, lase, totul i alerga la
patul sell; presenta lui reinsufieti pre
betran; duse Inaintea luI pre cei dol
fa al sel, i ve4endu-1 ca, pune drepta

curend la mine 0 va trai In Gopen,

povestiti-I ce aI vedut cu ochii votn i Veniamin s. spue ce vede cu
cella si, ca eli cu gura mea graesc
Grabiti-ve dar i aduceti aki pre
tata! Atunci strinse pe Veniamin
in bratele sale 0. planse pre gatul
set, apoi saruta pre fratil seI. Ves-

pe capul lui Efrem iar stinga pre

tea despre recunOpterea acesta se

respandi. Faraon cu tag curtea lui

Credincios fageduintei date, losif,

dupe ce a inbalsamat corpul tatalui

se bucurah Impreuna cu Iosif; dedu

sett, aptepte, sfarpitul doliului ti apoi

fratilor pi mai ales lui Veniamin

bogate daruri, le dedu care 0 cele
trebuincIOse pentru calatorie pi tri-

mese lui Jacob darurile cele mai alese din Egipet, reconaandandu-le se

nu SP eerte pe cale.
Iosit uumai avea alta dorinte, de
cat se. mai vade, odata pre tatel seri.
Gaud 11 vestira c. sosepte, ei Inainte 0-1 Intimpina. Cine pOte sa

a lui Manase, care era mai mare, voi

sa-T schimbe, dar se supuse vointei
parintelui seri, Trimi fagaduinta ca
vor fi capil a done semintil 0 dupe,
ce a ascultat bine-cuvintarile profe-

tice ale betranului, vedu ultima lui

suflare.

plea, sail faca datoria. Fratil cu

familiele lor, curtea lui Faraon, betranil EgipetuluI, urmara cu carele
kr pompa funebra 0 se oprire lenge,
Macpela In aria lui Atad, din famintul Canaanu10. Septe dile mai tinu
doliul yi remapitele lui Iacob all fost
apezate langa ale lui Abraam.
Dupa ce a'a facut datoria, Iosif s'a
intors In Egipet i temerI nedemne

descrie bucuria ce o simtira tate"

de dinsul se furipra In inima fra-

fiul, earl nu se vedusera de atata

timp ? Faraon dorind s-1 vada 11
primi cu mare cinste, yi-I dadu spre
locuinta locul destinat de Iosif, unde

tilor sei; el credeati ca Iosif acum are

sill

resbune de reul ce I-ail facut.

Tatal tea ne-a poruncit sa-ti spunem
cp. sa lerti nedreptatea ce ti-am facut.

446

IOSIF

Iosif varsa lacrimi, agind ac6sta, rugaeiune de prisos. Nu ve temeti, le

(licea el, sunt ea in locul lui D-4eti2
Gandind voi rui asupra mea, Dumnecleil a intors spre bine. Ast-felia
mange.% Idsif pre fratil set si le gala

tul Iosif a fost fecierelnic; si dupe.

ce s'a unit cu Maria prin easatorie

dup inima sa; de atunci nimic nu

mai teme, de calomnie pentru cinstea

turbura linistea sa; imbetrani in pace

ei glorios, bucurandu-se de tot binele
ce l'a facut, i vecland pre fiii fiilor

sei. El muri in vrista de 110 ani,

vestincl prin credinta, c

Dumnecleul

legala, a remas ea si mai 'nainte intru

infranare. Dumne4i1 a voit se, se faca
o asemenea casetorie, pentru ca sfinta

FeciOra devenind muma, sa nu se

ei; ea avea in Iosif un ajutor, care

impartia cu dinsa grija pentru intretinerea fiului sea, un tovaras care o
ajuta in caletorie, un mangaitor, care-i
imblampa greutatile sale: Cate cura-

lui Abraam, Isaac si Iacob, va duce

pre urmasil Bei in pamintul fegaduintel, cerend de la fratii sel fagaduinta ca-1 vor inmorminta aeolo. Corpul sea ea si al parintelui fu imbalsamat dupe.' mestesugul Egiptenilor,
ei depus intr'un sicriu, pre carele
Moisi (Esire XIII, 19), implinind
cea de pe urma dorinta a lui Iosif,

tie si sfintenie a trebuit s alba' acela, pre care Dumnelea l'a ales sa
fie pazitorul celei mai curate si ce-

ii lua en dinsul; iar dupe. eucerire

Fiind drept i plin de iubire catre

(Ios. XXI17,32), far indoiala pe tim-

aprOpele, s'a hotarit sa o lase in taina,

pul lui Iosua, Paii ingropat in campul ml Jacob, Linea Sihem.

IOSIF logodnicul sfintel Fecire

fara s. o condamne nici chiar sa o

se pogora in linie drepta din regii

pregatia st-el pue in lucrare planul

eel: mai mail ai Iudel si din eel mai

ilustri din veehii patriarbi; dar gloria
sa principala reese din virtutile sale
si mai ales din umilinta lui. Nici an
istoric n'a scris vita lui; si nu stim

nimic din vieta lui, decat aceea ce

sfintul Duh a bine-voit sll ne spue.

lei mai sfinte din feciOre.1

Sfintul Iosif, care eu vointa lui
Dumne4eil, n'a cunoscut mult timp

minunea pe care Duhul sfint o sevircise in st. Maria, o vequ ingrecata

pi caclu in cea mai mare nedumerire.

vaclesca. Niste asemenea dispositiuni

nu remasera gra resplata. Mid se

sea, an Inger i se arata in vis. El

venia, nu ca sa-i impute, dar s
sipesca nedumerirea i temerile sale,
descoperindu-1 ea ingrecarea Maria

era minunata i c puterea celui Prea

kelt formase in sinul ei cel curat

nutritor al fiului sea, ce s'a artitat

sfintul corp al Mantuitorului lumei.

Purtarea sfintului Iosif pOte se: rusineze pre toti crestinil acestia, canT

in trap, l'a dat sa fie logodnicul sfintel FeclOre. Unit autori spun ca

inselatOre fac presupunerile cele mai

ar fi fost veduv dupe, prima femee, de

injuriOse i apol fara mill strica re-

la care avea mai multi copil, adeca

pre sfintuFfacob eel mic si acel pre

putatia fratilor lor.

In fine veni fimpul ca Maria sa

care Evanghelia II numeste fratii

nasca pre Rescumperatorul neamului

omenese, Afteptarea neamurilor. Io-

Dumnelet, destinandu-1 a fi parintele

Domnului: dar se insala; acesti frati

ai Domnului erail veri primari ai lui

lisus Christos, find naseuti din casatoria Maria, sora sfintei FeciOre,
cu Alfeti, care traia Inca, cand s'a
restignit Mantuitorul. Sfintul Ieronim (adv. Helivid. c. 9) (lice ca sfin-

numai prin inchipuiri saa marturii

sif fu eel d'intai din toti Omenii,

care avu fericirea a i se inchina.
Trebue se, aiba cine-va inima lui, ca
sa simta ceea ce cugeta el, si ca sa'si
formeze o idee drepta de devotiunea,
respectul i dragostea cu care se in-

447

IOSIF

.china Mantuitorului, care a primit sa

se crda cil este fiul FM. Cu ce credinta trebula s Aspunda el planurilor Parintelui ceresc, care-1 insarci-

ger 11 scOte din nedumerire. El se

bucura de nasterea lui lisus Christos,
dar acesta bucurie este urmata de o

nase si nutrsea pre Cuvintul 1ntrupat si spzscpre fericita Mai&

Dar ceea ce este si mai minunat in

rusalimului conspira contra pruneului. Bucuria revine iarksi prin inchinarea Magilor, dar este turburata de

st. Iosif, este ca cu tote darurile extra-ordinare de care este inzestrat,

pastrOza umilinta cea mal mare; trae.ste in obscuritate, ea cel mai din
urma din Omeni; ascunde privilegile
nespuse cu care se onorase; nu spune
nimic din tainele necuprinse en min-

tea care se s5virsise; nu cauta ale

patrunde i lasa ml Dumnec.e11 grija
de ale manifesta, cand va gsi en cale.
El se marginta numai la ceea ce-1

privia pe dinsul. De si din sangele

regilor din luda, se multameste cu
o conditiune josnica in fata lumei si
n'are alta ambitie decal de a procura
cele necesare cu lucrul manelor. Iosif
a fost instrumentul de care se servi
Dumneq.et, spre a scapa pre pruncul
Iisus de furia int Trod. Regele acesta crud si ambitio ordona uciderea
pruncilor nevinovat ; un Inger se arata lui Iosif 021 spune sa se scOle
sa ia pruncul si pre mama lui, sa.
fuga in Egipet si sa r5mae acolo pada
1

mare temere. Trod 0 tot orasul Ie-

o nou ti.

frica; a trebuit s fug& in-

tr'o Ora necunoscuta".

In sfintii OHO: cetim, ea la intrarea lul Iisus in Egipet ati amutit oranolele i ca statuele 4ei1or
mincinosi se cutremurara, ba chiar
in unele partl aA fost r5sturnate,
comform cu locul din Isaia, care
clice in capul nou5-spre-clece: ,,ido-

lii Egipetulul se vor cutremura

de fa(a Jul". Parintii mai atribuira
Inca sederel in Egipet a Mantuitorului i acea minunata feconditate,
care a produs in timp de mat multe
vcuri o multime nenurarata de sfinti.

Dupa mOrtea lui Irod, Dumnecl.et

insciinta pre Iosif, prin o vedenie,
ea sa se intOrea in Iudea en prunout si mama WI; dar auclind, la sosire, ea Arhelat succedase liii Trod,

se temu ea nu cum-va fiul sa fi

mostenit si viciele parintelut Wt.
N'a voit dar sa se stabilesca in regatul sti, cn tOte inlesnirele ce le-ar

ce-1 va instill* larasi. 0 fuga asa

fi avut aid pentru educatia prun-

de grabnic 5. nu turbura aid decum

pre sfintul 1 osif; el se supuse indata,

cubit sfint; ast-fella supunendu-se

fara sa mat intrebe de timpul and

trebuia sa se intrca. Ne putem inchipui ce a avut sa sufere trecnd
prin vastele deserturi i rI necunoscute, cu un copil i o angel fe-ciOra. Sfintul Chrisostom clice (Om.

8 in Mat.) cu ac5sta ocasie:

D-q.eil

se folosi de sfintul Iosif ca de un

servitor 0 punendu-1 mai intai la incercare; el trimite servitorilor_ s51 incereari spre a le curati inima de petele amorului propriu, dar amestecand
durerea lor i cu mangaerea. Iosif s'a
-turburat, clice acest :dint Parinte, v5-

4end ingrecarea Mariet, dar un in-

vointel lui Dumnecj.eti, ce i se aratase in vis, s'a dus in Galilea, care

era sub stgpanirea lui Trod Antipa,
fratele kit Arhelati. Alese de locuint5. cetatea Nazaretului, unde se a-

uclise mai putin de Nasterea la Iisus. Ca un credincios discipul al

lui Moisi, el mergea In toti anil de
pasti la Ierusalim. Nu mai avea sa
se tema de Arhelaii, exilat de August, care facuse din Iudea o provincie a imperiului roman.
Iisus, atingand vrista de doi-spreclece ani, a mars sa serbeze Pastele

la Ierusalim cu parintit si. Dupe'.

grbatore, Maria 0 Iosif, pleeara spre

448

IOSIF

Nazaret, credend c5, Ens era cu alte

dupa Nasterea Mantuitorului, ca un

persOne cunoseute, ce veniail in urma.

Dupii. ce mersera o di intrga, vgdura

semn de mare veneratiune pentru

ca.

lipsia. Patrunsi de cea mai vie

acel ce s'a invrednicit a purta grij .

de pruncia lui si a pazi pre Pururea

durere, se int6rsera la Ierusalim.

Feci6ra Maria in tot timpul vietel.

Trei dile dearindul rail cautat si

sale.

in fine Pail gasit in templu, sedend

IOSIF din Arimatea, dupil numele

orasului nastereI sale, era membru al
sinedriului Iudeilor. In evanghelie

in mijlocul descalilor si legiuitorilor,

ascultandu-I si facendu-le intrebari,

cu atfita intelepeiune in cat se mirail toti cel ce ere' &Va.

Iosif si Maria ail fost si el enprinsl de mirare. Fiul mea, 1-a dis
mama, Inca cuprinsa de durerea ce-1
pricinuise lipsa presentel sale divine;
de ce al facut nou acsta ? lath. ea

0 tatal

t6i1 te caufam intristatl".

Iisus le r6spunse, ca calitatea sa

de Mesia, il indatora a se supune

lucrurilor ce priviail serviciul ParinteluI sii si ca. prin urmare, templul era locul uncle trebuIa sa-1 caute. Prin aceste cuvinte dadea a in-

telege, ea s'a aratat in lume, ca sa

procure gloria Parintelui Oa si sii

cetim ca era un om drept si din

num6rul acelora, carii asteptaa im-

pratia lui Dumnedel El nu consimtise la ceea ce Iudeii intreprinse

0 facuse lui Iisus Christos; era

chiar ucenic al Mantuitorului, fara
sa se declare pe fata, pentru frica
acelor din natiunea sa: dar el dada
dovedile cele mai puternice despre
dragostea sa pentru lisus Christos,
and s'a dat sufletul pe cruce; grabnic se duse la Pilat, ea sa-i cra
trupul, spre a-1 imbalsama si ingropa.

Avnd voe de a-1 lua, l'a pogorit de

pe cruce; si dupa ce l'a infasurat

ca Iisus, care nu spusese lul Iosif

si Mariei planul WI, de a remanea
in templu, spre a se supune Parin-

cu giulgiu, l'aii pus intr'un mormint,

unde nu mai fusese nimene pus. La
acesta lucrare piOsa, fu ajutat de Nicodim, un alt discipul al lui Iisus
Christos. Acsta dovedi mult curaj
din partea sa, pentru ca se espunea
la furia compatriotilor s61 si prin
urmare la perderea averel si a consideratiunel inalte de care se bucura

telui cerese, li se supunea intru tote.

in tara sa. Cultul acestui stint era

Pleca dar impreuna cu dinsii din

Ierusalim, ca sa se dud. in Nazaret.
Fiind-ea Scriptura nu ne spune

odini6ra forte celebru in Englitera,

credendu-se, ca a fost primul apostol al el' impreuna cu Aristovul. Biserica serbza amintirea st. Iosif in
31 Julie.
IOSIF din Palestina. Dupa dartmarea Ierusalimului, Iudeii stabilira

pregatesca capiteniele sinagogeI de

a-1 primi, ea 0 cum le-ar fi aratat
cu degetul profetiele privit6re la ve-

nirea lui Mesia, ce aveall sa se inplinsca acum. Trebue sa observam

mai mult nimic de Sfintul Iosif, trebue sa fi murit inainte de nunta ce

se facu in Cana si inceputul misiunel publice a Mantuitorului. Nici

nu ne indoim, c el avu ferieirea
a-si da sufletul pe bratele Mariei si
ale luI Iisus. De aceea se si inv6ca
Iosif spre a primi o m6rte buna si
presenta spitituala a lui Iisus, in
ceasul, care decide de eternitate. Biserica nstra serbeza amintirea dreptului Iosif in Duminica, care urmza

dou6 academil, una la Babilon si alta

la Tiberiada. Aceste scoli ail fost mult
timp infloritOre si ail stat pana la invadia t6rei de Saracini. Aceea din
Tiberiada produse masoreti, sail doe-

torii masoretici, renumitl pentru ca.

ail introdus punctele vocale in limba
ebraica si pentru grija ce ail avut

..... ,,-....-..,..."...M..",-...,,,,,,,-"-",-...,...

IOSIF

de a 'Astra textul Bibliei gr a. nici

o alterare.

De 0 Iudeii nu aveati atunei jurisdictiune niei forma, regulata de gu-

vernamint, tot4i nu incetati de a aloge pintre invatqii eel mai de frunte

pe vre until, caruia II dadeati titlul

de patriarh sati de principe al Captivitatei. Cel mai renumit, care purta
titlul acesta, a fost Hi lel. CompatrioVI sat einsteati tot-duna numele Int,

449

se plateati patriarhului, imprumuta,

de la creqtini Evanghelia. Iudeii, nemulVam41 de purtarea sa, II prinsera
cetind cartea; se aruneara asupra lui,

il traser5. in sinagoga 0-1 batura

cumplit. Ei se pregateafi sa-1 chinaiasca 0 mai rail; dar Episcopul creqtinilor il scOse din manele lor. Iosif,
care patimise acum pentru Christos,

nu intardia a inmulti numerul ere0inilor, credu intru el 0 primi bo-

privindu-1 ea pe un profet, ea pre

tezul. Constantin eel mare care in 323

podba 0 principalul fundator al qe-

se faeu stapan in Orient, ii dada titlul 0 rangul de Comite, cu depline

puteri de a zidi biserici in Palestina

lei din Tiberiada.

Hi lel, en cate-va dile inainte de
mOrtea sa trimise sa cheme pre un
episcop creOin din vecinatate, pre

on i. unde i se va parea lift. Cea &Antal

o zidi in Tiberiada. Iudeii se incer-

care-1 facea s5, trch ea medic. Acesta venind, ordona sa, prepare o bae

cara, sa-1 impedece; ei voiati prin ma-

in camera bolnavului, ea 0 cum era

pentru var; dar luand un vas plin cu

apa, facu semnul crucei 0 chemand
numele lui Iisus, turna deasupra cuptorului: indata focul se aprinse gi
ardea cu mare putere. Asemenea i
Arienii incercara zelul lui Iosif, u-

nevoie absoluta pentru al uqura bOla:

dar in realitate pentru a-I boteza.

Hi lel muri indata ce a primit dumnedeeqtile thine.

Iosif, care era din nOmul acelora

pre care Iudeil 11 numefi apostoll, a
fost martor la botezul lui Hi lel, care
se facu in secret. Fiind ca' el a fost
omul de incredere alui Hi lel, se ingriji de Iuda fiul WI, care urma parintelui in demnitatea de patriarh al
Iudeilor. Gasind Evangelia intre eartile lui Hi lel o ceti cu o placere nespusa.

Cu tote acestea tinfirul patriarh

uita curend exemplul tatalui sa El

cadu in tot feliul de neorindueli. In-

trebuinta Inca qi magia spre a inpla pre o femee creOida; dar tOte
farrnecele sale n'avura fuel o putere
find sdrobite de semnul crucei. Iosif remase innarmurit vad.end minu-

nea. Apol avu un vis in care i se

pant ca vede pre lisus Christos care-1

dicea: Eu sunt Iisus pre care l'ati

restignit parintii voOrii. Crede in
mine". Si se simti atras la cre0inism
mai mult de cat oni cand. Ducendu-se
in Cilicia spre a aduua deciuelile ce

gie sa faca ea sa nu arda focul

nindu-se cu Iudeil spre a-1 persecuta;

dar bucurandu-se de demnitatea de

comite, n'afi putut sa-1 fn.& nimic.
Cand imparatul Constantin persecuta pre Episcopii ortodoxi, Iosif, pa-

rasi Tiberiada gi se retrase la Scitopole, ora din vecinatate. La dinsul gedu Eusebiu din Verceil, nand Pail

exilat arienil in 335. In tot oraqul

era numai casa sa ortodoxa. Mai primi

la dinsul 0 alti servitori ai lui Dumnedeti, anume pre st. Epifanie, care

afla chiar de la gazda sa diferitele

particularitati de care am vorbit. Era
atunci de 70 ani. MOrtea sa se pune
pe la anul 356. Numele sti se cite0e in Martirologiele grece qi la-

tine (Epifan. Eres. 30 e. 4) 2 Febr.

IOSIF Barsaba. El fu pus impreuna cu Sfintul Matia, cand Apostolii
voira sa dea un urma in apostolat
tradatorului Lida. Sfintul Chrisostom observ, ea departe de a se in-

trista pentru ca n'a fost ales, el se

29

450

IOSIF

1)ueur5, in Domnul, peutru c5, a v5-

(jut ales pre altul. Dupl ce se im-

nuri care au fost primite si se crint'a

astg-cli in biserica oriental&

pi

prhstiar 5. apostolil, el predie'd Evan-

Zelul cu care sfintul Iosif susti-

ghelia la multe natiuni, confirmand

nea cinstea icOnelor ii atrase perseontii din partea iconoclastilor. El fu

exilat in Chersonez de cgtre imp&
ratul Teofil; fiind apol rechemat, st.
patriarh Ignatie l'a facut Schevofi-

prin diferite minnul inv5tatura pe

care o vestea. Intre alte minunl ce
le Ovirsi, el lAu otravg si nu-1 vatams& Acsta ne-o spune Eusebiu
(Ist. 1. 3, c. 39) dupa Papia, care
a vietuit cu apostolii. Pentru pietatea sa extra-ordinar i se (Mu numele de Dreptul.
IOSIF Varsava era unul din cel
dol discipoli, din caril apostolii trebulati s alga. pre urmasul lul Iuda.
Nu se stie nirnic din istoria sa; cati-va
interpreti 11 confund5, cu Barnava, cu
tote c acsfa identitate este forte

nesigurg. Una din conditiunile alegerel (Fapt. 1. 21) face s5. se cred
cu mult'a sigurant5,, oh era din num5rul celor 70 de apostoll al Dom-

nului. Se serbza' in Om de 4 Ianuarie.

LOSIF scriitorul de cantari, se

'anti in Sicilia. Insula ackta find

prdat5, de barbaril din Africa, fugi

in Grecia si se f5.eu alughr la Tesalonic in maniistirea Mantnitorului

numit Latomus, acolo fu hirotonit
preot; i merse apol la Constantino.
pole, unde re'mase mai mult timp in
mAn5stirea sf. Serghie i Vach. ImpUratul Leon Armenul , declarand
r5sboi sfintelor icOne, Iosif lug fuga
si plea, spre Roma; dar fu prins pe
cale de Saracinii, carii ii duserA in
Creta, unde-1 tinuril mai mult timp
intr'o InchisOre. Dar in nenorocirea
sa nu-si perdu capul; el cern ajutorul Iu Duinuelet, prin mijlocirea
st. Nieolae din Mira, si a tost sc5.pat din m'anile vrjmasilor sei. In-

'i

lax set phzitorul vaselor sacre din

marea biserica, a Constantinopolei. El
muri in acst demnitate la anul 883,

si se serbz5 amintirea lui in 4iva

de 4 Apriel.
Nu trebue a confunda pre sfintul
acesta cu alt sfint Iosif, care iariisi
a compus imne ce se cant in biserica, si care era frate st. Nicolae
Studitul. El muri ca Arhiepiscop al
Saloniculni si se serbza in qius de
15 Iulie.

IOSIF de la Halep, nal martir,

s'a svirsit prin sabie la 1686 Februarie 4.
IOSIF Diaconul. Ve4i Akepsima,
pag. 33.
IOSIF ctitorul manastirei celei no-

u5, din Hio, s'a sevirsit in 20 Mai.

IOSIF anahoretul, eintind s'a svirsit in 17 Lillie
IOSIF Arhiepiscopul Tesalonieulni a fost pe tiinpul impCratului Teofil,

nascut din printi lubitori de

D-lett Fotino si Teoctista, frate cu

Teodor rnsarturisitorul, egumenul Studitilor. Pentru vieta hiT cea vrednica
de laud& cu obstoscU alegere a luat
crmuirea bisericei Tesalonicenilor.

Aflandu-se aco'o putina vreme, din

porunca imperaesa s'a intors la

Constantinopole i stAnd de fath impreun cu. fratele sCfl Teodor i ne-

induplecndu-se de cuvintele necredinclosului Teotfl, dup mai multe

torcendu-se in Constantinopole procur 5. mOstele mai multor sfin, dup5.'

inchisori, pedepsindu-se cu feliurite

chinuri si suferinte de fOme si sete,

care se retrase in Tesalia, unde zidi

o biseric 5. inteun loc pustit. Acolo
comprise mai ales imnurl spre lauga
lui Duinne4ell si a sfintilor sel, im-

pe care rabdindu-le cu multa barbatie, s'a dus la odilina vecinic, in

15 Iulie.
IOSIF Episcop din Persia, cer-

by

451

tandu-se cu multe munci a primit

ruinele el. Audind boy vestea acesta

cununa prin sabie impreun cu Nirsa

i sfa0indu-1 hainele, se
arunca cu fi-qa la paraint, 0 dice:
Gol am esit din sinul maker mete,
gol mg vol pogorl acolo ; Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnulur bine-cuvintat. A-

0 alp martini in 20 Noembre.

IOV locuia in tara Huts in A-

rabia. Istoria sa incepe cu numerarea fiilor sl, Opte baeti i trei fete,
descriind virtutile i averea sa, cum
si multamirea de a fi inconjurat de
top al sal la ospete. Se pare ca Istoria acsta este forte veche. Era un
om drept i temator de Dumnedeil
ferindu-se de r6i1; avea turme numerOse, campii.intinse, o multime de

servitori; cultul sal este patriarhal;

el este preotul easel, aducend jertfe

se scI

mintirea acOsta de niraienicia lui di

dependenta absolute: a omului scapa
pre Joy, de tot pacatul; recunO0e
dreptatea qi bunatatea liii Dumnedeil. Iar41 se aduna fiii lui Dum-

i venind Satan il Intreba

unde a fost? Spuind ca a fost pe
ne4et

dea smug

pamint, ii ,intreba clack a vadut pre

boy, cum ca cu bite incercarile el a
rams tot drept inaintea lui Dumnedel Satan core vole s5.-1 mai incerce, i i se d5,, numal sa ned ridice vieta.
Din talpa piciorului pada in verful capului boy avea numai o rang.
In cea mai cumplita 1ips, edea pe
pamint, avend din tot avutul saa numai un hirb, cu care '0 curatia purolul din rane. Lovit de lepra cea pH-

de ispravile lui, cum 0 de Iov, servitorul sal Ingerul recunOre drep-

mejdiOsa, care n'avea leac, boy era aruncat pe gunolfil scarbindu-se cu totil

tatea lul boy, dar virtutea ml n'a

de dinsul i neavnd nici o

Din nand in cand venia femeea lui
sag mai amarasca: Te mai temi Inca
de Dumnedet? Lasa-te de el 0 morll

dupa numarul fiilor sal, cerend mila

lui Dumneclea i ertarea pacatelor,

ce le-ar fi facut din ne0iinta. Numele sail era cunoscut de tol i respectat in patria sa; era cel mai mare
in poporul sell 0 se bucura in pace
de fericirea sa. Dar uritorul de 0meni diavolul, cere vole de la Dam-

nedeti sa incerce rabdarea lui. In

sfatul Celui Prea halt vine 0 Satan.
Dumnedea 11 ntreb

fost incercata; in zadar, dice, se teme

lov de Dumnedea ? Tu-1 aperi qi-1
bine-cuvintezi; intinde mane, ta di

i coke te va blasfema in
fata. In sfatul suprem se hotar4te
incercarea, numai vieta lui lov va
fi crutat, lar Satan se intOrce pe
pamint sa vada ce va face.
love0e-1

0 multime de necazuri yin asupra

lui Iov; unil dup altii via sa-i a-

duca ve01 triste; boil 0 asinil sunt

rapiti de Arabii din Seba; oile sunt
consumate de focul ceresc; camilele
1-at cadut in manele Haldeilor; top

servitoril aa perit; numai unul a

scapat sal spue nenorocirea; in sfirOt flit i fiicele sale se adunasera

la fratele mai mare; un vent mare

din derrt se ridicu, casa se durima,
Tar liii i ficele sale at murit sub

boy raspundea: Am primit de la D-det

cele bane i sa nu primim rele? In

tote acestea lov n'a gre0t. Vestea

despre nenorocirele ml ajunsese departe; se spunea ca numal este el cel
mai mare din partea locului. Trei din
amicil sl Elifas, Bildat i Sofor vepied, sa-1 mangae. Cand Iat vadut,
abea-lrecunoscura i incepura a plange, acoperindu se cu cenuya qi efthainele de durere; ei qedeal
tamp inaintea lui. Dupa qepte dile, in
care amicii laY boy se aqteptaa la fie
care moment, ca-0 va da sufletul i in-

credintap ca durerile
lui Pratt prea adanci

i necazurile
prea meri-

452
tate pentru ca sg le mai usureze, nici
unul nu-I vorbi.

In sfirsit fabdarea lui boy slbi

(boy. III, 1); vgclendu-se lovit de o

WI asa de crudg, vieta era o serving si blestemg diva nasterei sale.

De aci incepe convorbirea prietenilor, care formez5, subiectul poemel

si in care boy vorbeste de opt off.

Invgfatura apgratg, de prieteni si
pre care o desvoltg fie care in feliul WI, este: cg nu-i lid 0 neno-

toE

tit; imputgrile amicilor prea intelepte si rgspunsurile sale nemgsurate.

Vgdend cg el se crede drept si neputnd sg-1 faca a recunOste ca me-

ritg acea sOrtg, eel trei filosofi inceteza de a mai vorbi (boy. XXXII, 1).

lin nog vorbitor, Elihu este introdus,

pentru ca boy recunostea mai mult

dreptatea sa decgt a lui D-deil. In
adevgr, boy dovedise prin exemplul
sgri

propriu, ca nu tOte nenorocirele

sunt pedepse; dar ocupat prea mult

rocire, care sg nu fie meritatg,"cg cbinurile vietei acestia sunt pedepse, nu

incercgri. cg dreptatea luLD-deg n'ar

de sine, cum se intimplg adesea, boy

era justificat, dar Dumnedefi nu. Elihu

ingklui s se chinuiasel eel drept si

ea rgbclarea care se cuvine omului,

o incercare a intelepciunei omenesti,

vine acum intelepciunea kit D-deti

trebue sg..-1 facg a se cunOste vinovat

sa se apere, si partea (lin urmg a

poemei este cea mai insemnat. Pe
cind vorbea Elihu, un nour in depgr-

si pedepsit, si cg dug va rgmgnea

drept ping la sfirsit, Provedenta 11

ia cuventul in senSul acesta. Dupg

va rgsplgti.
boy nu prhneste ast-felig de mangiere, care nu deosebeste pedOpsa de
incercare. Recunste mgrirea, independenta, dreptatea lui Dumnedeil;
eg El n'ere sg dea samg da cgile sale,
nu pte el sg le judece; recunste ca
nimenea nu este nevinovat inaintea

tare vestea furtung; de aci imprumutg el ideile si inchipuirele sale;

sfirsind de a vorbi, furtuna vine
preste capul lor si un glas din nour
se aude. 0 singurg idee predoming

sa. Cu tote acestea, avendu-si constiinta impacata si stindu-se nevinovat, cumpanind pgcatele sale, virtutile si necazurile sale, Iov nu vede

tiunei; cu ce drept va putea el sa

nici o proportiune; daclarg ca nu me-

ritg acea sOrt si. nu stie pentru-ce

a venit attita amaraclune pe capul
sgii; cere ajutorul lui Dumnedeti sg

Oa rack; descrie bung starea de

care se bucurg adese eel rgl si nelegIuiti si le lasg tOte in plata lul
Dumnedeg. Credend ca vine mOrtea
ca sg-I curme necazurile, nu mai asteptii vre-un bine si sfirseste cuvintgrik sale, &grid lama' but D-den, ingl-

tand intelepciunea lui D-deii mai pre

sus de cea omenescg, punend in con-

trast fericirea perdutg en ticglosia

in care se ggsea, indulcind uncle cuvinte de care se servise.
In adevgr convorbirea era insufle-

tOtg cuvintarea, pe care autorul seem o spune, ea rostita de Dumnedeg: Omul nu cunOste minunile crea-

judece cgile Providentel? Acest sfir-

sit minunat curma cestiunea; in kc

de a decide si dovedeste acest adeOr sublim, ca spre a pricepe Providenta, trebue a cunOste creatiunea.
boy mgrturisi indrgznla cuvintgrilor sale (boy. MAI, 1 etc). Domnul infruntg erorile amicilor mai

mult de cat pre ale ha, si spre a'i

Incredinta de nevinovgtia acelui pre
care Pail acuzat pe nedreptul, declarg,
ca-I va erta, numai dupg ruggclunea

lui. boy aduse jertfe in numele lor

si le capata ertare. Dreptul incercat
prin necazuri este mai dernu de bungtatea lui D-deii, decgt ori care.
Dumnedeti bine-cuvinta a doua

Orb',

starea lui boy, mai mult deegt cea

dintgi, si-I (15. indoit ce a avut. Rudele si amicii veneati acum sg-1 man-

IOVITIPATIE
gde f;i sa se bucure cu el. I se nascu
alti septa copii si trel fete si avu
fericirea de a vedea pre fiii fiilor s61

in luta stare; mai trai 140 de ant

dupa intamplarile acestea i muri in

pace stul de dile. Amintirea dreptului boy se face in 6 Mai.

1OVIT. Vedi Faustin.

IPATIE Episcopul din Rufinian,

nascut in Frigia pe timpul impratilor Arcadia i Onorie, dupa. ce a
inv5tat carte, a prsit casa parintesca la vrista de opt-spre-dece ani
gi ducendu-se in Tracia, a intrat intr'o Chinovie, unde facendu-se monah
s'a distins prin bunatati. Avendrsbolil

en trupul, opt dile n'a gustat nimic.

Instiintandu-se proestosul de acesta,

453

Manca numal legume si verdeturi si

putina pane tardia la al noulea ceas;
lar la betranete i putin vin. Ajun-

gend la opt-lea de ani, i s'a inalbit

p'erul capului i barba ca zapada; oi
era cucernic si cu lucrarea si cu pHvirea. Deci pastorind patru-deci de
ani turma lui Christos i cinstind
preotia, opt-deci de uceniel 1-at trimis
mai inainte la Domnul si s'a dus si
el marind pre D-det, in 25 Februarie.
IPATIE Episcopul Gangrelor find
nascut in Cilicia i nevoindu-se in
Galatia, s'a facut arhierea in Gangra,

luand parte si la sinodul intai ecumenic. Era cu totul plin de Duhul

sfint, si rabdand multe ispite si facend multe semne, s'a gent renumit.

I-a dat un pahar de vin cu pane. Sea'And de rsboi, a multamit Domnului

oi InvKatorului sii, lar dupa cati-va

Impe'ratul Constantie, fiul marelul

ani, cu sfatul duhovnicescului sii

nul balaur lung de sese-decl de coti,

care se asedase chiar in camera InaOrates* i nu putea nimenea s
intro acolo sati sa la ceva. Venind
sfintui, impgratul 1-a primit cu mare
cinste i l'a rugat sag scape de a-

parinte, duc'endu-se in ora

ajute

unuia ce caduse in ispite i ajutand-ul l'a trimis la ale sale. Iar el unindu-se cu aIT dot fro* i trecand
in Calcedon, a statut la manastirea
lui Rufin, nelocuita fiind atunci oi
stricatil. Ran venind de la Roma,
a zidit o mangstire stralucita on monahi egipteni, emit laudati pre D-det,
dar dupa mrtea ml, imprstiindu-se
cMugfiril, manastirea a Amas pustie.
Sfintul Ipatie o repara i o impodobi
ca i mai inainte i asedandu-se en

tovarasil si, unul lucra tesaturi de

Or, Tar altul zimbiluri i altul gra:
dina. Dupa un timp Ore care tread
in Tracia, s'a dus la mangstirea sa ;
apol venind fratil de la Rufin si earendu-1 igumen lots luat cu dingil.
De atunci marl nevointe aratand
rivnind multl vieta lui, se supuneat, i asa in curend se facura treldeci de monahi. Dumnedeescul Ipatie

land dar, multe vindecari svirsa,

pre indraciti, orbi, schiopI, uscati,

idropicl it vindeca; asemenea multe

femel luau vindecare de diferite bOle.

Constantin l'a chemat la sine, caci

tot palatul era ingrozit de ivirea u-

cea fiara cumplita. Indrasneste imOrate, dise el, ca de va voi Dumnedea vol face ce-mi poruncesti; c.
cele ce sunt en neputinta," Omenilor
sunt au putinta Int D-deil. i *end
la pamint a facut rugaclune mai multe

clasuri; apol sculfindu-se a dis imp'eratului sa poruncesca a se face un

foc mare, unde este stilpul tataluI
WI; dupii aceea deschidend camarile

imp6ratesti a intrat si a batut cu

toegul sii, care avea in verf semnul sfintei cruel, balaurul mai mult
timp, fara sh-i fad. ceva. Totl eredealt ca incurand fiara va omori pre
sfintul; dar el radicandu-s1 ochil spre

chemand pre Domnul in ajutor si bagand toegul in gura balaurului, I-a dis: In numele Domnului
meu Iisus Christos vino dupa. mine;
'far balaurul apucand batul en gnra,
urma dupa sfintul i ast-fellli 1-a ti-

454

IPATIEIPOLIT

rit pang unde era focul ai poruneindu-1 a se arimea in foc, s'a topit; Ian
toti eel de fate vedilnd minunea Iii

ai forte inbit de Imperatul. Acesta

era in ascuns creatin ai vedindu-se

udati pre D-dea. Imperatul a poruneit

a fost pus la inchisOre, nude inviind

s facl icOna stintului i sa o pile

in &Amara sa, spre a se leri de tot

pre un mort a induplecat pre totl

reul; apoi inchinandu-se sfintului l'a

trimis la eparhia sa.

Mu lte necazuri avea sfintul din
partea Novatianilor, caril, ascundilndu-se prin locuri grele, pe unde avea
s trca, ii eaa inainte, ai-i pricinuIa
rnulta suparare i batendu-1 cumplit,

l'a aruncat din inaltimea prepastiei

intr'un riii; iar sfintul intindnd putin mnele ai. radicandu-al ocliil la

cult, ca ai St. 8tefan, dicea: Thimne,

nu le socoti lor pacatul acesta.

rugandu-se el, o femee l'a lovit cu
o pIatre., in cap ci ast-fellii s'a s6virait fericitul in 31 Martie.
IPATIE Episcopul a suferit mar-

tiriul cu Andrei preotul (pag. 65),

IPATIE unul din fii lui Luchilian,

s'a sevirait prin sabie in 3 Iunie.

IPATIE tribunul pe timpul liii
Vespasian, a fost trimis de Adrian
guvernatorul Feniciei, sa aduc5. pre
Leontie; pe cale bolnavindu-se de niate friguri grele, a audit un glas dicndu-i s crkie. in Dumnedeul lul
Leontie i se va vindeca. Intalnindu-se cu Leontie l'a rugat sag fack

ai pre el creatin ai se spune c yenind un nour 1-a botezat ai. luminat

pie Romul, 'far Censurin era magistru

ostaaii ce se atlati acolo sa cri.da in

Christos, pentru care li earl taIat
capul. Inatintandu-se papa Ipolit de
acesta a infruntat pre tiranul in fatit
ai mai Intel muncindu-se imprenna
cu preotii i diaconii ce email cu dinsul, apoi legandu-le manele i picIOrele, 1-ah aruncat Tara adancurile

marel; ai aaa s'ail sevirait in 30 Ianuarie.

IPOLIT Episcop, 251. Acest stralucit dascil al bisericei Iniionia pe la

inceputul vcului al treilea. St. Ieronim dice cit n'a putut sa afle unde a
fost episcop; dar Ghelasie in cartea
sa despre cele done firi ale lui Iisus
Christos ii numeate mitropolit al Arabiel. Dupit cum spune Fotie a fost
ucenic al st. Linea, precum ai al lui
Clement al Alexandria): ai dascal lui
Origen. Eusebiu i leronim ne spline

cit a scris comentarii la mai multe

partI din Scripturit ai cit exemplul
sea indemna pre Origen a face acelaa lucru. Inca din timpul lui Teodoret se facuse o colectie de acestea.

citand multe din ele; era ai o epistolit de la el &are imperatsa Severa,

femeea lui Filip, in care trata despre
taina intruperei ai a invierei mortilor.

imbracandu-i cu haine albe. Audind

Adrian a trimis dupe, ei ai. spanzurand pre sfintul Ipatie I-a schingiuit

In cartea sa contra MI Noet, din

cumplit, apol i-a telat capul ai ast-

in Treime, dumnedeirea Fiului lui

fella 4a primit cununa in 18 Lillie.

IPEREHIE unul din eel aepte mar-

D-deh, deosebirea firelor in Is. Chr.,

tini, ce s'au sevirait in Samosata la

29 Ianuarie.
IPEREH1E martin din Africa s'a
sevirait in 5 Iunie cu Apo Ion etc.
IPEREHIE cu pace s'a sevIrait
in 7 August.
IPOLIT papa Roma', era pe timpul lui Claudie, domnind Vicarie Ul-

care s'a pastrat in mare parte, dovedeate lamurit deosebirea persOnelor

ai. se servi apol de autoritatea sa en

mult folos, contra eutihienilor. Compuse o cronica, care se sfirai la a-

nal 222, dar care nu s'a putut descoperi nici intr'un manuscript grecesc din ate le cunOatem. Cic 1111 sea

pascal, care fixza timpul sei banal

Paatelor, timp de aOse-spre-deee ani,
incepend cu primul an al 1111 Alexan-

IPOLIT

dru Sever, este lucrarea cea mai Iredie de feliul acesta. Mai avem frag-

mente din comentariele sale la St.

Scriptur

omelia sa asupra Teo-

faniei saa Epifaniei, in care vorbeste mai ales despre botezul Domnului
si efectele minunate ale tainei rescum-

pararei. Se regreta plerderea tratatului see despre post; acel d_espre

coinuniunea de bite qilele, imnurile
sale asupra Sfintei Scripturi; cartile
sale despre origina binelui si a reului; cele ce le compusese contra lui
Marcion, contra eresielor etc. In lucrarea aceasta combatea trei-deci ei

done de secte, de la Dositeeni pn

la Noet, care confunda persemele in
Treime si care dogmatiza la Smirna

in 245. lath ce dice Fotie: Sfintul

Ipolit (lice cii. cele trel-deci si done

de eresii a fost combatute de St.

Irinea
dice c a cules in cartea
sa argumentele acestui P5.rinte. Cuvintarea sa e lainurit i grava
nimic nu spune lark' scop; dar in zadar ai cauta la el frumusetile stilului atic".
Prin anul 1551, facendu-se niste
sapaturi s'a gsit in ruinele unei biserici de pe calea Tivoli, o statue de

marmura, care represinta pre St. Ipolit sedend pe scaun, aven1 sapate
deoparte si de alta cu caractere grecesti done cicluri, fie care cate opt
ani. S'a mai gasit pe o tabla titlurile operilor cunoscute ale lui Ipolit.
Statuia acesta este acum in bibloteca
Vaticanului.

In anul 1661 se descoperi si se

publica, cartea Antihrist, compusa
de Ipolit i despre care fac amintire mai multi scriitori. De sigur ca
este aceeasi. lucrare de care vorbeste
Fotie. Sfintul ni dii. semnele prin care

455

(Tail epitete ouorabile de isvorul

minei,martor credincios, Invd(iitor
pros sfint, om plin de bun:Vale ci
de dragoste. Ieronim si a1i scriitori
lie di era episcop si martir, punend
unii mOrtea lui sub domnia lui Alexandru, care muri la 235, altii spun

ca a primit cnnuna martirinlui in

timpul persecutiei lui Decie in 251.
Socotinta acesta se pare mai probabili, pentru ca el combatu pre Noetiu, care aparu in 245.
Martirologii din vcul al optulea
George Sincelul, Zonara, Anastasie,
die, ca. st Ipolit a fost episcop de
Porto in Italia. Dar unii cred cii s'a
confundat orasul acesta cu Aden in
Arabia, care din vecbime lar5.0 se
numia port roman. De altmintrelea

se pare ca in Arabia a existat un

episcopat en numele acesta. Cei ce

pun episcopatul sea in Italia l'a confundat en acel despre care vorbeste
Prudentiu.
IPOLIT martir, unul din cei donedeci i cinci de preoti ai bisericilor
din Roma, amagit de ipocrisia lui
Novatian, avu nefericirea a fi cat-va
timp partas cu el. Dar gresala acsta

o spala retractand in public si prin

un martirla glorios. Prefectul Romei
ducendu-se la Portul Roman, care era
la gura Tibrului, dose acolo si pre
St. Ipolit. lin mare numer de crestini
din respectul ce-1 avea catre dinsul
11 urmai a. Unit din 61 intrebandu-1
ce sii faca, ca sa merga pe calea cea
drpta, respunse: Fugiti de schisma

i ye intOrceti la comanitatea catolica. Fie care din voi sa

se lipesca de crediuta veche a lui
Pavel si Petri'. Me caesc de scandalul ce Pam dat i retractez ce am

1111 Novat

se cumiste Antibrist ce are sa vie

invetat. Acum \red lucrurile alt-f

Dupa ce sfatui ast-f cliff turma so,

inainte de sfirsitul lumei, dupa Daniil i alI profetl. Ieronim 11 numeste Prea sfint i prea drept. Chri-

veni inaintea prefectului, care varsand in Roma riuri de singe crestin,

se ducea sii mai verse si in distric-

i all scriitori bisericesti II

tul pea. Incepu en Portal Roman care

sostom

456

IRA C LEMONIRINA

era mai frumos decat Ostia ce era

IRACLID Episcopul Tamasului

din Cipru, s'a sevirE,4it prin Mc in 17
Septembre.
IRACL1E martir, vedend rabdarea
Episcopului Alexandra a credut si

dincolo de Tibru. Sfintul Pruderqiu

nu spune in care anume a primit

Ipolit martiriul. Stand deci prefectul
la judecata, i s'ati adus un mare numei' de crestini, caril fura, insirati
in Pata lui. Slabacianea fetei, lungimea IJeilor, starea scarbOsa a esteriorului lor, aratati ate all suferit ei
prin inchisori, Judecatorul vedendu-i
neclatitl ii condamna la mOrte. Unil

a primit cununa martiriulal prin sabie in 22 Octombre.

IRACLIE unul din cei patru-deci
de martini din Sevaste (9 Martie).

IRACLIE martir din Atena, s'a

sevirsit de sabie, dupa mai multe
munci, in 18 Alan.

fura decapitati, aliI restigniVi sail

arsi, a1iI ince*.

Fiind-ca Ipolit era capul lor, poporul striga s i se dea alt-felirt de

pedepsa. Judecatorul porunci s i se
aplice pedepsa acelui al carat nume
pOrta. Prin acea sentinVi facea alusie la istoria lui Hippolyt, fiul lui
Teseu, care fugiud de mania tatalui
eta, intilni un monstru de a, &Arai
vedere se spaimantara cail i *and
din car se incurca in haluri si astfeliti se Mica bucati tarIt fiind de

IRACLIE cu ciomege fiind batut,

s'a sevirsit in 14 Iulie.

IRACLIE martir, s'a sevirsit Irn.

preuna cu Andrei, Faust si Mina in

31 August.
IRAIDA martira, s'a sevirsit de
sabie in 5 Martie.
IRINA martira. Vedi Agafia pa.gina 16.
IRINA cuviOs din Capadocia s'a
sevirsit cu pace la M-rea Hrisova-

lant in 28 Iulie.

IRINA din Elada a marturisit cu

Leonid si alti martini: adunati la ruajuta pre muncitori, sa-1 execute mai gaciune de sarbatorile Pastelor. Pacurend. Alesera cail cel mai furiosl rita fiind Guvernatorului, a pus'o la
si lega de dinsil pre sfiutul de pi- InchisOre, din care scoVendu-o i thclOre ea o funie lunga. Apoi din- indu-i-se Jimba si scotendu-i-se ding
cail speria.V.

Abea se dada ordinal si poporul

du-le biciti, Ii alunga cu chiote gi

tipete. Cele din urma cuvinte ale
sfintului all fost acestea: DOmne!
ei sfasie corpul mea; primeste sufietul mea". Cail trecend prin locurl
spinOse, prin pietre i stanci zdro-

birl cu desevirsire pre sfintul, Tar

crestinil cu ochil in lacrirni adunati
cu buretil sangele martirului i bucatile de carne i haine ce le gasIail
ducend acele reliquil preciOse la Roma,

le ingropara 'cu mare cinste in catacombe, punndu-le laugh' un altar,

unde se impartasati crestinil si pHmeati vindecare de tot feliul de bole
(10 August).
IRACLEMON cuvios din Oxirich

in Egipet, s'a sevirsit cu pace in 2

Decembre.

mai in urma i s'a Mat capul in 16

Aprilie.

IRINA mare martira era unica

filch a Jul Licinie imperatul din Maghedon. Numele de la paring a fost
Penelope, de o frumuseth nespush,
era asedath intr'un turn cu trel-spredece fete frumOse, avend la dispositie multh avere. Era numal de sese
ani, cand a pus'o acolo si-I dada ca
invetator pre un betran Apelian, care
singur avea voe sh intre acolo. Intr'o
qi vede intrand pe fersta un porumbel, care-i aduse o ramura de
maslin, apol un vultur o cununa de
flori pe care o puse pe masa si in
sfirsit un corb veni cu Ull serpe si-1
lash acolo. Nestiind ce ar insemna,
intrebh pre Apelian, care-1 explich:

.../..,...--e Vs-0

ILUNAIRINEt

Porurnbul este nevointa gandului ei;

iar ramura tie maslin este pecetea

lucrului i deschiderea botezului. Vul-

turul, care este regele paserilor II

aducea cununa biruiutei. Iar corbul
cu serpele lusemna necazurile i suferintele sale, ce avea sg le patimsek
pentru Christos. Venind acolo preo-

tul Timotei o boteza, lar martira

zdrobind si aruncand idolil, a fost
pedepsitg de tatal sea, sa fie aruncat
in piciorele cailor; lar acestia nu

1-a facut ei nici un r, ci din potriva pre tatal sea l'a omorit, dar
prin rugaciunele sfintei a inviat
a creOt el eu tOta, casa lul si o
mare multime de Orneni. Luand im-

peratia Sedechie, sfinta a fost gag

at jertfesca idolilor, dar remaind statornica in credinta ei, a fost aruncata inteo grpa, unde eraa taritre
venimise, dar n'a suferit nimic si
dupa patru lile scoteau-o de acolo

457

de mina si cu legaturi de fier punendu-o intr'un foc, a rmas sfinta

nevetamata; pentru care ail crOut
100,000 de rneni. Ducendu-se vestea

despre dinsa, a poruncit Sapor sh-1

tae capul, si puindu-o in morrnint,
a inviat'o ingerul, care a fericit'o pre
ea si pre cei ce crequse prin ea. Se
clice c dupg invierea ei, sfinta avend o stilpare de maslin in mana
s'a dus la Mesimvria, de s'a aratat
imperatului, care a crOut i s'a bo-

tezat de Timotei eu o multime de

lume. Pupa aceea a mers la Maghedon de a plans pre tatal ei care nut-

rise si s'a intilnit cu maica sa Licinia. Radicandu-o un nour a dus'o

la Efes, unde facu mai multe minuni
si se numeste intocma en apostolil.
Luand en sine pre Apelian i alti
sese a mers si s'a aseclat inteun mor-

mint unde a adormit cu pace in 5

Mai.

i-ati tglat picIrele cu ferestreul, dar

Iar se facu sangtOsa, cu puterea lui
Dumneslea; si ati erequt opt mil de

IRINA martirg, s'a sevirsit de sabie cu Sofia in 18 Septembre.

IRINA imperatesa, care din chin-

suflete.

garie s'a numit Xeni monahia (13

Dupa ce caclu Sedechie din impe-

ratie veni Sapor fiul sea cu Oste asupra eelui ce scosese pre tatgl sea.
Esindu-1 inainte, sfinta prin ruggdune ii orbi pre el cu tta. Ostea
Int i apoi iarasi le dadu vedere.
Nemultmitorii Ii bgtura pirOne prin
talpi i o purtara spre batjocora cu

un sac de ngsip in spate. Dumne-

August).

IRINARH martir din Sevastia,

s'a convertit veclend statornicia unor
martire, cari suferiaa barbateste mun-

Dupa ce s'a botezat de preotul

Acachie a marturisit pre Christos
inaintea guvernatorului, care a poruncit sa-1 arunce in Ezer, apoi incile.

i venir la credintg

tr'un foe si in sfirsit i s'a VA-fat Capul in 28 Noembre.

IRINETJ Episcopul Sirmiului ca-

trei-clecI de mil. Murind i imperatul, a remas sfinta 1iber i ducen-

pitala Panoniei, fu arestat pe timpul persecutiei lui Deocletian. L'at

q.ca pedepsi eu mrte pre 10,000 de

necredinciosi.

du-se la tatal serf ce se alia in turn

dus la guvernatorul provinciei Pro-

en preotul Timotei a mai adus la

credinta cinci mil de suflete. Apoi

bus, care veclendu-1 dise: Legile di-

ducendu-se in cetatea Calinioon, unde

delloe. Irineii. Focul ladului va mann

pre ori eine va jertfi cleilor. Prob.
Porunea milostivilor imp6rati. este

se afla Numerian imperatul, a marturisit pre Christos, pentru care a

fost pusg in trei bol infocati, dar
a remas nevatamatg. Eparhul Vavdan o munci asemenea en tot feliul

vine obligh pre toti Omenil a jertfi

s'a se sacrifice zeilor o i s'a fie pedepsitl cel nesupust Ir. i legea
Dumnecleuldi mai voeste sa me su-

458

MI Et

pui la tot feliul de munci de cat

rinee, nu pot sacrifica". El fu tri-

se, jertfesc deilor. Pr. On i. vel jertfi,

ori te vole munci. Ir. Mare plecere-mi vel face, pentru ce, me voi
impertesi de patemile Mantuitorului

mis in InchisOre unde suferi mai

multe torturi.

mai". Atunci proconsulul porunci

st-i intinda pe Nita si pe cand ii

Cate-va dile dupe, aceea, sfintul

fu dus inaintea proconsulului, care-1
indemna ince de a jertfi, apoi 11 intrebe dace este insurat si dace avea

ce dici tu acum ? Jerfesti ?". Irinee

copii. Irinen respunse negativ la aceste intreberi. Dar cine erati acei

respunse: Jertfesc Dumnedeului mee,

ce se Caligula-4 asa de mult de sOrta

merturisind sfint numele see, si astfelie I-am jertfit tot-d'auna.

Ca tote acestea familia st. Irine
era sfsiate de cumplite durere; in
jurul see erati mama, sotia qi copiii
sel; caci era iusurat and fusese ales
episcop; dar pazi continenta dupe

ta ? Domnul Nostru Iisus Christos,

respunse Irinee, a dis: Cel ce lu-

tortura, el li qicea: El bine Irina'

birotonie, comform canOnelor biseri-

cei. Copia sel Ii serutati piciOrele

yi

strigati: O cel mai scump din

perintl! Aibi mil de tine si de noi".

Femeea sa plangend, ii apuca de gat
ei dicea: Pezeste-te pentru inocenta
dragostel nOstre". Iar mama sa cu
glasul intrerupt de suspinuri, plangea amar, impreuna cu servitorii, prietenii i vecinii, asa c. imprejurul
rOtei de munce erae numai tipete,
plangere i suspinuri. La tOte aceste

violente asalturi, rrincil opunea co-

vintele Mantuitorului. Daca se va

lepada cine-va de mine Maintea
menilor si ea mg voi lepada de

el Maintea Tatalur me, carele

este in ceriuril La niste solicitai
uni asa de apasatOre; redicand sufletul see mai presus de sentimen-

tele naturel, privia numai la cel ce

nevedut se uita la luptele sale, asteptand cununa gloriei, care se !Area ce ;Lice: Vino curend si me la".
Ce! nu cum-va esti nesimtitor dise
guvernatorul, la atatea semne de iuhire i dragoste ? Vedi ca,' se varsa
atatea lacrimi fare s5 te miste ? Nu
este nedemn de un mare curaj a se
rasa invins de lubire. Jertfeste yi

nu fe pierde In Urea vristel. Tocmai ca sa nu me pierd, respunse I-

be#e pre tata sail pre mama, pre

famee sati pre copil, pre fra(I sari

pre vecini mai mult de cat pre

mine nu este mie vrednic: ast-felie
mind radio ochil &etre Dumnedee,
carula me inchin, i gandesc la fericirea ce a promis credinciosilor sei
servitori, uit ca sunt perinte, barbat,
fie, stepan sae prieten. Pr. Dar cand
atatea motive te indemne se El tot
atat de fericit, de ce nu jertfeFAI?
Irinet. Copiii mei nu vor pierde

mult prin mOrtea mea; le las tate

pre Dumnedet, ceruia se Inchine si

ei, asa ca nimic nu te impedeca a

executa ordinele imperatului. Prob.
Inca o data, supune-te altmintrelea
vol fi silit sa te condamn. frinet.
Ti-am spus, ca mi-ai face mare plecore". Atuncl Prob pronunta sentinta
urmatOre: Fiind-ca Irinet nir s'a supus edictului imperatesc, poruncim,

se fie aruncat In rill. Irineri. Dupe

atatea ameninteri me asteptam la
ceva extra-ordinar; i te multemesti

numal se me ineci; de ce te porti

asa ? Imi facl in necaz, me opresti
prin aceea s arat lumel, ca crestinil, carii ati credinta vie, despretuesc mOrtea, orl cat de multe chinuri
ar insoti-o". Prob adause la sentinta
ca sfintului se va teia capul si apol
va fi aruncat In fie. Irinee multami
lui Dumnedee, ea l'a invrednicit sa
biruiasce a doua ore.
Cand era pe podul Dianei de ung

er i sa fie aruncat in rill, Ii thfs-

459
braca haina; apoi radicandu-si manele la periii, fact' urmatUrea ruga&lune. Dionne Iisuse, care al binevoit a suferi rnorte pentru mantuirea
6inenilor, porunceste sa se deschida
ceriul si ingerii sa primsea sufletul servitorului tti 1rine, care-si
de vi6ta pentru slava numelui tett

dice, vorbind de el, ea nimene n'a

cereetat mai milt ca el spre a se

si pentru import-a bisericel ortodoxe

priveste ea pe luminatorul Galilor apuseni. Comunicatiele ce comerciul

stabilia intre porturile Narbonesel si
acele ale Asiel mici usura mult propagarea evangheliel in Galia. Luminile credintei lumina eurend Proven-

din Sirmiu". Sfirsindu-se rugaclunea

primi lovitura, care-1 desparti capul

de corp; dupa care fu aruncat in

fluvim Martiriul sgil se intimpla in
25 Martie, anul 30-1.

IRINETJ Episcop de Lion, se nasal

pc la anul 120 de la Christos. Era

grec din Asia mica. Parintii sei, caril
email crestini, II pusera sub ascultarea
St. Policarp, episcopul Smirnel. In acea scOla stint& inveta el stiinta religinnel, care-1 Men apoi una din cele
mai marl podObe ale Bisericel si grOza ereticilor. Sfintul Policarp Ii eul-

inveta tot feliul de doetrini. Ieronim

se provoca adesea la autoritatea lui.
Eusebiu lam% exactitatea sa, Epi fanie lice ca este an om forte inv6tat,
fOrte eloquent, qi inzestrat cu tOte darurile Sfintului Spirit. Teodoret 11

ta, apol se intinse putin cate putin

ei ajunse indata pana la Viena si
Lion. Acest oras situat pe Ron era
tot asa de renumit prin comerciul
seil ea si acum. Daca dorinta de a
stringe averi indemna pre multi a
face calatorii periculOse, doriuta de
a castiga suflete la Iisus Christos fAcea pe altii sa infrunte aceleasi pe-

tiva de odata spiritul i inima prin

ricole. Din num6rul acestora erail ma-

lectiuni si exemple, liar din partea

sa ucenicul se folosi pre cat 1-a fost
in putinta de fericirea ce avea a trai
cu un asemenea dascal. Era patruns
de veneratie pentru eminentele sale
virtutl; el observa pe fie care din
faptele JuT i avea grij a insemna

re parte din Greci i Orientall earil

primira cununa martiriulul /a Lion.
Sfintul Irineil a fost trimis in Galla de sfiutul Policarp si se credo
ca a fost insotit si de unil preoti.

cu inlesnire sa m6rga pe urmele lui

rica de acolo II trimise la papa E

levterie spre a-I ruga sa nu se des-

tot ce vedea la el, ea sa OM mai

si a se inv6ta asa dicend cu spiritul lui. Aseulta cuvintele lui en o

rivna de necredut si le punea adinc
in inima sa, ea s nu le line nici
odata, cum spune el in epistola catre Florin. Se dice ca a fost ucenic
ei lui Papia.
Eresiele din v6eurile primari erati

Eminentele sale virtuti 11 facura si

fie rdicat la preotie de Potin,
mul episcop din Lion. In 177, bise-

part& de orientall, care serbail pastele cu Iudeil.

Numrul i zelul crestinilor din
Lion eseita furia idololatrilor. In privinta acOsta ati fost marl turburari
si se aprinse o persecutie sangerOsa.
Sfintul Irineil se distinse in acel

o amestecatura de fabule filosofice

crestine. Sfintul Irineil ea sa le com-

timp de incercari. El plecase la Roma cand furtuna ineepa, &and se in-

bata cu succes, se puse pe studiul

tOrse Inapol ere' in tolul persecutiel. Sfintul Potin v6rsandull sdngele pentru Christos, sfintul nostru
fu ales ea urmas. Prin cuvintrile

*mitologiei qi a diferite sisteme filosofice ce erati in curs la pagani. Studirt! acesta-1 Men capabil sa espue fie
care erOre destul de Rimurit i srt-I
arate izvorul. De aeeea i Tertulian

sale converti mal VIVA, laturea. El ad-

460

IRIN111.5'

ministra bisericile din Galia in yecinitatea Narbonesei.

In Galia de nord abea se respandi crestinismul prin vecul al treilea
duph sosirea Sfintului Dionisie. Co-

El termina lncrarea sa prin cuvintele phstrate de Eusebiti: Vol ca-

rii preserieti acesth carte ye jur in

numele lui lisus Christos Domuul

mod urmh lui Mare-Aureliu, tathl sea

nostru, si pe sldvita Id venire, &and

va judeca vii i mortil, s colatio-

in anul 180. De si era forte conrupt,

nati duph ce yeti copia-o si sh in-

el stinse focul persecutiunei :;4 i (Mu

dreptati exact duph original". De aia se vede calk' grij5, aveati Parintii
la copiarea cartilor si cat de multh

pacea Bisericei; dar acsth pace fu

turburath de o multime de eretici,
mai ales Gnostici 0 i Valentinieni.

Sfintul lrineh II avea in vedere, &and

a scris ale sale dna carp" M contra eresielor.

Valentin era un om en multe cu.
i invhta mai intai in Egipet apoi la Roma, unde era mult aplaudat. In Tertulian se citeste c.

urh aveah pe nerusinarea unor eretici,

cari falsificah scrierile ce treceati prin
manile lor.
Un preot din Roma, anume Vlast,
rupsese pacea bisericei, serband pas-

noF,41inti

tele in a patru-spre-4ecea di a lune! dintai. El chilu apot in alth gregala' (licand, c practica ce o nrma

gelosia a fost causa perderii sale, pen-

el era porunch Dumneclesch. El fu

depus din preotie i sfintul Irineti
compuse tratatul sell despre schism.
Disputa celebrrei pastelor reino-

tru ea nu fusese ales episcop in Egipet, precum doria, el incepu sh dog-

matiseze in contra invelaturei BiseHeel. Mal intai rspandi inviittitura

sa in insula Cipru si de aci trecu in
Italia Fi in Galia.
Florin a fost ucenic al sfintului
Policarp eu St. Irineti; apel so facu

indu-se, papa Victor ameninth pre

Asiatic! cu escomunicarea. Sfintul Irinet1 Ii scrise sh nu mrga prea departe, aratandu-I ca putea, din causa

imprejurarilor, s. tolereze eel putin

preot al bisericei romane. Indrilznind

pentru cat-va timp, deosebirea de prac-

a inainta cate-va blasfeme, intre altele eh Dumnedeh este autorul pheatului, l'a depus din preotie. Sfintul
Irineil II scrise o epistolh, ce nu mai
este, intitulat: De monarhia, sa unitatea lul Dumnedeil, si c Dum-

tich; cum era si cu postul: unii eredti eh sint obligati a posti numai
o di, altil douC, altil i mai multe.
Pacea de care se bucura atunci bi-

nedeli nu este autorul pcatulul.

Eusebiu citz. un loc, unde sfintul
conjurii pre Florin, cu multh bungtate, sh se gandsch la Policarp, cu
cata maluire ar asculta el uelegiuirile lui, dug ar teal.

Acest epistolg avu efectul

si-1

scOse din erOre, dar fiind de un caracter mandru se lash din nof de credin
i intr in secta Valentinienilor. Cu ocasia acsta sfintul Irineh
publich Ogdoadele sale, sati combaterea celor 8 eon!, chrora Valentinianil le atribuia crearea i guvernayea lumei.

serica ingadui sfintului Irinet sa-si eserciteze zelul seti i s scrie pentru
aphrarea adevrului. Comod era forte moderat la inceputul domniei sale;
si cu tote desfranarile lui, nu persecuta pre crestini. Murind in ann.!
192, Pertinax luh purpura. Bhtranul
acesta care nu inceta a se teme pen-

tru viata in cursul celor 87 de c).ile

cat domni, a fost asasinat, pentru ch
viata lot era prea frugalh i severa.
Pretorianii caril '11 arogasera dreptul
de a disputa imperiul, fArg ea Senatul
sll li se pith impotrivi, puserh demnitatea imperialh la mezat. Iulian si
Simplician oferirh fie care pretul; dar

cel dintai birni, faghduind cl va da

RINES

6,250 de drahme la soldati. Senatul

confirma. Cand sa platsca, Iulian
n'avea bani qi fu ucis dupa doll& luni
si Ose dile. 0 parte din trupe pu-

se pre Sever pe scaunul imperial

qi alegerea sa avu sufragiele Senatulul. In acela0 timp fur& proclamati Niger 0 Albin, dar Sever in-

vinse pre cel dintai prin generalii

s61 in 194, iar in contra celui-l-alt
merse in persOna 0-1 invinse in Ga-

lia langa Lion, in anul 197. Clue-tinii nu luara parte la aceste friiman-

taxi, Tertuliau lanai pre credinclo0

pentru fidelitatea ce o aratar in acel timp imp6ratilor. El spune ca, nu
s'aii aflat in armatele resculatilor si
nu luara partea lui Niger sail Albin.
De la desfiintarea republicei impha-

tia nu era strict ereditara; de aceea

senatul in numele poporului roman,
confirma on ce alegere, care era pH-

vita ca un act solemn, ce dadea in-

461

du ordine speciale a se purta cu cea

mai mare asprime contra membrilor
acelei bisericL Bite c. turia lor provenea qi din causa magistratilor din
Lion, intetitl de pagani, emit adu-

nandu-se a serba jocuri in omirea

imp6ratului incepura a striga contra
cre0inilor, emit gra indoiala nu volail sit la parte la acele serbari; ceea
ce facu pe Tertulian s le dia.: Astfel manjiti placerile vOstre prin o
necinste publica.
Adon, in cronica sa spune c sfintul Irineti suferi martiriul seii en o

multime de cre0ini, care se ridica

la 19 mil, dup.& un epitaf ce se conserva in biserica sfintului, Rine&
convertise in scurt timp mai tOta laturea aceea, aa c5 riuri de singe
curgeat pe strade. De ordinar martiriul acestor sfinti se pune in 202, la
inceputul persecutiunei. Unil autori
ic ca in 208, &and Sever trecu prin

vestitura legala puterei suverane. Se-

Lion spre a se lupta cu Bretanii.

ver gasindu-se in casul acesta, ere-

Re'saritenii serbza pe sfintul Irinell

0inii se tinuel de el 0-i aratara

in diva de 23 August, lar apusenii

in 28 Iunie. Unit dic ca q'a sfirgit viata prin sabie. Corpul sell fu
inmormintat de preotul Zaharia intre martiril Epipodie i Alexandru.
Reliquiile sale se pastreza la Lion

fidelitate nestramutata. De almintre-

lea el le era dator vindecarea dinteo b1. grea, de care-1 vindeca Proculus i pe care Pa tinut la palat,

cat a trait el, 0 dupa aceea se pare

ca favorisa pre cre0ini. Procul era
intendentul ml Evoditi, libertul impratului, care-1 numi invtatorul finlui. s611 Caracala. Tertulian de la care luam amanuntele acestea, dice ea,
vindecarea fu miraculOsa i adevrul

acestel vindecari este confirmat de

autori pagani.
Cu tote acestea murmurul idolatrilor facu pre Sever Ea uite ceea ce
datora cre0inilor; urmand i caracterului sn natural, prima spre crudime.

In anul 202 publica edictul sat'

in contra cre0inilor. Fiind odiniOra
guvernator la Lion, el veduse eu oehii si starea InfloritOre a bisericei
de acolo, eeea ce face a crede ca da-

intr'o capela suterana a bisericei sfin-

tului Irinell, pana in 1562, cand le

impra0iera Hughenotil. Capul e pastrOza in biserica sfintul IOn. Intrand

in biserica sfintului Irinea pe pewta lateral& se vede la drpta un loc

acoperit qi inchis en fer, in care
se afla multe reliquii ale martirilor
din Lion, dar printre care ati pus
protestantii Ose de animale in 1562.
Sub biserica se afla o catacomba numita a sfintului Irine& i un Put

unde se aduna mare parte din

le acestor martiri.

Osc-

IRINEIT era diacon qi predica pre

Christos, pentru care prindendu-se de
Elini qi dandu-se Domnitorului a fost

aruncat in foe eu Or 0 en Oropsie,

462

IRINgtISAAC

dar remaind nevatamati, a fost dati

la flare, spanzurati de lemn, schin-.
gIniti i apoi decapitatl in 22 August.

IRINEU martir din Egipet s'a avirsit in 5 Iunie.

IRODION unul din cel spte-deci
de apostoli, (se serbeza la 4 Ianuarie si 8 Apriel), ruda cu st. apostol
Pavel (Rom. XVI, 11) a fost Epi-

treba pre tatal girt: Tata lemnele sfocul, dar unde-i 61a de ertfa? Vietima era el insusl cum s'a incredini
tat indata; cad sosind la locul hotarit se asaza lemnele si apoi trebni
sa-1 faca ennoscuta voia In! Dumnede* si or! cat de grozav a fost
momentul pentrn un tin6r in flhea
vristel, Isaac plin de incredere In
parintele sIi, Fra gata sa-si dea vieta

scop cetatei Neon Patron, si invtand

si se rasa sa fie legat fara nid o

pre multi si aducendu-1 la credintk

a fost zavistuit de Iudei, pentru care

improtivire. Bine-cuvintarile rostite

asupra lui Abraam, servira de r6s-

a patimit multe. Intr'o turburare a

plata pentru supunerea fiului sat.

S'a asezat aprOpe de fintana Agar,
in mijlocul pamintului fagaduintei
(Fac. XXIV, 62); acolo astepta sosirea lui Eleazar, ce era trimis in
Haldeea. Intr'o 4i pe cand se Tntorcea de la camp unde se rugase, vu
departe camile; era Eleazar care-1
aducea sotie; Isaac plin de bucurie,

poporului a fost ucis cu cutitele.

IROTEI a fost until din nou6 sfetnici ai Areopagului. Invtndu-se cre-

dinta de la st. Apostol Pavel, s'a hi-

rotonisit Episcop al Atenei; el invata pre marele Dionisie eredinta in

Christos. A fost incep6tor cantarilor
la Adormirea i ingroparea Prea sfintei Nase6tOrd de Dumnedet, in adunarea sfintilor Apostoli. Era cu totul
instreinat i departat cu trupul de

duse pre Rebeca in cortul mamei sale

si o iubi.
Murind tatal s'el, pre care-1 in-

i aratat de toti caril

morminta la Macpela, rmase stapan

vedeat i audiah, Ca este ouprins de

dumnedesca rivna si laudator de
Dumnedeit. Ded vietuind bine si dupa

preste multa avere si tot langa fantana Agarei. Era mahnit in sufletul
Ott ea dupa dou-deci de an! de ca.
gtorie n'avea copii; dar rugaciunea

cele 1umef,4tI

voia lui D-deti s'a gvirsit cu pace

in 4 Octombre.

IROTET Iviritul cu pace s'a s6virsit in 13 Septembre.

ISAAC (1 Cron. 1, 24. Mat. 1, 2.
Luc. III. 34; Fapt. VII, 8; Fac. XVII
9 etc) fiul lui Abraam (1896 a Chr.)

i s'a audit si nascu pre Isav i Tacoy. Isaac lubia venatul si pentru
aceea i fiul sea mai mare, care era
venator avea mai mult trecere la
dinsul. 0 femete-1 constrinse se-pi
schimbe locuinta; avea de gand sa

si al Sarrei. Numele i s'a pus Ina-

se duck in Egipet; dar dupa porunca

inte de nastere i cel d'antal din neamul s, primi in a opta Ii semnul

adoptiunei. Tineretea s'a petrecut-o ii-

lui Dumnecleii s'a dus in Gherar, uncle

nitit sub corturile patriarhale. Cel

d'antel eveniment care-1 pune in evidenta este grozava ineercare cu

domnea Abimelec, unde mai fusese

pi tatal seri. Temendu-se ca nu curn-va
frumuseta femeel sale sa-I perda vita

jertfa sa. Urmza pre parintele sti

ea si Abraam, a spus ca-1 este sora;

dar aflandu-se mai pe urma respunde
la imputarile capului FiFstenilor,

pe muntele Moriah; obicinuitor a lua

marturisind adev6ru1. Bine-cuvintarea

parte la actele de pietate ale tatlui

set, n'avea nici un prepus; fara sa
stie el ducea lemnele pe care era sa
fie jertfit. Pe &and snia muntele in-

lui Dumnedeli l'a urmat si la Gherar, semana ogre i avu un seceris

pianos; turmele sale era* in buna
stare si averea lul destepta pofta

ISAACISAIA
Filistenilor: el deschise cisternele tafaint sell i phstoril set avurh multe
certe pentru aph cu pastorii fihstenilot; pentru care a trebuit st-st schimbe
loeuinta si se asezh. la Beerseba. In
nptea sosirel chiar i s'a aratat Iehova
ui confirmh tote promisiunele: zidi un

altar si credea ch va fi mai linistit,

cum vedu pre Abimelah in corturile
sale; ce cautl aid intrebh Isaac, tu
care me urhsti si m'ai alungat? Dar
andind c Abimelah Ii propuse o aliantk Isaac primi bine pre regele
din Gharar, d'idu o mash, i schimbind jurhmintele, se desphrtirk Isaac
imbetranise; vederea-1 slabise intru
atita ch. nu cunostea omul i doria,

463

ISAAC, martir s'a sevirsit in 22

Septembre.

ISACHIE mhrturisitorul era dela

Resarit i venind la Constantinopole

in dilele Arianului Valent, ce mergea cu resbol in contra Gotilor, l'a

intimpinat acest ferieit, satuindu-1
si rugandu-1 sI deschidh biserica credinciosilor, dada vrea A, nu plark

fugind de resbol. Mhniindu-se Lupe-

ratul de atita indfasnlk a poruncit

sh-1 bath si sag aruuce in mgrIcini.
Iar sfintul esindu-i inainte la local
ce se numia Trilon, 1-a apucat ealul
de frili spunendu-1 curat, ea de nu
va da bisericele, va peri in resbol.
Apol l'a dat pe mina lui Saturnin

betrinit, dicea liii Isav, si nu stiu

si Victor poruncind sh-1 phzesch pita

se va IntOrce. POte SI te intorci, dise

diva mortel, la arcul si tolba si du-te

sfintul, dar mie mi-a spus atleil

so,

bine-cuvinteze pre flu sei. Am im-

de-mi adu venat de care stil ca-mi

place; sh maninc i s. te bine-cuvinteze sufletul meil. Asteptind cu pofth
venatul, aude: tath! Ce este, respunse
patriarhul mirindu-se eh a venit asa
curend. Eu sunt Esav, respunse Iacov
care voia sh-1 amhgesch duph indemnul mamei sale. Glasul este a 1'11 lacov, dar minele a 1111 Isav. El manch
cu gust bucatele ghtite de Rebeca si
rosti bine-cuvintarea cuvenith fiiului
inthi nfiscut. Venind i Isav, betri-

ch.

vei fugi de fata vrhjmasilor vei fi

prins i va fi sfirsitul vietei tale de
foc. Fiind biruit de Gotl a fugit intr'o surl cu pae, unde a ars, iar sfintul a fost mult Iludat pentru profetie si marturisirea ortodoxe. si petrecendu-sl remlsita vietei la Constantinopole s'a sevirsit cu pace in 30 Mal.

nul se mirk dar dise: altul a luat

ISACHIE martin s'a sevirsit prin

foc in 1C Mal.
ISACHIE martir, fiind improscat
en pietre, s'a sevirsit in 20 Noembre.
ISACHIE Episcopal Ciprulul, en

bine-cuvintarea si va fi bine-cuvintat!
Audind rughciunea si bocetele lui I-

pace s'a sevirsit in 21 Septembre.

ISACHIE martir s'a sevirsit de

say rosti i asupra lui o bine-cuvin-

fOme pentru Alexandra impentit(sa

tare. El era manit si pentru else-

in 21 Apriel.

toria lui, si de aceea consimti ch. fiul

sell Iacov sh se duel in Canaan sh-si

ISAVRIT diaconul, chinuindu-se

prin foc i aph, s'a sevirsit de sable
in 17 Iunie.

'fa sotie din rudele de acolo. El petrecu betrinetele in pace si avu fericirea sh tralasel inch doue-deci de
ani, ea sh yea. pre IaPov. Muri in
vristh de 180 de aki (1716 a. Chr.)

si fu ingropat de cel dol fiu al sel

in pesterea Macpela (Fac. XXXV,
27; XLIX, 31).
ISAAC martir, s'a sevinsit de sabie In 9 Decembre.

ISAIA martin In anal 309 de la

Christos, sub imperatii Maximian
Galerie i Maximin, earil continuat
persecutia aprinsh de Diocletian, einci

crestini din Egipet, carii se ducenti

sh vadh. pre marturisitorii condamnat1 a lucra in minele din Cilicia,

alt fost arestati in portul Cesareei

Palestinel. El respunserl faxii sovh-

464

ISA IA

ire la intrebarile ce li se facu pentru

patria i scopul calatoriei lor in Cilicia. A doua Ii Ii conduse inaintea
lui Firmilian, guvernatorul provinciel, cu sfintul Pamfil i sotii sal,

caril de dol ani ere' InchiI pentru

credinta. Inainte de a-i intreba, puse
la rOta pre cel cinci egipteni. Dupa

la cel doi dintairegi; i unil interpreti pun Inceputul serviclului sea

in anul mortei lui Hazaria (808).
Cand Achaz era asediat in Ierusalim

primi ordinul de a merge sa-1 sUitulasca a se mai impotrivi i a-i promite o e0re fericita din aceste resbole; el s'a aratat cu fiul sll Sear-

ce ag fost munciti mai mult timp,

gasub la zidurile Ierusalimului, chiar

intreba pre cel ce se parea a fi fruntaq intre el, cum 11 chiamit Martirii
Inca de la botez nu mai purta nume
propril, care de buna soma erag ale
unor divinitati pagane, cum se dadea in Egipet. Acel ce fuse intre-

in locul unde Rabsake trebuia sa-1

cera in numele regelui Asiriel darea
capitalei i acolo insufleti curajul
slabit a lui Ahaz pi-I vesti sfir0tul
rsboiului, care pustia regatul sea.
Momentul acela sosi (Is. VIII, 1);
Isaia in presenta a dol martori respectabili Urie i Zaharia, se casato-

rupt, rspunse ea se nume0e Ilie,

si c sotii sal se numeag Ieremia,
Isaia, Samuel 0 Daniel. Firmilian
intrebandu-1 apol pentru taxa lor,
g.ise, ca, el 0 tovara01 sl erag din
Ierusalim, intelegend Ierusalimul ce-

resc al canal eetateni sunt toti ore-tinii. Fiind-ca rspunsul nu se paru

destul de satisfacator, porunci sa-1
chinuiasca din nog pana ce vor spune
in ce parte de loc este acel Ieru-

salim. lndata muncitoril Ii legara

de maul qi de picire i incepu a-I
bate ingrozitor; dar i dupa muncile
acestea neprimind respunsul dorit,
Firmilian porunci sa li se tae capul.
Pamfil i acel ce erag inchi0 cu dinsul fur Iar541 condamnati la mOrte.
Porfiriu servitorul lui Pamfil, care

auzi rostindu-se send*, ceru voie

sa-i ingr Ope. Tertulian infuriat porunci sa fie sfayiat en unghii de fier
si aruncat in foc, ceea ce se 0 facu;
Isar Seleuc aplaudand vitejia lui Por-

firiu, primi 0 el cununa muceniel

prin taerea capului sag. Se face amintirea lor in 4iva de 16 Februarie.
ISAIA profetul, cel intai intre pro-

fetii marl, fiul lui Amos, dupa traditie se pogora din neamul impratese dupa. tat. A profetit sub regii
Azaria, Joatam i Ezechia din regatub Indel. Nu se Oie nici o imprejurare din viata sa, care se raporta

ri, ea qi cum in tara ar fi lost li-

niqtea cea mai mare, ca sa ingadulasca Omenilor a se gandi la asemenea bucuril ale vietel i preclise, et
inainte ca fiul sotiei sale celei noul
va 0i s rostesca cele intal cuvinte
ce se invata de un copil, Iuda va fi
scapat; cum s'a i intamplat. Sub
Ezechia (XXX, etc.) preclice ca el
va avea o domnie drepta ci piOsa,
nenorociri i izbande, 11 infrunta pen-

tru proectul aliantei cu Egipetul pi

apare mai adesea. In anul luarel Asdodului (I s. XX, 1), se arata poporului fara incaltaminte i fara mantie, represintand ast-felig pre mobil
egipteni, caril trebuia s ma in
manelct lui Sancherib, regele Asiriei.
Scaparea trebula s'a vie de sus (Is.

XXXVII, 20); cand Ierusalimul la

randul se avu a se teme de armele
regelui Asiriel, Isaia, informat prin
trimicil lui Ezechia, asigura pre regele de dou ori, II In0iinVa de esterminarea grozava ce era pastrata
pentru o0irea lui Senaherib i ea dovada ca acesta va fi puterea lui Dum-

ne4eg, ii faghdue0e ca Dumneqeii

va repara singur actele acesul r6sbol i ca in timp de dol ani pamentul lui luda va produce fara eultu
ra. Dar inaintea bel0igului :;3 i bine-

465

IQMA

lui aceluia Isaia avea alta, misiune

pe langa Ezechia: el venise sa'i spue
sa se gatesc, ca are sa mOra! Instiintarea acsta grozava se daduse
si profetul plecase, cand Dumnecleil
imblanclit de rugaciunile regelui, tri-

mise inapoi pre servitarul sail, s-i

v.3stsea o grabnica insanatosare, chid

s,we-q.ece ani de viata si ruina Asirienilor; profetia acOsta dovedeste ea

bOla si insanatosirea lui Ezechia a-

vura loc in timpul rasbaului. Din

ordinal lui I saia, se aplica un lee
care putea s-1 folosCsca numai dupa cuvintul profetului, [laud nastere

unui semn minunat pentru regele;

umbra s'a intors cu clece grade pe
eadranul Id Achaz (Is. 39, 3; II
Regi XX, 14). Cu tote bine-tacerile
acestea Isaia avu durerea de a vedea un moment de mandrie in inima regelui; a fost insarcinat de a
mustra ingamfarea cu care primise
pre trimisil lift Berodac, si sa-i pregica drirnarea I erusalinaului.
Traditia indeel ne spune ca I saia
a suferit martiriul sub domnia hi
Manase, care a poruncit sa-1 tae cu

ferastraul prin mijlou si se pare ca

sfintul Pavel (Ebr. XI, 37), vorbind
despre biruinta credinteT, a facut alusie la acea infricosata schingiuire.
IntOrcerea umbrel este singurul e-

veniment din istoria lul Isaia, care

trebue so. ne preocupe mai malt; se
esplica in mai multe felinri, si interpretii se indoesc data a fost un
cadran solar adus din Babilon, saii
numai niF,4te linii anume facute din
ordinul regelui, care indica Ora, ori

la intamplare oft dupa planul arhiteetulni. Fara indoiala aid este vor-

ha de un cadran ce servia de masurator timpului dupil schimbarea ra-

zelor solare. Dae se ia dupg litera,

atunci a trebuit o schimbare momentana in sistemul lumei. Fara indoIal inaintea lui. Dumne(lea tOte slut
cu putintit 0 s'a putut ea semnul a-

cesta sa fie aratat numai lai Achaz,

fail sa fie vre o conturbare in sistemul planetar. Unil cred ea s'a interpus un nour intre sOre si cadran
si ast-felia s'a intors umbra. Note
s'a fie si asa, dar pOte ca s'ar gasi
altul mai firescl Semnul trebuia sit
i se dea regelui, numai el avea trebuinta de dinsul; Ezechia era bolnay si se pare ca 'in momentul and
Isaia II vorbia, avea ochii atintitT
pe cadran, ce era luminat de lumina
sOrelni; se stie ca privind fix un
punct luminat de she, adesea se turburr" vederea, razele se impart si se

pare ca trece pe dinaintea ochilor

linii intuneeOse saa luminOse; o asemenea ilusie r6spundea destul la
scopul Providentel; nu era nevoie
de o minune, ci de un semn; dacil
minunea s'ar fi facut asupra sOreluT,
ar fi trebuit sti se intOrea umbra Inapoi preste tot pilmintul si atunci s'ar

fi vorbit de eveniment si in altl istorici sacri, pe cand nu se vorbeste

decal numai de acea umbra pe cadranul lul Achaz.
Se va clice pOte ca Ezechia primi
o ambasadil, din Babilon, care sa-1
intrebe de evenimentul acesta (Cronice 2, 32, 31). Iata o dovada a minunea a fost universala! Din potriva
(lack ar fi fast universala, n'ar fi fost
trebuinta, O. vie sa la informatil de
la regele din lerusalim. Acei trimisi
a lul Berodac venisera sa, ineheie 0
alianta secreth cu Achaz in contra
luT Saucherib, regele Asia*.

Isaia este renumit mai mult prin

scrierile decal prin faptele sale. Este
eel intai intre:profetT; mustrarile sale,
profetiele privitOre la ludei si alte
popOre sunt imbracate en imaginile
cele mai marete cc pot sii procure
minunele naturei si pompa uneT curti.

Niel un autor sacra n'a vorbit de

D-4eil, de judecile si operile sale
cu mai multa cuviinta. El a prelis
Evangeliul maI mult de oat alVi; pro30

466

ISCOOSISIDOR

fetiele venirel, servirei, domnirel 0

suferintelor lui Mesia sunt aa de lgmurite, ce a fost considerat ca Evangelist ce scria mai' inainte 0 lat e. fare

indoiale titlul cel mai estra-ordinar

ce l'a primit un scriitor vre odatg.
So pare ea multe din scrierile sale
istorice s'aii perdut (II Cron. XXVI
22. XXXII, 32).
In Noul Testament, nnmele sego,
de 0 citat intr'o multime tie locuri,
nu insote0e textele ce se aduc din
profetiele sale; dar pretutindenea se
aminteqte de el ca profet (Mat. III

3, IV. 14. VIII, 17. Marc. VII. 6.

Luc. III, 4. Ion 1, 23. XII. 38;
Fapt. XXVIII, 25. Rom. IX, 27).
In sinagoga din Nazaret i s'a dat

Snicks il numeqte hrbat elo-

quent, Elosof fi retor. Nicefor vorbe0e de dinsul in termenil urmetori:

NumerOsele scrieri ce ne-a lgsat,

oferg tOte un interes de un ordin

particular; dar epistolele sale cuprind

un spirit divin 0 o eloquente piing

de ungere; lgmuritele esplicatii ale
Scripturel, cuprind tot ce se pOte (lice
despre morale.. Se vede numal putin
0 zelul de care era insufletit pi n-

tru tote lucrurile oneste, pentru bisericg 0 acel ce sufer pe nedreptul.

Mai ales se ridich' in contra acelora
caril null implinese datoriile chemgrel preotWi sag episcopale". Se

pare ce. sfintul a avut 0 alte serieel, dar care din nefericire s'ati pier-

voluinul cu profetiele lui Isaia, dad

Mintuitorul s'a sculat se% cetes o.
(Luc. IV, 17), 0 oficerul etiopian ci-

dut. Ap, se cake,' un tratat in contra pgggnilor, de care vorbeqte singur in cartea a doua a epistolelor

tea pre acelaqi profet (Fapt. VIII, 28)

cand l'a intglnit Filip. Amintirea Jul

sale (137 qi 228); un discurs in con-

Isaia se serbezg in 9 Mai.

ISCOOS unul din martirii din Dacia, s'a sevigit prin foc in 26 Martie.
ISIDORA cuviOsg, en pace sl se-

vir0t in 1 Mai.
ISIDOR Pelusiotul. Se fgcu danger in tinerete 0 deveni apol superiorul unel mngstiri situate in yecingtataa oraplui Pelusa, al &gni
nume pOrte. Facundus 0 Snidas ne
spun cg el fu ingltat la trpta pre-

otiel. Era privit ca o regulg vie a

perfectiunei monastice. St. Ciril 0
alp episcopi din acel timp il cinsteag

ca pe pgrintele kr. Alegend pre st.

Chrisostom ca model, nu putea se
nu fac progrese marl in vieta spiritualg. El mnri pe la anul 449. Ne-a
Arum de la el done mil de epistole,

care sunt forte scurte dar pline de

inveteturi folositOre. Stilul ii este
natural, elegant, plin de foe 0 de
iincrere Au-orn1
a trebuit se fie un
om plin de intelepciune, zel 0 umi-

b.

linte, arlend de dragoste care Duniueleil 0 impodobit ou tOte virtufle.

tra destinului (fatum) 0 o lucrare

adresatg lui Ciril, de care vorbe0e
Evagriu 0 Nicefor.
ISIDOR preot din Alexandria. De

mai multi ani sfintul acesta trgia

in singurgtate pe muntele Nitriei,
cand st. Atanasie 11 chemg ca sg-1

face preot 0 xenodoh, sag primitor de streini. Tot oraqul se folosea

de virtutile eminente ale st. 0 remase credincios st. Atanasie, care

lupta pentru ortodoxie; dupg mOrtea
acestui mare episcop, intemplatg la
373, apgrg memoria lui. Acelaqi con-

duitg o avu el sub 'Petru al II-lea

0 Timotel 1, caril urmarg in scaun
dupg st. Atanasie. In fine avu f erieirea a imperti cu ortodoxii tOte

persecutiele arienior. Din and in

egnd se retrggea in deqertul Nitriel
spre a se liniqti acolo 0 ayi infrina
poftele.

Teofil care uring Id Timotel pe

scaunul Alexandriei, se Drag &etre
Isidor cu semnele cele mai marl de

stimg 0 incredere, il trimise chlar

la Roma 0 voi sii-1 alga la Con-

Igrnoft

stantinopole dupa mOrtea lui Necta-

rie; dar indata dupa aceea, fiind ca

nu impertasa vederile lui in cestiunea lui Petru, marele iconom al Alexandriei, se incordara relatiele in-

tre ei. Un alt fapt istorisit de Socrat inteti neintelegerea. 0 veduva

bogath (Muse Int Isidor o mie de
galbeni pentru intretinerea femeelor

sirace din oraq, cu conditie sa nu

stie patriarhul; ea se temea, &I nu
cumva sa intrebuinteze suma in constructii sail alto scopuri. Isidor promise secretul; dar Teofil informan-

du-se prin spionii sei, a fost forte

superat 0 &auta mijlOce sa-si resbune. El fugi in deprtul Nitriei, unde
il primire, calugarii cu mare cinste.
Reputatia sa era asa de bine stabi-

4 67

Teofil se impach cu Isidor yi ceil-alti chlugari din Nitria, dupa citeva semne de supunere din partea
lor qi-1 restabili in comuniune cu
biserica la Halcedon, in sinodul de
la Stejar, NAIL se, intre in vre-o discutie in privinta credintei lor 0

farh a vorbi de cfirtile lui Origen.

Este adeverat ca leronim numera pre

Isidor intre origeni01, Insh el a fest
amegit de acnzarile lui Teofil, care-1

prevenise asa de mnit contra sf intuluT Chrisostom, in cat traduse in

latineste o luerare a acestui palriarh,

pe care o scrise in contra acestui

mare sfint dascal al biseried. Isidor
muri la Constantinopole in 404, onorat de tOta biserica.
1SIDOR Siceotul. Nimene n'a dus

lit ca Paladie, episcop de Elenopole,

aa departe blandeta, dragostea, ne-

vanilla in Egipet spre* a imbratip,

vieta ascetica, se duse mai Intel la
el se:1 consulte. Isidor mat inainte
de a-1 da sfatul set definitiv, cern
sa se deprinda, mai Thai in diferi-

vointa, evlavia 0 singuratatea, ea

tele practice ale penitentel, sub conducerea unui duhovnic iscusit. Acesta

indemnandn-1 unit sh mat inceteze

era Dorotel. Tebanul, care trala in

cea mai mare nevointe. Paladie in-

acesta. Intr'o cli, ducendu-se la targ

sh vindi cate-va panere, simti un

feliti de ramie in inima sa; indath

lash panerile cii fugi. La betranete

cu lucrul, el respunse. Putem noi

Ore A ne cruthm, sail sa stam nepasatori, and 0im ceea ce a facut

trebandu-1, ca de ce mai pedepseste

acel corp slabit de betranete, el II
respunse: il ucid, pentru cri el vrea
sa m6 omOre".
Totu0 resbunarea luT Teofil nu

Fiul lui Dumnecleti pentru not ? Chiar

era inch satisfacnta; el urmari pre

Isidor pane, in derrt. El amesteca
eausa sa eu a unor calugari din Nitria,, mil cticluse in origenism 0-1

nadejduirea, clicea demonulni: De voi

trate, fOrte aspru ca 0 pre cei-l-alti.

Sfintul nostru se retrase in anul
400 la Constantinopole, unde sfintul
Chrisostom il primi in comuniune,

voi inceta de a servi pre Dumnetleul met". El alunga gandirile de

cerend totu0 atat

de

la el cat qi

de la pnsnicii ce-1 incunjurati, condamnarea espresh a erorilor ce li se

imputal Protectiunea pe fate. ce-i

dadu st. Chrisostom il justifica pe
deplin de acuzatia de origenism, pen-

tru care rostise anatema.

cand corpul met ar fi dat prada flacarilor 0 eenuqa, mea ar fi aruncata

in vent, tote acestea n'ar insemna
inch nimic". Mid era ispitit cu des-

fi condamnat, tu vet fi 0 mai jos

de cat mine in lad. Chiar de a0 fi
aruncat in nenorocirea vecinick nu
mandrie, clicendull:

Sunt

et. Ore

ea Antonie, ca ava Pambu, ea altl

parinti, mit ati foot aqa de placuti
lui Dumn*ii?" Urnfl din frati, care-1 gasi odata en ochii schldati in
lacrimi, il intreba, ch de ce plange.
Plang pacatele mele, clise, numat
odata oh fi suparat pre Dumnelefi,
0 tot n'sq avea destule 1aorim11 ea

468

ISIDORISMRION

sa, prang o nenorocire asa de mare".

Isidor muri in anul 391.

ISIDOR martir, a fost in q.ilele
imperatului Decie, din Alexandria.
Mergend cu &tea, ayes rinduIala ce
se numeste Option si pogorindu-se

la ostrovul Hiu1u cu flota de Oste

comandata de Numerie, fu 'Alit de
sutayul Iu lie, dicend cii crede in
Christos si nu da cinste Dumnedeilor nostri. Iar st. Isidor marturisind

daea nu se rusineza find pogorit

din einstea magistrilor, el i*ea ca
cinstea aceea era trecetre, der a IAA
Christos este vecInica i nesfirsit;

pentru acesta a poruncit imperatu,

sa-I lege o plated, de gat si sa-1 arunce in riul Oronte, unde s'a sevirsit in 2 Martie.
ISIHIE unul din ceI 33 martini
din Meletin s'a sevirsit in 7 Novu-brie.

de fat& pre Christos, veclend Nume-

ISIHIE martir ce a patimit en

rie neintOrcerea gandului set, po-

st. Aselipiodota s'a sevirsit de sabie

in 19 Februarie.
ISIHIE martir din Italia, care ve(lend pre st. Astie spanzurat pe
cruce, l'a ferieit si a primit i eb en-

runci de i s'a Mat capul, in 14

Mat
ISIHIE marturisitorul era din cetatea Adrapinonilor, dar era barbat
bun si bland i dupre purtarea numireI potrivit avenduld obiceiul cu
numele. DecI rugandu-se luI Dumnedet se.-1 mate un loe unde sa-I
slujasca, i s'a descoperit sa se duc
spre prile marei la muntele Meon,
mule ducendu-se i multa vreme petrecend, apoI de acolo pogorindu-se
spre mares si facend aprOpe casa de
rugricIune sfintulul AndreI i remisita vietei petrecendu-sI in sihastrie
yi rabdare si multe luerilri de mi-

nuna martiriuluI in 7 lulie.

IS1HIE martir, s'a sevirsit prin
sugrumare in 2 Septembre.
ISMAEL martir din Persia a fost
trimis cc fro:VI s6I Manuil i Savel
de imperatul Baltan, ca s fac pace
ea Iulian imperatul Romanilor. Vedendu-1 aducend jertfa idolilor, di
WI:tend pre multi la ratacirea lui,

plangeat si se rugail lui Dumnedet

sa-I pazsea in credinta ce aveat

dare dinsul i sa nu fie partasI ra-

nuni sevirsind, s'a mutat &litre Dom-

tacireI idole$i. Aducendu-i inaintea

nul in 10 MaI.
ISIBIE unul din cel 40 de mar-

liii Iulian at fost batuti cumplit qi

pironitl la glesne, ardendu-I eu f5,-

tini din Ezerul Savastiei (9 Martie).

ISIHIE cuvios facetor de minuni
s'a sevirsit in 6 Martie.
ISIHIE a fost prefectul palatului
lul Maximian, care poruneind ea la

clii pe subtiort si dueendu-I la zidul

lui Constantin din Tracia, le-a taiat

toci crestiniI din armata s li se

tae briele i s. petr6ca fara de cinste
de nu se vor lepida de Christos,

muIVI erestini at ales mai bine sa

petreca ffira cinste, de cat sail 'Aral
sufletele. Dintre aeestia era si Isihie;

de care audind imperatul, a poruneft ssa-1 desbrace de haInele sale straIncite i s se imbrace eu haina de

per grog): si fara manicI

i se% pe-

capul i ast-fellt s'at sevirsit vitejil

martini aI lui Christos in 17 lunie.

ISHIR1ON. Persecutia lul Decie
facuse multe vietime pe la mijloeul
vculd al treilea v i dadu ocasie la

o mare multime de erestinI a lua cununa martiriuluI. Din numerul acestora era si Ishirion. Traia la un sluj

bag dintr'un oras al EgipetulnI pe

langa care era in calitate de agent
sat om de afaceii. Au4ind stapanul
set ca este crestin, Ii porunci s. jertfsca idolilor. Dar Ishirion nevoind

di

a se supune, a fost maI intaI bat-

ruilinea sa. Intrebandu-1 Imperatul

j ocorit cu tot feliul de vorbe prste.

trkii cu femeile spre necinstea

IITDA

Statornicia sa neciatitri umplu de funk pre stdpinul sell care ne mai patendu-se stdpini apnea un par aseutit

11 varl in pintecele NI 0-i verse,

matele. Ast-felle se sfir0 st. Ishirion,

care se afla trecut in maitirologiul

roman la 22 De cembre.
IUDA Apostolul. Sfintul Apostol
luda se deosebeqte de Iuda Iscariot,
prin supranumele de Tadet, care in
Siriaca insmnd lauclii, miirturisire

prin acel de Lebee, ce se did in

textul greo al St. Matei i care ingi

smnd dupe: eum slice Ieronim, nit

om cu spirit intelept. Era fratele

St. Iacob cel mic, al st. Simeon de
Ierusalim i unul numit Iosif, care
se numesc fratii Domnului.

Erati cu totii fili lui Cleopa i ai

Mariei, sora sfintel Fecire. Apostolul acesta era iubit de Dumnesleescul
Pascal; i acsta se datorea nu state
legaturelor de inrudire, pre cat des-

prqului sti pentru lume, focului

vioiei zelului sell Nu se qtie nici
and, nici cum a devenit ucenic lui
lisus Christos. Evangelia nu spune
nimic de dinsul pang la locul unde

469

la Edesa pre st. Tadeil, unul din uceniciT Mantuitorului i cid regele Ay-

gar primi botezul din mitnele sale,

cu un mare numer din supu01 sel.
Ieronim crede, el acest Tadefi era
apostolul Iuda; dar opinia cea mai
comund este oh aunt dune persene
deosebite i ch Duke, de care se vorbeqte aid, era unul din eel gpte-4eci
de apostoli; 0 care se serbzi in 4iva
de 21 August. Nicefor, Isidor 0 mar-

tirologiele spun oh st. Iuda a predicat in Iudeea, Samaria, Idumea,

Siria i mai ales in Mesopotamia.
St. Paulin 4ice di a plantat credinta
la Libieni (Carm. 26). In an. 62 dupfi

martiriul fratelui see Iacob, st. Lida

se interse in Ierusalim i lud parte
la alegerea st. Simeon, fratele sefi ca
oh pestorsed biserka de acolo.
El ne-a ihsat o epistolii, adresatfi
tuturor bisericelor din Orient, 0 mal
ales Iudeilor convertiti, care afi fost
obiectul principal al ostenelilor sale.
St. Petru le adresase mai inainte done

iubesc, sfintul Iuda II intrbe, ea de

ce nu voes4te sd se arate lumei; in-

epistole, din care a dons trebula oh

servsel a phzi pre oredincioqi de erorile simoniene, nicolaiti i gnostici.
Zelul st. Iuda se aprinse la vederea
pustiirilor, ce acece eresiarhi continual:I de a face in Biserich. El primeqte unele espresiuni ale st. Petru

trebare prin care se pdrea ch (II a

si cdnd se raportil :la epistolele color

intelege, eh ougetii la domnia phmIntnh a lui Mesia. Dar lisus Christos,

prin respunsul see, T-a facut cunoscut,

doi apostoll: Petru 0 Pavel da a intelege cl aceqtia numai erat in vidtd.

Descriind pre eretici se serveyte de
epitete tad 0 asemendri prea espresive. II numeqte meteori ritaciV,

se numerd printre apostoli. Domnul

Ideaduind a se ardta numai celor ce-1

dll lumea nu merith, ca D-Vet st i

se arate, fiind vrajmaqh acelul ce 'Ate
ad fad e. un sufiet vrednic de imp&

care dupd ce afi luminat putin, se

rittia ceriului; eh va vorbi prietene-

perd in nOptea vecinich. Chderea lor

qte, cu acel ce-1 vor iubi cu adeverat

id cii-1 va admite la impfirt4irea 11untried a harurilor i bunilt4ilor sale.
Dupe. Indltare i Pogorirea Sfintului Duh, Iuda s'a unit eu cei-l-alti apostoll, spre a smulge lumea din ghiarele demonului; ceea ce se fecu nu-

vine de acolo, cI aunt cartitorl, oh

urmze, reutatei inclindrel kr, dI se
dedeaii la mandrie, invidie, lubirea
de placed trupeqd etc, cd nu se in-

mai prin predicarea Evangeliului.

Eusebiu spune ea st. Toma trimise

deletnicesc a restigni poftele trupetitti.

Apostolul indemni pre credincioqi a

compiaimi pentru eel criop, a deo-

sebi greyalele, cari yin din reutate

de acele ce vin din slfibiciune, sa, se

470

IUD1TA

"../1."."."."

silAsca a indrepta pre ad vinovati

sa ayteptam, In care va IntOrce Dom-

prin o Mc& bine-raatOre, smulgandu-1 din focal viciului yi eresiel. Sa

avem tot-duna inaintea oohilor obli-

nul Damneder' mila sa asupra nOs-

gatia de a ina1ta edificiul spiritual

al dragostei, rugandu-ne prin st. Duh,
crescnd in iubirea de D-det, cernd
mila sa prin Tisus Christos.
Din Mesopotamia st. Iuda treeu

in Persia. Acei ce die, ca a murit

in pace la Berit in Finicia, 11 confunda cu Tadefi, unul din 70, care
predica credinta la Edesa, cum se
vede in mineiii. Fortunat yi martirologii apuseni, die ca st. Iuda a suferit martiriul in Persia.
Menologiul imp5ratului Vasiie yi

catl-va autorl greci pun mOrtea sa

la Arat sar" Ararat in Armenia, care
depindea atunci de imperial Partilor

yi care era privit prin urmare ca

facend parte din Persia. Altii spun
ca a fost strapuns de siigetI, Ur unil ca ar fi fost Astignit. Armenii

cinstesc yi asta-di pre St. Iuda yi

Vartolometi ca apostoll al kr.
IUDITA flea lui Merari, maritata
dupa Manasi din neamul OA, a Amos

curend vMulra (ludit. 8. 3 etc.)

yi

posti in tote dilele vcluviei sale yedead inteun cort deasupra easel, Inabracata in haine de doll'''. Era fOrte
frumOsa yi avut5, Amaind de la barbatul ei multe scale yi servitori.

Nimenea nu putea sa graIasca de

dinsa vre-un cuvint WI, ca era tematUre de Damneder'. Pe timpul acela se sculase Nabuhodonosor cn
Oste sa pedepsesca popOrele subjai
gate, ce se improtiviati a-1 da tribut
yi trimise pre Olofern generalul s5ii
eu multa oytire in Palestina. Fiind-ca
cetatea Beta lia-I sta in cale, se ho-

tali. a o constringe prin gme sa se

supue. Locaitoril, fOrte constrinyl, se

adunara la Ozia gi incepar cu totil

a'l ameninta, ca n'a inchinat mai
'nainte cetatea lor. Iar Ozia le-a dis:
nad5jduql fr4ilor; Inca cinci dile

tra. cri na ne va pedepsi Damneder' pada in sfiryit. Audind acestea

Iudita s'a imbarbiltat cii ducendu-se
la 135tranii cetatei a cerut vole sa

lase: din cetate yi O. fach ce o va

lumina Dumned.eti pentru mantuirea lui Israel. Ozia yi lAtranii lul
Israil 1-a dis: mergi in pace yi
Domnul Damneder" sa morga innaintea ta cd sa ne dea nou5 izbanda din vrajmayii noytri. Pupa ce
a facut o rugaciune fOrte caldurOsa

a chemat pre sluga sa yi pogorindu-se in casa de sarbatore, y'a schimbat hainele yi imbaindu-se, s'a imbracat cu hainele cele mai alese, painduil sculele cele mai scumpe, ce le

avea de la barbatul ei; yi umplend

un vas cu via yi altul cu unt-delemn, luand yi faina yi fructe, s'a

dus la 'Arta cetritei. Toti se minanail de frumusetea ei. Ozia a dat
ordin tinerilor ce pazeati, sa-1 dea
drnmul yi priviati dup 5. dinsa cum
se pogora in vale. Intimpinandu-o
straja asirienilor; yi intrebandu-o

cine este, a spus ca are sa spue an

lucru mare yi a, o dud, la capitenia lor. Deci inconjurandu-le 100
de ostayi le-ail dus pana la cortul
lui Olofern, care o primi bine yi o
asigura de bun g. yob*, sa. Dupa ce

hada puterea asirienilor yi pre comandantul oytirei, spune ca cele ce

a spas Abior, ch cetatea nu se va
lua, pima nu vor paeatui inaintea
lul Dumnedefi, este forte adevgrat;
dar acum vor fi nevoitl sil se atinga

de panele jertfite; cad aa isprvit

bucatele yi vor fi nevoiVi sa manance
zeciuelele; yi ell simtind peirea lor
am eyit toi. am venit la tine, ea sunt
credinelOs5. lui Damneder' slujindu-i

dina gi nOptea. Te rog sa-mi dal

voe ca in timpul noptei sa les cu
servitOrea mea sa m5 inchin

yi

sil

afiu de la &unit mei timpul cand

JULIA

vor sev1r0 neIegiuirea aceea 0 sa-ti

spun tie; 0 te vol duce in mijloeul

Iudeei pane, vel ajunge in prejma Ierusalimului 0 vol pune scaunul ati

in mijlocul lui 0-I vei mana pre ei

ea oile care nu ail pastor". Totl se
minunara de istetimea ei. Si Olofern

471

veduvie, en tote cll multi ar fi donit sa o ia in casatorie. Traind 150

de ani, a murit 0 o a ingropat hinga
barbatul el Manase, plangendu-o tot

Istrailul 7 dile, lar averea sa o impartise la rude inainte de merte.

JULIA fedora. Genseric luand Car-

noruncit
sa. i se dea un loc in
:

tagena la anul 439, feclOra Julia,

care, ca sa nu se smintesca al set

Olofern porunci gardelor ea sa nu

ale oraplui, a fost vinduta ea sclav unni negustor din Siria, anume
Eusebiu 0 de religie pagan. Ea en-

b.

cortul sell 0 tot ce va dori. Ea multamind dim, ea are cu sine de man-

impedeee e0rea el spre rugaciune in

tote diminetele. In diva a treia, 0lofern pregati un ospet stralucit la

care chema 0 pre Iudit. Dupe ce

se vesili in destul s'ail retras totl
at sel, Tar el a adorndt de beutura.
Remaind numal Iudit cu dinsul, s'a
rugat lui Dumnedeil qi luandu-i sa-

bia din stilp l'a lovit de doue ori

care era din familiele cele mai bune

feri chinurile servitutei cu mult rabdare '0. blandeta; ba Inca iubea sta-

rea sa 0 o prefera orl caret alteia

pentru dragostea catre Iisus Christos; momentele ce-i mai remanea du-

pa ce facea in case, tete trebile reclamate de datoria sa, eraii consecrate rugaciunei 0 lecturel cartilor
piOse. Ajuna in tete lilele peste Op-

preste grumaj 0 luandu-I capul l'a temana afara de Duminica 0 se neinvelit bine 0 l'a pus in traista ce vole in tot chipul. Stapanul, care o
o luase cu bucatele, apol luand pre Tubea pentru virtutile sale, o indemsluga sa ail plecat ea de obicei sa na sa se crute 0 se. ingrijasca mai
se rOge nefiind impedecate de nimene. mult de corpul sea.
Ajungend la pOrta cetatei a strigat:
Deschideti ce. Dumnedeii bine a voit

cu nol. Vedend Ozia 0 eel din cetate capul vrajmaplui lor, ail dat
landa lui Dumnedea 0 puindu-1 pre
zidul cetatei ati eqit Istrailtenii 0
navalind asnpra Asirienilor I-ati ihvine 0 luand tot ce aveati ei intrara

in triumf in Betulia cu Iudita in

frunte carda i se daduse cortul lul
Olofern cu tete vasele de aur 0 de
argint. Venind 0 marele preot din
Ierusalim Behim, a dis: Tu e01 innaltarea Ierusalimului, tu eqti lauda
mare lui Israil. Bine-euvintata sa

fii de Domnul eel a tot puternicl

Dupe. aceea Iudit Nada pre Dumnedeh intr'o cantare prea frumes,
in care se amintea de isbanda ei.
Timp de trel luni a urmat veselia
in Ierusalim, apoi s'aii dus fie-car:
la ale sale. Iudit intoreendu-se in
Betulia a petrecut tete. vita ei in

Eusebiu o lila cu dinsul intr'o calatorie in Galia, unde ducea marfuri

pretiese din orient. Ajungend vasul

sea la insula Corso, porunci sa arunce encore 0 e0 la mal, &and loeuitoril locului vole' sa jertfesca un
taur in oneirea zeului lor. Iu lia sta
la o parte, ca s nu participe la jertfele idolilor, deplangend impietatea
paganilor. Felix guvernatorul insulei
intteba pe negustor, eine este acea
femeIe, care indrazne0e & vorbosca
contra zeilor. Eusebiu I-a spus ca. este

o cre0ina, care tine la legea el; de

almintrelea o ghsea fOrte eredinciesa
0 esact in implinirea datorielor,
pentru care nu o perte da. Felix propuse lui Eusebiu sii i-o dea in schim-

bul a patru sclave. Teta averea ta,

nu valoreza ea ea; a, da tot ce am
mai scump 0 mai Iubit pentru ca
sa o pastrez. Felix invite, pre Euse-

biu la un ospat. Dupa ce adormi,

472
chema pe Iu lia 0-I spuse

nruAIITLIAN
ert-I

va da

libertate, de va jertfi 4ei1or. Sfinta

respinse cu mahnire propunerea, di-

cendu-l: Et sint liber, pentru eg

servesc pre Iisus Christos i ori ce
mi s'ar intimpla, nu vol rseumpara
libertatea, lepadandu-m de lege".
Guvernatorul, care se credu insultat
prin acel rtspuns indrasnet, o lovi
peste obraz 0-1 smulse peril din cap;
porunci apoi srt fie spanzurata de o
grind& Nicite calugari din insula Gorgona lug corpul ti-1 inmorminta.

IULIA martira, s'a stvir0t inecata in Ancira Galatiet in 18 Mai.

IULIAN Saba cuvios care inflorea prin vcul al IV-lea, primi
din causa intelepciung sale numele
de Sabas, care in limba siriacti, insamnil cfirunt, sat bttran. Dupii ce

a vietuit mai multi ani intr'o peqtera Intunecat ci umeda, langil Edesa, se retrase pe muntele Sinai in
Arabia. Pe langa lucrul manilor, se
nevoia cu lucrarea unei pocainti. as-

pre 0 exercitiul continuu al rue:

ciunei i meditarei. V6du cu Duhul

pre Iulian Apostatul murind in Persia eveniment care Napa biserica de

relele cu care o ameninta acest nelegiuit domnitor. Arienii abuzand, sub
domnia hi Valens, de autoritatea ce
o dadea sfintului eminentele sale
virtutl, parasi singuratarea i veni la

Antiochia spre a ru0na public pre

acei eretici. El sevirci mai multe miDuni in oracul acesta. Dupil ce a dat
o miirturie autentica adevrului, s'a
intors la chilia sa, i continua a invtta

pre ucenicii =it erat sub conducerea sa i mit intarira biserica mult
timp dupa mOrtea sa. St. Chrisostom
vorbind de el dice, el era un om mi-

nunat, aratand i onorurile ce i se

fficea atilt pe cat a fost in vita cat
dupil mOrtea sa. Cuviosul lulian
se serbza in diva de 18 Octombre.
IULIAN i Teodul. Sfintit acqtia
ati patimit in Cesarea Palestinei in

acelac timp cu
eine): martini
egipteni. Teodul era un venerabil 136tran, avnd mai multi copii i ocupa

un post onorabil in casa guvernatorulut Firmilian. Meritul fan era aca

de recunoscut pretutindene, ca nu era
nimenea care st nu-1 cinstsca. Atras

de curajul eel ne invins 0 de rtbdarea cea vitejsca eu care sfintul

Ilie i tovari101 set suferise mOrte

pentuu Is. Chr., ardea ds dorinta de

a se imparta0 0 el de acela0 cinste

0 a primi cununa martiriului; dorinta acsta se silla a o impar*i

si altora, mergend prin inchisori

indemnand pre toti marturisitoril a

rmanea statornici in credinta lor.
Firmilian informat de cugetarile Int
Teodul 0 de purtarea lui, trimise numai de cat dupa dinsul, Ii mustra
aspru i porunci st-1 restignesca. Martirul audi rostindu-se sentinta sa cu
bucurie, credendu-se prea fericit de
a's1 sfir0 vieta cu aceiaci mOrte ea
ci stapanul BM.

Lilian era din Capadochia, sosit

de curind in Palestina. Credincioqii
ii cinsteat cu deosebire pentru virtutile sale eele mari, en tote ca era
numai catehumen. Intrand in Cesarea audi ca se omOrrt mai multi orectini pentru credinta lor, alergh indata' la locul de osinda, se plect spiv

corpurile lor 0 le sarutt cu mult

respect. Soldatii, martori la acsta,
prinsera pre Inlian 0-1 duse la guvernatorul. Firmilian fara st-1 mai
intrebe, credend acOsta de prisos, ii
condamna indata sa fie ars. Sfintul
multtmi lui Iisus Christos pentru ca

l'a credut vrednic a suferi pentru

numele set c1 arata pinh la ultima
suflare, o linicte c un curaj, care
ru0na ci umplu de spaima pre mun-

citori. Amintirea acestor mucenici

se face in diva de 16 Februarie.
IULIAN martir s'a sevircit sdrobindu-i-se capul cu lemn in 2 Septembre.

IULIAN

IULIAN martir s'a primit cununa

martiriului prin foc 4 Septembre.

IULIAN martirul, a fost pe timpul lui Diocletian, nscut i crescut

in Galatia. Afland domnul cetgtei

Antonie cg Iulian cu a1l patru-deci
se afl in o pesterg a muntelui, ur'nand obiceiurile crestine a trimis s5.-1
prind i silindu-1 s5. spue si pre eel-

n'a voit. Trobuind ca s'a stea

inaintea Domnului, a strigat cgtre
pusnici: Iat5, eg me prinse
si me due sg mgrturisesc, dar nu ye
vind; voi venil s5, me vedeti. Antonie ii dise: Vino si jertfeste 4eilor;
iar sfintul ii multgmi pentru cinstea
ce I-a fgcut de a mgrturisi pre DumceI-1-a1t1

473

sale prin nergbdarea cu care le pinta;

dar avend fericirea sa fie luminat

cu lumina credintei, a stiut sa pretuiaseg starea sa i sg se servescg

de chinurile sale pentru sfintirea sufletului seillIOrtea stgpgnului seg, care

se intimpla cgt-va timp dupg convertirea sa, II dgdu libertate. De atuna el nu mai ascultg de cat de
dorinta sufletului sii i se tonsacra
Meg reservg serviciului dumnedeese
intr'o mangstire din Mesopotania.
Adesea se ducea la sfintul Efrem
ca sa-1 intrebe asupra egilor vietei
lguntrice; i acel om mare se ducea
adesea sg-1 vadfi spre a se folosi

si el vorbind cu dinsul. Nu putea

nedeul adeverat si a suferi munci

s'a nu se minuneze de ideile inalte

pentru el. Sfirsindu-se intrebgrile,

a poruneit guvernatorul s ard cu

cunostintele sufletesti cu care

Dumnedeg inzestrase pre un om care

foc mare un pat de fier i .sh pue

pre sfintul cu fata in sus. Deci su-

in ochii lumei trecea ca un nestiutor si barbar.

indu-se pe acel pat, ingerul Dom-

Iulian era de o constitutie robust./

si deprins cu nevoile, dar slgbia
corpul seg prin asprimea vietei. El
lucra cu mdnele i lucrul sea era
facerea pinzelor de corabie. Gaudin-

nului a rourat vgpaia si a remas

sfintul neatins. Vedend acesta Antonie se ingrozi i ise: Cine esti
tu de biruesti focul asa lesne; cgtre
carele dise martirul: Sint slujitorul
lui Dumnedeati si me chiamg Iulian.
Dar care-ti sunt parintil ? Tatgl meg

s'a mutat cgtre Domnul, dar mama

este betrAn5.. Peet porunci s5, vie
cat mai in graba betrgna; care venind 1-a spus sg iudemne pre fiul
seg a tgnigia, cl de nu, va fi necinstitg. Dar vitka mama dipe: De voi
fi rusinatg, nu voi avea nici o osinda,

ci mai mult imi va fi o cunung.

Apoi porunci s5, lase in pace pre

betrgna, iar pre Iulian sg-1 decapiteze. Mergend apoi in munte cu ostapG s'a rugat lui Dumnedeti si astfelig s'a primit cununa martiriului
in 12 Septembre.
IULIAN sihatru an. 309. Sfintul
Julian fiind Inca finer, fu adus ca rob
din pgrtile occidentului si vindut ca

sclav in Siria. In timp de mai multi

ani el ingreula si mai mult lanturile

du-se la pgcatele sale din trecut si

la judecata lui Dumnedeg, plgug ea
mai necontenit. Sfintul Efrem mirdndu-se ca vedea in biblia de care se
servia el cite-va dile, cuvinte cu
totul sterse, tar altele abea se mai
puteag ceti, desi cartea era intrgg
si fOrte bung mai inainte, l'a intre-

bat de ce este asa. Sfintul lulian

II respunse cam cu inggimelg cg din

pricina lacrimelor, care-I scapa pe

&and cetea.
Sfintul Iulian se privea ea pre un vi-

novat si se cutremura asteptand diva

cea de pe urmg, and va trebui sg (lea
samg dreptului Judecgtor. Cu ast-felig

de dispositiuni, el Il interdicea pang

si ggndirea la plgceri. Umilinta se

vgdea in cuvintele, in faptele si in

tot exteriorul seg. El avu snt sufere
mult de la niste lenesi si negrijalnici in datoriele kr; dar se credea

474

'LILIAN

ferieit c prin aceea a gitsit ocasie

a rascumpra pacatele sale 0 a practica rabdarea, bland*a i dragostea.
Ilugaciunea sa era mai neconte-

Ne ingrozim gandindu-ne la cele

ce a suferit el; "muncitoril sfa0ail
carnea luT, despoindu-1 ap a se yedeail maruntaele, batai, fer ars, foc,

nita. El '0 facuse din chilia sa un

fella de mormint unde se inchi-

nimie n'a6 erutat, dar sfintul pe tOte

dea, &and datoriele comunitatei nu

eerea &tuna presenta sa. Cand era

deelara invins 0-1 condamna la mOrte

la slujba bisericei, tinea corpul s

nemi,-cat i avea o atentiune ava de

perfecta ca 0 and ar fi fost

main-

tea tribunalului JudecatoruluT suprem

al tuturor Omenilor. Precum ne spune

sfintul Efrem, el a fost inzestrat

le nada viteje0e. Judecatorul se

dar voi s dea o noua dovada de
tirania mi. Fiind la Eges, oraq maritim al Ciliciei, ordonii ea sfintul

sa fie aruncat in mare, dupa ce a

fost 'eusut inteun sac cu seorpii,
qerpsi i vipere. Eusebiu ne spune
c st. Ulpian suferi la Tir un ase-

en darul minunelor. In Sozomen (C.

III, c. 14) se eite0e, c. vieta lui

menea martir, fiind aruncat in mare

n'are corp. El muri pe la anul 370

dupg ce a petrecut dou-4eel i dna'
de anl in manastirea sa.
JULIAN unul din mandril, carii

contra paric4i1or; dar nieT lor nu li

se aplica.

inchis Intr'un sac eu un caine i o

era aa de asprii, a se 'Area a aspida. Munea adsta era decretata

ail patimit in Constantinopole pentru

icOna din pOrta de aroma s'a svir-

Ot in 9 August.

IULIAN preotul, s'a savir0t cu

Cesarie diaconul in 7 Octombre.
JULIAN unul din eel patru-clecT
de martini. (9 Martie).
IULIAN cuvios din Liva lui Dagat, eu pace s'a svir0t in 12 Iunie.

Marea aruna Omenilor corpul martiruluT. Credincio0I 11 duserii la Alexandria, apol la Antiohia. In acest
oraq st. Chrisostom rosti panigirieul
sil inaintea mormintuluT st. Iulian;
se (lice c orl eine alerga la mO0ele
lul primia vindecare sufletOsea ph
trupOsea.

IULIAN martin a fost pe timpul

luT Diocletian i guvernatorului Mar-

cian, naseut in eetatea Antinopolei

IULIAN EgiptOnul de sabie s'a

s6vir0t in 21 lunie.
IULIAN martir din Cilicia. St.
lulian se naseu la Anazarb in Cilicia, Tar tatal Oa era senator al ee-

din Egipet. Insurandu-se q'a induple-

tateT; dup.& ce studia st. scriptura

manastire 0 era igumen preste 12000

de monahi. Fiind prins de guverna-

fu admis in der. In timpul persecutieT lul Deoeletian, caqu in manele judeatorului, care era mai mult

o fra salbatia. Wend statornicia

lui Iulian se ineera a-1 invinge
prin o tortura indelungata. In fiecare qi 11 aducea inaintea tribunaluluT, intrebuintand tote mijlOcele
spre a-1 altiga. In timp de un an a
fost tarit prin tOte oraple
dar acOsta a fost maT .mult pentru
intarirea oredinefogilor in loc de a-T
ingrozi.

cat legitima sa sotie Vasilisa s. traesa impreuna In feciorie i infrinare:

Dupg ce o tunse caluga'rita la o
manastire, s'a ealugarit 0 el la alta

tor 0 nevoind fig adua jertfa idolilnr, a dat foe manastireT, unde a
ars tog monabiT impreuna eu totT
episeopii i preotiT, carT se retrasesera

acolo. Iar pre Iulian l'a batut cumplit i stringendu-1 cu lanturT I-a
zdrobit Osele. Fiul guvernatorului
Chelsie Impreunit eu 20 de osta0

atl cre0t, vNand c Iulian eu ru-

gacTunea lui inviase un mort i vindecase un orb. Dupii ce au suferit

multe munci vitejiT lul Christos, luT

IULIANIULIE
Chelsie i Iu Han le-a jupuit pelea de

pe cap, lar preotului Autonie 1-a

scos ochii; asemenea pre mama lul
Chelsie, care crecluse impreung cu
fiill sgi a spanzurat-o i apoi a dat'o

f helor spre maneare. Fiind pgziti

nevg.tg,m41 din aceste mund, ii s'ag

taiat capul i asa a luat cununa

in 8 Ianuarie.
IULIAN martir, s'a sgvirsit de
sabie cu Euvul in 6 Martie.
JULIAN martir, s'a s6virsit de
sabie in 30 Octombre.
IULIANA a suferit martirul impreung cu fratele sgti Pavel pe timpul lui Aurelian, nascuti in Ptolemaida din pgrinti bine-credindod.
Pavel era cetet si adesea astupa gurele ereticilor cu invKaturele sale.
Venind impgratul in cetatea lor, Pavel a fost parit ea crestin, i faxendu-i-se intrebare a fost bgtut cumplit, apoi impreung cu fratele sii
arunegi intr'un cazan cu smOlg ce
clocotea. Dar esind nevgamati, doi
din muncitori (Codrat i A.,2achie) ati
credut i ii s'ag tgiat capetele, Ian
pre sfinti dupg ce i-aii pus la inchisore, Iargyl le-ag aplicat felurite
munci, and a crei,lut si Stratonic,
care s'a perdut capul prin tgere, Ian
pre sfintl a poruncit sg-I inchidg intr'un loc, unde erail vietgti otrgvitre.

475

1ULIANA s'a sgvirsit prin foc impreung en Chiriena (1 Noembre).

ITJLIANA martira, s'a svirsit prin

foc cu Ciprian (1 Noembrie).

1ULIANA martira, de sabie s'a
sgvirsit in 4 Decembre.
I1TLIANA din Nicomidia a fost
pe timpul lui Maximian, logoditg cu
Elersie consilier i n'a voit sg facg

nunta pang nu se va face Eparh;

Ian dupg ce a primit demnitatea acOsta, 1-a clis, cg nu se va cununa cu

el pang nu se va lepda de idolI

va crede in Christos. Eparhul spuind tatalui el, acesta a dat'o pe mina logodniculul sg facg ce va voi.
Eparhul porunci sg. o bath cu bice
fgcute din vine de boil i spanzurandu-o de cosite, 1-a jupuit pielea
de pe cap, arpndu-o cu fIer ars, dar
biruind Vote muncile a primit sfirsitul prin sabie in 21 Decembre.
IULIE martir din Silistra (302).
Sfintul Iu lie era un soldat veteran si
servia in acelas corp ca i Pasicrat yi
Valention, earl primise cununa martiAuld putin mai Inainte. El fu acusat
de oficerii sel, ca mgrturiseste credinta
cresting, inaintea lui Maxim guvernatorul Mesid secunde, cunoscutg apoI

sub numele de Bulgaria. Judecgtorul

ea sg-1 p6th amagi, intrebuinta in zgdar faggduinV i amenintgri. Iu liu res-

Esind nevgtgmat si de aid, a po-

punse statornic, ea nu doreste altg

runcit ca pre Pavel sg-1 lege la stilp

yi sg-1 zdrobOsel fglcile, Iar trupul

ceva, de cat sa mOrg pentru Iisus

ardg cu flare inrosite; pre st.

Iu liana a trimis'o la o casg de desfrinare; insg a fost apgratg cu darul lui Dumneq.et. Rgmaind sfintii

A fost deci condamnat sa i se tae

nevgamatl a poruncit impgratul sg-i

arunce intr'o grOpg, cu foc; dar sea-

era si el in temnitg, si care suferi

sg-1

pand si de aid, li s'a falat capul in

4 Martie.
IULIANA una din cele septe femei din Aminso. VeIl Alexandra p.
37.

1ULIANA martira, s'a sgvirsit in

18 August.

Christos, ca sg. trglasca vecinic cu el.

capul.

Cand 11 ducea la locul de osindg,

un soldat crestin, anume Esichie, care
martiriul cate-va clile dupg aceea,
disc: Mergi cu IndrgsnOlg, i sbOrg
inaintea cununei ce t-a fagaduit-o
Domnul. Ada-ti aminte de mine, care
trebue indatg sl te urmez. Recomanda-me servitorilor lui D-Ileg Pasicrat i Valention, ce ne-ag precedat
in marturisirea sfintului nume a lui

476

IULITA

Iisus". Tulle imbretisend pre Esichie,

IT respunse: Gab este-te scumpul met
frate, de vin e. la noi. Acel cerora

me insercinezi a te recomanda, ail

audit deja rugecinnea ta". Apol s'a

legat ochil si s'a plecat getul inaintea muncitorului, dicend: DOmne

Iisuse, pentru numele ceruia sufer
mOrte, bine-voieste a primi sufletul
met in numerul sfintilor VV. Martiriul Oil se intemple In 27 Mal, pe

la anul 302, la Durostor pe Dunerea, in Mesia Secunde.

IULITA si Chirie. Edictele Int
Diocletian sosind sti in Licaonia, Do-

mitian ca guvernator le executa cu

mult crudime. 0 femee din lconia,
anume Iulita, care era din numerul
credinciosilor se hoteri se, fuge cornform inveteturelor evangeliel pentru
timpurile persecutiunei, ea scepe in
Seleucia impreune cu Chiric fiul seri,

care avea numal trel ani, si done

fete care o serviati. Ea peresi tote
plecerile ce-1 le-ar fi putut da lumea;

pentru ca. de neam era din regil Asiel ;1i. avea bunurt forte marl. Dar

inima sa nu s'a lipit niel odate de

avere si s'a servit de ea numai spre

cu vine de boil. Iar pe copilul Chink

l'a luat el la sine. Acest copil era

fOrte dregelas; un aer de demnitate
vestia ilustra sa nastere, unite, cu
blendetea si inocenta vristei, interesa

in favOrea lui pre totl ceI de fate.

Cu mare greutate l'a putut smulge
din bratele mamel sale, si intindea
necontenit pre ale sale cetre dinsa
in chipul cel mai duios. Strigarea
si pMngerile sale aratati Oa greutatea ce o avea pentru sila ce i
se Picea. Guvernatorul I1 puse pe
genunchi, incercindu-se al seruta si
mingeia, dar copilul avea necontenit
ochii atintitl la mama sa si se sbuciuma necontenit se se duce la ea.
El sgerie fata guvernatorului si-1 lovia en pichirele in pentece; Ian dad
mama sa din mijlocul chinurilor striga

sunt cre0inti, qi el indata dicea dupe

ea; sant cre#in. Judecetorul plin

de menie, 11 1u5, de un picior si-1 arunce la pemint. Copilul &AO pe trep-

tele tribunel si spergendu-si capul,

muri sceldat in sengele -see.
Iulita vedend cele ce se petrecea,
multemi lui Dumnedeii, a a daruit
fiului see cununa martiriului. Bucuria

a satisface nevoile indispensabile naturel.

ce o simtla adause ince la furia ju-

Sosind la Seleucia a stiut indate

stele cu unghiI de fier si se-i verse

pre piciOre sm011 topita. In acelas
timp un muncitor strige Iulitel: Jerfeste deilor, ca se nu petesti si tu
ca fiul teii. Nu pot, respunse sfinta,
se jertfese demonilor sail statuelor
surde si mute. En me inchin lui Iisus
Christos, fiul unic a lui Dumnedeil,
prin carele bite s'aii fecut". Dupe

ce.

guvernatorul, anume Alexandru,

nu ura pre crestini mai putin decit

prefectul din Iconia; ea celetori la
Tars In Cilicia. Alexandru intre in
orasul acesta mai odate cu dinsa.
Fiind recunoscute o areste Impreung
cu fiul seti, pre care-1 tinea in brate

si o duse inaintea tribunalului guvernatorului. Cele doue fete ce o insotiati o parasira, ea se, nu le prinda
si pre ele, si. se ascunsere cu ingrijire.

Alexandru intrebe de nume pre

Inlita, ce calitate are si din ce tare.
este. Ea respunse la tOte intreberile
acestea, cii este crestinti. Guverna-

torul plin de mink li lug copilul,

apoi porunci se. fie intinse si betute

decetorului. El porunci sa-i sfesie cO-

respunsul acesta, guvernatorul o condamn la mOrte prin taerea capnlui;

mai mult ince, porunci ca corpul Iu-

Iitei si acel al finial see sa fie duse

In locul unde se punea cadavrele Ailfacetorilor. Mustrarea eonstiintei si
rusinea ce-1 cuprinsese pentru crima

sevIrsite de a omorI un copil de

trei anl, l'a Mout asemenea und

Itt ETA

flare sOlbatice, care urmza numai

furia uneI apucaturt

Iu lita sosind la locul de osinda
rosti rugaclunea urmatOre: Mu ltamescu-ti Dumnelleul mai! pentru ca

fiul meil a fost pus mai intgi intru

impOratia cerurilor; priraeste si pre
rba ta, cii tote ca, este nevrednica.
Primeste-m6 in &Amara de mina, ea

si pre feciOrele i*lepte, ca sufletul

mai sa bine-euvinteze pre Dumneclea
Printele, Creatorul si pazitorul a tOte

impreuna cu Sfintul Duh, in vecii

vecilor amin". Abea rosti cuvintele
acestea si muncitorul

1-a

taIat ca-

pul. Ea patimi in anul 304: Cele

doug fete luara in taina corpul ei
si al fiuului sOO si le ingropara langa

cetate. Una dintre ele descoperi locul, dupa ce marele Constantin dada
pace Bisericei. In actele celor doi
martini se eiteste ca dupa acea descoperire, eredinclosii se grabiail a-si
procura cite o particiel din sfiintele
mOste, sperand a afla scapare din intamplarile vietei si ca. se dusera cu

multimea la mormintul lor spre a

da laud& lui Duinnecleg.

Sfintul Chink si Iulita at fost

martirisatl in (lima de 15 lulie, and
se serbka de tOta biserica si maI
ales de romani, amintirea lor Armenii, Nestorieng si Abisinienil ser-

bza si el. In apus se serbka mai

ales In Franta.
IUL1TA martira,.. Cele dintal e-

dicte ale lui Diocletian date in con-

tra Bisericei in 303 declarara pre

crestini de imfami, caluti de sub
protectia legilor si tOte privilegiele

ce dadea calitatea de cet54n. In-

477

biruitori lumei. Sfinta martira Iu-

lita Wu o dovada de acOsta. Ea

trala la Cesarea in Capadocia fiind
fOrte bogata. Un om puternic din
ores o despoil prin violenta de mare
parte din posesiunele sale si cand
voia S. se dila inaintea pretorului
ca sa-1 cell dreptate, a fost acusata
ea este crestina. Indata judecatorul
porunci sa aduca foc si tainge si-i
ordona sa jertfesca qeilor; dar Iulita
II rOspunse vitejeste: POte sa-mi la
averea si sa mi-o instreineze; pOte
sa-rat ia si viOta, dupa ce-ml va
macelari corpul. Dar ceea ce se cere
de la mine, nu va fi nici odata; nu,
nu, nu-mi vol permite nimic, care
sa desplaca lui Dumne4eil care m'a
creat. Perpnd pufinul ce-1 am pre
pamint, voi cgstiga ceriul". Respunsul infuria pre judecator, care nu
se astepta la una ca ackta. El comfirma pre usurpator in posesiune,
iar pre servitOrea lui Christos o
condamna la foc. Iulita asculta sentinta cu bucurie si multami NI Dum-

neq.eil. Tot odata sfatui pre frafl a

rrnanea in credinta si a servi cu
evlavie adevOratului Dumneclea. Pa-

ging inspalmantati nu puteat infelege cum o persana de un rang

asa de mare sa faca sacrificii neasteptate pentru vrista si sexul eI;
mai ales admirer curajul en care
infrunta mOrtea.
Pregatindu-se totul pentru Tunnel
se asell singura. pe rug unde-si dada

sufletul. Se pare ca a fost inadusita

de furn, cacl llacarile inconjurandu-o,
din tOte 'Aline, nu atinsera corpul

ligie divina, radicand pre Omeni mai

el si cresting il luara intreg. A fost

inmormintata in vestibulul bisericei
celei mari din Cesareea. St. Vasilie
vorbind de acest odor nepretuit in
375, (pee: Crt a inavufit de binecuvintari locul unde este si pre acei
ce yin acolo. S'a veclut esind din
partea drepta un isvor de apa fOrte

pre sus de slabiciunea lor, ii face

placuta, pe &and cele de priu prejur

narmand ast-fellil tOt lumea contra

lor, imp6ratul credea ca o sa le stir-

'Asa si numele; dar el nu stiea Ca

crestinismul atunci este mai triumfator, cand acel ce-1 practica se par
invinsi prin mOrte si ca acOsta re-

478

IULITA IUST

sunt serate 0 nesanatOse, ast-feliii

ca martira acesta, asemenea unel
mame, induleeqte pre toti locuitorii
oraqului. Acsta ape, da senatate i
vindeca bole; precum qi Elisel cu
locuitorii Erihonului schimbandu-le
apa cea amara in ape, duke vi placute. Brbatilor nu fiti mai jos de

Episcopul de Milan cinstia mult pre

eel din Lion, cum se vede din dou6
epistole ce le cerise privitOre la unele cestiuni din sfinta scriptura.
Inainte de sinod un om din Lion
ucisese o multime de Omeni. Apol

eat femeile in aperarea credintei!

porul, care era fOrte infuriat. Sfintul il d'adu pe mana magistratului,

dupe, ce i-a fagaduit, ce, nu va pedepsi pre un om fare, minte. Popo-

Exemplul sfintei Iulita s5.' ve arate,

crt slehiciunea firel nOstre, nu ne
impedeca a practica virtutile ere-tine. Sfinta Iulita se cinste0e de
biserica intrega in 30 Iu lie.

venindull in simtirl, alerga la St.

Iust eu rugemintea a imb1ar4i po-

IULTTA cuviOsa, cu pace s'a se-

rul II inqface, din mana lui 0-1 fe,cu

bucati. Episcopul cuprins de durere
se credea complice al mortii lui. Se

virqit in 14 Iunie.
JUNTA ruda st. Apostol Pavel.

retrage in singuratate. Ast-fellii, dupe,

Velli Andronic p. 76

ce veni de la sinodul din Aquilea,

1UST (Fapt. XVIII, 7 an. 54)

credincios din Corint pagan convertit la creOinism, didu ospitalitate

St. Pavel, nu ce, dOre, din vre-o neintelegere ar fi peresit apostolul pre
prietenul sni Aquila, ci pentru ce,

casa lui lust era langa sinagoge,

unde vorbia adesea 0 paganii eon-

hotari a parasi episcopatul qi a se

fugi nOptea la Marsilia 0 se imbarca

impreuna cu lectorul Viator, pe un

vas, ce mergea la Alexandria. Sosit

in Epipet se duse la o manastire,

fare sit spue eine este. Dupa cati-va

ani fu descoperit de unul din pastoritii sa, care din evlavie venise

Se sfrbeze, la 4 Ianuarie 0 30 Oc-

se, vad calugeril din Egipet. TOO,

comunitatea se mire, de acesta. Indata ce afla biserica din Lion, tri-

tombre.

mise pre un preot anume Antioh,

IUST Episcop de Lion. Virtutile

sfintului Ins t. il facura celebru, Inca
de pe and era diacon bisericei din
Viena, pentru care fu inaltat la sea-

ea s'a-1 rOge se, se intOrel la turma

sa. Dar el nu voi. Indata dup a-

vertiti preferail casa until proselit.

unul din Lion pe la 350. Purtarea

sa in loch ]. acesta

arata ca se te-

mea numai de Dumneckii qi aOepta

totul de la el. Mai pre sus de oil

cnea muri, pe la anul 390, sub ingrijirea lui Antioh, care se hotarise
a trai en el in singuratate. Corpul
seri a fost dus la Lion, lar numele
Oil se afla in martirologiele vechl.
IUST martir, s'a sevirOt de sable

ce consideratie lumsee, vedea numai trebuintele celor ce erafi in sarcina lui. Rebdarea qi focul zelului
sel II seepa de ori-ce primejdie. 24a

cu Matei in 21 Iulie.

de mult se tinea el de discipline qi

buna ordine, pre cat se areta rivnitor pentru pace qi unire. Lua parte
la sinodul din Aqui lea impreung cu

merilor sub Claudie Tribunul. Intorcendu-se de la resboi a v64ut in nimire o cruce de cristal, iar din cruce

alti doi episcopi din Galia in anul

381, sub domnia imp6ratului Gra-

na dreptei credinte. Mergend la Ro-

tian. Sinodul acesta condus mai mult

afiandn-se liber se bucura ce, s'a %cut cregtin. Afiand tribunul Claudie,

de Ambrosie, era contra Arienilor.

IUST martir s'a sevirOt in Roma

de sabie in 1 lunie.
1UST martir, ostaq din ceta nu-

a eqit un glas, care l'a invetat taima q'a impertit averea la saraci qi

IUSTAIUSTIN

l'a sfatuit sa-si alba pang de ti-

nereile lui i sa se lepede de oredinca in Christos; dar neinduplecandu-1 l'a trimis la Magnentie, care a
poruncit sa-1 bath', cumplit; apol pu-

sera in capul lui un coif ars, lar

subsuori maciuci de fier arse si-1 in-

tinsera pre un gratar inrosit de foc,

apol aruncandu-1 intr'un cuptor s'a
sevirsit gra sa-1 arda un fir de per
macar (14 Iu lie).
IUSTA cuviOsa, cu pace s'a sevirsit in 26 April.
IUSTIN filosoful, Iustin se nascu
la Neapole, odinidia capitala Sama001. Orasul acesta se mai numeste
in Scripture. i Sihem. Imparatul Yes-

pasian II dadu nnmele de Flavia si

onora pre locuitoril el cu privilegiul
cetalenid romane. Tit, fiul i urmasul sea trimise acolo o colonie de
greci intre caril era bunul i tatal
lui Iustin, amandol pAgani.
Sfintul fu crescut in erorile i superstitiele idolatriel; dar in acelas
timp avu grija a cultiva spiritul seti
prin studiul literaturel. El singur ne
spune, ca in finer* citia pre poeti,
oratorl i istorici. Terminand cursul
studielor literare se aplica la filoso-

479

mal principal, urma la Fella unul

academic, unde facu progrese marl
in filosofia platonicii; se lauda c in
curind chiar va ajunge la vederea
lui Dumnedea, pentru care filosofil
sectel ce urma, se p'area di face
principalul obiect al aplicarel.
Intr'o di primblandu-se pe malul
mare): spre,a se putea recrea putin, intur-

nandu-se veclu pre un betran, care-1

urma de sprOpe, se minuna de por-

tul sea marq yi de blandetea unit

cu gravitatea persOnel sale. Uitandu-se lung la el, acela-1 intreba daca-1

cunOste. Nu, respunse Iustin. De ce

dar te uil asa la mine, dice betranul? Pentru dll intalnesc un om intfun loc asa de pustia i departat.
Am venit, clise betranul pentru niste

prieteni al mei, el sunt in cillatorie

si efl ii qtept aid".
Incependu-se convorbirea, illudall
mult filosofia. Iustin dicea, ce, mat

ales acea a lul Platon conduce la

fericire, la cunostinca i vederea de

Dumnedet; dar betranul se improtivea dicend, c Platon i Pitagora

sunt ratacitl in principiele lor, ca
el n'ati cunoscut nici demnitatea nici
sufletul omenesc i ca prin urmare
nu puteall s comunice altora cunos -

fie. Scopul sea era de a satisface doHuta ardetOre, ce avea pentru a ca-

tinti de care ere] singuri lips41. A-

uta adeverul. Mai luta se duse la

tunci Iustin, care &luta ad..verul,

un profesor stoic, cu care remase

cat-va timp. Putinele cunostinV despre Divinitate ce le cape,ta de la el,

intreb la eine s'ar putea duce el,

ca s merg pe calea adeverulul.
Cu mult inainte de a esista filo-

II facu sa, se pue sub conducerea unul

sofii vostrii dise betranul, aa fost in

peripatetic, un barbat forte ascIA,it la

minte. Acesta intrebandu-1 chiar de
a doua di, c cu ce-1 plateste pentru

lume Omeni drepti, amid al lui

ostenelile lul, credu c. un sufiet asa

de jos nu pOte fi potrivit cu Ufl filosof. Parasi scOla aceea si se duse

la un pitagorea, care avea multa

reputatie de om inVelept; dar fiind-ca
el nu voia s admita nici un ucenic

pane, ce mai intai nu cunostea Musics, Geometria, Astronomia, Iustin,

neradator de a se da la un studia

si

inspirati de spiritul sett. S. nu-

mese profe0, pentru c aa predis cele

viitOre care s'aa intimplat in adever.

Mille lor col4in invetaturl asupra

causel primare i sfirsitul tuturor
sfintilor. Se mai afla in el si altele,
care intereseza pre un filosof. Spre
a stabili adeverul, nu se folosiaii de
dispute, 'lid de r4ionamente subtile,
nici de acele demonstratiuni abstracte,

care sunt mal pre sus de priceperea

480

ItisTitt

6menilor de rind. Erati creduti pe

cuvint, pentrn ca. se legitimati prin
minuni i prediceri. Vorbeaa despre
un D-Vea parinte si creator a tote,
si de Iisus Christos, fiul s6ti pre ca-

ritului; omenese puuendu-1 inteo stare

rele l'a trimis in lume". El inchee

euvintarea sa prin cuvintele; Iar tu

autorul rspandeste florile elocuentel,

ceea ce nu racnse in apologiele sale.
Se combat erorile idolatriel cu dovedi
despre desertaciunea filosofiel pagane.

rOga-te cu caldura ea sa ti se desehi

l.

multamita. A doua Inerare pe care

o publica st. Iustin si care fu scrisa

la Roma, perta titlul de Parenesd

saIl

sfatuire atre nearnorL Aici

portile vietel. Cele ce-ti vorbesc nu

le poti pricepe acum, daca nu-ti va
da D-dea i Iisus Christos intelegerea lor: Dupa aceea btranul se re-

Imputa lui Platon, c5. s'a incercat a

stabili politeismul, inteo cuvintare
catre Atenieni, ea sa nu radice vieta

trase,

i Iustin nu l'a mai vedut.

ea lui Socrat; ceea ce arata din partea

Convorbirea acesta folosi mult tinarulul filosof

inspira mare respect
pentru profeti. El aprofunda motivele
pentrn credinta crestinismului pi sh.
hotri a-1 primi. Mai ales virtutea si
nevinovatia celor ce profesaa, la convins de adev6ru1 re1igie nestre. El
admirk statornicia cu care ucenicii
lui Iisus Christos primeati muncile
cele mai grele si chiar mOrtea de cat
sa se lase de legealor. Pe de oparte

sa o mare slabiciune si mai ales o

rea credinta, pentru ca din scrierile
sale se vede ca admitea un singur

vedem defaima lor, iar pe de alta,

Aureliu. -Wend indfasnela crestinilor i despretul ler de mOrte se ho-

clind vedem ca alerga la mOrte, ne

tinend sema de nimic, m gandeam eft,
ea Omenii acestia nu pot sa fie viciosi.

Din cele dise liana acum ne convingem ca, era deja inaintat in vrista
eand s'a con vertit el. 'nil die ca
ar fi avut 30 de ant De si era crestin nu parasi mautana filosofica, cum
Mena, Aristide si Eraclas. St. Iustin

era un mare aseet, tot* unii sustin ca era preot sail cel putin diacon. Abea intrat in crestinism el
scrise covhatdri ctre GrecL In acesta scriere, el '01 propune de a
convinge pre pagani de legitimitatea

Dumnedeti. Compunend cartea sa des-

pre monarhie, 'pi propnne a stabili

unitatea lui D-q.ea cu dovedi luate
din filosofil pagani.

Se pOte c5 sfintul Iustin sa fie si

autorul epistolei care Diognet. Acesta era un barbat erudit i stimat
de toti, find si invatatorul lui Marc.
Carl a studia si el religia acesta. St. Ius-

tin ii &Mu lamurirele cuvenite. Dupa

ce a demonstrat nebunia paganilor pi
nedesevirsirea legei indaice, descrie
virtntile practicate de erestini, si mai

ales umilinta lor, blandetea, inbirea

pentru cei ce ur isc etc, spune ca chinurile servesc numal spre a multami
si desavirsi sfintenia credincioyilor;
urmeza a poi o esplicare lamurita despre divinitatea lui Ens Christos, finl
mY D-deti si ereatorul a tete. Sfintul
dovedeste neajunsul ratiunei, aratand
ca singura un pete s ne conduca la

celor ce l'a indemnat a primi crestinismul. Pupa ce descrie netrebnicia idololatriei, care atribuia

cunostinta de D-dett, care a trimis

crimele cele mai rusinOse, se

arata ptitruns de admiratiune si respect pentru sfintirea invataturel cres-

perarei nestre, pe cata vreme noi nu

tine, precum si pentru augusta majestate a scripturei, care pune friti

pasiund si care fixeza neliui,tea spi-

pre Fiul sat ea sa ne invete vo-

inta sa spre a plati pretul rascummeritam alta ceva, de cat chinuri. Des-

volta apoi inisterul aeesta, aratand,

eh' cel stint a patimit pentru pacatosi. Fiind neputinciosi a expia gresalele nestre cu puteri!e nestre pro.

IUSTIN

prii, ne afram sub aripile dreptalei

si no-am liberat de sclavia pacatului.
Vorbeste apoi despre bunatatea ne-

marginita a lui Durunedeti pentru

a creat lumea pentru

noi, ne a supus tote si a dat pre unicul sell fill, cu fagaduinta de a
domni cu el, daca-1 vom lubi. cat
de mult trebue s. te bucuri, dicea
om, fiind-c a.

el catre Diognet, acum cand 11 cunosti ? Cat trebue sll iubesti pre acel

ce te a iubit mai intaiii? Decal vei

iubi, vei urma bunatatei sale. Cu
adeverat este cine-va urmator lui
Damneder', &and pOrta sarcenile altore, ejuta pre apr6pele, se pune prin
umilinta mai jos de inferioril all,

imparte averea (.11 Areal. Vei pricepa ca Dumnedeti guverna lumea;

vei cunOste misterele sale, vei iubi
si admire pre acei ce sufer pentru
el, etc".
St. Tustin vietui mai mult timp
la Roma langa baile luT T motet'',
pe muntele Viminal, unde invqa
poporul. Nu numai cll lucre pentru
convertirea Iudeilor i neamnrilor,
ci lug condeiul pentru apararea eredintei contra atacurilor Presi el. La
Efes se intilni cu iudeul Trifon un

481

si un cap de asin ect. In apologia

sa declara, ca este crestin si a luat
apararea religiel sale. Arata dll cres-

tinii nu trebue sa fie prigoniti numai pentru nume, pada ce nu vor

fi dovediti de vre o crima; cll nu
sunt atei, de si nu se inching i-

; ca cinstesc pre Dumnedeil

Tafel, pre Fiul, pre st. Dali i ingenii bunt Diva ce sfatueste pre
Imp6rat srt ie cumpana dreptatei,
espune sfintenia credintel si a mo-

ravurilor crestine, dupa care urmeze.

dovedile despre nemurireg sufletului
si invierea trupului. Stintul dovedeste din profeti. cit Dumnedet avea

sa se intrupeze, cit templu din hiltsalim avea sa se darlme si el iieamanic await sa fie chemate la mantuire, etc.
Spre a combate calomniele, a fost
nevoit sit esplice Botezul i Euharistia,

in contra obiceiului bisericei vechl.

Nu au voe cu totii sa se impartasasca, dice el, ci numal acei caril s'art

spalat in baia renasterei si carii trtlesc
conform inv6taturelor lui Iisus Christos; pentru ca noi nu luam acestea ea
o mancare i beutura ordinara; ci sunt
insusi trupul si sangele Mantuitorn-

filosof iscusit, cel mai faimos iudeil din

prefacendu-se prin rugaciuni si

titnpul sll. Iustin disputa cu el dou6

dile, la care luara parte mai multe

multumiri, cu cuvintele ce se rostesc.

Credinciosii sfincfaA Duminica adunandu-se spre a sevirsi sfintele table,

persOne.

Acesta disputa in care dovedi prin

legea veche adeverul celei noua, o
consemna in cartea sa intitulata Dia-

spre a ceti profetii, spre a asculta

logul luI Trifon. Dar lucrarea mai

lor, veduvelor, celor Inchii, celor bol-

insemnata, fu apologiele compuse in

favOrea religiel crestine. Cea

nevi si streini. Se pare cti apologia

acesta a avut efectul dorit. Antonin
trimite in Asia un rescript in care
se citeste: Muii guvernatori de provincii scriind tatalui mat pentru creOini, el a respuns, s'a-1 lase in pace

compusa la anal 150 era indreptata

dIre imperatul Antonin si eel doi fii
adoptivi Marc Aurelia i Lucia Comod;
a doua senatului si poporului roman.

El arata nedreptatea ce se face cre-

tinior confundandu-I en Gnosticii

Carpocratii, inlaturand acusarea dll
ar fi mincand carnea si sangele anu% prune, dll ar fi einstind orucea

sfaturile acelui ce preseda adunarea,

spre a contribui la ajutorul orfani-

dada n'ad uc vetamare Statului. Intrebat fiind i elI dic: cit dada vine cine-va
ci

spune ca cutare e crestin, acusa-

torul sit sufere pedpsa legiuita".

A doua apologie a sfintului apitru

81

482

nISTIN

in 167, fu compusa cu ocasia martiriuluI lui. Ptolomeh i alti creqtini.

Cre$inil n'ar suferi mOrtea cu atata
bucurie, &di ar fi vinovap.' de vre-o
alma'. Vi4a i invethtura lor intrece
pe a filosofilor. Socrat a avut discipull, dar nimenea n'a patimit pentru
invtatura lui. Still c. scrisOrea acsta m va costa vita i voi fi victima furiei acelora carii pOrth o urit
neimphcata religiunei pe care nfam

convins, ca de te von bate din talpi

insarcinat a o apara". El numgra pintre duqmanI pre filosoful Celsiu. Lucrurile se Intamp lark' a0t cum le prevhluse Iustin. Avem acthle autentice
ale martiriului shh, care se pare a fi

din disputa, le porunci sh jertfsch

sleilor. Iustin rhspunse: Noi nu dorim alta cleat sh, patimim pentru

trase din registre. Iustin fiind dus

inaintea lui Rustic prefectul Roma,
acesta I-a slis: Supune-te cleilor cum

pia, in creqtet, te vei sui la cern?

I. Da, dna voiti suferi munca de care
'mi vorbe$1, nadhjduesc ca von primi

rhsplata ce all primit-o acei ce phzesc poruncile lui Christos. It. Ce! nu

inchipue$I ch vei primi

vr'o rhsplath in cern? I. Nu numai
cum-va

ch-mi inchipuesc, dar sunt aqa de sigur, ca nu am cea mai mica indoiala".
Judechtorul, care nu caViga nimic

Christos. Muncile vor grabi fericirea

nOstra, qi ne vor inspira incredere

in acel tribunal, unde top Omenii

trebue ca sh se arate spre a fi ju-

decati". Prefectul vhc,lendu-i neclatiti,

ill condamna sh fie batuti i sh li se

poruncesc edictele imphr4i1or. Iustin.

Nu se pOte pedepsi acel ce se supune
lui Is. Chr. Mantuitorul nostru. R. Cu

tae capul; ceea ce se executa pe la

anul 167, sub domnia lui Marc A-

ce $iinta te ocupi ? I. Am cercetat

tote tiinele, dar negasind adevhrul,

ureliu i Luciu Verul. Ei trecurh din

viOth laudand i multhmind lui D-4eh ,

m'am lipit de filosofia cre$inilor, fara

s mh gandesc la starea despretuita

iar creqtinii ingropara corpurile lor

cu cinste.
Dintre toff parintii vechi, St. Iu-

in care se girt eI. R. Cum! nelegiuitule, te til de invttura aceea? I. Da,

pentru ca-mi da ocasie a fi pe calea
virtutel i adevhrului. R. Care sunt
dogmele legel creqtinilor? I. Credem
intru unul D-4et. creatorul tuturor
vh4utelor i nevhlutelor qi marturisim pre Iisus Christos, Fiul lui D4eh,
preclis de profeti, autorul i predicatorul mantuirei, judecatorul tuturor".
Intrebandu-1 apoi, unde se aduna ereqtinii, rhspunse: Ei se aduna unde
vor 1i unde pot. D-Ileti nu este cu-

prins de vre un kc, fiind nevNut,

ci cuprinpnd cerul i pamintul, este

preamarit pretutindenea. R. Volti sh.

titi unde-ti aduni ucenicii. I. Pada

acum am locuit la baile lui Timotei,
laugh casa unuia Martin. Cand venea
cine-va s m vada, et il invhthm
adevhrul. R. E$ll dar creqtin? I. Da,

sunt". R. Tu carel inchipuI ca urmezi filosofia cea adevhrata, e$1 Ore

stin ne-a lasat lucrari mai importante. Nimenea, nu este mai vrednic
de admirat, cum spune Tatian, Eusebiu, Ieronim, Epifanie, Teodoret, etc.

vorbese de el cu multh stima. Biserica serbzh amintirea lui in 4iva de 1

Iunie.
IIISTIN Imphratul. MOrtea lui A-

nastasie pricinui marl turburari la

Constantinopole. El nu se gandise
sh.qi lase un urms4 cu tOte eh avea
trei nep41: Pompei, Prob qi Ipatie,
mil' se credeat cu totii vrednici de
corOna. Amanciu, marele iconom al
curtei se &idea sh Ta demnitatea acOsta pentru sine, dar fiind eunuc, ar
fi ghsit mare improtivire in popor.

El dada o suma mare de bani lui

Iustin clpitenia gardei imperiale, spre

a pregati calea la tron a lui Teocrit. El imparti suma la shraci qi

prin acOsta '0 facu o popularitate

4gg
asa de mare, cii, chiar in diva mortal
lui Anastasia, fu proclamat imp6rat.

Instin era nescut la Vederiana,

intre Iliria si. Tracia, pe la inceputul domniei luI Marcian, pa la
sfirsitul anului 450, sari inceputul
anului 451, pentru ad era de 68 de
ani &and veni la tron. Era fiul unui
muneitor serac, care neavend ce face

la tatel ski, s'a luat traista in bet,

si plece pe jos la Constantinopole.
Acolo intre, in armate si fiind chi-

pes si bine gent, Imperatul Leon

il primi in garda palatului. Lite
parte la expeditia in contra Isaurilor, sub comanda lui Ion Bosul. Pro-

copie istoriseste ce find pus in inchisOre, pentru o gresale, .a doua li

avea se sufere pedOpsa. In timpul
noptei Ion avu un vis infricosat, in
care vdu un berbat inalt si stre-

lucit si care-I porunci se lase in

pace pre eel inchis; dar nesupuindu-se pentru prima Ore, i s'a aretat in done nopti dearindul. Iar in
nOptea din urme, acel om i.a spus,
ce are trebuinte de Iustin si de familia lui spre a conteni mania sa.

Dar nu numai cu

cinstea sfintilor. Nu se 'tie maI de

aprOpe prin ce intimplare Iustin s'a
distins si a ajuns in fruntea gardei
imperetesti. Se stie numai, ce in anul 503 a luat parte la o expeditie
in contra Persilor si intorcendu-se
victorios, a fost fecut Senator si Capitan al gardei lui Anastasia.

El se declare pe fat pentru sinodul din Halcedon, tinut in contra

Monofizitilor. To%l acei ce fusesere
exilap pentru credit*, ortodoxe, aii
fost rechemap. Vitalian care era desgratiat, veni si el la curte si en
totii se gandeati se impace desbi-

narea dintre biserica de reserit si

apus. Impgratul scrise papal Hormizda rugandu-1, sa trimeta legati
la Constantinopole; papa trimise le-

gap cu un formular semnat de patriarhul lOn; s'ail stars din diptice

numele lui Acachie, Fravit, Eufimie, Macedonia, Timotei, patriarhiI
Constantinopold si ale imparatilor

Zenon si Anastasia; Iar impaearea

se facu solemn fare eel mai mic
sgomot, in diva de Pasti anul 519.
Tot atunci se descoperi o conspira-

ocazia acesta

tie a Eunuchului. Amanciu, care do-

Cedren, spun ea' Imphatul Anastasie afiand de o conjuratie, a inchis

Misael si Ardabur. VinovatiI ail fost

inchist primindu-si fie-care pedepsa
cuvenite. Iustinian fu investit cu
demnitatea de general al armateI;
reguland afacerile imperiului cu o
autoritate absolute. Iustin il numi

Iustin a scapat de pedepse cu a- rea se pue pe tron pre Teocrit, ajutorul lui Dumnedeii. Zonara si tragend in partea sa pre Andrei,
multe persOne, intre cariI si pre Ius-

tin si Iustinian si ce vdu in vis

un om infricosat, care-1 opri a le
face ceva reil, pentru ca Dumnedeil
'I-ail (ales se implinesca hoteririle
Proniei sale. In urma acestei vedenil, Anastasie le-a dat libertate. Teofil preceptorul lul Iustinian, ne spune

ea lustin si Iustinian, fiind acuzati

de o crime mare sub imperiul luI
Anastasie si fiind inchisi in temnite,
Sfintii Serghie si Vach s'ail aretat nOptea impgratului, sa-1 silesca
sa. dea drumul calor dol inchisi;
drept recunostinte, st. Iustin si Ius-

tinian zidire mai multe biseriei in

colegul sea in prima di a lunel A.priel, anul 527, tar patriarhul Epi-

fanie il incorona in 4 Apriel, in

diva de PastI. Top: istoricii spun el

noutatea acestei asocierI a fost primita cu mare bucurie de popor; numai Procopie spune, ca senatul consimti cu mare greutate. Iustin mal.

trai patru luni dupe aceea si muri

in 1 August anul 527, domnind
none ani si douC-deci si trel de dile,

44;4

ItISTIN IUSTINIAR

find in yrista de q6pte-deci gi 6pte

de anl.
Biserica serbza amintirea bit in

asupra viitorului lui Iustinian nepotul sea; a fost facnt Comite al

Domesticilor, adeca i se incredinta

15 Noembre.

comanda trupelor, care serviaa spre

paza imperatului. A fost numit Patricia, Nobilisim, General 0 consul
in anul 521, necrutand nimic pentru stralucirea marirei sale 0 intrebuintand sume insemnate in mi-

IUSTIN cuvios, on Pace s'a sevirgit in 17 Noembrie.

IUSTIN martir, s'a sevir0t de sa-

bie in 1 Iunie.
IUSTINA martira. Vedi Chiprian.
IUSTINIAN imperatul, era nit's-

lostenii

i spectacole. Ban

vedut

cut la anul 483, daca avea patruIeeI qi cincl de anl and s'a facut
linperat, precum spun unit istoricl;
se pare ca s'a nascut in 11 Mai,
pentru ca qiva acsta se serba cu
mare solenmitate, de &and se facu
imperat. Supranumele sea era Flavin; tatal sea se numb. Savatie

luptandu-se in amfitetru 20 de lei,

30 Leopardi 0 uu mare limner de

mama sa Biglenisa, sora imperatului

lustin. Instinian se nascu la Tau-

resium, o mica localitate din Dar-

muri de intristare, vedend ca. nu este

ascultata. Totu0 casatoria nu se facu
cat timp a trait imperatesa Eufemia,

dania Europna, numita i Acridunta

care nu voia in ruptul capului sa-0

saf Ohrida, mule facu o cetate frumOsa ei-I dadu nuniele de Prima
Iustiniana, rqedinta primatilor Ili-

dea consimtimintul. Dupa mOrtea ei

riei, de care se tinea 0 Dacia.

Cu t6te ca istoria anilor dintai
al acestul stralucit Domn este putin
cunoscuta se

ytie in* ca a fost

erescut cu ingrijire i invetatura;

din vieta hi se vedea c5 avea spiritul impodobit cu un mare numer
de cuno0inti i c. nimic nu este
mal nedrept ca imputarile de ignoranta qi de rea creqtere ce i s'a adna de curend. Numele celor dol
preceptori al sei, a ajuns Oita la
noi. Teofil, care a scris mult, l'a
crescut gi Posevin spune c poseda
in manuscript epistola lui Agapet
catre Justinian in care se citea, Ca
acest diacon a fust preceptorul sea.
Avea mai mult de trel-deci de ani,
cand a venit pentru prima Ora la
Constantinopole. Se atie iar41 cum
a scapat prin minune de primejdia
ce-1 ameninta pe timpul imperatulul
Anastasie.

Inaltarea lul Iustiu infiuh4ii mult

animale selbatice. Iustinian lubea en

mare patima pre Teodora i doria

ge. o la de sotie. Teofil spune ca
Biglenisa, care cuno0ea caracterul
acestel femel, se improtivi din tOte
puterile la casatoria acesta qi ca

lustin in urma staruhltelor nepotuInt sea coda yi invoi in contra legel, care oprea casatoria intre un
senator 0 o femee de rind. Casatoria acsta aduse mare nemultamire,
cum spune Procopie, care dice ca
era flea lui Acachie, care nutrea
animalele pentru spectacole. Ea nu
era nascuta sa fie imperatOs. In

finer* 41 caqtiga panea cu furca

ei

indata ce se casatori, zidi o bi-

serica in cinstea st. Pantelimon,

chiar in locul unde torcea ea. Fiind

asociat la imperiu in 527, Justinian
ruge pre unchiul sea, se, declare pre
Teodora Augusta, ceea ce se i facu.
Interpretii legilor spun, ca Iustinian
a fost adoptat de Iustin, intemeinduse pe aceea, ca in legile sale numeqte pre Iustin tate..
Anil cel dinti at lui lustinian
art

fost glorio0; dar pe cand invingea

pre barbari, o rescla grozava parea ca, are sa se Easel. De cand

a lust chemat la tron Anastasie, nu
mai ineetar turburilrile i minipil

IUSTINIAN

4 85

de lucru. Erah

burare, care pricinui evenimentul cel

done, partide, una numith Verde si

alta Albastrh, care se urah de mOrte.

mai glorios din vieta lui Iustinian.

Nimic nu era in stare sh-I impace;

domnea linistit preste Vandali, child

Gelirner, mostenitorul presumptiv al
corOnef, urzi o conspirare contra Re-

aveati fOrte mult

si and se ivea cea mai mica neintelegere, forente de shnge curgea

prin oras. Iustinian se ingriji a preveni acele discutii turburAtOre; dar
cu tOth ostenela MT nu putu impedeca una, care se ivi in 532 si-T
ameninta tronul. Turburaoril art fost
prins1, dar multimea II schph din inchisOre si dhdu foc cethtel. El Ii
1uar5. in batjocura, numele de InPingo i voiah sh omOre pre Pre-

Erah sapte ani de cind Hilderic

gelui. Atrase in partea sa pre eel

mai renumitt vandali, spuindu-le e
voeste s detroneze pre Hilderic,
pentru c ar fi gent un tratat cu imperatul Iustinian, prin care Africa
se supnnea Imperiului. Hilderic fu
arestat si pus la InchisOre in luna
August, anul 530. Iustinian profith

fectul Pretoriului Ion din Capadocia si rernunitul Tribonian care era

Questor. Turbursatoril nu se mult-

de ocasie, spre a chuta un pretext

de resboi; trimise Ambasadori la Gelimer, cerend:sh lase in pace pre rege;
Vandalul constrinse Ins i mal mult

mir a insulta pre magistrati,

ci

pre .Flilderic. Imperatul din noh tri-

vorbIah cu nernsinare chlar de imphratul, care se inchisese in palatul

shit Patriciul Basilide fu inshrinat
a potoli multimea cu bland* si in-

mise la Gelimer cu ameninthri, c

clack'

nu va trimite pre Hilderic

la Constantinopole va rumpe

pa-

Dar multimea nu se linisti si

proc1am5. de imperat pre Ipatie nepotul lui Anastasie. Iustinian era sh

cea. Regele rhspunse, eh Hilderic

este depus duph dreptate i el lustinian n'are sh se amestice in trebile
lor; c dach vrea resboi, Vandalii
vor sti sh se apere. Respunsul acesta infurig pre imphrat, care grabi
a incheia pacea cu periT, spre a o-

se retragI in Tracia, dar sotia sa

cupa Africa. Dar nu era pregatit

Teodora II sfhtui sh' rernde in Constantinopole i sh potolescti rescOla

cu armele. Generalii Narses, Mun-

pentru asemenea espediVe. Cu totil

eraii contra. Un episcop Lmtus, cerend audienth, la Iustinian II spuse,

dna i Belizarie se puser in fruntea ostirel i imprhsti5, numai de

cht multimea care de cinci dile ocupase plata st. Constantin. Autorul
Cronicei pascale ne spune, ch. Iustinian inainte de a lua mhsuri contra

ca,

resculatilor, s'a dus in Circ Vaud

insultatt

a se preeati pentru espeditie incredintandu-o faimosului general Belizarie. Patriarhul Epifanie bine-cuvinth flota, care se cornpunea din
20000 mateloti, 10000 infanterie 11

Restabilindu-se linistea in ores,

Bit din Capadocia i Tribonian ecupar functiele lor i imperatul incepu reedificarea monumentelor arse
de foe. In Africa se ivi *Tara's): tur-

snita Jul Belizarie se informh de la

un om din Siracuza, care sosise de
trel dile din Cartago, spuind c
Vandalii s'at asigurat. Belizarie con-

forrrnindu-se I mperatul de nemu1t5.-

mirea lor. Inlocui pre prefect prin

Foca si pre Questor cu Basilide.

Evangeliul

fheaduind amnestia
celor ce se vor linisti. Unii erati
indulosati de purtarea imphratului
i

Tar altii II luati in ris

yi-I

Dumnedert i s'a afatat in vis

l'a indemnat s sthruesca, ea sh'
scape pre crestinii din Africa din
tirhnia barbarilor, incredintandu-1 c.

Dumnedeh II va ajuta in asemenea

fapth. gloriOsh. Imperatul dlidu ordin

5000 cavalerie. Procopie find in

486

1USTINIAN

tinua calAtoria si in 15 Septembrie

anul 533, debarat farg. nici o improtivire. Mau ordinele cele mal

Meat Patriciu, dad s'ar fl lasat de

aspre armatei stt se ports bine eu

brttut medalie, ce represinta pre I ustinian prirniud pre Belizar in triumf ; Tar

locuitoril. AcOsttt mtisur prinse asa

de bine, el populatia in loc s fug5.

prr cura cele trebuinciOse armatei
cu tOte c Gelimer voia stt-1 incunjure din tOte prtile, fu invins, iar
Belizar intr 5. victories in Cartago;
disciplina Wird sale era asa de mare,

comerciul nu se intrerupsc, ca
si cum n'ar fi intrat o armath streinL Gelimer, care ucisese pre Hiderie,
intrebuinta tote mijlOcele spre a sea:pa,

dar tOte-I fura' in zadar. 0 batalie

care se radu in cimpul numit Tricameron decise sOrta in favOrea Romanilor i Vandalii fiind invingi,
Gelimer fugi in Numidia. Regii Mau-

rilor se unirg cu Belizar, care-i recunoscu.

Gelimer fugi in Medena, uncle fu

incunjurat de Ostea comandat de
Faras, care-I fleadui o tratare ome-

as* de se va preda. Gelirner cern

garantie de la general si Belizarie
jurg ca se va tinea cuvintul dat de
Faras. Pupa aceea regele se preda
Romanilor i fu dus in Cartagena.
Pe cand Belizarie
astiga o glorie nemuritOre, in vidia care nu incetOztt a persecuta meritul Auta sad
sape la Curte, acuzfindu-1 c voeste
sa se fad, stgplin preste Africa. Ius-

tinian nu dadu credmint acestor

calomnil si trimise vorbb. lui Belizar,
Ca, s'ati sa vie in Costantinopole,
sail s remas in Africa. El veni si
intr in triumf cu mare pompa, avend
en sine, precum se dice si vasele
sacre, pre care Tit le luase de la
Iudei, lar Genseric le stramutase din

Roma in Africa. In urma invigatoruluI, venea regele G-elimer, care

dicea necontenit: Deseraciunea desertaclunelor TOte suut deseraciune"

Imp6ratu1 Ii d'adu mosii in Galatia

uncle vietui cu familia sa si Par fi

Arianism.

In amintirea cucerirel Atricel s'a

de alt5. parte generalul cu inscriptia
Balizarius Romanorum decus. Prin
un edict Iustinian regul'a modul guverng.rei Africei. Cartago trebuia sa
fie resedinta Prefectului Pretoriului
Africel, care avea sOpte provincii:
Tingitana, Cartago, Bizacena, Tripoli, Numidia, Mauritania si Sardica.
Tot in edictul acela Impratul spune

c5, a vdut mkturisitori, carii vorbeau cu limba faiata; fapt care se

confirma, de Evagriu, Marcelin, Enea

de Gaza si ali scriitori. Imperatul

d5.du i alte edicte prin care punea
un corp de observatie in strimtOrea
Gibraltar, lug bisericele de la eretici i sinagogele ebreilor; oprind pre
eretici a .boteza
hirotoni II escluse
din bite demniatile; lar iudeilor nu
le ing5.duia s'6 alba sclavi crestini.
DAdu bisericei din Cartago tOte pHvilegiele vechl, cum si dreptul de azil, afar de omucidere i rpire.

Un sinod tinut la Cartago cu 217

Episcopi, trimise pre diaconul Teodor, care

obtinu de la Impratul

Novela 137, cu privilegiile bisericei

din Africa.
Din causa certelor pentru domnie,

Istinian trimise pre Belizar in Italia, care dupa mai multe lupte in
contra Gotilor, se intOrse biruitor, a
ducnd cu sine pre regele Vitiges si

pre sotia sa Matasnuta, filca Amalasundel, pre carii imp6ratul ii primi

bine (540). Nevoind Belizar sa domnesca asupra Gotilor, acestia isl a-

less pre Ildibad. Nepotul acestuia

Totila a ocupat parte din Italia si
chiar Roma (546). V6dend insa ca
nu va putea s ie piept armatelor
romane, trimise ambasadori la Impi:ratul, cerend pacea. In timpul acesta
Belizar ocuptt Roma si apoi pled. la

.....,,,,-/-,.......W.-",,,./

IUSTINIAN

Constantinopole. Totila veni din nor'

la Roma (549) 0 prin mijlocul lsaurilor ocupa' Iar41 cetatea.

Imperatul vedend ca Italia era aprOpe perdu* trimise pre nepotul sea
German care se clsetorise cu Mata-

sunta; dar pe cale muri, 0 comanda

4tirilor o Me generalul Narses care
se purtil 4a de viteje0e, ca invinse
pre Gotl 0 pre Fraud 0 ast-fella anexil Italia la imperiu. In timpul a-

487

sholasticul, care adunand un sinod,

condamne pre Eutihie in lipsa; el fu
transportat intr'o menestire din Amasia. Mai multi episcopi din Orient condamnara edictul 0 ins4l Anastasie, patriarhul Antiohiel ii dovedi

ce pererea contrail era invetatura

se ocupa mai mult cu certele reli-

Apostolilor 0 Perintilor. Din causa

acesta Imperatul hotari sa-1 exileze
0 pre el, dar curand muri in 14 Noembre 565, in vrista de 83 de ani,
dupe, o domnie de 38 de anl, Opte
luni 0 trei-spre-d,ece dile, de cand a

giOse, decat cu afacerile statului. Dupe

fost asociat la domnie de unchiul see.

ce curma crta despre cele trei eapete prin sinodul al V-lea ecumenic (553), interind hoteririle sinodului al 4-lea ecumenic, la sfir0tul
vietel sale, lug apararea altel pareri,
ce se ivise, 0 care I-a fost impar-

El fu inmormiutat in biserica sfintilor Apostoli cu mare pompe. Pro-

cestor indelungate resbOie, Imperatul

copie vorbind de edificlele lui Iustinian, dice: Imperatul, gasind statul

turburat, a adaogat werirea 0 pu-

parerea Aftartodochetilor, o seed'. a

terea lui; a alungat pre barbell, caril

de mult timp il apesati; zidi mal
multe ()rap. A gesit desbinare in bi-

Eutihianilor, ce avea de autor pre

serica 0 a restabilit pacea; a racut

t4ita de Teodor al Cesareel. Era

lulian Episcop de Halicarnas; el credea, di corpul lui Christos era nestri-

caclos; ca n'a putut 0 nu pOte se

primesca vre-o schimbare; ca n'a fost
supus nici patimilor nevinovate, 4a,
ca n'avea trebuinta nici de mancare,

atat inainte de mOrte, cat 0 dupe

invierea sa. Imperatul compuse un

edict in anul 565, prin care intern

Ore cum socotinta acesta. El credea
ca top.' episcopil vor subscri edictul
qa cum era formulat, dar afia multa
resistente chiar din partea lui Eutihie, Patriarhul Constantinopolei, care
dicea, ca daca s'ar admite pererea a-

ceea, ar urma ca Intruparea a fost

numal inchipuita; caci cum s'ar fi pu-

tut ea un corp incoruptibil sa fi fost

talat imprejur 0 rastignit pe cruce ?
Eutihie se incerca de a face pre imperat s renunte la apararea acelei
eresil, dar nu isbuti. Episcopil, caril
tineaa mai mult la favOrea imperatului decat la adever, ii sfatuira sa
alunge din scaun pre Patriarh, ceea

ce se 0 leen, puind in kc pre Ion

un corp de legl; a impedecat pre bar-

bari de a vatema pre Romani, zidind fortarete, la locuri potrivite 0

puind garnisOne puternice. Se credea

perintele sup4ilor seI, ertand pre

top acel ce se resculasera in contra-I.
In adever, &and Iustinian lug in mani

frinele guvernulul, statul era intr'o

stare de plans. Africa 0 Italia erat
despartite; barbaril navaleati din tote

partite 0 numal prin bani se putea

capeta liniqtea. Slabiclunea Romani-

lor incuraja indrasnla vrejma0lor;

pretentiile lor eraa din ce in ce mal.
marl 0 spre a-i multami, trebuia sa
se impovareze poporul. Inluntru imperiul era slabit prin certele partidelor. Si ca culme a nenorocirelor,

turburarea in biserica era mal mare

cleat in stat. Gloria de a vindeca

aceste rele, a fost *trate, Imperatului Iustinian. Indata ce se sui pe
tron 'ql forma planul a recuceri cele
done provincil ocupate de Gotl 0 Van-

dall; el avu fericirea a isbuti, 0 prin

aceea facu cunoscut celor-l-alti bar-

488

....A.A.A..A.A...A

lUVENTINIUVINALIE

bari, el dad, IndrgsmSla lor a r6mas

nepedepsith in ours de mai multi anT,

causa a fost mai mult slbiciunea

domnitorilor, decal valOrea Romanior
Biserica se bucurt mai mult de einci-

este Sfinta Sofia. Mama biseric5, din

Constautinopole, a fost ars& pe timpill rseOlei verdilor. Iustinian puse
pre A ntim de Trale si Isidor din Milet, eel mai iscusiti arhitecti din tim-

spre-deoe ant de o pace complectA

prin biruinta adev6ru1ui, dupt ce fusese sguduit5, mai mult de un secol

pul acela, ea st o rezidOscri, ajutandu-I

cu sfaturile sale si. dandu-1 numele

de dispute animate; si de sigur pacea s'ar fi mentinut maT mult timp,

mai frumOs5, biserict din lume. Pavel

de shnta Sofia, recunoscut5, ea cea

grele, intrebuint Omenii cei mai iscusiti spre a scOte din codicele de

Silentiarul nu se teme a spune, c5,

de la Adam, nu s'a mai fteut un
edificiu asa de mret. Iustinian insusi era convins c5, a intrecut chiar
pre Solomon, etei de mai multe ori
dicea: Te-am Invins Solomne, Se

lee, pre acele ce erat de prisos, ra-

spune chiar eg, imp6ratul porunci sit

dad. s'ar fi cunoscut intentiunile rele

ale celor interesantl".

In mijlocul afacerilor celor mai

sand in vigOre pre cele mai intelepte

si facAnd ast-felit un Corp de drept,

spre a preveni si termina mai tote

procesele. Nici un imp6rat nu s'a es-

primat mai demn ca dInsul despre

datoriile until domnitor cttre supusii
s61; el 'II privea ea pre fiii s6i, si
era incredintat, ct nu era pus acolo,

decal spre a lucra in folosul lor cu

o dragoste cu adevhat pgrintsc5.. Era

cu adev6rat invgtat, cum ne spune

se faca statua acestui rege in fata

bisericei, avnd un aer trist, din causa bisericei, care intrecea templul
WI. Procopie si alti scriitori, descrit

pe larg acest mare edificiu. AMA

de cettti si biserici, facu bai si apeducte reconstruind partea orasului
numita Sucar, dandu-I numele s6i1
si care asta-dI formOzt centrul orasului Pera si Galata. El a fost unul
din eel mai insemnati imprati, chiar

diaconul Agapet, care l'a instruit; iar

Eustratie, autorul vietel patriarhului
Eutihie, spune c6. Inip6ratul acesta
rusina pre eretici, atat prin rationamente solide, cat si prin mtrturii
din st. Scripturg. Dormea putin: abea se hodinea un ceas si se scula,
punndu-se la lucru. Era forte so-

dupre mtrturia lui Iustin II, care

dicea el a intrecut pre top.' Main-

bru; postea cu o rigOre ne auditg;

IUVENTIN martin s'a svirsit cu

Maxim de sabie in 12 Octombre.
IUVINALIE patriarhul Ierusali-

se spune, et in sptgm'ana mare dou

dile nu maim nimic; Tar in cele-lalte
dile se nutrea numai cu legume si bea
ap5, 'in mica cantitate. Num6rul oraselor, pre care le zidi sat le restaurg,
era fOrte mare; nici un domnitor n'a

tasil sel, cat a voit st guverneze prin

el insusi. De aceea si biserica ortodoxg, autind la faptele sale cu ade-

verat crestinesti l'a numrat pintre

se serbka amintirea lui

in 2 ale lunei August.
sfinti, si

mului, era pe timpul lui Teodosie

cel mic si ludnd parte la sinodul
din Efes cu cei 200 sfinti plrinti,
a strtlucit impreung, cu Ciril pu-

zidit asa de multe biserici; mai ales

acea din Betleem, Ierusalim etc, sunt

rurea pomenitul pap5. al Alexandriel.

Ajungend pant la St. Sinod din Hal-

si asta-di admirate de tOtt lumea.

cedon al celor 630 de printi, a fost

cinstit de Marcian imp6ratul pentru
buntatea si intelepciunea lui. Imperatul intrebandu-1 unde s'a pus
trupul NaseetOrei de Dumnedet, el a

Procopie ne spune cii numai in Constantinopole erat trei-deci si una de

biserici zidite sat restaurate de dinsul; dar edificiul cel mai mare al gii

IVISTIONKIRIAC

r6spuns ca din scriptura nu stie, ci

489

se ;lice din tradi.tie, ea s'a auclit can-

IVISTION au isopul lacrirnilor

find spalat, vesel s'a mutat in 26

tare ingeresca tret 4i1e, tar dupa aceia deschipndn-se mormintul de un

August.
KERKIRA. filca generalului Quer-

apostol, care nu fusese la inmormin-

culin, cu sageti fiind strapunsa s'a

primit cununa martiriului in 28 A-

tare, nu s'a mal gasit

Si a
rugat impgratul sa-T trimita macar
sicriul; ceea ce s'a si facut. St. luacolo.

pr; el.

KIRIAC unul din cei nou6 mar-

vivalie pastoriud tret-c,leci si opt de

tini din Perga Pamilliei, de sabie

ant, a adormit en pace in 2 Iulie.

s'a s6virsit in 1 August.

tip.]
tet_ el. I-

SSONSe2
4.*:+:Wt.2

L.
LAMPADIE din pruncie dandu-se

la vita sihastrsca, i Infrinandu-si

poftele trupului prin rugaciunl dese
a stralucit ca sdrele si a luminat
pre eel ce erati intunecati cu inselaciunele dracesti. A fault multe minuni cu darul lui DumueIet i chiar
dupi rmirte, cum marturisesc acei ce
vd pestera, unde sunt mOstele sale.
(5 Iu lie).

LAODICRIE plzitorul temnitel,

de sabie s'a s5virsit in 13 Mai.
LAVRENTIE arhidiacon (258).

Putini martini sunt al caror nume

85, fie asa de celebru ca al St. Lavrentie. CeI mai insemnatl parinti
apuseni s'at folosit de eloquenta lor
spre a-I lauda; i biserica intrga
se uneste a-I plati tributul veneratiunei.

eel; era insarcinat cu distribuirea

veniturilor la saraci.
Imp5ratu1 Valerian, dupa indemnul

lui Macrian, publica in 258 sangerosul decret in contra crestinilor. Se

lauda nebuneste ca-i va stirpi, nestiind ca este lucrarea Celui Prea

halt. Spre a risipi turma,

se in-

drepta mai Inn:I contra pastorilor.

El porunci sa ucida pre episcopi,
preoti i diaconi. Papa Sixt fu arestat in anul nrmator. Cand 11 ducea

la mund, Lavrentie, diaconul

s5ti,

11 urma plangend; si creclendu-se ne-

norocit pentru ca nu lua parte si el

la chinurile lui, ii dicea: Uncle te
dud, parintele mefl, fara finl t6i1 ?
Unde te dud Prea sfintite, fr diaconul
? Nici odata nu aduceai
jertfa la altariti, fara sa sluj^gc. In

FarintiI vechi nu vorbesc nici de

locul nasterei sale, nici de educatia
sa. Se stie numai c Sixt, pe atunci
Arhidiaeon, II lug sub protectia sa,
si-1 initi in studiul sfintei scripturi.
Ajuns papa in 257, II hirotoni diiacon i fr s5, alba privire la veista
sa putin inaintan, 11 puse cel din-

ce ti-am gresit Ore ? Fost.am necredincios in implinirea datoriei ? In-

tai intre eel Opte diaconi, ce erati

Dumnedeg,

in serviciul bisericei romane. De a-

ceea multi parintl II dal titlul de

Arhidiaeon al papeI. Locul acesta
presupunea un merit rar, avend pe
mina sa tesaurul i averea biseri-

i vedi clack' aI
ales o sluga netrebnica, spre a imcerca-m5 din noti

parti sangele Domnului". De aid se

vede cat de mult tinea la episcopul

stt, crt era gata s. primiSsca cununa

martiriului. Ardend de dragoste Care

i aprins de dorinta Infocata de a fi cu Iisus Christos, el

despretuia libertatea i vi6ta si nu

doria alta, de cat sa-sl pue vieta

pentru Lomnul. Lumea o privea ea

pre un haus urit, din care voia

LAVRENTIE

se, lag cat mai curend. De aci durerea de a se vedea liber, acea sete
de suferintl si de chinuri. Papa atins de compatimire, Ii mangala cliand: Nu te perasesc, fiule, o incercare mai mare 0 o victorie mai
stralucit te astaptar pre tine care
esti tare si in puterea vristei. Et
sunt crutat din pricina slabiclunei
si a vristel. Peste trei ile me vel
urma". Dupe, ce I-a vorbit ast-felia
l'a insarcinat s imparta la Arad
averea bisericel, ce era sub ingrijirea sa, ca se, nu o la paganii.
Lavrentie agind ce, Dumnecleil
11 va chema asa de curend la sine,
se umplu de bucurie, cercet veduvele si orfanii, caril emit in lipsa
si le imparti toti banii, care-i avea
pe sama sa. Mai vendu si din vasele sacre tot pentru acel scop. Biserica romana avea pe atunci bogatii

marl. Nu numai c intretinea pre

servitoril si, dar nutrea un mare
numer de veduve

i fecire, afara

491

prime, dar acum nu este vorba de

torturi; me multamesc sa cer

blandete, ceea ce potl s. dai.

cu
tiui

preotil vostri se servese cu vase

de aur, spre a face libatiunl, c5 primese sangele sacru in cupe de argint i ca la sacrificiele de mipte
aprindeti lumanari de c6ra, puse in
candelabre de aur. Dati-mi tesaurul
ce l'ati ascuns; Imperatul are nevoie de el. Vol q.icep se, se dea Cesarului ce este al Cesarului; de sice,

gur c Dumne4eul vostru nu face

bani; n'a adus bani in lume, ci a
venit numal cu cuvinte. Dati-mi argintul vostru i multamiti-ve a fi
bogati in cuvinte". Lavrentie res-

punse linistit: In adever, Biserica

i imperatul n'are odre
asa de pretiOse ca ea. Vei vedea o
parte din ele, te rog numal sa-ml
dal putin timp, ca sa le pun In oreste bogat

dine".
Prefectul nu intelegea despre ce o-

dOre vorbeste Lavrentie. Dar inchi-

de 1500 sancl din popor. 0 lista puindull ca-I va &idea in mina bode numele tuturor nenorocitilor a
cestora se pastra la Episcop si la
Arhidiacon. Biserica Romel era in
stare a trimite ajutre insemnate 0
In alte locuri departate. De altmintrelea avea ornamente si vase fOrte
bogate pentru sfintele talne i mag-

gatii marl, II (Mu trei Ole. In timpul acesta veclu pre toti saracii,
emit se hraneall cu cheltuiala bisericei. A treia 4i adune, un mare nu-

nificenta acestor vase sacre, cum clice

asteptaii in fata bisericei. Diaconul

se duse apoi la Prefect 0-1 invite,
sa vada odrele de care a vorbit.
Dar care nu fu mirarea acestula
cand se veclu in fata unei multimi,
ce-ti facea scarbe. sa o privesti. Aruncand apoi asupra sfintului o privire amenintattire, II ceru esplicarea
unui spectacol asa de extra-ordinar
0-1 silea sa-I arate odrele ce i le-a
promis. Ce, nu cum-va este ceva
care-ti face reil, clis- Lavrentie! Aurul pre care-I dorecti este un metal
uricios, isvorul tuturor fara-de-legilor. Aurul adeverat este lumina ce-

Eusebiu, inflcara pofta de prada a

pfiganilor. St. Optat (C. I). ne spune
ea in timpul persecutiunei lul Deocletian erati in biseriel ornamente
pretiOse. Iar St. Ambrosie, vorbind
de st. Lavrentie (De offic. 2, 2) aminteste de vasele de aur i argint.
Prudentiu ne spune, eh' erati potire
din metalul eel mai pretios, impodobite cu diamante. Prefectul Romel

fu informat de bogatiele bisericei.

Inchipuindu-si c crestinil ati ascuns
banii, trimise dupe', Lavrentie 0-I
vorbi ast-felIii: Vol crestinii ye
plangeti adesea c ye tratam cu as-

men Vita multimea aceea de betrani

garboviti, orbi, schiopi, useati, mutl
leprosi, orfani, veduve si fecire,.

rasa, de care se bucura acestl sa-

4 92

LAVRENTIE

raci pre care-I vecii. Ei se bucura

Martirul se ruga necontenit;

acum de slabiciunele lor. Nu cur osc

acele vicii i patimi, care in adevr

cerea en lacrimi de la Dumneclea con-

sunt bole si care fac pre cei puternici asa de nenorociti si despretuitl.
Iat5. In persOna acestor nenorociti
este comOra de care Vain vorbit. Mai
vci pietrele de mar., pret, pre aceste vduve si feciOre jertfite lul
Dumnelea.
Biserica impodobit5. de ele este

inbita de mirele sa Iisus Christos.

Ea n'are alta avere; potl sa te servesti de ea in folosul Romei, Imp5ratului si al -Ma". Ast-fella
in*11

ail

rescumpra pacatele prin

o cainta sincer i milostenii, ara,demna

tandu-I ce facea cu banii bisericel.

Atunci Prefectul plin de manie incepu sa strige: Cum de indrsnesti
sa-ti bati jos de mine, nenorocitule?
Astfella insuli tu puterea romana?

Stift ca vrei s. mori, dar sa nu

cre41 e vei muri indata; voi pre-

lungi chinurile, ea sa-ti dart o mOrte

mai durerOsh". Vorbind est-fella, porunci s g5tOsc5, un gratariti, care

fu pus pe carbuni. Desbracand pre

Lavrentie ii lasa mai mult timp, fiind

carbunii abea aprinsl. Crestinii din

nor' botezati vedeaa pe fata sa o
lumina stralucitOre si simteail un
miros forte placut ce venea de la
corpul Wt. Dar paganil nu vedeaa
indoita minune. Stintul Ambrosie
observa, c pe &and flacarile mate-

riale lucra5 asupra corpului Oa, tocul dragostei dumnecleesti, care ardea inima sa cu mai mult putere,
absorbea simtirea durerel ce o indura; i c avend legea Domnului
inaintea ochilor, privea suferintele
sale, ea o mangaere i racorire. Se
bucura in adev5r de o pace laun-

el

vertirea Romei; rugandu-se ea acea

cetate, care a supus universul, sa se
supue la rIndul Ail sub jugul eredintei , pentru ea evanghelia sa se
pOt respandi mai usor in tOte 'provinciele imperiuld. Dup5, ceil termini rugaciunea, privind spre ceria,
adormi. Prudentiu afirma, c convertirea Romel se datoreste st. Lavrentie;
adaoge ca, Dumnecleti l'a auclit chiar

inainte de a esi din lume, c5, mail

multi senatori, martori ai mortel
sale, art lost asa de mult miscati de
curajul i pietatea sa, in cat se convertira Indata; acesti senatori luara
corpul sfIntului pre umere si-1 inmormintara cu cinste la 10 August
258 in campia Veron, langa drumul
ce ducea la Tibur. DIOrtea sa a fost
mOrtea idololatriei, care mergea cu
pasi repecli spre peire. In sfirsit cultul idolilor a disparut; senatul insusi
cinsteste mormintele apostolilor si
ale martirilor. Acel s parinte descrie
devotiunea si rivna cu care Romanii
cereetaa biserica st. Lavrentie; cereal

protectia st. martir in tOte nevoile

si dup5, succesul rugaciunelor lor
se vedea cum acest mijlocitor era
puternic pe lang5, Dumneclea. Cerea
in ajutor mila lui Dumnelett si
pentru sine insusi, ca rugaclunele
martirelor s pOta izbandi ceea ce
nu pOte sa faca el. Augustin ne
spune ea la Roma se svirsail nenum5rate minuni prin mijlocirea st.
Lavrentie, a carui pomenire se serba

eu mare pompa in timpurile vechi.

Sub domnia lui Constantin cel mare
se zidi o biserica pe mormintul sfintului martir si exista Inca si asta-cli
sub numele st. Lavrenti e extra muros.

Diva ce a indurat mult timp chinul

Una din cele cinci biserici patriarhale ale Romei. Tot acolo mai sunt

sat, a clis cu liniste: Acum puteti

Inca sOpte biserici, care pOrta nu-

pului, ca una e fripta".

mele st. martir. 0 parte din reliquil

ati fost daruite de papa Adrian Im-

trick pe care nimic nu o pOte schimba.

si puneti i partea cea-1-alt5. a cor-

tAVRERTIELAZAR

pgratului Carol cel mare si se afl

la Strasburg in eapela ce pOrta numale sfintului. Biserica nOstra serbza

amintirea st. Lavrentie tot in 10

August, data mortal lui.
LAVRENTIE martir, s'a svirsit
fiind

legat de plop si sagetat in

49A

libertate. Ea il ascunse in biserica

st. lon Botezatorul, si-I lega ranele.
Dupg vindecare, tacu icOna sfintului
Lin. Murind Teofil, impgratka Teo-

dora si Mihail al III fiul sii, restabilira in an. 842 cultul icOnelor, revocara edietele imp6ratilor contra a-

28 August.
LAVRENTIE cuvios, en pace s'a
s'evirsit. in 10 Mai.
LAVRU, frate en Flor, s'a s6vir-

cestui cult, si puse in libertate pre

toti eel ce genleail in inchisori ei

sit in 18 August.

colon'a de arama spre inchinarea publicului; furia iconoclastilor imblan;lindu-se, se duse in manstirea sa,

LAZAR zugravul, se naseu pc

langa muntele Caucaz, care era locuit de Chazari. El parasi de timpurift pamintul s'ai natal spre a imbratisa viet,a contemplativa lute() manastire din Constantinopole. In timpul

cand nn era ocupat eu rugaciunea,

se indeletnicea au pictura, arta care
se practica rniilt prin manastiri, inal
ales acele din Constantinopole, de aid
iconoelastil declarase r6sboiil sfintelor
icUne. Nu numal c impgratil daduse

ordin a sfarama icnele i a parsemita pre acel ce le onorati, dar oprise

i zugravilor, sub ped6psa de exil
sail de nuirte, de a represinta pre
Is Chr. si pre sfinti. Acsta indemna
pre superioril mai multor mnastiri
a cultiva pietura, ea sa nu se nimie6sea eu totul sfintele icne. Lazar

intrecea pre toti in arta sa si

de

aceea fu persecutat. Imphatul Teofil, a ordonat in 829 sa onuire pre

toti zugravii, carii iii ar nimici ic(5nele sail tablourile sfintilor. Lazar fu
inehis si dup.& ce nu isbutir a. nimic

cu fagaduintele, ii puse la muncele

cele mai ingrozitre dupa care creclendu-1 mort, ii arunca inteo subterana. Scapand cu vita, incepu a zugravi %fast i fu din not. inchis.
Teofil porunci a-i arde manele en fier
inrosit; martthrisitorul suferi muncile

acestea cu o rabdare vitejsca, dar

ajungandri-i fierul la ()se lasing si nu

mai da semne de vi6ta. Imperatsa

Teodora interveui, spre a fi pus in

exiluri. In acel timp Lazar facu ictina

Mantuitortilui, care fu espusa pe o

spre a se ocupa en rugaciunea si

gandirea la adevrurile eterne.
Pe la an. 856, imp6ratul Mihael
II trimise la Roma, spre a oferi papal Benedict III, bogate daruri pentru

biserica st. Apostoll. Se credo ea ar

Ii morit acolo si ca. corpul sea a fost
dus la Constantinopole si se serbeza
amintirea lift in 17 Octombrie.
LAZAR bulgarul s'a sevirsit in
23 Aprilie 1802.
LAZAR cuvios, era dintr'im sat
in Asia aprOpe de Magnesia, in annl
1030 si avea parinti evseviofil Nichita si Irina. Cand era sll se nasca
a facnt Dumnecjea o lumina, care a
umplut tOt5, casa; 'far femeile adunate acolo spaimantandu-se, all e it
afara, rmaind numal maica sa. Iar
dupa ce s'a naseut pruncul a stat
drept inchinandu-se spre rsarit eu
manele la picpt; artand llumnecleil
mai inainte curatia cuviosului si
sirguinta prin care sufietul lui era
sa primsca. dumne4eesca stralueire.

Mid s'a facut de cincl ani l'a dat

la un daseal sa invete stinta scriptura. si in putina vreme intrecu pre
toti copiii. Ajungend in virsta l'a
prins un dor sa merga la Terusalim
si s vadi sfintele locuri, unde a
patimit Christos; deci insqindu-se
cu Ore ma monahl, mergea far s
spue cine-I si de unde vine; pentru
aceea ajungend la un sat s'a inso.

494

LAZIA

tit cu alt monah i ajungend la Atalia, acel monah a voit sa-1 vindg.
Dar din Pronia Dumne4eesc5, unul
din cglugari spuindu-1, a fugit 0 a
eglatorit mal departe.
Deci ajiingend la Onto, calgtoriei
sale 0 veclend tote sfintele locuri,
s'a dus lar41 la biserica Invierei

0 a fost gazduit de Arhidiaconul,

care l'a aqeslat la M'angstirea st.

Sava. V4endu-1 proistosul, ca este

impodobit cu tta intelepelunea qi
fapta bun, I-a trimes la Patriarhul

de ucenicil si, prin rugaciune a

mai ta.git Inca einci-spre-4ece anl,
dupg care a adormit, fgra s lase
vre-un amlamint pentru rnultimea
cgluggrilor cull se adunasera in mun-

tele Galiului. Mid a murit el stilpul a strglucit ap de tare, in cat

totl alergafi sg-1 vadg. i find Ca
ucenicil se cinari c5, nu le-ail lasat
un testament inscris, 0 minune!
Sfintul bagg mana in sin 0 ca cum
ar fi fost vig scOse o hartie. Cetindu-o ucenicul seg Grigorie, vedea

l'a hirotonit preot. El a stat in

mangstire pang ce afi venit Agarenil,
caril pustiind tOta Palestina, s'ag
hotarit parintil s niergg la Roma,
ei ajungend la Efes i inchinandu-se
la Mormintul st. I6ii Evangelistul,

en mahnire ca nu e iscIit. Deci

a aulit glas, care-i spunea sa se sue

in muntele din fa.ta, ce se numea
Galisiul, neumblat pentru asprime

du-se a adormit de veci. Iar sfintele

liii m6qte le-ag apgat intr'un sicrin
de mult prq langa stilp, revarsand
multe minuni. (7 Noembre).

ed

0 fOrte indemanatec pentru

linizte.

Deci suinduse acolo, forte malt s'a

nevoit, luptandu-se cu ispitele. Pe
cand se afla la rugaciune, in miezul
noptei a veclut un stilp de foe intins
pang la cerig, lar ingeril lui Dumneleg eantaii: Sa invie Dumne4eli
ii s'a se risipasca vraima01 lui".
Pentru aceea a filcut bisericg in
cinstea invierel, radicata de Constan-

tin Monomahul, care a trimis bani

.0 odOre, cinstit lemn i sfinta Evan-

priniT lar41 plangend (liceafi: De

nu vel iscali hartia a casta, en tota
vom muri aid. Atunci sfintul sculandu-se i land condeiul a iscglit
testamentul; i apol Iaraql culcan-

LAZAR dreptul (IOn XI, 1 etc. 33)

tratele Martel 0 al Mariei, locuia

in Betania langg Ierusalim, pe costa
orientalg a muntelul maslinilor, fOrte
lubit de Mantuitorul. Cgclu greg bol-

nav, pe cand Iisus era la Betabara

(IOn X, 40) dincolo de Iordan. InqtiinVandu-se

de primejdia

priete-

nului set, Iisus mai lasg done 4ile

ei apol (4se ucenicilor sei: sg mergem in Iudea. Cu tette ca. inamicii

ghelie impodobitg cu aur i icOne

dumne4eeqtl, inzestrand mngstirea
cu mo01 i mitOce, dandu-le i hri-

sal ii a0eptag cu nergbdare, nu de

wive. Iar buna vointa aeOsta a Imperatului venea de acolo, c. sfintul

i-a vestit mai inainte prin ucenicil
sei, cand se afla in insula Lesbiel,
ea va ocupa de a doua Ora imperg-

postulilor, 0 me due sg-1 dqtept;

vellend insa c'a, nu Oat nimic de
mOrtea lui Lazar, le spune: Lazar

Oa. Facendu-q1 sfintul langg bisericg

dinta. Mid a venit Chritos, Lazar

era mort de patru iIe, lar surorile
sale Vote intristate, primira pre

un stilp descoperit, se nevoia acolo

mancand putine buruene crude 0

frica lor mai intar4ig done qile. Lazar prietenul nostru, dorme, (Pm A-

a murit, i m bucur pentru vol, cg nu

eram acolo ea sg v intgriti in cre-

apg. Prin nevointele sale a ajuns

In desevir0rea ascetica, in cat se

Mantuitoral i veclend jalea cea mare

fiindu-1 mila

mfinca cu nadrie veri muri (Fac.

bncura 0 de darul profqiei; cad

Yestindu-i-se mOrtea

ce cuprinsese pre totl, amintindu-0

de cuvintele ca Mdata cc vefi

LEON

III.) imphrt5.0 durerea lor i cu lacrimile in ochi intrbh: Unde 1'41

495

tel credinte intelepeiunea veaculuT,

a pus in minele sale armele $iinteT

pus ? Era o groth asemenea cu a- 0 ale virtutel". Aqa vorbqte de el

ceea unde avea sh stea 0 El trei un sinod ecumenic.
qile, inchish eu o ptr mare. InIntrand in starea biseriasch, a fost
data ce ajunse la mormint, nu mai ficut Arhidiacon al Bisericei romane

era mirat i ca Domn al

morteT,

s rdice para.; apoi

mulp.mind lul Dumne4et, clise cu
glas: Lazare, vino afaral Mortul se
porunceltite.

sculh, avendull mhnele i picirele

legate, cu fruntea legath cu sudarifi;
Tar Iisus adause lini$it, des1egati-1
si-1 %sap.' sh m6rgh. Minunea aasta
cea mai mare din tOte, deqtepth
ura vritjma01or (Ion. XII, 1). Lazar era la mash, child Maria sora
sa,i-a uns pici6rele Domnului cu mir;
Iudeii alergati din tOte partile s vadh
pre cel inviat, dar chrturariT s'at sfhtuit sh-1 omOre. Lazar a fost Episcop
in Cipru, Tar Leon inteleptul a aflat
nuiqtele lul gi le-at dus la Constantinopole in 17 Octombre.
LEON patriarhul Constantinopolei

en pace s'a sfivir0t in 12 Noembre.

LEON martir, s'a shvirqit prin foc
in 7 Decembre.
LEON Arhimandritul, cu pace s'a
shvir0t in 30 Decembre.
LEON Marcel imphratul s'a shvir-

Ot cu pace in 20 Ianuarie.
LEON Episcopul Niceei de sabie

s'a shvir0t la Adrianopole in 22

Ianuarie.
LEON Papa Rome, supranumit eel

mare, era dintr'o familie insemnath

din Toscana; se nkscu la Roma, precum spune el singur i st. Prosper.
Phtrunderea spirituluT shil i maturitatea judechtel sale, se manifestarh
prin progrese repeO, ce le fact' in
studiele sale. Cunoqtea bine literatura,

dar era prea luminat, ca s rhmie

aid; el nu privea qtiintele profane
decal ea o preghtire pentru studiul
teologiel 0 al chrtilor sfinte. Dumne4eti, care l'a hothrit s5 biruiasch
vitejeqte eresia qi sh supunh adevfira-

qi luh parte in administratie sub papa

Celestin. Cu ajutorul phtrundereT si
zelului siT, Sixt III, urmapl lui Celestin, descoperi vicleniele pelagianu-

lui Iulian i respinse pochinta but

milcinOsh, fiind eh intrebuiMa felTu-

rite uneltiri, ea s intre iari in

sinodul bisericel. Nimeni nu isbuti
ca dinsul s stingh arta intre Aetiu 0 Albin, care putea s alba urmarl rele; el se duse in Galia, unde
erail eel doT generall gi-T impAch.
Pe timpul abseMeT sale, papa Sixt
muri pe la mijlocul lunei Iulie 440.
Clerul din Roma arunch privirele asupra lui Leon, ea s5.-1 inlocuiasch.

Se credea ch este bine a pune in

primul scaun al bisericei pre acela
ce se impunea maT mult prin sfintenia i intelepciunea sa, prin ytiiMa
gi elocuenta sa. Alegerea trebuia sa
fie bine primito. de Vita biserica.
Cu bite acestea i se trimise o deputatiune publich, ea sh-1 rOge sh. vie

la Roma, unde era aqteptat cu o vie

nerhbdare; dar nu putu veni deed

duph patruglecI de 4ile. A fost primit eu mare bucurie, Tar ceremonia
introngrel sale se lieu Intel) dumineck 29 Septembre 440. El singur
ne spune ce credea de positiunea sa.
0 privia ca un loc inalt, de unde
cadh cine-va fOrte repede, gi
de aceea vhclend pericolul ce-1 arneninta, Vicea: Winne aulit'am glasul
thii i m'am temut; am vhclut sareina
pOte s

ce mi-ai dat, qi m'am cutremurat;

chci ce proportie este intre sarcinh
gi intre slabiciunea rnea; intre intl.
tare qi nimicnicie? Ce este maT ingrozitor, deVdt un loc inalt, dat unul nevrednic, shvir0rea luertrilor
sfinte incrediMath unui om pilettos.

496

LEON

Tu, care mi-ai *pus sarcina, pOrte-o

impreune cu mine; fii pezitorul si
povatuitorul men. D4-mi puterea, de
care am trebuinte, tu care m'ai chemat

la muuca si ai pus sarcina pe umerile inele".

In adever, ca timpul, cand a fost
Leon insercinat cu conducerea bisericei, era un timp furtunos; dar nu
se descuraja, pentru ca punea increderea in Dumneden. Indata ce se instale, incepu a se lupta contra viciului i erCorei, predicand regulat enviutul lui D-den. Acesta o considera
pa cea mai inalta datorie a pastorului sufletese. De la dinsul ne-a remas
peste o mite de cuvintari asupra tuturor serbatorilor mai, insemnate. Mai

ales indemna la post si rugeciune,

pe care nu le desparte, pentru ca aceste done fapte bune se sustin una
pe alta. El vise ea Biserica a instituit patru posturi pe an, ca s sfintesce. cele patru ano-timpuri. Ea a
voit se dea arme fiilor sei in contra
demonului si sa multumesce lui
de fructele si alte bine-faceri primite.

Adesea vorbeste de milostenie, diand, ce D-den ne d bogetie, ca se

o punem in sinul seracilor. Milostenia este cheea ceriului i vasul darulni. Nu se masura dupe cantitate,
ci dupe bunetatea inimei. Este comune. tuturor Omenilor, pentru c toti
trebue se lubesca pre semenii lor si

s. doresca a-i ajuta. Ca este virtutea cea mai insemnata, se dovedeste de acolo, ce Mantuitorul la infricosata judecate va intreba mai ales

asupra faptelor indurarei. Arate ca

instituirea colectelor este de la apostoli, si c n'a incetat in biserice
pentru ajutorul celor nevoiasi. Mai
ales se distinge st. Leon in cuvintarile sale care au de obiect misterul intruperei.
Epistolele sale, in numer de o suta
patru-deci i una, merit iarasi o

atMiune particular.. Ele sunt pri-

vitre la credinta si discipline. Avu

mangaerea a primi un mare nurner
de necredinciosi in sinul bisericei,
avend mare placere a-i inveta singur. A fost varga ereticilor, invingend pre Manihei, Arieni, Apolinaeistl, Nestoriani, Eutihieni, NovatianT gi

Donatisti.

Orasul Cartago find luat de Van-

dall in 439, avu an mare mullet,

de Manihei, caril perasire Africa,
spre a se retrage la Roma; dar acole

se prefacure ca sunt ortodoxl, spre

a scapa de rigrea edictelor imperetesti, ce eran indreptate in contra acestei secte. Ei nu bean vin, pentru
ca-1 socotean ea faptura a diavolulni
si de aceea nici sfinta Enharistie nu
o primian sub chipul vinului. De aiel
usor a putut fi descoperiti, si fiind
chemati inaintea unul sinod, recnno-

scure ea parte din do;mele lor surd

gresite.

Leon lupta si contra Pelagianilor,

cariLIncepura a se ivi iarai pe lange
Aquillea. Ajutat de Prosper Aguitanul, reusi a impedeca venirea lor la
Roma. Priscilianistii dogmatiseail a-

tunci in Spania, mai fare nici o inprotivire. Numai episcopul de Astorga

Turib, se lupta vitejeste contra lor.

St. Leon scrise o epistold, spre a
lauda zelul sen si in acelas timp
spre a destepta atentia altor Episcopi

din Spania. Le ordona tuturor de a

se aduna in sinod, ea sa se curme
eresia, care asemenea unul cancer,
se respandIa pe nesimtite.
Era cu mare luare aminte la alegerea acelora pre care-i admitea

la hirotonie. Spre a ne incredinta

se pte ceti lucrarile sale. Conform

cu invetetura Apostolului: SA nu

pal manele pre nimene curncl,

stabili regula, care apoi trecu i in
dreptul canonic, ca sa nu se admita
la hirotonie de cat acei ce all fost
pregatitt mai inainte si all ajuns
virsta barbatesca, (Led earit all lu.

LEON

497

erat

i w adus servicii bisericei,

carii ail dat dovall de supunere si
au aratat dragoste i zel pentru dis-

Marcian i Pulheria, eare-I succedara in guvernarea imperiului, se declarara pentru invtatura catolica. EI

cipIinL

ajutara pre st. Leon, care convoca

un sinod general, compus din s6se
sute trei-4eci de episcopi si care se

Turburarile care s'ail radicat in

Orient cu ocazia Eutihianismului,

dadu mult de lucru st. Leon. Eutihie, autorul eresiei celei nouo., a fost

condamnat in 448, de st. Flavian

al Constantinopolea; dar 'tin sit se
folossca asa de bine de protectia
eunuhului Hrisafie, pe atunci forte
puternic, ca obtinu de la ImpUratul
Teodosie al II, convocarea unui sinod sub presidentia lui Dioscor al
Alexandriei, care-i era cu totul devotat. Acest psevdo sinod, cunoscut
sub numele de hofia din Efes, care
se deschise la 8 August 449, dadu
dreptate lui Eutihie i condamna
pre Flavian, care fu tratat neome-

neste. LegatiI st. Leon, carii era'

Iu lie, Episcopul Pouzzolei, Rene preo-

tul, Ilarie diacon i Dulcitiu nota-

rul, nu voir sa subscrie nedrpta

sentinui indreptata in contra patriarhului de Constantinopole, ba Inca
il aparara cu un curaj, care le atrase
admiratiunea lumei intregi.
Papa fiind informat de cele ce se
petreceaU, anula actele adunarei de
la Efes. El scrise in acelas timp st.
Flavian spre a'l sfatui sui rginde in
socotintele ce le manifestase. Scrise
si ImpUratului o scrisOre forte mi-

scatOre pentru purtarea sa fata de

patriarhul Constantinopolel. Maria
ta trebue sa Iasi episcopilor libertatea de a apara credinta; Care va sta
cu tOta puterea i amenintarile Omenilor... Tie se cuvine sa aperi Biserica i sa infruntezi pre acei ce vor
sa turbure pacea, pentru ca i lisus
Christos sa apere impratia ta. M1-e
frica sa nu cada asupra capulul tef
blestemul dumnecleesc". AcOsta a fost

un feliti de pre4icere, caci imp6ratu1

avu a suferi multe nenorociri i muri
grabnie.

deschise la Chalcedon in 8 Octhmbre

451. Papa trimise pre legatii sei Paschasiu, episcop din Lilibe, Lucentiu
episcop d'Ascoli i Vonifate preot din
Roma. Se inscrise Fabian in diptice,
iar Dioscor fu excomunicat i depus

pentru mat multe greseli, mai ales

ca nu tinu sma de epistola mut Leon

in sinodul din Efes; a indrasnit sa-1

escomunice si a tinut sinodul gra

stirea papel. Epistola aceea era trimisa lui Flavian in 13 funk 449,
si cuprindea o esplicatie lamurita a

invetaturei bisericei despre taina In-

truparei, atacata de Nestorie i Eutihie. Parintil sinodului din Chalcedon, aqind cetirea epistolei, strigara
cu un gias, ca in adever este dictata
de sfintul Spirit si ea trebue sa servOsca de regal& pentru biserica in-

trega. Intre aIii Teodorit bine-cuvintza pre D-4eii, pentru ca a conservat pretiosul deposit al credintei.

In epistola sinodala a parintilor

din Halcedon &are st. Leon, Pail ru-

gat sa confirme hotarirele kr. Papa

confirma tOte canOnele privitOre la
eredinta i au fost primite de biserica intrga cu cel mai mare respect;
dar fiiind ca era dusman inovarilor,
se improtivi canonului doue-cjeci si
opt al sinodului, care a fost facut in
absenta delegatilor sei. Prin acel canon se dadea Arhiepiscopului de Constantinopole thin' de patriarh i chiar
de primul patriarh in Orient. Canonul

acesta s'a si executat cu tag opunerea st. Leon si a urrnasilor sCl. De

altmintrelea episcopii orientali, canT
aveaii nevoe de sprijinul s6t pe langa
imperatul, II daduralcu placere titlul

de patriarh. Sinodul din Halcedon,

declara pre episcopul de Ierusalim
82

498

LEON

indepedent de acel de Antiohia si-1

recunoscu de primat a &AA Palestina.

Puse larAsi In seaunele lor pre Teo-

doret de Cir si Ibas de Edesa dupa

ce ati anatematisat pre Nestorie. Acesti dol episcopi au fost pe nedrept

depusi in sinodul talhAresc. Iba nu

apArase pre Nestorie, dar se declarase in favOrea lui Teodor de Mop-

Generalul AeVu fiind asasinat din

ordinul lui Valentinian III, care banuia fidelitatea sa, a fost r5sbunat
de amicii s51, carii omorifa pre impgrat. Impeeksa Eudoxia, supgrata
de sfirsitul tragic al barbatului s5,
fiind Oita sa se casatoresc 5. cu tiranul Maxim, care ocupa tronul, cant&

ajutor in Africa contra vrajmasilor

suestia, pe care-I privia ca pre un

s51. Ea invita pii

dascal ortodox, pentru e murise in

comuniune en biserica. A fost justificat de acuzarea de nestorianism
prin Domnus, patriarhul Antiohiel

Vandalior, sa vie cu o puternica

Genseric, regele

armata, ea sa pedepsseA pre top.'

acei ce-si manjise manele in sangele
lui Valentinian. Principele Vandal

si prin un sinod tinut in acelasi oral in 448. Pe timpul acela imperiul din Orient era turburat prin

plecA numai de cat; Maxim neputndu-se improtivi fugi; dar a fost

ucis de servitorii lui Valentinian
factiunile eretice, acel din Occident in 12 Iunie 455, in a dou5-q.eci pi
era lasat in prada furiei barbarilor. sOptea cli a regatului seti. Genseric
Atila regele Hunilor, dupa ce pradase sosi dup5. trei (Idle i gasi portile
mai multe popOre, se indrepta spre Roma deschise. St. Leon esi inainRoma. Locuitoril cetatet cuprinsi de tea hi rig rug 5. sit poruncesch solspaimA, rugara pre st. Leon sA lea datilor, sl nu verse singe i sa nu
intru intimpinarea ml, cu nadejdea pue foe cetatei, ceea ce se facu;
CA vor putea Imb1ni salbatacia mulOmindu-se numai cu prad'a pi
lui. Sfintul insotit de Avienus b5.r- facend un mare numr de prizonieri
bat consular si de Trigeiu, care se retrase. Sfintul ingriji de nevoile
fusese prefect al Romel, Intulnirit lor trupesti i sufletesti, trimeVend
pre A tila la Ambuleium lane): Ra- in Africa dol preoti zelosi si multe
vena. Principe le, in contra astept- ajutOre. Rezidi biserici, inzestrandu-le
rei tuturor primi pre sfintul cn marl cu vase sfinte si vestminte in loci()
onorurl; Ii fagAdui el va trAi in celor ce le prAdase.
pace eu imperatul in schimbul urnil
Omenia, blandetea i dragostea etribut annal; si ea dovada de sin- ra* virtqile principale ce impodoeeritatea dispositielor sale, opri in- bia* pre sfintul; a fost respectat pi
data tote ostilitatile. Dup.& cat va lubit de imphati, principi i Omeni
timp trecu inapoi Alpil si se retrase de tOta starea, chiar necredinciosi
in Panonia, preste Dunare: dar pe pi barbari. El muri in 10 Noembre
eand se intoreea in Ora fu coprins 461, dupu ce a ocupat cu multa
de mare vrsare de sange, de care demnitate scaunul episcopal peste

si muri in anul 453. Ast-feliti se

sfirsi Atila, ce se numla spairnu

dou5-cleci si unul de ani. Corpul se*

fu inmormintat in Biserica st. Petru,

lumei fi bichl Jul Dumnecleil, pentru

dupa care a fost scos si pus intr'un

fost instruinentul dumneleese, spre a pedepsi pacatele cres-

sicriu pe altarul ce pOrtA numele lui.

c5.'

el a

tinilor. Toti cetatenil multamirk sfintului, pentru c i-au scapat de furia

acelui dusman si a aparat Roma de

navalirea lor.

Cu deosebire st. Leon este renumit pentru serierile sale. In adevr

ea sunt monumentele cele mai autentice ale piet54ei, stiintei si geniu-

lui siI. Cugetarile sale sunt adev5-

LEON

rate, pline de strklucire si putere. Cuvintele sale ail o frumuse te. si magnificente., care incante., mirk transportk

Pretutindenea acelasi. Dictiunea sa

este curate, si elegantk; stilul concis,
lkmurit si ple.'cut, urmend impresiunea unui geniu naturalminte nobil si
sublim.

Chipul cu care st. Leon comunick

ideile sale meritk nu mai pitting

atentiune de cat importanta subiectului ce-1 tiatzk. In cuvintkrile si
epistolele sale se observ o cuno,;tinte. perfect a teologiel unit e. cu
multa pietate, ceea ce face ea cetitorul sk se fologsck indoit. S'ar
putea compara cu un arseal in care

biserica va ggsi in tote timpurile

armele proprii a rusina pre eretici.
Sfintul esplick invetktura ortodox6
despre intrupare cu multa' tkrie si
claritate si dovedeste in contra Eutihienilor, ce, lis. Chr. are un corp
adeverat; pentru di corpul seil este
cu adeverat primit in Euharistie.
Vorbeste de starea nenorocit a bi-

499

nifeste zelul sett pentru cultul qeilor

falsi, fecu o serbare in onOrea 4eului Serapis, en ordin, ca toff locuitorii din Patara s jertfsee. acestui
idol. Mai multi. crestini de frick se
unira cu paganii. Slkbiciunea unora
si orbirea altora, patrunsera pre Leon

de cea mai vie durere. Esind din

locuinta sa ca se. se rOge pe mormintul sfintului Paregorie, trecu pe
dinaintea templului lui Serapis, uncle

se aduceati sacrificii. Peganii II recunoscurk dup exteriorul seti umil

si modest, ca era crestin. In adever
ek din tinerete se deprinsese in nevointele si faptele vietei singuratice;
si pe langa virtutile ce le castigase
poseda inteun grad inalt curktia
si cumpktarea. Raba sa era de o

stof grOsk facuta din peri de camilk. Intorcendu-se acask se gandia

necontenit la sfirsitul glorios al amicului sett Ocupat cu ideile acestea adormi si avu o visiune, prin care
Dumne4eil ii facu cunoscut, ck va
sustinea aceeasi luptk ca si Paregorie.

sericei din Alexandria pe timpul

0 bucurie nespusk il cuprinse si

persecutiei Eutihienilor. Adesea se

mergea fOrte des la mormintul amicului sell; si departe de a merge pe

&dile mai dosnice, el trecea chiar
prin mijlocul pieta. publice.

recomandk la rugkciunele sfintilor,

carii domnesc in ceril si indOmnk

pre eredinciosi a cere mijlocirea kr

cu nkdejdea ce, vor fi au441.Se arate, tOrte religios cktre reliquil si
serbkrile sfintilor. Vorbeste despre
posturi si altele.
LEON si Parigorie martir din Patara Licici. St. Parigorie 'ff versase

sangele la Patera in Lycia pentru

causa lui Iisus Christos; si st. Lean,
care a fost martor al luptei sale, se
Osla pe de oparte vesel pentru fericirea amicului sell, si cu durere ca
nu se pte Inca invrednici de ace'Iasi sOrtk; dar nu intarqia a easi o-

casie de a face sk se arate si credinta sa. In timpul absentel proconsulului Asia, care se duse la imperatul, guvernatorul Lyciei, care avea
resedinta la Patara, voind sk-si. ma-

Inteo gi trece pe Lange. templul

Fortuna, II velu luminat eu mai

multe lumini. Insufletit de o inspiratie particulari si ar4end de zel
pentru gloria adeveratului Dumneqek
stinse acele lumInirl si le arunck

la pamint in fata poporulut Deck

zeii vostri simtesc batjocora ce le
fac, n'aut de cat sk me pedepsse O.
Poporul intaritat de preoti, strigg:
Dacii nu se va resbuna de nelegiuirea dcsta, qeita Fortuna, nu va
mai onora orasul nostru cu protectia
sa". Guvernatorul informat de cele

ce se petreceak ordonk sa i se aduck stintul, ceea ce se si ficu. Betran vicln, II qise cu tin ton restit, purtarea ta necuviinciOsa dove-

500

LEON

deyte sat et nu cunoyti puterea 4eilor nemuritorl, sail crt despretueyti

edictele imperatilor, pe care-I privim
ea pe niyte divinittfi i naantuitori

al nogtri.Greyeyti, respunse martirul, primind multimea cleilor: este

numai un Dumnecleil al cerului yi

al pamIntului, care n'are trebuintt

de eultul idolilor voytri. Jertfa cea
mai plteutt ce i se pOte aduce este
o inim. umilitt i curatt. Gayernatoral. Nu ne mai vorbi de creytinism, respunde la intrebtrile ce-ti
fac. Dar et multtmese ei1or, o. mi
te-at dat pe mant, dupt injuria ce
le-ai facut. Alegeti una din doue,
ori jertfeyte idolilor, ori sufert pedpsa ce o meriti.

Martirul Frica de mina nu me

va impedeca st-mi fac datoria; sunt

gata at sufer tote. Muncile vOstre

nu pot st mare): dincolo de viOta
acsta; este una vecinict, unde se
pOte ajunge numai prin suferinti,
comform cu maxima sfintei seri pturi:

A5trinitii este calea care duce la

Este numai un inceput al muncelor

ce te ayteptt, trebue st jertfeyti".
Martirul. Nu recunosc 4eil voytri
yi nu le vol jertfi, v'am mal spus
odatit. Guvernatorul. Pi numai cg
deiI sunt mari, crt mi-i milt de betranetele tale. Martirul. Da sunt

marl pentru ctt at puterea a perde

pre inchinttorii lor". Poporul inceVaud a murmura, se rosti sentinta
sa fie legat de un picior yi tarbt la
locul de osindrt. Leon, veendu-0
&Huta implinitt, ridict ochii la cern
yi iaor Multmeseu-ti. DOmne, parintele Domnului nostru Ems Chris-

tos, cu me duel aya de curend la

Paregorie servul tfl. M bucur ca
am gtsit prin harul ttt mijlocul de
a expia greyalele mele. In manile
sfintilor tel Ingeri dart sufletul met,
nadejduind ca-1 vor duce intru'un

loc de odihnt. Winne, care nu voeyti mOrtea, ci intOrcerea pecatoyilor

luta pre muncitorii mei, pentru Fiul

tet iubit, amin". Dicend a doua Ora
amin, el adortni in Domnul, Tar cor-

vip. Guvernatorul. Toemai pentru

ot e strimtt, prseyte-o i vita pe
a nOstrit, care este largh yi comodil.

pul set fu aruncat intr'o prapastie,

Martirul. Am numit'o stiimtt pentru et sunt nevointe i persecutii

de indurat pentru dreptate; dar greutttile se inraturt prin credintt,

LEON Episcopul Catanei, ntscut

in Ravena din parintl buni i pentru
cur4ia i nevointa ce avea, trecand
prin Vote treptele, s'a fteut Episcop
Catena' din Insula Siciliei, unde
este 0 muntele Etnei, eel vestit prin
vulcanul set. Ca un luminator mare

care sevIrcleyte tOte virtutile. Calea

acOsta se indreptt 0 se face *ea

pentru acel ce o urtnzt cu statornicie". Vorbind asupra adeverurilor

creytineyti, a fost intrerupt de sirigitrile confuse ale Iudeilor yi p5ganilor. St tact" strigat ei. Din
potriv5, respunse Guvernatorul, et
ii (lag voe s. vorbesct cat va voi;
ha II ofer yi amiciVia mea de va recunOyte pre eil noytri". La care
Leon respunse: Se pare ct ai uitat
ee am clis; cum voiti s recunosc

de tlei fiinV a ctror naturt n'are

nimie divin". Acsta infuri t. pre guvernator i ordont aryl balk clicend:

de unde-1 luart creytinii cu cinste.

18 Februarie.

a ingrijit de veduve yi numai cu

rugAciunea a surpat la pamint un
idol yi a ridicat biserict in cinstea
sfintei mucenice Lucia. Apol a ars
cu totul pre Eliodor, care facea farmece; c

spureatul acesta facendu-se

prin popor gator de minuni 0 de

ntlucirl, cuteza a se atinge i dc
biserici, lax fericitul primiendu-1 in
manele lui i legandu-1 cu Epitrahirul, a poruncit st aprind5, un foe
mare 0 mtrturisind tOte farmecile
lui intril en &instil, tiindu-llegat de

LEON LEONIDA

grumaz in mijlocul focului i n'a esit

sfintul din foe pfing ce l'a facut de

tot eenu

i spuzfi pre acel ticelos.

Acesta a fficut de s'a mirat toti, nu

numai ca a remas nears sfintul,
ci pentru c focul nu s'a atins nici
de hainele lui. Deci, mergend vestea

501

pedi, ce vedea ce, face in stiinte si

virtute, 11 lubea fOrte mult si nu

ineeta a mulfami lui Dumnedeil cri

I-a dat un asemenea flu. Adesea se

apropia de patul seti &find dormea
descoperindu-i pieptul ii seruta

cu respect, ca pre un sanctuar in

pretutindenea in lume de minunea

acesta, audindu-o i imperatii Leon
si Constantin, al trimis sa' vine
sfintul la dinsil i cupridendu-1 de

rica din Alexandria, Leonida fu arestat si pus in inchisOre din ordi-

picire ii rugaL sfi mijlocesc pentru

nul liii Ltus, guvernatorul Egip-

ei. Acesta nu numai in vjep, a sevirsit minuni, ci i dupe, mrte (20

Februarie).
LEON pusnicul, gol petrecend, s'a

sevir0t cu pace in 1 Iulie.

care se afla spiritul lui Dumnedeti.

Pe &find per-eeuVa pustiea bise-

tului. Origen, care avea atunci numai septe-spre-dece ani invidia pre
tatfil sell i avea o dorinte ardetOre
a-si versa sfingele pentru Iisus Chris-

tos. In zadar ii ruga mama sa

sta

LEON din Staul, cuvios, cu pace

nu o pfiresesca. De Mee ca nu cum-va

s'a sevirsit in 11 Iulie.

LEON martir a pltimit lfinel
Mira Liciei in 18 August.

sfi se dea singur pe mina judecfitorilo4i ascunse hainele sale, ca sa. nu

pOta esi din case,. Tinerul Origen
neputfind s. face, alt ceva, serise

LEONID Episcopul Atenei, cu

pace s'a sevirsit in 15 Apriel.

tatelul seri o scrithre fOrte atingatOre

LEONID martirul, s'a sevirsit sugrumat cu Harisa, Galini etc. In 16

spre a-1 indemna s. mirk' cu curaj

si eu bucurie. Te rog, .tine-te tare
si se nu4i schimbe hothrirea, cugetarea la copiii Ill". Leonida remase
in hotfirirea sa i fu decapitat in

Apriel.

LEONID martir, s'a sevirsit chinuit in Egipet cu Mme i sete in

5 Iunie.
LEONID martir, s'a sevirsit prin
foc eu Elefterie i altii in 8 August.
LEONID martirul, de foc s'a sevirsit in 2 Septembre.
LEONIDA tate]. lui Origen. In

anul de la Christos 202 si al decelea al imperfitiei lui Sever, se aaprinse o crud e. persect4ie, care flcu

s curet in tot imperiul si mai ales in Egipet, sfingele unel muIiml

de crestini. Printre sea earii ilustrare prin biruiata lor orasul Alexandria, se numerii i Leonida tatfil
celebrului Origen. Era un filosof

crestin de opotrivii versat in stiintele

sacre si in cele profane. Avea septe
fil, dintre caril Origen era cel mai
mare. Observind in el dispositil forte

bune, l'a crescut cu o ingrijire particulara. Incfintat de progresele re-

annl 202. Confiscarea averel reduse

familia la o extrem e. sfiracie; dar
Provide* stiu se.-o mng'fie si sfi

ingrijasce, de nevoile sale.

Origen se fcu apol asa de renu-

mit, ce, credem de bine al face ennoscut mai in deosebi, dind aici
o schite, din vi&ca

i operile sale.

Origen supranumit Adamantios

se nescu la Alexandria in anul 185.
Supranumele II vine de la cuvintul
Adamos, ce insamn'a diamant sall
neobositul, i s'a dat din cause sirguintei sale neobosite la lucru. El
profit e. mult sub celebrul Clement,

insfircinat al face catehesa; luind

lectiuni si de la renumitul Amonius
Saca, care urma inve0turile ml Platon cu cei mai renumil filosofT din
timpul acela. Dar nu desprquia niel
pre Aristotel; din contra 11 arma in

502

LEONIDA

multe, si prin aceea impgca certele

care de mult timp impartise scOlele
acelor dol filosofi antici ai Greciet
Origen avu de colegi pre Plotin,
pre criticul Longhin si multi ealtil
ce se facur5, renumiti prin erudi-

tia kr.

Avnd o dorintg, nesatiOsa a inv61a, fg.cu progrese

forte mail in

..,-,e,..,-,,,,.........

invtatura cresting. Intr'o di intrand

din intimplare in sae lul Plotin,

acest fiilosof, de si fOrte iscusit, se

gasi incurcat in fate lui Origen; se

opri si nu mai voi sa continue. In

sfirsit dupg multe staruinti incepu
I'm* a vorbi laudand mult pre 0rigen. Faptul e povestit de Porfirie.
Origen nu se marginia numal la

tote ramurile stiintei. Avea o cunostinta profunda dialectick geometric

si Armetick de musica' si ritorica
strabatu intunericul filosofiei vechi

o materie, el cuprindea bite stiintele

spre a afia ce gandia fie care filosof; se ocupa si cu studiul limbei

ocupe Inca sOpte scriitori de odata; si

Ebraice, spre a patrunde si mai bine

misteriOsele obscuritati ale scripturei.
MOrtea tatglui aducendu-1 in cea mai

extrma sgracie, el gasi cele necesare in darnicia unei DOmne fOrte

bogate din Alexandria, care-1 lug. la
sine. Acea DOmna tinea si pre un

eretic Pavel cu care era nevoit

tot asa de bine ea si teologia.

Cu tOte ostenelile nedespartite de

starea sa, cu tOte acestea putea O.

ceea ce este mai insemnat, feconditatea geniulul s5ti nu-1 Impedeca sa
pue fie-care idee la locul Oil, s5. o

esplice cum se cuvinea, eu un cuVint sa dea bite ideile sale, cu o

energie si usurint care vor face
admiratiunea tuturor vcurilor. Apli-

carea sa la studiu mai

iltu

era in-

sg,

treruptg; varietatea in obiectele mun-

stea Impreuna, gra insg, a se uni

cei sale era singurul repaos ce-si

dadea. tiea sa studieze chiar si in
calatoril, ea sa adaoge din ce in ce
intinderea cunostintelor sale; pretutindenea era incunjurat de .ucenici
si nu era Ice, nude sg nu lase urme
de vasta sa eruditiune. piva si nOptea era' de o potriva pentru studiu.
Din ciao, sa esi un mare numr de

la rugacIune. El deschise la Alexandria o scOlg, de gramatick care-Iseapa

de a mai alerga la ajutorul altuia.

Tn anul 203 Invta pre cati-va eatehument carif venise la dInsul.
Episcopul Dimitrie, cunosand meritele sale, 11 insareina cd scOla eateheticg, din Alexandria, cu Vote di
avea abea opt-spre-dece ant Pentru
Origen era o distinctiune fOrte mare,
fiind-ca, de regulk locul acesta nu
se dadea de cat persOnelor inaintate

in virsta; dar el era deja un savant

format, pe &and altil abea se pot da
la studii mai seriose. Superioritatea
geniului s5i1 11 Melt pretutindenea

admirat si respectat; din tOte partile veniaii sa-1 intrebe si curend se

vdu in capul unel marl multimi de
ucenici. Acei ce audise pre dasealii
cei mai iscusit'l venial sa se perfeetioneze sub dinsul. Paganil chiar
alergat sa-1 audg. Origen II primia
cu bungtate si se folosa de ocasia ce
i se presinta, spre a-i face sa guste

invgtati si preoti, carii luminarg

Biserica prin stiinta kr

t;;i.

o edifi-

cara prin virtutile lor. Din lectiunile

sale multi scoteaii dorinta martirin-

lui; intre carii se numera Plutarh,

Serenus, Eraglid si alit
Cand inceta Origen .de a inveta
gramatica, vindu tot ce avea din
cartile literaturei profane si se multumi cu patru ' oboli pe di, trgind

ast-felig mai multi ant Dragostea

sa pentru pocainta 11 fleea sa indure multe nevointi: Mergea en pi-

clOrele Ole si nu mance, came. 0

mare slbiciune de stomac il fgcea
sa guste cate putin yin. Se culca la
panfint, ajuna si griveghea mult.

LEONIDA

Practica argcia de bun& voe 0 nu

primea ajuthele ce i se Weal Cu

tote acestea Ina nu era cu totul
despartit de capturi; de aceea eu
ocasia invet5turei Mentuitorului (Luc.

XIV, 33) pentru lepadarea de cele

lumecti, clicea: Me cutremur numai
rostind cuvintele acestea, m invinoviltesc pre mine insumi, rostesc
propria mea condamnare. Mai ales
pentru c5 ne cuactem datoria, ssa
ne gr5.bim a o indeplini. S5, incet5m
a mai fi preotil lui Faraon, Caril

aveati posesiunl pre pmlut, ca s5.

meriam a fi numerati printre preotil

Domnului, ca Pavel, Petra 0 IOn

caril n'aveati nici aur, nici argint,
dar aveat aceea ce tote averile din
lume nu pOte da". Om. 16 in Gen.
Origen fAcu o al4torie la Roma
sub pontificatul lui Zefirin spre a
vedea biserica cea mai veche, dar
nu ceq.0 mult acolo, i intorandu-se

la Alexandria se ocupit en catehe-

sele sale, dua indemnul lui Dimitrie. El intOrse la credinta pre multl
Marcionitl i Valentini.
Ambrosie pe care biserica 11 puse

503

la Diaconat. Furia paganilor ii d'adu

ocasie a ptimi pentru Christos. Pe
timpul lul Maximian patimind multe
nevol, a fost despoiat de averea sa.
Duandu-1 in Germania unde imp&
ratul era la resbol, Dumne4e5 l'a sc5.pat de mkte i intorcendu-se in Alexandria indemna pre Origen a

scrie in contra lui Celsiu, care atacase biserica erecting. Ambrosie muri

in 251.
Eliogabal venind in A.ntiohia in a-

nul 218, stgtu mai mult timp acolo

land cu sine pre miltuca sa Mama,
mama lui Alexandru, care se facu
imperat. Princesa mesa intelept,
virtuOs
i instruith avu dorinta de
a vedea pre Origen, de care auclise.
Chemand la sine pre Origen, II
retinu cat-va timp cu ate onorurile
datorite geniului seil. Nu se ctie daa
au4indu-1 pre dinsul n'a primit crecti-

nismul; dar pacea de care s'a bucurat biseriea pe timpul domniel fiului
se5 presupune acesta. Intorcendu-se
in Alexandria compuse lucrkile sale
asupra sfintel scripturI, timp de

19 ani.

in rindul sfintilor a fost unul din

acectia. El fu bine privit la curte,

In anul 230 plea, la Ahaia spre

a combate pre eretici, land de la

avu mat multi copil. Dorind din su-

cend prin Cesareea Palestinel, Teoctist, episcopul locului l'a hirotonit

preot, cu aprobarea st. Alexandru
al Ierusalimului i altor arherel al

0 land in astitorie pre Marcelo., Demetrie o scriske bisericasa. Treflet a auto, adeverul se gendi la o
viet5, retraa. Dar nu alese in deajuns lectura i cgclu in erorile Valentinienilor. Convorbind cu Origen, i
se deschise ochit i tOte prejudiciele se risipir. Apoi se alipi de
dInsul pi-1 rugh' s-1 esplice sfinta

Scriptur. Fiind c Origen era fOrte

skac, el ii procur copica i tote

cele necesare pentru lucru. Ocupatia

lui Ambrosie nu era de cat cetirea

pi rugiiclunea cliva i nOptea. Ingrijirelor i dkniciei sale se datorecte
comentariul lui Origen asupa Scripturd..
tiinta i virtutea lui Ambrosie
II meritara ciustea de a fi rAdicat

provinciel. Demetriu se infuri pi

escomunia pre Origen: 1 pentru-c5.
se facuse eunuc; 2 a fusese hirotonit gra' consimtimintul episcopului
sell. 3 C5, invetase mai multe erorl
privitOre la doctrin i intro altele
c5, demonul se va mintui i va sapa
in sfircit de chinurile iadulul. Spre
a da loc mniel, Origen se duse in

Palestina in anul 231 0 de aid

scrise prietenilor spre a se justifica.
El acusa pre eretici, c all conrupt scrierile sale, dar c5, el nu cugeta la vre-o pocgintit din partea

504

LEONTLELIBER1E

demonului. Cu tote acestea in cartea

sa despre principif sunt multe care

tree mhsura bunei chibzuiri; dar
pentru meritele sale n'a fost despar-

tit de episcopii din Palestina. St.

Grigorie Taumaturgul rosti panegiricul sell, laudand muIt stiinta ai
virtutile sale. Pamfil Ii facu apolo-

gia si citind epistola lui, dovedea

ca scrierile ah fost conrupte de e
retie). Origenitil, carit negait eternitatea pedepselor se interneiail pe

remas sub numele de Filocalls. Cetitorul nepartinitor va admira in el o vasta eruditie, profunditatea geniului i stralucite calitati
spirituals ce se vedeste in scrierile sale.
ce ne-art

LEONTIE until din cei none martini din Perga Pamfiliei, s'a shvirsit

in 1 August.
LEONTIE unul din martiril ucisi

pentru icOna din POrta de arama,

in 9 August.

scrierile lull Origen. De aci o ura

LEONTIE pastorul cuvios, s'a se-

neimpacata in contra lor, cautind

virsit eu pace in 18 Iunie.

LEONTIE cuvios, a sihastrit in

mai multi autori a inegri meritele

lui Origen, pentru ea sa nu se mthidresea cei ce se tineah de scOla hti.
Pamfil ne spune c5, Origen ar fi 4is,
ca chiar demonii daca s'ar pocki ar
putea fi mantuiti. Sinodul al cincilea
ecumenic condemna smierile 0 numele lui Origen, spre a sfirsi certele
care turburat biserica. Nu se pOte
numi eretic, caci el n'a sustinut erorile sale si a murit in comuuiune
cu biserica. Beril episcop din Bostra
cai,lend in mai multe erori fata cu
divinitatea Mantuitorului, s'a recun os-

cut gresala in urma conferintelor

ce le avu cu Origen in 238. In

urma mai multor suferinti Origen

muri in Tir in anul 253, fiind in
virsta de sOpte-leci i noua de ant.
A fost ingropat in biserica mare si

M-rea Dionisiu, izvoritor de niir, s'a

sevirsit cu pace in 18 lunie.

LEONTIE Patriarhul Ierusaliruu-

lui s'a sevirsit la 1175 in 14 Mai.

LEONTIE martir s'a shvirsit de
sabie in 24 Apriel.
LEONTIE Ipatul, cu pace s'a shvirsit, rugandu-se, in 7 Octombre.
LEONTIE frate cu Cozma 0 Damian s'a sevirsit in 17 Octombre.
LEONTIE filosof 8'a shvirsit cu
pace in 19 Octombre.
LEONTIE martir, s'a sevirsit innecat in mare cu Cronid in 13 Septembre.

i s'a pus epitaful de marmura preste

LEONTIE cuvios a marturisit in

Scitopole en Afrodisie in 4 Mai.
LEVI cunoscut din istoria patriarhilor (Fac. XXIX, 34; Esire VI,
16. CI on. II 1) fiul lui Iacob si Lea

mormintul set.
Intre scrierile sale mai principale

preuna

se naseu la 1756 si lua parte imcu Simeon la resbunarea

sunt: 1) Exaplele, 2). Comentarii pentru rapirea Dinei (Fac. XXXIV,

la st. Scripturk 3). Peri arhon, sah 25) a dat numele set semintiei inpatru anti despre principii. 4, Tra- sareinate en preotia i cultul.
tat despre rugaclune, 5). Cartea martiriului, 6) Opt earti contra 1111 Celsiu, 7). Done epistole, una catre Iuliu Africanul i alta catre Grigorie
Taumaturgul i altele multe care
din nenorocire s'at perdut. St. Vasilie i Grigorie de Nazianz stimait
fOrte mult scrierile lui Origen, cu-

legend un mare nunahr de estrase

LEPTINA martirk s'a sevirsit Caobillase pe pamint 26 Octombre.

LEW-FITE martir, s'a nevoit cu
Coronat

i Tirs in 17 August.

LEVCHIE marturisind pre ("lois.-

tos a primit cununa faindu-i-se onpul in 14 Decembre.

LIBERIE Papa Romel a fost pe
timpul luI Constantie dancl mult a-

LICARIONLONGHIN

jutor marelui Atanasie si Pavel Marturisitorul, ea sg-sl rata scaunele.

Imp6ratul Constantie dup mrtea

fratelui.

sal Consta, a trimis

sa-1

505

si urmand apostoleste sevirsa minuni.

0 data a fost muscat de un serpe

si rugandu-se n'a murit; altg data
a scgpat de o bola fOrte grea de

la de la Roma si cercand a-1 pleca

sg se feresca de impartgsirea cu Atanasie i neputandu-1 indupleca s
fie la un gaud cu dinsul pentru caterisirea lul, l'a izgonit in Tracia.
Dupg aceea inergend imp6ratul la
Roma si fiind silit de tott, a poruncit Bait ia fericitul Liberie iargsl
scaunul, la care si mergend, a igrosat in Domnul, in 27 August.

le-a poruncit sg petrca intr'insele,

aducendu-le hrana cea de nevoie de
la eel ce venial cgtre dinsul. Petrecend ast-felifi trei-deci. si opt de

LICARION martir, era din cetatea

mull scriitori bisericesti, intre mit

Ermu in Egipet i pentru credinta

lui Christos fiind adus la cercetare,
l'a silit A, se lepede; dar neplecandu-1 a lost pus la o inchisOre intunedsg i cu greti miros. Dupg cate-va dile fiind scos, a fost strujit
i bgtut, ars pe cOste i pe piept
cu vergl de fier infocate, apol a fost

St. Irineti, Eusebiu, Epifanie, Optat,

aruncat inteun cuptor ars cu foc,

in care petrecend trel dile a rmas
nevatamat. Apol a lost silit sg bea
erburl otrvitre, care dupg ce le-a
bgut i rmaind nevatamat, a tras

la credinta iui Christos pre acel ce

i le-a dat, care s'a perdut capul; lar
sfintului scotendu-I vine:a i s'a despoiat pelea capului i asa &a al/1rsit in 7 Tunic.
LICARION martir, s'a svirsit
r6stignit, strapuns cu sabia in 8 Februarie.

LIDIA sotia lui Filit senatorul

s'a sevirsit impreuna cu fiii sei in
28 Martie.
LIMNEUlgudand vita sihastrhea,
s'a dus la marele Talasie incg de
tiner i inv6tandu-se sihstresca petrecere, s'a dus apol la fericitul Ma-

stomah. Pre cei lipsitl de vederi, ce

eraii si1ii a fi cersetori, aducenduI
si facendu-le chilli dupre numele lor,

ant, s'a sevirsit cu pace in 22 Februarie.

LIN apostolul si martir (76). Mai

Augustin etc. ne spun c'a St. Lin

a fost urmasul St. Petru pe scaunul
Romel. Tertulian (Praescript. c. 32)
ne spune ca. cgpitenia apostolilor
mini pre st. Clement, ea sg-1 inloculasca, dar saii ca St. Clement refusa acesta demnitate pang la mOrtea

St. Lin si Clet, sail ca a fost numal

ajutorul St. Petru, ca sg administreze sub autoritatea hit neainurile
convertite, pe &and apostolul se ocupa cu privegherea intregei Biseriot, dar mai ales cu predica pintre
conationalit sei, cum fgeea si St.
Apostol Pavel. Sfintul Lin ocupand
scaunul episcopal al Romel a pastorit un-spre-dece ant, de la 65 pang
la anul 76. El se numerg pintre
martin i fu inmormintat langg a-

postolul Petru 5 Noembre.

LISIMAH unul din cel patru-deci
de martini s'a svirsit in 9 Martie.
LIVIA martirg, euvielsk s'a sCvIrit prin sabie in 25 Lillie.
LOLIA filea hit Eustohie preotul

s'a sevirsit de sabie in 23 Iunie.

LOLIAN martir, s'a sevirsit de

ron. Ravnind vita acestuia a dorit

s. stea fare. acoperemint intr'un sat

luviturele piciOrelor in 15 lithe.

LOLION martir, tirit pe pgmint

Targala, ce era pe virful unui munte,

s'a sevirsit in 27 Apriel.

LOLION martir, de pumni ucis,
s'a sevirsit in 20 Martie.

unde n'a avut nicl mgcar o colibg

ci numal un tare de pietre. Pentru
adsta s'a facut vindecator blelor

LONGIIIN unul din cei opt mar.

506

LONGHINLOT

ati patimit in 24 Apriel.

LONGHIN unul din fratii luI 0rontie s'a Avirsit in 25 Ernie.
LONGHIN until din cei trei-4eci
ai trei martini din Meletin (7 Notin catil

embrie).

LONGHIN era din Capadocia, su-

tas sub ordinele lui Pi lat, guvernatorul Palestinei, pe timpul Cesarulul

Tiberie. A fost randuit s servsca
la sfintele patimi ale Mantuitorului
si sa pazsca mormintul cu ostasii
nil. Vqend el minunele ce se faceat,
cutremurul i intunecarea sOrelui,

a aflat protectia sfintului. De aceea

zidind mucenicului o biserica prea
frumosa, i puind acolo martiricele
inOste, s'ati imbog54it cu totii de CO-

maduiri (Oct. 16).

LONGHIN cuvios, en pace s'a s6virsit in 17 Noembre.
LOT (Fac. XI, 17), stranepotul lui
Tara, fiul ml Haran i nepotul lui
Abraam era 'Inca tnr, cand perdu

pre tatl WI. El urma lui Tara in

Caren apoi lui Abraam (1921) in
Canaan si in Egipet, de unde se intOrse cu dansul. Lot mostenise fira in-

(tail esail i pietrele cum se despicall, a strigat tare, clicend: Cu ade-

doiala averea parintelui sn; turmele

sale unite cu ale patriarhului, abea
puteati gasi nutret; recunoscu necesi-

v6rat Fiul Jul Durnnecleil a fost

tatea desparirel, ce-I propunea A-

morminturile ce se deschideah, mortii

acesta! El nu primi bani de la ludei

ca s tagaduiasca invierea, impreuna
cu alI dot ostasl. Lasandu-si shijba
mergend in tare lui; predica apostoleste pre Christos Dumnecleti. Deci

Pi lat, fiind indemnat de Iudei, par'aste pre Longhin la Tiberie, c 'a

lasat sujba si se an in patria lui

predicand pre Christos. Tiberie a po-

runcit sal tae capul Jul i la eel dol

ostasI ce emit cu dansul; si ca sa se
incredinteze de mOrtea ml, capul a
fost adus la Pi lat, care l'a ascuns in
gunolti afara din cetate. Pupa mai
multi au, o femee distinsa din Capadochia percrendu-si vederile a mers

la Ierusalim cu fiul Oa, i ajungandu-o i mOrtea fiulul, o plangea cu

indoita jale. Aratandu-i-se in vis st.
Longhin i spuindu-i unde este capul s65, a indemnat-o sa-1 desgrpe
si se va vindeca. Femela inlatura gunoiul Cu manele sale si aflaud cinstitul cap al fericitului Longhin, i
se tainadui bla i vq.0 in vis pre
fiul s65, unde avea cinste impreuna
cu sfintul. Ingropand pre fiul s611 cu

capul sfintillui, cum i se poruncise,

s'a due in Capadocia, ca si Saul, care
eautand asinii tatalui s6i1 a gasit
imphatia; asa si ea cautand vederea,

bram si lasat liber

a's1 alege loon-

se stabili, in acea vale fertila,

unde era Sodoma i Gomora, udata
de Iordan (Fac. XIV, 12). Cand calu
Lot prins cu Vita averea lui in r6sboiul dintre Gedor Lahomer i prin.
hide,

cipii de pe munti si a fost setipat

de Abraam, s'a intors la Sodoma 5i
nu stiea mimic de sOrta cestei nefericite cetati, &and seend la una
din portile ei, v6(hi apropiindu-se dol
streini; erah ingerii pre care-I ospatase Abraam; Lot se inchin br pang

la parnint si le oferi ospitalitate 5i

dupa staruit4ele sale ei primira. Pe
&and sedeati la masa un zgomut
zbucni in strada; multimea venise
inainteaa easel si facea mare sgomot. Lot nu stiea Inca, ca are ingeri sub ocuper6mintul s611;

on

ce

impotrivire se 'Area cu neputinVa;

legile ospitalitatei se consideraii atuna' asa de sfinte, ca impuneati datoria de a jertfi totul pentru scaparea Ospetilor; fiicele lui Lot emit deja
logodite si sub proteOia logodnicilor.

Esind din cask inchise usa si in zadar cauta sa potolesca patima uricisa d multimei i nev6clend aid o
scapare, oferi tot ce "Ate fi mai dureros i mai sfasietor pentru un pa-

LOTLUCA
rinte. Totul era zadarnic; multimea
yob, s spargh up; de odath cei doi
Ospeti se arath in ush, imping pre
Lot in cash 0 pedepsesc cu orbire
pre acei ce-1 amenintaii, in0iinthn-

507

LOT cuvios, cu pace s'a gvir0t

in 22 Octombre.
LUCA Apostol 0 Evangelist. Gloriosul evangelist avu de panegirist
pre Apostolul neamurilor, sat mai

du-1 tot odath de sOrta Sodomel. Plin

bine Sfintul Duh, care-I ajuta la

de credinth in cuvintul lor, insti-

scriere. Scrierile sale, care fac parte

din canon, daii dovada cea mai evi-

int6z5, pre eel doi logodnici ai fleekr sale, carii nu voir sit-1 urmeze
perirh victime ale necredintei kr.
Intorcendu-se in cash, fireqte ch nu

putea sh 'lash curen I: Dar in zorii

dila cei doi ingeri 11 duserh afarh
din portile cet'atei cu femeea i fiicele sale, grhbegte, cliserh ei, scaph
pe munte i sh nu te ull In urm.
Muntele era cam departe; Lot spaimhntat se temea sh nu ajungh prea
thrcliti

ruga pre ingeri s. crute

Be loh (Fac. XIV, 2), orafpl din yecinhtate, pre care-1 alegea de locuinth.

Rughciunea sa fu auclith; pe cnd

r6s5.rea sOrele el intrh, dar in acel
moment Sodoma, Gomora, Seboim,
Adina erail in torente de flachri
inghitite de valuri bituminOse, care

denth de sfintenia sa 0 de virtutile

sale eminente, pe care le putem ad-

mira, dar care nu este cu putinth

a le lhuda dupre vrednicie.
Sfintul Luca era din Antiohia,
metropola Siriei, oraq celebru prin
situatia sa plAcuth, prin boghtia comerciului sii, prin intinderea sa,
precum i prin num6rul i politeta
locuitorilor, prin dragostea pentru
studiul literilor si intelepciunei. Avea
scOlele cele mai renumite din Asia,
care produse profesori iscusiti in
tote artele i tiintele. Sfintul Luca
facu studii insemnate in tinereth ci
se (lice, c perfectionh cunoqtintele

sale prin diferite cltoriT in Grecia

si in Egipet. Gustul sll 11 indemnh

se rdicati acoperind esul! In acsth

catastrofh infricosath, Lot era schpat
de mil ce primejdie; dar sotia sa indrhsni. a se uita indhrht si indath peri.
Lot nu rmase mult timp la Zoar;
nenorocirea acea grozavh, de care se

mai ales la medicinh. Acel ce trag

de aid urrahri in favOrea nOmului
si averei sale, nu observii, ch me-

schpase prin minune, nu se yterse

mult timp din am;ntirea lui; el se
temea sh mai stea intr'un loc care
era crutat numal prin mijlocirea lui
0 se ae p. intr'o peqterh din mun-

ch St. Luca sh fi fost alipit de vr'o

familie nobilh, in calitate de medic
qi eh duph eliberarea sa sh fi rmas
tot cu profesia sa dinthi. Dar se
pare, eh numai duph convertirea sa
la cre0inism i chiar pe la sfir0tu1
vietei sale, iubirea de Omeni l'a fhcut sh practice o arth, care nu era

tele vecin. Un b6trin ea dinsul, schpat dintr'o ast-feliti de primejdie, era

multhmit cu acel adhpost, dar fiicele

se desgustar de acea singurkate;

niel o speranth de c5s6torie nu k

dicina era adesea profesath de sclavi

cull: era' crescuti in acOsth sciinth,
cum clice Grotiu. Acesta presupune

incuraja a suferi sOrta lor, i urmhnd

exemplelor ce le vq.userh, indrsnir

incompatibilh cu functiunele ministerului apostolic. St. Apostol Pavel

spune chiar in titlul ce-1 dh Luca,
doctorul, prea iubitul nostru frate

sh reinolasch una din acele crime

etc. ch nu inceta a se aplica la mq-

pedepsite chiar atunci. lmprejurarea

acsta este cea din urmh de care vorbeqte istoria lui Lot. Timpul mortei este necunoscut (9 Oct).

tepgul s611. Cu tOte acestea St. Luca

nu era iscusit numai in medicinh;

se spune ch era qi in picturg. Mai
multe icOne ale Domnului Christos

508

LUCA

si ale Maicel Domnului ail fost zugravite de el, dupa traditia bisericesca (Nicefor 2, C. 43). Teodor leetorul,

care traia pe la anul 518,

spunc, ca se trimise de la Ierusalim

imphatesei Pulheria o icOna a sfintei

FeciOre zugrvita de st. Luca si ca

imparat6sa o puse intr'o biserica, pe
care o zidi in Constantinopole. La
Roma s'a gasit intr'o subterana, langa
biserica Sfinta Maria, numita fn via
lata, o inscriptie veche unde se vorbeste de o icOna a sfintei FeciOre,

cn este una din cele Opte zugrdvite de St. Luca.

Sfintul Luca imbratisa crestinisdar nu se stie dee& mai Inainte urma superstitiele idololatriel
sag legea mozaica. Fara indoiala et
atunci ere)" multl Iudel in Antiohia,
mai ales din acei ce se numeag elenisti i carii citeag scripture in
mul ;

traducerea celor spte-deci.

St. Ieronim, observa dupa scrierile

St. Luca ca cunostea mai bine greceste de cat ebreeste, ca nu se folosea numai de Septuaginta, ea alti
autori al Noului Testament, caril ag
scris in aceeasi limba si ca se fereste de a traduce unele cuvinte, pe
care nu le putea da in greceste.
Unii cred ca a fost convertit de St.
Apostol Pavel la Antiohia; dar altii
n6ga, intemeindu-se pe ace% ca Apostolul nu-1 numeste nicaeri Bul
.366, nume pe care-I da de ordinar
acelora pre care-i nascuse in Iisus
Christos. Dupa tonul si coloritul stilului St. Luca, de si se observa in
gradul cel mai inalt, influinta unel
educatiuni grecesti, nu se pOte contesta, ca a fost ebreti sag sirian.
Cand se considera cunostinta indaismulul, de care da (loved): in cele
dou6 opere ale sale, este silit a marturisi ca. nu numai pe jumatate sag
superficial a apreciat moravurile po-

porulul acestula, asa de ignorat de

streini i ca. a inteles ceremoniele

eultului sgg. Nicairi nu se opreste

comentatorul, nicairi nu este de regretat ea autorul n'a aprofundat mai
bine iudaismul, riturile i ceremoniele sale. Stilul dovedeste ca era
din Siria sail Palestina, iar cunos-

tintele sale ne area ca era Iudeti

sag un proselit bine instruit. Istoria

ne d date sigure ca: St. Luca a

fost nascut in Antiohia Siriel. In
ceea ce priveste religia sa, resulta
din Epistola catre Coloseni, ca pro-

fesa indaismul prin alegere si nu

din cause nasterei sale. St. Pavel
adaoge la sfirsitul salutarilor amicilor, caril erag cu dinsul i incepe
cu acel ce erat de origina ebraica

(IV, 10-12). Dupa ce a terminat

lista celor gx EspE zop, vorbeste
de ce1-1-alti, pintre caril pune pre
St. Luca (IV, 14) si prin urmare

trebue sa fi fost proselit. St. Epifanie il face ucenic al. Mantuitorului,

ceea ce s'ar fi putut intimpla ceva in-

ainte de patima sa, find ca sfintul

dice in prefata Evangeliului seg,

el serise dupa marturia acelor ce de
la inceput vdura cu ochil lor evenimentele ce le istoriseste si aft
fost servitori cuvintului sfint. Clva autori aft inchelat din locul acesta

c. sfintul Evangelist se gm ere-tin la Antiohia dup5. inaltarew lui

Iisus Christos; i Tertulian asigura
formal, ca n'a fost din num6rul acelor caril se alipir de Mautuitorul
pe cand era inca pe pamint.
Dar in data ce s'a luminat cu lumina st Duh, a lucrat din t6te puterile, ea s pue in practica maximile Evangeliel. El purta pe corpul
s6ii omorirea crucel in cinstea dumnedeescului sft Stapan. Era acum
un model perfect de tOte virtutile,
&and st. Pavel il alese ea sa fie
conlucratorul i tovarasul lucrurilor
sale. Incepe sa vorb6sca de sine in
persOna

intala, in Fapte (XVI, 8

10), and apostolul pleca la Troada

LTTCA

in Macedonia, anul 51 de la Chris-

tos, putin timp dup plecarea lui

Barnaba, si St. hinell pune in ace141 timp, calatoriele St. Luca cu
St. Pavel (1. 3, c. 14). Acesti dol
sfintl marl 1111 se mai despartir de
cat in mici intervale si cand trebuinta bisericel cerea acsta. TOta am-

bitia st. Luca era de a imparti

erarile, ostenelile, suferintele si pericolele Apostolului. Locui cat-va cu
dinsul la Filipi in Macedonia. Trecurt impreuna prin orasele Greciei,
&and secerisul devenea pe fie-care
di mai imbelsugat. St. Pavel nu .
meste de mai multe ori pre St. Luca
ea pre tovarasul luerului WI, ea pre
impreung lueratorul s6a.

509

St. Pavel. Fara indoiala c dascalul

a ajutat uceniculul s6a si a aprobat
apoi Evangheliul; dar St. Luca asi-

gura singur, ca a avut si alte ajutore si ea a scris dupa martori ocularl faptele liLt Iisus Christos. Acesa. martori, caril de altmintrelea
erail prtasi faptelor istorisite, da

istorisirel sale gradul cel mai inalt

de autoritate. De altmintrelea a fost
povatuit de Dahul stint, care '1-a
descoperit tot ce spune privitor la
mistere i care-1 ajula eu o inspiratie speciala pana si in cele mal mid
evenimente istorice. Cei vechi, credal-id ea si St. Pavel a conlucrat la

Evangeliea St. Luca, neaparat se

intemelaza pe comformitatea expre-

Interpretii cred ca Lucius, pre

care St. Pavel il numesce ruda sa

siunelor de care s'ali servit i unul

si altul in raport en instituirea Eu-

(Rom. XVI, 21) este St. Luca; si

el se intemelaza pe aceea ca Apostolul d o terminatiune latina u-

haristiei

melui de Si la, numindu-1 Silvan. Mal

multi autori pretind, dup Origen,

Eusebiu, Ieronim, ea St. Paul cand

vorbesce de Evanghelia sa in Epistola catre Romani (11, 16), intelege
pe a st. Luca; dar locul acesta pte
sa insemneze si in general, ca era
predicata de St. Pavel. Epistola catre

Romani a fost scrisa in anul 57,

cu patru ant inainte de prima ealatorie a Apostolului la Roma.
Demonul care cauta tot-duna sa
intunece adev6iul prin mincluna al
carei tata este, indemna pre unil
din servitoril s61, ca s Aspfindsca
ist( ril fabulse privitre la Iisus
Christos. Spre a-i impedeca efectul,

sfintul Luca scrise Evangelia sa.

S'a dis iarasi ea s'a propus a auplini omisiunile Evangelistilor Ma.

tel i Marcu, care aparuse deja; dar

nu avem dovedi sigure eh s fi avut
planul acesta; se pare ea nici n'a
eetit cei dol evangelistl ce 1-ai precedat, precum observa unil eretici.

Opera St. Luca se atribue adesea

i aratarea Jul Es. Chr.

St. Petra (Luc. XXIV, 31; 1 Cor.

XV, 5).
Dupa St. Ieronim si St. Grigorie
de Nazianz, St. Luca a scris Evangelia sa pe timpul cand St. Pavel
predica in Achala i s'a dus de dou6
oil in partile acelea cu Apostolul,
in 53 si 58. Trebue s fi scris E-

vangelia sa in 53, daca este sigur

ca st. Pavel vorbeste de ea in Epistola care Romani, precum spun

eel vechi. Ar fi scris'o la Roma daca

se la cine-va dupa titlurile cator-va
manuscripte grecesti si in timpul
inchisOrel dintal a Apostolului; dar

titlurile acestea sunt moderne si se

pare ca confanda cartea de care no
este vorba, cu Faptele apostolilor.
St. Luca insista cu deosebire in
Evangelia sa, asupra ceIor ce se raporta% la preotia lui Iis. Chr. Si de
aceea. cel vechi aplicand la cel patru
Evangelisti figuri simbolice mentionate in Ezechil, pun la St. Luca
boul, ea semn al sacrificiului. Numai
in evangelia acOsta se istorisesc multe

imprejurari privitOre la Intrupare,

ea Vestirea acestel taine st. FeclOre

510

LUCA

vizita sa la Elisavet, parabola fiului

celebru in ',cite bisericele (II Cor. XIII

risipitor 0 multe alte parti-

18); L'a urmat la Roma in 61, cand

fu trimit prisioner de la Ierusalim.
St. Pavel Amase doi aril in acsta
cetate; dar in fine avu permisie a
tri intr'o casa pe care o inchiriase.
Iar pazitoril nu-1 impedecan a predica evangelia acelor ce veneer la

celui

cularitati insemnate. Stilul este clar,

elegant, variat. Cugetkile qi dicti-

unea an o inaltime minunata. Este

de admirat 0 simplitatea, care este
caracteristick scriitorilor sacri. Faptele qi invtatura Mantuitorului sunt
espuse forte lamurit; fie-care cuvint
cuprinde misterii asounse, ofera bo-

densul. Din diferite monumente veehi

gatii nesecate 0 devine principiul

tuturor virtutilor pentru acei ce ci-

se vede ea biserica sfinta Maria, numita ln via lata, care este un vechin
titlu de cardinal-diacon, a fost zidita

ten aceste cuvinte sacre cu umilinta

in locul unde st. Pavel a qeclut 0

0 alte dispositiuni convenabile. Dem-

unde a scris. st. Luca faptele apostolilor. De aceea Sixt V puse statuba st. Pavel eu o nou inscriptie

nitatea cu care sunt presintate misteriile cele mai sublime, care sunt

mai presus de cuvint 0 de price-

pe faimOsa colOna a lui. Antonin, care

perea lucrurilor create, acst dem-

este invecinata. St. Luca nu parasi

nitate unde nu se observa nici un

pre st. Pavel in inchisOre ,i avu man-

cuvint pompos, are ceva dumnecleesc.

Energia cu care evangelistul vor-

gaerea de a-1 vedea liber in an. 63.

Tot in acel an termina faptele sfintilor Apostoli. Este ea o urmare in
a Evangeliel sale; el 41 propane a
combate relatinnile falp ce se publican asupra vietel 0 lucrarilor apostolice a fundatorilor creOinismu-

be0e de rabdare, de blandeta, de Inbirea lui Dumneclen facut om pentru

nol, de inv45.,ture1e, de viOta sa; liniqtea en care istorise0e suferintele

0 nuirtea Mantuitorului; luarea aminte de a inlatura ori ce esclamatiune 0 a se abtinea de aceste epitete aspre ce se pot da inimicilor

hi 0 de a Ian o istorie autentica a

minunelor de care D-q.en s'a servit

spre a forma Biserica sa 0 care

maul pre care-1 iubeqti; tOte acestea

art -an ce mare, nobil, atingtor, pa-

sunt o dovada neinvinsa despre invi-

trunptor, ce in deqert s'ar cauta in

vangeliului.

cele mai frumOse podbe ale limbei.

Simplicitatea acsta face ca faptele

marl sa vorbesca ap 4icend de ele

Sfintul Evangelist nu parasi pre

dascalul On, cad apostolul spune,
ca top l'an parasit afara de Luca.

miegora starea lor de stralucire. Este

tiriul st. Paul, Luca a predicat in

adevhat ca scriitorii sacri sunt instrumente san organe ale St. Duh;
dar stilul lor arata, ea sufletul lor
nefiind supus patimilor, poseda in
gradul cel mai inalt tOte virtutile
aceste cere0i ale caror scrieri in-

Italia, Galia, Dalmatia gi Macedonia.

ins41 0 elope* omensca le-ar

spira, dragoste lectorilur

erea Mantuitoruhl 0 divinitatea E-

Sfintul Epifanie ()ice, ca dupa mar-

Fortunat 0 Metafrast spun, cit St.

Luca s'a dus in Egipet 0 predica in
Tebaida. Nichifor ;lice ca a rourit

la Teba in Beotia 0 ea pe timpul

sii se arata mormintul acestui stint

atenti 0 langa locul mortel sale; dar se pare

doritori a se instrui.
Pe la anul 56 St. Luca qi St. Tit

ca-1 confunda cu Luca Stiriotul, pus-

an fost trim41 la Corint de St. Pavel.

nic in Beotia. St. lpolit ne spune

ea St. Luca a fost r6stignit la Elea

Cel d'intM este represintat de apostolul, ea un om al carui nume este

in Peloponez. A fost spanzrtrat de

un maslin euin spun grecil. Marti-

511

LUCA

rologiul african din vcul V ii del

putin, avea numal o haina si Ara'

hala, care cuprindeal si Peloponezul

de incaltaminte, avea hotar 0 canon

s5, nu Iasii din ehilia sa, daca nu
s'ar fi cetit psaltirea; apol citea c-

titlul de martir. Se crede a in As'a sfirsit dilele. In an. 357, Imperatul Constantin stramuta reliquiele
sfintului la Constantinopole si le
depuse in biserica st. apostoll, cu
acele ale St. Andrei si Timotel. Biserica sfintilor Apostoll a fost didita
de Constantin eel mare, unde fu inmorrnIntat inteun sicrit de aur; im-

prejurul mormintului s erab represintati cel dol-spre-dece Apostoll.

Cand Impratul Iustinian repara biserica, lucratoril g5sir trei sicrie de
lemn Cu inscriptia ce arfaa c. acolo
sant mstele St. Luca, Andrei 0 Timotel (Procop de Edif Iustinian).
Baronin spune c capul St. Luca ar

fost dus la Roma de St. Grigorie

asedat in Manastirea St. Andrei.
Parte din reliquiele sale se afil intr'o
mangstire din muntele Atos. Bisefi

rica serbeza amintirea lui in 30 Iunie.

LUCA. cuvios, din Licaonia al treilea igumen din M-rea Piraul adanc,

en pace s'a sevirsit in 7 Septembre.

LUCA cuvios, era din cetatea Ta-

sul al treilea 0-0 lua lucrul sea si

lucre pima in csul al seselea, ci
dupa csul al sselea se ingrija pentru

hrana cea patina ce mann. Asemei pentru cea-lalta slujb. Intru

acestea nevoindu-se, s'a invrednicit
fericitul sa la prea mare dar de la
Damneder' 0 sa deslege cuvintele
nea

neintelese ale dumnedeestilor

scripturi. Unil nedumerindu-se, qiceati: De unde stie acesta carte necele

inMand. Dupl aceea s'a dus la alt

loc, povatuit de dumnedeesca descoperire. i acolo adunind dol-spre-dece

ucenici, le purta kr de grija. Dupa

aceea mergend la Vizantia c i dupa
ce a incunjurat pe la chiliele monahilor si a descoperit parintilor de
acolo cugetele sale, s'a intors si s'a
dus la Corintul Peloponezului, uncle

locuind spte limiT inteun sat, a adormit en pace in 6 Noembre.

LUCA stalpnicul, era pe timpul im-

peratului Roman betranul si a lul

vromeniei, ce se afi5, in Sicilia. Cand

era de opt-spre-dece ani, cu sirguinta
mergea des pe la sfintele biserici; i na
numal asculta dumnedeestile cuvinte

Constantin Porfirogenitul si ginerele

cii tresvire, ci 0 le facea. Fiind c.

parintii lui art voit
castorsca,
el a fugit nOptea c i s'a dus la un

imperatului a silit 0 pre cuviosul

acesta s5, mere, la resbol. In toiul
luptel, adend multe mil de Omeni,

si fiul lui Leon inteleptul, de loc

din Anadol. Deci pornindu-se resboi
impotriva Bulprilor, atunci porunca

loc neumblat unde petrecea imprenna

cu fiarele. Staruind acolo patru-deci

acesta a scapat din dumnedeesea Pro-

de dile intru postire, s'a invrednicit

sporind intru nevointa, s'a hirotonit

preot, purtand lanturi grele pe trupul
seri. Postea cele she dile ale sgptamama, 'flatland numai prescura ce-i
aducea i verdeturi crude. Apol s'a
suit pe un stilp c i acolo a petrecut
trel ant Si fiiind ca a audit glas

de dumnedeiasca cercetare prin Inger.

Deci mergend la o manastire s'a im-

bracat cu ingeresca schisma a monahilor; si de atunci intrebuinta vita

cea mai aspra. Opt spre-dece luni tre-

case de cand manca numal a treia

0 a patra di pane 0 apa, gra sa pHmesa vren odilina trupesca.
De acolo esind, s'a dus cu un monah la muntele Etna 0 acolo-si avea
hrana buruenele muntelui. Dormea

nie si s'a fcut in urma monali; si

dumnedeesc ce-1 chema, supuindu-se

lui Damneder', s'a dus la Olimp ; de

acolo s'a intors iarasi la Constanti-

nopole 0 la Halcedan si s'a suit la-

rId pe alt stilp i mil de minuni

512

LUCALUCIA

lucra. Deci asa petrecend pe stilp

patrulleci i cinci de ani, q'a mutat

mijlOce a impedeca executarea ace-

catre Domnul in U. Decembre.

LU(1A Tigrinul din Montanie cu
pace s'a s6vir0t in 27 Decembre.

Intro pcestea mama sa cadu bolnava vi fu atacata de o scurgere de

sange, caare o facu sa sufere mult,
timp de patru ani. In zadar medicii
intrebuintara tote mijlOcele artei lor
spre a o vindeca. Lucia fiind intristatil peste masura de starea mamel
sale, o indemna s merga la Catane,
ea s cr vindecare de la Domnul,
pe mormintul sfintei Agatia. Ea o

LUCA Diaconul episcopului Siluan

din Emes6 dupa mai multe chinuri

s'a svirsit in arena, f.i.ra sa se ating
fiarele de corpul WI, in 29 lanuarie.
LUCA cuvios, niiscut i erescut

in Elada, Tar parintil si erali din

Ostrovul Elginel, cariui neputend trai
de pradile agarenilor, s'at sculat de

s'ati dus in Elada, unde se

naseu fericitul Luca, care de copil
mic nu manca carne, nici ou sati
acolo

bran* ci numai pane de orz,

le-

gume si ap; topindu-se trupul cu

tot feliul de nevointe i petrecerea
grea se multamea a heani pre siiraci.
De multe on dandu-si haina se in-

stul pined.

insoti, si rugandu-se amendor6, Dum-

ne4eti le-a auit. Atunci sfinta descoperi mama' sale planul ce-1 ayes
de a jertfi lui Dumne4e11 fecioria sa;
Eutihia, ca sa marturisOsca recuno0inta harului ce primise, ingadui
filcei sale a urma Inc1inriior piOse.
Tinarul pentru care era distinata

Lucia era pagan. Cand a au4it ea

torcea gol. I ar dad, s'a facut chin-

voeqte sa remae feciOra i caii vinde

gar, eine pOte spune "rabdarea i bine-

averea, sa o imparta saracilor, se inf uri grozav; el o acusa inaintea guvernatorului Pascasiu ca este creqtina.
Persecutia lui Diocletian pustia turma
lui Iisus Christos. Judectorul con-

facerile lui? In cele din urma s'a asedat pe muntele Stiru i locuind acolo septe ani, a povestit mOrtea sa

s'a svirsit in 7 Februarie.

LUCA Mitilineu, a fost spanzurat

la 1802 Martie in 23.

LUCA pusnicul, s'a svir0t in

27 Iunie.
LUCIA feeiOra. Sfinta Lucia. forte
celebra in istoria bisericei din Sicilia,

era dintr'o familie nobila i bogata

din orasul Siracusa. Avu fericirea s
fie creseuta in religiea creqtina si
era Inca copil and muri tatal seq.

Eutihia mama sa avu grija de a-i

inspira cele mai vii sentimente de
pietate. Aceste prime impresiuni pe

care le inmultia harul, s6virsirl efecte minunate. Lucia avea gust nu-

mai pentru virtute 0 promise lui

Dumnedeti, inteo vrista frageda Inca,
ca va pzi fecioria perpetua; dar vo-

tul acesta-1 tinu in secret, 0 mama

sa, care n'avea nici o cunostinta, ii
propuse a se casgtori. Lucia eauta

demna pre sfinta s fie expus la

locul de prostitutie; dar Dumne4eil
o apara F,4i nimenea nu indrasnea s

se atinga de dinsa. Chinurile ce le

intrebuinta spre a invinge statorni-

cia sa fura fara succes. 0 puse in

InchisOre plina de rant., unde i muri

in an. 304. Din operile vechilor seriitori, se vede ca a fost numgrata intre
cele mai ilustre feciOre, care ail si-

gilat eredinta prin v6rsarea singelui lor.

Corpul sfintel Lucia r6mase multi
ani In Siracusa, si diva, aceea a fost
stramutat in Italia. Parte din m
stele sfintei, care in vechime se aflart
la Constantinopole, acum se afla in
Venetia; 'far o mica particica se afia

la sfinta Episcopie a Argeplui. Se

serbza la 6 Julie.
LUCIA 0 fiul ei Geminian s'a
s6virca in 17 Septembre.

le...",,,-",,,,,,,,,,-,..."1/4,,,,,,,,,,,,,

LUCIALUCIAN

LUCIA i Aroa de sabie s'ail sa-

vir0t in 4 lulie.

LUCIAN a suferit martiriul cu

Peregrin la Dirahia in 7 Iulie.
LUCIAN preotul. Sfintul Lucian
dis de Antiohia, era din Samosata
in Siria. Murindu-i parintii, imparti
averea la saraci, spre a putea sluji
lui Damneder far5, grip'. de cele lu-

me0i. In loc de a se ocupa cu

fi-

lusofia 0 ritorica, cum era obiceiul

pe atunci, intebuinta timpul in studiul sfintei scripturi, alegend de dascal pre nn Macarie, care invata atunci cu mare renume in Edesa. Facendu-se preot, se silea prin cuvin-

tari 0 exemple a indrepta pre calea

virtutei. Dar nu numai atata; stiind
ea un preot este dator a pune in
serviciul bisericel tote talentele sale,
d5Au o nou5. editie a c5rtilor sfinte,
indreptand tote erorile, care se strecurase in textul Vechiului 0 Noului
Testament, fie prin neexactitatea 00pi0ilor, fie din rautatea ereticilor.
Acsta noug editie merita stima tuturor 0 fu de mare folos st. Ieronim.

513

sari impratului, inaintea carula filen

o apologie stralucita a cre0inismului. Judecatorul audind pre sfintul

marturisind cu indrasnla pre Iisus
Christos II trimise din noa in inchisOre qi opri a i se da ori-ce nutriment. Tar dupa ce-1 Ikea sa rabde
de fOme timp indelungat, II punea
inainte bucate alese, gatite din jertfele idolilor; dar el nu le primea,
stiind c5. nu trebue a manca din jertfele idolilor, clack ar putea fi scan-

dal pentru ed. slabi 0 daca 'Agana

ar cere ac6sta pentru inchinarea idolilor. Adus find a doua Ora inaintea judecatorului, starui in marturisirea lui Iisus Christos. In deqert se incerca a-1 munci spre a-1
face sa se clatesca din statornicia
sa; nu mai putea scOte de la el alt
cuvint de cat: sunt creftin. Acestea
eraa singurele arme de care se servea

v6 saluta, va vestesc ca papa Antim 9

pentru a invinge, incredintat, dice

St. Chrisostom, c5, inteo asemenea
lupta, nu eloquenta aduce biruinta
qi c5, mijlocul cel mai bun pentru
a invinge nu este 0, qtii bine a
vorbi, ci sa qtil bine a Iubi. Unit
spun ca a fost pus Iaraqi in inchisore. St. Chrisostom care qitiea mai
bine ea altii, dice ca a fost decapitat. Rufin dice, ca a fost sugrumat din ordinul lui Maximin, in inchisOre, din causa poporului. Din
actele sale se vede ea a faeut mai
multe minuni, ba chiar 0 sfintirea
sf. thine, fiind legat in inchisOre, a

a savigit alergarea sa prin martirie.

savir0t'o pre pieptul saa 0 apoi a

Era anul 303, and spunea sfintul

imparta0t pre credincioqii de acolo.

Lucian cele intimplate. Trebue sit

fi mat ramas nou5 ani in inchisOre,

el primi cununa martiriului dupa

Din marturia st. Chrisostom 0 alti

autori, se vede, ca martiriul St. Lucian s'a intimplat in diva de 7 Ianuarie anul 312; caci el patimi in

mrtea st. Petru al Alexandriei, care

timpul persecutiei lui Maximin, care

Lucian, de 0 preot in Antiohia,

era la Nicomidia in an. 303, &and
imperatorul Deocletian publica pri-

mele sale edicte in contra religiel

crecitine; el fu din num6rul acelora
ce ere." arestatl pentru credinta. Din
inchisOrea sa scrise credincloOlor din

Antiohia o scrigre, care se termina

cu cuvintele acestea: Toti martiril

fiind-ca dupa cum ne spune Eusebiu,

el fu condus inaintea guvernatorului

se sfir0 prin publicarea edictului

pre care St. Constantin 11 dadu in

1) Acesta era episcop in Nicomidia.

Pe atunci numele de papg se dAdea tu-

favrea creqtinilor, in luna Noembre

acelaqi an. Corpul saa, cum ne spune

se intimpla la 311. OA cum ar fi,

turor Episcopilor.

st. Chrisostom, a fost inniormintat

83

514

LUCIANLUP

In orapl Drepane in Bitinia. Cat-va

timp dupit aceea impratul Constan-

LUCIAN martirul s'a gvirca la

bire, doctorul prea iubit, l'ar fi numit v6rul sea cum scriea catre Romani. Epistola catre Filemon (24)
vorbeqte de Luca ea sot la Incrarea
apostolica qi acea cake Romani da
lui Timotei acela0 titlu, in acela0
vers unde Lucie este numerat pintre
rndele sale. In fine cand St. Pavel
aerie Romani lor din Corint 0-i salutn in numele lui Lucie, se pare

Roma din ordinul prefectului Maxim,

impreunit cu Gordian, Macrovie, Ei,

ea st. Luca era la Filipi (Fapt. XX, 6).

LUCIE consilierul cetatei Quirine

Zotie 0 Valerian in 13 Septembre.

LUCIAN, s'a savir0t de sabie en
Faust 0 Vasilie in 25 Octombre.
LUCIE (Fapt. XIII, 1 an. 45)
profet 0 invtator bisericei din Antiohia Siriei, era ruda cu st. Pavel
(Rom. XVI. 21). Unit rail confundat cu st. Luca; numele se deosebesc 0 St. Pavel nu s'ar fi servit
&and de unul and de altul; scriind

din Livia intrecea pre alp in ma-

tin cel Mare gen in acel loc un oraq pe care-1 numi .Helenopole in
onOrea mamei sale 0 pre care-1 scuti
de ori-ce taxa, ca sit arate eat de
mult onora memoria sfintului martir
Lucian, pre care biserica ortodoxii
11 serbza la 15 Octombre.

Colosenilor (Co los. IV, 14), in boo

sit numsca pre Luca, spre deose-

rimea trupului. Primind st. botez se

duse la Cipru, nude rsturnand jertf elnicul idolilor cu piciorul, i s'a

taiat capul in 20 August.

LUCIE ostaqu1, prin foe s'a sevir-

qiit in 14 August.

LUCHILIAN, dupit mai multe

munci a fost restignit in 3 Iunie.
LUP martir, s'a savir0t de sabie
in 23 August.

Aggat

4 W.VA.% ;

M.

deati din vedere fiinta de fatg a Id

MACARIE al Alexandria Macerie cel tin5r se nAscu in Alexandria

unde se ocupa la inceput cu o pro-

Dumnedet 0 facerea adancil ce dom-

fesie neinsemnat5.. Dar in flOrea vri-

spre rugAciune.

nea in desert indemna 0 maI mult

stel atins fiind de darul lui D-deil

OdiniOrit i se educe un strugure

frumos 0 cules atunci. El II dtidu
vecinului 0 aqa trecu de la unul la
trecu maI mult de qese-cl.ect de ani altul 0115, ce iarriql ajunse la el.
in pustie. El se retrase cam pe la Minunandu-se de infrAnarea fratilor
anul 335 in Tebaida; acolo primi s5l, nu voi nici el sit' guste din el.
Inv5tAturI folositOre de la eel mai
El se nevoIa aqa de mult, incat
se desparti pentru tot-d'auna de lume,
spre a se jertfi mai. Dumnecleb 0 pe-

insemnAl dascAli al monahismului.

Dar avend o dorin0 infiAgrat 5. de

era neintrecut in asprimele postulul

0 privigheri. Amlind de MAn5stirea

a cunOste si mai mult din tainele

sf. Pahomie Tavena, care se destingea

dintre tote m'angstirele pentru aspri-

Egiptul de jos, cam pe la an. 373.

Acolo erair treI marl deprturi din
care unul purta numele Scetiei dup5 .

urea vietei, se duse acolo cam pe la

anul 349. La inceput nu volail sii-1
primes* g5.sindu-1 crt este prea slab

o cetate cu acelayl nume; altul al

pentru a putea resista asprimelor pos-

Chilielor, dup multimea acestora ei

tului 0 privegherd. In urm 5. nevo-

inv5VitureI creqtine, se retrase in

al treilea al Nitriei. In fie care din

acestea Macarie avea cite o chilie.
La Nitria primea 0 inv5ta pre streini; dar trtila mai mult la Chi El,
unde primise demnitatea de preot.
Fie care pusnic trgia departit unul

in0 lui a fost asa de mare, bleat

de altul 0 se vedeart numai Simb Ate

veni in minte Fr, mere,. la Roma ca

0 Duminica la biseria. Dacg lipsea

vre unul, s5 credea c5. este bolnav,
0 cu totii mergeat srt-1 yea,. Dac5,
vr'un strein ar fi afatat dorinta a se
ap4a acolo, fie care-I oferea chilia

s servesa la un spite]. Acesta era

o curs5 a diavolului, escitandu-I amorul propriu. Dori* de a eqi din
deprt era aqa de mare, a era s fie
biruit. Atunci se hotgri a remfinea
in mijlocul chilid sale, pan& ce-I
peri acea poft5.. Apoi umplu dou

sa 0 el iql facea alta. Cu totil luemir la panere 0 mreji; dar nu per-

intreen pre toti fratii. Pentru ca a-

ceetia s'a' nu se desn5A5jduIas* st.

Pahomie rug5, pre st. Macarie a se
intOrce la al sl, carii aveat nevoie

de exemplul 0 sfatul lui.

Odat5.-I

516

MACARIE

panere cu nisip 0 le purta de la o

margine la alta a deqertului. Cu a-

Impartind saracilor se retrase qi el in

singuratate.

csta invinse puterea diavolului. Voind s. gusto placerile contemplatiunei divine cel putin cinci dile, se

Nu numai in nevointele sale servea de model ci 0 in credinta Lucin

patriarh arian din Alexandria l'a exilat in anul 375 cu Macarie Egiptnul. Ajungend adanci betranete, muri

inchise in chilia sa

ise sufletu-

lui seh: Fiind c 'a'I ales lacaqul

in cerih, unde trebue sa vorbe0i cu
D-deh l eu sfintii ingeri, fereqte te
de a te rasa jos la ganduri 'Amintesti". Dome dile sufietul st s'a bucu-

rat de acea veselie nespusii, dar a

treia i fu muncit de ganduri aqa
de grozav, ca numai putu resista;

intelegand de aid ca vita nests

este un timp de lupta qi ispite. Prin

nevointele sale se invrednici a cundqte cele ascunse ale Omenilor 0 a

vedea chiar cursele ce le intindea

diavolul.

in anul 395 0 se serbeza in 19 Ianuarie.

MACARIE Egiptenul, se nascu In

Egipetul de sus pe la anul 300. Pe

cand era copil p4tea oile qi i s'a intamplat intr'o di de a furat cate-va
smochine impreung cu all copii din
care manca una. De cate ori 'sl aducea aminte de acesta, plangea, ea
cum ar fi sevir0t o crima. Era Inca
tin& &and harul lui D-deil 11 indemna sa parasesca lumea. Supus impresiunilor sale, se retrase intr'o chi-

Nu este virtute mai mare pentruun

calugar, decat saracia de bung vole.

Huta de lane/ un targuqor in Egi-

Odat muri un calugar duca care

Amase 100 de galbeni. Tott se intrebat, ca ce trebuie sa se fad]: eu
ei. Unii erah de *ere a-I imparti
la Arad. Dar st. Macarie qi Pamvo

panere, el se indeletnicia cu ruga-

diceah sa-i arunce banil in mormint.

Argiutul thil fie cu tine spre pierdare". GrOza cuprinse pre toti aqa
el nimenea n'ah mai indrasnit a
stringe beni.

Macarie s'a invrednicit de darul

minunilor i Paladie, care a vietuit
cu el trei ani, istorise0e mai multe
de acestea. El vindeca, pre un preot
de cancer, dupa ce.1 film sa se pocgiasca i sa-0 marturisesca pecatul.
Trecend Nilul ca st. Macarie Egiptnul erah btranii aqa de veseli la
fata, c atrasera privirele unor ofi-

pet. Pe langa lucrul manilor, facend

ciunea continua practicand nevoin-

tele cele mai mart

Pacea care o gusta el in serviciul
lui D-dei1 fu indata, turburat. 0 fata
din vecinatate 11 acuza ca ar fi necinstit-o. Atata a trebuit pentru ca sa
fie expus la batjocurile cele mai man.
Macarie sigur de nevinovatia sa, nu

se incerca de a desminti; suferi loviturile gi insultele ou o rabdare minunatrt; mai mult Inca, se obliga a
intretine pre acuzatOrea sa, dandu-I
ce ca0iga de la panere.
Dumnedeil nu intardia a manifesta inocenta servitorului sti. Venind
ceasul acelei femel nefericite, o alma
niqte dureri grozave i nu putea se.

nasca, pdn. ce nu spuse numele a-

ceri, caril nu se putura stapani de

a dice: Ce fericiti betrani! Cu adeverat fericii, cad aqa, ne chiama.
Dar dad, noi suntem fericii, caril
am lasat lumea, cat de veseli trebue s fii voi in lanturile di Cu-

devdratului parinte. Poporul deschise

ochil i furia sa se schimba in admiretie, cand engeta la rabdarea gi
Huta sfintului nostru ;
fi dat dovedi
publice de cainta qi de respect, dad.
Macarie care fugea de otrava laudelori

vintele bhtranului phtrunse inima tinerului oficer care vindend totul Si

nu s'ar fi retras in degertul Scetei,

unde petrecu qese-deci de anl din

MACARIE

vieta sa. Cu tag, grija ce avea de a

ascunde virtutile sale, totuO se an1ir5, de departe, aa ca multi veneali
sl se supue sub ascultarea lui, pentru
a ajunge la perfectiune. Dintre top:
ucenicii s51, el tinu numal unul care

sa porte grija de streini;

cel-1alt1

r5masera in locuri despartite unil

de altit.

Un episcop din Egipet, care cunoOea sfintenia lui Macarie, credea

eft ar fi birre sad fad, preot i 11

hirotoni, ca sa pta s5vIrO sfinta

liturgie pentru acea adunare de si-

yi

517

rabdarea lui Macarie; nimic nu

putea s. schimbe aceste dou6 virtutl.

Un preot pagan O maI multI necre-

dincio0 a fost ap de miratl, c.

se convertira la creOinism. Dar O
umilinta sa nu era maI pe jos; acesta facu ea InsuO demonul sa marturiskcit. Macarie, qicea el servitorului luI DumneVeil, a putea sh
te intrec in privigherI in posturI 0
altele; dar umilinta ta m5 ruOneza
si m desarmeza".

Multimea alerga din kite *tile

ea sa-1 intrebe: intre acestia era O

hastri, care se inmulta pe fie care Vi.

In curend fiind prea numerOsa, se zi-

un tIn5r, care voIa sa imbratipze

patru biserici, fie care cu pre-

tr'un kc cu mortl i Vise sa-1 injure.

A doua Ora 11 trimise sa-I laude.

Nevointele lul Macarie erail peste

masura; manca numal odata pe sp-

Apol 1-a intrebat, ca ce I-aA r5spuns mortii. Nu ml- alt r5spuns nici
la injurii, nici la laude, r5spunse
tingrul. Dn-te dar i imiteznesim-

dire.

otul slit

Vaulting; de

aceea fate, sa era pa-

ha, i corpul fOrte slab. Evagriu ucenieul 8511, topit de sete, I-a cerut

un pahar cu spa: Multameste-te a

fi la umbra; multi sunt lipsii O de
mingaerea acsta. De dou5-clec1 de
ani n'am mancat, n'am but, nici n'am

dormit, decat atata cat trebuia sa

ca sit traese". Renuntase cu totul
la vointa sa. asa ca nu refusa a bea
vinul ce i se da; dar apol se lipsa
de oil ce lAutura timp de done ski
trel (IN, ea s se pedepssca. 'Wend
Evagriu acsta, ruga pre streini, ea

nu'l mai dea vin.

Invtaturile ce le da altora eratt
scurte, i tindeati la aceea ea sa se
se,

vita solitara. Macarie 11 trimise in-

tirea kr. De vel man lumel O tie

insutt, vei lncepe a trai pentru Iisus

Christos". Fiind ca nu putem reproduce bite cuvintele st. Macarie, vom

cita unele exemple; de aid se vede

progresul ce l'a facut el in vita
spirituala.
Intr'o i spunea cuI-va: De vel

primi dela D-Vett Orficia ea O boghtia, fOmea i lipsa, ea Inbelpgarea

i ospetele, vet invinge de sigur pre
vrajmaqul mantuireI i vel domoli
patimile". Un pusnic se plangea c5,
o fOtne grozavit 11 ispitea a introrumpe postul in singuratate, pe &and

observe Vacerea, rugaciunea, reculegerea, umilinta i omorirea poftelor,

in manastire trecea adesea sptii-

virtuti pre care le practica singur

in gradul cel mai 1nalt. Cand v5
rugati, (Ikea el, nu vorbitl multe.
Este de ajuns a repeta adesea, in

Ii

curatia inimel, Demme milueOe-m5

cu ce-mi este de folos. DOmne, ajuta-mi". CunoOea din experienta folosui acestor rugacluni scurte Demme
precum Oil O vrei ,milueOe-m".

manastire te hrnial cu plcerea de

a te distinge de altit prin abstinence.
Pe altul intrebandu-1 cum ar putea
sciipa de neeuratul, care-1 necitjea
cumplit , sfintul care vedea ea ispi-

Necontenit se minunail de.blandetea

tele-I vin mat ales din lenevie, 11

maul intregl, fara sit mitnance; el

respunse: Pentru c5, in pustie

n'ai pre nimene martor, care sit vada

postul Oil, care sit te ajute sa te
nutrsea en laudele sale, pe cand in

518

MACARIE

Indemna a lucreze mereb Oa lina.

0 a manance numai dup 5. apusul

lexandria aucli de noutatea ackta,

incepu a blestema pre Luciu, pentru

sOrelui. Ast-feliti pusnicul scapa de

ea exilase pre sfinVI, caril nu se o-

chinuri.

cupati cu alt ceva de cat a placea

lui Dumnecleil 0 a cre0e Imp5r4ia
Jiff lisus Christos. Din tote partile
strigati nedreptate 0 r5utate; aqa a
Patriarhul, care se temea de o re-

Macarie se in0iinta ca dou5 femei maritate, ce traiail intr'un oraq

din apropiere 11 intrecea. Indata se
duse a le vadh; 0 in adev5r ca ele
duceati o vita mai siinta. Cu luare
aminte la cuvIntul lor, nu rosteati

volta, permise solitarflor alungap de

a se IntOrce la chiliele lor.

nici odata vorbe netrebnice, smerite,

rabdatOre, blande, placute barbatilor

Sfintul Macarie reintors in singuratatea sa, incepu Iara0 nevoin-

kr, se comformaa in totul vob*lor

lor, and nu se improtiveaa legei lui

aceea cunoscend a i se apropie sfir-

Dumnedet. Tot-dOuna cu bagare de

sOnca, adesea se rugati lui Dumne-

0tu1, se duse s vada pre pusnicii

din Nitria. Le dadu Invqaturi aqa

(let, ca a le Invredniasca a-I jertfi

de ating6tOre despre

lui necontenit sufletele 0 trupurile kr.

Pe Panel% darul profetiei, sfintul

caOra la piciOrele mut 0 cu ochii

scaldaV in lacrimi. S5, plangem frati1or, le 4icea el.; ochil noqtri a
verse necontenit 0rOie de lacrimil

ele sale obicinuite. Cat-va timp dupa

infrinare, a

mai poseda 0 pre acel al minunilor;

ceea ce se v'eflu cu ocazia unei erorl. Un eretic din secta Hieraciti-

in viVa aasta, ca sa nu adem in

kr care se furipse in deprt, unde

acel intunerec nude nu ne-ar putea

rkpandea dogmele sale impiOse, era

pe cale a amagi niqte pusnici. Macarie opuse inv5tatura bisericel, acelor sofisme ereticr; dar fiind-ca avea a face cu un inimic viclean care
nu se lisa a fl convins, sustinend
mai departe ea nu vor invia mortii.

Atunci sfintul invia un mort, i-1

racu pre eretic a se ru0neze.
Tot asemenea facura ei 0 cu arianii. Luciu patriarhul Alexandriei
convins din exprienta ca pusnicii
vor r5manea neclatitil in InMatura
Parintilor de la Nicea, trimise armata ca sa-I ImprA0ie. Mu4I dintre
ei primirA cununa muceniei; dar cel
mai Insemnati dintre el, ca eel di:A
Macarii, lsidor, Pamvo, etc., ail fost
exilati dupa ordinul ImpAratului Valens intr'o insub 5. mica a Egiptulul
inconjurat de tOte partile cu mlaqtine. Indata se v4u o schimbare
minunat5.. Paganii, mit traiaA acolo
inv5taV de sfinVI marturisitorl, re-

nuntar5, la cultul idolilor 0 primira

botezul. Indata ce poporul din A-

ajuta alta de cat a aprinda 0 mai

mult focul, care va arde trupurile
nOstre". Dupa aratoria acesta sfintul mai trai putin; el e0 din lumea

acsta in 390, ca a mrga sa primOsca Asplata ostenelelor sale. Era

in vrist de 90 de ani, din aril

60 II petrecuse in deqertul Scetei.
Se pare a sfintul Macarie a fog

eel intai pusnic, care a vie0.1it acolo

cum spune Casian (Collat. 15, c. 18).
Unii autori 11 numesc ucenic al sf.
Antonie; dar parerea lor nu este Intemeiata.". Sfintul Macarie se serbza

in 'Pia de 19 Ianuarie
MACARIE marturisitorul, s'a s5vir0t cu pace in 19 Februarie. Ve41
Evghenie.

MACARIE Episcopul Pafei, cu

pace s'a s5v1r0t in 8 Februarie
MACARIE Egumenul Pelechitului, naseut in Constantinopole 0 r-maind orfan de parinOi sgs'a orescut de un mo, al s511. Fiind dat la
Invtatura sfintelor scripturi 0 avend
flrsca istqime li multil osirdie a-

MACARIE

ratand, in scurtg vreme a petrecut

tta scriptura; a cunoseut nimicnicia

si grabnica strickiune a celor vremelnice, precum si vecinicia celor cere;ti. Pentru care esind din cetate

s'a dus la mangstirea numith Pelechiti i amestecandu-se pre sine cu

monahil de acolo, lepadand numele
Hristofor, s'a numit Macarie. Facend
ascultarile man5stirei si gvirsind

bunatatl cu multa smerenie, s'a facut incepator si facgtor de minuni

prea minunat. Cad patimi nevindecate, Dumneq.eil prin el a vindecat

si plOe din cern a pogorit pe p5.mint cu ruggclunea i facendu-se

mare si vestit in Vele acelea, multg
multiple ngzula catre el. -nil culltind prin el dureri sufletesti, lar

alii dureri trupesti vindecandu-le;

asa c trupeste i sufleteste erah
vindeca
i Intrii. Auclind de acesta Tarasie prea sfintul Patriarh
al Constantinopolei, l'a f5.cut slujitor

Domnului, caci a vindecat pre Pavel Patriciul si pre sotia lui de o

bla grea. Ducndu-se apoi la mangstirea sa, a pus in lucrare si mai
mult smerenia ce o avea. Atunci
lucratorul de smintele diavol, indem-

519

lui Duninec,leti. Peel zabovind in acea izgonire i mult nevoindu-se si

facendu-se fac5tor de minuni s'a mutat care Domnul in Aprilie intai.
MACARIE martir, 'prin foc s'a

gvirsit in 11 August.

MACARIE martir, s'a svirsit

prin decapitare in 6 Septembre.
MACARIE martir, s'a sgvirsit de
sabie in 6 Septembre.
MACARIE noh cuvios martir, a

suferit in Tesalonic la 1527. El a

fost ucenie st. Nifon Patriarhul Cons-

tantinopolei, prin sable s'a gvirsit

in 14 Septembre.
MACARIE nor' martir din Hiul
Bitiniei, care a mgrturisit in Brusa
mai intgi improscat cu pletre apoi
de sabie s'a svirsit in 6 Octombre.
MACARIE Romanul. Trei 136trani:

Serghie, Ighin i Teofil din manastirea sfintului Asclipie din Mesopo-

tamia Siriei s'all pus in gand s. cutriere pamintul; i merend ei printr'un Joe pustiu v54ura o pestera
bine ingrijita ce arata a fi locuita
de cine-va. Nu mult dupg aceea Ii
se arata un b5tran fOrte venerabil,
care le clise: De sunteti de la BumneIeti venitl la mine, iar de sunteti

nand pre un imp5rat tiran, da einstitele iceme in foe si in apg. Acela

era Leon Armaul, care a trimis in
surgunie pre Prea sfintitul Patriarh

al Diavolului, departati-v5 de la mine

Nichitor si care muncea pre Arhierei,

lepadat de diavolul. Atunci sculandu-se staretul veni la dinsil si des-

Arhimandriti, cu izgoniri si eu inchisori si cumplite btL Atunci

minunatul acesta barbat, unul fiind
din sus pomenitil parinti la feliuri
de munci a fost dat si in inchisre
a petrecut pang la sfirsitul spurcatului aceluia imphat. Pupa acela
imp5ra4ind Mihail Travlul, find de
aceeasi credinta, seotend pre sfintul
de la Inchisre i prin ali mult
magulindu-1 i ingrozindu-1, nimic
n'a isprgvit. Pentru aceea l'a exilat
in insula Afusie, lar sfintul suferindu-le pre tote vitejeste, multamea

smeritul si pacatosul. Iar el al clis:

Bine-cuvintzkne robule al lui Bumneq.eti, ca suntem crestini i ne-am

fgandu-si perul de pe obraz,

I-a

bine cuvintat si a inceput a-I intreba

De undo suntetl fin: mei' si pentru
ce ati venit aicea ? Iar el il spusera
Vita intamplarea i gindul lor. Iar

el a lis; Fii mei nu se va afla om

ea s Vita pricepe puterea lul Burnneq.eti; el e nevrednicul m'am nevolt sg fac achsta si mi-s'a aratat
unul miptea si mi-a lis: Nu te pune

a ispiti pre eel ce te-a zidit, ca nu

vel putea trece mai 'nainte de locul
acesta. Deci auclind el acestea fOrte

520

MACARIE

se Infricoar i fiind in desare, le

dise: Fiii mei staci putin de o parte
ca am dol copii aicea, carii yin in
tag sera la mine, ea nu cumva ye-

disparu. din naintea mea; atund am

'114eles, ea era ispita diavolsca 0 am

dendu-ve streini sa ye vatame. late.

doi lei veneati repede din pustie si

nindu-mi in sine, cunoseui pacatul

se aruneara la picIOrele lui racnind,

Tar calatoril de *ice at. *tut cu
fata la pamInt. Puind manele betranul preste flare le-a dis: a venit

eine-va la mine 0 s nu le faceV

vre un refi. Apoi intordndu-se &etre

monahi, le-a dis: Veniti fratilor, sa

facem rugaciunea de sera 0 dace.

se scular aceia infricosaV, se repedire, leii

la dinsii 0 le lingeati

piciOrele. Iar a doua di 11 rugara

se, le spue cum a venit. El respundend, dise: Am fost fill de hoer IOn

Romanul; prinil voira sa me cesatorIasce, dar eti esind din camara

de nunta am plecat i intilnindu-me
cu un om, m'am luat dupti dinsul,

pane ce am ajuns aid 0 se film

nevedut ochilor mei; atunci eti planend, am adormit i lata cti mi s arata

omul en care venisem i care-mi

Oise: Eu aunt Rafael Arhanghelul,
nu te speria, ci da laud ml Dumnedeil, c ai trecut intunerecul pi
ai venit la lumina. Acestea Iarfisl
dicend s'a facut nevedut; lar ell plecai i dup e. cinci dile am venit in
pestera acesta unde era o IeOie

mOrta eu dol ldsori mid; am ingropat leOica 0 am crescut leisorii

en muguri de copaci. Dup e. doi ani
eii cu mesa' leisori si vedui o basmalute, apoi niste pantofiori si pe
o stance zerii o dragalasa cuconita
imbracata cn haine seumpe, care-mi
spunea ca esind din camara de nunta
a plecat i s'a ratacit pe aid, unde

voesc sa locuesc. Atunci luandu-o

de mana am dus'o in pestera 0-1
dedei sa manance, Tar ea plangea
asa de tare, de'l curgeati suree. Efi
vedendu.o, mi-se facu mile 0 cand
sa me apropil de ea, se o mangaifi,

plans eu amar, dicend: Gresit-arn

inaintea ta Demme, milueste-me! Ye-

ca nici leil acestia nu mai veneati

la mine de vr'o 4ece dile. Pusei

gand se me mut de aid, ea se nu

me mai amagesc

s fill lepadat

de la fa0 Domnului. Sculandu-me

am esit din rpestera adsta, 0 am

umblat done dile; apoi aratandu-mi-se
Ingerul, dise: Uncle mergi Macarie ?
lar dr disei fug de fate, pacatelor
mele! 3i-mi 4ise ingerul: 0 ispit
nu putusi rabda? IntOrce-te la chilie.
Iar ell Pam intrebat: Cine esti Winne?

el mi-a respuns: Eli sint Rafael

care te-am condus la calea acesta.

acestea dieend, se gen nevedut.

intoreendu-me la chilie, am

Deei

Ingenunchiat inaintea Domnului, petreeend , patru-deei de dile 0 nopti

fara s manane ceva. i seulandu-me

am vedut lumini in pesterl i un

om imbracat in porfira, cu cunune
de pietre scumpe in cap 0 canta o
cantare minunatii, Tar glasul lui era
ea de popor mult. Daca se sevirsi
cantarea, un miros forte plecut se
respandi, Tar acel minunat om nu
l'am mai vezut; cad suindu-se la
cerifi se feett numai fulgere, tunete
pi cutremur; Tar ei1 am remas fara
de graifi septe-deci de Ole; eram
atund de patru-deei 0 opt de ani.
Acestea le-ati audit fraVilor; de veVi
putea s suferiti remaneci cu noi,
Tar de nu, Domnul sa ye indrepteze.
Deci i-afi petrecut leii trei clile pi

srutand piethele lor s'ail intors la

staretul. lar monahii call dus pe la

Ierusalim si inchinandu-se sfintelor
locuri s'ail intors la manestirea lor,
povestind cele pentru sfintul Macarie

a ceruia amintire, se serbeze. in 23

Octombre.

MACARIE martir, s'a sevIrsit de

sabie in Alexandria la 30 Octombre,

MACEDON MACRINA

,..,,..,-,,,,-,,,,,,,,....-.....,-....ev,-,..-.......

MACEDON flul

lui Filit

si al

Lidiel s'a svirsit in 28 Martie.

MACEDONIE cuvios, avea dragoste sa locdasca pe virfurile muntilor schimbandu-se din sat in sat,
prin Finicia, Siria si Cilicia. Acsta
o facea din imbulzla celor ce nazulati la el. Petrecend ast-feliii patru-

deei si cind de ani, far cort sail

521

la o mica distanta una de alta. Cea

destinata pentru barbati a fost condusa de St. Vasile apoi de fratele
seil Petru. Macrina facu n4te regule
fOrte intelepte pentru acea locuita
de feinei; ea stabili dragostea si spiritul saracid, departarea de lume,
nevointele trupesti si umilinta, o ru&lune unita asidutt cu cantarea

colib5., ci intr'o deschiptura de stinca.

Dupa ce s'a flout preot, se indupleca

psalmilor.

de rugamintele ucenicilor si-d facu

chilie. Mat pe urma intrebuinta si
casute streine; 0 ast-feliii a petre-

cancer cu care o incerca Dumnedeti;

cut doueci si cind de anl, stand

in casute 0 in colibe, in cat se a-

dunk anii luptelor sale la 70, hr-nindu-se 40 de ani cu pane de orz

si apa. Facendu-se tImaduitor Valor prin minuni, o data prin rugadune a vindecat pre o femeie care
mann peste masura de mult. Slujind lui Dumneddi cu curatie 70
de ani, s'a mutat catre Domnnl in
24 Ianuarie.
MACEDONIE, Patriarhul Constan-

tiuopold cu pace s'a s6vIrsit in 25

Apriel.
MACEDONIE martir, taindu-i-se
manele si pidlOrele s'a s6virsit in
28 Iunie.

MACEDONIE martir, s'a s6virsit

de sabie in 12 Septembre.
MACRINA, sora marelui Vasilie.

Sfinta Macrina era cel intat copil

al sfintului Vasilie lAtrinul si a
sfintd Emilia. Dupa mOrtea tatalui
sthi ea jerth. lul Dumnedeii curatenia ei, si ajuta forte mult pre mama
sa in educarea fratilor s61 0 a snrorilor sale. De la &inn Vasilie cel
Mare, Petru al Sevastid 0 Grigorie
al Nisel se deprinsera a despretui
lumea si a se teme de pericolele ce
se intilnese aici, cum si a asculta
cuvintul lul Dumnedet si a lubi rugadunea.

Santa Macrina suferi mult de un

in stirsit fu tamaduita cu semnul

crucei pe care-1 facea mama sa pe
partea bolnava.
Dupa mOrtea sfintd Emilia, Macrina dispuse de averea sa in favO-

rea saracilor 0 trai ca 0 alte dilugarite din manastirea, sa, castigand

existenta din lucrul manelor. Sfintul
Grigorie de Nissa, cercetandu-o in

ultima sa bOla, o gag, de si cu totul slabita de friguri, culcata pe

o scandura. Ea se mangala mult prin
sfaturile frateluI seA; se reinsufleti
si produse dcte din tOte virtutile
prin care sfintiI se pregatesc pentru
ceasnl mortil. Ea cl'a dat sufletul in
pace, dupll ce se insemna cu semnul
sfintei crud.
Saracia in acea manastire era asa
de mare ca abea se gasi un vet forte
usat spre a acoperi corpul Macrind,
&and o duse la mormint; dar St.
Grigorie arunca d'asupra mantia sa
episcopala.

ServitOrea lul Dumned4 purtase

la gat o cruce 0 un inel. Sfintul

Grigorie dadu crucea de fer und
calugarite anume Vestiana; dar pastra

pentru sine inelul care avea o particica de sfintul lemn din adeverata
Cruce a Mantuitorulut Episcopul lo-

cului 0 sfintul Grigorie luarli parte

la inmormintarea Macrinei, Cu cle-

In nnire cu mama sa intemera

rul, calugarii 0 calugaritele impartiti.

In done cete, care aveau luminarI
in mana si cantaA psalmi. Corpul

dou6 manastirI in Pont, care erall

sfintd a fost dus la biserica sfinti-

522

MACR OVIEMAL A HIA

lor patru-leci de mucenini, care era

la o miI departe de menstire si
a fost depus in cavoul sfintei EmiHa. Se Mari% rug'acluni pentru amandou6 servitOrele Domnului.

Sfinta Macrina muri in luna lui

Decembre anul 379; si se serbOA
de greet si latini in liva de 19 Iu lie.
MACROVIE cuvios, s'a nevoit in
Seitopole, in 4 Mai.
MACROVIE martir din Galatia,
dupe. ce a suterit 'nuke chinuri prin
foc cii sabie, la "Irma' a fost dat la

flare si asa s'a gvirsit in 13 Septembre.

MAWR era pe timpul lui Maximien si Diocletian ostas In ceata

numit a Marvilor; si and se afla

in cetatea Gazdelor, a fost *It la
Guvernatorul de acolo a' este crestin. Deci InfetisAndu-se la judecktorie i m'arturisind pre Chnistosul

set, l'a betut fea mile spte iIe

atit a fost Want de cumplit, in
at trel-cleci

Ose

de

ostasi se

schimbati betndu-1; Tar angele din

trupu sti curgea ca un 'Alin, in al

a rosit tot pe.mIntul de acolo. Deci
vitejeste suferind martirul lui Christos atfita de mare munc, din osea-

MAHARSAPOR era un principe

sasca anduTal a trecut in andul

al Persiei, pe care virtutile si eIul

s pentru credinte. ii tecea si mai
renumit de at ilustra sa nastere.
El a fost arestat cu Narses i Sa-

ostirel ceresti, dindu-si sufletul in

butaca, de la inceputul persecutiunei

adicate de regele Isdegerd. Cel doi

suferire.' multe munci i primia cununa martirului. EI ail fost condamnap de Hormisdavarus care din sclav
ajunsese la demnitatea de judecetor

si care era crud si ambitios.

Maharsapor fu intrebat de mai

multe ori i schingiuit. L'a lesat
trei ani intr'o InchisOre infecte, unde

manele ml Dumne4e1i, in 15 Februarie.

MAIR martir, betut s'a sevIrsit

in 11 Ianuarie.
MAL cuvios, leandu-si averea ei
rudeniele petrecea in locuri pustii ei
nelocuite, bucuandu-se in postuni,
In privigheri si in tOte alte, nevointe.
i fe,cea
Fata-i era pururea vesel
marl ininuni en numele Jul Christos
curetind leproii, alungind dracii
(lamina- rorbilor vedere; i acestea
le fecea fiind Ina' viu; Tar dupe. ce

dare Domnul, a luat dar

suferi tote necazurile. Dupii ce tre

cua anil acestia, rati dus din nofi
inaintea judeatorului, care gelsindu-1 necletit In merturisirea lui Ijsus Christos, porunci se-1 arunce
bite() grOpe. IntunecOa si s. acopere intrarea. Dup ate-va 4ile sol-

s'a dus

datii deschiserii grOpa si aflar e. corpul martirului far viOte, dar inconjurat de luminil i ingenunchie,

MALARIA profetul, al dol-spre4ece1ea dintre cei mici. Istoria sa

este cu totul necunoseut e. c1 intemeindu-se pe numele sefi care Insamne

ca si cum ar fi fost in rughclune.

In acstii positiune s'a jertfit,
Maharsapor in anul 421 de la Chr.
0 al 2-lea a NI Vararane.
MAGNU unul din cei none martini din Cizic, de sabie sa sevirsit
in 29 Aprilie.
MAGNU cuvios, ffiand rugeciune

s'a sevIrsit in 28 Lillie.

de mir izb'avitor, cu bung mirkm

spre temeduire si aperare de tOte
primejdiele 0 de bOle are. de leac:
CA pre cei ce me prea-milresc, 4ice

Domnul ii voi prea-meri". Se face

amintirea lilt in. 16 Octombre.

Inger sail ingernl ma 0 care este

numal un supranume onorific, ati
fost unit la indoialii dac e. a existat;
afi voit sb-1 Ta de un spirit ceresc,
idee bizarg care nu se pOte dovedi
prin nimic. Mult timp a fost considerat ca contimpuran cu AgheU ci
Zaharia; dar se pare a este poste-

MALFETAMAMAS

523

rior, pentru ea vorbe0e de templu

ea terminat de mult 0 descrie starea moravurilor aqa cum se vede

urelian. Acest imp6rat de origina

Schit, era nascut in Dacia sail Misia. Armata-1 proclama imp6rat la

sub Neemia. Cartea sa cuprinde cuvintari de pocainta contra preotilor,

caril nu respectait In deajuns cultul,
contra poporului care nu platea decimele (Neem. XIII, 5), contra unora

Sirmia, dupa mOrtea lui Claudiu II

IntImplata in 270; 0 senatul fu nevoit a intari acsta alegere. Trebue
sa se atribue acsta injosire a majestatei numelui roman, uprintei
de a recun4te ca stapan pre un barbar carui slujise norocul in servicia
0 caruia in capriciul soldatilor i-ail
dat imperiul. Tot mer:tul lui Aurelian era de a fi bray, indrasnet, 'in-

0 altora nemultamiti de srta lor.

El q'a implinit insarcinarea sa pe
timpul absentel lui Neemia.
MALFETA. martira, sagetata fiind

s'a s6Vir0t in 12 Octombre.

MALH cuvios, eu pace s'a savir-

qit in 25 Nombre.

disciplinel militare. Abea a fost pus

MAMANT era din Gangra Paflagonilor, din parinti creqtini caril fi-

ind prinqi pentru credinta cea in

Christos 0 dandu-se la temnita, s'a
nascut in legaturile in care se aflail
el. Murind printii s61 in temnita,
o femee ereqtina l'a luat i l'a crescut; dar el strigand adesea pre
mama sa de suflet, l'a numit Mamant. Dupa ce s'a racut de eincispre-dece ani, s'a aflat ea este ere-tin 0 prindendu-1 il Wm% cu toege 0 spanzurandu-i un plumb de
gat l'a aruncat in mare. Pronia lui
Dumnedea l'a scapat i adapostindu-se

intr'o peqtera se hrnea cu laptele

ciutelor. Apol prindandu-1 laraqi, l'a

bagat in foe, apol l'a dat fiarelor i

in sfir0t a fost spintecat eu o ostie

de fier 0 ast-feliu s'a saylr0t in 2

Septembre.

MAMANT unul din cel trei-deci

0 trel de martini din Meletin

treprindkor 0 aspru observator al

(7

Noembre).

MAMANT martir, s'a savIr0t cu

Ermoghen in 24 Ianuarie.
MAMANT cuvios, s'a savir0t cu
pace in 6 Mai.
MAMANT martir, de ceea parte
de Sigmata s'a svir0t in 12 Iulie.
MAMANT martir, s'a savIr0t in
mare in 29 Iulie.
MAMAS martir (275). Sfintul marele mucenic Mamas suferi sub A-

pe tronul imperial 0 dadn pe fata

crudimea sa. El noise mai multi senatori sub pretextele cele mai uOre.
Se arata crud, obraznic, mandru 0
fu dupa Aureliu Victor, eel Intel
imparat care purta diadema. El porni
o non& persecutie in contra cregtinilor, indemnat la acsta din causa
unel expeditil facuta in Asia.
Regina Zenobia, in puterea unel
concesil facute de Galian, poseda
domenil vaste in Orient, ca raspltire pentru serviciele aduse de dinsa

0 de barbatul sn Odenat In ras-

bolul contra Per01or. Aurelian voia

s-1 Ia regatul; dar ea &din sa se apare prin sfaturilc renumitului Longin, care era invata.torul el. In sfirqit armata sa fu inyinsa; oraqul Palmira in Siria, capitala regatulul saa,

cadu in manele Romanior, care o

darimara In anul 270. Zenobia 0
Longhin ail fost facutl prisonierl;
unul ucis, lar ea dust); in triumf.
Aurelian conserva vita reginel, ii
(Mu posesiuni marl in Italia 0 trai
la Roma forte onorabil pang la mOrte.

Regina acsta tinea mult la cretinil din Orient; dar el nu luara

armele contra imperatului. Cu Vita
acestea Aurelian indata ce se intOrse la Roma, publica contra lor
edicte sangerOse. Duca nu s'a varsat
singe este cb, in luna Apriel acela0

524

MAMICAMARCEL

an a lost asasinat in Tracia, pe and

mergea cu rsboi in contra Peryilor.
Lactantiu ne spune (De anort. Persec. c. 6), ca persecutia ce o pornise
atrase asupra sa mania hit Dumne-

lea, c. n'a trait sail vada impli-

nit visul saa, murind la inceputul

furiei sale. Augustin (de civ. 18, 52),
ci altl autori ic ca persecutia acOsta a fost sangerOsa i calendarele amintesc de multi creytini carii

ai patimit atunci.
Unul din cei mai insemnati martini de atunci a fast St. Mamas. St..
Vasilie 0 St. Grigorie de Ndzianz,
ne spun ca era fiul unui pastor slnee din Cesarea Capadociei; ca. din
copilarie &Mita imperatia lui Dumnecleti din tart inima sa i ea se destinsese tot-duna prin o rivna extraordinara. Fiind arestat de persecu-

tori pe la anul 274 s. 275 suferi

cu bucurie chinurile cele mai IngrozitOre i lug, cu tOte ca era forte

tinr, cnnuna gloriosa a martiriului.
La inceputul vcului al treilea s'a
stramutat capul st. Mamas la Lenges.
MANI CA martira, a suferit in
Gotia cu eei 26 martini, in 26 Martie.
MAMELTA a fost din Persia, preotesa capiyteT Artemidei, avend o
sofa creytina i velu In vis ingerul
lui Dumne4e5 aratandu-I tainele ereytine. Sculandu-se cu frica povesti
surorel sale. Ea o duse la Episcopul
yi botezandu-se i se facu singura sora-sa naya de o primi din botez. Pornindu-se 'Agana cu manie asupra-I,

MANATO feciOra, de foc s'a savIryit in 20 Octembre.

MANUEL, unul din eel trei frati
s'a sviryit de sabie in 17 Iunie.
MANUEL martir s'a sviryit de
sabie in 20 Martie.
MANUEL martin, s'a saviryit de
sabie cu Codrat i altii in 26 Martie.
MANUEL cuvios, cu pace s'd saviryit in 27 Iu lie.
MANUEL martir, de sabie s'a saviryit in 30 Octombre.
MANUEL Arhiepiscop de Adrianopole a fost Valet de Bulgari In
22 Ianuarie.

MANUEL Critau, a marturisit

in Hio la 1792 Martie in 15.
MARANA euviOsa, s'a AvIryit im-

preuna en Chira in 28 Februarie.

MARATO nahrtira, s'a saviryit prin

foe in 12 Noembrie.
MARCEL Achimit 486. Ordinul
Achimitilor se deosebea numai intr'un

singur punct de randuiala sfintului

Vasilie; fie-care manastire a lor era
impartita in mai multe corurl, cari
succedandu-se unul pe altul fra nici
o intrerumpere, canter' oficiul divin

cline 0 nOptea. De aid

le

veni

numele de Achimitl, care insamna

neadormiti. lnstitutul acesta avu de
incepator pre un nobil din Siria. El
se numea Alexandru i servise mai
multi all cu distinctiune. Dar lepadandu-se de lume in 402, zidi pe
malurile Eufratulul o manastire, unde
aduna apr6pe patru-sute de calugari,

o ucisera cu pietre, fiind Inca imbracata In hainele st. botez, i o a-

pre care-i ileparti in mai multe coruri, aya precum am spus. Obiceiul
de a canto. laudele Domnului cline

runcara intr'o grOpa adanca, din care

yi nOptea, fara intrerupere, se numea

abea o putura scOte creytinii. Ian

lauchi perpetu.
Alexandru veni apt:A la Constan-

Episcopul mergend la imOratul Per-

yilor, capata invoire sa strice capiytea Artemidiel i sa zidesca o

serica sfinteT tartire, care yi facendu-o a pus inteinsa sfintele mOyte
(5 Octombre).

tinopole. El intemela o manstire

langa orayul acesta din spre Pontul
Euxin. Acolo era vr'o trei-sure de
calugari sub conducerea sa. Manastirea acesta, clisa a st. Mina, deveni
apoi aye de numerosa, ca intemela

525

MARCEL

alta la Gumon pe Pontul-Euxin, in

Bitinia. El muri in anul 430. Vieta
sa a fost publicati de Bolandus la

15 Ianuarie. Dar cu tote ci pOrti

titlul de sfint in meneie, &And se
vorbeste de dinsul cu ocasie, numelc

ail nu se afl in calendarul biserfcesc. IOn, urmasul lui Alexandru,

reuni pre toti clug.rii si in ministirea Gomon. Marcel, care urmi

lull IOn, l.cu ca rindulala acOsta s
fie fOrte renumiti. El era dintr'o familie ilustri din Apamea in Siria.
Pirintil al II lsar, murind, o avere
insemnath. Desi in flOrea virstei nu
se lisa amigit de primejdiele lumei.
Sc retrase in Antiohia, unde impirta
timpul prin studii i nevointele evlaviOse. Meditarea legal Domnului

ii convinse din ce in ce maI mult

despre deserticiunea lucrurilor pamintestI 0-1 aprinse de dragoste

pentru cele ceresti. Cedi drepturile

sale frateluI si i iInpri aracilor parte din bunurile sale de care
putea s dispue. Scipat de tOte legiturele, care-1 tinea in lume, se

staret s-1 lase asa cit va trai. Murind Lin sfintul a fost ales de urmay, pe la anul 440. A luat parte
la sinodul care s'a tinut opt anI
dupi aceea la Constantinopole si se
supuse cererei ce i se fact' de a duce

pre alugaril 01 in prima minis-

tire. El conduse mgnistirea en multi

pruden

i virtute. Fiind silit al

man incaperile manastirei, gisi a-

jutor in dirnicia lui Faletriu. Era

un om fOrte bogat, care se lepadi
de lume cu fill ai, ca sa triiasca
sub conducerea fericitului

ava. El

Se cilugArir intr'o cli. Pe la anul

465 Studie, care a fost consul, zidi
pentru Achimitl o ministire mare
Maga portul Aurit. Se clice ca acolo

erau uue ori pini la o mie de ealugtri. Li se dick numele de stndip, din causa manistireI ficute
de Studie.
St. Marcel Ina parte la sinodul

tinut de st. Flavian contra lui Eutihie si condamni erorile acestuI eresiarh dupi ce mai intiid le con.
damnaser Parintii sinodului. El trai

retrase la Efes, unde se puse sub

mult i duse o vit5. buna timp de

conducerea citor-va servitori aT lui

Dumnell.et, carii trhiati in orasul acesta. Cea mai mare parte din nOpte

sOse-q.eci de ani, cit a fast eilugr.

o intrebuinta la rugiclune, 'far pia

copia crtile, ceea ce-i aducea atit
cit s pOti triti si s ajute pre a,
rut Auclind vorbindu-se de asprimele i singuratatea Achimitilor se
hotiri a intra in rindulala lor; lu
schima i alerga cu o rivng de ne-

Mari in 485 s. 486. Se serbOzi in

qiva de 29 Decembre.
MARCEL martir, s'a sevirsit prin
foc cu Elpidie i Eustohie in 15
Nombre.
MARCEL Episcopul SicheleI, tatal

lui Pangratie, a fost la lerusalim s

vada pre Mntuitorul qi urmind st.
Petru s'a hirotonit episcop al Sicheliei,

creclut pe calea pocgintei. Dupi mOrtea lull Alexandru, VELA ales sa-1 in-

unde aducend la credintii, pre multi,

loculasci, dar el fugi si se ascunse

MARCEL si Valerian martini, 179.

Antonin Piul si Marc Aureliu Antonin
supranumit filosoful, pre care-1 adoptase si-1 idea urmasul sl, s'au distins prin intelepciunea, moaeratiunea

asa ca a nu-1 OM g.si. Cnd s'a

intors, Ava IOn urmasul lui Alexan-

dru, a voit sa-1 ajute, in datoriele

loculuI sal. Cu tOte acestea spre a
dovedi umilinta sa, l'a ficut s im
implin6sci serviciul cel mai de rind
al comunititel. Marcel ficu asculta-

rea cu multi dragoste i mei pre

s'a sevirsit in 9 Februarie.

si zelul lor, pentru fericirea imperiului roman. Al doilea este insemnat i prin victoriele raportate asupra sa Insui, dacl se descrie bine

526

MARCELMARCELA

In Rellexiele sale morale. Virtutile 0 IntelOpta administratie a dom-

niel lul, care a fost af,4a de mult

Mudge, sunt departe de a fi gra
prihan5.. Tot in reflexiele sale morale, 'unde ()ice ca trebue a primi
mOrtea cu curaj, condamn 5. pre a
cre0inilor careil jertfeati viOta pentru religie i o atribue numaT unei
indartnicii nesocotite. El constatase
statornicia acestora in a cincia perse-

cutie generala ce o radicase contra

bisericei publicand edicte noui in
in urmarea carora discipulii MantuitoruluT aii fost uciql precum asigura st.. Meliton, citat de Eusebiu
(4, c. 62). Dupg victoria in contra
Marcomanilor in 174, lash' pre ereq-

tinT in pace; dar nu opri furia po-

insulei, pre toti Ii conducea dup5.

buna cinstire. Mutandu-se in rinduTala ierarhicsca s'a apcjat episcop
al Apameei din Siria, unde se conducea dupg dreptate i euvio0e. Apoi
a stat ferbiute rivnitor credintei celei
intru Christos intemeind biserici spre
marirea luT Dumnee
i surpand

eapi0ile idole01; Tar in cea a luT

Die. nesuferind demonul sa se arda,
a bine-cuvintat sfintul apa i stropind cu ea, a dat foc capi0e1; pen-

tru care fiind prins de inchinatoril

de idolT,- in foe l'ati aruncat, unde

a 0 luat sfir0tul in 14 August.

MARCEL Episcopul Apamei Ciprului de sabie s'a s5vIr0t in 25
Februarie.

MARCEL unul dintre Macabei

(1 August).

poruluT, nici aceea a guvernatorilor

particulari, caril in diterite provincii
se autorisafi de vechile edicte in

fericitul Ieronim o nume0e gloria

contra lor. Ingrozitorul macel din

dOmnelor romane, ramase Oduva dupa

Lion 0 Viena se intimpl in anul

Opte luni de casnicie, ea nu mai voi

sa se marite a doua Ora, cu tote staruintele consulului Cerealis, unchiul
cesarului Gallus, ca sa-o hotarascii
a'l lua. Hotarita nit jertfi luT Dumneleti r5mil0ta 4ilelor sale, ea'0 propuse sa imiteze vita sihastrilor din

177.

Marcel qi Valerian, caril traiati

in Lion scapara de furtuna prin

fuga. El predicara evangelia in provinciele vecine; dar persecutoril IT
descoperir 1i4 condamnara la mOrte
in 179. Marcel fiind prins a fost

dus in cetate 0 ars de vi, dupg

ce suferi mai multe chinuri in 4
Septembre.
Valerian ciislu in manele necre-

dincToOlor lane, oraplul Tama.

Suferind mind pe r6t i strujit
de unghii de fier a fost decapitat
in 15 Septembre. Amendoi martirii
se cinstesc en titlul de apostoll at
GalieT.

MARCEL martin, s'a svir0t prin

foe en Antonie in 1 Martie.

MARCEL martir, s'a s5vIr0t tur-

nandu-i-se plumb topit pe gat In

22 MaT.

MARCEL Episcopul Apamiel era

din insula Cipru, pe timpul hit Tei fiind onorat en guvernarea

odosie

MARCELA. Sfinta acOsta pe care

Orient; se imbraca In ni0e haine

simple 0 grOse, nu mann carne, nici

bea yin, impartind timpul sgil in

lectura, rugaciune i umbland pe la
bisericele apostolilor 0 ale martirelor, facandu-ql lege a nu vorbi nim5nui singura. Mai multe feeTOre di-

stinse se pusera sub conducerea ei;

gi indata dupa aceea oragul Roma
num5ra mai multe manastiri. In ludoelele sale Marcela intreba pre st. Ieronim; i rspunsurile sale ni s'ak

pastrat in 11 epistole. Gotil comandati de Alaric, pradand Roma in

an. 410, sfinta avu s sufere mult

de la barbarl, caril o batura cu biciul, spre a spune unde tine ascunsa

averea sa, care nu era, saii mai bine
pe care o pusese in sinul saracilor.

MARCELIAMARCIAN

V6clend pericolul ce ameniuta pre

ucenica sa Principia, ingenunchla inaintea soldatilor, si-T rugl s'a nu abuzese de slabicTunea vristel Bi sexulul s. AceStia se lasar5. induplecatl Bi duser5. pre Marcela i Prin-

cipia in biserica st. Pavel; pentru

c Alaric poruncise ca ea SI serve-

sa de azil, tuturor acelor carii se

vor retrage acolo. Putin timp mai
tri sfinta dui-A nenorocirea acsta

527

nele ridicate fgand rugriclune Bi astfeliii o a scapat. Iar luci area minu-

nilor, ce a luat de la Dumneleit

sfintul acesta Bi prostatica lui imbrga.minte i s'argasca petrecere, de
Bi avea de tOte, se pot vedea mal

pe larg in viAta sa. Si se face serbarea in 10 Ianuarie.

MARCIAN cuvios din Cipru, s'a

svirBit en pace in 18 Ianuarie.

MARC1AN ImpUratul, s'a siSvirBit

a patrieT sale. Ea muri pling de me-

cu pace in 17 Februarie.

rite in bratele sfinteT Principid pe

la finea lui August in 410.

MARCIAN Bi Lucian, nilscuti in

intunerecul idolatriei, ere' pasionati

MARCELIA cuviOsil martir, s'a

svirBit in 22 Iu lie.
MARCELIN nrma sfintuluT papa

pentrn studiul magieT. Dar ei se convertirti, v6clend a nu pot face nimic

uneT fecTOre creStine i alungarea spiretelor rele prin puterea sfintel crud.
Indata ce si-ati deschis ochiT la lu-

Caius in anul 296, cam pe timpul

and Diocletian se pretindea a fi o
divinitate Bi voia sa i se inchine ca
unul e. Pupa cum ne spune Te-

odoret, el *tie,. multa glorie pe

timpul persecutiei i muri in anul
304, dup ce a pgstorit opt ani trel
luni i dou6-cleci i cind de ile. Este

pus in rindul martirilor, en tote a

nu B'a viirsat singele pentru Iisus
Christos precum se vede in calendarul lui Liberiu, unde Sfintul Mar-

celin se num6r pintre papii carii

n'at fost supuBT mortiT pentru oredintL
MARCELIN diacon, s'a sUvirBit
cu Sevastian i altil in 18 Decembre.
MARCIA martirg, s'a svirBit de

mina Evangheliei, arserg cartile de

magie in mijlocul oraquluT Nicomidiei. Curatindu-se de pcatele lor
prin botez, impartira averea la grad.
Bi se retraser in singuratate, pentru
ca prin esercitiul rugaduneT Bi practiea mortificarel sall pOta supune

patemile, sa se intaresa. In hotrirele ce le-au luat ca sa se pue mai

sigur la adiipostul primejdiei si sa
Impedece mai uBor ispitele la care
a fost supuql in lume, }Alfa ce se

-vor intari in virtute. Treand mai

sfinteT Anastasiel, care se afi la in-

mult timp ast-felit, incepur sit predice neamurilor pre Iisus Christos,
pentru ca sa se ImpartaBesca de hard ce-1 primise.
Edictul lui Decie in- contra creBtinilor fiind publicat in Bitinia, in
anul 250, el ail fost arestatI Bi conduql inaintea proconsulului Sabin.
Fiind ca acesta intreba pre Lucian,
cu ce autoritate predica pre Tisus
Christos, martirul rspunse, c5, fie
care om trebue sa se silOse a scOte

trarile lui Domain Bi pre care o a

pre fratii BUT din primejdie. Marcian

scapat din focul cel mare ce se afla

marturisi vitejeSte credinta sa. Judecatorul porunci sU fie intinBI pe

sabie in 27 Iunie.
MARCIAN a fost pe timpul lui
Marcian i Pulheriei, Tar stramoqii

s61 erail. din Roma, de unde venirg

la Constantinopole. Acesta a zidit

biserica sfintei Irinel spre Marea si
a unit en ea casa de rugUcTune a
st. Isidor. Asemenea a zidit biseria

la Constantinopole. Pe and focul

ardea prtile de sus ale bisericei,
acesta sta pe acoperemint cu mA-

rota. Chid ne inchinam la

idolT,

iser martirii, am shiri4it mai multe

628

MARCIAN

crime, am cadut in urielunele magig in public chiar, fara sl fim pedepsiti; dar indata ce ne-am facut
ere0ini, ne-am indeplinit datoriele

si cu miuuni, 1-a facut fii al lumi-

de buni cetateni, qi totusi IT supune

unor torturl barbare". Proconsulul
amenintandu-I, ca-1 va face sa sufere

in 30 Octombre.
MARCIAN gi Marco. Al patrulea
edict a lui Diocletian se dadu in
anul 301 sail 305. 0 multime nenumeratil de cre0ini la versara sin-

0 mai mult, Marcian dise: Suntem

gata s. suferim on ce ye place, dar
nu vom parasi pre adeveratul Duni-

nedet, pentru ca s nu ne arunce

na. Pentru care zavistuind jidovil

nesuferind, l'au omorit en mrte
grabnica; qi aqa aa primit cununa

gele in Egipet i mai ales in Tebaida. Dupa ce

1-all

batut cu =-

in focul eel nestins". Abea sfirsi

aceste cuvinte 0 Sabin ii condamna
pre amandoi ea s fie ara de vii.
El mersera cu bucurie la locul eel

dime si sf5.041 cu unghii de fier

0 dup ce le-ail dislocat membrele
fara a mal vorbi de alte torturi neaudite II decapitaa, Ii ardeail, ii a-

de munca. Se sfir0r in mijlocul

runcaii in mare, ii restigneail cate o-

flacarilor, laudand i bine-cuvintand

pre D-deil. Se serbza amintirea lor
la 25 Octombre.
MARCIAN, en lemne fiind zdro-

bit, s'a sevir0t in 10 Martie.

MARCIAN i Nicandru, fiind certatl pe timpul lul Maxim impratul,
pentru marturisirea lui Christos, alt
fost puql la inchisOre apol fiind si-

data cu capul in jos, saa il spanzurail. In fine, tot Egipetul era ttrul

a mil de crudimi maT infricosate

unele de cat altele. Marc 0 Marcian
fug din numerul vitejilor osta0 aT
lui Christos i martirologiele vechl
spun ca email frati. Eusebiu, care
era atuncl in Tebaida, intra in amanuntele diferitelor chinurl pe care

a se lepada de credinta kr 0

le-a vdut cu ochii sal. Multi e-

neplecandu-se, at fost strujiti cu unghil de fier i ridicatl pe lemn sus,

alt fost petrun0 eu sulita i parjo-

rail spanzurati de ramurele copacilor,

1E1

liti en foc. Apol fiind pogoriti, ati

fost intin0 pe carbuni de foe 0 batuti cu toege, turnandu-li-se salamura
presto rane i find. tiriti presto hirburl ascutite, lar gurile i obrazele
zdrobindu-li-se cu pietre i limbile tilintlu-li-se nil priniit in fine mOrte de

sabie in 8 Innie.
MARCIAN, chinuit cu fOmea de
guvernatorul Egipetului, s'a svir0t
in 5 1 unie.
MARCIAN, unul din martirii chinuitl pentru icOna din POrta-de-arama
din Constantinopole s'a sevir0t in

9 August.
MARCIAN Episcopul Siracusel a
fost hirotonit de st. Apostol Petru
gi prin rugaclunea sa surpand eapi0e1e idolilor i tragend pre multi
ht adevCr qi infricoOndu-1 cu semne

pe care le pleca en putere i apol

le dadea drumul spre a zdrjbi corpurile ce atirnail de ele, alil email
intin0 pe hrburl ascutite. Unora ii
se prelungea chinurile timp de mai
multi ani inainte de a-1 omori. Cu
sutele se omoraa intr'o (1i. in acela0
kc. Muncitoril osteneall; i adesea
sabiele tocite remaneati nefolositOre
in manele lor. Unele din aceste persOne se destingeat prin na0erea, 0iinta i serviciul kr".
MARCIAN, naseut in oraqul Cir
in Siria era dintr'o familie patriciana i parintele sea ocupa cele intal
locuri ale imperiului. A fost crescut
singur la curte. Dar recunoscu depr-

taclunea lumel 0 se hotari a se lepada de (Musa. Parasi patria sa si

amicil i lug masurele care i se ptirurti mal eficace spre a trai cii totul
necunoscut Omenilor. Se retrase in

MARCIANA MARCU

tg0

deprtul Ca leis in Siria, la marginea

despre Arabia 0 se inchise intr'o
chilie ap, de strimta qi aqa de js,
ca statea acolo cu mare anevointa.
Nu ea mai nici odata yi vorbea numai cu Dunine;let. Imparta timpul
in cantarea psalmilor, lectura, ruga-

tOte Vele prin fapturi i prin privirea acestui univers pre care-1 ve-

clune si lucrul rnanelor. Se nutrea

numal en pane 0 acsta in asa de
mica cantitate, c. null potolea fOmea. Cn tte acestea nu trecea di
fara, s. manance, spre a face ceea
ce D4ea cerea de la dinsul. El primi

tiele ce ni le d. Ce ar putea

darul contemplarei intr'un grad aa de

inalt, ca petrecand ile Intregi in acea
stare, i se parea c sunt momente, eand

nu se aft pe pmint. Lumina supranaturall, care fu urmarea comunicatiuuilor sale intime cu D-clefi, II dadu o
cunoqtinta esperimentala despre marele taine i adeveruri ale credintel.
Inima sa fiind plina de D-4eti, era adesea cuprinsa de un torent de placer): 0

mangaeri. Dar cu tote ingrijirele ce

le luase spre a fi necunoscut Omenilor,

sfintenia sa 11 igen cunoscut. Insfir-

qit se hotari s. primsca pre doi

ucenici pre Eusebiu i Agapet. El
rhea in chilii aprop:ate de dascalul lor. Canter ina psalini cu

thn-

sal i adesea ii consultati asupra mij16celor de a ajunge la perfectiune.

Putin cate putin se torma o mantistire numerosa Mnga sillastria sfintuId sub conducerea lul Eusebiti. Mercian dadu singur planul qi se insarcu invetatura calugarilor, carii
veneaii sti 1 vada. Flavian din Antio -

hie, Acachie din Berea, Isidor din

Cir, Euaebin din Calcis. Teodor din
Ierapole, cei mai celebri episcopi din
Siria venira inteo Ii sa-1 yea, impreuna cu oficerii principall qi ma-

gistratii tent Cand sosira la up,

chiliei, 11 rugara ea sa le dea cate-va
invetaturi, cum avea obiceinl. Dar

vecland atata multime, tacu cat-va

timp. Silindu-1 sa vorbesca, 4ise sus-

pinand: Dumnelefi ne vorbeqte in

dem; el ne vorbeqte prin evanghelia

sa

i ne invata datoriele catre noi

in0ne i catre apr6pele. Ne ingroze0e i man& tot odata. Cu t6te

acestea nu ne folosim de tOte lee9'a

spue Mercian, el care in mijlocul atator invetaturi atingatore face aqa

de putin spor in virtute 1" Episcopii
voiaa sa-1 faca preot; dar n'ati putut
pentru umilinta lui. Diferite minuni
sporira Inca veneratia, pentru servitorul lui Dumnecjefi.

zidit biserici

in mai multe parti, cu speranta ca

dupft mOrtea sa 11 vor Ingropa in vre
una. Mercian se mahni pentru acasta
M lua, fagaduinta celor doi ucenici al
sel, de a inmormInta in taina corpul

sti intr'un loc necunoscut. El muri

pe la anul 387. rcenicil se tinura

de fagaduinta; dar dupe cati-va ani

se descoperi corpul sea qi l'ati pus
Intfun sicrifi de petra. Mormintul
seri deveni un loc de inchinare, nude
se sevirpfi multe minuni. (2 Noembre)
MARCIANA. martira, a suferit
irnpreuna cu Meletie Stratilat in
24 Mai.
MARCIANA imperatesa, cu pace

s'a sevIr0t in 27 Ianuarie.

MARCIE martir, s'a sevNit de
sabie In 27 Iunie.
MARCU martir, s'a sfevir0t prin
foe in 11 August.
MARCU i Mochian find silitt
de eparhul Maxim sa jertfasca idolilor i neplecandu-se, ci in priveliyte
marturisind numele liii Christos, ii

s'ail -Mat capetele de sable. Pupa

st. Mochian se luase femela lui qi

copiii plangand, Tar el ii sfatuia or,
tad.. iar sfintului Marcu, &and i s'a
talat capul feta fiind sotia sa, l'a
primit in mani i est-fenti q'ati primit cununile In 3 Iunie.
MARCU Evangelistul. Maxon era
iudeA de neam; stilul sea plin de
13

MO

MARCe

ebraisme, dovecleste aasta. Actele

sale-I dal Cirenaica de patrie, iar unii

spun a ar fi fost din neamul lui

Aaron. Mu41 autori vechl spun c5,
el a fost convertit la credinta de
care Apostoli, dupa invierea lui Iisus Christos. Sfintul lrinel 'lice ca

a fost ucenic fi interpret al st.

_Petra. Origen si st. Ieronim clic a

sfintul Petru pe dinsul II numeste
fiul WI
Autorii sunt impaqiti asupra ti-

tlului de interpret al st. Petru dat

Intru acestea se uneste mall bine cu

st. Luca si st. Lin. Istoriseste unele
fapte de care sfintul Matel nici n'a
amintit: cum este lauda Mentuitoru-

lui facuta v5duvei sarace, care a

aruncat dot bani In cutia bisericei
0 aratarea Mantuitorului dup5, inviere la doi ucenici ce mergeaii la
Emaus. Modal s'ett de a nara este
concis, interesaza cu deosebire pre
lector prin atragerea unei simplitati
elegante. El nu spune ceea ce a 4is
Mantuitorul de Petru dupa ce acesta

sfintului Marcu. Dula& mail trebue

sit se Intelga prin aceea a el dadea

l'a recunoscut a este Christos Fiul

stilul 0 randulala epistolelor Apos-

a a mers pe apa; dar vorbeste pe

larg de lepadarea sa si arata tOte
imprejurarile. In aasta el servea

tolului. Funqiunea delinterpret consta

dupil, altii a da in greceste sati latineste ceea ce st. Pctru spunea in

propria sa limba.
Sf intul Ieronim si alti scriitori
bisericesti cred a nu trebue sa se destinga sfintul evangelist de Ion Marcu,
v5rul st. Varnava; dar socotinta comuna este a erati dou5 persOne dif erite 0 a acesta era cu st. Pavel in Orient, pe and cela-l-alt era la Roma sal

lui Dumnedel. De asemenea nu spune

umilinta st. Apostol, care suprima

tot ceea ce l'ar fi putut face stimat in
fa.ca Omenilor si care pubilca, cn sentimentul unei adevrate pocainti, ma-

rea gresala ce o svirsise, lepadandu-se de dumnecieescul gli InvKator.

Sfintul Marco era in Italia, and

scrise Evangeliul sei 0 se pare a
era inaintea anului 49.
Pe and St. Petru era in Italia,

la Alexandria. Papia si Clement de

Alexandria spun a sfintul Marcu a
compus Evangelia sa in urma ruga-

insarcina pre mai multi din ucenicil

BM sa predice evangelia in deose-

ciunel, credinciosilor din Roma, caril

doreal sa aiba in scris ceea ce st.

bite locuri. Unit spun a St. Marco

a predicat in Aquilea 0 a intemelat

Petru II inv5tase din vitt grail. Aduna tot ce auclise de la Apostolul

si forma opera sa. Sfintul Petru s'a

biserica de acolo. Off cum ar fi des-

bucurat de zelul ce'l aratal crestinii

pre socotinta aasta, nu ne putem

indoi, ca sfintul Petru n'a trimes
pre st. Marco in Egipet uncle l'a

pentru cuvintul adev6rului; el aproba

evangeliul st. Marcu 0-1 imprima si-

pus episcop al Alexandriei, care era

dup5, Roma, cea mai vestita capitala

giliul autoritatei sale pentru ca sa

fie cetita in adunarile credinciosilor;

din lume.
Sfintul Petru pleca din Roma spre

de aceea i s'a atribuit chiar lui de

a se duce in Orient in anul al no-

unii autori.
Sfintul Marcn in evangeliul WI

ulea al imp5ra4iei lui Claudie, care

prescurteza pre sfintul Mag. Istoriseste aceleasi fapte si adesea se

serveste de aceleasi espresiuni. Cu
tOte acestea adaoge particularitati,
earl nu sunt in st. Matei ; schirnba

isus Christos. Cam pe timpul acela

yi ordinea naraViunel in

fapte; 0

era al patra-leci si noulea a lui Isi sfintul Marco se duse pentru prima
Ora in Egipet. Cronica orientali pune

sosirea sa in Alexandria in al sOptelea an a lui Neron, care rspunde

cu al qese-clecilea al lui Christos.

........"."-,...f,...

MARat

3i

Acsta se une0e i eu actele mar- rugaciunea i meditarea sfintd scriptiriului sfIntului Marco, care sunt turi; luerand cu manele 0 'flatland
forte vechi, cunoseute deja prin yecul al patrulea. Acolo se spune cl

numai dupa Apusul sOrelui. Progre-

s'a pogorit in pamIntul Cirenei in

Alexandria Infuriara pre prtgani, caril

Pentapole, acea parte din Libia care

nu puteaii suferi nimicirea religiel

lor. Sfintul Marco, dupa ce hirotoni

se marginea cu Egipetul, unde intOrse la credinta o mare multime de

pagani i ca darima multe temple
de ale idolilor. Evangeliul sei, care
a fost adus de el, se rspandi in
Libia, in Tebaida 0 in alte provincil
ale Egipetului.

In tOta lumea nu era o tara dedata la superstitiele paganismului,

ea Egipetul; dar timpurile bine-euvintate, preclise de profeti in sfir0t
sosise; i sfintul Marcu fu instrumentul de care se servi Dumnecleil
spre a adeveri pre4icerile servitorilor
s61. Doi-spre-clece ani d'arindul pre-

did, in diferitele laturi ale Egipetului; dup5, care veni la Alexandria

unde intemeia in scurt timp o biseric5, forte numerOsa. Unil autori
sustin, ea in mare parte se compunea din iudei convertiti. Ace01 Lida, precum ne spune Eusebiu qi Ie-

sele minunate ale cregtinismuld in

episcop pre Anin, eqi din acOsta ce-

tate in al optulea an a hit Neron

0 al Ose4eci i doilea de la Chris-

tos. Intorandu-se in Pentapole predica acolo doi ani; spa cerceta biserica din Alexandria, care din 01
in 4.1 devenla mal numerOsa i maI
InfloritOre. lncuraja pre credincio0

a stiirui in credinta 0 se duse la

Roma cum ne spune autorul cronieel orientale.

Intoreandu-se la Alexandria, paganii martori ai minunilor sale, 11

tratara de mag i hotafira mOrtea
sa; dar gasi mijloenl a sciipa de

furia kr pentru cat-va timp. In sfir0t a fost descoperit pe cand se rugs

lui Dumneq.eA, adeca and aducea
lui D4eA sfinta jertfil. CeI mai indrasneti dintre pagani, 11 apucara
0-1 legara cu funii, tarindu-1 pe

ronim, erau Terapetqii, de zarii vor-

strada i strigand c5. trebue sa duck

be0e Filon in cartea sa intitulata

viqa contemplativti i carii introdusera viOta ascetica. Ace0i terapeuti erati impraqtiati prin tot E-

boul acesta la Vucole, care era un

gipetul; ei traiati departe de lurne

despuneail de averile lor in favOrea
rudelor, eiteati sfinta scriptura, timpul eel mai mult 11 (Meat la meditatiune, odihnindu-se numai dupa Apusul sOrelui i nevoindu-se cu multe
lucrari aspre. Unele din femeile lor
traimi necontenit in curatie, pentru
motive religiOse. Fara s5. esaminam
dac5. Terapeutii de care vorbe0e FiIon eral uceniel ai St. Marco, vom

clice ea este sigur, c. pe timpul acestui apostol, erati multi cre0ini,

carii in dorinta de a se perfectiona
triiial retra0 la ar, prin imprejurimele Alexandria Se ocupati cu

kc langa marea, plin de stand 0

prapastil. AcOsta se intimpla in 24

Apriel, annl 68 al lui Christos 0 al
14-lea al domniei lui Neron.
In adev5r c sfintul fu tIrit tOta
pm PamIntul gi pietrele emir yapsite on sangele WI i pretutindenea
se vedeati bucati din carnea sa. Dar
fiind ast-feliti muncit, el nu Incet
a bine-cuvinta pre Dumn4et gi a-1
multami de aceea ea l'a invrednicit
sti patimesca pentru gloria numelul

s51 Venind sara, paganii II arunearl intr'o InchisOre. A doua 41 lar

incepuri a-I tad 0 ast-feliii sfintul

expira in acesta grozava chinuire.
Creqtinii adunada Amaqitele trupului s5i1 0 le ingropara 14 Bucole,
in locul unde aveaU obiceiA a se

582

MARCO

aduna pentru rugaciune, unde se gi

zidi o biserica in anul 310. Paladie
ne spune c preotul Filorom feel'
o cillatorie acolo pe la sfirOtul yecului al patrulea. Reliquiele at. Marco

fura transferate de la Bucole la Alexandria i erail acolo prin secolul

al optulea. Se clice e all fost trans-

ferate la Venetia pe la anul 815

si ca ar fi in capela Doge lui, dar

Iudeil recunoscend pre Barcochba

de rege gi mesia lor, se resculara

din nal. Imp eratul Adrian merse

contra lor qi-i invinse. Darima tot
ce se construise in Ierusalim de la
Tit in cOce. Puse fundamentele unui

oras nod, nu in partea unde fusese

Ierusalimul vechiti ci ceva mai departe i voi sll se numescii: Aelia
Capitolina. Parte, numele acesta pane

intr'un kc secret, in cat nimene

in domnia marelui Constantin, cand

sit nu-1 pOta vedea. Biserica din Ve-

relua numele seil vechill Terusalimul.

netia l'a ales ea cel Intel patron qi

tote bisericele din Resarit i Apus
serbza amintirea lui in cliva de 25

Adrian opri pre Iudei sll se apropie

de acel loc; ast-feliti, ca toti ereti-

Apriel.

In qiva acsta se canta la apuseni litania cea mare, ca sa se imblanclsca dreptatea lui Dumne4eil,
maniatil pentru pacatele Omenilor.
Origina acestui obiceiti se atribue
sfintului errigorie, care fecend o
procesiune generala la Roma, in care
se ant& Mania, Dumneqeil facu sll
inceteze ciuma cea ingrozitre. Litania fu insotite, i de un post riguros, care mai pe urine, din causa
serbatorilor pascelui se margini in

unele eparhil la o abstinenta. Pe

unele locuri se observe: in apus aa
numitul post al statiunelor.
In Orient iaraqi este obiceiul a
se face litanil mai ales in timp de

nil ce se

aflaii acolo erail dintre

neamuri.
Aceqtia formand o biserica destul

de numerOsa, alesera pre Marcu, u-

nul dintre ei, ca s le fie episcop.

Acesta era distins atat prin invetatura cat i prin sfintenia sa. Se Om
ca el pastori doue,cleci de ant biserica Ierusalimului si el s'a sferqit
vieSta prin martiriu in anul 156

(Euseb. ht. Eel. 4 c.

6).

MARCU martir, episcopul Apo lo-

niadei, s'a sevirqit in 16 Tunic.

MARCU martir s'a sevigit de
sabie in 8 Iunie.

MARCU cuvios s'a sevirOt cu

pace in 20 Mai.
MARCU CretCnul a marturisit in

Smirna la 1643 in 14 Mai.

secetti, cand se fac procesiuni prin

MARCU Episcopul Aretuselor a

tarine cu icOne j mOqtele sfintilor,

pe unde se afla. Dumneileil asculta

fost pe timpul marelui Constantin,

i da

rivna, multe cap4te idole$I a stricat

si biserici a zidit. Dupa aceea luand
imperatia Iulian Paravatul i dand
multa cinste idolilor, incepu a prigoni pre ereqtini. Sfintul dadu loc
manic!, dar qimtind ce altii sufera

rugaciunea credincioqilor si

plOie poporului sell.

MARCU Episcopul Ierusalimulni.
Sfintul Apostol Iacob i st. Simeon fratele see, ail fost amandoi cei d'intai e-

piscopi din Ierusalim. Cei trel-spre(pee episcopi urmatori, ail fost indei
de nagtere. Cel din urmil din ei, anume

luda a fost omorit impreuna cu, ere-tinii uciql de Barcochba in anul 134.
In martirologiele ce Oita numele IuI

leronim se ainiuteqte de el in liva

de 1 Mal..

care pornindu-se din DumnecleCsca

pentru el, s'a 'dus i desbracandu-1

i-a ranit tot corpul en Waal qi-1
impungeaii cu sulite; apoi udandu-1
cu salamura i ungendu-1 cu miere,

pe la

amza-cli l'ail spanzurat eu

qtreanguri, ea sil-1 arda sOrele, fiind
cu capul gol i cu tot trupul, 11 lo-

533

MARCU

veail razele grelui 0-1 mancafi vespile 0 albinele; dar minunatul bateau le rilbda nu numaI pentru evlavie, ci i pentru ca. nu voia se,
dea ajutOre la reinoirea capiqtelor,
caci s'ar fi aratat ea cum s'ar vinde
credinta i evlavia. Pentru acOsta a
biruit pre eleni cu improtivirea sa,
caci cunoscend e credinta cea adeverata {earl schimbat gandul 0 ail

credut in Christos; Iar sfintul vietuind cu cucerie s'a sevir0t in 29

Martie.
MARCU monahul, fiind forte sirgu-

incios, s'a dedat la studiul sfintel

Scripturi 0 a ajuns la desavir0rea

sihastriei 0 a bunatatei. Dovad

despre acsta sunt cuvintele ce s'aa
scris de el, care aunt pline de tOta
Intelepciunea 0 de folos, cum 0 da-

rul facereI de minuni ce i s'a dat

de la Mantuitorul Christos. Odata
Sfintul liniqtindu-se In ograda sa a
venit o hien aducandu-0 puiul orb
si cu chip bland se 'Area ca rOga
pre sfintul sa-1 vindece. Sfintul soul'And pe cella lui i facend ruga.-

dune I-a dat vedere. Era atat

de

curat, in cat singur preotul declara

c el nici odata nu 1-a dat sfintele
taine, ci ingerul Domnului. A ador-

mit cu pace in virsta de 100 de

ani; i se serbeza amintirea lui in
5 Martie.
MARCU Efesanul numit i Eugenicul i singur luptatorul, caci

s'a improtivit a subsrie actul de unire cu apusenii, aparatorul si pftzitorul ortodoxiei grecilor de resarit,

s'a sevIr0t in 19 Ianuarie.

MARCU euvios, en pace s'a se-

vIr0t In 2 Ianuarie.
MARCU diaeonul, a suferit martiriul cu Sevastian i altii in 18
Decembre.

guvernatoruluI Magnus din Antiohia

Pisidiel. Fiind prin0 0 pre Christos

Itt priveliqte marturisind 0 multe
chinurI suferind, ii s'ati taint capetele in 22 Noembre.
MARCU, Sotirih 0 Valentin, pe
pamInt tarindu-se s'ail sevir0t in
24 Octombre.

MARCU pastorul era pe timpul

lui Diocletian 0 a guvernatoruld
Magnus; per& capului sari era alb

0 lung pana in

calcae. Cunoscen-

du-se ca este creqtin Fag spanzurat

strujit, opoi au chemat pre fleraril Alexandru, Alfie i Zosim, din
satul Cataliton, sa faca legaturi de
fier; dar batendu-1, fierul curgea ca
apa i manele fierarilor slabeal yedend el rabdarea qi suferintele sfintului Marcu, credura i marturisira
ca sunt creOinI i primind plumb

topit pe gura ati fost tintuitl cu

pirOne in stanol. Iar pre Marcu incaltandu-1 cu incaltilminte de munci
qi batendu-1 in destul; apoI pltrundendu-1 cu frigari i taindu-i limba
Intindendu-1 pe o pietra I-al talat
yi

capul. Ast-felia a luat cununa In

28 Septembre.

MARCU sail Ion (Fapt. XII, 12;

Col. IV, 10) evangelist, fiul Maria'
verul lal Barnaba, sotul lui Petru
0 Pavel, era din Ierusalim. Faptele
care-1 numesc Marcu, II arata maI
Tufa plecend din Ierusalim cu st.
Pavel 0 Varnava spre Antiohia Siriel. I-aii insotit in insula Cipru, unde

lua parte la lucrul evangeliei; de acolo lasandu-i singuri, s'a Tutors la

Ierusalim. Nu se cunose motivele acestei departari, pre care unit interpret1 le atribue dorintei de patrie

0 care dadu loc la neIntelegerile

intre Barnaba 0 Paul.
Marcu voin sa mrga mai in urma

MARCU Triglenul, cuvios s'a sa-

cu Pavel dar nu l'a mal primit, cu

vir0t cu pace in 25 Noembre.

MARCU, Stefan 0 Marcu eraii
pe timpul imperatului Diocletian 0

tote staruintele lui Varnava, cu care

s'a dus in Cipru. Cu tOte acestea se

pare ca st. Pavel s'a schimbat pa-

534

MARDARIEMARIA

rerea despre el: era cu dinsul la

Vida, gloria muselor crestine a

Roma (Fil. 24) pe timpul inchisorei

facut doug imnuri in onOrea sfintei,

d'intal, 11 recomandg Colosenilor (Col.

Se credo cg, dupg mOrtea st. Pavel,

care este un patron titular al orasului Cremona. In cel dintai rOgg

pre sfinta a &ante cu miostivire asupra Italia si mai ales asupra Cremona', care in timpul acela era ec-

Marcu s'a intors in Asia la st. Petru (1 Petr. V, 13) si l'a insotit sart

spusg pustierelor rgsbaului; vorbeste

de devotiunea ce aveaii femeile in-

intalnit la Babilona. Se pare cg, este

acelas cu Marcu Evangelistul, fiind
convertit de st. Petru care locuia

sgrcinate pentru St. Margareta. Al

IV, 10), nude avea sg se ducg Marcu.

In a dons inchisOre scrie lui Timo-

tei sit i-1 trimta (2 Tim. IV, 11).

MARDARIE martirul, privind cum

doilea cere, ca prin mijlocirea sfintei

sg se pita mantui si sg, laude pre
Domnul cu eel sleet
MARIA FeciOra, Maica Domnu-

se chinuia st. Eustatie i fericindu-1

a fost indemnat si el a mgrturisi

lui (Mat. 1, 16. XIII, 55 Marc. VI,

3. Luc. 1, 26 etc.), Elea lui Eli, ce

in casa mama sale.

pre Christos ehiar de insga sotia

sa; i lgsandu-a copilasii in same
lui Dumnecleii, s'a dus la sfintul

locuia la Nazaret in Galilee,. Era

Eustatie pe care'l alerga pe ulite

logoditg, cu losif. Fiind din neamul

lui David, laggduintele cele de dedemult trebuiati sg se implinOsc in

prinendu-1 l'a spanzurat de glesnele

persOna sa si a sosit momentul, &and

piciOrelor

i l'a parlit en foe, arpn-

era de trebui45. ca Maria

sg, cu-

du-1 spinarea cu tg,pusi de fier inrosite; i ast-felIfi s'a sgvirsit in 13

nOseg cele hotgrite. Ingerul Gabriel

Decembre.

ce esti pling de daruri; Domnul este

cn tine, bine-cuvintat esti tu intre
femei! Maria inspgimantata nu pri
cepea ce noimg, are inchingciunea

MARDONIE martir, cu foe s'a s.

virsit in 28 Decembre.
MARDONIE martir, s'a gvirsit,
puindu-i-se jeratec pe pantece, in 30
Septembre.

MARGARETA feaOra i martira.

(275) In martirologiele vechi se spune

ert sfinta acesta ptimi in Antiohia

Pisidiel pe timpul ultima persecu-

tiuni generale. Ea fu instruitrt de

dace sa in religia cresting. Tatal
s5ii care era preot idolesc, devenind
acuzatorul ei, o treeu prin diferite
munci si in sfirsit prin ascutitul

i se area

ehT dice: Bucurg.'-te, ceia

ingerului, dar el dise: Nu te teme,

Marie, a ai aflat har inaintea lui
Dumneclet si lath vel lua in pantece i vei naste fiti i vei chema
numele lui Iisus; el va fi mare si
Fiul celui Prea halt se va chlema
Domnul Dumnelai va da lui tronul lui David tatfilui seri i va domni

in veci preste case lui Iacov, Tar

imperalia mut nu va avea sfirsit.

sabia. Ea se numeste in vechele

calendare grecesti, cum si in lita-

Maria nedumerindu-se cum pOte fi

aesta, Ingerul Ii respunse: Duhul
Stint va veni preste tine si puterea

niele romane. Prin secolul al unspre-4ecelea, pe timpul cruciatelor

Celui Prea halt te va umbri,

sfintul ce se va naste din tine se

trecn cultul sgil din Orient in Occident. Indatg deveni forte celebru
ma ales in Francia, Anglia si Gergareta se pastrOza la Monte Fias-

va numi Fiul lul Dumnecleti. In fine

trimisul ceresc comfirmg frtgaduintele sale, citand exemplul Elisavetel;
*far Maria respunse cu umilintg: Iata
rOba Domnului, fie mie dupre cu-

cone in Toscana.

vintul teiii

mania. Se (Ace cg, corpul sfintei Mar-

ei

536

MARTA.

curl unde plansese mama lul Moisi.

Cu intristare s'ati sours lungile dile
ale exilului si numal dupe. mOrtea
tiranulul, Maria s'a intors in Nazaretul Galileel (Mat. II, 23). De

s'a si intimplat cu nunta din Cana.

decelea an al vieteI luI Christos,

trebula sa fie la acea nunta; ideia

PastI trebuia se merge in toil anil

la Ierusalim (Luc. II, 39) si se duse
insotit de fiul sea, in al dol-spre-

obicInuinta placuta de a-1 considera

ea ajutorul, gloria, sprijinul sea, cum

Mama lui Iisus era acolo,dice evangelistul (IOn. II. 1) si adaoge, a

fost chemat si Iisus cu ucenicii set
De aicl se vede ca Maria avea Ore
care legaturI de inrudire cu eI si

Maria dupe serbetre, se intorcea

cu compatriotiI sel, calla vede ca
fiul seri lipseste. Mai Intel a credut
ca este cu vre-o rud in multime,
dar diva trecea si nu se mai vedea.
Maria, nelinistita, intreba pre amicl
si cunoscutl; dar nimene nu-I veduse yi cautandu-1 meret s'a intors
la Ierusalim. Trel dile se petrecura

acesta se confirme prin ordinul ce le

a dat slugilor si de a intelege ea era
inseminate cu purtarea de grije pentru cele trebuinclOse la masa. Nuntile la ludei se prelungeati cate septe

in mijlocul celei mai grele Incercaff ;

seI pentru cinstea ei, va ingriji la

in sfirsit Maria gaseste pre fiul sea

in templu, &mend in mijlocul das-

nevoie, oil prin un dar sati prin mi-

celilor, ascultandu-1 si intrebandu-Y.

la nunte nechemat, s face un dar

celor casatoritl, ca se se mai usu-

OA dise cu blandete: Filule! de ce

al facut asa ? late noi te ceutem.

si opt dile; presenta lui Christos atrasese un numer mai mare de nuntasl; la o masa lipsa vinul, Maria
spera ca lisus, invitat cu ucenicil
nune. Era obiceiul, cand venea cine-va

De ce se me cautatl, respunse Iisus,

reze cheltuelele si Maria credea ca

Fiul ei va urma obiceiului; sati, fare

nu stip: ce. eti trebue se fac lucru-

se se astepte numal de cat la vr'o

rile Tatelui met ? Maria nu pricepea

Inca indreptetirea acesta; taina pieteteI (1 Tim. III, 16) era ince mare

minune, ceci pane atuncl nu fecuse

nicl una (Ion. II, 11), era incredintate, ca intr'un chip sail -altul va
face se inceteze acea ingrijire in
care se aflail prietenil inamel sale.
In idela acesta, II qice: Yin nu atil
Iisus respunse: Femee, ce este intre
mine si tine ? N'a venit ince ceasul.
Cuvintele acestea nu ati in original
atata asprime ca in traducere: este
una din acele espresiuni, care depinde de accentul ce i se de, de gestul toi privirea ce o insotesc: Cuvin-

pentru ea; dar fiul sea o urma indate, continuand a avea aceeas1 supunere filasca; lax mama sa pestra
tote cuvintele acestea in inima so:
Din timpul acesta, cam opt-spredece anY se petrec in tecere. Ocupatiele linistite ale unei vietl obscure,
grijele si emotiunele unel mame bune
se petreca de buna sama in acel in-

terval, lar cite odata pintre &duffle sale mai veneati si altele maI

tul, femee nu de a intelege nimic

inalte; dar nu indresnea se-1 intrebe

nief odate, nefiind de folos a cunO-

despretuitor cum probeza o multime

de exemple si mai ales &and a vor-

ste atunci tOte cele ce aveati se se

intample mai pe urme. La inceputul

bit de pe cruce. Adeogand Inca n'a

venit csul, Iisus a volt se pue primul sea act minunat la scutul ori
caret presupuneri si s'a astepte ea
sa se, se isprevesc cu totul; ceea
ce de a intelege ce Maria pricepu
indata gandu-1 sea, este ce ea dedu

activitetei MantuitoruluI, nestiind ce

avea se face, se pare ca tete stiinta

sa se merginea la o incredintare intime despre puterea si intelepclunea
lul Mesia, la o mare incredere si la

MARIA.

ordin servitorilor s. fad. on ce ar

(lice Iisus. Dorinta s'a inplinit, lar
dupa nuntg s'a dus cu el la Capernaum.

Se pOte ea sg nu-I fi insotit pretutindenea unde se ducea el spre a

537

dea la un tron, se compara cu mama

lui Samuel, a card cantare o recitase 0 se credea mama until mare

profet; iubirea de mama, cel mai
dulce din sentimentele femeei, este

face bine; calatoriele acestea din loc

in loc erag grele, prea periculOse

o emotiune omen6sc i far/ indola

trggea in jurul Mariei un (sere de
neliniste i bucurie pamintOsca din

si nu era trebuinta sa fie langa fiul

set. Se lace amintire de ea numal
intr'o imprejurare, care se intampla
in al doilea an al servirei sale Me-

care nu putea sg iasg. Prevestirea lui

Simeon, aces, sabie durerOsg, pe care
o vedea amenintatOre in viitor mar-

sianice (Mat. XII, 46; Marc. III, 31;

Luca. VIII, 19). 0 mare multime incunjurase pre Donmul, in timpul unel cuvintgri, asa ca Maria, insotitg.
de lacob, Josi, Iuda 0 Simon, voiail
s. vorbseg cu el, dar nu puturg
strabate. Iugrozita pOte de amenin-

mea acOsta. In fine veni vremea sg

rile periculese provenite din calomniele Fariseilor (Mat. XII, 24; Marc.

III, 22), voia sa fie el in siguranta.

auditori o vede sbuclumandu-se sg strabata prin multime
si intrerumpend pre Mantuitorul, II
instiintOza. Jisus preocupat numal
cu datoriele sale cele marl, lua ocasie de aid spre a argta ca este o
dragoste mai mare de cat aceea parintsea i ultandu-se spre multime
tlise: eine este mama si fratii mei?
Atunci intinqend mana preste multimea ucenicilor, ()Ise: lata mama si
fratii mei; eel ce face voia lui Damneleg este fratele i sora mea si
mama mea, pi-1 vol iubi.
Timpul s'ell se implinea. Cu cat
se fespandea mai mult numele seti
in targ, cu atat mai mult mama sa
IThul din

iubitg vedea cu ingrijire ura sat

admirarea poporului, se ingrozea de

ce prilnejdie, se bucura de
care minune, se prea-marea la
on

fie
fie

ginea lari gandirele sale la lu-

vadg i implinirea ei (Mat. XXVII

55. Marc. XV, 41. Luc. XXIII, 49)

Cele-l'alte femei, rude si prieteni insotirg pre Mantuitorul in calatoria
cea din uring." yi fug indoialg Maria
venise cu dinsele din Galilea la Ierusalim. Aeolo dupg ce a trecut prin
tote ingrijirele crude din acele ifc
de glorie si urg, avu curajul sg-1
urmeze i la patim'a, cu acele femei
care plangeafi pe calea catre Golgota (Luc. XXIII, 27); a trebuit sg
audg pre Iisus *end: Nu ni6 plangeti pre mine, filcele Ierusalimului

ci plangeti-ve, pre voi 0 pre

fiii

vostri; c lata yin ()He, cand se va

dice: fericite sunt femeile care n'ag
copii i

itele care n'at nutrit; au-

()Ind acele cuvinte jalnice, Maria cu-

geta in sine, ca acele Iile sosise

pentru dinsa. Sunt lueruri pe care
ochiul unei mame nu trebue sg le
vadg i fara indoelg, ca in timpul
cat a stat el pe cruce (Mat. XXVII
55. Marc. XV, 40. Luc. XXII, 49)
Maria stgtea la o distantg Ore care
in mijlocul prietenelor sale. Dar ce
privire pOte fi atat de ingrozitOre,
in cat sa impedice pre o mama a-si
lua r6mas bun dela fiul sell? (Iim XIX

c. sfinta Maria n'avea o ideie mai

mare de cat altii despre misiunea

25). Insotita de Maria sora sa, de

Maria Magdalena si a lui IOn, Inainta pang langa cruce i mai radicand odatg ochii spre fiul Oil, nu
qise nimic; presents, sa in acel 1.)c

ml Christos. Fiica lui David, se gan-

si in acel moment, 4.icea destul,

care biruinta si fgra indoialg astepta

cu neradare s. inapa imp6ra4ia lui

David. Chiar inaintea crucei se pare

538

MARIA MAGDALINA

Dar lucrurile lumei ace0eia mint prea

marginite i prea slabe, in cat sa
fie in lumea acsta vre o durere

alipi pentru tot-dOuna la persema

fara mangaere; Maria avu bucuria

a vedea pre fiul s c o recunqte
chiar in mijlocul chinurilor celor

culte invataturele care eqati din gura

mai grozave i c o iubea 'Inca; ea-1

atuli (licend: Fem..e iata fiul tti i

st. Ion: Wit mama ta!

Din momentul acela Maria, ramase

sub ingrijirea St. Ion 0 dupa Inl%are lua parte ea Apostolii la megclune 0 la fringerea panel% Aseme-

nea qi la Pogorirea Duhului Sfint.

Mai departe Scriptura nu ne spune
nimic despre vietuirea sa la Efes
sag in alta parte. Timpul i imprejurarile mortei sale sunt nesigure.

Mantuitorului. Ea ii urma pretutindenea unde se ducea el, ca sa as-

lui cea sfinta

i s. impartesca eu

el bunurile temporale. L'a insotit

pana 0 in timpul patimel, i nu l'a
parasit nici &and mergea la loon!
de osind.
Un mare mister se cuprinde in cuvintele evangelistului: i erati langa

crucea lui Iisus mama lui i sora

mamel lui, Maria a lui Cleopa si
Maria Magdalina (IOn 13, 25). Fericita Intrunire! Ce fericit este a sta
langa Iisus eel rastignit! Iata o nou rindulala cu totul spirituala
launtrica nevNuta Omenilor, dar ye-

Biserica serhOza amintirea Prea sfin-

*luta ingerilor; o ordine de suflete

tei FeciOre In patru grbatori anu-

restignite cu Eats

ale, care represinta evenimentele cele

mai importante din viOta ei: Naqterea la 8 Septembre, Intrarea in
Biserica la 21 Noembre, Buna Ves-

tire la 25 Martie i Adormirea la

15 August. In cinstea sfintel feciOre
s'ati compus imne fOrte numerOse,

care impodobesc cultul i impleteso

cununi de lauda celei mai cinstite

de cat Heruvimii i mai slavite fara
de asemanare de cat Serafimil, Prea
Sfintei Nascethel de Dumne4ea si
pururea FeciOrei Maria.
MARIA MAGDALINA, aqa de

i prin Dons,
care-I da naqtere crucea Mantuito-

rului, un ordin al crucel 0 al ceriului; un ordin de iubire prin martiriul inimilor, care murind lumel,
traesc numal pentru Dumnelea. Ne
vom bucura de acea fericire, dacti
ea 0 Magdalina, ne unim in spirit
cu Iisus cel restignit, daca comptimim cu suferintele sale, daett purtam crucea ca dinsul, dactt ne lipim
de ea eu dinsul. Magdalina nu se
desparti do Mantuitorul nici dupa
mOrtea lui i daca ea l'a parasit, a

fost numal sa observe o serbatore

renumita in biserica prin alipirea

statornica i devotata pentru Iisus

prescrisa de.lege; dar indata ce trecu

serbatorea, ea cumpara miresme spre

Christos, era galilelanca de na0ere.

Supra uumele de Magdalina se pare
ci i s'a dat de la Magdala saui Magdalum, un caste] situat langa lacul

a unge trupul sea. Totul era gata

Genisaret, care se mai numea si

Mama Galileei. Cand ineepu Iisus
Christos a predica Evangelia era posedata de Opte draci. Minunele Mantuitorului o indemna s alerge la

el 0 sit se vindece de bOla sa. Iisus

o vindecit i a1ung5, din corpul saa

eel Opte dement ce o munceal

Magdalina drept recunoqtinta se

pentru ceremonie, ea pleca de dimineta, insotita de cate-va femei piOse

si sosi la mormintul ml Iisus cand
resarea sOrele.. Pe cand emit pe cale
se ingrijail, eine sa le rastOrne pOtra
care inchidea intrarea in mormint;
dar sosind aa vclut ea era deschis.
Ast-feliti Dumneell ajuta cejor ce
keep ceva pentru marirea lui Dumneclea; le inspir5, o incredere vie,
care impraqtie dificultatile pre care

MARIA MA GDALINA

539

demonul le inmulteste in inchipuirea lor spre a-1 ingrozi.

ce plangi, pre eine cauti ? intreb5.

Sfintele femei, privind in mormint

uude l'ai pus sad iati". Este asa de

gasit corpul lul Iisus. Maria

Magdalina alergit indatg, sg, dea de
n'ai1

stire lui Petru i IOn. Ati luat pre

Domnul si nu still unde rail pus pre
el". Petru i Lin cel mai zelosl apostoli venieg farg, intar(liere sit vada

cu ochil kr adevgrul. Sfiutele femei,

care rgmasese acolo, le spusera cit
intrand ele in mormint ati vq.ut doi
ingeri imbracqi in alb, din care
cel ce e d e a de-a drOpta corpului,
le-a spus sg nu se tOma, ci sit ves-

tOscl apostolilor el Iisus a inviat

si le-a aratat si locul unde a fost
depus eorpul sell Petra si IOn ui-

el. DOmne, clise ea, de l'ai Nat. spune

ocupatg i plina de obiectul dragostei sale, ca nu-1 mai numeste pe
nume; ea 'al inchipueste ca tOta

lumea este ea dinsa i ea trebue sa

intelOgg despre ce era vorba; uit5.
slabacinnea sa si crede eit este in

stare sa rgdice un corp grel Dar

nimic nu se pare cu neputintg uneI
dragoste invapgiate.
Iisus veq.encl sbueiumgrile sale o

chiamg pe nume: Marie. El o intrebase mai 'nainte de ce plange si

pre eine cautg, pentru ca sa aprinda
si mai mult dragostea el. Dar n'a
fost recunoscut, pentru el cuvintele

tandu-se bine in mormint se Imredintarg i mai bine de cele spuse.

Cuprinsl de spaimg au alergat sit

sale nu dusese en ele raza de lu-

spue ai celor-halp. apostoll.

sfintei, deschifiend tot-odatg. i oehii

sufietului, vg4u pre dumnefieescul

Maria Magdalina care-I adusese

mina necesarg spre a alla eine este;

dar indatg ce se pronun0 numele

n'a plecat cu dinsil. Nu se mai indura

sa se deslipOsca acum de mormintul
in care fusese Corpul Domffului sti

seil Stepan in acela ce vorbea en

trel fiile. Ea plangea ca nu se invredniceste O. mai vadg odatg pre

rute; dar Iisus Ii 4ise: Nu te a-

Iisus mort sail vitl. Cuprinsa de durere, plangea la intrarea mormintului

privind in tote pgqile. Ea vefin doi
ingeri imbracati in alb, care-I clise:

Femeie ce plane ?" Dar cu tOta

strillucirea lor i argtarea neastep-

tata n'a putut sg turbure inima ei

Aii luat pre Domnul si nu still
unde l'ail pus pre dinsul". Dar Ore
pentru ce ingerii n'ati spus celeI ce-1

cauta cu atata nevointa ca' a inviat.

De bung sama Domnul ingerilor,

vela singur sa-I dea mangierea. Lui

ii place sg. Wren cu mana sa lacrimile servitorilor sl i sit schimbe

prin dulcOta vocei sale necazuri in
nespusg bucurie. Dupg ce respunse
ingerilor, precum am vgclut ea se
intirse i vgclu pre Iisus, pre care
i creslend ca este gradinarul, plangea necontenit. Femee
nn-1 cunoscu

dinsa. Pling de bucurie se arunca

la piciOrele ml i voeste sit le sg-

tinge de mine, cg. Inca nu m'am suit la Tatal meh. Du-te i spune fra-

tilor mei: Mg due la 'fatal met si

Taal vostru si la Dumnecleul meti
Dumnecled vostru". Adeca; Nu
te grabi sg-mi dal acum semne de
iubire si de respect, vei avea vreme
si pe urmg, ca beg nu ve pargsesc
si sa me due la Tatal met.; ci nu-

mai grgbeste de spune apostolilor

ea am inviat i ca mg voi inglta
curgnd la ceriii. .A.st-feliti Maria Magdalina fu cea dintgi care sa alba,

fericirea a veclea inviat pre Iisus

gratia acOsta i s'a dat ca rgsplatire pentru lubirea sa cea infocata
care o igen sg-I urmeze ml i a
retinut'o statornic langg mormintul
sen.

Supuindu.se Mantuitorului, s'a dus

sa intilnOscg pre apostoll si sa, le

ducg fericita noutate a inviereI luI

540

MARIA

Iisus. Din timpul acela Evangelia

nu mal vorbeqte de Maria Magdalina

0 nu mai gksim nimic in monumentele autentice ale istoriel bise-

rice01, care sk ne spue de ea ceva

sigur.
Romanil (wed c posed e. qi astri-di

corpul sfintel ce se afle, in biserica

St. Ion de Lateran. Asemenea 0 Englezil aveat mare respect pentru

sfinta, cum se vede din actele unul

sinod tinut la Oxford in anul 1222.
Grecil i Latinil serbeze, diva sfin-

tel Maria Magdalina in 22 Lille.

MARIA lul Cleopa saa Alter 0
sora sfintei FeolOre, era una din sfin-

tele femel, care urma pre Christos.

Ea fu de fat la restignire, insoti

in aceea0 4i pre Mariea Magdalina
la mormint (Mat. XXVII, 61; Marc.
XV, 47; Luc. XXIII, 55) 0 s'a dus

lark0 cu dinsa a doua di ea sk inbAlsameze corpul Doninului6 i alerg

dupe, in0iintarea ingerului sa yestesei invierea Apostolilor (Mat. 28

1; Marc. XVI, 1; Luc. XXIV, 1 etc).

Maria avu patru fii: Iacob, Iuda,

Simeon 0 lose (23 Mal).
MARIA sora lui Lazar 0 Martel
(an. 32) Iisus infra in casa lor; pOte
c pentru prima ore, familia din Betania primea pre Domnul; eel putin
nu era aqteptat qi in asemenea imprejurari se cunO0e mal bine caracterul cui.va. Maria sta la piclOrele
lui Christos i asculta cu luare aminte invetkturele hit divine, gin-

dind cu drept cuyint, c cea mai

bunk primire ce trebula se faca, era
sk asculte cuvintkrile sale; Marta
sa ocupa cu alte kalif i Iisus de.du
mkrturie de intelepciunea Mariei,

dicend: Maria partea cea bunk q'a

ales, carea nu se va lua de la dinsa
Aceeaqi deosebire de caracter se
arata 0 en ocazia mortal lui Lazar
(Lin XI, 1). Cele done surorl Intiiuar. pre Mantuitorul de bOla fratelul lor i ck'nd a audit cit vine, Ma-

ria mal liniqtita in durerea

sa, ii
aqtepta stand in cask; dar in0iintata

in talna ck, o a0ept Iisus, eF,d repede 0 se arunca la piclOrele lui;

credinta i prirerea de reit umplea
inima el, ea dise numal: DOmne, de

al fi fost aid, n'ar fi murit fratele

nostru!
Dupe, invierea lui Lazar, care um-

plu Vote, familia de bucurie, Maria

aqtepta momentul s-0 arate recu-

no0inta sa. Iisus veni in Betania,

asilul sag, locuinta preferatk; i se
dk o mask in casa lui Simon; Lazar era de fate., lar Maria luand un

alavastru de mir de mult pret l'a

turnat pe capul sea qi unse piciOrale ml Iisus stergendu-le cu peril
capului sea, lar casa s'a umplut de
mirosul mirului; mkrturie a gratitudinel i lubirel sale (18 Martie)
MARIA Egiptenca Sub domnia lui
Teodosie eel tiller, era in Palestina un
caluggr forte virtuos, anume Zosima.
Toti mergeat la dinsul ca la un

oracol, spre a se inveta de la dinsul adeveratul chip de a practica

perfectiunea religiOsk. Pietatea sa

cea mare il radick la trepta preotiel.

Servind lui Dumnedea cinci-deci ai

trel de ani in aceea0 mankstire l.a

venit in minte, ce, el a ajuns perfectiunea stkrei sale, ce, nu mai avea sll invete nimic nort 0 nu mai
putea se. primesce, niel o invetaturg.
Dumnedea, ea sa-1 descopere cursele
ispititorului i spre a-1 incredinta
dll omul, on cat de virtuos ar fi el
pOte s'a 'nainteze necontenit pe ckile

perfectiunel, se servi de un mijloc

extra-ordinar. El ii porunci intr'o
revelatie de a pkrasi mknestirea sa

0 a se retrage in alta de

Iordan,

range.

unde va primi invetaturi

noul pentru virtute.

Zosima fiind admis in aceste, comunitate, q'a schimbat numal de eat
ideea ce avea de sine, 0 recunoscu
ca-I mai trebula Inca mult ea sk fie

541

MARIA

desevir0t. Acolo vedu Omeni, carii

nu mai aveaa niel o relatie eu lapturele, ea 0 cum ar fi fost din alta

lame. Lucrul manilor tot d'auna insotit de rugaciune, era unica ocupa-

Oe a kr. Fra01 se impartaa in diferite coruri, ea

se.

&ante psalmi

sunt femee ". Zosima, mirandu-se

6.4 chime, pe nume, nu se indoi

ca numai Damneder' i l'a descope-

iit el; o ruga pentru numele lul

Iisus Christos, st-I spue eine este,

de cat timp trtia in desert 0 cum

a trait ea.

t6ta nOptea fere intrerumpere. Nu-

Sfinta incepn a-I povesti urmitt(i-

trimentul kr era pane 0 ape. Du-

rele. -- Trebue sa mor de ruqine,

minica d'intaiu a postului mare, dupe.

spunendu-ti eine aunt. Singurit po-

ce luall parte la sfinta liturgie 0

se impartaqaa cu sfintele taine, treceati lordanul 0 se Impraqtieaa prin
deqertul Arabiei. Una luaa cu din-

01 de ale mancerei spre a putea

trai tot timpul acela al singuratatei
altil traiail numai cu erburi selbatice, care cre0eati in deprt. Era o
lege la din0i a nu spune nimnui
nevointele ce le-ar fi practicat. Ei
se intorceaa in manastire in Duminica Stelparilor, spre a serba impre-

ling patima 0 invierea Domnului.

Zosima trecu Iordanul cu frafiii,
pe la anul 430 0 infra in deprt.
Pe fie care li mergea mai departe.
cu speranta de a intalni vre un
pusnic qi

mai desevir0t in

&elle

perfectiunei de cat aceI intre carii

vietuia. Dar mersul sae necontenit

nu-1 impedeca a se ruga cu mai

multa caldura. Opriudu-se la ameza

in diva a done decea, spre a se odihni putin 0 a rosti, dupe' obiceiii,

an numer de psalmi, zari ea o figura
de corp omenese; mai Intel fu cuprins

de spaima 0 frica, credend ea era

aratarea demonului; se inchipui cu
semnul crucei 0 urma rugaciunea
sa. Dupe, ce o sfir0 intOrse ochii
in aceeaqi parte 0 vedu pre cine-va
fugind; corpul see era parlit de arOta srelui, cu perul scurt, dar alb
ea lina. Zosima credend ca este vre
un sfint pusnic, alerga sa-1 ajunga.

Cand a fost la o distan0 in eat ea

pita fi audit, il striga sit se opresca
ea se-i ia bine-cuvintarea. late respunsul ce primi: Avo Zosima, eti

vestirea vie0i mole 11 va pricinui

atata scarbt, et vei fugi de mine,
ea cum ai fugi de an Orpe. lgrechile tale nu vor putea sa asculte
istoria pecatelor mele calor mari pe
care le-am sevir0t. Cu tate acestea
'tl voi istorisi, cerend ajutorul rugtciunelor tale, ea Dumnedea sa se
milostivese.t itsupra mea in diva infricoqatei judecati. Egiptul este Vara
mea. La virsta de doi-spre-dece ani

am lama pre tata i pre mama qi

m'am dus fart voia lor in Alexandria. Nu pot st me gandesc la fittecirea mea cea d'intai qi la cele
ce

ail urmat,

fart sa me ingro-

zese; am trait qepte-spre-dece ani in

desfrinare. Intr'o di vedend mai
multe persane, alergand spre mare,

am intrebat unde se duc. Mi s'a

respuns et se duceati la Ierusalim
ea sa serbeze Inaltarea sfintei cruel.
M'am suit qi ea cu ,el in corabie,
voind sa continul vieta scarbst ce
o duceam 0 m'am cufundat in cele

mai urite desfrinari in tot timpul

calttoriei. Tot 4a am facut 0 la

Ierusalim. Cand a sosit Pia serbarel, m'am dus cu cei-l-alti la biserica

un le era past Cruces. Mantuitorului
spre inchinarea credincio0lor, dar

nu mi-a lost en putinta sa intru; o

putere secrete.' 0 nevedutt me respingea, and me duceam la 46. Acsta mi s'a intamplat de trei sae
patru oil% Id'am retras intr'un ungher al pietel care este dinaintea
bisericei 0 am inceput sii me gandeco, care sa fie pricina unei intim-

51 g

kAilIA

plerI aqa de nea0eptate. Dupe Ore

care reflexiuni seriOse, nu m'am indoit, ea' numa l. vita mea cea desfrinate imi oprea intrarea in biserice. Cugetand ast-felia, am inceput
a plange cu amar. Pe and imi b5.tem. peptul suspinand, am zerit deasupra mea icOna Maicel Domnului;

Indata am inceput a o ruga pentru

curetia el cea neasemenate se aibe
mile de o blata pecatese 0 se face
plecute lui Dumneq.efi &guts 0 plan-

guile mele. 0 mai rugam se-ml mijlocesce intrare in biserica', ca se ved

0 ea lemnul sfint pe care s'a sevirOt mantuirea nOstre. In acela timp

am fageduit a me vol jertfi Domnulul prin o vite penitente qi am

luat pre sfinta FeclOre chiz4ie pentru
sinceritatea promisiunel mele. Rugg-

cbunea mea sfir0te am simit mare

mangaere in idurerea mea. Duchdu-me apol la 4a bisericei, am intrat cu uprinte 0 am petruns chiar
pane in cor; acolo am avut fericirea
se me incbin sfintului leinn al slevitel Cruel, care de vite Omenilor.
Mirate de mila lui Dumneclet cea

necuprinse cu mintea 0 de graba

cu care primeqte pre pecetog la poceinfa, m'am plecat la pemInt s4i am

udat pardosala eu lacrimile mele;

dupe ce am eqit din biserice, m'am
dus 'far la icOna maicel Domnului,
pe care o luasem garantie fageduin%elor mele; m'am pus in genunchi

0 am rugat'o se me pezsee 0 se
me povatuesce. Alunci am auclit un

glas, care-ml 4icea: De vei trece

Iordanul, vel gesi odilme". Sceldate

de lacrimb 0 privind ieba, am rugat pre Imperetsa lumei se nu me

peresasce. Indate m'am dus se cum-

per trel pani; apol am intrebat pe

..,,.....,NV...0"...r,,,,r

Inchinat hi Dumne(leti i-i am primit pretiosul corp al Domnului nostru Iisus Christos; am mancat apol
jumatate de pane 0 m'am odihnit pe
pemInt. A doua 4i de diminete, am
trecut flul dupg ce mai intel m'am
rugat sfintel Feciere; gi de atuncl
m'am nevoit ca se nu me intilnesc
cu Omenit

Intrebandu-o Zosima de caV ani

traia ea In singuratate qi cu ce a
trait, ea respunse: Dace nu me inqel, sunt patru-cleci 0 Opte de ani
de nand am eqit din sfinta cetate.
Aram hranit cu panele ce le luasem
cat mi-a ajuns, bar dupe aceea m'am

nutrit cu erburi, ce cresc prin deprt. Hainele invechindu-se de tot,

am avut sa sufer mult de ar00 sorelui i asprimele ernei, cate odata
imi era aya de ICI, d nu me mai tineer piciOrele". Zosima intrebandu-o
apol despre luptele launtrice, la care
era expus, ea continue ast-feliii:

lntrebarea acesta me face se me

cutremur, amintindu-ml primejdiele

ce le-am intimpinat 0 asalturile ce

mi s'a dat de reutatea inimel mele.
In timp de qOpte-spre-4ece ani am
Incercat ispite violente 0 continue.
Cand incepeam se mananc, me gendeam la came 0 imi plrea reit dupe
peqtele Egipetuld. Ali se 'Area ca-mi

venea pofti de yin. In lume aqa de

mult Inif plecea beutura, ca de multe

orb treceam peste mem* pe cand

in pustie de multe orl nu aveam

nicl un strop de apa, ca se-mi potolesc setea. Cu tOte acestea plangeam 0-mi bateam pieptul; me rugam la maica Domnului qi-mi aminteam fagaduintele ce le fecusem cu
ajutorul el. Dupe ce am plans mult
0 mi-am ornorit trupul, m'am veclut

pitar, care este pOrta cetatel pe care

mergem la Iordan 0 indata am plecat

de odata inconjurata cu o lumina'

0 am mers tete cliva. Pe safe am

liniOit. Adesea tirenia patimilor mele

ajuns la biserica st. Liu Botezatorul,

vechi se perea ce me tiraqte afare

din deqert. Atunci me aruncam la

care era pe marginea riulub; m'am

strelucitOre 0 sufletul mei era forte

MARIA

pamint ei-I udam cu lacrimile mele;

necontenit rdicam inima mea care
sfinta Feel' Ora i tot-duna m ajuta".
Sfintul, care vedea ea ea se serveqte
din cand in &and de cuvintele scripturd, intreba daca ea a studiat
sflntele carti. Cum sa le fi cetit

sari sa le fi audit cetindu-se, and

tu eqti singurul om pre care l'am
vedut de eand me aflu in deprt; dar
Dumnedea qtie s dea ornului priceperea. Iata istoria vietei mele; s.
nu spui nirnnu, pana ce Dumnedeti
ml va lua din lumea acsta. Adu-ti
aminte in rugaciunele tale de aceea

ce a sevir0t atatea pacate, precum

stil. Am sai mai fac o rugaciune;
sa nu mai eqi din mankstire, dupe.
cum ve este obieeiul, la inceputul pos-

548

gaVlunea doninhca; apoi primind dum-

nede6sca Euharistie, radica manele

la ceria oi ise eu ochil in lacrimi:

Acum, Ddnane, vei Idsa s mdra,

In pace rdba ta, dupre cuvintul

la, cii ochil mei aii v'eclut pre
Mantuitorul sulletului meg. Iar
tu, indreptandu-se catre Zozima, sa

aibi bunatate, sa me ierti de ostenla ce ti-am dat i te milostiveqte

care mine sa vii in patru-decimea viitOre la locul unde ti-am vorbit intala Ora". Betranul o ruga din
partea sa sa primscri putinele provisiuni, ce i le adusese; dar ea n'a
voit sa primsca de cat putina linte.
Trecu IaraVi Iordanul, mergnd pe
apii, ea i mai 'nainte, cand venise.
La Patru-decimea urmat6re, Zo-

tului viitor; caci in zadar te vei in-

sima intra in dgert cu alti frati.

cerca a eqi. Iar in diva Cinei, adu-mi

trupul i sangele Mantuitorului. Me

Prima sa ingrijire, a fost de a afla

pre sfinta; dar cand ajunse la looul
hotarit, o gasi in6rta. Langa corpul
set era o inscriptie care spunea cri
se numeqte Maria gi insemna tim-

vei aqtepta pe malul Iordanului, in

partea nelocuita". Terminand cuvin-

tele acestea se recomanda din nor'

rugaciunelor baranului, apol se desparti de dinsul 0 se infunda in deprt. Zosima, cadu in genunchi spre
a multami lui Dumnedet de cele ce
veduse i audise. El skruth urmele
piciOrelor sfintel i lua la timpul
insemnat, calea c5.tre manastire.
In anul urmator, Zosima era bolnav, cand fratii cell-alfl trecura
Iordanul. Atunci ti'a adus aminte de
cele ce-I spusese sfinta, ca nu va

putea sa laza din manastirc cu eel1-alti, chiar daca ar voi. Sosind diva

de sfinta i marea Joi, s'a dus la

riul Iordanului cu trupul i sangele
lui lisus Christos, pe care-1 puse
intr'un mic potir qi un paner plin
cu smochine, curmale i linte. Sra
vedu pe sfinta de ceea parte de ria.
Ea facu semnul crucel asupra apelor cti mergea d'asupra apei, ea cum
ar fi niers pe uscat. Ajungnd langa
betran, I-a cerut bine-cuvintarea si
l'a rugat s. rostesca simbolul i ru-

pul, cand a luat'o Dumneclet din lume.

Zosima o ingropa intr'o gr6pa sapath, de un leli, pe care-1 trimise

Dumnedea; apoi se ruga, ea s mijlocsea pentru dinsul i pentru tart

biserica i intorandu-se la Bangs-

tire istorisi t6te minunile ce le veduse cu ocbil set Continua a servi

Jul Dumnedea cu multa caldura pawl
la mOrtea sa, care se intimpla in

anul vristei sale o mita. Autorul vieeI sfintei Maria EgiptOnca, care
era contimporan, scrise dupa cum i
se povestise in manastirea sfintului
Zosima. Biserica serbza amintirea
Sfintel Mariei in cliva de 1 Apriel

0 in Duminica a V-a a sfintului

ti marelui Post.
MARIA sotia lui Xenofont din

Constantinopole, trimetanduli copil

sei Arcadie i nil la studii in Berit, s'a intimplat un naufragia, unde
credeaii cri au murit copiii lor. Mare

le fu Insri mirarea, nand dupli un

g44

MARIAMARIN

timp Ore care, vin4endu1i averea

pi dandu-o la Barad', 1-at aflat ca-

lugari la Ierusalim imbunataliti cu

tot feliul de fapte bune. Imbratiqara
0 el schima monahall i ast-felit
s'at shvirgit cu pace in 26 Ianuarie.
MARIA cuviOsa, nepOta lui Avra-

mie, a fost crescuta de acesta Inch

de copila, remasa orfang de parinV.

La vrista de 20 de anl s'a aluneeat

0 a c54ut, Iar de desperare a parksit vita sihstrsc i s'a dus la crag. Unchiul el gasindu-o a luat-o ai

flind inbunatatita spa cu tot feliul

de fapte bune, s'a shvir0t cu pace
in 29 Octombre.
MARIA cuviOsa, q'a schimat hainele femee0i i imbracata barbilte0e
s'a dus la o manastire, impreuna en
tatal shil i s'a numit Marin, slujind
impreuna cu monahil, flea sa se ennOsch., ea este femee. Odath gasduind la o cash de streini impreung cu
altI frati a fost parith ch. a stritat
fecioria flied gazduitorului 0 a primit cu multhmire clevetirea aceea ai
ocara, marturisind ch. a shvir0t phcatul. Pentru acea a fost isgonith. din

manastire 0 a trait trel ani in mieerie, hranind pruncul, ce nu-1 nasouse ea; dup ce a fost primita in
manastire, avea cu sine gi pruncul
acel din desfrinare, 6ind parte barbatseil; s'a aratat lush. adevhrul, diva

ce s'a shvirgit; cad ingropandu-o art

cunoscut ch. era femeie, Tar acea fica
a otelierului a fost cuprinsa de bla

grea marturisind, ea a phcatuit cu

un ostaq. Igumenul mangstirei o In-

au mare cuviinth 0 se face

amintirea el in 12 Februarie.
grop

MARIA una din cele dna feciOre

canonice. Ve41 Enata (9 Iunie).
MARIA patricia, de sabie s'a sh-

vir0t in 9 August.

MARIAH, s'a shvir0t impreuna cu

Dovsa in 29 Septembre.
MARIAM, filca lui Amram i Iokebed, sora mai mare a liii Moisi

Aaron gedea pe malul Nilului (1571)

veghea asupra coquletului de papura in care era pus fratele si. Filca
regelui gaseqte pruncul, iar Mariam

invhtata negre0t de masa se apropie ai intrba dacit are nevoie de

doica. Fata lui Faraon consimte gi
Mariam al6rgh,' i chma pre mama sa.

Eqind din Egipt ea canta un imn

prea frumos pe malul opus al marei
ro01, conducend cu tamburul corul
femellor lui israil i atunci negregit
primi titlul de profetesa. In deqert

(Num. XII, 1) ea indrasni un moment sa se radice contra fratelui sht

hi atrase 0 pre Aaron in crta aceea.
Moisi luase o femee etiopa s'at araba;
casatoria ac6sta fu motivul certel

0 Maria pretindea ca are 0 ea acelaq drept ea qi fratA 01; InfatiOndu-se cate-0 trei la cortul sfint; Iehova arath presenta sa prin un nour

0 declara ea chemarea lui Moisi era

mai sfinta. Cand se radick nourul

Maria era alba de lepra (Dent. XXIV

9) 0 se thimadui prin rugaciunea
fratelui. Mariam muri in deqertul
Sin (Nom. XX, 1) in al patru-qecelea an al *I'd din Egipet, cu cate-va

luni inaintea fratilor sei (12 Decembre).

MARIAMNA sora sfintului Apos-

tol Filip. Dupa inaltarea Doinnului

mergend st. Filip cu Bartolomeil hi
Mariamna sora sa la Ierapole 0 invthnd cuvintul lui Dumne4eil ail
fost prin0 i spanzurati pe lemn,
peutru care prin rugaciunele sfIntului s'at eufundat pamintul eu Antipatul gi pre sotia lui Iehudna. Atunci art fost liberaV Bartolomet hi
Mariamna, eel dintai predicand in
India, lar sfinta in Licaonia, unde
se shvir0 cu pace in 17 Februarie.
MARIAMNA una din cele cinel
feciOre canonice. Vei Enata.
MARIAN. Vell Iacov.
MARIN diaconul. Se 4ice ca lucra

ca zidar la constructia zidurilor din

MARINMARINA

Rimini. Dar Dumnedeh ariltAnd ealithtile sale virtuOse a fost hirotonit

diacon de Gaudentie, episcop de Brescia. Se retrase inteo colib pe care
o construi in mijlocul phdurei pe
muntele Titan, la slece mile de Ri-

mini, unde vietui mai multi ant si

muri pe la finea secolului al patrulea.

Pe inhltimea muntelui Titan se

545

ristovul. St Ind inaintea guvernato-

ruluT Ciliciel, a fost Want cumplit

cu toidge i legindu-i-se picirele
cu flare, l'a bhgat in temnith si a
doua di l'arisi aducindu-1 inainte,
l'a spinzurat pe lemn de piciOre 0
l'a biitut grit, mili; apoi pogorindu-1 de pe lemn, a suferit munca
prin sabie, dandull duhul In! Duni-

zidi apoi o cetate, care dupii numele

sfintulul se numi ;San-Marino. 0
mica republich, care inc h. din anul
600 si-a conservat libertatea sa. Acolo se cinstesc mOstele sfintulul
Marin cu multh evlavie inteo biseserich deservith de tin Arhierett si

necleil in 18 Octombre.

mat multi preotT. Santul este onorat la Pavia, Rimini si in alte diocese ale ltaliei.
MARIN martir, a fost pe timpul
imphratului Carin, roman de neam;
din tinhra vrist imphrth'sindu-se la
cinstea i sfatul imphrtesc. Dee!
pirit fiind ch este crestin s'a infatisat la cercetare i fiind-ch n'a voit
sa jertfse idolilor, a fost spinzurat si batut cu toIege, apoi a fost
intins pe o Beall de fier infocata,

credinta crestinilor. DecT s'a invhtat

dupi adsta a fost pus pe o tigae

in foc rosita 0 a fost hagat intr'un

cazan plin de apa Barth., Tar mai
pe urma aruneat la fiare, a rhrnas

MARINA mare martirA, a fost

din Antiohia Pisidiel, unica filch a
lui Edisie poph idolesc. Duph ce
muri mama sa, tatil shit o dildu pe
sama unei femeT si facendu-se de
doi-spre-dece an!, se ruga sii invete

de la unii ce emit in satul acela;

Tar cind a fost de cind-spre-dece
anT dorea sa shvirsasch lupta martiriului. Guvernatorul Olimbrie, a-

flind de dinsa, trimise sii o prindh

o baga in temnith. Peste puitne
dile scotendu-o, a adus'o la indecata

si vhdAndu-o s'a sphimintat cu totul de frumuseta ei. Apo! introbindn-o de unde este 0 cum o chiamii

ea rhspunse ; Marina mh chIamh,

naseuth i erescuth in Pisidia. Cred
in nnmele Domnului mcii Nevrend
sh se lepede de Christos, porunci sii

nevItilmat cu dumnedeescul dar. Duph

o tindh si a fost Utah cu toiage

fari milk pang s'a rosit pimintul

aceea inselind pre Imphratul, ca va

merge la capistea idolilor, ca sa adncii jertfa, mergend acolo prin nil-

de sangele ci. Apoi porunci sit o

spfinzure si-I struji trupul mult timp,
apoi o bhgarh in temnith. 8i se lam

giieiiunea

sa a surpat idolii;

dee!

pentrn asemenea pricinh i s'a VOA

capul 0 a luat de la Domnul cununa
martiriului. Iar tatii sii i maica
sa Pak petrecut panh la local de ognat', fericindu-1 pentru acel sfirsit
(16 Decembre).

MARIN martir, s'a shvirsit de

sabie in 29 Martie.
MARIN martir, s'a shvirsit de sa-

bie in 17 Martie.
MARIN cel hhtran martir, a lost
pe timpul lui Diocletian it]. a lui A-

cntremur mare in cat se zgudula

temnita, Tar dintr'o parte a ei esi
un balaur grozav, care :Fiera 0 larindu-se, se 'Area ch varsh foc in
jurul sfintei; Tar Marina spilmintindu-se se ruga lul Dumneddi si
acel grOznic balaur s'a prefacut in

chip de cane negru. Iar sfinta lutindu-1 de Or i gisind un docan

11 batu pe cap si preste spinare pinit

ii slibi. Aducendu-se sfinta la o a

doua cercetare i rhmetind tare in
aredinta liii Christos, a fosf aria cu'
85

54G

MAR1SMAttoN

ficliI i bigate, eu capul in jos in-

tr'un vas plin cu ap. Deci remitind

nevetirmate, prin acesta multl ereIluri in Christos, carom II s'aii tilat
capetele. Pornindu-se guvernatorul on
mfinie, I-a tillat i capul sfintel in
17 Julie.
MARIS cuvios, fiind in lume tInr frnmos i en bun glas, impodo-

nu templu idolesc, l'a consaerat adeveratuluI Dumne4eil spre a'yl face

o ease: de rugedune. R,eputaVia de

sfi*nie ce efiytigase ii fien si fie

in5,4at la demnitatea de preot in 405.
Sfintul Chrisostom care avea cea mai
bunk idee de dinsul, ii serise la

Cucuza, unde era exilat, spre a se

bea serbitorie eu dulcele luI cin-

recomanda rugiclunelor sale.

Cea mai mare ferieire a sfintuluI

tiirl. Iubea pnrurea pre Dumnecleil

era de a vorbi eu D-clefi in rugficiune;

poruncile luI cu osirdie le sevirya. Trupul yid pizea curat i sufle-

era ucenicul st. Zebin, care intrecea

pre totl pusniciI veuluI seti prin
asiduitatea la ruggeiune. Se nevoia
sfintul iva i nptea la rugicIune
fire, s inceteze une-orI, lar rivna sa
creytea din ce in ce mai mult. Avea

tul neintinat de yi era in cursele

plicerilor gi se aduna cu Omeni inme$i. Cfind a voit sh se lepede de

lume, s'a dus la un sat Omir yi acolo ficendnil o chilir i inchi4endu-se intr'insa, a petrecut treIcled i pte de ant Care de yi primea multi umeclli din muntele megieyit, care mult 11 vtma, n'a volt
si o schimbe, ci a remas intrinsa

'Anil la sfiryitul vi4eI sale. El Inbea simplitatea yi se 'ingretoya de

obicaurile cele felurite i inyelktre,

Iubind grids, maI mult de efit multa
bog4ie. Vletuind noue-oleel de ani
purta halne de per, Iar hrana luI
era puVine, pane yi sare. De multi
vreme dorind si va de, aducendu-se
duhovnicesea jertfi, preotul intrebuintfind mfinele diaconilor in loe de
jertfelnic inaintea luT, a adus taInica i mfintniterea jertfa. Iar el

umplendu-se de tea dale*, i se

'Area o vede insugl cerIul. Ast-felifi

bine vIetuind i la cerIurI zburfind,
dntueyte impreune, on tori sfintil

in Ileayurile eelor Inthl niscutl (25

Ianuarie).

MARON, avi in Siria 433. Sfintul Mason se retrase pe un munte

vecin de orayul Cir, unde trMa mai
tot-derma expus la intemperiele aeruluI. El avea un cort limit de pele
de eapri spre a se adiposti in timp

de pleIe; dar se servea de dinsul

frte rar. Gisind in singuratatea sa

obiceI a se ruga in picIre; numaI

la betrineti se uqura putin sprijinindu-se in carji. POn vorbea on

aceI ce veneafi s5,-1 vadi, ca se, nu
intrerumpi esereiciul contemplatinnei, care observa tete gfindurile sale.
Dar II primea en bunetate yi-I ruga
s. remfie eu el; nimenea ins& nu era
in stare di Arnie vitro, nOptea in piciOre la rugiclune.
Dumneclefi rspiti ostenelile st.
Maron prin harurie imbelyugate zi
prin puterea de a vindeca belele tru-

sufleteytI; avea un talent

ininunat a indemna la virtute. Un
mare num& de uceniel venire, pe
ling& dinsnl yi se infiintari mai
multe ministiri in Siria. Teodorit
privea acsta ca fructul invetiturelor sfintulni.
Pintre eel maI insemnaci neenid
al sfintuluI se numerk yi st. Iacob
din Cir, care se liuda ei a primit
bine-cuvintarea de la el. In sfiryit
sosind momentul cfind sfintul trehula sit mergi 01-11 primesci resplata, Dumngeri l'a luat din lumea
acesta dupe, o WI de cfite-va dile.
peytI i

Mai multe provincii doreafi s alba

corpnl sefi. LocuitoriI unuI oray impopulat avurk fericirea a-1 lua la ei
yi a zidi o ministire fOrte frumOsi

MARONMAROTA

647

pentru celugerl. Biserica serbze a-

Isdegerd 11 stima fOrte mult, mai ales

mintirea hi in 14 Februarie.
MARON martir, s'a sevir0t de
sabie cu Dasie in 18 Iu lie.

dupt ce primi rugtclunele sale a fost

vindecat de o belt, de care n'aii putut magil st-I scape. Socrat, care is-

.MAROTA martire, s'a sevir0t in

26 Martie.
MAROTA Episcop. St. Marot i unul din eel mai iluqtri dascell al Bisericil Siriene, fu ridicat la scaunul
de episcopat din Tagrid sail Marti

toriseqte faptul acesta, adeuga ct

ropole in Mesopotamia , provincie

pre un om sub pemint in templu;

supuse. atunci imperiulul d;n Occident, de0 situath la margenile Persiel. Compuse actele martirilor caril
suferire in persecutia general a lui
Sapor, care dui% de la anul 340 pant
la 380. Acest st. Episcop compuse

gi ctmd principele veni sit se inchine

0 imne in onerea martirilor 0 asupra altor objecte. Ele ali fost puse

in templu, asigurendu-1 et de va selpa

cu acele ale st. Efrem in oficiul haldaic, pe care citesc maronitil, iacobitii 0 nestorienil. Admit reliquiile

regele numea de ordinar pre Marotas prietenul Jur D-cleu. Magii temendu-se ea Isdegerd st se fact creqtin, alergart la o inqeledune spre
a'l tinea in religia lor. El ascunsere

focului vecinic, acela striga: Alun-

gatl pre rege din acest loc glint,

pentru ce crede anal preot cre0in".
ldegerd voi st alunge pre episcop,
dar Marotas 11 sfetui se se IntOrca
acolo, va gesi pre amegitor. Regele
urme, sfatulul sett 0 descoperind in-

qeltclunea, ucise pre magi 0 autorizt pre Marota se intemeieze bise-

multor martirl din Persia qi le im-

rid ori unde ar voi. Sfintul fiind

perti in imperiul roman, ca st atrage.

asupra celor ce le poseda, bine-cu-

trimes a doua Ore remase acelo maI

mult timp si inu done sinede la

Ctesifon; in al doilea, care se thin

la 414 fu condamnat arianismul qi
se genrt canOne disciplinare.
Bind inaintat in vristil se int6rse
recomande pre cre0inil lui Isclegherd,
care se urcase pe tronul Persiel cu in Mesopotamia aducend cu dinsul
lece ani mai inainte. Dar divisiunile maI multe reliquii de ale sfintilor
ce domneaii la carte 0 pre care le martini; 0 puse aqa de multe in bipricinui nedrepta persecutie redicatt . serica sa, ce orapl lut numele de
vinterl din partea lui D-4eA. In anul 411, celltori la Constantinopole
ca st loge pre imperatul Arcadie se

contra st. Chrisostom, fecurt mijlocirea lui st fie nefolositOre. A creclut

dar et trebue st se intOrce in Mesopotamia. In anul unuttor mai fecu

o celetorie la Constantinopole. St.
Chrisostom II recomande veduvel 0-

limpiada 0 o met st-1 ajute in tot

ce va depinde de dinsa, dorind st
obtie ceea ce cerea in favOrea Bisericel Persiel, pentru care merturisea un mare zel.
Teodosie cel finer urmapl lui Arcadie, onora pre st. Marota cu increderea sa. L'a trimis de done orl
in ambasadt la Perql spre a face o
pace solidi'. Intre cele done imperil.

Martiropole.
Scrise o liturghie Siro-haldaicii,

de care se servesc 0 aste-41 maron4ii. St. Marota scrise 0 an comen.

tariu. asupra Evangeliel lul Matel,
din care Aseinani a estras mal multe
locurl, care dovedesc presenta reale

a lui Iis. Chr. in sfinta Euharistie.

Ebendjesus aminte0e de o istorie a
sinodului din Nicea, ale cella canOne
au fost traduse siriene0e de Marota;

ar fi de dorit se se pea gesi acea

lucrare. Episcopul muri in jumetatea
vec. V 0 fu inmormintat in biserica'

sa. Corpul sell a fost dus in Egipet,

pe timpul nilvalirei Peryilor Ili Ara,.

548

WWW

MARTAMARTIN

bilor si se aflii, intr'o manastire din

desertul SceteT, unde este si viOta
luT pe larg i alte scrierl. Aminti.
rea lul se face la 4 Decembre pi
16 Februarie.
MARTA sora luT Lazar (Luc. X

la mormintul fratelui sil i nepu-

38) si a Mariei, and primi ospitalitate Iisus la ea se oeupa mat mult

on grija primirel, de cat cu ascultarea cuvintelor lul. Ea se ducea pi
venea en graba ce o pune o femee

servea (Ion XII), si nu avu idela fericita a surorei sale. Se serbOza in

harnica in pregatirea mesel i pOte

Septembre.

jute ; i primi frumosul Aspuns : Marto,

avend multa credinta spre maim ml

Dumne4ii, i s'a vestit de catre &inn
si mal 'nainte de svirsirea el, de
dulata vecinicilor bunatali ce o a-tepta. Cad mutandu-se de la aceste
pamIntestl, s'a aratat celor ce pazee' mOstele el, facendu-T sit se bn-

tandu.se retinea, spuse: DOmne, pute

c e mort de patru iIe. Mantuitorul Aspunse: Nu Vain spus c de
veT crede, vei vedea marirea lul Dum-

neclet. La masa luI Simon, Marta

4 si 9 Iunie.

MARTA cuviOsa, mama st. Sime-

on stilpnicul cc pace s'a gvirsit 1

a mai mult spre a atrage atentia

MARTA cuviosil, petreand cu tot
a Os: D6mne, sora mea m'a lasat feliul de fapte bune, atat In sihass slujesc singura, ci i el sa-mI a- tr:e at si in primire i milostenie
Marto, te grijestI i spre multe te
silestT, ci un lucru trebueste I Imputarea acsta plina de bunatate pi
de intelepclune, film pre Marta s
stea ling& sora sa.
Zelul ce-1 aratase, vrednic de laucla orl and, nu perduse nimic din

cure si Oandu-le, a a luat mare

iubirea ce avea atre Mantuitorul, dar de la Dumneqeh si se afla Intru

cad indata ce afla a vine, alerga lumina i nepovestita bucurie, nu
intru intimpinarea lui i clise: Winne

de aT fi fost aid, n'ar fi murit fratele nostru, dar tiil c. orl ce veT
cere de la Dumnecleti, va da tie.
Mantuitorul rgspunse: Fratele t
va invia, Tar Marta maiturisind adev6rul, 4ise: stifi cil va invia in 4iva
cea de apol. Atunci Iisus rosti acele
cuvinte marl, in care se cuprinde

tote adevrurile religise: Eu sunt

numal pentru rugaclunile fiuluT sat,

ci si

pentru ea a suferit pentru

Domnul felTurl de ispite i necazurl.

S'a s6virsit in 4 Tulle.

MARTIN Papa Romei nascut in
Todi in Toscana se facu celebru in
clerul Romel prin sciinta i sfiutenia sa. Era numal diacon, and papa
Teodor ii trimise la Constantinopole
in calitate de apocrisiar sail nunciu.

Invierea 0 vifa, cel ce credo ln

mine, de va 0 muri, vid va E 0
cel ce triiefte 0 credo In mine,
nu va muri mcI o data; creql a-

Acolo arata mult zel contra mono-

csta P CredincTosiT ContimpuranT cu

Julie 649. In Octombre .cinu Ufl sinod in Lateran de 150 episcopi contra monotelitilor. Set condamnat

isus, spre a recunOste adevrul in-

Otaturilor sale sari siguranta fad:

duintelor, marturiseati mimai divinitatea misiunel sale; Marta rgspunse:
Da, DOmne, cred Ca tu estl Christos

fiul lul Dumnecleh, care aT venit in

lume i alerga sa spue in taIna su-

rorei, sale a a venit Christos si intreba cle ea. Una apoT luT lisus

Murind Teodor, scaunul ramase vacant aprOpe treT s6ptilmanT.

Martin fu ales de urmas in luna

sefiT principali aT ereticilor, anume

Serghie i Pir, canT ocupase scaunul Constantinopolei si pre Pavel
care-1 ocupa atnncl. Ectesa luT E-

radio i Tiposul hit Cunstant lurk'

lara0 condamnate. Cea dintal conVinea o expunere de credinO, on to-

MARTIN

tul favorabila eresiei; Iar al doilea

era un formular, care impunea tcere celor done parti 0 care oprea
a se vorbi de una sat done lucrgri
in lisus Christos. Domnul ne-a poruncit s fugim de reil 0 se. facem
bine, clic pgrintii sinodului, dar nu
sg-1 lepgdgm binele eu reul... Nu pu-

tem sg condarnnam adevgrul cu erOrea".

Olimpie sfetnicul imperatului Con-

stant, a fost trimis in Italia in ca.

litate de exarh. Avea ordin sri onuire
pre Martin sat de a-1 prinde i a-1

duce in Orient. Sosind la Roma,

ggsi sinodul adunat. Mijhicele intrebuinWe de el spre a provoca o schis-

rnh, remasera zadarnice. Alergg la

on niidejdea ca va reu0
mai bine. Porunci unni servitor al
set sh omre pre Papa, and avea
viclenie,

549

4i. Dupg done 4ile, Caliope 11 acuza

eg a ascuns armele. Papa 4icea oh

ar putea sa se incredinteze &Antalldu-le in palatul set. Cgutandu-se nu

s'at ggsit arme: filth cum ne calomniazg pre noi". Dupl jumfitate
de org scldatii 11 arestari. Era culeat la up. bisericei. Caliope arida
clerului nn rescript al imperatuld
care 4icea ca Martin trebue sa fie
depus ca nedemn de a fi papg. Dar
clerul striga: Anatema acelul, care
va spune eh papa Martin a schimbat ceva din ale credintei i acel
care nu va remanea pang la mOrte
in credinta catolicg.
Nu este aka
credinVa de cat a vOstrg, clise CaHope, care se temea de multime,
eti cred tot sp. Vom trgi i vom
muri cu dinsa 4iserg episcopit

Papa In dus din biserich la palatul set. In cliva de 18 Iunie, la

Maria-Mare. Executarea ordinului era melul noptei, rat luat i Vat dus
sa se impartgpscg in Biserica Sfinta

cu add mai uqrg, cu cat papa impartiO pe fie-care la locul set. Dar
servitorul declarg oh n'a pntut oh
vadg pre papa, fiind orbit. Olimpie
venindu-0 in simtiri, descoperi viclenia sa 0 se impace. cu Martin.
Plecg apoi din Roma 0 se duse in
contra Saracinilor in Sicilia; armata
sa peri acolo, murind si el de blii

la Porto, de unde plecarg spre Constantinopole. La insula Naxos se opri

dupg o calatorie de trel luni i rgmase acolo un an cu cei ce-lphzeat.

Avu sa sufere mult de stomah, lipsindu-I cu totul pofta de mancare.
Episcopii i locuitoril de acolo trimetendu-I provisiuni, le luarg prizitoni i injurarg cu wail pre eel

ce-I aduserg, icnd cg acel ce va

Teodor Caliope fu numit exarh arida omenie pentru un asemenea
pi imperatul 11 trimise in Italia cu
om este du0nan statulul. Martin snTeodor Pelurul, unul din sfetnicii ferea mai mud pentru injuriele ce se
att. Ei aveati ordin sa aresteze pre Mem bine-facetoriloj sei, de cat penpapg, pre care-I acuza de eresie, fi- tru durerile sale. In sfir0t plecara
grea.

ind-cg condamng Tipul; a fost acnzat 0 de nestorianism, dar farg nici

la Constantinopole i ajunsera la 17

nn temeit. Noul exarch i sfetnic

se dusera de la Ravena la Roma en

Septembre 654. Acolo lu pus la inehiscire pang la 17 Decembre urmgtor. lath ce spune o epistola wrist,

o0ire. Sosirg in 15 Iunie 653. Papa

care era bolnav rgmase in biserica
din Lateran 0 trimise A' salute pre
exarh prin cate-va persOne din cle-

qapte de 4ile, de and nu mi s'a dat

ape. Did caldg nici rece, ca sh me

rul sgt. Acesta intrebg de Martin

unde este, 4icend oh ar voi sri i se
Inchine, ceea ce repeta 0 a doua

care m'a necgjit pe mare qi pe us-

de

el atund: Sunt patruied

yi

spel. Am inghetat de frig 0 aunt

slgbit en desevir0re. 0 disenterie,
cat, nu me lash in pace. Corpul met

550

MARTIN

este cu totul zdrobit si nu me mai

tin picTOrele. Chlar cand asi avea
ce manca, nu mi se dg ce se cuvine
stgreT mele actuale,

i m scirbese

de tot ce mi se da. Cu tote acestea

nadejduesc ca Dumnecleg, care stie
ate si are se. m Ta curend din lumea acsta, va da cgintg persecutorilor mei". (Ep. 15).
In 17 Decembre Pat dus in camera SacelariuluT, unde era adunat
senatul. ApoI l'a pus pe o terasg,
unde putea sg-1 vadg imperatul din
palatal seg, Tar Sacelariul porunci sg-1
desbrace de semnele demnitaleI e-

piscopale. Sfintul dandu-se apoT pe

manele prefectuluI cetiitel lise: Apucati-me acum i me sfasiafi in

bucap". Prefectul porunci celor de

fate. sa-I ic anatema; dar numai
vr'o doue-cleci de persOne se supuserg; ceT-1-a1ti plecara umi1ii i pg-

trunsl de cea mai mare durere.

Oficerii magistratuluT apucind pre

st. Martin, I-au smuls palium 0-1

despoIara de tote vesmintele, remaind numaT tunica, care In sfasiata
de sus pang jos, asa cg corpul sea
gol, a expus la vederea celor de

fat& I se puse un kilt de fer la

gat si-lpurtarg prin mijlocul ceta4e1.

Apoi 1egandu-1 de carat, mergea in-

naintea luT unul cu sabia, (Bud a

incelege cg era condamnat la mOrte.
Afarg de un mic 'lamer de persOne
care-I insulta, on too plangeati. Dar
sfintul prin exteriorul FAD arata Iinitea si pacea sufletulul seg. Sosind

in pretoriu, a fost inchis cu facetoriT de rele. Dupg un ceas l'a scos

de acolo i l'a pus in InchisOrea lui
Diomed. Corpul sert era cu total zdro-

bit de furia cu care a fost aruncat

acolo. Scara se umplu de sangele sell

si se credea ca a murit. L'au pus

pe o banca, fare, sa-T Ia ferele; si
fiind o Tama fOrte grea, credea ca

Era numat un cleric, care se luase

dupe, el plangend. Calgul era legat
de dinsul si-s1 astepta momentul
executarei. Martin singur astepta cu
nergbdare martiriul. Cu tOte acestea

l'a slabit putin i i se lug ferele. A

doua gi imperatul s'a dus la patriarhul Pavel, care era bolnav si-I
spuse tOte cele ce se intimplase papa*. Ah! qlse Pavel, voiVi se. me
pedepsiV mal mult". El rugg pre
imperatul sa se mulOmOsca cu ceea

ce a suferit Martin si muri indata

dupe. aceea fara sll intre in sinul
bisericei. Pir, care ocupase o data
scaunul din Constantinopole se grgbi
sa-I To. Tarall. Pe timpul exiliuluT

se lepadase de Monotelism la
Roma, sub papa Teodor. S'a crequt
ca schimbarea sa este sincerg si biserica romana, IT dadu ajutOre, tratandu-1 chiar ea episcop. Imperatul
trimise pre Demostene la Sacelarie,
ca se. afie de la Martin, dada Pir se
lgsase de monotelitism i dada i s'a
cerut acesta. Martin rcspunse ca. s'a
%sat de bung vole, dar indatg a
cadut larasT in eresie. Demostene
spunendu-I: Gandeste-te la slava
cu care traTal odatg si acum in ce
stare esti; dar tu singur ti-ai faDumnecleil sa fie laudat
cut'o
pentru tOte, respunse papa.
Martin remase aprOpe trei luni
seri

in inchisOrea 1111 Diomed, adece. pana

la 10 Martie 655, cand fu exilat in

Chersonezul Tauric. La 15 Mai ajunse la local destinat, unde domnea
o femme ingrozitOre. Se vorbeste de
pane, clicea sfintul intr'o epistolg,

dar nu se vede. Este cu neputinta

sa traesti aid, dada nu s'ar trimite
cate-va provizii din Italia sag din
Pont. Nu numal de. suntem despartitT de lume, dar suntem 1ipsii cu
totul de mijlOcele de trat LocuitoriT

mOre de frig. N'avea pe Huge dinsul

sunt en tofii idololatri; mei ce vitt

aid se acomodeza lor; nu ail milg;

nici un prieten sag vr'un servitor.

n'ag nici acea compatimire naturalg

MARTIN

care se afla la barbari. Capatam cite

ceva de la barcagii carii vin dupe,

sare. Abea am putut se cumpr o
masura de grit cu patru monede de
aur. M mir de nesimtirea celor din
Italia, carii m'ail cunoscut. Ap de

malt m'au uitat, ca se pare c nu

mai sunt in lume pentru ei. Admir
mai ales pre acei carii se tin de
biserica St. Petru, pentru putina ingrijire de unul din corpul lor. Dace,
biserica acesta n'are bani, cel putin
st ne trimte grit, unt-de-lemn
cele necesare viqei. De ce nu implinesc ei voia lui Dumnedeil pentru

uprnrea nenorocicilor! Fost-am ea

vrajm4 bisericei sail vre-unuT particular! Eu me rog pentru top. sa
Arnfie statornici in credinta. Dum-

551

era idololatre, era fOrte evlavios. Se

ducea la biserica gra qtirea parintilor 0 la vrista de 10 ani, cern sit

fie inscris intro catehumeni. S'a aratat vrednic de darul ce-1 cerea, prin

sirguinta la invqeturile ee se da acelor ce aveati all primesce, botezul.

La vrista de dol-spre-dece ani, s'a
hotarit sit se retraga in singuratate,
dar vrista prea frageda l'a impedecat
a duce o vieta aqa de aspra. Ca tOte

acestea veni un ordin de la imperatul, care obliga pre copiii oficerilor,

0 al veteranilor all pOrte armele.
Tatra lui Martin descoperi singur pre

eso in mila lui ca va pune capkt

vi*I rade triste". Rugaciunele luT
fura audite, cad in 16 Septembre

finl seri, ca sa-1 face, a urma o profesiune pe care o credea preferabila

tuturor celor-l-alte. Ast-fellii Martin,
care avea 15 ani, depuse juramintul
militar i intra* in cavalerie. Se
muWerni on an singur servitor, pe
care-1 trate ea pe egalul sea. Se pazi
de vicil i cagtiga stima tuturor acelora ce aveaii sit traiasce, on el,
prin iubire, blandeta i alte virtuti.

655 el muri, pastorind qese anT, o

Rabdarea i umilinta lui se pareati

nedea se va ingriji 0 de ticelosul

met trup. Domnul aprOpe este, de
ce se, cad in descurajare ? Nadejdu-

lun d dou-deci 0 done de dile.

S'a InmormIntat in biserica sfintel
FeelOre de acolo, adunndu-se o mare
multime la mormintul see. Apoi cor-

pul sea fu dus la Roma. Orientalii

serbeze, amintirea lui la 14 Apriel;
Tar apuseniT la 12 Noembre, and
s'a stramutat m6qtele la Roma. Din
scrierile sfintului vedem cii avea un

sufiet mare 0 mai pre sus de loviturile vrajma0lor. Ele sunt pline de
putere i intelepciune. Stilul este
nobil, nate odat sublirn i demn.
MARTIN Episcop (400). Martin,
gloria Galiel, lumina bisericei apusene

in vescul IV-lea, se 'Ascii la Saboria oraq din Panonia, cam pe la anul 316. Parintii sei II dusere, la
Pavia uncle primi educatiia. Taal seil
care servise cu distinqie, ajunse ran-

gul de Tribun. Din prima alai Martin se sate, insufletit de spiritul lul
Dumnedett; i eu tote ca familia sa

mai pre sus de firea omenesca, de0

nu primise Inca botezul. Cei intristati gaseat in el mangaerea, saracil

uprarea, oprinduil numai atilt cat

avea nevole de trait. Inteo i fiind
pe cale, intalni un sarac care tremura de frig. "Rend dll eel dinsintea lul nu se uitau la densul, se
gandi, citi D-dea l'a pastrat pentru el;
dar impil4ise tot ce avea i nu-I mai
remanea deal armele i vestmintele.
Rupse mantaua in done i (land jnmatate saracului, se inveli cum putu
cu cea-lalte. Cer-1alt1 vedendul in ce

stare era, incepura a ride; dar altii

se minunara 0 se calf& dll n'ae ajutat pre sitrac. In nOptea urmatOre
vedu in vis pre Is. Chr. acoperit cu

acea jumatate de manta qi-1 audi

dicend unel cete ingeregti care-1 incunjura: Martin, care este numal
catehnmen m'a invelit cu vestmintul acesta". Vedenia acesta-i inspira

552

MAtatt4

un not zel pentru gloria lul

Cerend botezul, ii primi la vrista de
opt-spre-Vece mil. Cu tote acestea mai

remase Ind doi ani sub arme, dup

rugficlunea tribunului set, cu care
trela in strInd amicitie i care-I ffigfiduise a se lepfida de lume dupg
ce va espira termenul serviciuluT set.
Gcrmanii nfivfilind in Galia se a-

dunaril trupe ca s mfirga in contra

bor. Martin voi sfi se retrag din
arms* dar imputfindu-i-se c o tace
acesta de frick el Vise: Dac . este

OA, c tot acei eretici apfisat binrica din Galia, caril exilarfi pre
Ilarie. Se retrase ling& Milan nevoindu-se cu vieta monahala. Auxentin,
arian furios, care usurpase scaunul
cetfitei, fu alarmat de zelul ce Martin 11 arata pentru Invetatura sinodului din Nicea, silindu-1 sa IBA din
eparhia sa. Un preot virtuos voi sal
insotesd. Amendol se aseunsera in

ffirft arme, ffirft scut i ffira alt 5. a-

insula Galinara lane. Albenga pe

laturea Liguriei sat Genevel, uncle
trfilat numai cu ridficint de erburi
selbatice. In anul 360, auclind c5.
Ilarie s'a intors in eparhia sa, se

prare de cat acea a numelui lui Is.

Chr. ria a semnului crucei. Eu m voi

duse sal vada. Sfintul Ilarie 11 primi

cu mare bucurie, qi cunoseend dra-

arunca in mijlocul escadrOnelor odor

mai inverqunate din armata vrjma-

gostea lui pentru sihstrie II dadu

aqa, atunci cer s fit et in frunte,

'floe. Peste nOpte inimicii cerufa

pacea i ast-felit Martin putu scfipa

din armath cu inlesnire. Sfintul Bark Episcopul, cunoscu meritele lui

Martin 1;:i voi s-1 fad diacon, dar
sfintul pentru smerenie primi numai
gradul de exorcist. Doi ind sfi-si vad5.
pfirii4il din Panonia, cfipatfi invoirea

dupe; ce fugfidui, cl se va IntOrce

innapol. Trecend Alpii &AO in manele talharilor, cari volat sal ucid;
dor se miraru de modestia i curajul lui Martin. II Intreba eine este
si dad. nu-I era frid. Sfintul le respunse a este creqtin, ea este fOrte
nedet ;

ca cunOqte bunitatea lui Dumc acest DumneVet aprtra pre

un loc numit Locociagum. Martin

zidi acolo o infinfistire; se pare efi
cea dintai din Galia, unde primise
si pre un catehuinen vindecat de din-

sul. In lipsa sa, acel catehumen fu

cuprins de friguri violente i muri
fir e. a fi primit botezul. Tact pkintii erat fOrte mahniti de acesta. Dar
prin rugficTunile sfintului acel catehumen a inviat i a spus

ca sufletul set desp:Irtit de corp se

arfitase inaintea tribunalului vecinicului Judecator,qi a fost condamnat la

o inchisOre ingrozitOre; dar dot ingeri spuindu-i d Martin se rOgil pentru el, Judedtorul porunci sit se insufletese acel corp. Sfintul invia 11
pre un sclav, care se spanzurase.

servitoril di, mai ales, dad sunt in

Pe la anul 371 s'a ales episcop

primejdie. EI trebuie sfi se teml pen-

de Tar. Noul episcop nu q'a rhimbat

modul set de vietuire; la inceput qedea intr'o chilie, langt biseric, dar
spre a scIpa de vizitatori, se retrase

t= d vi4a lor criminal II face nevrednici de mila mut DumneVet. Acel

care a voit A-1 omOre s'a fficut creqtin i dlugfir. Povestind cele intimplate, Martin converti pre mama sa
vi pre alte persOne din Panonia, dar
n'a putut determina pre parintele sea
a eqi din intunerecul necredintel.
In Iliria se lupte. cu mult zel con-

tra Arienilor. Ereticii II batjocorid

si-1 alungara din Oxa lor. In Italia

intr'o manastire pe care o zidi in

vecinfitate. Locul era fOrte anevoios.

Martin trala intr'o chilie de lemn,

aliI trglat prin peOeri sapate in

petd. Indatfi se adunara vr'o optVeci, ocupandu-se eel mai tineri cu
copiarea cartilor, Iar cei mai betrani
cu rugficiunea i eserc4iele spiritu-

553

MAItT114

ale. Mance' odate pe 4i, gra; bainele erati grOse i prOste, Monte din

per de cemile, en tote c pintre eI

se OA persOne crescute bine. Cu
bite c Iubea singnretatea, Episcopul
visita adesea diocesa sa. El distruse
idololatria i pOte pentru derImarea
templelor, fit chemat de Valentinian
I, care favorisa idololatria. Biserica

nu primea la botez pre concediantI

de cat dupe ce pareseatz profesianea
kr. Peganii se temeat se, nu se face,

riseste si de alte minuni sevIrsite

de sfintul. Intr'o ti pe &and se ruga
in chilia sa, demonul i se arete in
haine luminate, avnd pe cap o cor6ne Impodobite cu pIetre pretiOse.

De done off II spuse ce este liens

Christos. Martin incredintat ce. este

Inger intunecat II clise: Domnul

Iisus n'a spus, ce are sa vie acoperit cu purpura nici incoronat cu
diadema. Acel ce nu 'Arta pe cor-

acestia crestini ea se nu fie lipsit

pul sea semnul crucei, nu este Christos" La aceste cuvinte domonul dis-

imperatul de distractii. Imperatul

porunci magistratilor ca aceI come-

pgru,

diantl S. nu fie primitl la botez, de

cat numai in caz de mOrte. Martin
voind se protesteze, n'a fost primit
la curte. ImperatOsa lustina uneltise
contra sfintului. Dupe, mai multe
incerceri in fine se duse la palat
si intre, fare s fie impedecat de
cine-va. Imperatul infuriat, c. l'a
resat se intre, nu s'a sculat de la
locul sei5;

dar curind fu nevoit a

se scula pentru c scaunul sea luase

foe. Incredintat a este puterea liii

Dumneget, imbretise, pre sfint de
maI muIte on i-i dfidu tot ce cerea.

Intorandu-se in Galia derime templele i ten,' copaciI pre care-i pHveal pe'ganii ca sacri. Dupe ce a
darimat unul din aceste temple, care

era fOrte vechle, s'a propus s tae

un brad din 'naintea templului. PreoOl yi cel-l-altl paganI se improtivire, dar la urme se invoire cu condiie sg.-1 tae el singurI, l'ar Martin
s stea de desupt. Sfintul primi cond4iunea i feand semnul cruceI arborele caclu iu partea opuse. Cel de
fate, ve4end minunea, cerure sa fie
admisI in rindul Catehumenilor. La
Treva vindeca o copile de paralisie,
cum si pe un lepros, care sedea la
pOrta cetetei. Paulin de Nola suferea de o bOl de ochi, Martin se
atinse de ochil sl i bla disperu
numai de eat. Sulpiciu Sever isto-

lesand in urma sa o putOre

nesuferita.

Pe timpul acela o multime de tur-

burarl emit in apus. Legiunele romane proclama pre Maxim de im-

perat in Britania in 383. Maxim

trecu in Galia, se facu recunoscut

de armata si se ase4a la Treve, iar
Gratian fu asasinat la Lion de Andragonte. Tot pe atuneI priscilianiytil turburafi bisericile Spaniel si
Galiel. Acesti eretici relnolail diferite erorI ale lul Simon Magul ale
gnosticilor

i maniheilor.

Maxima

lor era ce. pot sa jure numai sa nu

tradea secretul. Itaciu episcop spaniol veni sa-i declare la imperatul
Maxim, care-I dadu ajutor pentru
combaterea ereticilor. St. Martin mi
era invetat, dar avea talentul a sfatui. Cuvintarile sale sunt simple,
convingetre i pline de ungere. Era

in vrista de preste opt-clecl de all

and I-a precut lui Dumne4eti sa-1
la la sine. Cu tote c suferea de
frigurI St. Martin se culca pe nit
sac acoperit cu cenuse si se ruga
tOte, nOptea. UceniciI velar' se-I pue

putine pae, dar el nu primi. Un

crestin trebue se mOra pe cenuse.
VaI mie daca v'as da un alt exemplu".
pre diavolul, II ise: Ce

Ves lend

cautl aid fiara selbatica ? Nu ai nimic de al tea la mine; sinul luI Abraam e deschis s. me primOsca",

554

MA RTINMARTINIAN
....A. A.. J,....,-/W....

Picend acestea muri la 10 Noembre,

turi si bine cuvintari de la dinsul,

in anul 400.

el alerga inaintea kr, cu scop de a-I

demite mai curend. Dar indata ce se
v6du singur incepu a se cai de slabiclunea sa si se intOrse repede la
chilia sa. Indata aprinse un foc mare

MARTIN Tibeul cuvios, cu pace

s'a A vIrsit in 24 Martie
MARTINIAN pusnic la Atena.
Sfintul acesta se nascu in Cesarea
Palestinei, pe timpul lui Constantin.

De la vrista de 18 ani se retrase

intr'o sihastrie vecing, unde se ne-

in care 41 puse piciOrele. Femeia

audindu-1 vaetandu-se alerga. Dar
rniase ea trasnita, &and il vedu in-

tins la parnint en ochii in lacrimi

voia cu sgvirsirea tuturor virtutilor.

Curand ajunse la sfintenia cea mai
Malta; vestea minunilor sale ajunse
in tate paiiile 0-1 facu fOrte renu-

iocul Iadului, dad. nu pot sa sufer

mit. Trecuse doue-deci si cinci de aril

pre acesta, care este numai o umbra".

de cand traia el in singuratate, cand

Dumnederi ingadui aft fie ispitit cu

Zoe nu se putu tinea contra acestei

cea mai delicata din tOte ispitele.

Spiritul Intunerecului incerca a-1 abate din calea virtutei prin vicleni-

ele spureate ale nnei curtizane din

Cesarea, anume Zoe. Femeia acsta
desfranata, imbracandu-se cu niste
zdrente, se duse pe sera la chilia sfin-

tului, plangend 0 dicend ca este o

Araca ce s'a ratacit prin pustie 0
care ar putea O. plera daca sfintul
nu I-ar da ospitalitate. Martinian o
primi cu bunatate in chilia sa.
A doua di de dimineta Zoe se desbrae& de zdrente si se imbopobeste
eu niste liable luxOse pe care le luase cu (Musa 0 ast-fellii gatita se
infalisaza inaintea sfintului sihastru
0-1 spune ca a venit din Cesarea cu
scop ea s-1 ofere persOna sa cu o

avere din cele mai stralucite. Propunerea ce VI-o fac, nu te 'mite nelinisti; nu este nepotrivita eu pietatea
de care te ocupi, 0 tu stii ea 0 mine,
ca, sfinVi din vechiul asedamint ail

fost bogati i era' insurag". Martinian dupa exemplul st. losif trebuIa sa scape cu fuga; dar Dumnedell spre a-1 pedepsi pOte pentru vr'o

ingamfare tainica, ingadui ca sa asculte limba cea amagitOre 0 sa consim0 in inima sa la propunerea Zoei.

Fiind ca se apropia momentul cand

venial mai multi s primesca sfa-

si cu pichirele pe jumatate arse. Ah!

dise Martinian, cum voi putea suferi

privelisti.
Harul muind invrtosarea inimei

sale, din pecatOsa ce era a devenit

la cinta si rug& pre sfintul a o pune
pe calea mantuirei. Martinian o trimise la manftstira st. Paul la Betleem,
unde petrecu r..emas4a dilelor sale in-

tr'o vieta fOrte aspra.

Sfintul A arsese asa de tare, ca

mult timp n'a putut sa umble. Dupa
ce s'a vindecat, se retrase pe o stinca
incunjurata de apa in Vote paiIile,
spre a indeparta de la dinsul chiar
0 umbra unlit pericol. Acolo traia

gra nici un adapost espus la bite

intemperiele, gra sii vada vre o data
vre un om, afara de marinarul, care

de done, oil pe an il aducea pane,

apa 0 ramuri de finic pentru lucru.
8ese ani petrecu el ast-fellii; dar o
intamplare turbura linistea sfintului.
Un vas invaluit de furtuna se sdrobi

de start* top eel ce se aflail perira

inghititi de valuri, afark de o fetick care se tinea de o scandur 0
vedend pre sfintul II cerea ajutor.
Sfintul Martinian se vedu obligat a
scapa vieta unei persOne, care era
in pericol de a muri; dar in acelas
timp se hotarl. a parsi locul Oh,
de frica A nu fie ispitit a doua Ora.
Fiind ca mai avea provisiuni pang
la intrcerea marinarulul, le lasii fetei, care muri dupa multa nevointa,

MARTINIANMATE1

pe acea stanca prapastiOsa. Duph aceea se arunca in mare eu nadejdea

in D-clefi 0 ajunse la uscat. Ratacind prin mai multe locurT, ajunse

la Atena, unde muri pe la inceputul
vOcului al cincilea, in vrista cam de
cinci-cleci de ani. Numele st a fost
venerat in biserica ortodoxa din orient 0 mai ales la Constantinopole
intr'o biseric5, din apropiere cu sfinta

Sofia. Se serbza la 13 Februarie.

MARTINIAN unul din eel Opte
tineri din Efes. Veqi Antonin p. 92.
MARTIRIE notariul, de sabie s'a
s5vir0t eu Marcian in 25 Octombre.
MARTIROCLE insagetat s'a s5-

vir0t in 11 Iulie.
MATEI Apostol qi Evangelist.
Sfintul Mate! se mai nume0e Levi
de dol evangeli0I. Amendou5 numele acestea aii o origina ebraica.
Inainte de convertirea sa se numea
,

555

dea bine ce are sa-1 coste intreprinderea lui 0 c4tia ca va avea parte
de saracie; dar tOte consideratiunile
acestea nu l'aii oprit; gloria de a deveni diseipul lui Iisus Christos i se
palm preferabila. Se pare ca el cmno0ea persOna 0 invtfitura Mantuitorulul, trala in apropiere de Capernaum, unde pcluse Iisus cat-va
timp, unde predicase qi lucrase multe
minuni; ast-feliii era intru cat-va
pregatit la inboldirile harului, care-1

chema la apostolat. De cite or! nu

ni se intimpla sa fim sung la vocea acelui ce ne chiama 0 prin aceia lsam sa pera sminta mantuire! sufletelor nOstre! Sfintul Mate!
indata ce l'a aulit, sfarima legatu-

rele sale, rasa lumea 0 tot ce trebuia sa-1 retie. In convertirea sa se

observa trel momente principale. 1-iti
Este repede, a se gandi cine-va mult

Levi 0 se pare ca a luat numele

este a se expune la perderea haru-

de Mate! dupa ce a urmat lui Chris-

lui. 2-lea IndrasnOta, inlaturand piedecele ce se improtiveati; 3-lea statornica, Apostolul nu se uiti in urma,

tos, ca sa arate, a s'a lepadat de

profesia sa si ca devenise un om

noti. Sfintul Marco il nume0e fiul

Id Allot; dar de aid nu urmza

ca era frate cu Jacob eel mic. Se

pare ca era galilian de na0ere. Era
vamq sail perceptor al contributiei
pentru Romani, profesiune forte urita iudeilor. Se crede ca el lua taxa
euvenita de la negustorii mil treceali prin lacul Genisaretului; de aceea 0 cuvintul varneq este tradus
intr'o evangelie ebraica publicata de

Munster, prin Domnul trecerel. ln

sfintul Marcu se citqte ca atunci
cand Mantuitorul chema pre st. Ma-

te!, el gedea la biroul de imposite

pe marginea lacului.
Iisus dupa vindecarea paralitieu-

lui e0 din Capernaum i merse pe

malurile lacului Genisaret, invatand
poporul, care-1 urma cu multimea.
V5lend pre Mate! qeq.end la vama,
l'a chemat 0 el p'a dus dup5, dinsul.
Mate! avea un post bunicel, el ye-

ci urma lui Christos cu caldura qi

starui in hotarirea sa. Alti apostoli
parasira luntrile i mreja, dar ei continuara a se ocupa cu meseria kr.
Mate! nu se mai intOrse la biroul
WI, pentru ca ar fi gasit ocasie de
cadere. St. Chrisostom observa St.
Marcu 0 St. Luca vorbind despre
St. Mate! ea V amq, il nume0e Levi
pentru ea sa acopere Ore-cum ochi-

kr no0ri vederea greplelor sale;

dar sfintul Ia singur numele de
Mate!, sub care era atunci cunoscut

in Biserica, atat spre a arata ceea

ce a fost, eat 0 spre a mari milostivirea dumne4eOsc5., care a chemat pre un vaineq la apostolat. Cel1 alti evangeli01, numindu-1 Levi ne

invata a ne purta cu blandeta 0

dragoste dare pacatoqii penitent!.
Ar fi nedrept 0 in contra religiunel
a mai imputa cui-va fapte pre care
Dumnecpti le-a ertat, de care declara

556

MATEI

ca nu-s1 va mai educe aminte si nici

demonul, cu -Ora' rutatea sa, nu-1

va acuza de ele.
St. Matei dup5. convertirea sa, In-

vita pre Mintuitorul sa manfince

la el eu ucenicii; el chemii la masa
si pre arnica s5I si mai ales dintre
acei ce se tineat de profesiunea la
care renuntase. El spera negresit ca

pune in anul al doilea al predichrei

publice a lui Iisus Christos. Dupa
aceea Mantuitorul formand colegiul
apostolilor, voi sa alega pre sfintul

Matei ea sh fie in rindul fundatorilor Bisericei sale. In lista apostolilor, data de cei-l-alti* evangelisti,

vorbind cu Mntuitorul, se vor folosi

de harul lui. Fariseii se scandalisah

numele sfintului Mate se afla Inaintea sfintului Toma, dar evange listul nostru pune pre acest apostol
inaintea sa, adaoghnd si titlul de

ch lisus mnca cu vamesil si p5ch-

panics. Umilinta-1 Mem sh spue ce

venit pentru cei bolnavi, iar nu pentru ceI sanatosi, Cara' n'ah trebuinth

pOth admira in el efectele milostivirei divine. Eusebiu si Epifanie ne

de doctor. Apoi le artith ca Dum-

spun, ca dupa Inaltarea lui Iisus

neclei1 iubeste mila si iubirea de Arad* mai ales &and at in vedere binele sufletesc, in loc de ceremoniele

Christos, St. Matei predica in Iudea

tosii; el il rusina diandu-le, ea a

rituale care le aunt subordonate si

cu mult InferiOre in demnitate. Era
oprit Iudeilor a avea relatie en idololatrii, pentru ca era de temut ca
nu cum-va sa se conrupa prin exem-

a fost mai 'nainte, pentru ea sa se

si in phrtile vecine si nu se desparti de aici pina la Imprstierea

apostolilor. Cat-va timp inainte de

plele rele; dar fariseil din mindrie

dadeati prea multa intindere legel

desphrtirea acesta, scrise Evangelia

sa dupa rughciunea Iudeilor convertip. St. Epifanie 4ice ch, scrise duph
cererea altor apostoll. Sigur este eh
evangelia St. Matel este cea dintal
din tote si ea St. Vartolomeil o duse

porunca dragostei, care este cea din-

in India si o rasa acolo.

Thins Christos n'a Indatorit pre

acesteia si nu se temeat a calea

ti si cea mai nobilil din tote; si

pe &and se (Meati de eel mai aspri

II punea cu mult mai jos de pad;

tosi, cu carii se fereah de a vorbi

apostoli a 15sa in scris istoria vietei

sail a invtaturei sale. Autorii carii
aiI dat'o au fost determinati prin
diferite Imprejurari. St. Matei scrise
evangelia sa dup5, cererea Iudeior
convertiti din Palestina; sfintul Marcu scrise pre a sa duph cererea cre-

chiar si pentrir a-I Indrepta; ceea ce

dinciosilor din It,,nna. Scopul St. Luca

nu ar fi fost contra legei,

a fost de a combate istorisirile false

ce se publicah despre iisus Christos.
Sfintul IOn fu rugat de episcopii A.
siei de a Vasa o marturie autentica
a adev5rului, contra eresielor lui Ce-

observatori al legei, Domnul vedea

in ei numai mindrie

si ipocrisie;
dispretul ce-1 aveati pentru aprOpele

ci era

fOrte comform si cuprindea cea mai

Insemna-th din tOte datoriile. Iisus
Christos pogorindu-se din ceriii spre

a se imbrilca cu natura nOstra, s'a

propus de a satisface dorinta ard5tOre de care ardea pentru mintuirea

rint si Ebion. Cu tOte acestea fiecare apostol incepu si sfirsi lucrarea

p5catosilor; de aceea avea mare pre):

cere a vorbi cu dinsii, pentru ea sa-1
.indrepteze pentru ea sa le inspire
sentimentele unei pocainti vii si sincere, precum se vede din parabolele

sa prin o inspirare speciala a sfintului Duh. Evangeliele sunt partea

cea mai insemnata a st. Scripting.
Iisus Christos ne Invata aici ade-

evangeliei. Chemarea lui Mold se

tuirei, nu prin profeti, ci prin sine

v5rurile cele mai importante ale man-

MATETMATIAS

Insusi si in istaria vietel sale gasim

modul cel mai perfect de sfintenie.
Sfintul Motel intra in amanuntele
faptelor Mantuitorului. De la Capul
al cincilea pang la al patru-spre-Vecelea, se deosebeste de cei-l-alti evangelisti in modul orinduirei faptelor; nu tine samit de timp, spre

557

Cuvintului. De asemenea vitelnl este

simbolul sfintului Luca, care aminteste de preotia Mantuitorului. Dupa

fericitul Augustin sfintul Intel este

represintat prin un let, pentru crt

explica demnitatea imptratOsca. a lui

Iisus Christos; dar altil spun ca le-

a aduna invttaturile lui Iisns Chr.

si a arata legatnra ce exista intre

ul represinta pre sfintul Marco, prin

care se arata demnitatea imperatOsea
ei puterea minunilor, care se descrit

ele. Insista mai ales asupra preceptelor morale si da genealogia Man-

mintrelea St. Marcu se zugraveste

tuitorului, spre a arata implinirea

promisiunilor dupa care Mesia trebuia sa fie din neamul lui Abraam

si a lui David spre a face pre Inda s. crda mai lesne intru el.
Sfintul Evangelist, dupit cc a con-

vertit un mare- numtr de suflete in

Iudea, predica credinta la popOrele
barbare ale Orientului. Clement Alexandrnul ne spune, ca se dedase
la contemplare; c ducea o vita forte

aspra, nu mance carne, train numal

en erburi, radacini gf fructe slba-

aici mai cu -deamitruntul. De altCu un Iei, iar sfintul Matei are de

simbel o figura omenesca, spre a arata ca acest apostol, care incepe evangeliul stii prin nasterea temporala a Mantuitorului, a voit sa dovedesca Iudeilor ca este nascut din
stminta lui David. Din insemnarea
acestor simbOle diferite, nu urmOzit

ca evangelistii inspirati de Duhul

Sfint n'ar fi scris aceeasi istorie a
vietei lui lisus Christos, Fiul lui
DumneVet, traind, lucrand si invttand pe pamint, ori-care ar fi ama-

ei Socrat spline ea el a invttat ei

prin Etiopia, prin care se intelege

nuntele si ordinea in care istorisese.

MATEI martir, s'a gvirsit de sabie en Just in 2 I, Iulie.
MATIAS Apostol. De buna mufti

nu partile orientale ale Asiei, ci par-

sfintul Matias a fost unul din cel

tea Etiopiei de la marginea Egipetului. Florentin Vice, c dupa opinia

comuna sfintul muri la Luh, in tara
Senaar, care facea parte din vechea
Nubie si care este intre Egipet si
Abisinia. In Fortunat cetim, ca. a
suterit martiriul la Nadaver in Etiopia. Dorotei spune, ca a fost in-

sOpte-Veci de apostoli ai lui Chr. Inca

tice. Sfintul Ambrosie Vice, ca DamneVet 1-a deschis tara Persiei. Rufin

gropat cu cinste la Ierapole in Parthia.

Sfintul Irinefi, Ieronim, Augustin,

parinti, gasesc cate o figura

a evangelistilor in cele patru animale misteriOse represintate in Ezechiel si in Apocalips (IV, 7). In genere se explicit, c Vulturul este
simbolul sfintului Lin, care de la cele

intal rinduri ale evangeliei sale, se

inalta pana in sinul divinitatei spre
a contempla generaVunea eterna a

de timpurit urma el Int Is. Christos,

Mr de la botez i panit la inaltare
nu se mai desparti de dinsul. Credinciosii fiind adunati in asteptarea
sfintului Duh, sfintul Petru le spuse,

ca spre a se implini scriptura, trebuia sit alega un alt apostol in locul

ml Iuda. Doi din adunare se creOra mai vrednici pentru acOsta demnitate; unul era Matias si altul losif, numit i Varsava, care se mai
numea si dreptul, pentra evlavia lui
cea mare. Indata se pusera la rugadune, ca sa se stie, vointa lui Dumnelet ; dupit care proceda la alegerea
prin sorti. Matias fiind designat, ni-

menea nu se mai indoea ca Dumneleti l'a ales oa di. se implinscii

558

MAtRO4A

locul vacant prin mOrtea tradiltatoruluI Iuda.

Purtarea acesta a primilor cre,tinI
ne invafft ca motivele omene$I nu

dull mai cu caldurl dragostea cre-

trebue sa alba loc la alegerea miniqtrilor religiunel, 0 ea trebue a

barbiltesc, s'a dus la Manastirea sfintuluI Vasian 0 prefacandu-se ea este

cere de la Dumneciefi In rugacIune,

cunoqtinta celor ce el chiama intr'o

ceea afland cuviosul Vasian cele pen-

stare aqa de sfinta. Nici un ucenic

nu se presinta spre a umplea locul
ce se facuse in senatul apostolior:
pentru ce? pentru ea nimenea nu se
credea a fi vrednic; se temeaa sa nu

dinfei spre Dumneclea, rasa pre flea-

sa pe same uneI femel anume Susana, lar ea Imbracandu-se in port

eunuh o primira parintii. Dupa a-

tru ea, din dumne4esca aratare, o

trimise la cetatea ce se chiama Emesia, la o manastire de femel; iar
de acolo trecu la Ierusalim; dupa
aceea la muntele Sinai 0 apoI la

provOce mania lul Dumne4eil, impunendu-se singuri la apostolat; el klti-

Berit, unde prin rugaciune scOse is-

earl ca nu trebue s'a'ql 1'9.11141 cinstea

De aceea rabdand multe ispite de la

draci, dintr'o aratare gi vedenie se
duse Iar41 la Constantinopole. 8i
veclendu-o 'laza* sfintul Vasian, o
rindui sa qada la manastirea ce s'a
numit dupa numele ei, a MatrOnel.

qi ea de vor face alt-feliii nu, se vor

bucura de darul lul D-4eil.
Despre faptele sfintului Matia nu

qtim mai nimic; dupa ce a prirnit

st. Spirit in 4iva Pentecostel, plea
sa vestesca Evangeliul qi consacra

vor de apa intr'un loc see si uscat.

Traind pang la o suta de ani, en

ram600 4i1e1or sale apostolatului.

Clement de Alexandria raporteza de-

pace s'a mutat la Domnul In 9 No-

spre densul ca in invqaturile sale,

insista asupra infranarel Doftelor;
ceea ce facea el singur.
Dnpa o veche traditie se clice ca

MATRONA una din cele gepte

femei din Aminso. Ve4i Alexandra
pag. 37,
MATRONA una din cele Opte
martire din Ancira GalatieI, s'a 0,-

at. Matia predica in Capadocia 0 pe

embre.

cOstele marei Caspice; ca a fost mar-

virsit in Iazer inecata in 18 Mat

tirisat in Colchida, careia li da numele de Etiopia. 0 parte din sfin-

MATRONA din Salonic era servitOre unei evreice anume Pantile;

ce era sotia unui voevod din cetatea

tele lul m4te se pastrara la sfinta

Maria mare din Roma, cu tote ca
uniI 4ic ca ar fi ale st Matia, care
a fost episcop in Ierusalim pe la
anul 120.
MATRONA din Hio, cuviosa, cu

pace s'a OvIr0t in 20 Octombre.

MATRONA a fost in Vele im-

Tesalonicului, care mergend dupa

stapana-sa pang la sinagoga jido-

v6sca, nu intra in launtru, ci se ducea la biserica creqtinilor. De aceea

prinOnd de veste o a batut fara

de mila 0 o a tinut patru Ole la
InchisOre, nescotendu-o nici cum a-

peratului Leon cel mare, din Perga

Pamfiliei. Maritandu-se, dobandi o

fara; dupa aceea a scos'o 0 I a flea trupul numai rani cu bataile.

fiIca. si se duse la Constantinopole cu

Iaraqi puindu-o in InchisOre 0 stand

mai multe clik, g'a dat sufletul in

barbatul eI, fiind de cind-spre4ece

ani 0 cunoscendu-se ea o fedora
anume Eugenia 0 rfivnind nevointa
el, nu lipsea de la biserica, ci petrecea tta nOptea indeletnicindu-se

in postiri 0 privegheri. Aprin4en-

manele lui Dumne4ea. Iar Pautila

aruncand trupul eI de pe zid jos,
q'a luat plata, ca a ca4ut intr'un
lin qi a muriti\iar cinstitele reliquiI

MATURMAXIM

ale sfintei s'aii ingropat cu cinste

in 27 Martie.
MATUR martir, s'a sevir0t spanzurat in 25 Julie.
MAV11A, s'a sevIr0t de sabie cu
St. Christofor in 9 Noembre.
MAVRA i Timotel sotul ei, all
fost restigniti in 3 Mai.
MAVROS martir, s'a sevIr0t de
sabie eu Jason In 19 Martie.
MAVRU unul din martiril, caril
s'ati sevIr0t en St. Ipolit in 30 Ia-

559

lAciunea. Atit de osirduitor era intru

primirea streinilor i shracilor, in
eat deschidea la tor u0le chiliei

sale. Pic eh avea done chiupuri, unul plin de grit qi altul de unt-de-

lemn, din care da la toti eel ce aveal trebuinte.; pururea izvora

cetatea Apamiei, fin% parIti ce, aunt

nici odatil nu se deprta; chel Dumnedet eel ce imbogitteqte pre MI,

carii 11 chiamh pre El, precum cu
veduva din Sarefta, asemenea pi
minunatuld acestuia iubitor de streini Mavsim, dupe sirguinta sa a fost
pi darea bunetatilor. Petrec'endull
vita cu euvioqie s'a mutat chtre
Domnul In 23 Ianuarie.
MAXIM marturisitorul (662). In

creqtini, Ii s'ail luat briele

mijlocul scandalurilor, eresielor pi

nuarie.

MAVRICHIE i alti qpte-deci de

martini at lost pe timpul Imperatului Maximian, care trecend prin

i at

fost pu0 la InchisOre. Dupll trei

dile fiind chematl, iaraqi at fost intrebati; Tar ei remiind neclatitl in

credint, all fost btituti cumplit. Dupe,

aceea intin$ pe grater de fier infocat; apoi fiind sphnzurati pe lemn

ii s'at strujit cOstele. Scotend Impratul Maximian, Ca sll mihnesch

mai mult pre str. Mavrichie, a poruncit all tae pre fiul all Fotio; Ian
dupe. ce I-at vedut pre el ch phzese credinta necle.tith 0 nu se plech,

schismelor prin care demonul adesea

a reInoit atacurile improtiva biseried, Providenta tot-derma a re:cheat

aparhtorI al credintel carii prin statornicia i prin sfiintenia vietei lor
s'at opus la violenta torentului 0 ail
reparat pierderele ce suferise 1mph-

rhtia Id Is. Chr. pe phmInt, prin

la0tatea apostatilor. Ast-felifi, child

monotelismul triumfa pe tronul imperial 0 pe scaunele principale din
Orient, eresia acsta gesi un adver-

I-a trimis intr'un boo de munch, ce

se afig in mijlocul a done phrae pi
un iaz, fiind plin acel loc de viespi
de muqte, tintari i bondarl. Deei

sar ingrozitor in persona lui Martin papa Roma, ajutat puternic de

njungend muncitorii acolo i desbrh-

unith eu persecutia, parea eh in Orient este gata a nimici adeverul,

zelul, suferintele i mOrtea lui Maxim dedu credintei biruinta cea mai

i legindu-i de stilpi, cu
miere ungendu-I 0 mai virtos in aa
vreme, cc era indhminatecii pentru
scopul lor, all aruncat trupul lui
Fotino; Tar vitejil martini re.bdind
dece dile 0 dece nopti ci fac'end ru&lune s'at sevIr0t en pace in 21
efindu-I

Februarie.
MANSIMA. sirul, era din Cirul

teth biserica .apusang i o parte de

cea reshritnh; i pe &end viclenia,

stralucita.
Maxim numit de greci Omologetul sail miirturisitorul, se n'aseu la
Constantinopole in 580. Eqit din una
din cele mai ilustre i mai vechi fa-

milii ale acestel cethti. Avu o ere-

a strklueit eu bunatetile. Avea numal

qtere potrivith naqterei sale 0 i se

&Ulu profesorii cel mai iscusiti. Dar

o habil 0 cend se invechea nu o

D-deil II inspirh o qtiintll cu mult

lepada, ei peste bortele cele vechi,

mai preferabilii decat cea a qcOlel pi

cosea petece i aim

adesea necunoscuth de savantii lu-

Antiohiei, care de 0 creseut la tarh

'11

acoperea go-

560

MAXIM

mei; l'a invitat a se cunOste pre sine

si a simti pretnl rivnei si al mailintel. In zadar modestia sa se silea

a-i ascunde talentele, cad ele air fost
curend cunoscute la curte. I mpiratul

Eraclie 11 alipi la serviciul sal si-1

gen secretar de stat. Cresterea sa

nu-I slabi dragostea ce o avea pentru

retragere. Cu cdt se vedea mai onorat de meni cu atata dorea singu-

rtatea, in temerea ca inima sa

sa.

nu se conrupa,' prin otrava desertaciunel.

Pe timpul acela monotelismul se

introduse la curte, progresele simti-

tore ale acestel eresil, sprijinita de

impirat, nu contribuir putin a.l des-

gusta de un loc unde fidelitatea sa

trebuia sit fie pusa la crude incerearl. Vedea ca Eraclie ii va pune
sa execute ordine contra legilor constiintei i religiunel. Se hotfiri deci

sa paras6sca locul sd i sl se retraga in vre-o manastire. Spre a nu

da vre un prepus la curte i spre a
se autorisa retragerea sa, punea la
rnijloc diferite pretexte, intre altele
si temerea de Arabi, carii prin incursiunele lor rispandead grOza in
tot orientul i indrasneati sa vie chiar
la portile Constantinopolel. Grecil
eraii s1bi1 prin risbOele ce le facura
in contra Hunilor si contra Persilor.
Nenorocirile, ce le incercase emu pedApsa crimelor prin care maniase pre

mult din reputatia ce rs'o castigase

I L inceput prin curajul si virtutea
sa. Ingadni ea secta lui Mahomet sa
se stabilesca intre Saracini, caril sub
domnia sa, pusera temeliele infricosatului lor imperiu.

In sfirsit se destepta din atipirea

sa prin un sir neintrerupt de pierdeer% Pe fie care

i ii venea vesti

rele. Adanc patruns de durere era,

vidend imperiul roman, care daduse
legi la tOta lumea, sa devie jucaria
si prada barbarilor. Curajul neil cel
vechili parea cil reinsufleteste, lua
armele, dar pretutindenea era invins.
Mirat de cucerirela arabilor, carii erag cu mult inferiori grecilor in nu-

mil., in putere si discip1in, intreba

o data pre sfetnicii sel, care sa fie

eausa. Pe and toti taceart un barbat en greutate se ridica si 4ise:

Pentru c Grecii ati necinstit sflntenia marturisirei lor, si nu se mai tin
de invetatura pre care Is. Chr. a dat'o
ucenicilor sil. Se ocarasc si se apasa

unil pre aIii, laul camata, fac nemviintl, traesc in certe i desbinari".
Imperatul recunoseu adeverul cuvintarel acesteia. In adevir ticalosiele
grecilor ajunsese a fi nesuferite chiar

de pagani. Toti istoricii descria destrablkile lor, dar mai ales Arabii
II descriti on culori si mai intunecate.

dandu-I pe mama Saracinilor, popor

La off ce ocasie st. Maxim se declara aparatorul credintel si al virtutel. Dar nimenea nu se uita la exemplele sale si nimenea nu mai asculta cuvintele lui. Varlend ca. nu

feroce, originar din Arabia. Acesti

Vote sa mai Ode sarcina, fara sl

D-01. Mind ca.' nu se indreptaii, D-deti

le trimise loviturele justitiei sale,

barbari navalirl ca un puhola in im-

participe la nedreptate i na era de-

perin i resturnara tot ce intalnead

stul de tare spre a opri furia toren-

in cale. Heraclie, care la nevoie alergase la D-Vett si simtise ajutorul

tului, cern vole impiratului sa se

retraga la Chrisopole, unde imbraca
schima monahalit. In singuratate se
ruga lul D-4ea a indeparta nenoro-

siA, cand era fericit 11 uitase cu totul.

Fara, rusine se declara in favOrea

eresiel, increclendu-se in Omeni, caril

nu stieaa alta ceva decat mestesugul

de a se preface si a amagi. El scandaDA' imperiul prin inolenta sa si perdu

cirile venite asupra statului si se

inarma cu statornicie in contra pericolelor la care era expus sufletul
sit. In manastirea sa temendu-se de

561

MAXIM

cursele pe care eresia le intindea in

tote pertile, &luta nn loc qi mai sin-

guratic 0 se retrase in Africa.

Serghie, patriarhul monotelit din
Constantinopole, murind pe la finea

anulul 638 i se dedu de urmaq un

danger din Chrisopole anume Pir.
El merse pe urmele predecesorului
sea 0 se arata ca qi dinsul, zelos

care vointa prin care voeyte; c ar fi o

a dice, c vointa prin

care a creat i guvernat tote este
tot una cu acea prin care minca pi
bea pe pmint i ruga pre pfirintele
sea se, departeze de la dinsul, dada
se pOte, paharul patimel sale; de,
vointa este o propietate esentiall
nedespartite, de naturl, aqa ca refunecuviintii,

partisan al eresiei.
Eraclie murind in 641, avu de ur-

sand lui Is. Christos o vointe, umang,

maq pre Constantin, fiul set mal mare.

omenirel sale, ceea ce ar fi un semi-

Acesta mai trei 103 fle dupe, tatil

eutihianism; i dll prin urmare se

pOte admite eutihianismul eurat, care
conste in a nega el se afla in Is.

set. Pe tron urme. Heracleonas, fiul

sOcrei sale Martina, care impreune
cu patriarhul Pirus 11 puse pe tron,

in loc sa pue pe Constant fiul lui

Constantin, care se Oen a fi otrvit
de din0i, dar Constantin fn restabilit in drepturile sale de &etre popor
qi senatul exile; pre Martina impreunk cu Heracleonas; mama avu limba
smuls
i fiul, nasnl tiat. Pir, te-

mndu-se de furia poporului e0 in

taine, din Constantinopole i fugi in

Egipt unde se sili a respindi mo-

ii desbrice, de o parte insemnatk a

Chr cloud firl

deosebite.

Maxim justifici apoi pre st. Mena

din Constantinopole, pre Vigiliu
Onoriu. Acsta ce e dreptul se in-

voise ea se nu se vorbsea eit-va

timp de articolul acesta; dar el nu
negase alt-ceva, grit numai el nu
sunt in Haus Chiistos done voinci
contrare, ea in noi, adeci dorinta
pottei, care se improtive0e dorintei
spiritului. Sfintul dovedi punctul a-

notelismul. Acsta era starea bisericei pe timpul st. Maxim. El se nevan din tote puterile a mlntine eredinta ortodoxl. Pir se prefecea el
face laude lui Maxim, pre care nu-1
ve4use pentru el paresise menistirea
Chrisopolis inainte de a se retrage

cesta prin o mesturie anume a lui

sfintul acolo.
Patriciul Grigorie, guvernatorul
Africei indemnl pre st. Maxim la o

puteati fi admise, adeel, el nu era

in ls. Chr. o vointe, a trupului i o

conferinti publiel eu Pirus, sperind

ca-1 va putea e4tiga. Conferinta se
tinu la Cartagena in anul 645. Mai
multi episcopi asistare, en guvernatorul i olte persime de consideratie.

Pir sustinend el in Is. Chr. este

numai o persOna

nu pte
alb e. decit o vointi.
care voeste

prin urmare s
St. Maxim dovedea in cotra lui, eh,
in Is. Chr. unitatea persOnelor nu aducea en sine i unitatea firilor; c
fiind Dumneclea i om tot odati, firea
dumneesc i firea omenscl are fie

Ion, secretarul lui Onoriu, care serisese epistola acestuia i facuse de-

claratie lui IOn IV, urmapl lui 0noriu Sergiu scriind cli unii admiteati done vointi contrare in Is. Chr.
noi respunseram, ce aceste vointi nu

vointe, a sufietului, ea in noT peeltoqii". Maxim comfirml acsel Inv&

them* aretend ch in Plrintele, Fiul
Duhul stint, este numal o vointe.,
pentru dI cite trele persOnele divine
all numai o fire. Resultatul conferin-

tei a fost, cli Pir declarl el numai

are grentati asupra nici unul articol 0 el are o mare dorintii a da episcopului Romei retractarea sa in
scris. Se tinu in adever de cuvint.
Duandu-se la Roma, didu papei Te-,
odor in presenta clerulul i poporului
o scrisOre in care condamna tot ce
66

562

MA XIM

flcuso sail publicase contra credintel. Dupe, o retractare aa de solemn&

Teodor porunci srt se pue un scaun

pentru dinsul In altar, kii-I procura
cele trebuincise cu cheltuiala Bisericei Romane. Dar Pir nu era statornic; ducendu-se la Ravena, caclu
din nofi in erorile sale, dupe: indemnul exarhului, care-1 mAgulea cu
speranta ce, va ce.pela scaunul Con-

mane. In sara clilei sosirei lor, art

venit dol oficeri numiti mandatores
cu 4ece excubitori safi soldati din
garda imperatului, care-i scOse aprpe

golf din corabie qi'l dusera in diferite inchisori, uncle a fost aspru p5riff unde dupe. cite-va (lila i-ati dus
la palat O. i-aii introdus int'o sala,
nude era adunat senatul cu o mare
multime de popor. St. Maxim fiind pus

Un Ore care Pavel, tot monotelit,

ocupa pe atunci scaunul. El indemn5
pre imperatul Constant ca A' inlocu-

in mijlocul adunhrel, sachelariul sal

pe.zitorul odrelor imperate0 li fact'
imputari 0-1 intrebil en un ton forte
aspru dacri era creqtin. Da, respunse

lane, ectesa, publicat5 de Eraclis,

bunicul sell, prin un mit edict, care

Maxim cu darul Domnului nostru

stantinopolel.

nu favoriza pe nici una din cele done

partl 0 care impunea ticere asupra

punctului controversat. Edictul apiru

in 648 sub unmele de Tipos sari

lisus Christos. Sachelariul 11 acuza

de trAdare, pentru cl indemnase pre
Petru, guvernatorul Numidiei sri nu
trimta trupe in Egipet ca srt alunge
pre Saracini, din care causri barbarii

aceqtia ocuparl acea tark precum

formular. Papa Teodor informat de

apostasia lui Pir, tinu o adunare in
biserica st. Petru, unde rosti in contra lui o sentinte, de escomunicare
0 depunere. Tot asemenea trata pre
Paul, tare afost pus in scaunul Constantinopolei dupe, fuga lui Pir, qi

qi Pentapole, Tripole 0 Africa Proconsularl. N'a fost grafi lui Maxim

sit se justifice. Dar in acelaq timp
mirturisi, ca fiind la Roma, clisese
until oficer, el imperatul n'are pre-

pre care-1 indemnase indeajuns a nu

desparti biserica prin epistolele li tri-

nu se putea primi; ca facerea impusri

era o adeverata sugrumare a credin-

mi0I 01. El condamat 0 tiposul luI

Constant, dar nu putu sti vadri sfirgitul acestei afaceri, c5.ci mOrtea il
rripi in 20 Apriel 549, urmindu-I
st. Martin. Maxim veni la Roma qi
asistl la sinodul din Lateran, care

tei, ceea ce nu putea fi inglduit; cri

en niqte asemenea principii, Indeii

se tinu in luna Octombre ace1a0

an 649. Dupa mOrtea lui Pavel, patriarhul Constantinopolei intimplatrt

in 655, Pir fu reintegrat pe scannul ce-1 ocupase mai inainte, dar mai

trili numai patru lunl 0 doue4eci

qi trei de one qi avu de urmaq pre
Petru lareql monotelit.
Papa Martin, mnrind in 655, sfin-

tul Maxim fu oprit la Roma, din

ordinnl imp5ratu1ui 0 condus la Con-

stdntinopole au Anastasia ucenicul

sett qi un alt Anastasia, care a fost
apoerisiar sail trimis al bisericil ro-

otie; el unirea propusa prin tipos

0 creqtinii se puteal nni, unit suprimAnd taerea imprejur cii altil bo-

zul; cri ast-felifi de nnire s'ar fi putut face 0 cu Arienii prin suprimarea consubstantialit54el Cuvintului.
Sachelariul, neqtiind ce sri respundl
la acest discurs, lise c5 un om ca
Maxim, nu trebuia se, fie suferit in
imperiu; asemenea 0 altii incenura
a'l face imputhri.
Apoi a fost cercetat Anastasia ucenicul sfintului; dar fiind cri nu pu-

tea sil fie an4it de totl, pazitorii 11

bgturri aqa de tare cl-1 lesarl mai
mort. Amendoi furl duql in inchisOre.
In acea sari% chiar, patriciul Troil,
insotit de doi oficeri al palatului, ve-

nire. la Maxim en scop s'a-1 facg a

MAXIM

comunica cu biserica din Constanti-

Sfintul cern ce el sa. condamne mai intai eresia monotelita,

care a fost escomunicata prin sinodul din Literan 0 le imput C 'ati
nopole.

parasit legea. Fiind ca-1 acusaa, ct-I

condamna pre top, el Aspunse: Eti

nu condamn pre nimene i sit ma
feresca D-dea a face acsta: dar mai
bine sa-mi pierd vita decat sa. Oirbesc eat de putin credinta". OficeriI

563

lul BizieI, Anastasie apocrisiarul la

Selembria i ce1-1-alt Anastasie la
Perber, care era la estremitatea pro-

vincieI 0 a imperiului. Cate-0 treI

all fost du0 Imbra.caV in niqte trente
si fara, sa le pOrte de grije pentru
mancare.
Indata dupa aceea venlig comisariI
Imparate0I sa-1 cerceteze din nofi
in local exilului. Pintre eI era qi

silindu-1

sa primesca tipul pentru

iubirea de pace, 0 marturisind tot

un episcop Teodosie. Maxim le dovedi numaI de cat ca. trebue sa primsca doua voi in Iisus Christos yi

odata ca eI recunosc doug voi in Is.

ca nu este permis a suprima inva-

se arunca la pmint cu lacrimile in ochi i .ise: N'am intentia de a supara pre Imparatul, dar
nu pot sa mania pre D-det". AcuChr.

tatura credintei. Rationamentele eraa

p.a de puternice, ca Teodosie recunoscu ca Tiposul este primejdios.

Lucrurile ajunserll pana acolo, ca. se

fficu i un act de impacare intre

qte 0 pre altiI de a comunica cu Maxim 0 comisarl. Teodosie fagabiserica din Constantinopole, 0 a in- dui ca se va duce la Roma spre a

zandu-1, ca, prin exemplul s opre-

josi pre imphatul, condamnand tipul, el se justifica c nicl nu se gindegte a imputa imphatului pentru
eresie: c. tiposul nu era lucrat de

se impaca cu Biserica. Top: se sculara plangnd de bucurie: apoI punndu-se in genunchl, se rugara cat
va timp, sarutara Evanghelia, crucea,

amagit de duqmanii bisericei: adause

icOna DomnuluI Christos 0 a Ma Ica

Domnului 0 le atinsera cu maim

el 0 c l'a semnat dupil ce a fost

ca. dorea forte mult sad vada, cal

desaproba., cum 0 Eraclie a desapro-

bat ectesa. Maxim 0 ucenicul s

al lost chomp* la intrebare pentru
a doua Ora in camera consiliuluI
imparatului, in presenta senatului, a
ml Petru, patriarhul Constantinopo-

lel 0 a lui Macarie al Antiohiei,

amndoi monoteliti. El declarara, ca

vor Amanea nedeslipiti de credinta
paril4ilor lor qi hotarlrile sinodului
din Roma. Pupa mai multe dispute

all fost du0 in InchisOre. In cliva

Cincl-decimel, a venit un trimis al
PatriarhuluI din Constantinopole sa
vada pre Maxim 0 A-1 indemne a
se supune. Mind ca-1 ameninta cu
escomunicarea i cu o mOrte cruda,

raspunse ca, dorinfa era sa se implinsca vole. lui D-det. A dotta

spre intarirea celor ce s'aa dis. Teodosie plecand dada sfintuluI ceva
banI i liable.

Impacarea acsta n'a avut nici

un efect. In acelaq an 656, imp&
ratul trimise pre Consulul Pavel la
Bizie, cu ordin de a aduce pre Maxim

la manastirea st. Teodor la Reg lo,

MAIO Constantinopole. Nu se uita
nimenea, nici la vrista SfintuluI, nici
la rangul ce-1 tinuse la curte; era

tratat pe cale cu cea mai mare neomenie. Sosi la Regio in 13 Septembre. PatriciI Epifanie i Troll,
precum i Episcopal Teodosie, veni

sa-1 vada, cu o numerOsa suita. El

insistara mult asupra fagaduinteI

date ca va face voia imparatuluI.
Rcspunsul lui Maxim era, ca este

a lost exilat in Tracia cu cei doi

gata a se supune imp5ratului in tOte

cele privitOre la afacerile temporale.

AnastasiI. Maxim fu trimis la caste-

De aci se radicara in contra luI

31

9i

564

MAXIM

patriciul Epifanel dise: Asculta

pre trimisul imperatulul: tot Occidentul si totl cel amagitl din Orient,
ai

ochil atintitl asupra ta. Voestl

se comunici cu noi. si s primesti

Tiposul ? Noi te vom saluta in persOna, i

vom tinde mina; te vom

duce in biserica mare, spre a primi

impreun trupul i sangele lui Iisus
Christos si te vom recunOste public
de parintele nostru. Suntem lucredintatl, el toV acel ce s'afi despartit de comuniunea nstril, indata ce
te vor vedea comunicind cu sfintul
Scaun al Constantinopolei, vor urma

exemplul tett Stapine, dise Maxim

lul Teodosie, in tote dilele asteptam
judecata. CunostI intelegerea dintre
not Acute. pe Evanghelie, cruce, icOna Domnulul Christos 0 a sfintel.

FeclOre. Ce voestl s. fac, respunse

Teodosie plecand capul 1 cu tonul
unul om care mut se: fie placut;
ce era sa fac, dace, imperatul este

de alta parere. De ce dar al pus

mina pe Evanghelie, dise Maxim?
Cit despre mine, declar c nimic in
lame nu me va sili s fac, ceea ce
cerl de la mine. Oare 0.0 putea et
suferi mustrarile constii*1 i ce as
respunde lui Dumnedefi dace, m'as
lepada de credin0 pentru lucruri
/umesti".

La aceste cuvinte toti se sculara

plini de minie; navalese asupra Sf intului dindu-1 palme i smulgendu-1

barba, 11 umplu de sculpat de la

cap pine la piciOre si a trebuit sa-si

spele hainele ca s. cure0 putOrea

de pe el. Nu trebnia s ne purtam
asa ea el, dise Teodosie, ci trebuia
sa ducem respunsul la Imperatul".
Deci incetara cu batjocura i Troil
11 dise: Nu ti se cere alt de cat
s semnezi; in inima ta crede cum

vretDar nu numal In inima sta

datoria nOstra dise Maxim; suntem

oblig41 a marturisi pre Dumnedefi
oi inaintea Omenilor.--Daca ar fi

diva mine, dise Epifanie, te-as lega

de un stilp in AA, pentru ca sit

te peamniasca i s. te sculpe totl.
Dac e. ne-ar rasa barbaril s rasuflam

puin, disera unii, te-am trata cum

meriV pre tine, pre papa 0 pre top:
sectaril. Altit diceafi: Hai sa mincam si pe urine sa dam same, I'mperatului de ceea ce s'a petrecut.
Omul acesta are drac". Apol se imprastiara.

A doua cji Sfintul a fost dat pe

mina so1d41or sa-1 duce. la Mesemvria. De acolo a fost scos la camp.
Fiind-ca se respindi sgomotul ca el
nega ca FeclOra .Maria este mama

lui Dumnedet, el rosti anatema in

protiva acelor ce su4ineati erOrea

acesta. Acolo fficea invqaturl, earl

erail ascultate cn mult respect si
tql se rugail lui Dumneddi sa-1 dea
putere spre a sfirsi cu bine alergarea.

Pazitoril sI Wend cit de multa

cinste i se facea, raft dus doue mile
mai departe; apol dandu-1 putin re-

paus, l'a nrcat pe cal si l'a dus la

Perbera unde-1 Inchiser. Cit-va timp

dupe. aceea Maxim si cel dol Atanasil all fost adusl la Constantinopole si intatisati inaintea unul sinod
de monotelitt care-1 anatematisa cii
papa Martin, Sofronie i top cel uniI cu el Iata sentinta rostita in
contra lor de sinod i senat: Fiind.
condamn41 canoniceste, merit41 sa

suferitl asprimea legel, pentru nelegluirile vOstre, dar cu tOte ca nu

aunt pedepse potrivite cu gresala
vOstra, nu voim al aplicarn asprimea legel, ye lasam vieta, lsindu-ve la dreptatea inaltului Judecator. Ordonam Prefectului de aid
sa ye duce, in pretoriu, unde dupa
ce ve vor bate ve va smulge limba, care a fost instrumentul blasfemielor i ye va tala mina drepta
cu care al scris blasfemiele. Voim
sa ye pOrte apol prin cele doue-spre-

dece parti ale orasulul; apol s. fitl

565

MARTIN

i inchiql spre a v5 espia

pkatele prin lacrimi".
Maxim 0 cei dol Anastasit suf e-

exilatl

utatea sectarilor; i ducandu-se la si-

rind la Constantinopole tortnrele pre-

nodul din Tir in Fenicia, pe care-1

convocasera el, spre a depune pre
st. patriarh Atanasie, se afla in mi-

vectlute in sentinta all fost cxUal

jlocul Arienilor, &and Atanasie intra

la Log in Sarmatia Europna pe

linga Pa lus Meotide. Ei sosira la
locul exiliului in 8 Iunie 662. 'I-a

despktit unit de alil. Pre calugarul

Anastasie l'a dus la Sumas. Chinnrile suferite impreun 5. cu ostenelile

drumului l'a slabit aqa de mult, c

muri in 24 Iu lie acelaq an. Cel-l-alt
Anastasie mai trai cat-va timp. Maxim

a fast dus in litiera la Castelul

Se.

mari lang tara Alanilor. El pre4ise

uua mortii sale, care se intimpla

pe la finele anului 662 in vrista
de opt- qeci i dol de ani. Se serbeza
in cliva de 21 Ianuarie 0 10 August
data mortei sale. M4tele sale ail
fost aduse la Constantinopole dupa

ce all fost desgropate de la Maastirea St. Arsenie uncle fusese puse

mai intai.

in sinod, in fruntea a patru-4ed

noun de episcopi ortodoxi din Egipet, pintre caril se afia st. Pafnutie
st. Potamon.
Pafnutie, zkind pre Maxim, trecu
prin adunare ca sa-1 intalnsca, ii
lug de mina 0-1 Om ea glas: Fiind
ca i eti port aceleaql semne ca0 tine
0 am pierdut fie care 'cite un ochlll
pentru Christos, nu pot suferi sa te

vd stand in adunarea celor r51".

Atunci Maxim, fara s. maI intirlie,
ei cu Pafnutie, care-1 informa de
atrase cacursa ee i se intindea
tre Atanasie.

$6se anI dupa aceea, in 341, se

improtivi a se duce la sinodul din
Antiohia, care a fost convocat pentru

Arieni, undo era sa vie in persOna

imp5ratul Constantin protectorul

MAXIM Episcop de Ierusalim (350).

lor. Dar nici ostenelile unei caltori1

Maxim marturisise cii vitejie credinta pe timpul perseeutiel lui Galerie Maxim. Cesarul Maximin Daia
i-a scos ochiul drept qi-I arsese cbpsa
stinga. Ast-felit patimira mai multi
preoti i cati-va episcopi, caril fiind
pu0 in libertate call intors pe la
bisericele lor, purtand acea glorisa
marturie a curajului qi fidelitateI lor.
Dandu-se pace Bisericei, sfintul
Macarie patriarhul Ierusalimului, hi-

indelungate, nici pericolele la care

rotoni pre Maxim episcop la Diospolis in Palestina, unde fusese chemat; dar credincioqii din Ierusalim
se improtivira la depktarea lui. All

cedat rugkiunelor i stkuintelor lor

sfintul Macarie disigna pre sfintul
nostru ca sa-1 urmeze in scaun.
Te timpul episcopatulul s5il, Maxim avu s lupte cu Arienii, carii
intrebuintara tot feliul de viclepgurl qi me0equgiri ea sa-1 caqtige in
partea lor. La inceput nu banuia r-

se expunea din partea sectarilor, n'aA

putut sa-1 impiedece ca sa la parte

la sinodul din Sardica.

In 349, st. Atanasie vq.0 sfir0tul exilulul sea i fu chemat la Alexandria; el trecn prin Palestina;
0 maI totl episcopii, chiar gi acel
carii A subscris condemnarea sa, cerura iertare pentru slabiclunea i nedreptatea lor. Spre a-I impaca, st.
Maxim i-a intrunit la Terusalim, unde
se formula o epistola sinodala adresata tuturor Episcopilor din Egipet ai
Libia, cum 0 celor din Alexandria.
Curand dupa acsti muri in anul 350

0 fu al patrulea episcop al Ierusalimului.

MAXIM martir (251). Imperatul

Decie hotkind a extermina sfinta

nOstra religie, publica prin tot imperiul edicte, care ordona credincio0-

lor sa se inchine idolilor. Maxim,

566

MAXIM

era din Asia qi se ocupa cu

qi ca sh o pastrez nu jertfesc. Toe-

negutatoria, se declara pe feta servitorul lul Iisus Christos. A fost arestat i dus inaintea lul Optimiu

gile tale, unghiele de fie; focul, nu-mi

proconsulul, care dup t. ce-1 intreba de

nume, adause: De ce profesiune eqt1;

el mt va schpa din manele tale, ca

sh m pue in posesinnea fericirel de
care se bucurit atatia sfintI, caril in
aceea0 lupta all biruit cruclimea ta
si cu rugadunele lor, am taria si
curajul ce le vedI in mine".
Proconsulul, vtdend ca nu Vote
invinge pre soldatul lul Christos,
rosti sentinta acsta: Poruncesc ca

care

Maxim. De conditiune liber, dar rob

al lui Iisus Christos.Proconsulul.

Sunt om de
Ce profesiune al ?
rand gi traesc din negotul met. Eyff

creOin? Da, aunt, de gi cu nevrednicie. N'al cunogtinta de edictele

care at fost publicate acum decurnd.

Ce edicte ? i ce spun ele? Ca

totl creqtinfl sa se lepede de superstitia lor i s recunsca pre adevtratul principe, carda se supun totl

sa se inchine 4eilor sl

Cunoso e-

dictul acesta nelegiuit; i tocmal adata m'a facut a marturisese public

religia mea. Pr. Fiind di stil cuprinsul edictulul, jertfegte q.eilor. M. Nu
vol jerfi cleat unula Dumne4et, si
me felicit c. 1-am jertfit tinerqa mea.
Pr. Jertfeqte ea sall scap vita; cad
Il declar, ca daca nu te vel supune,

te vol face sal dal sufletul in chinurl. M. Acsta am dorit'o i et; nu

m'am facut cunoscut, decat pentru
ea sit am ocasia de a parasi in gra-

pricinuesc nici o durere, pentrn ch

darul lui Iisus Christos este cu mine;

Maxim care nu se supune edictului,

sh fie ucis cu petre, spre a servi de
exemplu creqtinilor". Ceeea ce se
filen in 250. 3?iva lui se serb6za in
14 Mal.

MAXIM martir, de sabie s'a atvIrciit in 17 Septembre.

MAXIM de sabie s'a stvigit cu

Iuventin in 12 Octombre.
MAXIM de sabie s'a stvirqit cu
African qi altiI in 28 Octombre.
MAXIM Patriarhul Constantinopolel, cu pace s'a stvirqit in 17 Noembre.

MAXIM Capielarie, bhtut s'a stvirqit in 22 Noembre.

MAXIM Cavsocalivitul, a sihils-

b& vita adsta ticalsa, pentru ca

sa primese pre cea veelnica".
Atuncl proconsulul porunci s5.4
dea mai multe loviturl de tolege,
clietndu-1 in acelag timp: Jertfeqte

hit in St. Mnnte al Atonnlul in anul 1320, en pace s'a stvirqit in

Maxime, jertfeqte, ca sa scapi de chinud. Maxim. Ceea ee. patimeqte

cine-va pentrn nnmele lul Iisus Christos nu este munca, este o adevtrata
mbgaere; dar dadi a avea nenoro-

in 30 Ianuarie.
MAXIM Eparhul, s'a stvircdt prin

cirea sa m departez de ceea ce este

prescris in Evanghelie, atuncl ar trebui s mt Wept la muncile de veci".
Proconsulul maniat de improtivirea
lui, porunci sa fie intins pe rOta; si
pe dud II chinula meret 11 kea.
Renunta, nefericitule, la acea inchpatinare i jertfeqte, ca 85.41 scapi

vi64a. Al perde-o dad a

jertfi,

13 Iannarie.
MAXIM preotul gi Maxim martir,

at patimit impreuna cu St. Ipolit

foc Impreuna en Fausta in 6 Fe
bruarie.

MAXIM martir, a suferit impreuna cu St. Asclipiodota in 19 Februarie.

MAXIM envios, ncis en pietre s'a

stvirclit in 6 Martie.
MAXIM i Terentie Waft stvirqit
de sabie in 5 i 10 Apriel.
MAXIM martir, s'a stvirqit de sa-

bie cu Dada sti Quintilian in 13 si

28 Apriel i 2 August.

..

MAXIM-MEL AMA

MAXIM martir, s'a sevirgit de sa-

bie in 30 Apriel.
MAXIM martin, a suferit 0 a luat cununa in 7 Mat.
MAXIMIAN until din eel Opte
tineri din Efes (4 August). St. Mac-

simian, Ma Ihus, Martinian, Dionisie, Ion, Serapion, fi Constantin (250). Sfintil acgtia mtrturisirt
credinta in Efes pe la an. 250, innaintea proconsululul sub domnia

imperatulut Decie. Fiind gtsitt in-

567

Maximilian finl unul soldat roman

anume Victor, refusa de a servi, cum
preseria legile imperiulul. Oficerit
insereinatt cn inrolarea soldatilor,

ducendu-1 inaintea Proconsululul, a

fost mtsurat dupt obicett 0 glisit

bun. Apol voi st-1 insemne la mi-

nt 0 st-I pue gulerul pe care era

stpat numerul 0 devisa imperatulul.

Nu me inrolez, szlise Maximilian 0

nu vot primi nici semnul nict gulerul. Dumnqeti ctruta II slujeso a

tr'o peqter e. unde se ascunsesert, 1-at

luat numele met 0 nu pot st mat

zidit acolo 0 adormirii ln Domnul.

Reliquiele lor at fost aflate in anul
479, sub domnia but Teodosie cel

slujese altuia. Sunt soldat al lut Iisus Christos nu pot se. am o profesie in care act mania pre Dumnecleul met. Dada' mi se' rfidica vieta, nu vot mat fi pe ptmint; dan

tiner. Ail lost duse la Marsilia 0

se aflit in biserica St. Victor intr'un

sarcofag forte mare de park in care
au fost strmutati. TOM biserica ortodoxii 0 tot): orientalit cinstese pre

sufletul met va triti in cerit cu Iisus Christos". Proconsulul ordona st

i se tae capul.

sfintil martini din Efes. La Roma

Pe cand il ducea la munch, el

in Museul Vietorium se afla o patr

indemna pre crectini sr% remfie cre-

scumpt pe care e stpatt o grupt

de Oment dormind 0 purtand numele

lor, purtand fie-care instrumentul tor-

turei. Peqtera unde at fost gsiti

e visitatit 0 ast6-4i de inchinttort.
MAXIMIAN Patriarhul Constan-

tinopolei, era din Roma veche, fit

de perintl boga+,1 0 de bun neam;
dupe, are-care trebuinta ltsfind Roma
s'a dus la Constantinopole, unde strt-

lueind cu bunttatea vietel 0 ceaLelia deplinatate 0 ennoscut fiind

de istet cu mintea i mult invetat.
In hirotonisit presviter de fericitul
intru pomenire patriarhul Sisinie.
Ajungend pint in vremea ereticulut
Nestorie, dupe. care a lost prohirisit
Patriarh Constantinopolei de impe-

ratul 0 tot poporul. Dect, bine pistorindult turma sa dot ant 0 cinci
lunt 0 biserica nevittmatt de smintele puzindu-o, s'a odihnit in Domnul in 21 Apriel.
MAXIMIAN unul din eel 33 martini din Meletin (7 Noembre)
MAXIMILIAN martin in Numidia.

dinclo0 Domnulut 0 st-1 rage necontenit, pant ce vor primi o corant' ca aceea pe care era st o primesa el. Intorcendu-se spot eatre
pfirintele set II 4ise cu fate. veseIt.
Te rog di dal acelut ce-mt va teta
capul, haina ce mt-at field se. merg

in armatt. Fie ca bunuI Dnmnelet

st ne reuneset in curind spre a luda in veci pre Dumne4eul slavei".
El muri spot in vrist de 21 de

ant in 296.
MAXIMILIAN. Vecll Bonos.

MEDIMN alungat din biserict de

Valent 0 suferind nenumerate chinuni, tar mat pe urin bilgindu-se
inteun vas 0 ducendu-1 intr'un colt
de mare, ce se chtamt locul Astachin 0 dandn-se foc corabiet s'a sevircit in ea cu Teodor 0 -Urban in
5 Septembre.
MEDULA euviOst s'a sevircit prin

foc in 25 Ianuarie.
MELANIA cuviOst, en pace s'a

sevircit in 8 Iunie.
Melania era dintr'o familie ilustrt

668

MELARIA

ceda nimarui. A fost casatorita forte

gea in fruntea acestei multimi, pe

un cal, imbracata forte simplu. Cat
a stat ea la Roma, avu grija a feri
pre Pinian 0 pre nepOta sa de ve-

barbatulni siSii, ilicea: DOmne, acura

Ea petrecu patru ani in Occident,

in timpul acesta am o calatorie in

spaniola, dar originara, din Roma.

Era ruda cu St. Paulin de Nola,

care prin nobletea 0 averea sa nu

tinara 0 a rams vgdava la dou5(led 0 trei de ani. Dup.& mOrtea

am libertatea a ma jertfi serviciului

taa cu totul". Ineredintand pre fiul
BM Publicola in manele unor tutoil intelepti 0 integri, ea pled. en

ninul eresielor ce domnea atunci.

Africa. Acolo aucli de mOrtea fiului

sea Publicola. Intorcendu-se la Roma,

retrase in Palestina. Era ap de schim-

indemna pre Pinian 0 nepOta sa s5,

imparta averea la saraci 0 &a alega
de locuintit o retragere departata.
Sfintul fu urmat. Albina imita pre
Pinian qi Melania tiara. Avida con-

bata, ca guvernatorul Ierusalimului

o puse la inchisOre pentru ca a cercetat pre unii prisonieri 0 indata

set, II indemnit sit faca impreuna

fagaduinta continentei perpetue. As-

ce a spus eine era, i s'a dat libertatea. Guvernatorul o privea cum

se jertfirtt iara0 serviciului lui Dum-

Rnfin in Egipt in 371. 85se luni

vizit calugarii de acolo; 0 apoi se

merita. Cat-va timp dupii aceea zidi

o manastire in Ierusalim. Ea parta

haine prOste, Tar de aqternut numai

un sac intins la pamint. Ast-felifi

petrecu dou-4eci i qepte de ani,
ocupata mai in totul en rugaciunea
1 meditarea la legea Domnului.
Cu tOte acestea Yublicola, fiul sati

se destingea prin calitati spirituale

0 corporale. El se casatori cu Albins, cu care avu dol copil, un bit-

Iat 0 o fetitft. Acesta fata a fost

Melania cea tinara, de care vom
vorbi acum.
Melania avea numai trei-spre-4ece
ani, cand se casatori eu Pinian, fiul lui
Sever, care a fost prefect la Roma. Copii carii se naseuri din casiitoria acesta muririt in vrista mica. Melania se
hotri a trai numai pentru Dumneleti;
ea imparta0 dorinta sa barbatului seii,
care o aproba 0 se invoira amendoi a
petrece ram5,0ta clilelor in abstinenta.
Aullind acsta Melania cea betrana,

parasi Orientul, unde era de atata

timp yi se intOrse la Roma. 'Nth
nobilimea oraplui il eqi inainte la
Neapole; ceea ce-I facu o parada impunatOre. Dar stralucirea acesta nu
o facu sa-0 Ord& umilinta; ea mer-

vertind la cre0inism pre biirbatul

teriu fiul lor 0 Eunonia, flea

lor,

neleil. Toti ace0ia se dusera la Paulin de Nola. TOta lumea vorbea de

aceste convertiri ilustre; la Roma
i in tOtit cre0inatatea erati admirap... Indata ce implini lucrarea acesta mare, Melania batrana se grabi
a se intOrce in singuratatea sa, cael
nu putea suferi zgomotul Romei; 0
se credea ea este intr'un loc de exilPled, la Sicilia 0 Rufin, care o in_
sotea, muri acolo. Ajungend la lei
rusalim, Melania imparti la sarac_
banii ce mai avea i se inchise in
tr'o manast;re, unde muri dupa patru

(led de Ole, in anul 410, cam in

vrist de Ose-cleci 0 opt de an1,
I s'a imputat ca ar fi aparat cu
multi'', caldurit pre Origen, pre cared

aparil 0 Rufin Dar laudele ce i le

fac Augustin, Paulin 0 altii, nu per-

mit a ne indoi de virtutile 0 ortodoxia sa. Cu tote acestea se pare

ca n'a fost onoratii cu un cult public, daca nu cum-va este aceea de
care se aminte0e in calendarele vechl

la 8 Tunic.
.
Albina, Melania tinara 0 Pinian,
vindura averea ce o aveati in Spania qi in Galia 0-0 pastrara numai
ceea ce aveail in Italia, Sicilia 0

MELANIAMELETIE

669

Africa. Liberarrt opt mil de sclavi

ce le apartineaa, Tar acel ce nu voira sa se folosesca de libertate, art
fost datl fratelui Melaniel. Tot ce

ea bun crestin. Presena sa ne ma

aveaa mai pretios a fost destinat

lutes la Ierusalim. Petrecu grbatorile Nasterel la Vetleem; lar a doua

di se IntOrse la manastirea sa. Ca-

serviciului Bisericel si altarelor. Ei

crend grail bolnava vesti pre acel ce

petrecura cat-va timp la Ora in Italia, intrebuintand tot timpul in rugaciune, citirea Scriptural, a vizita
pre saraci i bolnavl. El scapara
de averea din Italia, intrebuintandu-o in folosul nenorocitilor. Apol
trecura in Africa; si dupa ce a pe-

trecut putin in Cartago, se dusera

la Tagaste, sub conducerea St. Alipie, episcopul acelel cetati. Intr'o calatorie ce o facura la Hipone spre
a vedea pre St. Augustin poporul
alma pre Pinian i cern sti fie hirotonit preot. Pinian nu putu scapa
de cat fagaduind ca va fi in serviciul bisericel de acolo.
Acesti sfintl tralail la Tagaste
intr'o extrema saracie, timp de septa
ani. Melania se obicinuise asa de
malt cu postal, crt adesea manca

numal odata pe Optamana. Annea1 ea el obicinnita era pane si ap;

si numal in ocasiuni solemne punea

find necesara la Constantinopole, s'a

erail cu dinsa, c s'a apropiat ceasul din urma. Un mare numar de

calugari i persime piOse venira sa
o vada. Fiind-ca totl plangeaii, ea
II mangaia

indemna la nevoin0.

Muni in 31 Decembre 439, in al

cinci-deci i ptelea an al vristel
sale.

MELANIA a fost pe timpul imperatiel lui Onorie de neam luminat,

care a lubit pre Domnul Christos

din tot sufletul si a voit st-el pazasca fecioria. Iar parinVi set fara
vole a maritat-o si s'a flout male/
a dol copil Murindu-i apol i Orintil i copiT, parasind cetatea petrecea

intr'un locusor afara din cetate

ei

primea streinil ce mergeati acolo

canto, pre eel, ce eraii la inchisori si
la argil. Dupa aceea vindendu-s1 averile i moiele i tot ea a avut, a

impartit pe la manastiri si biserici;

manca la doug dile odata, apol a cin-

putin unt-de-lemn. Toti acestl servitori al lui Dumnedea se ocupail

cu cetirea si copiarea cartilor. Pinian cultiva i gradina. In 417, pa.rsira Africa si se dusera la Ternsalim, unde continuar acelasl mod
de vieta. Rivna lor era asa de mare,
ca nu credeaa ca ar face destul spre

cia di si in fine numal Sambata qi

Duminica gusta hrana i scriea forte

a se mantui. Albina mini in 433

teropolei a prima de la dinsul du-

ei Pinian dol anl dupa aceea. Mela-

nia mai trai patru ani. Ea se retrase intr'o manastire pe care o zidise ea si fu nevoitrt a o conduce.
Oil cab: mangaere avea a sedea in
chilia sa, totusi o parlsi spre a se
duce la Constantinopole. Scopul acestel calatorii era de a lucra la
convertirea lui Volusian, unchial sea,
care era pagan. Avu mangaerea de
a-1 vedea primind botezul si a muri

frumos. Afiandu-se septa anT in Africa s'a dus la Alexandria si in fine

la Ierusalim, unde inchidendu-se in-

tr'o manastire, Onea 90 de fete cu

cheltulala sa. Se bolnavi apol ret si
chemand pre Teofil Episcopul Elevmnedeesca impartasire i chemand
surorile a dis: Precum Domnului i s'a
parut asa a facut". Si indata q'a dat

sufletul in mina lui Dumnedet in

31 Decembre.
IIIELANIP, de foe s'a sgvirsit in
2 Septembre,
MELASIP martirul, s'a sgvirsit

spanzurat cu Casina. Vedi Antonia

p 92.
IVIELETIE patriarhul AntiochieX

570

MEL ETIE

(381). Meletie nascut din o familie

insemnata din Melitena Armeniei
mid, aratri, din pruncie mare dragoste
pentru studiu. 0 purtare forte eorecta,

un caracter plin de bland* rid bu-

gat din Alexandria pe cand era numai diacon impreun eu Arie. Acest
Euzoins botOza pre imptratul Constantin dupt ce se IntOrce din rt5sbolul Persia. Ortodoxil nu voira sa

natate, o inima sincera si amic al paeel, 11 fficura sa fie stimat de Arieni

si Ortodoxi. El fu ales episcop al Sevastiel, spre a urma luI Eustatie, de-

alba relatil cu Arienii; el se adu-

pus de Arieni intr'un sinod tinut la

Constantinopole in an. 360, dar im-

pretextand, ert nu vor recunOsee nici

odata pe alesul Arienilor: ast-fel con-

protivindu-se poporul se duse in sin-

tinuara a se aduna a parte, cum si

gurttate la Berea Siriel.

Biserica din Antiohia era atunci
in o stare de plans. De la exilul sf.

Eustatie in 331, at avut episcopl

facusera de la exilul st. Eustatie. Imptratul lulian ingaduind episcopilor

exilati a se intOrce in scaunele lor,
veni si Meletie in Antiohia. El simti

arieni. Dupt depunerea lui Eudoxie,

mare durere, v6clOnd ca schisms des-

cu totil cazura la invoiala pentru

partea turma sa. In adevh Eustatia-

alegerea lui Meletie. Imp6ratul trimise r rdin pentru instalarea noului

nil nu vole' srt-I recnnosel si ale-

narrt impreung cu preotil lor Intel]

biserica si incercara a se uni cu Enstatianii; dar acestia se improtivira,

sera pre Paulin. Acesta fu hirotonit

de Lucifer Cagliari, care trecu prin

patriarh. Unit' dintre ortodoxi nu voira sa recunOsca pre Meletie, sub pre-

Antiohia, intorcndu-se din exilul set.

text ert luind parte si arienii la alegerea sa, este neregulat. Ereticil,

Acsta intarita spiritele si mal mult.

Indata dup6 aceea Meletie avu du-

carii se roaguleat en credinta, ea vor

atrage pre Meletie in partea kr, recunoscura gresala, cand imp6ratul Constantie era in Antiohia. El ordonase
episcopilor mai inv6tati a explica in
presents, sa aceste cuvinte, care trebue sit se intelga de intelepciunea

rerea a vedea restabilirea paganismului prin lulian Apostatul: el se

improtivi cu o tank adevtrat episcopala; pentru care fu exilat a doua
Ora, dar fu rechemat in an. 363 de
imp6ratul Iovian. Arienil mai pierdura din indrasnela kr, sub un imptrat care tinea la Sinockl din Ni-

eterna: (Domnul m'a zidit Mceput

cgilor sale) (Prov. 8, 22). Gheorghie
din Laodiceea care vorbi eel d'intai
didu o explicatie ariana; aceea a lui
Acachie continea iarasi veninul eresiei, dar mai acoperit. Cand veni randul lui Meletie, el stabili consubstantialitatea cuvintului, si dovedi ca, in
locul acesta nu era vorba de o creatiune propriu clisa, ci de acea nourt
fiinta pe care intelepciunea eterna a
luat'o in intruparea sa. Acestrt mar-

turisire lannurit, rusin pre arieni

si-i patrunse de durere. El 'si r6sbunarl indemnand pre imprat a-I
exila in Armenia mica, o lung dupt
instalarea sa. Pe scaun in locul stil
puse pre Euzoius, care fusese alun-

ceea, care respecta pre Meletie si care

in afacerile bisericestl se conducea

dupt sfaturie st. Atanasie. Cel mai
moderatl dintre dinsii afand in cap
pre Acachie din Cesareea Palestinel,
venira la Antiohia, unde sfintul nos-

tru adunase un Sinod de douHeci

si sapte de episcopi si subscrisera o
marturisire a credintel ortodoxe. Din
nenorocire imp6ratul, care avea intentinnile cele mai bune pentru restabilirea piled in biserici, muri dup6

o domnie de opt luni; el avu de urmas pre Valens, mai intal ortodox,
apoi arian declarat. Protectia pe fata,
ce o aeorda ereticilor, nu era in stare

a stavili zelul sfintului; el continua

ww
MELRTIg

a apara invatatnra sanatOsa in con-

tra celor ce o Mace'.

Venind Valens la Antiohia in anul 372, se sili din tOte puterile spre

a trage pre Meletie in partea Arienilor; dar siline1e sale rmase zadarnice. El '01 razbung condamnindu-1 la un al treilea exil. Poporul
turios pentru ea i se lua pastorul se
aduna en sgomot i arunca mal multe
sagetI asupra oficerului, care-1 ducea

in carul sad. De buna sema ca oficerul ar fi murit, daca Meletie nu

l'ar fi acoperit en mantia sa. AraCana prin aceea, 4ice St. Chrisostom,
cum

titi ucenicii luI Iisus Christos

s-q1 rdsbune de nedreptatea bmenilor. Dan condus in Armenia mica

uncle 'fft a'a locuinta 1dng. Nicopole,

inteun loc al lamina sale. Persecutia nu se margini numai la exilul

Patriarhului; credincloqii tura alungatl din Antiohia i din tOte locurile unde i inead adunarile. Mu lt1
peril% in munci, a1i1 fura arunca11
in Oronte. Trebnia sa fie cine-va Arian, ca s plaza Imparatului. Ura
sa contra ortodoxilor .merse aqa de
departe, c permise paginilor a celebra sarbatorile lor i a aduce jertfe
idolilor. Acsta, persecutie dura ping
la mOrtea persecutoruld.
Gratian publica indata mai multe
edicts atit pentru chemarea episcopilor exilai cdt i pentru restabilirea ortodoxiei in Orient. Stintul reveni in Antiohia; dar la IntOrcerea

sa afla cu mihnire, ca schisma in

loc de a schdea, fficuse progrese mutt.
Mal multi' episcopi apuseni tinead la

Paulin; chlar i st. Atanasie comunica cu dinsul, de O. la inceput des-

571

neralul Sapor la Antiohia spre a executa una din legile sale, care ordona
ea bisericile tinute de eretici A* fie
predate pe mina ortodoxilor, sfintul
dovedi in chipul cel mai evident, ca
avea numai vederl pacfnice. In ade-Or, el 4ise lul Paulin intr'o aduflare, care se tinu in presenta ml Sapor. Fiind-ca oile nOstre aft aceea0
religie i profesaza aceea0 credinta,

sa le adunm intr'un singur staul,

si sa sfirqim odata eu disputele. EA

aunt gata a imparti cu tine administrarea bisericii din Antiohia, fagadue0e mi numg ca acel ce va trai
mai mult dintre noi va fi singurul
pastor al rturmeI". Acista propunere
intimpina la inceput multe grentatT,
dar in sfiryit ea fu primita, qi Sa-

por puse pre stintul nostru in posesiunea bisericilor, care-I recunoqtea

de episcop inainte de exil, precum

Si pe acele ce le luase arienii. Paulin Insa administra pre Eustatiad.
Sfintul Meletie se ocnpa cu mijlOcele de a indrepta desordinile introduse prin schisma i eresie; q't fiind-ca alegerea preotilor este de o
important& fOrte mare, el &In bise-

rici1 pre cel maI bunl. In anul 379

presida Sinodul din Antiohia, care
condamna erorile lui Apolinarie, fara
a numi pre aeest eretic; presida si

al doilea Sinod ecumenic din Constantinopole, care se tinu din ordinul Imparatuld Teodosie in 381. El
muri in acest oraq pe cind Inca se
tinea Sinodul. Toti episcopii i imparatul se mahnira de acista, pen-

tru ca era Iubit de totl pentru bunatatea inimei sale. Credincioqii din
Antiohia cinstead forte mult memo-

aprobase hirotonia ml pripita. Iar ria lui, Invatand pre copii a rosti

Meletie avea in partea sa pre St. Va-

cu mare respect numele lift; lar chi-

silie, St. Chrisostom, eel doI sfintl

Grigorie qi mai multi alti episcopi,

pul sati se afla in tOte casele, cum

caril eraA privil atunci ea luminile

cele mai stralucite ale Bisericii. Imparatul Teodosie, trimitind pre ge-

ne spune St. Chrisostom. Totl prinil sinoduluI luara parte la inmormintarea St. Meletie, care se facu cu
mare pompa. Unul dintre eI rosti pa-

572

MELET1EMELITON

negiricul in Sinod; Tar st. Grigorie

de Nissa facu oratiunea funebr in
biserica St. Sofil, in presenca Imperatulul. Corpul sfintului patriarh fu
depus in biserica sf. ApostolI; de
unde se strgrnut5. la Antiohia, din or-

dinul lul Teodosie, Inainte de sfirsitul anului. S'a inmormintat in biserica sa, facutg in memoria st. Vavila i langg mOstele lul. Cinci ant
dupg aceea, st. Chrisostom, pe care
'1 facuse diacon, rosti panegiricul sal
in lino. de 12 Februarie, cum se serbz5. si astg-cri. Nu se stie positiv
dacg qiva acsta este si 4ina mortil
lul, sail numal a strImutgrel mOste-

lor la Antiohia. St. Fut Damaschin

II numeste martir, pentru intreita

sa exilare i suferintele ce le-a avut
pentru credintg.
MELETIE s'a nevoit in muntele
Minopolei, unde sa svirsit cu pace
in 1 Septembre.
MPLET I E Episcopul Ciprului, eu

pace s'a s5virsit in 20 Septembre.

MELETIE Vasiliot, a mArturisit

la 1203 in 19 Ianuarie.
MELETIE Stratilat, cu eel 11,208

s'a sevirsit de sabie in 24 Mai.

MELETINA, a fost din Marcianopole pe timpul Imperatului Antonie si guvernatorului Traciel Antioh,
care a suferit multe munci i facend
forte multe minuni, a resturnat idolii on ruggclunea si a sdrobit pre
Apolon si pre Iraclie i aducend pre
multi cgtre Christos i s'a tglat capul.
Ducendu o i la sotia guvernatoruldi
o fcu i pre ea cresting. Dupg ce

i s'a tglat capul, find trupul el neingropat, un macedonean Acachie,

mergend la patria lui a cerut sfintele el mOste, lar guvernatorul nebgnuind nimic le-ag dat. Puindu-le in-

tr'un sicriu le lug eu sine, dar pe

cale muri si corabia abgtendu-se la
insula Lemnos se asezg acolo st. trup

al martirel, Tar langg ea al hit Acachie (16 Septembre).

MELETINA. fiind pgritg eg este

cresting, si stand inaintea stgpani-

torulul, Intgl o bgtu preste fatg desbrgcandu-o in pielea gOlg, stand la

intrebare cate-va ceasuri, batjocorea pre stapanitorul i tOte Inchingclunile lul. Apoi dandu-se la multe

mnnci si cu puterea lui D4e5 ferindu-se nevgamatg, pe urmil fu tgIatg de sabie in 29 Octombre.

MELETINA en pace s'a Avirsit

in 30 Octombre.
MELHISEDEC (Fac. XIV , 18;

Ebr. VI. VII. an. 1912) regele Salimului, veni intru itimpinarea lui
Avraam, care intra in Canaan dupg
invingerea lul Kedor-Lahomer, oferindu-I pane si vin, cu alte cuvinte, pro-

visiele obicinuite ce le purta eu sine

1i-1 felicit5. pentru victoria lui eu aceste cuvinte religiOse- Bine-cuvintat

Abraam de Dumnetleii cel tare,

stgpanitorul ceriului si al pgmIntufie

lui, care a dat in manale tale pre

Multgmit de o primire
asa de onorabilg din partea until principe ea Melhisedec, Abraam II dada
viajmasii!

a 4ecea parte din prada ce o &case.

(12 Decembre).

MELITON Episcop de Sardes in

Acest sfint fu rdicat la

e-

piscopat pe timpul lui Marcu-Aureliu, cgtre care facu o apologie a erestinismnlui in an. 175. Nu stim ni-

mic din aetivitatea sa, fgra numai

ca era inzestrat cu spirit profetic si
se numea profetul. El compuse mai
multe opere, care sunt adesea citate

de eel vechl. In una din luergrile

sale dgdu catalogul cgrtilor vechinlul Testament, pe care biserica universalg le recunOste ea canonice. El
invet5. eg Is. Chr. este adevkat D-cleil

si um adevgrat. Aceste cuvinte all

servit de minune a rusina pre Arieni i Eutihienl.
MELITON martir, en pace s'a s5vIrsit in 3Q Iunie,

murroxMERTIE
MELITON martir, de sabie s'a se-

virsit in 3 Julie.
MELITON, unul din cei 40 de
martini din Sevaste (9 Martie).
MEMNON Centurionul intins fiind

pe lemn, i s'a scos trei suvite de

piele, din crestet pang in piciOre, pe
care taindu-le i puindu-1 in foc s'a

sevirsit in 20 August cu Sevir.

MEMNON facetorul de minuni, s'a

sevirsit cu pace in 19 Mai.

MEMNON marturisitorul, lepadandu-se de lume pentru Dumnecleti
petrecend cu dreptate 1 cu placere
dumnecleesca, cu ascultare si cu plecaciune, se facu incepetor monahilor.
Deel Hind bland si smerit i plin de
dragoste s'a invrednicit darului fa-

cerel de minuni, cad odata venind

lficuste pe ogOrele manastiref, ei
sfintul i prin rugaclune le alunga
en foc, de se inecara in riu. Tot on
rugaclunea a facut sa isvorasca ap
inteun lac secetos. Odata lovind fur-

tuna pre niste calatori pe mare, rugandu-se sfintului se, le fie in aju-

573

mucenia. In cetatea aceea erati multi

martin i. Inchil prin temnite, avend

pazitori si usile incuiete, dar sfintii

de dumneleesc inger ati fost deslegall din legaturi, si negesindu-I mun-

citorii, forte s'ati intristat. Fiind-ca

Menighi a auclit i glas din ceria
indemnandul spre lupte, n'a mai intardiat, ci dand inapoi stapanilor hainele ce le luase spre nalbire i poruncile date de tiranl rupendu-le,

a fost batut cumplit de muncitori pi

cu brand aruncat la pament si fiind
spanzurat pe lemn, a fost strujit, Tar
degetele pielOrelor i s'a Wet. Deci
aducendu-se inaintea tiranilor i ne-

valid sa jertfesca, s'a osandit spre

mOrte i fiind lovit cu sabia s'a sevirsit in 22 Noembre.
MERCURIE mare martir, a fost
pe timpul imperatilor Decie si Valerian in an. 255, neamul see fiind
din Orient. Numerat fiind in legiun'ea martesiilor, fiul until scit anume
Gordian. Odata insufietit de ingerul
lui Dumnedee, a biruit pre vrajmasi

tor, se arata intre dInil carmuind

si s'a inaltat la rangul de arhistra-

corabia i inbarbatandu-i I-a scos la

tig satt general. Pentru marturisirea

liman. Ast-feliti stalucind multi ani

ei facand minuni, vindeca pre cei ce-1

lui Cbristos, a statut inaintea lui

Decie i legandul la patru stilpi,

chemati intru ajutor, i fiind cu buns.

1-a Wet trupul cn cutitele; dupe a-

placere pane, la stirsit s'a dus catre

domnul incereat cu fapte bune, in
29 Aprilie.

ceea l'a pus pe jeratec pe care l'a

MEMNON Arhiepiscopul Efesului,

eu pace s'a se virsit in 16 Decembre.
MENANDRU s'a sevirsit de sabie

cu Sf. Patticie in 19 Mal.

MENANDRU martir s'a sevirsit

jos, legandu-i o platra prea grea de

grumazi. Dupe aceea l'a batut cu
bice de streng eremite. Iar mai la
urma, ducendu'l in Cesarea Capadociei, la &Tat capul, si asa a luat

gol, fiind tirit pe pietre, in 31 Martie.

MENIGHI cuvios, en pace s'a se-

puruiea pomenitul cununa mucenief.

Deci era sfintul de done qeci si cincl

virsit in 4 Julie.

stins cu piraele singiurilor sale, apoi

l'a batut si spanzurat cu capul in

augind pre niste ostasi strigand

de anl, cand a marturisit pre Christos. Mare la trup, frumos la fata, en

perul ORM; impodobindu'l si firesca
ruminle ce stralucea in obrazullui.

pe n1ie, c. Nazarinnul venind nOptea, a furat pre legatii nostri, acesta

(24 Noembre).
MERTIE a fost adus la Diocletian

fiind insufietit de rivna dumneclesea, avea mare grija, ca s. caqtige

imperatul, &and se ostea sub cta

MENIGHI nalbitorul era din CoIonia ElespontuIni din cetatea Parie

maurilor, i fiind silit, sa aduea jertfg,

574

MES111METOM

idolilor 0 nepleeindu-se, a fost descins de briul rangului sett 0 i s'a

strujit trupul cu betel. Deci rebdind

Murind acest *impend la anul 842,

afacerile bisericei schimbar fata.

el intru munci bleat niel glas n'a

de regent, sub Mihail III, fiul set.

Cel intii lueru a fost de a opri pustiirile eresiei qi a pune pre Metodie

scos, minune 0 inspiimintare da tiranului. Pentru aceea intindendu-se

munca mai departe, pentru efi nu
mai era loc in trupul mucenieului
necuprihs de rane, a poruncit se, se
libereze din munci 0 sr), se arunee
in temniti. Deci trecend opt 411e qi
mult singe eurgend din ribditoriul
lui trup 0 multi mirezmi fficenduse, apoi obosit de dureri fericitul a
dat cinstitul seti suflet in mina lui
Dumnedeti in 12 Ianuarie.
ISIESIR 0 Terinos s'ati sevir0t de
sabie in 6 Mai.
MESIP s'a sevir0t prin foe cu
Elasip, Pevsip 0 Neonila in 16 Ia-

Teodor guverna imperiul in calitate

pe scaunul din Constantinopole dupe

ce alunge. pre usurpator. Sfintul xe-

invie. pietatea eu invettura singtOsa; qi spre a multhmi lui Dumnedefi de restabilirea credinteI, institui o serbetOre, care de atunci se 0
numi Ortodoxie. El muri in 14 In-

nie 846 in al patrulea an al episcopatului seii. Sub Ignatie urmarl

sett se celebrit serbitOrea sa in toti.
anii, 0 s'a serbat in tot-d'auna de

greci 0 latini.

Metodie ne-a lasat eite-va serieri,

adeca canOnele sale penitenciare, en-

nuarie.

vinthri 0 un elogiu al St. Dionisie

METODIE Patriarhul Constanti.

nopolei. Sfintul Metodie eqit din o
familie ilustre, din Sicilia, fu crescut

Ariopaghitul.
METODIE Episcop de Tir (311).

in 0iintele sacre qi profane, 0 se

facu forte iscusit. Pfirfisind lumea,
zidi o ministire in insula Ohio; dar
fiind chemat apoi la Constantinopole,

patriarhul Nichifor 11 alipi de biserica sa. El insoti pre episcopul sea

Fu mai intdi episcop de Olimp care

era dupe cum spune fer. Ieronim qi
mai multi altl autori, un oraq ma-

ritim din Licia. Leontie de Bizant

11 face episcop de Patara, scaun care
dupe tOte aparentele era atunci unit

pentru zelul sett &etre sfintele icOne.

en eel din Olimp. Orl cum ar fi, el

a fost transferat la episcopatul din
Tir 0 se crede in decomun, di suecede. sfintului Tiranion, care suferi

In 817, Sfintul Nichifor l'a trimis

martiriul sub Diocletian. Stramutitrile

la Roma in calitate de apocrisiar sail

nuncifi 0 primi servicii insemnate.
Metodie se IntOrse la Constanti-

acestea de episcopi erati fOrte rari,

in cele d'intii timpuri ale ereqtinismului qi se feceati numai in cazuri
de extrem necesitate. Stintul Metodie g'a versat singele pentru credinti
la Chaleida in Grecia. Ieronim pune
mOrtea lui pe la sfir0tul persecutiu-

in eele done exiluri la care-1 condamnase imperatul Leon Armnul,

nopole dupe ce Dumnedeti lui din

lume pe Patriarh; dar in data simti
furia iconoelaqtilor. Mihail Begnl, ur-

marl lul Leon, infectat de ace1ea0

erori, ordone. s se pue in inchisOre
01 tinu acolo in tot timpul domniei

lui. Sfintul capita libertate abea in

anul 830, prin ingrijirele imperatesei Teodora. Dar nu se bucurfi mult
timp de repausul ce-1 procurase. E-

reticil incepura a'l persecuta 0 imperatul Teofil il condamna la exil.

nel din urme, 0 prin urmare intre

anil 311 0 312. Acela$ pirinte il
numeqte Forte eloquent.
Operile sfintului Metodie erati cu
deosebire stimate de cei vechi. Avem
fragmeute considerabile in Fotie, Epifanie, leronim 0 Teodoret. Mai multe

ne-afi remas din cartea numita des-

METODIt MIHAIL

575

pre liberul arbitru, contra Valentinienilor 0 despre Thvierea corpurilor, contra lul Origen. Avem una
intrgl OspOul fecidrelor imitatie

biserici in onbrea lor. Sozomen ne

spune ca Constantin zidi in onOrea
st. Mihail o biserica pe care o numi

dupg Ospe-tul kr Socrat, de Plato%

Este un elogiu al virginitatil.
Sfintul Metodie a fost supranumit
Eubulus sari Ebulius yi ia nurnele
acesta atat in ospetul fecirelor, cat

minuni. Istoricul acesta spune ea el

singur a sirntit protectia st. Mihail,

0 in alte opere. Stilul este rspandit, incarcat cu epitete yi plin de

comparatie 0 alegoril.
Se serbza la 20 Sept.
METODIE Episcopul Patarelor,
dandu-se pre sine de mic lui Dumnecleil se ram vas Dumneorleesc 0 pH-

mitor st. Duh; dupg aceea luand cu

alegerea lul Dumne4eil preotia 0 arhieria, din Dumnesl.eescul dar pastorea bine 0 eu plgeere dumne4e6sca

turma ce i s'a incredintat 0 lua asupra lui grija bisericii, luminand poporul cu cuvinte dulci 0 InduratOre.
Veslend ca se 'inmulteyte inyelaciu-

nea NI Origen, ca un bun pastor, a

ars'o cu foc Dumne4eesc micyorand
tOta ceta 0 negura en intelepciunea
cuvintelor sale yi cu dumnesleescul

Mihaelion cii. in care se sgvIr0 multe

0 intre alte vindecari miraculOse,

eiteza pre ale jurisconsultului Aquilin 0 mediculuI Probian, caril

se

bucurail de mare reputatie. Biserica

acsta era cam patru mile de la Constantinopole yi se fcu o manastire
'gaga ea. Mai erail in acel oray Inca
patru biseriel inchinate st. Mihail;
nurarul se adause la einci-spre-lece,
tote impgrateyti.
Serbgnd pre sfintii ingerl, trebue

1) sa multamim Jul D-sleg pentru

gloria data lor yi s ne bncuram de
fericirea de care se bucurg ei. 2) S.
multamim Domnului pentru co, s'a
milostivit a incredinta grija mantuireI mistre acestor spirite ceregti,
care ne fac sa simtirn neconteuit zelul yi iubirea lor. 3) Impreung cu
dinyil sa laudam pre Domnul, rugandu-1 sr, ne acorde gratia, ca sa fa-

neputind rgbda indrasnirea 0 impro-

cem pe pgmint voia Id, aya precum

ingeril o fac in ceriuri 0 sa lucram
la sfintenia nOstra, imitand arratenia
acestor spirite fericite, cu care suntern unit): aya de strins; al 4) sa-1

tivirea lui s'a indemnat slugile, ca

cinstim 0 A cerem ajutorul mijlo-

sg-1 omOre. Iar eel ce 0 mai inainte

de mucenie era imbracat err mOyte
purtatore de vi6ta, taindu-i-se capul

cirei lor. Cultul suprem, numit latrie,

se cuvine lui Dumnesleil yi nu-1 pu-

se mutg la o vita mai buna, adu-

cea mai rnonstruOsa idolatrie 0 fara

sa ne facern -vinovaci de crima de
inaltg tradare fata cu majestatea diving. Idolatru este acela ce aduce
sacrificil altei fiinti 0-1 aplica direct

dar. Iar fulgerul cuvintelor sale 0

trambita cunoytintei a rgsunat preste

tOta lumea; de aceea 0 vrajmayul

cend jertf pre mielul lul Dumnesleil

0 apoi jertfindu-se pre sine, s'a adus lul Christos jertfa vie; lasfind
multe scrieri (20 Iunie).
METODIE. Vesli. Ciril.
MIG-DONIE in grOpa find bagat
s'a sgviryit in 28 Decembre.
MIHAIL 0 top' sfintil ingeri.

Cultul sfintului Mihail 0 al Ingerilor era rgspandit in Orient, cand

marele Constantin irnbratiya creytiuismul; s'aii infihrtat o mn4ime de

tern da fapturei, fara sa cadem in

sail indirect vre un atribut al divinitatel; dar este o cinste mai inferior* ce se da unor fapturi din causa
superioritatei lor. Ast-felig este cinstea ce se da parintilor comform cu
legea lul D-cleti; regelui, principilor,

magistratilor 0 tuturor persOnelor

investite en o demnitate; ap este

576

MIHAIL

cinstea amestecatil cu sentimentul

religios, care dupit sfintele &Orli 0
legea naturala se datoreqte preotilor
yi

sati servitorilor Celul Prea halt 0

pe care chiar regil ceI mai rel o dedeal profetilor, de 0 erat Omeni de

rind 0 despretuitl in ochii lumei.

Cinstea acesta, precum se vede,

se deosebeqte forte mult de aceea ce

se da luI Dumnecleil; nu pOte sa-1
jignse; se raporta la ereaturi intru

cdt perfectiunile lor sunt daruri ale

lui D-cle5 n'a luat natura ingeresca,

ci omensea (Ebr. II, 16), 0 ca om

l'a pus Tatal Domn preste bite fapturele. In sfir0t ingerii merita tOta
cinstea nOstra pentru ca se bucura
de o stare gloriOsa i fericita, pe care
nimene nu o 'mite rapi; pentru ea
sunt neincetat in presenta hit Dumneclefi, ineunjura in tot-deuna tronul
seri 0 execute cu credinta hotaririle

vointei sale supreme. Dar ceea ce trebue sa ne face a-I einsti, este credinta

bunatatei divine. Cind respectOm pe

un trimis, cinstim pe stii.panul, care

nestramutata catre Domnul. Nevi-

I-a incredintat o parte din autoritatea MI, i sentimentele nOstre se raVeil la el. Scriptura dice: Dati tuturor cele ce sunteti datori. Celni on

tata; curatenia afeetiunilor lor a fost

cinstea, cinste". Ou6rea fiind o mar-

turie data superioritatei cuiva, eine

va nega, ea se cuvine spiritelor cere0i, a caror natura este aa de perfecta, marire aqa de inalta, sfintenie
a, a de mare, glorie aqa de stalucita;
Abraam se pro0erna inaintea ingerilor pre care-i primi in cortul sea.

novatia kr n'a fost aid decum pa-

aceea0; vio0a dragostei lor catre

focul e1uluI lor pentru gloria
sa i pentru implinirea vointei sale,
n'a suferit aid o mieprare. Acesta
ne umple de bucurie, daca dragostea

domne0e in inimile nOstre i daca

ne interesam de cele potrivitOre la glo-

ria luI D chit Acei carii servesc mai

bine pe pemint II d cinstea necomplecta, din pricina grijilor omene0I
qi cursele satanei; dar cinstea ce o

Daniel dadu aceea0 cinste acelui pre

care-1 v60 pe malurile Tigrului (Dan.
X, 5, 9). Dumne4e5 porunci Israiltenilor se se tema gi s5. respecte pre
acela ce-1 trimetea sa-I duca in pamintul fagadnintei (E0re XXVII, 21).

prime0e de la ingeri este atit de

Dreptul ce sfintil ingeri ail la respectul nostru este intemeiat, pentru

nul dragostel 'sale, striga neincetat:

Sfint, Stint, Sfint Domnul Savaot;
plin este cerul i pamintul de marirea sa", care straluce0e in tote operile sale. pi 0 nOpte el repeta: Sfint,
Sf int, Sfint Domnul Dumneleil a-tot
puternic, care a fost, este 0 va fi

ca sunt superiori Omenilor, mint spi-

rite curate, in care nu se afla urma

de slabiciune; sunt inzestrati cu facultatile cele mai nobile 0 care convin numai fiintelor necorporale. Apol
a daruri supra naturale, potrivite

cu natura lor; and scriptura vorbe-

te de din0i, le da o superioritate
absolute asupra Omenilor, de0 nail
sfintl se pot bucura de o fericire ai
mai mare, cum este sfinta FeciOra,
care este mai slavita decit heruvimiI
yi t6te

spiritele cere01 nu se pot

lauda en cinstea ce se cuvine acelui

ce n-ea procurat taina Intruptirei: Fiul

perfecta pe cdt o pOte da feptura,

nimic nu este in stare a intrerumpe
sa5 a-i miepra meritul. Ocupati necontenit a contempla Dumneclee0i1e
sale perfectiuni i cufundati in ocea-

in toti vecii". Patrun0 de umilinta

cea mai adinca, recunosc, Ca numai
lui se euvine gloria; el depun la piciOrele tronului ski corOne, care le
all de la bunatatea ml, clicend: Vrednic eoi DOmne a primi slava, eins-

tea 0 puterea". Aprin0 necontenit

de Iubire, inflacarati de dorinta cea
mai arcletOre de a manifesta veselia
lor, cuprin0 de torentul placeriI, al

MittAtt

577

cgrui isvor este nesecat, neincetat

tia nOstr en el este IntemeIata pe

repeta cantgrile lor cu o ardOre nou'a.

legaturele cele mai sfinte. In puterea

acestei uniuni trebue sa-I respectam,
sa ne incredem in el si sa' asteptam

Psalmistul care incerca in inima sa

o parte din veselia lor, II indemna
s'a laude mgririle lui Dumneq.e8 Bine-euvintati pre Domnul top. Inge-

rii Jul eel puternici la virtute, carii

faceti vas, lui, audit glasul cuvintelor lui" (Ps. CII, 20, 21).
Putea-vom nol sa. oe gindim la
aceste spirite fericite si s'a r6minem
nesimtitori? 0 creaturl cu adev6rat
fericite, cum s'o. nu ne rusinhm la
vederea slaiclunei dragostel nOstre
si a dorintelof nOstre? Ne bucurgm
de rivna vOstra; v6 rug'am s5. lan-

efectul mijlocireI lor. Cu tOte ca D-4ea

n'are trebuinfa de nimic, s'a folosit

de Ingerl pentru planurile sale: de
aceea acele aparitiunI 0 visiud de
spirite cere0I de care ail fost favorizatI Abraam, Iacob, Moisi, 0 altit
gate taIne nu ne-aa descoperit ell Cate

voi si pentru nol, consacrndu-i tOta

harurl nu ne-ail venit prin ei, oil bisericel in general saa oredinclosilor
servitori ai lul D-cleu in particular!
Cate batI n'afi IndepartatI Prin mijlocirea ingerilor Dumneckt mane%
pre Agar in desperarea sa, dadu legea
Israelitilor, smulse pre Lot din So-

viosia dragostel vOstre, VA./ Intinderea

doma 0 apara pre ceI treI tineri in

arid si a puterel vOstre. Domnul este

vapae, mantui pre Daniel din gurele

leilor, sfarama legaturele luI Petru,
scapa pre apostoll din temnifa, descoperi st. Ian starea viitOre a bisericei sale, vesti profeilor vedeniele
tainice. Se servi de el pentru Implinirea taInelor privitOre la Intrupare,

ds* pre D-deil neIncetat 0 pentru

"nal presus de dragostea si laudele

tutnror creaturelor 0 omagiele cele
mal perfecte ale flintelor create nu
se apropie de infinitatea marirel, bunatittel, milei, majestatei sale. Indemnandu-v6 a'l Panda, a'l bine-cuvinta,
a'l milli, ne rusinam amintindu-ne de

pgeatele ce le-am svirsit 0 le svirsim in tote Vele. Cnd am putea

A. nu mai pgcatuim 1

Fie ca

focul

sacru ce v6 pAtrunde s'a treca 0 in

inimile nOstre si s le cuprind! Prin
exemplul vostru ne vom indemna si
nol in implinirea datoriei. Trebue s'
lubim 0 sii cinstim pre sfintil Ingeri,

din cause raportului intim ce avem

cu dinsil. Sufletele nOstre sunt spirituale si nemuritOre, ca 0 dInsil am
devenit prin harul sfintilor impreung

mosteuitori. Noi suntem chemati a

imparti odata fericirea lor. Cind ne
vom reuni en dinsii, vor primi o glorie mai mare, pentru &I suntem de-

stinati a repara perderile 0 a implini locurile lasate de ingeri apostati. Noi le suntem unitl prin har
si prin comuniunea sfintilor. El sunt
fiii lui D-let, si nol de asemenea. El
sunt in comuniunea sfi4ilor 0 rela-

ca nasterea, fuga, patima 0 agonia

lui Is. Chr. Tjn Inger conduse pre
Iudel in pamIntul fagaduinOI. St. Apostol Iuda istoriseste o convorbire,
ce st. Mihail avu cu demonul pentru
Inmormintarea corpului luI Moisi, 0
recomanda pietate, umilinta 0 modestie dupa exemplul acestuI arhanghel,
care in boo sit-I impute 0 sa-1 ble-

sterne se multami a Oce inimiculd

saii: Domnul porunceste". St IOn
vorbeste de o mare lupta a ingerilor buni contra celor ra, pentru Incercarile kr, &and a fost Invinsl de
Is. Chr. In taina rascumpararel. Prin
victoria ingerilor bunI vedem acti-

vitatea 0 zelul kr pentru mantuirea (=minor. Ingeril dusera sufietul

luI Lazar in sinul lui Abraam. Se

vor pogora Impreuna cu Is. Chr. la
a dona venire, 0 vor aduna pre tql
OmeniI la judecata. EI aunt executoril ordinelor luI Diea qi miniqtriI
87

578

MIHAIL

vointei sale fa te. cu nol. Domnul tHmite ajutorul tuturor celor ce-I. ser-

vesc. Cine nu va admira purtarea

de grije a lui Rafael fate, de Tovie
Ern inger duse pre profetul Abacum
la Babilon, spre a nutri pre Daniil
in grpa leilor.
Credinta ne invata, c ingerii mijlocesc adesea pentru nol i ce. este
un frumos obicel, a-i chema in ajutor. Jacob rug pe acela, en care se
luptase bite, nOptea, se,21 dea binecuvintare. Fiind pe patul mortii cern
de la ingerul seii protector s binecuvinteze pre Efrem 0Manase. Dace,

ingerii ne dai1 bine-cuvintare 0 a-

jutor, putem fbI s. ne indoim, c

nu se rOga pentru nol? Aqa Jacob
rugandu-1 pre al OA, fAcu o poftk
bunk 0 comforme inveteturelor religiOse. Dace, demonilor li se ingkdue
de D-dee a ispiti pe Omeni, cum genre. In privinta ml boy i apostolilor, ingerii carii sunt zeloqi pentru
mantuirea nOstra, li se improtivesc
0 ne fac biruitori prin ocrotirea gi
mijlocirea bor. Daniel in videniile sale

Babilonul profetul Zaharia vedu un

Inger sub forme, omenOscrt, care era
incunjurat de mirtk. Probabil ck era
Mihail protectorul Iudeilor. Mai multi
al ti ingeri inaintarli care el 0-i qiser5.:

Am cutreerat tot pkmintul, 0 este

acum locuit gi in liniqte". Atunci
ingerul care era in mirte, fe.cu rugAciunea acsta: Domnul qtirilor
pink cand vei intardia a face mile.
Terusalimului i altor cetAti din Lida

in contra cerora s'a aprins mania ta?

Iat e. qepte-deci de ani sunt de la de,ramarea i pustierea lor". Domnul
respuse el a audit rugaciunea lul gi
se va milostivi asupra Ierusalimului
si casa hiT va fi iarAqi zidit.
Dusk este adeverat ck ingeril mijlocesc pentru noi i ne ajute, nu este
mai putin adeverat ca, el cunosc nevoile nOstre qi ascult ruge.clunele
ce le facem. Abea s frAnge Isaia
cA 151Itzele sale sunt necurate, i un
Serafim le curatqte cu un Carbune

aprins luat de pe altar. Cum s'ar supera ingerii de seandalurile facute

in fata celor mici, dace, nu le-ar cu-

pl). Mihail cAruia se incredintase paza

n4te; In scripture se spune ce. ingenii buni i rel.' umble, pe pAmint

(Zah. I; Iob. I 0 II) 0 duc la D-cleti

Iudeilor, a ridicat pledicele, ce se

rugkciunele i faptele bune, precum

ImprotiveaA intOrcerel lor din robie.

tim intreg Vechiul Testament, spre

a se vedea, cum ingeril lui D-defi

gi greplele Omenilor, nu pentru et

nu le,ar cun6qte, ci ca martori ai
faptelor nOstre, ca miniOri al providentel sale, ca apArktori sari acuzatori ai sufietelor nOstre. Cultul ce
se de, sfintilor ingeri este sprijinit
pe traditia Bisericii. In Origen se cite0e ce. aceste spirite fericite ne ajute, 0 se rOgA impreunk en noi. Ca
ingeril ducend ruglciunele nOstre la
tronul liii D-deA, ne aduc haruri pi
bine-cuvintAri ; dar face in acelaq
timp i observarea, ca cultul ce li se
de, nu este cultul suprem, care se
cuvine numal iui Dumnedet. Apoi
indreptandu-se &etre ingerul unel

sunt mijlocitori intre D-4eil i Omeni.

persOne, care avea se, fie botezatA, 11

afle, ce ingerul pezitor al Persiel s'a

interesat forte mult de Ora sa, i cit

Gabriel spuse lui Daniel, ce, donedecl i una de dile s'a luptat in Per-

sia 0 el Mihail a venit in ajutorul

seti, spre a se inlAtura tOte greutetile.
Vorbind Daniel de persecutia lui An-

tioh, dice: Atunci se va scula Mihail, voevodul cel mare, care este protectorul fiilor poporului vostru; i va

veni un timp care nu s'a mai vedut,

decand lumea pane, atunci". Ceea ce
insemna cA Arhanghelul va veni in
ajutorul Macabeilor i altor apkra-

tori ai lui Israel. Ar trebni sk

ci-

In anul al Opte-decilea al robiel

rOg

s. invete pre noul credincios.

570

MIHAIL

Martirul Nemesian si tovorasii sel

spun sfintului Ciprian in epistola ce
o scrisesera: S5. ne ajutain unii pre
altii prin rugaciuni ? sa ne rugam
ca Dumnedek Iisus Christos si ingerii sa ne fie de ajutor in tote faptele nOstre". (Ep. 77). Sfintul Grigorie Nazianzanul ne spune, ca in-

gerii prin puterea lor ne ajuta in

practica binelui. El nigh' pre ingerii
eel buni sa primsca sufletul set in
ciasul mo4ei si ameninVa pre demoni

ca-i va alunga cu semnul crucel de

vor indrasni sa se apropie de dinsul.
Efrem vorbind de cern'', dice ca ingenii si sfintil carii domnesc cu Dumned.eil se Toga pentru noi. Aiurea da
aceeasi invqatura. (Lib. de Virginit).

Cum ca sfintil ingeri sunt aparatorii

cetatilor si ai bisericilor se constata

si din minunea pe care a gvirsit-o

sfintul Arhanghel Mihail in Colase,
&and paganil din invidie pentru minunile ce se facea in biserica Arhi-

stratigului Mihail, at voit sa abata

riul, ce curgea in apropiere si sa-1
dea spre biserica, unde se afla si
Arhip. Ingerul porunci lui Arhip sa
se inbarbateze, lovi cu un toiag piatra, si fficend cale apel printrinsa,
de atunci si pang asta-di se vede cum
se inghite apa. Minunea acOsta se
serbza in 6 Septembre, lax soborul
ingerilor in 8 Noembre.
MIHAIL din Zobi, era la o manastire de 1ang5, Sevastopol pe tim-

pul imperatiei lui Constantin si Irinel. Ostindu se Alim Amira al Agarenilor asupra -c5rei aceleia prinse

pre parinVii earl se slat in Wangstirea Zobi, caril intariti cu puterea

lui Christos, avend in mijloc p-..e cuviosul Mihail, care-i inv5ta, 1-ail po-

v'quit pre toV la mOrte martirick si

mai intal plecara ei capetele 'far in
urma tuturor s'a talat capul cuviosului Mihail in 1 Octombrie.
MIHAIL Sincelul marturisitorul
era din ferusalim fie de perintl ere--

tint Invetandu-se cu desevirOre atit

intelepciunea de afara, cat 0 cea le-

untrick s'a facut clink. Asemenea

0 maica sa cu fiicele ei, dupe ce a

murit s*1 s'a dus la o manastire

de calugarite. Mihail bine vietuind

si supuindu-se la tot felul de esprit
petrecere, s'a hirotonit preot. Apoi
afland o pester linistita a intrat inteinsa, cand sfintil Teodor si Teofan
s'at facut preo0 si marturisitori Dom-

nului si s'aii dus la cuviosul acesta;

iar Mihail s'a facut sincel de Petri-

arhul Ierusalimului. 0 data at fost

trimisi. la Roma pentru o nevoe, mai

in urma at fost trimisi si la Constantinopole, Mat la imperatul de atunci Leon Armnul si luptatorul de
icOne, cat si la Patriarhul Constantinopolei Teodot, unde a aparat ortodoxia. Teodor si Teofan at fost surghluniti, 'las Mihail cu fratele sa
boy at fost pusi la inchisOre si apoi
exilati. Cu tOte acestea bta fericitul
ca un diamant tare si neclatit. Iar
dupa ce a luat imperatia Teodora si
Mihail fiul ei, fie-care in priveliste
cinstea sfintele icOne, atunci cei exilati fur& chiemeki si se invredniceat

de mare cinste. In timpnl acela si

dumnedeescul Mihail a fost indemnat
de imperatesa Teodora sa se fee& patriarh Constantinopolei, dar nevrend,
s'a facut dumnedeescul Metodie. A-

jungend in vrista de 85 de ani s'a

mutat care Domnul in 18 Decembrie.

MIHAIL Mavrudis, a marturisit

la Tesalonic la 1544 Martie 10.
MIHAIL Burliotul a suferit in
Swims la 1772, sevirsindn-se de sable in 16 Aprilie.
MIHAIL gradinarul, s'a sevirqit
de sable in Atena la 1770 Iunie 30.
MIHAIL Maleina, duhovnicescul

parinte al la Atanasie din Aton 12

Iulie.
MIHAIL mrturisitorul Episcopul

Sinadelor, find daruit lul Dumnelea

580

MIttE AMIL

din bratele makel sale s'a curiitit

pre sine cu intregimea vieii i s'a
flint preot celui prea inalt. Intrtrit
find de Damneder", a astupat gurile
ereticilor i neputend suferi Leon Ar-

nscut In provincia Ranichitilor, a

fost crescut la curtea Persiei i oeupa
un post insemnat in armath; dar imbraOqind creytinismul, se retrase la
Ilam, lfngu Susa. Exemplele i sfa-

tului gfi, de vrenie ce nicl sfintul

turile sale convertirri un mare numer de necredineboyl. Consinrci in

nu s'a spribmintat de infricogerile hub,

fine s'a servOscri acestei biserici nis-

niei s'a mubat cu mintea de acelea,

ci cu glas liber a strigat: Eu me inchin 0 cinstesc dumnedesca i cin-

cende. Dup5, aceea fu ales episcop

de Susa i sfintit de Gadiab, episcup

mnul dumnedeeytile cuvinte ale ros-

stita io6n a Mintuitorulul nostru

Iisus Christos 0 a sfintel malcei sale,

bar porunca ta o despretuesc 0 nu

o bag in ging. Tiranul ruyinindu-se
de acesta i umplendu-se de manic,
la exilat departe, i fiind mutat din
loc in loc, ci'a s6viryit alergarea cea
bung, impodobindu-se cu indoit en-

nunk in 23 Mal.
MIHEA (758) nnul dintre profeOb mid, din Moreyet, in oriiyel in
Iuda (Ios. XV, 44. 2 Cron. XI, 8) in
valea Tef at, renumit5, prin Vitale luI

Asa la Zeraf (2 Cron. XiV, 10), a

inflorit sub domnia lab Iotan, Ahaz
0 Ezechia, regil din Iuda. A fost
contimporan en Isaia, Osea yi Amos
yi a inceput probabil dap& el a profetii. Istoria sa este cu total necunoscull. Cartea sa se pare a fi fost pmblicatit sub Ezechie.
Cuvintrile sale infrunt5, fare: de
legile in Israil i Iuda; mustr diferitele clase ale societritil, le vesteyte judecata dumnedeescrt, 0 preclice diderea celor doue regate i mina odor doug capitale; stilul se5
plin de miyeare 0 de c5.ldurri, mult
mab insufletit de ca al lul Amos 0
Osie este plin de figurI 0 la adesea
forma dialogicri; cartea sa cuprinde
in mare numer de profetil evangelice 0 intre altele insemnata profetie despre nayterea MAntuitorulub in

Betleem (Mih. V. 2), forte respindia i cunoscutri Iudeilor. Numele

se se af15, in Ieremia (26, 18).
MIL Episcop de Susa. Sfintul Mil,

de Lapeta, care Va versat singele

pentru credint5.. Arat'a un del neobosit pentru nimicirea reulub yi idololatriel; dar a fost batjocorit de prt-

ginb, carib adesea Ii that pe strade

drumuri.
Ca tOte c5, orayul Susa fusese pro:
dat de Alexandra, devenise forte infloritor. Se mal vedea *Inca vechiul
palat care fusese zidit cu secole mal

inainte yi care era unul din cele mai

vaste i mal .mitre0 din kme; dar

viciele, care se tin de bog54il se introduser5., i domnea o conruptie de

nedescris. Creytinil, cu tOte cg. In nuJar mic, nu observe" preceptele even-

gheliei 0 se rant 0 el duprt

eel-

l.ali. Sfintul Mil giisindu-b neinduplicatl, 0 credend ea' nu va mal putea

continua sa Arnie litre el, din causa
furiel persecutorilor

i zgomotului

unul rezboi civil, se hotari a pro5,si

orayul dupe; ce a vestit bittala lul
Damneder' preste fiil neascularel.
Dupg trel luni, regele Sapor trimise
o armaat cu trel sate de elefansi, spre
a pedepsi o revolt1 din Susa, in care
intrase i Elamitit Generalul porunci
of tree& pe totl locuitoril prin ascutiyul srtbieI, of d5xIme easele 0
edificiile /Anil la temelie. Ordinal fu

executat; dar orayul se ridicit din

ruine. Acolo avea obiceiu regil Persia Inca de la Cirus, a petrece iarna,

bar vara la Eebatana. St. Mil, care

dorea su vadit locurile sfinte 0 pre
servitoril lab Dumnedefi, se puse pe
cale spre a merge la Iernsalim i A-

lexandria. Avea eu dinsul Evange-

MILMINA

ti81

liele. Cillittoria sa fu cu adevOrat pist.

cheilor, unde botezt un mare numOr

In Egipet vO4u pre St. Amon, uce-

de ptgini. Incependu-se persecutia

lui Sapor (341), a fost arestat en

Ric St. Antonie. Intorcendu-se in patrie, Mil petrecu cite-va 4i1e pe line.
St. dacob de Nisibe, care zidea atunci

biserica sa. De acolo trecu in Asiria unde cumptrt mare cantitate de

mtase pe care o trimise st. Iamb,
pentru biserica sa. Ajuneind la Seleucia 0 Ctesifon, easi pre cre0ini
turburatl din pricina mindriei lul
Papa episcopul locului, care instre-

inase spiritele. Atunci se tinu un

Sinod la Seleucia spre a reforma a-

buzuril e introduse in disciplint 0

spre a asculta plingerile contra lui
Papa.

St. Mil II vorbi cn mult putere

0 libertate. Pentru ce despretue0I
pre colegi? AI uitat invOtttura Mantuitorului, c5. cel mai mare intre voi
at fie slugt? Nebunule, 4ise Papa tu

al st m6 Invetl, ca 0 oum nu mi-aq

cun4te datoria "? Sfintul blind cartea Evangelilor, o puse pe mast 0

lift lui Papa: Dad. ti-I ruciine so.

inveti de la mine; invata-te din Evangelie". Papa nu se mai putn sta-

pini de minie, lovi cartea cu mina

strigind: Vorbegte, Evangel* vor-

ucenicii sOI Abrosim 0 Sina. Dupt

mai multe lattti cumplite 0 chinuri,
st. Mil a fost ucis chiar de guvernatorul Hormisdas 0 fratele sot Narses; Iar Abrosim preotul 0 Sins diaconul, at f ost du0 pe mimes. dea-

lului 0 at fost uciyi cu pietre. A

4i. cei doi frati, urmtrind un

cerb, se ucisert, lar trupurile kr rOdoua

mase prada ptsOrilor. Corpurile celor

trel martiri at fost duse in castelul

Malcan 0 depuse intr'un mormint
pregttit anume.
Sfintil martiri pttimirt in anul 341,

al 32 al lui Sapor II. In 13 a lunel

Noembrie. In mineile grececiti se face

amintire de ace0I sfinti in 10 Noembrie.

MIL ftcOtorul de cinttri cu pace

s'a sOvIr0t in 8 Mai.
MIL unul din ptrintii ce at mirturisit in Seitopole la 4 Mai.
MIN martir, s'a sOvir0t la Viglentie line, pOrta Tetrapilu Halcu
in 1 August.
MINA. pe timpul lui Iustinian era
preot sfintel biseriol din Constanti-

be$e". Mil ingrozinduse de necuvi-

inta lui, lug cartea 0 strutindu o

clise lul Papa: Ingerul Domnului

nopole, 0 s'a inaintat episcop de Agapet Papa Romei 0 era la Constantinopole, care caterisind pre ereticul

te va pedepsi de insulta adust cu-

Antim, l'a hirotonit pe acesta in locul

vIntului vietel. Jumttate de corp va

aceluia. Mina fericitul, cirmuindu4

bine biserica 0 sporindull turma, s'a

rOminea fart viett 0 nu vet putea

muri; vei mai trti citi va ani, ca
st fil exemplu al dreptttei divine".
Indatt o paralisie atact jumatate din
corpul sOt. 0 ctclu la ptmint. Ace-

mutat atre Domnul, in 26 August.

MINA martir, s'a sOvIr0t eu Andrei, Faust 0 Iraclie in 31 August.
MINA martin, s'a sOvir0t en David

sta se intimplt in anul 314. Papa

lut pre st. Simeon de ajutor 0 mai
trii pint in 326. St. Mil se retrase

0 Mil in 12 Apriel.

pusnice0e. Domnul acestei thi, bol-

Diocletian in contra religiel cre0ine,

se executt in Orient, cind fii arestat

in tara Maisan, pe Eufrat 0 WI

nav de doi ani, se ft= stnttos, prin

rueaciunele sfintului, pentru care se
convertirt multi necredincioql. De
acolo se Intrse in provindia Razi-

MINA unul din martirii ce at pttimit on st. Ipolit in 30 Ianuarie.

MINA martir (304). Edictele lui

st. Mina. Era egipten de na0ere 0

serves in corpul trupelor romane,
care era pe atund ha Cotie in Frigia,

582

MINAMIRON

lane. Sciia. Marturisind viteje0e nu-

mele lul lisus Chlistos, a fost b5.tut cu vergi i chinuit pe rOta, cu

cea mai mare barbarie. In fine a fost
condamnat s. i se tae capul i sentinta fu executata in anul 304. Corpul
WI a fost dus in Egipet. Numele s6.6
se afla 0 in calendarele din Abisinia
tot la 11 Noembre. Procopie ne spune
c5, Iustinian zidi la Constantinopole

o biserica in einstea st. Mina si ole

se adusera sfintele lui miqte de la
Alexandria.

MINA a fost trimis de impratul

Maximian, ea s5. deslege niqte intreMini ale Alexandrenilor, fiind fOrte

invtat i avnd un talent deosebit

oratoric, de neam din Atena. In Alexandria (land tOte lamuririle, a a-

tras pre multi la eredin0 cu tamaduirele bolnavilor. Aqind imp6ratul

a trimis pre Eparhul Ermoghen ea

sa-1 induplece a se lepada de Christos, lar nevoind, s5.-1 chinulasca 0

loculati aprOpe de apele calde ce les

la Pitia. Fiind parite la Fronton

dumnitorul cetatel i amare munei
dandu-le, fiat dat sufletul in 10 Septembre.

MIRON Episcopul Tamasului din

Cipru, cu pace s'a s6virqit in 17
Septembre.

MIRON Episcopul Critului a fost

nascut in Avrachi, aprOpe de Cnoson, impodobinduil neamul cu dumnecleAsca buna credinta. Insurandu-

se se ocup5, en agricultura, ajutand

pre saraci din rOdele ce se faceati

0 cu cat da mai mult, eu atat 0

rodirea era mai mare. Odata gasind in

aria sa doi-spre-cjece Omeni, caril 10'
umpluser5, sacil in cat nu-i putea radica, sfintul ajuta fie-carula si-i ruga

sa nu spue nimanui. Deci s'a hirotonit preot i dup5, incetarea persecuOei, ca Arhieret in Creta, s6vIr0
multe minuni; cad a isgonit pre lin
balaur si a oprit curgerea riului Tri-

sad ph& Adudnd pre sfintul la ton 0 alto minuni gvirsind, a a-

juns pan la 100 de ani si aqa, cu

pace s'a s6vIr0t in 8 August.
MIRON a fost in pele imp6rai se ad:Ise ochil i i se t5.15, limba.
Dar v6clnd c s'a vindecat, a ere- tului Decie 0 a lui Antipatru Dom4.ut 0 el in Christos. Impratul a nul Ahalel, preot al bisericel, lacetrimis sa-i aduc i cerand sa-1 des- lept 0 de neam cinstit, iubit fiind
parp. de credinta lor, a poruncit ole de Dumne4.et 0 de Omeni. Deci inimpinga pre st. Ermoghen cu sulita trand Antipatru in biserica in 4ina
sa-1 tae manele i pielOrele i sa-1 Naqterei lui Christos, ea sa prinda
i neprimind a se supuue
a fost jupuit de talpile picirelor,

judecata

puna pe un vitar de foe; iar pre

sfintul Mina, a poruncit sa-1 span-

zure intr'un loc intunecat i sa-1

lege de picire o ptra fOrte grea.
Pazindu-se sanato0 cu pnterea lui
Dumne4eA, sfintii ati stat inaintea
imp6ratulul 0 Pal mustrat; pentru
care ati fost omoriff en cutite1e in
10 Decembre.

MINEU s'a svir0t impreuna eu

st. Mina in 1. August.
MINEU unul din eel nou6 martini din Perga Pamfiliel (1 August).
MINODORA, Mitrodora i Nimfodora, erail treX surorl bune, care

pre creqtini sa-I muncsca, st. Miron

umplendu-se de fivna dumnecleesca
11 infrunta. Pentru acesta a fost tor-

turat i strujit i arend un cuptor

a fost bagat intr'insul, dar r6mase

neatins; iar imprejur vapaia a ars

150 de bmenl din eel ce stall acolo.
De aceea fiind silit sa aduca jertfa 0
nevoind, 1-ati scos fasil de la umere
pang, la picire, din care luand una o
svirli in obrazul ml Antipatu. Apoi
i-a strujit carnea de unde se luase fa-

0e1e, si a fost dat la flare sgbatice, pe care v64.endu-1 Antipatul

ole

a limas nev4tamat, s'a ucis Bingo".

MIRONMITROFAN

Sfintul a fost dus la Cizic i acolo

dandu-se sentinta, q'a luat sfir0tul
prin sabie, in 17 August.
MIRON Critenul no martir, s'a
sevigit prin sugrumare in 1793
Martie 20.
MIROPI martirg, s'a ngscut in
Efes. Murind tatgl el a fost crescutg
de maicg-sa; i fiind rengscutg prin
apa st. botez, petrecea fingra langg
mormIntul st. Ermonei, una din cele
patru flee ale st. Apostol Filip; primind mir de la mormIntul sfintel ui

impgrtindu-1 i s'a dat numeld Miropi. Pe timpul persecutiei lui Decie, malea sa land pre Miropi s'a
dus in Rio unde avea mo0e i ati
rgmas amendoug in casa lor. Venind
pre acolo Numerie din partea impg-

ratului, care muncind in multe fehurl pre vithul osta Isidor, mai
in urma I-a Mat capul, lar sfintele
lui m4te le-a aruncat intru o ripg
puind i ostaqi ea sg le plz6scg. Iar
sfinta Miropi s'a dus nOptea 0 a
luat m60ele sfintului i ungandu-le
cu mir, le-a ingropat intr'un loc In-

583

mezul noptel s'a vglut lumina mare

in jurul temnitel i venind cOta in.
gerscg canta intreit sfinta cantare,
lar intre el era 0 St. Isidor, care eautand la sfinta Miropi, a clis: Pace
tie! Cg a ajuns ruggclunea ta la
Dumne4eg i latg acum vii cu nol,

ca O. lei cununa cea gatita tie. 0

data cu ouvintul acesta, q'a dat sfinta
sufletul, lar inchisOrea s'a umplut

de un miros forte plgcut, aa dll totl

se mirat Acestea le-a povestit un

osta, care singur cu ochil s61 le-a
vg4ut i eu urechile all aulit 0 care
botezandu-se i mgrturisind pre Chr.

a luat 0 el cunana; lar mOltele sfintel Miropi le-ag luat creOinil gi le-ati
ingropat cu einste, in 2 Decembre.
MISAIL unul din cel trel tinerl
din Babilon. Ve4I Anania, 58.
MITRODORA. martirg, s'a sgvirOt in 10 Septembre.
MITROFAN Arhiepiscopul Constantinopolei a fost in clilele Marelui
Constantin, fiul lul Dometie, care

era frate cu impgratul Prob, 0 a

rat m4tele, a legat pre ostasi cu

nascut dol feciori pre Prob i Mitrofan. Acest Mitrofan cugetand ca

credinta idolilor era ratkitil 0 min-

lanturl grele i le-a poruncit c5. dacg

cinOsg, a venit la credinta lul Chris-

pang intr'un timp anumit 1111 le vor

tos i botezfindu-se a niers la Bi-

semnat. Afland Numerie c5. s'ati fu-

ggsi, vor perde capul. Sfinta avend

zant, uncle locui cu Tit episcopul de

acolo, om sfint i purtgtor de Dumperdut le-am luat eti necleti. Vglend pre Mitrofan impotele ce
cand 1ormiati. Indat ati dus'o la Nu- .dobit cu fapte bune, l'a pus intre
merie, licend: Acesta este ceea ce clericil bisericel. Dupg mOrtea episa furat pre Wei:1m1 acela. Iar bo- copului Tit, lug scaunul Dometie, taerul a ciis cgtre sfinta: Adevgrate tal sfintului Mitrofan gi dupg m6rsunt argtgrile acestora pentru tine ? tea lui s'a fgcut episcop fiul sll
milg de el, le vise: Prietenilor! MO--

Sfinta a respnns: Aqa, sunt adevg-

Prob, care pgstorind biserica 4ece

rate. Dar cum al indrgsnit s faci

adsta femee blestematg ? Martira

anl, s'a mutat cgtre Domnul; apoi

s'a suit in scaun Mitrofan, pre ca-

rgspunse: Pentru cg am defalmat ei

am socotit lucru gretos, ticglosia ta
pi depgrtarea de Dumnelet Aceste

rele aflandu-1 Marele Constantin episcop in Bizant, i luand aminte gi

cuvinte ati pornit spre inanie pre

Numerie, i indatg a poruncit fgra

rang sa batg pre sfinta cu tolege,

apol a inchis'o in temnita. Pe la

la buna faptg a lul 0 la sfintenia

ce avea, spun cg atat pentru dinsul
cat i pentru plgcerea locului cetatei ce era cu aer sangtos i roditor
langa mare, a iridagit ace]. loe

584

MNASANMOISI

a strkmutat impkrtitia acolo. Adunindu-se sinodul int5.1 la Nicea, fe-

patul Maxim l'a scos la intrebare

ricitul Mitrofan, n'a fost pentru s15,-

ei nesupuindu-se, ca sk se lepede de
Christos, ci mrturisindu-1 a fost le-

Whine ei. betrinete ei a trimis pre

cel mal IntAI intro preotl, pre A-

gat 'de doug rote, de care hi cklcat

lexandru, care I-a rei urmat in scaun,

rOte prea minunat, fa dat la flare,

dupa care s'a ales Pavel, OmenI iscusitI ei Trednid de asemenea mare
cinste. Iar sfintul Mitrofan ajungend
la adincI betrinete s'a mutat cAtre
Domnul ei se face serbarea luI in 4
Lillie.

MNASAN Episcopul Ciprulul, de

sabie s'a skvireit in 18 Octombre.

MNISITEU martir, s'a skvireit in
1 August.
MOCHIAN fiind silit de eparhul
Maxim sk jertfsck idolilor ei nepleckndu-se, ci in priveliete mkrturisind numele lui Christos, i s'a .0:-

Tat capul ei cknd duceat la mrte

pre Mochian, femeea ei copiI plan-

geaft, iar el II sfiltuIa

ei sdrobit ei mfintuindu-se dintr'acele

dar nici acelea nu-I stricark, nimic.

Pentru acesta tot poporul a strigat

srt-1 libereze ei fu trimis &Are stapknitorul Filipisie la Perintopol cetatea TracieI, care acum se chIama
Eraclea. De acolo s'a trimis la Vi-

zantia, unde i s'a tkIat capul. Marale Constantin zidi o biserica de

mare prat infrumusetata, unde s'a
mutat sfintul yi se face amintirea
sa in 11 Mat
MODEST Patriarhul IerusalimuluI (650). Acest sfint episcop era avk

al miingstirel st Teodosie in Palestina, dud Zaharia patriarhul IerusalimuluI, il numi in 614, ca sa ad-

tack (3

ministreze eparhia sa pe timpul exilului. Dup.& mOrtea hil Zaharia, in-

MOGFITF, citet, s'a skvireit impre-

timplata in 633, Modest fu aeedat

sk.

Iu lie).

unk, cu st. Siluan in 29 Ianuarie.

MOCHIF, a fost in lilele imp&

in scaunul patriarhal. S'a distins prin

sfintenia vieteI sale ei prin zelul skil

ratului Diocletian ei Laodichie antipatul EuropeI; era preot bisericeI

din Amfipole, pkintiI lui se numIati
Eufratie ei Eustatia, trkgendu-se din

a mentine curktia credinteI, contra

Roma cea veche de bun neam

el, se vede ck atunci se credea in

adormirea ei inkltana corporal a

ei

bogatI. Iar St. Mochie se nevol'a pururea la invKaturii ei predica pre

eresielor, care domnlaii pe timpul skii.

Avu de urmae pre St. Sofronie. Dintr'o cuvintare, ce ne-a rkmas de la

sfintei FeciOre ei ck, credincloqiI (Hail

Christos, poruncind ei satuind sit

patrunel de respect pentru ea din

se lepede de rktacirea idolilor. Fiicindu se jertfri cleului Dionis, s'a apropiat sfintul tei a r5sturnat jertfelnicul, Iar princlendu-se, marturisi
pre Christos, Dumne4eil adevkrat;
mal intal spinzurindu-1 l'a strujit
pre timple, cOste ei falci; dup g. a-

causa demniateI necomparabile, a

darurilor imbeleugate cu care a fost
inzestrat5. ei a ingrirei gloriei. In aaceeaeI cuvintare, se aft& ei o esplicare lamurita ei precisk a tainel st.
Treimi ei a intruparei; precum ei dove4i. lamurite despre invkfatura bisericeI pentru mijlocirea sfintilor.
MAICO martirk din Dacia, a fost
area cu ceI 26 martirl in 26 Martie.
MOISI Arapul, mare martir trki

ceea aprincjend un cuptor cu smOlk.

cu clltI ei vita, in cat se inklta

vkpaIa ca la epte cotI, 11 bkgark,

in mijlocul focului. Dar cuprinpndu-1 focul a rkmas neviitkmat ei eeind de acolo a fost pus in temnitk
de prineipele Talasie, Sosind Anti-

in Arabia pe timpul marelul-Constantin. Curind se converti la creetinism,

dac4 nu cum-va pgrintiI 01 erati deja

585

MOIST

cre0ini. Trkia pe timpul cand degerturile patriei sale, erat pline de pusnici. Mu lt timp tr.i departe de lume

mut de imperatul. Ducendu-1 apol la

episcopii ortodoxi a fost hirotonit e-

intre Egipt 0 Palestina. Dar D-dek

nu voi ca el sk fie mult timp ascuns

de pkgani prin exemphil i invetkturile sale. Prin intelepciunea sa intretinu bunk, armonie intre poporul
seri 0 Romani. Nu se qtie ce a mai
facut el, dar singurul fapt de care
am vorbit, i-a ebtigat veneratiunea

alese nu nu m ai spre a fi mijloeitortil

pkcei intre Romani 0 Saracini, dar

chiar obiectul i causa ei. Pe timpul lui Constantin 0 al lui Iulian, aceOia erat aliaii Romanilor. Dupe,
mOrtea regelul, regina Mauvia se puse
in fruntea lor i devaste. provinciile

imperiului 0-1 invinse pre Romani

in mai multe locuri; ace0ia avend
a purta resbie la Nord 0 Orient se
vedura nevoiti a trimite soli la regina

0 a cere pacea. Regina primi cu

conditie sk i se trimitrt renumitul
anahoret Moisi, ea s-1 numsck e-

piscop in tara sa.

0 conditie ba de uTirli a fost primitk cu mare bunk vointk. Ckutand
pre Moisi ii duse la Alexandria sk-1
fack episcop. Mad se infatiqk patri-

arhului Luca, care era arian, el II

deelark ea nu-1 recumigte ea pre a-

deveratul pbtor al bisericei; i di,

nu va suferi nici odate. s pue pe
capul seta niqte manl intinate t i pline
de sangele atator sfinti omoriti de

piscop i converti un mare numer

urma0lor. Biserica serbeze. amintirea

lul la 28 August.
MOISI cuvios, cu pace s'a sevirqit in 28 Iunie.
MOIST cuvios, urmand fericitului

Ion, s'a dus la un virf de munte ce

se afia deasupra satulul numit Rama
acolo se nevoia cu sihestre0i lupte
diva i miptea neimputinand reldarea i bkrbtia, ccT avea in inimk
dumnedebca dragoste i osirdie, ea
sa se nevoiased, pentru Dumnedet.
Ast-felik lucrand cu pace s'a sevir-

Ot 0 se face amintirea sa in 23

Februarie.
MOIS1 ucenicul st. Polihronie, a
urmat daschlului set, fiind bland,

smerit, dulce la cuvint, avnd trezvie sufietOsc e. i cugetare de Bumnedek, se ostenia in privegheri, post

el. Generalii, oficeril imperatului

qi skrAcie, mancand &rite putink pane

muiat i ast-felik s'a sevir0t cu

poporul qtiind umilinta lui de mai

pace in 23 Februarie.

'nainte se mirark vedendu-1 eu atata

indeasnlk in feta unui om cunoscut
prin tirania lui. Patriarhul se sili

a-0 ascunde mania lui, qi eluta al

ebtiga prin cuvinte frumbe. Vicleniile tale nu me vor birui, respunse Moisi, faptele mkrturisese de
credinta ta. Atatia servitori zelo0 ai
lui 1061m1 condamnati la mine, atatia episcopi exiIaT, atatia preoti
diaconi pu0 pe rug 0 aruncati fea-

relor dovedesc purtarea ta. Cel ce

crede cu adeverat in Is. Chr, nu pte
sevir0 asemenea crime". Sfintul se

jure. in public ck nu va primi hirotonia de la dinsul i ar fi fost condamnat la mOrte, (lack nu s'ar fi te-

MOIST, din semintia Levi se nkseu

in Egipt (1571.), pe cand se dAduse

acel ordin crud, ea se, se onaOre toti
copii decurend ?about): ai Ebreilor.
Sekpat prin minune din pericol
dat mamei sale, Moisi fiind adoptat
de fica lul Faraon, primi o creqtere

potrivitil positiunei sale 0 invetat

in t6a intelepelunea egiptenOsca
(Fapt VII, 22), de care de, o miirturie chiar Scriptura (I Imp. IV, 30);
educatia sa fu aceea ce se da fiilor
regelul, odor marl i preotilor. Dar
un spirit drept i sineer ea al sell,
un geniu aqa de profund i aqa de
inalt, a trebuit s recunbck indatk
deqerfaciunea acelor cunoytinp, com-

586

MOISI

parate cu inveteturile lui Israil. In

timp de patru-leci de an! (Fap. VII,
21), cati a remas la curtea lui Faraon, Moise a trebuit se aibe, relatii
cu familia si poporul see, pentru ce
cunostea secretul nasterei sale; a trebuit se cunsc e. traditiele si aspiratiunile lui Israel si acel contrast intre un popor apesetor si unul apesat
era prea isbitor pentru el; de oparte

Cine te-a pus Domn si Judecetor

preste no!? Vrei se me uchli, cum
ai ucis eri pre egiptean ? Atunci
intelese Moisi ce ince nu era timpul potrivit si stiind ce. vestea despre uciderea egiptnului se respandisc, a plecat in Madiam.
Pe la sfirsitul unei c,lile de celetorie, se odihnea hinge un put; de
odate vette spte fete ale lui Ietro,

tirania, erarea, idololatria ; de alta, ser-

care umpleaft jghburile, ca se adape

vitutea, adeverul si un singur Dumneclet! In mijlocul petrecerilor de la

curte 's1 amintea meret de nasterea
sa; pe fie care li trebuia se fie mahnit de modul cum se trata connati-

turmele tatelui lor: Pastoril venind

alungare madianitele si le luare apa

onalii sei; el intelese ce trebue se

alega intre Egipteni si Ebrei si credincios strebunilor sel, a ales partea

to raspletit cu primirea ce i se lam

0 remaind in casa lui Ietro, ka pre
Sepfora una din fiicele sale de sotie. devenind din principe pastor.
Patru-4ec1 de an! trecura; egip-

cea bunk care nu i s'a luat; a ales

de a fi Moisi. N'a mai primit a se
numi fiul thee! lui Faraon (Ebr. XI,
24) preferand a fi mahnit Cu poporul lui Dumneqeti, de cat se se bucure de placerile pecatului, i-a ye-

nit in minte se vade, pre fratii sel

thi lui Israil, se scape pre poporul
see; la vrista de patru-qeci de an!
jertfi totul si dift fiti adoptiv al principesei Egipetului deveni simplu israelit.
Alegerea acsta, planul acesta pre-

vestea un om mare, dar nu ince,

profet. Cea dintai improtivire, care
se opuse acestei intreprinderi era
greutatea a se vesti pre sine ca liberator si cepitenie concetAenilor

sei. Ocasia se ivi indata (Esire II,

11, Fapt. VIII, 24). 0 date Moisi
vede pre un egiptean lovind pre un
israelit; alerge in ajutorul see, se

ate in tote *tile si uci;lend pre

egiptean il ascunde in nesip. Dar

acest semnal de scepare, acste fapte
indresnete nu destepte curajul poporului sclav si cbiar a doua cli veclu ca aspiratiele sale sunt zadarnice.
El interveni ca arbitru intre doi istraeliti ce se certati. Ifnul respunde;

scOsa gata; Moisi veslend nedreptatea se radica, apara si ajut e. fetele

sa-si adape turma. Serviciul acesta

tenii schimbasera stepanul, dar istra-

iltenii erall tot apesati; jugul se ingreuia pe fie-care cli si strigarea kr

in stirsit se aucli; a sosit timpul
cand Dumnecleil hotari sa-O implinsce fagaduintele pentru intOrcerea

in Canaan; si aid' incepe chemarea

marelui profet. Pascend turmele se
apropie de muntele Horeb, in desertul Sinai. De odata ingerul Domnului se meta inteun rug, ce ardea
si nu se consuma. Moisi cu spiritul
see superior, privea linistit si inainta
se vada mai bine. Dar glasul dumnecleesc se aqi: Nu te apropia! Deslega in-

caltemintele tale; ca locul acesta este

loc sfint; eti sunt Dumneckul tatanetee. Dumne4eul lui Abraam, Isaac si
Iacov! Si Moisi ascunse feta, pentru
c se temea se privOsce spre D-4et.
Atunci i s'a descoperit sfatul eel in-

nalt, strigarea istrailtenilor a venit

pane la eerie, scaparea si aselarea
kr in pamintul tagaduintel, 'far cu
executarea acestul mare plan a fost

insarcinat ins* Moisi, caul planuise odinhira. Dar trecuse patrulea' de ani; Moisi nu mai era acel

587

MOISI

tmnr ardetor, care credea c 'Rite

se-si pue in lucrare planul, pedep-

ne! trimite un liberator mai vrednic de sarcina acsta! Dar cand a-

Israil ? Du-te respunse Domnul, eli

voih fi cu tine si ea semn i se dedu
inchinarea poporului in acel munte,
unde Moisi era singur. Dar o idee

tele seli. Intorandu-se la Ietro, vede

ce nu trebue so, intirdie i luandu-si
sotia cu eel doi fil Gersom i Ilia-

sind o injurie, impecand o certe. jutorul lui Dumnedeti este fegeduit

Cine sunt eti se me due la Faraon nu mai avea loc atata umilintg.
si se scot din Egipet pre fiii lui Dumnedeil IT de, de ajutor pre fra-

mai mare Ii veni in gand; pte ce

exemplul Egiptului i refiexiunile
sale propril II dovedea de ate, innporta* este pentru un cult numele
lui Dumnedeti, care-1 primeste i Moisi

vise: 'face, and me voiii duce la fiii

lui Israil si le voi spune, Dumnedeul perintilor vostri, m'a trimis la
voi, dac'e-mi vor spune atunci care
este numele

set, ce se le die

Dumnedet respunse ml Moisi: Eu

sant cel ce sunt ! Asa vei grei fi

ilor lui Israil; cel ce se numeste

Eli sunt! m'a trimis la voi; el este

vecinicul, Dumnedeul lui Abraam,

Isaac si Iacob; ast-fel este numele

met' in veci, de dinsul s ve aduceti. aminte n tote vecurile! Dupe

aceea urmare, supunerea iudeilor, improtivirea Jul Faraon, minunile si

ordinul de a lua vasele de aur si

de argint!
Fegeduintele se fecusere, tete in-

struetiele ere' date, avea nevoe de

semne, ea se-I crede, poporul (Esire

IV, 1). Din ordinul lui Dumnedeti

arunce, toiagul pastoresc si se preface in serpe; apoi luandu-1 in mene

se face bet. Pune mana in sin yi o

smite alba de lepr, o pune la ice
remane curate ea mai 'nainte. Minunele acestea sevirsite la moment
11 incredintah cti prin ele va convinge

pre toti; dar pe lenge semne trebuia

se, vorbsce; nu era om vorbitor, fiind i greoiti la limbe. Cine a fa"cut gm-a omului, ii intrebe Domnul,

cine a fecut mut sah surd, vedetor

sari orb ? Cu tete acestea, Moisi neIncredetor in puterile sale dise: DOm-

zar, plece in Egipet. Adunand pre

betranii lui Israel, le spuse voia lui
Dumnedet i un cult solemn se aduse spre multemire.

Moisi si Aron se infhtisaze Inaintea lui Faraon si-i spune: Asa dice
Domnul Dumnedeul lui Israil. Lash

pre poporul meti se-mi serbeze in

desert! Nu numal ce nu li se implini eererea, dar nedreptetile se indoire; Israil primise fegeduinta IiberIlrei sale si se vede mai sclav ea
off cand; capii poporului imputare
lui Moisi ce, a atras asupra lor mania lui Faraon i Moisi dise cetre
Iehova, pentru ce m'al trimis? Din
noli i se fem.' fegeduintele si se sigilare cu acel nume, care bine-voi
se.-1 descopere lui Mjisi, dar servitutea mai tare ca credinta, poporul
se indoeste; si dace Ebreii nu amine,
pre Moisi, cum era se-1 asculte Faraon? Nestiind ce S face deodath
aude glasul Domnului: 'fate te-am pus
Dumnedeh lui Faraon (Ex. VII, 2). In
eepetinarea tiranului fu predise.;.aiel
incep minunile, i cea d'intai fu se-

virsite cu mana lui Aaron; toiagul

se prefecu in serpe i inghiti reptilele ce le fecusere Iambres i i Iames
(2 Tim. ill, 8). Faraon se improtiyea, 'far Moisi dise fratelui seri se
intinde varga spre
apele Egiptului se prefecure in sangP; dar Egiptenii separe, dealungul riului spre

a gesi ape bung. Moisi si Aaron se

aretare, din nog amenintand, c va
acoperi tara cu breste; varga lui Aron iaresi intinse, implini amenintarea, brosearitul esise din tete pertile si :apele se stricare. Dupe ace-

588

MOISI

sta Moisi efiffitg invoire s. las& cu

poporul sefi ca s jertfescg in munte
faggchii pentru a doua 4i incetarea flagelulul. &este le murind, s'afi
adunat grgme41 i umplurg tara de
infectie; dar abea incetg rana acesta, i Moisi trebuia sg aducg alta,
OA se revocase permisia data. Din

pulberra pgmintului esi museg rea

asupra Omenilor i doliitecelor; dar
nu folosi nimic nici cu acsta. Moisi
instiinte, pre rege despre o noug

plagg ci nouri de insecte navalirg,

patrund prin case si in palatul regelul, stria recoltele, acoper pamintul, afarg de pgmintul Gosen unde
era Israil. Moisi nu putea educe sacrificil sub ochil egiptenilor din animalele la care se inchinafi el; trehula s. las cu total din Egipet.
Indatg ce bgtaea incetg, incepea
apgsarea mai mare. 0 molimg se declarg intre vitele Egiptenilor, lar ale
israiltenilor erafi angtese. Moisi in
presenta regelui, cu mgna pling de
cenusg aruncg spre cerit; i cade aducend bicl asupra egiptenilor; dar
nici cu acesta nu isbutirg. Se anuntg
o pedepa mai grea, fulgere si tunete ingrozeste pre toti, o mare grinding omOrg emenil i dobitOcele, sfgri-

mg si desradacinea arboril, distruge

recoltele. dar In prunintul Gosen nici
o fgrimitg de grinding. De astg data
se dada libertate Iudeilor; Moisi intinde mgna i grindina incetg.

Dar cu linistea veni

i selgvia.

Neincetand a cere libertatea popo-

rului sea, instiintla pre Faraon cg

o non pedepa va veni; tin vent
grozav venind despre resarit sufla
Cu putere c)iva i aptea, Ia cu sine
lcustele din Arabia si le aruna spre

vent despre apus se rdia i amnia

in Marea Rosie acele lacuste pustiitre. Ebreil credeat Ca plea cu ele,
dar inima lul Faraon se impetri iargsi
obosind acum cu amenintgrile, Moisi
radio& mgnele spre cerifi i o negua

(Ma acopere Egipetul ea cu un vel,

nu se vedea unul cu altul i nimenea nu se rgdica din locul in care
se afia; dar in loeul undo locuiai fiii
lui Israil era lumina. Negura aceea
tinu trel ile. Moisi putea sa la cu
sine pre totl fiii lul Israil i copiii,
numal vitele erafi sa remfie. Dar nu
putea sg nu aducg arderi de tot in
desert si nu putea respunde lul Faraon ea Abraam fiulul sett; Domnul
va ingriji de jertfg, i nici nu stiea
ce jertfe va cere Dumne4a. Dar indgrgtnicia lui Faraon merse prea departe, el amenintg pre Moisi eu minte

de va mal vedea fata lul; el Ina

ii respunse cu autoritea unul profet;

al dreptate, nu voi mai vedea fata

ta (Esire XI, 1). Cea din urma rang
se apropiase, i inainte de a se desarti de Faraon, II 4ise: Pe la mezul noptel, ingerul va trece prin E-

gipet si tot cel intai ngscut va muri:

de la palat pang la colibg; un striggt se va ausli in tOth Ora si se

va cunOste deosebirea intre Israelii
Egipteni, servitoril MI se vor inchina inaintea mea i me vor ruga
sa plec! Acestea era cele din tiring
cuvinte si Moisi pleca dinaintea lul
Faraon plin de mgnie.
Poporul imprumutase vase de aur
si de argint de la Egipteni i glo-

ria lui Moisi era asa de respgaitg,

grOza despre pnterea sa asa de vie,
ca Israiltenil *Atari on ce cereafi,

macar a nu mai avea a le

dea

apus; acel nour vifi se abate asnpra Egiptului, acopere plmintul si

inapol. Un ordin mai important re-

mangneg larba amintului i fructele

unui popor 5i plecarea altula (Esire

arborilor, ce mai scgpase de grinding.

XII, 1) s'a asezat serbarea-eea mai

Faraon aindu-se Iargsi toga pre

Moisi i acesta intinpnd mina, un

mines de dat. In asteptarea jalei

solemng a cultului levitic. Moisi pri-

mise poruna de la Dial si in Joe

Moist

de a se ingreuia de atatea griji, nu

ulta nimic din acsta mare institutiune. El vesti pre betranil poporului de acestea 0 de ultima pedpsa
a Egiptenilor, ultima di a sclaviei,
iar cand fiii vo,tri, le dicea el, vor

in Via care ve va da

intreba

Domnul: ce insemneza achta, voi

vq1 respunde: este sacrificiul pascal

(trecerea) Domnului, care a trecut

pe rang casele nOstre, cand lovi

Egipetul 0 nu le atinse. In *tea

spre cinci-spre-dece a prima luni,

s'a serbat Pa0ele pentru prima Ora,
dupa porunca lui Moisi, cu ramure,

de isop muete in singe spre a insemna n01e Ebreilor, carii manna

cina pascal i erail gata de plecare.
Pe la mezul noptei jalea era in tOte

casele egiptene, ingerul morVi tre-

cel intal naseuti ai lor nu

mai erat ; lar idolii erat la pamInt;
nu era ma unde se, nu fi fost un
cuse,

mort, afara de ale israelitilor. Atunci

Egiptenil plangend Indemnati pre ebrei sa piece; inainte de a se ivi au-

rora Iudeii plecara avend cu sine

i urma0 de
o mu4ime de streini, proseliti ai religiel lor i coneetateni inruditi, en
Moisi i Aron in frunte, urma01 lui
Abraam tree in mijlocul Egiptenilor
carii ingropail fiii lor pe langa daramaturele eior, ies din casa robiel
pi merg spre Canaan (1491),
Amintirea unel desrobal ap. de
minunata trebnia sa fie consacrata
prin inchinarea celor intai nascuti,
de la om pana la dobitoc, i apzarea serbarei azimelor. Iudeii se adunasera in campia Ramses 0 calea
cea mai scurta ar fi fost prin istmul
de Suez; dar trebuia sa trca prin
pfiVintul Filistenilor; Israil ar fi
regretat plecarea daca ar fi inceput
azime, turme numerOse

de odata cu resbbiele. Moisi conduse

poporul spre mz e. di spre deqert, si

589

diva gi lumina nOptea, ajun sera la

malul Marei Ro0e. Ebreii se odih-

neati Inca, and radicanduil ochii

vM pre Faraon cu poporul sit urmarindu-I. E0ti en arme din Egipet ar fi putut sa se apere, dar un
rob abea scapat, eu grea se Vote impotrivi domnului set, i stringendu-se
in jurul capitanului, cuprin0 de frica
strigail: Nu eraii destule morminte
in Egipet, ne-al adus sa murim in
deqertl Moisi respnnse: Nu ve temeti
vei vedea mantuirea Jul Iehova; Egiptenit pre care-I vedeti asta-cli nmi
yeti mai vedea. Varga sfinta fu in-

tinsa spre mare; un vent puternic

vine despre resarit 0 continua a sufla; colona de nourI se a,eza intre
cele done tabere, i luminsit din par-

tea Ebreilor, intunecosa din partea

Egiptenilor, despartia cele done popore. In zori de diva marea se despri in done qi poporul trecu ea
pre uscat; Egiptenil se luara dupa
dineii, dar valnrile II inghitira cu
cal cu tot; fiii ml israel priveati de
pe cel-l-lalt mal, &and marea arunca
la piciOrele lor cadavrele inimicilor.
Moisi compuse o cantare prea frumOsa, nude se descrie scene petre-

cuta. Israil insufletit de o non incredere in conducetorul lor merge

mai departe i ncunjurand marea
merg spre deqertul Sur, fara sa gasena vr'un isvor timp de trei dile.
In fine la Mara; gasire, apa si tot
poporul se inghesuia s bea; dar era
amara; rarh sa respund la cartirea
lor, Moisi arunca in ape, un lemn si

apa se indulci. De la Mara Israil

tabaii la Elim, undo curgeafi donespre:dece isvOre la umbra palmierilor, de la Elin Moisi ajunse in deqertul Sin. Mancarea ce o luase din
Egipet aprOpe se ispravise; poporul
regretand abonden0 easel servituW,

dicea: Ne-ai adus ea sa murim de

povetuiti de o colona de nour, un

fame! Ce suntem noi, respunse Moisi,

fent de trombil minunala, ce umbrea

cartirea vOstra este improtiva luI

506

M ois

Dumnedea. In adevar ca. li se &du

panea de tote dilele. Gloria lui Iehova se arata in nour; Tsrail primi
fagaduinta, sra se sal-trail de carne
si dimin6ta de pane. 0 multime de
potirnichi venirk iar in zori de diva
dupa ce se ridica Dona, pamintul era
acoperit de gram* rotunde. Poporul

mirat intrba pre Moisi, iar el raspunde; Este panea pe care Domnul
Dumnedefi v'o da de mancare. Ebreii adunart cat le trebuia pentru o

di; unii neincredatori mai pusera pi

deoparte, dar a doua i o gasira stricata. In spre Sambat'a fie-care aduna
indoit, dar acsta se pastra fOrte
bine. Panea acsta se numea Mana;
era alba i avea gustul de prajituri
facute cu miere si unt-de-lemn, se

intarea indata si se topea la ars4a

sOreluI, Moisi umplu un vas, care
fu pastrat pintre monumentele cele
mai sfinte ale Istoriei lui lsrail pi

din diva aceea prin patru-deci de

ani pang la inceputul lui Iosua,
mana n'a incetat s cada.
Din desertul Sin dupa, mai multe
tabariri, Israiltenii venira la Refidim
(Esire XVII, 1) aprOpe de Horeb si
Sinai. Acolo iarasi se simV lipsa de
i poporul incepu a murmura.
apa."

Domnul chema pre Moisi care urmat de betranil lui Tsrail ajunsera
la muntele Horeb; lovind odata cu
toiagul, deschise o stillc r]. a muntelui i isvori apa. Locul acela se
numi Massa sal Meriba, in memo-

ria acestei contestaVuni a lui Israil,

care dise: Oare Domnul este in mijlocul nostru sal nu ? Ostenla &Matoriel si lipsa de B.O. slabise pre Ebrei; Ama1eciii, popor nomad din
acele deserturi gasira timpul potrivit spre a'l ataca. Moisi dadu ordin

lui Iosua a apara pre Israel, liar el

sedu cu manele radicate tot timpul
luptei, Vnut de Aaron si de Hur.
Pe sara Amalec4ii nu mai era]; lin
blestem fn rostit asupra acestui po-

por i Moisi radica un altar in Refidim, in memoria biruintei.

Vestea minunelor nenumarate se

respandise. Moisi era in Horeb cand
Ietro veni cu sotia i copiii sai. De
sigur c. Moisi, care plecase odata,

cu ei, a credut ea e bine sa-1 mai

lase la socrul sat]. El primi pre socrul sail cu multa cinste si prietenie istorisindu-i pe larg cum at esit din Egipet, primi sfaturile sale
yid trimise in pace, oprinduil sotia
pi copii. Dupa cate-va dile plecara
pi inconjurand Horebul ajunsera la
Sinai. Trecusera aprOpe doua luni
de la esirea din Egipet; Israil n'avea
lege si patrie; cu tOte acestea sea.pase de apasatoril si, vedea hrana
asigurata in mijlocul pustiului si
incerca puterea sa in lupta; venise
acum momentul de a pune temelia
edificiului social si Domnul chema
pre Moisi in virful muntelui Sinai.
Acolo primi poruncile i (lath' Dom-

nului fagadui*le poporului; se hotari diva a cinci-decea dupa pasti

pentru ceremonia acsta; Israeliii
se curkcira i spalara hainele lor;
s'ati pus margini in jurul muntelui
si se rosti pedOpsa cu mOrte contra

acelor ce vor trece. La cliva hotarita niste noun grosi se lasara pe

munte, 'far fulgerile lumina] pe cOste;
tunete grozave rasunati prin vll, Yam

muntele parea ea arde cu totul. Glasul lui Dumnedea chema pre Moisi;

linitit si plin de incredere urea el

cOsta muntelui i disparu in mijlocul nourului sfint; acolo se umplu
de spaimk dar s'a intors sanatos pi
oprind pre Iudei a trece mai departe
le rosti decalogul.
Dupa, ce Pat ascultat in tacere,
poporul inspaimantat, dise lui Moisi:
Vorbeste tu eu noi i sa nu vorbOsca
cu noi Dumnedai ca sa nu murim!
Tu spune ce a dis Domnul Dumnedea i vom asculta ivom facet Aceste fagaduinll de credinta ati fost

591

Motsi

placute Domnului; el bine voi sa

rugaciunea cea mai caldurOsa im-

respunda lui Moisi: 01 de ar avea

blancli pre DumneVeii. Atuncl se po-

tot-duna aceeaVi inima s5, se tmil

i sa pazsca poruncile mele, pentru

gori cu tablele legei in mana; cand

ca s prospere el 0 fiii sel pentru

tot-duna. Moisi se sui pe munte 0
pogorindu-se 0 laraqi suindu-se, in
timp de qese Vile aa fost promulgate
legile mai principale (E0re XXI,
etc.), cat timp a stat nourul pe munte.

Atunci din porunca lui DumneVea

lua cu sine pe munte pm Aaron,

pre cel dol fii ai MI 0 pre eel yOpteVeci de b5trani al lui Israil, fara

sa le ingadue a intra in negura de

vglu de departe un vitel de aur i poporul dantuind imprejur, nu s'a putut stapani de manie 0 sfarima cele
dou5 table scrise cu degetul lui D-qeti.

Numai present, sa nimiei idolatria;

vitelul de aur se prefacu in pulbere,

pe care o impr4tia in apa, pe care

o dadu fiilor lui Israil sa o bea, ca
sit despretuiasca qi mai mult idolul.
Cu tOte acestea cel incapaVinati. trebuiaa pedepsiti. Moisi se puse la intrarea in tabo,r5, 0 Vise: Acel caril

tote poruncile intr'o carte pe care

sunt di lui Iehova sa vie la mine,

semintia Levi se radica mai t9ta 0

o numi cartes legel; se radica un

altar 0 se aduse sacrificil de pros-

Moisi rugandu-se imblancli pre D-Vea,

unde eqa glasul dumnecleese. El scrise

ucise trel mil de Omeni. A doua qi

peritate; ceti poporului legile divine

0 find ea devotamentul Mii merse

pan5, acolo incat sa Vica: iarta, saa

stropi en sangele jertfei, Vicend: lath

sangele legaturel ce Dumneclea a

de nu, qterge-mi mai bine cartea care

al scris-o, el primi Mspunsul: Cel ce
va p5c5tui, 11 voi terge din cartea

il fan sa jure ea le va implini qi

facut cu Doi (Ebr. a, 19). Atunci

Moisi, Aron, cel dol. fil 0 cei qOpteVeci de b5trani urcara muntele 0
vedeaii furtuna la piciOrele lor; dar
ceriul deasupra capetelor era senin,
DumneVeti

se manifesta in chipul

cel mai evident, Hag sa sufere ceva

martoril acestel visiuni. Dupg niqte
minuni ap de marl, Moisi a creVut
ca pOte sa lase singuri pre Israeliti.
in tabara. Fagaduindu-i-se tablele legel scrise en mama Dommilui, rds5,

pre Aaron 0 Hur, liar el 0 Iosua

intrara in nour, nude continua sub
pova.tuirea Domnului lucrarea cea
mare a legisla.tiei sale.
Dar la Israelitl idolatria urma de
anrOpe descoperirele cele mal impor-

tante (4 XXXII, 1). Era pe virful muntelul, cand DumneVet 11 inqtiinth despre inchinarea lor la un vi-

mea (4 XXXIII, 1). Dar orl cat

de arptOre aa fost cererile lui Moisi

qi chiar reinoind fagaduinta cu intrarea in Canaan, Dumnelet il in$iinta ea nu va mal conduce poporul qi ca. un 'Inger va fi insarcinat
cu acsta; la tirea acOsta trista Israel se imbraea in doliu 0 parasi
ornamentele.

IntampIarea acsta intrerupse promulgerea legilor divine. Moisi, care nu

indrasnea a se sui pe muntele Sinai,

necheinandu-1 D-Vet, 'a facut un cort
afara de tabara; acolo incepu laraql
cursul reve1o4ielor 0 lucrarilor sale.

Mid se retragea in cortul sfint, tot

poporul se scula 0 se uita la

el;

indata ce trecea pragul, nourul care

era semnul persecutiel lui D-V.eil se
pogora 0 inchidea intrarea, Tar Dum-

braam. Moisi nu primi acea glorie

neVet vorbea cu Moisi, ca cu prietenul sea. lncurajat de aceste harurl

indfasni sa-1 rOge de ertare qi Vise:
Vecli Winne, nu mi-ai aratat Inge-

cu perderea poporului sa 0 Fin

rul, care are sa, ne pofelulasc: Durn-

el de anr: lasa-m5 sa-mi vrs mania asupra lor, te vol face mare neam.

Era ins41 flgaduinta data lui A-

502

Moist

necleule nu-1 trimite i f-m s cu-

nose calea ta i dacl nu mergi en

noi nu ne ducem de aid; se va ti

sfint; fie care dup puterea sa aduse daruri: aur, argint, aram; stofe

el am aflat har inaintea ta, dac e. vei

merge cu nol i atunci poporul tett

de diferite culori, piei vapsite, lemne,

aromate, pietre scumpe; sub conducerea lui Aholiab i Betsaleel se lu-

eti te vom lluda mai mult dectit

crarl diferite materiale i zelul era

Vote popOrele prunIntuluil Ruglciunea acsta a fost auclit; Domnul

respunse: vol merge! Atunci Moisi

plin de bucurie strigt: DOmne arat5.-ne slava ta; i DAR/ qise; VA./
bunitatea mea voi trece-o inaintea
ochilor tei; dar fata mea nu vei vedea, cad nimene nu pOta s me vadi
ti sa fie viii. Atunci ca i Ilie, Moisi
se retrase bite() peOera; Dumnesleti
la acoperit cu tin nour ea cu mkna

sa gi o visiune mai mare ea tote

cela-l-alte s'at aratat inaintea lui
Moisi, chipurile cele mai stralucite
ale mlrirei, slavei i bunitittei.
Dumnedet se arlt induriltor cu
poporul sel; chiar de a doua i Moisi
fu chemat pe in/ltimea muntelui Sinai O duse acolo alte done lespeqi
de piatra. Iehova se pogori in nour;
Moisi chem./ sfintul sell nume i ro-

sti o ruglciune de multlmire; legile

principale all fost confirmate; legea,
rupt prin idolatria vitelului de
aur a fost reinoit; Iehova scrise pe

piste/ cele lece porund ale Decalogului; poporul suferi din not o incercare i Moisi remase Inc l. patru()eel de 4ile pe muntele Sinai, farl
s mlnnce pane O fart sa bea apa.
Cand se pogori acum cu tablele le-

gei numai gsi nici un idol; dar se

ride/ cl Aaron O poporul nu indrAs-

nese a se apropia de dinsul; fata sa

(2 Cor. III, 7) dup o vorbire aqa
de indelungata cu Domnul. stialucea
de luming, 'far Moisi nu Oka. Chia-

nil pre frate-seti, se acopere cu un

vel i plin de bucurie vePnd pre
popor impacat cu Dumneqel (Mu
saml. adungrei de noile descoperiri ce

i se facuse.
Venise timpul se. se fact cortul

ap de mare inclt Moisi trebue sl.

spue el darurile sunt indestulltOre
(EOre XXXIX; 43). In Oua Intal
a anului al doilea dupa eOrea din
Egipt, se aqezl, cortul pentru prima
Ora; cultul lovitic incepn; nourul
sfint se pogori (Num. IX, 15); gloria lui lehova umplu cortul. De atuna columna, ce umbrea giva M
lumina nOptea se ae p. deasupra cortului i servi ca semn de plecare
sail gedere.
Religia ac6sta abea stabilit tre-

buia sa se apere prin judecbli

di-

vine. Moisi avea skid implin6scl

trista sarcina de a explica fratelui

sell mOrtea infricop.t a lui Nadab
qi Abihu. Ordinele date lul Mizael
M desvinov4irea lui Eleazar sunt
pline de intelepcinne. Israel nu pitrsise Sinaia O era acum un popor:
A venit timpul sa se numere israe110. Ajutat de Naason i colegil sei,
Moisi facu o exact a. numerare dup
familii i triburi, ce era trebuinciOsa
pentru buna randuiall. In tabara, pentru justiOe i genealogil. Inainte de

a pleca din desertul Sinai s'a serbat Paqtele solemn pentru prima
Or/ de la liberarea lor, iar Moisi
avu ocasie a se convinge Ca numai
experienta pOte sa judece de intelepciunea unei institutinni; pe deoparte

tuti ebreii trebulati sl serbeze PaOele la timpul hotarit; pe de alta

nu se putea apropia cine-va de lncrurile sfinte, fiind in stare de necurltie. Israeli0 emit era/ in acea
stare se prangeal cl. nu pot sa ia
parte la serbatOre; legislatorul, re-

cunosand dreptatea kr, eugeta oi

intreblnd pre Domnul hotarl, ca a-

ceea s. serbeze in luna a doua ia

MOI8I

aceeasi cll. De mai multi ani, Israil

era lane). Sinai; in sfirsit nourul
sfint se radica, Moisi f.cu doll/ tram-

bite de argint bitute cu ciocanul,

cari trebuiati s servsca a convoca
adunarea poporului sal capilor si a
regula plecarea triburilor. 1764end
nourul radicandu-se, i aqind sunetul trambitilor, tOta mulOmea se
miyca. Acea glta nedisciplinata, care
esise din Egipet, merge acum ca un
popor cautand patria. Semintia Iuda

plca inainte urmata de Inbar si

Zabulon; apoi vin familiele levitice
ale lul Gerson si Merari, purtand cortul; dupit ele Rubim, Simeon si Gad
precede.' pre fin lui Kehat, cari purtaa
sanctuarul; i semir4ie1e lui Efrem,
Manasi, Veniarnin, Dan, Aser si Nef-

tali, inchid imensa caravan/. Moisi

instgit de Hohab conducea acea mare
miscare i consacrand prin rugaciune
fie care plecare 0 fie care statiune yi
cand pleca chivotul, Orem &Ora Dimne, i s se risipsca vrajmasii tall
iar cand o punea: intOrce-te DOmne

De la Chibrot Taava, Israil tabari

la Haserot, unde Moisi avu durerea

sa vada ea chiar din familia sa unil carteal asupra lui. Maria si Aaron
11 infruntati ea a luat o etiopiana.
Moisi era omul eel mai bland de pe

pamint: el tacu 0 nu se planse la

Domnul; dar Dumnelea lu apararea profetului s/ti i pedepsi pre
vinovati. Dupa atatea car/torii credeal ca a venit momentul s intre
in pamIntul fagaduintei i alegend
dol-spre-clece barb q1 inimol trimise
at cerceteze locurile. Gaud s'aii tu-

tors, al adus fructe i un strugure

pe care-I duceal doi insi; dar in acelas timp desorisera asa de puternici pre CananiV, ct poporul infricosindu-se, incepu iaritsi a murmura
si era gata st-al alga alt condu-

calor sa-I dual in Egipet. cat de

Dup./ o sedere asa de indelungata,

crud a trebuit sa fie momentul acela

pentru Moisil Acel popor, pentru care
jertfise totul, acel popor pre care-1
conduse pana la margenile t/rei fagaduite, cu atatea minuni orbit prin
necredinta, voia st-11 ia Iarsi jugul
solavieil Moisi cade inaintea r/scula-

le venia gm/ sit he/ calatorii obo-

Vior cu fata la pamint; ori ce spe-

la (lecile de mii ale ml Israil!

sitOre

ranta era perdu* cand de o data

cu IsraeW; foc din Berl/ mistui

se aude un glas mai puternic decat

sgomotul facut de el: Pana cand

pre eel vinovaVi; prin rugaclunile

lui Moisi focul se stinse. Ajungend

poporul acesta nu crede in mine, dupl

la Chibrot Tava (Num. 33, 1g) unde

se opri nourul, unii din Egipteni *farayl carteal aducenduil aminte de
belsugul Egipetului. Moisi sin4i o
mare greutate i lise: DOmne, nu
voi putea sa port singur poporul a-

face popor mai mare ca el. Moisi

mijloceste iari pentru popor, prin
o rugaciune forte caldurOsa i capata ertare. Natiunea n'a fost nimi-

i poporul incepu a murmura,

mai ales aeon strgini earn plecasera

atatea semne facute in mijlocul Oa?

Am sad sdrobesc, dar pre tine te volt

cesta. Cel sOpte-tleci de b/trani, a-

cif/. dar Domnul vesti el nimene nu

va intra in pamintul fagaduit decat

duntgl la up cortului sfint, primira

o parte din InOlepciunea lui Moisi.

Iosua si Caleb; 0 ca trebue sa rageesea patru4eci de ani pana ce

Cand 11 vesti Iosua c Eldad si Medat prorocesc in tabara, II r/spunse:

se va stinge neamul acel esit din Egipet. Poporul voeste sa cucerOsca

Canaanul si navaleste asupra Amalec4ilor, dar aunt batuti cumplit pi
alungaV de la marginea trel. Moisi

Esti gelos de mine? Fie ca poporul

lui Israil intreg srt prorocsca! Minunea cu carnea iarasi se reinoi, dar
mu4T puha pentru lcomie.

ajutat de b/trani putea mai lesne

88

504
sit imparta dreptatea; el

MOlt
'51

rezer-

vase unele cazuri mall importante

mai ales acele privitre la calcari de
lege. Pedepsi cu mOrte pre unul ce

aduna lemne In pia sambetel; dar

o conspiratie mai insemnatil se fadid. in contra-I; Datan i Abiron
capiteniele lor afi fost Inghiji1 de
vii, 'far toti rsculatii murirk i pana
ce nu mijloci Aaron prin rueaciunea

sa nu ineeta bataea aceea (Num.

XVII, 1).
Sfinta scriptura nu ne spune ce
s'a intimplat in eel trel4eci i opt
de ani de ratacire prin pustie; in cele
septe-spreiece tabasari multe minuni

semne s'ati intimplatl &and ne

amintim numai cite a suferit Moisi

de la Ramses pang la Ritma, ne

putem inchipui eats a trebuit s indure el in cel trei-cleci si opt de ani.
In sfirsit termemil hotarIt se apropia si Moisi tabarI la Cades in Sin;
acolo era lipsa de apa i Dumneq.di
porunci profetului sa scOta apa din
piatr nmnai cu cuvintul. Moisi se
indoi un moment ca va putea svIri
ci acsta minune dupa atatea turburari ale poporului; totusi dupa po-

runca lui D4eu isvori apa cu Indestulare pentru toti. Pentru acea

indoiala Moisi fu pedepsit a nu intra in pamintul fagaduintei. El voia

s trel prin tam Idumeilor fara sa
le aduca vre-o suparare, dar acestia
nu primira. Moisi Ineunjura tara kr
pi invinse unele pcpre canaanitice,
cari li se Impotrivira.
Desgustul de mana i lipsa de apa,
11 facu sa cart6sca iarl, dar niste
serpi veninosl esind din nasip, pe
eine musca muria. Poporul veni la
Moisi sad rOge, ea OA scape din acea pedepsa. Moisi primi porunca sa
radice nit erpe de amnia, si ori
eine-qi va radica ochii asupra lull

se va mantui. Minunea acesta avu

loc in Salmona sal Punom. Dupa ce-si

schimbara taberile din kc in kc, in

sfirsit venir spre Jordan. Locul acesta, de la Amnon pana la Liban

era locuit de popOre ce erati sub
conducerea lui Og si Sion, caril ati
fost Invinsi de Moisi. Tabara cea din

urea era la Sitim; unde Balaam Indrasni a se Improtivi lui Moisi (Num.
XXV, 1); acolo avu durerea legisla-

torul a vedea pre poporul sii amagit de fiicele Moabitenilor i Nadianitilor. Vinovatil art fost pedepsiti
en mrte i cite o mie din fie care
semintie aa fost alesi ea sa pedepsad. acele popre idolatre. Acestia
trecura sub ascutitul sabiel pre toti
barbatii, dadura foc cetatilor i Incarcati de pithy venira la Moisi, care
dada o parte cultului *far cea-l-altit
o Imparti intre luptatori. Numai
manea decat dou luni pana la implinirea timpului hotarit; Moisi recomanda, poporului pre urmasul sri
Iosua

5i-1

asecla solemn in demnitatea

sa Inalta de condua,tor al poporului; numera pre top si numal gasi

nici pre unul care a fost trecut in
prima num6rare; d pamIntul de preste Jordan semintielor, cari aveaii
turme mai numerOse Rubim, Gad si
jumMate din Manase. Generatiunea
nascuta in desert nu vcluse miminile din muntele Sinai si cele doug
luni le Intrebuinta Moisi in folosul
natiunei sale, resumand legile si institutiele sale. Nici an b6tran nu s'a

invrednicit de subiecte asa de sublime ea acesta. Poporul se aduna

pe fie care i ea s asculte cuvinguile lui. Dupg ce le istoriseste pe
scurt cele IntImplate in desert, resuma: legile religiOse civile i sanitare; desvolt tote institutiele, descrie

Vote riturile, recomanda -ate datoriele i drepturile, revine necontenit

asupra idolatriei, repeta Decalogul,
comfirma sart modifica legile sale,
promulga altele nouk proclama ana-

tema natiunior canaanitice, reInoeste legatura cu Israil i Domnul qi

595

MOISI

rosteqte in numele lui DumnedeA fhggcluintele cele mai m'arete i ame-

Moisi 0 Maxim preotl ai bisericei

nintkile cele mai infricoqate. Dup5.

tote cuvintele acestea Moisi chiamg.
pre Iosua, Ii d'a cele din urm sfaturi i d'a preotilor cartea legei, ca
s5. fie deus i pgstraa in sfinta
sfintelor cu Chivotul legei; la stir0tul carierel sale, ca i dupii trece-

bian fur& arestatl pentru credintrt,

cu mai multi alti creqtini, din caril

rea prin Marea Rocie compuse o can-

tare de mult5mire. In sfir0t ca

gi

Iacob rosti o bine-cuvintare asupra

fie-cgrei semintii qi aqtepta in lidrte cea din urmg suflare.
MOrtea sa fu aqa cum trebuia s'a
fie, o resplAtire i o biruint5; in termenil cel mai mirsatori se rOg5 ca
sh-1

invrednicesc5. a muri in p5.min-

tul Canaanului; dar nu s'a invredni-

cit de gratia acesta; Dumnede Ii

Oise; destul, nu mai vorbi (Num. 26,

12; Deut. III, 27). Dar primi fgduinta c va vedea inainte de a muri
patria poporului seii; Moisi flier s
cartesc 6. se urcl pe muntele Abarim

sail Nebo, priveqte cu nesatiu acea

cmpie mnOs 5. yi primblanduil ochii prin cursul Iordanului, vede la
drepta colinele Ghileadnlui i nordul
Canaanului incununat en muntii Libanului; in fat5, muntil Iuda, lerihonul i trecend mai departo prin
phminturile ce aveaii s'a fie ale lui
Veniamin gi Efrem, privirea sa nu-

mai vedu decit nouri spre marea

Mediterang. Acea m5.rtrt privire Ii
Include ochil, i ast-feliii muri in
vrIst5, de 120 de ani, i fu Inmormintat, dar nimene nu tie mormin-

tul set, c'aci profet mai mare ca el

n'a fost. Istoria sa ca i a lui Die

nu se sfirpqte cu mrtea sa 0 le-

gislatorul legei vechi a venit pe Tabor s murturissc ii. de cea noug.

(4 Septembre).
MOISI 0 Maxim martiri din Roma.

romane, sub pontificatul sfintiillui Fa-

mai insemnati eraii Nicostrat i Rufin diaconii, Celerin, Urban, Sidonie,

Macarie, Calpurnie i Augend. EI
remaser5, mai mult timp in in9his6re
unii dintre ei mArturisirti vitejegte pre Chr. Din epistolele lor care
st. Ciprian i din cele ce le scrise
st. Ciprian se vede c aveaii o leg5.tur 5. strIns5. cu acest episcop. Mk-

turisitorii din Cartagena cerefid Impacarea creqtinilor earil cildusera. in

persecutie, acei din Roma le Aspunse

nevointa lor n'a fost destul de

luminat i di lovia greil in disciplina Bisericei. Sfintul Ciprian le
eh

multtimia pentru zelul lor

In sfir0t se (Mu libertate mg.rturisitorilor. Dar unil avur nenorocirca a se lasa s'a fie amiligiti de envinarile viclene ale lui Novat, principalul autor al schismei in contra
lui Corneliu. Maxim, Nicostrat, Urban, Sidoniu

i Macarie devenirit

schismatici. Moisi care r6mase statornic, fu muncit din noA i suferi

martiriul la 251. Marturisitorii elduti In schism ii. deschiser in fine
ocbii, dupti epistolele ce le primirti
de la Dionisie al Alexandriel i st.
Ciprian, care scrise pentrn ei Despre
Unitatea bisericei, ea art-I convingL
Ei q'ati recunoscut greciala i primir
ertare, ultandu-se ode trecute. Convertirea lor fu pricinuitOre de mare
bucurie lui Ciprian, i lui Corneliu.
Se credea c Maxim primi apoi onnuna martiriului gi de dinsul vorbe0e martirologiul Roman la 19 Noembre. Iar despre Urban, Sidonie cd
Macarie nu se qtie ce s'an fcut dupit
unirea lor cu biserica.

7x.htj'

N.
NAN safi Ion Tesalonicaul, care
a marturisit in Smirna la anul 1802,

celor ce I-o adusese sa. pne prin candele. Indata7s'a schimbat in unt-de-

de sabie s'a s6vir0t in 29 Mat

lemn, spre mirarea tuturor. Pe timpul lul Eusebiu se pastra Inca din

NARCIS Patriarhul lernsalimuM

de sable s'a sgvir0t in 7 August.

acel unt-de-lemn minunat.

tot puternic al acestuI imp6rat. In

num6rul domesticilor 0 prietenilor

Veneratiunea ce cre0iniI din Ierusalim aveat pentru acest sfint Episcop, n'a putut sa,-1 apere de rilutatea celor IC. TreI sceleratI incori-

s6I (60) erat multi ere0inI pe care-I

saluta st. Pavel (4 Iannarie)NARCIS Episcopul Ierusalimului.

gibilI, pre care-I incomod zelul s6t,

11 acuzara de o crima pe care nu o
spune Eusebiu. EI comfirmar calom-

NARCIS (Rom. XVI. 11), libertul lul Clandiu, deveni favoritul a-

Narcis veni in lume pe la sfir0tul

vculuI intfit 0 era de opt-4ecI de
ant cand i se incredinta conducerea
bisericeI din Ierusalim. El fu al treilea episcop al acesteI cetritI. In 195,
presida cu Teofil de Cesarea in Palestina, la un sinod tinut pentru serbarea Paqtelor 0 in care s'a botarit
ea acOsta sarbatOre sa fie tot-duna
Duminica 0 nu in 4iva And era obicelul a se celebra la Iudei.

nia lor prin juraminte ingrozitbre.

Unul 4icea ca sa piarii in foc, altul
sa fie acoperit de lepra, nnuIa sa-I
sara ochii, clack ceea ce spunea el
nu este adevrat. Cu tOte acestea n'aft

putat siil fag al crOdii. Dupa efit-va

timp simtira pedOpsa pentru rtutatea
lor. CeluI d'intaIti I-a ars casa in mijlo-

cul nopteI, lar el a fost ars on tet fa-

milia hi. Al doilea fu acoperit de

lepra. Al treilea ingrozit de aceste

In Eusebiu cetim ea pe timpul

sn se pastra Inca memoria multor

lomnia ; el plfinse pacatul s65 en la-

minunI gvirgile de st. Episcop. Isto-

orimi continue cli abondente, ea perdu

exemple, marturisi complotul 0 ea-

ricul acesta spune ca intr'un an, in

vederea inainte de =fee. De0 ea-

simbata Pa0e1uI lipsia cu totul untde-lemnul din candelele bisericeI,

Narcis porunci acelor ce aveafi grija
acestor candele, sa caute apa in pa-

lomnia acOsta nu fficu nicl o impresie, Narcis se simti fOrte atins. Ea-I

turile vecine 0 sa-I aduca, ceea ce

se ;;i facu. El facu rugaciuni caldu-

rose asupra acestei ape 0 clise apoI

servi cel putin de pretext ca sh urmeze dorinta ce ayea de tad .mult

timp a trai in singuratate. Fiind eh
era cu neputinta de a descoperi retragerea sa, i se dadu urmal pre

NARSINATANAIL

Dia. Noul episcop trei putin, asemenea gi German qi Gordie, cariI 11

locuire.' until dupe. altul. Dupe, mOr-

tea celui din urine., Narcis se ariat

ca qi cum ar vfl eqit din mormint.
CredinciqiI plini de bucurie la vederea p5storuluI lor, a deal nevinovittie a fost resbunate, ii rugare.
se. Ta administrarea diocesel sale. El

se duse la cererea lor, dar simtindu-se dup e. aceea impovorat de stabicIunile betreneteI, flicu pre st. Alexandra ajut oral set . Exemplul
acesta autorizA coajutoril. Cu tOte
acestea can6nele nu ingadue dna in
caz, cend un episoop, n'ar mai fi in

stare s'a serves* din causa vristel

a and bole incurabile, sat alte piedeck de felIul acesta. Sfintul Narois

continua de a servi turma sa prin

rugedunile sale, prin exemplele pi
prin desele sfaturi la pace qi unitate; precum ne spune st. Alexandra

singur, in epistola sa atre Arsinoitl. Se (lice c sfintul avea atunci

116 ant
NARSI martir, s'a sevilit in 15
Iunie.

NARSI martir, s'a sevigit de sa-

597

se condamne singur. (II Sam. XII.

1. Ps. 41, 2). DoI Omeni loculat

intr'un oral, until era bogat i altul
sera(); cel bogat avea turme nenurnerate, cel slrac avea numg o Matt
Ile, pe care o cumperase de mice.,
o crescuse in case, en copiI sei, man-

ce:ad din panea sa, bend din cupa

sa i dormind la sinul set; era ca
o fiice.; dar un aletor venind la omill eel bogat, n'a voit se. Ia din
turmele sale, ci a luat Ma omulul

oelui serac, ca s &keg celetoru-

luI de mancare. David plin de mink strige: omul acela este vrednic
de mOrte i fiind-ce, n'a orutat acea
Me va da patru (Eq. XXII, 1, Luc.
XIX, 8)1 Atunci Natan schimbindull tonal qice regeluT: Tu eqti acola! El Ii aminteqte cite bine-facerI a primit i ce gregelI marI a
fecut. Vinovatul miirturisindull greqala, Natan avu mingierea a-I vesti
c. Dumneclet l'a Iertat, dar va muri
copilul BetsabeI. La naqterea celul
de al doilea fit al lor (1 Reg. 1,
8), I-a pus numele Iedidja i remase
credincios regelut Departe de a se
amesteca in conspiratia lui Adonia,

bie in. 9 Decembre.

NARSI martir, s'a sevirctit de sabie cu Artemon in 9 Noembre.
NARSIN martir, s'a sevirqit in
29 Martie.
NATALIA. VeclI Adrian pag. 9.
NATALIE martir, de sabie s'a

satui pre Batseba se. reclame corOna

promise,' fiului set, o sprijini ou au-

sevirqit in 30 Mai.
NATAN (II Sam. VII, 2 Cron.
XVII, 1) profet pe timpul luI David
aprobe, gra s intrebe pre Dumne(let, planul de a rgdica an templu

IV, 5). Dedu sfaturi lul David pentru reforma cultulnI qi compuse memoril asupra domniei 1111 qi a urmaplui set (1 Cron. XXIX, 29),
care s'art perdut. In cartea Zaharia

in Ierusalim. NOptea urmatOre primi

ordin i vesti regeluI cfi construqia
templului era menite pentru fiul set.

(Zah. XII, 12), numele set represina familiele profetilor (12 De-

ApoT avn s Implinsc pe lenge,

rege o menire i mal trios* insarcinat a redeqtepta congtiinta sa adormitil qi. a-i imputa greqale de care

era vinovat, Natan voi ca David se,

toritatea sa, aratind vina luI Adonia,

i luend parte la sacrarea 1111

Solomon, care se crede di a fost

crescut de Natan; fiii eel ocupat
cele Intel loouri la carte (1 Regi

cembre).

NATANAIL (Ion I. 45) din Cana

Galileei, respunse luI Filip care-I

vestTa pre Iisus ca Mesia; din Nazaret pOte fi ceva bun ? Cu tote acestea urme, amiculuI set ; i vNen-

598

NATANAILNEMESIAN

du-1 liana, Vise: Iatg israiltOn intru

carele viclesug nu este! Mirfindu-se
de acsta, Vise: De unde mg cunosti
si desfasurind puterea sa diving de
a ceti in inimi, Domnul IT rgspunse:
maT 'nainte de a te numi Filip, and
eral sub smochin te-am vgVut. La
cnvintele acestea ucenicul recunoscu
pre Mesia si strigg: DOmne, tu estT
fiul lui DumneVet, impgratul luT Israel! Atund Christos bine-voi st-I
vestscg maT inainte, cg credinta sa
va primi mgrturil mai formale si mai
marl. Natanail era fao la &gm* lui
Petru (Ion XX1, 2) (22 Apr.)
NATANAIL cuvios, s'a sfivirsit en
pace In 27 Noembre.
NAITM unul dintre profetil mid
din Elcos, sail Elces, orgsel in Ga-

lilea, este cunoscut prin profetiele

sale contra Ninevei sal mai bine
contra domniei Asirienilor, care s'ail
implinit prin cucerirele Jut Naboholosar, tatgl Jul Nebucadnesar. Nu se

stie in ce timp a profetizat; dar

catalOgele cele maT vechi il pun
dnpg Iona. Probabil cg. s'a argtat dupg.

invasiunea lul Sanherib; mai multe

locurT din cartea sa aratg cg Indea

era nelinistitg de Asirieni. Naum

este un profet de un ordin mai Inalt;
stilnl 'Au sustine comparatia cu acel
al profetilor mad; descrierea puterel

divine este pling de majestate, Tar

incurajarea Ninevei este descrisa cu
culorT vil (1 Decembre.)

ngruld Nazarie fiullii seri, o dorintg

Infocatl de a se jertfi lui Iisus Christos. Lectinnile sale avurg un efect
neasteptat; pentru cg Nazarie deveni
un model desgvirsit in tote virtu011e
crestine. Inflgcgrat de zel pentru
mgntuirea sufletelor, pgrsi orasul
Roma, patria sa, si predicg credinta

in mai multe locuri cu o aldurg si

o desinteresare demng de un ucenic
al apostolilor. Sosind la Milan, plena' II arestarg Impreung cu tin finer Celsie care-1 insotia ca ajutor
in calgtoriele sale. Amandoi ail fost
condamnatl la decapitare si pgtimirg,
Indatg dupg ce Neron ridicase prima
perseci4ie contra Bisericel. Afi fost
Ingropati deosebit intr'o grading din
vecingtatea orasului. Sfintul Ambrosio descoperi corpurile lor si le lug
din pamint in anul 395; apoi le puse
in biserica ziditg in onOrea apostolilor. Land o parte o trimise st. Paulin de Nola, fiind primitg ca un

dar de mare prq (Carm. 24

si

Ep. 24).
NEANISC prea Inteleptul martir,

s'a sevirsit in 11 Tunic.

NEARH martir, prin foc s'a sevIrsit in 22 Aprilie.
NECTARIE cuvios, ctitorul nifngstireT luT Varlaam din Meteora

(17 Mai).
NECTARIE Patriarhul Constan-

stantinopold, se serbOza in 11 Octombre.

NAITM, fgatorul de minuni si

NECTARIE cuvios din chilia Ia-

predicatorul Bulgariei (23 Decembre).

gar in Carea AtonuluT s'a sevirsit

NAVCRATIE cuvios, cu pace s'a

en pace pusnicind la 1470, in 5 De-

sfivirsit in 8 Iunie.
NAZARIE si Celsie martirl. Na-

cembre.

zarie avu fericirea sg albg de mamg

o femee fOrte piOsg. Ea primise In-

Mid' a opta pornitg de Valerian,

st. Ciprian a fost exilat la Curbae

vg0tura cresting, chiar din gura

ApostoluluT Petra sari cel putin de
la ceT d'intill ucenici ai sfil. Numele
figt era Perpetua. Desi bitrbatul sgt,
care ocupa un loc distins in trupele
imperTului, era pggfin, inspirg ea ti-

NEMESIAN. In primul an al perse-

de proconsulul Cartaginei. CeI-1-a41

crestinT n'at fost crutatT: presidentul
Numidiel il tratit cu multg cruclime.
UniT suferirg torturi grozave, -alVii

o mOrte barbarg; Tar altil dupg ce

erat trimisT la mine, erail aled spre

VS...

NEMESIAN

a fi chinuiti din nofi salt spre a le

rfidica vita in chipul eel mai neomenos. Alta suferiail un martirifi
prelungit in Rome, golfitate, infectie;

in munci grele, bfit'al zilnice 0 batjocoriri neomenOse. St. Ciprian le

scriea din locul exilului s spre a-I
indemna sit struiasa in marturisirea

credintel kr. Le spune cit audind de

schingluirie lor, ar fi dorit sit le
ajute i s5, le serves* dar fiind exilat nu putea. Cu tote acestea snnt
cu vol cu inima c cu sufletul. Epistola mea inlocueyte limba, i v5 va

spune bucuria ce resimt de gloria

virtutilor vOstre, i partea ce n5d5j-

duesc sfi am nu prin rarticiparea la

suferintele vOstre, ci prin impktfiOrea dragostel. Cum a putea s5,
tac, and aud lucruri aqa de gloribse

la acel ce-mi sunt uniti

intr'un chip aqa de intim, pe caril
privitOre

D-defi i-ait cinstit cu dame pretiOse

0 mai presus de fire! Unit dintre

vol ati primit cunnna martiriului.
Altii incfircati cu fiare i trimi0 la
mine; dar prin aminarea jertfei lor
inbfirbittOzfi pre fratl a nrma exemplu-

lui lor 0 a pretinde aceea0- onOre ea

dineii. Prelungirea chinurfl or infrumusetar 5. corona lor 0 fie care di

599

1:fn servitor alul Is. Christos. vede

in acest lemn gajul miintuirei cid

prime0e en placere, ccl Ii d gloria martiriuluL. V'afi pus in fiare

credend el ye necinste0e; dar vritjmaqii n'aii putnt s. pfitrundit- in inima vOstrit; de sunt o podObil, pen-

tru acel ce lubeso pre Dumnedefi...

Fericite sunt picibrele ce le-afi purtatl Fie-care pas ce fito conduce la
fericita eternitate... Obositi de mun-

ea dilel, ye odihniti pe pilmintn1

gol; dar nu este un chin pentru voi
c5.ci i Christos a pfitimit. Suntql
lipsitl de bae; dar murdkia de afail este resp1fitit5, prin frumusetea
lfiuntricit a sufletului vostru. Nu ye
plangqi c5. vi se dfi pine nOgrfi ei

putin5.; omul nu traeqte numal cu

pane, ci on tot cuvintul lui Bumnedefi. N'aveti haine, dar este destul
de impodobit acel ce se imbradi in
Iisus Christos. Capul pe jumittate

ras v espune la derideri; dar ce

pOte sfi necinstOseg un cap reinoit

prin nnirea cu Christos. Religia nu
sufere, pentru c preotil nu pot sit
aduc5, jertfl; Vol singuri v5 ofer41
lul Dumnedefi en jertfa inimel sme-

rite 0 infrinte, care nu o va urgisi

Dumnedeil".

de suferintrt adange la r5splfitirea

kr. Nu m5 mir c5. Domnul nostru
vi hotrfiqte la un grad aqa de mare

Sfintul Ii indemng apol a primi

lovitura en bucnrie, cfici mrtea kr

de glorie, pentru e al fost statornici

in credintfi i ascultare; Biserica a

gfisit in voi in tot-dOuna amid al

prive0e la lnpta lor, sustine rivna

lor, II ineunnazfi, resplittind virtutile lax Apol indreptindu-se eittre

ordinel i Omeni de trObfi; tot-duna

Episcop

v'atl implinit datoria; tot-dOuna al

miluit pre skaci, al fost neclint4i in
apgrarea adevrului, tad 0 neabfituti

lui vostrn, ati mkturisit pre Domnul nostru, i s'ati invrednicit de

in observarea disciplinel. Vol condu-

ceti prin exemplul vostru rmg0ta

fratilor voqtri la martiriu... Ati inceput mkturisirea vOstr 5. prin chinuri
crude; dar un creqtin bun nn se insp5.imfint de asemenl schingluiri;

acel care '0 pune ndejdea in lemnul crucel, prime0e vi45, veciniciL

este scumpfi inaintea Domnnlni, care

i preoti, dice: lin mare

nnmer de mireni att urmat exemplu-

fericirea vOstrfi, unicl prin dragoste

ei nevoind se. fie desp5Aiti de epis-

copil kr, nici in mine, nici in temnitfi. Se mai ved i feciOre, care se
grfibesc a lua i cununa martiriului.
Chiar copiii ail uitat slbiciunile lor;
on totil ati martirii lor. Cine ar

putea s. spne veselia vOstr? Ce

600

NEMESIENEREt

fost Iarg0 arestaV ca cres4tinf

si condud la Alexandria pe timpul

lyucnrie, numaI gAndindu-vd crt mergeti s primi# de la Dumnecled rds-

all

plgtirea! Co minglere pentru vd,

persecutiund. Judecgtorul incepu in-

eiind c Christos v oinste0e en

presents sa, vede rgbdarea vOstrill

terogatorul on cel mat tin& i intrebuintlnd Vote inijleele spre ail

rSol., etc.". Mgrturisitorii naulthmirtt

o 0iga, atlt mingled, cat 0 amenintld; dar n'ad putut sg sllb4scg

Jul Ciprian, pentrn minglerile aduse

statornicia sa. Martirii Tenon, Alter

Necontenit v glndiri la patria ce-

prin epistolg: Ea a indulcit amgrldttneo chinurilor nOstre; ne-a flcnt nesinititad la putrea loculul
unde suntem Inchil. Mgrtnrisind oredints inaintea Proconsululul: 0 pre-

cedindu-ne in exil, ne-ai invqat ce

sit facem, al insufletit la luptg pre
osta0I luf Christos". EI sfirqesc epistola cernd ajutorul rngldunilor
sale. SA ne ruggin unil pentrn alpentru ca D-4ed, Is. Chr. i in,
geril al vie in ajutor la trebuintl".
Numele principale ale sfintilor, aunt:
Nemesian, Felix, Lucie, alt Felix,

Lite*, Po lien, Victor, leder, 0 Datif, episcopit

NEMESIE. Pe timpul perseci4id
lul Decie, Nemesie, Egiptean de nay-

tore, fu arestat la Alexandria, ca

cum ar fi fost vinovat de furt, Indatg dovedi nevinovfitia sa. InimiciI
sdl 11 acuzarg atunci el este cre0in
yi-1 conduserg inaintea prefectulnI
Egipetului. Dupg oe mgrturisi vitejetilte credinta sa, ftt bgtut i chinnit

mal rdb. ca tlharil. Judecgtorul 11

condaning apol sg fie ars cu hotiI
cel mal marl. Nemesiu in suferinVa
sa se buoura cri impgrtgmte seorta

stlpinuluI sdt. Pe line/ tribunalul

Prefectulul erati i patrn soldatT Amon, Zenon, Ptolomed, Ingenum yi

unul anume Teofil. Fiind-cg erat

creqtinI, incuragead pre Sfintul care
era

intins pe rtl. I-at denu*t

Prefectulul, care porunci sg-1 decapiteze. Dar se minung, dind I-a vg4ut alergAnd on bucurie la locul de
osindrt.
Hieron,

Ater, Isidor i Dioscor,

caril avead numaI cind-spre-lece

ci

Isidor ad fost ard de vii, dupd

ce all suferit chinurile cele nid gtozave. Iar pre Dioscor l'a Igsat sl se
gandesca..

NEMI martirg, de sabie s'a slvirgit in 31 Decembre.

NEOFIT ctitorul mlngstiref Dochiarului, s-a sdvir0t in 9 Noembre.
NEOFIT taartir, aruncat in mare
s'a slvir0t in 7 Decembre.
NEOFIT Prosmonariul Man'Istirel

Vatopedulnf, care s'a invrednioit a

aui glasnl sfintei Fed*, s'a slvir0t ou pace in 21 Ianuarie.

NEOFIT martir, a pltimit en
Gala 0 G-al'an in 5 Mal.
NEOFIT, servitorul Antusel, s'a

slvir0t de sabie in 22 August.

NEON martir s'a sdvigit de sabie in 28 Septembre.
NEON ve0 Asterie pag. 113.
NEON martir, s'a sgvir0t prin
foe in 28 Apriel.
NEON martir, s'a sgviryit de sabie in 24 Apriel.
NEONILA miltuqa sfintilor Elasip, Mesip, i Pevsip, s'a sdvir0t in
16 Ianuarie.
NEONILA sotia luI Terentie s'a

sgvir0t de sabie in 28 Octombre.

NERDON martir, s'a siSvirgit prin

foe in 24 Octombre.
NEREU (Rom. XVI, 15) ucenic
din Roma, salutat de St. Pavel.
NEREU i Ahiled, Flavia Domitila. Cel doT sfinti ad fost exile*

de Domitian in insnla Pontia, pe

costa Teraoinel cu St. Flavia Domi-

tila, ai cgrel eunud end el. In actele lor se dice oft ati fost decapitap pentru credintg la Teracine, sub

NESTAV

dorntia luI Traian. SerbtOrea lor

se celebra la Roma en mare solemnitate prin veul al geselea. LA& ce
spline de el St. Grigorie eel mare
in omelia a dona-deci i opta; SfintiI acegtia, inaintea ehror morminte
ne-am adunat, ati despretuit lnmea;
ati aruncat in picIOre bogfiVia i sta.

rea bun& en tt imbelrgarea in

care se &lad". Vechea lor biseriel
era in ruin& eind a fost (let& luI
Baroniu ca titlu al eardinalatulnI
set. Acest barbat eminent o zidi din
not cu mare CUViIn
i puse reliquiele sfintilor acestora, cari at foot
strlmutate n capela, St. Adrian. Eu-

sebiu ne spune el St. Flavia Domitile era files surorel lui Flavin Clemene consul, martirisat pentrn eredin
i prin nrmare nepta imp&
ratuinI Domitian. Acesta o exilg in
insula Pontia, dupl ce a condamnat

601

lei in Gaza Palestinet sub domnia

lul Iulian Apostatnl. Pgnii, arcstandu-1 in easele kr, mule erat ascungi, 11 truer/ in temnit& 0-1 bi-

tura en oruiime

i fiind adunatl
dupl cfite-va dile in amfiteatru spre
a vedea *urn(' pnblice, el ineepurl
sO strige, c trelmea s& pedepslsel
pre ticllogil sacrilegl; ast-feliii nn-

meat el pre mfirturisitort Strigfitele aeestea escitarfi o mirare mare

in popor. Din tOte partile alergat
la inchisOre, sfarimarit portile pi

smnlserl. de acolo pre eel treI frati,

tirindn-I efind pe spate, eind pe
pfintece. Nemultlmiti cu zdrobirea
lor pe strade, idololatril ii blteati cu

betele; arum& pietre gi tot ce le

eilat inainte. Insuid femeile Ifisind

lucrul, se grmideati su-1 impungfi

eu fusele; buctitariI luat tingirele

de pe foe ei arnneat presto el apii

pre unchiul set la mrte. Ea trli el000tit& striputgendn-I eu ftigrile.

acolo en St. Nere i Ahile, ser- and martini, eyelid trnpurile acovitorii set in frica lul Dumnedeti.
Chiliele, in care tritIat fie care din
el, se aflat in flint& dupl treI mite
de ant Fericitul Ieronim ne spune

perite de rane, bar eapetele sparte

aa cl creeriI se risipeati in tOte

el St. Paula, mergend Ia Ierusalim,

le-a vedut roi se sim# insufletitl
de nn mare zel pentrn credintl, Tot

nigte gunOle, nude eratt animale mOrte.

el nemerote acest etilit lung un

martir.
Nerve i Tralan rechemarl, pe eel

exilaI de Domitian, dar nu se qtie

dac a liberat i rudele MI. In actele St. Neret i Ahilet se spnne el
St. Domitila merse la Taracine gi
c

a fost arsl sub Traian, pentru

c& n'a volt s& jertfescl, idolilor. MOe-

tele sale se pitstrOz& Ia un loc cu

ale servitorilor set cu caril s'att u-

nit in cent, cu tote cil pre pimint

at fost servit& cu mare credin ta. de
et 0 parte din mOqtele lor se afra in
biserica parohiall din Satilien, Diocese Viviero,
NESTAV. Eusebiu, Nestav i Zenon, toti trel frati i creOini tr-

pgrtile, incetar l. de a trli, tat scos

afar& din cetate i tat aruncat in

Popornl aprinse apoi nn foe mare

si arse corpurile lor cu. ale anima-

lelor, spre a impedeca pre creetini

ea srt le adune mbetele. Barbaria on

care I-ati tratat adause la triumful

lor inaintea lui Dumnedet, care priveghezl asupra aleqilor se1 spre a-i
invia in mfirire.
Cu eel trei fratl all foot arestat
si nn tiller Nestor, care suferi ea
pi dinpil inchisOre gi Wilt Pe and

11 tire pa strade, cW-va plgini at

fest atimill de comp&timire pentru el
din eausa blindeteI i frumusetel
sale, 0-1 smulserl. din mfinele acelor
ce voiati st-I riipesel vieta; dar muri

dupg, trel dile in case lul Zinon din

cause ranelor sale. Acest Zinon era
rudfi cu eel treI fratl ()aril fugiserl

602

NESTOR-NICANDRU

si care fiind descoperit a fost b5,tut

in public. (21 Septembre).
NESTOR martir tin5r si frumos
era cunoscut St. Dimitrie, si alergend

la locul unde se afla sfintul, a c5.4.ut la piciOrele lui si I-a 4.is: Robul lui Dumneq.eil voIrt sa m5 lupt
cu Lie; rOg5,-te pentru mine chemand

numele lui Christos. Iar sfintul insemnandu-1 cu semnul crucei a Os:

0 pre Lie vei birui si pre Christos
vei m'arturisi. Deci mergend la locul cel de luptg, privindu-1 Maximian a Os: Dumneq.eul lui Dimitrie

ajutk-mll Apueind pre Lie, l'a lova de mrte in inimA; 'far impratul s'a turburat la suflet si indat5,

constat5":c5, ei ail patimit pc timpul

lui Diocletian si probabil in Mesia,
provincia lliriei, sub acelas guverna-

tor care condamna si pre sfintul

Iu lie. Nicandru si Marcian servid
cat-va timp in armata romana; dar
ei. se retrased si renuntara la tote

folOsele ce le-ar fi putut trage din

partea lumel, dud s'ari publicat e-

dictele contra crestinilor. Din moti-

vul retragerei lor se facu o crim5;

dup.& ce-I aresta 1-ali condus inaintea lui Maxim, guvernatorul provin-

ciel. Acesta le arata ordinul impratului, care spunea ca toti. trebue

s'a jertfsca leilor. Nicandru r5spunse

ca ordinul acesta nu priveste pre

a poruncit sa omOre pre St. Dimitrie

crestini, drora le era oprit prin lege

cu sulitele iar pre St. Nestor cu sabia, in 27 Octombre.

NESTOR martir, a fost pe tim
pul imp5ratu1ui Decie si guvernatomini Pub lie din Perga Pamfiliei.
Pentru ca cinstea pre Christos, prinOndu-se de Domnitorul Irinarh, a
fost adus la Ighemonul inaintea &arule, marturisind credinta lul Christos a fost rgstignit si cu glasuii de
multamita &are Dumneclefi a strigat si pre credinciosi intarindu-i s'a
stins in 28 Februarie.

a prsasi pre Dumnecleti eel nemuri-

NESTOR si Trivimiu erat din

tor spre a se inchina lemnelor

si

pietrelor.

Dania, femeea lui Nicandru, care

era de fat, indemna fOrte tare pre
Varbatul si1 sa r5mae credincios lui

Iisus Christos. Maxim, intrerupendu-o, II clise: Ah! Ce femee rea,

care doreste mOrtea barbatului sell
Te inseli, rspunse ea, doresc sa tralase& in Dumnegeil, ca 0, nu mOra
in veci. Maxim. Este usor de a gasi
planul Mil; voestl sa te desfaci de
acesta ca sa lei pre altul. Dania.

laturea Chiveriatilor din cetatea Per-

Dad al o asemenea idee de mine,

ghiei. Pe timpul lui Decie cel rii

credincios, fiind datI la stpanitorii
laturei si predicand pre Christos ail
fost desbriicati si batutl cu vine de
baii uscate; apoi fiind spanzurati li
s'aii strujit trupurile ping la ma-

n'ai decal sa m6 omori pre mine 'lu-

runtae. Deci fiind necratici incredinta

li s'aiti t'alat capetele in 2 Martie.
NESTOR Episcopul Trimitundiei,

cu pace s'a dvirsit in 7 Martie.

NESTOR, cuvios,

s'a dvirsit en

pace in 26 Apriel.
NESTORIAN martir, s'a dvirsit
de sabie in 1 Martie.
N1CANDRU si Marcian (303).
Din actele acestor sfinti martini, se

ta". Maxim ne avnd ordin pentru

femeile crestine, pentru c5, edictul,

cu exeeutarea drilla era indrcinat

privea numal armata, porunci sa o
dud, in inchisOre; dar indata ii d54u
libertate, si ea se intOrse sit vada

cum va esi larbatul el din lupta in

care se angajase.
Maxim intorcendu-se catre Nican-

dru li 4ise: Iata-ti dal dt-va timp

s5 te gandesti, ca dif alegi intre
vi 6t5. si mOrte. Amanarea acesta este

de prisos, raspunse Nicandru; hog':

rirea mea este luatA, numai doresc
alta-ceva, deeat sa scap". Judecato-

,a,-,,-,,W,W-,-,.-,_o-,e_,.....,s.,..

NICANDRU

rul creend ce vorbea de pestrarea

vietei, si prin urmare va merge se.
jertfescg idolilor, multemi leilor sei.
El se felicite de pretinsa sa victorie

impreune cu Svetonie, unul din ajutoril sE, dar Nicandu 11 desamegi

curAnd dupe aceea, rugg,ndu pre adeveratul Dumne;lee de a'l pezi de

pericol si de ispitele lumei Cel adineauri pereai ce voesti se, treesti,

603

sebit de al Dariei. Ea voia se, zdrun-

eine statornicia berbatului see prin

tnguiri duiOse pre care i le inspira
durerea ei. Eei arete copilul nescut
din cesetoria lor, incercAndu-se a-1
opri; el rue: pre Zotie s o opresce.
Cnd ajunse la locul destinat trimise
se, o cheme si o imbrtise cu dragoste; iapol luAnd pre fiul see il serute si 4ise cu ochii reciicatl spre

(lise Maxim, si acum doresti mrtea?

Vita pe care o doresc di este eterne,

eerie; DOmne D-cleule a tot puternic

respunse Nicandru, si cu totul diferite. de acsta, care nu pOte se, aibe

cesta". Porunci apoi femeei sale sil

se retrage pentru n nu putea se-1
vade murind. Dania nu se desperci
de berbatul ei, sfetuildu-1 se, remfie

o lunge durate. Fe ceii va plecea

cu corpul mai, pe care 0.-1 del; declar ce aunt crestin".
Gevernatoful intrebe apoi pre Marcian. Veclend c are aceleasi idee; ca

si Nicandru, ii trimise pre amandoi

in inchisOre. Du$ doue-cjeci de qile

il supuse iaresi unui interogatoril

Intrebandu-I dace, aunt hoteriV se,
se supue edict elor imperetesti, Mar-

cian respunse: The incercerile tale

nu ne vor face se, peresim pre adeveratul Dumne411. Noi il vedem aid
prin credinte, si stim unde ne chiame.

Ve rugem numai se nu intinjiati

mult a ne da fericirea. Grbeste a
ne trimite la Acela, care a fost restignit, de care nu te temi a-1 blasfema, dar pre carele noi il cinstim
si ne inchinern lui". Maxim le inplini cererea si-i condamne se, li se
tae capul. Cu tote acestea se scuze
pentru necesitatea de a executa ordinele imperetesti. Cel dol martini
II multumire si recunoscure ce, at
fost tratati omeneste. Ei mersere la
locul de osinde, laudnd pre D-clee,
Iar pe fata lor se vedea bucuria de

'fa sub protectia ta pre pruncul a-

credincios: Ai curaj; ;lece ani nu

te-am vOut, si atunci nu incetam a
ruga pre D-clee se te mai ved. Acum
am mngierea acOsta; ba sunt fericite, fiind femeea unui martir. Mar-

turiseste la D-4eti, si gandeste-te a

me scapa de mOrtea vecinice". Rostind cuvintele acestea ea se ruga
lui de a se milostivi D-4eti asupra
ei prin suferintele si rugaciunele lui.
Legfindu-le ochii le Wara capul la
amndol, si se serbOze amintirea lor

in cliva de 8 Iunie.
NICANDRU martir, de sabie s'a
sevirsit in 8 Iunie.
NICANDRU martir din egipet,
s'a sevirsit in 5 Lillie.
NICANDRU din Egipt, era pe
timpul lui DiocleVan, bine crescut
si avend mare dragoste pentru'martirii lul Christos, cerora le aduna
sfintele mOste si le 'Astra cu cinste.
0 data veclend aruncate niste sfinte
mOste de ale sfinOlor, s'a dus nOptea

si le-a aseclat cu bucurie si mare

cuviinte. Dar ve4ndu-1 unit inching-

care ere' petrunsi.

Nicandru era urmat de femeea si
de fiul see, pre care Papinian, fratel e martirului Pasicrat, II purta in

tori de idoll l'a parif si merturisind

in priveliste pre Christos, a primit
cununa despoiat de piele in 15

brake. Marcian era incurajat de tOte

rudele. Femeea sa mai ales se bocea
si versa lacrimi, dar cu gindul deo-

Ermet preotul; aducnd pre multl

inchinetori de idoli la Christos at

Martie.

NICANDRU Episcopul Mirelor si

604

NICANDRUNICHIFOR

fost pfirit la Libanie, comitele cetfitel; lar acesta legi,ndu-1 de call

eel de resbol it manna. Apol I'a
spfinzurat i schingluit; begindu-1
in euptor infocat i remilind neve.tema0 a poruneit retecitul comite
di le bath pirOne in iuim., prin capete i pfintece i 1-ail ingropat de
vil. Ast-felth s'at sevir0t in 4 Noembre.

NICANDRU martir, s'a svirit

in 6 Noembre.
NICANDRIJ unul din eel 33 mar-

tin din Meletin (7 Nombre)

NICANOR euvios din numtele mut

precum i prin intinderea cuno0in-

1elor sale. Mental seh fu apreciat

de curte chiar. Constantin 0 Irina
mama sa, cant guvernah atunel imperiul i caril erah zelo0 pentru invetfitura sfinAtOse., ii onorant eu inerederea 0-1 dfidu insercinarea pe care
o avuse tatlll seu sub Constantin Copronim. El respunse perfect la ideea
ce-0 formase de dinsul, aquitindu-se

de serviciul sell eu o capaoitate extra-ordinarl; dar el nu se multfimea

a servi statnl prin talentele sale, el,

luera din tote puterile la apfirarea
eredintel 0 la stingerea eresiel ico-

Calistrat, en pace s'a sevir9it in 7

noela0ilor. El fu admirat de parintil

August.

sinodulul al qeptelea ecumenic, unde

NICANOR (Fapt. VI, 5. an. 33)

unnl din eel gepte diaconl.
NICHI martire., din Elada a suferit martiriul in 16 Apriel.

peratulut.
Zelul acesta pentru ortodoxie, unit

NICHT martire.

s'a sevir0t prin

Mere in 25 Apriel.

asistll in calitate de comisar al im-

ou marile virtuti i o tiinll putin

comuna, il Men sa fie ales oa urmag

al sf. Tarasie patriahul Constantino-

NICHIFOR Patriarhul Constantinopolel. Teodor phrintele Jul Nichifor era seeretar al imperatulul Constantin Copronim; dar fiind aphrelor
al invetfiturel Bisericel privit6re la

polel, ce minim in anul 806. Biseriea *Ugh' malt din aostfi alegere,

sfintele icOne, '0 perdu stares ce o

avea la curte. Imperatul miniat pentru c ministrul OA se improtivea
la impietatea iconoclaytilor, al direr

orOrea sa pentru impietatea timpulni;

in tot timpul ceremoniel, tinu in mfina
sa o seriere pe care o compuse pentru
apfirarea sfintelor icons 0 spot o de-

partisan deelarat era 0 el, s'a

puse spre pastrare rine( sfintul altar, ca un semn al statorniciel en

care era determinat a tines:ping la

re-

sbunat in chipul eel mal crud; LuAndu-1 functia l'a alungat, dupe. ee-1

Men sit sufere chinurile cele mal amare. Tinerul Nichifor, care orescuse

sub privigherea tatfild set; en vrista crecitea i intelepclunea, 0 se

cain s'a probat in urme. In tpua

hirotoniel sale, Nichifor dedu dove41

despre curfitia eredintel sale 0 de

mOrte traditia bisericei. Abea fu instalat pe scaunul patriarhal, oll intreprinse reforma moravurilor diece-

set sale. El ren0 prin puterea sa

insufletta necontenit la practica virtutel prin exemplele domestice, ce le

unite. en sfaturile. Era neobosit, efind

avea in vedere tot-duna. Murind

sareinel sale. Blindeta i re.bdarea

pfirintele seh; mama sa Eudoxia, con-

tinue, a cultiva eu ingrijire apnceturele bane ale fiulul seh; ea-1 caltiva inima, lar mat multl profesort

erah principalele arme, ce le intrebuinta contra viclulul 0 se servea

de dinsele en foks; dar gloria ce i
se envine pentru schimbarea mora-

erat insareinatt al impodobi sufletul

eu studiul literilor. In curind se Men

vurflor diocesanflor set, este departe

Nichifor renumit prin virtutea sa,

mitatea unvincibilll ou care suferi per-

era vorba de a implini functiunele

de aceea ce i se ouvine pentru fer-

NICRIPOR

secutiunele pe care le redicare, inimiciT credintel.

Leon Armnul guvernatorul Ana-

toliei, find proclamat imperat in anul 813, Biserica se gisi din not
cufundatt in turburtrI. Acest imp&
rat, dindu-se en total iconoclastilor,
se ocupa numai cu mijlOcele a respindi erorile lor. Viclenia, mestesugurile, violenta, nimic nu-1 costa, nu-

ma! sail ajungt planurile sale. El

stia ce insemnezi pentru ortodox!

aprobarea Id Nicefor, de aceea intrebuintit tote mijlOcele spre a obti-

nea aprobarea luT; sfintul patriarh

n'a fost atins nici de ameninterT nioT
de megulirl. Imperate, clicea el, za-

darnice aunt incerarile tale, nu putern schimba traditiele vechi; no!

respecttm sfintele lane, ca si orucea
si sfinta Evangelie. Nu ma! putea
respunde nimic la aasta. In adever,
ceT d'inttlii iconoclast!, convenind
a se p6te onora crucea si Evangelia, trebuTa st mexturisOscrt prin urmare, a se pOte cinsti sfintele keine,

pentru a nu era vorba si de o parte

si de alta deat de un cult mijlocitoriti. Dar nu e rar de a vedea pre
eretici in contra-Ocere on eT MAO.
Respunsul In! Nichifor, fii urmat de o
sour% dar eloquentt apologie a eredinte! ortodoxe, unde dovedea a or-

605

Christos, care era pe una din cradle ode marl, oe erati la portile
cetatel; ordinul set fiind executat,
opri de a se ma! pune o alit icon&
sub pretext de a impedeca o asemenea profanare. Patriarhul vedea
bine a o vijelie puternica ameninta
biserica; dar nu se descuraja. Plin
de incredere in Dumnget, el Inarea pre preotii set, sfituind pre Ortodoxi a reminea fermi, adune. In
jurul seti maT multe persOne sfinte
si se pregati pentru orl-ce eventualitate-

Leon informat de cele ce se petrecea, adunt in palatul set ati-va

episcop! iconoclastl si trimise vorbt
hif Nichifor st se duct si el at maT
neintirOat, en ace! din confrati1 seT,

caril se tineat de partida luT. Patriarhul se supuse si veni la palat

en maT multi episcopi ortodoxl. Mid

se infatisart imperatuluT 11 rugara

sh nu se amestece in udministrarea
bisericeT sti sit lase acesta pe sama
acelor pre cari! Dumne4et T-a orinduit piistori. Dace, afacerea de
care ne ocuptm, clicea Emilian de
Chizic, este o afacere biseriasca, st
se trateze in biserica, dupe, obicelii
si nu in palat". Eutimie de Sardes

kind ouvintul, slim De ma! bine

de opt-sute d.e anT,

de and Iisus

todoxil nu jignesc intim nimic o-

Christos a venit in lume, este in-

nOrea supreme, datoritt divinitiiteT

chinat si zugrfivit in icOnt. Cine ar

fi alp de indriisnet ca sa opresca o
practice, intemeTatt pe o traditie asa
de veche ?". Sfintul Teodor Studitul
vorbi dupe. episcopT si 4ise imperatulul: DOmne, nu turbur a ordinea
bisericeL Dumneclet a pus aici .pre
apostolT, pre profetT, pre ptstorl si
&mall, dar n'a vorbit dn imperati.
Guvernarea statuluT ti s'a incredintat, on si pfistorilor pre a Biserizel".
Leon plin de furie, alunge, pre epis-

pentru a la Dumneclet se rapOrt

cultul oe se d'a ingerilor, sfintilor
si profetilor. Tot asa este si cu respectul ce-I datorim luorurilor neinsufletite, cari servesc la slujba damnestieesca, cum sunt templele, vasele

same qi ianele.
Imperatul fireste ce, a trebuit se,
te indignat de improtivirea ce o inoerca. El intrebuintrt o stratagemt,
care cre4u cii, trebue sii, fie maT eficace de at mijlOcele Intrebuintate.

copii ortodoxl si le inter4ise a se

El ordont in secret ator-va soldat!

mai duce la el. Ma! ales urgia Int

de a tan i. eu despret idol's MT Iisus

se versa asupra hi! Nichif or; anima!

606

NICHIVOR

&idea alta, de cat la mijlOcele ca

sa-1 prd5, si nu intardia a le gasi.
EpiEcopil iconoelastf, adunandu-se

in palatul imperial, tinura un concilit la care chemara si pre Nichifor.

Patriarhul nu se duse, pentru c citarea nu era canoniert; el Aspunse

numai acelora carii erati insarcinati
s5.

fad.:

Cine v'at

autorisat ?

papa sat vre unul din patriarhi ?

voi n'aveti nici o jurisdictie in diecesa mea". Le ceti apoi canonul,
care declara de escomunicatl pre acel ce indrasnese s fad"' vre-un act
de jurisdictie in eparhia unul alt
episcop, apoi le ordona a se retrage.
Respunsul acesta i-ar fi putut intimida; dar eresia nu respecta legile
bisericei, de cat numai atund cand
pot servi la planuile sale. Episcopii
iconoclasti continuara cu adunarea
lor i rostir o sentin t5. de depunere

contra lui Nechifor. Imphatul spre

a satisf ace ura sa, 11 trimise, in exil.

Mihail, care urea lui Leon in 820,

mai multe persOne de incredere ea

sa mrga la dinsul i sa-1 asigure
de sinceritatea caintei sale si gandul de a-I da ori ce satisfacere; dar
incercarile acestea r5masera fara niel
un folos; Sapriciu nici nu voia sa
auda de impacare. Nichif or nu perdu

speranta; el se mai incerca a doua

si a treia Ora, dar fara nici o isUna:. Sapriciu astupa urechile, nu
numai la rugaciunile Omenilor, dar
chiar la cuvintele Mantuitorului care

dice: ErtaV i vi se va erta vou6.

In stirsit vdend Nichifor ca nu pOte

nimic prin mijlocirea altora se duse
singur la Sapriciu; el se arunca la
pielOrele lui, marturisindu-i gresala
i rugandu-1 in numele
en umilin
lui Iisus Christos sa-1 lerte. Dar
nici cu acOsta nu isbuti.

Persecutia isbucni in anul 260

din ordinul ml Valerian si Galian.
Sapriciu fu arestat i condus Inaintea guvernatorului, care mai intaiti
11 intreba de nume. M5 numesc Sa-

Ce profesie ai ?Sunt ere--

favoriza ea i dinsul iconoclastii si

persecuta pre ortodoxi, asa Ca Nichi-

priciu.

for fu lasat in locul exiliului Wt.

El muri in 2 Iunie 828, la inangstirea sfintului Teodor, pe care o facuse el. Era in vrista de 70 de ani,

preot. Noi crestinii recunbstem de

domn si stapan pre Iisus Christos,
care este Dumnedet si singurul adevratul Dnmnedet, care a facut
ceriul i pamintul. Iar deil neamurilor sunt demoni. Guvernatorul i-

si petreen in exil aprOpe patru-spre-

dece ant Corpul ski fu dus la Constantinopole. In 846, din ordinul imperatesei Teodora. Biserica serbOza
amintirea lui in 2 Innie, data mortei sale.
NICHIFOR martir (260) In Antiohia Siriei era un preot anume
Sapricie i un mireau Nichifor, earl
de mai multi ani se unisera prin uiste
legaturi de dragoste forte strinse;

dar vrajmasul diavol semana discordia intro dinsil, in Joe de iubire,

acum domnea ura, asa ca nu se pu-

teat intilni mai mult timp. In fine

Nichifor simti tOta marimea vinei

tin.Esti preot ?Am onOrea a fi

ritat de acest r5spuns, a poruncit

sii-1

pue intr'un fait de the. El

suferi cu mult rabdare

i dieea:

Corpul met este pe mana vOstra,

dar n'aveti nici o putere asupra onfletului met; numai st5panul met
Iis. Chr.". Guvernatorul, v54end c
nu castiga nimic, rosti urmatOrea
sentinta: Sapriciu, preot al crestinilor, incapatinat de ridicola nadejde
a invierei, se va da executorului
justitieI sa i se tae capul, ca pe-

dpsa pentru despretul ce a atatat

sale, si &auta mijlOce a se impaca

pentru edictul Impratilor. Sapricin

audi rostindu-se sentinta cu bucurie

en Sapricie. In scopul acesta ruga

si se gra'bea a se duce la locul de

ifICHIFORNICHITA

osindg, cu nidejdea de a primi cununa martirinlui. Nichfor alergg in.naintea lui si aruncindu-se la piclOre ii clicea: Mucenice a lui Ii-

601

lintel' 0 a dragostel. .A.mintirea sa

se face in clius. de 9 Februarie.
NICHIFOR egumenul mingstirei

sus Christos, iartg-mi gresala ce %I-am

Midichiel, cu pace s'a svirsit in 4 Mai.

NICHIFOR din muntele Atos, care

ficut". Dar Sapriciu nu-1 rgspunse.

Nichifor sculindu-se 11 astepta in

a scris prealt4eleptul mestesug pentru ruggclunea minteI (Filocalie), c u

altg strada,' pe unde avea si trig. pace s'a stvirsit in 4 Mat

and 11 vclu, alergind se aruncg,
NICHIFOR martir, de sabie s'a
la pici6re1e lui 0-1 ruga sg-1 lerte sgvirsit in 5 Apriel.
de gresala ficutg mal mult din uNICHIFOR martir, s'a gvirsit cu
surinta, de cat en gindul de al su- Agapie 0 Harisie in 1 Martie.
para. Te rog mai ales pentru fruNICHIFOR martir, s'a stvIrsit de
mOsa mgrturisire ce al ficuPo pen- sabie cu Antonin in 20 Octombre.
tru divinitatea lui Es. Chr.". SaNICHIFOR care asezg mingstirea
priciu cu inima Impietritg, nici nu din Harasian, s'a svirsit cu pace in
vole EA se ulte la el. Soldatil in- 23 Octombre.
dignatI, II 4iceath N'am vNut Inca
un nebun ca tine; el are si mrg
0 tu-1 ceri ertare!". Cind ajunse
la locul hotgrit, Nichifor din not
Incepu a se ruga, dar el il nelAga
in semi,. Pentru acstg indargtnicie
a lui, Dumne4et l'a pedepsit neingiduindu-i a primi cunuua martiniului. Cind muncitorul 1-a clis A-0
plece capul, el r6spunse: Si de ce
sl-mi tgeti. capul ? - Pentru cil nu

NICHIFOR, si tefan strujindu-se,

s'at sgvirsit in 25 Octombre.

NIC1- [FOR martir, s'a stivirsit de

sabie in 12 Noembre.
NICHTFOR preotul, s'a svirsit
de sabie in 28 Noembre.
NICHIFOR martir, fiind bigat In

piug cu Victorin, at fost zdrobiti

si ast-felit s'at stvirsit luind Cununa in 31 Ianuarie.

cli-

NICHITA Episcopul Dacia'. &int& Nichita, ngscut la Remesiana in

Ora Dacilor, a fost ficut episcop in
orasul WI natal, 0 desfisurg un zel
cu adevrat apostolic in exercitiul
augustelor sale functinnl. Dacii era

cea: Ce facl, frate! Nu te lepgda

un popor barbar, care se ocupa numal

de stipinul nostru Is. Chr.". Atunci

Nichifor vqind cl amicul sgii nu-1
bagg in ging, slise muncitorilor:
Sunt crestin si. cred Di Is. Chr. de
care se lpgdil acest nefericit, et

cu rgsboiul si prada; si crestinismul

te supul poruncel impgratuluI si. nn

voesti sg. jertfesti idolilor! Opri-

ti-vg, prieteni, nu mt omoriti, fac

ce voiti, sunt gata A' si jertfesc".
Nichifor care era de faVg, II

aunt gat% sg, mor pentru el". Atunci

unul din oficeri se duse si vesti impratului ca. Saprioiu este gata a

jortfi, dar cg este un altul, care se

laudg on numele de crestin. Guyernatorul clise: Dacg se impretheste
a jertfi 4.ei1or nemuritorl, sg, mrg

de sabie". Nichifor find neclgtit in

hotgrirea lui primi in loc de o cunung trel; acea a credin0i, a umi-

care incepu a se introduce in na#unea acista, singur putea sii imblincliscg, ferocitatea lor. Silintele
zelulul sgt se Intinserg ping la Goti,
Scitl, GeV 0 Bes1 popOre sglbatice

pe care le &guta dragostea sa prin

muntii Rifei.: Indatg se vgclu domnind moravuri noug in multe din acele locuri sgbatice si se putu admira, cum religia lui Iisus Christos
este puternici spre a schimba lupil
cei sfisietorl in miel blincli. St. Paulin descrie on mirare misiunele apo-

stolice ale piosulul episcop 0 in a-

608

NICHITA

eels., time landt eneerirele ee s'ail

gout pentru meth*, fficendu-ne onnoscute virtntile en tare Dumneclett
l'a incununat.
In 397., acest pastor vrednic intreprinse o ealatorie la Roma, orl
pentru afacerile bisericel sale, sat
din evlavie ,catre sfintil apostoll. De

la Rama se dime la Nola, atras de

minunile ce se sevirsat prin mijlocirca afintuld Felix. Sfintul Paulin
era atunel episcop al acelei biseriel
virtutile eroice -ale acestul mare
stint escitarti viii admiratia lul Niceta. Cal dal servitorl al Id Dmnnecjea rae legara cu string% amicitie

ci nn se despartira de eat dupa ce

s'at fagiduit unul altula a se revedea. Dupa patru sal Nichita mai
veni odatd, spre a Ina sfaturl i o
none imbfirbatare d.e a iintul seit
amia; i atunal oempuse o poema
unde cant oatenelile apostolice ai
virtutlle apostolulul Dacilor. Grhena-

die (de viris ilustribus) vorbeste de

operile compuse de st. Niceta, .intre
altele un tratat in vase oart1 pentru
invetatura aoelor es se pregatiat
spre bates i nu altul spre o fedora
caclutti, wade se afla" un bun ?evetuitor la pociiinta. Casiodor hula. mutt

operile sfintulul; le numeste propril

a umplea inima de o lumin. cerasca
pi o Ina1 la oontemplarea color sfinte

reunind stiinta cu pietatea. Martirologiele veohl insamna mOrtea lui

la 22 Iunie.
NICHITA Egumennl Kidichiet St.

Nichita era din Bitinia. Parintele

stt anume Filaret, care parasise lumen diva mOrtea sotiei sale, l'a ore-

semana a am ci nial anult un sohelet ambulant. Pedepsindull ast-felit

trupnl, spode tn lucrarea sufletulul
ph prin exercitiul contemplatiunel ii

fficea capabil de a se apropia din

ce in ce mai milt de divinitate.
Nichita, care voia s aka in
perfectiune, s'a due la o manastire,
care -arms, regula aclaimitilor; era
acea a afintulul Serghie din Medidon. Era -pe rauntele Olimp, lane.
orasul Brusa in Bitinia; infiintata

pe la 790 de sfintul Tarasie

A.rhi-

episcopal Constantinopolet St. Niehi-

for l'a asocial la administrarea manastirea Bale si-1 designa on sumssorul set.
Dupa mOrtea st. Nichifor, care se

Intampla pe la anul 800, Nichita,

care era singnr insaroinat cu eonduoerea monabilor, se arata grin virtatile sale, demn de locul ce-1 ocupa.

El era insufletit neoontenit de spiritul predecesorulul set pentru sfintenia carifia Biserica facuse o martnrisire stralucita. El subscrise in
787 la sinodul al doilea din Nioea.
Nichita si ealugaril se% duceat. in
singnratate o viO ingeresca, eand
demonul veni s. turbure linistea de
care se bacura. Instrumentul de care
se servla a fest imperatul Leon Arm6nul, care in 813, reinoi resbolul
contra sfintelor loOne. El persecute
on ern4ime pe ortodoxl, alunga pre
sfintul patriarh Nichifor i puse pe

scaumil Constantinopold pre unul

din ofiteril curtal sale, anume Teodosie, care n'avea mid virtutea, niol
capacitatea. Nichita se deolara pe
fa te. pentrn invetatura bisericel. Ze-

sent in manastirl nude se practicat

nevointele tele mai marl. Tinerul

lul set Ii atrase o inohisbre, done

exiluri si mai *sate alte suferinte.

Nichita nu intar4ia a imita modelurile

Teodosie rostind anatema contra tutnror acelora ce oinstiat icOna Dom-

de virtute, ce le avea sub ocM. Rugficiunea ii leotura sfintel Seripturl

era mai ca nnica sa oeupatie. Posturile si privegherea istovisera c4i slabi
am% ass pe mutt eorpul set,ce. numal

nului Iisus Christos, sfintul nostrn

l'a orezut ortodox si primi imprenn
on altl marturisitori comuniunea din

manele lul; dar in urma se cifti de

.""-^-,-",,,,,,,,,,./

609

NICEILTA

acsta 0 se temea sfi nu fi trfidat

tote locurile, unde se presupunea ea

interesele bisericet 0 ale adev5rulut;

el protesta pe fatfi, a nu voe0e nict

sunt cre0int 0 porunci

s5. lase credinta pfirintilor stl, nici

sil recunscil pre Teodosie de patriarh. In zadar i se fficu promisiuni

se %chine. Aveat obicelul a arde

pre cre0int prin casele lor sail prin

mart din partea curtet; nici o datt

n'a putnt st'ql schimbe socotinta.
L'a exilat in insula st. G-licheria,
la margenile Propontidel, unde ettnucul Antim il puse intr'o inchis6re
asprfi; acolo rtmase gfise ant in care
timp avu a suferi tote chinurile. Nu

vedea pre nimenea qi i se aducea

mfincarea pe o mica fer5strue ea sfi
nu Oar& de Mine.
Mihail Begul, care urnak hi Leon
Armnul, asasinat in (line de Crl-

dun a anulut 820, opri persecutia

in contra ortodoxilor; el liberfi pre
stet ce erat detinutt in inchisOre
0 rechem b. pre cet exilatl. Sfintul
Nichita, pentru smerenie, n'a voit
nict sfi. se mat induce: la mfinfistirea

sa, nici sit mai trlascit la Constantinopole; el se inchise intenn sehitulet lingfi acel oraq, 0 muri la
8 Apriel 824. Mat multe minuni at
fficut celebru numele s5t.
NICHITA martir (372). Sfintul
Sava 0 sfintul Nichita sunt eel mat
strfiducitt martini din tara Gotilor,
cinstindu-se de biserica nOstr il. en
numele de mare mucenie; el se 'Ascii

lingi Dunfirea 0 a fost convertit

inert din tinerete d.e Teofil, care era
episcop Scitilor 0 Gotilor, sub domnia marelut Constantin.
and Valens se sui pe tronul impe-

rial in anul 364, natiunea

G-otilor

era guvernatii, de dot regt Atanaric

domnia asupra celor din orient 0

stfipitnirea sa se mrginea cu impe-

riul roman din partea Traciet. Era

un principe barbar, care purta creq tinilor o ura, de mOrte. In anul 370

porni o persecutie grozav contra

credincto0lor din statele sale. El
puse sh pOrte un idol in cfirut prin

sfi

onmire

pre tott acel writ nu ar voi sfi i

biserici unde se adunat la rugticiune.

ate-odatil It m'acelrta chiar 0 la

piclOrele altarelor.
Nichita tinu un rang distins printre

acet mil se jertflat pentru aprarea

credintet lor. El primi cununa martiriulut prin foc. Corpul s5ii fu stra-

mutat la Mopsuesta in Cilicia. Amian Marcelin (1. 27 e. 5) vorbind

de expeditia Int Valens contra lilt
Atanaric, aratt ea acesta stapinla
Moldova 0 probabil Valahia 0 Basarabia. Biserica serlthii. amintirea
mut la 15 Septembre.
NICHITA. s'a nfiscut in Pafiago-

nia din paring cre0int 0 tubitort

de D-slet; se lice cl era rudenie

imptrfitesei Teodoret Dfindu-se la inv5tatura 0 la sfintele scripturt merse

in Constantinopole, find de iifiptespre-q.ece ant Fiind Teodora imp&

rfitfisit 0 afifind cil tinrul era scopit de pfirintit s51, l'a luat in cast'.
0 in curind ajunse mat mare preste
Vita', casa et Invrednicindu-se de demnitatea Patriciilor s'a pus Voevod

al Siciliet Trtind bine 0 vrend sti

se &Cues:aka, nu rat lfisat imp&
ratil Nichifor 0 fiul s56 Stavrachie.
Mihail Rangabe en multil greutate
l'a lfisat sfi se facit efilugur, dar sii
nu lasit din cetate. Dfindu-I Mintstirea Hrisoniche, la pOrta cea de aur, 1-a poruncit s petrfic5, acolo. Era

de cincl-4ect de ant and s'a culugarit, 0 a Ames acolo pin in slilele imprfitiet hit Leon ArmOnul,
luptittorul de icOne. Dact v5slu necinstea ce se fficea icOnelor eqi din

cetate 0 merse la un metohi care-1

diruise mfintstirei, 0 se amestecit
en fratil eel mat de rind, infincanii
cu

ei 0 lucrfind impreuna cu et

Unit clevetitorl facfind vole, 1uptrk

89

610

lliCittA

toruluI de D-Vet, 1-a spns ch are o

icOng a Mantuitorulul, care din eredinti o luase de la Roma. Decl s'a
trimis unul din rindnIala sa, infricosandu-1 eu cuvinte aspre 0 eu ingrozirI si cerendu-1 sh-I dea einstita
icSnh. El nevrend Aspunse: Nu este
a mea, ci a lul DumneVet 0 s'a
dhruit in sfintele odre ale bisericei.
Deel, apucand pre alt frate, ea sh-i
arate ce canth, intrit in biserich si
aflandu-o o lua, ca si cum at fi fost,
Incru de think si o arunea feat cinste
in asternntul pidrelor luI. Veclend
sfintul acsta, suspina dintru adincul inimd, prevelend ea acsta era
sa-1 fie incepatura bantuelelor. Dect
vrand se, plece trimisul imperhtese,
inchise pre sfintul, se. nu Us nid
de cum de acolo. Dupe acsta hand
imperiltia luptitorul de DumneVet
Teofil si purtand resbolt improtiva
icnelor, trimise pre Ore care Teodosie sh-I spue inaintea odor ce se

aflat acolo, oh sat IA se imparthsasca en patriarhul Antonie si se.

nu se inchine icOnelor, sat in acel
aeas sit fie exilat. Sfintul Vise: Nu
volt inceta nici odath a me inchina
icOnel lul Christos 0 DumnedeuluI
met, macar ch acsta nu ve place;
Iar pre Antonie nu-1 volt numi patriarh, cat voIt fi en mintea intrge,
ci prea curvar. Decl isgoneste, tae,
fri ce-t1 este vela; :;d indath l'a isgonit de acolo. Iar sfintul multmind

nit pumice, de la luptItoriI de icesne, ca sat se, se impartasasch cu

dinsii, sat sa fugh de acolo.

Dec1

esind de acolo s'a dus in Catisia

0 gland nn locusor mic l'a cum-

perat 0 zidi o biserich in numele

sfintilor Arhanghell. Petrecend intru

acestea c41-va ani bine si cu plcere de D-Vet, impreunh cu fraVI

ce erat en dinsul, in cea de apd
s'a dus la manastirea de rang e. marea
nude InveVand pre monahl 0 rugan-

du-se pentru dinsil 0 cunoseendull

mai 'nainte mutarea chtre Domnul

a reposat, in vristi de 75 de aril,

in 13 Octombre.
NICHITA nod martir, s'a sevirsit
in 17 Decembre.
NICHITA. Episcopul Apolinadd,
era pe 'timpul luptatorilor de icne
cucernie, milostiv 0 indurhtor, innaintat in stiinta Scripturflor 0 ves-

tit in cuvint. Pentrn care, fiind silit a se lephda de inebineclunea sfintelor icons a Domnului Nostru Eons
Christos si a Prea-curatd Maleel sale,
a sfintilor si dumneVeestilor ingerl

si a tuturor sfintilor, si neplecandu-se, s'a condamnat la exil. Apol

bolnhvindu-se cumplit, s'a dat sufletul in 20 Martie.
NICHITA cuvios, etitorul mitnIs-

tire odd nong din Hio (20 Mal).

NICHITA Episcopul HalcedonuluI,
Tubind pre Christos, s'a lephdat de
lume si v1etuind cu fapte bune, plh-

lul DumneVet, 0 Tuba Cu :dinsul

trd frati, a mers la alt metoh ce

cea luI Dumneclet, pentru care a

era aprpe, si petrecend acolo sfinta

patru-Vecime pane. la pogorirea sfin-

pe care stand ca o fddie in sfecnic,

strAlucia lumel 0 imfrumseta bise-

tuld Duh, s'a dus la Pantihia. Dar

a esit porunca sh nu se primesce,
crestinil eel ce fug. Ingrijindu-se
sfintul s'a inters la Eribol si acolo
Tared eu grijh fiind pentru jafurile

mica lul Christos. Era fOrte milostiv

chtre shrad, heanind pre eel flarnanV1
imbrheand pre eel goll fisi primind

Agarenilor, a venit la el o rude. Nicolae, Vicend eh ar avea mare liniste

de ar vrea A' mrga la metohul set,
OQ se chime, Zulupos. Apol 1-a ve-

bitilor. Pe timpul lupthtorilor de icdne s'a aratat merturisitor, luptandu-se improtiva phganati4d, mns-

fost ridicat in scaunul Halcidonului,

pre streini; era tatii srmanflor 0

aparlitor viduvelor si mantuitor scir-

trand 0 leplidand oele neortodoxe, in-

NICOODIM

vatand ci indemnand eu bunk cinste

a se inchina icOnel lui Christos, Prea

Curatef Mabel sale cj tuturor sfinfilor. Multe patimind de la raa ore-

dinclosul imparat 0 de la eel de

un cuget eu dInsul, isgonirf, batjocon i chinuire pentru dr6pta oredin0.; far dupii multe nevointe s'a
mutat dare Domnul, factndu-se minuni prin cinstitele luf melte. Se

face serbarea luf in 28 Mat

NICODEM. Nioodem era din secta
Fariseilor i trecea ca un mare das-

cal al luf Israil, de 0 nu Oka a-

devarurile mantuiref. Pentru ca era

considerat ca cap al Iudeilor, se Intelege de sine ca era membru al Sinedriului.

Fariseil eraa in genere, prin mandria lor, maI invercunatl de cat cell-altl 0 se improtivlaa umilintef E-

vangeliet Dar Nicodem mal putin

de cat altif lua parte la acesta disposiVe; el cre4u in Iisus Christos
(I6n III). Convertirea sa a fost la

81i

invatator st. Grigorie Pa lama, en

pace s'a savircit in 11 Iu lie.

NICODIM cuvios, nett martir a
suferit in Alpasania Albaniet la 1722

de sabie s'a savircit in 11 Iu lie.

NICODIM cel sfintit, fiind de neam

slavon ci avnd rivna dumnqeesca

pentru cinul calugarese, a venit in
tam romanesca i mutandu-se din
kc in loc a infiintat mal multe manstirl, radicand altare pentru slujba
luf Dumne4ea; clef maf intal a facut Manastirea Motru, apol Vedita
cu o chinovie prea frum6sa de ca-

lugarf ; acum a rams nume ruine

lane' Virclorova; 0 in fine frum6sa
Manastire Tismana, pre care o a infiintat el 0 impodobindu-o cu multe
odOre c1 mai ales dupa exemplul lul
inavqindu-se multimea parintilor de

acolo on multe fapte bune i placute hit Dumne4ea, de mare folos

a fost crectinilor din partea loculuf.
Iar sfintul nevoindu-se eu tot felful
de ostenele sihastrecti s'a mutat catre

inceput imperfecta pentru ca nu seapa curend de 6re-care incredere secreta in cunectinVele i intelepaunea

Domnul c s'a inmormintat acolo.

sa. El nu inOlese, en tote proves-

sa le mute de acolo la Bucurecti,

n'a fost cu putintl, voind sfintul a

tirile profetilor, misterul rascumpararef pre care Mantuitorul Ii explica

spre a-I umili. Nectiinta sa a fost

infruntata, dar el nu se supara; din
contra se rucing 0 se dispuse prin
aceea a obtine gralia de a intra in
calea adevaratel virtql. Din timp
In timp se ducea sa van, pre lisus;
0-1 apara pe fata in contra ludeilor

farisel (Ion VII, 50); el unse cor-

pul luf Iisus eu miresme scumpe ci

se insareina cu grija a-1 inmorminta

(Ion XIX, 39). Fiind a1ungat din

Sinagoga, pentru ca a creclut in Is.
Chr. se retrase la Gamaliel nude yi
muri, cum asigura Fotie.
NICODIM de la Meteora, a mar-

turisit la 1551 August in 16.

NICODIM envies, a sihastrit in
hotarele Manastiref Vatoped risi a fest

Iar dupa un timp Ore-carele un dom-

niter voind sa fa sfintele mOcte

ci.

ranianea la Manastirea sa, unde aft

fost aceq.ate intenn siorift prea frumos impodobit c revarsand tot feHut de tamaduiri tuturor celor ce
cu credinVa se inchinart cinstitelor
sale mOcte. Mai in nrina voind yi
dupg mOrte sa dea pilda de smerenie s'a aratat igumenulut 01-a portincit sa-T ingr6pe sfintele mOcte
intr'un Joe nectiut de nimene, afarii
de igumen c unul din calugrf, ramaind pentru evlavie un deget c1
sfint mir intr'un clondir de plumb,
cum yi o sfinta cruce de plumb pe
care o purta sfintul, fiind de ajuns
aceste sfinte odOre pentru inchinatoe.. Ca timpul intrerupandu-se aoea
traditie despre mbytele sfintuluf, nu
se maf ytie asta-41 unde se Falai far

612

NICOLAE

minatirea i asta-c1.1 ea nn monument falnic dovede0e evlavia ate&

bunilor noetri. Pomenirea sa se face

sii celebru. Istoricil grecT aT vietel

sale spun ca el a fost inchis pentru

in Ora 'Astra' la 26 Decembre.

pre Christos, pe la sfirsiitul persecutinne1 luT Diocletian; ca a lust

NICOLAE Arhiepiscopul Mirelor

LicieT (342). Cinstea cea mare ce se
face acestuT st. Ierarh de atatea ye-

curl atat de ortodoxi cat 0 de a-

puseni i acea multime nenumkata

de bisericl facute pe nnmele SfIntuluT lerarh Nicolae, snnt dove41
despre sfintenia sa cea inalta pre-

cum 0 de slava de care se bucura

in cerIA. Impkatul Iustinian raffia'
o biserica in onrea sa la Constan-

credintri; a a marturisit viteje0e

parte la sinodul Intalti ecumenic, unde

s'a condamnat Arie. El muri la Mira

ei

fu inmormintat in catedrala sa,

Istoria stramutkel m4telor sale,

Tine anul morteT sale in 342. innainte de stramutarea m60elor la

Bari se radicase maT multe biserici
in onOrea sa la apuseni. 1Latinil aveati mare evlavie la St. Nicolae si

nu este alt sfint care sit fie onorat

tinopole, in cartierul numit Vlaherne

de Vote popOrele, ca sfintul acesta.

pe la anul 430. Tot pe numele lul

eraii Inca patru biserid in Constantinopole. Din vita sa impodobita
en multe fapte bnne i nenumhate

Mat ales Ru0T i RomaniT 11 einstese

maT Inuit de cat totl sfintil, cariT aft

minuni, vom educe numaT aceea, a-

supra &kill's sunt de acord diferitl

autorT ai actelor sale. ET spun ea
s'a nasont in Patara LicieT, a din
copilkie observe ajunarea Mercurea
si Vinerea, care pe atunci *Inca era
rinduita pria- o lege a BisericeT; c
virtutile sale s'afi aratat maT ales

dupii ce a Imbratiqat vita monabalk intr'o manastire de lanes Mira

LicieT; el s'a distins maT ales prin
milosteniele ce facea saracilor. TreT
fete aflandu-se in pericol de ail perde

cinstea, el ingriji de dinsele 0 le

puse in stare a trill onest.
Licia era o provincie veche a Aaid uncle St. Pavel prin predicele
sale ram cnnoscut pre Iisus Christoe. Oraeul Mira situat aprOpe de
marea, era capitala eT. Avea o arhiepiscopie, care in vcurile urmathre num6ra pank la trei-lecT i yse
de sufragani. Scaunul acesta devenind vacant, se alese Nicolae, pe a-

tund igumen al manstird unde se

retrasese. Dumneclet l'a inzestrat en

-artl minunilor in gradul eel mat

lack, o pietate extra-ordinara, un
aol 1nfocat i neobosit facura numele

vIetuit din timpurie apostolice. Iata

cum se facu stramutarea in69telor
la Bari. Ni0e negustorT din acel oras; situat In regatul Neapolel, in-

tem golf al mard Adriatice se imbarcara pe trel vase 0 plecara spre

Licia. Sosind eT, se gandira la mijlEcele cum ar putea s radice corpul sfintulul din Mira. ET se folosira de timpul, cand MahomedaniT
nu erati acolo. ET alergara la biserica
care 'Astra odorul acesta pentru care
calatorisera eT acolo. Biserica era
Intr'un loc degert, cam un ehilometru

de la mare 0 erafi numal catl-va

calugari spre peg. NegutatoriX itasrarimara siciiul de marmora
0 hand reliquiele sfintuluT le dusera
lienT

In vasele lor. Locuitorii loculuT cariT

all fost vestitT, alergara dupa dinsil,

strigand cat puteati; dar n'aA putut

sa-T ajnng i and venire: la mare,
itailenit plecasera. ET sosirg. la Bari

In 9 MaT 1087 0 Arhiepiscopul primind sfiintele in4te, le depuse In

biserica St. Stefan. In prima i treT4ecl de persOne ati fost vindecate
de diferite bide; Tar de atund mor-

mintul sn a devenit celebru pentru multimea eredincToOlor, mil a,

WO, acolo din tote p.rile. Istoria

613

NICOLAS

autentici a striimutfirel acestela e

scrisit de Arhidiaconul Ion din ordinul episcopulul din Bafi si publicatii de Surius. Se pare ca mal inWit Venetianii proectaserrt s &luck,
mOstele sfintulul, dar le apncarrt innainte negutfitoriT italienT din Bari.
OA cum ar fi pnrtarea acksta a lor
nu se pOte justifica alt-felit, de cit

a le-a luat sk, nu cadit in minele

musulmanilor. Din mormintul ski
isvoraste i ast-di in Mira si la

cc incetfi, judecatorul intrObfi pre

Nicolae, ce vede in local luptei; Tar
Nicolae crtutdnd en luare aminte a

vfidut o multime de romani mortl,

Tar in mijloe nfl boo verde i frumos, ca cdt s'ar cubes un om. Judecfitorul intrebrt pre Nicolae: Al
eta cred1 c. este acel pat. El Aspunse, nu tititi. Atunci judecittorul
dise: patul este al tki, i acolo era
sfi cadi en ce1-1-alt1 ostenl aT tI
morti. Dar ffind-ca in trecuta nOpte

Bafi, o mare cantitate de nnt-de-lemn

de bunk mirAsmit.
NICOLAE, Pantopolit, a mfirturi-

aT biruit pre balaurul eel cu treT

impletituri, adecit pre femeea care
de trel ori ti-a dat rfisbolfi, pentru

sit la Constantinopole in 1672 Septembre 23.

NICOLAE nofi martir, s'a sfivirsit de sabie in Hio la 1754 Octombre 31.
NICOLAE a mfirturisit in Cons-

aceea tn singur te-al mfintuit de

mOrte gi 11-at mAntuit suiletul Si

tantinopole la 1732 Noembre 12.

NICOLAE Achiepiscopul Tesalo-

niculul, s'a sfivirsit en pace in 29

Noembre.

trupul. Deci nicT mOrtea firscit nu

te va stapini de vet slnji Domnului
cu curfitie. Acestea vfidendu-le dreptul i spfilmfintfindu-se, s'a desteptat
ai fficenduf rugficTunea, s'a intors
inapoT cale de o 4i i s'a suit in

munte, undo eu liniste se ruga luT

Dumnedet pentru Ostea Romanilor.

NICOLAE Caraman a mfirturisit

in Smirna la 1657 Decembre 6.
NICOLAE Patriarhul ConstantinopoleT, s'a sfivirsit cu pace in 16

Iar impfiratul fiind-crt s'a dus la Clisutra, s'at suit i Bulgarii pe munte

Decembre.

T-afi Mat Romanil.

NICOLAE monahul a fost pe timpul impkratuluT Nichifor. Luptin-

Decl mfindrindu-se pentru biruinta acksta, s'at lenevit i pe &and

dormiail farrt pazit, i ati ncis pre

du-se impfiratul en Bulgaril, a esit

si el en ostile i trecend la un ke
sfirfi fiind, a gfizdnit la o cask de
streini, i dupit ce a cinat, s'a gent rugficTunea i s'a culcat, Tar
files gazdel 11 indemna la pficat.
Sfintul s'a apfirat, si a doua i rugfindu-se s'a dns la slujba sa. In
nOptea urnifitOre, Indat ee a ador-

mit, a vfidut crt sta pe un munte

malt yi line. el un judecittor, carell
avea pielorn1 drept pus preste eel

sting, si a dig: 'Pelt cum stafi o-tile ? Iar Nicolae a rspuns: Asa
DOmne, vM crt Romanil inving pre
Bulgarl. Apol schimblnd pielfirele,
s'a schimbat i sOrta rksboinluT. Dupfi

llama spre paza loeulul, ea la o

mie dud sate de ostasl, pre (moil'

impratul Nichifor an ostasiT sk.

Atuncl dreptul Nicolae, aduciindull

aminte de vedenia ce a vfidut, a

multfimit luT Dumnedet i s'a intors
InapoT plingand i tingnindn-se. Apol
ducndu-se la o mfinfistire a lnat
shima monahaI i slujind cu curfi0e lui D-deti anT destul, s'a facia
prea desfivirsit i Mare parinte (24
Decembre).

NICOLAE marturisitorul s'a nitsi vrend s

vadrt pre rndenia sa Teofan, s'a dug
la Constantinopole, nude l'a aflat in

cut in insula Creta;

mfinfistirea Studitilor numfirat en eel1-alti

fratl, si a primit shima mo-

614

NICOLARNICON

nahalfi. Dup5; ce a trecut duhovnicsca invdtaturl cti ajungend la virful bungtatilor, s'a fficut preot. Ur-

innd dupg, acsta lupta improtiva

icnelor, Nicolae impreunfi on St. Teodor, igumenul mnstirel Studitilor

turisit in Tricala la 1617 s'a

sd-

vircit in 16 Mat

NICOMED martir (90).

NICON martir, s'a sdvircit de sabie in 28 Septembre.

at foot exilatl i apol fiind chematl

NICON unul din eel 33 martini

din Meletin, s'a sdvirOt in 7 No-

din exil de impdratul Leon Armnul,

embre.

at fost bfitutl on vine de bot yi

pugl in temnit. Ded Tarfiql fiind
intrebatl i adeverind inchinfidunea
sfintelor icOne, Iar5.,1 at fost bfitutl
yi legfindu-I Iarfiql I-afi aruneat in
temnit. Rdmilind acolo treI ad yi
luptfindu-se on Thmea, on setea i ou

goliclunea, afi fost trimil la Smirna

nude Iaratol fiind bfitutI i aruncatl
in temnitii, H s'ail pus i piclOrele
in butue. Dup5, doud-iled de luni a
murit Leon Armnul ksi atund fericitil sloboclindu-se din temnitfi s'at
adus la Halcedon i acolo intilnindu-se ou de tret orl fericitul Niehifor Patriarhul Constantinopolel, pe-

treceatimpreung cu el. Venind la

tron Mihail Travlul, afi fest isgonitl
la Prusa din porunca lui gi de a-

colo la Acrita lng Halcedon, unde

petrecdnd sfintul Teodor, s'a mutat
(Aare Domnul. Dup5. Impdratul Mihail, a venit la tron Teofil, apoI
imperutsa Teodora ou fiul sdt Mi-

hail, &id s'a gout pace. Impdratul

Vasilie Macedon, on multe rugfiming

a indupleoat pre St. Nicolae i l'a

pus igumen studipor. Ast-feril pe-

treedndu-cI vita s'a sevircit cu pace

in 4 Februarie.
NICOLAE unul din eel patru-cled
de martirl de la Sevaste (9 Martie).

NICOLAE, care a mfirturisit in

Magnesia la 1564 s'a sdvircit in 24
Apriel.

NICOLAE din Vunena, s'a sdvir-

cit de sable in 9 MaI.

NICOLAE Patriarhul Constantinopold, cu pace s'a sevirgit in 16
MaI.

NICOLAE din Metov, care a mfir-

NICON Metanoite (998). Nicon

nfiscut in Pont dintr'o familie onorabilfi, plea din finer+ qi se inchise in mfinfistirea Petra de aur,
undo petrecu dd-spreiece anI o vi60 aspr i se deprinse on mortificarea. Dragostea dare Diet yi sdrobirea inimel de care era pfitruns,

cradea atita ungere cuvintgrilor sale,

aca c acel caril II au41ati vorbind
de lucrurl cerectI, se simtIat fOrte
mngalatl. Superiorii si v64.end rdole ce produceat discursurile sale

11 puser s predice poporuld onvintul lul Diet. Ei 11 trimiseri in

Armenia in calitate de misionar, de
uncle trecu in insula Creta, care era
pe atund supusit Saracinilor. Subiec-

tul ouvintrilor sale era pocilinta ci

dupu exemplul st. fen Botezfitorul,
avea obicelt s le incdpit cu cuvintele

Pociiili-vg, de undo i s'a dat supranumele de Metanoite. Pretutinclenea

undo preclica el, avea minglerea a
vedea un mare nurndr de 06,100
intorcendu-se la Dumne4efi. Pentru
ea aceste intrcerl sr,. fie temeinice,
sftuia pre eel poefiitl a inlfitura orI
ce ocasie spre pficat, a se intitri in
practica faptelor bune ci a face sii.
roddscfi semintele pietfiteI pre care
harul le sadise in inimile bor. Ungerea on care espliea maximile cele
mat grele evangelice, le fficea p15.cute chiar c mahometanilor. Prediefi

aprpe 20 de anI in Creta ci restabili ordinea. Trecu apoI in Europa

yi vesti evangelia in Eelopones, Ahala, Epir i alte prtl ale Grecid.
Mari in mfingstirea PeloponezulnI in

NICONNIFON

615

an. 998. Numele set e trecut in ealendare la 26 Noembre.

NICON cuvios, a fost pe timpul

impreuna cu st. Sevastian in 18 De-

lui Quintilian guvernatorul, find nea-

tele Atonului la 1330, on pace s'a

politan de neam, frumos 0 luminat

la fat& 0 infricooat in resbolt; din
tate, elin 0 mama creotina. Aflanthi-se
in resboI oi aducendu-ol aminte de invetaturile mamel sale, a clis: DOmne

ajnta-Mil Apol repelindu-se asupra

vrajmaoilor s'a purtat aqa de viteje-

0e, ca toci se mirel de el, 0 s'a

cembre.

NIFON, eel ce a sihastrit in mun-

gvirsit in 14 Iunie.

NIFON Patriarhul Constantinopo-

lei. Acest fia al parinteluf luminelor a fost de neam slavit din Dalmatia. Taal sea se numfa Emanuel
0 mama sa Maria. Dupe, mOrtea tataluI set Nicolae urma cursurile invetature1 cu atata sirguinta, in cat la

intors biruitor acasa. Aratandu-0 do-

vrista de 12 ant cunqtea pe Ange.

rinta catre maica sa, C. vrea FA se

boteze, s'a dus la Constantinopole 0
sosind la insula Mon, s'a apropiat

randuIala bisericei, gramatica 0 po-

etica, 0 era aqa de istet, a multi

se minunat de intelepcIunea hi. Din

de un munte, -nude stand ciepte 4.ile

intimplare trecend pe acolo un ie-

0 nevoindu-se in post 0 privighere

romonah Iosif, Nicolae l'a rngat set-1

1-a vestit dumnecleescul Inger ea sa

se pogre la marea cu toiagul, care-1

InsJtsea 0 ast-felit at plecat im-

daduse el 0 afland o corabie dup

dome dile a ajuns la muntele Gann lut

Din intimplare 1-a e0t inainte un

episcop 0 l'a dus la o peoterii, unde
locuia el, apol invetfindu-1 l'a botezat

in numele sfintei Treiml 0 l'a imparta0t cu sfintele taine; Tar dupe,

trel ani l'a hirotonit preot 0 episcop
luand sarcina a fi mai mare preste
tot1 monahil cati se adunasera acolo.

Ducendu-se in Italia a vclut pre

maica sa pre care o a 0 grijit 0

murind a ingropat-o. Dupa aceea s'a
dus in Sicilia 0 a locuit in muntele
Tavromeniel, eu eel 199 de calugart

Afland guvernatorul de acesta, l'a

preuna fare. Oirea mamel 0 a dascilul, ca sa invete filosofiia. Trecend

spre Epidavru at aflat pre un betran anume Antonie, 0 vorbind cu

el, cele duhovnice$1, atata s'a aprins
de fivnit dumnecleesca, in cat a Meat
pre Iosif se, plece singur, Tar el a

rugat pre Antonio se-1 primesca a

locui cu el oi a-1 invrednici de shima
monahala. Betranul ve4endu-I en o-

Birdie, a cunoscut de la Duhul dint

in ce chip va fi mai pe urine. 0

dandu-i chilia sa cea mai mice, din luntru, 1-a orinduit 0 canon sii se ne-

voiasce.; 0 dup ce l'a invetat din

destul cele spre folosul vietn calugare$I, l'a tuns in schima mona-

chemat.I'impreune, eu ai sn 0 ft-wen
du-le intrebare, 0 dupe. ce 1-8.6 ba-

hale:, numindu-1 Nifon. De aei ina-

tut cumplit le-a gist capetele. Pre

sfintul Nicon l'a ars cu torciI 0 le-

betranuluI in tote orindnelele viete1

calugareoti. Nu mult dupa aceea tre-

gandu-1 de animale selbatice l'a -a-

dud din vitri Antonio 0 plangendu-1 Nifon fart mangaere l'a ingropat 0 petrecend mai multi', vreme

ril, l'a dat de ripe. 0 batandu-1 cu

pIetre peste guru, 1-a Mat limbs.; Tar

inte se nevoi 0 mai mult urmand

mai pe urine, 0 capul; 0 set-fend

a lust cununa in 20 Martie.

in linisite, a audit ca in cetatea Nar-

NICOSTRAT tribun, de sabie s'a

0 in tote inbunatatit, anume Zaharia care era iscusit atat in limba

sevir0t in 8 Dille.
NICOSTRAT martir, s'a sevIr0t

dnlui locuia un om prea intelept

elinesci cat 0 in cea slavinesca, care
deenrind venise din muntele Atonn-

616
hi. Sfintul doria fOrte

NI FON

cnnOsce

rinduelile perintilor de acolo. Deci

alerge ca un cerb insetat, la isvOrele apelor. Ajungend acolo cu bucurie '11 invete drepta credit*. Pe
atunci era imperechere Intre biserici

pentru sinodul din Florenta, si a

trecut la Ascalon ca sit Interseit
pre credinciosi in credinta necletite,

apoi s'a dus la Troia si de acolo a

trecut in marele oras al Ohridei,
dupe ce s'at mai potolit rsbele ce
se iscasere din pricina nevelirei Tarcilor. Muriud Nicolae Patriarhul 0hridel, s'a ales Zaharia ler fericitul
Nifon dupe cite-va dile, l'a rugat
se-1 dea voe se se depiirteze la loc
Fericitul Zaharia nu-1 lesa,
dicend c atunci avea mai mare trebnint de el; dar mai pe urmit l'a lasat, dicendu-1: Du-te flub nude te va
povittui Domnul, citruia me rog s
me invrednicescit in vieta acesta se
te ved, cind va vui Pronia lui. Deci
fericitul Nifou interit prin rugciunile dascelului set, ca un vultur
sbure spre muntele Atos, i mergend
la menestirea Vatopedulul a cules multe roduri sufletesti de la:sfIntii perintl,

apoi ducendu-se la Coreea ft Intel-

thud pre Daniil mai marele munte

hi, a fost rugat se face cuvInt cittre frati, dar el nu primia, mai pe
urme supuindu-se asculterel, a flea
cuvinteri prea intelepte in eit toti
se minimal'', stet de dulcta cuvIntului, cat si de inaltimea cugeterilor.
Dupe, aceea s'a dus la menestirea
Cotlomus 0 a locuit acolo cfitii-va
vreme; ler la mfinestirea Pantocra-

torului ft trait mai mult. Cercetind

pestera Criti, a locuit acolo en Ftsnicil, de unde a fost chemat la marea lava', a st. Atanasie, unde g-

mult rugat de frati a primit i vrednicia preotiei, ficendu-se pilde, de

nevointe, s'a fecut ca un stilp luminos nu numai la mentistirea sa, ci
in tot muntele. Un danger antime
Petronie petrecnd impreunit en el
afarit de manestire i de0eptendu-se

la mezul noptel pentru ruglciune,

l'a vedut cu mdnilo ineltate la cerit
ft incunjurat de lumine. Wend betrenul acsta a citd4 de spaimit ft
nu s'a putut rebda a spune igumenului; iar acesta i-a spus ma Petrothe, cit aceea ce a vedut nu este de
&et curetia cea desevir0t a berbatului i c multi se vor lumina prin
trinsul.

Doi boeri din Tesalonic, venind

la menestirea lul Dionisie, pe cind
st. liturgsiia in biserica mare 0 audind ei envintarea iul sof minunat;

kr dupe, esirea din bisericit mult at

greit de cele sufletesti. Murind mitropolitul din Tesalonic, s'at sfatuit
cn totii se-1 alega, i venind dol
episcopi i clerici s'au vestit dorinta
tuturor. Sfintul la Inceput nu vola
sail lase linistea, dar dupe steruinta
igumenului, a trebuit s primesce.
Turma sa era Imperechiate pentru
sinodul ce se tinuse la Florenta (1439)

si forte turburate din pricina agarenilor. Prin cufinteri pline de ungere 11 mingela, sfatuindu-i s rabde
ispitele i sit pestreze credinta ca
ceea ce este corOna tuturor. Atilt de
milostiv i lubitor de semi era, ei
de multe ori nOptea ducea singur eele
trebuincIOse vadnvelor i saracilor,
pentru care se faspendise vestea

despre dinsul in tOta lumea.

Dupe, doi ani a fost chemat la

aud cuvint de sufiet folositor si vietuind i acolo cat-va timp, s'a ase-

Constantinopole spre a lua parte la

sinodul patriarhesc i acolo Intdlni
pre dascelul set Zaharia Arhiepiscopul Ahridel, care mult s'a bncu-

clat

rat vedend pre ucenicul set; dar

la M-rea lui Dionisie, unde a

primit chipul cel mic, caci One atuna era numai rasofor, apoi fiind

curind dupe aceea muri i fu ingropat cu mare cinste de fericitul Ni.

NIFON

617

fon. Dupe,' mOrtea patriarhuluT de

torul de OmenT, Ittra0 a me0ettugit

atunci Simeon, a fost inaltat la vrednicia de patriarh al ConstantinopoleT, unde s'a nevoit, ca s apere
credit*, ne,tirbita i sti. gonOseit pre

asupra sfintului. Ca un boer mare

lupiT cel semanatorT de nee:ring. Dar

vielnul diavol, prin Ore cart clirici,

prihanindu-1 de cele ce nu era vinovat, l'a isgonit din scaun, Tar el Olindu-se nevinovat se ruga ea terbint1 lacrimi, ca sa-T Terte i sa-0 cumisca grepia ; in inima sa Ina. se bucura c pOte
dobandOsca dorita iini$e. Dupti

doi anl Tarkii a fost chemat in scaun

qi a luminat lumea en Inv6taturi1e
la Dar vrajmaqul I-a stat Improtiva,

c. Insu0 imp6ratu1 sub euvInt

ell

nu T-ar fi dat cuvenita cinste, l'a isgonit la Adrianopole, unde a locuit

la biserica st. Stefan tot Insa sub
paza, ea ssa nu invete. Ajungend vestea despre el 0 in Tara Roman Ose,
Domnitorul de atuncT Rada Voda*,
ducendu-se la Adrianopole yi vgpnd
spre sfintul, l'a rugat s mOrga cu

el sa Invete poporul. Deel fiind primit on cinste i vgend ert biserica

romang nu era inca organisata cum
trebula, Tar staretiT manastirilor petreceati in nepasare 0 pre calugarT

in trandavie, s'a nevoit in tot chipul ca sh-i aduca la podOba obiceTurilor 0 la randuTala bisericOsca.
Ast-fellii incredinVandu-I Domnul O-

rd tOta stapanirea bisericesca, a poruncit prea Inteleptul Nifon i s'ati

adunat staretil manfistirelor i prec4i1' eparhielor, find fata i boerii
palatulul i Inve,Vandu-I in destul,
a hirotonit i doi episcopi dandu-le
orinduite episcopil i inv6Vandu-1

din Moldova 1asandu-0 sotia a venit

in tare, romanesca i s'a casatorit ea
Bora Domnitorulul Radu. Afland sfin-

tul despre acOsta, din scrisorile trimise de sqia parasita, a chiemat

pre acel boer i l'a sfatuit parintectte,

dar el infuriindu-se rugs pre Radu

al alunge din tarsi. In zadar s'a

incercat sfintul sa-T arate pravila

sa-T dovedesca grepla din scripturl, cad neputendu-1 indupleca, a
eqit din palat i adunand poporul
l'a Inv6tat apoT Imbracandu-se in
vestminte arhiere0T, a aturisit pre

caleatorul de lege 0 pre parta0I

Id. Apol desbracendu-se i sarutand
sfintele icOne, s'a retras. Iar RadnVodit a poruncit sa nn-I maT dea

cinste arhierosca i sa nu-1 primOsca

nimene in msg. Cu Vote acestea,

un fecTor de boer, din nOmul Bassrabilor, anume Neagoe II aducea cele
trebulneTOse. Temndu-se Radu-Voda
de urgia dumne4eOscit pentru blestemul sfintulul, l'a chemat la palat
ci

crecyend ea va capata ertare, 11

ruga sa-0 alega un loc de linigte,

unde va avea tOte cele de trebuinta.
Sfintul nu s'a induplecat nicl decum
0 a prevestit ca multe rele vor veni
preste Vara, Tar nelegiuitil vor peri
in pacatul lor.
Luand apoT pre cel doT ucenici
al s61 Iosaf i Macarie s'a dus in
Macedonia la Bitolia 0 de acolo la
manastirea Vatoped din sfintul munte.

De acolo s'a dus en totul necunoscut

la manastirea lul Dionisie 0 a fost

pus la ascultare sa pazesca catarit

sileasca pentrn turma luT

Inteo nOpte fiind de strap:, Pt& vgc).ut

Christos. MergInd fie care pe la casele lor se bucurat cu totiT i multamIaa luT Dojea, ea le-a trhnis
un luminittor mare ca acesta. Sfin-

niqte pusnici Ineunjurat de o lumina

sit

se

tul slujia liturghie in tote duminecele i praznicile, ca sit vie poporul

sd-I Inve0 calea mantuirel. Iar nri-

mare 0 vestind igumenulul, acesta

a fost in0iii4at In vis, ca este st.
Nifon. DecT adunand soborul cu fa.cliT i tamaerT ati eqit Intru Intimpinarea luT i sarutandn-I manele I-a
din Ajunge, o arhieretde; atata sme-

618

NIFON

renie! Iar sfintul *end cu lacrimi la

pamint, se rugs, sa-1 Ierte, dad', I-ail

suprat ou ceva. Cine 'Ate se. spue

cu deamanuntul nevointele luI. FericituI slujia la tOte cele trebuincI6se:

in gradina sepa, la mOrit ajuta, la

Arsana se pogora pentru trebuinta
corabiilor. Unit din calugarI 11 nu-

miafi &tunic! Dar ferioitul cunosand mestesugurile sataneI, se rugs

luI D-deil sal inte,r6sce, si se, nu-1
pedepsesca. 0 data o corabie a manastirel Incarcata Cu geil, era in
primejdie a se zdrobi de stand; cum
a intratat sfintul in corabie, ati Incetat valurile; Iar fratil vadend minunea s'alt bucurat yi cadand la picI6rele luI se rugati sa nu maI patimescil primejdil pe mare. Sfintul
rugandu-se le-a bine-cuvintat ancora
si apoi n'aU mai avut primejdiI, ca

de cite oil era furtuna strigat: A.runc41 pre st. Nifon in mare, t i Ili %sand ancora se linistiafi valurile.
Ajungend sfintul vrIsta de 90 de
ani si cunoscend din descoperire dum-

nedeeasca, ca se va muta la vednicile locasuff, a adunat tOta fri4imea

si mult Invetandu-I si kind Iertare
de la fratI s'a impartasit cu sfintele
taIne si s'a dat fericitul millet in
manele luI D-deti, in 11 dile ale InneI August.
Dupa mOrtea fericituld Nifon, a
eadut gret bolnav Radu-Voda, iar in
tara mail turburari din pricina partidelor; si cu totil aU recnnoscut, ca
pentru izgonirea sfintului aA venit
de la D-deil ingrozirele si baaile
acestea. Deci sfirsindu-se Rada-Voda
cu multe durerl, s'a ingropat la mad:

stirea Dluld a mareluI Nicolae pre

carele o a zidit numitul Domn, si
dupe. ingroparea luI s'a cutremurat
mormintul tra dile. Dupe, m6rtea hit
Radu a luat Domnia Mihnea fiul lul
Dracea Armasul si. multe ara de legI
a fault, ca rap% jupanesele boerilor,
batendu-s1 joc; si. ,voind sa nimicesca

familia basarabior. Intelegend acestea Neagul s'a luat pre toV ai seI
si a trecut Dunarea, apoi mergend
la Constantinopole a spus imparatulul

tote cele intimplate si i s'a dat Oste

cu nu pasa si cu resboIA s'a biruit
Ostea hit Mihnea, 'far el a trecut in
Transilvania. In locul saU s'a cerut
Domn Vlad fratele lui Radu-Voda
Wand juramInt ce, nu va supera pre
nimenea din neamul Basarabestilor
si va cauta drepturile Ord. Dar s'a
&goat juramIntul si. Neagoe a plecat

Tare* peste Dunare si venind cu 6-

ste turcesca, si ins* pasa l'a omolit cu mina luI, Iar pre Bogdan l'a
spanzurat. Noeagoe facandu-se Dom,
cu voia patriarhaluI Pahomie a ales
si hirotonit I Mitropolit pre Macarie,

barbat stralucit in privire si luorare.

Vadand Neagoe c s'at implinit cele
spuse de fericitul Nifon a trimis dol
egumen1 la cinstita man astire a luI
Dionisie cu cartI si en daruri; si
dupa ce a cetit igumenul Celine in-

tru audul tuturor fratilor, s'a facut

multa pricire, nevrend parintiI sa,
se lipsesca de acea comOra. Ne indrasnind nimene sa sape, dar logof atul cel mare luand Indrasnela a
inceput a sapa cn luare aminte si
ajungend la sfintele mOste s'a umplut locul de bung miresma si aducandu-le cu cinste In biserica s'a
gout privigherea de tota nptea. Iar
un caluger mut si surd s'a vindecat
atunci, altul orb cu desevirsire aducandu-1 si sarutand sfintele m6ste s'a
vindecat cu desevirsire. Dupe, trei
dile a plecat spre taxa romanesca si
ajungend la BucurestI 1-ail intimpinat
Neagoe si Imbratisand sicriul sfintului 11 saruta cu lacramI si radi-

endu-1 pe umerile sale l'a dus in

biserica, apoI la 31-rea Dealului care
o a zidit Radu-Voevod si au pus mestele sfintului deasupra mormintului
acandu-se rugaciunt de tote. nptea.
Iar Domnul adormind lenge, sicriul

NIL

sfintuld i vitclut in ulmire ca se

deschide mormintul luI Radu 0 var-

sfindu-se din sicriul sfintuld ape,

s'a curatit de ranele en care era aeoperit. ApoI sfintul 1-a spas luI Nea.
goe sii. trimatit sfintele miflte la ma-

nastirea sa. Dec1 facand nn chivot

prea frumos, a aveclat in el sfintele
mOqte afarl de cap 0 mina, pentru
care a dat mult ajutor pitrintilor 0

619

generalit. Dorinta de a vietui pentru

Dumne4ett facu asnpra inimeI sale
o impresie am, de vie, 05. se hotitri
a parsi lumea pentru tot-dauna. Femeta sa pre care o Iubea forte mult
gi care avea mare dragoste de din-

sul, eonsimti la retragerea Id pe la

anul 390. I-a litsat un copil mic, care

era fetit, pe deplin incredintat ca

o va oreqte in frica Id Dumniolet,

multe zidirI a ridicat din temelie.

Dupa mires din viti, le-a ditruit

lar pre fiul sitti Teodul il lua cu sine.

Amindol se dusera in dmertul Sinai,

la manstirea ma prea frunu5s5, de la

unde se pusera pe nevointele ode

Argeg, zidith de el, unde se afla qi

maI desvirqite vieteI monahale, csi

asta-cII, ritvirsand tmaduirI tuturor

avu sa sufere lupte marI in contra

color ce cu credinta alrga la ajutorul ski (11 August).

NIL Episcopul din Egipet, s'a s6-

inimiculul mantuirei. Sfintul Nil intrebuint5 mijlOcele de care putea

dispune la compunerea diferitelor o-

virqit prin sabie in 17 Septembre.

pere, mre &A ajuns pang la not 0

NIL pusnicul (450). Nobleta, onorurile, demnitatile, bogatia ail facut

care vor fi un monument vecInic al

eminenteI sale virtut1 ci talentuluI
s6fi oratorio, de care faces mult caz

pre sfintul Nil mai putin celebru,

decal dispretul ce l'a avut pentru
dinsele din dragostea catre Iisus Christos. El g5.si mijlocul sa Amite akia

de necunoscut lumei in retragerea

sa, ca nu se side nici modul vietuirei ma dmert; qi tot ce titim de acest mare servitor al Id D-cleh, se
marginmte la unele imprejurarI generale. Se crede in decomun ca era
din Ancira Galatiel; iiii din scrierile
sale se vede ca a primit o educatie
minunata gi s'a pus mid multi'', ingrijire a-1 forma la virtute decal in
tiinta. Ar fi grefi sit fixam timpul,
&and q'a ales el pre st. Chrisostom
de invkator; se pare ca la Antiohia,

eel vechi. Rgspandindu-se vestea despre sfintenia servitoruluI luI D-4eh,

multi' il consulted fiii din epistolele
sale vedem, ca nimene n'a ounoscut
mei mult de cat dinsul morala evangelica iiti maximile vieteI launtrice.

Operile sfintulul Nil, aunt prea

importante ca sa nu le cuactem,
putend patrunde intru cat-va prin
ele in viata Id prea minunata.
In tratatnl stih despre vifa monahalii, arata dup 5. exemple scOse
din legea veche, ca tot-claim aii fost
perfaine, care prin nn mod de viOtit
particular ci deplina lepdare de lume

s'aii nevoit a tinde la perfectiune.

cand reputatia sfintuld Dana1 l'a

R6sbau1 spiritual Ilice, prin care do-

atras, retragandu-se de lume.

Sfintul Nil se casiitori cu o fe-

molim patimile, spre a ne imbrica

cu omul eel noh, este arta artelor;

mee demnit de dinsul 0 avu dol copii.

Trate conform on ilustra sa naqtere,
lar imp6ratu1 il riding, la demnitatea

dar nu trebue sa ne lsam nicI o

de prefect sail guvernator al Constantinopolel. Vitiele, care domdah

la curtea Id Arcadie alarmara delicateta con0iinteI sale 0-1 Men sit

se tam& de a participa la conruptia

data invinci gi sit stitruim in rivnit

dumnecl.easci. liana Christos a venit
din cerIA sit ne arate calea, care duce
la adev6rata intelepcInne, pre carea
filosofiI din vechime n'ah cunoscut-o.
CregtiniI d'intal imitah pre Dumne4.eescul Dascal in tOte; dar zelul Et-

620

NILNOR

cesta s15bi cite putin. AtuncI se vfiflu

Aton cu pace s'a sevir0t in 12 No-

ate-va pers6ne, pkitsind Inmea, 15,sand bogiitiile i plicerile, pentru

ca s5. infrfineze mai cu inlesnire
patimile i s se deprindt, maI signr

embre.

la practica tuturor virtAilor. Din

pre cariI st. Pavel II inarcinzti

a-1 salnta, serbail in public cultul

nenorocire starea aasta, aqa de ding'

la inceput, nu s'a putnt tinea in a-

NIMFA (Colos. IV, 15; a. 64) ucenic care qedea probabil pe lng
Colose. CredincIoqii acesteI cettti,
lor; ast-feli t. biserica, care se aduna

ceeaVi ard6re 0 a fost necinstitg prin

in casa luI Nimfa, nu era acea din

patimile acelor ce o imbr544aserl.

Colose; expresiunea trebue 1uat5 in

alt sens de cfit cum se vorbeqte de
casa luI Aquila 0 insemn6z1 cultul
domestic al luI Nimfa (28 Februarie).
NIMFODORA, s'a s5virvit cu Minodora i Mitrodora in 10 Septembre.
NIN martirul, s'a s5vIr0t prin sa-

Sfintul se riidic5 cn putere in con-

tra neorinduelelor alugrilor, 0 le

recomandi nu numaI in tratatul pre
care-1 analis5m, dar i in ulte opere
ascetice, asitcia, ascultarea,
pacea i nnirea.

Cartea ruggcrund, cuprinde maxime minunate. NoI trebue maI intiil, 4ice sfintul, s. cerem darul rugftduneI 0 al lacrimilor. Trebne dt
mem pre Sfintul Duh 85, formeze
in inimile mistre acele dorintl curate 0 ar4.5tOre, ca s5-1 asculte necontenit. Sufletul nostru trebne s5,

bie cu Caliopie 0 Orion in 10 No-

fie orb 0 mnt fat5 cu creaturile si

inima n6str s scape de orl-ce ali-

0 au luat cununa mucenieI in 20

pire desfrInatl. Dad vrei s te

rogi cum trebne, 16p545-te de sine

in tot csul.... De al r5,13dare, te vet

embre.

NIRSA Episcop,

bfitr6.'n

de opt-

4ecI de ad en Iosif i altl episcopI

preoV i feclOre sihastre, prin fellurl

de chinarl fiind cercetati 0 en fe-

nd de mund fiind

15.muriti,

pi-

zinck-s1 credinta, li s'afi tglat capul

Noembre.

NISIE martir, cu vine de bot fiind b5.tut s'a s5vir0t in 27 Februarie.

ruga cn bncurie.... Dac5, egtI teolog,

NITA unul din fiiI lul Terentie

sat daci lubeSI pre Dnmneclefi, vd

poseda arta cea mare a rugicluneI,
si dac 5. te rogI bine, vel deveni cu
adevhat :teolog.... Precnin vederea
este cea mal insemnatit din simtirI,

si Neonild, de sabie s'a sfiviryit in

28 Octombre.

tot ap

i rugliclunea este- cea maI

dumneclasa virtnte... Dac o. memdu-te aI ajuns la o bncurie maI presus de orl-ce veselie, al ajuns la adev5rata rugiiclune".

Si persimele din lume aunt obli-

gate a se rnga ca i acele ce aunt

ann me consacrate servi ciului ml D um-

nefleil; dar rugiiciunea lor nu p6te

st fie brink daa nu va nni on ea

cumpiitarea, umilina, milostenia, dispretul de lucrurile pilmInte$1.

NIL isvoritorul de mir, care s'a

nevoit in mnntiI marel Lavre din

NOE (1Cron. 1, 4; Luc. III, 36;

Fac. V, 29 an. 2948), fiul Id Lemec, a aflat har inaintea luI Dumne(jet, and nmul omenesc a fost
condamnat a peri prin delnviA. Stric5cIunea i idololatria, cresand din

in 4i i mai ales de and nmul

Id Cain 0 Lemec s'a amestecat cu
al Id Set 0 Enoc, a atras acea judecath 'infricoyatA. Noe primi ordin
a constrni o corabie de lemn de go-

fer, p6te Cipres, a o unge en bitumine pe din lguntru i pe din afarii,

i ferestre 0 a o ima-I face u
Orli in trel p5,41. Iat., Ace Domnub voi aduce potop de ape pe pamint i va sdrobi tot ce are sufiare

621.

NON7.NUNECHIA

de vit5, sul? cer,

i tot ce este pe

p5an'int va peri; dar volt pune leg-tura mea cu tine, yi veT intra in
corabie, tu, fiiI teT, femeea ta, foi femeile fiilor tel. Cu aceste prelicer1
imposante, s'a dat ordin de a primi
in corabie animale patrn pede, pasen i reptile yi a aduna provisiele
necesare pentru nutrirea lor. Trebuia
o credin0 mare ca sii tie samil de
acele ameninfirT, promisiunT,

care

nu dadeafi nici un semn; Noe implini porunca. A trebuit sa trcil

mult timp pang BA fug corabia. In
sfir9it a sosit timpul hotkit yi Noe
in vrIsta de Ose sute de anT cu familia sa se acie4ar 5. in acel asil pin
titorifi; ate o pereche de animale necu-

4ecT de 4ile, a 4ecea a luneT din

urm il. a anuluT deluviuluT, Noe deschise o ferestril i dildu drumul und

corb, care Ina nu se maT int6rse.

Dup qpte 4ile reort un porumb, care

negasind kc unde s stea, veni innapoT ; maT aqtepto. Opte iie i trimise larl porumbul, oare-T aduse

de maslin; dupg semnul

acesta cunoscu patriarhul, cat afi
o ramur 5.

sca4ut apele; maT 15s5." o septrunanil

0 l'asand Tarilv1 porumbul, nu se mal

intOrse. In pia dintal a anuluT urmtor, Noe, re.dicand acoperiyul ve-

dea c. pmintul se mud.; Tar in a

dou-4ecT i eptea 4i a lunel a doua Noe on familia eyir5, din corabie.
Cea dintia lucrare a fost s aducti

rate, qpte de animale curate i paserl intrar. 0 septemana intrege. a

mulmire ml Dumne4efi cri, a sett-

fost consacrat 5. pentru aceste preg5,-

tirl; Tar in a gpte-spre-lecea 4i a

InneT a doua (Fac. VII, 11) incepu

jertfa. Dumneclefi fgldui ch, cat-va

fi p.mintul, semlingturile i secericul, frigul i cMdura, Tarna i vara

deluviul; torente de plOTe incepura

4iva

a cildea necontenit timp de patrusled de 4ile i patru-4ecl de nopV;

maT bine de eincIolecT de Wend, anil se supun ordinulul. Dumneclefi

Nue cuvintit pre Noe i fiil sel, 4iand: creqtetT i v inmultig i um-

ceriurile s'afi deschis, fantinele abisuluT all isbucnit, marea e0 din margenile sale; corabia plutIa linictit
preste ape; se rIdicali din tote partile cu acea creqtere nesimtitl, care
este aya d IngrozitOre; vIrfurile
muntilor dispiarTafi unul dupil altul;
in fine totul a fost inecat i neamul
omenesc peri.
Dupil cincI-4ecT de lile maT contenind ploile, incepur a scidea a-

pole; miparea lor ridica pretutindenea vinturT grozave, Tar intr'a Opte-spre-4ecea 4i din luna a qaptea,

cea din urml din cele 150 ale deluviuluT corabia, care prin greutatea

sa enorma trebuia s. aIb

mu1t5.

apii, se ap45," pe InalOmea unuTa din

muntil Araratulul. In 4iva inthl a

luneT a clecea, Inlimiie muntilor
se vedeati nude i unde. Dupli patru-

pat,

Adicand un altar a adus

i nOptea nu vor inceta;

yi

plep plimintull Se inoi legaura eu

nOmul omenesc i curcubeul fu ales
ca semn al filgilduintel. Noe, niscocitorul pluguluT incepu lucrul prtmIntuluT; cultiva via i stOrse mustul; dar neytiind efectele, ben i se
imbfita. Necumpatarea nascu pofta
0 becia ca In tot-dOuna fu Insoitll
de necuviint5.. Pedepsi pre Ham pentru purtarea lui i bine-euvinta pre
Sem i Iafet. Noe muri in vrIsta de

950 de ani.
NON cuvios, s'a seviryit cu pace
in 5 Decembre.
NONA mama st. Grigorie Teologul, cu pace s'a seviryit 'in 5 August.

NUNECHIA martirk s'a sevIrfit

inecata cu Leonid in 16 Aprilie.

I --41&- ,00

o.
OCHIAN martir, s'a stvIryit prin
foe en Centirion i altit in 4 Septembre.

OCHIAN martir, s'a svI.rit prin

foo in 12 Septembre.
OLDA (II Regi XXII, 14; 2. Cron.

XXXIV 22. an. 623 a. Chr.) sotia

piOse qi

ale regilor: :erail j'singure,

care s'ati bncurat de inalta favOre

a fi in mijlocul cetfiteI; se serbOzI
la 10 Apriel.
OLIMP safi Olimpa salutat de st.

Apostol Pavel (Rom. XVI, 15) 4

Ianuarie.

OLIMPA nnul din eel Opte-4eet

hit Salum, profetsfi, sub domnia Int

Iosia, era la Iernsalim intr'o rl
de eleve profetescl i fu Intrebat
de Hilchia in numele regelut despre
amenintkile ce se afl& in &Aline lut
Moisi, ce se gasiserfi atuncl. Ea pre-

sabie pe timpul Imptratulut Neron.

Se serbzit la 10 Noembre.

vesti poporulul pe de o parte droptatea Int D-q.et, tar pe de alta mila

cfitre nn rege credinclos; ea vesti
ea Ierusalimul va fi dkimat i in
nainte de a vetd 0.ua acelor nenorocirt, Iosia va fi luat din lume. Cu
tote ei nu se mat ytie nimic alta
de acsta profetsa, a Haat un mare
rename de intelepctune i sfintenie.
Bfirbatul BM nu se distinge de cfit
prin aceea ca, era vestiar regal, titln
care-I distinge de marele preot ce
parte acelaql mime. Locuinta ei a

orfanfi Inc din frageda vrista, tar

administrarea averei sale fu lucredintatt, Int Procopie, care se pare
cri a fost unchiul et. Teodosia, sora
st. Amfilohie ingriji de educaia sa.
Era o femee intelpti 1 i virtuOsa,

pricinuit Ore-care nedumerire, ort c

locula intr'o mahala a Ierusalimuld,

sail la nn seminar de al profetilor

(Sofonie 1. 10). Pe timpul acesta
Ieremia incepuse misiunea sa prof etick; se pare insfi et% era la Anatot,
de Ore-ce regele In graba sa chtamil

pre Olda, MormIntul acestel femet

de apostolt, s'a stvirtOt la Roma prin

OLIMPIADA diaconOsa. Olimpiada gloria vfiduvelor Bisericel orientale, era dintr'o familie Rusteil ci
se bucura de o avere insemnatii. Ea
se nfiscu pe la an. 368 i Amase

pe carea st. Grigorie Nazianzan o nu-

mecte model destvircit de pietate.

Olimpiada, cal e o vedea practicind
tOte virtutile crectine, se obictnui pa
nesimtite a o imita. Pe l'angh o nagtere ilustrfi i avere mare, era de o
frnmuset rarg, cu cele mat frumbse
ealit41 spirituale; era tubitii i respectatit de tott. Inca' fintra fu nevoitii a lua In crtsfitorie pre Nebridin, intendentul domeniulul particular a lui Teodosie cel mare, care

.,,,,,,,,,.."."......" -

OLIMPIADA

fu cat-va timp prefect la Constantinopole; dar dupli dont-clecl de luni

de la elsatorie rlmase vlduvl. Mu lte

partide insemnate o eitutat gi Teodosie

singur o indemna s. Ia pre

Elpidie, ruda sa de aprOpe. Ea rlspunse en modestie, c s'a hothrit a

petrece rgmqita 4ilelor sale in vhduvie. Implratul reinoi insistentele
sale, dar fir& nicT un succes. In fine

vqand el. nu pOte s clittsel statornicia ei, insreina pre prefectul

de Constantinopole 81 administreze

averea sa, pang ce va atinge vrista

de tre1-4eel de ani. Prefectul, ca st
plac5. luT Elpidie, se pnrta en as-

prime fa ta. de sfinta; el o impedeca

sa vadl pre episcopi i o opria Afar,

s. mrga la biserick en ntidejdea,

ca o va face sa, consimfa la a doua
casatorie. Olimpiada, departe de a
se plange, spuse imp6ratuluI, ca-I
multame,te pentru c I-a lust o sarcing grea de a administra averea
sa i c favrea ce T-ar da-o ar fi
destviridta dacit ar porunci sa le
vindl acele bunurI i pretul lor s-1
dea bisericel gi slzacilor. Teodosie

atins de o virtute aqa de eroiel, nu

o mi neliniqti in modul slt de trait,

Tar in anul 31, IT incredintl td

administrarea bunurilor sale.

Ea se servi spre a executa proectul ce-I inspira pietatea sa. In calitate de vaduvl, ea voi sit' practice
virtutile propril starei acesteia recomandate de Apostolul. Ea se credea Ebert de unele placerI pe care
le eerea rangul sthi id se bucura c.
pOte sit tralascl intr'o simplitate stimabila chiar in ochil lumeI. Se puse
en foc pe nevointele poclintel i rugleiune. Posturile sale erat aspre
id continue; 10 fleu o lege, el nu
va manca nici odatl carne nici mice vIetuitOre. Se obiclnuise cu privegberea, ea ceva natural. Ea'ql inter4ise uzul bailor, care este de mare
trebuin ta. in thile calde, id care se

60

impuneat inainte de schimbarea lengeriei. Din bunitatea i umilinta sa

pricepea orl eine, ch nu maI avea

vointl proprie i ca. in faptele sale,
nu se vedea nici cum slava deqart/.
Modestia, blandeta, simplitatea, strlluciat in purtarea sa, arltat care este
motivul, care indrepta afectiunile 0
dorintele sale. FugIa de orl ce podObe; mobila sa era Arad., ruggclunea continua ,i elldurOsa, dragostea
sa neralirginitl. St. Chrisostom compara milostenia sa eu un Ravin care
este deschis la tug, lumea, care eurge

pang la marginea plmintuluI, a elruin imbelqugare imbogltla chiar oeanul. Oraqele cele maI indepartate,
insulele, dgerturile, resimtlau efectele milostivirel sale; bisericile prtrasite orl unde ar fi fost, aveat parte
la distribuirea bunurilor sale. Ave-

rea sa era forte mare, id viOta sa

elabita o punea in stare sit le jertfsel Domnulul. Sfantul Chrisostom

o sfltuia cate odata s modereze milosteniele sale, sat s alOgl bine pre
acei ce cereat, in fine sa dea preferin ta. persOnelor, care se Oat intr'o

nevoe mal mare.

D-det ca sit deslvir,ascl virtutea
sa, 'I ingadui srt trOcil prin diferite in-

cercrtrI. Necazurile inmultind blandetea sa, umilina, rabdarea, o flour&

sti merite o cununii maI striducitt.
Ea fu prada bOlelor celor maI periculbse, a negrelor calomnil, a nedrep-

telor persecutiunt Sfintul Chrisostom in mut din epistolele sale (Ep.,3),

II 4icea: i,Tu ,til care este meritul,
care este folosul sufenintelor: aT drep-

tul s5 te bncurI, el ELI trait din tinerete in suptirlel c4i al mere pe o

cale de laurI i cununl. Necontenit
aI fost asaltatit de bOle i infirmiVitt corporale mai grele de snferit
de eat Om mil de mortl; al fost
tot-d'auna in prada injuriilor, instilteior i calomnieI; mid odat/ n'aI
fost scutitit de supgrrtrI, nici odata

624

OLIMPIE

n'aii incetat ochil VII a versa torente

de lcrimi; nnmal nnul din necazu-

inffitisfi din mil, o condamni la o

amend& insemnatfi, pentru cil. nu vola

rile tale, ar fi fost de ajuns a urnplea sufletul de comorl spiritnale".

ift comunice cu Arsachie. S'a vindut

Biserica intreg5, admira virtutea 0limpiadel. Episcopil cel mal ilustri

al vculul vorbiatt de dinsa cu respect. St. Amfilohie, St. Epifanie, St.

de mai multe ori inaintea tribunalelor

0 soldatil dusero. obr5.znicia ping a o
maltrata si a sfasia vestmintele sale;

Petra al Sevastel etc. erail in con-

por; 'far servitorii fin si acei crora

le Meuse mult bine, avurit indrfisnla a o insulta si batjocori. Atieus
urmasul lul Arsachie imprilstifi si

respondent& en dinsa si obiectul acestor conrespondente era slava hi

D-c).efi si mintuirea sufletelor.
Nectarie, Arhiepiscopul Constantinopolel, care avea o stimit deosebit
pentru sfinta, o fficu diacones 5. a bisericel sale. Ele pregfitlafi albiturl

pentrn altar, ajutal la botezul fem eil or etc.

St. Chrisostom urmind lul Nectarie, avu acelas respect pentrn Olimpiada. El a fost conducetorul el spi-

in public averea sa. Ea a fost dusfi

mo0ele sale furl pritdate

de po-

alunga comnnitatea feelbrelor, care

erafi sub conducerea sa. Istorisirea

lul Paladie dfi a intelege, el ea era

storitit sal superiOra mnfistirei, care
era pe lOng5. biserica cea mare si

care a remas ping la caderea imperiulul Grecesc.

St. Chrisostom scriea adesea sfintel Olimpiadel spre a o mfingitea si

ritual, dar n'a voit sfi, se oblige en

irnpfirtirea milostenielor sale, cum

cite odata o gfisea de refi pentru

fficea Nectarie. Ea fu una din pers-

rerea acesta o gfisea intru

nele, care cea din urmit se despArVi de

sfintul daschl &find plec5. in exil 404.

scuzabilit. Olimpiada se plingea de

nenorocirea ei a fi lipsitit de cel mai
sfint conducetor, precurn si de relele
pricinuite bisericet din causa exi-

Atunci era in biserica cea mare, unde

se pare cii-0 avea reqedinta ordinarfi.
A trebuit sfi o ridice de la pielOrele
S-tului Arhiepiscop.
Duprt plecarea St. Chrisostom, s'afi
persecutat en cruclime amicil set Se

c5. se intrista peste mitsurfi; dar ducfit-va

lard sale pe nedreptul. Cu tOte acestea nu se despera, ci se supunea

vointei lul Dumnecleit care an pit-

limpiada n'a fost crutati. A fost che-

ritseste pre acel ce-1 cautil cu cur5.tia inlaid. St. Chrisostom din partea
sa, o sfittuia sit privesefi suferintele

math inaintea lul Optat, prefectul

orasulul care era pfigfin. Sfinta se

ca pe nictte cnnuni pre0Ose dupl

exemplul lui boy 0 Lazfir. Primes

justific5, de calomniele ce se fiiceafi

pe seama ei; dar declarit prefectului,

de la dinsa cele necesare pentru intretinerea sa, spre a rescumpfira pre

cfi nimic n'ar fi in stare sfi o hotrtraascg a comunica en Arsachie,

robi 0 ajutorul sfiracilor. Slinta 0limpiada muri pe la anul 410, and

Paladie scria dialogul sefi asupra

intelege de la sine, a aid S-ta 0-

care usurpase scaunnl St. Chrisostom. Cat-va timp a lisat-o lini0itk

Atunci fa atacatrt de o Mit, care o
tinu Vita earna. La inceputul primaverel avu ordin sii Usti din cetate.
Rtfici in diferite pi1,41, fitra si stie
unde s5. se aseze. Pe la mijlocul ve-

nt anului 405 s'a insors la Constantinopole. Optat, inaintea &climb, se

vietei st. Chrisostom. Alt Paladie in

Istoria lausiack compus5. la 420, dice

cfi mnri de suferinta, cit a meritat

resplata confesorilor, 0 csa se bucura
de gloria cereasci, pintre sfinti. Sfinta
Olimpiada se serbez5. la 25 Iulie.

OLIMPIE martir, s'a sevirsit de

sabie cu St. Ipolit in 30 Ianuarie.

OLIMPIODORAONESIM

625

OLIMPIODORA martir, s'a sprin foe in 31 Decembre.

OLVIAN envies, en pace s'a 86vIrrilit in 25 Mat.
OLVIAN Episcopul cet'tet Amen
era pe timpul imphaliet Jut Maximien in domnia lut Alexandrn 9i
Maxim i fn adus la Julie i Elian
de carit find intrebat qi neplecindu-se a jertfi, fu desbriicat de haine

aceea 1-at pus pe un grater de fier

ars, i intru tote munoile acestea
uttandu-se la aqtigarea binelut ce-

i ars pe cOpse en fri-

cat slbatict, ii gontatt slujitorit tea-

virit

9i piitruns

lut vecinic macar c. pittimtait de

la eel fail, de Dumnedefi, dar se u-

prat eu puterea celnl Pres halt.

Paganit acela i nemilostivit, vedend

a nu pot strica sfintilor nimic spre

mat multa turburare se intindeati
9i legandu-le cinstitele piddre de

&I de fier infocate; apot a fest gendu-I multe csurt preste spint
pus la InchisOre i spre a doua cercetare find adns i neplecinda-se,

fu desbrkoat i i se strnji trupul

cumplit; apoi find aprins nn foo

mare a Anita ffipate se rildia spre

mult5 In.iime, fiind aruncat acolo
q'a dat Dnhul Jul D-deil in 29 Mat.
ONISIFOR (2 Tim. IV, 19. an.
64) credindos din Efes, oray care
avea dese relatii comerciale en Roma,

unde facu o calatorie pe timpul and

Apostolul era inchis pentru a doua
Ora cd limb% tot orgul spre a-1 gilsi

in boo sa se scarbsa, de lantul

care legg bratul sfintulut de nu soldat, auta sail fact on ce servicli
II sta prin putinti. Amicitia acsta
aqa de credinciOsii in acel moment
de pgrsire i care odinisira fusese
incereat la Efes, umplu de recuno-tint pre Apostol gi insareina, pre
Timote5 s5 salute in numele set familia hit Onisifor, rostind dorintele
cele mat sincere pentru casa i manpi

tuirea amicului sll. Acesti impre-

jurare a ficut a se cidit a nu

mat era, and scriea St. Pavel; pOte

Ca pfirfisise Roma i era pe cale.
ONIS1FOR i Porfirie, pe timpul
persecutid all fost parItt a aunt
cregtint i aducendu-se inaintea judeciteT, at statut tare i fr Erica
miirturisind pre Christos Duroneclet
adevrat, facetor al ceruld qi al pa-

mintuld. Deci pentru acest5 martnrisire all suferit multe rane de

bratil i arsurt preste tot trupul. De

pi

dulint i locurt colturose i le rupeat carnea. Ast-fellti g'ati dat sufletele la Dumnedet. Atund niqte ere-tint, lufind pre ascuns sfintele lor
meriite le-at pus in satul Pangheanilor, marind rid bine cuvintfind pre
Dumne4eti (9 Noembre).

ONESIM discipnl St. Paul. Onesim, frigian de naitere, era sclavul

und cettean din Colose, anume Filemon, care a fost convertit la oredintii de St. Paul. Dupl ce a gout mat multe supfirikt strtplinulut
in fine el l'a furat qi a fngit. Dnmnedet Ing5dui pentrn mantuirea aufletuluI s6t, ea shit indrepte calea
cake Roma, uncle st. Paul se Fifa
pus in lanturt pentrn oredintA. Intilnindu-1 acest apostol, II alit& cat
de mare este greqala sa, II converti

boteza. El il trimise apot atre

stgpanul set, &grula it scrise in a9i-1

eelad timp, cerend tertare penku

sclavul set. Filemon, nu numat ca-1
terta, ii puse in libertate i.l trimise la Roma, ea s. fie pe langa
sfintul Pavel, pe care-1 servi dnpi
aceea cn cea mat mare dragoste 10.
credinta. Apostolul 11 trimise Impre-

una en st. Tihic, ea sa dua o e-

pistora cake Colasent, Ii intrebuinti

in servidul evangeliet i apol 11 hirotoni Episcop. El patimi martiriul

sub Domitian in an. 95 gi se serbeza in diva de 15 Febraarie. Nu

trebue sa confundam pre acest sfint

en glut& Onesim, al treilea Epis40

626

ONISIM-ORROZILA

mat marl de respect 0 de dragoste

ocletian 0 Maximian imptrap, triigendu-se din Anatol 0 numerap fi-

atre at. Ignatie and merges' el la

Roma. Elogiu se face pentru el in

ind cu o mie dou5 sute de tiront,

cop din Efes, care &Wu semnele cele

epistola st. Episcop de Antiohia, &fare

Efesent. Se serbzft la 15 Februarie

0 4 Ianuarie.
ONISIM apostol.

ONISIM cuvios 0 gator de minuni, en pace s'a stvir0t in 14 In lie.

ONISIM martir,de sabie s'a stvir-

sit in 6 Julie.
ONISIM Arhiepiscopul Efesulul,
en pace s'a s5vir0t in 1 Decembre.
ONUFRIE sihastru in Tebaida

sub comanda hit Rodon Cubicularie,

in Antiohia. Trecend in Tracia at

fost trecup in efts Legeandran. Pe

timpul acela trecend sci0I Duntrea,
at pr5.dat Tracia, apol land imp5atia Maximian a intrat la mare
grijit 0 manire, mat ales a Marot
care era mat mare Scitilor intrecea

pre mulp in vitejie 0 in mtrirea

trupulut; il chem pre el sat pre
altul a se lupte cu dinsul si eine

va birui aceluta a se inchine top.

trii at-va timp intr'o mtntstire si- Imptratul nu stiea ce sii fact, cad
tuatt lfingt Teba in Egipet, unde nimenea nu cuteza a se lupta en Rerat vr'o sag de alugart, carit prac- eel barbar. Sfintul Orentie se inticat mart nevoinp. DorinO de a demn st Iasi la hipta, cad era viimita singuatatea st. Ion Botezito- teaz si fusese in mul1e AsbOe. Firul il facu sii se retragg in fundul ind sprinten, lute 0 bine chibzuit,
unlit derrt al prel. Acolo fu expus credea eft va birui pre vrajmas; ain timp de mat mulp ant la cele vend nadejde in Dumnedet 0 eqind
mat grele ispite, dar in sfirsit el la fe'sbott, s'a luptat en Marot, il lovi
birui prin staruinl. Singuatateal cu sulita de trecu printr'insul 0 tiipregitti sufletnl la eele mat intime indu-I capul, l'a dus la Imptratul,
comunicaiunt ale Duhulut Jut Dum- care se mid" mult 0 aduse jertfa
nedet; el gista acolo acea pace a idolior. Sfintul Oren tie Ina marinimet 0 acele paced nespuse, care turista et cn ajutorul lut Christos
fac s se bucure mat 'nainte de fe- a biruit pre semetul acela 0 nu cu
ricirea cersa. Timp de sese-deel ajntorul deilor mincinost Imptratul
de ant, cat petrecu el in retragere, it ingadui atunci ca a se veselesa
a fost cu totul necunoscut lumei. de cinstea biruintel; 0 I-a dat brinl
Nemulpimit a se ruga pentru nevoile sale, el gra rugtctunt caldurOse pentru Risen* pre care o persecute' arienit, su4inup de protec-

pa imptratilor Constant 0 Valens.

El se hanIa on fructele und finic
din apropiere 0 muri in 12 Iunie,
pe la annl 400.
ONUFRIE not martir, a marturisit in Rio la 1818 lanuarie in 4. .
OR cuvios,

en pace s'a stvir0t

in 7 August.
OR martir, a suferit en Irinet 0
Oropsie, s'a svir0t de sabie in 22
August.

ORENTIE era pe timpul Jul Di-

acelui barbar, care era de mult pret

Apot sfatuindu-1 si nevrend a se
piece a se lepda de Christos, l'a

trimis cn eel rse frap al EA la

cetatea Stalonul din Armenia, scriind

ducelut sii-I cerceteze 0 de vor vrea

a se plece sil. jertfesa mut Dumne-

del, st-I trimitt lart0 inapoi, tar

de nu vor asculta st-I trimits prin
ceth'ile Avazghiei 0 Zachie. Sosind

la Rizian i s'a legat o par de grumaz 0 s'a aruncat in mare; dar eyind nevattmat s'a stvir0t cn pace
in 25 Ianie.
OREOZILA cuviOst martira, prin

foo s'a stvir0t in 26 NH%

oftESTOStRIItE
OREST martir, s'a sfivirOt fiind pus

pe un pat inroOt in 13 Decembre.

OREST a fost din cetatea Tianilor din Capadocia, doctor. Merturisind pre Christos a fost prins de
Maximin guvernatorul pe timpul lui
Diocletian. Nesupuindu-se a jertfi idolilor i merturisind en Indresnffa

pre Christos a fost be."tut cu toiege

ateta in ct i se vedeafi merunta-

ele; apoi l'a dus la cap4tea idolilor

a0 suflind asupra lor s'ati fecut praf;
apoi l'ail inchis in temnite i dupe
epte Vile stand inaintea judecetel
lui Maximin i iare0 silindu-se, ca
se jertfscil

i nesupuindu-se, 1-ad

petruns glesnele cu pirne lungi.

Dec1 legindu-1 eu lantnri de un cal

sfilbatic, l'ati kat repede la gag ei

terindu-1 doufi-Veci i patrn de mile
'a dat sufletnl in 10 Noembre.
ORION martir, a primit cununa
eu Caliopie i Niu in 10 Noembre.
OROPSIS, s'a sefirOt impreune
cu st. Or In 22 August.
ORTESIE cuvios, cu pace s'a se-

vIrit in 15 Iunie.
OSIE Episcop de Cordova se nescu

in Spania pe la jumetatea vcului

al III lea i In feta episcop pe la
anul 295, treind pine la vrista de
o sae de ani. El fu mult timp gloria i podOba bisericei, mengierea
a bucuria tuturor celor ce iubiafi

adeverul. Avu fericirea de a merturisi pre Iisus Christos sub persecu-

torii pgni. Zelul sii cel necratit

pentru apararea credintei contra arienilor 11 merite cele mai mail elogil din partea sinoduluI general
din Sardica i din partea sfintului
Atanasie. Acest sfint dascel (ad. So-

lit p. 837) 'II numeqte parintele E-

El comunice cu Arsacin qi semne o

formule de credinte ariana. St. Ilarie

crede ce a tost a doua de la

Sinniu. Dupe ciiderea sa avu libertate a se intOrce la scaunul sefi. El

muri putin dupe aceea. Sfintul Atanasie (Ad. Solit. i de fuga sua) ne

spune ce. s'a ceit in ultimele momente i anatematise arianismul. Bi-

serica ndstre. serbOze amintirea ml

in Vino, de 27 August.
OSIE profet, fiul lui BeH, contim-

puran eu Azavia, Ioatam, Ahaz

qi

Ezechia regii Indei gi Ieroboam din

Israel. Se crede ce era din Betsemes
sari din Belemot, din tribul lui Isahar i din istoria sa nu se tie nil

mic. Este nnul din profetil a ceror

misiune are mai multe durate dupe
titlul profetielor; de la venirea lui
Ieroboam II pane la mOrtea Jul Ezechia

scurs 122 de ani; este deci

prea adeverat ce. Osie a ineeput a

profeti intr'un timp inaintat din lunga
domnie a Ini Ieroboam i ce. s'a ter-

minat putin dupe venirea lui Ezechia. A voit se se considere ca eel

mai vechifi profet sari ea cel d'intill care sell fi consemnat in scris
profetiele sale. Cartea sa contine alegorii ale misiunei sale; nu evenimente din viOta sa qi este indreptate. en totul in contra domniei lui
Israel care era prospere sub Teroboam i cea d'intei decadent& sub Pecah. In mijlocul unui stil concis, plin
de figuri qi imagine adesea obsenre,
se recunOt4te un scriitor din timpnl
decalentei. Natinni streine nu-1 preo-

cupe. Se pare ca Osia a fost poetnl

sacrn insercinat a scrie pentru Israel
pe and Isaia scriea pentru Iuda. Cu

piscopilor qi persona cea mai ilustre

tote acestea se pare ce yedea in Inds,

de care vorbeqte adesea. Sfintul Pa-

a timpulni seti. A fost privit ca o-

vel face amintire de el in Epistola

racolul mai multor sinOde celebre qi

care Romani (Rom. IX, 25; Os. 11,

25) 17 Octombre.

in deosebi al celuI de la Nicea. Cu

tOte acestea dupe, un exil de un an
la Sirmiu, avu slebiclunea a ceda.

OSTRIHIE nnul din cei 33 martir%

din Meletin (7 Noembre).

P.
PAFNUTIE sfintit mucenic, s'a
s5vIrtoit in 19 Aprilie.
PAFNUTIE cuvios, tatal sfintei

Eufrosinei cu pace s'a Ovirqit in

25 Septembre.
PAFNUTIE Episcopul Tebaidei.

Sfintul Pafnntie era egiptn de na-

qtere. Petrecnd mai mulp ani in

derrt, sub conducerea sfintului Antonie a fost fault episcop in Teba
ida. A fost nnul din marturisitori-

caril, sub tiranul Maximin Daia a

perdut ochiul drept i opoi a fost
condamnat la mine. Sozomen gi Teo-

doret adaoge el i s'a Mat pulpa,

stanga, dark ca acsta sa marginit
numai la nervi, ceea ce lipsi pre sfin-

tul de tolosirea cOpsel stingi in tot

restul vietei. Ensebiu ne spune ci

Canonul al treilea din Nicea opria

pre clerici a tinea femei prin casele
lor, afarh de mama, matur, sora, sat
o femee, care n'ar putea da niol un
prepns. Dupa Socrat i Sozomen, Pkrinpi sinodulul voatt sa fact o lege
general& care sa oblige pre episcopi,
pre preop, pre diaconi i subdiaconi
sa nu traiasca cu femeile ce le aveak
inainte de hirotonie; dar Pafnutie
sculiindu-se in mijlocul adunarel enstinu, c5. trebne sa se observe vechea

tradiPe a bisericei, care opria pre

clerici a se casatori dupe: hirotonie.
Aceia0 autori, spun ea socotinta lui
a fost primita de sinod i el legea
proectata n'aa avut loc. Cap-va autori moderni trag la indolala istoria
acsta a MI Socrat i Sozomen. Dar

atunci mai mulp creqtini suferir

areaq1 tortura. In sfirsit dandu-se
paces Bisericei, Pafnutie s'a dus la
turma lui. Sfintul Episcop se arata

nimic nu se pte improtivi. De ce

nu s'ar fi respins o lege prea severa

forte zelos contra arianismului, care

se r5spandia In Egipet. Sfintenia

condipe, ea sa nu se desparta de feme-

lui, unit& eu titlul glorios de marturisitor, II atrase veneratia Parintilor sinodului din Nicea. Pe and se
pnea acel sinod, marele Constantin
cunvorbia adesea cu el in palatul
sat si nu-1 lasa sa piece, pang ce
nu-I saruta cu mult respect locul
unde fusese ochiul cel perdut pentru
credinta

in acel timp pentra cati-va Omeni ca-

satorip, carii fuseserk hirotonip cu

ile lor? Sfintul Pafnutie era strins

legat cu st. Atanasie si alp episcopi
ortodoxi. El insoti pe st. Patriarh
cu st. Potamon de Eraclea i 47 de
Episcopi Egipteni,la sinodul care se
tinu in Tir in 335. Num5ru1 cel mai
mare din acei ce compuneak adnnarea
acOsta profesak arianismul. Pafnutie

zkri in mijlocul lor pre Maxim epi-

scop de Ierusalim. Indignat de a

PAGAR1E

629

giisi In mijloeul kr un episcop or-

euvIntul Domnulul, ce dicea: Ca. de

todox, care mArturisise pre Christos

in cea din urma persecutie 11 lug de
mina. yi-1 same din adunare, 4iand,

va dolandi omul lumea tote, 011

va pIerde sufletul sed, nu va afia

a nu pOte suferi, ea un om, care

purta ca 0 dinsul semnele publice

fletuluI 'seA".

ale zeluluI se6 pentru aptrarea eredinta sa. fie amagit de ereticl, cariT

se hottfisea a perde pre Atanasie,

dobindfi de o potriva en paguba suPrimind Pagarie scrisOrea acsta

de la maIca sa c i cetind-o,
in sine a Inceput a plinge i arun-

andu-se pe pamint, striga: Milueqte-me Dumne a tot tiitodule gi nu

me rusdna pre mine robul teit Ina-

eel maT mare aparator al articoluluI

fundamental al credinteI acesteIa. L'a
informat apoI de comploturile arieni-

intea ingerilor 0 a Omenilor, ci fie-tI

lor pe care nu le cunoidea pint atuna, 11 deslipi de dIn0I gil alipi

pentru tot-duna de st. Patriarh al

milt de mine pentru mare mila ta.

Vq.endu-1 unit din palat plingnd
ci 4icnd unele ca acestea, ati spus

Alexandria. Nu maT tim nimic din

vita st. Pafnutie. Amintirea luT

imperatuluI. Mergand el fata 1-a (lig

Imperatul, spune mie prea Iubite Pagarie, egt1 Nazarinn? is.a sfintul:
sunt Nazarinn c i creOin. Imperatul
I-a clis: lOpada-te de numirea acsta
dna til la mine; gtiut fiind-cii nu me

se face in diva de 25 Septembre.

PAGARIE martir, era pe timpul
luT Diocletian 0 Maximian, and eel
ce se mrtursla pre sine a fi creOin,
nu numaI cI se lipsia de tOta averea

sa, ci 0 de viatt, dupt ce mai In-

tl suferea felIurI de munci, cre0in

din strmo0I seI, caril locuIati in

Vilopati din laturea Unanilor; barbat Malt de stat i frumos, care ducendu-se la Roma s'a Imprietenit cu
Diocletian, pentru care s'a facut yi
eel Intal membru al Senatului pi
forte Iubit Imperatulut Aqa e pentru
multa dragoste ce aveati Intro el,

Pagarie s'a lepadat de eredinta sal

Pentru acsta i s'a dat multe darurl,
unele cu hrisOve, altele numaI cii im-

perttesca porunca, ca prin acsta sa

alb tot c4tigul i odihna. Inytiin.
tfindu-se fericita sa mulct i sora sa,
mal IntaI prin scrisOre, II sfatulatt sa,

aduca intru a sa pomenire frica lui

Dumne4eU, Tar apoI infricoyata acea

judecata, prin care adeverea, ce. eel

ce au cunoscut pre Christos i eu
Indrasnla Pail marturisit Inaintea
imperatilor 0 a domnilor, ce fella de
fagaduintl alt luat, Tar eel ce alt
fagilduit yi s'aa lepadat de &Inanegeirea aceluIa, ce feliti de osIndI alt
luat? Pe langa acestea 1-0.4 scris si

voi grbi a-tI rapi viOta, pint ce

maT Intai nu vei trace prin multe
muncl. Iar sfintul 1-a dis: Me entremur and me golden ca. m'am
lepadat de credinta mea i m'am unit la gaud cu tine. De scum nu me
volli lepida de Christosul met, chiar
de vet topi trupul meA asta-41 sad
dupa multl anT cu multe felIurl de
munch, precum

icl. Munch afintul a

primit bltai cu vine de bot. 0 tot

senatul find fata a Os Imperatul,
041 ca Pagarie sachelarIul 0 seriniarIul Impeatia a *la in credinta
Galilienilor. Deci spunete-mI ee-1 vol

face luT? Iar el at 4is: Porunceqte

o Imperate ea in priveliqte gol fiind
el se, fie batut, apol sa fie trimis la

stiipanitorul din Nieomidia spre a

se pedepsi acolo de acela; ea a nu
ne facem nol partagI sangeluI lui,
fiind Iubit de tine. Dec1 a placut sfa-

tul acesta ImperatulnI each mult II

Iubea 0 nu vrea sa-1 vadi mOrtea
luI. Dupt ce PaA btut cumplit, a
poruneit osta0lor sa-1 duel in Nicomidia, undo infatiOndu-se sthpanitoruluT, fiind a era silnicit spre

630

PAHOM1E

raspunsuri a dis: Din porunca imperatesert ai inteles eine eunt, i dar

f cele oe socote0i cu osirdie, i Vara
frica. Guvernatorul intrebandu-1 de
nume, a raspuns ca se nume0e Pagarie, ca este creqtin din moql stramql, ea amagindu-se, s'a unit cu 1mp6ratul; dar indreptandu-se cu ajutorul ml D.det, este gata s mOr pen-

tru el, ca Oa se spele de grepla ce

a facut. Las& acestea i fa. placerea
imparatului, dise judecatorul, n'aq voi

ca s piara un om frumos ea tinet

Sfintnl raspunse: pierdarea acsta
este vremelniefi, dar educe vieta yeeinica celor ce at ales-o pentru Christos. 'Wend stapanitorul neinduple-

carea, a poruncit

sa.-I

tae capul in

19 Martie.
PAHOMIE cuvios, cu pace s'a sa-

vir0t in 6 Mal.
PAHOMIE cel mare. Cu tote ca
st. Antonie este privit cu drept envint, ca incepetorul cenobitilor sat
ealugarilor, carii traesc in comunitate, 0 st. Pahomie se socote0e ea
intemeetorul acestui fel de viOta. In
adevar, ca el este eel d'intai care
scrise o regula monahala.
Pahomie se nascu in Tebaida de

sus, pe la anul 292. ParinVii sat,

carii erat idolatri 11 crescura in supersti tiele paganismului 0 in $iintele

Egiptene. Din tinereta, arab: multa

blindeta i modestie i mai ales o
mare aversiune pentru cerimoniele
profane intrebuintate in cultul ee se
da idolilor. La vrista de dout-deci
de ani fu inrolat in armata imperiall.
Se crede ea acel imparat era tiranul

Maxirnin, care supuse Egipetul in

anul 310 0 care dupa doi ani se

lupta cu marele Constantin qi Licinie. Pahomie i alte persOne inrolate

all fost imbarcatl pe un vas ce pogora riul. Sera ajunsera la Teba sat
Diospolis capitala Tebaidei. In acel ora era nn mare numer de erestint. Aceqd adev6ratI ucenict a lul

Iisus Christos, carii &Antall Vote o-

casiunele de a mangaia i ajuta pre

acei ce erat in nenorocire, avura

mill de soldatil ce-i tineati inchiqi
gi erat tratati fOrte r6i1; ea 0 cum
ar fi foot copiii lor le procurara cele
necesare. 0 virtute aqa de mei,. 0
gra nici un interes induioqa inima
hit Pahomie. El voia sa 0ie cine
sunt bine-facatorii si. Dupa ce at

aflat el cred in Iisus Christos, Fiul

hit D-det, i ca se ocupil necontenit
cu facerea de bine, avend in vedere
o r6splatire viitOre, se siniti atras
de dragoste care legea kr, 0-1 prinse
un dor invilpliat de a servi pre D-deu,
care inspira asemenea porniri inchi-

natorilor sei. A doua i continuand

calea, numai amintirea de fagadui*

data l'a pazit sit nu cada in *at.

Maximin fiind invins, armata sa se

impraqtia i resboiul se sfir0. Pahomie se retrase intr'un orlqe1 din Tebeide, undo creqtinii aveat o biserica; acolo se puse in rindul Catehumenilor sat acelor ce se pregateat
spre botez. Dupi Ore care incercari
a fost admis la taina renaqterei ti
primi botezul cu cea mai mare riv-

na. Din moment ce a cunoscut la

Teba sfinta astir& credinta, el n'a

mai incetat a se ruga: Dumne-

deul met, Creatorul ceriului 0 al

plmintului, octal cu milostivire gi
m6 scapa de primejdil; invata-m6,
cum sa plac inaintea ta. Dorin0 gi

siliva mea este de a te servi 0 a

implini vola ta cea sfinta". Incepu

lucrul mantuirei sale, jertfindu-se en

tot sufletul eat Ini Dumnedel Stiea

ca darul este de un mare pret; ca
trebne sa dea totul spre a-1 primi,
ca eel ce'l eanta en lenevie nu este
vrednic de el, 0 ea trebue sad canto
en .00, inima.
Dand fagaduintele la botez se &i-

dea cum ar face sI le implinesca.

Stiea cl chiar rivna are 0 ea primejdiele sale; ca demonul indemna

PAHOMIE

adesea pre un incephtor nechibzuit

sa face', ceva, mai pre sus de puterile sale; ca se expune, and voeste
sa sbOre prea sus; ca adesea se amageste cine-va luindu-se dupa gindu-

rile hi si nu primeste sfatul calor

ce ah mat mult experienta. Ast-felit

grijia lui sea mare, era de a lua un

povatuitor intelept i luminat.
Auclind ca un bhtri'm anume Palemon, servea Int Dumnerleil au multa
sfiintenie in desert, se duse la el

si-1 rug& sa-1 primesca sub asculta-

rea lui. Sihastrul II arata eh, vita

ce o ducea el este esprit i grea si
ca multi s'aii incereat in zadar sh
o urmeze. L'a sfatuit apoi sa incerce

mai intall in vr'o manastire; i ca

eil-I dea idee despre starea ce o
dorea el, II (Pe: VecIT, fiule c manine pine $ sare, nu cunoso vinul
pi untul-de-lemn. Jumatate de nOpte

o petrec in cintarea psalmilor sah

in cetirea sfintel scripturl. Cite o
data se intimpla sa nu dorm noptl
intregi". Pahomie se minuna, dar
nu se descuraja. El rhspunse, ch, se
simte destul de tare spre a face oil
ce pentru mintuirea sufietuluI sit,
$ in acelas timp fagadui bhtrinulni
ca va face ce-I va ice. Palamon
multamit de rhspnnsul ski, nu mai
inti4ia i primindu-1 II imbrach, cu
held& calugarescii. Ucenicul, ajutat
de exemplul staretului shh, incepu sa

studieze inima se proprie si prinse

gust pentru singuratate. Cel dot pusnici citeah cite o data thtti psalti-

rea; luerart on minele ca s aib

en ce trai si s. ajute pre sitraci.
Pahomie in rugaciunile sale, cerea

631

La inceput atipIa cite putin la rugacIunea de nOpte. Palamon il destepta on cuvintele: Veghka i te
roga, draga Pahomie, ca sh, nu te
birulasc vrajmasul, yi sal rapsca
tot fructul ostenelelor tale". Il mai
punea cite ()data sa care nasip dintr'un loc in altul, pima ce-I trecea
somnul. Ast-feliu se obienula tin&

rul sa se intaresca in priveghere.

Mal avea obicelul s. se folosesca
de tot ce cetea si-$ forma de aid
regula de purtare.
Inter) i de PastI ill 4ise Palamon
s. gatesca de mincers. Pahomie gindindu-se la serbatOrea sea mare, puse

in erburile amare ce le adunase sare

putin unt-de-lemn. Bhtrinul thou
rugaciunea $ vhcpnd unt-de-lemnul,
se lovi pe frunte i clise cu lacrimi:
Mintuitorul me5 s'a rhstignit si cit
sa mh desfatez cu unt-de-lemn"?

nu voi sa guste. Pahomie se ducea

cite o data inteun desert anume
Tabene, line% Nil. Intr'o i pe sand
TO Wee rugaclunea aucli un glas
care-I porunei sa zidesca acolo o ma-

nastire, destinata a primi pre totl

eel ce ar fi trimi$ de D-clet, ca se-I
servsch, cu crednita. Pe timpul acela,

mai primi de la un Inger, care i se

arida instructiunI privitre la vita
monahala. Inturnindu-se la Palamon

II spuse cele intimplate. El se dusera arnindoI la Tabena i Acura

o chiiiu, pe la anul 325, cam doll&
4.ed. de anI, dupit ce st. Antonio
facu manastirea sa. Dupa un timp,
Palamon se IntOrse in sigurtate pi
fagadui uceniculuI seh, ca-1 va vedea
pe fie care an; dar muri indata duph,

mai ales curatia inimei, pentru ca

Sind cu totul deslipita de fapturi

aceea.

sa iubSsch, pre D-rleh din tOth. inima.

st. Pahomie a fost Ion, fratele seh

Spre a omori patimile din germine,

se deprinse cu umiiina, rabdarea pi

mai mare. Murind el venira a1iI aga

ca a fost nevoit se-0 marOsca case.

bunatatea. Adesea se ruga cu minele intinse in forma cruceI, cum

era obicelul pe atnuel in Biserica.

In scurt timp se vh4u in fruntea a

o sag de monahl. CincI-spre-qece
ani a petrecut el far& sit se cuke

Cel d'intai ucenio pre care-1 avea

AA2

PAHOMIE

qi nurnal cite pntin se odihnia pe

o !Ad. Prin regnla oe dAdu ucenieilor lui, postul qi lucrul era potri-

tea sa cinstia cu deosebire pre episcopul acesta; nu numal din cansa

eminentelor sale virtuti, dar qi din
causa alipirel sale la credintil. Avea
ca 0 dinsul multi'', grOza pentrn eresie 0 se improtivi in tOte ocasi-

vit en puterile fie ofiruia. Mancafi in

oomun' 0 in thcere, ou capul acope-

nit ca si nu se vadg. Camilauca era

flcutit din panel grOsil, precum 0
tunica faxi maned. Umerile era acoperite cu piele de capra. alba. Se
impartAqafi in prima qi ultima fii a
Aptamanei. Novicii erd.fi incercati

cu a sprime inainte de a lua Win.

St. 1 ahomie nu hirotonia pre calugiril sei: qi. manastirele sale era
seevite de preoti de afargt. Cu tote

ele progreselor arianismului..

Pahomie avea o sod, care veni
sA-1 vac% in manAstire; el I-a trimis
vorld la pOrtA, cA femelle nu pot sA

intre acolo 0 cit destul este sa qtie

.

ei trAeqte Ind. Cu bite acestea cand

a afiat ca. ea doreqte sA se consacre
lig LI-4eil, i-a zidit de cea parte de
Nil o mAngstire, care fu indata plinA

gicestea primia preoti earii cereal

haina qi continua cu servirea. Toti
bora, dar erafi diferite soiuri de

de feciOre zelOse pentru .practica tuturor virtutilor. Inteo tli. mergend la

kern. Unul nu era neocupat; mare

grip. avea Pahomie de bolnavi pre
care-i mangfila 0 ingrija singur.
Legea tficerel era aqa de aspri, ca
daci cine-va avea nevoie de oeva,

talni pre un mort ducendu-1 la grOpit.

cerea prin semne. Mild mergeafi din&an loc in altul, meditail asupra vre

unni loc din seripturA sat canta

psalmi lucrind. Cand murea vre un

frate totl se rugat pentru dinsul 0

se adueea jertfa cea fad de singe,
pentru ertarea pecatelor lul. Paho-

Pane, una din mAnAstirele sale, in-

8tiind cii vieta sa n'a fost conformi

en preseriptiunile regulei monahale,
a poruncit sa. inceteze eu cantarea
psalmilor qi sA-1 desbraee, liand cA
pOte D-cleti se va milostivi de sufie-

tul lui, dad. trupul va fi despretuit

aid'. Intre minunile svirqite de sf intul, autorul vietei sale spune, d vorMa &ate o data latineqte 0 greceqte,

cu tOte di nu le invtase 0 cil vindeca bOlele 0 pre energumeni: dar

mie mai zidi Ind 6 mfingstiri in deolara adesea celor intristati ca. ne-

Tebaida, dar aprOpe unele de altele.

In 338, alese ea reyedinta acea numita Pavan safi Pafi. AlAnAstirea acOsta deveni mai celebra de cat cea

din Tabene. Sfintul prin sfatul lui

Serapion episcop de Tentira, zidi o
bisericA intfun ores vecin, in favOrea saracilor ocupaVI Cu paza turmelor. Acolo fan cat-va timp serviclub de lector. Nimic nu era mai minunat de cat pietatea cu care cetea
poporultil cnvintul lul D-fiefi. Convertirea mai multor credincioqi ail

cazurile lor erafi o dovadA de mila

mill

D-clat 0 nu cerea vindecarea

nimenui, dad ar fi fost vAtAtnatOre

mantuirei. Teodor nnul din eel mai
de aprOpe ncenici ai sei, care dupA
mOrtea lui a remas conducetorul minastirelor, era supArat de o durere
de cap neincetatA. Unit rugand pre
Pahomie ca sfi cad de la D-cleil vin-

deoarea sa, el respunse: Este adeve.rat, cA infranarea 0 rugAciunea

mult folos aduc, dar mai de folos

este rAbdarea in lidle".

Grija lui era de a vindeca pre

ucenicil de patimi qi. mai ales de
mandrie. Inteo cli urt cAlugAr hod
Pahomie 0 s'a dus la Tabena s1-1 indoit cat era prescris, done rogovadli in anul 333. Pahomie din par- jini in loc de una, 0 le puse intent'
fost rodnl zelnlui Oh. Episcopul vole,

sA-1 fad preot; dar el nu primi. St.

Atanasie respect& fOrte mult pre st.

PAHOMIBPAISIg

kc, ca sa le vada sfintul. Pahomie

gaci indata email ofilugarului: lath
munch 0 chin pentru diavolul". ApoT
mnstra deqertkInnea acsta. Caluga-

rul fu pedepsit a nu eqi din cash

cind luni aril a maim alt-ceva de oat
pane 0 aph.

Un tink anume Silvan, care a

fost comic se retrase in nna din manastirile lui Pahomie pentru pochinta;
dar cat-va timp vietui cam neregu-

lat. Ornul luI D-4.a se silia a-1 indrepta prin mustrarl parinte0I; se
met cu lacrimi pentru intrcerea hit.
Inteo rli. descriindn-ipedepsele ce safer caleatoril de lege, razele harului

se revfirsari in inima lul Silvan, 0

de aid duse o viOta forte regulatit,
El planse ratacirele vieteT sale trecute; necontenit se mnstra el a pangarit sfintenia stard sale prin nep5.sare. Grind cautat fratiT sad man-

633

'Astra spiritul institutiel kr, chile

in mijlocul dediderd generale.
Sfintenia sa n'a putut sa fie souEta de calomnie. A fost eitat in
349 inaintea unlit sinod de episoopl
adunatl la Latopole, spre a Mspunde
mai cigar la acuzatiele adnse in contra luI. El se justifica confundand
; dar eu atata
Mutatea inirnicilor
umilinta c atrase admirarea tuturor
Parintilor din sinod. In acelair an
murir o suta de calugad din ministirile sale. Insuqi el se imbolnavi
de holera. In mijlocul dnrerilor color
mai grele arittft o rabdare i o seninatate vitejOseft. In cele din urma
momente indemna pre flit MI El fie
ea luare aminte; apoT insemnandu-se
cu semnul crucd adormi in Domnul
in vrista dec incI-4ed i gpte de anT.
Prin exemplele sale Pahomie 'tin

sa condaca pre ucenicii la o inalt

gle, el le Aspundea: Ah! Cum al perfectiune. Era tot derma cel de:Tipntea sso, nu plang, cand m5 gan- tan la ascultarile cele maT grele;
deco la prima anT 0-mi aduc aminte Paladie i Casian observa la el o
de prof anarea lucruld celni mai sf int?

S. nu m6 tem Ore, ea se va deschide pamintul gi mtS va Inghii ca

pre Datan i Abiron? Lass* dar ochit mei sa verse necontenit isvOre
de lacrimi, ca sa-mi sp5.1 multirnea

pkatelor mele. Chiar de al muri

de durere, tot nu se va imbldntli dre-

ptatea lui Dumneclefi, pre care am

maniat-o". Prin aceste dispositiud
de clinth i caldura, Silvan lieu progrese acra de marl in virtute, ca merita sa. fie propus altora ca model.
El muri dupft o oain ta. de opt ant
si luI Pahomie se descoperi ca. se

buoura in cer de prea fericita nemnrire.

Ca darul minunilor sfintul avea

ei darul profetiei. El preylise destra-

balarea calugarilor in cursul veu-

rilor. Era patruns de sea mal vie

dnrere 0 se mangaIrt gandindu-se
numal, c multi din nceniciI sit vor

regularitate minunatii. Cel &Ara admira tacerea absoluta ce domnea in-

tro fratl, aa ca de0 numerod, ti

se 'Area a fi intr'o pustietate. far

Casian (lice ca en eat erat mal multl

calugarl en atilt mai mull se observa

disciplina. Totl fratil se supuneafi

superioruluI, ea un singur om. St.
Pahomie se temea sa nu se lase la
oparte cea maT mica regula. El Oka
ca rivna nu domnegte mult timp inteo manastire. Daca disciplina erabeqte in comunitate, acasta provine
mat mult din slabidunea superiorulut
PAHOMLE ouvios martir, a marturisit in Filadelfia la 1730 Mal 21.
PAHOMIE martir s'a sv2r0t in-

necat in 13 Iannarie.
PAISIE eel mare, nisout in Egipet din parintiI bine-einstitorI, &vend multi bogatie i impodobit cu
cele-l-alte stralucirl, ati invtat
pre fiul lor sa sporsei in ode Dumneslee0I i omene0i. Duph savir0rea

634

PAISOLIPIEPAMFIL

acelet. ucideri. nand

tataluI s6ri fericitul acesta prune

Inca 0 mai min de cat cei-l-alt1

nepartaq

fro* a rmas la malca sa, care fiind forte amarita i s'a aratat ceresc
Inger, prevestindn-I bunk. sporirea
luI i icandu-1: Pre fiul tk Paisie

virsit cu pace in 28 Ianuarie.

PALAMON cuvios, en pace s'a

yi

alte minuni, lar maI ales facandu-se

minunat prin modul vietuireI, s'a sk-

ci avendu-0 capul plecat i dandu-se

la petrecerea sihastrsca, intru atata

stSvirsit in 12 August.
PAMFAMIR martir, s'a s6virsit
impreung cu St. Solohon in 17 Mai.
PAMFIL preot i martir (309).
Nu se pOte stima in deajuns qtiinta
cand este sfintit prin religie qi are
de obIect marirea lui Dumneleil. In
aceste dispositiuni studia st. Pamfil.
Era dinteo familie bogata i distinsk
nascut la Berit, ()rag pe atuncl renumit prin sic6le1e sale. El petrecu
ceI dintai anl in studiul diferitelor
0iinte ce se predati tinerilor dupa
care ocupa una din primele sarcinl

a covir0t pre top, in cat a vorbit

ale magistratur el.

l'a ales Domnul, ca s marsca

gi

s laude sfint numele sgA eel failslat in vecii vecilor. Acesta este plkcut lui Dumne4et, i l'a apucat pre

el de mina; Ito maica sa a rilspuns

dumnelleescului Inger: Top al lui
Dumneclek sunt. Dup ce s'a facut
mare a primit shima monahala de
la cnviosul Pamvo, care l'a sratnit
s nu caute in fata Omenilor. TreI

anT a vIetuit fara sa ridice ochii,

cu Domnul Christos i I-a spalat

Abea cunoscu pre liens Christos,

gandi numat la mijlOcele de a se
sfinti. El parasi totul spre a se deda
numaI la practica virtutei. Obiectul
studielor fu schimbat i Sfinta scrip-

piolOrele NI, care apa dupii spllare a

gi

b6ut'o i s'a facut incep6tor vieuirel celei mal pre sus de om, ajnnend la cel maI inalt hotar; si atilts nevointa a pus, a aflandu-se

tura i se paru c merita Ingrijirile

cu trup muritor, se radicase maI pre-

sale. Cu ttii intinderea cunostintelor

sus de trup. Ajungnd intru sand

btranete s'a gvir0t ,cu pace in 19

sale 0 demnitatea serviciuld sgg,

nu intirclia a set pune in numkrul
ucenicilor luI Pierin, care urmase
lul Origen in marea scOla din Alexandria. Dupg aceea se aqqa la

Innie.

PAISOLIPIE martir, de sabie s'a

skvirclit in 15 Aprilie.
PALADIA martirk s'a s6vir,it
cu Meletie Stratilat in 24 Mai.

PALADIE, facandull o casuta

Inteun munte s'a inchis in ea. Deci
Impodobindu-0 vita cn privegherea
yi necurmata rugacInne i cu pos-

tirea, a luat de la Dumne4et darul

facerei de minuni. Cad un negutator, care purta cn sine mnit aur, fiind ncis de fac6toril de rele, Pati aruncat la up chiliei sfintulni. Dnp
ce s'a facut iu i s'a Oat lucrul,
totl invinovatlat pre cuviosul; care
fiind inconjurat de atata multime
s'a rugat lul Dumnec Teti gi a inviat
mortni Acesta sculandn-se a aratat
pre noigair 0 a Os c. Cuviosul este

Cesarea in Palestina, uncle forma an

oheltuelele sale o biblioteca Insemnark pe care o darui bisericei din
orapl acela. Biblioteca aceIa era compug. din trel mil de volume. Se ga-

Asti mai tote operile

cele vechl.
Pamfil mat stabili la Cesarea o gcOlgt

publick pentru literatura sfinta. Biserica-1 datoregte o minunata editie

a Bibliel. El transcrise singur acea
carte sacra cu cea mal mare ingrijire i distribui mat multe copiI gratuit. El urma caracteruluI skk forte
milos i dorinteI de a ajuta qi incuraja pre acel ce voIatis h se perfectioneze in cunostinta Scripturet
Iutrebui+ mult operile Jul Cori-

tAMFILPAMVO

gen yi multe din

685

ele le Copia: cu

aceeayl* religie. Porfiriu raspundend

mgna sa. Compuse apologia acestuI

afirmat;v, l'a muncit forte aspru; dar

*into, &Ind era inchis cu Eusebiu.

Scrierea acasta era Impartitg in 5
cgrti; ne ramine numat cea dintgi
in traducere lating a lui Rufin, pgstratg in operile lui Ieronim. Se priveyte ca o piesg terminatg. Dar nimic nu era mai adtnirabil in Pamfil

on tOte el carnea sa era bud*. foi

se vedea intestinele, nu se audi de
la el nici nn suspin. El muri prin
foc, chemind numele lul Iis. Chr.
Ast-felIti lug cel dintgiti cununa, de
M

intrase in laptg

cel din urma.

de cat dragostea pentru umilintg,

Seleucus din Capadocia fu condamnat

prisonied
fest perde capul cu

de care dg cloyed): in prefata la Fap-

pentru cg a adus ml Pamfil non-

tele Apostolior. Spre a practice intr'un chip yi mai perfect departarea

tatea biruintei 1111 Porfirie. Era un

de avere, o impgrti la Arad. De

altmintrelea avea pentru sclavil
servitorii sl dragostea until pgrinte.
Trgia fOrte cumptat. Fugind de lume

se retrggea in singurgtate, ca s
servseg lui D-iei en mal mmHg Ii-

bertate. Prin muncg gi practice virtupor se pregatia la martiriu. Pamfil fu arestat din ordinul lui Urban
guvernatorul Palestinei, in anul 307.
Eloquenta i eruditiunea, en care spare credinta sa, ii facurg sa, fie
condamnat la cele mai grele torturI;
dar unghiele de fier, ce-I sfayittA dostele, ruying pre judecgtor. El ramase

apoi in InchisOre doi ani. Mai multi

creytini erail InchiI cu dinsul. Dol

din ei se curgtirg prin botezul foculul, cad eraA catehumeni.
Dupil mOrtea lui Urban, in Palestina veni gnvernator Firmilian.

oficer care in 298 fusese bgtut pentru credintg. De atuncl trala retras
servind saracilor de protector gi pa-

rinte. Firmilian avea in case sa un

servitor anume Teodul, pre care-I
labia din cause probiatei yi virtutilor sale; dar audind c este ()mytin, l'a condamnat sa. fie rastignit
chiar in diva aceea.
Un Catehumen din Capadocia, care

se numia Iulian, fu ars ca i PorfiHe, pentrn ca, pe sarg saruta corpurile martirilor.
Sentinta contra lui Pamfil yi so-

tilor sal fu executata in dine de 16

Fehr. 309. Corpurile kr ramaserg
expuse ca sg fie sfayiate de animale
salbatice, dar dupg, patru-dile au fost
gasiti intregl. Creytinii luande-le,

Acesta continua persecutia. El chem..

pre Pamfil cu Valens yi Paul. Valens

le ingroparg cu cinste. Eusebin din

Cesarea supranumit Pamfil, pentru
stima ce avea de el, find amandoi
in InchisOre, nemulta.mit ca aminteyte In istoria sa, I-a scris viata

*con al bisericei din Ierusalim, era

un venerabil batrgn, care ytia pe de
rost Vita scripture. Paul ngscut la
Iamnia in Palestina, argtase mult
zel. Judecgtorul ggsindu-I neclatiti
in credintg, II condamng la mirte.
Porfiriu un sclav al lul Pamfil, pgtimi impreung cu el. Vedend ca staptinul sit yi altii sunt condamnati.
la mOrte, indrgsni sg carg de la ju-

in trei carp; dar astg-di nu mai

sint. Se pare ca. de acolo a kat Metafrast, cele ce spune despre dinsul.
PAMFIL i Capiton, de sabie s'ati
savirsit In 12 August....
PAMF IL martir de pe timpul liii
Maximian imparatul i Urean Domnul Palestinei, fiind bgtut cumplit
inchis s'a savIryit in 5 Noembre.
PAMFILION martir, s'a saviryit,

decgtor permisiunea de a inmorminta

cu Pamfamir in 17 Mat
PAMVO euvios. Sfintul Pamvo
incit din tinerete se alipi pe ling/

corpurile lor. Firmilian plin de manie, 11 intreba, dug yi el profesa

636

tAMVO

st. Antonio in pustie, si avend mare

dorinVi a fi primit in numiSrul uce-

nicilor s, il ruga A-1 prescrie regale de purtare. Patriarhul vechilor

sihastri II spuse, cil trebue sii teaLisa tot-duna in pocgint& 0 zdrobirea inimel deslipindu-se de lume

a pune in practia lectia acsta. Spre

all ajunge scopul, id impuse o ti.-.

cere necontenia; 0 &and era nevoit
s'a respundi la intrebririle ce i se
Masai, cantitria tote cuvintele ce
trebuia sii, le rostsck. Die intregi
se gandia asupra rspunsurilor ce

si de pofte lumest1, FA nu se increda

nici-o-dat& in sine 0 in puterile pro-

trebula s& fao acelor ce-1 consultail.

prif, .sii vegheze cn luare aminte asupra inimei sale si a tuturor simturilor sale, fie-care faptil a sa sit
fie ast-fellil, ca sri nu se &Masa In

perfectiune, ce: intrecea cMar 0 pre

St. Antonie. De altmintrelea cuvinarile sale se distingeall prin inte-

urmil, in sfirsit s&-s1 infrineze limba

si poftele. Pamvo incepu sii practice
aceste invgtilturi.

Mortificarea sensualitiltei, asa de

malt recomandatiL de prind, este
unul din mijlOcele principale spre a
supune simtirile 0 patemile. Fiind-c6

are de obiect ceva din afarii, ocasiunile de a o practica aunt mai dese.
Virtutea sa principal& este de a
chema la datorie partea sensual& a
sufletuluI, care incepu a se rescula
prin nesupunerea protoprintilor nos-

tri. Asemenea si obligarea postuluI

este o parte din podiinta din afaro..
Vita aspra a atator sfinti trebue
sii, rusineze pre aceI crestini care-0
indumnedeesc pantecele, aunt veajmasi crucei Domnulni sail moil nu
aa curajul a se improtivi ciitusi de
putin sensualitatel. Cum di se ptii
cine-va conduce pre sine, clind este

rob unei patimi asa de marsave ?

Sfintul Pamvo escelil pintre vechit
pusnid, atat prin continnitate crit
0 prin asprimea posturilor sale. El
se distinse 0 prin intelepciunea cu
care .a &that still st6pansc'a limba.
Inteo di intrebfind pre nn pusnio,
acesta 1-a amintit de cuvintele psal-

mului 38: Pis-am, priveghia-volli

sa nu pkatuesc cu limba mea". Indata ce audi Pamvo aceste cuvinte,
se IntOrse la chilia sa, fr sil mai
asculte al doilea vers, dicend ea este
destul pentru odatii 0 ort, se va sill

In acOst& privintii ajunse la gala

lepciune 0 prudent, ascultindu-1

ca pe un trimis al lui D-deq. Ava
Pimen dicea de dinsul; Se observa
la ava Pamvo trd practice din afaril vrednice de urmat: postal gil,
ce 1 face pe fie-care di piuri In sarri;

dicerea si o mare aplicare la lucrul

manilor".

Sfintul Antonie aminda adesea

ucenioilor datoria sihastrilor de a

lucra atat pentru pociinta cat si

pentru a inlgtura trandilvia si a intretine vigOrea sufietului prin esercitiele pietgtei. Necesitatea acestd
practice, pe care o cunostea prin
propria esperienta, i-a fost confirmata si prin o visiune, de care se
vorbeste in vietile Pfirintilor astfellii: Ava Antonie, sedend in de-

sert, se sin* turburat de tristete,

prin &dud rele si arniiraclunl ta-

untrice. El dise mut D-defi; DOmne,

doreso s& m6 mantuesc; dar gindu-

rile care md turbufa aunt piededi

mintuirel mele. Ce sil fac in intristarea care mi3 istoveste. Cum sii scap"?

Se scO15. indata 0 se duce in chilie.

Acolo vede un om care lucra stand

0 apol se ruga; ceea ce fricea in

mai multe Astimpuri, amestecand astfeliti rugilclunea cu lucrul manelor.
Nu se indoia cil omul acesta era ingerul pre care D-deil i l'a trimis, ca

sg-1 Inv* ce s faca; 0 ingerul

I-a dis in acelas moment: II 0 tu

asa 0 te vei mantui". Antonie plin
de bustrie 0 de tuoredere, se folosi

i'Agvo

687

cea mai mare exactite si nu se te-

Parinte, ce acolo aunt tre sute de

livre de argint? Fiica mea", respunse ava fare sail arunce ochil
asupra banior. Acela carda I-0 fa-

mea de alta, de cat se pearde eat de

cut darul acesta n'are trebuinte sa 'tie

putin din timpul care-1 era asa de

cat cantereste. Dace l'ai daruit lui

de acel mijloc de mantuire si a fost

linistit in tot cursul vietel sale. Sf intul Pamvo urma act:4W maxima en

nu-1 proslavesca inaintea Omenilor,

D-4.a1i, care a primit eel doI bad

al vedavei sa 1-a socotit mai multi
de cat darurile bogate ale avutilor,
nu mai clice nimic". Melania pove-

ci se fie despretuit de dinsii. Dar

sti singura ml Paladie cele ce le

pretios.

Iubla asa de mult umilinta, ce se

rugg, lui D-let timp de trel ani s.

Dumue4t l'a proslivit in vi, folosindu-se de laudele ce i se adumat ca se se umilesca i mai mult.
Strelucirea darurilor, care lumindi
sufletul sett se reverse in fata sa;
in esteriorul set se observa un aer
de majestate

un fent de

lu-

mina' divine, care-1 fecea in cat va

asemenea ml Moisi si care oprea pre

spunem aioL

Sfintul Atanasie ruga pre sfintul Pamvo se lase pustia i se vie

la Alexandria spre a rusina pre A-

ried, dand merturil despre divinitatea lui Iisus Christos. Sfintul

avg, fiiind in acea cetate, incepu
et plange amar la vederea und
comediane care era getit

se, se

eine-va a cede in fate lui. Sfintul

sae pe scene; si find intrebat de

Antonie admirand curetenia inimel

sale si steptinirea patemilor, avea obicei s spue de dinsul, c. temerea
de D-4et l'a Witt sanctuarul st. Spi-

ce plange, el spuse ce, plangea pi

pentru stern triste a acelei femei

pi pentru ticalosia sa, ca nu pOte
sluji lui D-411 cum se cuvine, EI

rit. Sfintul Pamvo, lasand pre st. bine, 4icea el, se pOte Ore sa, am
Antonie so retrase in desertul Ni- mai pittina grija de a plecea lui
triei, dar petrecu cat-va timp in manfistirea Chilielor, unde spune Rufin,
ce p'a primit bine-cuvintarea in a-

nul 374. Sfinta Melania, mergend

se vada pre pusnicit din Egipet, s'a
dus si la sfintul Pamvo in medistirea Nitriei. Ea 11 giisi lucrand la
rogojini si-I dada trel sute de libre
de argint, r ugandu-1 sa primesca a-

cesta parte din averea s t pentru ajutorul fratilor, carii erat lipsitl.
Sfintul rara s. intrerumpe lucrul
si fere se se uite la Melanie i darul

set, ii 4ise ca D-lee va Avila milostenia sa. Apoi inotrcendu-se catre

Origen, neenioul set, II porunci sg,
impart& totl banii fratilor din Libia
tisi din insule, a caror mngstiri trait
forte grace i a nu opri nimic pentru
cel din Egipet, pentru c taxa era bogate si imbelsugata. Melania care sta
in piciOre inaintea ml, 11 (Ilse: 4tii

D-cleii cite are acesta femee spre a

tinde curse nevinovetid".
Ava Teodor, rugand pre Pamvo,
se-1 dea Ore care inveteturi, el II
film:

Du-te i fe milostenii si bine

tuturor Omenilor. Milostenia face se

ai indresnele la Dumne4et",Preotul
din Nitria intrebandn-1, cum trebuia
sg. treiasce fratill, el respunse: Trebue se treiascg, lucrand, practicand

tOte virtutile, terind constiinta kr

de oil ce pate i mai ales ferindu-se
a da smintela aprOpelui". Pamvo
qicea, cat-va timp inainte de a muri;

De &and am venit in desert si mi-am

ficut o chilie, nu-mi adue aminte

sg, fi mancat shit pane decal acea
castigate en lucrul met, nici se. fi
rostit vre un cuviut de care apoi
se me diem Cu tOte acestea me due
inaintea iui Dumnerleii, ca un om,
care ince n'a Inceput a-I servi";

638

PAMVONi'ANTELEIlliON

El muri in vrIstA de qOpte-clecl

de ant, frfi sti fi fost bolnav sa
sit shag durere. Atuucl era ocupat
cu facerea unul coplet, pre care-1
lts lul Paladie, ucenicul cOca, ne
avnd alt ceva, ce sfi-1 lase.
Melania se ingriji de inmormintarea lul; si luand coquletul lsat

nnni sivIrqa. Fficandu-se cunosent

Patriarhulul Constantinopolei Chiriac, s'a Mrotonit pentru biserica Sinadelor. Aid indatfi cu praOia en-

ml Paladie l'a pfistrat ca muith grija"

vre-o viitiimare pfirtel celei sfinfitOse.

pia la mrte. Sfintul Pamvo se

prznueqte de not in pia de 18

vintulul a gonit pre lupil cel ganditori i cu cuvintul cel ascutit tfiindu-1 ca pre niqte membre putrede,
1-a scos afarl, ca sfi nu pricinulascl

grafi dat vita lul in 4ius. de 6

Ast-fellit (land turmel sale intfirire

qi vindecare, s'a dus la Constantinopole i intalnind pre impfiratul Mavrichie ca. vindecandu-1 de o Mit ce
snferia, l'a plecat sit dea en hrisov

Septembre.

cetfitei

PAMVON martir din Egipet, s'a

sfivirqit cu Apolon in 4 Innie.

aur. Ast-felli1 intorandu-se la Sinada

PANAG-HIOT Cesfirnul, a mar-

Solun, prin singurfi rug's)." dune a gent sit isvorascA apri, ca s mangae
setea celor ce eltoriati. Ast-felifi

Julie. Unele calendare insemnzit pia

lul in alte 4i1e. Mal multl hago-

turisit in Constantinopole la 1765

Iunie 24.
PANCOSMIE cuvios, cu pace s'a
sfivircat in 29 Noembrie.
PANGRATIE Episcopul Tavromeniel, ducandu-se cn tatl sit Mar-

cel la lernsalim a cunoscnt pre st.

Petru; dupii inilltarea Domnului a
fost hirotonit Episcop al Tavromeniel i a murit martir in 9 Februarie.
PANHARIE martir, s'a sfivirqit
in 19 Noenpbre.
PANSEMN1 cnvi6s4, care mai ina-

inte a fost desfranatil, dar urmand

inviStturilor st. Teofan, s'a boi-ezat
ni curfitinduse de tot pilcatul a vietuit cu atata rIvn i dragoste damne4elasc6., in cat i darului facerel
de minuni s'a invrednicit i s'a sfi-

virqit cu pace in 10 Iunie

PANSICACOS Episcopul Sinadel,
era nfiscut in Apamea din parintl alea'

tpi de bun neam, hfanitl cu adev6rata credintii creqtinscfi. Tinfir fiind,

se infina pre sine cu postal, ou ini cea-l-altfi petrecere; pentru care s'a i supus vietel

tinsa ragficlune

sihfistreqtl, hianindu-se eu putinfi

pane ca apg; vindecand bole trupeqt1
sufletecitl, se lupta en duhurile necurate, isgonindu-le i multe alte mi-

ni

sale anual, ate o litra

ajungend la locul ce se

de

chlamii,

vietuind cu mult nevointri, fac'endu-se pricinuitor de mantuire multora, s'a sfivirciit cu pace in 13 Mai.
PANSOFIE era din Alexandria,
avnd tat pre Nil, care era cinstit

cu demnitatea de Antipat. Pentru

bogfitia lui i pentru istetimea

fi-

rOsca." cum si buniitatea pfirintOsefi,

a sporit in invfitfitura elinfiscl qi

cregtinasch. Acesta dupg sfivirqirea

tatfila sti, deprtandu-s1 bogfitia sa

spre ajutorul celor lipsil s'a dus in

pustie, autand pre Domnul prin
lepgdarea de cele pfi.minteqti. Petrecnd in pnstie doufi-c).ecl i clepte

de ant cd. in singurfilate vorbind en

Dumnellet i inaltandn-0 mintea de

la cele de jos la cele de sus, fiind

c nu era en putintil atata bunalate
a se ascunde, a fost parit la Augnstalie, guvernatorul Alexandria, caruin i se incredintase de Decie rfisbold inprotiva crecitinilor. Dec1 stand

inaintea liii i. din cuvintele kr infrutand inqelilciunea credintel ml i

ruqinand trufia tiranului, a fost batot oumplit i 'a primit cununa muceniel in 15 Ianuarie.
PANTELEIMON mare martir, era

639

PANTEN

medic al imperatului Galerie Maxi-

bis. st. Dionisie,

mian. El profesa crestinismul dar

&Nu intr'e ispitg, care cgte o data

catedraM, din Lion, unde fu strgmutat pe la inceputul vOcului al noulea.

Medicii onorkg pre sfintul marele
mucenic Panteleimon ca pre principalul lor protector dupg st. Luca.
PANTEN Pgrinte bisericesc. Marele bgrbat demn de timpul apostolic,
inflorea in secolul al doilea al bise-

este mai periculOs de cgt chinurile

cele mai grozave. Acea ispit este

a exemplului WI, care sliibeste pe
Resin' tite puterile sufletului si in
fine distruge virtutea cea mai temeinicg. Panteleimon tritind in mijlocul
unei curti idolatre, &and maximile

false ale lumei eral continua aplaudate, se obicinui putin cite putin
a le gusta ; el insusi le aprobg lacu
regula conduitel sale si in sfirsit
se lepgdg de legea sa.
Un crestin cielos, anume Ermolae
s'a mghnit fOrte mult de nenorocirea
lui si-1 vorbi cu atdta ciildurg despre enormitatea greselei sale si mijlOcele de indreptare, in eta deschidendu-i-se ochii mintei WO prgpastia
in care se aruncase. Vinovatul midi
strigarea constiintei sale, desteptatit
de Ermolae; se desmetici si despretui apostasia sa, intrgnd iargsi in
sinul bisericel. Acum nu mai doria
altg ceva, decgt momentul care sg-1
spele gresala prin vgrsarea singelui

*far

capul intio

ricei. Era sicilian de nastere si se

ocupa on filosfia stoicg.. Eloquenta

lui 1-a meritat din partea lui Clement al Alexandriel, titlul de Albin&
de Sicilia. Dragostea ce avea pentru

virtute, ii inspire stima pentru orestini si se legit' string cu unii dintre ei.

Mirat de nevinovtia si sfintenia

vietei kr, el scgpit de superstitiele
piiggnismului si deschise ochil la
lumina Evangeliei.

Dupg convertirea sa, studia, drtile sfinte sub ucenicii apostolikr.

Spre a le intelege si mai bine s'a

asedat la Alexandria in Egipet. In
acel oras era o sada% renumitg uncle

se invgta doctrina cresting si care

datoria intemeierea sa ucenicilor sfintului Marco.
Panten filen progrese repedi in

sgfi. Spre a se preggti de martirifi,

pe care-1 astepta si ngdgjduia a-1 'Hinta sfintelor carti, dar pentru uprimi in timpul persecutiei lui Dio , milint ascundea talentele sale. Incletian, care incepu in Nicomidia la data a fost descoperit si tras grit

anul 303, el impgrti averea la A-

rad. Indatit dung aceea fiind arestat

vola lui din obscuritatea in care

dinta a trgi necunoseut. El fu pus

in case sa cu Ermolae, Ermipsaii in capul scOlei crestinilor ceva inaHermocrat, 1-al supus mai intgi la
tote chinurile dupg care afi fost decapitati.
Biserica nOstrg serbOzg amintirea
sfintului mare mucenic Panteleimon
in diva de 27 lulie, cand o serbOzit

si catolicii. Prompie vorbeste de o

biserick care era fgcutii la Constantinopole pe nnmele sfintulta si care
cgdend in ruing. In reparati de Impgratul lustinian. Sfintele sale mO-

into de anul 179 de la Christos, care

era cel dintiii al impgratiei lui Comod. Capacitatea sa unitg cu exce-

lenta metodei ce urma invkind, ii

citstigase o reputatie de care nu s'a
bucurat nici eel mai iscusiti filosofi.
Lectiunile sale care erafi ca un compus din sire de flog ce le aduna
din scrierie protetilor si ale aposto-

likr, purtail lumina stiintei si dragostea dare virtute in sufletele ce-

ste el lost strgmutate acolo si se

lor ce-1 ascultafi; cum mgrturiseste

pastrzg cu multi* evlavie. 0 parte

unul din ncenicii MI Clement de

Alexandria, Indienil atrasi de co-

din sfintele melte aunt la Paris in

640

PANDOLEONPAPU

mercit la Alexandria avur ocasie s.

cunOsee pre st. Panten; el 11 rugare
s. trOce in tars lor spre a combate invetetura brahmauilor prin acea a lui
Iisus Christos. Dupe steruintele lor,

eparhia Licaoniel a rabdat multe fe-

luri de munci: rane

i sdrobirl la

falci, spanzurfirl, zgariiturl cn unghil

de fier, tintuituri, incillteminte de

fier; en care silinda-1 a alergat in-

perisi rla, si plea la India en naintea cailor, 0 a dat sufletul &etre

bine-cuvintarea episcopulul set, care-I
numi predicator al Evangeliel pentru
matiunile orientale. Acel episcop era

Dimitrie, care a fost pus pe scaunul

Alexandriel in 189. Ensebie ne spnne

c. Panten, sosind in India, gsi acolo semi* credintel, care fnsese

aruncatit maT inainte, maT veq.0 acolo o carte, in ebreeste, care era
Evangelia st. MAO: i fusese lfisati
acolo de sfintul Vartolomet. Intor-

cendu-se dupe cat-va timp in Ale-

Domnul in 14 Septembre.

PAHA Episcopul Ierapolel. St.

Papia, dupe, marturia st. Irinet a

fost unul din principalii ncenid ai
st. It% Evangelistnl i tovarits st.
Policarp martir i episcop Smirnel.
Nu numal ca avu fericirea de a primi

adeverul ceresc din gura celul din

urine; apostol, dup cum ne asigure.
st, Irineil, Ironim i alt1 autorl bisericestI; ci &auta s invete de la
ucenicil lui Bans Christos i cel mal

xandria, aduse acea carte cu el c451Et

din acel Gras era conduse atunci de
renumitul Clement. Panten continue
a inveta, dar numal in particular,
pane in domnia lul Caracala, i prin
urmare pane, la anul 216. Rufin 4ice,

betranl pintre acei caril Pat veslut

fericit.

Eusebin un fragment. Acest Papias

4ice- Eusebiti, nu voeste si dea a intelege in lncrarea sa, di el singnr
a auclit pre apostoli, ce 1-a veclut
singur, dar ce, a primit invetatura
de la persOne, care 1-at cunoscut

gi caril at cunoscut pre apostoli,

spre a scOte din adeveratul isvor
0iinta mantuirei 0 a destepta in
sine spiritul apostolic. Ceea ce ne
spune singur sfintul in prefata luce acest berbat s'a terminat vieta crarel sale, Espunerea cuvintelor
nobil i renumite prin un sfirsit Domnalul; din care ne-a pastrat

PANDOLEON martir, s'a sevirsit

de sable in 17 Septembre.
PAPA martir, s'a sevirsit enfun-

dat in marea la 1 August.

PAPA vellend ca lumea se alle
in mare primejdie a inchinarel de
idoll, stand inaintea stpfinitorulul
ai ruqinandu-1 eu multi indrasnele

personal".

Apol citeza propriele cuvinte ale

ce ayes in Christos, acela l'a pus la pa-

luT Papia: Me grebesc a explica

ceea ce am auclit de la betranl ai

preste obraz. Apol spanzurandu-1, 1-a

nisi aid de invetatura lor; ce. nu

rupt carnea cu unghil de fler. Deci

betendu-1 pinkie in telpile piclOre-

mi-a placut nicl odate, cum fac a-

mint 0 l'a beta forte cu tolege am pastrat on credin0. Volt martulor l'a slit de a alergat mult loc;

apol Tare* legandu-1 de nn pom

ce nu fecea rOdit In carele i sfirgi

situl q'a luat; Tar Licaonia se bucura

si se veseleste avendu-I sfintele mOste.

Se serbeze in 16 Martie.
PAPA a fost pe timpul imperatiei Jul Maximian 0 a lui Magnus
guvernatorul cetetel Larandvel din

cum Omenii in convorbirile lor, caril

vorbese multe si spun inviOturT
noul i streine; dar m'ani lipit de

scat caril urmeze inve0turele i poruncile pe care ni le-a lasat Dsmnul. Cand intilneam pre vre-unnl
care vecluse pre betranl, tot-deuna
am avnt dorinta al intreba ce spuneat Andrel, Petru, Flip, Toma,
Iacob, Hu, Matel i aIl discipull aX

PAMPARA salEvi
Domnului ; incredintat c

menii,

caril ad vdut pre bkrini ImI vor

spune mai bine din yid grail de
eit a fi putut face singur prin leetura cfirtilor". Cu tote c Eusebie
laudd stiinta i canostintele lui literale, nu ne d o idee acuratd de
ele. In scrierea sa; Espunerea cuvintelor Domnului, el a insemnat
tot ce a aflat din yid graiii, ad'augind si observdrile sale. Dar el nu
avea mintea asa de pdtrund.6tOre in
cit s pOt scOte din lucrarea sa unele parabole i alte lucrurI streine

de adevdr. Asa ea el a fost autorul

involuntar al milenarilor, mit dicead

c. Mesia va veni s5, domnOsed o

mie de ani, erOre care a fost respinsd, de biseried.

Papia a fost recunoscut din vechime ea sfint; asa st. Ieronim Ii

dri titlul acesta; Iar cati-va autori
greet din vcul al sOselea Ii numesc
martir, de si nu cunOstem feliul
morteI sale. Martirologiul roman 11
numeste fericit.
PAPIA martir, s'a sdvIrsit Ins-

cat in mare in 31 Ianuarie.

PAPIA. martir, s'a sdvirsit prin
sabie in 5 Apriel.
PAPIA, a fost pe timpul left Diocletian i Maximian cinstind si predicind pre Christos din inceput de
la strdmosii lot. Fiind pirit a fost
prins i stAnd de fatrt inaintea stdpinitorului a fost silit sd facd, jertfd,
lar el nesupuindu-se, ci mat virtos

"I

fost gonit prin locuri rele si cu surpdturl. Apoi l'a spinzurat de o grindd

cu capul In jos si a stat trei

Vile;

legandu-I o I:Aril mare de grumazi,

iar dupd trel dile tdind strngul a

eadut sfintul 0 se strivi; apoI a turnat spuzd en jeratec presto tot corpul i ad grdmfidit pietre preste dinsul de l'a ingropat. Prin ardtarea

IngeruluI esi de sub pietre sdratos

si a tras la credin t5. pre ucigasii aceia si mult popor, cdrora ii s'ai1
tdiat capetele. ApoI sfintul '0 primi
sfirsitul de sabie in Iunie 28.
PAPIA martir s'a Ovirsit cufundat in mare eu st. Peregrin in 7 Iulie.
PAPIA envios, cu pace s'a sdvir-

sit in 3 Iunie.

PAPIL. Vedi Carp.

PAPILIN martir, de sabie s'a sdvirsit 16 Mai.
PAPIRIN martir, s'a sdv1rsit in
apd cu Pahomie in 13 Ianuarie.
PARAMON martir, s'a sdv1rsit
strdpnns cu suliOle in 29 Ianuarie.
PARASCHEVI sera Arita Fotini
s'a svirsit in 16 Februarie.
PARASCHEVI martird, a lost pe
timpul impdratulul Antonin, din Italia, aprOpe de Roma, fitea lui Agaton si Politia, emit fiind crestini
implinead cu sirguin t5. poruncele luI

Dumneded, dar nu genii copil

se rugati necontenit s le dea. Dumneded le implini dorinta 0 se ndscu
prune parte femdased, in a cincea

di a sdptdminel, pentru care i se

spre mdnie. Indatd ii luard patru

inql de-1 bitturd cu vine crude, apol
II puser intr'o cdldare mare, ce era
plind en unt-de-lemn i set, de ferbea pe foe in mod ingrozitor. Un

dd.du numele Paraschevi. Fiind inchinatii din pruncie lot D-ded, a fost
invdtatil de malcd-sa si pdzind biserica, cetea necontenit cdrtile sfinte.
Murindu-I parintit, imparti tOt5. averea la Arad si se edlugdri, pre-

om imbed:cat cu focul ca cu o haInd, a

diedud numele adev6ratului Dumna-

fabdat Opte dile intru acea muncii

de acolo 1-a tIrit gol preste ciulini

dal si Domnului nostru Iisus Christos, si trase pre multi eleni la ennoqtinta de D-deil; unit din jidovi
o pirird la impdratu1 Antonio di-

yi legindu-1 de cal neinviSMI a

cnd, cif o femee anume Parascheva,

ocArOnd pre guvernatorul, 11 porni

prin care pre multi necredincios1 I-a

tras spre credinta in Chriatos. Esind

41

6a

PARASCHEVA

predica pre Iisus Fiul Mariei, pre

carele parintil nogtri Pal r6stignit

0 bucurandu-se de mare cinste in lo-

pre cruce. Audind acesta imp6ratul

porunci sa o aduc5. 0 v64end iMelepclunea 0 frumuseta el se minuna.
Apol 1-a dis de me vel asculta yi vei

rangului lor copilel, dar mai ales

sadind in inima el frica de Dumnedzil. 0 data mergend la biserica, a
au4it cuvintele Evangeliel: Cel ce
voee sii vie dup6 mine, sii, se

face jertla la qel, multe darurl vel

dobandi, lar de mi me vel asculta
te vol da la multe munci; lar sfinta

cul acela. Dadtara o educa0.e potrivita

a r6spuns: nu m6 voi lepada de

lepede de sine, qi sAli la crucea

sa si sii-rni urmeze mie. Patrunsa
de puterea lor, a cautat sa le pue

Dumnecleul mea, lax cleft' caril n'al

in practica 0 furisindu-se de maica

facut ceriul 0 pamintul A. peark.

Aprinlendu-se imparatul de manie,
porunci sa pue pe capul martirei un
coif de fier ars, dar nimic n'a sufenit; apol ferbend unt-de-lemn intr'o

caldare a fost aruncata acolo; dar

sfinta stand vesera in mijlocul el,
toti s'ail incredintat ca este puterea
lul D-dea, mai ales dupa ce ins41

sa, a schimbat hainele cele stralucite

cu ale unel copile sarace.

V6clnd

acsta Orin-cif ail mustrat-o, dar sfinta

se bucura in sufletul el ea pOte sa

implinosca cuvintul Evangeliel. Fa-

imp6ratul fiind stropit cu acel unt-de-

and ac6sta de mal multe el, a trebuit sa fie urita, despretuita 0 chiar
batuta de parintil s61. Sosise vremea ca sa lase tOte 0 sa urmeze
Mantuitorului. Deci ducendu-se la

lemn 0 smOla tl'a perdut vederea 0

Constantinopole 0 mult folosindu-se

numal prin rugficiunea sfintel s'a vin-

de invataturele parintilor, a plecat

decat 0 a credut in Christos. Sfinta

eqind din caldare, a mere prin cet541 0 sate predicand numele Dom-

tului nude a stat cinci ani pe Naga,

nuluI Iisus. Intrand intr'o cetate unde

era imparat (comandant) Asclipie, a

tot feliul de fapte bune. Pari41

sal obosind a o chute, perdusera na-

fost adusa inaintea lui 0 marturisi

0 numele Domnului Iisus Christos,
Dumnefleul cerlulul 0 al pfimintului.

Turburandu se de acsta imparatul,

a aruncat'o la un balaur grOznic, earula ii da de mancare pre (lei ce erail
osinditl spre morte. Ducendu-o pre
sfinta inaintea lul, cum o v6du incepu a pera, eqind fum din gura lui ;
sfinta Ins . facend semnul crucel, a
crapat in dont balaurul 0 peri dina-

intea ochilor tuturor. De acolo s'a

dus sfinta in alta cetate unde imparatia Tarasie, care porunci s o
pue intr'o caldare cu smOla Ei. unt-

de-lemn, dar a r6mas nevatamata

0 multe alte chinuri rabdand, i se
tfila capul in 26 Mlle.

in Halcedon 0 apoi in Heraclea Ponbiserica Maicel Domnului, practicand

dejdea a o mai gasi 0 mahniVi in

sufletul lor s'ati intors a cask Iar

sfinta dup.& ce s'a nevoit cu postul,
cu privegherea 0 rugaciunea, (land
necontenit lauda lui Diet', ca a
invrednicit-o sa-i slujsca cu crediga,

a plecat la Ierusalim. Deci cu ajutorul lui D-dea ajungend la .inta

caletorief sale 0 veclend cu mare
mulOmire sufletesca acele sfinte locurl, calcate de picibrele Mantuito-

mini 0 sburand ca o pasare prin

pustiul Iordanului, a nemerit la o
manastire de calugarite, a intrat a-

colo 0 atata s'a nevoit in cat a

stins cu totul puterea vrajmaplui,

care necontenit il da r6sbol. Cine

PARASCHEVA cuviOsa, s'a nhscut in satul Epivat din Tracia, din pa-

pOte sa spue nevointele sfintel, ca

apa de isvor fOrte pmcina intrebuinta, culcandu se pe o rogojina, Ian

riqi cre0inl, inav441 en fapte bune

imbracamintea sa o haina trenVirosa;

PAIII6ORIB-PARTENIE

dar cu sufletul forte impodobit necontenit canta laude lui D-4eb, var-

and riuri de lacramI. Preste t6te

acestea o stpfinea dragostea nesfirsite% atre mirele Christos i smerita

cugetare, care este virful bunatatilor pusnicestl. MuIV an): nevoindu-se

est-fent a venit la lope, in vristit

fiind de dou5-lecI

i dna de anI

pi

intand intr'o corabie a plecat spre

patria sa. Venind la Constantinopole
pi

cereetind sfintele locasuri si pre

648

de pungi, ce datorea ea turcilor

pi

crestinilor. Ins fiind eft la tura este

oprit a stegmuta mort preste trel
mile, afar5. de trupul SultanuluI, a
cheltuit preste 300 de pungi la pOrta

Otomanicesca, ca a la vole pentru

stamutarea sfintelor mOste si ea sit

ia poruna atre un Capugi-basa s

le insotOsa la Moldova. TOtii pove-

stirea (taste a stramutftra acestaa

este zugavitft pe Oretele Bisericel
de amezit-cli al sfintilor Ierarhi unde

dumnecleestiI barbatI, s'a dus apol

la satul Calicratia i s'a salsluit
acolo la biserica sfintilor si intru tot
lftudatilor apostoli, unde petreand

se all sfintele ei mOste. Intre alte

care sfinta s'a aril:tat in vedenie preotului bisericel, cerend sa adice trupul
unuI om, care se asezase lingft dinsa.
Apoi desgropfindu-se sfintele mOste

paratia biseria, and af. mOste fiind

asezate in sale gotica, din intimplare
aft ars cu totul atilt scaunul pe care

s'at asezat in biserica st. Apostoli,

aA rmas inmitrmuritl vclend c

lucruri se infatisezit acolo i Capugi-

base cu oficeril de sub dinsul mer-

end la petrecerea sfintelor taste".

Ina dol anl s'a mutat la vecinicile Sosirea i asezarea sfintelor mOste
locasurI, lar trupul a fost ingropat s'a facut in 13 Iunie 1641 si ait
ldnga biserica. Pupa un timp Ore r5mas acolo ping and a inceput re-

revarand titmaduirI i bine-faceri la

sta at si sicriul sfinta; dar cu totiI

ar-

ea ce alergati cu credin. Dupii ce

gintul de pe sicrifi s'a topit, ler pecetile i imbrttamintea sfinta ati

aft fost luate de imp5ratul RomanoBulgar i asezate in Trnov, aii fost

Ames neatinse. Dind landii luI D-det,

care prea-mitreste pre sfin01 se1, sfin-

stramutate in Belgrad si in sfirsit

tele mOste aft fost asezate in sfinta

Mitropolie din Ias1, pang la desevirvita restaurare a biserica luI Vasile
Lupu. In fie care an se face serba-

la Constantinopole, de unde prin stftruinta i cheltuiala Domnulul Mol-

dova Vasile Lupu s'ati striimutat in

Ias1 i s'ati asezat in biserisa sfintilor Trei Ierarhi. Tata ce qice Cantemir Domnul Moldova despre ea-

st& stamutare; Sfinta Parascheva

precum aflitm din artile bisericestl
era stapanit a satuluI Epivatul, pre
carele apa l'a astigat marele Apocaveos, voevodul insusl stapttnitorului Andronie Paleologul. Sultanul

Murat al IV a dat voe DomnuluI

rea sfinta cu mare cavil* in 14

Octombre.

PARIGORIE, unul din eel sOpte

martini. din Samosata (29 lanuarie).
PARIGORIE, yell Leon.

PARMENA, unul din eel septe

diaconi; se serbOzit in 28 Iulie.

PAROD sfintit mucenic, a fost

ucis cu pietre in 22 Ianuarie
PARTAG-API, martia, s'a svirsit

Moldova Vasilie sa striimute sfintele

in mare inecatit in 2 Septembre.

el mOste din biserica patriarhiasa

a Constantinopola si le-a astigat
acestea pentru cele multe i marl

nopolei, a mitrturisit la 1657 Martie 24.

bine-facerI i slujbe fiteute sfintei

biserici celei mari; cft din ins41

lul, a fost pe timpul luI Conslantin

veniturile sale a platit preste 260

cel mare fiul lul Christofor diaconul,

PARTEN1E Patriarhul ConstantiPARTENIE Episcopul Lampsacu-

A44

PASARIONPAIItt1It

nevoindu-se a petreee cu lucrarea lap-

teI bune; avend meseria de pescar,

daruia la ceI ce cereal; Iar pietatea
ei bunatatea lui cea ascunsa 11 invrednici darulul facerd de minuni.
Invatand carte s'a hirotonit preot de
Fi lip Episcopul Militopolel, apoi episcop Lampsaculul, de Ahilie Mitropolitul ChiziculuI, faand multe
minuni; c i ochiul unui om ce un
taur i Pa scos, l'a vindecat i numai
cu insernnarea Crued a rasipit ei
stins carcinul de la o femee; en suflarea InI a omorit un cane turbat,
ce-I Arise in spate, Iar pre un mort
&gest de un car, l'a 1nviat. A gonit
duhul neenrat din femeea diregatoriulul, Iar vapsitorilor ce nu le urnbla vapselele le-a fault bune, gonind
dracul ce se inouibase acolo. Facand
qi alte minuni i profetind cele vii-

mul st; apd aruncandull mama in

foe a 4.is guvernatoruluI: Trupul acast muritor, precum vecli, se arde,
Iar sufletnl nemuritor n'are grija de
munci. Dec1 suferind multe muncI a
primit cnnuna de sabie in 24 Aprilie.

PATAPIE euvios, era din Teba

Egiptulul i luand vita calugarsca

a urmat luf Christos, petrecnd sihastreqte multi ani in pustie. Dripa

aceea venind la Constantinopole a
sevirqit multe minunI, &Ind orbilor
vedere, vindecand cu nnt-de-lemn pre
idropicoO, gonind dracii i taratidu-

ind bOla ce se numeste Carcin; cu

pace s'a s6virqit in 8 DecembrePATERMUTIE i Pelevs. Ace$I
sfintl fiind arestatl. in cea din urma
persecutie generala, aft fost condam-

nap la mine in Palestina. EI zidira

mid paradise unde se adunat spre

tore s'a s6virqit cu pace in 7 Fe- a Panda pre Dumnecleil i esereitiul

tre credincio0 temndu-se de mund

fugeafi si se ascundeati atund el la
aratare qi en indrasnla s'ad marturisit pre sine ca sunt crestini si pre

acesta le procura o dulce mangaere

in chinurile lor. Imparatul Gaterie
indata ce se inform& de Firmilian
guvernatorul provinciei de ceea ce
se petrecea, impragtia pre marturisitori in diferite Orin unif fuel
trimitii la mine in Cipru i altii la
eels din muntele Liban. Dupo. aceea
Firmilian, fn decapitat pentru crimele sale. Oficerul care se gasea insarcinat en administratia trimise pi
in alte locurl pre servitoril buT Bans
Christos, comform en ordinul imp&

unnl adevaratul DumnecleA marindu-1,

ratulni; dar patru dintre ei at fost

au blestemat pre idolii ceI gra de

condamnati sa fie arqi de vii. Acece

prea feric41 martin aft fost Piled

bruarie.

PASARION envies, en pace s'a

svirqit in 11 August.
PASICRAT qi Valentin martini
din cetatea Rodostol in Misia, ostasl
al guvernatoruluI Avsolan. V648nd
pre OmenI cuprin0 de InplacIunea idolkert i inchinadu-sc dradlor dupre
porunca stapanitorilor, and mu41 din-

suliet. Princlendu-I I-aA adus la judecata td-T sneer aft tamaeze idoluluI

si Nil, amendd preql in Egipet.

Apolon; dar st. Pasicrat l'a scuipat

in Ka gi a Os: Ast-felifi de cinste

Elie, care era Inca preot si Patermutie, egipt6n fOrte invqat si re-

se euvine Dumne4eului acestuia. Pen-

legat qi l'a aruncat in temnita; Iar

numit. Critre acesta adresara Ensebin gi Pamfil apararea hiT Origen.

PATRICIU Episcopnl Prusei. 0

ostasul lui Christos se bucnra, cft s'a

diniOra erati in Bitinia trei orap

invrednicit a purta lanturile pentru

cnnoscute sub numele de Prusa. Acela unde era st. Patriciu era fOrte

tru aceea en grele lanturi de fier l'a

Christos. Fiind ca fratele s6U Papian

fiind slab in credinta a jertfit, el l'a

respins-qi 1-a numit nevrednie de nea-

renumit prin Mile sale de apa calda.

Lang/ aceste MI se zidise un tempin

PATROVAPAULA

645

unde se aduceati sacrificil hit Es-

Eli nu despretuesc pre deii voOri;

cum se pOte despretui ceva, ce nu

ral pintre divinit541. Iu lin, Procon-

treze vi4a in mijlocul acestor ape,

cum pito se, mt-o Alike tot prin

culap, se aduceati numat putin qi

senetld pe care Romanil o nume-

sulul Bitinid, fiind la Prusa, lul

b5.1 qi oferi un sacrificiti lui Esculap iiii sitnettei. Ceremonia fiind ter-

minate, se simti bine c4i tare, ceea

ce atribuia puterd pretinqilor dd.

El credea ca nu p6te maI bine sl-qI

arate recunoqtinta de at obligind

pre Patricia a se inchina kr. Sedu
ded pre scaunul de judecatl 0 porunci se i se aduce sfintul episcop.

Dupe ce a venit, Il dise. Tu, care

credl in niqte povestirI ridicole, te
inchini nu c4til cent Christos, potI
tu sli nu recuno0i pnterea deilor
no,tri q i grija ce al de nol, considerind ca ne dal aceste ape de o
putere aqa de salutara ? Cer deci sit
aducl un sacrificiti lui Esculap. Trebue se te a0eptl la tot feliul de

torturl, dace nu te vd supune. Patriciu. Ce de blasfemil in putinele

ouvinte ce le-aI rostit. Proconsul.
Ce blasfemiI indresne01 se-mi im-

este ? Iisus Christos pOte se-mI pits-

ele. Tot ce are sl mi se intimple

este inaktea ochilor &SI. Niel un
per din cap nu cade fere Oirea tiii
vola lilt: si citiI el muncile vednice
11 arotptit pre totl acd, cariI ca qt.
tine, se inchina idollior". Cuvintele
acestea umplurit de manic pre Proconsul qi porunci indata, ca Patriciu

sit fie desbricat 0 arnncat in apa

oe clocotea. Pe mind se executa ordinul acesta, sfintul Episcop dise:
DOmne lisuse, vino in ajutorul ro-

bulul tel". In acelaql timp apa isbucni din cazanele undo se afla adunatl qi operi pre soldat1. Iar faVi
cu sfintul perdu celdura sa natural./

gi se preficu pentru el o bale caldicicl liti plecutti. Proconsulul 0 maI

furios, porunci se-1 sct5t4 de acolo,
0-1 condamnfi stt-ql Ora, capul. CredincIoqiI, cariI matt presentI la executare, luarit oorpul sfintuluI i-1 in-

putl ? Am inaintat el ceva care se. mormintarl cu cinste line/ drumul

nu fie public 0 recunoscut ? Nu se cel mare. Sfintul Patriciu petimi in
ved Ore vindecerile ce se sevirqesc diva de 19 MaT, dar nu se qtie in
pe fie-care di la aceste Val". Patri- ce an. Pomenirea but se face in diva
ciu respunse, di el nu contests pa- de 19 Mat in menologiele greoetIti
terea apelor sii nu dicea ca ele nu 0 in minelul publicat de Canisius.
dal sea:tate trupuluI, dar areta pro- Acest menologiu il pune 0 in diva
consululta gi tutnror celor ce erati de 28 Aprilie, ca vi martirologiul
de faVa, ce. primise puterea acsta roman. Vote pentru cit in acea di
de la adeveratul Dunmedel 0 de la s'a flout stritmutarea mytelor sfinFiul sett Is. Chr. Apol incepu sl tuld.
explice celdura kr 0 ferberea prin
Calendarele greceqa yi latinegtI
cause secundare. Crecll dar, relul

Proconsolul, el Christos al vostru a

facut aceste ape qi le-a comunicat
puterea de a vindeoa ? Patricia. Da,
grit indolali, el cred. Proconsulul.

mat adaog &ii pre st. Achachie, st.

Menandru foi st. Polien, tus-treI pre-

(41, caril tare* furl decapitt41 pentru credinta.

PATROVA, ucenic din Roma, sa-

Dada te-a, arunca acolo spre a te

lutat de st. Pavel (Rom. XVI, 14)

pedepsi, pentra a despretuelfitt pre

4ei, nuil inchipueqd cit Christos al

5 Noembre.
PAULA cuviOse. (404). St. Paula

tel, care, cum did le.a creat, nu

va auferi se, pIeri acolo ? Patriciu.

se nescu la Roma in 5 MaI 347.

Plrintele slil grec de origin./ inilta

646

PAULA

genealogia sa pan& la Agamemnon,

lar Blesila, mama sa, numtra pintre
stramosil al pre Scipioni, Grachi 0
Paul Emiliu. Nilscut din familiele
cele mal stralucite stapinea 0 o avere forte insemnat precum 0 ealit0 spirituale neintrecute. Ea se
casatori cu Toxotiu din familia Iulia, ce se &ages din Iu liu si Enea;

at avut patru fete 0 un Meat. Niel

odata n'ail fest o casatorie mal fe-

interlise visitele, 0 nu vorbea de

cat cu persdne incercate In virtute
si numai asupra celor spirituale. Gatelele 0 podObele lumesti le considera ea pe niste lucruil netrebnice

de o creTting. Partea de avere de

care dispunea ea o dadea saracilor.
Cea mai bogata succesiune ce pot
sti las copiilor met este de a le asigura bine-cuvIntarile ceriului prin
milosteniele mele". Adunarea mai

ricitii; perechea acsta oferea Romel

modelul uneI vietl eu adevgrat ere--

multor episcopi la Roma (382) pen-

tinestt Cu tote acestea virtntea Pa-

dadu ocasia a face cunostinta eu eel

mai sfinti dintre el. Mal ales v6clu
pre st. Paulin de Antiohia 0 pre st.
Epifanie din Salamina, gazduind la

ulel nu ajunsese la acel grad de perfectiune, cerut de Evanghelie; inima

sa se lasa a fi atrasa de cele lu-

tru curmarea unor neintelegert II

mestl. Pericolul era eu atilt maI mare

dinsa in tot timpul sederei lor la

ea nu vedea lantul ce o tragea in

pripastie 0 nu cunostea saracia sa

Roma.

spirituala. Dumneclet, care nu voeste

mOrtea pticatosulut l-a luat barbatul nand era in flOrea vristei. Ea

devenind vaduva dupil cate-va luni

de casatorie, se hotari a parasi cu
totul lumea, dar muri indata. Paula

rmase nemangaIata de perderea a-

tea mangaIa. Fericitul Ieronim II

data, si durerea el nu inceta pang

ce se hotari a se jertfi cu totul luI

intaI ea el insusT a simtit marimea

FiIca cea mai mare a ei Blesila

nu avea de cat 22 de ant Paula fu sdrobita de durere 0 mr se pu-

Dumneclet. Hotarirea acOsta o lull

in urma sfaturilor Marcelei, care era
fOrte renumita in Roma pentru viOta el piOsa. Paula lurt crucea si
urma Mantuitorulut Din momentul

acesta se hotari a nu mai manes

en nicI un bfirbat, nici cMar en Episcopit caril o povatniati pe calea
mantuiret ViOta sa era fOrte aspra,

nu mann came de loc, niet peste,

our]. 0 vin; numal in lile de sarbatorI punea putin unt-de-lemn in legumele ce-I serveaii de nutriment.
Se culca la pfimint pe un sac 0 se
nevoIa la omorirea trupuluI prin a-

juntrI mart Gandurile 0 dorintele

sale erat indreptate numai la Damneclet, cautand a fi necontenit in legfitura en el prin cetirea sfintel scripturI 0 rugacIunI neincetate. tiind
primejdia in care se afla un suflet
pios, fiind in relatie en lumea, TO

scrise o epistola, in care-I spune mai

perderel, dar D-clet ea un stapan face
ce voeste si trebue sa-I multamim

pentru bite; ca este nedemn pentru

un crestin a plange mrtea aceluia

care a trecut la viOta pentru yeanicie; ea dad, trebue ceva sa ne

stOrca lacrimi, este numat prelun-

girea vietel nOstre aid. Faca ta a

murit cu dorinta infocata de a se
jertfi lui Dumne4et; eu patru luni
mai 'nainte incepuse a'sl curati sufletul prin poc5,inta. Nu bagi de sama

ea Mantuitorul pOte sail 0.ca: lacrimile tale m6-supara, ele sunt contra providentel mele, te improtivesti

0-0 pare rgt ca flea ta este a mea?

Still ca, o mama pOte sa dea ceva
natureI; dar o durere peste masura
desonorOza religia 0 despretueste vi-

Ota monastica. Blesila insasl se intristOza, pe cat II permite stares sa

fericita. Nu-mI invidia gloria, striga

647

PAULA

ea din inaltul ceriulut Sunt aid cu

Maim Domnulul, insotit de ingert
sfintl. Plane pentru a am lasat
lumea, i inie-mi pare rfia de exilul

ttt unde eti expusa la mil de pe-

sese pus corpul Domnulut Mergend

la Betleem vficlu peetera unde se
naseu, i acolo cu ochil plint de lacrinit de bucurie, clise: Ce tericire
pentru o pa."catsa ca mine, ca pot

ricole". Paula se mangaia mult cu

sa sArut eslea in care Domnul mefi

ascuns sub forma de copil, a bine

perdu ei pe a doua Elea, a sa, madtata dupa Pamachius, anume Pauline

nu mai simti acum acea durere grozava, care o stheia la inceput. Ea
rfimase numai cu Eustohion, care nu

voit s

east& epistola ei and in an. 397

voi sit se marite. De and gustase

Paula dulcetile viete contemplative

nu mat putea trai in sgomotul in-

mel la Roma, ea dorea s

mere+.

intr'un loc pustia, i parasind case,

averea i chiar copil, plea. Gaud
yea sa se sue in corabie, fiul saa
Toxotiu, cu lacrimile in ochl o ruga
sa nu-I parasasca. Ce1-1-alt.1 amid
nici nu me puteatt vorbi de durere,
ci numai suspinaa: Paula, neclatita
in hotarirea et, radicand ochil la
ceriu, nu se mat eta. la mal, ca st

nu vada pre at mat scumpi e inimet sale. Vasul plea i pluteete

planga pentru mine! Dar

unde trebue Ore a mat locuesc, de

at aicea in tara pe care a ales'o
Domnul? Ea mat thou i alte calatorit unde da necontenit milostenit
Intorandu-se la Vetleem se aeeza

acolo impreuna cu Mica sa Eustohion, se inchise intr'o peetera, land

de povfituitor spiritual pre ler. Ieronim. Trel anti dupa aceea zidi o
ash' de Ospeti. pe drumul Ierusalimule, ei o manastire de barbatt, a
caret conducere fu incredintata st.
Ieronim; mat Inflin

i ore manas-

tiri de femei, care propriu vorbind

era numal o casa, pentru c. tte

se adunaa inteo biserica

surorile

comuna pentru rugaciunele de 4i 6i

de nOpte. Regula acestor femei era
fOrte aspra, ajunand forte des ei pun-

spre insula Cipru. Sfinta rfimase 10

dile la st. Epifanie in Sa lamina. De

thud halne grOse tesute de dinsele,

la Cipru trecu in Siria. Ce frumos

era a vecli pre acsta femee, deprinsa a umbla numai in lidera, a-

nastire. Paula le conduoea cu o dragoste i intelepolune minunata ei le

cum mergend pe jos!

Cerceth cu multa evlavie chiliele
sihastrilor din Egipet, Siria ei din
tOte locurile sfintite prin implinirea

ascultarile manastirel, ea era cea

misterielor mantuiret nOstre. G-uver-

natorul Palestine it pregatise la lerusalim un palat maret, dar ea nu

merga acolo ei se inchise
intr'o chilie simpla. Vederea monu-

voi s

mentelor sacre ale rscumpararei nOs-

tre II redeetepta i mai mult evlavia. Ingenunchiata in feta crucel

cele adevfirate, ea se inchina cu atate foc, ea ei cum ar vedea pre
Christos rfistignit. Intrand in st. mor-

mint saruta piatra care fusese rfisturnata yi mat ales locul nude fu-

Niel un barbat nu elka pragul ma-

dada exemplu de virtute. La tOte

dintat AI fi crOut a este cea din

urma sora, vNendu-o ocupata cu tre-

bile de rind ale manastirel; dar acesta nu o impedeca a tie ordinea

eu tOta asprimea mai ales in ceea
ce priveete hainele, tacerea i ascultarea. Diferite pedepse erati aplicate

acelor ce greeat, minand singure

cat-va timp. Mu lta ingrijire avea
superiOra pentru infirmt: ate odath
le permitea sh manance came ei
le da i alte bunittatt pe care ea

nu le primea. Mat ales pentru saraci avea mare dragoste, ei acsta

se vedea in bisericele pe care le
facuse. Nu voia a fie manta i prea

648

PAULIN

mult impodobite; ea licea c. banil

aceea suna mai bine intrebuintati
pentru mangaerea membrilor vil ai
luI lisus Christos, de cat sa impodobsca templele materiale. A vea da-

rul infrinarei intrun grad forte mare;

vadend amaraciunea cu care plangea
pentru cele maI mici gresale, persnele care n'ar fi cunoscut'o ar fi credut, c e vinovata de cele mai marl

crime. Multa dragoste avea pentru

semnul sfintel cruel, asa ea il facea
pe gura i pe piept; dar mai ales
se servea de semnul acesta spre a
putea suferi cu rabdare perderea copiilor sal. Pe cand sfinta, mOrta inmei vietuIa in singuratate, fiul sell
Toxotiu, practice tOte virtutile crestine in cas'aterie. El luase pre Leta,
care de si flea until preot idolesc,
servea cu .credinta lui Is. Chr. St.
Ieronim scrise mamei sale a creste
crestineste pre copila Paula, ce se
nascuse din adsta casatorie. Epis-

tole acsta este un tratat minunat

de educatie pentru copii. Paula fu
crescuta intr'o manastire din Bet-

PAULIN martir s'a sevIrsit prin

sabie in 18 Mai.
PAULIN Episcop de Nola (431).
Sfintul Paulin se nascu in Galia pe
la anul 353 dintr'o familie ilustra,
care numera mai multi. senatori. Tatfil seil era Prefectul Pretoriului gi

primul magistrat in apus; dar onorurile i biruintele stramosilor sell ail

fost intrecute de virtutile sfintului

Paulin.
Avea un spirit inalt si patrundator,
un geniti bogat i adanc, o usurinta
minunata la vorbire i tote calitatile
unui om mare. El cultiva aceste dispositiuni prin studil seriOse in dife-

ritele ramuri ale literatnreI. Avea

de profesor pe renumitul Ausonie,
care era neintrecut in poesie si eloquenta. Avnd ocasie a vorbi in
public la o etate and altii nu pot

produce nimic, a fost admirat de

toti! Ieronim dice: Toti admire'

curatenia si eleganta dictiuneI, nobleta i delicateta gandirei, dulata

ki energia stilului, bogrgia i viosia
imeginatiel sale". Eata gloria de care

leem.

se bucura Paulin intr'o vrista cand

In fine sosi momentul ca i sfinta

s primsca rsplata ostenelilor sale.

cine-va mail a placea Omenilor. Dar

In ultimele momenta recite cuvintele din Psaltire, care exprima dorinta nesfirsita de a se uni cu Ieru

peratul II incredinta demnitatile cele

mai marl, el fu declarat consul Inainte de Ausoniu, descantl sea i prin

salimul ceresc. Ea muri in 26 la-

urmare inainte de anul 379. Se casatori cu Terasia, care pe rang e. avere, se destingea prin meritul personal i pietate. Prin calitatile sale

nuarie

404,

dupil ce facuse semnul

crucei pe gura sa. Era In vrista de

57 de aril, din caril 20 il petrecuse
la Vetleem. Episcopii o dusera pe
umere in biserica; altil urmaa cu
luminarI aprinse , lam altil povatuiail pre credinciosii, cariI canter'

psalmi. 0 ingropil in pestera bisericei. Mormintul seil se vede si asta-di lane': al st. Ieronim, dar este

gol. Epitaful in versuri latine pe

care-I facu parintele sail, este aprOpe

sters. Mai multe biserici din apus

perbd, inemoria acestei sfinte.

1tiinta-1 facea

i mai renumit. Im-

neintrecute Ii castiga un numer mare

de amid de prin tote

%nile, dar

mai ales in Spania i Galia, unde

desfasurase in timp de 15 ani rarele sale talente i minunata capacitate pentru administratia afacerilor
publice i particulare; dar Dumnecie11 care voia st4 la numaI in ser-

viclul set, II deschisa ochil asupra

nimicniciel lucrurilor omenesti, si-I
insufl ambitia nobill de a se face
mic pentru imparatia ceriurilor.

PAULIN

Comvorbirele avute cu Ambrosie

si alti bgrbati distinsi ii desteptg

dorinta de retragere 0 petrecerea
unei vieti cu adevgrat crestinesti.
Pupa ce vindu tote averile sale 0

le Imparti saracilor, in bung intelegere en femeea sa, a devenit strein

intre fratii sti 0 nimenea nu-1 mai
bitga in ging. Dar el se mangaia cu
cuvintele apostolulul, care (lice; De

649

inOzt spre lauda lui D-tled acele

comori ale stiintei, care sunt perdute dacg nu le consacrg cine-va
acelui ee le-a dat".
Paulin nu putea suferi lauda lumei, el ar fi dorit sa tegiascg nesti-

ut de nimene, uitat de lume; 116

mir, 4icea el, ea se laudt atata un
om care prin niste lucruti neinsemnate si peritOre cauta a cumpgra

as plgcea Omenilor, n'as fi servitorul

mantuirea vecinicg, si pentru a schim-

lui lisus Christos". El 10 amintea

ba ptmintul pe cerid. Cel ce doreste

cg Mantuitorul, nu primea in num&

rul ucenicilor OA pre acei ce nu s'ar

st ta.Oct riul in not, nu numai et

fi InMOt mal presus de respectul

Omenilor. Intgrit de asemenea gindirl, suferea imputgrile rudelor sale,
care-I credead a fi cu mintea zdruncinatt. Dar el se mangala cu cuvintele: Ce fericit este a fi batjocorit
pentru Christos! Ausoniu care avea
multg stimt 0 lubire pentru Paulin
a fost fOrte mahnit de retragerea

lui; 0 durerea lui era cu atat mai

se desbracg de hainele sale, dar tot

corpul II pune in actiune spre a se
improtivi valurilor care-1 trag la adine. (Ep. 24.u. 7). Sacrificiul ce
Paulin fgcuse de averea sa, de plgceri onoruri, reputatia ce-I trgge t
talentele sale, erati asa slicand nu-

maT o preggtire la lupta in care

voia st intre. Cu mare luare aminte asupra lui, se temea st nu

cadg. De aceea Incra din tOte putevie, cu cat era mai insufletit de spi- rile spre a face progrese in virtute.
ritul lumel. Sfintul II trimise un El incepu a se invinge pre sine inrtspuns frumos in versuri, in care-I .8110 qi a se intari in umilintg, blanarata satisfacerea sufletului std, di- detg si rtbdare. Dact-I vorbea cine-va
cend cri este gata a suferi ori-ce de sacrificiele facute cti spitalnrile
pentru lisus Christos si ca nu se 0 bisericele si alte facerl de bine;
ulta la gurele Omenilor, numai st-I el rtspundea cg lui D-4eti este plgplacg Lui. Ca prin minune acel ce-1 cutil jertfa inimei. Devenise tip de
batjocoread mai inainte, nu putead strac, cg n'avea cu ce st-0 cumpere
Ituda scum indestul blandeta si mo- pane 0 sane. Spre a scgpa de laudestia sa si a da dreptate mgrimei dele lumei se duse la mormintul 4.
de suflet 0 curtleniei intenVunelor Felix unde se ruga adesea. Nu dorea
sale. In stracie si singurgtate era alt-ceva de cat st fie portarul acelei
admirat de toti. Din tOte *tile ye- biserici, sa o mature diminOta, sii
nead A-1 vadg. Terasia il imbgrbita o pgzOscg nOptea in Vita vieta mut
0 nu-I era inferiOrg in virtute.
Dar dorinta lui nu -a fost implinitt.
Augustin, care pe le anul 392 Inainte de a pleca, locuitoril din
era numai preot indemna pre Li- Barcelona 11 prinsert in biserict in
centius sa vadg pre Paulin. Acel cliva de crtciun 0 ceread numai de
om mare prin nastere, prin geniu cat st-1 preotiascg El primi cu con-

0 avere, cum acel rob al lui Iisus

ditie st-1 lase at se duct undo va

Christos, s'a despoiat de bite numai

de a avea pre D-cled; vedi cum a
lepadat slava lumOscg spre a Ina
umilinta crucel; Pesti cum intrebu-

voi. Pupa Pasti plecg in Italia, uncle

vclu pre st. Ambrosie care-1 primi
cu mare cinste 0-1 numerg in derul stil, fart a-1 sili st r6mae acolo,

650

PAULIN

Trecend prin Roma, papa Siriciu 1'1

primi cu rgclg; 0 de aceea lute pa-

rasi Roma 0 se duse la locul destinat. Acolo era o biserica ziditit pe

mormintul st. Felix, in apropiere de
Nola. Pe lane+, acea biserica erat
douh rindurI de case cu galerii, una
destinatg pentru preoti 0 alta pentru laici. Mal multe pers6ne pi6se

se stabilira pe langa el 0 se forma

ast-felIti o comunitate de calugari.
Ei se supusera unei regule trgind
cu mare cumpatare. Se rugah I'mpreung purtah sacul 0 nu beah yin.
Paulin, cu tote acestea, din causs slabicIunel, bea cite putin punnd mai
multa apa. Pasnicii aceqtia vietu-

pru, era tot-dOuna plin de bunatate.

Aurul 0 argintul nu folusesc de cat
spre a ajuta pre nenoroci.ti. Drnicia sa catre sgraci Il fgcuse pe dinsul sarac.

Fiind luat de Goti cull pustiir

Italia in 410 el clise lui Dumneleh
cu incredere: Nu inggdui DOmne
sg mh chinulasca pentru aur 0 pentru

argint; tu Oil ca am pus la mijloc

tot ee mi-aI dat". Rugaciunea lui fu
auclita; barbaril nu-1 chinuira.
Flora o femee virtaOsa, al caret
fiti fusese inmormintat in biserica
st. Felix, intreba pre Paulin asupra
folosului ce ca0igg mortii fiind pu0
pe langa mormintele sfintilor. Epis-

lei adesea In privegheri 0 posturl.

De regulg, mancati erburi 0 nici odata nu se sculat sgtul de la masg.

copul de Nola, in loc de a decide singur

Pe fie-care cli Paulin &Odes sfintu-

grija ce trebue sg avem de morp,

lui Felix cinstea cuvenita, dar mai

ales la hram, in totiI anii serba prin
poeme laudele lui. AU mai Arms
Inca vr'o cinci-spre-4ece poeme de

unde aratg, ca pompele 0 cerimoniele

esteriOre uu folosesc nimic mortilor

acestea.

tot a0-felIti 0 cu inmormintarea in-

cestiunea o trimise la Augustin, care

compuse cartea intitulata Despre

qi ah fost instituite numai peutru

mangaierea eelor vii; dar nu este

Sfintul ne spune cg aceea ce-1 dis-

tr'un loc stint; ea are de principiu

punea la ravng catre cele sfinte era

numai bunatatea nemgrginita a lui

un sentiment interior de pietate, care

Dumn*ti, care nu cere altg-ceva

stivirea diving, prin milostivirea sf in-

de la noI decat sg-1 iubim. Orl cat

de sgraci suntem, daca-1 vom Iubi,
ne platim tOte datoriele; qi nu este
niei o greutate, de Ore ce nu este
opi care sa nu alba inima 0 sa nu
iulthea. Bunatatea lui Dumnecleh
merge qi mai departe; Inbind pre
D-4eil, ne cavtigam un drept mare;
de unde era creditorul nostru, el ne

tuluI langg care se ingropa.

St. Paulin vieui pang la anul 431.
IMO. ce ne spune Uranius despre
mOrtea sa. In b6la sa cea din urma

ramane dator.
Cinci-spre-4ece anl a trait Paulin

s'ar fi bucurat de o sanatate perfecta.

Bucuria ce-i pricinuia presenta lor

cere pentru sufletul mortului milo-

0 numai cu treI (Idle inainte de mOr-

tca sa, a fost cercetat de dol episcopi, caril se numeati unul Simaca
0 altul Aquindin. El vorbi cu dinqii despre cele suflete0I, ea 0 cum

in retragere, cand a fost ales ea ur

D. facea sa uite de bOla sa. Shvir0

maq lui Paul, episcopul de Nola, care

Impreuna cu el sfinta liturghie, dupg,

muri pe la sfir0tul anului 409. In

ce s'a rugat sa aduca laud. patul

episcopatul WI &auta a se face

maI mult Iubit decat temut. Mania

shfi vasele sacre. Preotul Postumian

veni sa-1 era patru-rpcI de arginVI
pentru hainele saracilor. Sfintul res-

nici o data n'a butut turbura liniOen sufletului shti. De era nevoit
sil se pOrte cate o data 0 mai as-

punse zimbind, ca are sa platOsca

cine-va datoria aasta. Math,' sosi

PAUSIRION--PAVEL
^

651

un preot din Lucania, care-i aduse

50 de arging din partea unui episcop si a mini laic. Paulin multa-

ce se afla sub stepanirea lul Aretas

regele Arabiel si socrul lul Irod An-

mind lui D-40, dadu dou6 piese celui

Pavel in acea retragere. Intorcendu-se in Damaso predica din noil

credinta i rusina. pre Iudel.
Acestia neputandu-se lupta cu el,
se sfatuira
omOre i trasera in
partea lor pre guvernatorul Damescului. El il cautara, sa-1 prinda si

ce le-a adus i plati datoria negustorului cu hainele. Venind no5ptea

dormi putin; apoi destepta pre ele-

'ricil sI spre a ceti utrenia dupa obicelul sii, dupa care-i sfatui A. fie

in pace si cu ravna pentru slujba.

Apol tacu pang la vecernie. Aprin(*du-se 1uminri1e, intinse manele
pi tlise incetisor: Am pregatit
e5 o candela Christosului met". Pe
la 4ece Ore din nOpte, top.' eel din
cash' simtirii ea un fell5 de cutremur de pamint. In momentul acela
Paulin IV dadea sufletul. L'ait inmormintat in biserica zidita de el
in cinstea sfintului Felix. Corpul
sell fu apol transferat la Roma si

tipa. Nu se sae oat a vietuit St.

*Mara de la guvernator invoirea

sa paz6sca poqile cetatel, ca sa, nu
pota scapa; dar apostolul fu insti-

intat la timp de pericolul in care

se afla vi4a ml. FraiT ca

sa-1 scape

de furia vrajmasilor, rat lasat nOptea intr'o cosnita, prin o ferestri

care era pe zidurile cetalel. El petrecu trel ant in Damasc si in imprejuriml; apol se duse la Ierusalim

spre a vedea pre Petru.

se afla in biserica st. Vartolome5

Sfintul Varnava, care-I cunostea,

peste Tibru.
PAUSIRION s'a sevirsit cu pace

ii introduse la Sfintul Petru si St.

Iacov, cari-i laudara imnreuna cu

in 24 Ianuarie.
PAVEL a suferit martiriul impreuna cu st. Luchilian si Paula in
3 Iunie.

eel-I-alit credinciosl sinceritatea con-

vertirel sale. Cea mal mare parte

dintre crestinl la inceput se tamest:1

de el, ca nu cum-va sa aiba vr'un

PAVEL aposiol. Chemarea minu-

plan ascuns, mai ales ca. persecutase

nata a St. Pavel chlar cu glasul lui

Iisus Christos; ordinul anume ce l'a

Biserica cu atata lurk. De aici se

vede ca n'a fost nimic omenesc in

primit de la Sfintul Duh de a invta tote neamurile; rapirea sa extraordinara, prin care fu consacrat pentrn apostolat, chiar in ceritt, unde
a invqat misteril ce nu le putea descoperi ennenilor; darul profqiei
inspiratia ce o poseda in gradul cel
mai inalt; lucrurile minunate ce le
facu toi le suferi atat pentru gloria
mi Dumneq.eti cat i pentru convertires lumet, I-aa meritat un loc pintre apostoll, de si nu era din nu-

stabilirea crestinismului. Daca invtatura ce o predict& apostolil n'ar

fi fost adeverata, cum Pavel, care

a fost unul din cel mai infocati
persecutori al crestinilor ar fi putut
sa erect& ? Dar cata bunatate si sin-

ceritate in apostoli! Ucenicii kr in

loc sa-1 parasesca, s'ati jertfit averea

vita kr, pe cand dad; ar fi descoperit ca aunt niste amagitori, Indeil i paganil I-ar fi primit cu bratele deschise. El craft nedespartiti
pi

merul celor doi-spre-4ece.

de dinsii, pentru ca vedeal minu-

Dupil ce s'a botezat, a predicat

cate-va rile pre Timis Christos in
sinagoga din Damasc, i apoi se retrase in Arabia; se crede ca inteun
loc din apropiere cu Damascul, ores

nile ce sevirsati, bunatatea inimel

lor, sfintenia vietei, statornicia in

munci. Din tote aceste imprejnrarl

result& c este cu neputintrt a presupune de ethre sail amagire inve-

652

PAVEL

tgtura i mgrturia apostolilor. De

altmintrelea sinceritatea ackta a a-

ere0ine. Flagelul lovi tot imperiul

ei cu deosebire Iudea. Credincio0i

postolilor

ludeI se glad in cea maI mare lipsg.

Acel din Antiohia fgcurg o colectg

cgtre Sfintul Paul 0 a

sfintulul Paul cgtre apostoll, 0 acestg uniformitate constantg, a atesta

ace1ea0 adevfirurl in mijlocul celor

mai crude persecutiunl, nu dg Ore

eel mai inalt grad de eviden tg. istoriel convertireI miraculOse a sfini dovedind ea acst g. convertire este o minune proprifi 4isg, nu este Ore a do-

tului 0 a cre0inismu1ui ?

vedi cg Evanghelia este adevgratg

0 di origina-I este diving ?
Sfintul Pavel rfimase cinci-spreqece 4i1e la Ierusalim. In timpul a

intro el 0 le-o trimiserg prin st.

Pavel qi Varnava. Dupg ce q'ati implinit misiunea, eel dol apostolI s'aii
intors In Antiohia. Biserica de acolo
era infloritOre, qi ea numgra un mare
numfir de doctorI i profetl, dintre

carii mai Insemnati erati: Barnaba,

Simon numit i Negru, Lucia de
Cirene, Menahem, Saul safi Pavel.

Se pare cg pe timpul acela fu

st. Pavel ping la al treilea

rgpit

ceriti, despre care vorbea dupg pa-

cela vorbi cu St. Petru 0 se argta tru-spregjece ani. Dumngeti spre a-1
fOrte zelos a disputa in sinagogg; feri de mandrie, permise s fie mundar ludeiI 10 astupail urechile la cit de boldal trupulul, ceea ce st.
adevgrurile mfintuirel. Neputend al Pavel numeste palmele Satanel.
se Improtivsc g. puterel euvIntgrete

a St. Pavel, nicI evidentei in care

punea revelatia evangelicg, el alergarg la violenta si avatar& mijlOce
a segpa de el. CredincIo01 11 luarg
din minile lor 01 duserg la Cesarea, de unde plecg la Tars, patria

sa. In timp de trel ani predicg acob

i prin imprejurimi, in Cilicia

Dupg interpretarea -anal mare numgr

de pgrintl al bisericel, apostolul pedepsea trupul sfiti prin vegheri

posturI aspre, ea nu cum-va predieind altora, sg. cad singur in pe-

ricol i sg pOrdi cununa ce i s'a

pgstrat. Cu tOte aceste marl ostenelI i fapte minunate, el '0 In-

chipula a n'a fficut nimic; dar ui-

Siria, lar predicele sale avui g. eel

Vinci ce era In urma buT, privea tot

maI mare succes, inimile erati dispuse sg primOscg Evanghelia mai

prediand pe acolo ucenicii carit fugiserg de la Ierusalim la Antiohia,
dupg martiriul st. tefan.
Sfintul Varnava, venind la Antiohia in 43, ceru pre st. Pavel sg-1
ajute In predicare. Propunerea fu
primitg de apostoll. El se duse la
Tars, de unde aduse pre st. Pavel
la Antiohia. El lucrarg impreung on
mult zel timp de un an. In timpul
acela iucepurg fratiI din Antiohia
se, pOrte numele de cretstML Profetal Agab, venind de la Ierusalim
cu all fro*, pre4ise o mare fOmete
care avea sg. fie anul viitur, al patrulea al ImpgratieI lul Claudia 0

inainte ca sl pith ajunge en bine

la tintg. Asemenea unui atlet care

al patru-q,ecI

i patrulea

al erei

se uitg numaI la tin* ea nu eiim-va

ultgndu-se la spacial parcurs, sl fie
Intrecut de adversariI seI i sg fie
lipsit de pretul destinat Invingeto-

rulul, el se privea ea un servitor

nefolositor i departe de a implini

tot ce datora ml Dumnelleti. Avea

mare plgcere de nmilintele sale, slgbgelunea i nimicnicia sa, pentru ea

D-4eil in care punea unica sa tgrie

A' fie prea-mgrit in tote. De aid'

nfi0ea ardOrea eu care escita sufle-

tul sti, puterile sale 0 tote

crea-

turele a lands sfint numele lul "himnedeti i a multilmi necontenit bu-

sale. Ne avend fria de greutall i periole,

natilteI i milostivirei

658

VAVEL

vederea chinurilor qi a mortei nu

in stare sa oprOsca activitatea zelului sAt. El se bncura de

erak

suferinti, cand era vorba a face cunoscut pre Iisus Christos qi a-1 iubi.
Se eredea dator universului intreg,
grecilor qi barbarilor, inteleptilor si
celor neintelepti, InvAtatilor si celor
nestiutori, ludeilor 0 neamurilor.
Ni0e asemenea sentimente dovedea
a el se Matignise lumei i era mort

luitg. El stadia pre Iisus Christos

spre a se pktrunde perfect de spiritul skfi. El putea s'a slic en incredere, ca purta pe corpul skii sem-

nele ranelor sacre ale Mantuitoru-

lui; ca era rkstignit cu el 0 nu se

lauda intru alt-ceva; ea' nu mai via
el, ci ca Iisus Christos via intru el.
Omul acesta dumne4eesc impodobit
cu puterea harului, care comanda
naturei, care ciaa in adevkr viito-

rul 0 em mai presns de

cele lu-

mesti1 arunca in piciOre puterile Ia-

dului gi universal legat in contra

lui; de aceea deveni instrumentul
cu care Dumne4ek se servi spre a
abate mandria lumei prin umilinta
crucel si spre a supune tote neamurile Evangheliel. El fu ales spre
a intreprinde lucrarea acsta intr'un
timp cand invAtatorii predicak in
Antiohia 0 &and credinciosii unitl
impreuna ajunail si se rugal. Aceste
piOse exercitii insotiaii tot-duna alegerea noilor demnitari ai bisericel.
Sfintul Spirit spnse fratilor prin
gura unor profeti, de a-I osebi pre

Saul 0 Varnava pentru lucrul la

care erak destinati, adecii spre a
vesti credinta la tote neamnrile, cu
o deplina autoritate. Asa fu alegerea st. Pavel la apostolat. El nu
voia ca alti apostoli sa tralasca din
Evanghelie, ci facea corturi pentru

soldati li marinari.

Dacul

primia

cite odata ceea ce se oferia de credinciosi, era pentru dragostea catre

dinvii 0 nu pentru sine. Diferitele

incercari prin care trecuse facea A.

fie gata la tOte si sa fie multamit

de starea in care se gasia. El gtia

sa traiasel in sariicie si in belqug.
Necesitatea de a apara demnitatea
apostolatulul skit, de unde depindea
rOdele ostenelelor, l'a facut sa vorbesca odata de descoperirile cli privilegiele sale; dar din termenii de
care se serve0e, se vede ell raporta
tote la Dumneclek. De aid ocasiune
pentru umilinta; el nu descopere ceea
ce putea fi in folosul skii, de cat

and mintuirea fratilor ski este interesata. Neincetat revine la infirmitatile sale in care se glorifica.
Limba sa este instrumentul inimei
sale, arid povesteqte eve rusinos
pentru el, clicend ca este un blasfemator, un persecutor, o lepadaturi
cel din urma dintre apostoll, nevred-

nic chiar de a purta numele de apostol. In faptele apostolilor avem

o istorie prescurtata a ostenelelor

Pavel dupa ce primi punerea
manelor. Plecand din Antiohia cu
Varnava in 44, se duse la Seleucia
unde se imbarca spre Cipru. Mai
Intel predica la Salamina in sinagoga Iudeilor; trecu apoi 'Oa taxa
pima la Pafos, oras situat de ceaSt.

kali& parte a insulei uncle avea repdinta proconsulul roman. Acest pro-

consul se numia Sergiu Pavel; om

intelept 0 prudent, dar care se rasa
amkgit de magul Variisus, numit ifi
Elimas. El doria IA yedul si sa auda pre St. Pavel, dupa reputatia
ce-I castigase minunile sale. Fiind-ca

Elimas se improtivia la predica Apostolulul,

el a orbit cu total ca

pedOpsa a nacatului skii; 0 a trebait sa canto pre cine-va sA-1 pOrte.

Proconsulul vq.And minunea 0 mi-eat de cuvintele Apostolulul Pavel,
se converti 0 primi botezul. Origen

0 St. Chrisostom 4ic ca Elima se

ce se facu cregtin.
Alti autori ered ea Apostolul 1u4
vindeca dupa

6U

PAVEL

numele de Pavel in urma acestuI

eveniment 0 st. Luca il nume0e
tot ast-fellt in Acte; unii insa cred
ca q'a schimbat numele odatit cu

a preveni ceremonia jertfei ce era

sa li se fad.. Dupri aceea st. Pavel

convertirea lui. St. Pavel 0 St. Varnava parsind insula Cipru se duseri in Perga Pamfiliei. Acolo Ion
Marcu se deslipi de el 0 se intarse
la Ierusalim.
De la Perga, st. Pavel se duse
la Antiohia, capitala PisidieI 0 pre-

putin mal inainte, prin ingrijirele

credinciogilor a scapat cu vieta 0
se intOrse in ora4 cu el.
Cu tate acestea spre a nu-i atita
din not, pled, a aoua 0i ell st. Bar-

did, in sinagoga dont dile. Multi

credura in Is. Cbr. in urma cuvintelor luI; dar cea mai mare parte
din Iudel se scularrt contra lui 0-i

Listra, la Iconiu 0 alte locuri spre

a hirotoni preotl pentru fie care biserica. In sfir0t ei sosira in Antiohia Shia, dupa o absenta de treI
ant CeI patru anI din urmri, st. Pa-

alungara din tarrt impreuna en Barnaba. Cei do! apostoli scuturara praful

de pe piciOrele lor, ca spre a servi

de marturie in contra necredinteI

acelor ce-I alungat 0 venira la Iconia Licaoniei. Dumnedet bine-cuvintrt ostenelele lor ca convertir un

mare numtr de Iudei 0 namuri 0

rtmasera un timp indelungat in oraqul acela spre a int5.ri in credinta

pre ceI din not convertitl; dar in

sfir0t el fura obligati a fugi in secret, spre a scapa de furia inimici-

a fost impropat cu pietre, 0 lasat

ca mort tot de poporul care-I adora

naba 0 veni la Derbe unde converti

pre multi. AmendoI se IntOrsera la

vel predica in Siria 0 in Iudea 0

se crede ca tot atunci vesti evange-

lia pana in Iliria.

Cand vorbe0e de misiunile sale,
tace asupra minunilor 0 convertirilor numerOse, ce le sevir0se; el de-

dial* ca aceea ce a suferit pentru

Cruce face tOta gloria sa, ca a ostenit mult, a primit loviturI 0 inchisorl. Adesea se vedea aprOpe de
mOrte qi expus pericolului de a peri
pe riurT, sat ucis de talhari, de ludeI

lor adevtruluI, earl! voiat sa-I ucidrt

cu pietre. De aid duserrt Evangelia

0 fratil cel mincinoql in orage 0

in Listra, la Derbe 0 in alte locurl

ale Licaoniei, predicand la tara ca
0 in oraqe. La Listra se intimpla
minunea s5vir0trt cu un om care

nelile, privegheri, posturI dese, fame,

nu umblase nicl o data pe piciOrele

sale. St. Pavel il vindeca ordonan-

du-1 a se radica in mijlocul unei

marl multimI de Omen!. Poporul yestand minunea incepu a striga, vor-

bind de apostolI ca qei! in forma

omenesca at venit sa-1 vada. EI numiat pre Barnaba Jupiter din causa
gravitatei persOnei sale, lar pre Pavel Mercur pentru ca el vorbia. Vo-

Iat chiar sa le aduca jertfe 0 victimile impodobite cu for! ere' la

porta. Pavel 0 Varnava '0 rumpsera
vestmintele spre a arata cat de mult

urilsc el pnrtarea paganilor 0 spre

prin degerturi. El suferi tate ostesete 0 golatate. De cinci or! Iudeii

11 batura in sinagoga. De treI ori
Romanil II batura cu vergi. De treI
ori era sa se inece, petrecnd o di
0 o nOpte in fundul mare!.

In anul 51 st. Pavel era in Antiohia, de uncle se duse la Ierusalim

0 lua parte la primul sinod general
al Bisericei. Clement de Alexandria
asigura ca totI apostoliI erat acolo.
St. Luca vorbe0e numal de st. Petru

0 de st. Iacob; dar spune ca Pavel

0 Varnava at istorisit fratilor suecesele predicareI lor. St. Pavel ne
spnne singur ca Biserica il recnnosou de apostol al neamurilor. Tuda
0 Sila fiind delegatl aduce la Antiohia hotaririle sinodului, Pavel 0

655

tAVAL

insotit. Sfintul rmase

milia sa, oblig5, pre st. apostol sa

cat-va timp in oraqul acesta spre a

stea la ea. Cat a rmas el la Filipi

aduna in tote dilele pre cei din net
convertiti in sinagoga lor.

Varnava

1-ad.

conftrma in credinta pre cei din noti

convertiti.
Cercetand apoi bisericile din O-

rient n'a voit sa mai Ia pre

Ion
Marcu; dar st. Barnaba 11 lu. cu sine

0 se duse in Cipru.
St. Pavel alese pre Si la spre a-1
insoti in caltoriele sale 0 visita
bisericile din Siria, Cilicia i Pisidia.

Fiind la Listria tai5, imprejur pre

In oraq era 0 o sclava posedata de demon 0 care aducea un bun

caqtig stapanilor. set'. Ea intalnind
.

pre st. Pavel 0 cei ce erail eu dinsul, incepu sa strige: Oamenii ace0ia sunt servitorii Dumnedeului
celui prea inalt qi ei ne vestese nouO
calea mantuireI". Apoi le urma cate-va

Timotei, ueenicul seti, pentru iudei;

dar dupa aceea spre a asigura libertatea Biseriei, care scapa pre Omeni

dile; dar fiind ea era de temut, ea

marturia acOsta sa nu servOsca la

de servitute 0 de observarile legei

vechi, refusa a tato, imprejur 0 pre
Tit. Aeeste observgri erail numai
figuri, care fiind plinite in persOna
lui Iisus, trebulati sll dispara.
Din Licaonia, st. Pavel trecu in
Frighia qi in Galatia. El fu primit
ea un Inger alui D-deti, de catre
Galateni, care-1 iubiati aqa de mult

lea nu se cuvenia ea spiritul intunericului sa la parte la lucrarile lu-

ea craft in stare sa '0 scOtll ochii

pentru el. Planul apostolului era de

a predica in Asia mica; dar Spiritul lui D-ded il impeded.; el fu oprit

de a intra in Bitinia. El se supuse
numal cleat I rll s5, intrebe pentru
ce, caci voia so. fad, voia lui Dumnedet. Cand a ajuns la Troada, un
macedonOn i se arata in timpul noptei ai-I ruga so. trOca in Ora hit
Indata, dice Luca, cautaram mijloc
s trecem in partea aceea". De aici
se intelege ca incepu a se lipi de
st. Pavel, fiind nedespartit de dinsul.
St. Pavel fiind ehemat in Mace-

donia, lug cu sine pe Sila, Luca 0

Timoteiu qi ajunsera la Samotraci
insula din marea Egea. A doua di
emit la Neapole oraqe1 in Macedo-

nia de unde se dusera la Filipi,

colonie romana. ,Aeolo predica in sinagoga iudeilor de langa oraq. Pintre

eel convertiti era qi o negustors5.

de purpura, anume Lidia. Femeea
acesta, primind botezul cu tOta fa-

convertirea multora 0 de altmintremina, st. Pavel comanda demonulul,

in numele lui Limn Csristos so. ias5,
din copila aceea, qi indata e0.
Avaritia stapanilor el II irita contra sfintilor apostoli; ei asmutira
poporul 51-1 conduse inaintea magi-

stratilor, cari-I batura cu vergi, ea

pe niqte turburatori; apoI I-at pus
intr'o temnit5, intunecOsa i cu piciOrele in butuci, ceea ce-i silla sa

stea numai pe spate. In mezul noptel, and se rugati lui D-geg eu voce

puternica se facu un cutremur de

pAmint; InchisOrea se cutremura, portile se deschisera i fOrele inchisOrei

all fost rumpte. Cu tOte acestea temnieerul se deqtepta i vedend inchisOrea deschisa, oredea ca eel inchiql
all fugit. Fiind co. rOspundea de vita
sa, lug sabia sa se strapunga de desperare; dar st. Pavel indat5, ce-1 vdu,

il stied sa nu1i faca niel un reit,

pentru ca nu e0se nimene. Omul
acesta v5dend minunea i atins fiind
de bunatatea apostolului se arunca
la piciOrele sale 0 cern botezul, impreuna cu teat familia sa.
A doua di de diminta magistatiI
trimisera sa dea drumul servitorilor
lui D-ded. Sfintul Pavel, care suferise
batai i InchisOre fara so. se planet,

dise ca i se pare un lucru straniu

656

PA v

ea un cetn roman s fie tratat

altar cu inscriptia Dumnecleului ne-

ast-felig fr sg se Oie pentru ce,

cunoscut. Nu se qtie dad, prin a-

0 inert trimite sg-I slobOdg din in-

adsta ca sa intimideze pre judecg-

ceea intelegeak pre Dumnecleul Iudeilor sari divinitlli1e faloe ale natiunelor ce nu le cuno0eati. Dar, pg-

tori i sg-1 intereseze in favOrea ere-

ggnil numlati adesea necunoscut

dincio0lor. Magistratil au4ind eg este

pre Dumne4eul Iudeilor, pentru cg

n'avea un nume particular ca idolii.
St. Pavel predicg in sinagoga indeilor; el vesti Evanghelia neamurikr in locurile publice i chiar in
Ariopag, adecti inaintea tribunalului
celui mai renumit al Greciel. Dionisie, unul din ariopagitl imbr5441
credinta, precum qi o femee de conditie anume Damaris, i multe alte
persOne. Filosofii n'ail fost capabill
a se mi3sura cu omul plin de spiri-

chisOre f grg s qtie nimene. El faces

cetatOn roman, venirg in perdng in

InchisOre gi-1 rugarg all iasg.
Apostolil, intemeind in cetate o
biserick InfloritOre, cum se vede din

epistola st. Pavel catre Filipeni. 'a

luarg rgmas bun de la Lidia i de
la alV credincioa. El trecurg prin
Arnfipole i prin Apo Ionia i venirg
la Tesalonic, capitala Macedonia.
St. Pavel predicg de trel oni in sinagogg; converti pre citi-va Iudel
ki un mare numkr de p5gin1, caril
prin rgbdarea lor devenirg modelul
tuturor bisericilor, el art fost mult

tul lul Dumnellek. Unil ii bktea5

joe de inv5tgtura sa privitOre la invierea mortilor ; a1i1 convin0 prin puterea i InOlepciunea envintgrilor sale,
Odra cg-1 vor asculta incg odatg.

Iubiti de Apostolul.

Iudeil, caril stgruiail in indgrat-

St. Timotel veni la Atena, dar

nicia lor, vedeati cu necaz progresul

ce-1 facea Evanghelia; eI incunjurarg

Sila se pare cg mail Amase in Macedonia; pOte cg fu retinut orl de

Uri sall alt-ceva. St. Pavel, au4ind,
ca de la plecarea sa, credincioyil din
Tesalonic erat forte persecuta0 de

casa lui Iason undo se aflail sfintit

Paul 0 Sila ne fiind acolo, el conduserg pre Jason dinaintea magistratilor, carii-1 obligarg a da cai4iune cg va preda pre st. Pavel. Turburarea find imblinclita, Pavel oi
Sila eqirg din oraq in timpul nopta
0 se duserg la Berea. Iudeil caril

concagtenii lor, se temu ea nu cum-va

nub: din el All pOrsig curajul; el le

trimise pre Timotel
IntgrOscg.
mar el plecg la Corint; acolo locui
la Aquila 0 Priscila femeea sa, caril
ca i dinsul lucrak corturi.

se afiaii acolo primirg Evangeliul en

bucurie i mal mulV se convertirg;
asemenea primirg creotinismul i un

Aquila era din Pont. El locuise

mare num5r de creqtini. St Pavel

in Roma ping ce Clauditi alungl pre

Iudel de acolo; apa se retrase la

fu snit fig piece din causa unel turburgri ce se faclicase; dar lgsg in
oraq pre Sila 0 pre Tiraotei, ea a*/
termine lucrul inceput i pled' la

Corint. St. Pavel bum cu el yi simbata predica in sinagoga Iudeilor.

El skvir0 un mare num5r de convertirl. De la Corint serise el in anul 52 cele doug epistole egtre Te-

Atena.

Atenienil aveat mult gust pentru

0iintg, i pintre dinqii se num5rail
multe persOne recomandabile prin
0iinta i intelepaunea lor; dar eraii
forte supersti0o0; el adorati divinitIilo tuturor popOrelor; i de frick
ll nu uite pe vre-una, rgdicase un

salonieeni, care sunt cele dintgi eoite

din pans. M. El avu sI sufere multe

persecutil in oraqul aeesta, dar nu

se descuraja, i Iisus Christos il asigurg ca era un popor numeros la
Corint (Fap. XVIII, 9, 10).

kVEi.
Ahaia avea atunci de pr000nsul
pre Novat, frate mai mare al filosofului Seneca, care purta nnmele de
Lucia-Iunius-Gallion, care-1 adoptase.

Iudeil duser5 pre st. Pavel inaintea

magistratului; dar el find integru

ei moderat, ordong Iudeilor s. se re-

trag5 clicend ca" nu se amestecil in

cele religibse. Apostolul se5p de

imputhrile inimicior s511. Sepnd opt-

spre-tlece luni in Corint, lul calea

spre Cenhrea, cu scop de a merge
la Ierusalim s

serbeze srhatOrea

cinciglecimei. El '0 tunse p5ru1, ca

urmare a votului de nazireat ce-1

facuse 0 care consta in a nu bea
vin 0 a lsa s5-1 crsc5, pgrul pang
la an timp; atunci Ii tin i aducea
jertfa. Ast-fe115 st. Pavel se facea

657

einnilor,

arser5 in public artile lor

de magie i astrologie. Aceste per-

sOne primiser botezul; dar off din

ne0iintg, ori din inclinare care idololatrie, emit inc 5. lipii de practicele ce le condamn5. cre0inismul.
Inv5t5turi1e Apostolului deschipndu-le ochil renuntar5 la tot ce trebula s5. fie o curs& de seducere.
Multi mArturisirg grepla lor, ou adev5rata 63.45. Un iudeti din Alexandria, om eloquent, care avea
numai botezul lui Ion, veni la Efes
dup5, inthia predic5 a St. Petru ei
Pavel acolo. El se numia Apolon, fiind-c5 cuno0ea tOte cele privitOre
la Is. Chr., vestia Evanghelia cu
mult zel; apol a fost initiat i mai

bine de Aquila 0 Priscila. Ducenludet cu iudeii, ca sh-1 cistige la du-se la Corint predic i acolo en
Iis. Chr. Plecilnd de la Cenhrea se mult succes, inland ceea ce plantase
pogori la Efes, apoi la Cesarea Pale-

Pavel.

stinei, de nude se duse pe uscat la

Lucrkile i minunile sfintului Apostol Inmuli numrul cre0inilor la

Efes. Acolo se aflail dispositiuni fa-

Ierusalim. Dupg,' s5rbaori se intrse

in Antiohia i trecu iarl prin Galatia, Frigia i alte laturi ale Asiei,
incurajand pretutindenea pre credincio0 i udand plantele ce le cultivase

vorabile Evangeliei;

dar

emit 0

multi adversari. Multe persecutil a-

vea a suferi din partea iudeilor; la

pentru liens Christos. Trecu *lark*

din Capadocia la Efes, unde r5mase
aprOpe trel ani, ocupat cu inv6ttura in locuri publice 0 in case par-

fie-care moment era expus pericolu-

ticulare. Se ft-I:cull mai multe minuni

chfar numai prin atingere de corpul

adecl a fost expus in amfiteatru a

se lupta cu bestiele aa ca. Omenil

a511. Trei ani predica' necontenit Iu-

credeati c

deilor,

dar vNend inditranicia lor

se IntOrse care neamuri. Pe atunci

lui, muria in tote qilele, adee nu

era sigur de vi. El se lupt contra

bestielor, dupii chneni (Cor. XV, 32),

va fi sfilsiat; dar Dumnetle5 i-a pttstrat vi6ta. Mai ales in

anul 57, cind era oat p'aci sa mOra.

la Efes ypte frati, fiii lui

La Efes era un mare templu al

Sceva, unul din Arhiereii Iudeilor,

adec5 unul din efil a dou5-cleci si
patru de familii preote0i. De 0 nu

Dianel, care trecea de una din cele

spte minuni ale lumei. Acolo era

oral cre0ini incepuser5 s5, fac5, exor-

cut5. de Iupiter i cl4ut5, din ceriil.

Chipul acela era fOrte onorat de
Greet 0 Romani; se faceati chipuri
mid i. de argint pe care le cumpsirail
pag5nil. Un argintar anume Deme-

eraii

cisme in numele lui hems Christos:

dar demonul le rspunse,

c5,

nu-I

cun0e; se arunc5 asupra lor fi-I

munci grozav. Intimplarea acsta ingrozi lumea, si fie-care rostia cu
mult respect numele lui lisus Chris-

tos. Multi vNend nebunia supersti-

chipul

eiei, ce se eredea a fi

fii-

trie cistiga fOrte mult cu ele; dar

v5clend c5, comertul s55 nu-i mergea

bine de la predicarea St. Pavel, el

ag
asmutl in contra lul pre locuitori.
Rtspandindu-se zgomotul c onOrea

zeitei era atacatl, se infuriarl en

totit Fie-care striga: Tr liascl marea Dian/ a Efesului". Nimic nu era
in stare a imblancli acel popor orbit de interes si superstitie. Clutarl

cesti apostoli n'ar fi predicat top

pre Christos. St. Pavel pled' din
Efes si frecend prin Troada se duse
pentru a doua Ora in Macedonia; de

aid scrise a doua sa epistola catre

Corinteni, unde se duse pentru a

dar negasindu-1 luara pre Gains si

treia Ora.
In 58, apostolul scrise din Corint
epistola sa dtre Romani, unde le a-

Aristarh, amendoi din Macedonia si

rata dorinta de a-i vedea

pre Apostol sl-1 expue in Amfit6tru

crestini zelosi. Cand era sl-I slasie

fiarele, St Pavel veni si voi sa vorbscl, dar intendentil jocului, find
amicii lui, ii aratara primejdia la
care s'ar expune, farl, sa' VA/ da
vr'un ajutor sotilor sei. Un iudet
convertit anume Alexandru se pre-

sintl sa vorbsel, dar 1-a lost cu

neputinf sa fie ascultat, pentru cl
se presupunea a fi prieten cu St.
Pavel. Probabil ca a vorbit contra
lui, dac/ nu cum-va acesta este Alexandru alamariul, care se improtivia cuvintarilor lui si pe care-1
(Muse Satanel pentru blasfemele si
apostasia sa. Poporul nu-1 160. A' vor-

Use si strigt, meret: Mares. Diana a Efesenilor!" In fine capitenia orasului linisti spiritele, 4icend cii.

dad are cineva ceva in contra lui

gura t s'a hotarit

si 1 asisa-I cerceteze.

Dupd trei luni de sedere in Grecia, pleod al dud credinciosilor din

Iudea milosteniele ce le adunase in
Macedonia si in Ahaia. Petrecu cat-va

timp in Filipi 0 o lund intrgl in

Troada.

In ajunul pleedrei de acolo, credinclosil se adunard, ca sd-1 audd

predicand si O. fringe: panea impremil. Asa de mare era setea kr pentru
cuvintul lui Dumne4eii, in cat trecurl Orele de mancare grit sl guete
ceva de si era in Duminica pastelor.
Pe la mezul noptei un accident intrerupse acsta. priveghere. Un finer
anume Eutic, seclend pe ferstrii, a
adormit pe &and vorbia apostolul 0
ciclend de sus, a murit; dar st. Pavel i-a dat numal decat vitl si in-

sit spue magistratilor, sgomotul produs avend aer de turburare, s'ar

putea al fie pedepsiti acei ce-1 pro-

Mb: mai departe pre fro* pand in

duc. Cuvintarea adsta '1 linisti si

pang la Asson. Imbarcandu-se sosi la

Mitilene in insula Lesbos; a doua 4i
trecu pand la Samos si in fine la Troghila care este un promontoriu al lo-

fie-care se retrase la casa lui Gains.

Aristarh si Alexandru at fost pusi

in libertate, far/. s'a sufere nimic.
Cu doi ani mai 'nainte St. Pavel
facuse o calltorie la Corint si a scris

epistola sa cltre Galateni. In acea

epistoll aratl nn zel si o vigre cu
adeverat apostolic5, pentru cl poporul era simplu si primise invttlturI de la eel ce voIati al. impace
ceremoniele legale cu Evanghelia. In
anul 56 scrise Corintenilor, pentru

cd auslise el sunt imperecheri intre

ei, uniI Rind pentru Chifa, altii pentru Pavel sat Apolon, ca 0 cum a-

zori de 4iul. Pled de la Troada

luni 17 Apriel si se duse pe jos

niel. A doua 41 ajungend la Milet in Ca-

ria trimise s'a cheme preotii si betranii

bisericei din Efes spre a le da cate-va

instructiuni. Trecend pe Panel insulele Cos si Rodos a ajuns la Patara,

oras din Licia, undo s'a imbarcat

pe un vas ce mergea la Tir in Fenicia. Dupd plecarea din Milet, re-

mase in portul acesta cinci Ole.

Cati-va crestinI din Tir, caril aveati

darul profetiei, il rugard SI nu se

duel la Ierusalim, pre4icandu-1 ne-

tAVEL

cazurile ce avea se sufere acolo. Dar

neputendu-1 indupleca se imbralisare

si. se rugara impreuna pe mal.

Apostolul reimbercandu-se, veni la

Ptolemaila apoi la Cesarea. Find

ce. profetul Agab II predicea cit va
fi pus in flare la .1.erusalim, credinclosii il rugara se nu se duce. Dar
el n'att putut se.-1 induplece si el le-ati

respurls ca este gata a suferi nu numai inchiserea, dar chiar si mOrtea

pentru nnmele lui Is. Christos. Continue deci calb.loria si in anul 58
ajunse la Ierusalim, al doue-deci si
treilea an de la convertirea sa. Pentru

a cincea Ora vizite el biserica de a-

colo. Cea dintaIti grip a sa a fost

de a Imprti milosteria cu care era
insercinat. El se supuse sfatului ce
i se da, de a face cheltuelile necesare pentru jertfele ce trebuia se le
aduce pentru Nazorel ce 'si implinisere termenul fageduintel lor, pentru
ca sa dovedsce. Iudeilor, ca. nu condemns legea lor, aratand si preoftlor
ca se supune curetirilor legale.
Abea dupe, septe clile, catI-va In-

dei din Asia carii venisere la Ierusalim spre a serba Pentecosta, rescull poporul contra lui. Vedendu-1
in oras cu un Efesan anume Trofim,
care era elin, ei 'si inchipuire ce-1
duce la templu si prin aceea-1 profanze. Respandindu-se zdomotul ce
Pavel despretuia si templul si legea lui Moisi, Iudeil se stransere in

jurul lul si voire se-1 bate si chiar

se-1 omre. Tribunul Claudie Lisias

fu inflate informat de tot ce se petrecea. Era un oficer, care comanda

garnizOna turnuluI Antonia qi care
era insercinat a impedeca tumultul
ce se isca intre indei in timpnl serbatorilor mall. Alerge indat e. cu sol-

data sel si opri pre acei ce beteall

pre st. Pavel si cariI voia4 sa.-1 omore. ScOse pre apostol din manele

lor, ordonand se-1 lege cu lanOrI.

Creaea la inceput ce este un Egip-

659

ten care in done rindurl se incercase sa rescOle poporul, dar recunoscend ce s'a amegit, permise prisonieruldi sett' de a vorbi poporulul.

Sfintul Pavel facu o cuvintare in

care istorisi poporulul minunea convertirel sale; adeogand ce avea porunch de la D-det se predice nemurilor. Abea rosti cuvintele acestea si
poporul infuriindu-se, ceru mOrtea lui.
Lisias porunci se-1 bate.. Dar apostolul 11 intrebe dace nu cum-va

legile opresc batala unul ceteten roman, mai inainte de a fi ascultat si

condamnat. Centurionul informe pre
Lisia de cele ce audise si acesta temendu-se, porunci se duce. pre st.
apostol in turnul Antonia.
A doua cli Lisia spuse marelui
preot si tuturor acelor ce compunea
consiliul Iudeilor, se vie sa-1 informeze cum sta. lucrul. Adusere si
pre st. Pavel; dar &and incepu se
vorbesch, arhiereul Anania II dedu
o palme. Apostolul ar 6. voit se-i intinda si ce1-1-alt obraz, dupit cuvintele evangeliel; dar eredu ca este

timpul sa fie mai aspru cu ei. El

arete nedreptatea ce i se racu fiind
in manele magistratuluI roman; el se
planse de pUrtarea lui si-1 numi pe-Tete vAruit, adica ipocrit. Aceste cuvinte erati o profetie, dupe. cum ob-

serve Augustin. In adever ce. Ana-

nia fu depus de Agripa cel titter.

Intrand opoi in o factiune periculOse.
pentru stat a fost ucis cu fratele

sea de partida contrara al cereIa cap

era insusi fiul seA. Cu tete acestea
se spune apostolului di. Anania era

arhiera El ceru ertare, ce. n'a stiut

si de aceea vorbise asa de dinsul.
Ast-feliii el cinstea chiar umbra unui sacerdotiu ce era sfirsit. Invierea lui Iisus Christos fiind articolul
principal al credintei nestre, st. Pavel striga ca este acuzat pentru ce.
predica invierea mortilor. Fariseii,

caril aperart cu mare zel acesta iu

666

PAvEL

contra Saducheilor, luarg partea ApostoluluI aqa di se ivi mare neintelegere intro Iudei. Lisia spre a

impedeca ca st. Apostol sit nu fie

sfilqiiat in zgomotul acela, trimise sol-

dati s6-1 Ia din mijlocul kr. Mintuitorul se mita sfintului in inchisOre, ii incuragt 0-1 asigurit ctt-1 va
mrturisi chiar in Roma. Patru-4ecI
de Iudel jurind s1-1 om6re, Lisia ii
trimise sub bunk paz la Felix, gnzernatorul provinciei, care avea reqedinta in Cesarea. Marele preot Anania 11 urmil cu oratorul Tertulus.
Acesta-1 acnza c. turburtt poporul qi

predicl o noug religie a nazareilor

adecg a cre0inilor. Dup5, ce Apostolul c'aiatit vole sa vorb6scg, incepu

sh spue guvernatorului, el se crede

fericit ca Vote s se apere inaintea
unlit om care de malt era juded.tor
al natiund sale. Nu I-a fost gra s
dovedsc 5. cfi

n'a luat parte ilia' la

o Ase616 0 c n'a profanat templul.

El mArturisi ca se inchin5 lui Damne4eil, conform cu invKatura acelor

pre care, adversarii sl II nume0e

eretici; dar adaoge di, are in partea

sa pre profeti 0 pre patriarhi,

vel in inchisOre. Din cand in and

ii chema inaintea sa, i avea mare
plgeere sg-1 and& vorbind. Totu0 curiositatea i avaritia eraA singurele
motive, egre-1 determina i aceste

dou6 patimi, unite en altele, impedeca harul de a lucra asupra inimei

sale. El avea trei femei. Cea d'intlI

se numea Drusila 0 era fiica

lui.

Agripa b6tranul. Lasase religiea ebreica ca 0 pre regele de Emesa, bitrbatul ei, spre a lua pre un idololatru.

Intr'o cli cAnd Felix era en Drusila, chemil pre Pavel, care vorbi cu
multit putere despre dreptate, curittie
0 judecata din urma. Guvernatorul
era inspitimintat, dar ingdugind in
sine mustrarea con0iintei, q.ise Apostolului: Du-te acum, te vol chema
aitrt dat6". Cu tote incerdtrile lui.
Felix, nu se putu art sc60. bani.

Sfintul nu putea sa dea din milostenia pentru s'arad. Duprt doi anil
Felix fu chemat la Roma. Indeill acuzgindu-1 la Neron ca a rninat tara,
n'au putut srt inrature pedOpsa meri-

tata decal prin bani.

Porcin-Festus urm'it lui Felix in

qi

guvernarea Iudeel. Era de un carac-

in agteptarea invierei generale

a celor buni i celor rei va trod far

ter mai blind de cat predecesorul

s64. Sfintul Pavel fn din mil acusat, dar apeirt la imparatul, ca art
scape de furia Iudeilor. Dreptul de

cft

prihanil inaintea ml D-q.eii 0 a 6menilor. Felix nu se prea interesa

de acusarea adusa pentru afacerile
religi6se. Ca tote acestea 15.sa pre
Apostol in inchisOre timp de dol ani,
prin aceea ciluta s5, plaza Iudeilor 8i.
se Rtuda crt cre0inii ail sfi-I dea bani

ea s. libereze pre Pavel.

Felix era un om fOrte r6fi, care
din conditiunea de sclav ajunsese la
cele mai inalte demnititti ale imperiului. Apucaturile lui cele rapace
11 facu nrit in Iudea. El se sustinn in
postul srt, pe cit.& vreme Palas care-1

proteja era in favOre; dupa cgderea

acestui ministrn, a fost upr Iudeilor de a se plfinge la Roma. AcOsta

facu pre guvernator sa lase pre Pa-

apel era privilegin pre care-I acorda

legile cetiltenilor romani, ca srt nu
fie victime ale patimilor. Intre ace-

stea regele Agripa veni s'a salute

pre noul guvernator. Era insotit de
sora sa Berenice, femee fOrte desfranatrt.. Festns 11 intreba cum trebuia
FA

scrie imp6ratula pentru Pavel;

Agripa, care affilise multe de el, doria s'a-1 vada. A doua i Apostolul
se felicita, ca are sg. vorbOsoft Inaintea unei adungrl mai numer6se. El
vorbia regelui Agripa explicandn-I
invZitittura despre inviere 0-I istorisi
despre convertirea sa. Festus admira
eloquenta sfintului 0-I spuse, ca nu

PAVEL

cum-va prin prea mune 0iinte se-el

lase din minti. Sfintul il spuse
crt cuvintarea sa cuprindea adeveruri
Insemnate. ApoI apele la regale, care
avea ouno0inte de profetiele, ce 8'01

implinit in persona lui Chr. Agripa

marturisi a putin lipseate se, nu se

661

A doua di aruncare merfurile in

mare. Patru-spre-dece lile n'at mat
vedut sOrele 0 nu mincare nimic.
Nu era nicl o nedejde de scepare,
aqteptindu-0 mOrtea grozave a nailfragiuluI. Sfintul Pavel II mingola,

ce vor perde numat vasul, dar cn

face cre0in; totu0 pentru invirto- totil vor scepa. Ingerul DomnuluI
prea inimel sale, n'a urmat haru- i se arete in meznl nopteI 0 l'a
lul, ci a preferat se. mOre in pecat. interit cu cuvintele: Nu te tame
Sfintul Pavel insufletit de un zel Pavele, tu trebue se me vesteati inaardetor pentrn mintuirea acelor ce-I
ascultat, striga ce, ar dori se. fie totl
ceea ce este el, afare de lanturile
ce le purta. Dupe ce terming cuvintarea, Agripa dise crt ar fi putnt se-1
dea libertate, dace, n'ar fi apelat la
imperatul.

intea ImperatuluI, D-det t'a dat viOta

tie 0 tnturor calor ce snnt pe vas.

Matelotil aruncind sonda, afiare ce
se apropie de uscat. Temerea de a
intfilni nesip sat stand II opri de

a merge mai departe; el aruncare

patru ancore spre a opri vasnl pine

Avend se place la Roma, Fest l'a

dat pe mina centurionului Will. Apostolul avea cu sine pre Luca, Aristarh 0 altl cre0ini. El se imbar-

diminOta. A doua di aflare ce aunt

qese-decl de persOne. Venturile ere'

contrare, aqa el in timp de mai
mnite dile, nu s'ail apropiat de Cnida;

lalti locuitori al insuleI adusere bolnavii lor la Apostol 0 se vindecarl;

drept recuno0in te. le procnra tot ce
le trebuia.

line), insula Malta; dar voind se

intre in port, vasul se sferIme de
valurI 0 toti. citi erat acolo scepare
care la Andromita port din Misia cum puture. Locuitorii de acolo II
0 plutire spre nord. Ancorare la primire cu buourie; St. Pavel aduSidon, uncle i se ingedui lul Pavel cend geteje pentru foc, o vipere 11
a vorbi on amicii 0 a se repausa muace de mine fere se-1 vateme;
cfit-va timp. Se imbarce apoI, de 0 vedend acOsta el strigare ce este
ventul era contrar. Trecu la drOpta nn (jeu. Apostolul 0 tovare0I sei,
insulei Cipru 0 cotire pe range Ci- petrecure treI dile in casa lul Pulicia 0 Pamfilia. In sfir0t dupe o blius, cel mai insemnat din insure.;
navigare grea, ajunse la Mira LicieI, pOte a era guvernator roman. St.
unde vasul avea sii.-0 termine cursa. Pavel vindece pre tatel set, bolnav
Luare unul din Alexandria, care mer- de friguri 0 desinterie. Dupe ce se
gea la Italia incercat cu doug sute respindi vestea acestei minuni, cei-

de aici vasul ajunse la Salmona in

Creta, apoi la un loc numit Porturile fruindse si in sfir0t la Talasa.
Era prin luna Octombre, eind navigatia este periculOse. Sfintul Pavel indemnii," pre Centurion 0 pre
matelotl a erna acolo, dar n'a fost
ascultat. Un vent puternic II inturna
spre reserit, iar matelotil ranr e'. vasul la voia intimplerei. Ajunsere la
insula Claudia la sud-vestul Cretei;

solo matelolil legare bine vasul.

Dupe oe at remas trel luni in

insula Malta, st. Pavel 0 sotii seI

plecare. Intenn alt vas din Alexandria, care ernase acolo. Se oprira
treI dile la Siracusa in Sicilia, venire, apoi la Regio in Calabria 0 In
fine la Pouzole range Neapole, unde

remase st. Pavel en cre0inii de acolo

vr'o Opte dile; apoI plea 0

celetori pe jos ca la 100 de mile.

Credinclo01 din Roma audind ce so-

A62

PAVEL

se0e ii eqirti innainte. In sfirc4it stin-

tul ajunse la Roma in primii-vara

anului. 61 0 fn dat pe sama Int Afranius, prefectul pretoriului. Acesta
era un oficer plin de intelepeinne
moderatiune, care se bucura de mare

cinste in prima ani at domniei lul

Neron. Sfaturile sale yi ale Int Seneca infranara intru cat-va apuc.turile selbatice ale impbratului.
Sfintul Pavel fu tratat omene0e;

apostolice, el intari credinta in insula Creta unde st. Tit era episcop
di ineredinta biserica din Efes sfintului Timotei. Serise Jul Tit din
Achaia, name sub care Romanii enprindeat Peloponezul qi tOte provinciele G-reciel vechi. Apostolul se in-

tOrse in Asia. La Troada geclu la

i se ingadui a trai 0 in particular

unul Carp. Cele-l-alte cltorii aft fost

fOrte primejdiOse. La Efes oxcomunica pre Imenea i Pilet earl' negaii
invierea corpurilor.

insa snb paza, mai mult pentru Iudei. Avea libertatea s vest6sea cu-

s. slabOsca zelul Wt. Din orient se in-

vintul Jut D-cleil tuturor celor ce ye-

tOrse la Roma. St. Atanasie ne spune

Mali la el. Ast-feliti petrecu el dot

ant Aid se sfirqesc faptele Apostolilor, care afara de trei capitole, cuprind calnoriele st. Apostol Pavel.
Pe cand era prisonier la Roma,
Filipenil II trimisera pre Epafrodit,
episcopul lor, insareinat a-i da bani
0 tote cele trebuinciOse. Apostolul
le scrise o epistola prin caret indemna sa se pazOsca de unit predicatori, cant supuneati pre cre0ini
beget mosaice. Epistola e din a. 62.
Tot atunci st. Apostol converti pre

ca'

Onesim sclavul lui Filemon, unul din

principalii locuitori din Colose, ora

Distanta locurilor nu era in stare

D-dett inqtiinta pre Apostol ca

va suferi martiriul acolo. Presimtirea

de mOrte se pOte cun4te in a doua

epistola catre Timotei scrisa in anul 64.
Din epistola care Filipeni se vede
ca multe persOne din casa imphatului erati cre0ini. Claudia alunga pre
Iudei pentrn certele kr cu
Tacit vorbeqte de Pomponia Grecina

femeia lui. Plautius, cti ar urma superstifielor streine. Ea fu declarata

nevinovata de barbatul sti prin anul 57, inainte ea religia cre0ing st,
fie privita ea o erima de stat. 0 in-

din Frighia. El il trimise la stapanul s cu o epistola in care cerea

cu staruinta iertare i libertate vi-

timplare facu ca Neron st-cl schimbe

novatului. Onesim duse scrisOrea ca-

imp6ratu1 hotari sa-1 pOrda pre tog.

tre Coloseni, cant fusesera convertip.' de Epafras, episcopul kr. El ii

sfatuia pentru niyte ncenici at Jul

Dadu foc cetatei 0 in urma acusa

pre cre0ini, ca ar fi s6vir0t acea

Simon Magul, care voia s introduca

cultul superstitios al ingerilor. Tot

din Italia serise si Epistola care

Ebrel, care se pune in an. 63.
Sfintul Pavel trecu in Orient, predicand prin mai multe locuri, qi suferind inchisorl, torturi, necaznri de

tot feliul 0 de mai multe on i. era

in primejdie Ell perde vita. Din
Epistola &are Romani se pare ea ar
fi voit sa mrga in Spania, dara nu
q'a implinit scopul. In cM6toriele sale

purtarea. 0 DOmna forte iubita la

carte trecu la cre0inism 0 de atunct

nelegiuire. St. Pavel find in inchisore converti i pre un prieten al

Imp6ratului care-1 inveselia; aceea ce
contribui qi mai mult la ura iuL

Se pare ca st. Apostol a stat aprOpe

un an in inchisre, pentru ea in epistola catre Timotei, arata dorinta

sa-1 vada inainte de iarna. In epistola eltre Efeseni se nume0e legatul lui Is. Chr. care doria sa se unOsert cat mai curind ea El. Numai

dorinta de a face voia Jut D-le ci

qelul mantuirei sufletelor a putut

PAVEL

s. modereze activitatea focului ee

avea de a scapa o data. In sfirtiit
s'a apropiat i momentul gloriei sale,

care avea sa pue capat ostenelilor

chinurilor sale. St. Spirit ii vestise diva i ceasul mortal. Martiriul
sh se intimpla in diva de 29 Innie anul 65, and se 0 serbOza de
pi

tOta lumea creetina.

PAVEL Episcop de Constantinopole. St. Pavel nascut la Tesalonic,
era diaeon al bisericel din Constan-

tinopole, pe la anul 340, eand Alexandru episcopul acestei cetatl mu-

rind, l'a designat ca urma* El fu

ales conform dorintei ml Alexandru

apdat in scaunul episcopal. Ei

s'ait hotarit forte lesne pentru acesta

alegere, mai ales ca Pavel poseda

intr'un grad inalt darul cuvintului,
avea mult zel pentru credinta catolid, 0 era spaima sectel ariane.
Macedoniu, care aspila la aceea0
demnitate, vdu in Paul un concurent odios; el s'a hotarit sd-I perda
gi se lauda c va 1.6110, mai ales ca
era sustinut de eretici, carii format
o partida puternica. El se folosi de
calomnie; dar diferitele acusari, aduse contra noului episcop fiind nimicite, a fost silit sh inceteze. Se
parea chiar di se ch'eqte i jue5.
age de bine rolul unui ipocrit, c

Paul, mind dupa aceea Pa facut

preot.
Cu Vote acestea Eusebiu, unul din
prineipalii capi ai Arienilor, care

in contra canOnelor fusese transfe-

rat de la scdunul din BeHt la

cel

din Nicomidia, doria eu orl-ce pre%

sa fie la Constantinopole. El reinoi

vechile calomnii; qicend ca Pavel

inainte de hirotonie ar fi trait in

desfrinari; 2-a ea ar fi fost ales fara
consimtimintul episcopilor din Eraclea i Nicomidia, mitropolii, emit
trebuiah sa Ia parte la alegere. 3-a
CA alegerea s'a facut in absenta impratului Constantie. Cele dou6 ca-

I
t

663

pete de acusare ah fost uqor comba-

tate; *far al treilea a fost inrat4at

impratuluI cu atata viclenie, ea 0
cum ar fi adus un afront demnitateI
imperiale, ca sfintul fu depus inteo
adunare compusa numai de arieni.

Ambitiosul Eusebiu se bucura de

fructul intrigilor sale qi se 'AKA in
scaunul Constantinopolei in anul 340.

Pavel v64endu-se nefolositor turmei sale, din cause creditului Arienilor, pre care-1 proteja impratul
Constantie, se retrase in occident
unde domnia Constant. El fu primit
cu mare einste atat de imperat, cat
0 de Maximin din Treva. Dupg ce
a Ames cat-va timp acolo, se duse
la Roma, unde gasi pre St. Atanasie. Acolo Ina parte la sinodul tinut

de papa Iulie la anul 341. ParintiI

acestui sinod se adunara in biserica
preotului Viton, care luase parte la
sinodul din Nicea, impreun cu Vicentie j Osie. In sinodul din Roma
s'a hotarit ca St. Atanasie, St. Pavel
0 Marcel din Ancira sa fie aqiedatl

in scaunele kr. Papa Julie, in puterea ant oritatei ce avea in biserica,

II trimise cu o scrisOre cireulara adresata episcopilor Asariteni care
ni s'a pastrat de St. Atanasie. Iulie
desaproba purtarea arienilor, mal ales pentru ca Indrasnisera a judeca
pre episcopil scaunelor principale,
guvernate de apostoll, fara s-1 fi
scris i lui, cum se obicInuia; gi ordona reaeedarea celor trei arhierei.
Sfintul Pavel in torandu-se la Cons tantinopole, n'a putut sd-ni ocupe sca-

unul, de cat dupri mOrtea hit Eusebie, care se intimpla la auul 342.
Dar pe eat de placuta era ortodoc01or reamlarea sa in scaun, pe atata de neplacuta era ea arienilor.
De aceea ei in frunte en Teognis
din Nicea i Teodor din Eraclea, '0
alesera de episcop pre Macedonie.

Acsta a fost urmata de o puternica

AscOla. Tot oraqul era in picibre ei

A64

PAVEL

multe persons perira in invalmacala.

Constantie care era la Antiohia, se

infuria clad audi de nontatea aeeea.
El ordona lul Ermoghen, generalul
trupelor sale, care se ducea in Tracia, sii traca, prin Constantinopole

sit alunge pre sfintul Episcop.

prin cuvintarile lor, trimise la An

tiohia, undo era atunci, un ordin

catre Filip, prefectul pretoriului, ea

sa alunge pre Pavel din biCerica ci
din oracul Constantinopolel ci oft pue

pre Macedonia in local sthi. Prefee-

Ermogen gasi oracul in mare turburare ci ou tOte silintele sale de

a execute insareinarea data, nu isbuti de cat srt fad, turburare ci mai

tul era vindut arienilor; dar nu indrasni sa silulasca, ea nu cum-va

poporul plin de lubire pentru pastoriul kr, srt se revolte; el spuse in
secret lui Pavel sa-1 intilnsea la

mare ci sa-ci prda vi6ta. Insulta

una din baile oracului unde-1 actepta.

acOsta faeutit imparatului in persona

Acololl alese el local spre a-I arata

ordinal imp6ratului. Sfintul se supuse fara nici o improtivire, eu tOta

ci

unuia din oficerii sal l'a silit sa vie

singur la Constantinopole, de ci era
in toiul iernei; dar se imblandi prin
rugaciunile senatulul, care solicita
iertarea poporului; ea tote acestea

neregularitatea condamnarei sale. Cu

cs'a rsbunat impotriva lui Pavel ecsilandu-1, de ci nu voia sa confirms

la 'Arta bad. Filip spre a inlatura

rascOla, trecu pre Arhierea pe o

alegerea lui Macedonie, pentru di

uca, din partea opusa cid trimise sub

luase parte la turburare.

buna pazfi la palat, care nu era de-

Nu se ctie anume local unde a

fost exilat sfintul Pavel; se pare ca
s'a retras din noti la Treva. In anal 344 11 vedem venind laraci la
Constantinopole, en epistole recoman-

datOre din partea imp6ratnlui apusan. Constantie temndu-se de amenintarile fratelui Oa, consinati la
reacedarea sa. Dar Pavel nu a fost
mai linictit acum ca ci inainte; Arienil, fiind aparati de imparatul, ail
inceput sa-1 fad, Iaraci dile negre.

El actepta ajutor de la sinodul ce

se tinu la Sardica in 347; dar lucrurile nu se schimbara. Eusebienii,
adunandu-se la Fiipopole, rostira o
sentinta de escomunicare contra sfintului Pftrinte ci a St. Atanasie, papa

Julie ci multi alti episcopi, caril ca

ci atatea columne sprijinlat credinta
ortodoxl. Tratarile cele rele, ce le
suferiaft ortodoxil se adausera incrt
dupg mOrtea lui Constant intimplata

la 450,

Constantiu ne mai avend a se

teme de fratele sn, se declara pe

fap, in favOres ereticilor. Iusufletit

tOte acestea poporul, care presupunea Ore-care gand rail, se adunase

parte.

Pavel fu adus la Tesalonic, fara

sit i se fixeze local exiliului sat
Ast-feliii avn el la inceput libertate
a locui unde va voi; dar inimicii
sal 'cl luara de Emma ci v6clura ca
se porta prea bine cu el; l'a pus in
lanturi ci l'a trimis la Singara in
Mesopotamia; de aici l'aii dus la Emesa in Siria, apol la Cucuza, eragel

situat in decerturile muntelui

Taurus intro Capadocia ci Armenia,

unde aerul era fOrte nesanatos acolo
fu inchis intr'o temnita IntunecOsa
ci parasit cu total. Inimicii sal mergeaf cu tirania pang acolo, ea opriati sa-,1 dea de mancare. Dupa
cOse dile, afland ca Inca traecte, avura barbaria de a-1 strangula; dar
spre a-ci ascunde crime, dadura de
veste ca a murit de bOla. Martiriul

Oa se intimplit in 850 sail 351.

Sfintul Atanasie all de cele petrecute en el, de la un oficer arian, aname Filagiu, care era acolo, cand
s'a sfircit sfintul Pavel.
Dar qi. Flip n'a putut sa scape

665

PAVtli

de resplata dumneldsce. Chti-va ani

dup e. aceea a fost despolat de dem-

nitatea sa, cum gi de averea sa

condemuat la exil.
Dupe, mOrtea sfintului Pavel, A-

rienii se fficure steptini pe biserica

de Constantinopole, i o %inure. pane

la anul 379, dud St. Grigorie de

Nazianz a fost ales episcop al acestei ceteti.
Corpul sfintului a foot dus la Ancira in Galatia. Teodosie stremutindu-1 la Constantinopole in anul 381,
l'a InmormIntat eu mare cinste 'in
biserica zidite de Macedonie, i care
de atunci a fost cunoscute sub numele St. Pavel. Reliquiile sfintulni
episcop de Constantinopole afi fost
duse la Veneia in 1226 i se ein-

sten in biserica St. Lavrentie.

PAVEL, intemeletorul Minestirei
Xiropotamulul i a St. Pavel, vie-

tuind pe la anul 820, cu pace s'a

sevirca in 28 Julie.
PAVEL doctor, en pace s'a svIr-

it in

28 Iunie.
PAVEL martir, s'a sevirOt in cup-

torul en foe in 28 Mai.

PAVEL martir, de sabie s'a sevirqit in 18 Mai.
PAVEL martir. Vecll Iuliana.
PAVEL prostul. Acest sfint s'a
numit prost pentru smerenia lui cea

In viiste ca se p6t5. suferi asprimele pusniciei; 11 indemnh a se int6ree a cas i se. Arnie in profesiunea sa, unde ar putea s se dmtsc e. insufletind tOte faptele sale en
spiritul eviaviel i al cumpetrel;

apoi II inchise lwa. Paul nu se len;

el remase statornie la up sfintului,
unde se ruga necontenit, nemeneend
nimic. Antonie vedfind evlavia sa,
dupe patru c,lile I-a deschis p6rta si
l'a pus 'in rindul ucenicilor, dupe
ce mai Intel l'a incercat de fhbdare in mai multe felinri. 'I-a prescris un fel de regule pentru vi64e,
incepend cu lucrul pentru domolirea
patimilor, spre omorirea simturilor

qi a vointei, spre cnretirea pe nesimtite a peftelor inimei i spre a

aprinde in el focul dragostei dumnecleeqti. Apoi l'a invetat cum se se

rOge, oprindu-1 de a mind inainte

de apusul srelui, i sfetuindu-1 a
nu se scula nici odate setul de la
mase. Pavel pezia cu sfintenie sfai ajnnse in
turile dascolului s
curind la un grad mare de sfintenie. Vom cita eite-va exemple despre

supunerea sa spre a se vedea la ea

grad de perfectiune ajnnsese in virtutea adsta.
Lite()

4i dupe. co sfigi lucrul,

sfintul Antonio desfecu

si-1 dedu sO

en credinte. 1111 Dumne4ii pane, la

face din noii. El se supuse gra se.

clice,' un cuvint i fere se, die de
mincare, en tote ce nu luase nimic

vrista de qse-leci de ant Retrage-

de Opte 4ile. Alt e. date, sfintul An-

rea sa -se pricinui din pricina femeel

tonie II qise se. pue patru peni in

ape se se m6ie, pentrn co. phnea

. mare i neqtiinta lucrurilor omeneqtl.

Era un biet muncitor, care servise

sale, pe care o prinse in adulter.

Ingrijat de a se consaera fare reserve la serviciul lui Dumnecleti, el
egi din cash gi se infunde in pustie.
Dup e. opt lila de mergere, ajunse
la locul unde se retrsese St. Antonie. Ducendu-se la el, l'a rugat se-1
primsee in numerul ucenicilor eel
si si-1 pue pe calea mintuirei.

Antonie nu cents la rugeclunea

lui

1i.-1

spuse cri, este prea inaintat

pusnicilor era fOrte tare i useate.

Dupe ce a pregetit totul, in loc se-1
lase se, menince, I-a peruncit se,
canto en el psalmi. Dupe, rugficiune
I-a spus se, se duce se. se odihnOsce;

dar l'a chemat la mezul noptei ca

se se rOge eu el. Pavel se snpuse
tnturor incercerilor acestora cu o
rebdare minunata, i vorbire en Duniwide. pane a doua i la trei Oro

666

t'AVEL

dupe amize. Sara mineare amindof

cite o pine; dupe care Antonie Il

intreba dace vrea se. mai mfinince
una. Vrati dace-I minca qi tu una.
Dar et aunt 6:Inger, dise Antonio.
Si et vrat se me fac, respunse Pavel". Apol se pusere la rugeciune,
cintara doi-spre-deee psalmi cti. recitare mai multe rugeciuni, apol se
odihnir pine la mezul noptei, dupe

care incepure iareql a se ruga.

Dupe co sfintul Antonio s'a asigurat prin tot feliul de incerceri de
dispositiele ueenicului set gi dupe
ce l'a invetat in destul pentru datoriele vietei singuratice, l'a trimis
intr'o chilie pe care i-a filcut'o departe cu o legho de a sa. El se du-

PAVEL Episcopul Corintului cu

pace s'a sevirqit in 27 Martie.
PAVEL rusul a suferit martiriul
in Constantinopole la 1683 Aprilie 3.

PAVEL martir, cu Pansirion gi

Teodotion erat pe timpul hi Diocletian iiii Maximian imperatil sti Arian Guvernatoral in Cleopatrida,
frati dupre trup, Imbracati din finer& vrIstli in shima monahale.. Pa-

vel era de 37 ani, iar Pausirion de

25; fiind aruncati in lit s'ati s6vIrqit in 24 Ianuarie.
PAVEL cd Simon, de sabie s'at
sevir&lit in 3 Februarie

PAVEL martir, s'a sevIrqit de

sabie impreuna cu St. Enata in 10

cea se-1 vade din cind in dad 0

Februarie.
PAVEL Tibeul (342). Ince, din fra-

se bncura vedend &a face ap precum l'a invetat. Avea de dinsul o

geda copilarie fu povetuit de Duhul

Sfint in pustie, sfintite prin Ilie, Ion

idee atita de bune ce-1 propunea ca

model de imitat pentru ce1-1-alti ncenici. El II trimetea bolnavil sd indrecitii pre care nu-i putuse el vindeca, recunoscnd cli acest bun pusnic primise de la Dumnedet un dar
mai mare ea al set; 0 Pavel II vindeca prin rugiciunile sale. Acest om

Botezetorul gi in fine prin liens Chris-

sfint muri cit-va timp dupe anul

330. Biserica serbzi amintirea acestui sfint perinte iu diva de 7
Martie.

PAVEL merturisitorul era pe timpul luptitorilor de icOne gi vedend

pre cei ce se redicat nebuneqte improtiva bisericei, resturnind aqedamintele ei, prin indepertarea icne-

kr, s'a luptat cu ei segetindu-I cu

cuvinte ard.etre. Deci suferind pHgoniri ii4i exilurl, cum rili alte persecutii pentru Christos s'a sevirqit en

pace in 8 Martie.
PAVEL unul din martirii caril

at petimit cu

St.

Codrat in 10

Martie.

PAVEL martir s'a sevIrqit prin

foe pentru sfiutele ic6ne in 17 Martie.

tos, care bine voi a petrece patrudeci de dile intr'un post riguros 0
in tote exercitiele vietei anahoretice.

Este adeverat ea o despertire de

lume este un dar ceresc ce se de,
numai unora. 0 asemenea stare convine numai acelora, carii s'at obicinuit a practica virtutile cele mai
inalte 0 carii nu tin la bunurile
pamInte01.

Paul se nescn In Tebaida Egipetului. Chid era de 15 ani perdu perintii set Dumnedet 11 inzestrase
cu calitatile cele mai frumOse; blind,

smerit 0 temetor de Dumnedet; dar

pe linge aceste calititti poseda 0 o
inteligente rare cunoseend deja greceqte 0 egigteneqte, Oiintele ce se
propnneat pe atunci. Pe cind tritia

sfintul in liniqte practicind virtutile creqtine, imperatul Decie radice

persecutie in contra eretittinilor. Nimic nu remasese neintrebuintat spre

a atrage pre creOini la inchinarea

idolilor. Pe line& instrumentele cele
mai fiorOse de torture, se intrebu-

inta eenruplia. Se ungeati ou mien

PAVEL

si legandu-i de stilp erali expusi la

arsita sOrelui si la muscarea vespelor si mustelor. Altii (arab pusi in
Mean de puf cu fringhii de matase
Tar femei desfrinate ii sileati la pacat. Un martir neavend nici o putere in contra unei asemenea ispite,
isi murk' limba si o arunca plink'
de singe in fata desfrInatei, care

667

se apropie, rOga pre sfint sa-I des-

chida, si strueste mai malt timp

In rugaciunea lab. In sfirsit usa i
se deschise, b6tranii se imbratisara
numindu-se pe nume fie-care, fail

sa se stie

de cat din descoperire

dumnecleOsca; apoi incepura a vorbi
cele de mantuirea sufletului. Pe &and

vorbi4 iata corbul veni cu o pane

Sfintul ca sa scape de ase- intrga. Dumne4eh ne trimete de
menea ispite, se ascunse intr'o casa mancare, 4ise Paul, de mai multi
fngi.

streina, dar au4ind ca v6rul sn vrea

sa-1 denunte, fugi in pustie. Intr'o
stanca mare erail mai multe pesteri:
el alese una in apropierea careia se
afla o fintana si un finic cu ale card fructe se hranea, bar foile li
serveati de imbracaminte.
Paul avea numal dou-cleci si doi
de ani, &and s'a dus in pustie; si

ad bunatatea sa ingrijeste de mine

trimetendu-mi pe fie-care 4i cate o
jumatate de pane; dar fiind-ca ai venit sa m6 ve41, Iisus Christos a indoit provisia robului WI". Amendoi
multamira lui D-461 si seclura langa

gating sa guste ceva. NOptea urmatOre o petrecura in rugaduni. A

doua 4i de diminta Pavel Ose Os-

planul sn era sa se int Orel inapoi

indata ce va inceta persecutia. Dar

pelui sn. 316 apropil de sfirsit;

Pronia te-a adus aid sa ingrijesti

gustand din placerile vietei contem-

de inmormintarea mea. Du-te si adu

haina ce ti-a dat'o Atanasie, ca sa-mi
invelesti trupul". Nu ca ayes nevoie

plative, nu se indura a mai parasi

pustia si se hotari a r6manea acolo
si a se ruga pentru cei din lume.
Patru-400. si trel de ani nu gusta
alta de cat finice si apa; rgmasita
clilelor sale fu hranit ca si Die de
un corb, care-I aducea pe fie-care 4i
cite o jumatate de pane.

Nu stim nimic din cele ce a facut sfintul in pustie timp de nou4eci de ani, cat a trait acolo, cad
Omenil aflara de el abea la sfirsitul
vietei sale.
Sfintul Antonie cel mare, fiind in
vrista de nou6-4eci de ani, credea

in mintea lab ca nu mai este altul,

care sa, fi servit Domnuld un timp
asa de indelungat: dar pe &and cugeta asa, Dumne4et II descoperi in
somn, ca este in fundul pustiei un
om, pe care trebue si-1 vada si sa
nu se mai mandrOsca. A doua cli de
diminta pled. Antonie si merse do-

u6 4ile si o npte, in paza Domnului. De departe zari o lumina, care-I

descoperi locuinta celui ce-1 &Mita;

de ea, dar voia sa crute lui Antonio durerea de a-1 vedea murind, si
sa arate respectul sn pentru marele
dascal al bisericei, care era parsecutat. Cana au4i Antonie de haina
st. Atanasie se minung de undo stiea

el acsta si alerga sa o aduca, 4iand_ calugrilor s61: Sunt un pacatos nefericit; nu mat sunt vrednic sa m6 numesc robul lui Damne4et. Am v64ut pro Ilie, pre Ron
botezatorul, am vOclut pre Pavel in

raitt". Abea rosti cuvintele si land

haina pled,. Pe drum vr4u sufletul
sfintului inconjurat de sfintii ingerl
radicandu-se la cer. Ajungend la peg-

tera v64u pre st Pavel 'in genunchi

si cu manele ra licate la cerifi. La
inceput creclu ca se rOga, dar neauclindu-1 suspinand, afla ca e mort.

Doi lei *ma grpa si St. Antonie

cetind rugaciunele si invalindu-1 in

baba Il inmorminta, dupa care se

intOrse acasa luand haina sfintului

668

PAVEt

Impletita din fol de palmier. St. Pa-

vel muri in anul 342, in vristil de

113 ani, qi se serbza amintirea lul
in dila. de 15 Ianuarie.
PAVEL de'Latro (956). Pavel era
fiul unul oficer, care servea in armata imperiuluI i care fu uois lup-

peqterit situata pe o stinca fOrte Innaltii. Cei trel ani dintaI suferi marl
ispite, de care trinmfa prin caldura
continuitatea rugacIunelor sale. Ern

firan 11 aducea 'din and in and,

cate-va provisiuni; dar de regula

tandu-se in contra Mahometanilor.

trala en erburl salbatice, care ore-teat pe munte. Avnd nevoe de apa,

Eudoxia mama sa, parasi Pergamul

in Asia, unde era nscut i se re-

D-deti scOse din pegtera sa un isvor,

trase in Bitinia cn oel doI fiu Va-

veni celebru; sfintenia sa se cunoscu

in provinciele vecine; maI multe per-

silie qi Paul, a &grill vi(Sta o dam

aid; Vasile era mai mare. El respinse o oitsfitorie avantajsa ce i se

propusese, i lug chipul monahal pe

muntele Olimp. Dupa cat-va timp

alese de locuinta lavra sfintulnl Ilie,

ca s. duca o vigta maI singuratica.

Se retrase dupa aceea la Brahiana,
langa mnntele Latro. Murind mama
sa, el indemna pre fratele sRi Pavel,
a imbrati&la aceeaql stare ca i el.

Pavel, ou tug tineretea luf, simtea

deprtacIunea i perioolele lumet El
urma sfatul frateluI sat, oare-1 puse
sub conducerea luI Petru, staro4 din
manastirea Carea pe muntele Latro.
Vasile se IntOrse in muntele OHmpulul i mut: ava, al lavrel St. Ilie.
Pavel se ruga neoontenit qi se
nevola on tte asprimele vieteI si-

care curge meret. Numele sat

de-

mine volat s traiasca sub oonducerea sa, i se forma o lavrlt langa

peqtera sa. De i se ingrija putin

de oorpul sat, purta grij au prisosinfa de nevoile uoenicilor sl spre

a le lua orl oe pretext de lenevire.

Dol-spre-dece ant se petrecura astfella. Pavel, neliniqtit de visitele nu-

merbse ce primea, eqi in tain din

singuratatea sa i merse sit se ascunda In locul cel maI singuratic
al muntelui. Totuql venea din cand

In and la lavra sa spre a incuraja

pre frati. Cate odata ii ducea in padare qi le canta laudele liii Dumnedett. ITnul din ncenicil saI, IntreMndu-1 intr'o i pentru ce se arata
aqa de vesel, i cate-o-data trist, el

raspunse: Cand nu ma impedeoa

hastreqd. Nu se cnka s d6rma, ci

se sprijinea numal de un copac sat
de o platr. Niol odata nu s'a audit
spunnd un onvint de prism Ffind
la bucatarie, vederea foouluI II amintea de focul ladulul 0-1 facea s.
verse multe lacriml. Dragostea de
poo.in
i singuratate 11 ficu sa
chi vole a teal sihastreOe; dar staretul salt se improtivi, dicnd ca-I

nimic de la contemplare, simtesc o

buourie aqa de mare, ca nit de mancare i de tOte cele paminte$1; dar
ma intristez cand m intrerupe si
ma sile,te s vorbesc". In uncle ocasiuni descoperea o parte din minunatele comunicarI ale sufletulul
sat cu Dumnedet, i darurI deosebite ce le primea.
Dorinla uneI retragerI mai marl

prea tinr. Urmaqul liii Petra 11 dadu

Ii inspira planul de a trece in insula Samos gi se amlii intr'o peqtort pe muntele Cerces, dar a fost

vole. Se inchise maI intait intr'o

peOerti, pe culmea munteluI Latro,
uncle cate-va saptamani mahca numaI ghincla verde. Dupa opt luni,
staretulilchema in Manastirea Caria.
Dupii aceea II ingadni de a urma
vosalia sa. Pavel se retrase Inteo

Indata descoperit. Venira uceniciI lui

Internal treI lavre in insula, pe

care saracinil le-at ruinat. Cand audira calugarii din Latro ca era la
Samos, ii rugara 8'6 se intra Inyi

$AVELPELAGfilA

apoi 0 le implini cererea. El trai

in poc.in
i contemplare; dar nu

se improtivia a inva0 pre acei ce

466

pul Constantinopolet a fost din Tesaionic, notar i scriitor al Patriarhulut

Alexandru din Constantinopole gi

ventaA la dinsul. Imparatul Constantin Porfirogenitul ii scriea adesea

diacon acelei biserici, &pa, mrtea

Intrebandu-1 de afacert importante

Imparatul Constantie fiind arian, intorcandu-se de la Antiohia tall scos

din scaun i aA pus In locul s6A pre
Evsevie al Nicomidiet. Dect sfintul

0 se cata c n'a urmat sfaturile lui.

Primia scrisori de la episcopi i prin-

cipi. Iubirea de saract era ap de

mare ca le dadea tot ce avea chiar

0 nutriment 0 haine. 0 data voi

sa. se vinda ca sclav, ca sa. pOta, ajuta uncle persbne, care eraa in nevote. SimOnd ca se apropie sfir0tul,
ram regule pentru. &Cue-aril lavret
sale. Tn 6 Decembre 956 parasi chilia 0 se duse la lavra, undo se facu
liturgie mat timpuritl, se culcii apot
0-1 apnea frigurile. In ultimile momente nu inceta a se ruga Int D-4eti
0 a sfatui pre calugari. El muri in
15 Decembre in care c)i. se 0 face
pomenirea ht.
PAVEL A.rhiepiscopul Neocesarei,

a fost vestit prin fapte bune incat

a ajuns vestea 0 la urechie tut Licinie, care pe acea vreme imparatta
Nicomidia; dupo, ce trimi0i a1t adus
pre sfintul la scaunul Imparatulul,
tiranul mat intai incerca on infricoOrT sa-I ingrozsea, apol cu munci.
Dupii. ce ati inceput a-I bate, s'aii
inspimantat tort de nespusa hi ribdare, apol roOnd in foc o lopata.

caruia ortodoxit rat ales patriarh.

mergend la Roma afla pre marele

Atanasie, fiind 0 el scos din scannul set de acelaq imparat; tar imparatul Consta prin mijlocirea Papa
Julia, le-a dat Tara* scaunele dar

lara0 prin intrigue arienUor au fost

scoqi din scaun. Atunci a suit; Consta la fratele saA Constandie, ea,

de null vor lua scaunele va veni

eu putere asupra ml. Dect cl'a hat

dumnecpescul Pavel scaunul pentru
putin timp i dup.& mrtea lut Consta se isgoni la Cuouza in Armenia.
Fiind Inehis in locapl unde'ql faces
slujba, l'ali sugrumat arienil on omoforul i aqa s'a savirclit in 6 Noembre.

PAVEL ce se facea nebun pentru

Christos, cu pace s'a savir0t in 6

Noembre,

PAVEL 0 Tatis on fit lor Eugenie, Maxim, Ruf i Savinian eraA

din Damasc i fiind pariti ca sunt

creqtini s'at inchis i s'au legat cu

lanturt i tara41 aducendu-se la in-

de fier a pus-o in palma sfintulut

trebare 1-au batut tare 0 chinuindu-se

gi d'asupra el' 1-au pus cea-lalta palma

de manele color gra de lege, g'ari

dat sufletul in 25 Septembre.
PAVEL nou martir, s'a savir0t

0 le-a legat strins pima ce s'a racit fierul. AcOsta facandu-se ail intepenit vinele cele mi9cat5re; apol Pau

dus la o cetatue de pe *muffle Eufratulut i l'a inchis. Venind marele

imparat Constantin de la Roma la
Bizant, toti eel exilatt s'ati Intors
la ale sale; atunci i acesta liberandu-se g'a hat seaunul stralucind ea 0
mai inainte. i petrecand acolo cap-va

ant s'a mutat catre Domnul In 23

Decembre.

PAVEL marturisitorill Arhiepisco-

in 21 Octombre.
PELAG-HIA ouviOsa.. Pelaghia era

eomediana in Antiohia, on tote ca

se inscrisese Intre catehumene; dar
D-fle5 atingendu-o prin mustrarea
cugetului, o flan sa renunte la aceeta profesie pierptOre. Iat a. cum se
istorise$e convertirea sa in mineele
de care se servia biserica grca, pablieate de Imparatul Vasilie.
Patriarhul Antiohiei adunase in

670

PgLAGHIA

acest oratfi in sinod compus din mai

deab. Inca reliquile sfintei inteo urna.

multi episcopi. Sfintul Nonus unul

din el, fu rugat sa vestesca cuvintul
lul DumneVea poporulul; el predica
inaintea bisericel sfintului mucenic
Iulian, in presenta altor episcopi. Pe

Acesta sfinta se serbeza de biserica

intrega in Villa de 8 Octombre.
Iacob diacon din Eliopole, care a

dud vorbia, Pelaghia trecu impodobita en aur i petre scumpe. Frumuseta sa, crescuta prin bogatia
eleganta gatelelor, atrase atentia adullard. Episcopil intOrsera ochil
ea sa nu fie martori nnel primeap de scandalese; dar Nonus,
ultandu-se la Pelaghia, Vise: DumneVeil in bunatatea sa nemarginita
se va miostivi i eu acesta femee,
lucrul manilor sale". Pelaghia se opri deodata i asculta cuvintarea
sfintului Episcop. Ea se mirii forte
mult i ochil i se umplura de lacrimi. Cuvintarea find terminata se
duse la Nouns, ca sA rOge st-I spue
ce avea s faca pentru a qterge greplele sale, 0 sa o pregatesca pentru
a primi harul botezului. Liberat ne
spune ca' Nouns a urmat lui Ibas

pe scaunul Edesel. Acesta fiind restabilit de sinodul din Calcedon, pgrintil din acel sinod, recomandara pre
Nouns lul Maximian, patriarhul Antiohiel i apol Part tacit episcop de

Eliopole in Siria.
Sfinta Pelaghia imparti tOta ayerea sa saracilor 'M schimba numele
de Margareta in acel de Pelaghia
se hotari de a petrece r6m4ita vie-

tel sale in exercitiul ruglciunei

yi

fost martor la convertirea sfintei,

Vice c Pelaghia q'a talat Oral yi
a trait in chip barbatesc in tot*/ Amalita Vilelor sale care a trait pe
muntele maslinilor. Acesta este greil

de inteles; o schimbare in haine nu

se pOte admite, decat atunci cand
vieta sa este in pericol. Este in contra legel naturale. Vechiul testament
o considera ea o crima (Deuter. 32);
St. Ambrosie (Ep. 69 ad Irenaeum),
st. Augustin (1. 2 Solil. e. 16) 0
alti paxinti sunt de aceeaqi socotinta.

De asemenea i sinodul din Gangra

opre0e acesta in can. 13, Trulan
can. 62 etc. Cat despre sfinta Pelaghia nu ne indoim ca vestmintul
pre care-1 purta, find facut de Or,
convenia pentru ambele sexe, cum
se vede i asta-Vi prin orient. Sfinta

se zugrave0e in haine mirene

ye-

Vend de-a drepta lui Nonus, care yeste0e cuvintul lui D-Vefi, lar de a
stanga, in haine de calugarita rugandu-se inaintea marel biserici din Ierusalim.
PELAGHIA fedora, i martira
(311). St. Pelaghia era din Antiohia:

Era numal de 15 ani cand fu chemata la gloria Martiriului. Soldatil

pandira momentul and era singurii

a mi. Era sigura ca o duce ina-

intea judecatorului. Cu tOte acestea

in asprimele podintei. Dupa botezul

sea, pre care-1 primi din manele st.
Nonus, ea se retrase la Ierusalim;
apol se chlugari i se inchise intr'o
pegtera pe muntele Olivelor. Ea vie-

nu se intrista i spre a.t aseunde

planul, ruga pre soldatl s'o lase sa,
merga in camera sa, ca sa se im-

tui prin vecul al eincilea. Foca tin

calugar din Creta, in relatiunea c.
latoriei sale in Palestina pe care o
facu in anul 1085, descrie muntele
Olivelor vorbind i despre peqtera

muri in caderea sa. St. Chrisostom

vorbind de fapta acesta, Vice eh Pe-

unde sfinta Pelaghia q'a savir0t mar-

scapa din manele persecutorior, uncle

era in primejdie castitatea sa i ca-

tiriul penitentel sale 0 unde se ve-

brace. VeVendu-se singura se sui pe

casa 0 de acolo se arunel jos. Ea

laghia avea pre Christos in inima
sa, i ca el a indemnat'o sit facit
aqa. tOte cit sfinta nadejduia cit va

PELAGAIAPfiRPETUA

ei

ond de acolo nu va muri. Erat

si mama ei trgie.A. Din trel frap

dou5 biserici prin vcul al cincilea

ce purtati numele ei, una la Constantinopole si alta la Antiohia.
PELAGHIA din Tars a fost pe
timpul imp5ratului Diocletian. Au4.ind de credinta in Christos, a do-

ce-i avuse, unul anume Dinocrat, mu-

nit sg afle de ea si a veclut in vis

pre Episcop bote4find; apoi cerend
voe de la maica sa, ca s'a mergg

la o doicg a ei, s'a dus la episcopul, care fiind pornit din dumne4eesca rinduialg o primi si o botezg.
Fiul imp5ratu1ui, care era logodit cu
ea intelegend de acsta s'a omorit
singur de intristare si multg dragoste ee avea cgire dinsa. Tar Diocletian trimetend si aducend pre fedora si neputand sri o IntOrcg de

rise la septe ani. Tatgl sefi, care era

betran si Mite alipit la paganism,

11 lubia mai mnit de efit pre cell-alp' copii. Mama sa si nnul din
fratl, pare ca era cresting; cel-l-alt
era catehumen. Satur, care se pare
a fi fost frate lui Saturnin si invOtase pre martirii nostri, se lash' a
fi prins de bung voie numai s fie
cu dinsii. Dupg ce ad fost prinsi
acesti viteji ostasi ai lui Is. Chr.
I-aii tinut inchisi cate-va (Ale intr'o
cas1 particularg. Acolo incepurg asalturile ce avurg 55. intimpine din
partea naturel si a Tadului.
Nt

Eram, 4ice sfinta Perpetua, in

manele persecutorilor, nand tatal meti

la credinta lui Christos, a ars un indemnat de iubirea ce ayes egtre

boti de aramg si anima pre sfinta mine, se nevoia a'mi turbura consti
intr'insul, undo s'a hat sfirsitul si into. . Fiind el continua, 1-am 41s: POte
cununa martiriului in 4 Mat
sill schimbe numele vasul acesta,
PELA.GHIA si Teodosia, s'ati so-

pe care-1 yell la pamint? Nu se pOte

virsit de sabie in 25 Martie.

imi respunse el. lata asa si eti, nu

PELEVS. Ve41 Patermutie.

pot sg mO numese alt-fellti de cat ceea

PEON martir, s'a sOvirsit de sa-

ce sunt, adec5. cresting. La cuvintele acestea, tatal mefi se arunca la

mine, ea si cum ar fi voit sg-mi scOtg

bie eu Just si altii in 1 Tunic.

PEREGRIN martir, s'a sfivIrsit
de sabie in 17 Tunic.
PEREGRIN, s'a sOvIrsit cu St.
Astie, fiind aruncat in marea la 7
Iu lie.

PERG-ET cuvios, cu pace s'a sO-

virsit in 8 Februarie.
PERPETUA si Felicitate. Persecutia impOratului Sever din 202,
intincjendu-si pustiirile sale in Africa in anul urmgtor, proconsulul
Minucin Timinian sat] Firmilian d5.du

ordin sg aresteze la Cartagena cinci

catehumeni tineri: Revocat si Felicitate, ambii de conditie jOsa; Saturnin, Secundul si Vibia Perpetua.
Felicitate era in septe luni, les Per-

ochil; dar me bgtu numai Isi se re-

trase, rusinat pentru di n'a putut

sg invingg hotgrirea mea, cu tOte
vicleniele ce-I d5.duse dracul in gaud.
Treeend cfite-va 4ile farts sg-1 vOd,

multamiam lui Dumne4eil si mi5 aflam mai usurat5.. Profitargm de acast mic repaus, spre a primi bote-

zul. Cana am esit din apg, sfintnl

spirit mi-a insufiat sti. cer rgbdare
in chinnri.
Dupg cate-va 4ile ne duse Inteo
Inchisbre, a cgrei intunecime si grOzg

mfi infiorg la inceput, di nu aveam

cunostint5. de asemenea locuri. Mult
am suferit in Pia aceea Edit din

petua avea un copil de Vita, fiind

in vristg de done-led si doi de ani,

pricina caldurei, cat si pentru obrg-

dintr'o familia insemnatg si mari-

ce mO necgja mai mult era, ca nu

aveam copilul cu mine. Dar diaconii

tatg dupg uu bgrbat vrednic: tatgl

snicia soldatilor ce ne Ode'. Ceea

67

rekRnTtli

Tertiu ai Pomponiu, ce ne ajuta,

obtinura prin bani, ea se, ne pue

Inteun be undo se, putem resufla.

Pe dud fie care gandIa ceea ce-1

privla, ea dadeam tite, copiluluI, ce
mi-1 adusese ai care murea de gine;
am rugat apoI pe mama sti. ingrijesce, de el, ai et o mangaeam pre ea
pe fratele meti. Eram zdrobitil, de
durere vedend cat sufera el pentru

urc. Ajugend la capetul scard, am

vedut o gradine, fOrte mare, in mijlocul care% aedea un om inalt, im-

bracat ca un pastor, en peril allif;

el mulgea oile ai era incunjurat de
o multime nenumerata de persOne
imbrIcate in alb. lde chema pe nume

ai-mI dim Rica mea, bine ai venit". 111-a dat un soilt de caa amestecat cu lapte de care mulgea; l'am
primit on am'endoue manele ai am
mancat; totl cel de feta respunsera
Amin. ll'am deateptat la zgomotul
acesta mestecand ceva fOrte dulce.

mine. Am petrecut cate-va qile in

chinurile cele mai grozave; dar invoindu-mi-se ca sit am copilul cu
mine in inchigre, m'am liniptit pi
temnita mi se parea o locuinta pla- Am povestit vedenia acesta frate-meil
cute., sot c a fi dorit se reman acolo. O de aid ne-am incredintat c vom
Jute() di, frate-mea imI dise: Oiu,
sora mea o mull& putere al la Dum-

nedea; cerei dar te rog, sa-tI face:

cunoscut prin o visiune, dull al se.
primeatl martiriul i sa-mI spui apoI.
Fiind c atiam c D-ddi 'mI dedea
pe fie care di semne de bunatate, am

respuns cu incredere frateluI met':

Vei ati mane, ce va fi. Am rugat

pre Domnul sa-mI trimta o vedenie; i Iata ce am vedut. Era o scare.

de aur forte inalta care atingea pamintul i cerIul, dar aa de strimta

ca nu putea merge decat o persona.
De amendoue partile erati sabil, land,
carlige, cntite, aaa ca orl cine s'ar

suit en nebagare de seine., fail

ert se uIte in sus nu putea sa nu fie
80:Oat de aceste insrumente. Lange:
scar& era un balaur forte mare, care
fi

sta gata sa se repeada la ceI ce ar

veni sit se urce. Cel d'intal care se
sui a fost Satur, care nu era cu noI
&dud ne-a inchis, dar care s'a predat

de bung voie pentru noI. Cand a ajuns la virful scarel, s'a Tutors catre
mine ai mi-a 4is: Perpetua te Wept,

dar baga de same sa nu te muate

aarpele. Et Tam respuns: In numele
lui Iisns Christos nu-mI va face nicI
un rett. AtuncI ca O cum Tar fi fost
Mei de mine, radica Incetiaor capul

de enb scara ri-ml servi ea sa me

muri.

Dnpa cate-va ile s'a respandit

vorba oh vom merge la intrebare yi
vedul pre tata in temnita. Durerea
era zugravith pe feta lul. Rica mea
'mI dicea, al mila de peril mei ceI
albi; fie-tI milli de tath, dace, mai
sunt vrednic sh me numese ast-felit
Dui este adeverat eh te-am crescut
pang la vrista acesta i te Iubeam
maI mult decal pre fratii tea, nu me
face de risul lumet Priveate la fra-

tiI teI, la mama ai la copilul, care

nu va putea trhi fare, tine. Lash in
colo crudimea, care ne va perde pre

totl, cad nimenea din noI nu va

cuteza a se arata in public dach
veI fi condamnata la mind". Irorbind
ast-fella, 'ml shruta manele, apoi aruncandu-se la picthele mele, nu me
maI numea filca sa, ci DOmna sa.

rarturisesc eh chinul met era grozav, dud me gandeam, eh nume tata

din tag familia, nu se va bucura

de martiriul met'. Ca sad mangaIti
I-am dis: Va fi ce-o vrea Dumnedea; cad sh OiI oh sOrta nOstra este
in manele lui ai nu Inteale nOstre".
El se departh plin de intristare.

A doua di, pe cand mancam ne-a

luat deodatil i ne-aa dus la intrebare. Vestea s'a respandit numaI de

cat,

i sala de audienth s'a umplut

PRRPAU/1

de poper. Ne-a ureat pe un feliti de

esafod, uncle era tribunalul judeegto-

rului. Ne-am infatisat inaintea lui

llarion, intendentnl provinciei, care
represinta pre proconsul, ce murise
de curnd. Toti eel intrebati inain-

tea mea mhrturisirg vitejeste pre

Iisus Christos. Cand mi-a venit rindul, pgrintele mai se ivi cu copilul;
el mg trase putin la oparte i intrebuintg tote mijlOcele spre a m6 indupleca pentru nevinovatul met copil. Ilarian se uni cu el si-rni 4ise:
Ce tie nu-ti pasil nici de peril albi

ai unui tatg nenorocit, nici de nevinovgtia acestui prune, care va deveni orfan dupg mOrtea ta? Jertfeste dar pentru prosperitatea imp6ra-

tului. I-am r6spuns: Nu vol jertfi!

Esti cresting? Da, sunt cresting, 4iseM. Tatg-meil care mal r6mase cu
ngdejdea, cft m6 va indupleca, primi
o loviturg din partea usierului, cat e-1
4ise sh, lash, afarg. Lovitura acOsta

m6 atinse fOrte mult; simtlam

ch.

tathl met este batjocorit la betranete.

Judecgtorul pronun th. apol sentinta

si ne condamng pre toti a fi expusl

la flail. Ne IntOrsarfun in temnita
en bucurie. Cum am ajuns, am trimis pre diaconul Pomponiu s crg

copilul de la tata, dar n'a voit eft

mid trimtg. Dumne4eil ingriji ea
copilul sit nu erit titg, si O. nu mg
supere laptele".

Se pare at Secundul a murit in

temnit mai inainte, pentru cri nu
se mai verbeste de el. Inainte de a
rosti sentinta Ilarian ordong o cramceng flagelatie lui Satur, Saturnin si
Revocat; iar pre Perpetua si Felicitate le-a bgtut preste obraz. Executarea pedepsei se mai amang pang
la shbatOrea Geta.

Sfinta Perpetua ne istoriseste o

fin

mac lui Dinocrat. Acsta era cu totul extra-ordinar, pentru c nu m6

gandiam la el. Am v6rsat cate-va lacrimi pentru nenorocirea lui, si am
cunoscut oft puteam si trebuia sa m6
rog pentru el; incepui dar a m6 ruga
cu muitft cgldurg si a suspina inaintea lul D-4et. In miptea urmatOre

mi se pgru cg vM pre Dinocrat esind dintr'un lee intunecos nude erail mai multe persOne. 0 sete grozavg II ardea ;. f ata era galbeng si
desfiguratg;

i se vedea inch rana

de care murise. Dinecrat era fratele

mei, pe care-1 rhpise inch la vrista de
septe ani un cancer grozav. Pentru

dinsul mg rugam. Mi se phrea ca

este o mare distantg intre dinsul si
mine, asa ch, nu ne puteam apropia
unul de altul. Laugh dinsul era un
basen plin cu aph, dar ere" merge-

nile mai Melte dealt tin copil. Se

muncia in zadar sg pith ajunge la
ea sgil potolOseg setea, ceea
ce m6 intrista mult. M'am desteptat
si am cunescut cg fratele mei1 era
in chinuri; dar ngdejduiam eh i le
voi putea usura. Am inceput sg mg
rog pentru el 4i si nOpte, cerend de
la Dumne4di sh m6 asculte. AcAsta
apg,

am fAcut-o pang ce ne-am dus la

camp, pentru ch eram destinati a
servi de priveliste la serbgrile impgratului Geta. Pe dud m6 aflam

in baud, am avut o alth visiune.

Local cel intunecat de unde esise

Dinecrat, mi se pgru fOrte luminos,

Tar el avea fate veselh si era bine

inbrhcat. Nu mai era pe fata Ini decat un semn unde fusese cancerul.
Margenile basenului erau jOse, si copilul putea cc inlesnire sh se intinda

pang la apg; era inch i o ulcich

pling. Duph ce s'a potolit setea s'a

altg vedenie pre care a avut-o dupg

ce s'a intors in inchisOre. Tnteo 4i,

dus sft se jOce, cum fac copii. M'am

destentat si am priceput cg el a seg.pat de chinurile ce pgtimia.

pe wind ne aflam cu totii la mei:dune, mi se intimpa s rostese nu-

Cate-va 4ile dupg aceea ofiterul

Pudens, care comanda garda inchi43

674

PERPETUA

wird, 'vedend c D-deti ne favoriza

bine dar in sf1r0t l'am trantit cu

cu multe daruri, avea mare stima

fata la 'Ambit qi am calcat pe grumazul lui. Poporul incepu sa aplaude Tar

tinerii, ce me ajutasera, cantal 111'am

pentru noi, i len Ebert pre fratil

ce venial sa ne vada sail s

mangae, on s

ne

primosca ei manga-

ere. Fiind ca se apropia diva spectacolelor, tata iar veni s me vada.

apropiat de intendentul jocurilor, de

acel om minunat, care a fost martor

al invingerei mele gi-mi dadu ra-

Era aqa de intristat, cum nu se pOte

mura, sarutandu-me i

spune, el 10 smulgea barba, se arunea

Pace tie, flea mea". Dupe, aceea m'am

la pamint i remase trantit cu fata

in jos, I0 blesthma betrneta i spunea vorbe care ar fi miqcat inimile
cele mai impietrite. Nu mai puteam
de durere; cand 11 vedeam in sta-

de0eptat i am cunoscut ca n'am

sa me lupt cu .fiarele selbatice, ci

res aceea.

tru ingeri 11 duceati pre el 0 sotii

In fine, in ajunul spectacolelor

dice:n(111-mi:

cii demonii.

Satur avu 0 el o visiune, pe care

o serise singur. I se perea ea pase1 intr'o gredina frumOsa. Ei 1116'1-

am avut o vedenie. Mi se parea ea

nir acolo pre Iocand, Saturnin

diaconul Pomponie venise la uqa In-

Atax, calla fusesera ar0 de vii pentru

chisOrel, c. batea tare, 0 m'am dus

repede se-I deschid. Era Imbracat

credinta, 0 Quintus, care murise in

InchisOre tot pentru acosta; i intreband unde se afla cei-l-alti martini,

cu o habil alba, Impodobita cu o

multime de flori de aur. El imi dise:
Perpetua te a0eptam, vino". Atunci

me lug de mane, 0 me duse pe un

drum strimt yi grunzuros. In fine
ajunserlm in amfiteatru, intr'un sufiet. Cand eram in arena; mi-a ()is:
Nn te teme en voi fi cu tine 0 me
von. lupta". La aceste cuvinte, se iretrase qi me lase. tiind ea am sa fiti

data fiarelor, nu intelegeam pentru

au

gi

fost du0 Intr'un palat mare 0

stralucitor, ea lumina sOrelul. El ye-

Ora pre Imperatul Ineunjurat de

slugi, earl strigati: Sfint, sfint, sfint.
Satur intorcendu-se &are Perpetua

Ii dise: Ei bine sora mea, lat ai

ce doreqti. Dumnedet se, fie laudat,
imi respundea ea; am atata bucurie

aig, cum n'am avut nici odata In

lume. Cand am e0t, gasiram pre episcopul Optat i preotul Aspasie,
dar fOrte triqti i departati unul de
altul. Indata ce ne-ati vedut ail ce-

ce Intardia de a le da drumul. Un
tigan forte slab, impreuna eu altii,
tot ap de uriti, venia se, se lupte
cu mine; dar o gimp, de tineri ve- dut In genunchi rugandu-ne sa-I imnira s m ajute i sa-mi unga con- pacam. Noi 1-am Imbratigat dicand;'
pul cu unt-de-lemn. Me simtlam schim- Ce, nu eti tu Episcopul nostru, qi
bata intr'un atlet tare 0 voinic. In- tu preotul Domnului? Cum am putea
data se ivi un om fOrte mare, care sn ye suferim la pioiOrele nOstre. Nol
avea o mantie lunge, ell doue lega-

turi de purpura inainte. El tiuea o

baghete, ea acea a intendentului jocurilor i o ramura verde de care a-

terna mere de aur. El fecu linigte

0 disc: Daca Egiptnul va invinge
pre femee, o va ucide cii sabia; iar
daca-1 va invinge femeea, va avea
ramura acesta". Ne apropiaram ai

Incepuram a ne lupta, el se tinea

trebue sa ne In chinam voile% Perpetua

Incepu sa vorbesca cu 0111101 dar In-

genii venire 0 indepartara pre Optat 0 Aspasie, poruncindu-le sa nu

turbure 1initea martirilor i sa se
impace cum 0iti. I s'a mai dis episcopului sa impace lucrurile In eparhia sa. Dupe, ce I-att mustrat pe amindol, ingeril voiati s inchida portile gilding. Iar noi, disc Satur, ye-

675

PERPETUA

clurgm acolo mulV din fratii no$HI.

omen4sca? Se pare cg astg-4I vg e milg

Ne hrgneam cu mirosul cel plgcut

care ne sgtura". Ern martor ocular

tea nOstrg. Uita4i-vg la noi, ea s5.

scrise actele sfintilor martini.

Felicitate era ingrecat g. de opt

ne cunOstel in cliva cea infricop.tit

a judec4ii". Cuvintele acestea ros-

luni, i fiind c5. se apropia cliva spectacolelor se temea s5. nu se amine

tite cu mult curaj, umplurg de spaimg

pre pggani, i unit dintre ei se con-

de not, dar mane yeti aplauda men.-

martiriul Oil. Nu era permis a se

vertirg. In fine sosind cpua care

executa femel ingreunate, decal dupg

facere. Tovargqii sgi se intristati, cg

dea biruintg vitejilor osta0, 1-ati scos

sir.'

va rgmanea singurg. Ei se rugarg

din temni 5. spre a-I aduce in amfiteatru. Bucuria era zugrgvitg pe fe-

lui D-del ea ea s'a nasc g. inainte de

fliva speetaeolelor. Indatg o apucarg
durerile lacerei i fiind-c5,' durerile o
faceart sg tipe din &and in cand, osta01 ce-i pgziag, cliceag; Ce, plangi?

tele lor, se vedea in cuvintele qi exteriorul lor. Perpetua mergea la urmg.

Lini$ea sufietului ski se vedea dupg
mers; ea Onea ochil privind la pgmint. Iar Felicitate numaI putea de

Dar ce ai sg fact, cand vet fi arun-

bucurie, eft se

catg inaintea fearelor?.

Eli re'spunse Felicitate, am eft ce am, dar

acolo va fi altul in mine care va

suferi in locul meg, pentrn cg. voi
pgtimi pentru el". Ngscu o fetiO pe
care o lug o ere$ing de suflet.

Tribunul care pgzia martiril, II

trata forte aspru, pentru c i se spuse
c5. creOinii pot sg scape din InchisOre prin farmece. Perpetua II 1).ise
cu Indrgsnlg..

Indrgsne$I s. te

portl aspru cu prizonierit Cesarului

si emit a sg se lupte in 4iva lui?

De ce te Improtive$I a le da Ore
care mangaere, care li s'a dat pang
acum, cinstea ta ar fi dacg nol ne-am

ggsi in bung stare"! Tribunul ru0nat, porunci ea martiril sg, fie tra-

tatl mai bine; inggdui frapor de

a-I vizita si a le aduce cite ceva rgcoritor. Temnicerul Pudens, care se
convertise, le fgcea tote inlesnirile.
In ajunul luptei se fgcu dup 5. obieeig masg comunk dar martirii o
prefalcurg in agapii. Ei vorbiafi cu

ggsia in stare

se lupte 0 ea ea 0

s'a

cel-l-altl cu

animalele. Cand ail ajuns la up amfiteatrului vole' sg imbrace pre barbati cu roba lui Saturn, dupg. object,
Iar pre femei sg le impodobeseg cu
cordele de care purtati preotesele Ce-

reset. Martirii nu voirg sg se supue

acestor ceremonii, qicand el ei all
venit de bung voile la amfiteatru, pe
euvIntul de onOre ce li se dase, cg
nu vor suferi nimic contrar religiel
lor. Tribunul mijloci pentru din0I
qi rgmaserg aqa cum erail. Perpetua
cants, ea 0 cum ar fi fost sigurg de
victorie. Revocat, Satur qi Saturnin
ameninWl poporul eu judecata lui
D.tisg. Cana a fost in fata tribunei

but Ilarian, ei strigarg: Tu ne judeel in lumea acsta, dar Dumne4eii

te va judeca, in cea-l-altg". Poporul
infuriat de mese& Indrgsnlg, cerea
sg-I batg. Ei se bucurati Ca sufer ca
ei dumnecleescul Dasc5.1 Iisus Chri-

stos. Dumnelleg le implini dorinta,

(land fie cgruia ce doria. Intr'o jtf

Indrgsnlg poporului care se adunase

pe eand vorbiati el despre mOrtea lor,

in sala de mancare, ameninVindu-I

cu mania ml D-geil, le argtg ferici-

unit o doriati intr'un felig, alOI in

rea ce-I a$Optg de vor pgtimi pentru

sg fie expus la tOte bestiele amfiteatrului, ea S. imultOseg victoriele sale

numele lui Iisus Christos. Ce nu vg

ajunge qiva de mane, licea Satur,

ea sg satisfacg curiositatea vOstrg ne-

alt-fellti. Saturnin 4ise, cg el ar dori

inmultind lupta. Li se implini dorinta, cgel el 0 Revocat, dupg ce

676

tkpkrittt

at fost atacati de un leopard, at

fost dati la nn nra. Satur n'ar fi

si le 4ise: Remaneti tari in credinte;

dorit se fie la un urs, ci ar fi dorit

burati de snferintele nOstre. Apol primire. cununa muceniel prin there de

ca un leopard se-1 (mare dintr'o mu--

nature, Mai intai '11 expuse la un

pore selbatic, dar acesta se intrse
incontra celui ce-1 slob4ise i-i sfe.qie cpsa; intorandu,se apol la Sa-

tur l'a tarit pritin pe arena. Dus fiind la un urs, acesta nu voi s lase
din cuycii. Fiind ce Satur era neatins,

l'a chemat la a doua lupte. Gfisind

pre Pudens l'a indemnat s Amite
statornic in credinta. Ve4I, ce ani-

malele nu nil-a flout nici un red,

conform cu dorinta mea i atla cum
am pre4is. S crecli dar cu terie in
Iisus Christos, et me duo IarftV1 in
amfiteatru, uncle un leopard 'ml va
radica vita numai on o mupeturo,".

In adever ca aa a fost: cad un leopard aruncandu-se asupra ml, 1-a Wilt

o rani forte mare numai cu o muycetura, i corpl set s'a umplut de

singe. Martirul se intOrse la Pudens
1i.-1 4ise: Adio, scumpe amice, ada-ti
aminte de credinta mea, i suferin-

unii pre altil yi nu ve tursabie 203. Ast-felit se sfirqire martirele Domnului a carom serbare se
faoe in cliva de 1 Februarie.
PES martir, cu piatra fiind lovit
in cap s'a sevirqit in 31 Octombre.
PETRONIA martira, s'a sevIrqit
de sabie in 29 Septembre.
PETRONIE martir, s'a sCvlryit
de sabie in 4 Septembre.

PETRONIE cuvios, cu pace s'a

sevigit in 23 Octombre.
PETRU Apostol. Sfintul Petru,
aqa de renumit prin dragostea sa
&etre Domnul set, se numea Simon
inainte de chemarea lui la apostolat. Era fiul lui Iona i frate cu st.
Andrei. De i era mai mic, 4ice Epifanie, Iisus Christos l'a ales se fie
in fruntea ncenicilor. Sfintul Chrisostom credo ca st. Petru era mai
mare de cat Andreit i eel mai in
vrista dintre apostoll. Sfintul Petru
Weia la inceput in Betsaida oragel

tele mele in loc s te turbure, mai

in tribal Neftali, in Galilea, pe lange

bine sa te intarasca' ". I-a cerut apoi

inelul, care-1 avea in deget; pe care

lacul Genisaret. Oreplul acesta a

muindu-1 in sangele set, i l'a dat

inapoi ca un semn, spre a insufleti

El ft onorat cu presents Mantuitorultfi, care pe timpul vietei sale paminte0i predica i lucra minuni;
dar acei catre caril se indrepta el
nu se folosire gi de aceea alt remas
blestemati. Sfintul Petrn i sfintul
Andrei at ftiut sa conserve spiritul
religiunei in mijlocul unni popor
gret la cerbice i nepricepnt. A-

credinta

Intro acestea Perpetua qi Felicitate fiind imbrficate in niqte haine

subtiri art fost expuse la furia unei
vaci slbatice. Vacs nytdind mai

Intel asupra Perpetuel a luat'o in

cOrne i rildicandu-o in sus a aruncat-o la peinint. Tiara martire care
vedea haina spintecati, o tqle4a repede, gandinflu-se mai mult la ruqi-

nea golatatei cleat la durerea sa,

apoi
indrepte perul, care se desfaouse. Veclend pre Felicitate arun-

nate la pamint alerge la ea gi-i ajute se se recline. Apoi fine duse din
arena pe pOrta Saneviavar, unde

intalni pre Rustic qi pre fratele set

fost infrumusetat de Irod Tetrarhul.

mindoi ere]. phstori.

Din Betsaida sfintul Petru se ageze, la Capernaum. In decomun se

credo c din causa casetoriei sale;

de altmintrelea este sigur ca sacra

lui era acolo, Capernaumul era potrivit pentru pescari, find situat pe
malul lacului cu acel nume, hinge.
Iordan intre semintiele Neftalim 1i.
Zabulon. Andrei urma pre fratele

PETRU

677

Oil 0 continuarg, amindoi cu profesiunea lor. Dragostea de bunurile

pexitre, nu-1 impedeca de a da lui
D-flai ceea ce se ouvenia si a se
gandi la sfintirea sufietelor. El vie-

conic 0 totf impreung, se facura vl-

tuiaA intr'o asteptare pies& li con-

Jag Demne, am %sat tete ea sa-ti

stantit a lui Mesia, St. Andra se

puse in numerul ucenicilor St. Ion
Botezatorul 0 multi cred eg, St. Petru
faou asemenea. Cel dintgi awlind

pre dascalul set numindu-1 Mielul

lul D-c/eii se duse dupg, dinsul si
auclindu-1, se convinse di era Christos Rescumpfirfitorul lumei. Grija

sa cea dintal a fost de a data pre

fratele sea 0 a-i spune, ca a gasit
pre Mesia. Simon cre0 in Is. Chr.
Nerfilidator de a-1 vedea si a aucli

natori de dmeni.
Iisus clicend lui Petru 0 lui Andrei sa-1 urmeze, ei se supuserg, cu
atata incredere, in cat Petru (1.ise:
urmam tie". In adevgr eg. nu aveaii

de cat o luntre si mreje; dar rasarea total% a fost insotita de o deslipire asa de absolute, ca se like
dice Ca ei renuntara la lumea inkeel cu tea inima. Nu numai atata;
ei se lepadara de sine si de tail
vointa lor. Ca resplatire Mantuitorul

le ffigadui nu numai o fericire eterat in vecul viitor, dar si insutit

in vieta acesta, adeca comorile harului 0 ale bine-cuvintgra spiritu-

cuvintele dumnecleesti ce eslaft din

ale. Cu acea pace nestramutath a sufletula, care intrece ori-ce pricepere

gilsesci. lisus il numi pe nume, ea

sii -I arate a stie tete; dar el s'a

si care se alit in pliicerile dragosta

gura la, plea cu fratele seti sad

scliimbat numele in Chif a, cuvint
Sirohaldaic 0 care insemnezo. Petru.
Amindol fratii petrecend cat-va timp
cu Mantuitorul, se intersera la pes-

aria lor, hotfiriti a veni adesea sit

audfi invetaturile la.

Pe la sfirsitul anului, care era

eel dintai al predicfirel Mantuitorului Iisus veclu pre Petru si pre Andrei spelandu-si mrejele. Neputand
inveta poporul din pricina imbulze-

lei, se sui in luntrea lui Petru si

incepu a cuvinta. Dupe, ce terming.

cuvintarea, (lise la Petru sa arunce
mreja in mares. Petru era trist, pentru ce, tag. nOptea nu prinsese filmic 0-0 luase ngdejdea a mai prinde;
dar dupl cuvintul Mfintuitorului vgsli

la adine 0 aruncg, mreja. Indult se

prinsera asa de multi, eh trebui se.

dumneq.eesti si in bucuria mangaerei

st. Duh. De atunci cei doi apostoli

nu se mai despartira de dascalul lor.
Venind in Capernaum Iisus vindecit
pre scra lui Petru, dupa care se re-

trase in Galilea. Cat a stat

acolo

vindeca pre bolnavi, alunga demonil

si predica in sinagege, in (liva sam-

betel, en o autoritate care arata divinitatea invetaturei sale.

Dupg, serbaterea Pastelor in anul
31, Eons alese pre cei doi-spreiece
apostoli. Se vede cg, de la ineeput
primul loc se dadu St. Petru, pentru ca a dovedit Tubirea cea ma Inv/if/Tata pentru InviStatorul OA 0
l'a marturisit a fi ou adevgrat Dumnecleu 0 a al lui D-cleli celui vitt.
Mid unii din uoenici, nepricependu-I voiaA sa-1 pgrasesca, a intro-

cheme in ajutor pre Iacob 0 pre

bat pre eel doi-spre-clece apostoli

daca nu vor sa se dud, si ei. St.

IOn fiii lui Zevedei. Atunci Petru

Petra respunse: Undo etc ne ducem,

aruncandu-se la pieiOrele Mantuitomaul 4ise: Efi de la mine, .Drnne,

Ddnine? Tr, al cuvintele vie(ei de

vect Din respunsul aoesta se enneste ca era in stare a crede eele
mai inalte tam dug), cuvintul Mantuitorului; mai arata ca este lipit

a sunt om piiceitos". Acesth umilinta a la 11 Wu eel. ma Tuba u-

678

PETRU

de dinsul prin vii sentimente de inhire. De aceea la schimbarea la fata

dise: Bine este none" a .15 aid ! Ca
qi cum ar fi dis: Fericirea nOstra
este a fi necontenit cu tine 0 a privi neincetat slava ta". Dar ferieirea
acsta se castiga prin osteneli grele

prin suferinte. Cand Petru a audit pre Iisus e predice mOrtea sa

cu tote imprejurarile, inima sa era
sdrobita; el voia s5:1 indemne sa nu
se expue la acel pericol. Nu pricepea Ina folosul Crucei, care trebuia
s. lucreze taina rtscumpnatei mistre; de aceea a audit cuvinte grele

de satan sat dupnan. Acesta innputare 1-a deschis ochii i mintea.

De dout on dragostea lui 11 indemna

sa se arunce in mare si sa se duca

la Iisus. 0 data and Iisus mergea
pe mare ea pe uscat, St. Petru 11
ruga sa-1 ingadue ea sa mrga si

curgea din corpul WI; dar adormind,

Iisus le imputa, ca n'ail putut macar un ceas sa privegheze!

Cand Iudeii, condusi de tradatorul

Iuda, voira sa prinda pre lisus, atunci Petru aprins de zel pentru el
seOse sabia i lovi pre Malhus; dar
fu infruntat de Invtatorul care-1 arata ca rabdarea i umilinta trebue
sa Be singurele arme ale ucenicilor
sei. Pedepsit pentru mandrie qi nepriveghere, o Amen. cuprinse sufietul sea 1i-1 urma de departe. Un

suflet rece este gata sa ma la ori

o intilnire nenorocita a
fost de ajuns ca sa-1 prda. Intrand
la Caiafa se amesteca pintre vrajmasiI lui. lisus. Dout servitOre-1 recunose si de doug ori dice ca nu-1 cunOste. Cocosul canta. Dar Petru nu
ce ispit;

vede Inca prapastia in care se aruncase. Un altul 11 recunOste dupa

el asa; dar de fria, era s5. Sc cu-

grail 0 mit' a lui Malh asigura

funde i ceru

Ca l'a vedut in gradina. El spune a

scape. El credea
ca este in stare sa infrunte totul
pentru Invttatorul stt si chlar =Srtea; dar D-deti ingadui s cada, ca
se.-1

sa se dovedsca: slabiciunea omenesca.

De altmintrelea el daduse semne de

mare umilinta, cand declara a este

treia Ora, a nu cunOste pre omul

de care se vorbia. Ast-ferit un pacat care n'a fost espiat prin pocainta, trage sufletul intr'o prapastie
si mai mare. Petru insa nu perdu
eredinta. Cocosul anti,: a treia Ora.

*Mos, si and n'a voit sa i se Atunci Iisus 11 privi cu ochiul sni

spele piciOrele.

patrundetor qi inima sa se deschise

Cine nu se va minuna de caderea

unui apostol impodobit cu atata vir-

pedepsa 11 facea sa planga, dice Chri-

tute si inzestrat en har ? El doria

sa mOra cu dascalul stt, dar arata
putina mandrie sprijinindu-se pre puterile sale naturale. Se credu in stars

a infrunta ori ce primejdie, in loc

de a recunOste slabaciunea sa si a
chema in ajutor puterea Jul D-dell.
Invtatorul stt II predise ca de trei
off se va lepada de el, inainte de
a canto. cocosul.

Fiind-ca Petru, Iacob sl IOn alt

fost martuff ai schimbarei lui la
fata, luar5. parte si in gradina Getsemani, ca sa fie aprOpe de el &and
cadu in agonie i o suare de singe

si planse cu amar. Nu temerea de

sostom, ci pentru ca se lepadase de
acela pre care-1 iubia: Exemplul eaintei lui, pOte servi pentru toti. Nimenea nu este in stare sa lupte cu
puterile sale. liarul pre care-1 primi
apoi qi reasedarea in rindul apostolilor, ne dovedesc cat de mare este
milostivirea lui D-det si cat de mult
ajuta pocainta pentru stergerea pacatului.
Ingerul care se aratase Maria'

Magdalind a spus apostolilor sa se

dud. in Galilea, unde avea sa li se
arate Iisus, cum le spusese mai innainte de mOrtea sa. Petru pescuind

PETRU

pe lacul Tiberaidel ziri pre Tisus

Christos pe mal. Plin de bucurie oh
lubire, sare in ap i incepe s innote ea s ajungi mai curind la el.
IOn si

apostoli se WI dupi,

el, trigend mreja pe care o aruncase d'a drepta parte a bircei, din

679

le porunci s predice botezul poci-

intel si le figiclui ci va intiri invelitura lor prin semne. Adevgrurile

credintel fiind de un ordin superior
si mai presus de mintea omenesci,
Omenii nu puteati sli. prirnesci altfeliti invetalura decit prin descope-

ordinul Domnului si in care se &flail

o multime de pesti. Ajungend la mal

rire dumnedeesci. Acea cunostinfi

el vedura cirbuni si peste fript, ei

pine. Iisus singur le gitise de mincare. Esus intrebi pre Petru daca-1
mai iubeste, pini de trei on. Acesta
malni pre Petru, amintindu-sl de
gresala sa. El numai indrisueste sa
spue ch-1 iubeste mai mult de cat
cei-l-altl ucenici, pentru cli nu stia

nedeti si este destul a ne aminti de

respindirea Evangeliului, spre a ne
incredinta ci este de origin`a, dum-

ce se petrece in inima lor si se provOci la atot stiinta lui Ddlefi. Ta

tote ftil, tu stil c te lubesc. Prin

fu comunicati apostolilor, carii awn:6

poruncli a o vesti la tOte neamurile.
Intru acesta striluci puterea lui Duna-

nedeesci.

Oameni sliraei, fari carte, lipsiti

de oil: ce ajutor omenesc, carill mai
nu stkail alta decal s pue mrejele,

sunt insircinati cu acesta mare lucram. El biruesc intelepciunea filo-

focul zelului sti Iisus Christos II

sofilor, eloquenta oratorilor, autori-

incredinti pistoria sufletesc5.. Tata'

motive puternice pentru acel ce se
apropie de altar. Daci el nu sunt

turmel cuvintitOre. Iisus predise lui.

tatea imperatilor, puterea prejudiciilor, politica, superstitia, interesul

tOte patimile emenesti; el biruesc
vicleniele, batjocurile i persecutiele
lumeI intregi, ce se sculase contra
lor. Si cum biruesc el? Prin puterea
Duhulul. Sfint, care le luminzi mintea si prin gura lor vorbeste; prin
fedirea minunelor ce sevirsaii, spre

Petru c.i va sfirsi vieta prin mar-

intirirea inveliturilor ce predicati;

tiriul crucel. Apostolul se bucurg, cli

s'a invrednicit de a bea paharul
Domnului sii i are ocasie s indrepte in public gresala sa. Fiind-ca

prin sfintenia care striluceste in cuvIntul i fapta kr; prin rndarea in

mune, i curajul cu care-si varsi
singele pentru Inv6tAtorul lor. De la
In'altare apostolii se pregitirli pentru
primirea sfintului Duh, in care timp

zelosi sunt numai piste nliimii. Daci,

Petru n'ar fi lubit pre Domnul mai

mult de cat aiY apostoli, daci n'ar
fi fost pitruns de zel pentru gloria
lui, nu i s'ar fi incredintat pasterea

iubia mult pre Lin, intrebi cli ce

va fi cu el. Mintuitorul II r6spunde
c5. nu e treba lui s tie. De voi
vrea s re'mie acesta pima ce volt)
veni, cell este tie, tu urmezi mie".
Apostolii fiind adunati pe un munte

din Galilea, Mintuitorul li se arit'a

si le porunci sli merga s predice
Evangeliul la -ate neamurile. Tot odati, fagidui c va fi cu biserica sa

in tote dilele pini la sfirsitul yecului. Apostolii se intOrseri in Ierusalim, uncle Iisus li se ariti cu
10 dile inainte de cinci-decime. El

aleser pre Matia. Indat ce li se

comunici harul sfintului Duh, nu se
mai recunosc. 0 multime de Omeni
alaergi spre a vedea cele ce s'ati in
timplat i st. Petru luind cuvintul

arita poporului taina cea mare a

rescumpirireI. Cuvintarea lui este

ascultati cu mult6 bun5, vointi si
se crestinese vr'o trel mit chiar in
diva aeeea. Cei din noti convertiti
primesc Indatli r6splata credintel lor,
comunicindu-li-se darurile sfintului

680

PET Ril

Duh. El vindeat averea, aducend

porunci s5,-i inchidt, dar ingerul Dom-

pretul Ia apostolt ca s impart6 celor lipsil. Asa de departe duceat el

umilinta, bMndetea, rgbdarea, lepl-

nuluI le deschise usa inchisorit A

darea de sine si bucuria in ispite,

c5. se ptreat a fi ingerl. Predicarea
evangeliului fu confirmatl prin o
mare minune svirsit de apostolii
Petru i Ion. El se duceat la ternpin pe la ora noue, cind se adunaii

doua 4i predicat in templu pre Iisus

Christos. MagistratiI Ii chemaril din
not. Apostolii nu maI slimed alt.&
ceva in apararea lor, decit cti tre-

buiat sa se supue lui D-det si nu

Omenilor. Caiafa i al sel se sfatuirl

oil

ce ar fi de gout. UniI erat ho-

frumsii vedurl pe un schlop din

taritl sa-I omOre. Atunci Gamaliel,

vestit invetator al lege, le spuse
sa maI astepte, dovedindu-le, o in

pi-1 vindec 5. cu numele lul

Iisus Christos. Dup minunea acesta
st. Petru cuvintind a doua Ora poporului se convertiri ca la cinci mit
PreotiI i Saducheil nu puteat Suferi acesta, i rugarl pre dpitanul
gardei templului sl I prindl. A doua

postolilor, dac 5. via de la D-det; astfelit dui:A ce I-ail bittut cu vergi le

dadurg drumul. Ucenicil plecarll cu
bucurie pentru dll s'at invrednicit de
suferintele crucei, cunoscendu-I puterea. Pe fie care di se inmultia

Indeii la ruglcIune. La perta numit

nastere,

di at fest adusi inaintea Sinodulut

Membril tribunalului acestuia care

se panel mai aprigi in contra kr,

erat Ana, Caiaf a, Lin i Alexandru.
AcuzatiI Inl.turar cu inlesnire invinoviitirea c5. ar face resc011. Sfintul Petru declath c5. schiopul a lost
vindecat cu numele lui Jisus Christos.

Judecktoril nu puteati contesta evidenta minunei; se mlrginir o. a-I opri

s nu mai vorbescl in numele Mantuitorului; Petru respunse: Judecati

vol insive deed. este bine a ne supune vou5 sat lui Dumnedet".
Fiind Iiberai ceI doi apostoli istorisirrt celor-l-alti cele ce se in-

timplase. Pe cind se aflat la ruggclime se cutremurl casa unde erat

adunati, ceea ce dovedea cl se 'uncurl de ajutorul lui D-deit Sfintul
Petru infruntl pre Anania i Sap
fira, fiind c ascunsesert o parte din

pretul en care vinduse averea lor.

.Apostolii Ovirsatt multe minuni, alungind demoni i vindecat bolnavi,

zadar se opun ei la invetaturile a-

nnmerul credinciosilor; muil preotl

iudel imbratisarg credinta, dar in
curind se starni o persecutie in Ierusalim. St. Stefan primi cununa martiriului. Un numer mare de credinciosl 'cI scripara vieta prin fugg; ei
alergar5. la Damasc, Antiohia in Fenicia, in insula Cipru si in alte tert
Apostolil remaserl la Ierusalim on
sti imbarbateze pre fratil cei ascunst
Cei ce fugira vestirl credinta in diferite locurl, asa dll prin impfistierea
lor,

departe de a se stinge kcul

sacru, ce Mintuitorul l'a aorins pe

pamint, contribui de minune de a'l
respindi in tete piirtile.
Cu acasia acesta diaconul Filip
converti mai multi samaritent Sfintul Petru i IOn se duserl spre a-I
confirma si in Samaria st. Petru intilni pre Simon Magul. PersecuVa
din Ierusalim nu incet5, ping la convertirea st. Pavel. Dispositiele favorabile ale imperatului Tiberie pentru crestinI se pare cll contribui la pa-

din care unii erail expusi cu paturile kr pe strade si numai umbra

lui Petru era destul sa-i vindece.

cea bisericei. Cu tete cl era un om

Arhiereul Caiafa se infurig, vedend

muiata in singe, totusi cetind ra-

ole

ordinul eft nu este ascultat; el

crud, si cum (Ikea Teodor de Gadara,

preceptorul set, era un bot de carne

portul luI Pilat care-i scriea cu dea-

i3ETAII

681

manuntul de minutiae lul Iisus Chri-

si altI apostolt si Filip (rat. In sta-

stos, el avea ideIe mare de Mantu-

rea acOsta. Totusl el se abkinura in

tot timpul apostolatulul lor, ducend
o viOtrt fOrte aspra. St. Chrisostom

itorul si se gandIa s-1 pue intre

cleiI 01; opri sub pedpsa de mOrte

de a acuza pre crestinI si era forte

Inclinat pentrn credinta aasta.
Stabilindu-se linistea in biserica,
st. Petra se duse O. vada pre erestinii din alte locurl. La Lida, orrtsel din semintia Efraim, vindeca pre
slabanogul Enea. La lope invia pre
Tavita, vduva recomandabila prin
virtuVle si caritatea sa. Pe &and se
afla acolo la Simon curelarul, primi
ordinul a boteza pre Centurionul Cornail'. Aco lo avu si o vedenie in

care Dumnedet II descoperi talna

chemareI neamurilor la credinta.
Atunci se I'm* Ora apostolii spre

a vesti evanghelia la un mare numgr de popOre. El incepurrt on Siria

si alte OrI vecine cu Iudea. St. Petru intemell biserica din Antiohia,
care era metropola Orientulut In
decomun se crede ca, st. apostol Petra sedu in Antiohia septe ani. De

la anul 33 pang la 40. In timpul

acela se duse si in alto thI spre a
vesti pre Ems Christos. De si mu1t1
apostolI aveail Beaune particulare in
bisericie Intemelate de dinsil, el nu

erau lip41 de un loc, ca sit Impliascii porunca ce li s'a dat de a vesti

Evangeliul la tOte nOmurile. In anul 37, st. Petru era la lerusalim,
unde primi pre st. Paul, si rtImasera
Impreuna cincI-spre-dece dile. Eusebiu ne spune ca inainte de a merge
la Roma, predica evangelIul la Ei-

den' risipitl prin Pout, Galatia, Bitinia, Capadocia si Asia mica. Ceea
ce se confirma si prin titlul epistolel sale d'intiff. Cand i se presinta
ocasie el vestia credinta si la nesmurI.

Sfintul Petru este singurul apostol de care vorbeste Scriptura, crt a

fost 'As6torit inainte de chemarea

lui la apostolat; dar fad IndoIala

ne propune pre st. Petru ca model

de castitate, lar st. Grigorie de Nazianz qice ca mama radricini de erburl aware.
Numrul eel mare de crestinI din
Roma, sporit si mal muIt prin convertirea sutasulul Corneliu, indemnit
pre cipitenia apostolilor a vedea si
capitala lumeT, pentru ca sa p6th
invinge idololatria in pillar maul eI.
Dar cat& IndrsnOla! Cum putea un
pescar necarturar sit convertsca ca-

pitala unuI imperiu asa de mare,

unde era lOganul tuturor sciintilor.
Ce sums putea srt alba, predidind,
despretul onornrilor, bogatielor, placerilor; intr'un oras uncle domnia ambitia, avari0a, Iubirea de placeri?

Umilinta crucei nu se potrivia cu

mandria CapitoluluI. Dar tote piedicele acestea Inflacitrafi si mai mult
zelul apostolulut Intra singur in

Roma qi loveste superstiVa inarmata

cn tOte puterile imperiuluI, prediand pre nails cel restignit. Eusebiu

ne spun e di el lima 25 de anl a

Intari biserica de acolo, cu tOte cit

umbra ..tsi in alto locurl. In anul 44
a fost inchis In Ierusalim din ordinul lul Agripa. Dupit ce scapii, cerpetit bisericile din Orient punend episcopY. ApoI se IntOrse la Roma,
dar indata dupa aceea Claudiu alungand pre Iudet si pre crestint in anul 49, cu ocasia tutor turburarI, a
fost nevoit sa Iasa si el.

In anul 51 se tinu nn sinod la

Ierusalim, unde se hotari ca paganit

convert4I sa nu fie tinutl a observa
cerimoniele legel, Se confirmil si St.
Pavel in calitate de Apostol al Gintilor, de si vestla Evanghelia si Indeilor &and i se presinta ocazia. Indeil fiind obicInuitl cu ceremoniele
legale, li se permise observarea lor

682
pi

PETRU

dupa, convertire. Dupa sinodul din

Ierusalim St. Petru se duse la Antiohia, acolo mama en neamurile eon-

vertite, gra% sa mai observe legea

mosaica; dar indata inceta de a mai
face adsta, ca sa nu displaca. unor
indei ce venisera din Ierusalim. Purtarea acsta facu pre neamuri sa se

planet St. Pavel spre a opri scandalul infrunta in public pre Petru,
ea sa nu se para c. condamna pre
acei ce nu observati ceremouiele le-

gale si ea sa nu se crda

ca,

este

deosebire in invatatura ce o predicaa cel doi apostoll.

De la Sfintul Petru ne-a Ames

doug epistole. Cea dintal datata din
Babilon, pare sa, fi fost scrisa intre
anii. 45 si 55, ea este adresata indeilor convertiti. Scopul principal al

St. Petru era de a-I intari in oredinta in mijlocul suferintelor si perseeutiunilor i combate erorile lui
Simon Magul, precum i cele ale
Nicolaitilor. Stilul, dupg cum clic
criticii, este nobil, majestos i plin
de acea vigre, care se cuvine apestolului. Se admira un sens profund

in putine cuvinte. A doua epistola

a St. Petru fu scrisa din Roma, putin inainte de mOrtea lui si pte fi
privita ea un testament spiritual.
Autorul indemna pre credikciosi a
lucra neincetat la sfintirea br, ferindu-i in contra eresiei.

lor,

ii va birui i va sterge orasul

kr de pe fate pamintului; ca, in timpul asediului vor suferi de fOme si

de sete si se vor manca unit pre

altii; ca dupa luarea cetatei vor vedea pre femeile lor grea chinuite,
pre fiicele lor necinstite, fiii lor macopiii sdrobiti, tara lor pustiita cu fer i cu foc, in fine tta
natiunea alungata din paniintul pll-

riniior kr pentru of

primit
pre Fiul lull Dumnedea.
Se citeste in st. Atanasie dll Petru
qi

Pavel de mai multe ori ati fugit

de persecutiuni; dar cand 11 s'a facut cunoscut ca a venit ceasul mar-

tiriului kr, atunci

Mae

dus cu vi-

tejie.
Iisus Christos dupg invierea sa

predise st. Petru ca-1 va prea maxi

prin sacrificiul vietei sale si ea-1 va
urma prin mOrtea crucel. Apoi I-a
descoperit si timpul mortei sale. Acest Apostol se pregati la cununa
martiriului prin diferite biruinti in
contra demonului; dar inainte de a
istorisi cum s'a gvirsit el, este bine
a spune pe scurt lupta ce a avut'o
cu cel mai vestit vrajmas. Simon Ma-

gul, cutreerand mai multe provincii

a venit si la Roma. Iustin,

Tertulian, Eusebiu, Ciril al Ierusalimului i Teodoret, spun ca Claudie
pi senatul 11 dadeali onoruri divine

0 veche traditie spune, ea St. Petru

schimba casa senatorului Pudens in
biserica, cunoscuta asta-di sub nu-

mele St. Petru In legAturi. Fara

si-i radica o statue in insula Tibrului, en inscriptia: Lul Sim.m Deal

slink Acest (;!eil castigase bunele
gratii ale Mesalinel, femee capabila
a face tot soiul de estravagante

c. acest apostol a predicat

evangeliul si in alte locuri din apus.

care avea talentul a capata ori ce

cerea ea de la imperatul Claudiu

Indoial

Numai st. Iacov feniase in Ierusalim spre a intari pre credinclosii

Iudei, iar cei-l-alti apostoll urmara

barbatul ei. In adevar ea% acest Dom-

nitor lipsit de ori ce merit lucra numai dupa impresiuni I cu dreptul

e uvintului Mantuitorului, propovedu-

se dicea de el ca era un copil cu

ind Evangeliul la tta zidirea. Laetautiu spune c. st. Petru i st. Paul fiind la Roma aa preclis c un
imp6rat va merge in contra Iudei-

parul sur, un imbecil, care nu purta

nici odata ci adevarat purpura.
Mesalina fiind asasinata pentru
nelegluirile sale, Claudiu lua 'in ca-

PETRU

683

satorie pre Agripina propria sa nepita, fara. sa se uite la legile romaue, care proscriati asemenea easatorii ea incestiOse. Acsta Inca si
mal rea do cat Mesalina facu ca imperatul sa fie crud, si sa-ai ample
manele de sange nevinovat; se ho-

amagitorul a cadut la pmint; ca

s'a rapt un picior i c5 indata dupa
aceea a murit de necaz si desperare.
Progresele ce le facea Crestinismul
prin predica i minunile apostolilor

tari a adopta pre Neron pre care

tant,iu. Cati-va parintl spun ca ura

ce purta el sfintului Petru i sfintulni Pavel se adause si mai mult
prin nenorocirea intimplata lui Simon Magul, cum se dovedi indata
din purtarea ml. El incepuse a persecuta pre crestini, si jertfise un

Agripina-1 avea de la Domitius primul si barbat. Britanicus a fost

fructul uniunei funeste a lui Cla-

udiu en Agripina. In anul 51, Imperatsa otravi pre barbatul el si

intetind crimele, ajunse a deschide
calea la tronul imperial fiului seri

au fost causa persecutiunei lul Neron

asupra bisericel, cum ne spune Lac-

mare mimer din ei cu ocasia focului

Neron.

ce ddu Romel in anul 64. Sfintul

Acesta uith indata e datora educatia sa mamel sale. .Cu tote a-

Ambrosie dice, ca credinciosil Ireland

cestea Romanil castigara, caci in eel

fi indemnat pie sfintul apostol sa

fuga. Mai intal se improtivi; dar in

dintal cinci ani ai domniei ml guverna cu multa blandeta, flind-ca incredinOse administratia afacerilor lui
Seneca preceptorul s
i lui Burrus
prefectul cohortelor pretoriane. Cu

tOte acestea i se imputa, in timpul

acela, mOrtea fratelui sett. Britanicus, de care scapa prin otravh; dar
indata ce versa sangele mamel sale,
a devenit eel mai mare monstru de
i viciu, ce a desonorat vreodata neamul omenesc.
crudime

Simon Magul gasi mijlocul a se

insinua in bunele sale gratii. Acesta-i era cu atat mai usor, cu cat Neron era nebun dupa superstitiele ma. Pasiunea lui cea mai mare era

pericolul cel mare ce-i ameniuta, ar

sfirsit ceda staruintelor lor si in
timpul noptei. pleca.
Cand era sa lasa pe prta cettei,
avu o vedenie in care i se arhta
Domnul Iisus Christos. El 11 intreba.

Uncle mergi DOnne ? M due la

Roma, dim Mantuitorul, ca sa 'me
restignesc larasi". Petru intelese indata sensul acestor cuvinte; el le
privi ca o infruntare pentru slabiciunea lui si ea o dovada ca vointa
hI Dumnedeti era ea el sa patimesca.
Deci s'a intors in cetate, unde a

fost arestat si pus in inchisOre cu

sfintul Apostol Pavel. Se dice ca

Simon promise imperatului i popo-

eel doi apostoli a stat acolo opt

i c convertira pre sfintul Procesiu i Martinian, cari eraii capiteniele gardei lor, en patru-deci si
sapte de persOne de ambele sexe.
Se crede ca inainte de a fi executati all fost batuti. Presupuind ch

rului, ca se va inalta in aer prin

st. Pavel ea cetatean roman sa nu

mijlocul ingerilor sl, pretindend, eh

imiteza inaltarea lui Iisus Christos;

fi suferit batae, totusi sfintul Petru,

care urma sa fie restignit, trebuia sa

el spun ca in adever a inceput a

se radica prin puterea magica, in

sufere

de a escela in arta diabolica; de aceea nu eruta nimic, nici cheltuell

niei crime uumal sa se faca abil in
arta acasta; totusi incercarile lui aft
fost zadarnice. Parintii asigura ca

presenta lu Neron; Oar c Sfintul

Petru i Sfintul Pavel rugandu-se,

luni

i acasta, find nedesphrtita

de cruce. 0 veche traditie ne spune
ca cei doi apostoli ati fost dusl afare, de cetate pe pOrta Ostia. St.

684

PETRU

Prudentiu 4ise c ei ptimirl la tin

priveghea asupra turmei; Tubirea sa

boo lfingl Tibru unde era o mlantin.

era maT active, ni maT caldurOs. Ne-

Dup altI autor1 st. Petru fu martirisat In aoeeanl qi cu st. Pavel

dar cu un an maT curind. Eusebiu,
st. Epifanie ni mare parte din ca
veal!' pun martiriul celor da epostoll in 4iva de 29 funie acelan an.
Cfind a ajuns st. Petru la locul

incetat se ruga pentru el ni pentru

cuvintele i prin exemplele sale, mangela l intrTa pre mfirturisitorI; el

de osindfi, cern s'a fie r6stignit cu

fu tatfil a multl martin!, mail sigi-

capul in jos, creOndu-se nevrednic

a muri ca i dumnepesoul s6fi das-

bare. credinta lor prin versarea sangehil. Ingrijirea sa cuprindea tOte

bisericele EgiptuluT, Tebaida si I dbieT, care erat sub jurisdictia sa.
Cu tot zelul i ingrijirile st. Episcop al Alexandria, se &Tat cre--

cfil. PfirintiT atribue acestn

parte dorinteT de a suferi cit de mult

pentru Eons. RugAcTunea luT a foot
ascultatl; el fu tintuit pe cruce. Tertulian (lice c fu legat cu funiT. Pte
ni una i alta.
St. Grigorie spune c eel da apostolT afl fost inmormintatl in Ca-

tacombe. UniT 4ic c at stat acolo

18 luni ni c prg st. Petru Vat ingropat pe muntere Vatican, Tar pre
st. Pavel afarfi din cetate. Asta-41
capetele celor dol apostolT se afl in
biserica st. Ion de Lateran. Biserica
st Pavel are cite jumatate din fie-

sufletele incredintate ingrijirilor sale.

El indemna pre crentinl se. mew/ in
tOte

ilele patemilor, ca sfi fie gata

a muri pentru Ems Christos. Prin

tin! in cariT biraa dragostea luma

ni earl! trader& religia lor spre a
scfipa de chinurl i mOrte. UniT se

luptarg cu curaj i suferirg crude

chinurt; dar in sfirnit cedar. Alta
cariT induraserfi asprimile inchisOrel

se lsara inspfiTmintatI la vederea

chinurilor c i cfiqurit. Acentia se presintarg singurl inimiculuT i cedarl

apa victoria. AceTa ca se. acopere

Ore cum apostasia lor, trimiserit pa-

care ni restul este iu bin. St. Petru.

gini sit jertfesa In numele lor, sati

PETRU al Alexandriei (311). Eu-

luara bilete de la magistrati, clicend

cfi at jertfit, cu tOte ce. el nu la-

sebiu numente pre of intul Petrn al Ale-

xandriel minunat dasefil al religia

crentine, podOba pnincipa1 i dumneclassc a episcopilor; el ne spune

cusere. acesta. Cea ma mare parte

o. s'a fcut minunat prin virtutea

sa, prin intinderea ntiinta sale ni
prin o cunontintifi adinc fi. a sfinta

din ca *Intl se cfiirg; sfintul Episcop, in epistola sa canonick distinse diferite sped! de apostasie si
impuse o penitentil pentru fie-care.
Dintre totll apostatil nimenea nu

scripturT.

scandalisfi maT molt biserica, ca Me-

Petru a fost Pus pe scaunul AlexandrieT dup mOrtea lul Teona,

indmplatil la an. 300, ni pastori biserica sa cu mult sfintenie, arAtfind
curaj i intelepciune pe timpul persecutieT violente a luT Diocletian ni
urmanilor seT. Cu cat pericolul era
maT mare, cu atfit maT mult
arata rivna i zelul pentru asprimele
pocintei. Ast-felit persecutia, care

'l

ingrozi pre ma! multl episcopi

mot; nu ruieeura ate4innea ea a

letie, episcopul Licopola. De i s'a

gent vinovat de diferite crime, nu

ma &dia de cat la apostasia sa.

Sfintul Petru creclu cet trebue .sa adune un sinod. Meletie fiind convins
at a apostasiat ni a sevirnit alte grenale, a fost depus. Vinovatul departe
de a se supune cu umilintfi ni a &luta sfi, se mintuTasc5, prin o pod;
intg sincera, se puse in fruntea u-

nel 041 de nemultmig gata a-1

ajnta. Spre a justigea revolta ea id

prritu

6A5

spre a impune publiculul, avea mare

PETRI). al Lampsacului. Pe cand

zel pentru discipling; publica dife- persecutia imparatuluI Decie pustia
rite calomnil contra Episeopului de Biserica, in apropiere de Lampsach,
Alexandria, 0 contra sinodului BM; orapl din Asia mica, lane. Elespont,
dicea ca. nu mai are impartagire ea s'a arestat un tinar anume Petru
Petru, pentru ca era prea indulgent forte bine facut, impodobit cu cele
feta cu cel caduti, reunindu-I cu Bi- mai frunthe calitati spirituale; dar
serica prea curnd i urn Rite ma- mai ales recomendabil prin credinta
noperile acestea dadura na0ere u- yi virtutea lui. El fu condus inanei schisme care lua numele auto- intea Proconsulului Optimus, care
rului saii 0 care dura o suta cincl- dup mai multe intrebfiri i-a dis:
clecI de ani. Meletie voia sad sur- Bid ce cuprind poruncile nebiruiprinda prin uneltirile sale, 0 nera- tilor imparati; grabeqte-te dar a te
u0nd, turbura biserica Egipetului. supune, jertfind mud Vener1.Ma
Nu recunogtea autoritatea metropo- mir, rgspunse Petru, ca-mi propuI
litului s, hirotonia episcopi contra eel jertfesc unel femei faimOsa prin
canOnelor i pe unul 11 puse in di- neruqinarile sale qi ale card fapte
ocese Alexandriel. Cat-va timp a A- pe care modestia nu-mi permite a
mes nesuparat, pentru c Petru era le numi, ar fi pedepsite dupa proascuns. Atunci Arie dadu dove4I de priele vdstre legi". Proconsulul pomandrie i turburare luand partea runci sa fie intins pe rota Intre bului Meletie; dar cat-va timp dupa tuci de lemn on lanturl de fier, aa
aceea ii prsi i st. Petru 11 hiro- c. invirtindu-se rOta trebuia si-I
toni diacon, el se declara din noil zdrobesca putin cate putin Osele.
in favOrea meletianilor, blamind pur- Martirul radicand ochii la cerifi, (litarea St. Petru, care-I escomunicase. cea en linite plin de bucurie: MulSfintul cuno0ea bine pre Arie,
tameseu-p DOmne lisuse pentru c.
nu credea c. s'ar putea converti vr'o m'al intarit s inving pre tiran.
data mai ales din cause mandriei. Optimus vadand ea remane neclatit,
L'a escomunicat i n'a voit s mai
revie. Petru compuse diferite lucrari,

care nu mai sunt. SinOdele din Efes i Calcedon aduc cate-va locuri
din cartea lui despre divinitate.
Ne-a Ames cate-va fragmente din
tratatul s1 despre Paeti. St. Epi-

fanie ne spune ca st. Petru a fost

inchis pentru credinta sub domnia
lui Diocletian, dar indata dupa aceea *Ala libertaie. Maximin Dela,
cesar in Orient, incepu persecutia in
an. 311, care a fost potolita prin
scrisOrea lul Galerie in favOrea ere--

tinilor. Maximin venind la Alexandria, ordona a decapita pre preotiI

Faust, Dion 0 Amoniu impreuna en
pastorul lor. Se pare ca. Faust a fost
Diacon st. Dionisie
exil (25 Noembre).

5i-1

insoti in

1-a Valet capul. Dupa acesta procon-

sulul voind sa piece la Troada in

Frigia, I-au adus alp trel creqtini,
Andrei, Paul 0 Nicomac. El I-a in-

trebat de unde venial 0 care era

religia lor. Nicomac plin de nerabdare incepu a striga cu mare glas,
ea este creqtin. Ce1-1-al1 raspunsera

modest ca. 0 ei aunt cre0ini. Jertfeqte 4eior, 4ise proconsulul ml Nicomae. Un creqtin, replica acesta, nu
trebue sa jertfesca demonilor". Optimus porunci sa fie intins pe rOta.
La inceput Nicoinac suferi en curaj,
dar din cause durerilor slabi 0 perdu

cununa. N'am fost creqtin nm odata nia due sa jertfesc deilor". Indata, Pau deslegat i s'a dus sa
jertfesca; dar i demonul intra in

el 0 caland la pamint l'a muncit

686

PETRU

forte tare, yi-a muycat limba en dintil yi a yi murit. Ast-felig Iyi bate
joe demonul de acele suflete nenorocite pe care le aruhca, in nelegiu-

ire; beer mal intal a le face

fa-

gaduintl marl, yi dupa ce se da*

cu totul lui, ved ea li se da luting
niyte umbre amagitOre. Adesea II
duce Ia desperare, spre a-1 arunca
in vecinica munch'. Trista resplatire
pentru perderea sufletului i fericirea
vecinich.

Dumnede* mangal pre eel dol

apoi II &Au pe mina poporului sa-I

ucida en pietre. Dupa' ce le-at legat
piclOrele, 1-at tarit afara din cetate.
Dionisia afland cele ce se petreceati,
alerga plangend la locul osindel yi

striga catre martini; Vol* s mor

cu vol pe pamint, ea sa vietuesc e-

tern eu vol in ceriti". Proconsulul

audind cutu y'a pastrat fecioria yi
cum a scapat, cum yi de dorinta ce
avPa de mOrte, o desphrti de martiri, i ducndu-o la o parte 1-a Valet capul. Se serbeza in 18 Mal.

servitori pentru micyorarea numeru-

PETRU Episcopul Sevastel (387).

lui lor. 0 leciOra anume Dionisia,

Familia din care se tragea st. Petri' al Sevastiel din Armenia, era
fOrte veche ti ilustra. Dupa cum ne
spune st. Grigorie de Nazianz, numem un lung yir de erol celebri;

in vrista de yOse-spre-dece ani, care

a fost fath la sfiryitul nefericit a
lui Nicomac, strig 5. de-o data: Trebuia Ore, nenorocitule, s te arunci

in munca vecinica pentru ea sa al

dar de mai multe vOcuri numele lor

un moment de repaus ?". Proconsulul audindu-o, o intreb daca, este

creytina. Da, respunse ea, sunt ere-tina, yi de aceea plang sOrta acestui nefericit, care pentru cft n'a
voit s sufere Inca un moment, y'a
atras o vecinica pedOpsa.Jertfeyte,

era* ingropate in intunerecul ultareI, i nici n'am fi ytiut, c aft existat, daca. harul lui D-VeA n'ar fi facut acea truping rodnica in sfintl,
ale caror nume le-a pastrat biserica in analele sale. Trel dintre el

dise Optimus, altmintrelea vel fi (Elsa

ce Episeopi! Un Vasilie cel mare,

un Grigorie Nisa i un Petru al Sevastiel. Sora lor mai mare Macrina

Intr'un loc de desfrinare, y'apol arsa

de vie". Amenintarile fiind zadarnice, o dadu pe mama a dol desfrinap, caril o condusera in casa lor.

aft fost episcopl in acelayl timp,

gi

avu grija a'l conduce pe calea virtutel

ine 5. din frageda copilrie. P5.rintil

Ea se improtivi cu atata tarie, ea

nu mai aveati nici o nhdejde. Pe la

lor se numeati st. Vasilie betranul

ci sfinta Emilia. Iar bunica lor a

mezul noptel un finer stralucitor de

lumina se arata in casa in care era* inchiyi. Cuprinsi de grOza, se

fost sfinta Macrina betrfina, pe care

st. Grigorie Taumaturgul o Invetase
ytiinta mantuirei. Petru era cel din

aruncar 5. la piciOrele sfintel, ea II

urma din cel dece copil ce se nas-

radica yi le dise: Ati. vedut pre

pazitorul i protectorul mei". El se
rugara sa nu li se intimple vre-uu
reg.

A doua qi poporul indemnat de

preotil Dianel inconjura casa Proconsulului, cerend cu mare sgomot
sa li se dea Paul yi Andrei; ea sa
imblindesca poporul, Optimus, chema
pre martini yi le porunci s jertfesca;

dar el nu voira. Porunci sa-1 beta,

din casetoria st. Vasilie cu

sfinta Emilia. Perc,lend pre parintele
cur b'.

sai Inca din leagan, avu fericirea

sa fie crescut de sfinta Macrina sora
sa, care-I deprinse a gusta marele
maxime ale pietatel creytine. Ea n'a
voit sa-1 dea, sa invete ytiintele profane. tiu sa combine diferitele exereitii aya de bine, ca nu-1 remanea
nici tin moment pentru jucaril: Prin
acOst varietate de ocupatiuni, ti-

PETRU

n6rul Petru nu simtia desgustul uritului, sise obicinuia pe nesimtite

la o viOta serisa i aplicata. Bland
Si supus la iectiele venerabilei sale
surori, care-1 invela mai mult prin
exemple, decal prin cuvinte, el facea

687

adev6rul pe ruinele erorei; i Dime-

nea nu se indola c. alegerea sa a

fost lucrarea proniei dumnedeesti.
Istoria nu ne spune nimic din cele
ce a facut el in timpul episcopatului s611; stim numai ca a luat parte

progres re fie care di in cunostinta in 381, la sinodul ecumenic din Conlucrurilor dumnedeesti si in caile stantinopole i c subscrise impreperfectiunei. Sfinta Emilia, inteme- una cu
episcopi condamind doua inanastiri, una pentru bar- narea Macedonienilor, carii negati
bati si alta pentru femel, dadu con- divinitatea sfintului Duh. Toi stiti
ducerea celei d'intgi fiuln sti Va- ca era neintrecut in sfintenie, zel si
silie si a celei de a doua filed sale intelepclune. El muri cam pe la aMacrina. Petru care ardea de dorinta, nul 387. Sfintul Grigorie Nisis ne
a vedea rOdele semintielor de pietate spuue ca el a fost onorat de loonce le aruncase in inima sa, inmulti itorii din Sevaste prin un cult punumarul discipulilor fratelul sti, cgruia II urma la conducerea mana-

stirei in an. 362. In timp de mai

multi ani a fost el egumen, conducendu-i cu multa intelepciune pe
calea virtutei, 0 fOmete crincen,
care bantuia Pontul i Capadocia ii
procura ocasia de a da dovedile cele

mai stralucite de caritate. Un altul

ar fi cautat sa faca economie, ca ag
nu espue pre ai si fOmetei; dar
Petru luase principiele caritatei orestine in alta scOla. El primea cu
dragostea parintesca pre toti
care-1 cercetaii pe fie care di; si canta ale usura nevoile nu numai din
veniturile roangstirei, ci si din sume
insemnate pe care le lua de la persOne caritabile. Sfintul Vasilie, care

a Tut ales episcop al Cesareel Capadociei in anul 370, il hirotoni

preot. Sfintul privi preotia ca o nona
obligatie la perfectiunea evangelic;
de aceea se aplicl el cu indoita caldung la pietate i datoriele sarcinel
sale. El vietui in manastirea sa pana

la mOrtea lui Eustatie, dupa care

urma in conducerea bisericei din Se -

vaste in 380. Gsi eparhia sa in

starea cea mai de plans: arianismul,
propus in public de predecesorul sti
prinsese radacini adanci. Nimene nu
era mai propriu ca dinsul a restabili

blic impreuna cu alti martini. Se

serbeza la 9 Ianuarie.
PETRU din Atira, se face pomenire in 5 Septembre.
PETRU din Agreia, cu pace s'a
svirsit in 13 Septembre.
PETRU martin, s'a s6virsit in Africa in 23 Septembre.
PETRU din Capitoliu era fOrte
intelept, intrecansl pre multi cu acesta. Luanduil femee i nascend
trei copii, s'a fileut calugar i s'a

preotit, luand acest dar gra voia

lui de la Arhiereul Bostrelor; ca un
dascal ce era al crestinilor, fiind pinit la Domnul agarenilor al acelei
%gni i ducendu-1 in Damasc pentru
dragostea lui Christos, taindu-i-se in-

tai limbo., a grEt si mai curat si

mai deslusit. Apoi 1-a taiat mana
drpta i piciOrele; dupa aceea l'a
lipsit de ocM, la Astignit si 1-a fa"Iat capul, iar Osele ardendu-I le-a
aruncat in rid in 4 Octombre.
PETRU Avselamul era din muntii
Elevteropolei din satul ce se chema
Ania, tare si destept on sufietul. Ian
cu trupul tinar i virtos. Multe raband cu nevointe pentru credinta pi
tote cele pamantesti defaImandu-le,
in al sselea an al impratiei lui
Diocletian si Maximian s'a facut
jertfa bine-prirnita lui D-dea, mink-

OA

iserdi
PETRU vamequl era pe timpul

vind lupta prin foe in 14 Octombre.

PETRU noti martir, s'a sevir0t

de sabie in 21 Octombre.
PETRU sihastrul, nescut din pe.ring evsevioqi de la Marea Negrk, 0
dupe, ce a petrecut cu perinti1 05 nu-

md qpte ani, tOt cea-l-alta Arne:

00, a vietei o a petreeut in filosofie
tili la sillistrie. MIA intfil s'a nevoit el

in Galatia, apoI pentru 0iinta sa s'a

dus in Palestina 0 inchinfinduse la
sfintele locuri, s'a pogorit in Anti-

ohia 0 inehiendu-se inteo chile,

lua aminte de sine, vorbind cu D-4efi

prin sfintele rugeduni, fer e. se, manince alte bucate, deefit putin pane

cantarita 0 bend putina apii. Acestea le Intrebuinta la fie care done

4i1e. Pentru ale sale bunatat1 IDs

a luat de la Dumnecl.et stepinire

imperatu1u1 lustinian, au demnitatea

patricin, incredintfindu-i-se adminis-

tratia Africel. Dar fiind cu totul

crud 0 nemilostiv, era cunoscut de
top 0 numit fidolas; odata unul din
grad spre cercare apropiindu-se de
el,

cerea milostenie si apucind o

pine o arunca en mfinie asupra saracului. Curend dupg aceea se bolnfivi 0 i se }Area ca vede o cumpang, avend de partea sting o multime de demonI cumpfinind faptele
rele, Iar de partea drip% niqte barbati imbracatI in alb earil n'aveafi
ce se. pne in cumpana de eft pane
asvirlita de el saracului. Aeestea ve-

clendu-le Petru ria venit in simtire

si indatfi ce s'a ridicat din MIA, a
impartit la Azad nu numal averea

asupra dracilor, vindecind pre Ore

care Daniil; apol catehisindn-I l'a
Mout de o rivnfi cu el impreunfi sihastru. Pre multi orbi a vindecat 0
alte fend de bOle tmildnindj spunendu-se multe de acest cuvios atfit

sa Oa, ci qi hainele ce purta, le-a

dat unuI sarac. Si fiind-ca a veclut
in vis pre Christos purtind acele

ln scris, ofi.t 0 prin predanie. Fecen-

vedea fericitul, ca in urm are

du-se dar vestit in tOto. Antiohia 0

in tote laturile ei yi vietuind 99 de
anl, s'a mutat la vecinicile IficaprI
in 24 Noembre.
PETRU. fiind batut pentru icOne,
s'a sevIrsit in 28 Noembre.

se cunOsca eine este, pentru aceea

voind se, fuga din casa stpfinului
seil, a 4is &titre portarul care era

PETRU preotul, s'a sevir0t de

0 vorbea; ded, deschiclendu-i-se a

sabie in 28 Noembre.
PETRU 0 Gorgonie in mare s'a
sevirsit in 28 Decembre.
PETRU purtiitorul de semne, se
face amintire in 3 Ianuarie.
PETRU avesalonitnul sporind in-

tru bunk cinstirea credinteI 0 intru

virtutea trupesca, finer en vrista,
in priveliste pre Christos a marturisit. Decl guvernatorul Elevstero-

polel prinendu-1 pre el 0 nid en

magnlirl mnindu-I, nid en ingroziri
inspilmfintandu-1, prin foc s'a sevir-

liable, pentru aceea fericitul s'a vim-

dut 0 pre sine la un argintar, lar

pretul l'a dat saracilor. Decl fiind-di
se.

surd 0 mut. In numele lui Chris

tos awl-me 0 deschide-mi pOrtal
Si o minunel Surdul 0 mutul am)ea

e0t 0 s'a dus la Ierusalim. De acolo

a mers la Constantinopole uncle a 0

adormit in Domnul 0 s'a ingropat

in casa sa la 20 Ianuarie.
PETRU temnicerul era pe timpul
lui Diocletian 0 Maxim guvernatorul Feniciel, cfitre carele find adus
sfintul Anania 0 pre Christos marturisind 0 pre idolI batjocorind, a

fost batut en tdege 0 ars pe spate

eu friged infocate 0 uns pe partile
cele arse en otet 0 cu salamuri. El
prin rugacInne a cutremnrat capi0ea

sit, intru care sfintul a primit en-

0 pre idoli 1-a surpat la pimint;

Anna muceuie1 in 12 Ianuarie.

apoI find pus la InchisOre, s'a im-

Ptratt
partasit de hranti dumnede6sca., wide

a adus la credinta lul Christos pre

pazitorul inchigrel; cu carele impreuna, din porunca guvernatorului

Maxim a snferit sfirsitul prin innecare in marea impreuna cu alti

spte ostasi, ce 1-a tras la credinta
luI Christos, scapand minunat din
prea cumplitele muncl in 26 Ianuarie.

PETRU Egipt6nu1, s'a stSvir0t

intrn adanel bgtranqe in 27 Ianuarie.

PETRU din Galatia, fiind crescut

689

si prins de din01, apol ferecat, a fost

aruncat in temnita. De acolo preste
nadeide scapand prin mijlocirea sfin-

tului Nicolae faatorul de minuni,

tot prin a lui pov6cuire s'a dus la
Roma, unde fiind imbracat en shims

ingersea de catre Papa de atunci,

se raga lni Dumnedet cu deadinsul,
ea sa fie povetuit la 6re-care loc linistit, spre a petrece acolo rniasita
vietel sale en liniqtea cea deshirsit
precum acsta se fagaduise Domnului.

Decl intr'una din noptl a 0-

Aneyra a petrecut spte ani cu piirintil lui, diva aceea s'a dns la Ierusalim pentru invUttituri 0 pentru

dut fericitul pre Prea curata Nan&

thea de D-det si pre dumnedeescul
Nicolae urmandu-i el 0 adesea rugandu-o 0 dicend: Unde poruncestl
stapana still petrcti robul tgil Pe-

vederea sfintelor locurl, lar de acolo

tru r6mas4a vietei precum s'a fa-

lane. Galateni ce sunt apr6pe de

la Antiehia 0 eland un mormint

intra intr'insul, carea avea cerdac

inainte, in care primia pre eel ce

venial 0 manual la doua. lile odata Mini pane si apt'', cu m6sura.

Cu gura numal a vindecat pre un

indracit, ce l'a facut impreuna locuitor eu dinsul 0 a vindecat de
durerea ochilor pre mama fericitulul
Teodoret Episcopul Cirului, care era
smerita si placut.6, lul DumnedeA; si

&Init. Dect aparatOrea lumel a rspuns: In muntele Atonulul 'mi este

placerea ea sa. Amae el. Cad pre
acesta l'am ales spre mostenirea mea

0 pre cel ce scapa la el 11 voil ocroti: De0eptandu-se marturisi darurile cele marl ale Prea sfintel N'asci5t6rei de D-det 0 ale adev6ratu1u1
OA rob Nicolae. Ducendu-se la Sfin-

tul Munte a gasit o pe0era intunec6sa plina de tirit6re otravite, pre

alto nenum6rate minuni a s6vir0t.

Traind nou6-dec1 0 dol de ani cu

care numai cu rugaclunea le-a alungat, si petrecn in acea pestera, ea

placere dumnede0sca, s'a dat sufletul

un fara de trup neavend nimic cu

la Dumnedeti, wend sall Ia darul

0 plata nevointelor in 1 Februarie.

sine, lar hainele cu care fusese 1m-

PETRU care s'a nevoit in Mono-

vate, en pace s'a Ovirsit in 7 Februarie.

PETRU Damascenul sfintit mar-

bracat rupndu-se, petrecea gol. Decl

hrana sa din inceput era erburi, care
odrasllag in prjma pesterel si ghin-

da. Mai in nrma s'a invrednicit de

hrana cersca, aducendu-i-se de inger

tir; de sabie s'a s6vIr0t in 9 Fe- la patru-deel de dile. Ast-felifi viebruarie.

PETRU fite6torul de minuni, s'a

svirsit in 3 Mai.
PETRU din Vlaherna, cu vine de

boti fiind brttut, s'a stivirsit in 16

Mal.

PETRU al Atonului; era invrednicit de cinstea scolariulul 0 luptandu-se en agarenil a lost biruit

tiind fericitul pe pamint cinci-decl

0 trel de ani 0 multe ispite suferind de la nritorul de 6menl satana

0 de cat t6te mai presns facendu-se
ea paterea Jul D-deti, s'a mutat catre el. Aflandu-1 un vInator, pe and
Inca era viu, a luat sfintele 1111 m60e

0 le-a dus la Manastirea lul Climent; lar de acolo luandu-le nigte

44

690

PETRUPIMEN

monahl le-a dus la satul Ficomon

PIMEN avg. (454). Sfintul Pimen,

acolo a Mmas acst 5. mare i necheltuit5, comOra, fOrte bine fiind primit i cinstita de episcop i de po-

care str5auci ca o luming vie printre vechil pgrintl al deqertulul, p5,r5si lumea pe la anul 385 qi se retrase in singurtatea Scetei in Egipet. El fu urmat de 5se frati, canil
atinql de exemplul s1t i de puterea cuvintgrilor sale se simtir Inv--

pi

por, isvorind tam5duiri celor ce cu

credint, 5. se apropie de ea. Se serbz5. in 12 Iunie.
PETRU martir din Sinope, 641

pe pietre, s'a AvIr5it in 30 Iunie.

PETRU patriciul, ce a vietuit la
Evandru, cu pace s'a s5virgit in 1
Iulie.

PETRU martir s'a Mvir5it in 3

Julie de sabie.
PETRU cel noh thindu-i-se pici-

ph-14i de dorinta arclAtOre a atinge per-

fectiunea. Numele lor era Anub, PaEse, Simon, Alon, Nesteros supranumit cenobitul qi Sarmacie eel tin6r.

Pimen trecea adesea maI multe

dearindul i chiar o s6ptming
intrgg fare: s5, la ceva de mincare.

rele s'a Ovirvit in 14 Iulie.

PETRU unul din martirii ce at
p5timit la pOrta de aram5, pentru

Dar pre altii II slatuia All modereze posturile lor i s5. nu trOc5, o

sfintele icOne, dup5. multe chinuri s'a

los intrebuintarea vinului qi

Ovimit de sabie in 9 August.

PETRU cuvios, a fost osta5 pe
vremea imprgtiel lul Teofil; i fiind-cl era incuviintat qi la frumusete 5i la stat i la virtutea trupului, fu Indus de imp6ratu1 mare
spatar. Apoi ealcand i lepdind tate
lucrurile lume5t1, a mers la vit

far5 mincare. Interolicea ctlugtri-

a orl

ealugArsc5.1a mgnAstirea Dafne, 0-51*

ce m5gulea simturile. Sensualitatea,

licea el, alung 5. din inim5. zdrobirea
inimei i temerea de D-Oeti, precum
alung5 fumul albinele; mirosul seri
stinge harul i lipse5te sufletul de
mng5erile cum qi presenta st. Duh".
In tineret5, vizita adesea pre b6trini,
ea s'a se folosOse de invtturele
5i de experientele lor. Necontenit

puse numele Petru in loc de Leon.

ApoI s'a dus la Olimp dupe: aceea
la sfintele locuri, apol la Laodicea

avea in end maxima avei Moisi.

Trebue ca un servitor al lui D-cled
sh aib tot-dOuna inima zdrobit'a,

pi Atalia, suferind tote ostenelele c515toriel. Deci intelegndu-se inalti-

trebue s5. se umilsca, mult la vederea pcatelor sale i s5, le aib5. neincetat inaintea ochilor; dar in ace-

mea vietei qi a faptelor sale celor

buns, l'a plecat imp5ratul Vasiie
Machedon, de a mers la m'angstirea
at. Foca, intru care nevoindu-se fOrte
dupre Dumnecl.eh cu pace s'a Mvir5it in 9 Octombre.
PEVSIP martir, frate cu st. E-

lasip in foc s'a shir5it la 16 Ianuarie.

PIANUM feciOra, cu pace s'a s6-

virqit in 3 Martie.
PIERIE martir, preotul Antiohiei
prin foe s'a s5vImit in 27 Iunie.
PIG-ASIE martir in foc s'a s6-

vIr5it eu Achindin i altil in 2 Noembre.

la5 timp trebue s5, nu cugete niel

odata la gre5alele aprOpeluI 5i s5, nu

judece pre nimene, dad): nu va fi autorizat a face acOsta orl din lubire
on pentru datoria sarcinel sale.
Barbara pustiind de5ertu1 Seetei
in 395, se retrase cu fratii al. la
Terenut, Ing un vechlib templu al
idolilor i Mmase mai multi ani. El
conduces mica sa turmk impreung
cu Anud i aveah respect unul citre altul. Din dou6-spre-4.ece Ore ale

noptel patru le intrebuinta la lucru,

patru la cantarea psalmilor i patru
pentru odihna. ]Nua lucre' piing in

691

MAIEN

csul al Oselea, citeat Omit la al

noulea, apol adunat erburi de mincare. Pimen inlhtura orl ce distra-

vorbsel. Sfintul 11 indemnh sh 'ql

descopere gandul. Fratele nu am

acsta pang ce nu a fost mangalat.

care iar fi amintit ceva din Pimen 11 mangaia cu bunhtate qi-1

lnmea pre care a phrhsit-o. Mama sf5.4uia sh clic*/ ispititorului, &ad ii
sa venind sh-1 vadh, &and trilla in vor mai veni asemenea ganduri:
Egipetul de jos, II 4ise ail sh-i Blasfemia ta sh cad/ asupra ta: et
deschid pOrta: Ce voe0i din doni; n'am parte, pentru ca inima mea o
ctie,

sh m6 ve(1.1 un moment, sat sh fit

in veci cu mine in lumea viitre?

r5spinge". 0 persOng venit6 din Siria il intreba, care este mijlocul eel

Te vei bucura de fericirea vecinich

dach vei putea sail infrinezi acnm
dorinta ta". Auclind mama sa cuvin-

mai bun pentru a vindeca seceta

inimei. Este sthruinta 0 chldura

tul acesta, se &Ise en bucurie 4icend:

cu pichtur5., ghure0e piatra cea mal

tare: de asemenea cnvintul dumne-

Rennnt la plAcerea de a te vedea

pe pmint, ca sh m6 asigur de fericirea a m6 bucura, find cu tine
in ceriil". Tot aqa fhen 0 cu guvernatorul provinciei, care voia sh-1
vadh.

and a v64nt ch pericolul este inMurat, se Intrse in deprtul Scetel.

Dar o nou 5. incursiune de barbari 11

in rughcIune. Apa *lend picaturo.

4eesc, dac cade adesea pe inima no-

stra, va birui in sfir0t invirtoprea

sa". Dach pe lngh rughciune se
mai adaoge 0 poctinta, va schpa de

nesimtirea sa 0-I va phrea rki ch

n'a avut zdrobirea inimei. Sfintul
Pimen indemna fOrte mult pre fratl
a lua parte adesea la sfintele taine.

sili sh 'lash iar cu sfintul Arsenie

in 430. Ava Isac, gasindu-1 intr'o
cli in extas 11 intrebt cnd il vNu
revenind in sine, ce i s'a intomplat.

El voia ca sh dorsch comuniunea cu

Pimen, ne mai put-end a se improtivi

stie,

sarnintelor prietenului gil, il 4ise:

Eram en duhul lfingt crnce 0 plan-

provenit din veninul kr 0 cant./ aph

s5. se rheorsch. Tot ast-fel este 0

geam impreunl cu Maica Domnului,

aq dori sh pot plnge tot duna ap.".

cu sufletele

Iath 0 wide precepte insemnate

ale acestui ay./. Un frate care facuse
o greqa16, 4icnd ch doreqte a o es-

pia in trei ani, II r6spunse ea este

destul trei 4ile numal sh fie cu rivnh,
cad 'akna in trei ani q'ar putea
schimba hothrirea.
Tin altul intrebfindu-1 asupra mijb5ce1or ce trebuia sh ea, ca A. scape
de o ispith violent./ II porunci s5. se
dephrteze de locul unde trhia la dis-

tant./ de trei 4ile 0 trei nopti de

cale, 0 sh postsch pe fie care Oi
pan./ sra pe timp de un an.
Tin chlughr pre care-1 muncea en-

durile blasfemid, venea adesea la

el; dar mult timp n'a indrhsnit sh

atata foc, precum doreqte cerbul de

isvOrele apelor. Se observa eh cerbil dup./ ce mananca qerpi prin pu-

sunt apol aprind de un foc

nOstre; ele nu pot sh

trOch deprtul acestel lumi, fart sa
inghith ceva din otrava sa 0 nu vor
schpa decat alergand la primirea
deasa a corpului 0 sfingelui lui Is.
Chr". El dhdea regula urmatOre ucenicilor. Nu chuta nici odath sh-ti
fad pe vole; ci sile0ete mai mult

a o invinge 0 a o supune altora.

Acei ce doresc sh-d implinsch voia,

n'ail trebuinth de demon ca sh-i ispitsch, ci sunt singuri eel mai periculod ispititori".
Nu se pOte alunga r6u1 prin r6ii.
C/nd ll face cine-va r6t, fa-1 bine,
ca sh potl invinge r6u1 ce t'a facut

hinele ce-1 va face. Acel ce

este galcevitor sat artitor, oil pfiprin

rfitor, nu pOte s5. fie calug6r; tot a-

692

PIMENPIONIE

semenea ci acel piltimac si care intOrce Ail pentru re4. Adesea indemna pre fratl sg nu ascundg ispi-

tele in el. Nimic nu este maI plgcut vrjmacului, decat a nu voi sg

descopere ispitele sale superiorului
sail duhovniculuI seti". In vietile

Pgrintilor din desert se afig si alte

un mare numer de idololatri, punend

in serviciul bisericei adinca sa cunoctinta ee avea pentru adeverurile

religiuneI, si talentul cuvintuluI pe
care-1 poseda int'un grad superior.
Exemplele sale aveati de asemenea
o eficacitate minunatg. Sleliciunea
feta* sale, care spunea lumeI aspri-

multe invetaturi ale acestui sfint, mal

ales pentru tgcere, disprqul de sine,

mea vieteI, fficea asupra el impre-

necesitatea de a avea inaintea ochilor slgbiciunele sale, ceea ce ne va

impedeca de a vedea pre ale altora

El fu inchis in 23 Februarie 250,

pe cat va permite datoria. Postul

ci zdrobirea inimeI, dicea el ne impedecg se, vedem slaiciunile altora,
de si se pare forte marl acelor ce
pierd din vedere pecatele kr. Acel

ce se condamng singur Vote se, trgIaseg pretutindenea ci sufere cu re.b-

dare tote injuriele. Inteo di dicea

unui cgluggr: Cel ce are curatia inimei prin care sg pOtg, vedea pre
D-011, este aca de convins de stricgclunea inimeI sale, cl se pune maI

jos ci de cat neigasiI". Fratele seg.

Anub confirma send* acsta prin
urmatOrea : Judecandu-se cine-va
pre sine insusil, nu vede grecala altuIa ;

omul este drept atunci gild se condamna pre sine". Sfintul Pimen se
servia adesea de compare4ia acgsta.

Dol OmenI avgnd ate un mort in

cask merg unul la altul plangend
la corpul acelui pre care-1 regrete.
amicul WI".

Sfintul muri pe la anul 451. El

se numeste lumingtorul lumei ci modelul cgluggrilor.

PIMEN martir, de sabie s'a sevircit in 28 Septembre.

PINNA martir s'a sevirsit en Inna
ci Rima in 20 Ianuarie.

PINUFRIE envios, on pace s'a

sevirsit in 27 Noembre.
PIONIE preot ci martir in Smirna.

Acest sfiut preot mostenise spiritul sfintuluI Policarp si era un barbat cu adeverat apostolic. El converti

siunea cea mai vie ci maI puternick

pe &and celebra serbatOrea st. Policarp, cu Asclepiade si o femee erecting anume Sabina. 0 vedenie, care

o some in ajun 11 vestise, de ceea

ce avea sa i se intample. Dupg ruggclunea solemng co fgcuse, vola
se. guste puting pane si ape., cand
Polemon, preot idolese, II prinse
pre el si tovarecii sel. In zadar se
incercg Polemon a-I face sg jertfesca idolilor, el respunserg cu man-

se Inching numai unula

Dumnedek ca sunt membriI at bisericeI crectine si ea stint gata a
suferi mil de morVI, decat sa facg
ceea ce se cerea de la dincil. Intredrie cg

band pre Asclepiad eg, la care D-deii

se inching, el rgspunserg, cfi se inching lul Ems Christos. Dar res.

punse Polemon, acesta este un alt
Dumnede, deosebit de acel de care
atI vorbit? Nu, dise Asclepiad, este
tot acelaci pentru care am mgrturisit". Prin aceea mgrturisia de consubstawValitatea cuvintului care dupg

aceea fu definite. contra arienilor in

sinodul de la Nicea. Apoi ameninarg pre solda.til lui Christos cg-1
va arde. Sabina incepn se. ridg, Tar
paganii strigarg: ce ridil sg te
duce. la locul de prostitutie. Dumnedeil va eti se. me apere. respunse

Sabina". Nimic nn era in stare sg,

sdruncine credinta martirilor; ei aft
fost pucl intr'o temni intunecOse.
unde se rugaii lui Dumnedel ApoI
scotandu-I, II silea sa jertfOseg ido-

lilor, ba Inca lui Pionie II puse ci

693

PRIOR

o cununit pe cap, dar el o amuck' la

pamint i luptandu-se vitejeqte sterse
ocara deasnpra creqtinilor, ce se facuse din slabiciunea episcopului lor
Eudemon, care n'avu atitta tarie spre
a se improtivi. Pionie prin thria aspunsurilor sale la diferitele Intrebari
ce i se faceat ruclina pre judecatori.

Din ele se vede ca avea un suflet

viteaz, despartit de lume i ca nimic nn-1 putea ski desparta de Is.

lucru treater. S'apoi nu you* ea su-

fietul meg sii simta vre-o satisfacere sensuala &and mangne". Iatit un
exemplu de desfacerea sa de ale pa-

mente$1. El se duse la un lueritor

ea sii secere, pentru ea intru Sudrea fruntei A-0 agonissca hrana
cum faceatt i aII calugari. Sfirqindu-se seceripl, lueriterul araging plata

Chr. Intre acestea Proconsulul Quin-

pentru alta data. Prior fara a mai

salmi, se intrse la chilia sa. In anul urmator lucra tot acolo. Dar si

tilian venind la Smirna ii aduse pre

slintul. El porunci sa-1 Intinda pe

tot ap lam

rta i sii i se sfilqie trupul cu unghii

de fler; dupg care-1 condamna a-I
arde de viii. Biserica serbzii amin-

tirea lui in diva de 11 Martie.

PRIOR, eremit in Nitria. Prior
originar din Egipet, fu unul din cei
dintai ucenici ai sfintului Antonie.

Fiind Inca tiller 'Arid case Orintsea i Intee miqeare pling de cal-

dark fagadui luI Dumnedefi de a

nu-i mai vedea cu ochii trupe01, ap

acum lucritorul nu-1 diidu nimic,

i in anul urmater.
Prior lucre inainte rara a se arate
nemultamit. Purtarea lui imblandi

pre lucrator, care se hotarI a-I plati.

Cantandu-1 prin mai multe minastiri, ii gasi in fine on mare grentate. Cend 11 vedu, se anima la picirele lui, i cerendti-i ertare, II
oferi ceea ce-I datora. Prior nu voi
sa primesca i flind-ca el staruia,
clise sg.-1 dea preotului.

a se lepada de lume. El se puse sub

Am spus a Prior parasind lumea

nu voi sii vada pre nimenea din rudele sale. Era aoum cinei-deci de

aseultarea sfintului Antonio

ani, de eind egise din patria sa,

facut ap de marl progrese in perfectiune, ea in putiui ani a fost in

stare de a trgi singur In deprt. Co-

and sore sa, find vMuva, audi ea

de tare era hotarirea ee o lime de

qi

muniand parintelui sgt sufieteso do-

rinta ce avea de a teal in sihistrie.

Antonie II invoi
dise: Du-te,
Prior de triie0e unde voe$I. M vei
vedea &gild vei avea trebuinta". Atunci era numal de doug-deci

de ani.

Inca trae0e. Ea se rue" episcopului

sii scrie superiorilor manastirflor, ca
sii poruncesa fratelni 9611 sa vie sa

o mengge. Sfintul Antonio trimise

sg-1 cheme, i dupg ce I-at aratat
scrigrea episcopului, I-a poruncit

sa se ducii

i s'a dea surorei sale

i dna mAngtierea ce o oerea. Prior land

cu sine pre unul din frati pleat*

El se aseda in de,ertul Nitriei,

linga al Scetei. Virtutea sa era in-

temelatit pe mortificatiune, umilinta,

lepgdarea de lume i de sine insuqi.

firi intirdiere. Dupe', ce sera sa i-a

deschis up, el II vorbi on ochii inchivi Fi nu voi sii intro in casa;
apoi facendull rugricIunea se Intrse

Pe di mince numal cite jumetate

in singuritatea sa.

de pine gi ate-va masline, i acesta

Loculaunde locuia el era nnul din

cele mai silbatice din Egipet; n'avea
alta apg, de cat aces a unui put sa-

o lua mergend. Cine-va Intrebgndu-1

de ce face acesta, el respunse: Fee

ap pentru cii mgnearea nu este o

lucrare la care trebue si se aplice
cine-va, ap cii eli tic acsta ca un

pat cu menele sale; apa acsta era

ap de amari i saratii, ea nimenea

nu putea sii bea; ap el acei ce ye-

694

PISTISPLATON

neau sg-1 vadg erag nevoiti sg aducg

apg cu din01.
De i aspru cu sine insuql, era

plin de blandete pentru alil, farg

at escepteze pre acei ce cgdeat in
marl gree1i. Aflandu-se intr'o adunare care se tinea la Sceta, pusnicii

sie eel mare s'a sgvirqit in 14 Septembre.

PLATON avg (813). Sfintul Pla-

ton se ngscu pe la anul 734. Era

spuneau de o greqalg sgvirqitg de

un frate, care nu era de fatg. Prior

Inca fOrte tingr cand perdu pre tatal qi pre mama sa. Grija educatiei
sale fu incredintatg unuia din unchii sgi. care era marele sameq. Tutorele sgg punendu-1 la muncg, tingrul arata o capacitate minunatg.

tgcea; dar veclend in urmg ca se intree, el eqi din adunare, lug un sac
pe care-1 umplu cu ngsip 0-1 puse

pentru afaceri. Acsta nu-1 impedeca

de a studia qtiintele i religia. Progresele rgpeO, ce le fgcea pe fie-care

pe umere la spate; apoi lug un pa-

(li atAt in qtiintg cat riti in virtute,

ii fgcea sit fie admirat de tOtg lumea. In curend Intrecu pre tineril
de vrista sa, justificand cu prisos
sperantele ce se puneali de cgtre

dupg slujbg se puserg la vorbg. Unit

neraq pe care-1 umplu iargqi en ngsip 0-1 puse dinainte. Ce1-1-a1ti intrebandu-1 ce nolm are acsta, el
rtspunse ast-felig. Sacul acesta pUn
de ngsip inchipueqte pgcatele mele
care sunt forte numerOse; de aceea
le-am
vgd i

i pus la spate ca sg nu le
ca sg mg crut de ruqine

de lacrimi. Panerul pre care-1 port

inaintea mea gi care cuprinde putin ngsip, represintg pacatele acestui
irate pre care indrasnesc a-I judeca
si condamna. Mai bine ar fi ca sa

pun pgcatele mele dinainte pentru

ca sg mg gandesc necontenit la ele
0 sg rog pre Dumnecjeti sg mi le
ierte". Top: pusnicii se folosira de
cuvintarea acsta, i reeunoscurg ca.

acsta este calea pe care pot sa ajungg la mintuire. Paladie ne spune

Ca St. Prior avea i darul minunilor.

El muri pe la sfirqitul vcului al

patrulea, in vristg cam de o mita
de ani.
Biserica serbezg amintirea sfintului Pior sag Prior in (liva de 17
Iunie.

profesori.

Atatea caIit4l frumbse, unite cu

naqtere ilustrg, i o avere insemnatg
pe langa o probitate neconruptibilg,
nu intircliarg a le face cunoscut tu-

turor magnatilor curtel. Era stimat

de top qi nu era loc la care sg nu

fi putut aspira. PersOnele cele mai
distinse elute] prietenia lui i i se
of eri multe ocasil, care ar fi putut
mgguli ambitia on cgruia; dar el
nu lubea lumea; inima sa tot-duna
ocupatg cu cele cereqti, despretuia
bunurile i onoiurile peritOre. Se ere-

dea fericit, ori de cite off putea sa

scape de sgomotul lumei spre a se
pune pe rugaciune mai cu inlesnire;
pe nesimtite rupse on i. ce leggturi
eu Omenii, i nu mai ega de cat la
bisericg i spre a vedea mgngstirele.

Sfintul Platon avea trel frati; el

le descrise aqa de bine dgertgeiunile lumei, in cat Ii determing a se

PISTIS. Ve0 Agapi pag. 20.

consacra cu totul serviciului lui Dum-

PISTOS. V ecli Agapie pag. 20.

ne().eg

PITIRUN cuvios, cu pact s'a sgvIrqit in 29 Noembre.

PIULIE martir, s'a sgvirqit de
sabie in 18 Februarie.
PLACILA impargtsa lui Teodo-

i a vietui in infrinare

de-

sevirctita. El liberg pre sclavi 0-0

vindu tOta averea din care o parte

fu distribuita sgracilor. Alta o Intrebuina pentru astezarea surorilor

sale, care vietuira cu pietate in stare
de casatorie, i devenirg mame a

,e- .."-e,..,-

PLATON

mai multor copil, caril se destinseri

prin practica tuturor virtutilor cre-tine01.

Sfintul pre carele nimic nu-1 mai

oprea in lume, piresi pre arnica Bei

0 patria la vrista de doue-cleci 0

patru de ani. Land cu sine numal
un servitor, 11 trimise inapoi dupi
ce ajunse in llitinia, dindu-i tote

El se imbrict intr'o
manta negri 0 se duse la Minishainele sale.

695

legume fare. unt-de-lemn era Obi

minearea sa, pe care o lua sara,

chiar 0 duminecele. Munca sa II
procura nu numal cele trebuinciOse

pentrn vieta sa, dar inci 0 pentru

ajutorul stracilor. Oare care trebuinp chemindu-1 la Constantinopole,

el ficu o otlatorie in anul 775 0

fu primit cu mare cinste 0 respect.
Timpul cat 11 petrecu in acest oraq,

tilor 41 am o datorie a merge pe

fu intrebnintat in fapte bune. Prin

exemplele 0 envintirile sale, el reinoi spiritul de pietate 0 cildure,
in tOte conditiunele. Stirpi viciele,

urmele acelor carii se destingeati

mai mult prin smerenie, ascultare,

intre altele jurtmintele 0 blastemele;

indemna pre straci sa pOrte cu blin-

mortificare 0 alte virtuti, care earacterizi pre adever4ii calugiri. Staretul Teoctist il supuse la incercirile
cele mai delicate, ea se, se deprindi
a muri pentru sine insuql. El 11

d* starea lor, 0 pre bogag, FA n-

tirea Simbol, zidite, pe muntele 0-

limp. Fiind primit in numerul fra-

mustra pentru grepli pe care nu le

sevirgise 0-i impunea ciinti, ea :ill
cum ar fi fost vinovat. Platon in
Too de a &auto, si se justifice, se su-

punea en umilinti superiorului set

0 suferea en bucurie o asemenea tratare, care-I didea ocasia a se de-

Foureze pre nenoroc4I prin milostenii

indestulitbre. Pavel Patriarhul Constantinopolei, voi s-1 fug, episcop in
Nicomedia; dar n'a putul nici internn
chip sa aibt consimtimintul set, sfin-

tul se improtivi a primi chiar hirotonia. Terminindull afacerile sale

parisi Constantinopolea 0 relut ea-

lea manastirei. In anul 782 fu silit

si Iasi, din singnrtate, spre a administra Manistirea Sacedion, situate.

prinde in ribdare 0 umilivci. Era

vesel, and in orele destinate luau-

lingt Constantinopole. Acosta ma-

lui, 11 punea la aseultirile cele mai

de rind ale mingstirei; el se supunea fire, se, regrete de ocupatia lui
ordinal* care consta in copierea de
cruii; prin aceea sufletul set ciqtiga

neia din surorile sale, anume Teoctista, carii se retraseri din lume.
Platon introduse aiel regula St. Vasilie, 0 doi-spre-gme ani o conduse
in calitate de superior; apoi se demisioni din locul set in favOrea nepotului set Teodor.
Pe timpul acela Imperatul Constantin alungt pre Maria, sotia sa

necontenit puteri not.* pe care le

improspita inet prin rugiciune 0
cetirea ciirpor sfinte.
Staretul Teoctist, murind in 770,
Platon, care avea atunci trei-cleci 0
siese de ani, a fost ales ea urmaq
in conducerea menstirei Simboli. In
zadar se improtivi el la alegere; mai

nistire a lost intemeiati de fiii u-

legitima, spre a lua pre Teodota,

ruda lui Platon. Patriarhul Tarasie

voi di se improtivesci la acestil, ctsatorie scandalOsa, intrebuinVind sfa-

la urme se vq.0 nevoit de a primi

sareina ce i se impunea. Locul de

tart 0 amenintiff. Platen 0 Teodor,

nepotul set, desaprobari 0 mai mult

superior 11 lieu 0 mai umilit 0 mai

pocidt. El bea numai ape, cite odata trecea 0 done lile f era si bea

purtarea Imperatului. Iosif, iconomul

bisericel, 0 mai multe alte persOne,

nimic. Pine, smochine 0 cite-va

atit din der, cat 0 din starea monahari se incereart de a Imblincli

696

PLATON

pre sfintul nostru 0 sal faca a aproba desparprea imperatului; dar

cererile lor filed, zadarnice; Platon
nu coda nimic din statornicia sa.

rel 0 a unor soldati obraznici, caril

il facu sa sufere un an intreg, apoi
porunci s5, se presinte inaintea unul
sinod compus din episcopi vinduti

Constantin, care primise observatie

cartel, carii il tratara intr'un chip

de la el pentru enormitatea crimei,

II pedepsi pentru indrasnla sa, poruncind, ca sii. fie inchis intr'o temnit strimta. Sfintul nu se descuraja

nedemn 0 in fine il condamnara prin

nici de cum; el suferi cu bucurie

inchisbrea 0 mai multe alte necasun, pana la mrtea imperatului
intimplata la anul 797.

omene,te din loc in loc prin insu-

Incursiunile Saracinilor, mit veniail pana la portile capitalei, obligall, pre calugarii din Sacudion A-0
parasasca singuratatea lor. Ei se retrasera in manastirea Studitilor, care

cu o rabdare minunata. In sfirgit

era in mijlocul Constantinopolei, dar

niqte calomnii grozave. In virtutea

sentintel nedrepte data de sinod, Imperatul exila pre sfintul 0-1 taxi ne-

lele bosforului in timp de patru ani.

Platon, cu -LOt starea cea rea a Anatatel, suferi ostenelile exilului seri

imperatul atins de compatimire se

hotari a-1 rechema din exil; dar nu
putu sa-0 implinesca dorinta, caci

a fost prins de Bulgari 0 ucis in

anul 811. Mihail I, urmaqul seri,

oare a fost mai cu totul distrusa care iubla dreptatea qi pacea, dadu
prin persecutia lui Constantin Copronim.

Platon se inchise intr'o mica chi-

lie 0 trai acolo ca simplu monah,

sub conducerea lui Teodor, nepotul

sea. El se ocupa 'mud cu rugaciunea cd cu lucrul rnanelor. El se legase de picior on un lant gros, pe
care avea grija a-1 ascunde, mind
venia so.-1 vada cine-va.
Sfintul Platon era forte zelos pentru disciplina bisericesca. Nichifor,

om de mare virtute, dar laic, a fost

ales in 806, patriarh al Constantinopolei. Sfintul desaproba pe fat&
alegerea sa, pentru ca canOnele de-

clarat ca neregulata hirotonia neofitilor. Fermitatea lui II' atrase in

anul urmator o nou5, persecutie. Ira-

ordin sit chieme din exil pre sfintul

Platon, care intorcendu-se in Cons-

tantinopole In primit cu mare bucurie. El se inchise laraqi in chiliuta sa 0 nu mai eqi de acolo. Simtind, ca i se apropie sfirOtul, IV
facu mormintul sd voi chiar sa-1 pue
acolo de vih; acolo fu vedut de mai
multe persOne distinse, intre altii qi
de patriarhul Nichifor, care se recomanda rugaciunilor sale. El se
impacase cu dinsul in urma lilinu-

ririlor date in privinta iconomului

Iosif, ipi muri in 19 Martie 813, in
vrista de Opte-deci gi none de ani.
St. Patriarh Nichifor a fost la inmormintarea sa. Iar diva serbarei
sale este 4 Apriel.
PLATON martir era din tara Galatilor din cetatea Aghirei, 'Tale sfin-

peratul Nichifor restabili pre Iosif

in tote drepturile sale, hind depus
de patriarhul Tarasie, pentru ca. el
in calitate de mare econom al biselied patriarhale, celebrase casatoria
scandalOs a lui Constantin cu Teodota. Sfintul Platon condamna acesta restabilire, ca contrara vigOrei

tului mucenic Antioh. Pentru marturisirea lui Christos s'a adus inaintea Ighemonului .Agripin, tiller hind de vrista qi se rinduira doi-spredece slujitori de-1 batura. L'afi intins pe un pat de aram5. ars cu foc,
l'aii batut rid Pah ars cu maciuci de

disciplinei eclesiastice. Imperatul ma-

fier la subtiori qi la cOste. Apoi scO-

niat, 11 dadu pe mana unor calugari

sera Nil din pielea sa de pe spi-

PLATONIDAPOLICARP

nare ca niqte eurele si-I freeara carnea i i cOstele Cu s'acelt, papa i se

schimosi fata i atund II tatara capul in 18 Nombre.
PLATONIDA cuvis., s'a shir-

qit cu pace in 6 Apriel.

PLISIE martir, a suferit Impreun en st. Agapie in 15 Martie
PLOTIN cuvios s'a s5vIrqit in
20 Februarie.
PLUTARH i sotit s61 martiri
(207). Origen deschipnd o qcOla la
Alexandria nu se multami numai a
preda qtiintele; el se silla mat Virtos a patrunde pre elevit sfil de
maximile sublime ale perfectiunet
creqtine; de aceea si avn mfingierea
a

vedea pre multl, caril II v5rsara

sangele pentru Iisus Christos in timpul persecutiunel, pe care imp5ratu1

Sever o escitase i care dui& de la

697

ferit mat multe torturt; o fata anume

Herais, care era catehumena, dar

care fu curatita prin botezul

focu-

lul; era din numfirul discipulilor lut

Origen, care Invta persfine de am
bele sexe misterele credintel.
PLUTIN martir, s'a s5vIrqit de
sabie eu Saturnin in 12 Februarie.
POBLIA trala pe timpul paganului Julian, maritata i nascand pre
Ion preotul, care a fost purtator de
grija de orinduiala bisericet, pururea
fugind de vrednicia Episcopiel pentru multa mut smerenie. Mergend Inhan In Antiohia i silind pre tott
s. crda In idoll, biStrana acOsta incepu a canta in fata imp5ratului eu

n4te feciOre: Idolii pitgAnilor argint i aur, lucruri de man! oznene,FtI pentru care bgtandu-o preste
obraz, se inrogi pamintul de sangele

anul 202 pink la 211. Pintre eroit

creOint, mit se semnalara eu ocasia acsta se numera i sfintul Plu-

ei, dar nu o omorira pana la intr-

tarh, fratele stIntulut Heraclas, care

fu apot episcop in Alexandria. Ace,liti dot Oment marl s'at convertit
in acelaqt timp, i Origen a foot in-

ea traind un an dupa aceea, cu pace

s'a dus catre Domnul In 9 Octombre.
POLICARP Episcopul Smirnet
(166). Sfintul Policarp se converti

strumentul eu care Dumnetleti s'a

se vit spre a-I aduce la cunositinta
adevfirulut. Plutarh se pregati prin
o vita of inta a marturisi credinta

la cre9tinism in anul 80 fiind Inca

forte tInfir; avu fericirea a vorbi eu

sa. Fiind-ca era un om fOrte cunos-

cut in oraq, el a fost eel dintat pre

care-1 aresta. Cat timp a stat el In
inchisOre, Origen 11 visit 5. spre a-I
sfatui la staruinta; l'a insotit chlar
gi la locul de osInd5.. Era cat p'aci
sail prd vita pentru zelul sfit,
fiind-ca familia lul Plutarh, care era
pagang, II atribula mOrtea acelui pe
care-1 regreta.

Iata i numele altor martirt, caril

eqir5. din aceea0 qcO15.: Serenus, care

a fost condamnat sa fie ars de vit;

Eraclide Inca catehumen, i Ieron
din nal botezat, caril ail fest amendol decapitatl; un altul tot Serenus
chruta i se taiii capul dupa ce a su-

urea Paravatulut Acela insa junghiindu-se, nu s'a mat tutors tar

acel ce vcluse pre Domnul gi a gusta

inv5taturile lui Iisus Christos, chlar

din gura apostolilor. St. Ion Evangelistul de care se alipi, ii hirotoni
episcop al Smirnet in an 96. Se
crede ca st. Policarp era Ingeral,
s'afi episcopul bisericet din Smirna,
singurul dintre top episcopii numitt

in Apocalips, caruta Is. Chr. nu-I

face niol o imputare. Din contra
Domnul notsru ii indemna a suferi
on curaj saracia, necazurile, perseMale, calomniile Iudeilor; 11 numia
bogat In bar gi'l fagaduia cununa
viefel, care trebula s o Ta ca mar-

tin Ar fi grafi a descrie respeetul

de care se buoura st. Policarp, chiar
dupa mOrte, din partea credinctoOlor.

Sa auclim pre st. Irinefi unul din ii-

698

POLICARP

cenicii s51, in epistola sa dare Florin,

Roma, in Egipet i in tot apusul,

era a se serba in cea &Intel Dumi-

al Smirnel. Inv5tatura ta nu este

nica dupa a patru-spre (jecea di a iund. Dupa ce st. Policarp i Anicet

care rgspandia invqaturi eretice 0

care vduse adesea pre st. Episcop
acea a episcopilor carii air trait Inaintea nOstra... Ai putea Ali spun
locul in care fericitul Policarp eedea
spre a vesti cuvintul lui Dumnedel
Greutatea cu care intra i eve., sfin-

tenia purtarei sale, aerul sii maret

sunt tote presents in ochil minii

mele. Mi se pare c5.-1 aud povestind
de acele convorbiri ce le avea cu
st. IOn i cu eel-I-alp, earil vedusera
pre Domnul, i istorisindu-ne cele ce
a audit din invKatura i minunile
sale. Pot sa asigur inaintea lul Dumnedet, c5 daca acest sfint episcop

ar fi audit invUtatura pe care o rspandeeti e'ar fi astupat urechile i ar fi

strigat cum obicinuia el: Bunn le DOmne,Ore rn'aI inut pang scum casa aud
asemenea lucruri? i indat5, ar fi

fugit". De aid se vede cat de mult

se feria st. Policarp de ereticl.
St. Ignatie eeind putin pe uscat
la Smirna, cand trecea la Roma, vorbi

cu st. Policarp, care saruta cu respect lawcurile sale. Martirul II recomend& turma sa, cea ce facu ei de la
Troada printr'o epistola in care-1 ruga
sa scrie in numele stt bisericilor
din Asia, ca sa inplinOsca ceea ce nu

putea face el. Putin dupa aceea st.

Policarp scrise Filipenilor epistola

ce o avem; ea cuprinde invtaturi

minunate, care se presinta cu o simplicitate i dragoste minunata. Se cetia public in biserica, pe timpul st. Ieronirn, care o lauda fOrte mult, precum ei st. Irinefi, Eusebiu i alp autori vechi.

St. Policarp se duse la Roma pe

la anul 158, ca O. se in-telOga cu
Papa Anicet inprivinta serbarei Paetelor. Bisericile din Asia o serbaA
odata cu Iudeii, in a patru-spre-decea
a lunel Martie, on l. in ce i s'ar
intimplat, pe and obiceiul la

cli
fi

se intalnira, ei s'at inteles, sa nu

se rumpa legatura dragostel pentru
acOsta. St.

Anicet ruga cigar pre

st. Policarp, ca s s5vireOsca el sfin-

tele taine in biserica sa. Cat a stat

sfintul in Roma al caetigat la ortodoxie o multime de eretici. Marcion, intalnindu-1 intr'o i i intrebandu-1 daca-1 eunOete,

respunse

Da, te cunosc ca fiul mai mare al

Satanei". Eata ce tim despre st.
Policarp inaintea martiriului

sa.

In anul al cOselea al Impar54iei lui

Marc-Aureliu i Luciu-Ver, incepu o
persecutie cranceua contra creetinilor
din Asia, nude era Proconsulul Statiu Quadratus. Unii erau aea de
sfleiap de loviturile scorpiOnelor ca

li se vedeat maruntaele. Paganii ineiel nu mai puteaA de mila ei plangeab sOrta lor. Martirg insa eraU
neclatip ei nu laser sa le scape nici
macar un suspin, in mijlocul acelor
Omeni crudi, carii canter tOte mijlOcele numal sa-I fac5, s'6.-ui perda

rabdarea. Intre ereeting pe care-I

adusese la Smirna spre mind., era
un tin& Germanicus, care se destinsese intro top eel-I-alp. Proconsulul
sfatuindu-1 in amfiteatru sa alba
mi de dinsul ei de tifieretile lul,
el nn-I rspunse nimic, i au nerabdare se arunci In dintii fiarelor, do-

rind a eei mai cuiend din lumea acesta nelegluita. Poporul surprins 0
iritat de curajul eroic al lui Germanic, ei al soVilor si, strigara intr'un
glas: Radice* pre aceeti nefericip,
sa vie Policarp". Un ereetin anume
Quintus, nu putu rezista cri cadu de
frica, pentru ca nu avert in inima
cuvintele Evangheliel, care sa-1 intaresca in persecr4ie. St. Policarp,
nu era omul sa se toma de mOrte;
dar ceda la rugaclunile amicilor sl

699

POLICARP

si se retrase la art, inteo cast, unde

se ruga diva i *tea. Tref dile

inaintea martiriului sfi, avn o vedenie, care-I represinta acoperemintul patului stt plin de foc. El spuse
celor de fa% 5. ert dupt trel qile va

arde de vit. L'at silit st-si schimbe

loath*, ca s scape de cel ce-1 at-

utat; dar in sfirsit fu descoperit

prin mijlocul unul copil care era amenintat cu munci grele, dact nu
va artta locul unde era ascuns. Ierod, judecttor din Smirna, trimise
etlreV, ca st inconjure casa unde
se afla Policarp. Ar fi fost lesne
sfintului s scape, dar n'a voit; se
dada in mfinele soldatilor, clicnd:

Fie voia Domnului". Dupt ce le

(Itch' de mancare si de Mut, ceru
voe st. se r6ge putin. Se rugt timp
de (ha ore en atfita foe pentru biserica sa, ct mulVi dintre soldati se

&Mat ea at mai venit pentru un

bttefin asa de venerabil. Terminfindujt ruggclunea, l'a condus in oras
&glare pe un asin. Pe cale intilnirt
pre etnarhul Trod si tatal stit Ni-

ceta. Acestia luart pre Policarp cu

dInii si se silira a-1 efistiga, repetindu-i adesea. Ce rtti este a dice
Cesarulul Winne! sail de a jertfi
dolilor spre a-al seapa vitta". St.
Policarp la inceput nu rtspunse, ea
si Is. Chr.; i fiind-et-1 silea dise:
Nu volt face nici odatt, ceea ce
cereVi de la mine". La aceste cuvinte incepu st-1 injure si-1 arunct

din caruO, asa de tare ail frinse

piciorul. Nu se turburt de ackta,
ci merse asa de linistit, ca si cum
nu s'ar fi intimplat nimic. and in-

trt in amfiteatru audi un glas din

cerit dicendu-i: Inttreste-te Po licarpe, tine-te bine". Crestinil caril

ril intelegea pre crestinl. Sfintul se

ulta cu o ctutaturt aspra cttre maitimea de ptgani, ce eraf in ainfiteatm

i oftfind, vise:

Plart

necredin-

ciosil", marturisind prin aceea dorinta infocatt ce avea pentru conveitirea kr. Proconsulul dise: Jura
pe norocul lui Cesar si te vol lasa,
dar blasfema si pre Christos". Po-

licarp rtspunse: Sunt opt-deci

ske de ani de and Ii servesc, gi

nu mi-a %cut nici un ati; ci din
protiva numal bine. Cum as putea
rosti injurii improtiva Imptratului
met, care m'a mtintuit? Ffind-ca mt
sileaff,

st jur pe ceea ce numesti

tu norocul lui Cesar, ascultt care

este religia mea. Sunt crestin; dact
vrel st stil care este inv6Vatura cres-

tinilor, da-ml o di si te vol inv60".

Invatt poporul, dise Proconsulul.

Tie trebue sa-ti vorbesc; cad ni

se spune st cinstim sttpfinirea, si
ca cinstea ce vi se cuvine, nu este
in contra religiel astre; cat pentru
popor, el vede cum mt justific".
Proconsulul, land un ton aspru,
dise: tii et am fiare sabatice, gi
te vol da lor, dact nu te schimbi ?
Adu-le, dise Policarp;

et nu pot

schimba binele in rtii; ci este bine

a trece de la At la biane.Te vol

arde en foe, dact despretuesti

fia-

re1e.,115 ameninti cu focul, care

arde efit-va timp s'apol se stinge;
dar tu nu cunostl judecata viitOre,
nici focul vecinic, pre care l'a aprins dreptatea lui Dumnedeii, spre
a arde pre necredinclosi. Ce mai intirlil ? Pa Ise voesti". Cfind rostea
sfintul cuvintele acestea, pe fata sa
erati zugrAvite seniatatea, bucuria
harul ceresc. Proconsulul se mira
de actsta, dar triraise st strige: Po-

erat de fatt audirt glasul. Duserit

licarp a marturisit ca este cres-

pre sfintul inaintea Proconsulului,

care-I slatula st alb& milt de vrista

mulfimea pagfinilor si a Iudeilor cern

tin. Dupt acesta proclamare,

till

lui, st. jure pre norocul lui Cesar m6rtea sa. El este invqatorul Asi st diet: Jos nelegiuitil" prin ea- siel, diceat paganiI, farintele cres-

700

POLICARP

tinilor, surpgtorul deilor nontri; el

invatg pre OmenI sg nu jertfOscg zeilor i se nu se incbine lor".

s'a dat foc, ni se ridice o flacare

mare. Atunci s'a vedut o minune,
pre care o publicarg eel ee at fost

se-1 sfenie;

EI cereag se. se slobOdg un leg

dar respundendu-se el
luptele fiarelor s'ati terminat, strigare cu totili Policarp sa Be ars

in urmg martori; pentru ca flacerile,

incoveindu-se in arc ni represintand
o pfinza de corabie, umflate de vint,

de via. Niel nu apucaril a primi

se intindeat in jurul sfintului. Era

in mijlocul foculul ca aurul sat ca
argintul ce Iese din cuptor, respan-

i alergarg dupg lemne.

IudeiI erati ceI mai harnici. Preggtindu-se totul, Policarp se desbrecti

respunsul

de halm ni se plea, spre a se des&Oita; ceea ce nu obicinnia s facg

pentru ca crentinil se grabIati care
de care se-I face serviciul acesta,
credendu-se fericiti di pot se. se atingg de el. Pe cfind voiag munoitoril

sg-I lege de stilp, el le spuse: Este

de prisos a face acsta; lgsati-me
an& Cel ce me intgrente s sufer
focul, me va intgri se. stag pe rug".
El li legal% mfinele la spate. Atunci
sfintul rgdicanduni ochil la cerig
fAou urmatOrea ruggdune: Winne,
Dumnedeule A-tot-puternic, Perintele Domnului Iisus Christos, Fiul
tg bin e-cuvintat i mult lubit, prin

dind un miros precut. Muncitoril ye-

dend di nu arde, 11 lovire cu sulita

ni curse atata sange in cat stinse
focul. Cu tOtg dorinta crentinilor, ei
nu puturg avea corpul lui. JidoviI
servirg de instrument diavoluluI, sta.-

mind pe range, proconsulul Niceta,

ca se. nu se inchine luI in locul celuI restignit. Nu ntieati el, dic eredincIonii, earil scrisere de martiriul
sfintuluI, ce. nu putem persi pre

Is. Chr. i nicI a ne inchina altuIa.

Este adeverat ce. cinstim pre martini; dar acsta pentru ce. ei aunt
ucenici i imitatori at lul Is. Chr.,
yi alt dat semne de dragostea cea
mai mare &etre Imperatul i l'omnul
kr". Spre a se curma carta, centu-

care am primit darul a te cunOnte, rionul aruncg corpul in flacgre. Se&

Dumnedeul ingerilor ni al puterilor seram Osele, mal preciOse de cat aDumnedeu1 a 60, fgptura a tuturor urul i pietrele seumpe ni le-am pus
dreptilor, carit vietuesc inaintea ta, intr'un loc cuviindos, unde obiclnumu1tamescu41 de cele ce mi-aI dat im, cu ajutorul ml Dumnedeti, se.
mie in ceasul acesta, and trebue se, ne adungm spre a serbatori diva na-me algtur in numerul martirilor te1, terel sale adecg a martiriului seti".
pentru ce am fericirea s beat din El patimi la 25 Apriel orele doue
paharul ChristosuluI teti, ea sg invi- dupg and*. i astg-di se vede morez la viOta eterug intru nestriceclu- mintul seg in Smirna. Epistola st.
nea sfintului Spirit. Primente-me as- Policarp &are Filipeni este un motg-di impreung cu eI inaintea ta, ea nument de umilintg, de blandetg, de
pre o jertfg plecutg pre care aI pre- zel i caritate, virtuti observate la
gatit'o insui, spre a implini ceeea el In chip desevirnit. Dupe. ce a fece ai predis, tu adeveratul Dumne- licitat pre Filipeni pentru fericirea
deg. Pentru aceea te laud de tote, ce ag avut el de a curtOnte adevete bine-cuvintez, te prea mgrese prin
Arhiereul vecinic, Is. Chr. scumpul

rul ni a stgrui Inca de la convbr-

-mit Fill, cu care tie se cuvine mgrirea bi sfintulul Duh acum i pururea. Amin".
Dupe ce s'a sfirnit ruggchnea

el combate erezia doceti1or, argtand

ce, lisus Christos a luat en adeverat

tirea lor in dumnedeasca dragoste,

un trup omenesc, ea a murit i ca

a invit. Cuvintele de care se ser-

POLICARPPOLIEUCT

ve0e el nu puteat sa las& de cat

dintr'o inim, cuprinsa de dragostea
cea mai arclatOre pentru Mantuitorul

nostru. Nu putem, clicea el, sa Invim cu lisus Christos, dac a. nu vom

face voia luT Dumneclet, dach nu

vom merge pe calea poruncilor sale,

701

pat in imparatia DomnuluT, dupa ce

all patimit". S improspatam i noT
credinta nstril la vederea unuT astfeliti de model.
POLICARP martir, s'a s6vir0t in
8 Februarie.
POL I CARP martin s'a savigit

dad nu vom iubi ceea ce a iubit pria sabie in 2 Apriel.

el, oprindu-ne de la tot felTul de

fraudi, avaritie, calomnie i judecatit

IndrasnOta; neintorand raj pentru

rat, 0 facendu-ne mila, ea 0 Dam-

POLICARP cel not, de sabie s'a

savir0t in 7 Iulie.

POLIDORA a marturisit in Efe-

sul eel noa la 1794 sugrumat in

nelet se: se milostivsca de noT. Va

suit pentru dreptate, pentru ca. m'ati

3 Septembre.
POL ION martir, s'a savir0t Rind

om ori care, nu vom putea ajunge

tirit prin locurl grele in 18 August.

POLIEUCT martir, fiind ingropat

intrebat; cad nid et, nici un alt

la inalta IntelepcTune a fericitului
Pavel, acest glorios Apostol. In epistolele sale vett afia tot ce va este
de trebuinta, ca sa. va intaritI in
credint, care este mama nOstra a
tuturor, tiindu-va in nadejdea fagaduintelor, i practicand lubirea catre
Dumne4et, catre Is. Chr. qi eatre aprOpele; cad clack observa cine-va
exact aceste trel lucruri, el a implinit preceptul dreptateT, pentru ca acel care are dragoste este scutit de
tot pacatul".
Sfintul d apoi povete diferitelor

stall, 0 lice: On cine mi miirturiseqte c lisus Christos a ye-

nit in trap este Antichrist. OA

eine taglidne0e, ca n'a patimit pe
cruce este diavol. In fine, acel ce

interpreta cuvintul lui Dumneslet

(MO dorinti conrupte, 4icend oa nu
este nici inviere, nici judecata este
fiul satanei. Tot-duna sa fie nadejdea nOstra inaintea ochilor, art nu
perdem din vedere arvuna dreptateT
care este Iisus Christos. Neincetat
sa ne rugam i sa postim, ea sit nu
cadem in ispita. SI imitam rabdarea
DomnuluT, pentru ca. nu putem sa-1
marim alt-felit de cat patimind pentra numele huT. At1 va4ut exemple
in Ignatie, Zosim i Ruf; dar chTar

dintre vd, at ajuns la locul desti-

in gunoT s'a savir0t in 1 August.

POLIEUCT Patriarhul Constantinopolei cu pace s-a savir0t in 5 Februarie.

POLIEUCT martir, s'a gvigit

prin foc in 19 Decembre.
POLIEUCT martin Polieuct era
oficer al trupelor imperiuluT care avea cartierul la Melitena in Armenia mica. Cu tote ca Inca pagan, era

unit cu o amicitie forte strinsa cu

Nearc, care era cre0in fOrte zelos.
Focal persecutieT fiind aprins, acesta

se pregati nit da vi64a pentru credinta; dar resinatia o vie durere gandindu-se ea lasa pre amicul sail cufundat in intunerecul idolatriel; el
IT vorbi decl de religia cre0intt, 0
cu atata putere ca-T deschise ochiT.
Indata ce Polieuct cunoscu adevarul,
nu maT doria alta-ceva decat 0 a
marturisi pentru ea dandu-0 sangele

WI; nu intarqia a vedea dorintele

sale implinite. In adevar, declarand
in public, ca, era cre0in, a fost arestat i condamnat a suferi chinarile cele maT grozave. Muncitoril
ostenitl incercana cu binele, dar in
zadar. Martirul nu se indupleca aid
de rugaciunile i lacrimile sotiel sale
Paulina, a copiilor i socrulul sat.
Incercarile acestea servlail mai mult

pentru a'l intari in credinta, 0 as-

702

POLIIIRONMPOLION

cult en bucurie 0 lin4te sentinta

judecatorului.

Mad il ducea la locul de osInda

el sfatuia pre necredincioqi in mo-

dul eel mai atinetor, ea sa se lase

de superstitie spre a se inchina hit
Is. Chr. 0 avu mangeerea de a converti pre mulVi. Taindu-i-se capul,
creqtinii ingropara corpul BM la Me-

litina. Nearc adun sangele WI intr'o panza 0 scrise apoi actele martiriului ski, care se intampla In timpul persecutiel lui Decie 0 Valeri-

an adech pe la anii 250 sail 257.

Amintirea 1111 se serbeza." in 4i.ua de

9 Ianuarie. La Melitena, prin seco-

lul al patrulea se afla o biserica a

st. Polienet, unde se ruga st. Evtimie; la Constantinopole iar era una
unde se faceat juramintele pe timpul 1111 lustinian.
POLIHRONIE ucenicul st. Zevina,

ap, de mult a urmat invKaturelor

dascalnlui sai 0 a tiparit intru sine

oprindu-qi 0 dicherul pentrn credinta

care facea minuni; el eu aurul ce
avea, facu o biserich 0 aflandu-se la

Sinodul, ce s'a tinut in Nicea, fiind

citet se invrednicit a fi diacon 0

preot. Diva aceea murind marele

Constantin, indata. eresul NI Arie
incepu a mesteca pre multi.; atunci
sfintul acesta tiind tare crediMa cea
drepta se silea tot-deuna a o creste

si a o intari. Pentrn aceea ereticil

se topiaii de zavistie, 0 afland pre
sfintul stand la jertfelnic, sarira fang
veste de-I junghiara aid bucatira eu
sabiile amestecandu-1 en tainele si
dnmnecl.escul singe si ast-feliti il tri-

mise fara voia lor jertfa sfinta lui

D-clea in 7 Octombre.
POLIXENI si Xantipi, surori din
Spania pe timpul Ini Claudie Cesarul. Din acestea Xantipi era femeia
guvernatorului tarei, 'far Polixeni se

cina de stejar care en grea se mira

rapise de un fadtor de rele, dar cu

ajutorul lui D-clea a scapat curata
0 s'a botezat de Apostolul Andrei.
Decl creend multi prin mijIocul ei,
ha en sine pe apostolul Onisim 0
se duse in Spania patria sa; dupa
acea calatorie mare, fugi luand en

cu amendou manele, iar &and batea

sine 0 pre Rebeca eu care se botezase

cine-va In usa ascundea radacina.

Pentru ast-felit de nevoin0 ia inflora 0 darul, cad prin rugaciunea
sa a contenit seeeta prin ploae, iar

afland 0 pe soru-sa Xantipi. Petre-

caracterul acelula, beat nici pecetiea

pe cirit nu se intipareste mai bine,
cad tot aceea0 staruint la rugaciune
avea 0 el. Purta pre umere o rad5.-

candu-si vieta impreuna si multe pu-

chiupul ce era deqert, l'a umplut eu

teri de minuni arataud, s'a dus ca.tre Domnul in 23 Septembre.

POLION lector (304). Prob, gu-

unt-de-lemn; 0 multe alte minuni

facend, s'a mutat care Domnul in

vernatorn1 Panoniei sub Deoclecian,

condamna la mOrte pre st. Montan,

23 Februarie.

preot din Singidum, st. Irinea episcop din Sirmiu 0 multi alti creqtini,
dar fiind ca. crull.imea sa nu era sa-

POLIHRONIE era naseut in

e-

parhia Gamfanita, iar tatal s6ii Var-

danie era plugar. Dula ce invt

carte, s'a luat cu alg lueratori de

vii 0 s'a dus la

Constantinopole,

uncle lua brana 0 gusta putina apa

abea dup.& doug 411e. lar stapanul
yid mirandu-se de lueratorul lui

tisfacuta, alerga 0 prin alte locuri

spre a se satura pe deplin. Chiar in 4.ina cand sosi la Cibale, aresta pre Po-

lion primul lector al cetatei. Era un

om forte virtnos 0 recomandabil prin

la trimis qicend: Du-te la casa ta

credinta sa, de care daduse dovecli

stralucite. A fost presintat guvernatorului, pe cand acesta se pogora

7i te rOga lui Dumne4eil pentru mine

din caru0 sa. I s'a spus, ca acesta

Dumneclefi, l'a Insotit cu o suma qi.

POMPIRPORPIRIE

este cel mai nelegiuit dintre creqtini

0 acel care vorbeqte de clei cu cel

708

acelor ce vor avea curajul a despretui mOrtea.

mai mare despret

Prob intrebandu-1 de name cli ce
religie are, el adaose. Ce slujbe al
in secta cre0inilor". Po lion. Sunt

Prob. De ce fericire se pte bucura un om dupa mOrte ? Polion.

capetenia lectorilor. Prob. Ce lectori?

ithe. Niqte mid satisfacerl de aici

nu merit& numele de fericire, and
se compare, eu bucuria vecinica a

Po lion. Acel carii cetesc poperului

cuvintul lui Dumne46. Prob. Cum!
Acelor fanatici, caril cauta s abu-

zeze de spiritul slab 0 upr al ca.

tor-va femei i sa le sfatulasca a
se feri de casatorie, ca s triasca
in curatenie perfeet? Polion. Sunt

De ce fericire Nici nu se pte asemena fericirea de aid ea cea vi-

eternitatei. Prob. Ce se mai vorbim

de acestea ? Este vorba de executarea

edictului. Polion. Ce spune acel edict. Prob. Se, jertfe$1 ()tiler. Poll-

on. Fa ce vrai, di nu me pot ho-

slabi i uprei nuclei acel, carii pa

tart sa jertfesc, cad este scris: Cel

rasesc pre Creatorul kr spre a roma

superstitielor vOstre. Iar acel carii
ascult cetirile nstre, sunt aqa de
pal in profesiunea adeverului, al
mid muncile nu-1 pot face se, calce
pornncile Imperatului etern. Prob.
De ce imperat 0 de ce legi vorbeqti?
Polion. Vorbesc de poruncile vecinicului Imperat Iisus Christos. Prob.
La ce te obliga ele ? Polion. Inda-

ce va jertfi demonilor 0 nu lui Duninecieti, s fie exterminat. Prob. Val

torese a se inchina II14.113al anal Damneclet; ne invata c lemnele i pie-

Decembre).

trele nu sant Dumne().ei; indrepteza

moravurile; interese pre eel dreptil
in virtute; invata pre fecire s
tinda la perfectiunea sterel lor 0

vir0t in 6 Apriel.

pre eel casatoriti, s traiasca dupa

regulele curatiei conjugale; ind6mna

pre stepani a porunci cu blandete,

0 pre sclavi a sluji stapinior din

en dragoste; porunceqte
supu0lor se. se supuna puterilor in
lucruri drepte i rationabile; en un
cuvint, ne invata s cinstim pre tata
datorie

0 pre mama, sa servim pre amid,

srt ertam pre inimici, s primim pre
streini, sa ajutam pre saraci; sa l'u-

perde via. Polion. Sant hotirit,

fe. cum ti s'a poruncit". Pleb Pa
condamnat sa fie ars de virt, ceea
ce se 0 flea in 14iva de 27 Apriel
304. Biserica nOstra-i serbka amin-

tires in (liva de 19 Mal.

POMPIE din Ieraclea. unul din
martirii ce all patimit in Creta (23
POMPIE martir, de sabie s'a sePOMPIE. Ve4i African pag. 16.
POMP1E mrtir, s'a sevir0t aruncat in marea Adriatica, in 7 Julie.
PORFIRIE era pe timpul lui Aurelian din cetatea Efesuld, crescut
impreuna en actorii. A mers cu comitele Alexandriei la Cesarea. 0 data
inchipuind botezul creqtinilor s'a bo-

tezat de un altul ce se facea ea este

episcop, aiandoi batendu-0 joe de
tainele mistre. Dupe, ce s'a botezat

s'a imbracat cu halal alba 0 lucru

minunatl a primit degviryit legea
creqtin6sc cu darul lui Christos; cad

bim pre toti menil, sa nu facem dupe, ce s'a botezat, call aratat inari nimanul, s. suferim eu rabdare intea lui ingeri, carii Pat invtat
nedreptatea, s nu ne lipim inima sa se inchine spre rsrit i sa inde avere, i aid sa dorim pe a al- semneze pe frunte i preste tot trutuia; in sfigit sa eredem eh' o e- pul lui cinstita cruce, pentru aceea
ternitate prea fericita va fi partea multl at crelut in Christos, i prin
nor fiind botezatl, s'aii apropiat

1ft

704

PORFIRIE

Bisericrt. Fiind efi acest co mit a poruncit st. Porfirie sit lase credi*

crestinsert si el n'a voit, pentru acesta 1-a taiat capul si asa a luat

Dumnedefi". Slbiciunea lui nu-11mpedicrt a lua parte la sfinta litur-

ghie in tOte dilele. Se pfirea cfi nu

sufere nimic, ori &it este la trup strain.

fericitul cununa martiriului in 4 No-

Numai un lucru 11 nelinistea, pentru

embre.

ert nu vnduse averea sa A' o dea

PORFIRIE Episcopal Gazei (420).

Porfirie se nfiscu la Tesalonic in
Macedonia, dintr'o familie nobill si

skracilor. Marcu fu insfireinat s se

duel la Tesalonic, si srt faca si a-

bogatfi. A fost erescut cu ingrijire

intru frica de Dumnedeii si artele
frumbse. Cunoctinta perfeet de literaturfi unitfi eu a sfintei Scripturi

pe care o studia mai in uring, 1-a

servit de minune a apgra religia si

csta. Dalai trei luni se intOrse la

Ierusalim, aducnd sfintului 4500
de galbeni si alte scale pretiOse.
Porfirie v6dend pre ucenicul WI se
bucurit 0-1 imbraticfi. El se ffieu bine
apol yi mergea din ce in ce mai bine,
crt Marcu nu-1 mai cunostea; nu mei

a combate pre pgfini si pre eretici

carii indritsneati sit dispute en dinsul. Dori* de a se consacra numai
lui Damneder' in singurfitate il gen sl-si pilefigsett amicii si patria
sa la vrista de 25 de ani, adeog in
378. Ca loc al retragerei sale, alese
desertul motel In Egipet. Dupfi ce

rilminea pe corpul sell nici un semn

de slbiciune; fata sa era plink fraged'a yi rodie. \Wend pre ucenicul

voit sit iiisl de acolo dap*/ dad ani

si s se ducfi la Ierusalim. Acolo

cit am avut un feliii de extaz. Mi

se pares, cfi vM pre lisas Christos

sei mirfindu-se, 11 dim: Srt nu te

mill de stares in care in6 vedi; dar
al te minunezi de milrginita bungtate a lui Iisus Csristos, care like

usor al vindece, ceea ce Omenii gfiseste eu neputintit". Si fiind ca Marco

incele vietei monahicesti, s'a dus -11 intreba cum a revenit la sfinritate:
la Ierusalim sfi, vad sfintele locuri, Simiind, dice, cea mai vie durere,
apoi se inchise intr'o pesterit lfingit acum patrn-deci de dile, in6 tiram
Jordan. Sfinktatea sa fiind sdrunci- spre muntele Capatinei; acolo m'a
natil de mal multe bile, a fost ne- cuprins un felit de slitbiciune, in

a petrecut clad ani in tte nevo-

mergea in fie-care di la locurile sfinte,

pe cruce, iar tilharul eel bun pe

cu ajutorul anal baston pe care sit

alta cruce alatnrea; atunci am inceput a dice Domnului nostru: Pomenefte-mei Ddmne Mtru MapiSraWa
ta. Domnul porunci tilharului celui

sprijinia; pentru crt era asa de slab,

di nu se putea linea pe piciOre.

Marco, de loc din Asia, care a scris

vita sa, se intimplii in acel timp

la Ierusalim. El a fost miscat forte
mult de slrguinta sfintului a merge
pe fie-care di la biserica invierei si
cele-l-alte locuri sfinte. Vgdendu-1

intr'o di urefind cu multfi anevointfi

sefirile paraclisului flout de Marele
Constantin, alerea in ajutorul siSti;

dar sfintul nu primi: Lasfi-m6 te

rog. Pentru ert elf vin aid sr), primese ertare de gresale, nn-i bine
sit mg ajute. Greutatea en care urc
acfirile acestea 'm1 face milostiv pre

bun sfi. mO ajute. Acesta veni la mine,

mO rfidicfi de la pfimint si-mi spuse

sit merg la Iisus Christos. Cfind am

ajuns la el, se pogori de pe cruce

ci-mi spuse. Ia lemnul acesta 0-1
pazesste. M'am supus. Am luat cru-

ces pe umere si am dus'o cfiti-va

past M'am desteptat apoi, si din mo-

mental acela nu mai simt nici o

durere".

Aceste ouvinte umplu de mirare

pre Marco. Pe de alta parte vOend
frumbse exemple de virtute, se ho-

705

PORFIRIE

qui a fi nedespertit de dinsul. 0

asemenea hoterire era folositOre inainterel sale spirituale. Sfintul nostrn

era in adever un om en totul mort

lama cd lui insus41, i prea iscusit
in cunostinta ceilor interi6re ale piefeta. El mal avea acea intelepclune
rare, care este un dar al luI Dumnedet, i poseda in gradul cel mai

lush spiritul rugiclunei qi al zdrobird inimei.

Indate ce Porfiriu primi ceea ce
adusese Marco

i imparti skacilor

din Palestina i Egipet, tilt& de tre-

buintele sale 8i se tines numal cu

lucrul mfinelor, invettind a face corturl. Iar Marco ceqtiga cu copiarea
certilor, mai milt decal avea trebuinte. El voia se. Impart& cu daseelul set prisosul ostenelei sale; dar
Porfiriu II ise cu st. Pavel, c cel

ce nu lucrzii ea; nu nagnnce.Episcopul de Ierusalim audind de virtutile luI, credu c. ar fi folositor

Bisericei. L'a hirotonit preot in 393
Foi-1 pnse s. pezsce crucea Domnului. Porfirie avea atunci patru-decl
de ani ei pestra aceea8I asprime in
viet. TOM mencarea luI era putine
pane uscate cu verdeturi. Din cansa
slebicinnel stomahulul bee cite putin
vin amestecat cu ape. Duminicile cii
serbetorile lua cete putine brine): si

unt-de-lemn, mancend la =he, pe

dud altii mance' dupe apusul soreluI. El tinu regula acesta pine la
nikte. Episcopul Gazel murind in
an. 396, clerul i poporul din oragul acesta se indreptare &etre Mu
Arhiepiscopul Cesareei, Mitropolitul

lor, cerindu-I un pastor. IOn scrise

patriarhulul lerusalimulul, rugindu-1
se-1 trimete pre Porfirie sub pretext

sfintul: dar se supuse, dicend: Fie

vole Domnului". A doua i spuse
lui Marco: Hai, frate, s ne inchinem locurilor sfinte i crw:el Dom-

nului, Cli n'avem se le maI vedeni

curind. Fiind eh Marco nu intelegea

ce insemneze aceste cuvinte, continue ast-felM: Mi s'a aretat Domnul este nOpte i mi-a spus: Lase
odorul crucel cc Vain incredinta4

am sail dal o mire* care in ade-

vex. este grac i despretuite, dar

se recomande prin virtutea qi pietatea ei. Norte grije s o impodobestl,
&eel de8i este aqa de =Elie, este
sora mea. late ce mi-a descoperit

este, mipte Iisus Christos. Nu 0111

cum volt purta pecatele altora, mind
eli volA se soap de ale mele; dar trebue s ne supunem vointel lui Dumnedeil". Porfirie insotit de ucenicnl
set, cercete apoI locurile sfinte. Se
nugli mult timp inaintea erucel ceI
adeverate, cu ochiI plini de lacrimi;
apoi punend in cutie aurul, o inchise i duse cheIa la patriarhul,
cerendu-I bine-cuvintarea. A doua di
plece cu Marco qi cele-l-alte treI persOne, printre care era Barocas, care
se alipise de sfintul, dupe, ce a fost

vindecat de Me. Sfintul i persOnele ce-1 insotlat sosire la Cesarea

sambritrt sera. Arhiepiscopul ii opri
la mash, dup e. care vorbire de cele
duhovnice8ti,

i apol se odihnire,

pine la mezul noptel. A doua di

Arhiepiscopul dise celor din Gaza
se. apuce pre sfintul i s ekli hi-

rotonia lul. Pe and se hirotonIa

versa riuri de lacrimi i nimic nu
era in stare se-1 mangae. El remasegi pe a (Iona (11 la Cesarea; apol
huli calea ()etre Gaza uncle sosi mer-

ce avea se-1 intrebe asnpra nnor

locurl din sfinta Scripture. Patriar-

curl sera. Era fOrte ostenit, pentru

ce. peganil andind de venirea lui

hul consimti, Insli cu conditie, se se

int6rce dupe 8Opte dile yi-i porunci
84 se duce in Cesarea. Acest ordin

stricasera, drumurile.

neprevedut turbure la inceput pre

In anal acela era o secete mare.

NecredincioqiI dicea4 ce era din oausa
nouluI episcop i cli .eui lor Mamas
45

706

PORFIRIE

preslisese, c Porfirie va fi un flagel

pentru orasul lor. Impfiratul Teodosie

porunci s. se inchidi templul lor;

fiind lncrare de arta, n'a voit si-1
dirime; dar guvernatorii ingaduira,
piginilor sag deschid. Flind ca nu
ploase de dont lunl, paginii se rngait lg. Mamas, pe care-1 numiail
stiipAnul ploilor.epte dile dearfin-

dul se rugari el lira niel un folos.

Porfiriu ordong post crestinilor; pi
venind nptea priveghIara cn totii
in rugicIuni. A doua i mersera cu
totiI in procesiune la biserica st. Timotet, uncle erati mOstele st Meuris
si ale st. Thai marturisitorul. El erati
in numfir de doug sute opt-decl, birbatl i copil. Se IntOrseri apoi spre
cetate, dar piginiI le Inchisesera prta. Porfiriu i crestinii nu perdurri en-

rajul; el se rugar eu multi evlavie lui Dumnedet i Indati rugacInnile lor afi fost ascultate. Ceriul se
i cidu o plObe abundenta. Paginii vdnd minnnea, deschisera portile cetitel i incepura a

acoperi cu non

striga: Christos a invins, numat el

este Dumned.et". El se alipir de
crestini si se duseri in biserica, ca

si multumesca DomnuluI en dinsil

pentru bine-facerile primite. Erat o

mita Opte-deci i se, carl se ere-

Constantinopole, uncle II recomandl

lul Ion, Mitropolitul s6A din Cesarea. Sfintul IOn Chrisostom, citre
care se Indreptari eI, II primi cu
bucurie si-I recomanda Ennucului A.-

mantius, care phn de zel pentru sla-

va lui Dumnedet, Ii infiltisi la imptritOsa, pe lined, care avea multa

trecere. Imp6ratesa le dadu semne
de bunitate, le ffigidni ca se va interesa de el', si le cern ajutorul rugaclunilor lor, a caror folos II Incerch in curind, cad niscu cu multi
usurinti un copil. Porfiriu i IOn
ducendu-se a doua Ora la Imperatesa
a voit ca sa-T insemneze pruncul cu
semnul cruceI. Ceremonia botezului
fiului sll era o imprejurare favo-

rabila pentru barbatul sti, ca sa le

dea ceea ce cereal episcopii. In adev6r ca linpfiratul dadu un ordin
s se daiime templele piginilor din
Gaza ;;i cu executarea acestui ordin
fu insrcinat Cynegiu, crestin fOrte
zelos pentru credinti. Cei doi episcopl dupg ce serbara Pastele la Cons-

tantinopole, luara vole de la Imptratul i imp6ratOsa, mail le ficuri

bogate darurI.
Ajungend la Palestina si Meths.
tindu-se crestiniI ca se apropie de
Gaza, esiril inaintea lor cu crucea,

qtinarg. Pini la sfirsitul anulul se

mai convertir Inca cinci ante. Cit

eintind psalmi. Intr'un ungher era

va timp dupa aceea o femee paging,

pe un postament tot de marmort.

Devenise celebra pentru multimea
fetelor, care alergati acolo s o intrebe de maritisul lor; dar casEttoriele iicute dupti rfispunsul el erat

care se trudIa de nastere de sOpte

dile, fiind usttrati prin rugacIunile
sfintulg, se converti eu teat familia sa in numr de sOse-decI i patru
de persOne.

Furia idololatrilor crestea cu cit

crestiniI se inmultlat. Acestia erat
indepartatl de la flinging si se vedeat despretnitl in ehipul cel maI
nedemn. Porfirie, credend en era de
datoria luI a face, ea pnterea temporala s lucreze pentrn Iisus Chris-

tos, alerga la protegia Imptratulut

Trimise pre ucenicul sit Marco la

o statue a Venerei, de marmort, pusi

adesea asa de nenorocite, ca adesea

fiind en totul nepotrivite acele cisatoril, numaI aveat nici o credinti
in cele ce spuneati preotif 0'0111
prin mijlocul el. Abia ajunsera ere-tiniI in dreptul ei on sfinta eruce,

el idolul &Nu de la sine si se sfiiimt. Intiinplarea acOsta facu atita

impresie asupra spiritelor idololatri-

PORFIRIEPOTAMIANA
bor, c

trei-ec

i nou5 din el se

tonvertira indata.

Cynegius sosi la Gaza 4ece Pe

diva sfintul Porfirie, fiind insotit de
un personaj consular, de un comandant, de numerOsa escorta de soldatl
si magistratl al tarel. Cetindu-se porunca imptratuluI, o i puse in aplicare arpnd templele SOrelul, Venerd, Apo line, Proserpinel, Ecatel,
Fortunel i Marnel. Acest din urm5,

707

mi Eudoxiani, pentru ca impgratha

facuse planul i o zidi eu cheltulala el.
Sfintul petreou in linicte restul
vieteI sale, ocupandu-se eu sfinta sa

misiune. El avea mangaerea de a

vedea micsorandu-se pe fie care di
numtrul idololatrilor; dar bucuria sa

nu era complecta Intru cat Iisus

Christos, nu era cunoscut de totl.

Bolnavindu-se, facu testamentul sii

arse mai multe pe. Apol se cerce-

spiritual, uncle recomanda eu caldura

tart), idolii prin case si aruncatl prin

locuri necurate; lar cartile, care trate' de cerimoniele magice atl fost
tonsnmate de flacarI. Mai multi paganl cerura botezul; dar Porfirie,

lui Dumne4et turma sa. El muri in

26 Februarie 420, in vrista de shecleel i pte de anl. Autorul vieta
sale sfirseste asa: Acura se afla in
raiul desfatarilor; el mijloceste pentru noi cu sfintil, caril prin rugacIunile lor trag asupra mistra ntila

mal inainte voi sa se ineredinteze

ile sineeritatea convertirel lor. El 'II
admise la catehumenat 0-I invtta
tite cele spre folos. In locul templului lui Marnas se zidi o biserica

mtrta, pe un plan flout in forma

lui D-ded.

PORFIRIE martir, s'a stvirsitide

sabie in 10 Februarie.
F
PORFIRIE servul lul Pamfil prin

gvirsit in 16 Februarie.

do cruce dat de impratsa Eudoxia.

Ea trimise din Constantinopole marmora i colne de mare pret. St. Episcop voi ca cu marmora templulul
Marnion, s se paveze locul dinaintea

foe s'a

bisericel; prin aceea el umili paganismul aruncand in picIrele Omenilor i chiar animalelor, ceea ce 1dololatril considerati ea stint. Dupa

24 Noembre.
POTAMIA. envids5., s'a stivirsit

te se curati locul, Porfirie ordonit

un post. A (lona i se adunara, la
biserica de nude plecara in procesiune cantand: Venifl s ne bacuram Domnalul; i all psalmi, caril
se terminal la fie-care vers eu alb
Ajungend, se sapara temeliele.
Totl crestinil se grabiat a da semne
de zelul lor, adueend petre si alte
materiale. Actsta se petrecu in an.
408. Intro acestea primindu-se de la

PORFIRIE impreuna cu Onisifor

a primit martiriul in 9 Noembre.
PORFIRIE stratilat impreuna cu

200 ostasl de sabie s'a avirsit in

in 7 August.

POTAMIANA martira si St. Vasilid (205). AcestI dol martini at

fost formatI la virtute de Origen.
Potamiana era sclava de conditie,
Mama sa, care se numla Marcela, o
cresen in principiele credintel; dar
ea o puss de atuncl sub conducerea
marelul dascal de care ne-a fost
vorba, pentru ca s termine edificiul
inceput deja.
Potamiana era tInr i de o rar
frumuseta. Acel pe care-1 servla, fi-

imptrattsa trei4eci de colne din

ind pornit asupra el on o patima

care dont eraii stralucitre ea sma-

violenta, o silIa s eonsimtsca la

dorintile sale criminale, dar sfinta

ragdul, se termina biserica in curs de

.cinel anl i st. Porfirie o sfinti in
4ina de PastI, eand se imparti multe
snilosteniI la sarael. Biserica se nu-

se purta ast-fel, A nu-I dildu nicl

o nadejde. El Intrebuintl mil de
megtegugirI, care nu-I reu0A mat

708

POTAMON

mult de cat promisiunile i ameninHoterit a se resbuna, o dedu

pe mina prefectulul Aquila, rugindul se nu-1 face reil dac e. ar putea-odetermina se.-I multemisce, patima,
si filgednind o sume insemnate de

bani, in caz dud lucrurile s'ar inturna precum dorla. Silinole reinoite ale prefectulul nu avure nicl un
efect. Vedend c Potamiana remine
neclatite, o condamne la deosebite
muncl; apol pregtiti o celdare pling
cu sm6l 5. fiart i o ameninte. c o
va arunca acolo, dace se va improtivi mai mult timp a se supune stepinulul see. Sfinta respunse jude-

tos. Dupe, martiriul sfintel, soldatiI

camarada si cerura de la el se jurepe falca del; ceea ce nu voi s fac .

dicnd di el este creqtin. Credur&

la inceput o glumia; dar vedend
ce sterueqte in hoterirea lui, il dusera la Prefect, care-1 puse la inchisOre. Creqtinii cariI ii vizitat, vose, cdie causa unel schimbarI atoa
de grabnice. Potamiana, le respunse
el, mi s'a arittat inteo nOpte, a treia
Tail

di dupe martiriul see; ea mi-a pua

o corona pe cap, dic'end ch a ape,tat pentru mine de la Domnul darul mintuirel 1i oft indath me vole
uni en El intru mfirire. FratiI plini

cetoruld in chipul urmetor: Ve de bucurie, ii renescure prin bojur pe vieta imperatuld pre care-1 tez. A doua i Vasilid, merturisi din
respectatI voI, sit nu IngeduitI ca not credinta inaintea tribunalulul
se fill Ole; poruncecste s me lase prefectuluI i fu condamnat a 6 depntin cite putin in celdare, on haI- capitat. In martirologiul roman senele mele, i. vetl vedea care este aminteqte cu Plutarh qi ce1-1-altt
rebdarea ce Iisus Christos, pre ca- martini (7 Ianuarie).
rele voI nu-1 cuniqtetl, d acelor ce
POTAMON (341). St. Potamon
nedejduesc spre dinsul". Prefectul primi dupe st. Atanasie gloria unlit
dedu ordin ea se se face aqa pre- indoit martirie, merturisind credinta
cum a dis sfinta i insarcine cu inaintea paginilor i sustinend diexecutarea pre unul din garda sa. vinitatea luI Iisus Christos Inaintea
Acesta se numb. Vasilid. El se purte
forte cuviinclos en Potamiana i tot
drumul o apere de poporul care o
insults rare rugine. Indate primi resplata bunittatel sale. Sfintal dise sr"
afbe curaj, asigurindu-1, ce dupe

mOrtea sa se va ruga luI Dumnedet pentru mintuirea lul. AbIa sfirqi

cuvintele acestea 0-I puse picIOrele

in smOla clocotite; apol putin cite

pntin o afunde. Ast-felie se sfirqi
sacrificiul see. Marcela mama eI fu
arse in acelav timp. Cum ne spline
i Origen, s'afi are:tat atunci mal mnite semne i vedenii,
Tertulian

ceea ce gen pre mult1 se se convertisce.

Din numerul lor era i Vasilid,

cerula Potamiana-I fegeduise ce-1 va
resplati bunatatea dupe, ce se va
duce la Domnul nostru Iisus Chris-

sectarilor lui Arie.

A fost arestat in 310, pe timpul

persecutiei aprinse de Maximilian,.
DaIa sae Daza. A petimit multe chinurl cu o statornicie neinvinsh si

perdu un ochle. Gloribsele semne

ale petimirilor lnI II atrasere veneretinue din partea episcopilor adunatl la Nicea in 325. El luh parte
la Sinod i arhth mult zel contra
arienilor. Insotind pre st. Atanasie
la Sinod, care se %inn la Tir in 335,

el I-a luat aperarea.

Ocupind G-rigorie scaunul Alexan-

driei, cntreIerit tot Egipetul au prefectul Filagriu, care imbretigase Arianismul sub Constantin. Ortodoxil
avurii a suferi mnite de la acest om

crud; multI lure isgonitl din locurile lor. Mal ales st. Potamon, cu.noscut pentru ortodoxia lul, suferi

PRAXEDAPROCLU

Wit en toege asa, ca-1 lasara aprOpe

mort. El setpt din acsta, dar cu-

rind dupa aceea muri in anul 341.

St. Atanasie II d5. titlul de martir
al diviniateI FiuluI luI Dumne4et.
PRAXEDA fecira. Sfinta Praxe-

(la era Elea luI Pndens senator roman si sora st. Pudentiana. Sub
-domnia mut Antonin Piul, folosi frte

malt orasului Romet prin virtutile

sale. Poseda o avere fOrte mare, pe

-care o intrebuintk a mingdia pre

709

sint guvernatoruld ti.i declark cX

sant crestini. AcOstit intreprindere
care umplu tOtt lumea de admiratie,
intaria fOrte malt pre judecator. El
dada ordin s supue pre martiri la
tot feliul de torturi; dupt care-I condamna a fi sftsiatI de animale s51batice.

PRISC martir, s'a gvirsit in 21

Septembre.

PRISC unul din cei patru-cl.eci. de

martiri din Sevaste (9 Martie).

saraci i usura nevoile biseried. Se

PRISCILA sat Prisca (Fap. XVIII.

silia din tote puterile st aibt parte

2. Rom. XVI, 3, 1. Cor. XVI, 19.

2; Tim 4. 19) sotia lui Aquila, pro-

de eununa martirilor pre care-I mim-

etia

ajuta ea. labia fOrte malt

i privegherea.
Ea muri in pace si fu inmormintata Maga sora sa pe calea Salariant. Biserica sa purta un tit/u, pe
pi-I

rugteiunea, postal

tare l'a purtat

i Cardinalul Carol

Boromeo.

PRIM. Ve4I Felician pag. 283.

PRISC, st. Malch i st. Alexandra
martiri in Cesarea Palestinel (260).
Acesti treI crestini i1utri duceati o
viOtt sfintt i retrasa la tart, ldng
-Cesarea Palestinel. Focal persecutieI
aprimindu-se sub Valerian, el se

babil diaconOsa ca i Febe, a kat

parte la calatoriele, predicele i pri-

mejdiele birbatului sn. Se serbOza

la 13 Februarie.
PROB i Ilarion prin foe s'at s5virsit in 16 Decembre.
PROB a pltimit cu Aris i Ilie,
Avirsindu-se de sabie in 19 Decembrie.

PROB fiul preotului Evstohie s'a

shirsit in 23 Iunie.

PROB. Ve41 Andronic pag. 69.

PROB 0 Andrei prin foe s'at s5-

virsit in 9 Iulie.

glindiat adesea la biruiatele martirilor si in taint se plingeat de s15.baciunea kr, pentru cg asemenea nnor soldatI fara inima, n'aveat des-

PROCLA femeea liii Pilat, s'a svirsit in 27 Octombre.

tul, vom intiria Ore a intra pe pOrta

ceruluI, care ne este deschisa? Fivom noi destul de slabi, ea st nu
putem suferi pentru numele luI fl-

de acolo. Acsta nu-1 impeded+, de

tura tarie s. urmeze pre sotii lor

te lupta. Ce 4kea unul &Are al-

ans Christos, care a mintuit sufletele nOstre prin v5rsarea singelui

at? FratiI nostri ne indOmn5. sa

mergem pe urmele lor; auclim Faun-trio glasul singeluI lor, care ne chia-

mit la lap% sat la victorie: Este

timpul st mergem i noI".
Plini de nobila arddre de care e- .
rat transportatI, merg la Cesarea ert-

lituzitl de darul luI D-4et, se pre-

PROCLIT Arhiepiscopul Constan-

tinopold 447. Sfintul Proclu nascut la Constantinopole, Inca de tinr a fost fteut lector al bisericel
a-0 urma studiele en multa sirguinta. Cfit-va timp a fost ucenicul st.
IOn Chrisostom, care-1 lut pe Maga
sine in calitate de secretar. Atic 11
inainta la diaconat i preotie. Dupa
mOrtea acestui arhiepiscop s'a oreclut demn a-1 inlocui, dar consideratiunl particulare 11 facurft st dea
preferintri lul Sisiniu. Acesta hirotoni pre Proclu archiepiscopal Chizicului, metropola Elespontulut Hi-

rotonia adsta n'a avut nicI o urmare, cael loenitoril de acolo, nn

710

PROCLU

voiat s recunsca jurisdictia arhiepiscopulut de Constantinopole, nu

voirti s primOsca pre episcopul pre
care-1 trimetea i alesera de pastor
pre calugarul Dahnatie.
Proclu rlmase la Constantinopole,
unde se facu renumit prin predicile
sale. Sisinie demisionlnd din Epis-

copat in 427, mai multi aruncara

privirile asupra sfintului, spre a

din luerarile sale. El condamna inv6tatura cuprinsa in acele scrieri,

ea una ce era in favOrea nestorianismului, i explick inv6tatura bisericel
despre Intrupare. Nu aminte0e ins&
de Teodor, care a murit in comuni-

unea ortodoxa. Indemna apoi pre

armeni sa se tie de invtatura St.
Vasilie 0 a st. Grigorie de Nazianz,

Sfinta Feel Ora trebue sa se numesca

Maica 1111 Dumnedea. Nestoria era

ale caror nume, cum 0 lucrarile lor,

erati la dinqii fOrte stimate. Unit
voiati ca condamnarea sa cada asupra numelor lui Teodoret, Teodor ti
Iba; ceea ce dadu naqtere la disputa
celor trei capete. In ace1a0 an Lin
din Antiohia adresa arhiepiscopulul
din Constantinopole o combatere a
invltaturel acelor, carii amestecati
eele doua firi in lisus Christos, erOre
care fu apoi pe feta invltata de Eutihie.
Din operile rlmase de la st. Proclu se vede c cunoqtintele sale erati
potrivite en zelul sti. Epistolele sale
ail de obiect principal disputele ce

de feta 0 se scull' chlar in biserica

se ridicaa pe timpul sti asupra In-

in contra predicatorului.
Dupa depunerea sa intimplat in

truparel. Unele din omeliele sale sunt

un elogiu al st. FeciOre, unde se dovedeqte, c cu dreptul se da numi-

implini acOsta demnitate.Dar altil

se improtiviaa diand, ca este deja

i ca schimbarile dint-elan
scaun in altul erati oprite de canke.
Se alese Nestoria. Noul arhiepiscop,
care ascunsese pin& acum adevratele sale pareri sub viSlul ipoerisiei,
se adt l. indata ceea ce era. Erorile

episcop

sale, pe care le desvoltl ate putin,

scandalizara biserica. Proclu apara
vitejeste adevlrul; i intr'o cuvintare pe care o predica in 429, dovedi in contra acestui eresiarh, ca

481, i se dadu de urma, pre Maxi-

mien. Acel mit tineaA la Proclu

se lasara subjugati pentru convintul
spus mai sus. Maximian muri in anul al treilea al episcopatului Wt.

Atunci cu totii alesera pre Proclu,

0 se intemeiara pre faptul, ca el

n'a ocupat nici o data scaunul Cizicului. Se purta cu blindetl feta
de nestorieni i alti eretiel, cu tote
ca era nestramutat alipit de credinta

ortodoxa, find in cele mai strinse

relatiuni en cele trei biserici principale.

Ppiscopil armeni voira s alba

parerea sa in privinta scrierilor lui
Teodor de Mopsnestia, care nu traia
pe atunci, dar care se bucura in Armenia de mare reputatie. Proclu le

r/spunse in 436; 0 r/spunsul sit,

care ni-a Ames, este eel mai celebru

rea de Mateo, lui Dumnedet. Altele

tratOza in mare parte misterele lui
Iisus Christos i enprind invltaturi
asupra principalelor slrbatori ale anului. Stilul acestui parinte este eoncis, senten#os, via 0 spiritual, mai
mult placut de cfit mirator. Cu grett
s'ar gasi in scrierile st. Proclu simplitatea, naturalul i gravitatea st.
Vasilie, sail duldta st. Chrisostom.

Anul 437 este insemnat in istorie

prin un cutremur de pamint, care
in timp de ciOse luni se simti in diferite parti din Orient. Zguduirele
erail ap de puternice, c. grOza cu-

prinsese pre toti. Nu 'that unde sa

scape, ca sa fie in siguranta. Locuitorii din Constantinopole rataceati
in tOte partile prin campil; implratal Teodosie cel tinlr i curtenii si

--,,,,_,--,.-------.PROCLUPROCOPIE
imparta,aa suferinta generale:. Sfin-

tul Proclu cu elevul saa urma pre

diocesanil sal, pre care-i impraqtiase

frica. El ii mingila 0.-I sfatuia neincetat sa se rge lui Dumnedet ca

sa se milostivsc 5. asupra lor. Poporul nninduse cu rugaciunile arhiepiscopului, respnndea de trei oil Dmne

rniluefte. Teofan (Chron.) 0 altl istorici greci ne spun oi s'a vadut un

copil in aer 0 ea s'a audit ingeri

cantind Tr;saghion; ceea ce indemn pre St. Proclu a invata poporul
sr" ante: Sfinte Dumnedeule, sfinte

tare, sfinte aril de indrte, miluqte-ne pre noi.

In adevar ca sfintul arhiepiscop
impreuna cu poporul cintaa necon-

tenit acasta rugaciune pina ce inceta cntremurul de pamint. S'a introdus cintarea acsta Trisaghion in

sfinta liturghie, 0 de atunci se intrebuintza in biserica nOstra, ina-

inte de cetirea St. Evangelil 0 apostolului. De altmintrelea cintarea

era forte veche, cad mai top scriitoril biseriee0i amintese de ea 0 se

afii in Isaia (c. 6) 0 Apocalips (IV,
8). Ereticil din orient mai adaosera
cite ceva 0-I stricar intelesul prin
erorile lor. Petru Fnlon patriarhul
eutihian al bisericei din Antiohia,
reports Trisaghion intreg la iisus
Christos 0 adauga cuvintele: Cel

ce af plitirnit pentra noi; dind a

intelege priu aceea, ea este numai

o fire in Iisus Christos 0 ca ins41

Dumnedeirea patimise. Alti eretici
conrupsera intelesul Trisaghiului in

alt chip. Multi credincioyi il intelegeat intreg de lisus Christos, ceea

ce nu era in contra credintei prin

ideia ce aveat ei; dar sfintul Ambrosie explica, cii Biserica intelege

de D-deu prea marit in trei fete.

Dar ode trel persOne Hind nn singur Dumnedet, rugaciunile ce se mal

pun indata, se retera la scinta Treime. Spre a se opri indrasnla ere-

711

ticilor, s'a oprit de sinodul tinut in

Trulo in anul 692, ea sit se mai adaoge ceva la Trisaghion.
Se atribue sfintului Proclu cea
din urma revizie a liturgia Sfintului Chrisostom sal a bisericei din
Constantinopole 0 a st. Iacob sati
a bisericei din Ierusalim. Sfintul Ciril, vorbind de dinsul, dice, ca era un

om plin de pietate, perfect iscusit

in cunoOinta disciplinei bisericeqti,

un observator exact al canOnelor.

Sfintul Proelu muri chlar in anul
dud s'a intimplat cutremurn1 cel
mare 447 Octombre 24.
PROCLU ranit de multimea sit-

getilor s'a savir0t in 12 Julie.

PROCOPIE din Palestina de sabie s'a savir0t in 22 Noembre.
PROCOPIE Decapolit mai intai
intra in vita monahicesca 0 deprindindu-se la tot feliul de nevointe,

s'a curatit pre sine degvir0t. far

mai pre urma mustrind viteje0e 0

scuipind pre eel ce defame" pagine0e rindulala intruparel Mintuitorului 0 nu se inchinail icOnei intruparei lui Christos, a ineredintat
adevarul dreptei credinte nu numa
prin cuvinte, ci nevoindn-se 0 prin
Vita. Pentru acsta se arata mare
marturisitor; 0 Wand multe minuni

s'a mutat care Domnul in 27 Februarie.

PROCOPIE martir (303). Sfintul

Procopie era nascut la Ierusalim;

dar se retrase la Betpan, ce se mai
numia 0 Scitopole, unde fu hirotesit lector 0 exorcist; era insarcinat
en explicarea limbel grece01 in Sirohaldaica. Precum ne spune autorul actelor sale, era un om divin,
care a trait tot-diuna in curatie, in
rabdare, in practica odor mai marl

nevointi. Mincarea sa era pane 0

apa, ba adesea treceat doua 0 trei
dile fang sa 'nano:nee nimic. El poseda in perfectiune limba groca; dar
era iseusit 0 in cunorittinta sfintelor-

712

PROCOMEPUBLIE

chrtl, prin lecture i meditarea

ch-

rora nutria 0 intiala snfletul

seri.

Poruncile imperatulni Diocletian con-

tra cregtinilor, ajungend 0 in Palestina prin lune Apriel, anul 303,

Procopie fu cel dinthi printre credin-

cio01 de acolo, care g'a vhrsat singele pentru lisus Christos. A fost
arestat la Betgean i apoi dus la
Cesarea en mai multi alt1 crestint
Paulin guvernatorul Provinciei, la
care s'a presintat, Ii porunci s jertAsc.& deilor; dar sfIntul 11 rhspunse,

ch nu se supune acelui ordin, cu aVita curaj, cr3. nimi pre judechtor.

Apol adause, ch este numai un Dumnedet creator 0 conservator al inmel. Paulin I-a spas s jertfesch im-

in Alexandria, pentru ch. uniI erafi

pentru Dioscor i altil pentrn Proterie. Partizanii celnI dinthi aveah
in trunte pre Timoteh Elurul i Petra Mongu, pe care-1 escomunicase
sfintul Proterie. Ace0ia erati preotl,

dar necinstiah starea lor prin vicii

marl. Acta de malt inthritase poporul in contra lui Proterie, ch nu
era di in care sr), nu fie expusit vi-

eta sa, au ate c imphratul 0

si-

nodal din Chalcedon erah in partea

sa. Elurul nu se multhmi cu atfita,
el profita de frmintarea in care se

afla poporul si se lien patriarh de

chtre doI episcopi partizani de al
luI, carii fuseserh depuel; se sui pe
scaun i prin intrigi ajunsese sh fie

phratilor adech lui Diocletian, Hercule, Galerie i Constantie; el las

nu voi, i Guvernatorul porunci sil-I
tae capul, pentru care se 0 nume0e
mare martir.
PROCOPIE noti martir cnvios, s'a
nevoit la 1811 Iunie in 25.
PROCUL martir, s'a shvir0t de

proclamat patriarh al AlexandrieI.

Imphratul exilandu-1 pentru acest
scandal, Eutillienii 'cl resbunarh. asupra st. Proterie. Furia lor merse
aqa de departe, ca-1 urmarir pima

sabie cu st. Ianuarie in 21 Apriel.

PROHOR maul din cel septe di-

nerea Mare a anului

aconl. Se seri:A:zit in 28 Iulie.

PROSDOCA flea sfintel Domni-

nel s'a sevir0t in

4 Octombre.

PROSTAS famenul, ce a pusnicit

cu sfinta Eugenia (24 Decembre).
PROTASIE. Vedi Chelsie.

PROTERIE Patriarhul Alexandriei. Proterie, a chrui na0ere i educatie nu este cunoscuta, se hirotoni preot de st. Ciril, intrebnintit
tote mij16cele spre a-1 ch0iga in
partea luI Eutihie pe care-1 favoriz,

0 in scopul acesta ii fun Arhipresbiter al bisericei din Alexandria;

dar Proterie nu didu in curse 0 rhmese statornic alipit la InTethtura
catolicL Impiosul Dioscor fiind condamnat i depus prin sinodul de la

Halcedon, sfintul nostru fu ales in

local shfi i hirotonit in 552. Hirotonia acesta pricinui mare turburare

in baptisteriu ce se tines de biserica st. Quirin, unde avar brbitria

a-I omori. Acesta se intimplii in Vi457.

Dar acesta

nu era destul spre a imblancli furia

Eutihienilor, el traserh corpnl sfin-

tului pe strade. Dupit ce l'a thIat

buchti, Pei ars 0 cenuqa o aruncarh
in vent. EpiscopiI Traciei dIdur o
mhrturie glori6sh memoriet sale, in
tr'o epistolh scrish putin dupa aceea
chtre imphratul Leon. El spun aid
ca-1 cinstesc ca pre un martir i ch
ndejduesc sit capete miit prin mijlocirea lui. Numele sfintului Proterie se aflii in diva de 28 Februarie.
PROTION de sabie s'a Valet on
st. Dime in 12 Apriel.
PROTOGHEN. Vedl Evloghie.
PROTOLEON stratilatul, seviryit
cu st. Anatolie In 23 Apriel.

PUBLIE ava la Zeugma. Acest

stint era fiul unul senator din Zeugma;
el imparti averea la shred, i duse

o vieta anahoretica; apoi se inshrcinit cu conducerea uneI mringstiri.

...,.."."...,...0,-,,

PUBLIEPULHERIA

713

Calugaril set mancaA numai legume,

In cele mai strinse legaturi cu A-

pane nOgra 0 api. Laptele, branza,

strugurii, chlar 0 otetul li era oprit;
tar nnt-de-lemn numai de la Pa OI
pad la Dumiuica Mare. Publius se
nevoia a inainta pe fie-care cii in
virtute. Convins ea lenevirea este
mama reutatilor 0 cal de scamp este
timpul pierdut, se silla a face &ate

fraate 0 en sf. Ioan Chrisostom. Pul-

heria care era cam de o vrista cu

frate-seU, era forte inOlOpta 0 evla-

viOsa. In fine in 14 Iu lie 414, a

fost declaratil augusta ea sa imparti
demnitatea imperiala cu fratele sett;

ea se insarcina en grija educaVei

hi de0 era numai cu doi ant mai

eeva pentru omorirea patimilor 0 mare ca dinsul. Dispositiele fericite

pentru sporirea in evlavie 0 dra- ce le avea de la natura, indepliniail
goste. Teodoret ne spune ca St. Publins intemeig done manastirt una
de greet qi alta de Sirieni 0 fie-cari

lipsa de esperienta. Dada fratelui sea

profesorii cell mai iscus41 0 mai vir-

servia in limba kr. Biserica de la

sentimente piOse, pe deplin incredintata, ca cele mai frumbse calitaffi

sunt nefolosithe 0 adesea periculOse

Inceputul creqtinismului primise in

serviciul set limbele grOca- 0 hal-

tuoqi 0 mai ales se silia a-1 insnira

daica; tar sfintul se nevoia pe la fari religie. Ea'l inve0 sa se rOge

annl 369. Amintirea lui se face in en evlavie, 0 sa inbesca tot ee se
4.iva de 25 Ianuarie.
raporta la cultul divin 0 sa apere
PUBLIE martir, de sabie s'a so- en zel intreVttura bisericel ortodoxe.
vir0t in 23 Apriel.
Cu un cuvint se pOte clice, ca. tine-

PUD unul din cel qapte-4eci 0

rul principe datorea surorei sale, tot

ce avea bine in el, 0 ca numai grepla sa saU a caracterului set a fost,
daca nu s'a aratat 0 mai impodobit

dot de apostoli, a suferit martiriul

cu un numer mai mare de calita#

PUBLIE. ITN; li African.

PUBLIE Episcopul Atenelor cu

pace s'a sevir0t in 13 Martie.

sub Neron 0 se serbza in 15 Apriel.

PULHERIA impertsa, numita din
botez Eudoxia. Sfinta Pulheria ofera
admirqiunei nOstre un model ilustru

al tuturor virtutilor in mijlocul stra,-

lucirei marirei 0 in cele mai crude

incercari. Bunicul du a fost Teodosie cel mare, tar tatal du Arcadie fi mama sa Eudoxia, naseendu-se

frumOse. Pulheria se ingriji de edu-

caVa celor done surori ale sale 0

avu mangaerea ale vedea statornic
urmand pe calea virtuVei. Numai do-

rinta de perfeqiune o determina sa

remae nemaritata. Surorile sale u imitara 0 avura parte de Vote faptele bune. Mance' 0 se rugafi impreuna, iar timpul ce le remanea il
intrebuintaA la studit seriOse 0 fo-

in anul 399. Flaccila sora sa mai

mare, muri curind. Cele-lalte dod

lositOre sail la lucrail potrivite sexu-

surori ale sale, Arcadia 0 Marina,

cat numal dud era reclamata de a-

erat mat mid de cat ea.

f acerile statulul 0 gases mijlocul de

a'ffl face o singuratate in inima sa.

Arcadie, un principe slab, care fu

condus mai tot-duna de femeea toi
eunucii di, muri la 1 Mat 408, dupi.

o domnie de trel-deci de ani 0 eate-va bunt. El Iasi/ un fiti in vrist

de opt ani, care avea de tutore pre
Antim unul din timenit eel mat
intelepti at imperiului 0 care era

hi lor. Pulheria nu le parasea de

Omorirea trupului 0 alte nevointi

necunoscute la curtea imperatOsca,

ea le practica. Intrarea in apartamentul sOt 0 a surorilor sale era

interclisa persOnelor de alt sex, atat
de mult se temea evlaviOsa impera-

tsa pad 0 de umbra primej diet

714

PULHERIA

Ea vorbea cu barbatil in public. Palatul imparatesc, sub conducerea sa,

oferea regularitatea unei manastiri.
Asemenea fill Moisi, intreba pre D-defi

credut vrednica a deveni sotie imparatului. Fiind erescuta in paganism

primi mai intal botezul Oil schimba
numele in Eudoxia. Ceremonia cask.-

in tote intimplarile yi de altmintrelea nu se hotara de cat dupa ce intrebase persOne intelepte 0 virtubse
ce erati consilierif sal. Hotarirele erafi tot-dOuna resultatul unor cugetail mature, ea (Videa ordine de nr-

toriei se facu in 7 Iunie 421. Doi

mare gi le execute rapede, observand

puse in umbra pre Eudoxia; acsta

deveni gelOsa contra cumnatei sale,

necontenit regula de a lucra in numele fratelui safi, ea sa aiba onOrea

tuturor Intreprinderilor, care se inturnati spre gloria imperiului.
Cnnoqtea forte bine limbo, graca
0 latink; Om perfect istoria qi era
instruita in diferite ramure ale literaturei. Se declara protectOrea artelor 0 $iintelor, ca 0 imparatii carii
aveati suflet mare oi o drpfa idee
de inaltimea spiritului omenesc.
De parte de a face sa servOsca
religia politicei, ea raporta la D-deti
tote vederile sale 0 tote proectele;
de aceia nu lipsa nimic pentru fericirea Statului. Ea Oka sa previe
bite revoltele ce puteail sa, sse nasca

din patemi; era in pace cu vecinil

0 lucra la intinderea cunoqtintei de
D-deil in partile statului de unde nu
era 'Inca inchinat. In sfirqit nici odata n'a domnit mai mult virtutea
in orient; nici odata popOrele nu erafi mai fericite 0 numele de roman
n'a fost mai mult respectat, chiar de
barbarl, de cat atunci cand Pulheria
tinea franele guvernulut
Ajungnd fratele sati Teodosie in
vrata de doua-deci de ani, se gandi
sa-I alga o sotie demna de dinsul
cii arunca privirele asupra Atenaisel,

flea unui filosof atenian, care primise o educatie alsa. Venind la curte
spre a nimici testamentul tatalul sati,
care o desmoqtenise, a lost admirata

pentru frumuseta ei, spiritul 0 alte

calitat1 ale sale. In fine acsta admirare a mers ipt departe, ca s'a

mil dupa aceia Teodosie o declara

augusta. Nall atunci nu se Meuse

nici o schimbare in administrarea afacerilor ; Pulheria era principalnl
mobil. Dar pnterea acestei principese

oi intrigile eunucului Chrisafie, favoritul imparatului o inteti 0 mai mult.

Dupa condamnarea lui Nestorie in
sinodul ce se tinu la Efes, Eudoxia
0 Chrisafie intrebuintara tOte mij-

lOcele, spre a perde pre Pulheria.

Imparatul fire0e slab qi indolent, la
inceput nu impartaqa vederile lor;

dar se lasa in fine a fi caqtigat in

partea lor qi ordona lui Flavian, Episcopul de Constantinopole, a face
pre Pulheria diaconesa a bisericel
sale. Sfintul episcop se sili din tOte
puterile sa scape de acOsta; dar n'a
fost ascultat. Vadnd ca imparatul
era fOrte hotarit, se retrase fagadu-

ind ca va veni la un timp hotarit.

Dar inotiinta in taing pre Pulheria
de cele ce se urziati pe sama ei; ea
se retrase la tare:, cu scop de o, petrece rem4ita 4i1elor sale in tacere
0 obscuritate. Retragerea sa care se

intImpla in anul 447 fu nn izvor

de nenorociri pentru stat 0 biserica.
Eudoxia qi Chrisafie, spre a satis-

face dorinta lor, incepura a persecuta pre Flavian; ei se declarara in

favOrea Eutihienior, carii erat deja
condamnati; qi luara partea lui Dioscor, 0 altor entihieni, yi-i protejarii
in tOte actele de violenta gi furie ce
le sav'erOra in 449, la hotia din Efes.
Dupa indemnul lor, Teodosie publica

nu edict prin care aproba tot ce se

facuse de eretici.
Pulheria multrunea lul Dumnedefi

pentru liniqtea de care se bucura in

715

PULHERIA

retragerea sa, i se ocupa numai cu

cele religi6se. Nu se plgngea nici de
ingratitudenea fratelui si, nici de
violentele imphgtesel, care-I datora
ingltarea el, nici de nedreptatea
ministrilor. Ea voia s uite lnmea
si sk fie nitatg, creclendu-se fericitg
eg pOte liniit sg vorbeseg en Dumnecleii i s mediteze legea sa. Dna
o turbura ceva, erail nenorocirele Statului si ale bisericei; ea compatimea

Egipet si Palestina intimpinarg marl

dificulati cu esecutarea hotgrirelor
sinodale. Pulheria serise dou6 epis-

tole; um, caluggrilor si alta unei

star* din Palestina, spre a risipi

ideile false ce avea, dovedindu-le el

sinodul nu sustinea nestorianismul
ci-1 condamna impreung cu eutihianismul. Acestg impgrat6sa pi6sh fgcu
un mare num6r de stabilimente fo-

losithe i intemeig mai multe spi-

pre frate-set, care se incredea prea

tale, inzestrandu-le cu fondurl insem-

mult. R6n1 merges crescnd i ajunse

nate. Intre biserici se disting trei in

cinstea Maicei Domnului: Vlaherna,
Chaleopraturn i Odigi, in care puse
icOna flatOre de minuni a Sfintei
Fecire, pe care i-o trimise impgrt6sa Eudoxia de la Ierusalim si se
credea a fi zugravita de St. Apostol Luca. Afacerile statului nu o im-

la cnlme. Pulheria era patrunsa de

durere si se hothri a esi din retragerea sa spre a mIntui biserica pi
statul. Cern o audien0, la impkatul pi.1 vorbi en atata tgrie, cg deschise ochii. Ingrozit de vederea prapastiei in care-1 aruncase, desgratig
pre Chrisafie si-1 esila intr'o insulg,
nude i muri. Teodosie murind si el
in 29 Julie 450, Eudoxia se retrase
in Palestina, unde-si sfirsi dilele.
Pulheria, prin mOrtea fratelui siI
deveni starling a imperinlui de orient.

Spre a intgri antoritatea sa, creclu

cg e bine sg o impart& cu Marcian
din Iliria, care era vkluv, avend o
filcg Eufemia, ce lug in casgtorie pre

Antim, care a fost imprat in Occident. Pulheria dfindu-i mina, II declarg fagaduinta ce Meuse de a trgi
in feciorie si se inteleserg intro ei
sg ntt-I aducg nici o vtgraare prin
casiitorie. Aceste suflete marl, luerfind

pentru acelas scop, se &ideal cum'

ar face mai fericig pre supusii lor,
inflorind religia i evlavia. In anul
451 se tinu sinodul din Halcedon,
unde se condamnarg EntihianiI. ln

O.

pedecaul de la ocupatiele piOse. So-

zomen Oce, ca a fost favorizatg de

harari estraordinare i cg in urmarea unei vedenii strgmutg mOstele
sfintilor 40 de mucenici, punndu-le

inteur sicriti mre, la care se inchina poporul cu multa evlavie. Pulheria fiind protect6rea bisericei ci
mama sgracilor, impri acestora tote
averea sa, de care putea dispune,
pentru care meritg cu prisos laudele

ce-i le fgcurg sf. Proclu, st. Leon si

parintil sinodului din Chalcedon. Ea
muri in 10 Septembre 453 in vrista
de einci-4eci i patrn de ani.
Marcian executg cu punctualitate
testamentul augustei sale sotil. Continua cu faptele bune imitgndu-o si

apol muri si el in 26 Ianuarie 457

in vrista de s6se-cleei i einei de ani,

Q.

QUADRAT Ep. Atenel St. Quadrat ucenicul apostolilor, se arita cu

adevtrat moOenitor spirituluI bor.

pologie a religiel creqtine, pe care o

presinti impratuluI indatrt dupi ce
s'a recut episcop cii prin urmare pe

Luca cu multi isbinda, la rispin-

la anul 126.
Ieronim ne spune cit lucrarea acesta merita stima piginilor qi c'i

direa Evangheliel, precum ne spute

Eusebiu, care-i di titlul de om dum-

necleesc 0 care ne incredintzi ci

stinse focul persecutinnd. El a numi-

era inzestrat de spiritul profetic. A-

t-o lacrare forte folositdre 0 demni

de invittura apostolilor. Eusebiu
vorbind de acee4 carte, dice ci era
un minnnat monument al talentelor

celaq autor adauge, a era dintr'aceia, carii prin puterea Duhului sfint,
lucraii minuni, ca 0 sfintii. Apostoli

0 pentru cad ajunsese vestea lor

0 curitieI credintd autorulul. Cu

la margenile lumel.
Publiu nrmaqul Sfintulul Dionisie
Ariopaghitul, fiind martirisat sub Adrian in 125, sfintul Quadrat fu inltat pe scaunul episcopal de la Atena.

n4te elogil aqa de frumOse asupra

lucrird, trebue sii plingem perderea

Era stimat chiar 0 de pigini, din

cause frumuseteI spirituluI set qi

terile, care disting esentialminte mi-

intinderea cunogtintelor sale. Era privit ea una din cele maI frumOse po-

dbe ale Atend, care trecea atuncI

ca templul muselor. Prin zelul set
qi pietatea sa, aduni pre credincio:01 impriqtiatl de persecutie qi reinsufleti focul credintd, care, dupi.
St. Ieronim incepea a se stings in
multi%

Imperatul Adrian, trecand lama

pe la Atena in 124, se initil in

misterele 4.eitell Eleusina. Violenta

persecutiuneI se adause din ce in ce

maI mult, cu ocazia acestel ceremonil religiOse-superstitiOse. St. Qua-

drat, firi sii, se gindisci la pericolul la care se espunea, compuse o a-

el, pentru ci. nu ne Amine de cit

unele fragmente, pe care ni le-at
pistrat Eusebiu; aid se afl caracnunele hi Iisus Christos de amigirele magilor. Minunile MintuitoruluI

dice sfintul Apologist, aunt eterne,

pentru a ere' reale

riii adeverate.

Bolnavil pre care I-a vindecat, mor-

VI ce a invMt, nu s'at aritat nu-

maI odatl, ci aii Ames pe piimint

cu el; unil chiar at vietuit pine'. acum, 0 prin urmare cu mult dupi,
iniltarea MintuitoruluI".
QUART unul din cell qpte-cl.eci
de apostoli (4 Ianuarie).
QUINTILIAN vedi Dada.
QUINTION Episcopul Seleuciel s'a

sevirsiit in 15 Noembre.

QUIRIN martir, s'a sevirOt impreung cu St. Ipolit in 30 Ianuarie.

'1c.r

r\

R.
RAHILA (Fac. XLVI, 19 XXIX,
6 an. 1759) filca lul Laban, dueend
intr'o Li oile la spa, gasi nn strein
care i le adapa si care dup5, ce-i faense serviciul, o imbrittist en dra-

goste; acel strein era Iacob, varul

lar Rahila se duse spre a instiinta pre teal sal Frumuseta sa

s6ii,

multe on aducea dupa sine o in0legere i lubire reciproct; acsta se

cimenta, i mal bine prin nasterea
liii Iosif, fiul Rahilel; ea plea, cu
grabt dupt harbatul el si plecarid
lug au sine Terafimil lui Laban, si
spre a nu-1 putea gsi, II ascunse
sub saua nnel camile pe cand tatal

fficuse o impresie adanct asupra tinarului; indatt se proecta o legaturt

mai strinsa i dup5, invoiala intre
Laban i Iacov, i se fagadui mama
in schimbul nnul servicit de spte
ani. Dar Rahila era cea mal 'Liner&

set II &luta prin corturl, sed.and de

asupra lor, ea si cam ar fi fost obositi de caletorie. La intalnirea en
Isav, ea mergea mai in urine, en fiul

din cele done surer!, flee a le lul

Laban; viclenia acestuia ii Mau st
mai astepte Inca sapte ani. lubirea
barbatulul respundea la statornicia
sa; Rahila a fost sotia preferatt
numal o intristare turbura fericirea
sa; Lea sora sa ntscuse 1111 Iacob

prOpe de Betleem, (land nastere lui

patru fiu, lar Rahila n'avea Inca copil. Nemultamirea sa se arrit prin
tanguirl amare i prin acele calcule
de care pate numal o femeie le nit'scoceste, de frier), ca nu cum-va Lea
atrage, thta simpatia lul Iacob;

set, spre a fi mal departe de pericol. Ea mini in durerile facerel, aVenimian. Iacob rdic un monument

in memoria sa, care pe timpul Jul

Saul exista Inca (1 Sam. X, 2). Se
serbza, in Duminiea stramosilor.

RAIDA fedora se naseu in Egipet la locul ce se chiami Tamma,

film unui preot anume Petrn si a
imbracat schima monahala fiind de
dol-spre-dece anl. Dec1 pogorindu-se

impreuna en alte feclOre la fruiting,

sail 860. apt, foi vedend multimea

de lume pe care o arestase guverde aceea Rahila dadu lul Iamb de natorul Lucian si-1 ducea legatl inconcubing pre servitrea sa Bilha, tx'o corabie, i afland ea ea aunt legs*
al carel copil II considera ca al sal. pentrn Christos; imbfirbttkdu-se inIn asemenea imprejurari nu se pn- tea si ea intre dInil, rugandn-se
tea inatura geloziele, en tti liber- mul Comentarisie, care era mal mare,
tatea moravurilor din scale timpurl ea sa, fie si ea eu acela, lar el o
departate, rivalitatea intre femel de invina sail slag& ce este mal bine,

718

RAVULARESPICE

sa nu p5.timse5. mune!, nici s5, meal

cu eel 1egal. Deci nevrend, stItu inaintea Guvernatorului i batjocori pre
Dumnecleii lui, scuIpandu-1 in obraz,

act Il btea joe de credinta

eree-

tinilor. Dup 5. mai multe mune!, I-a

tiat capul i ast-feliti a hat cununa in 23 Septembre.

RAVULA euvios s'a nOscut in Sa-

mosata, inv5tandu-se de Ore-carele

Varipsava, bArbat prea-mOrit; carele

vorbind limba sirienscrs 0 din tiOr vrista tt budatatea intrebuintand, s'a imbrcat cu vita monaha1
i osebindu-se prin munti gi
pecterl, petrecea ca marele Ilie 0 ca

marele Than Botezktorul; Iar du$

cati-va ani, ducendu-se in Fenicia
cu altul Ore-carele i strOlucind mat
luminat cu bunatiitile i fr s5, vo-

Tank s'a incut arritat tuturor. Pentru acsta i cu ajutorul imphatului Zenon ci cii al lui loan Episcopul

Beritului a facut o nanastire mare

in mijlocul muntelui. Atunci ca Pavel 0 Varnava, saA ea Petru i Ion,
Ravula i at sel se aflafi in mijlocul inchin5.torilor de idol!, i pe oleo-

parte dojenindu-i iar pe de alit', eatuindu-i, mai pre toti locuitoril de

aoolo I-aii adns la cunoqtinta de Dum-

nellefi. Fapta acsta s'a respandit pretutindenea; iar dup5. mrtea Id Zenon

a luat sceptrul imperItiel Anastasie.

Cu ajntorul acestnia Ravnla a 'lent
sag mnstire in Bizant, care punts
numele seii; afari de acestea i alte
mOngstirl a aciezat in multe locuri.
Acest slint era en trezvie intru tOte,
cucernic bland, primitor, invtiitor,
tang manie, thilostiv, lubitor de frati

0 dare tot! indurat. tiind bine

sfinta Scripturi alegea locuri potrivite i alunga or! ce patiml sail

&dun! rele l'ar fi supgrat. Sfintul

acesta a triiit pang pe timpul lui

de sus clicendu-I: Veniti cOtre mine

tol cei osteniti f i insgrcinati i elf

ye voi odihni pre voi". Ast-feliti sa
mutat atre Domnul in 19 Februarie.

RESPICE 0 St. Trifon, (250).

Respice i Trifon se n'ascur5. In Bitinia, Ifinge. Apamea. Ei at, fost arestati. In timpul persecutiel lui Deeie in 250. Punendu-I in fiare
dns la Niceea, unde Aquilin guvernatorul Bitiniel 0 prefect al Orien-

Mk! avea atunci regedinta. Dupg

cate-va clile de inchisre afl fost aduel inaintea lui. Pe nand m'arturiseau vitejeqte pre Christos, un oficer
care era pe lang5. din01 le spnse,
c5. or! eine se va improtivi a jertif
va fi ars de Nail, ci-I indemna s5,
alba milli de dincii. Respice rspunse:

Aqa facem; avem mill de noi pence. marturisim pre Iisus Christos, adeveratul judecator, care va da
fie-clruia dupre fapte". Aquilin le
spuse, ca a! sunt in vrista de a qti
ce trebue se. fug. Da, q.ise Trifon,
tm

0 no! dorim se. atingem perfectiunea

adevratel intelepciuni, urmand Jul

liens Christos". JudecAtorul ordonti

sa fie intinqi pe rota. Martini! cu

mare bucurie se desbrOcara 0 dovedir5. o rhbdare i o liniqte minunatil

in timpul acestel torturi. Timp de

trei ore cat 01111 schingiuirea nu incetara a l'Ouda pre D-clet. Fiind Tarn'a martini! fur5. purtati descultI panl

ce le inghetarI piciOrele, acta el nu

mai puteati merge. Dupe; cate-va slile
guvernatorul poranci si-i aduca gi

intrebninta tote mijlOcele spre a-I

convinge. Nu putem sa. urmgm sfaturilor tale, respunserg sfintii, vein
fi fericiti dad, vom stroui a martunisi nnmele lui Is. Chr". Aquilin infuriindu-se, strpunse piclOrele sfin-

tilor cu cue 0 porunci

sit-1 pOrte

Instinian eel Mare, care a zidit sfinta

Sofia. Ajungand opt-4.ec1 de an! 0

prin cetate, apol porunci sa-I sfOgie

eu unghii de fier i el le arda cOstele en torcii. In zadar muncitoril

putin ceva mat trind, a auq.it glas

cintat mijlOcele eele mai aspre da

REVEATRIGHIN

chinuire, cad cel dol sfinti ramasera neclintiti in hotarTiea lor; el

se rugat necontenit: Dmne Iisuse,
pentru care ne luptim, nu ingadui
s fim biruiti de demon; intareqte-ne,
invredniceqte-ne s savirOm alerga-

rea, pentru tu insuti te lupti

prin nol i vei birui". Dup.& ce aft
fost supuqi din not la intrebare, alt

fost batuti cumplit 0 in sfir0t ii

s'a taiat capetele in anul 250. Sfintul Trifon se cinsteqte la 1 Februarie.

REVEAT martir, s'a savir0t en

st. Perpetua 1 Februarie.
REVECA (Fac. XXII, 23, an.
1856) .filca ml Betuel i nepOta lul

Nahor, fratele lul Abraam, scotea

apa din lantana laugh care se odihnea Eleazar; la cererea sa, ea se
grabi sa-T dea sa bea, adapand yi
camilele; ea nu qtiea ca face bine
until servitor credincios al Id Abraam, primi darurile, II dadu ospita-

litate gi de indata ce audi numele

Jul Abraam alerga in graba, sa intiftiinteze familia de acea intilnire
neaqteptata. In obiceinrile vculul
de atunci, calatoria acsta vestea un
proect de casatorie; chlar in Om
aceea se hotari casiitoria intre Isaac

Rebeca; ea primi daruri bogate

in halite i juvaerurT, consimti a
pleca fara intirdiere spre a se duce
gi

la so01 sat i chiar de a doua

pled, en Eleazar InsoOta de Debora
(Fac. XXXV, 8) nutritOrea sa. Intilnirea en Isac presinta aceleaql caractere de simplitate; indata ce-1 zari
se pogori de pe camila in semn de

respect, 0 lua'nd Old se

acoperi.

Doug-dect de ani trecura 0 Rebeca se tanguTa c. nn-1 mama. In

sfirgit rugacTunea sa a fost midi*
dar intristarea o cuprinse din not.
Ea primi ln,tiintarea despre cele viitOre ale Istmelitilor i Idumeilor,
care s'aii i Implinit pe timpul Re-

gilor. Cu tote acestea, ea nu canta

a preveni ura intre ceT dof fil; se

719

pare ca de la inceput afectiunea sa

fu tOta pentru Jacob, i fara ludoTara deosebirea caracteruld i modul de viatit, faeu sa se lian acea
imprudenta predilectie. La Guerar
(Fac. XXVI, 7) in tara lui Abimelec
unde ea urma barbatului s6t, IntImpina acelag pericol ca Sara. Impreuna cu Isac se intrista de casktoria fiulul lor Esav cu fiicele eanaanitice (Fac. XXVI, 35) 0 legaturele acestea intariat 0 mai mult
Tubirea pentru Iacob, (land o dovada
puternica de acsta.
Rebeca asculta, cand barbatul sat

trimetea pre Isac la acea VinatOre

care trebula sit-1 fie fatala, i &and.
Isac voia sa-T dea bine-cuvintarea de

intai nascut intorcendu-se; indata

Rebeca pregateqte o maneare plant&
lul Isac i intrebuinteza mijloeul cu-

noscut spre a amagi pre btrbatul

ei, imbracand pre fiul sit Tuba cu

hainele lui Isav, iar la gat 0 la

mini puntnd pIelea din edul pregatit 0 trimetendu-1 ast-felit, lug binecuvintarea destinata pentru Isav.
Totul se intimpla dupa dorinta sa, dar
indata avea sa se tmit de rsbunare

rill se ingrijea de Iacob, pre care-1

trimise in Haran la fratele sat Laban; dar viclOna cum era, dicea ert
pregategte pre fiul alt pentru acea
calatorie sub cuvint, ea este scirbit
de castoria lul Isav en Heteea
ea sa nu urmeze exemplul Oil Reveca fu inmormintata in mormintul
patriarhal de la Macpela.
RIGHIN Episcopul Scopilor s'a
nascnt in Elada, fit de parintl creqtin!. Jar pentrn bunatatea lul 0 pentm malts pietate, a fost hirotonisit
Episeop insuleT Scopelon. Fiind che-

mat la sinodul din Sardica, a stins

tote eresurile cu cuvintul i cu Indrasnela sa; apoT intorcendu-se la
episcopie

i porninda-se persecutie,

a fost prins de guvernatorul Eladel

-\.....,,,,,,,,,,,e, -,..."...".",,,,

ROMANRUP

721.

sabie in 16 Fe-

Dumnecleul Cre0ini1or. DecT Wend

eparhul pre copilaq, find 0 maicii-sa

s'a sfivIr0t prin

bruarie.

de fatii, 0 cerend apii, mama lui fiind cretitinit 0 lubitre de Dumne(let, 1-a 4is : Nu bea fiul mat din

vIr0t In 16 Mollie.
ROMAN 0 Teletie de sabie s'a

apa acsta, ci du-te 0 bea din apa

cea vie. Si fiind-ca mustri copilul
pre tiran, il mal batu TarIVI 0-T tit%
Tara capul. Iar sfintultil Romano I-afi
Mat limba 0 dupO ce I-o tglarg grhi
multOmind lui Dumne4e1. Peel au(And impgratul Maximian de minunea acsta a sfintulul, ordona sft fie
sugrumat in temnitO 0 ptiritsi vita
acsta deqartii in 18 Noembrie.
ROMAN diacon din Cesarea Pa-

lestinel, a sOvir0t marturisirea lui

in oragul Antiochiel, pe vremea luY
Diocletian. Dec! acest pururea po-

menit indemna cu Invfittura sa la

mucenie pre cre0ini, emit temendu-se

de mund, nu marturisad pre Chris-

tos. De aceea 0 de sine0 chiemat

a sttut fat inaintea judecatorilor,
marturisind pre Christos Dumnecl.efi

adevrat 0 indat fu osindit a se

arunca in loc. Diocletian aflind de
acsta, n'a lfisat sii-1 arunce, ci a
poruncit sfi-1 tae limbo., dar muce-

nicul lul Christos, de0 s'a lipsit de

limba, mal tare insa 0 mai curat

vorbea, predicind in privelicite pre

Christos. Dupti aceea Pat pus In inchisre 0 I-afi liagat piclOrele in
butuc 0 l'aa sugrumat on o funie de
gfit in 18 Noembre.
ROMAN nofi mucenic din Carpenisia, 'in Bizant, mArturisind la anil
o mie qepte-sute nou6-4ed qi patru,
prin sabie s'a sfivir0t in 5 Ianuarie.
ROMAN Lacedemonul, nofi sfin-

tit mucenic, marturisind in anii o

ROMAN martir, de sabie s'a IA-

sOvirtilit in 30 MaT.

ROMIL snb-diacon bisericel din

Diospol, a suferit multe chinurl din
partea lul Urban gnvernatorul Ce-

eared 0 s'a sfivir0t de sabie cu Agapie 0 altii in 15 Martie.

ROMIL martir, i s'a tfilat capul

in Vele lul Traian, care a trimis

in exil ca la 11 miT de cre0inl cti

cu amarfi mrte 1-a omorIt (6 Septembre).

RUF (Marc. XV, 21; Rom. XVI,

13 an. 33) unul din eel Opte-4eci,
fiul Id Simon Cirinefi, este probabil
acela pre care-1 salut sfintul Pavel

in epistola dare Romani (4 Ianuarie) 8 Apriel.

RUF yi Zosim. Spiritul de care
erafi insufietiti Ruf cti Zosim se pte

judeca din faptele 0 scrierile st. Ignatie al Antiohiel. El avurl fericirea a impOrt0 lanturile 0 suferin-

tele sale, 0 a muri ca qi el pentru

Is. Chr. sub domnia lul Traian, pe
la an. 116. Vorbind de dInctil st.
Policarp Om, ca nu alergara in zadar, ci mergeafi in credintl 0 justitie 0 se aratara vrednicl de a fi
ling& Mintuitorul, cu care patimiseeft; pentru cii n'at lubit lumea, ci afi
Iubit pre acela, care a murit 0 a

inviat pentru not Nu se 'tie dad.

predicarl Evanghelia la Antiohia sat

la Filipi, safi in vre un oraq din
Orient. V6 slatuesc, 4icea Policarp
cAtre Filipeni, sa vift supunet1 cuvintului dreptiitel 0 sit. aveti rAbdare,

mie yse-sute nou-4eci 0 cinci, prin

chip& exemplul, nu numal al ferici-

sabie s'a sfivigit, in 6 lanuarie.

ROMAN unul din eel Opte mar-

tilor Ignatie, Ruf 0 Zositn, ci 0 al-

tini din Samosata. (Aviv 29 Ianuarie).

ROMAN din Carpenisia a miirturisit in Constantinopole la anul 1694

Pavel chiar 0 al tuturor apostolior".

RUF, on pace s'a sOvirctit in 22

tora, earl! at fost intre vol, al lui

Octombre.

RIR unul din eel nou6 martid

46

RUFRIIT

722

din Chizie, de sabie s'a sevir0t in

29 Apriel.
RUF si
RUFINIAN frati buni, de sabie

sal sevir0t in 8 Septembre.

RUFIN diaconul, de sabie s'a se-

vir0t in 7 Apriel.

cea mai vie ma de bine-featorul

see i oprind ate ceva din cele ce
i se daduse, pline, de bucurie, alerge
la mama sa, sg-i dea ceea ce Minasese de in masa sa, cum i snopul
ce-1 adunase. Dupe indemnul ei, s'ati

iareqi la ogorul lui Booz d

ast-felie petrecea ea en Noemi. Cu
tote acestea fiind streine in Israil,
nu Oka legea lul Moisi, care indaTutors

RUFIN martir, s'a sevir0t de sable on Saturnin in 7 Mai.

RUSTIC unul din martirii, ce art
petimit en st. Ipolit in 30 Ianuarie.
RUSTIC 0 Elevterie s'ag sevirOt in 3 Octombre.
RUT (Mat. I, 5, Rut. I, 4) moabitena, se insoti en Mahlon, fiul lui
Elimelec i Nahomie. Dupe, mOrtea

socrului 0 a barbatului ei, veni din

tara moabitilor s locuiasce in Iuda
cu Nahomi. Du$ steruintele e6crei
sale, ea se remee ca i Orfa, Rut
respunse: Nu te voi peresi orl uncle
vel merge, poporul tee va fi pop orul mai i Dumne4eu1 tee Dumned.eul met; unde vei muri tu, me vor
ingropa i pe mine; aa se.-mi ajute
D-4efi; numal mOrtea me va desperti

de tine! Remaind statornia in hoterirea ei, veni s locuiasee, eu Nahomi la Betleem.

.
Pe la inceputul seceriplui orzusfir0tul lui Martie sati incepu-

tul lui Apriel, Rut aduna spice ea

s. intretie pe betrena; providenta o
duse la ogorul lui Booz, ea *eta
invoire se. culg spicele, ce remaneati

torea pe ruda cea mai apropiate a

lua de sotie pre veduva remase de
la berbatul inrudit cu ea; pe de o
parte era un drept, Tar pe alta o datorie; 0 Mahlon era rude. cu Booz.
In aceste imprejurare Rut urme cu
supunere sfaturile Noemid; ea se im-

podobi au hainele de serbetOre, ea

0 cum ar fi fost logodite i pe and
se triera orzul, veni nOptea in aria
lui Booz pe and acesta dormea pe
un strat de pae; ea redicand acoperembtul cu care se invelea el, se
cula la piciOrele lui, aqteptind se
o recun6sce de sotie. Cand o intrebe,
ea respunse: eti sunt Rut servitOrea
ta; intinde pulpana hainei preste rOba

ta, cad tu ai dreptul de levirat. Incurajata de rnda sa, II arate, o incredere depling i cand se ivea aurora, era lenge Nahomi, povestindu-I
cele petrecute, aretandu-1 i cele ,6se

mesurl de orz, ce le primise ca dar

de la Booz. Indate se implinire, formalitetile obicinuite (Rut IV, 1);

de la seceretori qi atrase indata privirele stepenului; venirea Noemiei

Meuse 6re-care zgomot; statornicia
sa era leudate de tog i streina primi
ingeduirea de la Booz a aduna spice

Rut deveni sotia bogatului Betleemit;

numal de pe ogorul sea 0 a mann

sale. (12 Decembre).

fericirea sa nu isa nici o nemultemire; ineunjurata de stima tuturor,

avn fericirea a deveni mama 0 a
vedea pre fiul see in bratele gerei

eu lueretorii. Ea-0 arata recuno0inta

en0-71VAPITIPA

S.

SABINA Sfinta Sabina v5duva

unul om insemnat traia in provinciea Ombriel in Italia. Ea avea o
servit6re anume Serapia, care era din

Antiohia
Siriel. Acesta era cre0ing
0.. servea lui D-4eti cn mare rivnA
in stare de feciorie. Purtarea sa se
intipAri asa de mult in mintea stgpanel sale, c5. imbra'kk si ea crestinismul. Adev5rurile acestel sfinte

tru-cleci de martini din Sevaste (9

Martie).

SADOTII, Episcopul Seleuciel si

alti martini (343). Curgtenia inim el 0
un mare zel pentru m5rirea lui Damnecleti, o credint5. nesteamutat5. In

practice tnturor virtl4ilor cre0ine,

pregtir pre Sadot la episcopat qi
la corona martiriului. Sfintul Simeon
episcop de Seleucia 0 Ctesifon, mu-

religiuni 1uerar5. cu atata eficacitate

'in sufletul Sabinel, c5, pietatea sa o

rind pentru credinp,' in 341, la in-

fcu celebr5, pintre luminele cele marl

sfintul fu ales dup 5. trei luni pentru a-i succeda. Scaunul acesta, de0
eel mai insemnat din Persia, era eel
mai expus la persecutie. In timpul
acela era mult mai aspa, ea oil and
din cause unul edict al principelui.
Sadot se ascunse, nu de frica mor-

ale Bisericel din vcul al doilea.

Incepencl persecutia lui Adrian,
Beril, guvernatorul provinciel aresta
pre Sabina 0 Serapia; el ordong ea
servit6rea sa fie batut5p5n5 la m6rte,

ceputul persecutiel lui Sapor al II-le,

Sabina nu suferi un asemenea chin

din cause naqterel 0 amicilor sel, VI, ci pentru ea s5, masa mai
dar zelul ski il aduse cununa mar- bine vointa lui D-4e.h. Cu tOte acestiriului in anul urmaor. Bolandi0i1 tea el ingrija de turma sa si indemna
ah dovedit c5, ea suferi la Roma. Se pre credinciol a miisturisi cu ludasserbOz5, impreung cu sfinta Serapia nOl pre Is. Chr. Avend o vedenie
la 3 Septembre, pentru c5, in acea in loud retragerel sale, adun5. pre
cli in anul 430 se sfinti o bisericI preoti 0 diaconi spre a le spune.
in cinstea lor, care atrage multrt lume
Am vq.ut in vis, 4ice, o scaril
mai ales in timpul postulul mare. 1umin6s5 al careI virf ajungea pang
Ast5.-41 p6rt numele de sfinta Sa- la ceriii; st. Simeon, stralueind de
bina. In orient nu este cunoscut5. slava, se rezima de ea. Vq.endu-m5
SACT martir, a fost sprinzurat cu jos, m5 chemil zimbind: Sue-te Sadot,

Atal, Blandina 0 llaturin in 25

Lille.

SACIEERDON unul din eel pa-

sue-te 0 nu te teme; eh m'am suit

erl, acum e andul tei. Ceea ce-mi
pare a insamna, c5, pre cum prede-

724

SALAMANSALOMIA

cesorul meil a primit mOrtea anul

trecut, acum e randul meti anul acesta". Indemne apoi clerul la fapte
bune, a intrebuinta bine timpul, ce.
dace ar veni mOrtea se se OVA invrednici de moqtenirea cersca. 0-

mul care se conduce de spirit, nu

se teme de mOrte; el Iubeqte pre
D-4eli ,i merge la el; dar acel ce
se supune poftelor trupului, se teme
de mOrte pentru 6. Iubeqte lumea".
Regeie Sapor venind in Seleucia,
episcopul cu un mare numer de cle-

frat, care Iubind liniqtea, a aflat peste

riil o chiliutil unde s'a inchis, fere

sa-I lase u0. de e0re 0 fiire ferestr.& se-I intre lumina. NumaI odate
pe an sapa pamintul pe dedesupt 0
eqa afarii, stringendull, nu fere Orecare superare, de ale mancerel pen-

tru un an, 0 ast-felifi a petrecut

multl ani fericitul. Deci afland arhiereul locului de bunatatea 14 s'a
dus la el, vrend se-I dea preotia. Si
sepe.nd putine parte a chiliei a in

trat inleuntru 0 puinduil minele

rid ail fost prin0 0 puql in tem- pe capul luI a rostit rugaciunele pennip, unde remasere ca la cinci luni.
De trei oil 1-a6 scos ca se-I intinde
pe rte, legandu-le picirele 0 intinOndu-1 aqa de tare, ce, le trlsnea
Osele. Iar muncitorii strigail: Inchinati-ve sOrelul 0 ve supunetI regelui, dace. voitl s'e ye scepatl vita".
Sadot respunse : Ne inchinem lul
D-leil, care a fecut ceriul 0 pemintul. SOrele este feptura sa, pentru
trebuinta Omenilor, cum se ne inchi-

nem lui ? Putetl se ne luatl vita,

ce nu tinem la ea. Ce maI aqteptatl ?

Ve rugem se nu ne crutatI.Dace
nu ve supuneti, yeti muri."Nu vom
muri, ci vom teal 0 vom domni cu

DA.eii 0 cu Fiul seri Is. Chr. Nu

mai aminag fericirea nOstra. Nu ne
inchinam sOrelui, nici ne supunem
poruncei regelui" 1 In fine ei fure
condamnati la mOrte. Aqind sentinta

multamire lui D-cleil 0 se interea

unul pre altul. Legindu-I cite doi
I-a scos afare din cetate, lar eI &ante.' imnuri. 0 cfinterI de laude. Dupe
ce ajunsere la locul de osinda, cantare: cu putere, multemind 0 rugandu-i-se a-I interi. Sadot a fost des-

tru hirotonie. Si I-a spus multe, yestindu-I darul preotiel de care Pa in-

vrednicit; dar nici un cuvint n'a aflat din gura sfintului. Deci s'a dus
arhiereul poruncind sa se zidsce par-

tea chiliei ce o stricase. Ala date

ati trecut Eufratul cre0inil din satul sea 0 I-ail stricat chilira 0 lu.find-ul pe sus Pail dus in satul lor fare

se se impotrivesca sail se le lice,

ceva pentru ce ail fecut ap.. Astfeliq cu desevir0re s'a facut mort
fericitul in vita acesta.
Pentru care 0 adeverind glasul
apostolului. Pavel, qicea de trel orl

fericitul. De aci nu mai viez ell,

ci viaze intru mine Christos, lar cel
ce vietuesc acuin in trup, vietuesc
intru credinta FiuluI lui D-4.eli, ce-

lui ce m'a Iubit pre mine 0 s'a dat

pre sine pentru mine (Gal. cap. II,
20). Cu acest chip omorindu-se pre
sine fericitul Salaman, q'a petrecut
vieta pane, s'a mutat cetre Domnul

in 23 Ianuarie.
SALOMIA, mironosite (Mat. XX,

i se tall capul, 0 ast-feliti 'qi ajunse

turma, care plecase mai 'nainte. El
muri in anul 342, fiind numai noue

20) era sotia lul Zevedefi 0 mama lui Jacob cel mare 0 Ioan. Ea
urma cu din0I pre Iisus in calatoriele sale, iar intr'o cli ce4u in genunchl inaintea hii, implorind gratia (an. 33). Ce vrei, intrebil Man-

MIA episcop (19 Octombre).

tuitorul ? Salomia respunse: Porun-

SALAMAN sihastrul era din satul Capersana pe malul riuluI Eu-

cegte ca din cel dol fil ai mel unul

pertit de ei 0 dus in Betusa unde

se stea de-a-drepta 0 altul de-a-stfinga

SALOMON

ta Intim impefatia ta. Salomia eredea ca top ludeil, el Mesia vii domni

temporal si cerea pentru cel doi fii

a sel cele d'intai rangurl ale imperOtiei pamintestl, pe care avea Me-

sia se, o aqua iaresi. Respunsul lui

Christos I-a aretat ca imperatia sa
nu este din lumea acsta. Ea a trebuit sa se incredinteze si mai mult,
cand all velut pre Mintuitorul ducendu-se la restignire, si ve4end patimile sale (Mat. XXVI, 56. Marc.
XV, 40). A doua fli a Insotit pre
cele-lalte femei (Marc. XVI 1) cari
s'ati dus la mormint cu aromate si
cerora s'a are,tat Christos inviat.
SALOMON sari Iedidja (II Sam.

725

Sarcina tinerulul rege nu era asa

de usOrii. David ocupat necontenit
cu resbOie si nenorociri pregelise
totul si nu sfirsise nimic, slObeciu-

nea sa in timpul din urm a domniei, fate cu fiii sel resculati, partidele si intrigele ce se tesati, semintele de revolta si descordie ce le lsase AbesaloniI, Sebahil, AdoniahiI,
interesul opus al celor done ramure

a lul Aaron, acea a lui Abiatar si

V, 14; XII, 24, an. 1015) fiul lui

Tadoc, totul ingreula inceputurile

regatulul OA; si Salomon intelese
ca numai un amestec de severitate
si dome* ar fi putut se.-1 intarisc
pe tron. Principiul acesta dicta cele
Intel porunci, comforme cu sfaturile
pre care parintele seA i le (Muse

David 0 Batsebei se nescu la Ierusalim si incepe a fi cunoscut numai

murind (1 Regi II, 1). 0 non intrige a lui Adonia Wu Ali revOce

dupe venirea sa la tron. El era al

ertarea; Salomon -Olinda-1 c vo-

Ocelea fiii al lui David (1 Cron. III,

5) Nasterea, domnia si gloria sa ali
fost promise tatelui prin profetul Natan, cb.'ruia principele II datorea educatia si folosul de a fi tinut departe de nenorocirele private 0 pu-

blice, care ail umphit eel din urm

ant al domniei lui David. Era cam
de 20 de anI, cand conspiratia Ini
Adonia ameninti1 domnia lui, inainte
chiar de a o incepe. In acel moment
decisiv Salomon arAtil mai multi's. mo-

destie 0 timiditate de cat energie;

mirat de inaintarea sa, ca 0 cum
nu s'ar fi asteptat si fare. se. 'la parte
la evenimentele din acea cli memorabila, a fost condus de Tadoc, Na-

este sa la pre Abisag veduva lul

David dupe, ce a fost sotia hi numai cu numele, intelese la ce tindea

acea stranie alio.* 0 ucise pre acel ce voia sa dea o umbra de drept
pretentielor sale. lert pre Arhiereul
Abiatar, in amintirea servicielor ce
le fecuse parintelui seil si se margini a-1 exila. Resbuna mOrtea mill
Abner si Hamasa, condamnand pre
Ioab, 0 pedepsi pre Simhi, dandu-i
de InchisOre orasul Ierusalim, cu jurOmintul de a nu esi de acolo; trei
ani dupe, aceea jaramintul fu &gloat
si Salomon se tinu de cuvint pedepsindu-1.

Dreptatea acesta forte si moderatO,

tan si Benaia si sfintit rege al lui

care fall a tines same, de rangul,

Israel. Poporul strigind: trEascii regele respunse prin aclamatiuni 0-1

creditul, si averea vinovatilor, cad nu

se nita de cat la vina lor, avu efectul

recunoscu de mostenitor al lul David;

partidul lui Adonia se imprOstig and

Salomon.

de a intgri sceptrul in mina lui

auli de acsta 0 noul monarh des-

tia cata raspundere are;

pane, atuncl el continuase domnia luI

chise domnia sa prin Tin act de clemen* el larte, pre acel ce incercasera sa-i la corona, cu conditie ca

David si urma sfaturilor sale; acum

trebuia s domnsce. prin sine, 0
voia s sfintisca domnia prin acte

Sail rescumpere indrasnla acsta

piOse, dupa ce daduse partea sa drop tatei. Convoc semintiele, pre betrani,

prin fidelitate.

726

SALOMON

eapl i judecetori i urmat de popor se duse la Gabaon unde era Inca

cortul si cele trebuincise cultului
(afare de chivot, care fusese stre-

mite la Gabaon; aduse din noii sacrificii i dedu o serbatOre la curte.

Aid istjricul sacru (1 Regi. III,
16) se grabeste a aduce dovedi des-

mutat la Ierusalim) i acolo aduse

en solemnitate o mie de olocauste
de odate. Jertfele acestea ere demne
de regele pre care Providental destinase a da tta strelucirea sa religiel mosaice, i pietatea sa nu remase fe're resplata. In nOptea urmatore, Domnul se arete in vis lui
Salomon pi-i dise: Cere ce voesti
sail dab! Incercarea era grozave!

pre iucelepclunea lui Salomon si des-

Un principe Inca tInr, abea urcat

pe tron, s. OM formula doriutele!

Salomon cern intelepeiune, i acsta

era o dovada mare de intelepelunea
cu care era inzestrat. Rugaclunea

pe care o rosti eu aceste ocasie memorabila, este minunata prin caldura,

simplitatea, umilinta sa, formand un
contrast cu acea de la sfintirea tern-

plulul. Salomon aminteste aid' de

bine-facerile divine &etre David, si
domnia continuate. in familia sa, tineretea liii, neexperienta, intinderea
Vera, multimea supusilor si implore
cu foc, ca darul eel mai precios, intelepclunea trebuinelOse, spre a guverna bine poporul lui Duranedeti.
Aceste cereri sincere, alegerea aceea
asa de umilita, trebula se place. lui
D-deil, care a Os apostolilor, ce eine

este lipsit de intelepelune se cere,

de la D-deli, care o d. tuturor (he.
I. 5) si glasul divin respuuse: pentru c n'al cerut viOte. lunge, niel
avere, nicl biruinta, late! am facut
dupre cuvintul tee; Vain dat minte

crie cu simplitate o scene de justitie orientala. Atunel ea si acum in

Asia, Omenii de rind se plingeae pi
'pi aperati causele, deslegati certele

la treptele tronului. Done ferael, care

nescuse cam in acelasl timp, locoiail impreuna; peste mipte se intimple c5. una 'st Indui copilul cu
greutatea corpului seri; simtindu-1

apol rece range ea, se duce la ceal-alta i pe eand dormea 11 la co

pilul vii, punend in loc pe eel mort.
In lipsa de martori era gree de constatat, care spune adeverul ? Salomon

gandindu-se pOte la mama sa, fcu

o incercare cu sueces sigur; el porunci se tae in done copilul eel vie
si se 1 imparte intre cele done femei. Ceea ce perduse copilul, indeferenta de sOrta unui copil care, nu
era al sea, consimti i dise; nu va
fi yid al tee nici al mee. Dar mama
adeverata dise: DOmne, de.-1 copilul,
ea sa nu more! Salomon, sigur de

dreptatea sa, 1-a dat pre

fiul

sit,

dicend; Acesta este mama! Judecata

acsta facu o impresie fOrte mare
poporului, care recunoscu implinirea
fagaduintei din Gabaon.
Fagaduintele de propesire se implinira ea si acele ale intelepciunel.
Gloria lui Salomon se respandi departe; in pace cu vecinii, stapanind

chiar aceea ce n'ai cerut, avere

rile cucerite de David, de la Eufret pane la riul Egipetului, le conducea eu intelepciune i blindeta.

glorie asa ca nicl un rege, din

Impositele de la atatea popOre, drep-

contimpuranii tel nu va fi asemenea

tie, si dace, vel pazi poruncile mele,
vol prelungi dilele tale! Intarit prin
aceste marete fegeduinte, Salomon,
pEn de bueurie, s'a inters la Ternsalim, (land multemire inaintea Chivotului sfint, pentru prevestirele pri-

turile de la deosebitele transite, cu

deosebire cand esail din istmul Suez, darurile regilor aliati, se adunaii
la Ierusalim; strelueirea cugel sale,
meretia tronnlui de fl1de i aur,
pompa cu care se inconjura, seuturile de aur ce se purtail inaintea

pi
pi

SALOMON

727

lul, mulOmea servitorilor, nem'arginitele provisil ale easel: sale, nenumratele turme, carele i cail s61;
monumentele, palatele, valea Mile
intre templu i casa regard fiind niveleta. Ierusalimul inconjurat cu ziduri, oraple ce le-at intemeiat, re-

religia lul Israel s alba: afata steallucire, cel putin ea cultele idolo-

zidite sat' mgrite in Israil 0 in pro-

Natan a ere4ut c'a onOrea acesta se

va da chiar lui David; dar de multe
orl descoperirile facute profetilor nu
erail complecte. Domnia pacluic'a a

vinciele imperiului sti 'Ansa in deqert unde se fadica Palmira; in fine

comerclul, flotele sale, care plecand
din porturile m'arel Ro0e spre Ofir,

ii aducea aur destul, lemne rare 0

pietre preti6se, altele care erati in
Mediterana mergeati pOte pfin'a in
Spania; desele calltoril la porturile

latre de prin prejur

i poporul s'a
stie, unde are s'a se inchine. Intelesese geniul lui David acsta; tre-

bula un templu; gloria de a-1 idalta

erd reservatil fiului sgt, cu tote ea

urmaplui sthl era potrivita pentru

o asemenea lucrare; materialul era
adunat chiar de David. Legfiturile

sale spre a incuraja prin prezenta

sa acele exped4ii departate, totul

de prietenie cu Hiram II ingAduise

de a aduna acel material ce se gsea in Liban, care i se puse la dispositie in schimbul griului, al vi-

contribula sub domnia lull sa se considere Israil ea cea dintl natiune

nului 1 i untului de lemn ce se trimetea regelul din Tir; se alese 80,000

de atunci, lar el ea regele eel mai

de Omeni ce aveafi sa tae lemnul;

puternic. Aliantele erati demne de

gloria sa; principi streini doritorl de

70,000 sg pOrte sarcine, 3,600, s5,

conduca luergrile; Mark. de lucrgto-

a vedea de aprpe un renume aqa

de stfalucit 0 a asculta o intelep-

nil ace0ia canaanitl, mai erati vr'o

dune aqa de adincil, alergati la curte

si Scriptura se serve0e de cele mai

pompbse imagine, spre a da o idee

de starea prosper de atunci; aurul
argintul sub domnia lui nu erati
mai pretuite de cat pletrele, cedrii
libanului i smochinil snbatiel. (1
Regi X, 27. II Cron. 1. 15, IX, 27).
In mijlocul atitor cradiri mhrete
trebuia sfi se radice templul. Era
timpul sit se implinsa institutiele
si reformele religiOse ale lui David,

care facuse tot ce se putea face innainte de construirea unui edificiu

demn de a fi sanctuarul lui Israil;
era timpul de a aduna Ore cum cele
sfinte ale lui Israil depuse de losua
la Silo, uncle rmasera pan .a. pe tim-

pul lui Ilie i impilsciete dupa," aceea la Nob sub Ahimelec, la Bahale, la Abinadab, la G-abaon sub
Tadoc 0 la Ierusalim mai inthl Iii
casa lui Abed-Edem, apoi sub cortul ridicat de David; era timpuI ea

30,000 de IsraeliVl sub ordinele lui

Adoniram, caril lucrati pe rind eate

10,000 o lung. In (Aug a doua a

luneul a doua din anul al patrulea
al domniel sale Solomon puse tome-

lia templulul, care se zidi pte ani

qOse luni. Ornamentele interiOre,
altarele, mesele, vasele, unelte de

aur 0 de aramg, candelabre huh'

turnate sail fabricate la Ierusalim
sub directia luceatorulul tirian Hiram: Solemnitatea sfintirei avu loc
in anul urmgtor i dur Opts 4ile.
Poporul din tOte semintiele i Israelitil impr4tiatl prin imperiu, alergara la Ierusalim; chivotul luat din
locul unde-1 pusese David, fu tran-

sportat cu mare pompl de preog;

Regele inconjurat de curtea sa. b6tranil lui Israil, copil de semintil,
aI familielor principale i o multime
de popor, urma augustul simbol al
religiel nationale; acea multime umplu templul; ehivotul in care se Os-

tra tablele Legei, a fost aqqat in

728

SALOMON

local cel prea sfint, sub heruvimi

de aur ale cgror aripi II acopereati;
qind din acel loc infricogat, preotii
scdserg drugii en carii II aduserg;
iar cand se trase perdeana care s'a
rupt in don5 pe timpul patimelor

iiii va trage pe popor la

idololatrie, Israel va fi qters de pe
feta pgmintului qi eg odinidra vor
eglca cu deridere darimaturie acelui tempin mgret. Multi ani se petrecurg in pace liti se continua eu

Mantuitorulul, un nour se lgsg asupra sanctuarului, gloria lul lehova,

nourul din deprt, nourul hi Moisi,

radicarea monumentelor; el se egsg-

semnul eel mai sigur 0 venerat al

presentel divine, se pogori qi. nmplu

casa Domnului. Ittunci fiul lui David c54end en fata la pgmint inaintea aceluia care singur este mare,
avend langa sine pre urma0i hi
Abraam, rosti acea mgrth rugaciune, pe care trebue a o ceti, demna
de o asemenea solemnitate augustg.
Se sculg apol riii bine-euvinth popomul; 'far cand glasul s5a incetg, foe
din ceriu se pogori qi consumg olocaustele; nourul stint se riSspindeOe

in templu; preotil abea pot sg stea

pentru serviciti, pentra ea gloria lui
Iehova umpluse casa lui Dumneleti
gi adnnarea cgclu cu fata la pgmint
ca un singur om. Serbgrile, jertfele,

poruncile

tori cu

filea

lui Faraon 0 acesta

princes5. fu regina preferata celorl-alte sotii 0 concubine. Cu tote acestea 11 lam un palat aname, ea ail
nu locniaseg in aceea0 casa undo era
chivotul legei. Renumele sil atrase
pre regina de Seba, care puse la incercare intelepciunea lul prin enigme.

Infra in Ierusalim eu o suita numerOsii EA chmile incarcate cu aur, petre

pretiOse, aromate felinrite rpi alte daruri. Salomon ii facu o primire demna

de magnificenta sa 0. Aspunse la
tOte intrebgrile ce i le propuse. Regina streing vq.end stralneirea curtii sale se incredinta de aprOpe de
ceea ce au4ise cii lludg intelepcinnea
lui, aratg dorintele cele mai infocate

pentru propgqirea lui Israil 0 a regelui WI, dandu-i aur, pietre scumpe,

cantgrile sacre continnarg Opte Ole.

Tot Israilul rgmase einci-spre-clece

aromatele cele mal rail cii Salomon

II dgrui in schimb oni ce q'ar alege.

(Ale la Ierusalim, care infrumsetat

cu noile monnmente, cu vastul edificin al templulni, colibele en foi
ver4i, care aminteat qederea in de-

rezboi; Hamat, capitala Siriei de Toba

prt, trebuia sg dea o privire

plgcutg. Se aduse jertfe numerOse-: 22,000

Sub domnia lui a fost an singur

cucerith de David, se rescull; Salo-

mon lug armele cii se duse acolo;

probabil cii nu s'a gent hash, recunoscendu-se neputinta de a se im-

de boi cii 120,000 de oi, care servirg

protivi unul rege aqa de pnternic

pentru osp5tu1 natiunei intregi, adunatg in capitalg, hr poporul dupg

qi numai presenta sa a fost de ajuns

ca sg-i supue.
Aia trebtila sh se termine istoria
lui Salomon 0 se pare cit autorul

acsta indoith Orbat Ore se IntOrse

plin de bucurie intru ale sale.

Providenta bgnuia ci atata ferieire va orbi pre Salomon. Bunatatea
diving il inqtiinth, ca gloria Jul depinde de fidelitate. Visiunea sfInt5.

din Gabaon se reinoi; Iehova i se

argth iarka, il inqtiinth, ca i s'a
implinit dorinta; ca daca va merge
pe calea cea bung, dinastia sa nu
va perde tronul; dar dacii va calca

sacru a avut milg de gloria sa, ne

urmarind'o mai departe; domnia lni
era scum inaintatg and dragostea de
femel l'a perdut. El gi-a format nn
Barg mimeros; alegend din tote partile sotil 9i. concubine pintre natiunele en care era inter4is Iudeilor a
se casatori (Ex. XXXIV, 16 Dent.
VII, 3). Acel rege, care a fost esem-

SALONASAMSON

plul i gloria popornlul sk, desminti

glorh sa trecuta i cu tote ca

lam un palat deosebit pentru fiica
luI Faraon, se ineunjura en femei
bath

729
---,,-,.-----....w.

trebuIa ajutor. Avend tthintk si de

idololatre

mestesugul doctoricesc a vindecat pre

impkratul Iustinian ce cad.use in bOla
netamaduit. Imp kratul miranduse fOrte de vrednicia omului i smerindu-se

din Ierusalim, consfinti prin imprejurimele eapitaleI bonn inalte pentru

de dinsul, zidind prin mijlocirea hit

acea mare si vestitk, cask, faen o
cask de OspetI, Iar pre sfintul acesta

cultul Idolilor, pe care le distruse

Iosiea (II Regi XXIII., 13); feme-

11 fcu schevofilax. Petrecend cu placere de Dumnecleil i facendu-se mul-

ile sale, dupa cultul natiunelor, aveail

altarele kr, si Salomon se inchina

tora pricina de mantuire i pornind

pre multl spre rivnk i urmarea vietel sale celei placute de Dumneleil

i inteleptul rege cadu 0

el in idolatrie; eel ce facu templu

cu ele. Dreptatea ml D-dek, nu remase nepasatOre; o a treia visiune

deosebita de acele douti dintal fu
trimis si vocea divin ii vesti ea
pedOpsa pentru gresalele sale, revolutia care se evi indata dupg mOrtea
sa. TOte nenorocirele 1-ati fost prevestite, intOrcerea luI Hadad in Idu-

mea, incursiunile lui Rezin in Si-

ria, mai ales prevestirele lui Ahia 0

necazurile lui Ieroboam. Salomon trebui s marturisesca singur c gloria

sa era trecuta; el ants in zadar s.

pedepsesca pre Ieroboam; poporul s6i1
ii vedea cum se stinge plin de amark-

dune dupa o domnie de patru-4eci

de ani, inceputa cu atata glorie 0
Intelepciune; vita lui fu prescurtata
0 muri la vrista de sase-decI de ani,

cel mai demn de invidiat si de regretat dintro totI regit

SALONA, Romanul, martir, de sa-

bie s'a s6virsit in 23 Mai.

SAMONA, vedi Aviv si Gurie.

SAMSON, a fost roman de neam

rudenie marelui Constantin, carele
impartinduif averea ce-I rkmsese de

la parintl pe la Arad, se duse la

Constantinopole i afland sfintele case

eele de rugaciune i cucerindu-se la

dinsele cu cuviinta, se bucura petre-.

cend sihastreste si se desfata in dumne4eesti1e scripturi, fiindu-I gandul

numat la Dumne461. Dag elk' de

a reposat acolo. Iar einstitele lul

mOste, all fost mutate in biserica st.
Mochie, izvorind taint duiri (27 Iunie).

SAMSON al treilea judecator din

Israel fiul ml Manoah din semintia
Dan, fu consacrat inainte de nastere

prin fagaduinta de Nazireat i -fu

ales spre a scapa pre Israilteni de
jugul Filistenilor. 0 putere extraordi-

nark 11 punea in stare de a 'ladeplini acestk misiune, pe care o simti,

&and veni la Mahanedan; nu se stie
nimic de imprejurarile care-I facura
cunoscuta puterea sa; dar de atuneI

dorinta de a-I cadea in maul neImmamma Filistel, 11 ducea la margenea tkreI lor. La Timna vellu o
fata dintre ci, care-I placu l cu tette

observarile pkrintilor si o cern in

casktorie. In timpul aeesta intalni
un lek, care se amuck asupra Jul
mugind i plin de incredere in puterea sa, se amuck, asupra luI 0-1
sfasia ca pe o capr; cu tOte aces-

tea nu fcu caz de victoria sa, ca

sa nu destepte bknueli pintre kimid. Dupk, ce a sfarsit ea invoelele
pentru casatorie, Intorcendu-se acasa
trecu prin locul unde ucisese leul 0
Oa in scheletul lui faguri de miere,
din care lua s duci rudelor; el puse
o enigma celor trel-deci de nuntasl,
canil dupa obiceIil 11 insotak sk-d

na, 11 hirotoni preot; si era liman

la mirOsa: Din cel tare a esit dulcet k. si din eel ce mananca s'a pro-

de mantuire saracilor d celor ce le

dus mancare. Se pusese i un lima-

dinsul prea cucernicul patriarh Mi-

730

SAMSON

sag. Dar in zadar se muncia* filistenii, si vdend ca nu pot, se rugara

de mirsa si le spue secretul; el avusese slabiciunea sa-il descopere.
Ducendu-se la Ascalon lua hainele de

extra-ordinare. Samson se legase cu

o femee Delila, care-1 trada. Intre-

bindu-1 in ce sta puterea lui,

el

r65punse, ea dad.' l'ar lega cu sipte

funii ude, n'ar avea ce face; filiste-

nil veseli de acista, il legara pte

cisese si se inthse la Tore. Dula in timpul somnului; dar el le rupe
aceia se duse la sotia sa si o gasi intr'o clipa; apol il legara cu enla trei-deci de filisteni pre care-i u-

maritata cu unul din ace! tineri cu

care fusese mai intim; tatal tinerei
credind ca o uraste de cind denuntase enigma, o maritase si of eri lul
Samson mina celei de a doua. Israelitul suparat pleca, dicend: De acum ne-

vinovat sunt de r6u1 ce vol face Fi-

listenilor! MaI Taal prinse 300 de

vulpi si legindule cite dou6 atirna
de cOda lor luminari si le lash' prin
lanurile vriOnasilor si ast-f el focul
cuprindend totul, devasta si gradinele. Filistena inspimintati credura
ca-1 vor imblindi rsbuninduli asupra rudelor femeiei ce voia sa o Ia.
Samson nu se Invoi cu adsta, ci aruncindu-se asupra necredinciosilor,
macelari pe multi si se retrase in
pestera Hetan din semintia Simeon.
Filistenii alergark la arme; ei eraii

Inca stapini, mai ales ca frica numelui lor era Inca generala si 3000
de Omen! din Iuda, neputnd scutura
jugul, venira la Samson ea sa-I scape.

Legat de acestia cu funii noua a

rele moi, dar si de asta data nu is.

bah* in sfirsit a &els, incercare

era, ca daca-i va inoda septe suvite
de p6r atunci n'are nici o putere.
Mai la urma dupg staruintele femeel
II spuse ca dad, va perde p6ru1 nu
va mai avea putere. Conform filga&lintel de nazirat, el null talase
p6ru1; adormind cu capul pe genunchele Delilei, cum era obiceiul in

Asia, i s'a talat prul si Filistenil

11 incunjurara;

el se landa ca va

scapa si de data acista din mina

lor, dar protectia divina il parasi;
el perdu vigOrea violind votul sacru

si ne maI putindu-se improtivi, a

fost dus la Gaza, unde Filistenii II
scOsera ochil, il legara cu lanturI
si-1 pusera la mOra. In starea acista
nenorocita se cai de gresalele sale,
prul incepu a-I creste si puterea-i
veni la loc. Filistenil pregatira o
serbare solemna zeului Dagon, spre
recunostinta ea au scapat de un vrjmas asa de Infricosat. Poporul si

fost dus in tabara vrajmasilor; ei e-

capil natiunei se adunara in tem-

sira inainte ne maI putend de bu-

plul idolului; o multime de privitori

emit adunati si asteptail cu nerab-

curie; de odata Samson rutie legaturile si blind o WA, de magar ce

o gasi acolo, ucise o mie de Osten!,
in sfirsit &anti. un imn de lauda,
aruncind arma de care se servise.
0 sete mare 11 cuprinse si strigind
la D.4e11 esi un izvor inaintea lui.
Alta data Samson se duse la Gaza.

Locuitorii II tinse cursa si asteptail

la portile cetritei; dar pe la mezul
noptei plecind afla portile inchise;
el le lua pe umere si le duse pe un
munte. De aid istoricul trece la cele
din urma imprejurari ale vietel 1111

dare A le aduca pre Samson si a

pune la incercare puterea sa. Eroul

orb fu adus in mijlocul lor si tot!

se veseleart va4endu-1 ast-fellil umi-

lit. El ruga pre D-deil si ulin de

incredere lise sa-1

duck'

intre eel

doI stilpi, carii tineati cladirea si

apueindu-I cu minele, 4.ise: &a mor

cu Filistenill Templul se dirIma;

Samson peri in ruinele lui impreuna
cu miele de vrajmasl, si ast-felIA la
mOrte ucise maI multi dusmani. de

SAMUEL

731

eat in vietg. El a fost judecator in

Israil, timp de doue-deci de ant.

o versa inaintea Domnului si un

post aspru fa impus. Filistenii, in-

SAMUEL (1 Cron. VI, 28. 1 Sam.

1. 20 an. 1116) al einci-spre-decelea

grijati de aceste inceputuri ale ju-

si cel din urmg judecgtor al lui Israil, fiul lui Elcana si al Anei, din

vor putea mai lesne invinge pe o

adunare mai mult religiosa de cat

semintia Levi fu eonsacrat din prun-

eie prin un vot perpetuu rostit de

mama sa, incredintat ingrijirelor lui
Ilie marele preot, iar cand a ajuns
vrista legiuitg, intrebuintat la serviciul Sanctuarului. Purtarea sa din
tinereta a fost cu totul contrarg fiilor marelui preot si chemarea sa se

fgeu prin vestirea cea mai tristg.

Era in una din camerile din jurul
cortului, cand audi, ca-I chiamg pe
nume. Supus si ascultgtor cum era
alergg la Ilie si astepta porunca lui;
dar acesta-1 spune, cg nu-1 chemase;
a treia Org chemandu-1, respunse:
vorbeste DOmne! Servitorul tell as-

decatoriei lui Samuel, credend

cg.

luptatOre, luarg armele si inaintarg

spre Mitpa. Poporul ingrozit alergg
in jurul profetului; el aduse un sacrificiil, chemg ajutorul hi D-d.ell si
se intimplg tot ea si cu luptele lui

Iosua; un vent ingrozitor desparti

tabgra veajmasilor, iar Iudeil ii fugarirg pang in pgminturile lor. Samuel radicg un monument in memoria acestei biruinte. Filistenii dgdurg inapoi orasele si satele ocupate
puserg capat ngvglirilor si de atunci
Samuel n'a fost turburat nici de un
resboiil; el se asezg la Roma, locu-

inta familiei sale, zidi un altar, si

in toti anil cerceta semintiele jude-

cultg! Vestea care o primi era privitOre la ruina easel lui Ilie. La in-

cand poporul.

ceput Samuel se temea sg-1 spue, dar

terea cu eel dol fil ai sei. Ioel si

Abia; dar purtarea lor, facu pre betrinil lui Israel sg cearg un rege

dupg stgruintele betranului VI lam

datoria si renumele sea mangaia pre
popor de nelegiuirile fiilor lui Ilie.
In eurind de la Dan pang la Beerseba, cu totil stieall, c5. Samuel va
fi profetul Domnului.
Dupg mOrtea lui Ilie, urmand ineg

20 de ani de turburare, Samuel fu

recunoscut ea judecgtor a lui Israel.
Imprejurgrile erail grele; Ne1egluirele fiilor lui Ilie conrupsese poporul si necinstise cultul, idololatria

se argta din nal si Filistenil apgsail si amenintail pre Ebrei, earii

erati desngdejduiti si abgtuti, cu tote
cg chivotul se intorsese inapoi. Lu-

crarea cea dintai a lui Samuel ea

profet si judecgtor, a fost de a stirpi
idololatria si a fagadui, eg cu pretul acesta Israel va scapa din manele necredinciosilor. Glasul sell a
fost audit si idolii disparura; poporul se adung la Illitpa intre V eniamin si Iuda; se scOse apg pe care

La betranete profetul imparti pu-

cum ail si alte neamuri. Samuel intristat, intrebg pre Domnul si primi
acel respuns memorabil: supune-te
glasului poporului, cad . nu pre tine
te alungg ca cap, ci pre mine me
inlatura ca suveran; supune-te dar,
dar sa-1 instiintezi de apgsarea ce
o cer ei! Samuel adung poporul si

se incercg a le argta nechibzuinta

cererei lor, si servindu-se de exemple potrivite, le aratg cat de primejdiOsa este puterea absolutg. Dar,
in zadar se incerca el a-I face sa
intelega; exemplele poperelor dimprejur, de unde adusese Samuel dovedi,

craft contra lui; desertgelunea, de a

se asemgna cu dinsele 'intreeu pre
tote, si Israil cerea cu insistentg un
rege. Samuel primi ordin a doua erg
de a se supune vointei poporului si
asteptand momentul, adunarea se im-

prgstig. Provide* preggtise calea

732

SAMUEL

la tron. Samuel fu inqtiintat a fi

gata a primOsa qi sh sfinOsch rege
lul Israel. Eqa din casa luI din Roma
0 se ducea la altar, cend intilni
pre Saul, Iar glasul luI D-defi 11 in-

qtiin a acesta este destinat a conduce poporul. El II spune unde se

girt asinit tathlui sea pre care-I &luta qi apol il inqtiinVezil de marea
misiune ce avea a i se incredinteze.
Care nu atre tine este indreptath
dorinta luI Israil ? Frail sh Aspundl
la mirarea sa, il pofteqte la mash,

Indreptarh cu cererea. El nu consimti

la acesta, dar reinoi sacrarea qi. abdia. solemn. FOrte atrhghtOre gi jalnice sunt cele din urni cuvinte ale
sale: SpunetI in fata luI D-defi cii
a unsului sett; din tinerete ping in

diva de astii-d1 am mers inaintea

vOstrh; de la eine am luat eh boul
sari asinul; pre eine l'am nechjit;
pre nine am aphsat di, de la eine
am primit Asplath 0 sh dat1 inaintea?

Atunci poporul intern' glas strigh:

Nu ne-ai aphsat, qi n'aI luat de la

II d5. locul de cinste qi apol 11 duce

in cash la el. 0 lung& comvorbire
avu Ice pe acoperiqul dasei, unde

nimene nimic! Duph acestii mhrturi-

puteat a vorbesch in liniqte. A doua di de dimin45, petreandu-1 ping

luI Saul sub alt nume; dar atunci

intr'un loc, and poruncea slugeI sale

sh-1 insotesch, de odath dice: sthi sh

te fac s5. audl cuvintul ld Dumnedeli! Turnind apoI un corn de nntde-lemn pe capul s55., dise: Domnul

te unge a El povetuitor moqtenireI

sale! Spre a-1 Incredin0 de vointa
luI D-deti, 11 dhdu trel semne, care
se implinirh pang in sere:, qi-I dadu
intilnire la Ghilgal pentru un sacrificiu de prosperitate, cu ordin formal

de a'l a0epta qpte Vile, era numal

o incercare unit cu multe prevestirl 0 bine-facerea cea maI mare.
Protetul adunh natiunea la Mitpa;

se pare a a voit ail demith puterea in locul in care o primise. Acolo duph ce infrunth poporul pentru indrhsnla qi nerecunoqtinta fath

de Dumnedet, arunc5. sOrta 0 adu

asupra alesuluI lui D-deil 0-1 presinth poporului pre noul rege. La

inceput, and Samuel era inconjurat

din tote phrcile de respect, acesta-i
servea in Ice de putere, pre care o
cedase Id Saul; in numele sei1 este
chemat Israil a merge in contra lul
Nahas,

regele Amonitilor, 0 and

poporul in entusiasmul gii voIa sh

omOre pre acei ce nu vole' sh reeunOsch pre Saul, chtre Samuel se

sire ar fi putut Samuel sh se plingh

a i s'a luat puterea 0 i s'a dat

s'ar fi aphrat pre sine 0 pre Ieliova;

apol aminteqte tOte bine-facerile de
la eqirea din Egipet sub Moisi, fapte
cu adevrat ale imper54iel lui Iehova, condamnit schimbarea ceruth de
popor, dar fligadue0e ajutorul luI
D-deti de va reminea credincIos, 0
confirmh cele dise prin o minune.
Nu este acum vremea seceriplui ?

Voir' ruga pre Domnul a tune 0

sa plOie, ca sa 041 ce mare WI atl

filcut vol cerend un rege. Betanul
taco; 0 de odata tunetul inlocue0e
glasul sii, 'far p101a incepe a mill;

o frica cuprinde pre totl 0 Samuel

cauth a-I liniqti, multamit a intimplarea acesta mhrturisea de dreptatea guvernarei sale 0 integritatea
chemhrei sale. Ceea ce dovedea ch

de 0 numat este cap in Israel, totu0 este profet (1 Sam. XIII, 8).
Ocazia se ivi indath cu sacrificiul
pe care era sa-1 aduch Saul, trebuind insh sa a0epte qOpte Vile. Regele nu aqtepta 0 aduse jertfa singur. Ce al fcut ? intrba Samuel,
0 fare', sh mai asculte indrepthrile

lui, II vesteqte a urinapl seil este

deja numit.

Se mite crede a de atunci profetul intrerupse relatiele cu regele

cunoscendu-I viitorul. Cu tOte aces-

SAMUELSARA

tea nad6jduIa ca va fi ertat, &and

o noull greqala il perdu pentru totdOuna. Samuel il vesteqte din partea luI D-defr sa nimicsel pre Amalecitl ea 0 pre CananeI. Am implinit voia lul D-det, dicea Saul,
dar ce insemneza acel shierat de ol
0 muget de boI? Atund incepe mustrarea lui Samuel, vestindu-1 a duhul lui D-de t. s'a luat deasupra lui;

cu tote acestea lua parte la jertfa

in MO btranilor poporului 0 dupa
ce a poruncit A. omOre pre Agag
regele Amalec4ilor, Samuel se re-

trage la Rama 0 nu se maI duce

la curte.
El plingea Inca pentru decaderea
uneI domnii incepute cu atatea sperante, and vocea luI D-defi II dise:
pana cand vei jeli pre Saul ? du-te
0 unge pre fiul luI IsaI Betleemitul. Cum sit na6 due ? Gaud va audi
Saul miS va moil! Dar dupa porunca
lul Dumnedeil pleca cu o junice pen-

tru jertta. BgtraniI din Betleem eOra inaintea luI plinI de mirare, didud: Oare pentru vre-un bine vii ?
Vitt sa jertfesc DomnuluI rspunse
profetul; curatiti-v6 0 urmati-rn6 la

jertfa. El se supuseri 0 cand Isai

cu fiiI s6I venira la osp6t, Samuel

credea ca Eliab va fi urmapl luI

Saul; dar glasul lui D-deU 11 vesti

ca nu este el. ApoI luand pe rind

pre fill luI Isai vedea ca Bid unul
nu este alesul Domnului. Numal Da-

vid lipsea 0 profetul il aOepta 0

733

ria sa prin un doliu solemn. Se serbOza in 20 August.

SAMUEL martir, s'a svir0t de
sabie in 16 Februarie.
SARA (Fae. XI, 29) sqia luI Abream, se nascu in Haldeia (1906).
Ea urma pre barbatul WI la Haran,
apoi in Palestina Ell i in Egipet, unde
consiri4i a se numi Bora hit Viclenia acsta si frumusqea el o pusera
in pericol, comform cu obiceIurile
de atuncI, dar o sclipa Durnnedeti.
Intristarea acsta a fost numaI tre-

caOre; dar un necaz maI mare de

care nu se putea mangala, era lipsa
de copil. pece ant trecuri de la venirea din Mesopotamia qi pOna speranta avea de a deveni mama; cauta

o mangaere, care pe atunci era obicinuit; ea dadu de concubina lul

Abraam pre Agar, tiara EgiptOna,
in speranta de a vedea moqtenitorI
de la barbatul el. Dar nu qtia Sara
ce necaz va avea in urma Cu ea.
Agar incepu a o despretui; ea se
plinse amar patriarhulul; necinstea
ce mi-a facut, revine asuprea ta; 0
fu data in stapanirea el.
Cu tOte acestea sotia lul Abraam
n'a fost uItata; nurnele sti de'Saral
a fost schimbat in Sara, care-I vestea fericirea de a fi mama, cu tOta
vrista el inaintatk hotarindu-se chiar

qi timpul naqterel (Fac. XVIII, 6

etc.). Fagaduinple acestea s'at intarit mal mult, eand el daduri ospitalitate ingerilor. Cu ocasia acsta

dupli poruner lul D-deil 11 unse rege

Sara, oprindu-se in ua easel, audi

a lui Israel.

cuvintele profetice, care-I vestea pre

Istoria numai vorbeqte de Samuel

de cat atuneI cand dadu asil lui Da-

Isaac; nu-I venea sa crOda, 0 de

vid, prigonit de Saul (1 Sam. XIX

lisari Cara r6spuns acea indoiala.

Dupi ee la Gherar intimpina acelaq necaz ea 0 in Egipet, Sara dadu nacttere le Isaac. Scriptura pas-

18); cand 1-a gasit o scapare lang5,

Rama la Nalot. Se pare ca cu ocasia acOsta sa fi ITN& pre Saul pentru ultima Orli, fari insii sit fi vorbit cu el. Samuel muri si fu ingro-

pat la Rama, plins de tot poporul,

care se aduna spre a onora memo-

bueurie, zimbi pu%in; dar Ospqil nu

triad simplele 0 ating6tOrele expre-

siuni ale bucurid sale ne spune ca

avu fericirea de a nutri pre fiul s6i1
0 bine-tacerea acOsta i s'a dat ea

734

SAII A -SATURNIN

sa nn lase ilia un prepus asupra treg umplu Africa eu sangele creqdreptului WI. Dar armonia nu domni intre fiul servel i i acel al sotiel;
si Sara reusi a indeparta pre Ismail
cu mama sa de la casa el. Sara muri

la Ebron in vrista de 127 de ani

si fu inmormintata in pestera Macpela (12 Decembre).
SARA cuvisa, s'a sevirsit cu

pace in 13 Iu lie.
SARMATA cuvios, s'a shvirsit cu

pace in 30 August.
SARAPAVON senatorul, de sabie

s'a sevir0t in 6 Septembre.

SARVIL unul din fiii st. Terentie
Neonila,

s'a sevisit de sabie in

28 Octombre.
SARVIL i Vevea au fost pe tim-

pul lul Traian. Sarvil era poi-A idolesc. 0 data pe &and aducea jertfe
zeilor si prezida osphtul dat cu ocazia aceea, fu infruntat de Episcopul Barsemeh, ca cela ce era pricin5.

perprei multora; el cu darul lui

Dumne4eli se umili i induplecan-

du-se la cuvintele 'Episcopulul, veni la credinta lui Christos, impreuna

cu sora sa Vevea 0 se botezara de
acel episcop. Lisie guvernatorul adu-se la intrebare pre st. Sarvil
mai intal I] batu eu tolege, apol
macelarit cu sabiele i strujit pe obraz; legandul ea manele inapol Ii
batu preste pantece; 11 spanzura de
o mana si iarasi strujit i batut.
L'ali ars cu toren' preste tot trupul
puindu-1 in tease si stringendu-1
Cu verteje muncitoril, l'a ferestruit
si in cele din urma II talar capul;
ast-fel a luat cununa martirului

impreunk en sora sa 29 Ianuarie.

SATIR martin, s'a sevirsit impre-

una cu st. Perpetua in Februarie I.

SATURNIN. Imperatul Dioelitian
pornncise tuturor crestinilor, sub pe-

tinilor. Este adeverat ca se &ail si

de acel ce se sup aniail; dar num5rul eel mai mare preferafi mai bine
O. mra de cat sa se nimicesca cartile sfinte. Abitina, oras al provinciel proconsulare din Africa, deveni
teatrul acestul resboi declarat in
contra crestinilor. Saturnin preot in

acel oras, sevirsa sfinta liturgie in

casa hit Octaviu Felix. Magistratil
fiind informap, venira cu soldap si
arestara patru-qeci i none de crestini de ambele sexe. Cei mai insem-

nap erati preotul Saturnin cu patru

fii ai set; tinerul Saturnin 0 Felix,
amandol citeti; Maria feclOra si ealugarit s; Ilarian, inch copil, Datif
senatorul, Ampelius, Rogatian 0 Victoria. Datif mergea in fruntea acestui

sfint batalion. Saturnin incunjurat

de o ilustra familia mergea langa el;
amandol erat tacuti.
Ducendu-1 inaintea Magistratilor,

el marturisira cu indrasnla pre Iisus Christos, el ehiar judecatoril le

dadur5. dreptate. El indreptah intru
cat-va grepla episcopulni lor Fundan, care dg.duse cartile 'sante. Dar

and volah sa, le arunce in foc, atunci, cu tote ca era senin, o p101e
mare stinse focul si o grindina stria.
tta campia de alaturea. Cu tote acestea judecatoril din Abitene pusera
rarturisitorii in flare si-i trimise la
Cartago, unde era resedinta Procon-

sulului. El plecara plini de bucurie

el ati fost legati pentru Is. Chr., si
multumindu-I necontenit prin imnurl
yi cantari in tOta c5latoria.
Sosind, 1-at adus inaintea proconsulului Anulin, care incepend a in-

treba pre Datif de ce conditie este

si daca a fost j el la adunarea ere-tinilor. El respunse: Sunt crestin

dpsa de mrte, a da sfintele carp

ca sil fie arse. Crestinil se improtivira i apol incepu acea crude: per-

am fost i eu fata. Intiebdndul apol,

eine a convocat acea adunare i undo

secutie, care in timp de un an in-

Deci a poruncit sa-1 intinda pe rta

s'a

tinut; nu i s'a respuns nimic.

SATURNINSAVA

0 se-1 sfeqie en unghil de fier, lar

sfintul rabda eu multe vitejie. Mai
ales se distinse Victoria. Ea avu fericirea a cunaqte adeverul din pruncie, iar dragostea pentru feciorie o
fecu se. renunte la o ce.setorie in con-

ditiunl forte bune. In diva nuntel ea

fugi inteo bisericl. Ea dorea fOrte

mult a lua pe range cununa fecio-

rid 0 pre cea a martirului. Fiind

de naqtere distinse qi sora lul Fortunian zelos aperetor al peganismului, proconsulul intrebuinte tOte mij-

IOcele a o amegi. El o intrebe mai

Intel ce religie are. Sunt cre0ine,

respunse ea. Fortunatian voi se o
scape dicend ce e nebune. Victoria,
care se temea ce va perde ocazia de
a-0 versa sangele pentru Is. Chr. dovedi prin cuvintele sale pline aq, intelepciune, ce, judeca mai bine de

cat altii 0 ce, imbratiqase cre0inismul liber 0 in cuno0in te. de cause.

Proconsulul o intrebe apol dace, ar
voi se se intrce cu fratele sell. Nu
pot, dise ea, pentru ce. sunt cre0ina
0 nu cunosc alp.' frati de cat pre
acel ce pezesc legea lui Dumnedeil."
Proconsulul ultand apol calitatea sa

de judecetor, incepu a o ruga cu

multe steruinth se-0 alba' mile de
dinsa 0 se-0 pestreze vita; dar nu
putu scUte de la ea mai mult de cat:

ti-am spus ce aunt cresting 0 am

fost la adunare". Anu lin vecrendu-se
invins, o trimise in inchisOre, cu
ceI-1-alti, pane ce era se. rostasce sen-

tinta de mOrte care nu intardie.

Proconsulul se incOrce a invinge
pre Ilarian cel mal tiller din fill lui
Saturnin, leudandu-se ce-1 va invinge

pentru slabiclunea vristei sale, dar

s'a omega. Sfintul fere nicl o sfiele

respunse: Sunt cre0in, am fost 0

ell la adunare de bung voia mea, fare
nici o constringere". Proconsulul, care

nu Oka ce insu0 D-deil se

lupte.

in martiril sei, 11 ameninte cu pedepse copilere01, dar sfintul ridea:

735

Am se-ti tal nasul 0 urechile. El

respunse, poti se, fad' i acesta, dar
sunt cre0in. Proconsulul plin de manie il trimise in temnite, iar copilul clicea: Multumescu-ti DOmnel

Toti ace0I martini '0 dedura vieta in chinurile cele mai grozave.
SATURNIN martir, s'a sevir0t do

sabie in 12 Februarie.
SATURNIN martir, s'a sevir0t
de sable en Rufin in 7 Mai.
SAVA ave. in Palestina (532).
Sava, unul din eel mai celebri patriarhi ai ordinului monahal din
Palestina, se nescu in an. 439 la
Mutalase, lenge Cesarea Capadociel.

Taal sea se numea Ian 0 mama sa

Sofia, amen dol renumitl prin nasce-

rea qi pietatea kr. Ian urma profesiunea armelor, fiind obligat a merge
in Alexandria Egipetului, lue pe femeea sa cu sine, Tar pre fiul see Sava
il recomande liii Hermia, cumnatul
sell, care avea se, ingrijesce qi de averea sa.

Femeea lui Hermia se purta aqa

de aspru eu tinerul Sava, in cat
dupe trei ant' el se retrase gi se duse

la Grigorie, unchiul set dupe tate,

cu speranta cii va trei mai bine. Gnigorie insareinandu-se en educatia ne-

potului see, voi se aibe qi administratia averei sale. Cei doi unchi se
certare pentru acesta 0 avure proces. Sava care era de un earacter
pacinic, se intriste, de aceste imperechere, provenite din interes; 0 harul lui Dumnedeil lucrand asupra i-

nimei sale, se hoteri a renunta la

niqte bunuri care pricinulaa rele aqa
de marl intre inneni. Se retrase intr'o
menestire numiti Flavinia, o leghe

depertare de Mutalasc. Staretul il

primi cu bucurie, 11 initie in sciinta
sfintilor 0 in nevointele vietei monahale.

Unchil lui Sava, orbiti de avari-

tie 0 ura, se neliniltira putin. Se

ru0nare de purtarea lor 0-1 indem-

736

SAVA

ndA se Iasi,: din menastire se-1 dea

averea 0 se-1 face om in lame. Sava
respinse propunerea kr; el gesea man-

geere in purtarea jugului lui Christos 0 mare bucurie sinitia unindu-se

en D-4eil. Remase dar In hoterirea

sa, de a se gandi nitmai la bunurile vecinice. Rivna sa era mai pre

se urma sub st. Eutimie. Se arunce

la pici6rele acestui aye sfint 0-1
ruge cu multe lacrimi se-1 primsce
in numerul ucenicilor sel. Eutimie

11 creq.0 prea finer, ea se traiasce

in lavra lui, de ore ce o singuratate
perfect ii. se potrivea numai celor in-

naintati. Lavre se nume0e un nu-

sus de vrista lul, pe range rugeciune

mei. 6re-care de chilii sail locuinti

se nevoia cu umilinta 0 omorirea

trupului, pe care cu drept cuvint le
privea, ca mijlOce potrivite spre a

risipite in deeert. Eutimie 11 duse

intr'o menistire aqezate la pOlele

cli0iga cele-l-alte virtuti.

Inteo cli lucrand la gredine, ve4u

muntelul 0 conduse de Teoctist. Era

un feliA de noviciat pentru acel ce
doreafi se traiasee. in lavre, departe

un pom Incereat cu mere i luand, voia

de Ierusalim ea la patru sail chid

se guste, cu tete ce nu venise tim-

leghe.

pul pranzului. Gandindu-se ce era o

Sfintul indoi nevointele In me-

ispite, arunce merul la pemInt 0-1

zdrobi cu piciOrele. Spre a se pedepsi 0 a se stepani 0 mai bine,
se hoterl a nu mance pinue in tOte.

nestirea st. Teoctist. Fiind tare 0

senetos ajuta pre toti fratii, cerand
lemne 0 ape prin case, servea pre
bolnavi cu multe griji 0 iubire; la

vi6ta luT. Invingendu-se pre sine, Inainfo: lute in cele-l-alte virtuti. 1::liva
lucre rugfindu-se 0 priveghea o parte

diferite exercitii era tot-duna eel

din n6pte. lntrerupea lucrul sei1 nu-

mai spre a redica manele la ceriu

0 se odihnia putin spre a nu slebi
en totul. Se ferea de trandevie, care
mai ales in tinerete este izvorul tuturor relelor. De 0 era cel mai VI.ner din frati, li intrecea pre toti.
Cel ce facea panea in me.'nestire pusese haina sa in cuptor se se usuce
0 apoi uitandu-o aprinse tocul. Sava

care era de fate, intre in cuptor 0

lue haina trecu prin fleceri fere se
fie atins. Acsta se considere ca un
semn vellut al protectiei divine.

Sava era in vrIst de 18 ani,

dintei 0 ep cel de pe urme. Dumnecleil ingedui ca virtutea sa se. fie

incereate cu o ispite.
Staretul seil II porunci se lusotOsce pre unul din frati care merges
la Alexandria cu 6re-care trebuinte.
Perintii sei, carii ere' acolo, 11 recunoseure 0 se silira din tOte puterile a-1 face se. se lase de starea
ce a Imbretiqat'o; fegaduindu-i o po-

sitie bung in lame 0 lin loc in ar-

mee.. Sava le Wu a Intelege di

nu le p6te implini dorinta fare a
se face vinovat de apostasie fate de
Dumneq.eit L'a indemnat apoi, ca

cel putin se ia o slime Insemnate

de bani pentru trebuintele sale. Dar

cand cepete invoirea se caletorsce

la Ierusalim. Planul seri era sii vadit

nu voi sll ea mai mult de cat trei

bucetT de aur, pe care le Mu sta-

locurile sfinte c d se se intarsee prin

retului dupe. IntOrcere.

exemplele pusnicilor din acea tare.

Petrecu larna in Menestirea lui Pa-

La vrista de 30 de ani, ceru void

ea se petreace cinci qile pe septe.
man intr'o peqterii; ceea ce se in-

sarion, guvernate de ava Elpidie.

Toti fratii folosindu-se de virtutea

lui, voirl se-1 oprsee la ei; dar iubirea sa pentru Were 0 singuratate
11 gen se alge mai bine vita ce

voi intrebandu-se 0 st. Eutimie. Prac-

tica un post riguros gi Imperta tot

timpul in rugaciune 0 lucrul manelor. Paresia mnstirea Duminice. sera

SAVA

si lua cu sine cate-va ramure de fluid Sambata climinta, se intorcea

cu cinci-4eci de coplete pe care le
facuse. Obieeiul era de a face ()tee
pe (411.

Cinci ani se petrecure ast-fel.

In fine st. Eutimie 11 alese spre

a-1 inseti in retragerea sa pe care o
fficea in toti anil cu unul din ucenicil set anume Dometian, in pustia
Ruben, uncle se crede ca a postit
Mantuitorul patru-cleci de i1e. El se

duceati acolo in pia de 14 Ianuarie

ri remaneak papa' la Duminica Stalparilor. In una din aceste retrageri,
Sava, istovit de o sete grozava, fu
apueat de o slabiciune aqa de mare,
ce. era gata s mOra. Entimie se ruge;

apoi lovind. pkmentul cu bastonul,

eg ape.. Sava, bend capat iarag
puteri 0 se simti perfect vindecat.
Du$ mOrtea sfintului Eutimie, lenea se introduse in mangstirea lui
Teoctist. Sava se retrase spre Orient
intr'un deqert unde locuia st. Gherasim. Demonul se incerce, sa-1 inspaimante, aratandu-se sub forma diferitelor animale selbatice; dare. el
l'a alungat prin rugaciune. Dupk ce

a trecut patru ani in dgertul acesta

q'a fixat locuinta, dupa ingiintarea
cersee, inteo pegera pe inaltimea
muntelui, la paele caruia curge riul
Cidron. Fiind-ca apa aceea nu era
buna de bent, cauta alta forte departe, 0 null pOte inchipni cine-va
cate necazuri avea pn s o duck
la locuinta sa. A fost silit se, lege
de lqa pegerel sale o funie care po-

737

nici. El nu voi mai Intel s5,-1 primOsca, dar in sfirgt a eovirgt mila.
Infiinta o alt.& lavra care fu locuita
de Opte-cleci de pusnici, toti forte
zelog pentru desavirgrea starei lor.
Arata fie ceruia locul undo trebuia
A:0 faca chilie. Fiind-ca nu aveati
apa, sape. la piciOrele muntelui ci
rugandu-se lui D-clek, gag isvorul.
Zidi i o mica bisericute, cu altar. Numerul ucenicilor set era in putin

timp pane la o suta-cinci-clecI i fa silit

ail naafi lavra dincolo de torent. Ve-

ghea asupra tuturor i avea grija

cea mai mare a le procura cele necesare

Le da sfaturi sa-g invinge patemile

0 s. descopere me0egigirele Demonului, sa birulasee. navalirile lor
sa se rOge en caldura qi staruinta.

Spre a le lua off ce pretext de a

parasi singuratatea lor, le procura
prin mijlocirea ,unor persOne milOse

tot ce avead trebuinte.

Lavra sa n'avea preot qi credea
Ca un calugar nu trebue sit aspire
la onOrea preotiel; pe de aith parte
iareg se mahnia el nu putea sa aibk
mangaerea sufietesca de a asculta
slujba dumnecleeasca, de cat numai

atunci &And se ivea cate un preot

strein. Avu durerea de a vedea pre
unii din ucenicii si reseulati, caril

se plansera la episcopul Ierusalimului Salustik. Plangerile lor nu era-4 intemeiate dar' gasea c lipsa de

preot era fOrte simtita. Chema pre

Sava 04 facu preot. Prin acesta ne,
multemirile inceta 0 se facu 'fare*

gora pana la pOlele muntelui. Cand

pace.

se urea, se tinea de dinsa, caci al-

St. Sava era atunci de einci-cieci

ri trei de ani. Stralucirea sfinteniei
sale adaogandu-se pe fie care 4i, II
veneak ucenicii din laturile cele mai

mintrelea ar fi &Out in *ail. Se

nutria cu erburile selbatice ce ereqteak pe munte. In sfOrgt funia aratand unde este, teranil patrunse in
pegera. Dupe aceea II adusera in unele dile, pane, branza, smochine gi
altele. Erak cinci ani de cand trala
aqa, cand mai multi servitori ai ml
Dumnesled venire, la el sa-i fie uce-

indepartate. Fiind-ca printre dingi

erak Armeni, le dadu o biserica deosebita, unde-g faceak servioiul divin

in limba lor; dar se duceak la biserica cu cei-lalt1 frati pentru st. Jert-

a 0 im partegre.

47

738

SAVA

Murind tatal lui Sava, mama sa

pestera unde locula un lel Pe la

veni sad yea: si sa slujsca -mi. Dum .

mezul noptei venind animalul si gasindu-1 pre sfintul adormit, II apuca

nederi sub conducerea lui. Cu banii

ce-i avea la sine, zidi doug spitale,

imul pentru streini si altul pentru

bolnavi. Mai zidi si al treilea spital la Ierihon, cu o manastire pe un
munte vecin, numit Castel. In fine
intemeia in apropiere 0 alta manastire, dar mai mica, spre a primi tineri pre care-I invata psaltirea si se
pregateaa pentru viOta religiOsa. De

aci ei treceati in manastirea Castelului, si cei mai desavirsiti veneail apoi

in lavra sfintului. Salustiu patriarhul Ierusalimului, din respect catre

Sava, l'a numit exarh sail superior
tuturor pusnicilor Palestinei, cum numise pre Teodorit exarh tuturor chinoviarhilor de acolo.
Dup5, incheierea praznicului Epifaniel, Sava, ca si Eutimie se retra--

incet cu dintii de marginea hainei

spre a-1 trage afara. Sava se destepta

si nu se ingrozi de vederea leulul;

ci Incepu sa citesca utrenia cu glas.
Atunci leul esi din pestera si dupa
ce servitorul lui Dumnedeil terminl
rugaciunea, intra larasi 0-1 apucii

de haina sad seal afara. Sava-i

spuse ca pestera era destul de mare

ca ar putea trai amandol acolo. Animalul pleca c3i. nu se mai intOrse.

Huta caH gasira pre sfintul In

pestera sa, fura asa de patrunsi de
cuvintele Jul, ca se caira de faptele
lor. Multi alergail la dinsul spre a
servi lui D.det. Dar pentru multimea ce venea si turburarea ce-I pri-

cinuia se retrase din locul acela,

unde se forma o manastire. Dula

gea in pustie. In tot timpul postului mare, nu mance alta-ceva decat

ce a gustat cat-va timp dulcta singuratatei, nu s'a mai putut stapani,

sfinta impartasire pe care o lua sam-

stiind ca unil frati erail turburati.

Se hotaii sa se duca la lavra sa.

bate si duminica. Cand lua vre-uu

ucenic, il oblige salt): l'a de mancare

cu el. 0 data gasi un pusnic, care

traia singur de trel-deci si opt de
ani, fara alta mancare decat erburi
slbatice, ce cresteat prin prejurul
chiliei sale. El vorbira impreuna de
cele duhovnicesti. Dar in anul ur-

mator, &and Sava s'a dus sal mai

vada, l'a gasit mort; dupa ce I-a cetit
rugaciunile obicinuite l'a inmormintat.

Patriarhul Salustiu muri in 493

si avu de urmas pre Ilie. Calugaril,
carii Mai inainte se sculasera contra
superiorului lor, se revoltara din nor";

ei se adresara lui llie, cu speranta

ea acesta-I va primi mai bine ca
predecesorul sail. Afland Sava de cele

ce se petreeeail, se retrase in secret

dicend ca se Vote improtivi demonilor dar ea trebue sa cedeze Omenilor pentru dragostea pacei. Se duse in
deyertul Scitopolei 0 intra intr'o

Dar in loc sa-I gasesca linistiti, vadu

ca numarul nemultmitilor crescuse.

0 vie durere simti pentru orbirea

lor si in zadar intrebuinta tote mijlOcele spre a-I impedeca, cad inimile

lor erat prea impletrite.

Se retrase lane/ Nicopole si trai
cat-va timp sub un arbore, acoperindu-se cu fot si mancand. fructe. Sta.

panul locului li zidi o chilie si. se

ingriji de intretinerea sa. Indata
dupa aceea se forma o noug 'Tanastire in locul acela. Patriarhul Ilie
ii porunci sa pue -an egumen si sii
se IntOrca la lavra sa. In acelasi
timp scrise celor ce o Jocular', ea
sad primesca. Calugaril resculati se
infuriara; ei darimara turnul si retcurb'. si alte prostii; dupa care se
retrasera in ruinele "mei mattastiri
darimate de riul Tecoa. Cu departa-

rea kr se facu pace. Sava se folosi

de acOsta spre a stabili ordinea. Dar

AAtA

739

necontenit se gdndea la ncenicii lui

rsculati 0 nu ineeta a v6rsa lacrimi pentru sOrta bor. Le trimise

bani, se, alba en ee trdi, i All

Iustin nrmapl lui Anastasie, Inbea pre ortodoxi i d'adu paces bisericei. Sava profite, de ocasia at:6sta

i o biserie. Mi la acesta-I gen

sd se &Masa; ei m'arturisire, grepla

spre a merge In Cesarea, la Scitopole 0 in alte locnri. El Inveta pre

edlugdri 0 pre credincio0, carii se

0 se supusere, staretului bor. Sava

le (Mu Un igumen, i dupe aceea

lasaserd a fi amdgiti i pnse pre multi

factt

duserd o viOttt bung.

Afacerile bisericei din orient erad
atunci frte nelini0ite. Impgratul

Anastasie favorisa entihianismul gi

exilase pre mai multi episcopi ortodoxi. Patriarhnl Ilie trimise o deputatiune, compus e. din mai multi stareti renumiti, intre carii era 0 Sava,
spre a opri furia perseentiunel. Sava

era in vristd de dpte-leci de ani,

cdnd facu Calrdoria aceea la Constantinopole. Serge% esteriornlui sed, facu

pre oficerii de la 'Arta palatulul sit

nu-1 lase al intro en cei-l-alti trimiql. Sava se retrase intr'un ungher

spre a se ruga. Imperatul, cetind

epistola patriarhului care lends mult

pre sfintul, intrebd nude este. Mutindn-1 l'a gsit intr'nn ungher cetind psalmi. Imperatul dadu vole
staretilor se-tiA arate fie care dorinta
sa, totl se indreptard en cereri, afard de Sava. Ffind c Impratul 11
silea ad se explice, el il rugd se
dea pacea bisericei i s nu mai
persecute pre servitorii sel. Anasta-

II dlidu o mie de galbeni, de

milostenie. Sava petrecu iarna la
sie

Constantinopole 0 se ducea adesea

la Imperatul, ca se-1 chrt acela pentrn care venise. Anastasie poruncise

sd se tie la Sidon nu sinod, unde

s'a condamnat sinodul general din
Calcedon; i episcopii carii se improtivire. de a subscrie condamnarea

adsta ad fost exilatt Cu tote acestea until pre patriarhul Ierusalimului, dupii stdruinta lui Sava. Dupe,
ce I-a dat semne de stima i respectul sed, l'a Irtsat s. plece in singurdtatea sa.

sll se lase de eresie. 0 seceth, care

pustii Palestina timp de cinci ani,
a fost urmat e. de o gme generale,
in tard. Sava se puse pe ruglciune
gi avea grijd a intimpina nevoile
miindstirei. In fine Dumnecled d'adu

o p101e abundent care nmpin Palestina de bucurie.

Era de noue4eci i nnul de ani,

and dupe. rugdeinnea lui Petrn, patriarhul Terusalimului, fcu a doua
edlatorie la Constantinopole. Obiec-

tul acestei cdatorii era, de a justifica pre cre0inii din Palestina, cari
all fost pdriti la curte. Iustinian,
care ocupa atunci tronul imperial,
ii primi en cinste 1i-1 ditdu tot ce
cerea. I-a dat chiar i veniturile anuale pentrn intretinerea mAndstiri-

lor sale. Sfintul *into ii multdmi

respunend, ce.luge.ril sei n'avead tre-

buintli de acele venituri, pe &tit

vreme vor servi lui Dumnecleti. Dar
II ruge, de a scnti de imposite pentru un timp Ore-care pre poporul Palestinel, rulnat prin pustiirile Same-

rinenilor; a zidi un spital la Ierusalim pentru inchindtori i o cetate

spre a pnne pre pusnici i dlugdri
la addpostul ndvidirilor barbare; a
da cdte-va odOre bisericei, ce se zidise in cinstea sfintei Feeibre; in fine
a da protectia sa ortodoxilor. Imp&
ratul Ii implini Vote cererile sale.
Inteo 1i pe and Iustinian se ocupa cu niqte afaceri pe care-1 priwad, fatd find i sfintul, acesta se

retrase la ora a tract spre a se ruga. Ieremia, care-1 insotea, II observd

ce. adsta nu se cuvine a face pentru respectul majestdtel imperiale.

Fiul met; lin el, Imperatul 'ol face

740

SAVA

datoria 0 nol sa ne-o facem pe a

nstra. Rlispunsul acesta dovedeete
cat de credincios era el in implinirea datoriet

marturisiaii pre Christos. Experienta

11 dovedea ca adevhatil credincio0

ordinile impratulni, care fuel' date

nu se tem de munci 0 ca nimic nu

este in stare a smulge credinth din
inimile lor. Nu se qtie nici numele
mid numrul gotilor martirizati cu

magistratilor din Ierusalim, Scitopole

ocasia acOsta. In minologiele grece0i

0 Cesarea 0 pretutindene executate

cu cea mai mare sfintenie. Indata
diva intOrcerea sa in lavra, se bolnavi. Patriarhul '11 indemna sa fie

sunt cinci-ded 0 unul. Dar cei mai

insemnati din ace01 viteji ostaqi ai
lui Christos sunt Neehita 0 Sava.
St. Sava, got de naqtere, a fost
convertit la cretitinism Inca din tinereth. Tot-deauna a fost model de
supunere, blandeth, umilinth 0 alte
virtuti cre0ine0i. Era bun en totii,

Sava se intOrse in Palestina en

dus la o biserith vecing, unde-1 servi

eu manele sale. Sfintul suferea cu

o rabdare 0 liniqte mare durerile

ode mai grozave. Simtind c5. se apropie ors din urma, cern sii. fie dus

in lavra 0 designa de urmag pre

Melita din Berit, pe care-I slatui
forte mult. El mai WE patru dile
in care timp nu v5du pre nimenea

0 trilla numai cu Dumnedet. El

dar on demnitate; adevhatul vrajmaq

al prefacatoriei 0 amagirei; sirguin-

dos, modest, iubitor de pace 0 tacere; zelos tii activ pentru cele privitOre la onOrea cre0inismu1u1. Dorinta Ini cea mai mare era de a impo-

muri la 5 Decembre 532, in vrista

dobi altarele 0 a data in biserica

de nou5-dec1 0 patrn de ant, in care

di se 0 serbOza de biserica orientala
0 apnsanfi.
Lavra st. Sava impodobe0e 0 astadi locurile sfinte; Tar manastirele

landele Domnului. Adesea petrecea

(Ale 0 nopti in rugaciune. Vieth lui
a fost o pocainth necnrmata. Fngea

tOte din orient se tin de rinduiala

dragostea de virtute prin .cuvintele

0 exemplele sale. Neinoetat ardea

bisericsca stabilith de acest mare

pfirinte al bisericei.
SAVA Gotul (372). Nimic nii dovedgte mai mult divinitatea religiei
ereqtine, ca chipul on care s'a sta-

bilit in lame; desbracata de oil ce

ajutor omenesc ea birui tOte incerthrile filosofilor 0 imp5ratilor pagani.
PopOrele barbare vrjmage neimp5.-

cate ale Romanilor se *eat c54 del

mana prin nra ce purtah ncenicilor
lui liens Christos; dar s'at vdut 0
ei sub jugul sfint al oredintei. Intre
barbarii, mini primira cregtinismul,
Gotil mu se distinsera prin o convertire sincera; multi insa sigilath

de slava deearth au cea mai mare

Ingrijire 0 indemna 0 pre altil la
de dorinta a mari pre Iisus Christos. Magistratit 0 eel mai de capitenie,intre goti, se incercara sit distruga religia cre0ina. Perseoutia incepu

indatorind pre credindoel a

mance carnuri oferite idolilor. Una

dintre pagani, caril aveafi rude pintre cresitini, se gateau a le scapa
viOta mijlocind la oficeril indatorati
on execntarea ordinului, ca sa le dea
came comuna 0 care nu fnsese jertfita idolilor. Sava condamna acesta
purtare nedemna; nu numal ca nu
mance aceste carnuri, dar declar

ca el nu mai prive0e ca cre0ini

pre toti credinclogii carii ar manca

credinta en sangele lor. Atanaric regels Gotilor, v5dend Ca se mfireqte

pe fie-care di numrul credinc1o01or,
aprinse focul unei persecntil violente

din acea came. Prin acOsta declarare

curajosa, impedeth pre multi sa cada
in curse. Altii gasindu-1 prea aspru

Contra acelor din supu0I sn, caril

0 prea scrupulos, 11 alungara din

SAVA

orafful in care locula; dar dupg cat-va

timp rat chemat inapol.

In anul urmator, persecutia se re-

inoi 0 un comisar regese veni in

orafful luT Sava ea fig urmarkea
pre InchinatoriT lul lisus Christos..
Catl-va locuitorT jurand in fata
altarulul, ea nu aunt crefftinT pintre
ei, sfintul se infatiffii. 0 dise celor
ce vole" sa faca juramintul Nimene
A. nn jure pentru mine, cri et sunt
crefftin". Cu tote acestea comisarul
porunci A' se faca juramintul. CeT
mai principalT cetatenT dupli ce at
ascuns en grija pre crefftinT, jurara
ca numaT un crefftin este in orafful
kr. Comisarul porunci sa-1 aduca 0
Sava se infatiffl cu indraznl. Intrebandu-1 co avere are, 0 rlspundandu-se, el nu are alt-ceva de cat
halna ce o purta, l'a despretuit 0-1
privea ea pe un om nesocotit, care
nu putea face niel bine, nici WI.
Persecutia aprindandu-se din not cu
furie pe la serbatorile pafftelor din

anal 372, Sava se &idea, cum ar

putea sit serbeze serbatOrea adsta.

I-a venit in gand sa caute pe un

preot anume Gutica, care locuia in

alt oraff ; dar pe cand era pe eale, a
a fost infftiintat in chip minunat, sa

se intorea la locul de unde a plecat 0 s serbeze pafftele cu preotul

Sansala. Trei dile dupa serbare, Atarid, fiul until printiffor din partea
locului, intra nOptea in oraff cu 6menT inarmati. 0 se duse la casa lul
Sansala, care dormea linifftit, dupa

ce Pad prins, II Indira cu lanturT

741

ffi dug lovirile ce mI-atI dat a zdruncinat macar corpul met." Necredincioffil ne zarind nieT o urm din crudimes lor, devenira 0 mal furioffT.
ET luarli una din osiele caruteT, To

legara de gat 0 apoT intinclendu-I

manele le legara de capetele osieT,

tot asemenea legara 0 piethele de

ceTa-l-alta osie 0-1 chinuira ast-fel

ei tOta n6ptea, dar dupa ce at adormit muneitoriT, femeia la care erat el deslega pre servitorul luT Bum-

nedet. El nu voi sa fuel., cu tote

ca ar fi putut sa scape cu multa uffurinta; rlmase in casa acesteT femeT ffi-I ajuta sa &Ana de mancare
pentru slugile sale.

Facendu-se OA, Atarid pommel

sa-I lege manele la spate 0 sit-1 spanzure de o grinda. Cat-va timp dup aceea i se aduse MI 0 preotuIuT Sansala,

carnurT inehinate idolilor; dar ei nu

voira sa manance. Carnurile acestea, dise Sava, aunt neeurate 0 spurcate ca 0 acela ce ni le trimite."
Unul din sclavil lui Atarid, iritat de

cuvintele acestea l'a izbit in plept

cu lancea sa sa de tare, ea top.' eel

ce erat de fata credeat ca Pat o-

merit. Cre0 Ore ca m'aT omorit ?

dise sfintul Sava celul ce-1 lovise.

Te asigur el n'am simtit eel mai

mic r6t, ea 0 cum ai fi aruncat on
-an floc de lama in pIeptul met." Atarid, informat de tote aceste imprejurfiri minunate, nu a fost atins
catuffl de putin; el porunci din contra ca Sava sit fie supus mortal:.
Preotulul Sansala I-a dat insa li-

0-1 arunca intr'o caruta. Iar pe Sava

bertate 0 l'a slobodit. Sava a fost

'11 rapi din patul s6ii 0 nu-I-a ingaduit nici sa se imbrace. SoldatiT

this pe margenile riulul Muset, spre

a fi aruncat. Patruns de o sfinta
bucurie, el binecuvinta pre Dumnedeti 0-I multami ca l'a invrednicit
di patimosel pentru slava numeluT
slt. Cn Vote acestea soldatiT insar-

il tarlra printre stand 0 spinl 0-I

zdrobira corpul cu loviturT de bieTt

0 bete.
Fficandu-se ditia, sfintul dise perNu m'ati. tarit gol prin

secutorilor:

stand 0 spill ? Vedet1 daca pieT6rele mele au cia maT mica zgaraetura

einatt cu conducerea lul iffT *eat

unul &are altul: Nevinovat este omill acesta, de ce sit nu-1 lasam sa

742

SAVASAVIN

se ducA unde-I va plAcea, Atarid nu

va eti nimic." Sava care-I asculta

le 4ise: Ce vg folosesc cuvintele acestea, grAbiti 0 faceti cum v'a poruncit. EA vAd dincolo de riA ceea
ce vol nu puteti vedea. Ved pre cel
mil trebue sA primescl sufletul met,
ca sil-1 duel 'in locagul mirirei; a-teptii numal momentul nand va fi
despArtit de corpul met." Soldatii
luandu-1 il aruncarrt 0-1 cufundarA
in spit on osia ce-I era legata.' de

riulul BuzAii, 0 q'a s'aver0t vita

in acel rit al trei nOstre.
SAVA martir, s'a Avireit impreuna cu st. Barahisie in 29 Martie.
SAVA martir, a fost spanzurat de
.o ramurA de smochin in 1 Mai.
SAVA stratilat, a fost general la

Roma pe timpul lui Aurelian, got

de neam 0 eyelid credintit in Christos, avea grija sfintilor ce erail prin
temnite inchiel. Deci pentru curAtia
vietei sale 0 pentrn nevointa bung-

git. Murind ast-felit prin apti 0 tiitilor, gonea de la bmeni duhuri

prin lenm, vice autorul actelor sale,
exprimg prin acest indoit fent de
muncA, ce/e doug siznble ale mantuiref rnenilor, adecii botezul 0
crucea. Martiriul sAil se intampla in

12 Aprilie anul 373, sub domnia

lui Valentinian 0 Valent.
Soldatil scOserl corpul s6A din aprt
0-1 lsarA pe mal, Ilea sii-1 IngrOpe

dar cre0inii din acel loc, aflaii mijlocul de a impedica fiarele sii se apropie de el.
lulling Soranus, ducele Scitiel fi.i
mare servitor al lui Dumne4eii l'a
rAdicat 0 l'a trimis in Capadochia
tara sa natalit. AcestA trimitere fu
insotitg. 0 de o epistolg in care se
an istoria martiriului sfintului Sava
0 care epistolii, o trimite biserica din
Gotia eatre cea din Capadocia, ea se

sfiree0e est-fent: Aveti grijA sit'

sevir0til sfinta jertfii in line cand
prea fericitul martir a fost incoronat; faceti cunosout celor-l-alti frati,
pentru ca 'in Vit.& biserica catolia
0 apostolici, s'A,' se laude 0 so, se
binecuvinteze Domnul, care a binevoit sit preamurescii pre servitoril

viclene. Fiind pirit apoi c5, este cree-

tin a mere la impAratul 0 lepridandull briul, care era semnul demnit4ei sale, mrturisi pre Christos.

Deci fu spinzurat 0 ars cu faclii,

blgat intr'o cAldare ce ferbea cu
smOlg,

din care eeind nevatumat,

trase la credinta hit Christos qptecleci de elini, cfirora li s'aA Wet

capetele pentru Christos 0 se incununarit. A doua brit stand sfintul
la intrebare, Intl.:hit fiind mai infai

in temni, fu aruncat inti'o apa. 0

woe fie luat minim martiriului,
in 24 Apriel.
SAVA Arhiepiscopul Serbiei, ctitorul Hilindarului, s'a sAvir0t in 14
Ianuarie.
SAVA Nigdeli tet-mArturisit in

Constantinopole 0 e'a ingropat in

Cuciuc-Caraman la anul 1732; s'a
sAvir0t de sabie in 12 Noembre.
SAVAIN unul din martirii caril
s'aii siSvir0t on st. Ipolit in 30 Ianuarie.
SAVATIE era pe timpul ImpAra-

tului Prob 0 stand inaintea guver-

giele grece0i, cal 0 cele romane.

natorului din Antiohia, 0 butandu-1

forte r6A, l'a pus in temnitil, unde
s'a sAvirtilit in chinurile cele mai
grozave in 19 Septembre.
SAVEL s'a sAvir0t impreung cu

Iar nol Romanii ludim pre D-4eA,

Ismail 0 Manuil in 17 Iunie.

gel." Sfintul Sava este serbat in adevAr de biserica IntrgA, pentru ou

se aflA numele silti atat in minolo-

el a binecuvintat tare nstr prin

martiriul acestui sfint, care a pgtimit intfo localitate din apropierea

SAVIN Egiptenul, din Erumpolis

pe timpul lui Diocletian impAratul
ascuns fiind afaril din cetate impre-

SAVINSERAPION

unit' cu alti crestini intr'o mica ca.

su1
i cautandu-I slujitoril de idoll

pentru c. avea mare fala la ere-tini, fiind de neam mare si intre-

743

de sabie in Cesarea Palestina la 16

Februarie.

faclii aprinse. Afara de aeestea 1-a

legat o piatr i l'a aruneat in riul
Seamandron, unde se avirsi in 16

SEMAIA profet, contimpuran cu

Roboam, a fost trimis la el, chiar
in timpul revolutiei lui Iroboam,
cand mergea in fruntea unel armate
infricosate in contra celor ceee semintit i reusi in misiunea de a opri resboiul civil. Apoi avu sa implin4sca ttn ordin i mai greil, eand
s'a infatisat inaintea lui Roboam ti
capilor din Iuda, earil se adunasera
la Terusalim pentru navalirea liii

Martie.

Sisac, i le-a spus: Asa graeste Dom-

SAVIN pentru nespusa lui bnnatate se Men Episcop i urand cer-

nul: Voi m'ati parasit i eIi v'am

dat pre vol regelul Egipetuluil A-

cend pre multi cu dragostea credintei, apoi Pat aflat. Dupa, aceea aducendu-1 la guvernatorul cetatel si marturisind credinta in Christos, l'a spinzurat i l'a strujit in cat ii pica
carnea pe pamint; apoi l'a ars eu

tele, fugi 0 se departa, i atata se

i faator de minuni era;
tamaduina baele, gonind dracii ti
spunend mai inainte cele ee era sa

nevoi, c

fie. Pre multi tolosind i plecandmi

a parasi lumea i parintil si a sluji
lui Christos, cu pace s'a sgvirsit in
15 Octombre.

SA.ViN martir, s'a gvirsit in 25

Octombre.

SAVORIE martir, cu pietre improseat s'a svirsit in 20 Noembre.

SECUND martir, de sabie s'a sevirsit in 28 Decembre.
SECUND martin, s'a sevirsit impreuna eu st. Perpetua in 1 Februarie.

SEIMOLE unui din eei 26 martini din Dacia s'a sevirsit prin foe
in 26 Martie.
SELENIAD a suferit martiriul in
Egipet i s'a sevirsit prin f(nne in
4 Iunie.
SELEUC martin, s'a sevirsit de
sabie in 3 Decembre.
SELEUC martir din Galatia, man-

eat de fiara s'a sevirsit in 13 Septembre.

SELEUC i Stratonic de sabie

eat

Ovirsit in 31 Octombre.
SELEUC martir, s'a svIrsit prin
fierastruire in 23 Mai.
SELEVCHIE martin, s'a sevirsit

csta amenintare simpla aduse cgtinta

in inimile ion; regale si capii sCi
respunsera profetului : Drept este
Domnul! Semaia revine indata si

vesteote ca mania cersca, era imblinclita si ea' Ierusalimul va fi crutat; Ian Sisac va ocupa semintia
Iuda spre a arata poporului si regelui -ea mai bine este a se supune
Duna'nelleului lui Abraam, de cat unui cuceritor strein.
Semaia a scris istoria lii Roboam
(II Cron. XII. 15).
SENUFIE purtatorul de semne,

eu pace s'a sevirsit in 25 Mantle.

SEPTIMIU. Vei Filie.
SEPTIMIU martir, de sabie s'a
sevirsit in 30 August.
SERAFIM Episeopul Fananului,
a marturisit la 1601 Deeembre in 4.
SERAPIN martir din Corint, s'a
sevIrsit in 31 Ianuarie.
SERAPION, dupa ce a suferit
multe munci a fost aruncat in mare
(13 Septembre).
SERAPION Sindonitul, supranumit SIndonit, de la un feliti de panza
eu care'si aeoperea eorpul, se naseu in
Egipet. -Pieta sa era forte aspra. Diferitele sale ealatorii nu-i schimbara aeel spirit de grade, de mortificare, ti

cugetare cu care se obisnuise. Atins

de nenorocita stare a unui pagan

744

SERAPION

viclean, spre a-I putea converti, se

servi de nu mijloc, care presupunea
mult zel i lubire. I se vindu Id in

Ion cel milostiv a fost fOrte mipat.

El chema pre iconomul sStl ci-I (Pm.
lacramand: Ne laudam oS. impartim

calitate de sclav pentru suma de

averea la grad, lath' un om care

dou6-4eel de pleas de argint. Imp linindu-q1 cu exaotitate doctrinele, gasea momente pentru rugaclune qi meditare. El manes numai pane cu apt.
In sferOt cuvintele i exemplele sale
avura efectul dorit. Paganul se eonverti cu tOta casa lui i nu mai voi
of sufere ca Serapion sa-I fie sclav,
oi-I &kin libertate drept recunoqtinta;
dar n'a putut se-1 face. 55. primesce
suma de doe-4eci de argintl, cu care
se vinduse.

s'a vindut pentru dinOI de mai multe off."

Serapion trecu din Lacedemona la
Roma, spre a se perfectiona in virtute; se reInturna in Egipet i muri
in deprt in al pse-clecelea an al
vrastei sale. MOrtea sa se intampla
cat-va timp mai inainte ea Paladie
sa viziteze pre pusnicil din Egipet,

Cat-va timp dupa aceea se mai

vIndu odata ca sa upreze nevoile
unel veduve. Noul seri stapan era aqa

de multamit de serviciele sale ca-1

libel* dandu-1 o bathe:, o tunica ai
o evanghelie. Abea ecd Serapion din
cash' i Intalnind un sarac I-a dat

haina. Putin mat Incolo, un altul

tremurfind de frig Ii lug tunica ffi
numal avea cu ce se acoperi de cat
en o panza. Cine-va intrebendu-I, ca

ce a gent cu haInele, arata evengheliea i 4ise: Tata oine m'a despoIat." Dar nici cartea acesta n'a
fost mult timp in posesiunea In! ;
el o vindu ca se. ajute o persOna ce
era in culmea mizeriel; i fiind-ca-1
intreba, ce a facut cu dinsa, el (A-

ces: Daca me orecll, mi se parea,

ca-mi slice necontenit Mere, vinde
ce a! i d siiracilor. Am vindut
cartea c4i pretul l'am dat membrilor
lul Eons Christos pe care-i vedeam
in nevoIe."
Serapion, care nu mai avea nimic
de cat persona sa, se vindea adesea,
ea sit dea ajutor spiritual i corporal aprOpeluI seti. Din numerul acelor ce se vindu era i un Maniheti,
care locula in Lacedemona i avu
fericirea a-I aduee in sinul bisericel,
en tOta familia sa.

Cetind vieta sfintului Serapion,

adeca, cat-va timp inaintea anului

388 (25 Martie).
SERAPION ava din Arsinoe. Acest stint povetuia clece mil de
calugarI risipii prin decerturile ai

mana,stirele vecine au Arsinoe. AcectI pusnici lucrati pe.mentul pe la

proprietari. Fie care din el. in loc

de plata primea ate 12 m5.surl de
grifi, care eel vechi le numea Ortabes. Staretul adunand de la toti
grlul, intrebuinta o parte spre a nutri

pre fro* i pre saracii din vecinatate; lar restul 11 trimitea creOinilor din Alexandria, carii erail in suferinta.
St. Serapion era preot i servea
lui Dumneclefi en o curatie ingeresce;
gasea timp se, mai Inereze i cu fraii

set Scopul sea era a le da exemplu

9i a imparti meritul eu ei. (Mai 24)
SERAPION de Tmuis in Egipet.
Frumusga geninlui, unit& en o Cunoctinta profunde, a literature! sacre i profane, dadu acestuI stint
supranumele de scolastic. Dupe. ce
a fost cat-va timp catehet in Alexan-

dria, se retrase in deprt nude deveni una din luminile cele mal straIncite ale vietel monastice. Adesea
ori se intalnea cu st. Antonie, care-1
lase. la mOrte o hamS.. Serapion a

fost luat din pustie ci pus episcop

in Tmuis, nna din. cetatile Egiptu1111 de jos; fu apol exilat pentru ere-

dinta ci combatu eu mult zel pre

SERAPIONSERENUS

745

ea serise barbatuld

acel oe negaii divinitatea sf. Spirit,

pentru care scrise st. Atanasie la
359. .acest mare bgibat care era as-

rOsbuna;

cuns, scrise lui Serapion patru epistole, prin care se combate erezia lui

tinsa siluire ce 1-ar fi gout Serenus.

Bgrbatul primind epistola se duse la

Macedonie. St. Serapion scrise un tra-

impOratul 0-1 cern dreptate pentru

tat in contra Maniheilor 0 era sea

onOrea ultragiatg. Winne, noi ne

jertfim vieta pentru tine, dise; fe-

de invqat, in cat st. Atanasie 11 ruga

s-1 corecteze lucrgrile sale. El muri
in secolul al IV, repetind cuvin-

tele: Sciinta diving luminka spiritul; dragostea vindecg patimile Sufletului; pocginta supune poftele trupulusi." (5 Aprilie).

SERAPION cel noh, martir, s'a

Ovireit on foe in 12 Iu lie.
SERAPION martin. s'a dvireit cu

Ermi 0 Po lien in 18 August.

SERENITS grgdinarul, martir (307).

Serenus, grec de naetere, pgrgsi averea, pre amicii sO1 i patria sa,
spre a servi lui Dumnedeil in singurgtate, adecg spre a -Leg in celibat 0 in nevointele ruggdunei 0 ale
pocgin0I. El veni la Sirmiu in Panonia, unde cumpgrg o grading pe
care o cultivg singur 0 se tinea din

vindarea fructelor 0 a legumelor

sale. Ivindu-se persecn0a, se ascunse
ca sa. nu At) arestat; dar dupg cat-va
timp se intOrse la grgdina sa. Intr'o i pe nand era ocupat cu lucrul,
o femee insotitg de donO tinere intrg,

ca cum ar vrea sg se plinabe. Ce

&nut*, dise Serenus, cand le-a vgdut.Ne place grgdina ta i am ve-

sOi

care era in garda impOratului Maxi-

mien, spre a i se plinge de o pre-

meile nOstre despgrtite de nol aunt

expuse la obraznicia .unui stricat".
ImpOratul (Mu ordin guvernatorului provinciei spre a da satisfacere
bfirbatului insultat. El pled. la Sirmiu, ddu scridrea guvernatorulul
rugg de a pedepsi batjocora pri-

mitt in persOna sotiel sale. Ifnde-I obraznicul, Oise guvernatorul,

care a indraznit sO. atace onOrea u-

nel femei al card brbat este aea

de aprOpe de persOna ImpOratuluI ?

Este un ticglos de gradinar anume

Serenus". Guvernatorul trimise dupg
dinsul, i dupg ce veni 11 intrebg

de nume. MO numeec Serenus.Ce

profesiune ai ? S. Sunt grdinar. G.
Cum de al indrgsnit sa insul%l femeea unui om aea distins ? S. N'am

insultat nid odatg vr'o femee. St

fie torturat ea O. mrturidscg. greeels ce a sevireit in grgdina sa. S.
'MI-aduc aminte ca a venit o &mug,
acum de curind, in grading la mine
intr'o org neobicinuita eu scop, dicea
ea, sa se preumble. Este adevOrat
cg. nal-am kat libertatea a-1 spune

nit s'a ne .plimbam. 0 femee de con-

ca nu se cuvinea und persOne de

sexul i rangul sOit sg Iasg la o a-

ditia ta, nu se plimbl pe la ceasu-

semenea org". Cuvintele acestea des-

rile acestea, nand OM lumen stg pe

a casg, (erah 12 ore); ar trebui sg.
flu acasg pe vremea adsta. De bung
samg cO. aka pricing te aduce aid,

chise ochil barbatuld pentru purtarea femeel; el eei ru0nat, fgrg sg

mai indemne pre Guvernator sO. pedepdsca pre acel om nevinovat.
Cu tOte acestea Guvernatorul, inand sama la euvintele Int Serenus,

Tar nu plimbarea. Nu aunt eh de

ace, cum socoVi tu; ed mai curind
yi fii mai on Imre- aminte la buna vgdu ea era om de bine; ei consicuviintg pe care o cere sexul MA". derand pe de altg parte, ca in loc
Femeea acgsta stiparatg. pentru de a se lega de acea femee, el 1-a
mustrgrile sfintului se retrase pling

fault observaV1, l'a presupus de cree-

de ruvine

tin. Intrebandtt-1 mai departe, care

cu hotarirea de all

746

SERGHIE

este religia la, respunse: Sunt cre--

it se me pestreze pentru timpul acesta. Se perea ce me arunce ea o

putere. Mai Intel Vach betendu-se

cu vine de boil crude multe vreme,
q'a dat Duhul intru aceste munci.
far la Serghie fecendu-i-se strinsuri
in multe chipuri 0 begindu-i in piciOre incaltaminte de fier, 0 silin-

p6tre nevrednice de edificiul seri; dar

du-1 se alerge departe, dupe. care Ia.-

are bunetatea se me Ia aste-di ca

rea a fost pus in temniVa 0 piro-

bun. Sunt gata se sufer ti e pentru

numele WI, ca se me primsce in-

nindu-se en ace1ea0 rane de incelte-

tru imperetia sa cu sfintii sel. ET

bine, dise Guvernatorul, pentru ce
ai voit se scapi prin fuge, de edictul imneratului 0 te-ai ascuns se

bunii biruitori mucenici primire cununa martiriului. In vechime se vedea mormintul lor, care era renumit

tin. Guvernatorul. Uncle te-ai ascuns

qi cum a putut s scapi fere se

jertfeqa deilor ? S. Dumnedai a vo-

nu jertfeqti 4ei1or, ea se expiezi aceste nelegiuiri vei avea capul teiat". Indate ce se rosti sentinta, fu
dus la locul de osinde, unde i se

tea capul in 23 Febr. 307. Martirologiul vechiti al st. Ieronim pune

pre st. acesta impreune cu alti qsedeci 0 doi de cre0ini carii petimirit

in Sirmiu in diferite timpuri; dar

minte i s'a telat capul, 0 ast-feliii

prinnenumeratele minuni ce se feceati;

Iar Alexandru, episcopul diocesqn,

zidi o biserice merete in cinstea sfinVlor pe la an. 431. Imperatul Instinian interi oraqul Rasafe 0-1 dedu
numele de Sergiopole din respectul
cel mare ce-1 avea pentru sfintele
m6qte, facendu-o metropola provinciei; apoi zidi mai multe biserici

SERGHIE 0 Vach. Se face amintire cu multe laude despre sfintil

in onOrea kr in diferitele provincil

ale Orientului. Tara inistre are fericirea a poseda aceste comOre nepretuite, care revarse bine-faceri tuturor eaor ce se inching cu credinte

Serghie 0 Vach in. Teodoret, Ion

Moq autorul Gredina spirituale, in
st. Grigorie Beda 0 vechile marti-

sfintelor in150e. In biserica renumite

a Episcopia de Arge se afle sfintele capete ale sfintilor niarilor mu-

rologii. Emil oficeri emit serveab in

armata imperiale. Sergiu era primichiriu in qcOla Chentiliilor, l'ar Vach
secundichiriu in aceeaa go515,. Deci

cenici Serghie 0 Vach, aqqate in

until de argint artistic lucrate de
arhimandritul Partenie 0 infrumusetate de primul Episcop al Argeplui losif 0 Ierom. Paisie in anul

alte martirologil numere numai dna-

deei 0 da.

invetindu-se 0 urmind din inceput

credinta cre0ini1or 0 dumnedeeqti-

lor scripturi 0 fiind *IV la imp&

ratul Maximian, ail fost siliti ea impreune cu dinsul se jertfesce idoli-

lor; dar a neprimind II deseinsere

de brie 0 luindu-le hainele cele impodobite, 1-ail imbrecat cu port feme-

len 0'1 dusere prin mijlocul tirgului incereati cu lanturi, ca se-I batjocoresce. Apa se trimisere la guvernatorul Antioh in cetatea EufratiOlor Rasafe din Siria, in diocesa
leropolei, unde din aretare dumne*see: se umplure de indresnle 0

1799, 0 care impreune cu capul st.

Nifon 0 al sfintei Tatiana, cu o mine
a fostului Patriarh Constantinopolitan 0 organisatorul bisericei romine,
se afle aqedate intr'un sicriti de ar.
gint, fecut de P1oe0eni in an. 1867
spre recuno0inte pentru bine-facerile
primite. Sfintul Serghie 0 sfintul

Vaal aunt patronii titulari a unel

biserici din Roma, care este celebr

din secolul al geptelea. Tot in acel
oraq mai sunt ince done biserici, care

Ora numele lor, din care una numite ad Montes, apartine colegiului

SERGHIE

rus. Acolo se ptstrCzt o parte din

747

din Praga, Inchinatt sfintului Vit,

cum 0 nOptea fachdu-se privegherl,

D-deti s'a milostivit i intristarea s'a
intors in bucurie schimbfindu-se timpul cn inbelpgare, or4enii P1oe0eni

posedit o pArticict din preti6sa co-

sltvind pre D-det 0 pre sfintil sei,

reliquielle lor, care at fost aduse din

Siria pe timpul cruciatelor. Catedrala

mrt, pe care o primi de la imp&

ratul Carol IV in 1354. Cite-va prtrti
din sfintele mqte ale sfintilor mar-

tini se 'Astra 0 in biserica sfintula Benedict, la Paris, care prin v6cul al un-spre-decelea purta numele

st. Vach. Enric al IV, alegend ea-

at facut acest sicriti de lemn de chiparos i

Imbrtcat pe din afart en

argint curat presto tot. In acest sicrit se va pristra sfintele mqte ale
sfintului Ierarh Nifon i sfintil mucenici Serghie i Vach i sfintei mucenite Tatiana, spre pomenire; i ori.

tedrala din Cartres spre a primi ungerea in 1594, d'adu acestei biserici
o frumOst cutie pentru sfinte mgte
in care se aflit cite un os al sfintului Serghie 0 al sfintului Vach.
Inscriptia de pe sicriul sfintilor este
urmktrea: Dumnedeul milelor, oel

eine ar cugeta a rtpi acest sicrit,

sat ar gindi dupt dinsul st fie neertat de Dumnelet 0 de totl efinblestemat. S'at gent in dilele

ce crt

Bucure0i prin sttruinta D-lui H. Ion

Pite i alti nobili or4ani.

i milueqte, vdnd pcatele

nOstre, la anul mfintuirei 1867, Apriel in 23. ne-a certat prin secett,
dar tot cel ce cun6qte inimile i rtrunchii, ascultnd lacrimile stracilor,
vkluvelor i nevinovaOlor prunci, a
Insuflat duhul 66A in inimile ortqenilor Ploe0eni 0 ale clerului carele
cu sfat de ob0e, facnd cerere P. S.
Mitropolit Nifon i Primat al Roma-

nia., a dat Inalta vole de a aduce

st. mqte ale sfintei Filotea 0 ale
st. Ierarh Nifon 0 ale sfintilor mucenici Serghie

i Vach 0 ale

sfin-

tel mucenite Tatiana de la Curteade-Argeq,

care at sosit in oraqul

nostru la 28 Aprilie la ora 4 1/2 dupt

meal, unde s'a intimpinat primirea
la marginea oraplui cu cel mai profund respect, multime de norod, peste
25,000 orlipni i judeteni; inaintea

intltimei sale Domnului Domnitorului

Principatelor-Unite romne Carol I,

lucrat de Luca Pant argintar din

Capetele sfintilor marilor mucenici
Serghie i Vach ad o imbracaminte
de argint cu ctpacele 0 Ort +. inscrip-

tiele urmttOre: 1) Cinstitul cap al

sfintului marelui mucenic Vach. A-

cstt cutie s'at flout de r6posatul

arhimandrit Chir Partenie i s'at
adus acum in bunt podObt de smeritul Episcop Chir Iosif 1799,
2) Cinstitul cap al slintului marelui mucenic Serghe. AcOstl cutie
s'at fost Mout de reposatul arhimandrit Chir Partenie i s'aii prefacut
acum din not de smeritul Ieromonahul Paisie 1799.
SERGHIE i tefan cuvio0 s'ant

sevir0t Cu pace in 12 August.

SERGHIE Martirul, care a lute-

acestui norod se aflat doi arhierel;

sfintia sa Ptrintele Teodorit i sf.
Axentie i ptr. protopop cu tot demi imbrlicati cu sfintele odtjdii, cu

mei at Mtntstirea Nichitiat (28 Iunie).

SERGHIE Mtrturisitorul, fiind de
neam glorios, s'a cunoscut 0 mare la
sutlet. Stfind inaintea imphatului
Teofil cel gonaciu i fart de Dum-

lacrimi fiind cuprinqi si cu rugtciuni

nedet, pentru c6, se inchina sfinte-

cu stguri i felinare de la tte

bisericile s'ati dna pint la bis, en

hramul st. len, incepend plc.& potrivitt chi.ar la intrarea in oraq pre-

lor icOne

i legandu-i-se grumazii cu

o funk, a fost purtat i inounjurat

prin mijlocul uliel celei pline de
popor, suferind scuptri i mail 0

748

SERGHIE-SEVASTIAN

rapindu-i-se VIM averea, a fost arun-

cat in temnita, find izgonit eu femee ai copii. Indestulindu-se de necazurile strainatateI 0 luptndu-se en
felurI de scirbe, a fost chemat de
D-cleti spre a lua resplatire vrednica,
de la puitorul de nevoinVa Christos
Dumnezeii, in 13 Mai.
SERGHIE martir, s'a sevirqit de

sabie in 2 Ianuarie.
SERGHIE preot martir, s'a sevirOt in 28 Noembre.
SERIDA Egumenul manestirei din

Gaza, eu pace s'a sevirqit in 13

August.

SEVASTIAN martir (288). St.

Sevastian se nem la Narbona in

Galia; dar fu erescut la Milan, de
unde era familia sa. OA cite, neplacere avea pentru starea militarii, cad
din copilerie era un infocat ncenic
al lui Christos, se duse la Roma pe
la an. 283, ca s la parte in armata
imperatnluI Carin. Scopul sea era

de a ajuta pe marturisitori gi martini in suferinte. Indata i se presint

ocazia, cad Mare sti Marcelin, amindoi condamn4I la morte pentru eredinta, se lasasera a fi induioqa.ti de
lacrimile parinOlor 0 amicilor lor gi

nu qtieati ce sa faca. Sevastian yelend pericolul, alOrga in ajutorul lor

qi-I intereqte prin o euvintare aqa
de infocata, el toil eel de fa:ta ail
remas miratl. Abea inceta de a vorbi
qi Zoe, femeIa. luI Nicostrat, care nu
mat putea vorbi de ciOse anl, se amice la piciOrele sale, silindu-se a-i
arata prin semne ceea ce dorea. Sfintul facind semnul crucei pe gura sa,

incepu a vorbi cunt. Zoe plina de

recunoqtin0, se converti eu barbatul

seri care era primul scriitor al prefecturei. Convertirea lor fu urmata

de a perinVlor lul Mann 0 Mamelin, a caliuluI Clandiu Iiii alte 16

unde primire, invetatura 0 Botezul

de la preotul Policarp.
Intre acestea Hromaciu, prefeetul
Roma, aulind ca Tranquilin, tatal
lul Marc 0 Mareelin, a fost vindecat de guta primind botezul. Mind
bolnav greil de aceeaqi suferinta se
hotari a intrebuinta aceea0 doftorie.
Sevastian se duse acasa la el, il
dadu invetaturile trebninclOse, apol

il vindeca 0-1 boteza eu fiul seil

Tiburtie. Mirindu-se de vindecarea
severqita onion& sil se libereze prizonieril converaci de curind ipi liberindull selaviI se demise din functia sa.
Carin fiind uois in Biria in 283,
avn de urmag pre Dioc4an, care-0
asoeie pre Maximian. Cu tote ea nu
dedu ordine, magistra0I continual a
persecuta pre creqtini. Venind la Ro-

ma admire, eurajul 0 virtutea lui

Sevastian; il lue, pe ling& sine 04
numi capitan al gardeI pretorianilor.
Colegul

sea remiind in

occident,

cael Dioclitian se duse in orient,

marturisi aceeaql iubire.
In timpul acela Hromatiu, cernd
vole a se retrage la Vara, lua cn
sine o multime de creqtini nol, dar
trebuia sa alba un InveVator 0 ast-

fel Sevastian fu nevoit a se duce

acolo.

Focul persecutiunei aprinclandu-se

cut maI multa furie ea oil dud,

an. 286, creqtinil din Roma o parte

eu episcopul se ascunsesera In palatul imperatese, la un ofieer al curVei plin de zel pentrn religia creqtine,.

Zola fn arestata cea d'antii

and se ruga pe mormintul apostoluluI Petru. Tranquilin, s nu ramie mai pe jos, se duse la mormintul st. Pavel unde fu ucis en pIetre.
Nicostrat, Claudin, Castor gi Vieto-

rin a.a fost muncitl qi aruneatl in

persOne. Nicostrat insarcinat en paza

mare, Iar Tiburtie decapitat. Castul

arestaqilor, il conduse in casa sa,

fu intins de trei off pe rota 0 apoI

inmormintat de vit.Marc qi Marcelin

SEVASTIANSEVERIAN

spanzur41 cu capul in jos, fura strapun0 eu lance. Sevastian care incurajase ataVa martini, aqtepta cu ne-

rbdare momentul cand va fi unit

eu din0i. Rugaciunile sale al fost
amide. Imparatul audind ca era cre-tin, 11 chema 0-1 imputa de nerecunoqtinta pentru atatea bine-faceri.
Apoi 11 d5.du pe mana arcaqilor
din Mauritania, mit dupa ce-1 lovira

cu sagett, 11 lasara mai mult mort.

Irena, vaduva martirului Castul venind s5.-1 inmorminteze il afia Inca
traind; 11 duse apoi in casa sa

in curend se vindeca. In loc de a

WW
749

seria. S'a savir0t in 18 Decembre.

SEVASTIAN ducele, de sabie s'a
savirqit in 26 Februarie.
SEVASTIANI euviOsa, cu pace

s'a savir0t in 7 Iunie.

SEVER martin, s'a savir0t de sabie in 3 Noembre.

SEVER martin, a fost din Sidia
Pamfiliel fecior la Petronie Tracian
0 al Migdoniet. Afiand in Filipopole
pre eel tret-dect qi q6pte de mucenici nevoindu-se pentru Christos ,
marturisi de fata buna credinta, pentru care-1 strujirrt cumplit 0-I pu-

se aseunde, cum 11 sfatulaa cre0inii,

ser prin degete verigt arse, 0 fiind intins pre patru lemne fu fie-

Sevastian se duse la scara pe uncle

rastruit, incingndu-1 eu bria de fier

imparatui avea sa se duel la tem-

ars, dup aceea i s'a Mat capul in

pin. Cand 11 vadu laugh' dinsul, ii-

20 August.
SE VERIAN predicand cu IndrasnOlit pre Christos, i s'a Wig capul

cepu a arida eu tank cata nedreptate face el creOinilor, emit se rOg5.

pentru prosperitatea domniel sale.

Deoclitian se utrai de (data indrazn615. Itsi mat mult pentru ca credea
ea Sevastian murise; porunci s5,-1
duc5. la ipodrom unde batendu-1 il
arunca in o grOpa mare unde se aruncaa murdariele. Pentru ea s nu
se revolte pretorianii cant Omer
mult la comandantul lor, publiel un
edict prin care se dicea c5 Sevastian era condamnat la mOrte pentru
di era crecftin. Ast-felta primi cununa martiriulut acest mare martir
in 20 Ianuarie 288. 0 dOmnb.' din
societatea inalta Lucina, dup 5. ce a
scos corpul st. Sevastian de acolo,
l'a inmormintat en cinste intr'un cimintir ce-1 avea in o suterana, Maga at. Apostoli Petru 0 Pavel. Cre-

tinil se rugail la mormintul lui ea

0 la al sfintilor apostoll. Acest cimitir mat vechiti de cat al st. Calist, pOrt se. din vechime numele de
Catacombele st. Savastian. Biserica facutil de papa Damas, la intrarea cimitirului se vizitza forte

in 22 August.
SEVERIAN Episcopul Scitopolei,

in Palestina martin (352 saii 353).

Ava Eutimie qii cea mat mare parte
din calugarit Palestina, priming sub
domnia but Marcian 0 a sfintei Pulbelief, hotaririle sinodului din Halcedon, care condamnase eresia Eutihienilor, dar alipirea de erOre nu

inceta in unele manfistint din pridna unui calugar Teodosie. Calugarul acesta, pre atilt de indrasnet cat
0 ignorant, mergea sumetia, pentru
ca era protejatul Imparateset Eudoxia vaduva lui Teodosie eel Vial.,

care traia atuna in Palestina. El

impinse lucrurile aa departe, ca usurpa seaunul Ierusalimulut dupil ce

a deposedat pre patriarhul Iuvenalie. El persecuta ingrozitor pre ortodoxi 0 umplu Ierusalimul de singe.
Urmat de o trup 5. de soldatt furiocei

des de credincloO. Sfintele sale m4te

pustii tail tar& Cu tote acestea se

easing 0 ortodoxi, emit se improtiNina curentului. Aqa a fast intre
alp'. 0 Severian, Episcop de Scytopolis; dar zelul WI n'avu alt efect,

ail fost ImparVite la mat multe bi-

de cat sa merite cununa martiriulut,

750

SEVERIANSILVESTRU

Soldatii prinendu-1, 11 sebserg afarg

de cetate, 0-1 ma"celaring in anul

452 sail 453 (Sept. 9),

SEVERIAN, unul din cel patru()eel de martini,
Martie.

s'a sgvirqit in 9

SHINON martir, s'a savirqit de

sabie in 23 Decembre.
SICINIE martin, s'a sgvirqit in
26 August.
SIGHITA unul din cel 26 de martini, ce ail suferit in Dacia in 26
Mande.

SIL Episcopul Corintului din Persida s'a sgvirqit in 26 Noembre.

SILA unul din eel 26 martini ce

an pgtimit in Dacia in 26 Martie.

SILA sail Silvan (Fapt. XV, 22
etc. 52) ucenic 0 sot al st. Pavel,
fu trimis de sinodul din Ierusalim
la Antiohia, unde prelungi locuinta
sa dupg ce a implinit ordinul adungrei 0 a vestit Evangelia. Cand
s'a despartit Barnava de Paul, Si la
a fost ales de apostol spre a-I insoti; el 11 urmg in calatoria acsta
0 lug parte la nevoile qi birnintile
de la Filipopole (Fapt. XVI, 19)
unde fu aruncat in inchisOre cu el.
La Tesalonic (Fapt. XVII, 4 etc.),
avu parte gi el de prigonirea starnitg de Iudel, care starning pre cei
doi amid a se duce in Berea; acolo
Si la, fang. sg se qtie pentru ce, ramase singur, cu ordin de a veni
fang intirqiere sa intilnsca pre Apostol la Atena; cu tote acestea rgmase mai mult timp la Berea, qi
intilni pre apostol la Corint (Fapt.
XVIII, 5, II Cor. 1, 19) unde se
afil Inca, cand st. Pavel serise cele
doua epistole &are credincioqiI din
Tesalonic (1 Tes. I. 1; II Tes. I, 1).
Tot Si la a lost insgrcinat cu intala epistola a st. Petru (1. Petru
V, 12).
Este de observat cg Si la, ca gi
st. Pavel, era cetiitean roman, fang

sg se qtie cum at luat

ei dreptul

de cetgtenie (30 Julie).

SILUAN unul din ceI Opte-4eci
de apostoli, a fost Episcop Tesalonicului sii nevoindu-se in predica Evangheliel, s'a mutat &titre Domnul.

SILVAN in bae de metal bleudu-se s'a sgvigit in 5 Noembre.

SILVAN era din Gaza, bgrbat
bland, intreg cu credinta, preot bisericei din Gaza, bgtran cu vrista;
carele stand Ng inaintea poporuluI
Cesarenilor, a lost hatut cu amar 0
i s'aii strujit cOstele. Apoi a fost osindit sa muncOsca la baile de anima din Zoora, qi de acolo fiind seapat de credincioql, s'a invrednicit a
se face Episcop. Ajungend apoI la
adinci bgtranete qi neputintg din ca-

usa bOlelor i s'a tgiat capul de inchingtorii de idoli. Se serbzg in 14

Octombre.

SILVAN Episcopul cetgtei Eme-

a fost prins impreung en

Luca diaconul 0 Mochie cetetul in
sinilor,

persecutia impgratului Numerian, fli

fiind legati at stat inaintea gayernatoruluI vi au mgrtnrisit pre Christos DumneOU adevarat, anatematisand pre slujitoriI idolilor. Neputend
sg-1 plece cu amagiri, plin de ma-

nia 0 cu multg urgie, a poruncit

guvernatorul sa.21 bath forte rgA 0
bggandu-i in temnitg, ii chinuia cu
gmea. ApoI Iargqi scotendu-I 0 chinuindu-I cu felurite munci i-ail dat
la fiare. Sfintii se rugarg la Dum-

neqeU qi luarg sfirqitul in arena.

Fiarele salbatice sfiindu-se de 1mi-tele sfintilor, s'aA dat in laturi, neatingendu-le nicI decum. Dupa ce a
inoptat le-a luat niqte creqtini qi I-ail

ingropat en cinste in 29 Ianuarie.

SILVAN martir s'a s6vinqit de
sabie en st. Tianor in 10 Iulie.
SILVESTRI]. papa (335). Sfintul

Silvestru destinat de Providentg a

guverna biserica, &and incepea a birui pre perseautoriI sgl qi in ceI din-

SILVESTRUSIMEON

tel ani al propasirei sale vremelnice,

avu de patrie Roma. Era fiul lui

Rufin si al Iustel. Perpnd curand
pre tatal seri, virtuOsa mama se ingriji de educatia sa. Ea 11 puse sub
ingrijirea lul Caritius sal Carin, preot recomandabil prin sfintenia i talentele sale, pentru ea sa-1 pregatesca prin stiinta i pietate. Si lvestru intra apol in clerul bisericei romane, yi fa hirotonisit preot de papa
Marcelin, inaintea edictelor publicate
de Diocletian si Cesarul pe care-1

asociase la imperiu. Purtarea sa in

aceste timpurl furtunse II f iou respectat pretudindenea. l fu martor

al biruintel Crucel asupra idololatriel, &and st. Constantin invinse pre

Maxentie in 28 Octombre 312.
Dupi mrtea papel Melchiade, in-

tamplata in luna Ianuarie anul 314,

Silvestru In ales A. ocupe scaunul
Romel. In acelasi an numi patru legatl, dol preoti si dol diaconi, ca
sa-1 represinte la sinodul tinut de
apuseni la Are lat. Aeolo se condamn& schisma donatistilor, care era

de septe ani, precum i eresia quatuordecimanilor. S'ari fieut si done(lea si &rue de canOne disciplinare,
care priviali punctele mai importante.
8inodul find. Inca adunat, scrise papa o epistola respectuOsi ti-I trimise

hotarirele ce le luase. Silvestru le

confirmi i voi sa fie publicate, pen-

751

scriseri sinodul. Socrate pune numele kr inaintea cekr din Alexandria, trimisi de patriarhul Alexandra si EastaEe patrialhul Antiohiel.
Acest papa contribui malt la propagarea crestinismului prin zelul ce-1
arata pentru implinirea tuturor dato-

rielor sale. El muri la 31 Decembre

335, dupa ce a pastorit doeieci si

unul de anl si un-spre4,1ece luni. El
fu inmormintat In cimitirul PriscileL St.

Grigorie cel mare rosti a

noua omelie asupra Evangelielor in

iva serbarei sale si intr'o biserick care a fost inchinate, lul de
papa Simaca. Papa Sergiu II, transferi in acsta biserica corpul sfintulul si-1 depuse sub altariul cel
mare. Cei vechi vorbese de un altar
consfintit lui Dumne4eri in onrea

sa la Verona, pe la an. 500. Sfintul Silvestru este numit in martirologiul vechiti, 4is al st. Ieronim,
publicat de Florentinius, precum
yi in alte martirologil: Beda, Adon,
etc. In auul 1227 papa Grigorie IX,
intinse serbarea sa la ttite bisericile
de ritul latin. Biserica nstril ser'bza amintirea st. Silvestrn in tliva.
de 2 Ianuarie.
SILVESTRU martir s'a sevirsit
de sabie in 1 Martie.
SIMEON Stilpnicul (459). Vita
extra-ordinari a sfintului Simeon Il
gi

Mon si fie privit ca o minune tin

numal in tot imperial roman, dar
chiar la mai multo natiuni barbare

tru ca Si serv6sci de regull pentru

tta Biserica. Cetim in Socrate (Ist.
1, c. 5). Sozomen (Ist, 1, c. 6) yi
Teodoret (Ist. 1, c. 7), ci Silvestru,

si necredincise. Persil Me1il, Arabii, Etiopil, Iberil i Sciil ii pur-

neputend sa. Ia parte din causa vris-

tail veneratiunea cea mai adinca.

tel sale inaintate la sinodul I. Ecumenic, care se tinu la Nicea in 325

contra Arienilor, trimise pre legatil

Adesea se vedeati regil Persia f(irte

sel, ea si-1 represinte. Duprt, Ghelasie al Cyzicului (Ist. Conc. Nicen.

1. 2 c. 5), Osie tinu locul episcopu-

lui Romel, cu da preoti -romani,

Viton si Vincent. MAei trel stint
numiti printre episcopil, caril sub-

onorati ci avail parte de bine-cuvintarea sa, pe cand imperatoril romaul' solicitaii ajutorul rugiclunilor
sale 0-1 consultail in afacerile mai
insemnate. Trebue insa de observat
ci o asemenea purtare minunata este
pentru noi mai malt de admiral, de
cat de imitat; ea pte si contribue

752

SIMEON

la edificarea nstr i naintarea spiritnall. Cine nu va cugeta serios la

slbeclunea caracterulul nostril, la

recla in serviciul religios, &dindu-se la foeul dragostei acestui om,

fare, se se rusineze ?
Sfintul Simion era fiul unui cloban, nescut la Sisan, un tirgusor pe
marginea Ciliciel si a Siriei. La inceput pstea si el oile. Pe cend era
de 13 ani, a au4it cetindu-se Evangelia, unde se descrie fericirele. El

s'a miscat forte mult aqind cuvintele: Fericiti ceI ce plng... fericip
cel curaff Cu inima. Intrebend pre
un betrin ce insemnOze, acOsta, el
11 respunse c cuvintele Evangeliei
insemazii: rugeciune, priveghere,
post, lacrimi, ociiri i rebdare, care
tOte due la adeverata fericire; ett in
singuretate, mai usOre este calea spre

a sevirsi aceste fapte bune si a se

interi in virtute.
Simion gendindu-se la cele ce au

au4it, se dean la o parte si cepnd

se rugo. lui Dumneileti ea se-1 po-

vquiasce pe calea sfinteniei si perfectiunei. Indate dupe aceea adormi

usor i avu o visiune, pe care o is-

torisea ast-feliti: mi se Om el sepam la o temelie i ce. cine-va 'mi *ea

se sap mal mult. Cend voiam se

me odihnesc, el 'mt dicea se sap
meree, pen& de patrn ori. In fine mi

spuse ce am sepat deajuns

de rind. Fiind primit spre incereare,

invete, psaltiria pe din afare, ceea

ce se cerea de Ia novicl, Nu putea
lesa din mina cartea in care gsea
nutriment dorintelor sale sufletesti.
Cu tOt tineretea lui practica regula

cea mai aspre. Indate *dee iubirea fratilor caril se minunail de u-

milinta d lubirea luL Dupe ce a

trecut doi ani in acOste manestire,

infra in alta -nude se ducea o viote
si mai aspra, condusa de Ava Eliodor, un venerabil betren care ducea

viOta acOsta de 62 de ani, Inzestat

eu darul rugeciunel, sufietul see se
afla tot-d'auna in presenta lui Duraneq.ee, si era asa de inaintat in omorirea trupului, cri, nu stiea ce se
facea, Simion sub conducerea betre-

nului, in scurt timp inainta repede;

pi deveni exemplu prin implinirea
datorielor. Dragostea sa pentru ceinVa era nesetiOse; i pe eind fratil
mincae la done 4ile odata, el minca
numai odate pe septemine. Pe ling&
acOsta intrecea tote nevointele asa
ca superiornl trebui sa-1 oprOsce.
Dar pentru ca se nu scade zelul see
II ingadui se se nevoiasee in thine.
Numai D-deil stie cu Cate asprime
txata corpul see. Inteo i lug o f unie impletite en fol de palmier si

se strinse tip de tare in eit II intra in came 5i.1 pricinui rane. A-

pi ca

flindu-se despre acOsta dupe ce s'a

pot se radio un edificiu dupe voie".

Preilicerea, spune Teodoret, se in-

tamaduit, i s'a spus s parasesca

temple. in fapta; ceci numal umilinta

cea mai de jos si o silin0 extra-ordinara Ete putut se pOrte edificiul

facut de acest om minunat ale carui
fapte treceafi preste puterile omenestI".

Indata ce Simion se destepta, se

duse la pOrta and manestiri vecine,
conduse de st. Timotee; el remase
ingenunchiat mai multe i1e, nem-

rend aka ceva, cleat se fie primit

oa servitor pentru trebile cele mai

menastirea, ca se nu se desnedejdu%sea oel.l.alli fratl. Servitorul lui

Dumneq.ee se retrase intr'o pustie
la pOlele muntelui Telanis. Acolo se

hoteri a petrece tot postul, fere a

primi vre-nn nutriment, ca se imiteze in totul ajunarea ml Ems Christos. Acesta hotarire o impartesi an-

hovnicului sti, un betrin preot anume Basses insarcinat cu conducerea a done sute de calugeri. Creend ca nu va putea rebda de Mime
II lase (pee penI 5 i un ulcior de

SIMEON

apil. Trecend patru-Veci de Vile, veni

Bassus 0-1 gasi pre Simeon intins

la pamint, mai farl s dea vre-un

758

de inalt, pe care vietui patru ani.

Apol facu unul de 12 cog, gi un

al treilea de 20 de cog 0 vietui

semn de vita, ler cele 10 pani 0 pe fie-care cite 13 anl. CeI-1-alti. 22

ulciorul cu apa line,. eL Indata-I de ani din vi4a, ii petrecu pe al
uda gura cu un burete, pe urma II patrulea stilp inalt de 40 de cog.
dada st. Euharistie. Simeon intarit

Estremitatea acestei cobSne, care era

prin acst mancare dumnecle6sca se

incunjurati cu o balustrada, avea

radica 0 mama cate-va foi de laptuci. Ast-felill petrecea el in tOte

patru-Vecimile. Era de doug-Veci 0

numai trei picire diametru, ceea ce

facea a sfintul nu putea nici sa se

cuke, nici sa qada. Cand avea ne-

Ose de ani, and Teodorit scriea vole de odihna, se razima pe balusdespre el. Tot de la acest autor qtim

cum se purta el pe timpul postului

mare. La inceput se ruga in picire,
and slabea 0 corpul sat nu se mai
putea tinea in acea stare, se ruga
qeVend, 0 and puterile-1 paraseati

cu totul, se culca la pamint 0 ap

se ruga.
Dupit trei ant sfintul nemulOmit
cu asprimea pustiului de acolo, se
urea in virful muntelui. Se incluse
intre n4te stinci uscate, fara sit alba
vre un acoperemint. i pentru a se
asigura 0 mai bine de hotarirea sa,
puse de-I Men un lant puternic, cu

trada. In timpul rugaciunei fiforte adesea se inchina. Dar in aprinderea

rugaciunei, adesea gedea Ore intregi

cu privirea 4intita la ceria. De dotia ori pe Vi dadea sfaturi celor ce

veneail sa-1 vada. Cuvintarile sale
ere' adesea despre juraminte, despre dreptate, despre camata, despre

urmarea la biseria 0 nevoia de a

se ruga nu numai pentru sine, ci
gi pentru tog Ornenii in genere. Se
exprima cu o putere 0 o ungere, ce

ar fi greil a o descrie; avea 0 ta-

care se lega de picior, iar capatul

lentul a convinge spiritele 0 a atinge inima. Nu putea cine-va sa-1

asculte far a iubi virtutea 0 a uri:

cel-l-alt era intarit intr'o stana mare.

viciul.

Meletie horepiseopul Antiohiei, care-1

vaVu in ap stare, ii spuse ca era

de prisos a mai fi inlntuit, pentru
ca vointa lui 0 harul lui DumneVeii
sunt de ajuns, pentru a-1 Vinea in
acel loc. Simeon se supuse qi trimise
dupa un fierar ea sa.-1 tae lan01.
Stralucirea virtuOlor sale facu muntele renumit. 0 mu4ime de lume a-

lerga acolo, din locurile cele mai

indepartate. Paganii se gram/deal
0 el sit prim6sca bine-cuvintarea sfin tului, care avea darul tamaduirei 1)6lelor. 'Una nu plecail multamig pima

ea mai Intel nu se atingeali de halnele Jut Simeon ea sa se scape de

tin asemenea mod de viOta atragea i critica unora, carii Viceitil a

face acOsta din mandrie. Mai inainte
de a-1 condamna, episcopii 0 igume-

nii din prejur, credeail a este bine

de a se convinge de disposiliele interiOre. Ei hotarira sit se trimeta
sa-I spue sit parasasca stilpul 0 sa
intre in viOta ordinara a altor sfing.
Indat ce s'a notificat ordinul lui
Simeon, acesta fara vorba, voi sa se
pogOre 0 sa-1 urmeze; atunci trimisul, conform cu instructiele primite

se mulOmi eu supunerea 0 ascultarea sa. Inmai, Vice, graba en care

asemenea visite, care-i turburati lini-

te supul dovedeqte curatenia gindului, care te indemna sa fad aqa;

qtea, inchipui tin fella de viaVa ne

mai pomenit pia. atunci. In anul
423 a facut un stilp de qese cog

urmza volei lui DumneVett 0 chemarei tale".

Convins a acesta viOVi este rin48

754

SIMEON

dual pentru el, Simeon rgmase acolo, vorbind ea yi mai 'nainte mulVmei la Ore le obicinuite. Puterea cu-

mare pompl la Antiohia, luand parte

un mare numdr de Omeni.
SIMEON Stilit (592). Simeon se

vintdrilor, unit en strlucirea mi-

retrase din copildrie in nfandstirea

nunilor, eonverti un mare numdr de

Peryi, Armeni, Iberieni yi IntrOga

numith Tavmastore sa

natiune a Lazilor, care venise din

Colchida, ea s-1 asculte. Principi yi

princese ale Arabia' se duceail

sii

primOscd bine-cuvintare. Varanane V,

regele Persiei, de yi era persecu-

torul creytinilor, II respecta. Teodo-

sie eel tindr yi Leon, impdral romani, adesea 11 consultal yi se recomandati rugdcIunilor sale. Impd-

ratul Mercian se travesti ca simplu

particular ea sa*-1 pla vedea yi a,* mai bine. Prin sfaturile sale Imp'ertesa Eudoxia se lepgda de eutihianism.

Atitea onoruff, insqite de darul

minunilor yi al profetiei ar fi mandrit pe nn spirit comun. Dar st. Si-

meon se privea ca eel mai Oates

de cat to.V Omenii, ytiind ed darul
minunilor i profetielor se pOte impartd,yi ori ckuia, lard privire la

vieta lui. Pe lingl c. suferea cu

pldeere necazurile, despretul, batjo-

cora, el credea ca o datorie de a nu

vorbi. Mu lt timp ascunse un ulcer,

Muntele

minunat, care era situat in deyertul

Side, langd. Antiohia, unde se ndscuse in anul 512. Mai mukl ani
stau sub ascultarea unui cdlugfir,
care ducea vita pusnicesed pe un
stilp in apropiere de comunitate 0
se silea din tote puterile s urmeze
virtntilor Dd. Inteo i intilnind nu
leopard, 11 duse la stdpanul silt cu
atata uyurintd, ea cum ar duce nn
animal domestic. Pusnicul vddnd
acea flax& salbatied, care respecta un
copil i i se supunea cu b1inde0,

avea cele mai mari sperante pentru

ucenicul seri. Dupa aceea credndu-1
destul de tare, II porunci s5. traIased

yi el pe un stilp. Simeon primi ordinul acesta in 526 yi se conformd

lui, ca yi cum ar fi venit din cerill.

El vieui pe dol stilpi in timp de

yese-ded yi opt de ani in cuprinsul

Mdndstirei, unde pe langd, o contemplare continud, se nevoia cu poedinta
ce L mai asprd. Dumnede-5 manifestd
sfintenia servitorului sll prin un

ce-1 avea la picior, yi nu voi a-1 lega.

mare numdr de minuni, care avurd.

de obiect principal ivindecarea bole-

Cate am avea de dis, de bundtatea

lor. Evagriu care fu martor ocular

yi Iubirea &atm cel ce-1 vizitafi, de

dragostea nesfiryit cdtre Dumneder"
yi deprtarea de lume, de focul ru-

mai multor minuni ale sale adauge,

ca propria sa experientrt 11 convingea, c5. sfintul cetea in inima altor

ghciunei i alte virtul forte inaintate I

Domnus, patriarhul Antiohig, l'a

IrnpArtayit pe stilp; de bung sama
e yi alt1 pteotl 11 impartaya5 adesea.

In fine simti eh' i se apropie sfiryitul, i inchinfindu-se pentru rugdune, rrnase rezemat pe balustradd

Omeni, cand s'a dus s-1 intrebe pen-

tru mantuirea sufietului sdit Romanii yi Barbaril, alergati din tOte partile pentru nevoile kr. Era cinstit

in tad: lumea i respectat mai ales

de imperatul Manriciu. Samaritanii

flat s se mal radice. Abea du$

distrugend icOnele care eraii prin biseriel, Simeon serise imperatuld Instin in favOrea inchindciunei ce tre-

trei dile afiar despre mOrtea luI,

hula sd le dea. Epistola sa este ci-

care

se intimpld in 2 Septembre

459, fiind in vristd de yse-ded 0

noud de ani. Ingroparea se Men cu

tatd, de Sfintul IOn Damaschin gi de

al doilea sinod din Nicea. Prin anul
592 se bolndvi i muri. St. Grigo-

slidtori

n n-A-,,-"-n-,,-,./ /n."-n,,,,,,,,,,,..n,,,,n-n-n,

rie, patriarhnl Constantinopolei, in-

data ce amli alerga sad vada, dar

&and sosi nu l'a mai gasit in vi6ta.
Serbarea hi este la 24 Mai, 'ler latinii la 8 Septembre.
SIMEON Metafrast, nascut in Con-

stantinopole pe timpul imphatului

Leon inteleptul la anii 886; pentru
faptele lui cele bune si intelepciu-

nea sa, a fost inaltat la vrednicia

de Magistru si logofat si avea multa
cinste la impratul. Mergend Arabii
in Crete, at. pradat multe orase c4 i
sate; ler imphatul trimise pre generalul Imerie, impreuna cu st. Simeon
Metafrast sa. merga soli la arabl,
dandu-le putere deplina, ca sail sa-1

pentru care se si numeste Metafrast;

se cinsteste in 9 Noembre.
SIMEON, numit eel vechiii, din

copilarie lubind pacinica vieta si

salasluindu-se inteo crapatura mica,

nu primea nici o hran omensca,

caci numai buruenele, ce se mananca,

le intrebuinta spre hrana. Deci avend dumnecleesca dorinta, s'a dus

la muntele Sinai si intrand in pestera in care se ascunsese Moisi, diclend cu feta in jos, s'a zabovit spte

4ile fara hrana in rugaciune si in

lacrami si nu s'a sculat pana nu a
auclit dumneg.eese glas poruncindu-1

sa se scOle si s'a manance trei mere

ce-I erat puse dinainte. Deci sou-

supue de buna voe sat prin arme;

landu-se si aflandu.le le-a mancat. A-

precum spune Metafrast in vi6ta sfintei Teoctistel Lesbiancei, care se ser-

poi pogorandu-se din munte 11. zidind doug manastiri, a luat sfirsi-

MA' in aceeasi cli. Cu tOte ea impratul il iubea si-I cinstea pentru

intelepciunea si fapta bunk cat si
pentru vitejia lui, totusi stintul nu
ayes inclinari Asboinice, ci cugeta
sa parassc lucrurile lumesti si sa

tul osteniciOsei vieti, prea marite mi-

se faca monah. Deci a clis catre impratul, ca daca se va intOroe biruitor din rgsboi sa-I fac un dar; imp6ratul fagadui. Mergend in Crit ail

induplecat pre Arabi a se supune

si plati tribut imperatului. Intorcendu-se la Constantinopole se ruga sa-i
implinesca dorinta, dupre fagaduinta.
Imptratul se mahni, neputendu-se

desparti de un barbat asa de lutelept si vitz. Dar neputendu-si &dice

cuvintul dat, l'a imbratisat si l'a

sarutat on lacrimi, 4icend: Mergi,

fiule, cu mila lui Dumneq.eii, caruia
rOga-te si pentru pcatele mele". Cu-

viosul dupa ce s'a facut monah, a

scris vietile sfintilor, &ate s'ail aflat.

Dupa aceea ca unul ce era bogat si

avea pntere si inchipuire, a trimis
iimeni in diferite locuri si I-ail adus
cite vieti de ale sfintilor ail aflat.
El le-a talcuit in cuvinte mai dulci,

nuni avirsind spre lauda lui Dumneleil (26 lanuarie).

SIMEON dreptul, martor al Veni-

rd. lui Haus in templu, a fost instiintat, ca nu va mnri gra sa vada

pre Christos. (Luc. II, 25). Astepta.
rea lui Mesia era universal; se pare
ca credinciosii din Ierusalim se a-

dunail in tinda templului spre a

vorbi de acsta speranta, a ceti profetiele, asi impartasi unul altula sti-

rele lila si a ruga pre Domnul a

implini asteptarea lui Israel. Simeon, drept si pios, Ina parte la acele
adunari si fara, indoialii, de la lazaduilyta ce o primise, cu mai multa
caldura. Se afla in templu cand sfinta

Fecira, aduse pre pruncul Iisus, il

recunoscu de Mesia si luand pruncul in brate,.rosti urmatrea cuvintare: Acum slobo4este pre robul Oil
stapane, ea vNur ochii mei Mantuirea, care ai gatit inaintea tetei
tuturor popOrelor, lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului tell Israil.
Atunci bine-cuvinta pre pruncul

sfint, vestind ca va gasi in cursul

756

SIMEON

misiunel sale ueeniel credincIoql, dar

0 contrart indtrtnict, earll prin virtutt 0 escese vor descoperi inimile

menilor gi sub chipul unel stbil amenintatre, attrnata in viitor, predice Mario:4 necazurile ce avea srt
le sufere.
Prerea c5, dreptul Simeon era fi-

ul lilt Hi lel 0 tatl hit Gamaleil,

profesorul st. Paul, nu se pte intemeia, tar aceea ca era b5trin pe

doim et Inca de timpuriu a urmat

Domnulul impreuna cu tattl sgti,
mama 0 fratil set. De asemenea se
pare c5. a primit duhul sfint in diva
a cinct-decime1, impreunt en Ma lea
Domnulut 0 sfintil apostoli, 0 c5.

era din numrul acelor ce s'at nu-

mit in general fratil Domnalut

(Act. 1, 14).

Dupt ce Iudeit ucisera pre Iacob

cel mic in anul 62, primul episcop

timpul veniret Mfintuitorulut, se Intemetazt numal pe aceea c era gata

st mrrt acum cu multrtmire.

al Ierusalimului, sfintul Simeon avu

SIMEON cuvios, ctitorul M-ret Hilindariul din Aton, s'a si5vIr0t cu

era expus; dar era Insufietit de acel

spirit puternic, care este mal pre ens

pace in anil 1190 Februarie 13.

de cfit orl ce temere: Cit-va timp

SIMEON not cuvntrttor de D-deti,

curajul a le imputa adsta grozavrt

crudime. El cunoqtea pericolnl la care

dupa aceea, apostolit 0 ucenicit adu-

cu pace sa gvir0t in 4 Apriel.

nindu-se in Ierusalim spre a da un

SIMEON Episcopul Persidet, era

pe timpul lilt Sapor. Satrapil Ctesi-

urmaq sfintulut Iacob, cu un glas alesera pre Simeon. Se crede et 0 mat

nainte ajutase pre fratele s5A in administrarea bisericet
Romanii, desgust41 de revoltele

fan 0 Sa lie serisera imphatulut et

Arhiereul Simeon 0 alt1 cre0int nu
vor sa se supue Imphatiei 0 sa dea
daj die, ci '0 aleg mat mult a muri
pentru Christos, de cat sa shij6sc
cu ponos 0 ou necinste. Deci maniindu-se pentru ac6sta Imphatul, po-

rand de aduse pe sf. Simeon legat

cu dou5 lanturt 0 trimetndu-1 la
temnit, Int Orse la credinfd, pre pre-

positul Hotazat; apoi primi cununa

prin sabie in 17 Apriel.
SIMEON Igumenul st. Manastirl
Filotet din Muntele Atos, care avea
o singurt haInt 0 umbla descult, a
fost 0 ctitor Flamuriet st. Treimi,

cu pace s'a s5v1r0t in 19 Apriel.

SEMEON Episcopul Ierusalimulut
(107). St. Simeon era fiul hi Cleopa,

continue ale Iudeilor, se hotartra

in sfir0t a destruge Ierusalimul; eI

plecari spre a'0' pune in executare planul kr; dar Dumnedet, care
voia sit scape pre servitorit s5I, it
vesti in mod minunat de a eqi dintr'un oral, preste care avea sa se verse mania sa in modul eel mat ingrozitor. Creqtinit, ascultind de glasul
lilt Dumnedet, plecart cu episcopul

lor 0 se retrasera intr'un mic oilpl in Po lla, situat de aeea parte de

Iordan. Acsta se Intimpla in anul
66 de la Christos 0 inainte ca Yespasian s5. fi Incunjurat Ierasalimul.
Dupt ruina Ierusalimulut, credincio-

care se numea 0 Alfeti, fratele st.

01 trecura Iordanul 0 se Intrsera

Iosif, tart de mama avea pre Maria,

Bora sfintet Fed Ore. Unit interpret1

Inapoi, locuind prin darimaturele acestei cetr41. Indata dupa aceea bi-

cred ca este aceem41 persOnit en Simeon, fratele lui Iacob eel mic, a lut

serica reinfiori. Dumnedet se de-

Iuda 0 a lilt Iosif, de caril se vorbeqte in Evangelie (Mat. VIII, 55).

El se nisei' cu opt sat nou5 ant

inainte de Mintuitorul; 0 nu ne in-

clart pe fata protectorul et 0 o preamari prin ate:tea minuni, ca un mare

numr de Iudet Imbriqic4ara cre0inismul. Lucrurile r5masera In starea
acsta pada in ultimit ani ai lui A-

SIMEONSIMFOROSA

drian, &find se citerse eu totul de pe

fata pamintului.

Bucuria cc ayes st. Simeon de a

vedea inmultindu-se ucenicil lui Is.
Chr. pre fie care i, fu turburat prin
na0erea a dou6 eresil, acea a Nazareilor i acea a Ebionifior. Nazareil se apropia6 in multe puncte de
Iudel i de creqtini, cu t6te ea in
fond urmai i pre unit i pre alit.
In adev6r el priveafi pre Iisus Christos, ca pre cel mal mare intre prof eV; dar in acelaqi timp egafi ea
este D-4eil. Observe' Sambata i Dumineca i fame' o amestecatura de
ceremonil ale legel yechi i noua.

Pe lane): acestea Ebionitil mai ayeall i unele erorl proprie lor: el

inv6tati d. e. c. despartenia era per-

i puteai s. s6virpsca crimele

cele mai imfame. Autorul acestel
secte inv6ta mai antal in satul Cocabe, dincolo de Iordan; trecu apol
misri

in Asia qi ajunee pana la Roma. Ereticil, 0116 atunci fricoqi, indfaznea6

sit r6spand6sca erorile lor in public, pe
timpul episcopatulul lul Simeon, care
trai mai mult de cat toti ucenicil
Domnului; dar indata dupa ce D-4eti

l'a luat din lumea ac6sta se ivira o

multime de inv6taturi necurate, care
ataca6 pe fata curittenia credintel.

Provide* ingaduise ca sfintul

nostru sa scape de cereetarile lul

Vespasian i Domitian, caril cantat

pre tol ccl ce ere" din nmul lui

David; dar Traian ordonand acel60
cercetari, eretecil i Iudeii 11 denuntara guvernatorului Aticus i ea ore-tin i ea urmaq al bit David. In
timp de mai multe dile snferi ode

mal crancene munci cu o rabdare

care inspaimanta pre muncitorl. In
fine fu condamnat la Astignire pi
muri de aceeaqi nthrte ca i stApa-

nul. Martiriul s66 se intimpla in anul 107, in vrista de 120 ant, dintre carii patru-4ecl ffi. patru Ii petrecuse in Episcopat.

757

SIMEON martir, prin foc s'a s6virOt in 16 Mai.

SIMEON cuvios, cu pace s'a s6-

virqit in 25 Iunie.
SIMEON nebun pentru Christos
era din Edesa Siriel, pe timpul lul
Iustin eel tin6r. Pornind din ravna
dumne4gsca s'a dus la sfinta cetate
pi inchinfindu-se lemnului celui de

vita faator, a mers la Manastirea

st. Gherasim i luand sfintul chip
de la egumenul de atunci Nicon,
n'a agteptat sa ,implinesca Opte ile
dupl obiceifi, ci margnd in pustia
a r6mas acolo patru-cleci de ant, pe-

trecfind cu tta nevointa i petrecerea grea cu care plecase. Ion a

r6mas in pustie, lar Simeon, s'a intors in sfinta cetate i inchinanduse mormintului Domnulul celul de
vi6t6 purtator s'a dus apol la Edesa
pi preficendu-se a fi nebun, multe
minunl a s6vir,it i ast-feliti cu pace
a adormit (21 In lie).

SIMEON Trapazund6nul a martu-

risit la Constantinopole 1653 August 14.

SIMFOROSA martira (120). Persecutia radicata de Traian continua
a pustii pana in primul an al domniel lul Adrian, and dupa Sulpiciu
Sever incepe a patra persecutie generala. Adrian cn tOte acestea nutrea ni0e sentimente mai favorabile
creOinismului, yi opri in anul 124,
urmarirea acelor ce se tineafi de el.
Se

crede ea a fost indemnat la a-

csta de impresiunea ce-I facura apologiele lui Quadrat i Aristide

precum i epistola ce-I scrise in f a-

vOrea creqtinilor Serenus G-ranianus

proconsulul Asia. Arata chiar un

fellt de veneratiune pentru Iisus
Christos, pre care nu-1 privea in adev6r ca pre mfintuitorul lumel, dar
ca pre o fiino de o natura noua rfti
extra-ordinara; el puse chipul s66
range: acela alul Apoloniu din Tiana.

Pe la anul 120, zidind un mareV

758

SIMON

castel la Tibur, II infrumusett cu tote

bogttiele artel, ce se aduserk din
diferite provincii. Dupe. ce l'a vecjut
terminat, ordont inaugurarea, care
se si fecu cu cerimoniele obicinuite

curt acum in cerit de o vitri care

nu va avea sfIrsit". Imperatul flise
restit: Dace. nu vett jertfi voi, ye
volt jertfi eli 1eilor puternici. Sim-

pintre ptglini. Se incepu en sacrificii, ce se adusert cu scop, ca sit

fact pre idoll st dea oracole. Astfelit a fost respunsul demonilor:

saerificit; dar de volt fi arse, pentru

numele lui Chr. meortea mea va inmu4i chinurile demonilor ce sufer
in vIpae. Dar, unde am et fericirea

Veduva Simforosa i eel septe copil

al :361 neckjesc pe fie care i invo-

se, fit jertfitk cu fii mei DumnecleuluI

cind pre Dumne4eu1 lor; dact vor

jertfi, v lagtduim et vom primi en

orl muritl. Sim forosa. St nu cre4.1

ce. frica me va schimba; doresc st
me unesc la locul de odihnt cu btrbatul met, pre care Pal omorit pentru

bunk voinVa voturile vOstre".

Simforosa trtia la Tivoli cu c el

septe flu al sel i intrebuinta veniturile sale, care erat forte marl, spre
mangilerea seracilor si mai ales a
crestinilor, calif sufereat pentru cre-

forosa. Deli nu me pot primi ca

vit i adeverat? Adrian. OA jertfitl,

numele lui Is. Chr. Imperatul porunci st fie aruneata in rill cu o

part legate. de gt, de unde o scOse
fratele set Eugeniu q'o ingropt. A

li Adrian, porunci st

dintt. Era veduva lui Zotic, care

doua

primise cununa martiriului cu fratele set Amantiu. Dupt mOrtea a-

pre cel septe fro* si dupe, ce in

cestora, Simforosa InmormIntt corpurile lor i fiind-ct numal dorea

aduce.

cerce. tete chipurile spre a-i indupleca,

II duse la templul lui Ercule si-I

alta de cit st vie si rindul el, ca

st fie si ea cu fill sel, reunite. in

supuse chinurilor celor mai grozave.

In sfirsit imperatul porunci st fie omoritl fie care la locul unde se afla;

glorie, se pregttea necontenit a le

urma prin practica faptelor bune.
Adrian, a ctrul superstitie a fost
alarmatk prin respunsul ei1or sel
sail a preetilor lor, chemt pre Sim-

ass. Crescens eel mal mare fu sugrumat; al doilea Iullan primi un

cutit in piept; lui Nemesiu i se patrunse inima cu lance; Primitivus

forosa si pre flu sl. Simforosa veni

smulse riniehii; lui Statceus i se Muse

cOstele. Eugenie cel mai tinr fu

cu bucurie, rugindu-se pentru ea si

pentru fiii seI i cerend de la D-dell
harul de a mrturisi vitzjeste sfintul set nume. Imperatul ii vorbi mai
intfii cu blandett ei-I indemna cu
sttruint st jertfesct. Simforosa respunse in numele tuturor: Getulius,

btrbatul met i fratele set Amantins, amandoI tribuni in armata ta

all suferit diferite chinuri pentru
numele lui Iisus Christos mei bine
decal se. jertfescil idolilor; el at invins pre demon prin mOrte, iubind
mai bine a li se ttia capetele, deckt
st se supue. In ochii Omenilor mOrtea

lor a fost uritk; dar pintre ingeri

eI at fost plini de glorie; el se bu-

fu lovit in stomah; ml lustin i se

jupuit din cap pine. In telpi. Adrian
porunci st-1 ingrOpe acolo, i preotil
pegini numirk locul celor pte biotanaff salt eel spte chinuiff. Dupe,

ce incett persecutia, crestinil 11 inmormintart cu cinste i acum se yed

ruinele unel biserici ce Ora numele
celor spte fratl.
S IMON Apostol. Se de. sfIntului
Simon supranumele de Canaanitul si
Zelos spre a-I deosebi de st. Petru

si de st. Simeon, care urme, st. Iacob cel mic la scaunul Ierusalimului,

fiind frate cu el. Unit autori ail creOt ce. sfintul Apostol era nascut

la Cana in

Galileo.;

iar unii grecl

759

SIMONSIN ETOS

moderni spun, ca el ar fi fost mire

la nunta unde a fost chemat Mantuitorul 0 undo prefacu apa in yin.
Fara IndoYala el era Galilean. Teodoret ilice ca era din tribul lui Zebulon sail Neftalin. In ceea ce prive0e supranumele de Canaan, are
aceeaql insemnare in limbs siro-hal-

mit in numerul ucenicilor sal.. Primi

impreunl cu dinOI darurile sfintului Duh qi a fost tot-dOuna credindos chemareI sale.
Unil autorl spun, a dup5, ce a
predicat

in Mauritania 0 in alte

partl ale Africel, s'ar fi dus in Britania, unde respandi lumina Evangeliei 0 ea ar fi fost restignit de

daid ca 0 zelotis grecesc. Sfintul

Luca (VI, 15) l'a tradus, 'far ceI-la41 evangeliqg ail p5strat origina-

necredindlool. Dar calatoria acsta in

Britania nu se intemeiaz . pe nimic;

lul. Canat, precum observa st. Iero-

qi

nim (in Mat. X, 4) insamna zel in

siro-haldaica sail ebree0e modern.
Nicefor Ca list spune, ca numele
acesta s'a dat dupa ce st. Simon a
fost chemat la apostolat, din causa
zelului sail 0 alipirel luI de dumnecleescul Inv 5tator. De altmintrelea

autorii carii o sustin, cad in

contraOcerI, care distrug autorita-

tea lor.

Dad Sfintul Apostol a predicat

in Egipet 0 in Mauritania, el s'a
intors Taraff in Orient; pentru ca
martirologiele lui Ieronim qi al.VI
pun martiriul hi in Persia, intr'un

acelaq autor spune ca s'a aratat totduna credincios observator al legei

qi fOrte opus acelor ce se departail

ora numit Snanir, care era probabil in taxa Snanilor, popor ce era

de ea. Alta spun ca i s'a dat nu-

aliat atunci cu Partil din Persia. AcOsta se impad cel putin cu un loc

mele acesta, pentru c5, era din secta

acelor Iudel, carii se numeail zeloO,

din Faptele Apostolului Andreikcare

spunea, ca sfintul Simeon Zilotul a

pazind legea in tit/ curatia ei. A-

fost inmormintat in locul acesta. Mar-

ce01 zelool jucar un rol insemnat

in. lupta iudeilor contra Romanilor.
Mai ales dupa indemnul lor, poporul scutura jugul ce-1' apasa. In
timpul asediului Ierusalimului, ucisera pe compatriotiI lor, umplurii
templul de cadavre qi grabira ruina
patriel lor. Dar nimic nu dovedeqte,
ca s fi fost zeloff in sensul aratat,
pe timpul 1.1 Iisus Christos; nu tre-

tirologiele spun ea preotiI idololatri

infuriindu-se contra sfintului Apos-

bue a-1 confunda en aceia,'cari'l sus-

tineaa ca nu trebue sa platsca tri-

tol Vail omorit prin restignire. Se

spune ca parte din reliquiele sfintuluI Simon 0 ale st. Inda s'ar afla in
biserica Vaticanului 0 in catredala
din Tulusa.
SIMON izvoritorul de mir, ctitorul st.manastiri. Simonopetra din muntele Atos, eu pace s'a sevirOt in
z8 Decembre.

SIMON martir, de sabie s'a sevir-

but Romani lor. In fine dac eraa

qit in 3 Februarie.

unii IndeI, cariI luara numele de

zeloq1, nu samana cu acei de care
vorbgte Iosif in istoria r5sboluluI

viroit in 22 Februarie
SINETOS a fost pe timpul luI

cu Romanii. Sfintul Simon, dupa con-

Aurelian, anagnost bisericel romane,

vertirea sa fu forte zelos pentrn gloria Dascalulut seil. Arata un fella

de mahnire acelor ce necinsteail prin
purtarea lor, crediMa ce o pro-

fesaa. Tot ce spune Evangelia de

dinsul este, ca Mintuitorul l'a pri-

SINETOS martir, de sabie s'a EA-

facut de st. Xist papa Romei. V5Ond pre Aurelian ca ailuce jertfa
idolilor s'a intrebat cu (-1 0 batendu-ql joc, a Os csa va jertfi qi el.
Dar nevoind s jertfOsca a fost U.-

tut en vine de boil ap a s'a roOt

760

SI N C LITICHIA

locul de sangele lui. Apoi a fost aruncat in temnita, Tar a doua di a

fost Intins pe o scara de fier info-

oath; atunci a audit glas din cer

ce-1 intarea la martirie si c'adend o

plOie repede a stins focul, ler sf intul s'a pazit nevatamat. Dupg aceea
din porunca impratului s'a siipat o
grOpa adinca de sse coti si in fundul el aii fost asedate lemne ascu-

rite si drepte, ler preste ele a fost

aruncat martiriul si i EVA zdrobit
membrele corpului, dar cu dumnedeosca pronie a Ames sanatos. A fost

inchis in capistea Panteon, de unde

esind, i s'a talat capul in 12 Decembre.
SINCLITICHIA feciOra. Sfinta Sin-

clitichia se nascu in Alexandria in

Arnie inveselit si mangalat in sufletul WI, pentru ca cuvintele sale

eraii dictate prin delul eel mai inalt
si mai curet; si lacrimile ce curgeart
cu inbelsugare din ochii s61 le in-

tareaii si mai mult. Cat de fericiti

am fi, dicea ea, daca am face si noi
ce fac lumenii, ca sa adune bunuri
peritOre I Pre pamint el se expun la
dorinta de castig a hotilor; pe mare
infrunta furia valurilor, venturilor
si furtunelor; nu-I ingrozeste primejdia de naufragiu, incorca si indrasnesc pretutindenea. Iar nol, &and
este vorba a servi un st'apan asa de
mare, care faggdueste bunuri neperitOre, ne inspaimantam de cea mai
mica improtivire". Alta data vorbea
ast-feliti de pericolele vietei: Tre-

Egipet, din parinti originari din Macedonia, distinsl prin nasterea si bo-

bue O. ne pazim bine, pentru ea

gatia lor. Din copilarie se vedea la

dinsa o lubire pentru virtute si fapte
religibse. 0 avere forte mare, unita

rupt; ark acsta privighere, vraj-

cu o frumuseth rara atragea pre multi

petitori; dar ea'l respinse pre top.'

pentru ea faeAuise lui lima Christros, a nu avea alt mire decat pre

avem sa purtgm un rsboiii neintremasul ne va prindti cand nu

ne gandim. Un vas scapa cate o data
dintro mare furtuna; dar daca pilo-

vietui in virginitate perpeturt si esi

tul nu priveghoza, chiar &and este

liniste, este destul ca un val, failicat eine stie cum, sa fad. a se cufunda vasul. Numai sa ajunga vrajmasul a darima casa si apoi putin
so ingrijeste de mijlOce. In vieta a-

victoriOsa din tote incerchrile.

Dupit mOrtea parintilor 011, pura

costa inotam pe o mare necunoscuta

si pling de pericole, unde linistea si

de grij nnei surori infirme ce-I Amese, pe urmit impArti tOta averea

furtuna urmOz5. una dupa alta necontenit. Tot-douna suntem in pericol; si &Ica avem imprudenta de a
adormi, perderea 'Astra este sigura.
Ind. Iisus Christos voeste a fi carmaciul vasului nostru si ne va duce
la limanul mantuirei, numai sa nu
ne perdem pentru nebagarea de sa-

El. A fost cu neputinta sa o fac .

a renunta la hotilrirea luat'a de a

la saraci. Ne mai avnd a face cu

lumea, se retrase intr'o chilie, spre
a se obiclnui cu privirea la cele ceresti. De atunci ea se considera ca
o persOna consacratg prin starea sa
la pocitintit, rugaciune si meditatie.
Curind dupa aceea un mare numdr de femei venira la locuinta sa

spre a o consulta in privinta faptelor bune. Dad,: s'ar fi uitat numai

la umilinta sa, nu s'ar fi amestecat
in invtittura altora; dar iubirea de
Omeni era mai pre sus de tOte. Nu
se putea sit o asculte cineva ffira sit

ma." Virtutea umilintei o predica

ast-feliii: 0 comOra ramane in siguranta pe cata vreme este ascunsa;

dar clack' este descoperita si lima

in parasire, Apede o radica; tot asemenea este si cu virtutea; este afarit de
pericol pe cata vreme Aniline ascunsa.

Daca o espune cineva cu indraznola

761

SION1ESISOE

la luming, s6 evaporkg ea un fum

usor. Prin umi1inf5 si despretul lumei, &gam in piciOre pre serpi si
balauri; sufletul nostru asemenea unui vultur, zb6r5. si se inalt5 mai
pre sus de cele p5mintesti." Asa vorbea si de alte virtuVi.
In vrist5 de opt-deci de ani, Sinclitichia avu s5 sufere una din bOlele cele mai durerOse si mai gro-

zave. Rbdarea sa si increderea in

vointa lui Dumnede5 o infarea5 necontenit; ea dorea ca durerile s'a se
mai inmultesc si se temea ea doctoril s5, nu le micsoreze. In cele din
urm5 trel luni din viOta sa-i era cu

neputin0 s se linistsa un singur

moment. Un cancer ii Nese si da-

SISOE cel mare (429). Sfintul

Sisoe fu una din luminele cele mai
stralucite ale desertului Egipetului,
dupg mOrtea st. Antonie. Era de na-tere egiptean. Par5sind lumea din
tineret5 se retrase in desertul Seetei

si tri cat-va timp sub ascultarea

avei Hor. Dori* de a afla un loc
si mai singuratic, l'a limit s5 trOc5.
Nilul si se ascunse pe un munte,
unde st. Antonie murise de curind.
Amintirea vie

inc5

virtuOlor

acestui om mare susfinea de minune ravna sa; el isi inchipuia

ca-1 vede si e5 ascult5 din gura lull
invKaturile ce le dase ucenicilor
si. Incepu s5-1 imiteze in nevoin-

ele sale. Poc5inta sa era forte as-

rul vorbirei; dar r5bdarea sa instrula

mai mult de cat euvintarile cele mai
iscusite. Venind ceasul mortei, se
v5du inconjuratit de o lumina' str-

pr, tcerea rigurOs, rugiciunea infocat si necurmat5.. Se respandi lute

vestea despre sfintenia viqii lui asa

si-si d5dn sufletul in ma-

aveati de model. Unit veneer' de departe s5-1 cOra sfatul asupra c5ilor
interiOre ale perfectiunei; si en tOta

lucitOre

nile Creatorului. Biserica serbOz5 amintirea acestei sfinte feciOre in ;Etta

de 5 Ianuarie.
SIONIE uriul din martiril, ce ati
suferit in Adrianopole, de sabie s'a

gvirsit din porunca lui Murgaton

domnul Bulgarilor in 22 lanuarie.
SISINIE unul din eel patru-deci
de martini din Sevaste (9 Martie).
SISINIE sfintit martir, s'a gvirsit
de sabie in 22 Noembre.
SISINIE m5rturisitoru1 era pe tim-

pul imphatului Dioclician, n5scut in

Cyzie. Fiind parit la guvernatorul

Alexandru c5. este crestin a fost b5,-

tut cumplit, i s'a turnat otet pe Das

si alte munci suferind si minuni s5virsind, a fost aruncat in inchisOre.
Iar la sinodul adunat in contra lui
Arie predicand pre Fiul deoflint cu
Taal si vietuind cu placere de Dum-

nedet s'a mutat &are Domnul in

23 Noembre.

SISINIE Patriarhul Constantinopolei, cu pace s'a s5virsit in 11 Octombre.

ca top pusnicii de prin prejur il

grija ce avea de a se ascunde, era

silit sTt supuna iubirei, dragostea sa
pentru tficere si retragere. Adesea
trecea5 cate done dile far5 ea A mgnance; trebuia ea ucenicul s55 Abram sa-1 instiinteze ca a venit vremea manc5rei; cate odatTt se mira,
credend cTt pare cTt mancase, asa de

putinI atentie (Wee el la nevoile

trupului.
Rugaciunea sa no, asa de sublim5,

ca adesea mergea la extaz. Une-orl

inima sa era asa de aprins5 de focul dragostei dumnedeesti, cii neputendu-se stapani, se mfingiiia prin
dese suspinuri, care-i scgpa5 adesea
fara sTt stie si in contra voin.cei sale.

El avea de maximg cii un pusnic

nu trebue s5.-si allg5 lucrul maniIon ce-i place mai mult. De regulTt
se ocupa cu facerea de panere. Intr'o

di, pe cand vindea fructul ostenelelor sale, avu o ispitTt de manie;

indatg aruncii, panerele la plimint,

762

SISOE

le las acolo i fugi. Pentrn ca. a

putut se. se Invinge. pe sine, el avu
atata multamire c nimene nu era

tat mergea inaintea luI Dumnedet,

concentrat in nimicnicia sa i in

in stare sa o turbure. Nu se mira

de gregalele fratilor sel; 0 in Joe
de a le imputa cu indignare, II a-

de turburarile deprte ale veulni,

vei afla paeea inimet" Altula,

juta sa se scOle en o bunatate adeverat parintesca. Cand voia se. recomande altora bunatatea qi exactitatea a observa regulele, el povestea
istoria urrnatre:
Niqte fraV, in num& de doi-spredece, find pe cale, 1-ati apucat ncip-

tea 0 vedura c conductorul lor se

ratacea. Cu tOte acestea nu l'ati In0iintat, nevoind s5 eurme tacerea,
eugetand in inima lor ca-0 va cun60e grepla cand va veni diva qi

atunci II va duce pe calea cea adeverata; ci ii urmara dar Intacere

si facu ea la doue-spre-dece mile.

Luminandu-se de dine. conductorul

Sit te tad mie, dicea el

unlit frate, renunVa la placerI, seapa
injosire.

care se plangea ca n'a ajuns la perfeetiunea st. Antonio, II dicea: Ah!

de aq avea in inima mea numai o
seantee din cugetarile acestui om
mare, m'aq aprinde cu totul de focul dragostei de D-deti." El se eredea aga de jos, ca cu t6t asprimea
vietel sale se privea ca un om pa-

i voia ea 0 altiI s alba de

el o asemenea idee. Dug din Intima

tamplare din iubirea pentru streini

era silit sa prelungesca vremea mancareI, el se despagubea apoi prin o
lunga ajunare i facea sa platsca

Ore cum eorpul sed acea dragoste

aa de mult laudata pentru streini.

vedu ca s'a Inselat 0-i cern mil

El se temea ap de mult de laude,

de ertarl; i fiind-ce. aeum era In&Tuft de a vorbi, fr4iI II respunsera eu linigte: Noll am vedut ea
te-al abatut din eale, dar n'am voit
se-fi spunem." Omul acesta se mi-

ca rugandu-se &ate oda% en manele

radicate la ceriii, le rasa indata ce

credea ca pOte sad vada cineva. Tot-

nuna de rabdarea lor, gi se folosi

derma era gata a se acuza. El nu

vedea nimic bun in a4iI, in cat sa
n'aibe. prilej a se osindi pre sine.

fOrte mult de exactitatea de a'qI pazi

regula bor.
Cati-va arieni venind pe muntele

nul din el dise: Tata, ce au fac,

sa soap din focul Iadului ?" El nu

indrasnira a dogmatiza printre

fratl. Sfintul nu le respunse nimie;
dar ordona ucenicului sell a ceti in
fata lor un tratat al st. Atanasie
in contra arianismului, eeea ea le
inchise gura. Dupe, ce I-a ruqinat
ast-fellti, I-a lasat sa pleee cu blandeta sa obielnuita. Sfintul Sisoe era
si un model de umilinta; tot-derma
cand da sfaturi gi inveVaturI altora
revenea la acesta virtute. Un pusnic spun'endu-I intr'o di: Tata, me
cred tot-derma inaintea lui Dumnedefi," el II respunse: Nu-I destul
fiul meti, trebue sa te eredI c eqt1
mai jos de tete rapturele; numaI
a9a,

se

e4tige. umilinto." Neince-

Trei pusnici venind sa-1 vada, u-

respunse nimic. ti eti, continua al

doilea, cum aq putea scapa de seri-nirea dintilor i vermele eel neador-

mit ?" Al treilea dise: Dar e ce

sa fac, ea de cute orl 'mi Inchipuesc intunerecul cel maI dinafara,

me cuprinde o spaime grozava." Atuna' sfintul, luand envintul disc:

Ve marturisese, ca ell nu me gindese la acestea; i flind-c titi, ca
Dumnedet este plin de bunatate,
nadejduese ea va avea mila de mine.
Prea fericitl suntetl i ravnese vir-

tutea vostra. Vol vorbiti de chinurile Iadului, i sunteV a.a de patrun0 de ele, ca pot su v ajute
mult a ve feri de pacat. Dar ce vol

SITSOCRAT

763

face et, care am inima asa de impietrita ca nu me gandesc macar c.

dupa mOrte este un Joe de chinuri
spre a pedepsi pe cel rei ? Fara in&Yala din pricina acsta sunt asa
de pacatos." Cel trel pusnici folo-

lui D-deti", i apoi sculandu-se flleu

sindu-se de respunsul acesta, se in-

rugaciunea urmatOre: DOmne, nu

tOrsera acasa.
Servitorul lul Dumnecleil fiind slabit de btrthie
i neputinVa, dupa
sfatul ucenicului sii Abraam, se duse
si locui cat-va timp la Chisma, oras
situat pe malul sail cel putin in

mai este nevoe se ne mai ajuti si

vecinatatea mend rosie. Amon sail

Amun, av din Raito, veni sil-1 vada.

Fiind forte intr'istat pentru ce-si parasise locuinta, el II mangela, ara-

tandu-i a fiind slebit de betraneta

avea nevoe de ajutorul de care nu

se rite gag in desert; dar sfintul

privi trist la el si dise: Ce spui,

Ore libertatea sufletului de care me

bucuram nu era de ajuns ?"
Sisoe se IntOrse in singuratate.
Cand ajunse acasa, pusnicii se strinsere, in jurul lui. Rufin dice, c fi-

ind in agonie, striga; late.

ava

Antonie, corurl de ingeri si de profei yin sa Ia sufletul mefi". Atunci

fata i se lumina; si dupa' ce a vorbit tainic en D-deti; striga din nofi:
Vedeti, ca Domnul vine la mine!"
rostind aceste cuvinte s'a dat aufletul, Ian chilia s'a umplut de un
miros ceresc. MOrtea sa se intampla
in an. 429 septe-deci i doi de ani

sa lase pe sama lui Dumnedell grija

resbunerei, s erte pre fratele seti

si se uite injuria ce o primise; dar
vedand ea nu castiga nimic, II dise:

Cel putin sa ne rugam amendoi

all fii protectorul nostru, pentru dll

fratele acesta clice ca vrea sa*-i res-

bane singur". Pusnicul a fost asa

de mult atins, incat aruncandu-se
la piciorele lui Sisoe, II cern ertare
aid fagadui sll uite din momentul
acela injuria ce o primise.

Acelas stint inbea asa de mult

singuratatea. dll indata ce se sfirsa

slujba la biserice alerga la chilie.
Fl urma spiritului lul D-deti si gustului sefi pentru tacere si rugaciune.
La ocasie stiea sall face datoria
catre societate, mai ales cand era
vorba de milostenie.
De ordinar nu manca pane. Frgii
indemnandu-1 de serbatorile Pastelor sll ia parte la ospecul ce se pregateste pentru node sfinte dile, le

dise: Voi manca on pane orl alta

ceva ce 41 pregatit". La respunsul
ce i se facu, ca el ar fi forte multamiti dace, ar manca numai pane,
el se supuse numai decal, de si in
contra obiceinlui sefi.

tele st. Antonie.

SIT (1 Cron. 1, 1. Luc. III, 28.

an- 5318) fiul
lui Adam si Evei i tatal lui Enos,
se nascu dupa mOrtea lui Abel si
trai 807 ani. Urmasii sei deosebiti

Nu trebue a confunda pe acest

Sisoe cu aii doi Sisoe, caril tralafi

fil ai lui DumnedA sunt aceia care

in acelas secol. Until supranumit Tebanul traia la Calamon, in pamintul

pe timpul deluvinlui;

cel putin, dupe, ce s'a retras pe mun-

Arsinoe; altul avea chilia sa la Petra. De Sisoe Tebeenul se povesteste urmatOrele, pe caril unii autori
atribuesc sfintului Sisoe din Sceta.
Un pusnic, care suparase pe altul
veni la Sisoe 0-1 dise, ca este ho .

tarit salt resbune. Betranul 11 ruga

Fac. IV, 25. V, 3

de ai lui Cain prin calificarea de

conserve adeverurile religiOse panll

ele trecura
apoi in neamul lui Sim.

SMARAGD unul din eel patrudee de martini din Sevaste (9 Mantie).

SOCRAT presbiter din Anghira,

care umplendu-se de dumnedeOsca

rivna a resturnat altarul jertfelor

764

SOCRAT-SOFRONIE

dolestI si i s'a Mat capul, impreuna

cu st. Teodota in 21 Octombre.
SOCRAT martir, cu sulite strapuns s'a savIrsit in 19 Apriel.
SODA martir, s'a savirsit cu st.
Iliodor in 20 August.
SOFIA cuviOsa, s'a savirsit cu

pace in 4 lunie.

SOFIA doctor, martira, s'a savirsit

de sabie in 22 Mai.
SOFIA. Ve41 Agapi.
SOFIA martira, s'a savirsit de sa-

bie cu Irina In 18 Septembre.

SOFIA, facatre de minunl, cu
pace s'a savirsit in 18 Decembre.
SOFONIE (632 a. Chr.) in bibliele ebraice Tefaniah, unul dintre
profetii mid, fiul lul Cusi se tinea
de o familie ilustril. A implinit ministerul WI la inceputul domniei Jul
Iosia, dupa intala reforma savirsita

de acest rege si inainte de a doua.

Nu se stie nimic despre patria si
mOrtea sa. Tabloul ce-1 face de nelegfuirile lui Iuda, despre viciele poporului, de apasarea celor mail, de
idololatria care domnea Inca, arata

indestul ca cde intal incercari ale

lui Iosia, n'aii putut face totul, sa.
regenereze o natiune ala de stricataProfetiele sale sunt indreptate in
contra Ierusalimuldf si Iuda, contra
diferitelor popOre ale Asia, cu. care

IudeiI ere' atunci in relatil, si cartea sa sa termina prin o vestire despre intAircerea din robie si rease4a-

Omeni venerabili, mergend sa viziteze manastirile din Egipet, sfintul

Du Milostivul II opri la Alexandria

pe la anul 610, si-1 intrebuinta cu

succes aprOpe doT anT, pentru stirpi-

rea eutihianismuluI si reforma maT

multor abuzuri, care se furisasera in
diecesa sa. Pe timpul acela Ion Mop
compuse Ptifanea spiritual, pe care
o dedica lui Sofronie. Cartea acOsta
este o culegere de exemple ale virtutilor practicate de sihastri, pre cari
1-a ve().ut si 1-a audit vorbind. Sti-

lul este simplu dar interesant; totul tinde la edificare, totul respira
pietate. Ion Mosul si Sofronie Acura

apol o calatorie in Italia si vq.ura

Roma. Dup mOrtea dascalului sail

Sofrouie se intOrse in Orient, unde

gsi mare desbinare.
Atanasie patriarhul Iacobitilor saa
Eutihienilor din Siria, recunostea
doua firl in Is. Chr. dar admitea
numai o vointa, ceea ce este o con-

traclicere, pentru c vointa este o

proprietate esentiala a &el. De altferia invatatura acesta era opusa
Scripturei, unde vedem pre insus1
Domnul nostru stabilind formal deosebirea vointei divine de vointa sa
omenasca, in rugaciunea pre care o

facu dare Parintele sail in gradina

Maslinilor. Cu tOte acestea nu-1 lasara sa o raspindesca, pentrn ca sit
nu aduc pre eutihieni la unitatea
credintei. 0 sustineat mai ales Ser-

rea lui Israil. Stilul sail, gra di fie

lipsit de putere si elegan, n'are

ghie, patriarhul Constantinopolei, Te-

sublimitatea profetilor vechi.

SOFRONIE Patriarhul Ierusalimului. Sofronie se nascu la Damasc
ores celebru al Celesiriei. Progresele
extra-ordinare ce le facu in stiintele
divine si omenestI IT meritara nu-

anume ectesa, adeca espunere, unde

declare ca nu este alta vointa in lisus

mele de sofist, care era pe atuncl

forte onorabil. Petrecu doua-c;lecI de
anT laugh' Ierusalim sub conducerea

eremitulul Du Mos, lark' sa. imbratiseze starea monahala. Acesti doI

odor episcop de Paran si Cir patriarhul Alexandriel. Imparatul Iraclia

o confirm& in 639, prin un edict

Christos, de cat acea a CuvintuluI

dumne4eesc. Li se dadu numele de
znonotelig Sofronie vapnd pericolul in care se gasea credinta ontodoxa, mijloci pe linga Cirus, II crdlu

in genunchi si cu lacrimile in ochi

11 raga sa nu publice pretinsele acte

765

SOFRONIE

de unire, ce erail contrare invetitureI ortodoxe. Tote silintele sale erati

zadarnice. VH.end, ca nu cestiga nimic la Alexandria, se duse la Constantinopole, ea sa lucreze pe linga
patriarhul Serghie in faverea ortodoxid. Dar neisbutind nici aid, cutreIera tOta Siria.

Era 0 timpul ca Sofronie, care

servise ago, de bine biserica sa de-

vie unul din cei dintal pastori al

el. L'a ales ea sa urmeze lui Modest in 634 ca patriarh Ierusalimului; dar cu mare greutate consimti
el la hirotouie. Dupa instalare, grija

cea mai mare a sa a fost de a aduna un sinod din totl episcopiI si

sufragani, pentru a condamna monotelismul. Compuse in acelaq timp o

epistola pastorali wide dadu o espunere a credintel ortodoxe en tete

dove4ile care o stabiles, expunere

care a fost apoI aprobata de sinodul al geselea ecumenic. Sfintul trimise epistola acesta la papa Onorie
0 la patriarhul Serghie. Mutivul care-1 determine, a mum ast-felih, a
fost temerea ea nu cum-va papa sa
fie amagit prin vr'o epistola viclena
a lul Sergi )). ca s'a-I fad. sa tad, in

acesta materie. Se pare c Onorie

nu cacluse in monotelitism, i multe
doveclI arata ca. el se tinu de ade-

verata credinta; dar fiind-el facerea in materie de credinta este un

felIti de aprobare din partea primikr pastori, 0 de altmintrelea purtarea luI Onorie avea urmari rele,
Sofronie intrebuinta tote mijlOcele,
spre a demasca sofismele unei eresii

al easel factori eraii puterniei 0 in

credinta, and va veni sa judeee vil

si

mortit F. ceea ce nu pot face

eh, pentru navalirea Saracinilor. Dn-te

la scaunul apostolic, spune-le ce se

petrece aid i nu-I rasa ping ce nu
vor condamna canoniceqte invetatura
acesta". 8tefan pleca la Roma, 0
starui I.ece ani pentru condamnarea

monotelitismului. In fine se aduna

nu sinod la a. 649. Sofronie avu ad
sufere mult din partea Saracinilor,
cuff luasera Ierusalimul la an.,638,
dupa ce-1 asediase dol ant. Omar,
care era in fruntea acestur necredincIo0, profana locurile sfinte i zidi
o moschee in locul templului luI
Solomon; dar edificiul neputend sta,
intreba care e pricina, i IudeiI II

spuser ca cladirea se va darima

necontenit, daca nu se va lua crucea de pe mnntele maslinilor. In adever c luandu-se crucea, remase
moscheea. Sfintul, ea un alt Eremia,
plingea amar nenoroeirile Ierusalimului i lucra din tOte puterile spre

a nu se risipi turma sa. Priveghea

sa nu lipsesca nimic siracior si
de mai multe on Il expuse vieta pentru nevoile bisericel. In fine
Dumneclei ii lua la sine 0 muri in
11 Martie 639 s. 644.
SOFRONIE cuvios, s'a sivir0t
cu pace in anul 413 August 19.
SOFRONIE martir, s'a sevirsit
prin sabie cu st. Silvestru in 1 Marte.

SOFRONIE Episcopul Cipralui,

naseut i

crescut din *intl drept

maritori in insula Cipru. Era vestit pentru ascutimea i deOeptaciunea mintei sale, caci cetea i cugeta
q.iva

i nOptea dumne4Reqti1e scrip-

mare immix%

tad i cuvintele Domnului, pentru

Sfintul nu se multami a eerie spre

apiirarea dogmei atacate, el ayes alte
vederI maI intinse. El Ina pre ste-

care s'a facia kat de inbunatatit cn

faptele, incat s'a invrednicit a lua

fan Episcop de Dora 0 dual:tau-1

minuni. Pentru aceea dupa mOrtea lui

mart daruri de la D-4eti 0 a face

pe Golgota '1 vise: VeI da sama in-

Damian Episcopul Ciprului cu uni-

naintea lui Iisus Christos daca nu

rea a tot poporul 0 a Episcopilor,

veI griji de pericolul in care se afla

s'a aqeslat Arhiepiscop prea sfintei

166

SOLEVSOTEA

biserici de acolo. Apoi s'a fitcut inbogatitor sgracilor, apgrAtor orfanilor, sprijinitor vduvelor, ajutor celor
asupriti, acoper6mint celor goll. Dupg,

lion. De indat ce proconsulul a 15,-

sat all s-1 aseulte pre ace0i acuzatori galagioi, green apucarit pre
Sosten 0-1 bAturit cumplit sub pre-

aceste nevointe, cu pace a adormit

in 8 Decembre.

text sail cu planul de a-i alunga

SOLEV Egiptnul, lovit cu s'6geti.

pAzitorii guvernatorului. Nu se qtie

s'a gvirsit in 5 August.

SOLOHON Arhiepiscopul Efesului

cu pace s'a svir0t in 1 Decembre.

SOLOHON martir, s'a avigit In
17 Mai.

mai repede, aga c abea ii scapar

positiv de a fost bgtut de indei sat

de greci; in primul eaz era convertit, qi Iudeil ii bg.tur ca arnie a lin.

Pavel, in al doilea caz, grecil earn

nu Tubeat pre iudel a urmat po-

SOLOMON Arhiepiscopul Efesului

runcel guvernatorului alunga,ndu-i cu

Cu pace s'a s'evir0t in 2 Decembre.

SOLOMONIA mama macabeilor
(1 August).
SOPATRA, fiica imp6ratului Mavrichie intalnindu-se cu Eustohia, a
rugat-o s o MU, de maid duhovnicsc i pazitre trupului i sufietului ei. Deci %sand pururea pomenita impWatia i imbracfindu-se in
schima monahara, a sporit intru nevointe i ostenele duhovnice0i. Sopatra cernd de la tat5.1 Un kc in-

violent dinaintea tribunalului. Cu

tte acestea se pare cit Sosten era
in truntea iudeilor ea acuzator al
st. Paul, ea turbufator a1 comunittei kr, sem6nnd desbinare qi rhs-

zidind cad de rugit-

pre eel intristati. El ajuta en mult

demgnatec i

pAndid inv6Vaturi streine. Nu se qtie

pozitiv dad acest Sosten, a dewnit apol sotul st. Pavel (1 Cor. 1. 1,).
(29 Martie. 4 Ianuarie).
SOTER i Cains papi i martini

177 0 296. St. Soter urmmul lui

cu multa dldur5.

Anicet mAngos.ia

dune, petrecea acolo cu sfinta Eus-

amide pre Arad. 0 mai ales pre

tohia, dupe," mOrtea eitreia, fericita So-

acel ce pkimeaii pentru Tins Christos. Credincios a urma exemplul

patra s'a insgreinat cu conducerea

surorilor pe calea rnintuirei, i ajun-

end virful faptelor bune s'a s6virciit cu pace in 9 Noexnbre,

SOSANA ucenita st. Pangratie
Episcopul Tavromeniei (7 Lithe).
SOSIPATRIT (Fapt. XX. 4 an. 60).

din Berea, ruda st. ap. Pavel (Rom.

XVI, 21) 0 dupg mrturiele vechi,
fiul lui Pirus, insoti pre Apostol din

Grecia in Asia mid (4 Ian.).

SOSITEi martir, s'a gvir0t de
sabie in 9 Decembre.
SOSON unul din martirii, care a
pgtimit cu st. Ianuarie in 21 Apriel.
SOSTEN (Fapt. XVIII, 17 an. 55),
capnl sinagogei Corintului, a urmat

pte in acst calitate lui Crisp.

A fost 0 el arnestecat in invalmagala Iudeilor, carii dusera pre st.
Pavel inaintea tribunalului lui Gal-

predecesorilor s61, trirnetea adesea ajutre bisericilor indep'artate. Mai

ales acea din Corint primea cu deo-

sebire semuele lubirel sale 0 st.

Dionisie care era episcop, scrise o
episto15, de mulfamire. Cu ocasia acsta scrise o epistola i st. Soter

dtre Corinteni, care era aya de edificiltre, c5, se citea impreunl cu

cea a sfintului Clement in adunarea credincio0lor. st. Soter arat mult
el pentru cufalia credintei. Infruntil

pre montani0i, a chror eresie

se

ivi atunci. (Ist. bis. Eusebiu).

St. Caius fu ales pe scaonul apostolic in 283 dup'a ruOrtea st. Eu-

tihian. Pacea de care se bucura fu

turburatil de persecutie. El nu inceta

a inbrbgta pre martini. Pe timpul

furtunei stgtu ascuns, nu pentru cil

SOTIRIFt SPIRIDON

se temea de mOrte, dar ca s'a pOte.

apera turma. El muri in 21 Apr.

296, fiind pastor 12 ani, 4 luni 0
pte 4i1e. El fu inmormintat a doua
(li. Suferintele lui I-a meritat numele

de martir. El era din Dalmatia 0

rude en Diocletian.
SOTIRTH martir, s'a sevir0t tirit fiind pe pamint in 24 Octombre.
SOZONT martir din Licaonia, f acendu-se pastor de ol s'a invrednicit.

st. botez. In timpul lui Maxim Guvernatorul Ciliciei intrind intr'o eapiyte unde era un idol facut de aur

0 de argint, I-a frint mina drept

0 o a vindut, lar pretnl l'a impartit saracilor. Din pricina acesta suferind multi pentru prepus, sfintul
s'a vedit pre sine 0 indata l'a b./Int
eumplit, apoi incaltindu-1 cu incaltahlinte de fier, 11 silea se alerge;
0 ler 11 betura en toiege, pine, ce
i-a rumpt Osele 0 aqa s'a sevir0t
in 7 Septembre.
SPERAT 0 Veroniche de sabie

s'ati sevigit in 17 lulie.

767

,...,......._,......"..,,,,,,,,,,,,......."

tOrele: Spiridon avea obiceiul se, pos-

tesca postul mare cu tote. familia 0

chiar treceat mai multe Ole dea-

rindul, far/ se Ia nimic in gull.

lin calator obosit

se infatiqa, rugendu-1 se-1 primesca sa g/zduiasca

la el. Spiridon 11 primi cu mare dra-

goste;

dar nu se gasa in casa hi

nici pine, nici faina, ci o bncatica

de pastrama. Se rue. la D-clet sa-1
Ierte 0 4ise fetei sa o fried; gusta

mai intii 0 apoi indemna 0 pe

Ospe. Acesta ii cern iertare 4icend

ca a ere0in, Spiridon respunse e
din firea lor tOte bucatele sunt curate 0 ce. sunt imprejurari cind se
pOte deslega postul.

Ffind fOrte renumit pentru sfintenia lui, fu inaltat la episcopia

Trimitundiel, situat pe malul mare, line. Salamina. El continua mo-

dul set de vietuire 0 sciu a im-

peca datoriele sale episcopale en os-

tenelele de la tare. Diocesa sa era

forte mica si locuitorii saraci. Erat
multi idololatrii dar aceia ce profe-

SPIRIDON al Trimitundei, facetorul de minuni. Spiridon, care era

din Cipru, se casatori 0 avn o fate.
anume Irina, care remase feciOrit in

sat cre0inismul aveat o vieta regulate.. Spiridon imparti veniturile

sale in done; dadea nna saracilor si
primes alta pentru intretinerea bi-

Vita vita ei. El era pastor si traia

sericei sale 0 a easel. Dar de aici

Intel) simplitate patriarhala. De acela

Ina 0 pentru cheltueleh nepreveclute.

Dumneget il inzestra cu darnri extra-ordinare 0 conrespunse eu ere-

Pe timpul persecutiunei lul Maxi-

dinta.

dinta. El a fost unul din marturisitoril trimiql la mine, dupa ce li

sa scos ochiul drept 0 talat pulpa
sting/. A fost unul din eel trei sute

Sozomen, care scriea pe la inceputul vcului al V-lea, ne spune ca

venind hota *tea ca sa ia o parte

din turma lui, at fost opriti 0 Ore
cum legati de o mina nevNuta aqa
ce, nu puteat s execute planul lor,
nici ehlar sa scape. Spiridon, ve4en-

mian-Galerie marturisi viteje0e cre-

opt-spre-4ece parinti episcopi, earii

at luat parte la sinodul intai icu-

menic din Nicea, 0 s'at distins pintre alti prelati, carii ail avut onOrea

du-i dimineta in acea stare, se rug/

pentru ei 0 le dadu libertate. Dupe,
ce i-a indemnat sall schimbe vieta,

a patimi pentru numele lui Iisus

Oie,

pretios, rugindu-o se-1 pastreze. Mu-

spunendu-le, ea dace. I-ar fi cerut,

le-ar fi dat ceea ce cereaU.

rind ea, persOna card incredintase

luerul, veni sa-1 dr de la episcop;
dar n'a tost cu putinta sa-1 gasesea,

dadu fie-ceruia din a cite o

Acelaq istoric mai spune nrml-

Christos. Pe timpul acela muri Irina,

Rica sa. I se incredintase un lucru

768

STATIESTEFAN

eela ce prieinui mult necaz acelei

persOne. Socrat i Sozomen ne spun

ca Spiridon atins de compatimire se

duse la locul unde a fost inmormintata fiica sa, c o chema pe nume
pi

o intreba unde a pus odorul ce

i s'a ineredintat. Aceigi istorici

spun ca. Irka a r6spuns, ea a spus

locul nnde-1 dosise pentru ca sa fie

mai sigur qi ca in adevr s'a gasit

acolo.

Cu tote c Spiridon studiase putin, avea o adanca euno0inta de stScriptura, 0 era patruns de respec-

de apostoli, amic st. Pavel (Rom.

X VI, 9 a. 60) (4 Ianuarie).
STAMATIE din Vol, care a marturisit in Constantinopole la 1680
Aug. 16,
STEFAN Arhidiacon (33). Fara

indoiala st. Stefan era Ind* el o

spune singur in apologia eatre popor. Dar era el ebreii de ba0ina?

se pogcra el din Abraam sari ca era
din parinti streini, carii s5. fi fost
incorporati la natiunea iudea pe ealea prozelitismululy Sat disputat mult

tul pentru cuvintul lui D401 care

asupra acestor cestiuni. Cu tOte acestea clack se judeel eu impariali-

se afia in ea. Aflandu-se intr'o adu-

tate argumentele, care se aduc in

nare de episcopi in insula Cipru,

ruga pre Trifilie din Ledra e. fael
un discurs. Acesta era unul din eel'
mai invatatl episcopi. Citand un loc
din scriptura a schimbat un cuvint,
inlocuindn-1 eu altul mai elegant.
Spiridon se scula 0-1 intreba dad,
el Oie mall bine ea Evangelistul ce
cuvint se potrive0e acolo.

Dupa sinodul din Sardica 347,

muri 0 se einstegte in (Jim. de 12
Decembre. Corpul sfintului a fost
scos din parnint prin vcul al einci-

este ibtreg 0 nevatamat. A fost aqqat intr'un sierin,

impodobit cu aur i pietre scumpe
avend locuri prin care se pOte vedea. El se pastrza la Corfu; 0 se
serbeza clitta lui cu multa pornpa,
spre-flecelea

fill.

purtand sfintele mO0e prin oraq. Cu

ocasia unel procesinni de feliul acesta, un protestant voi sa-0 bata

joc. Poporul fOrte iritat a voit sa-1

zdrobsea. 0 en multa greutate a

scapat din manele lor parasind insula. In anul 1716 Turcii radicand
asediul cetatei chiar in (putt sfintului cand se facea procesia, s'a considerat acsta ea o minune; 0 in
adevar ca sfintele sale mOqte revarsa
tuturor tamaduiri.

STATIE unul din cei qpte-cleci

favOrea acestei socotinte, atund el

era ludeil de neam, din semi* lui

Abraam.

Stefan este cuvint grec, care insemnza corona" ; eand s'a descope-

nit reliquiele sfintului s'a v6clut pe

mormint numele Cheliel, care in ebree9te modern insamna cunung. Fara

indoiala st. Stefan era unul din cei

qepte-qieci i doi de ucenici. In adevar, indata dupa pogorirea Duhului
Sfint era pe deplin cunoseator al legei evangelice, impodobit cu tOte
darurile acestui spirit divin, care le
revarsase asupra bisericei i inzestrat cu puterea de a gvir0 minuni.
Multimea credincio01or, care se a-

daoga din 4i. in 4.i, era recomandabil prin practica tuturor virtutilor.

Cu totii se consideraii ca frati si

aveat numal o inima i un suflet.
Cei bogati vindeaii averile lor, 'far
pretul Ii puneana mijloc, lar apostolii intrebuintaul fondurile acestea
spre uprarea saracilor. Se radicara
eate-va plangeri in privinta acsta,
dar indata se impacara eunoscandu-se causa. Grecill murmurati contra

ovreilor, sub pretext, ca vMuvale kr

erail nebagate in soma and se imparta milostenia.

Apostolii ea sa curme r6u1 din

radacina adunara pre eredincio0

pi

760

STEVAN

le facura canoscut, ca el na pot sa

pargssca principalele ocupatiuni ale
apostolatului i sa grijasc . de mese,

Nu este drept, die el, sa lasam cuvintul lui Dumnedea ea sa grijim

de mese. Alegeti din frati klpte 6meni vrednici, plini de Duhul sfInt
0 de intelepdune, carora sa. lucredintam slujba acsta; iar nol ne vom

deda cu totil la rugaciune

i res-

pandirea euvintului lui Dumnedeti.

CuvIntarea adsta a placut la toti,

0 el alesera pre tefan om On de
credinta 0 de Dnhul Sfint, pre Filip, Pi ohor, Nicanor, Timon, Parmana i Nicolae, proselit din Antiohia."

Fiind-ca tote numirele acestea sunt

grece$I, unit al Inte les ea diaconil
aceqtia s'aa ales dintre greci, ca sa
potolOsea mai bine murmurile lor.
Dar de la nume nu se pOte incheea
sigur,

ca ar

fi fost

eleni, pentru

c ebreil II puneati nume greceeti,

panea binecuvIntata de episcop sail

preot, i impartiati sfinta comuni-

catura din st. Potir. Hirotonia kr

se facu in urma unel comisiuni ge-

nerale se' partiale, pre care epostolii aI primit'o de la Iisus Christos, spre a stabili leviii sat servitoril inferiorl, caril s pOt servi la
altar. St. Pavel vorbeqte de functiunile acestor mini0ri i cerea sa
alba aceleaql calitati ea 0 preotiI
0 episcopil. St. Ignatie, ucenie al
apostolilor, ordona credincloOlor, a
respecta pre diaconi ea ininitrii lui

D-det, ea servitori ai talnelor ml

Iisus Christos. Se cuvine ca cu tota
sa se pOrte euviinclos, dice acelaqi
apostol chiar qi fata cu diaconil ea
serVitori al tainelor lui Iisus Chris-

tos; cad serviciul kr nu st in a

imparti mancarea i bautura, ci a

implini serviciele sfinte in biserica
kit Dumnedel De aceea i el tre-

care aveaa aceeaqi insemnare ei care

bue sa se

ere' mai uqor de rostit pentru acel

cu calif aveal s tralasca. St. stefan cum dice Augustin, era eel Inti diacon, cum era Petru intre a-

tot feliul de acusatiunl. Fie-care in

parte se respecte pe diaconi, ea o
porunca a lul Iisus Christos, pre episcopi ca pe Infatigatorul Tatalui
0 pre preotl ca pre sfatul lul D-dea
0 colegiul apostolior".

postoli; de aceea 0 Lucian 11 nume0e

Arhidiacon. Apostolil, dup.& ce all
facut rugaciuni impuserl manele Celor gOpte diaconi; qi acOsta ceremo-

nie le impart5.0 Sfintul Duh, spre

ferOsca,

ea de foc,

de

Chrisostom dice ca Stefan a fost cel

intai intre diaconil alel. Fiind plin

de Duhul Sfint, predica Evanghelia

a-I vrednici, ca sa, fie mini0ri al sfintelor bine ale lui Dumnedea. Cu tOte
ea institutiunea diaconilor a fost reclamata de nevoile temporale ale saracilor, dar el ere" i servitori al
mantuirei, servitorl al cuvIntulnl,
cum vom vedea, pre tefan i apoi

cu un zel fOrte mare, ei minuni, ca.rora nu se putea contesta adevarul,

pre Filip. Inca din timpurile cele

otl caril se supuneati credintel (Fapt.

ap. yI, 7). i unil din sinagoga, ce
se numea a libertinilor; i Cirineii
si Alexandrinil i acel ce ere' in

dintal ale Bisericel, gasim diaconi,

caril prin punerea manilor episco-

pilor, eraa Investitl au puterea de

a face 6re care lucruri, fiind subordonati preotilor. Din timpurile ode
dintai ale bisericel el ajutati pre
i pe preoti in serviciul
divin, predicat evangelia, Impart laa

episcopi

confirma doctrine ce anunta. Cu tOte

acestea cuvintul Domnului se raspandea din ce in ce i numarul ucenicilor se adloga forte in lerusa.

lira. Mai erat 0 multi dintre pre-

Cilicia 0 Asia, se radical contra hi

Stefan 0 dispute' cu el; dar nu pateat" sit se improtivesca Ine1epciund i spiritului care vorbea intru
el. Atund pusera Omenl earil sa spue
49

STEFAN

P7CI

-7,-,

ca Pak audit blasfemand contra lul

Moisi si contra lui Dumnedet. Ei
micar poporul, pre bktrkni si carturari i aruncandu-se asupra lui
Stefan, el II traserk pi-1 dusera la

vindura pre Iosif, ea sa-1 duck in

Egipet; dar Dumnedek era en dinsul; i l'a scapat din tOte supararile
sa e, i fiiud plin de intelepciune,
s'a facut placut lui Faraon, Regele

eonstlin, unde adusera improtiva 1'11

marturiI mincinOse, caH diceak: O-

Egipetulul, care 1-a dat conducerea

imperatiel sale si a OVA casa sa.

mni acesta nu incetka a vorbi con-

0 finnete grozava s'a intins preste

tra loculuI dint si contra legel ;

&del nol l'am audit spuind, ca aeel
Iisus Nazarennul va &drama locul
acesta i va schimba poruncile pre
caH Moisi ni le-a lasat. i totl eel

din adunare, cautand la el, li s'a

parut fata luI, ea o fata de Inger."
(Fapt. VI, 8. 15).
Atnnei marele preot Pa intrebat

tot Egipetul i pamintul Canaanului,

Ian parintil nostri nu .maI &eat

cu ce s tr./lase& Audind Iacob, ea

ar fi griti in Egipet, trimise pre
parintii nostri pentru prima Ora. A
doua Ora &and venira, Iosif fn 'Ten-

noscut de fratil se1; i Faraon stiu

din ce familia era. Atunci Iosif trimise dupa tatal sfi sa vie en Vita

dac este adevkrat ceea ce se dicea

familia,

de dinsul. Sfintul se scula

pi

inu

inaintea adunarel cuvintarea nrinatore: Fratilor i Parintilorl Asculta'ti-ma. Dumnedeul slavel s'a aratat

parintelui nostru Abraam dud era

in Mesopotamia, inainte de venirea

lui in Haran 01-a dis: E0 din tara

ta si din rudenia ta i Nina in pamintul ce-t1 vol arata ei tie, atunci
el a esit din tam haldeilor si a venit in "Juan. Dup.& mOrtea tatalui
all, Dumnedet" l'a trecut in pamintul pre care voI 11 locuil acum,
unde nu 1-a dat nici o mostenire,
nicl chiar sa stea cu pielOrele; dar
1-a fagaduit ea-I va da stapnirea
luI i nrmasilor si, chiar atunci,
cknd nu avea fiu. Dumnedeti I-a predis ca urmasii ski vor teai intr'o

tara streina, unde va fi tinuta in

robie, i fOrte batjocorita patru sute

de anl.
Dar, dice Domnul, va arata drepta-

care musts din spte-deci

einci de persOne. Jacob se pogori

in Egipet i muri i pkrintil nostri

dupa dinsul. El ati fost stramutatl
la Sihem i asezatl in mormintul
pre carele l'a cumparat Abraam cu
pret de argint, de la fiii luI Emor,
fiul lui Sihem. Dar fiind-ca timpul
fagaduintei. ce Dumnedet facuse luI
Abraam se apropia, poporul crescu

si se inmulti fOrte in Egipet, ping

la domnia unul alt rege care nu cunostea pre Iosif. Acesta se purta vicleneste fata en neamul nostru, apasa
pre parintii nostri, in 61 ii silea
sl-pl espuna chiar pruncii, ea sa

stirpesca neamul. Dar pe timpnl acela se 'Ascii Moisi, care era placut
lui Dumnedek. El a fost nutrit trei
Juni in casa parintelul sli. Fiind
apoi expus, l'a luat fata luI Faraon
pi l'a nutrit ea pe fiul s6k. De atunci Moise fu instruit in tOta intelepeiunea Egiptenilor i deveni pu-

tea neamulul care-1 va tinea 1n ro-

ternic in euvint si in fapta. Dar

bie;

dupa ce a atins vrista de patru-deci

de ani, 1-a venit in end O. merga,
sa vadk pe fratii ski, fiii lui Israel.

i va esi din tara aceia si-mi

va servi in locul acesta. Apol dkdu

legea terei imprejur; i ast-feliti
Abraam naseend pre Isac, l'a tlat
imprejur a opta-4i. Isac naseu pre
Jacob 0 Jacob pre eel doI spre-dece
patriarhl. Patriarhii plinI de invidie,

Si vkdend ca unul din ei era batjocorIt, el l'a aoarat i noise pre egiptnul, care-1 insulta. El credea ca
fratil ski vor pricepe, ca mina lui

STEFAN

D-44.61 1-a scapat; dar ei n'at. luteles. A. doua ().i intalnindu-se cu unit

din e1, mil se certat si silindu-se

sa-1 impace, le-a Os: Prietenilor, voi

suntetI fratI cum 0 batjocoritI unit

pre altiI ? Dar acel care insulta, l'a
infruntat clicend: Cine te-a pus domn

si judecator preste not Nu cumva

vrel sa ma 11641, cum aI ucis erl pre
Egiptean. Moise auclind cuvintul acesta fugi si ramase ea strein in tara
Madiamului, unde avu dol fit Patru

(*I de anI dupa aceea, un Inger i

.se arata. in desertul muntelui Sinaia,

in flacara unui rug care ardea. Vaclend acsta Moisi s'a inspaimintat
si apropiindu-se sa yed ce este, a
auclit glasul Domnului, care I-a Os:
Eli aunt Dumne4eul parintilor vostri,
Dumnecjeul lui Abraam, D-cleul ha'
Isac si Dumne4eul lui Iacob. Iar

Moisi tremurand, nu indrasnea sa

vada ce era. Atunci Domnul-1-a Os.
Ia-tI incaltamintea din picIrele tale,
cii, locul unde est't este pamint glut.
Am veclut intristarea poporului, care

este in Egipet; am auOt suspinu-

111

nu stim ce s'a facut Moisi, care ne-a

scos din tara EgipetuluI. Apoi facurt un vitel si jertfira idolului, veselindu-se de lucrul manilor lor. AtuncI Dumneclet s'a intors de la

dinsil si I-a parasit ast-felit ca se

inchinara ostirei cerului, cum este

scris in cartea profetilor: Casa luI
Israil, ml-ai adus tn jertfe si arderI
de tot in desert, timp de patni-cleci
de anI? Si ai purtat cortul luI Moloh si steaua 4euluI vostru Remfam,
figuri ce le-al fficut spre a 0 lachina.

De aceea 0 voi stramuta dincolo

de Babilon. ParintiI nostri avura, in
desert, cortul marturid, cum Dumne(j.et, vorbind lui Moisi, 1-a poruncit
st-1 feed, dup modelul ce 1-a vaclut.

Si parintil nostri, primindu-1, l'a adus sub conducerea lui Iosua in tare
care era stapinita de neamuri, pre
care D4et le alunga dinaintea lor;
at ramas acolo, pima pe timpul lui
David, care a aflat har inaintea Dumne4eulul lui Jacob. Solomon 1-a zi-

dit un templu. Dar cel prea inalt

rile kr si m'am pogorit ea st-I scap.

nu locueste in temple facute de mani

omenesti, dupa cuvintul Profetului:

Vino dar acum, sal te trimit in E-

Ceriul este scaunul met si pamin-

gipet. Acel Moisi, pre care l'a alungat, 4.icend: Cine te-a pus principe
si judecator ? pre acesta l'a trimis
D-leisi ea principe si liberator, sub
povatuirea ingeruluI, care se aratase
in rug. Acesta I-a scos facand semne
si. minuni in Egipet, in Mama. Rosie si in desert, timp de patru-clecI

tul asternutul picIrelor. Ce casa iml

yeti zidi, 0.ce Domnul, si care ar
putea sa fie locul linisteI mele ? Mane
rn.a a facut tote acestea 1 Capete in-

de ant. Moise a Os fiilor hi Israil:

Dumne4eil va ridica dintre fratiI
vostri profet ca mine; sa-1 ascultatI.
El a fost acolo, care pe cand popo-

rul era adunat in desert, vorbea cu

Ingerul pe muntele Sinai. El era en
parintii nostri si a primit cuvintele
vieteI, spre a ni le da. Parintil nos-

tri n'at voit sa i se supue ; ci cartira, intorcendu-s1 inima catre Egipet si (liand lul Aaron: Faceti-ne leI,

mil st mrga inaintea nOstri, cad

daratnice, OmenI netaIati imprejur

la maul si la urecht Voi tot-duna

0 improtivitl SpirituluI Sfint, si

suntet1 ea si parintiI vostri. Pe care
dintre profetl n'at prigonit parintiI
vostri? El ati ucis pre acei ce le
predica venirea Dreptului pre care

l'atI tradat si l'atl. ucis. Ati primit

legea prin mijlocirea ingerilor, dar
11'41 paq.it-o."
Aceste imputarl II atinse fOrte mult,

ei se infuriart asa de mult, ca li se

sfasia inima si scrasneat cu dintil
contra robulnI lul Iisns Christos.
Stefan cu ochil ridicatl la cerit, nu
observe ceea ce se petrecea. Fiind

772

STEFAN

plin de Spiritul Sfint, el striga: Ved

ceriurile deschise 0 pre Fiul omului,

0 cu tOte ea eraa incredintati, c

care

incetara de a-I jeli mult timp. Reliquiele sale s'an descoperit in chip
minunat in vcul al cincilea. Preo-

cle de a drpta luT Dumneelea.

Iisus i se arata ast-felia, spre a-I

incredinta ca este gata a-1 protege,

a-I primi 0 a-1 incununa qecland intru slava. Visiunea acsta ii insufla
un not curaj, el nu mai dorea alta,
de cat posesiunea fericirei cere01.
Sufletul sii era cuprins de o bucuHe negraita qi rapit in extaz. Iudeii
auclind pre Stefan, devenira 0 mai
furio0; ei 11 numira blasfemator 0
se hotarirk a-1 supune mortii, far/
ak form a. de judecata. Ei nu mai
aqteptara sa se rostsca sentinta 0
nici se mai dusera la guvernatorul
roman, cu tOte ea aceste formalitati
erati cerute atunci, spre a omori pre
cineva legalmente. Ei q'aii astupat
urechile, ca sa nu au p. pretinsele

blasfeme; 0 aruncandu-se asupra lui

cu strigari mail, ei l'ail scos dug

din cetate, spre a-1 face A. sufere
pedpsa blasfematorilor. Martorii, cari

dupre lege trebulat sa, arunce intai

cu petre, ati pus vestmintele lor la
piciOrele lul Saul, care era partaq
gra de legei lor. Pe cand il improqearl en pietre, Stefan se ruga clicand:

Deanne, nu le socoti kr pikatul

acesta. Dupft aceste cuvinte el a adormit in Domnul. Scriptura vorbeqte ast-felia, spre a ne arata blandeta mortei Dreptului. In adevar ca

o ast-felit de mrte este o trreze

de la o vita plina de miserii la o
vit etern fericit. Sfintul Augustin

0 alp: Parintl art atribuit convertirea St. Apostol Pavel rugaciunilor

acestul st. Martir 0 l'a privit ca o
dovad o. de indrasnla cea mare ce
are el la Dumne4eil. Biserica suferi o piedere mare in persona St. Stefan; dar a fost despagubit a. prin folOsele preciOse ce i le-a adus martiriul st. diacon.
Cati-va credincioqi radicaril corpul seil 0-1 inmormintara cuviinclos;

mOrtea era o adevrata biruinta, nu

tul Luchian, care a dat istoria acestei descoperiri, qice ca sfintul a fost
ingropat cam la doue mile de Ieru-

salim, prin ingrijirea 0 cu cheltuiala lui Gamaleil.

Se pare ca Sfintul Stefan a sufenit martiriul pe la sfir0tul anului in
care s'a rastignit Mantuitorul Nostru.
STEFAN papa Romei a fost pe

timpul lui Valerian 0 Galin ipatii

In cetatea Roma 0 find ascuns pentru

persecutia ce bantuia atunci, invta

pre cel ce mergeati la dInsul credinta in Christos iqi-i botezd. Din aceqtia facu pre multi preoti diaconi

0 ceteti, din carii unii Hind prin0

0 marturisind liber pre Christos, au

luat cununa muceniei. Cu tOte ca

era ascuns, dar prin faptele sale se
vedi; :0 aduandu-1 la capi0ea lui
Aris, o clad tOta cu rugaciunea sa
0 caclu. Deci fugind ostaqii, el a
mers la mormintul st. Lucia, unde
savirqa jertfa cea gra, de singe 0
acolo i s'a talat capul de osta0 in
3 August.
STEFAN cuvios cu pace s'a se-

vir0t in 12 August.
STEFAN Arhiepiscopul Constan-

tinopolei, cu pace s'a sevir0t in 18

Iulie.

STEFAN Savaitul, cu pace s'a

sevigit in 13 Iulie.
STEFAN cuvios cu pace s'a AvIr0t in 7 Iunie.
STEFAN eel noti patriarhul Constantinopolel, s'a sevir0t in 18 Mai.
STEFAN martir, a patimit en
Meletie Stratilatul in 24 Mal.
STEFAN marturisitorul, ce a fost
egumen la Triglia, era pe timpul
imperatului Leon Armnul; Inca din
mica vrista s'a ales vita silastrsca
0 pentru imbunatatita petrecerea sa,

STEFAN

fiind rugat de monahi, s'a gent igumen ranastirel Triglia, indrepfind pre mull spre vitta pusnicOscA.

Apoi fiind chemat de Leon

773

timpul persecutiei iconoclastilor. Se

nascu la Constantinopole in 714 si
fu consacrat lui Dumne4et pe cand

si-

era incA in sinul mamel sale. PA-

hndu-1 a se lepada de inchinaciunea

sfintelor icOne si sa iscalsea impro-

rintii sal eraa bogaVi si recomenda-

si.

tiva credintel ortodoxe, si nevrand

a se supune, ci facand pAgani pre
cei ce-1 sileaa la acsta, pentru aceea fiind muncit mult, zacand 0 la
Inchisori si chinuit prin isgoniri,
s'a mutat &are Domnul in 26 Martie.
STEFAN Marturisitorul facetorul
de minuni, s'a savIrsit in 28 Martie.
STEFAN cuvios, facatorul de mi-

nuni, s'a savirsit in 31 Martie.

STEFAN cuvios, care a facut G-i-

rocomia Armatiului, s'a savirsit in

27 Februarie.
.

STEFAN din Plachidiane, cu pace

bili prin virtutea lor. Alese pentru

fiul kr protesoril eel mai iscusicl
si-1 inspirara din copilArie sentimente

de pietate. I se dadu o cunostinta

perfecta a legel, ceea ce unita cu
dragostea datoriei sale pentru religia
ce o profesa, il feri apoi de otrava
noutatilor profane.
Leon Isaurul predase mai multe
biserici. Ijnea cu crima acsta si cu
multe altele pe acea a eresiei ataand respectul datorit sfintelor icone.
Spre a intari 0 mai mult er6rea sa,
radicl contra catolicilor o cruda. persecuVe. Parintii lui Stefan fugir,

s'a savirsit in 11 Ianuarie.

STEFAN cuvios, era din parVle

dup a. exemplul altora, ea srt nu se

Anadolului din bun neam dupre ma-

D-4eii, ramaind in Ora. Dar inainte

de a pleca, voiril sa. asigure credin0
fiului kr, care avea atunci cinci-spreclece ani; ei il pusera in MAnAstirea

rele boy. Rivnind vita, sihastrsa

0 ducndu-se pe la mangstirile cuviosilor barbati, cele de la Iordan
si din pustie ale lui Sava, Eftimie
si Teodosie, 0 invatandu-se petrecerea fie-caruia, mai pe urmil s'a po-

gorit la Constantinopole pe timpul

lui Leon Isaurul. Gherman patriarhul de atunel primindu-1 cu cinste,
a ramas la el cat-va timp, 0 multe de
la el invatind, a locuit in manastirea Hinolacul, care s'a intemeeat

de dinsul 0 mulpme de monahi a

adunat, pre caril cu invqatura i-a
hrnit 0 1-a adus la masura vristei plinirei lui Christos. Deci, bine
petrecanduil vi4a s'a mutat dare
Domnul in 14 Ianuarie.
STEFAN cuvios ce se Oa in biserica st. Antipa, se serbza la 9
Decembre.

STEFAN eel tin& (764). Sfintul

Stefan supranumit tinrul sari din
Muntele sfint. Auxentiu este unul

expue pericolului de a mania pre

st. Munte al lui Axentiu, care era

apr6pe de Chalcedon. Staretul 11 primi

cu bucurie si in anul urmator fu

tuns in schima monahalL Stefan arata. mare rivnA in implinirea tutu-

ror datorielor sale. El fu insarcinat

a procura pe fie-care 4i proviziele
necesare comunitatel.
Tat Al sat murind cat-va timp dupa

aceea, fu obligat a face o calatorie

la Constantinopole. Vindu averea sa

si impsarti pretul la Arad.. Avea

doug surori din care una, calugarira
la Constantinopole pe cea-l-altA o

duse in Bitinia cu mama sa si le

puse pe amandona. intr'o manastire.

Intrat in cAlugArie t6tA grija lui
era a se ocupa cu meditarea sfintei
scripturi 0 comentariele st. Chrisostorn asupra acestei carp sfinte.
Dup g. mOrtea lui Ion, staretul mg-

din eel mai celebri martiri, earl! val.-

nastirei, Stefan fu ales in unanimi-

sara singele lor pentru credinO, pe

tate, cu tOte ca. avea numai trei-4eci

774

STEFAN

de ant Mangstirea acsta era o adungturg de chilli risipite id colea

pe munte, unul din cei mai inalti
al provinciei. Stefan ea i predecesorul sii locuia intr'o celulg fOrte
strima situata pe culmea muntelui.
Acolo sfintea prin rugaciune lucrul
manelor, care consta in copierea cartilor i facerea de rogojini. Prin

munca acgsta ca0iga atat eat II tre-

buia s. trgiaseg, ba Inca mai rg-

minea o parte mangstirei i sgracilor. Se imbraca cu o piele de OIe 0

purta necontenit o incinggtOre de
fier. Numrul ucenicilor set crescu
in curind. 0 WI:Inv& de conditie,
care-0 schimbg numele ce-1 purta in
lume in Ana, se puse sub ascultarea
lui i o calugari intr'o mangstire
de mace, care era la pOlele munte-

lui. NI-ye ani dupg aceea, Stefan

puse in locul sgil pre Marin spre a
conduce comunitatea, ca sa dud, o
vita 0 mai singuratica 0 mai penitenta. Se retrase intr'o chilie departat a. i mult mai strimta de cat
aceea pe care o locuise pang atunci.
Abea putea sa stea in piciOre sail
culcat. Cand era de patru-deci si

altora. Patriciul Ca list fu insarcinat

sa se duca la el 0 sa intrebuinteze
Vote mijlOcele spre a-1 ci0iga. Si lin-

tele sale furg zadarnice 0 se intOrse

cu atit mai ruqinat cu cat se laudase ea, va izbuti. Constantin supgrat de rgspunsurile lui tefan, cari
i se comunicase, trimise pre Ca list
la mangstire cu o trupa de soldatii,
carii aveall ordinul sg, smulga pre

sfint din chilia sa. Ei II gasirll asa

de slabit de post, ca nu mai avea
putere sa se tie pe piciOre. All fost
siiil sa.-1 duca pana la pOlele muntelui i sg-1 pue sub paza. S'ati gasit martori, caril sa afirme, ca ail
avut re1aiI amorOse eu vgduva Ana
de care am vorbit. Femeea dicea ca

este nevinovatg si nu inceta a dice

ea

tefan era sfint. Nevoind ea a

se supune, a primit o crunta bgtae;

apoi o inchise intr'o manastire din
Constantinopole, unde muri dupg aceea in urma suferintelor sale.
Impgratul yola sa gasesca ocazie,
ca sll scape de Stefan. Puse pe unul
din curtenii sgl anume G-heorghe
Singlitul de a-1 tinde curse. Era oprit a primi novici in manastire; a-

doi de ani, se inchise in acel mor-

cesta-I dadu pretextul. Gheorghe mer-

mint.
Impgratul Constantin Copronim

end la Muntele st. Auxentie, se a-

prea credincios imitator al parintelui sga Leon, continua sa atace cultul icOnelor. In 754, adung la Constantinopole un sinod, care fn corapus din episcopi iconocla0i. Acolo
se condamng inchinarea icOnelor ea
un rest de idololatrie i persecutia
se intinse in tote partile imperiului,

spre a sili pre ortodoxi sa subscrie

acel decret nelegiuit. Impgratul trate
pre calugari cu mai multa asprime,

.pentru ca se temea a avea din partea lor o improtivire a vointelor sale.

Mai ales dorea s alb semnatura
lul tefan, care se facu renumit prin
sfintenia sa si al &grill' exemplu tre-

hula s aiba atita influenta asupra

runca la piciOrele ma Stefan 0-1 rug

s5.-1 primesca. Sfintul ii cunoscu ca

era curtean, pentru ca era ras, oprind impgratul, ca acel ce erall in

serviciul persOnei sale sa Ode barba;

nu voi sad primesca, amintind de

mgsura luata de impgratul in privinta manastirelor. Amagitorul nu
se multgmi ea acgsta; el reinoi cererea, dandu-se de om persecutat, a
carui mantuire era in primejdie; in
fine, ceea ce cerea el i se invoi; dar
indatg dupg primirea lui, alerg la
curte cu imbracamintea monahala.
Impgratul asmutea singur populatia

prin invective in contra lui Stefan

si contra ordinei monahale; ea desbrach' pre Gheorghie de haina sa,

STEFAN

775

pe care o sfaqie in bucati i o arunca in piciOre. 0 tru$ de soldatl

prinigte ordinul sa se duca la M .

sOre din Constantinopole. Cate-va diIe

nstirea st. Auxentin, s alunge pre

o pIesa de argint i Intreba, ca ce

i-ar face aceluIa care ar indrasni sa

calugarl, sa era, manastirea i sa

darime biserica. Stefan fu radicat
din manastirea sa i dus pe malul
mare); nude pe lInga tratamentul cel
mai barbar primi i numer6se insulte. Soldatil 11 Imbarcarft in portul Chalcedoniei, qi-1 conduse Inteun
oraqe1 Chrisopole, IMO Constantino-

pole. Ca list 0 mai multi episcopi

iconocla0i, venira cu un secretar de
stet i un alt oficer, ea sa-1 supue
unui interogatoriu. Mal MVO se arater& cu milk dar indath se facura
furio0. Sfintul nu perdu nimic din

thria sa. El Intreba pre eel ce ve-

nisera la dinsul, cum de indrilsnese

s. califice conciliabulul lor de sinod
general, pe &and totul se fame theft
participarea episcopuluI Roma. 0
contra dispositielor sfintelor can6ne.
Apoi le spuse c5. adunarea lor, n'a
avut consimtimintul i aprobarea patriarhilor de Alexandria, Antiohia
pi Ierusalim. In fine demonstra legitimitatea cultulul pe care biserica
II d5, sfintelor icOne. Inimicii adevarului au fost ap de ruqinatl, c.
Ca list Intorandu-se la Constantinopole, dim impratului: Suntem InvinO, Dentine; nu ne putem impro-

tivi 0iintei i rationamentelor acestui om, de altmintrelea el despretue0e mOrtea". Constantin care nu

gtia cum sail sthpan6sca furia sa,

exila pie sfint, dandu-I ca loc de
exil, insula Proconesa, in Propontide.

tefan era insotit de mai multi din

calugarii sl i minunile ce le svir0, Inmultind reputatia sfintenia
sale, inmulti i num6rul aparatorilor sfintelor icOne.
Imprejurarea acOsta amorti simti-

rea Impratului; dupti doi ani 13orunci s5, pun in fiare pre sfintul
parinte i sa-1 Inchida intr'o inchi-

dupa sosirea sa a fost dus inaintea

lui Constantin. El lug in fate lui

calce In picIOre chipul impgratuluI,

care era imprimat pe acel ban. Adunarea striga c ar trebui sa fie

aspru pedepsit. Da, este mare crima
dise sfintul, a batjocori i necinsti
chipul until imp5rat muritor, 0 6re

se pOte arunca in foe fara nici o

ving chipul Imparatuld ceresc? Dupa

cate-va vile porunci impratul sa-1

tae capul; dar suspenda executarea
sentintei, spre a face pre martir so.

sutere o mOrte 0 mai cruda. Glndindu-se apoi cat-va timp porunci

sl pue in inchisOre i s5.-1 bath cu
vergi plat ce va muri. Cel Insarcinati ou acOsta barber& executare, nu

avura curajul a o implini. Impara-

tul, audind ca Stefan Inca trae0e

striga: Nu mfs scap nimenea de
calugarul acesta ?". Indata o turma
de vagabondi indemnati de curtezani,
alergara la InchisOre, apucara pre
sfintul, ii legara cu funil de piciOre

0-1 tIrir pe stradele cetatel; multi

aruncau cu pietre sail 11 loviaa cu
bitele. Unul din ace0ia lovindu-1 in
cap, li sarira creerii.
Apoi insulter& corpul seri, ping ce
membrele sale att fost Monte bucatele
maruntaele curgeaa pe pamint.
Teofan pune martiriul st. tef an

in anul 757, dar Cedren, care se

pare a fi fost mai bine informat, ii
pune in 764. Se serbeza de biserica
Intrega la 28 Noembre.
STEFAN martir, s'a savir0t de sabie in Antiohia Pisidiei 22 Noembre.
STEFAN martir, s'a savIrcit de
saMe in 21 Octombre.

STEFAN 0 Nichifor strujindu-se

s'at sevir0t in 25 Octombre.

STEFAN Savaitul Inca de tintr

s'a gent monah pe la anil 790 0

venind in Lavra st. Sava, s'a Inva-

776

STEFAN-SUSANA

tat frica de D-deti, fapta bunk yi

regula pusnicsca. Iar dupg ce a
sporit cu vrista cea dupre DumnecleA 0 a stralucit eu ascultarea ei
linisitea, s'a invrednicit i darului
arhieria. Dar pe linga acesta a luat
pi

darul facerel de minun1, dupa ce

a omorit mal intal patemile sufietuluI 0 ale trupului, cu infrinarea,

pnterile omeneyti, 11 fericea pentru

barbatia sa i pentru cununile ce

avea slt Is, de la D-t1et. De aceea
s'a dna 0 ea la guvernatorul i fiind-ct a mArturisit in priveliyte pre
Christos D-4eti mal 'nainte de vecI,
pentru ace% I-a legat manele de dol
copaci de finie, eariI on mare greutate II indoise. In urma dandu-le

en ostenla sihastriel i en &manecleAsca cugetare. Prin rugacinn ea sa

a vindecat pre o fecldra, indiacitt,
si san5.t6s5. a dat-o mama sale; imblin0a fiarele slbatice i cerbilor
ce veneat la el, le da hrana en manele. Odata lovind p5mintul cu to-

la starea lor cea dinttI alt spintecat

pre sfinta in dour) bucati. i aya s'a
dat sufietul fericita in manile ml
D-c).et in 11 Nombre.
STELIAN Paflagonul a fost sfin-

Iagul s511 a scos

facut locay Duhuld Stint. De aceea

apa de a adapt

drumul i intorcandu-se en repeqiclune

tit din pintecele maica sale 0 s'a

pre nceniciI sl, i alte semne i mi-

impraytiindull averea la Arad 0

mini a gent. In fine stralucind ca

facendu-se monah a intrecut pre toti

monahil de atuncea prin aspra vietuire i osteniclOst sih5strie. Apol

un sore cu nevointa i en minunele

pi pilda faptelor bune facandu-se ucenicilor s1, en pace s'a mutat cgtre
Domnul in 28 Octombre.
STEFAN martir, s'a shiryit in

s'a dus la pustie 0 a intrat intr'o

peytert, in care aflandu-se, primea

hrant de la dumneol.eescul Inger. S'a

31 Octombre.
STEFANA Apostol (1 Cor. 1, 16;

fault 0 doctor pentru bOle incurabile; c5, murind copii, cate mace

54), ncenic din Corint a &Ara fami lie a fost botezat5, de st. Pavel.
Casa acsta este cea dintal din Ahas care s'a convertit la creytinism
(1 Cor. XVI, 15 etc.); ea se consacra cu totul 0 de bung voe ser-

chemali numele ml cu credinta nty-

viciulul credincioyilor, implinind catre

dinyil -bite datoriele caritatel i ospitalitalei. St. Pavel II lauda 0 recomanda exemplul acesta credincio-

yilor din Corint. Pentru Stefana ca

pa pentru Onisifor se pOte credo, ca
era mort pe and scriea st. Pavel.
Membrii din familia acOsta se pare
ca eratt pastori salt diacon1 la Corint; i exemplul acesta ne da a in-

teat ali prunci. Ast-felit vietuind

s'a shiryit in 26 Noembre.
STIRAHIE martir, s'a shiryit de
sabie in 8 August.
STIRABIN nnul din martiril ce
pttimit cu Ipolit in 30 Ianuarie.
STRATIGHIE martir s'a shiryit
prin foc in 19 August.
STRATON martir s'a shiryit aftyiat de dol copaci in 13 Septembre.
STRATONIC martir, s'a shiryit
in 30 Septembre.
STRATONTC martir,

s'a Avila

pastor1 biserica din not. infiintate

de sabie 31 Octombre.
STRATONIC martir. s'a shiryit
de sabie in 4 Martie.
SUIRIL unul din martiril din

(15 Iunie).

Dacia s'a shiryit in 26 Martie.

telege, c cel intai convertiti dadeati

STEFANIDA era sqia until osta i credea in Christos de la stramoyii s61 AmMnd v5duva, i v64.and

pre st. Victor, ca patimeyte preste

SUSANA (295). Actele ce le avem

despre sfinta Snsana nu sunt autentice; yi. fOrte putin tim despre ea.
Find dintr'o familie nobila romant

SUSANA

777

se dice cr, ar fi fost nepOtg papel.

0 condamng la torturi grozave, pe

Caius. Fgggduind a trgi in curg%ie,

care le suferi cu o statornicie necla-

nu voi s intre in cgslitorie, de si

o silea la acsta. Improtivirea ace-

titil si terming vi4a prin un mar-

sta dgdu a intelege Ca este cresting.

tiriu glorios. Ea se numeste in multe

martirologii vechi.

T.
TADEfj n.umit i 1,evet, era din
Edesa forte iscusit in sfinta scriptura. Suindu-se la Ierusalim sa se

inchine dupre obiceiul ebreilor, pe

&and Ion Botezatorul predica; i minunandu-se de viOta ml, s'a botezat,
apol vedand pre Iisus i minunile

sfirsite de el si audind inv6tatura

lul, 1-a urmat pan& la mantuitbrea
patima. Dup inaltare s'a intors la
patria sa Edesa i botezand pre Toparhul Avgar i tamaduindu-1 de lepra, i invtand pre multi si facend
biserici, umbla si ineunjura eettile
Siriel, apol mergend la Berit si inv6tand i acolo pre multi, s'a mufat
care Domnul (21 August).
TADEtf marturisitorul s'a racut
mai intal sluga Pt. Teodor, care cu
imp6ratOsca putere. a luat mangstirea Studitilor si o a facut chinovie;
lar mai pe urm a. l'a liberat din robie

tundenduil peril capului in aceeasi mnkstire, s'a facut monah

pi

era lubit de totl, avend petrecere

placuta lui Dumned.et, stand in post
pi ruggcluni, infrananduil limba i

in exiluri. Unul din acestia era si

marele nevoitor Teodor, stapanul

pi

igumenul euviosului Tade. Odata

s'at dus impreuna la palatul imptratesc si fiind aprins de dumnedesea
rivna, a mustrat pre rii credinciosul
impgrat inaintea boerilor sfatului.
Iar imp6ratul, a poruncit ea sfinta icOng a Mantuitorului sa fie adusa

i s o pue pe pamint; lar cuviosul sh fie tinut tare de barbati

acolo

virto0 i sa fie pus presto sfinta

icOna 0 stand acolo nemiscat, s o

cake si fara vole. Facndu-se acesta,

a Os tiranul: Vedl cum al caleat
in piciOre icOna Christosulul teil? decl
plOcii-te la cuvintele mele. Atunci eel

luminat en sufietul a r6spuns: Et

tirane, n'am facut acOsta de voia mea,
ci din viclenia ta. Eu ma inchin sfintel icOne a lui. Christos Dumnedet si

o sarut, preferand sa mor pentru ea.

Tiranul infuriindu-se, a poruncit sa

arunce pre sfint la pamint i sa-1

bat fara mile; i atat de cumplit
l'a batut, ca totl credeat ea a murit;
pentru aceea la si firit afai a. Apol

fiind ea luare aminte la dumnede- legandu-1 de piciOre, ii tragea ea pe

estile cuvinte; se enlca pe pamint, .un stirv necurat prin tot tirgul
era forte ascultator i petrecea In aruncandu-1 lang zidul cetel, 'at
saracie. Imphatind pe atunel lupta- spalat manele. Dar sfintul Tadefi rabtorii de icOne Mihail Tavlul i Teofil, (land tOte acestea a mai trait trot
totl episcopii i egumenil manasti- dile, i s'a mutat .catre Domnul.
relor erat prin inchisorl, lar altii
TADEU de mita fiind legat pi

TA1SIA

779

Pant din virful muntelui s'a svIsrit

in 22 Noembre.
TAISIA cuvisg. Pe la mijlocul
vcului al patrulea, trgla in Egipet o faimOs'a curtezan'a anume Tais. Ea fusese creseut in religia
cresting, dar sentimentele harului au
fost stinse in ea prin dragostea pof-

mile, blestemand grozava sa nerecu-

telor si prin dorinta until astig rusinos. Abuzind de frumuseta sa, de

spiritul 0 alte calitW, nu se rusing

vel lice". Pafnutie II are.ta locul re-

a se nrostitua si 0'60 inteun abis

de conruptie, bleat nu se putea crede

ea s'ar mai indrepta. Mind ca desfranarea sa era publica, stares trist

a sufletului sett facea mare induiosere pusnicului din Tebaida Pafnutie, care plingea necontenit pentru
dinsa. Dupe: ce a intrebat pre Dum-

nOeti prin rugaciune, Pafnutie se

nostinta fate de Dumneclefi; se armadll

la picirele lui Patnutie si 4ise: Parinte, d-mi canonul ce crecli potrivit; rg5.-te pentru mine, ea sa se milostivesca Dumne4eii asnpra mea. Cer
numai timpul trebuincios , ea sa-mi
regulez afacerile, apoi voi face cum

tragerei sale si se intrse la chilia

sa. Taisia luand mobilele, bijuteriele

si tot ce adunase din castigul rusi-

nos, le puse in strada gramada 0

le diidu foc, invitfind si pre tovarasii
sl sU face. ca dinsa. Prin acsta se

incerca se indrepteze scandalul eel

fecuse si sa arate, a ea se. lase cu

totul de pleat si de tot ce era in stare

a aprinde patima sa. Apoi se duse

la Pafnutie, care o duse intr'o ma-

hoe-Uri a o sceite din tiellosia sa.

nAstire de femel. Pusnicul o inchise

Se sehimba in haine si veni in easa

Taisiei. Ajungend la us5., cern voe

intr'o chilie, pe usa carela puse un

sigiliu de plumb, ca si cum locul acesta ar fi fost destinat a-I servi de
mormint. Indatori pre surori de a-i
da pe fie care Ili cite o bucittica de
pine 0 apa; apoi li porunci s5. se

sa-1 vorbscl si a fost introdus in

casa; acolo '0* esprima dorinta de a
vorbi ceva cu dinsa, dar inteun loc

mai retras. Ce te temi, respunse

Taisia. Dael-I vorba de bmeni, nimene nu pte se ne vadl aici; dace:

e vorba de Dumne4eit nu este eu putintU a segpa de vederea lui, ori uncle
am fi net Cel tu stii ca este D-cleti,

4ise Pafnutie ? Da, rspunse Taisia,

stiti mai mult Inca, c5, este un raiti
pentru

cel buni 0 un iad vecinic

peutru eel reI. Dad 'e. credi acsta,

lisle pusnicul, cum de indraznesti sa
pacatuesti in presenta Celui care te
vede 0 te va judeca?"
Taisia eunoscu dupg imputarea ce-

lui ce vorbea, ea era servitorul lui

Dumneileti si a venise la dime numai sa o sake', din calea perderei.
In acelas timp Sfintul Duh, al carui
organ era Pafnutie, risipi intunerecul ce-1 ascundea enormitatea crimei
sale si muia invirtosarea inimei sale

prin ungerea hatului. Patrunsg de

durere si de rnsine o podidi lacri-

rOge necontenit pentru ertarea pecatelor sqle. Taisia intrebindu-1 ce rugaciune sa ()lea, il rspunse: Nu esti
vredniel sll rostesti sfintul nume al
lui Dumnedet, pentru & buzele tale

ail fost intinate intru fara de lege,

nu poti WA rdici minele la ceriu,
pentru ca, sunt pline de neeuratie.

Intrce-te atre resUrit 0 4i: Cela

ce ma! zidit mantuefte-md ! Ea
facea necontenit rugaciunea acsta
insotind-o de lactiani. Nu indraznea
sa numesca pre Dumnecleti Tatg,

pentru ca prin gresalele sale perduse calitatea de fiti al lui D-clefi.

Nu indraznea sa-1 numse Domn,
JudecUtor, Dumneded; Domn pentru

ca se facuse rba demonului; Judecator, pentru cii ingheta de fricU numai gAndindu-se la judecata cea in-

fricopta; D-leil pentru ea numele

acesta cuprinde in sine ideea tutu-

780

TALALEt

ror perfectiunilor. Dar eu bite ch

se departase de el prin faptele sale,

era lucrul minelor sale; si cu titlul acesta-1 ruga sh se milostivesch

asupra el si sh o scOta din prhpastia perVereI, s o aseze Iarsi in
drepturile ce le avusese i s o pH-

mesa in dragostea sa. Dupa treI

aiii Pafnutie se duse la st. Antonie
sa-1

intrebe dna Tais nu s'a chit

cu multime de grozhvii 11 sphimintat

si pre cariI I-ail izgonit sfintul ba-

tndui joc de neputinta lor.

ApoI

dorind de mai mari osteneli, s-a 11sat coliba i facendu-si o chilie prea
mica, nemasurath en trupul seil, intrh intrinsa, avendull fata lipith pe
genunchi. Mergend la el Teodorit episcopul Cirului, l'a intrebat pre el
ea sk stie pricina acesteI nevointe.

in destul, ea A, fie impheata si admish la imparthsire. Amandoi se in

El respunse. Fiind supus la multe

telesera sa intrebe pre st. Pavel prostul, DumneVet bine-voind a desco-

grozesc, am aflat acest chip de vietuire, mestesugind mitsuratice munei

peri vole sa inimelor curate. El se

rugara t6ta nptea. Dimineta Vise
Paul, ch. D-Vet a preghtit un loc in
cerin penitentd. Pafnutie desehise

trupului, ca sh usurez greutatea ce-

chilia Taisiei yi-I vesti, oh s'a filcut

canonnl. Temendu-se de judecata ml
D-Vet i creVendu-se nedemnil a fi

pacate i creVend minunilor ee ne in-

lor asteptate; dar aeelea aunt mai

cumplite, pentru eh sunt larit de voe,
ostenieios, mai putina durere
de
educe, chci ostenla este de voe,
;11

Iar nu silnich; dach en mid schrbe

voI usura pre acelea, mare *fig

11

vol enlege de aicea. Acestea auVindu-le episcopul ii Riuda pentru istetimea minei, oh nu numaI oh lupta
pe filth i alte de la sine adhogea
ci yi pricinile acestora le cunostea
si pre altii invata. 1;)siceau locuitoril
de priu prejur, oh i multe minuni
prin rughclunea acestuia se facea;

s&e, vietui on eele-l-alte surorl, dar

nu numal menil, ci i dobitOcele

se vindecat. Ded locuitoriI acelui

dupa cinel-spre-Vece Odle muri cu

pace. Serbarea el se face in Villa de

Mc de demult aflhndu-se in phgAnhtate, s'al lephdat de inselhoiunea

8 Ootombre.

Thr cea phrintesch si al primit strh-

unith en euratele mirese ale ml Chris-

tos, ea cerea sh rdmie inchish in

chilia sa Ora la sfirsitul vietei; dar
Pafnutie nu-I inghdui. Ea Vise oh
de la intrarea sa in mknastire econtenit a avut inaintea ochilor pheatele sale si n'a incetat a plnge.
Pentru aceea i D-Vet le-a sters,"
respunse Pafnutie. Esind din inchi-

TALALEtf martir, s'a sevirsit in

lucirea dumnezeestel lumini, pre cariI

19 Noembre.

sfintul intrebuintindu-I slugi i ea-

TALALEtf martir, s'a stvirsit de

sabie in 22 Noembre.
TALALEt mhrturisitorul era en
neamul din Cilicia i lubind vita sihIstrsch, s'a dus in Gavalon. Acolo

pistea dracilor at surpat

depute de eetate ea la dou-Ved

stadil, a aflat cnviosul un loc inalt
in care era o capiste afierosith dracilor, s'a fleut o mica colibh, inde-

i stint/

biserich prea mare a ridicat bunilor

biruitorI mucenicI. Ast-felit nevoindu-se mucenicul, s'a mutat chtre Dom-

nul in 27 Februarie.
TALALEtf martir, a fost In 4ilele imperatului Numerian de la Li-

ban; Tathl set se numea Vernchie

si mama sa Romilia. Se nevoi la

letnicindu-se en ostenelile sihAstrestI

mestesugul doctoriel i fu prins la

Azaroan, ce este al doilea tinnt al

i
miff. Pentrn care draciI din capiste

Cilicelor, ascuns fiind intr'un maslin;

ituristrimtorindu-se
pre sine Cu posprivegherI si en rele phti-

fiind adus inaintea guvernatoruluI

TALASIIITARAS113

Teodor, care neputand pleca s aduch

jertli idolilor, a poruncit

sa-T

pa-

trunda gleznele 0 legend qtreng, si-1

spinzure cu capul in jos; dar slu-

gile credend c fac dup porunca

sfredeliri un trunchiii de lemn ca si
cum ar fi fost sfintul
spinzurar. Pentru acesta au lost bituti;
Tar doi din eT, Alexandru gi Aste-

781

multime de popor le urma; i ficend rugiciune, pe &And se ristigneali, vorbeal poporuluI cele spre
sufletsca mintnire. Iar poporul alerga, sil se atingi de trupurile sfintilor; unit luail picaturi de singe,
aliI glulgIuri, altii inele i alte f ehurl pentru bine-cuVintare i pizire

rie, v54end acea preamarita, minune

credu in Christos i li s'ati falat ca-

de cele protivnice. Atunci sfintii bine-cuvintindu-I i lisindu-i pre toti

Mat dat sufletele la Dumnedel Cre-

petele. Dupa aceea porunci s-1 arunce in mare, din care eqi satiates
imbricat eu un vestmint alb; apoi

dincio01, hind m4tele sfintilor si

ungendu-le cu mir, le-aA amlat in

larrtql remaind nevitimat, i s'a tTat capul la Edesa cetatea Egeilor

in 20 Mai.
TALASIE euvios, cu pace s'a s-

petit cu acoperemint de mult pret.

Iar Zosima i Artemie barbatl eredincioql 0 bine cinstitori, concetiteni sfintilor, all kat sicriul i Pail

fu trimis si se lupte eu flarele

vIr0t in 20 MaI.

en aromate sicriul sfintilor, l'a aco-

dus in cetatea Stratonica, apdindu-1

TALASIE cuvios s'a ales locuinta

sihistrseg pe un munte inalt, Intrecend pe tot): cu cur4ia obiceiului

smerenia gindului, s'a sivir0t in
22 Februarie.
TAUT martir, de sabie s'a svlrit in 20 Septembre.

TALU i Trofin, ai fost prin0 pe

timpul impiratilor Diocletian 0 Maximian, domnind Asclipie in Laodicea,
ail lost improqcatl cu pietre mai multe
csuri, dar Dumne4eil I-ail pzit nevatlimatl. Acdst minune v5clendu-o
guvernatorul i eel imrreuni en din-

sul s'at ruyinat i l-ati 1.sat cit-va

timp; apoI fiind prin0 Iar50 s'ail Infatiqat la judecitorie i mirturisind

cu indrisnai pre Christos inaintea

tuturor, c5. este Dumne4eti adev5rat,

Tar de idoli bitendu-0 joc 0 pre

tirani mustrindu-I,

biserica. Femeea :MT Asclipie stropind

pornit spre

minie. Pentru care gal spinzurindu-I pe lemn, cu multll cruclime le-a

strajit trupul, Iar sfintii facend rn&lune i defilmind pre eleni, art
umplut pre guvernator de minie,
pentru care a 0 poruncit, ca sfintiI

s fie spInzurati pe awe. Pe and

mergeatz el la locul sivIr0reI, multi

in locul ce se numea Latomie. Se

face serbarea lor in 11 Martie.
TARAH. Vedl Andronic.

TARASIE martir, s'a sivIrgit de

sabie in 7 Iunie.
TARASIE Patriarhul Constantinopolei (806). Tarasie se niscu la
Constantinopole pe la mijlocul seco-

luld al optulea. Parintele sifi se

numea Gheorghie 0 mama sa Ea-

cratia; el erau amindoI de neam patrician. Gheorghe avea mut din cele
dintal sarcine ale magistraturei,
se bucura de cea mai inalt consideratie din causa alipirei sale nestrimutate la regulele dreptliteI. Eucratia i maI distinsa prin virtute
de cat prin naqterea sa, nu era maI
putin stimata de toti. Ea voi sa deprinda singuri pre fiul sift la practics religiei i reu0 de minune. Intre
alte lectiuni ce-I &idea, insista a-

supra Ingot de tovarg0I r1. Tin&

rul Taxasie rispunse frte bine la
ingrijirele evlaviOseI sale mame,

cd

arata ceea ce era si fie odatii. Abea

intrase in lume 0 se distinse prin
talentele i virtutele sale. Merita sa
fie iniltat la demnitatea de consul,

782

/ARAM

apoi la acea de prim secretar de stat

sub Constantin si imphatsa Irina,
mama sa. Cunostina ce avea despre
nimicnicia lucrurilor omenesti II impedeca de a se lasa s'a fie orbit prin
stralucirea onorurilor. Sederea la carte

de ordinar asa de pericul6sa nevinovaViei, pentru Ca aid totul maguleste patimile, nu schimba dispositiele sale evlaviOse, ce eral sapate

in inima lui, i trala tot ea crestin

saA mai bine ea un calugar. Astfrill Dumneclet it pregatea pentru
locul ce-I hotarise in biserica. Eresia iconoclastilor sail a luptatorilor
de kerne devenise asa de indrasn46.
din cansa protectiunel ce-I acordase
Leon Isaurul, Constantin Copronim
si Leon supranumit Chazarul. Irina

sqia acestuia, care pe linga ealitatile rele avea i bune, nu s'a lasat
a fi trasa de torentul acesta si pastra tot-duna in secret credinta sa
ortodoxa. Pupa mOrtea birbatului
s60, intimplata la anul 780, ea se
declar regenta a imperiului, in numele fiului s6ii, care era numai de

4ece ant Autoritatea cu care era

investita schimba afacerile bisericei

pi

dadu ortodoxilor speranta de a

vedea sfarsindu-se persecutia ce su-

fereaa de mai mult timp. Atunci

era Patriarh al Constantinopolei Pa-

ul III, radicat la acsta trOpta de

Leon Chazarul. Fries de a nu desplacea la curte ii impedecase de a
se declara pe fata pentru adevr;
.tinuse contra constiinOi sale, o purtare care favoriza eresia ce domnea.
Cu tote acestea se observa la el calitati .excelente, intre altele i milostenia catre siraci, care-I castiga
inima poporului, i o pruden0 consumata, care-I atrase stima Irinei pi

manastirea Floras la Constantinopole, unde se duse fara sti spue nim6nu1 planul sil. Cand se informa
impratesa, se duse impreuna en fiul
sad ti-1 ruga st nu-pi pargsca biserica; dar tOte incercarile ati fost
zadarnice. Patriarhul on lacrimile in

ochi, Aspunse ca ar dori sa indrepteze purtarea sa trecuta i cti numai

acesta este motivul retragerel sale;
adanse ea in zadar sunt tOte incer&Arne de a-I face s'a se mai intOrca
la scaunul sUil, eti Amasita viqei
sale o jertfeste pocaintei i ca do-

rinta sa este sa aiba un urmas vred,

nic. Rngandu-1 sa spue, pre cine-1
crede el mai bun, nurni pre Tarasie

ea cel mai vrednic. Nu mult dupa

aceea muri.

Pupa mOrtea patriarhului Paul,

se gindeaii in adevr sa-I dea un
urmas demn. Tarasie fu acela catre
care se. atintira privirile tuturor;
dar nu era usor a-1 face sa consimta
la alegerea sa, pentru o5. umilin%a-1

impedeca de a vedea in el ceea ce

vedeaii alii. In fine constrins din
t6te partile, el declara ca nu pOte
sa fie capul und biserici despa4ita
de credinta ortodoxl si ea nu va
primi hirotonia, pang ce nu i se va
promite adunarea unul sinod ecumenic, spre a sfirsi tote disputele ce
se radicasera improtiva icOnelor. Se

primi cond4iunea si Tarasie primi

hirotonia in pia de nasterea Domnului, anul 784.

Indata ce se instala a instiintat

pre papa Adrian impreun cu o serisore a ImpUratesei i imphatului in
care-I spunea, ca sunt pe cale a convoca un sinod general, si-1 ruga de

afia

a veni in persOna, sail s'6. trimOta

61nel:a venerabili i invq41 spre a-1
represinta. Tarasie serise i patriarhilor din Alexandria, Antiohia i Ierusalim ca sti trimita delegatil lor.

la Episcopat, spre a se retrage la

Papa multamit de schimbarea acOsta

in favOrea dreptei credinte, trimise

a curtei intregi. 0 bOla U destepta

din starea de nepasare in care se

i spre all isptii gresala se

retrase in singuratate. Renunta dar

TARASIE

pre legatil s61 eu scrisorl &are imperatul, impratOsa i patriarh, in

care Rtuda zelul pentru ortodoxie si
arata nelegiuirea iconoclastilor, le
cerea sa anatematizeze sinodul tinut
in Constantinopole pe timpul lui Copronim si-1 ruga in numele lui Dumneylea sa restabilsea cultul icOnelor.
In scrisorile catre imprat i Imp6-

ratOsa le recomanda pre Petru, Protoereul bisericel Romane i Petru,

igumenul mnastirei st. Sava din
Roma.

Cel trel patriarhi din orient, supusi pe atunci saracinilor, nu yenira la Constantinopole, el se temeat

ca absenta lor s nu supere pre st.pnil lor, care le oprise oni ce relatie cu imp6ratul. Era periculos si
grea de a trimite deputatl; cu tote
acestea pentru zelul lor trimiseth.
Cand legatil papel si al patriarhior,
cum si episcopil ce depindeat de el,

venira la Constantinopole, se

des-

chise sinodul in biserica sfintilor Apostoll in 1 August 786; dar nu

783

sinodulul restabili sfintele icOne in

Vet intinderea eparhiel sale si se

pnse cu mult zel a curma abuzurile
si mai ales simonia. Serise o epistol5. In priv:nta acOsta papel Adrian
si felicit biserica romana, ca s'a
p5strat curhtia, ferindu-se de simonie.

ITn patriarh ca Tarasie flu putea

face de cat bine. Clerul i poporul
gsea in el modelul tuturor virtutilor. Ducea o viOta deosebita de a
predecesorilor. Departa de la masa

sa tot ce era de prisos si nu putea

suferi mobilele marete. Prea avar
pentru timpul sga, dormea fOrte paVn; el se cuka eel din nrma din

casa sa si se scula cel dintl. Ru-

i lectura ocupa Vote orele

libere. Credinclos urmas al lul lisus
Christos, avea placerea a servi, de
cat s fie servit, rar se intimpla de
chema servitoril. Exemplul pastorulul introduse simplitatea in cler, care
despretuind luxul renuntara la stofele de matas5, ce erat intrebuintate.
gaciunea

Asemenea i laicil.

se putu hotari nimic, din causa violentei iconoclastilor: trebuia sa astepte un timp mai favorabil. In a-

Dar virtutea dominanta a sfintulul,

care intrecea pe Vote, era milostenia
la saraci. Adesea impartea cu mina

nul urmator se adunar5, episcopil in

biserica sfintei Sofil de la Nicea in
Bitinia. Cel doll leg ti at papel se
numesc eel dintai in actele sinodu-

sa, ceea ce era pe masa, qi veniturile sale le intrebuinta la nevoile

lor. Singur vizita casele i spitalu-

lui, apol Tarasie; Ion pentru patriarhil Antiohiel i Ierusalimului si

era ingrijat s nu-i rOmae vre Un

nenorocit nemanga6t. Dar mai ales
in timpul postulul mare indoia milosteniele sale. Un episcop a carui
viOth era asa de exemplara, avea
dreptul s mustre abaterile. Cand

Toma pentru eel din Alexandria. A-

dunarea era compusl din trel sute

cincI-4eci de episcopi gra a mai aminti de igumeni, preoti i marturisitorl. Se espuse mai inthi inv6thtura bisericel; dupa care se defini
in contra iconoclastilor, c trebue
s se dea cinste icOnelor. Sinodul se
termina prin aclamatiunl i ruggcluni
pentru prosperitatea imp6ratului si
imparatesel. Apol se scrisera scrisorl
sinodale tuturor bisericilor si papel
Adrian, care aproba cele ce se thcuse. Tarasie conform en hotarirea

rile din Constantinopole, asa de mult

cine-va practica singur morala ce o

predica, nu-i se pOte imputa nimic.
In invataturile sale sfintul revenea
adesa asupra necesitatel de a omori
patemile i pericolul in care se afla
inocenta la teatre.
Cat-va timp duph aceea, impra-

tul Constantin purta gand rat Teodotei, dama de onOre impratesei

Maria, pe care nu o lubea; indata

784

TARASTE

uita de legaturele casatoriei ci se

hotgri a lua pre Teodota. Ar fi voit
ca patriarhul sg inggdue despkiirea;

dar intelese ca n'ar putea oWne acsta cu inlesnire. Trimise pre anul
din oficeril sgi priucipali, ea se-I
spue, ca Maria ar fi voit sg-1 otrgcinch. Tarasie rgspunse in putine

cuvinte: Nu ctit cum va putea su-

natoril provincielor i alte persOne

puternice urmarg exemplul lut Unit
Il alungarg femeile, alii %ineal.mai
inulte deodatg i desfrinarea publica

era la culme. Sfintul Platon i st.

Teodor nu voirg sh mal aibg imparthcirea cu impgratul, spre a se vedea

scarba ce avea de crime lui.

Tarasie insg de frier" al nu se i-

feri impgratul ruqinea in feta lumel

pentru scandalul pricinuit de despgr-

vOsch vre o eresie, credu eh e bine

sh fie mai moderat. Cu tOte acestea
impgratul nu inceta a-1 persecute.

depsscg pre adulteri ci pre alti desfrinati, dupg ce a dat singur exemplu. Du-te ci spune I din parte-mi
c a suferi mai bine mrtea i tote

Fiind spionat de sincelil sI, carii

tire; nu 'fig cum va putea sa pe-

nu lasal al vie nimene la el, fu lipsit de servitoril sl cel mai credincioci. Dar constringerea acgsta-i &Au

chinurile de cat sh mg invoesc cu

mai mult timp spre a se ruga lul

planul sn." Impgratul nu perdu speranta de a actiga pre Patriarh; themandu-1 Ii dise: Yam voit salt
ascnnd, pentru cl te consider ca pe
pgrintele meg. Oare nu sunt in drept

Dumnedeii pentru turma sa. Impgrg-

a lga pre aceea ce a voit sg-mi rpue viata ? Meritg mOrtea sag s fie
inchisg pe vigtg intr'o mangstire;
pi pentru a te convinge, iota ci dovedl." Indatl-i aduse un vas plin
eu otravg preggtitg de impgrgtgsa.

Tarasie nn se lasa a cadea in cur*

si rgspunse imperatului el cun6cte

motivul plangerilor sale. Ile yin

din patima ce o al cgtre Teodota,
efi insg nu consimt la celebrarea a-

nd cgsgtorii, care va fi tot-dguna

tOsa Irina se vgdu lipsitg de autoritatea sa, dar nu inceth a intrebuin0 tOte mijlOcele, spre a face ca
impgratul sh fie urit de popor. Ea
*Egg in partea ei pre oficeril curtel i ai armatei, apoi inchise pre
fiul sgt 0-I scOse ochii; ceea ce se
faen en atata crudime, ch nefejicitul
impgrat muri. Irina suindu-se pe tron,
rechemg tOte persOnele exilate de

Constantin, ci domni sigura timp de

cinci anl. Nichifor, mare logoIlt o

detrong in anul 802 i o trimise in
insula Lascos unde muri de scarbg.
Tarasie, care dupg mOrtea WI Con-

nelegitimg i contrarg legal lui Dum-

stantin chpatg libertatea, nu mita

nimic spre a restabili ordinea. El

nedel, pe oat timp va trgi impgrgtsa Maria. Nu cum-va al voi s u-

depuse mai intgi pre Iosif 0-1 alungg,

pentrn ch citise Teodotei i o moo-

zez de drepturile mole, dac a. ai lua

ronh in contra tuturor legior di-

pre Teodota". Cgluggrul IOn, care era

vine ci umane. AcOstg faptg riga-

fatg, vorbi impgratului cu. atata putore cg. pretorii ci patricii 11 amenintari cu sabia. Constantin Ii alungg
pre amandoi de la sine. Impgratul orbit de patimg sili pre impgratOs5, sg
se duck la mngstire; i fiind-ch sfin-

r6sa-1 reuni cu St. Platen, care desaprobase iconomiele ce femme el im-

tul se improtivea a-1 cgsgtori en Teo-

dota, ceremonia o fhcu Iosif iconomul bisericei din Constantinopole. Acost scandal avn urmari rele. Guyer-

pgratului. El trgi In pace sub domnia lui Nichif or, ocupandu-se numai
on practice religidse i cu afacerile

datoriel sale; dar sangtatea lui scadea din di in di, a fost in sfirqit atacat de o bah care-I pricinui memtea. Cat a pntut sh se tie pe piciOre

nu incetl a sgvirqi sfinta liturgie.

TARBATATIANA

785

Autorul vietei sale, martor ocular a tot ce spune el, dice et ina-

bucura de mare einste printre ce1-1-alt1

intea mortii sale, cadu in extaz. L'a

audit luptandu-se en spiritele rele,
care cereetat viata lui, spre a-i imputa unele gresale. Sfintul, forte agitat, se justifica i respundea tuturor acusatiunelor bor. Privitorii nu
puteail s vadt fare. grOzt silinele
ce '0 fteeat demonii, ca s descopere

Venind sfinta in vriste, n'a voit sa

se mtrite, dorind mai malt de mirele Christos. etruia s'a jertfit pre

gresale in vita lui forte corectt.

Un minut dupe, aceee, linistea urma
furtunei, i fericitul patriarh Ii rigida
sufletul cu pace in 25 Februarie 806.
El conduse biserica Constantinopo-

muceniet Pe atunci era imperat Eliogabal, care-si bttea joc de obiceiurile Romanilor i pentru care a
fost neis i aruucat in Tiber. Irenine apol la tron Alexandra Sever,
fiind in vriste, name de 15 ani, a

lei doue-deci siunu de ant si done luni.

Dumnedet onore. memoria servito-

senatori, nestiindu-1 el este crestin.

sine cu total, servindu-i ca diaconest

a Bisericei Romane, 1iva i nOptea,
omorandu-0 trupul i robindu-1 sufletului. Iar pentru faptele ei cele bane,
Damnedell a inennunat-o cu cununa

&anti mame, Mamea era crestint, el

mini set Tarasie eu mai multe mi-

ins* nu persecute pre erestini, dar

nuni,

i incepu a se time serhatOrea

hit chiar sub patriarhul, care-i urml

subalternil sei temendu-se de legiu-

in scaun. Patru-spre-dece ant du$

irele vechl ale imperatilor, 'II persecute in mod ingrozitor.

mOrtea lui, se intampla un eveniment

sprijinit de mtrturii necontestate. Im-

peratul Leon armenul, care favorisa

pre iconoclasti, credtt ce, vede in vis

Pe timpul acela si Tatiana fecIOra,

diaconita bisericei romane, a tost

prinsll de cei necredinciosi si du-

apol ii audi poruncind unuia pre care-1

cendu-o in eapistea idolilor si rugandu-se Dumnedeului sett Christos, indate. s'a flout cutremur, i zdrobin-

numi Mihael, ea st-1 strapungt en

du-se duhul s'a flout buctti, cadend

sabia. Desteptandu-se imperatul, eredea c acel Mihail ar fi in vre-o ma-

si o parte din eapiste, i omorind

pre multi necredinciosi ce se aflat
acolo. Iar diavolul remind en mare

pre st. Tarasie fOrte aspru la feta;

nestire de ale sfintului Tarasie. De

a doua di trimise st cerceteze, torturand pre mai multi parinti sa spue
adeverul. Nimene nu era cu numele
acesta pintre el. In zadar ctuta Leon
sa scape de dreptatea laY Damned*
dupa sse dile a fost asasinat de Mi-

hail Begul, care lug purpura in local set.

TARBA. martire, in Persia. Vedi
Arad.
TATIAN martir, s'a sevirsit de
sable in 12 Septembre.
TATIANA a fost din Roma veche pe timpul imperatulul Alexandra (218) naseutt din parintl ereglint i temetori de Damned* primi
o educatie potrivitt rangului set, etel
Will set a fost de trei on antipat si se

glas a fugit de acolo. Deci rlpindu-o

muncitorii mai Intel' a bafut-o preste
obraz, apoi 1-a scos ochil si china-

indu-o malt timp all slabit muncituft', i strigat rugand se. le poruncesel a inceta eu schingittirea, cad
et maY malt se chinuesc. Iar sfinta
se ruga pentru ei, ea st le dea ennostinta adeverulni; cum s'a i intamplat, old deschidendu-si ochii su-

&testi at vedut patru ingeri ineunjurand-o si mai audind un glas inttrind pre sfinta, at eldut inaintea

el si at dis: Iartl-ne slujitOrea a-

deveratulul Dumnedet, de cele ce

fart voe ti-am flout tie. Deci ttindu-li-se capetele s'au botezat in sangele lor, fiind opt la 'tamer.
50

786

TATIONTECL A

Alta data judecatorul larasi a adus pre fedora la intrebare; Ian Ta-

talat i capul tatalui el si 1-au luat

tiana cn fata radisa de lumina si

ea ochil veseli stand, n'ati putut sa
o indupleee a jertfi idolilor i po-

afla in biserica episcopala din Curtea de Arges daruit fiind acestel frunthe monastiri, de evseviosul Domn
Neagoe-Voevod, cu oeazia sfi4rei el
in anul 1517. Se face serbarea sfintel martire Tatiana in 12 Ianuarie.
TATION era din Mantinett, langa
Claudiopole, din eparhia Onoriadel.
Find denuntat ea crestin, s'a Tufatisat guvernatorului Urban si litre-

runeind sa o desbrace;.cu bricile l-aq

serijilat trupul, care era alb ca zapada, curgend lapte in loe de singe
si respandind un miros fOrte plaeut.

Sfinta radicandull ochii la cer se

ruga mirelul seri Christos. Apol intindendu-o enueis, a batut-o malt eu

tOta averea. Capul sfintei Tatianel se

toiege, pang ce au sabit slujitoril;

lar sfinta batjocorea pre judecator

bandu-se i marturisind co, este cres-

si pre idolii 01; dupe, aeeea a aruncat-o in temnita si a doua 4i stand

intrebat. Decl stand au puterea lui

Christos in credint, l'a batut cumplit i l'a sehingiuit cu unghii de
fier. Sosind la 'Arta cetaVel i fa-

bre* la judecata, totl se minunati

de frumseta el si cautaq a o ademeni ea eavinte inselatOre, ea sa aduel jertfa Artemidel Dumne4e6e1 ea-

lel marl. Cand s'a apropiat sfinta

de capiste, s'a insemnat cu semnul
crucel i radicandu-si ochii s'a rugat lui D-deti si indata s'a facut
tunet si fulgere cadend din cer, a
preftteut total in eenusa. Dupe, aeeea
spanzurandu-o pe lemn a strujit-o si

le cu flarele. Find aruneata in inchigre, preste mipte

I-a rupt

ingerul Domnulul a facut-o santittisa.

A doua di a dat-o la un ler", s o

tin, a fost intemniVat i apol larasi

cendu-si semnul crucel, a audit glas,

care-I vestea bunatatile ce-1 astepta

ast-felit s'a dat sufletul la Damnedert in 24 August.

sii

TATUIL martir in men fiind span-

zurat, s'a sevirsit in 4 August.

TAVITA pe care a InviOt-o st. Ap.

Petra se serbOze, in 25 Octombre.

TAVMASIE unul din eel none
martini din Cyzic. (Vedl Antipatru
29 Aprili e).

TAVRION martir, ee a suferit

sfasie, dar el gudurandu-se la piciOrale el, le lingea. Dar &and 11 da-

multe chinuri in Amfipole din Macedonia; Ian mal pe urma i s'a taTat capul impreuna cu st. Auct in

boer anume Evmenie si l'a ucis. Span-

7 Noembre.
TEAM:I-ENE unul din eel' 33 mar-

m la local set a sfasiat pre un

clurand din noti pre sfinta o a strujit, dar muncitorii ati cadut morN.
.a.poi a fost aruncata in foe dar a
Anus nevatamata. Vedend paganii

tini din Meletin (7 Noembre).

TEAGHENE episcopal Fuld E-

minunele acestea, credeau c puterea

sa este in penal capului el; si tun-

tos Dumne4eti, fara er*re a fost

batut cu toiege. Apol a fost legat

clandu-o, a inehis-o in eapistea liii

Dia. Sfinta a petreeut in inchisOrea

mrel, uncle lea sevirsit calea nevo-

aceea done 4i1e; 'far a treia i yenind slujitoril idolilor s aducl jertfe
4eu1ui Joe, l'a aflat praf; Ian sfinta
se veselea de Dumnedeul seq. Apol
judecatorul rosti sentinVa de mOrte

prin sabie. Impreuna cu sfinta s'a

lespontuld, fiind adus la tribunal

Zilichintie si marturisind pre Chris-

si dupe,' aceea aruncat in adaneurile

inVI in dung Ianuarie.

TEAGHENE martir, s'a sevirsit
de sabie in 3 Octombre.
TECLA martira s'a sevirsit de sabie in 6 Septembre.
TECLA mare martira i intoema.

TECLA

cu apostolii. Numele acesteI sfinte a

fist forte renumit in biserica si se

inumest43 de sfintul Isidor Pelusiotul
t ea Intel martira de sexul set, fiind
una din podObele cele mai frnm6se
din secolul apostolilor. Era ngscuta
In Isauria sa Licaonia. Sfintul Metodie in Osp5fa1 fecidrelor, dice eg
era fOrte stiutOre de filosofia profang
si artele frumOse, c vorbea en atata
putere i eloquenfa, blandefa i 1101-

A-tate, ea atragea pre tog prin farmecul cnvint5xilor sale. Tot el spune

et a fost convertita la credinfa de

st. Apostol Pavel, si deveni fOrte is-

-cusita in cunostinfa religid, land&

ardOrea lairel sale pentru Is. Chr.
tare strAluei in mai multe ocasiunI
importante i mat ales in lupta pentru credinfa, pe care o susfinu en nn
turaj i troie vrednice de vigOrea
sufletuluI s6fi.

Dup5 st. Epifanie, Ambrosio etc.

St. Pavel o onverti la Ieone prin

predicele sale. Opininnea cea mai a-dev5rata este, ca ea imbr5fis ere--

tinismul in anul 45. Cuvintarile apostolului o facu s5, pricepa tOta au-

perioritatea fecIorid, 0 se hotari a

da preferinfa acestei staff, intr'o
vrista frageda Inca; se improtivi la
-casatoria proectata de parinfiI set
Incepu sacrificiul s, dice st. Grizorie de Nisa, omorind trupul i practicfind tOte nevoingle, inlidusiud in
inima sa tOte poftele p5mintestl, snpunand patemile prin o viefrt con-

trara inclinarior, asa c5. se 'Area a

fi condusa numaI de rafiune 0 spirit. Lnmea murise pentrn ea, cum si
ea murise lumeI".
Autorul uneI omelii compusa din
timpul st. IOn Chrisostom si care se
-atribue acestui printe, spune c pa-

riniI

Teclel, carii nu ounosteafi motivul purfarel sale extra-ordinare, intrebuinfarl ameninfarI, magulirI pi
ithte mijlOcele posibile spre a o de;termina se. se casatoresca. Tinerul

787

ce voea s o Ia in casatorie se uni

en el si nu stia ce s fedi, spre a

o hotari in favOrea liii. In sfirsit

totl cunosenfit o indemnafi eu multa

stArainfa sa fag voea parinfilor. TOte
mijlOcele acestea fiind nefolositOre,
s'aii plans la magistrat, care o amenin f5. en asprimea legelor. Tecla birui

tote asaltnrile acestea i privi ca pre

vrajmasil eel mal marI pre acei ce
se purtafi en dinsa cu bunatate. Vedndu-se pufin liber, profit de ocasie spre a sc5pa din manele per0 se retrase la st. Pavel,
spre a ggsi mangaere; ast-fel parasi
ea, ee avea mai scump in lume, cutdnd numaI pre Ems Christos, care-I
tinea kc de tOte. Tinerul, c5xula fu-

secutorilor.

sese fagAduint, o cants prin tOte

profile, atfit spre asI satisfaee pofta

sa cat i spre a se resbuna de bat-

jocura cell inchipula, ca a primit.

i neputend sa invinge. resistenfa sa, o denunfI magistrafilor ca cresting, ea sa o condamne a fi sfisiati de animals selbatice. Tecla remase neclatita; ea fu
expnsa in amfiteatru gOla, dar era
imbracata eu nevinovaga, i neomenia la care o supunea, deveni pentru
dinsa ocasie de glorie i birninfa.
Linistita in mijlocul leopardilor, leilor i tigrilor, astepta cii o rabdare
sfinte. momentul, and avea s fie
Deseoperindu-o

sfisiata de "grOznicele animale, care

numaI prin mugetul lor, inghefa de

frig pre privitori; dar acestea iiitara selbataaia kr naturala, se culcara la picIOrele sfintel si le lingeafi,
ea 0 cum ar fi voit sri le sarute.

Voind sa le enite, ele plecara fart):

s feta vre un rfi servitOrd lul

lisus Christos. Imprejurarea acsta
minunata se istoriseste de st. Ambrosie, care in adsta ocasie se esprima cu eloquenfa simpla ii energici, care-I este partienlara; asemenea si St. Chrisostom, St. Metodie,

788

TECLATRIS

In st. Grigorie de Nazianz qi alti la InchisOre, unde r5mase Inca cid,

parinti vechi.
ani. In fine Cesarul Maximin Daia
Alt 5. data sfinta Tec la a fost nevatfimata nici de foe, flind aparat5.
de D-clet. Parintii spun ea sfinta a
scapat riti din alte primejdii la care
a fost expusa. Ieronim in Martirologiul s5ti spune ca a scapat din flail la Roma. Tec la insoti pre sfintul Apostol Pavel in mai multe calatoril apostolice, spre a se forma la
perfectiunea creqtina, avend un model aqa de perfect. St. Chrisostom,
Grigorie de Nazianz, Augustin qi altii

II deli titlul de feciOra cli. martira.

Suferintele sale 1-ati meritat cu drept

cuvint titlul acesta. Altii spun cii

s'a s5vigit eu pace.
Sfinta petrecn r5maqita cilelor sale

in retragere. Ea mnri in lsanria ,i.

fn inmormintata in Seleucia, capitale acestei t5ri. Pe mormintul sii
se zidi o biserica sub cei dintai imp5rat1 creqtini, unde veneat inching-

tog din tote partile, s5virOndu-se

un numr mare de minuni. Catedrala
din Milano este inchinata sfintei mncenite Tec la. (24 Septembre)

dadu ordine sa-1 omOre, dac4 nu so-

ya lepada de creOinatate. Lungile

sale suferinte nu slabise curajul 0 aminandu-I cununa 1-a marit dorinta
de a se uni eu amicil s51 in glorie.
L'a expus Ias41 in amfiteatru, unde
se arunca un urs asupra lui far& s5,1

facii nimic. A doua cli a fost arun

cat in mare. Biserica cinsteqte memoria acestor sfinti martin i. in clina

de 19 August.
TECLA martira s'a s5virOt desabie in 20 Noembre.
TECLA una din cele cinci canonip feciOre s'a Ovirciit in 9 Iunie._
VOA Enata.
TECUSA una din cele pte martire feciOre, din Anghira Galatiei.
(18 Mai).

TEl martira, s'a svirqit de sabie

in 23 Februarie.
TEIS martira. Imperiul, care nu

mai avea mum pre Diocletian de stapan, fu ocnpat de odata de qese

Diocl4iau tinea franele imperiului,

imp5rati. in 308: Galerie, Liciniu. 0

Maximin in Orient; Constantin, Maxentiu qi Maximin Hercule in Occident. In mijlocul turburarilor, care -

Urban preqedintele Palestinei se des-

agitaii cole doug parti ale lumei.

tingea prin unpina sa contra Crqtinilor. In al doilea an al persecu-

Biserica Inca mai avea sa verse lacrimi pentrn mOrtea fiilor sel. Fir-

tie1 generale ordona, ca Timoteil s

milian Guvernatorul Palestinel, a

fie erunt batut pentru ea a martu-

fost nnul din eel mai aprigi mun-

risit credinta vitejeqte. Apoi 1-a intins pre rOta, nude i se sfiqia edstele
eu ungbii de fier; acest chin sfirqindn-se, l'a ars cu foc in Gaza, in

citori. Vom vedea &ate-ye exemple

de ernc)imea lni.

de 1 Mai 304. Rabdarea cn

earierile de 'porfir. Nouggleci 0 qpte

care suferi venea din acea inbire

perfeeta de care era cuprinsl inima sa.
Sfintul Agapie gi st. Tec la suferira

din aceqti marturisitori ati fost despartiti. de altii 0 conduqi. in Palestina, inaintea lui Firmilian, care v5Ond statornicia lor neclatita le-a
ars mai intai cOpsa stinga, ordOna

TECLA martira (304). Pe and

cline

deosebite chinuri; dupa care acela

judecator II puse in Cesarea spre a fi
expuqi. fiarelor s5lbatice. Tec la fu sf19iat5. in amfiteatru; dar Agapie scap5.

pentru acea 'cli de furia fiarelor 0

de sabiele lupttorilor. A fost dus

In Tebaida era un mare num5r

de creOini condamnati la munca in

apoi sa le scOta ochiul drept, punnd

in loc carbuni aprinO, dupil care-I

trimise lar41 la mine, cari erati in
vecinatatea Muntelui Liban. Supnse -

TELESFORTEOCLITA

la tot feliul de chinuri 0 pre alti

oretini ce i se aduceati din diferite
.orap ale Palestinei; dar se intrecn
pe sine in furie, cand i se aduse cel
.ce au fost arestati in Gaza pe and
rati fath la cetirea chrOlor sfinte.
Pintre dinqii era 0 o fecirh, ce se
numia Thea. Firmilian ameninttmdu-o c5, o va expune intr'un loc de
prostitutie, ea II imputh pentru nedreptatea sa i strichciunea inimei
sale. Spre a o pedepsi de indrsnlk
Guvernatorul porunci s o bath cum-

plit, apoi o intinse pe rOt5,, nude i

se sf5,06 cOstele cu unghii de fier.
Privirea adsta ingrozi pre o fecith
Valentina care incepu s strige din
Tnijlocul multimel: cat vel mai chinui pre sora mea ?". Indath Valentina fn arestath i condush inaintea
tribunalului, unde declar c nn va
jertfi nici odath. Au voit s O silsch trhgendu-o la picirele altaru-

lui; dar ea se sbhtea cu putere in

manele lor i Asturn5, altarul cu tot
.ce era pe el. Firmilian plin de manie II sfaqie cstele mai grozav de
eat celor-l-alte. In sfir0t neputend
sh o invingh, porunci s o lege en

789

pe care l'a i thiat. Putin duph aceea o suth trel-d.eci de miirturisitori din Egipet din ordinul lui Maximin, avnd cate un picior mutilat
oi cate nn ochil crhpat, a fost tri-

mi0 la mine, unii in Palestina 0

altii in Cilicia.

TELESFOR papa Roma, de sabie s'a sevir0t in 22 Februarie.

TELETIE martin, de sabie s'a sO-

virclit in 30 Mai.
TEMELIE unul din cei 33 martini din Meletin (7 Noembre).
TEMISTOCLE martin in Licia.
St. Temistocle era pe la jumOtatea

vcului al III-lea nhscut in Mira

Liciel. Un cre0in urmhrit de phgani

se ascunse in muntele unde p5,0ea
el oile sale. Persecutorii se presintank* spre a aresta pre cre0in; dar
Temistocle se improtivi, a le spune

locul unde era ascuns. Le declath

chiar ch 0 el este cre0in; ei il a-

dusera la guvernatorul
restarh
Liciei. Nevoind s5, se lepede de cre-

dinta sa. Judechtorul porunci sh-1

bath 0 sii-1 intindh pe rah. Apoi
il tiring gol pe cue de fier i espith
in mijlocul chinurior. Se cinste0e

'Thee, spre a le arde pe amandou5 de

in diva de 21 Decembre.

odath. Send* a fost executath in

25 Iulie 308.
In aceea0 i Paul, unul din cei

II mai rue, sh canto en ochiti milostiv spre indei i sit reverse hanil soil samaritenilor; apoi se rue,

TEOCLIT martir, s'a siSvir0t prin

sabie in 14 Septembre.
TEOCLITA era pe timpul lui Teofil uritorului de Christos. Parintil
sOl se numiati Constantin i Anastasia, din laturea optimaVilor. Crescut& fiind din pruncie cu pracere de
Dumnedeil, a fost insoOth cu barbat
potrivit la obiceiuri, anume Zaharia.
De 0 maritat, n'a incetat en lucrarea faptei bune, thcand nenumOrate
milostenii i dandu-se la indeletni-

ea phganil a, fie luminaci en lumina

circa dumnedeecitelor cuvinte, im-

eredintei si sO, ajunga la o pietate

sincerh. Nu nith nici pre acei ce
priveal la chinnirile sale. In sfir0t

plinea poruncile scripturei, lnerand

tth dlua i ajutand skracii ce yeneat in casa sa. Apropiindu-se timpul muthrel sale, cl'a chemat rude-

domnitor i pentru muncitorul sht.

-,Sfirqind rughciunea tea plecat capnl

niele

mai iluqtri mkturisitori a fost condamnat sh fie decapitat. El cern muneitorului sh-1 slhbsch cate-va minute,

fiind gata a-i thia capul. Implinindu-i-se voea, inhlth glasul chtre Domnul 0-1 rugh s5 dea pacea Bisericei;

se rugh pentru judechtor, pentru

i cunose4ii 0 le-a spus pi

dina muthrei sale 0 cele viitre.

790

TEO CTISTTEODOR

Iar dupil mOrtea sa rndele o primenea in fie-care an, Ii reteza perul

intrfind in biserica Nlseltrel. de Dum-

ayeza larlll trupnl et 1.61115:hid intreg i nestricat. Se seri:AA in 21

se elltina. Voind s5. vadl mai bine

August.
TEOCTIST impreun5. ajunator en

mule, nu te apropia, dll m ruyinez

a me arlta tie, femee glll fiind. Iar-

marele Evtimie s'a seviryit eu pace

In 3 Septembre.
TEOCTIST egumenul din Cummea Sid liei, s'a seviryit en pace in
4 Ianuarie.
TEOCTIST corlbierul de sabie s'a
seviryit in 6 Septembre.
TEOCTIST martir, s'a sevIryit in

vengtorul inspiiimintAndu-se de acel

glas i temendu-se, &luta s'a fugl, el se
rldicaserl peril capului sel, ea spinil.
Dupl ce tit'a venit in sinatirl, intreba
pre ceea ce vorbise, eine 0 de uncle-

eel alb 04 Wa unghiele, apoi II

3 Ootombre.

TEOCTIST marturisitorul 0 Patriciul ce a fost famen in i1e1e Teodorei angustel imperltese la anil
829, s'a seviryit in 20 Noembre.
TEOCTIST martir, s'a seviryit de
sabie la 4 Februarie.
TEOCTISTA Lesbianca, era din
cetatea Metimna, fiind data de copilii

la case de fecitire, s'a flout &glue;

rite. Cind era de opt-spre-dece anI,

nedet, ce se afla acolo, all vedut in

altar lingl sfinta masll o pinzl ce

ce era, ati audit un glas, clicend: Stllr

este? Iar sfinta I-a respuns: emu&

haIna ta, ca sa me acoper, yi apoI
I vol povesti cele pentru mine. Venatorul a flout indatl dup5. poruncl.
Jar euvitisa ludnd haina i inalindu-se, s'a pecetluit pre sine cu sem-

nul =eel 0 aye s'a arltat venitorului, vedere minunatl yi inspraminWe're, a peril capulnl erati albi, iar

fata ei negricisll, cIrnuri insl nu

se vedeal de loc, ci numai pielea caretinea i cuprindea legltura vinelor
yi a 6selor. In scurt dicend, tot tru-

s'a dus la satul din apropiere, sI yea,

pre soru-sa. Tot in aces nOpte s'a in-

pal ei era numaI o umbra. Dupl ce

I-a povestit sfinta tta intimplarea
eI, s'a rugat venatoruluI, ea intor-

timplat se, vie la Mitilina niyte tilheti vestiti en elpitanul lor Nisiris.
Aceytia lufind robl pre totl cetatenil

eandu-se in insul5. sI vneze, s5.4 aduel i sfintele taine spre a se impkrtlyi. Deel intorcendu-se vengtorul

dus.

a adus cu sine sfintul trup i implrtlyindu-se, a multemit euvidsa ml

al kat 0 pre cuvisa i s'at

A doua qi s'at oprit la insula Paros

0 dupit ce atl scos robii la uscat
afarl, edeai i scoteau cite efit s5.
vindl pre fie care. Cuvisa Teoctista glsind bun prilej, a fugit pe as-

cuns in pldure 0 a scapat din manele kr. Acolo a petrecut fericita treideci de ani, luptfindu-se cu fOmea,
gerul i arsura, hrinindu-se cu erburi
pi verdeturI selbatice i nefiind vedutl de nimene in tot timpul acesta,
ci vorbind numai cu D-clet in rued;

Dumnedeil. Intoreendu-se venitorul de

la venat a afiat-o seviryit5 din vietl

sgpind mormintul, s'a rugat sfintel, srt mijlocesc5. la Dumnedel ei
ast-felle a ingropat-o uncle se aflase
in 9 Noembre.
TEODOR martir, s'a seviryit prin
foe eu Amian i altiI in 4 Septembre.
TEODOR martir, s'a seviryit intr'o corabie, ce i s'a dat foe, cu aIl

opt-d.eci de martirl pe timpul lui.

dune 0 eu Prea-curata FeclOrl Maria. Dupl ce s'a implinit trei-dect ai

Valent in 5 Semptembre.
TEODOR Episcopul Alexandriei,

cind de ani, din dumnedeesca iconomie niyte venitori ducendu-se la Pa-

predicind cu indr5snell pre Christos i aprindendu-se de minie ale-

ros, sI veneze in acel loc pustil

xandrenii, lb incummarl cu spini ei.I

791

TEODOR

batura preste obraz; purtandu-1 apoi

legat prin oras, Ii aruneara in mare.
Dupl, ce din tote acestea a rmas

sente, promisiuni, consideratiunl de

inrudire; dar tote incerearile r5masera zadarnice. Insusl Impratul se

nevatamat cu ajutorul lui Dumne4e11,

duse la manastire, dar fr nici un

foks; nici stareSul, nici calugaril
nu-i eshi, spre intimpinare. PrinSul
ne mai putendu-si stapani mania,
indata ce se intOrse la palatal sil
insarcina pre doi oficeri Ea se duca
la manastire i sa, bata en vergi pre

i s'a taiat capul in 12 Septembre.

TEODOR unul din cei 30 martini
din Meletin, s'a svirsit de sabie in
7 Noembre.
TEODOR Studitul (826). St. Pla-

ton ava la Simboleon, pe mnntele

Olimpului in Bitinia, fiind obligat a
face o c5,15.torie la Constantinopole,

a fost primit ca un inger sosit din

cult. Exemplele i sfaturile sale s5virsira numerOse convertirI in oraul acesta. El Pam s inceteze ura
si imparecherile. Combatu viciul in
tOte partile i stabili pe ruinele sale
domnia virtuSei. Indata dupa intOrcerea sa la Simboleon, ilustra familie a Teoctistei, sora sa, hotari a-I
imita lepadandu-se de lume. Ea intemeia manastirea Saccudion lIng
constantinopole, in 781. Pintre aceI

se retrasera, nimenea nu arata

mat multa ardOre ca Teodor, fiul
ce

TeoctisteI, atunci in vrista de doll&

cleel i doI de ani. ln anul urmator,

eapata invoial, cu multa greutate

ca sa demisioneze de la mAnastirea
veche, spre a conduce pre cea noua.

Teodor fcu progrese minunate in

virtute si in stiinSele ce aveall de

oblect religia; i and in anul 794

st. Platon unchlul WI, se lasa de

guvernarea bisericeI, ea sa traiasca

in liniste, a fost ales stares de toSI.
Imp5ratul Constantin in anul urmator, rasa pre Maria, femeea sa legitima, de si loculati impreuna de spte

ani si se casfitori cu Teodota, ruda

de aprOpe cu st. Platon i st. Teodora. Cei doI servitori al luI D-4eli
se declarara in contra acestul scandal. Imp5ratul dorea forte mult sa
castige in partea sa pre Teodor si
puse mijlocitOre chlar pre Teodota,
en niidejdea c va isbuti mai lesne.
Acsta intrebuinta bite mijlOcele, pre-

Teodor yi pre acei din calugari, caril

Sineati mai mult la dinsul. Ordinal

se executa en cea mai mare cru4ime
asupra stare-Villa

ece calugarI,

asa ca sangele curgea in tote partile pe corpul lor. El suferira fara

B5, se plng

i aratara blandeSa si

fabdare. El ail fost apol exilati la

Tesalonic. S'a oprit tuturor a-I primi i ingriji de dinsii i acsta opri
pre ali superiori al manastirelor, a
veni In ajutorul lcr. St. Platon a
fost inchis in manastirea St. Mihael.
St. Teodor scrise din Tesalonic greut4ile calatoriei sale, artstanduil si
suferinSele (Ep. 3). Serise asemenea
si PapeI Leon at, care, r'spunclendu-I, landa mult inSelepelunea i statornicia sa. Cu tOte acestea imp5ra,

tul fu detronat de Irina mama sa,

care castigase pre oficerii principali.
I-a scos ochii; ceea ce se executa

cu atata cru4ime, ca in anul urmator 797 mnri. Irina domni singura

timp de cinci ani i chema pre exilati. Ast-feliii, Teodor reveni la Saccudion

i aduna turma sa risipita.

Dar v54end ca era expus insultelor

Musulmanilor satI Saracinilor, cariI
adesea navaleat pia, la porSile Con-

stantinopolei, se hotari a se retrage

in cuprinsul cetaSei. Patriarhul si
impritsa II propusera sa se retraga
in manastirea lui Stadia, numitti
asa de la intemeetorul el. Constantin Copronim alungase pre calugaril
de acolo. Teodor primi propunerea
ce i se facn i avu mangaerea a vedea la Studit mai multe mil de ca-

792

TEOD OR

lugari. De la acest 5. mangstire primi

rira cu ocasia acesta.Numerul pri...

si numele de Studitul.
In 802, Irina fu lipsita de imperiu de catre Nichifor, primul s5t

zonierilor era fOrte mare. Bulgarii,

i inchisa intr'o manastire

cuff erat Inca idololatri, intrebuintara diferite chinuri spre a-I face
sa se lepede de crestinism, asa ca

din Insula Principesel. Apoi a fost

stramutata in insula Lesbos, nude

tirea lor se face la 23 Julie. Din

si muri in anul urmator 803. Nicefor

era un om forte viclean i prefacut,

o cupa, din care bea la ocazii so-

Same

r5sbunator si crud catre toti acei

multi murira pentru credinta. Amin-

craniul lui Nicefor, Crum s'a facut

lemne, dup5. obiceiul scitior. Sta-

pre care-I presupunea, ca sunt ini-

vrachie fiul lui Nicefor, fu proclamat

micil sel. Se declara in favOrea manieheilor sat paulicianilor, caril erah

Iniprat; dar fiind ranit in lupta din

fOrte numerosi In Frighia si Licaonia. Se arata Incapatinat pana la

nebunie, tinend la vorbele si superstitiele lor. Persecuta episcopil pi

urn* se facu calugr i muri de

ranele sale la inceputul anului urmator.

Done luni dupa mOrtea lui Nicefor, Mihail Curopalatul, supranumit

monastirile, care tineail la InvKatura

adeverata a bisericel; i fiind-ca unul din amicii s5I Ii spunea, c s'a

Rangabe, care luase de sotie pre

facut uricios imperiului prin avaritia i impietatea sa, facu acest respuns demn de un tiran: Inima mea

pios i fOrte zelos pentru invetatura

este impetrita; nu asteptatI de la

Nicefor, de cat ceea ce vedetl".
Fiind gata a merge in contra Bulgarilor in 811 facu incercari s Etna
in partea sa pre Teodor, care II facuse imputarl pi-1 trimise oficerl, caril
sa-1 instiinteze de proiectul sell. Sfintill le vorbi, ca cum ar fi vorbit

imp5ratulu1, care-i represinta: Ar

trebui sa ye caiti i sa nu faceti
reul nevindecat. Vol nu ye multamit): a conduce pre altil pe niarginea prapastieI, ci-i aruncati cu vol.
Acel ce vede tote, v5 spune prin gura

mea, Ca nu v yeti intOrce din acsta expeditie". Nicefor intra. in.

Bulgaria cu puteri superiOre si nu
voi s primesca propunerile lui Crum
regele inimicilor. Acest barbar la

desperare se hotarl a invinge sail a

muri. Gasi mijlocul de a surprinde
si inconjura pre Nicefor, pre care-1

ucise in cortul an, la 25 Julie a-

celas an. Domnia acestui imperat fu

de opt anI i none lnni. MaI multi
patricii i flOrea armatei crestine pe-

Procopia, fiica lui Nicefor, fu inco-

ronat imperat. Era maret, liberal,

catolica. Potoli tote certele bisericeI
din Constantinopole i Impact'', pre
patriarhul Nicefor cu st. Platon pi
sf. Teodor. Pedepsi pre Pavlichieni
pi

uniI din el fug decapitati. Dar

patriarhul mijloci pentru acesti nenorocip, spunend imperatului, c maI

bine ar fi sa-I convertesca, de si erail vinovatl de ticalosiele cele mat

uricise. Acesti eretici se numeati
pavlichenl de la un armean, anume
Pavel, care scapa din Constantinopole in Capadocia, unde filen o scOla.

Se licea a fi inspirat si a fost capul secteI timp do trei4eci de mil;

dupa mOrtea lui se imparti in mai
multe ramuri, cari ate all fost forte
destrabalate.

Lnperatul Mihael, fiind batut de

BulgarI, se hotari a Elsa corOna. Le.

on Armenul, guvernatorul Natoliel

pi fiul patriciului Bardas, Ina mesurl
spre a-ca asigura purpura. El fu ales
pi

proclamat imperat in 11 Julie.

Mihael, femeea sa i copii se facura

calugarI. Leon apara Constantinopole
de barbari i folosindu-se de o in-

trevedere pe care o cern regele lor,

TROD OR

793

atenta la vita lui i lua Adriano-

El facia o procesiune in Duminica

i locuitoril acelel cetatl at. lost dusi. In Bulgaria. El convertir multi idololatri la
religia cresting. Zelul cu care Arhiepiscopal si cel trel sute sOpte-cjeci
pi sse de prizonieri predicaa evangelia, aprinse de mnie pre urmasul

Florielor, puind pre calugaril sOl se.

pOrte sfintele kerne, cantand in acelad timp imne, care faceail cunos-

lui Crum, care-1 supuse la mOrte. El

Dar Teodor nu slabi din zelul sa

pole. Arhiepiscopul

se cinstesc ca martini in diva de

23 Ianuarie. In timpul acestor turburar1, Teodor se bueura de liniste
in manastirea sa i facea in tote 4ilele progrese in virtute. lubea studiul, dar era 0 umilit, caci altmintrelea stiinta duce la ingimfare. Stia
el umilinta si curatia inimei luminOza spiritul si =rata simtirele; ca
este en neputinta, precuna observa
Casian, ea un sufiet patat sa alba
darn1 stiintel spirituale, i inima virtOsa, pre acel al dragostel i milosteniel. Singurtatea lui Teodor a fost

turburata de furtuna ee ameninta

biseriea rasaritului.
Leon ArmAnul se declarase pentrn
eresia iconoclastilor, inceput de Leon Isaurul in anul 725; porunci patriarhului Niehefor s oprsea cultul
sfintelor Wine. Nu putem, rOspunse
patriarhul, sa schimbam traditiele
vechi. Noi einstim icOnele, cum cinstim Crucea si Evanghelia, de 0 nu
este scris nimie pentru acestea". Argnmentul era asa de puternic, ea 1conoclastil conveneat ca sa cinstosca

Evanghelia. Dar pentru

indrasnOla acsta, patriarhul perdu
scaunul in an. 815. Se ordona unul
Crucea

iconomah a-I inlocui. Acesta era Teodor Casiterul, Comisul ImpOratului,

tare 'Ana atuncl fusese laic i n'avea

cunostintele, nicl calitatile necesare

unul episcop. Indata dupa depunerea
St. Nichifor, inimicil sfintelor icOne,
incepura a le mutila, sfarima, arde
vi a le necinsti prin tot fella' de
profanarl. St. Teodor Studitul voi
ea repare pe cat posibil scandalul.

cut credinta lor asupra dogmel atacata de eresie. Aflind impOratul

de acsta, opri cu amenintarile cele
mai strasnice, sa nu se repete acOsta.
pentru cinstea sfintelor icOne. ImpO-

ratul ii exila in Misia, cu ordiu de

a-1 inchide in castelul Mesope, Huge:

Apo Ionia. Dar si aci zelul stintuld

nu slabi. Neputend s indemne pro
credinolo0 din viti gralt, facea acsta prin serisori. Impratul, des.
coperind conrespondenta sa, II inchise in turnul Bonit din Natolia.
Trimise apol pre Niceta sa-1 batil
in presenta sa. Teodor se desbraca
singur de haina pi-pl dadu corpnl
spre batal, cu tOte ea era numal un
schelet din pricina postirel. Privirea
acsta atinse pre Niceta; se simti
chiar patruns de veneratiune pentru
servitorul lull Dumneclea. Se prefacu

ca voeste sa execute singur vointa

imparatului i dada mai multe lovituri unel pie de Ole, ea sa auda

cel de afara; apol, luand singe din

bratul sn, unse bicele, ca sa le arate, esind din inchisOre. Se prefacu
ea este obosit, gafaind fOrte tare.
Ast-feliti scapa st. Teodor de tortura,
urmand a scrie epistole pentru apa-

rarea credintel, din care se vede el

toti patriarhil condamnara eresia.
Teodor i Nicolae, ucenicul Oa avura fericirea a converti mai multi.
iconoclasti. Dar acsta infuria 0 mai
mult pre vrajmasil sl. AA fost f arams* araindol, dandu-li-se cite o
sut de lovituri, dupa aceea aft fost
pusi inteo InchisOre intunecosa, oprind cu totul a-i vedea cine-va.

Trei anll rOmaser ei acolo, suferind

asprimea frigului, fOmel i setel. Pa-

zitoril le aruncaa cite o bueatica de

pane. Teodor se minima cum de-1

794

TEODOR

mal tine Dumneq.et. Prim; lend guvernatorul o scrisOre, Ii supnse din

cad shir0se mai multe minuni pe

st. Teodor zheu trel luni in urma

lor. Nu apnea a se vindeca de rane

contra icOnelor i spunea ca nu sufera nici una in Constantinopole. Te-

piscopul de acolO, tinu pre Teodor

odor 1'1 mustra pentru acista, 0 parasind oraqul se retrase cu ucenicil

s6i in peninsula st. Trifon, uncle se

not la torturl tip de grozave, c.

0 at fost du0 la Smirna. Arhieintr'o subterani opt-spre-clece luni,

dindu-1 o suta de loviturl en biciul.

Cind l'a scos din inchisOre ea sad

dud, la Constantinopole, Arhiepisco-

pul iconoclast nu se stapini a lice,

ca bine ar face imp6ratul sa-1 tae
capul, sati cel putin limba. Dori*
lui nu se implini, cad in acel an
muri i antorul persecutiel.
Mihail, comandind un corp de trupe

numite a confederatilor, a fost condamnat la m6rte din ordinul imp6-

cale.

Dar 0 imphatul acesta se arati.

bolnavi pe la inceputul lui Noembre.

In 4iva a patra, find Duminica, s's

dus la biserica ca sa slujasca; dar
Aul era fqa de mare, ca mai nu putea

vorbi. Dicta cu mare greutate ultimile sale dorintl in presenta unui_

mare numr de episcopi i persOne
pi6se, care venisera sad vada. Testamentul acesta continea inv6tatur1 folositOre pentru calugarl; indemnindu-i sall faca datoria, sl nu alba.

ratului, contra carula couspirase. Exe-

nimic al lor; sa lase grija lumesca

cntarea sentintel prin mijlocirea im-

iconomilor, caril vor da sama, pi eft

se ocupe numal cu mintuirea sufle-

pitratesel, fu aminata din respect

pentru ArbatOrea Naqterei Domnului.

imp6ratul fu asasinat, Va. familia

lui Leon exilat in insula Prota, Iar

tului. sr,. nu tie banl In manastire0 tot prisosul sad dea saracilor, sa
umble pe jos, Jar in calatoriele indelungate pot sa alba cite un asin;
sa nu prim6sca femel in manastire

Mihail sees din inchisOre i procla-

pi

In intervalul acesta complicil lui Mihail lucrar a. i chiar in nOptea aceea

mat imp6rat. Acesta era din Frigia

pi fu numit Begul, pentru c5 vorbia
gret. Fusese crescut intr'o eresie
care era un amestec de Judaism 0
alte erorl. Secta acista observe mare
parte din legile lui Moisi, substituind botezul therel imprejur. Se nega
invierea 0 se sustinea ea desfrinarea este ingaduita. Mihail despretuia
qtiintele, avend cuno0intele cu care

se lanai. 6menii de rind. Mai intai

se arat moderat, dar indata radica
masca i deveni unul din persecutoril cel mai infocati. La inceputul
domniel chemase pre exilati, intre
caril era 0 st. Teodor, care suferia

de qipte ani rigorie inchigrei. El

scrise noului imprat sa-1 arate recuno0inta. Cind se int Corse la Constantinopole fu primit cu mare cinste

s'a nu vorbesca cu ele, far& martori; sa se faca conferinti suirituale

de trel off pe s6ptamina; sa nu faca
nimic, fara, invoirea superiorului. A-

ceste regule le observe:a pe atund

calugaril din Orient, 0 se vorbe0e
mai pe larg in Catechismul sfintului. VNind Teodor c. i se apropie
sfir0tu1, cern sa i se fad, rugaciuni..
pi primi sfinta Euharistie. Aprinpndu-se apol luminele i fratii strin-

&du-se, se incepura rugaclunile

pentru darea sufletulni. Se citea peal-

mul 118, cind espira in al 68-lea,

an al vristei sale. El muri in 11
Noembre anul 826 in peninsula St.
Trifon, pe laturea Bitiniei, line), Constantinopole. Dupg, opt-spre-q.ece ant
de la mOrtea sa, corpul s'a transpor-

tat in manastirea Studitilor 11 Noembre.

TEODOR din Antiohia era pe tim-

TEODOR

pul lui Iulian 0 fu prins de eparhul Salustie pentru ea, canta impreung en cei-1-a41 credineloO, la stigmutarea m6qtelor St. Vavila 0 a10.
martirl : Sg se ruqineze, cel ce se

795

Dar sfaturile sale n'al avut efectul

dorit: Impgratul dupft ce a pus A-1
bath', cumplit, il exilg intr'o insulg
la intrarea Pontulul Euxin. Teofan
trate-set, care-I inso-cise 0 care era

inching celor ciop141." 0 fiind spin-

egluggr tot din M-rea st. Sava, a petit

zurat pe lemn, a fost bgtut cumplit

cu vine de boil 0 i s'a jupnit cOstele cu unghil de fier, apoi legat in
lanOri 0 aruncat la InchisOre. Aflgnd Lilian de bilrbglia tiarului 0
qtiind c5. martiril sunt biruitori, a
poruncit s set5, pre sfintul din in-

acelaq lucru. Amanda suferirg mult

de fOme 0 de sete. Murind impra-

chisOre. Unit intrebindu-1, dacg sim0

vr'o durere egnd cerca muncile, el

rgspunse c5, la ineeput a sim0.t patine durere, apoi i s'a argtat unul
care-i qtergea sudOrea 0-1 imbrbgta.

De aceea 0 muncitoril incetind, el

se mghni pentru acsta, in loc de a
se bucura. Ast-felid patimind s'a s6virqit cu pace in 25 Noembre.
TEODOR episcopul 0
TEODOR preotul s'ati sgvir0t de
sabie in 28 Noembre.
TEODOR Arhiepiscopul Alexandriei, mgrturisind pre Christos 0 in-

tul in 822 avurg libertatea a se intOrce la Constantinopole, uncle Teodor

publieg cfite va scrieri spre apgrarea

inv6Viturei ortodoxe.

Mihail Begul urmi lui Leon Armnul. Impgratul acesta n'avea nici

o religie sal cel mult se credea el

se tine de secta maniheilor. La inceput 'Area eit voeqte 85, stabilesch
un feliti de neutralitate intre catolici
i iconoclaqti. Cu tOte acestea puse
pre Teodor in inchisOre 0-1 trimise
apoi in exil. Teofil fiul seil II urmit

in 829; 0 se declarg in favOrea ereticilor, persecutfind cu funie pre or-

todoxi. Teodor 0 fratele seti au fost

maltratati din foil 0 trimi0 in insula Atuza. Doi ani dupg aceea au
fost adu0. la Constantinopole. Imp&

v6Vind pre eleni sg creadg lui, cu

mink ail ngv5.1it alexandrenii ,ini-

natal porunci si-1 desbrace 0 sg-i

bat in presenta lul. I-ati lovit cu

prgtiva lui 0 princlndu-1, mal intgi

l'ati chinuit cumplit, apoi impletind
eunung de spini l'aft incununat ea 0
pre Domnul 0 bgtendu-1 preste ochi,

atgta violenVit in cat ati fost cu totul zdrob41 0 credeal ca cad la piciOrele principelui. Apoi ail fost du0
in inchisOre, uncle remasera cgte-va
qile. Fiind-cg nu voiaii sa comunice
cu iconoc1a0ii, imperatul porunci sft
li se aerie pe frunte 0 pe obraz
doue-spre4ece versuri iambice, en

IO rideati de el 0-1 batjocoreati. Apoi

a fost aruncat in mare 0 *lad s5.ngtos i sa tgiat capul in 3 Decembre.

TEODOR scrisul (850). St. Teodor se ngscu in Ora Moab4ilor. Pg-

rintil sn virtuoqi 0 bop* se awlarg.

la Ierusalim ca sg-i dea o educaVe
creOinseg. Era Inc forte tin6r, &and
11 puserft in Mgnitstirea St. Sava. In

putin timp ajunse un mare grad de

vittute 0 deveni forte celebru In

lume. Patriarhul Ierusalimului il film
preot. Pe and Leon Armnul rg A.case o persecutie contra icOnelor, el

a fost trimis la imp6ratu1 se-1 ea.tuiaseit a nu turbura pacea biserieci.

urmgtorul cuprins: Aceqd Omeni s'al

aratat la Ierusalim ea n4te vase ale

nedrept4ei pline de erori supersti0Ose 0 al fost alungatl pentru nelegiuirile lor. Segpand la Constantinopole el nu s'ati lgsat de fere de
legea lor; et ati fost iargqi alunga*
due.' ce li s'a stigmatizat fa0.." Cu
tote ca ranele ce acoperial corpul
lor eral fOrte umflate 0 fOrte durerise, ati fost lege* pe Beaune, ca sit
le scrie pe fatg versurile iarnbice

796

TEODOR

de care am vorbit. Operatia acesta

asa de lunge, si crude, n'a fost in-

Tebaida de sus, pe la anul 314 din

parinti distinsi prin nasterea si bogetia lor. In curend simti primej-

I-ail dus in inchisere avencl fata cu

diele lumel. La vrista de dol-spre-dece

ani, in diva Aratarel Domnului, a

trerupte de cat in timpul noptel.

totul sangerate. Indate dup e. aceea at

fost exilati in Apamea, in Siria, unde
St. Teodor muri de suferinte. De la in-

scrierea lambelor a fost numit serisul, adeca insemnat ori gravat. Teofan a mai trait cat-va timp. Imperetsa Teodora, catolice zelesil a guvernat imperiul pe timpul minoriteteI

fiulul set Mihail. Sfintul patriarh

Metodie restabili cultul sfintelor ierme in 842. Teofan fu ales episcop
de Nicea, ca se lucreze mg cu folos la
distrugerea eresiel de care triumfase.
Amintirea lul se face in 11 Octom-

bre, iar a st. Teodor in 27 Decembre. Teofan se mal numeste si poetul

oil imnograful, din causa imnelor

sacre compuse de el.
TEODOR aye de Tabena (367).

Asa de mare folos avu Biserica in

vcul IV si V, de la luminetoril eel
marl al ordinel monahale, cari stralueire In deserturile Egiptului, ce
Teodoret si Procopie at inteles de
acestI sfintl pusnici, profetiele privi-

tore la legea none, uncle se dice:

cEi se va bucura pustia, eg va Inflori ca ennui, ca va E In veselie
si laude. Un vechlil autor (Eraclide
de Efes) care vorbise cu mai multi
emenl marl de acestia, dice: Acolo
am vedut perinti, caH duceal o vieta' ingerisc e. si caril mergeati pe

urmele lul Iisus Christos. Iar eti,

dice Sulpiciu Sever, cat volt trei,
nicl odate nu volt inceta a celebra
pre calugarl, a Panda pre pusnici, a

admira pre sihastril pre caH

1-a

produs EgiptuP.

Unul din cel mal ilustri din a-

cesti sihastri a fost ava Teodor, care

a fost ucenic st. Pahomie, care s'a

numit sEnOtul, pentru nemesurata

curetie a moravurilor pe care a aretat-o din copilerie. El se nescu in

fost petruns mai viu ca in tot-derma

de adeverrmile marl ale Evangeliei,
se hoteri a se jertfi fe're reserve serviciulul lui Dumnedeli si cern darul sa fie tot-deauna credinclos che-

merel sale. Spre a nu se amegi intr'un punct de atata importanta, incepu chiar din momentul acela a raporta numal la DumnedeA tete miscerile inimel sale si tete faptele sale;
un timp insemnat il dedea rugeciunei
si postea ferte aspru. Doi ani petrecu
el ast-feliti in casa mamei sale, care
era fOrte evlaviOse. In tete dilele
mergea la un profesor de gramatice
care trela in apropiere. Cand a fost
in al patru-spre-decelea an, a pera-

sit lumea, cu invoirea mamel sale

si se duse la o menestire din eparbia Latopolis. Vestea despre St. Pahomie il atrase apol la Tabena, unde
toti celugaril erati sfintl si zelul seil
pentru perfectiune il destinse mal

mult de cat pe altil. Mama sa veni

la Manestire se-1 vade; dar el se te-

mea asa de mult de ispitele, care

puteat se-1 amintsca, de lume, de
care se departase spre a urma lui
Is. Chr. din tete inima, ce ruge pre
St. Pahomie se. nu ingedue se se
vade. Mama, folosindu-se de fiul set,

care era asa de statornic, lue. velul

inteo comunitate de femel, care era
in apropiere de Tabena, ea se se gandsce numal la mintuirea sufletului

seti: ea ayes cite odate manglerea

de a vedea pre fiul seii insotit de
alti celugeri.
Teodor avea numal dou-deci si
cinci de ani, cand Pahomie il lue,
de sot in cercetarea menestirilor sale.

Dup'e' einci anl, 1-a poruneit se se

pregetesce de preotie. Apol il incre.
dinta conducerea manastirel si se

TEODOR

duse a se inchide in acea a lui Pamvo.

Teodor se ducea in tote serile spre

a amli invS'aturile pre care st. Pahomie le facea caluggrilor s61 0 le
repeta celor din Tabena; ceea ce nu-1

797

pre care-1 rpi mOrtea dupa o lung.

St. Orsisie a fost ales ca sa-1 urmeze;

dar gAsind sarcina mai presus de,

puterile sale 0 $iind c5. oral Ore

losof din oraqul acesta, ceru sit' vor-

care neinSelegeri in madastire, alese

pre Teodor in locul sai, asigurandu-1
a urmOzil ordinul pe care-1 dase
St. Pahomie inainte de a muri. Teodor
aduna pre &d1ng 5ri, il sfatui la pace
0 facu s5. Inceteze tOte causele de
desbinare. EugAciunile sale, cuvin-

bsc5, cu Pahomie. Sfintul O.si de

Virile 0 exemplele restabilir5, pre-

impedeca a-i instrui din partea sa

in conferinSele particulare.
Inteo cli insoSind pre fericitul s6i-i
pilrinte la o m'anstire situat5, rang5,

Panopolis in Egiptul de jos, un fi-

cuviinVa sa-1 trimOt pre Teodor. Fi- - tutindenea nnirea 0 dragostea. Or-

Teodor r6spunse cn mult spirit 0

sisie il ajuta in conducerea mugstiref. Intro dinqii era cea mai per-

dreptate; apol il slatui sii, se lase de

fect5, inSelegere, pentru c5, departase

cele devarte 0 seci,

de la el mandria 0 gelozia. C'entaa

losoful propuse mai multe intrebilri.

speculaSiunile

0 sa se ocnpe numal cu

tiinSa.

a se intrece unul pre altul in su-

Evlaviosul sihastru suferea cate

punere 0 umilinS5.. Teodor nu facea

nimic Para s'a intrebe pre Orsisie 0
visitaii m'anAstirele pre rind.

mintuirel.

odat'a de o durere grozav5, de dinSt

St. Pahomie II mngala qicend, c5.

Teodor inv6Sa pre fie care c'alugb.'r

sup'argrile involuntare, suferite cu

in particular; el II 1115110.1a in ne-

rabdare, erail mai folositOre pentru

cazuri 0-i incuraja a merge ID diile pocEnSei. Greqalele le infrunta

cu atata bungtate, in cat II ciltiltiga
tOte inimele 0 nimene nu era care

naantuire de cat infra:nal-He vohmtare

0 rugaclunile cele lungi.

St. Pahomie c'ficlu bolnav la Pavo,

dol all inaintea morsel sale. Mk-

se va inarcina en

s5, nu-i descopere cu intrg5, lucredere cele mai secrete cugetart Pentru
ca El fad, pre eel r5triciS1 so.-0 Vada

conducerea comunit4ei intregi cand

de datorie, tot-duna alerga la ru-

nu va mai trai sfintul avg. Cu tote

&Tune 0 post. A fost inzestrat cu

ca a facut promisiunea acsta ffir5.

darul minunilor 0 acel al profeSiel.

Inteo cli fiind pe Nil cu St. Atanasie, 1-a spus c5, Iu lien Apostatul
muria iu acel minut, 0 cil urmaqul

ggril din Tabena Acura pre Teodor

s5,

promit5., cO,

voia lui 0 dupti o lungg improtivire,

St. Pahomie, l'a luat cu asprime 0

1-a rildicat superioritatea Tabenel. El
se supuse cu bncurie, recunoscend c5,
s'a fficut vinovat de inglimf are 0 de-

Ati va da pacea bisericel; ceea ce

s'a verificat in urm5.. Sfintul precjise

prtgcluue. Doi alai a fost el cel din

urm din comunitate 0 chiar dup5,

iariiq cillugkilor din Nitria in 353,

ca mandria Arienilor nu va intar4ia

inceptori. Suferi umilinSa acOsta in

tficere 0 ducea o nevointa fOrte aspfa.

a fi ruqinatg. Acstil pieclicere se afla

Intel) episto15, ce Inca ne-a Ames.
Mal avem o epistolit dela sfintul avil,
prin care se indOmn5, a serba cu devotament Pa0ele. Ghenadie mai vor-

Virtutea sa strhluci din noii 0 injosirea sa I-a fost mei de folos de

cat superioritatea, cum icea adesea
st. Pahomie celor-l-a1S1 alugari.
St. Pahomie muri in 348 0-1 d'adu

de urma pre acel pre care-1 hot5,rise el singur; acesta era Petronie

bete de alte trei epistole pre care

Teodor le scrise pentru invStura
cillugarilor s61; dar ele n'at ajuns

pink' la not

798

TEODOR

St. Nil pi alti anton i. vechi ne

spun, c inteo

Teodor invina pre

elluggril sAl; pe timpul'lucruluI, dou
4i.

vipere se prinserl de pielOrele Int.

Dar el nu se mipc l. de kc, pentru
ca BA nu strice liniptea celor ce4

ascultat cu cea mai mare atentie.

Dup ce p'a terminat cnvintarea, a

vofilax mareI biserici. Deci svirpindu-se patriarhul Constantin de atunci

pi snit fiind de tot sinodul pi de im-

pgratul, i s'a incredintat &Irma bisericei, pi bine administrnd dol ani

pi trot luni, s'a mutat catre Domnul,
'far pomenirea ml se face in 27 Decembre.

TEODOR, se face serbarea in 11

ingAduit s omre viperile care nu-1

mupeaserl.
Intr'o duminicl a anului 367, l'aii.

Ianuarie.

Inptiintat, Ca unul din calugarii s61

s'aU

era gata sh mora; el a plrsit serviclul bisericesc, ca s mngle pe

bolnav in ultimile momente. Pise
celor ce eral de fata, c mOrtea acestuIa va fi urmat5. in curind de

nnarie.

alta la care nu se aptptl. Caluggrii

veghera pe timpul noMei lfinga cor-

TEODOR unul din martirii, caril

Avirpit eu st. Ipolit in 30 Ia-

TEODOR mitilinlnu a patimit in

Mitilina la 1704 s'a s6virgit prin

sugrumare in 30 Ianuarie.
TEODOR Stratilat de Erac lea. In
biserica nostrl st. Teodor se nunitSrl

pintre marii martiri, alaturea cu st.

pul fratelui kr pi Pat ingropat in

Gheorghie, Panteleimon. 0 deosebitI

:).iva de papte, cintnd psalmiI. Dupl

incheierea prazniculul, Teodor 1:icu o
cuvintare forte a ting6tOre calugrilor
s61, caril se gasal adunaVi cu ocazia
Paptelor pi'l trimise prin manastirele

cinste se d. st. Dimitrie, st. Procopie, pi st. Teodor al Amasid numit

Tiron. St. Teodor Stratilat era

lor. Indat dupii aceea c4u bolnav;

apol, recomandind comunitatea lui.
Orsisie, s'a pregltit prin o indoita

prindea o parte din Bitinia, Pontul

ei Paflagonia, avnd de capitall Eraelea Pontului. El se afla in rep-

rival la trecerea din timp la eternitate. El muri in 27 Apriel 367

in al cinci4eci i treilea an al vristeI sale. Corpul sgt a fost dus pe
inalVimea muntelui

i inmormintat

in cimitirul calugarilor, in datarea psalmilor; dar putin dupa aceea

Paii pus allturea en St. Pahomie.
St. Atanasie serise ellugrilor din
Tabena, ca sa-1 mingle de perderea
suferia i sti le arate gloria de care
se bucurg prea fericitul lor plainte.
Sfintul Teodor se cinstepte in cliva
de 16 Mai in biserica nOstra, Ian latiniI in 28 Decembre.
TEODOR Arhiepiscopul, nascut pi

.crescut in Constantinopole, pe timpul luI Constantin Pogonatul in aniI

pese sute pase-4eci pi opt; pi pentru
multa sa evlavie pi faptI bung:a fost
hirotonit preot, apoI sincel i sche-

general al trupelor lui. Liciniu i guvernatorul t6rel Mariadinilor, care cu-

di* sa, clnd i s'a tAlat capul diu

ordinnl luI Licinie. Martiriul OA se

intimpll in 7 Februarie dupa menologiele greceptI. Sfintul cern ea

corpul sl sa fie inmormintat in orapul Euchaitis, in mormintul paninibor sal. Orapul acesta deveni a-

poI celebru prin minunile ce se s6virpal prin mOptele sfintulul, pi se

nnmi Toodoropoli. Un mare num6r
de inchinatori alergal acolo din tOte
pantile orientului. Zonara i Cedren
ne spun, el Impratul Ion I supranumit Zizims, datorind sfintuluI el.-

ptigarea unei victorii in contra Saracinilor la anul 970, zidi o biserica

marta in Euchaita, uncle ap4a m6ptele sfintului. In Venqia se respeeta fOrte mult amintirea acestuI mare

martir; era primul patron al biserieel st. Mann inainte, ca corpul st.

TEODOR

Evangelist sa fie stramutat acolo.

Statuia st. Teodor se vede pe una
din marele colke ce se afi 5. in piata
st. Marcu. M6stele sale se afig in biserica Mantuitorului din acel oras. Istoricii Venqiel spun ca aii fost aduse
acolo din Constantinopole in an. 1260.
prin Marco Dandolo. lar el luase de
la Iacob Dandolo, generalul galerelor
republicei, care le gasise in 1256 in
Mesembria oras arhiepiscopal al Romaniel.
TEODOR Tiron (304). Sfintul Gri-

gorie din Nisa pronun0 un frumos

panegiric in onoirea sfintului martir
in diva serbarei i inaintea morinintului sti, Asigurg el prin mijlocirea
sa a scgpat Ora de navalirea sciti-

799

si cum ar fi present; se rOg a. si in-

vOca pre acel ce este inaintea lui

Damneder.' si care primeste ori ce
cere". Vom istorisi pe seurt, tot dupg
acel pgrinte, biruin0. st. Teodor. Se

naseu in Siria sall in Armenia. Era

tingr si de curind inrolat in armata
romang, cand a suferit; ceea ce-i dada

supranumele de Tiron. Legiunea in

care servia, a fost trimisa in Pont

spre a petrece timpul ernei. Ea se
ggsi la Amasia, putin timp dupg publicarea edictelor, ee le (Marg. Maximian Galerie i Maximin, spre a
continua persecutia radicata de Diocle-Van. Tingrul nostru soldat era ace,

de departe de a ascunde credinta sa,

o purta intru cat-va scrisa pe

Stgrueste pe lane. Petru, Pavel si

frunte. A fost infkcicat inaintea Tribunului i guvernatorului provincial.

Acestia-il intrebara, cum de India'sneste sg profeseze o religie pre care
impgraVii all proscris-o sub pedopsa
de mOrte. Nu cunosc (lea vostri, le
rgspunse el; nitS inchin fiului units
al Dumnedeului me5. Vg dull trupul
mei; putqf sa-1 sIciaT, sa-1 puneV

Ion, ca sa, mijlocOseg, pentru biserieile intemeate de ei. Departeze-se

in bucati sa-1 daV flacarilor. Dad,

cuvintele mele ye supara, taiati-mi

lor, earii devastaserg tote provinciele

vecine. Marturiseste o vie incredere

in preotia sa i se rOg5. ast-felifi:

Ca un vitz, apgrg-ne pre nig; ca
nu martin mijloceste pentru noi si
ne ada pace.... Daeg ne trebue o mijlocire mai puternica, i3npreung Cu
ce1-1-alti martiri, ruga0ve, pentru noi.

de la noi tOte eresielel Fie ea le-

publica cresting sa devie prin raga.ciunele vOstre si a sotilor vostri, un

camp fertil". In acelas panegiric se
vede c prin mijlocirea st. Teodor
de multe on s'ail alungat demonii
si s'ati vindecat bolnavii; ca. se ducea fOrte mu41 la biserica inchinata in cinstea sfintulni, se admira
magnificenta si se vedea5 luptele
sfintului martir zugrgvite pe paruti;
credinclosii se rugati prosterna41 Inaintea sfintelor Hale mOste; luat pulbere din mormintul s, ea o comOra
de mare pret, i priveall ca o feri-

cire nepretuita, a pane din acele rgmasite muritOre pre ochi, pe buze,
ureehi si alte organs ale simturilor.
Atunci en ochii in lacrimi, dice st.
Grigorie, vorbesc sfintului martir ea

limba. Lova D-deh cere acOsta, sant

gata a face jertfa fie care din membrele mele". Judecatorii prefacandu-se

ca le-i nil% de tinerea sa, ii dadurg

timp sa se gandesca 04 lasara. Teodor intrebuinta timpul acesta, rngdndu-se lui Damneder' sa-i dea rabdare,
ea sti, incredinOze pre judecatorl, ce,

a remas statornic in hotrirea sa,

dada foc tempului Cibelei, care era
in mijlocul oraculul 5i-1 pretacu in
cenuce. Tin indemn estra-ordinar l'a
facut sa 'fa masura acasta. Judecatoril chemandu-1 a doua ona, voira
sa-1 inspgiminte cu amenintari, care
a-5 fost nefolositOre. Fagaduinla de
a-1 pane preot al Cibelei, n'a avat
nici un elect. El le spuse ca dintre

tog idolatrii, preoVil sant cei mai

ticalosi, pentru ce. erat eel mai cfi-

800

TKODOR

minall. Betendn-1 cumplit cu vergi

primesc temeduire sufletsce 0 trupsee. Se serbze in 20 Apriel.

TEODOR din Perga Pamfiliel; fi-

Pal intins pe rite, unde corpul set

a fost strujit cu unghii de fier. In
timpul patimel n'a perdut linictea sa;

ba se areta nesimtitor la tote sufe-

rintele la Necontenit se ruga lui

Dumnedel: Bine-voi cuvinta pre
Domnul in tOte vremea, pururea tau-

da hii in gura mea". Guvernatorul

dupe ce a incercat crudimea sa, l'a

ind ales serv in armate, a declarat

ce el nu pOte servi decal Imperatului Christos, care a facut cerul ci
pamintul. Pentru acsta a fost betut cumplit, apol Pa pus intr'o tigae
mare 0 a turnat preste el smOle, pm-

In fine Teodor merturisi a trela

elOse 0 ere topite; dar ecind ap5..

chiar in locul acela, a stins focul 0
sfintul remaind snetos, a dis guvernatorul: Vedi ce putere are Dumnedeul meti! F5, 0 tu asemenea en u-

Ore pre Christos. Judecetorul l'a con-

nul din ostacii tel, se vedern il va

damnat se fie ars de viti, ceea ce se

seep, Ore cleiT tel.? SoldaVi audind

acsta s'ati rugat se face' incercarea

trimis in inchisOre, unde D-del prin

ingerii AI, l'a mlngliat in timpul
noptei.

filen in anul 306. Opinia cea mai

probabile este, ce suferi in 17 Februarie, and se serblze de ortodoxi,
Tar latinil il einstesc in dine. de 9
Noembre. Corpul sett a fost dus la
Brindis prin vcul al 12-lea afarti
de cap, care se af15. la Gaeta. La

Roma se OA o biserice inchinate

sfintului, care mat nainte a fost tem-

pht ha Romulus.
TEODOR Bizantinul, a merturisit
la Mitilene in 1795, s'a sevircit prin
sngrumare in 17 Februarie.
TEODOR, care s'a fecut nebun
pentru Christos, eu pace s'a sevircit
in 25 Februarie.
TEODOR martir, a petirnit in Amorea eu Calist 0 alp.' patru-deel 0

li s'a Mita capul in 6 Martie.

TEODOR de sabie s'a sevircit cu
African ci alVi patru-deel de martiri
in Africa, din ordinul lui Fortunian,

sub Decie, in 10 Apriel.

TEODOR preotul, martir s'a sevircit de sabie in 15 Apriel.
TEODOR Trihino, nevoindu-se eu

petrecerea grea 0 ingheW de frig,

icl acoperia trupul cu imbreceminte
de per aspru, pentru care s'a ci nu-

mit Trihino. A descoperit 0 inqe-

aceea cu vre un pope idolese, cad

el vor fi ascult* de- deii bor. Chemlnd guvernatorul pe un pope, l'a
intrebat de nume; el respunse c se
numecte Dioscor. Guvernatorul l'a in-

trebat, ce vraji fac crectinii de reman ne atinci de muncil Dioscor

respunse, ch" crectinil nu fac vrji,.
ci numele lul Christos este aca de
puternic, ea ori ce vrejl s'ar facen'ati nici o putere. Guvernatorul intreba din noti: Mal tare este Christos declt Dio al nostru? Dioscor res.
puns; ea Dio 0 ce1-1-a1ti q.eI snnt
idoli, mt4-I, surd]: 0 nesimtitori, cti
de voeX se cuno0i pnterea lui, pune-1 pe dinsul in tigae. Cine va indrsni s5. face una ca acsta, dise
Guvernatorul? Poruncecte-mi mie 0

voil face, dise Dioscor. Atunel nu

mai ecti pope, de graecti aca. Am
fost ea 0 tine inchinetor de idoli,
dar acum vedend minunea sevircite.

en Teodor, voesc se me fac ()stag.

impreunii eu el. Dad. este ace,
sue-te pe tigae ea Teodor. Atunci
Dioscor, cednd care mucenical lui
Christos, a cps: Robnle al hil Dam-

leelunea dracilor; lar mormintul seti

nedel, Teodoro, rOge-te pentru mine.

Si. intindendu-1 in tigae s'a rugat

este isvoritor de mir, tutnror celor

ci a mulcaroit hit Duranedeti el l'a

ce neznese la dinsul cu dragoste 011

invrednicit a se numera en mobil sel

TRobott

0 ala s'a sivir0t. Iar

80 1

st. Teodor

salim, obOnu prin ruggdunile sale

a fost aruncat in temnipi. Adoua-di

a fost legat de un cal si alungat
de dol soldap. Socrat 0 Dionisie,
carit vidend pre sfintul intr'o earufa
minunat, ad strigat: Mare este dum-

o plOe inbelqugatil la Palestina, care

era cuprinsii de o mare secetd. Zidi
apol o vasti, mi.nstire in Sicea, tin-

nedeul cre0inilorlIghemonul a poruncit sii.-1 pue intr'un cuptor cu foc im-

Comitele Mauriciu, generalul armielor imperatuld Tiberiu, intorcendu-se victorios din Persia, trecu prin
Galatia, ducendu-se pe la sfintul, i
se predise indlOrea sa. Dupd ce a

preun d. cn eel dol sold41; dar ad

scdpat nevradmaV 0 chiar mama st.
Teodor care era in robie, cu minune
a venit Bri yed '. pre fiul sed in cuptor. Guvernatorul inspiilmintat a ru-

gat pre Filipia mama sfintuld sti-1

induplece a jertfi 0 a-0 scdpa vieta. Dar sfinta I-a spus c a fost
in0iintat de cfind 11 avea in pintece, al va muri pre cruce. DecI sf intul Teodor a fost restignit, iar sfintel

i s'a tdIat capul; 0 se face serbarea

kr in 21 Apriel.
TEODOR Sicheotul (613). Sfintul
acesta a lost numit Siceotul, de Ia oraqul Sicea in Galatia, undo era lidscut. El avea din copildrie atita dragoste pentru rugdcIune, cd. se ducea la
biserick in timpul destinat pentru o-

dihnii. In timp de repaos, sad se

ruga sad citea carp. morale. Inca
fOrte tiner se inchise intr'o chilie
la mama sa, apol intr'o pe0erd, fi.cuta sub o biserici. retrasa. Eqind

dupi. cat-va timp, se duse pe un

munte deprt, cu scop de a trdi acok cn totul necunoscut de Omenl.
Episcopul de Anastasiopole, avend

ocasiunea a cunefe sfintenia sa, l'a

rddicat la demnitatea de preot. Teodor dupe. ce a vidut locurile sfinte
la Ierusalim 0 mi.ntistirele cele mat
eelebre din Palestina, se intOrse in
sera sa spre a-0 continua modul siti

de viti.. Din tote pailile alergati

uceniciI, 0 pentrn a-I addposti, a
fost silit sd. fedi un fellti de mandstire. Alese locul lane. o veche bisericu0 inchinatd st. Gheorghe, pentru care avea multi evlavie. Intr'o

a doua algtorie ce o fdcu la lent-

dell formd ncenici en vie0.

dead-

vir0td.

fost pus pe tronul imperial in 582,

II scrise spre a se recomanda rugitcIunilor sale.
Dup.& mOrtea luI Timoted, episco-

pul Anastasiopolei, Teodor fu ales

intr'un glas, ea sl-I urmeze. Cu
multd greutate consimti el la hirotonia sa. Administrd dece ad eparhia sa en multi edificare; dupa care
voi si. dea dimisie din scaunul sill
in minele Arhiepiscopulul din Ancira, mitropolitul sell. Acesta refuzind de a o primi, Teodor mijloci
la patriarhul i imperatul Mauriciu,
cull mijlocind prin scrisorI, mitropolitul n'a putut sa se mat improtivsca. Teodor se intOrse in Sicea; dar

fu indatd obligat sit fad. o cdratorie

la Constantinopole nude a fost chemat sd. dea bine-cuvintarea sa familiei ImpertitestI 0 senatuld. El vin-

deal de leprd pre unul din fiii imperatuld 0 muri in mAndstirea sa

22 Apiiel anul 613.
TEODOR martir, de saMe s'a si-

vir0t in 4 Iulie.
TEODOR Arbiepiscopul Edesd,
care a sihastrit in Lavra st. Sava

s'a sivir0t cu pace in 19 hlie.

TEODOR martir, s'a siSvirOt impreunii on st. Gheorghe in 21 Iulie.

TEODOR Egumenul miinfistird
Oronon, s'a s6virqit cu pace 'in 8
August.
TEODOR Episcopul Cirhid, dupg

multe chinuri s'a s6virqit in 4 lulie.

TEODOR Episcopul Aghird de
sabie s'a sZ3virqit in 3 Noembre.
51,

802

TEODORA

TEODORA din Tesalonic, en nea-

mul din Egina, cu pace s'a sOvir0t

in 29 August. Din tinra vrista inbind pre Christos s'a lepadat de lume
0 ducendu-se la chinovie, s'a tuns

propriul AO fifi 0 impiosul Bardas

unchiul sii, intra intr'o mangstire,

nude muri in anul 867, dupe: ce

dadu exemplu de tOte virtutile in
timpul celor din urnah opt anI al

in schima monahala 0 in curind a vieteI sale. Ea se numegte ea sfintii

ajuns la culmea bunatatilor. Atata in inenologiul Impratului Vasilie,
ascultare 0 cinste a cfiqtigat, ca 0 in mineile 0 calendarele grece01.
dup5, mOrte s'a aratat ea este vie;
TEODORA s'a nevoit in mangsert viata sa pazindu-o curata 0 ne- tires sfintei Ana, numita Righidin;
intinata, a lOsat-o celor-l-alte surorI era pe timpul impOratiei lui Leon,
ale manastireI, ca un stilp lasufle- tathl lui. Constantin Copronim, fiind
tit. Intimplandu-se ea mOra starita, de neam stralucit. Tata]. sn. Teofil
care laraql avea o viata bung, a in- era patriciO qi mama sa se numia
gropat-o MAIO st. Teodora, iar a- Teodora, care mahnindu-se in suflecasta, ca cum ar fi fost vie, v'a steins tul sell ca nu avea copii, s'a rugat
picThrele, ea si-I face: loc. Ceea ce
vOclend multimea adunata, a fost cuprinsh d.e spalma 0 a strigat: DOmne

milueqte. De atunci 0 pang acum,

multe semne a gent Dumne(1.et prin
euviOsa Teodora, cad nenumratl bol-

navi a vindecat; se prasnueqte serbarea el qi la 5 Apriel.

TEODORA martira. Vecli Didim.

TEODORA martira, s'a svir0t

Inecata in mare cu st. Leonid in
16 Apriel.
TEODORA impOratOsa. ImpOratOsa Teodora sotia ImpOratuluI Teo-

luI Dumneclefi si Prea-curatel sale

make ca sa-I daruinsch fil. Dumne4eO a audit rughelunea el. Nascanda-se prunca 0 ajungnd la masura
vristei, s'a dus la mfingstirea sfintei

Anel 0 a fest primita in manastire

ca un dumneleesc dar, 0 rInduith
fiind de &atm stareth s'a invOtat 0
sfintitele scripturi. Tin5ra vIetuind,
n'a suferit diavolul a se vedea calcat de dinsa, ci a indemnat pre lup-

fil, avu sa sufere mult de la barbatul el; prin blandeta 0 rabdarea sa,
cauta sad imblan4asca. Aparatoril
sfintelor icane gasirl in ea o pro-

tatoriul de Dumneq.eti Leon impOratul, sit' o fad, femee fiului SOO Christofor, pre care-1 facuse Cesar. Deci
smulgandu-o cu sill 0 tiranie din
manastire, a silit-o sa mare. la Constantinopole.
Dar Dumnecjett a pazit curatia el,

teethe forte zelOsa. Dupg m6rtea luI

Teofil, devenind regenta imperiuluI

chef mirele a fost chemat in grabh

sa lash impotriva Scitilor, ce nava-

administra cu o mare Intelepelune

in numele minoruluI sei fit Mihail

liserh, unde a 0 murit. InOiintandu-se de acsta Teodora, a plecat

neqtiuth de nimene 0 s'a intors la

totul eresia iconoclaqtilor, cariI sfaliai1 biserica de o suta dou54ecI de

anI. In prima Duminica a postulul
mare, patriarhul Metodie, sustinut de
autoritatea ImpOrateseI, aph srbatoregte icOnele in biserica sfintei Sofia din Constantinopole. In memoria
acestul fapt, biserica ortodoxa insti-

mangstire. Venind al doilea fir' al

imp5ratuluI0 aflandu-o tun* imbr5.oath cu hellish zdrenthrOsh, a llsat-o

III. Ea avu gloria de a starpi en

in pace. Atat de mult ti'a omorit

trupul, in cat i se vedea Inchietu-

rele Oselor. Hrana sa era o uncie de

pane 0 acOsta-1 era pe o cli sail dong

0 alta nimic. Purta numal o haing

tui o serbatOre sub numele de Or-

de lana; 0 ast-felIO nevoindu-se s'a

todoxie. Teodora find exilata de

mutat eatre Domnul in 30 Decembre.

TEODORATEODORIT

TEODORA Imperatesa lui Iustin

s'a sevirsit in 15 Noembre.
TEODORA din Alexandria era
pe timpul imperatului Zenon (472)

casgtoria dup un barbat legiuit,

ducend o vita bung 0 neprihanita.
Cadend in mare pecat, cauta mintuirea. Audind cuvintele Domnului ca
nu este nimic ascuns, care sg nu se
vedesca. (Luc. 8, 17), a cunoscut greu-

tatea pecatuluI 0 IngreMindu-se de

preacurvia ce o sevirsise pre ascuns,
a lepgdat Imbrcamintea femeesce si
lugnd ingeresca schimg a monahilor
s'a nnmit Teodor. Mergend intr'o mg-

ngstire barbetesca se pocaia 0 plangea pecatul seg. Dupg.' ce a petrecut

dol ani in lucru grea, s'a clevetit de
unit Orneni Inraut54i1, ca. ar fi pecatuit cu o femee. Aducend acel 6meni nu prune si aruncandu-1 afarg de

'Arta manestirei, o prihgnea ca. era

al eL Fericita Teodora primind acuza-

rea ea adeverata, a kat pruncul 0-1

hrania, ca pre al set ; caci se sirguia
de trei orl fericita a se tginui pre sine
ca. este femee. Stgruind spte ani afara de manastire, pentru pecatul el,
luptandu-se en gerul erneI si caldura

verei, eu mare greutate a intrat apoi in manastire. De atunci useandull trupul en desele rugacluni 0
ostenele si privigherea de Vita, nOptea si cugetand la mostenirea impefatiei ceriurilor, s'a ajuns scopul cel
dorit. Iar monahill vedend ra.bdarea
ei preste fire laudag pre D-deg. (11
Septembre).

TEODORIT preot 0 martir (362).

Iulian, unchiul apostatului, era guver-

803

clise pe mormintele martirilor, era

insarcinat en paza vaselor sacre. El
nu voi sa le parasesca si aduna pre
credinciosi, ea sa-I invete si se, sevirsescg sfInta jertfg. Comitele Lilian il arestg 0 porunci sad aducg
cu manele legate la spate. Cana l'a
ved.ut inaintea lui I-a fgeut imputgri
ca de ce a resturnat statuele deilor
0 a zidit biserici sub domnia. precedentg. Teodoret marturisi totul; dar
in acelaci timp clise lul Lilian, cg o-

diniorg se inchina D-deulul Crestinilor 0 ca parasind cultul sell, s'a

facut vinovat lie cea mai criminala
apostasie. Comitele ordong sa-1 zdrobescg cu pielOrele 0 sg-1 batg peste

fatg. Apol 11 lege. de patrn stilpi

ci-I Intinse manele 0 picirele en

funit Oasele sale ail fost deslocate
si nervil intinei poste masnra. khan
ridea. Dar martirul II indemna sit
se inchine adeveratuluI Dieu si lul
Iisus Christos prin carele t6te s'ag
facut. Apoi 11 Intinse pe rota si &and

sangele lui curgea in ate partile,

Lilian li dise: Ved e nu simtecti
chinurile. Nu le simtese respunse martirul, pentru cit Domnul este cu mine".
Comitele porunci sa.-1 ardg en torcil

la cOste. Pe cand suferia schingIuirea acesta, sfintul radicand ochiI la

cerig ruga pre D-deg ea s'a preamg-

resca numele seil in tot timpul. In

timpul acesta muncitoril cadura cu
fata la pamint. Comitele se Ingrozi
mai intal, apoI luand curajul porunci
muncitorilor sa-1 chinulasca mai reg;
acestia se Improtivirg, dicend ca l'ail
vedut vorbind cu ingeril. Iulian po-

nator al Orientului cu capitala Antiohia. Audind ca. la bisericile principale este un mare num.& de vase

/mud sa-I arunee in mare. Pima*

de aur 0 de argint, se hotari a le

lua si spre a'si ajunge scopul exilg
pre toti preotil. St. Teodoret, care
pe timpul imperatului Constantit afltase mult zel pentrn distrugerea i-

eg". Intreband Iulian, care este vrgjmacul, el respunse, demonul pentru

care te luAL Iisus Christos mantuitorul lumeI este acel co d'a victoria".
Esplica apoI, cum Dumnedeg a tri.

dolilor 0 care zidise biserier.si para-

mis pre Cuvintul sea in lume; cum

inainte fratilor, dise Teodoret, in-

vingend pre vraimavul vola veni 0

804

TEODOSIA

Cuvintul s'a imbracat cu fire ome'Asc in pantecele fecioresc, ca sa

mantuiasca pre enneni prin patima
si mOrtea sa. Iu lian care nu se mai
putea stapani de manie ameninta pe
Teodoret cu mrtea. Acsta doresc
si eii, iar tu vei muri in Fit suferind
grozave chinuri. Domnul t5ti care se

lima; ca va invinge pre Persi, va

fi singur invins; o mina necunoscuta

II va ridica vita si nu va mai vedea pamintul Romanilor. Comitele

condamna pre acest sfint sa i se tae
capul si sentinta fu executata in 362.
Sfintul se mai nume0e Teodor sail
Teodoric. In clina martiriului Iulian
se duse la biserica mare din Antio-

hia spre a lua odrele. Era insqit

de doi apostati Felix si Elpidiu. Vasele sacre Jura profanate in modul cel
mai nedemn. Dar nelegiuirile lor nu

rmasera nepedepsite. Comitele Lilian petrecn nptea in cele mai grosnice chinuri. A doua (li presinta imp5ratulu1 un inventariu de obiectele
luate de la crestini si-i povesti cele
petrecute cu Teodoret. Imp5ratul desaproba purtarea lui; ar fi s facem
pre crestini superiori nou5 si vor face

din Teodorit un sfint si un martir.

Comitele care nu se astepta la rspunsul acesta, rmase rusinat. Cuprins de frica nu manca din carnurile jertfite idolilor. Se duse acasa
asa de turburat, ca nu mai putea mann
nimic, o durere de stomah il cuprise;
niste ulcere IngrozitOre i se aratara,

apoi il umplura vermil caril intrarl

in stomah si-I esiati pe gura. Filostorg spune ca 40 de 4i1e rgmase el
fara cunostinta. Cunoscandu-si gresala, ruga pre femeoa sa sa se rOge
pentru dinsul, meg yi pre Imp5ratu1

p5ratul il regret putin, dar credea

ca suferinOle lui yin de acolo ca

n'a servit cleilor en credint5.. El insus): fiind ranit in Persia de o sa-

get, ha singe si arund spre ceriii,

didnd: Tot m5 urmaresti Galileenel
Satura-te de sangele mei, site prea ma-

reste ca m'ai invins". L'aA dus apol

intr'un sat nude muri in 26 Iunie

363, dupa autorul actelor st. Martir
care ()ice: Eram cu el si in palatul
din Antiohia si in Persia". Asemenea spune Teodoret si Sozomen.
TFODOSIA martira in Cesarea.
AcOst sfinta era din orasul Tyr in
Fenicia. Ea fu crescuta in religia
crestina si se fagadui a ramanea feciOr. In anul 308, find la Cesarea,
se apropia de marturisitorii, carii erail inlantuiti inaintea palatului guvernatorului Urban, asteptand sa fie
intrebap; ea-1 felicita pentru fericirea ce ail de a patimi pentru Iisus
Christos, slatuindu-I sa marturissca
vitejeste credinta kr, si-i ruga de
a'sl aduce aminte de dinsa, &and vor
fi inaintea lui Dumnecleti. P5.zitorii o
incriminara pentru o asemenea pur-

tare yi legandu-o o duse la guvernator, care de trel ani se necaja sa

starpsca numele de crestin din provincia sa. -Urban lua indrsnla Teo-

dosiei, ca o insulta in persona sa.

Porunci sa o intinda pe rOta si sa-f
sfasie cOstele cu unghii de fier, apoi

ii tail titele in chipul cel mai neomenos. Sfinta suferi aceste chinuri
fad sa arate vre-o tanguire; pe fats,

sa se observa din contra o veselie,

pe care nimic nu era in stare a o

schimba. Cru4imea ta, clicea ea judecatorului, m5 face fericita si gro-

zav m'ar durea dad n'as si4-o.

sa lase crestinilor bisericile. Acesta-i

Aspunse: N'ai fost credincios q.eilor

M5 bucur ca sunt chemata la cu-

si Isla pentru ce suferi dureri asa

Dumne4eil din tOta inima, ca m'a

nuna muceniei, si multumesc lui

de mail". Trei 4ile inainte de a muri

invrednicit de un asemenea har. Gu-

corpul ski mirosia asa de greil, ea

vernatorul vNend c5. nu more, en

nimenea nu pntea sit se apropie. Im-

tote chinurile,

o arund in

mare.

TROD OSIATEODOSIE
A1t1

miirturisitori at fost trime0

la mine in Palestina.
Sfinta Teodosia avea numai optspre-clece

ani, and '0 dadu viata

pentru Iisus Christos. Martiriul set

se intAmp15. In 2 Apriel 308. Se

cinste0e cu deosebire in Venetia 0

alte locuri.
TEODOSIA cuvi6st era pe timpul
lui Teodosie imperatul Atramitnul

fiIel din ptrinti drept mtritori din

Constantinopole i fiind de qepte ant,

reposii tatl e, ar maica sa luand

copila, o tunse intr'o mangstire din
Bizant. Fiind apol singurg stapant,
preste tdtb,' averea sa, a facut trei

icOne din aural i argintul reams:

A Domnului Christos, a SfEntel NA's-

805

St. Teodosie se 'Amu in anul 423,

intr'un mic orq din Capadocia, anume Mogariasa. Avu fericirea de
a avea ptrintl virtuo0, caril il deprinserg in pietate atat prin exemplele, cat i prin instructiunea lor.
Sufletul set se bucura numal in Dom-

nul. El a fost hirotesit lector, fiind

Inca forte finer; i citea in biserict,
cu malt& evlavie. Prin starea sa fiind obligat a ceti adesea a. Scripturf, se deprinse uqor in studiul lor
intelegendu-le en inlesnire. Cu cat
nutria sufletul set, cu atita se depgrta mat mult de cele peritOre gi
ardea de dorinta de a le partsi cu
totul, spre a ajunge la perfectia evangelig. In fine aucli in interiorul

cetrei de Dumnelet 0 a sfintei Anastasia, iar restul l'a impIrtit la

grad. Dupe. cit-va timp, blind imperiitia Leon Isavrul a alungat pre
patriarhul Gherman 0 a voit se. ne-

Set glasul Domnului care-i 4icea sa

imiteze pre Avraam, smulgendn-se

cinstscii ioOna Mintuitorului, care

era in pOrta cetatei. Pe cond Coman-

treba pre Dumnelp3ii asupra shird

de viatt ce era sa urmeze i sit se

dantul qtilor era pe scara i voia

sa o la, ahinci fericita Teodosia eu
alte femel, apucand scara II arunca
la pAmint l i ducndu-se la patriar-

din patria sa i dintre amicii sei.

IsTimic nu l'a putut opri. Supns chemareI, pled. la Ierusalim, spre a in-

jertfsesi en total lul. Se ablitu din

cale, spre a vedea pre st. Simeon
Stilpnicul, celebru prin viata extraordinar6, ce o ducea pe stilpul set.

hie, arunca eu pietre asupra neleginituld patriarh. Cele-l-alte femei impreung cu brbatil lor primirri cununa prin sabie, Tar sfinta fiind bil-

Acest sfint indatit' ce-1 veqn, 11 striga

tate'. preste grumaz cu un corn de

sfint, pre care nu-1 vecluse nici odata, etclu eu fata la pamint. Dar
sfintul II chema sus pe stilp, 11 im-

berbece, g'a luat sfir0tu1. Sfintele el

mOqte se afia in MIntstirea Dexio-

cratus, unde se seviresc multe minuni; lar serbarea el se face in 29

Mal.

TEODOSIA martirg, s'a sevir0t

prin sabie in 25 Martie.

pe name. Teodosie, robul lui Dumnel.et, bine al venit". Teodosie mirdndu-se cit-1

striga pe name acel

bra,tiO cu dragoste, Ii pre4ise multe

lucruri, ea avea se. i se intimple,
0-1 dada InveVaturi privitOre la imprejufarile in care se easia. Teodosie It:Lauda-0* bine-cuvintare de la

s'a sevir0t prin foc in 20 Martie.

acest mare servitor al lul Dumnecid; plea spre Ierusalim. Cea dintal

TEODOSIE martir, s'a sevir0t prin

grij3, a sa, cAnd se veclu in cetatea

TEODOSIA martira din Aminsia,

sabie in 13 Apriel.
TEODOSIE martir, s'a sevigit de
sabie en Codrat i a1t1 40 in 26
Martie.

TEODOSIE Chinoviarhul (529).

sfintii a fost de a se inchina locurilor sfinte. Gandindu-se meret la

viata ce trebuia s5.11 alegtt, se hoCarl pentru vieta cenobiticit, ea fiind
cea mai siguril pentru un incepetor

806

TEODOS1E

ca dinsul, din causa ajutorului puternic ce-1 putea avea de la un con-

ducgtor intelept i luminat. El se

puse sub ascultarea unni egluggr anume Longin, care trgia intr'un 'ni-

gher din turnul lul David 0 trecea

ca cel mai iscusit in &dile mantuirel.
0 &ming pisg. anume Ice lia, zidea
o biserici in onOrea sfinteI FeelOre,
pe calea spre Vetleem. Incredintatg

cg numai Teodosie ar putea sg

fie

conducgtorul acelei mangstiri, II cern

de la Longhin. Dar in zadar Intrebuintg rugg.cIunI i lacrimi, cgd el

nu vola; 0 nu s'ar fi dus nici odatg
dacg conducgtorul sg6 uu 1-ar fi po-

du-1 bine-cuvintarea. Teodosie porunci sg. se citOscg pentrn dinsul ruggeiunile mortilor. In adevgr, patruled de clile dupg aceea Vasilie muri

farg. sg fie cgtu0 de pupn bolnav.

Sfintul avea doi-spre-4ece ucenici,
&and se intImplg, un lueru extra-ordinar. Comunitatea n'avea ce manca
in lilua de pa01; lipsia pguea pentru
aducerea sfintei jertfe. nail din frap
Incepurg a murmura; dar Teodosie

ii mustr g. pentru putina credintg.

Avep ngdejde in Dumnecleti, el va
Ingriji de nevoile vOstre". Fkaduinta n'a fost zadarnicg; cad indatg
se vgq.urg ni0e catari Incarcap cu

runcit. Se supuse numal decgt, dar

indatl renuntg la conducerea acelei
biserici, ca nu cum-va laudele sg-I

de ale mgnegrei.

schimbe inima. Se retrase inteo pe--

care

terg dintr'un munte in apropiere,

pe0era sa era prea mica pentrn a-I

cuprinde pre top. El Intrelag pre

unde ducea o vitg forte asprg, voind sg, supue trupul prin privegheri
postiri. Necontenit vorbia cu Dumnec).eA prin ruggeiune; i sdrobirea
inimei sale scotea adesea lacrimi din
yi

ochii 01; cgte-va legume 0 erburi

sglbatice compuneati nagncarea sa.

Pane nu mincg el trei-leci de ani.

Strglucirea virtutilor sale atrase pe
langsa dinsul o multime de Omeni,
on dorinta de a servi lul Dumne4iI

in retragere. La inceput nu voi se.

primscg de cat Ose sat pte, indatrt dupb," aceea atrase un numgr
mai mare. In urnag se hotgrI a primi pre on cI venIati, numai sg fi
stgruit in chemarea lor. Cea Intai
Invgtg.turg ce o dgdea ucenicilor si
era nevoea de a ggndi necontenit la
mOrte, i pentru a sgpa in inima lor
acsth

cugetare, puse de fgcn un

mormint, uncle aveati sg se IngrOpe

top ceI din comunitate. Dupg ce se

terming, duse acolo pre top fratil

01 0 le 4ise: Iatg mormintul este
gata; dar cine dintre vol va incepe?".

Eil rgspunse preotul Vasilie, 0 se

aruncg la piciOrele sfintului, ceren-

Vestea minunilor lul Teodosie, u-

nitg eu sfintenia sa, adguga pe fie-

D-cleta

i numeral ucenicilor 01; 0

i dupg respunsul lguntric ce-I

primi, zidi o mgngstire mare Maga

Vetleem, care Indata se umplu de
persOne renumite prin virtutile lor.
Trel infirmeril eraii alipite de mgngstire: uua destinatg bolnavilor, era
Intemeiata de o dOmng virtuOsg din
vecingtate; in a doua se primiati betrgnii i infirmii. A treia era pentrn
pusnici, caril se retrgseserg in pustie

grit vre-o vocatiune, i caril FHA

pedepsip nentru mgndria lor cu perderea unor simpri sag eraui loviti
de We demonice. Aceste din nrmg

eral fgcute de Teodosie. Era o ordine minunatg in tOte infirmeriele

acestea i o mare purtare de grip',
pentru Intimpinarea tuturor trebuin-

telor. Sfintul nu uita pre streini,

se fgcurg mai multe elgdirl pentru
primirea lor, or1 cat de multi ar fi
venit. OdiniOrg, numerul Ospetilor era

aga de mare, cg eraii vr'o sutg de

mese servite pentru et De multe orl
Teodosie prin puterea rugg,ciunilor
sale se inmulteat provisiunile. Miiiimea Ospetilor era drug prin evIa-

TEODOSIE

via ce inspira acsta comunitate.

Tol fratii se considerat ea ingeri

in trup. Uniti en legatura dragostei

0 a pacei, top' aveat numai o inima 0 un suflet. Observand o tacere

absoluta, nu puteat sa comunice unit eu altil. Fie-care se intrecea in
implinirea datorielor 0 16te observatiele regulei. Erat patru biserici
in incinta manastirei; una era pen-

807

Amandoi uniti prin o sincera alipire

de doctrina bisericei, avura fericirea
sa fie persecutati pentru apararea ei.
Imparatul Anastasie, protectorul
Eutihienilor, alungase in 513 pre

Elie, patriarhul de Ierusalim, care

ura fara-de-legile acestor eretici 0
pusese pe scaunul episcopal pe un &flu-

& anume Sever, pentru ea profesa eu-

a treiapentru Bessi adica.pentru toti

cei veniti din Wile nordului 0 carii

tihianismul. ln acelaq timp publica

un edict, care ordona Sirienior a se
supune acestuia 0 a intra in comuniune cu dinsnl. Teodosie 0 Sava
se improtivira, chlar eu primejdia

vorbiat limba sclavona sat runica.

Fie care din natiunile acestea can-

de a mania pre imparat. EI recunoqteat pre Elie 0 apoi pre Ion,

tru fratii carii vorbiat grece0e; a

doua pentru armeni, arabi 0 per0;

tab. In biserica lor aqa numita litur-

gie a catehumenilor. Dupa cetirea

Evangheliei, se adunat cu totil in
biserica grecilor, carii ere' mai numeroqi, acolo se savIrqa sfinta litur-

ghie 0 toti se impartaqat eu trupul 0 sangele lui Iisus Christos. A

patra biserica era pentru mei cell
expial gre,plele prin pocainta.

legiuitul urmaci; avura curaj a apara cu tarie pre aceqtt doi patriarhi. Autoritatea acestor doi stariti

era en sat mai mare, en cat tart

lumea era convinsa, de sfintenia lor.

Miniqtrii lui Anastasie simtira indata ca. era periculos a se purta aspru en din0i; ei credura ca e mai
bine sa nesocotesca improtivirea lui

Nu numai ca. hotari Ore de ruga-

Teodosie 0 a lui Sava, 0 a alege

aline diva 0 nOptea, dar Oiind cat

un mijloc pentru a-I putea birui, ceea

de primejdisa este lenevirea, le po-

ce 0 facura.

runci a se ocupa cu lucrul manilor

0 a face cele trebuincise manastirei. Teodosie era bun prieten cu sfin-

tul Sava, care trala in Palestina 0

avea sub ascultarea sa mai multi
pustnici, pe care-I povatuia pe calea
mantuirei. Salustiu, episcop de Ierusalim, care cuno0ea meritul acestor doi Omeni mari, voi sa dea mai

mult exereitit zelului 0 dragostc:

lor. El numi pre [Sava superiorul
tuturor eremitilor, 0 pre Teodosie
superiorul tuturor cenobitilor din Pa-

lestina. De aceea s'a 0 numit Teodosie fncepeitorul ob.,stia Amandol

servitorii lui Dumnedet se vedeail

Imparatul trimise sfintulni o mare

suma de bani, sub pretext de a inlesni ajutorul saracilor; dar scopul

sat era a-1 conrupe 0 a-1 angaja in
interesile sale. Teodosie, care se pref.-den ea nu vede cursa ce i se in-

tinse, primi suma 0 o imparti de

milostenie. Cat-va timp dupa aceea

Imparatn1 il trimise sa subscrie o
marturisire de credinta in care cele
bug naturi ale lui Iisus Christos
erat amestecate. Se lands ca nu va
gag in Teodosie nici o improtivire,
dar nu intardia a se desamagi; caol

sfintul II serise, cu un zel curat apostolic, o epistola nude combatea

gineat numai la subiecte piOse 0

cu tarie tOte vicleniele eutihianilor.

El dicea ea prime0e mai bine mOr-

folositre. Insufletiti de ace1a0 zel,

concentrat impreun mijlOcele cele
mai potrivite pentru slava lui D-det.

nastasie recunoscu singur autoritatea

0 dreptatea lig. Teodosie. El II ras-

adesea; dar convorbirile lor se mar-

tea de eat sa tradeze adevarul. A-

808

TEODOSIE

punse prin o scrisOre respectubsa,

recunoscu grepla,
declare, ca dorecite din tot sufletul
in care dup5,

ce-q1

sa mai yea odata pacea bisericei.

Din nenorocire acsta dispositie a

lui nu dura mult timp. Anastasie

reveni Tar la parerile luI; publica
alto edicte in favrea Eutihianilor
qi trimise in tote prtile trupe, en
ordinul de a le execute. La cea intai sitire pe care o primi Teodosie
nerse i sfatui pre top.' credincioqii
din Palestina, ca s rnide tali in
credinta definita de cele patru sinOde
ecumenice. CAnd era la Ierusalim a-

dunk poporul in biserica; pe urma

suindu-se in strana, striga cu glas
mare: Dac . nu primeqte cine-va
cele patru sinOde ecumenice of pre
cele patru evangelii, sa, fie anatema".
0 actiune aqa de indrasneta. din par-

voit sit se seede pang ce nu s'afi impacat pe deplin.

Alta data fu nevoit sa desparta

de comuniune pre un frate pentrn o
grepla fOrte mare. Acesta In loc de
a se supune cu rabdare i a se pootti,

excomunica la rindul sn pre

superior. Teodosie se supuse ea qi

cum ar fi fost escomunicat, numal
ca vinovatul sa fie atins de exemplul s. Ceea ce se i intimpl.
In cel din urma an al vietei sale,
fu atins de o MIA grea pre care o
suferi cu rabdare vitejesca i incredere nemarginita in vointa ml Dum-

ne4et. 0 persona atinsa de starea

lui ii indemna sa se rOge, ca sa se
mai imblinpsca suferintele. Nu,
rspunse sfintul, nu, o ast-felifi de
rugaclune ar dovedi nerabdare pi
mi-ar rapi corOna". Cfind veni cesul

de anl reinsufieti oredinta acelor,

din urma I1 aduna tote puterile ca

s. dea sfaturi fratilor sei; le pre4ise

carii incepusera sa qovaiasca de la publicarea edictelor. De almintrelea cum

mai multe lucruri, care se intimplara

in adever dupa mOrtea sa. In fine

puteati ei sa nu cre4 pe un b5trin

el adormi in Domnul, in anul 529

qi al 105-lea al vristei sale. Petru,
Patriarhul Ierusalimului lila parte
la inmormintare en toti locuitorii
de prin prejur; i chiar in timpul

tea unui b5trin trecut de nou5-4ec1

care primise de la Dumne4e1i darul

minunilor? 0 femee, care suferea de
un cancer infricoqat s'a vindecat in-

data ee s'a atins de hainele sfintuIn!, cfind eqa din biseric5.. Cu tOte

acestea Anastasie furios, ea un simplu calugar indrasnea a se improtivi

vointel sale, trimise sa-1 exileze. Dar
exilul acesta n'a fost lung, cad Anastasie murind cat-va timp dupa aceea,

Iustin urma4u1 aft, care era

priineos ortodoxilor rechiemii pre

T eodosie.

Dupa intOrcerea sa din exil, mai

teed sfintul Inca un-spre-4ece ani;
on t6ta viista :se inaintata nu schimba
nimic din asprimea vietei sale. ITmilinta era virtutea sa favorita, dac .
am putea 4ice aqa. Iata Un exemplu:

Inteo 41 v54end pre dol din calugfirii sl disputand imprenna, el ingenunchia inaintea lor, rugfindu-1 sa
nu rupa legatura dragostei; i n'a

ceremoniet se facura mai multe minuni. Corpul soA fu inmormintat in

prima sa chilie, numita pevtera Ma-

gilor. Un comite al armatei, care

mergea contra PerOlor in fruntea
armatei imperiale, cern ca o favOre
haina pe care o purta sfintul, ceea
ce se dadu. Cu acesta reliquie pretiOsa era deplin incredintat ea se va
intOrce biruitor. Serbat6rea sfintului
Teodosie este tinuta de biserica Intree]." ',1n 11 Ianuarie.

TEODOSIE din Antiohia, era din

parinti vestitl. Auslind glasul stapinului q'a resat case, bogatia, rudenia gi pre tOte cele-l-alte i s'a
dna in locurile cele mai asennse.

Deci faandu-qi

chilie, petrecea

vita calugaresca imbracat cu haina

TEODOSIE

de Or 0 sub ele grele lanturi purtand, unul la et, altul pe mijloc si

dou5 la manl. Starnind in rugadune
0 in lucrarea manilor, dorinta

trufia 0 pre cele-l'alte patimi trupestl le adormea. Prul sai era lung
pang la picire. Cate odata Impletea

rogojini, alta data facea mid stratad in gradina i aruna in ele seminte, adunand de acolo hrang indes ul pentru sine 0 straint Ffind
sa tvremea trecea i vestea lui sporea, multi n5.zuiati la el, cernd sa
petrka asemenea vi54a, pre carii pi
primindu-I, pustiul acela s'a facut
ca o cetate cer6sc5. Venind pe acolo
Agarenii, n'ati suferit nimic, dar s'a
intors fericitul in patria sa i fa-

cendu-0 o chiliuta petrecea cu anti

duhovnice0e 0 mai traind putin

dupg aceea, s'a sv1r0t cu pace in
11 Ianuarie.
TEODOSIE Egnmenul mangstirei

Filotel din Aton, care a fost i Episcop Trapezuntel, s'a svir0t CU

pace in 11 Ianuarie.
TEODOSIE Imperatul nascut la
Canea in Galatia la an 346, era fiul
marelui capitan Teodosie, care a fost
ucis din gelosie de Gratian. Teodo-

sie fu crescut in Spania 0 se ficu

renumit in mai multe espeditiunl la
care lila parte Impreuna cu tatal

sn, cat 0 in contra Sarmatilor pre

care-I invinse singur in an. 374,
and era Duce in Mesia. In curend
fu chemat la curte i asociat la imperin; acsta s'a primit de top en
mare bucurie. Orapl Constantinopole

trimise la Salonic spre intampinare

o delegatie in fruntea areea se afia

809

Se pare c ii s'a dat in schimb

o parte diu Tracia pe care o cultivara, gra sa platesca darile la care
erati indatorati aIl supu0. Pots a
mai bine ar fi fost daca-I Impraqtia
prin diferite provincii, caci ei formafi un corp de armata cu generalul lor, ceea ce aduse mare r5ii imperiului.

Ambitia lui Maxim causa turburari in Occident; el lug purpura in

383 0 curend dupa aceea ucise pre
Gratian. Teodosie 's1 propuse a r5sbuna mOrtea bine-facatorulni se6 gi

a scapa pre finrul Valentinian. Se

facu marl pregatiri, dar se impaca
cu tiranul consimtind acesta a Imparti domnia cu Valentinian, cardia
II ced5, Italia, Iliria Occidentala si
Africa. Cu aasta conditie Teodosie
primi pre Maxim de coleg 0-1 declara August. Cu tOte c impgratul

era Yuba de toti, totu0 in 385 se

ivi o conspiratie, conspirantii furl

condamnati la mOrte, dar and era

s'a se execute osanda, el primira inbucuratOrea veste, e. imp5ratul I-a
graci at.

Tiranul Maxim nu putea suferi

pre Valentinian i trecu Alpii in

387. Acesta alerga la Tesalonic unde
era imp5ratul Teodosie, eare-I ragadui ca-I vs pune iara0 pe tron. Tri-

miss la Maxim sa-I spue a de nu

va da posesiunele lul Valentinian, II
va declara Asbol; dar usnrpatorul
sumetindu-se in trupele sale nu tinu
sepia de spusde ambasadorilor. Teodosie se puse singur in fruntea trupelor, porunci ca fiul s5ti Arcadie

Temistoole spre a-1 salute. Teodosie

justifia curend valrea sa, invingend
de mai multe ori pre Goti i lsand

Tracia 1initit, intra in triumf in

si rhaae in Constantinopole, Ian el

trecu prin Panonia qi surprinse trupele inimice, care all fost invinse.
Tiranul se inchise in Aquilea care
fu asediata, i fu tradat de soldatii

Constantinopole in an. 380. Nego-

s61,

tiind cu Gotii, regele lor se supuse

imperiului cu tta natiunea kr in

3 Oetombre 382.

cari-1 dusera la impgratul cu manele legate 0 en picl'Orele Ole. Teodosie 11 infrunta pentru nelegiuirile

sale 0 find ea sta la Indoiala, sol-

810

TEODOSIE

datil luar e. pre usurpator si-I Ware,

capul in 388. Maxim lesase in Galia pre fiul set Victor pe care-1 declarase Cesar si August. Teodosie
trimise pre generalul Arbogaste, care-1 ucise. Teodosie se purt e. cu generositate fate de veduva lui Maxim
dandu-I bani din tesaur, Tar pre ficele sale le dedu unei rude spre
crestere. Restabilind pre Valentinian

in posesiunile sale ii dedu i partea

lui Maxim.
Arbogaste se purte dusmeneste

fate de Valentinian

si-1

ucise, pu-

nend in locu-I pre Eugenifi. Auclind

Teodosie de acesta, leg in Constan-

tinopole pre fiul set Arcadie, care

impreune cii Rufin, prefectul Pretoriului, avea se conduce afacerile in
Orient si puindu-se in fruntea ostiril, trecu prin Dacia si Panonia, asa
ca surprinse pre Eugenit, cand ocu-

pase drumurile din Alpi. Dupe o

lupte inversunatil armata ml Eugeniu fu invinse. Soldatil tiranului ce-

rure iertare, care li s'a acordat cu

in mormintul imperatilor. Romanii

planser mOrtea acestul domnitor eu
care se ingrope i gloria Imperiulut
De multe ori 'st arate darnicia fate.
cu capitala pe care o infrumsete prin
mai multe edificii, impertind canti-

tatl marl de grit la grad.

TEODOSIE II imperatul, fiul lui

Arcadie se nescu In 10 Apriel 401.
In anul urmetor 11 Ianuarie fu declarat August si pus sub tutela lui.
Idegerd regele Persilor, cum spune
Procopie. Vestea despre mOrtea lui
Arcadie ajungend in Occident, 0norie voia se se duce la Constantinopole spre a pune ministri credincIosl si a regula cele privitOre la educatia nepotuluI set. Generalul Stilicon ii opri, spre 9 i se da luI sarcina acsta; Onorie II ucise la Ravena in 23 August 408. Conducerea
afacerilor In Orient ce4u pe mama
Patriciulul Antim, sub ministeriul
carula Imperiul se bucure de o pace
fericite si un guvernemInt intelept.
Infrumuset orasul, fecend ziduri cu

conditie ca se aduca' pre Eugenie.

Acesta ve4endu-I credea ca-I educe

mult mai marl de cat cele precedente si le intari prin turnuri. Pul-

o veste bung, dar cand se v60 legat si dus inaintea Imperatulul, a-

heria sora Imperatulul, care era mai

fund veclu pericolul in care se afla.

Cu tote rugaclunile sale soldatii II
taiara capul 6 Sept. 394; iar Arbo-

nostin te. de afaceri; ea se insareina

cu educatia frateluI set, care o de-

gaste vq.endu-se urmerit se stra-

cum se fecu cesatoria ml Teodosie.

La Constantinopole era o finer& Atenais, care venise spre a distruge
testamentul tatalui set, care o inlaturase de la mostenire cub cuvitt
ca frumuseta, spiritul set, cum si
talentele el sunt IndestulatOre spre
a-i asigura o positie buna. Ea cerea
dreptate de la Pulheria; care imamtate de meritele ei, o cre4u vrednica
pentru fratele set. Teodosie consimti
si nunta se sevIrsi in 7 Iunie an.
421. Atic Arhiepiscopul ConstantinopoleI II schimbe numele in Endochia. Ea continua a se ocupa cu fru-

punse cu sabia sa. Teodosie erte. pre

fill lui Eugenifi, caril scepara intr'o
biserice si le dadu functiuni. Ducendu-se la Milan, declare imperat pre
fiul set Onorie, dandu-i in stepanire
Italia, Spania, Galiele, Africa si Iiiria Occidentale. Se pregatea a se
duce la Constantinopole, &and fu a-

tacat de hidropisie, de care si muri

la Milan in 17 Ianuarie 395. Mai

trebula doue luni spre a implini 16
ani de domnie, neimplinind ince

vrista de cind-cleci de ani. Corpul

fu dus la Constantinopole i .Ingro-

pat cu mare cinste in 9 Noembre,

mare cu doi ani, fOrte intelpte, lue cu-

clare, Augusta in 4 Julie 414. Iata

TEODOSIE

mOsele arte si. literatura, devenind

celebra prin lucrarile sale.

Dup5. dol ani de la castoria nepotului sail muri Onorie fara copil,
asa ca imperiul de Occident reveni
de drept lui Teodosie, care trimise
osti in Dalmatia, spre a intimpina
turburarile. Dar In, primul secre-

tar de stat se proclama imprat la

Roma. El vola sa fie recunoscut de
Teodosie, carnia II trimise ambasadori, dar fura rail primiti. Imparatul se pregati de rsboi; el trimise
bste sub comanda lui Ardabur si alti
generali; dadu Placidiei, matusa sa,
titlu si insignele de Augusta, 'far
lul Valentinian fiul satt haina de
nobilissim, ce se dadea de mult fiilor

de imparati, mai inainte de a fi cesari. Logodi pre Valentinian, care

era numal de 5 ani cu fiica sa Fudoxia 0 voi ca acest principe sa se
afie in ostirea, care mergea contra
usurpatorulul. Cand Valentinian ajunse la Tesalonic, fu investit cu
mantia de Cesar din ordinul impsratului 0 fu declarat Cesar.
Dupa un an (425) ostirea se intari la Salone; de aici pleca Adabur
cu o flora; lar Aspar generalul Cavaleriei impresura Aquilea. Will sail
cadu in manele inimicilor, dar fiind

811

la Constantinopole. Inainte de a pleca

din Tesalonic, trimise pre patriciul

Helion sa duca lul Valentinian corna imperiala si diadema pe care

le primi la Roma in fata tuturor

demnitarilor in 23 Octombre 425.
Pupa 12 anl veni la Constantinopole si lua in casatorie pre Endoxia an. 437, lasand socrului sil Iliria occidental, care cuprindea cele
doug Panonil, Dalmatia si Noricurile. Tot atnnci se facu o schimbare
mare in legislatura. Pana in an. 348,
ceea ce poruncea un impayat era lege.

in tot imperml. Teodosie hotari ea

legele tacute intr'un imperiu sa, nu
alba valOre in cel-l-alt imperiu, pang

ce imp5ratu1, care le Meuse, nu le

trimetea colegului saa semnate cu
mina lui.
Tot atunel se ivira Hunil, caril
alungand pre Alanl spre Goti, ocupa
teritorul de la gurile Dullard pang
la portile Caspiene de langa Iberia
si Muntele Taurus. Ruas domnea
preste dinsii; si insufla atata groza
Romanilor, in cat acestia se hota-

rira a-I da tribut 350 livre de aur.

Dupa martea lul Ruas, Atila fiul
ski luand conducerea natiunei sale,
imparatul trimise dol generall spre
a incheea pacea langa Margit in Me-

bine primit de Ion, se folosi de libertatea ce i se dadu spre a rescula

sia superiOra (Serbia). Se incheea pa-

pre oficeril de sub comanda lui. As-

Romani. Cu tate acestea faceail multe

par ocupa Ravena si prindend pre

incursiuni in imperiu si pradara mal

Lin, 11 trimise la Aquilea, unde era

Placidia si Valentinian. I se taie
mama si dup5 ce hi purtat in batjo-

cora prin cetate i se tale si capul.

Audind Teodosie de victoria acasta

alerga la biserica 0 multumi lui

Dumnedel Apol deliberand asupra
afacerilor din Occident se hotari a
face imparat pre tinarul Valentinian.
El vola sa marga in Italia spre a-I
proclama imparat 0 se duse pang
la Tesalonic, dar o b011 11 impedeca

a merge mal departe 0 se intOrse

cea en conditiuni InjositOre pentru

multe cetatl, imparatul trimise in

contra lor pre generalil Aspar, Areobind si Arnegisele, cari se luptara
cu Hunil la Marcianopole in Dacia
inferiora; ucise un mare numar din-

tre dinsil, dar muri 0 el.

Imparatul ne find in stare a

se

impotrivi nnor dusmanl asa de paternici, trimise la Atila spre a inchela paces cu orl-ce conditiune. S'aii

inteles ca Atila O. primesca sese

mii livre de aur si in fie care an
nate 0 mie si srt nu mai primesca

812

TEODOSIE-TEODOT

fugari, Iar eel afiatI in imperiu se-i

cu cuvio0e, s'a sevir0t cu pace in

dea. Spre a satisface conditiele aces-

5 Februarie.
TOODOSIE noul doctor, care a
vietuit la anul 862 s'a sevir0t cu

tea, a trebnit se se pue dart extraordinare nefiind crutati nici senatoril; multe persOne de consideratie
caclura in mizerie; unii mureati de
Mine, altii se spenaurat. De grOza
planuira a cumpara pre Eidecon trimisul lig. Atila care avea se-1 ombre;
dar acesta descoperi planul stapanuJul see 0 cu mare greutate se potolira lucrurile.

Pe atnnei la curte era mare 0

tare eunucul Hrisafie, care nu putea
suferi pre Pulheria. Cand ea veq.0
ca fratele see are Ore-care bnueli,

se retrase in palatul Hebdomon 0

renute la administrarea afacerilor.
Tot atunci fu desgratiate 0 imperetsa Eudocia, care se retrase la
Ierusalim unde muri in 460. Hrisafie veclendu-se singur la curte, abuza

de bunatatea imperatului 0 sprijini

eresia Eutihienilor, care fecu mare
turburare in imperiu. Teodosie muri
in 28 Iu lie 450, in al eincl-clecilea
an al varstei sale, dupe ce domni
42 de ant. El fu inmormintat in biserica st. Apostoll in mormintnl tatalul see Arcadie, lasand doug fete:
Eudoxia, casatorita cu Valentinian
III lili Flacila necasatorita. Teodosie

era nescut mai mult pentru manestire. Se scula forte de diminte en

surorile sale spre a anta in doue

cornri laudele lui Dumneael Studia

scriptura en atata sarguinte, ce o

qtiea de rest. Se ocupa aga de mult

pace in 7 August.
TEODOT martir 0 ,Opte fecIre
(303). Teodot era din Ancira, capitala G-alatiel. Din tinerete a fost cres-

cut in maximile pieteteI solide prin

ingrijirele unel pise feclOre anume
Tecusa.. Cesetorindu-se lug un han,
undo vindea vin. Cu tote primejdia
in care se afia eel de profesiunea acesta, se mate tot-deuna drept, cumpetat qi zelos pentru practica tuturor
datorielor ereqtinismului. De 0 in fiO-

rea vristei, el despretuia tOte bunu-

rile lumqti ; postul, rugaclunea 0

milosteuia erati indeletnicirea lui. Nu

nurnal ca mangaia pre Arad' la trebuinta, dar Indemna pre pecetoqi la

poceinte; inberbetand pre multi credinclqi a suferi rnartiriul. Maxima
sa era, ce mat bine este until cre0in
a trai in saracie, deal en avere, care
nu-1 pOte fi de folos, cand nu se intrebuintza pentru ajutorul lipsitilor,
mal ales eel persecutatl pentru oredinta. Condamna o vieta trandava

0 lenqe aicend ca vatama pre un

soldat abut Christos 0 ea un om aedat placerilor, nu pte se aspire la
corona martirlului. Sfaturile sale erae

ala de folositOre ca indreptara pre

multi rataeiti. Dumneclee l'a cinstit

cu darul minunilor. In actele sale

se citeqte, ca a vindecat pre multl
bolnavi rugandu-se pentru el sae a-

cu studiul, ce mare parte din nOpte

cetea; trimetea pre oficeril sel la
culcare, tar el privegea. Aceste ocu-

tingendu-i cu mana. El nu s'a int

patiuni ascetice il impedeca a lua

sa, ea un om gata a versa sangele

parte active la conducerea aface, ilor

pentru Iisus Christos. Edictul publicat in Nicomidia 303 sosi numal decat in Galatia, care avea pre Teoctene de guvernator. Acesta era -an
om cumplit, care spre a placea Domnului see, li fagaduise, ce va exter-

0 de aci se esplice mai multe greyell ce facu, cu desgratiarea surorel

0 sotiei sale 0 cumperarea pacet

prin bant, in loc de a o cagtiga
prin arme.
TEODOSIE din Scopelo, petrecend

grozit de persecutia aprinse de Diocletian, pentru ca a trait Vita vita

mina in scurt timp numele ae ere-

TEODOT

ytin in intinderea provinciei sale.

Abea se r5spandi vestea despre sosirea edictului la Ancira, yi cea mai

mare parte din credincioyi fugira.

Mu lpi se ascunsera prin deyerturi,
prin munp. Pintre pagani erati numai benchetuiri 0 petreceri. Intral
prin casele creytinilor, Mat ce le
placea, fara aid o improtivire. Dad.
vre an ereytin se arata in public,
trebuia sa al6g 5. oil munca, ori lepadarea de lege. Cei mai avup eraii

813

tru greci de a cinsti ea D-cleti pre

acel care era vinovat de o crimil,
pe care n'ar indrasni sa o s5virgascii.

aid eel mai destrabalap &tient Judecatorul ii fagadui ertare, dace*, se

va supune edictului imphatese. Supune-te, ii cliceafi 0 supunerea ta va
fi Asplatita prin amine onorabile.

Sa. ytii ca de te vei improtivi, sa

te aytepp la crude munci yi la mOrtea cea mai durerOsa. Averea ta va
fi confiscata, familia intrega va peri;

despoiap de averile kr 0 puyi in iar trupul OA, dupa ce va suferi

inchisOre; femeile yi ficele lor eraii

tarite lira mila pe strade. Pe &and

persecqia era in toiul ei la Ancira,
Teodot ajuta pre marturisitorii in
InchisOre, 0 inmorminta corpurile
martirilor, cu tote ea era oprit acesta sub pedpsa de mOrte. Gaverna-

tot feliul de munci, va fi sfayiat de

cant". Teodot auclind de primejdia

prietenului sa alerga in inchigre

0-1 scatui a nu se uita la amenintarile prigonitorilor, despretuind bite
fagaduit4ele, care tind a-I rapi Covina. Victor intarit prin sfaturile

torul poruncise sa inchine idolilor

tOte articolele de mancare; prin acOsta creytinii erafi espuyi sa Ora
de fOme 0 in neputiga de a aduce

Id se sii34i insufletit de an nail curaj, 0 suferi cu rabdare muncile, a-

jertfe la altar. Teodot se aprovisiona

lasa biruitor, cand de odata slabind

a cerut timp sit se gandOsca yi a
murit de ranele primite, lasand pre
creytini indoioyi de mantuirea Ini.
In apropiere de Ancira era un tir-

on o mare cantitate de griii 0 de

vin, care nu erafi spurcate prin cerimoniele sacrilege ale paganilor. El
le vindea cu pre01 lor; ceea ce facea
pre credincioyi O. aducit la altarul
lor jertfe curate yi a'yi procura de

ducenduil aminte de invqaturile

date de Teodot. Era cat pe ce sa

ale mancalrei gra s-i mustre con-

guyor Main. Teodot ajunse acolo, chiar

in momentul cand erati sa arunce
in riul Halls pre martirul Valens,

ytiinta. Ast-fellii carciuma 1111 Teodotet, bucurandu-se de favOrea unei

care dupa mai multe munci, a fost

condamnat sa fie ars de vit.'. Avu

profesiuni autorisate prin lege, se

fericirea a-yi procura prepOsele reli-

schimbase intr'un asil pentru top ere-

quil 0 a le duce inteun loc sigur.

ytinii din cetate; casa sa era un loc

de rugaciune, uncle se adunase spre

Deprtandu-se puPn de oray intilni

mai multi cunoscup, creytini, dai
de rudele lor pe mana persecutorilor
pentru ca riSsturnase altarul Diana.
Incantap de vederea lui ii multamirk' pentra bine-facerile sale. Teodot din partea sa, arata o mare bucurie la vederea marturisitorilor lui
Iisus Christos. Indemnandu-i sa se
mai racorOscii pupn, trimise dup5.
preot, ea sa faca ruggeiunile inainte
de masa 0 eea pentru calatorie.
Trimiyii intimpinara pre preot e-

a se inchina adevfiratului Dumnecleti:

bolnavii ga'seat la el un spital, stre-

inii an adapost sigur. Temerea de

a fi descoperit nu-1 impedeca a se
folosi de tOte ocasiunile spre a straluci zelul sn. pentru gloria lul Dumne4et.
Victor unul din amicil s51, a fost

arestat. Preopi Diand il acuzat ea

ar fi vorbit de Apolone, ca a violat
pre sora sa yi ca era o rayine pen-

814

TEODOT

Ond din biserica, dar nu-1 cunoscura.

El le povesti un vis oe l'a avut qi

apoi se duse uncle erati credinao0i,
indemnandu-i sa i-a masa in casa sa.
Teodor ''a cerut ertare, dicnd ca are

mare trebuinta a fi mai curind la

Ancira. Ati pranzit pe earb. Dupa
masa Teodor dise preotului, anume

Fronton: Locul acesta mi se pare

potrivit a pune sfintele m(50e, de ce

nu fad o bisericuta." Ar trebui s

avem mai intai sfintele mO0e, 4ise
preotul. Dumnedeti are grija, dise
Teodot, pregate0e edificiul, ca sa. le

inimile acelor desfranati; ei incepura

a plange cu cele qapte fecleore 0 se
retrasera blastemand neomenia judecatorulni.
Andind Teoctene, ca ele 5fati pas-

trat curatia, se servi de alt mijloc

spre a invinge statornicia lor. S'a
propns a le initia la misterile Diana 0 ale Minervel 0 ale face preotese acestora. Sosind diva ceremoniel
spalarei idolilor, guvernatorul sili
pre fecl'Ore sit fie la serbatore. Tre-

bnia sa Ode idolii cu doompa,

fie-

care intr'o camp. separata. Cele qpte

primsca; va asignr ea nu vor intardia a veni". ScoVend inelul din

deget, il dadn lui Fronton, ca un

feciOre aa fost 0 ele puse inteun

car 0 duse la loc, ea sa fie spalate
0 ele ea '0 statnele Dianei 0 Mi-

semn al fagaduintei facute; dupa care

nerva. Erati in picien.e, cu totul Ole,

ca sa fie expuse priveli0ei. In fruntea convolului erail ele, veneati apol
idolii i la urma multime de lume.
Teoctene incunjurat de garda sa incheil convoiul.
Teodot se ingrija mult pentru cele
yOpte feciOre, 0 ruga pre Dumnedea

lug calea Andrei. Intre eel arestati,

erati g6pte fecire, care din pruncie se
deprinsesera in fapte bune. G-uvernatorul gasindu-le neclatite in credinta,

le-a dat pe mina celor desfranati sa

le necinst6sca. Ele nu se puteat a-

para cu alta ceva, decal en rugaaunt 0 cu lacrimi; protestand astfella in contra vio1en0i, ce li s'ar

sa le faca biruitOre. Era intr'o mil

impreuna cu alp.' cre0ini. Toti se

face. Unul a pus pre Tecusa, cea mai

rugail necontenit de la ravarsatul

in vrista qi o trase la o parte. Dar

zorilor, Tana' la ameaza, nand audira

ea cu ochil phut de lacrimi, cadnd

el Tecusa 0 s4ele sale ati fost innecate in lac. Atunci Teodot plin
de bucnrie, cu ochii in lacrimi, ra-

inaintea hi' li vise: Fiule, ce vrel

01 fad'? Vedi ca. suntem istovite de
batranet, de post, de bole 0 de chinuri. Ara peste cipte deci de ani 0
cele-l-alte sunt tot cam p.p.. Nu Vi-e
scarba sa te apropil de niqte trupuri

care in curind vor fi prada frelor

salbatice 0 pasarilor ceriulnl; caci
guvernatorul a oprit ingroparea nOs-

tea?" Itdicandu-0 apol vlul spre

a-I arata peril 01 cei albi, dise: Indura-te pentru ceea ce ved1; pOte ca.

ai 0 tu o mama la vrista mea; sa

mijlocesca ea pentru mine. Nu cerem

alta, de cat sit farsam in lini0e lacrimile nOstre. Domnul nostru Iisus
Christos te va resplati, dna precum
cred, ne vei crutal" 0 cuvintare aga

de duiosa stinse focul necurat din

dicand manele la cerit, multami Dom-

nului en mare glas ea I-a audit ru-

gaciunea. I s'a spus apoi cum s'a

intamplat, ca feciOrele, Amaind neinduplicate la magulirile 0 amenintarile guvernatorului; ati respins eu
indignare pre vechile preotese, care

le presinta corOna 0 rochea alba,

ca semn al sacerdotiului ce le conferea: guvernatorul a poruncit sa li

se lege cite o platra mare de gat

0 sa le arunce unde era lacul mai
adane 0 ast-felia se inecara. Teodot
se sfatui cu Polihronie, cum ar putea
scOte din lac corpurile sfintelor mar-

tire; pe sara andira ca lacul e pa-

zit. Voind sa se dna la

biserica,

TEODOT

n'a pntut intra, pentru tea paganii

zidisera pOrta, cadend in genunchi se

ruga in dreptul altarulul, apoi duandu-se la alta biserica, o gasi inchisa

i pe aceea. Pe and se ruga

audi un zgomot, i ca sa nu fie prins

alergi la Polihronie unde ramase
peste nOpte. In vis i se arata. Tecusa
0-1 grad: DormI, fiule, fr s te

gandeqti la nol. Ore ai ultat invataturile ce ti le-am dat in tinerefa

ii grija ce am avut s. te pov4uesc

815

Un vent mare nelini,tea pazitorii,

canT vdnd un om inarmat cu tot
fellul de arme i incunjurat cu flacare, se ingrozira aqa de tare ca fagiro.. Credincioqii land trupurile f ecirelor, le ingropara langl biserica

pairiarhilor; Tar numele lor emit:

Tecusa, Alexandra, Claudia, Eufrasia,

Natrona, Iulita i Faina.

A doua di tot oraqul .era in fier-

here, pentru ca se luase corpurile

la virtute, fara vole parintilor ? Cand

celor Opte feciOre. Polihronie se duse

imbracat taraneqte i flind [recunos-

eram pe pamint, m cinsteai ea pe

cut, n'a putut suferi chinurile 0 a

mama ta; dar dupa mOrte nu te mai

gandeqti la mine. Ce vrei s. ne ma-

spus guvernatorului c Teodot a luat

corpurile lor, aratand i locul uncle
le-ati ingropat. Informandu-se Teodot

nance pescii ? Grabe0e, Ca peste della

4ile, mare lupta te aqtpta. Sala 0

mere la lac, dar te pazeqte de vr'un
tradator".
Teodot sculandu-se istorisi cele ce

le vaduse in vis. Cand se lieu ding

dol creqtinl se apropiat de lac, oredend ca nu vor gfisi pre pazitori.
Credincioqii postira Vita diva 0 se
rugarit pada sara. NOptea era forte
intuneas, luna i stelele nu se za.-

real Ajungnd la locul de osinda

vadura cu grOza capete infipte in
pan
i corpuri arse. Teodot fiind
chemat pe nume se umplura de spaima 0 facendu-qi semnul crucel, vaduds de o data o cruce InminOsli despre rasarit. Ei se inchinara i mer.

gend inainte, intunerecul era a'a de

mare, ca nu se puteaa cuniqte; mai
veni

i o plle mare, care lien ap

de lunecos pamintul, ca abea se ti-

de tradare, s'art rugat impreuna cu

fratiI i apoi se duse singnr la judecatorul. Acesta aratandu-i torturile l'a asigurat de buna vointa imparatului fagaduindu-i, ca-1 va face
guvernator al cetatel i preot al ml
Apolo, daca va face pre creOini sit
se lepede de eel rastignit de Pilat.

Teodot in Aspunsul su, arata stralucirea, sfintenia i minunile lui Ems Christos, cum 0 nimicnicia idololatriei mai ales pentru crimele descrise de po4I i istorici. Cuvintele
mut infuria mult poporul; 'far preotesele Diauei 0 ale Minervei 41 smulsera pkul, sfaviindu-0 hainele i ru-

pndu41 cununele de pe cap. Tett

cereal dreptate contra vrajmaplui
deilor, 0 se intreceati, care de care
s-1 tortureze mai grozav; rota, unghiele de fier, otetul pe rane torciI

neat. De odata vadura o flacara, care

le arata calea; Tar doi Omeni imbracaV in haine stralucitOre, le dise:
Imbarbatza-te Teodote, Domnul

ardatOre; nimic nu lipsea chinurilor

sale. Muncitoril obosind, Teodot a

Christos a scris numele tail in car-

ce s'a jertfit pentru noI". pupil

primim. IreV afla lane& lac pre St.

Sosandru inarmat, de care se ingrozisera pazitoril; dar n'ar fi trebuit s.

runci sa i se tale capul 1i st-i ardii

corpul. Dupi ce s'a rugat lui D-defi
pentru biserica i s inceteze persec4a, mulVtimi ca l'a invrednicit
a fi cetatean al Ierusalimulal cereso

fest trimis in inchiske. Se cuvine

sa fac asemenea jertfe pentru acel

tea =Airier; el ne trimite srt te Pah supus din nal la chinuri,

luati en voi un tradator".

Furtuna continua 0 tuna grozav.

ce
po-

816

TECMOTTEOtIOTA

ast-felit q'a dat sfIrith1. In dilua

aceea venise 0 Fronton cu inelul, ea
s'a la mOqtele fleaduite, aducend
yin din via sa. Asina neputend merge
p1

cele 7 martire din Ancyra Galafiei

in 18 Mai.
TEODOT Episcopal Ancyrel, a
fost clevetit cltre guvernatorul Teotechi el a scos trupurile feciOrelor
aruncate in lezer qi pentru. el a dis
el este mai puternic de cat imperatil
prin credinta sa, a fost strujit p i logtut cumplit apoi i s'a Mat capul in
7 Iunie.
TEODOT martir, s'a sevir0t ,de
sabie in 3 Julie,
TEODOT martir, de sabie s'a s

mai departe se opri chlar lingl local unde eral pzitoril sfintului. El
oprirl. pre Fronton yi-1 poftirl A
mgnance eu el. El primind le &Liu
din vinul sefi, pe eare-1 &ill forte
bun. El povestirg cele intimplate,
cum al fost luate cele 7 feclOre de
omul de bronz pe care guvernatorul l'a condemnat la mOrte qi el
sunt p4l s-1 pgzsel corpul. Fron- eireit in 4 Julie.
ton multlmi lui. Damneder' c i s'a
TEODOT martir, s'a svir0t de
descoperit despre sfintul Teodot, apoi pe cind dormea plzitorii, luind
corpul sfintului, I-a pus inelul pe

sabie in 3 Noembre.
TEODOT unul din cei 33 martini

deget

embre.

i impreunl cu capul, l'a a-

din Meletin, s'a sevir0t in 7 No-

qedat pe ming, lasandu-o sl se duck

acasl; unde i zidi o biseric pe

numele stintulul. Ast-felll s'a implinit flga'duinta sfintului Teodot de

a da reliquil.
TEODOT martir s'a svir0t sfaOat de fiare cu Asolipiodota in 19
Februarie.

TEODOT Episcopal Chirinel Ciprului, a fost pe timpul imperatului

Licinie 0 al lui Savin, Guvernatorul
Ciprului, care 0 chemlndu-1 inaintea
sa, Teodot marturisi pre Christos pi
primi bti cumplite cu vine de boil;
dupl aceea 11 legarl qi-I strujiffi trupal; apoi intindendu-1 pe un pat de
fier ars, cu darn! lui D-del s'a fe-

TEODOT Episcopul Efesului, en

pace s'a s6vir0t in 12 Oetombre.

TEODOT s'a slvir0t de sabie en

Aselipiodota 0 Maxim in 17 Septembre.
TEODOTA martirl. Pe &And Ale-

xandra impleata la Roma, a fost trimis Simplicie in Capadocia qi s'a

clevetit cl.tre dinsul. Teodota, care
era din pgrtile Pontului, femee fOrte
bogata. Neputlnd slt o induplece
rasa credinta in Christos, o spdmzu-

i o strujirl mai malt timp,

apol o duserl in temnitl. Dupa opt
dile deschidendu.se temn4a, sfinta
marl

s'a aratat iarl inaintea guverna-

torului, care vldendu-o sanatOsa, po-

nit flea nici o stridicIune. Dupl. acsta II blturl pirOne in pielOre pit

runci s. o pue intr'un captor cu foc,

de unde qind nevatlmata, a luat-o

silealt sI alerge. Apol Pal pus in temnip,. Din porunca marelui Constan-

Simplicie cu sine la Bizaatia 0 ajungend la Aneyra, i-a dis sa jertfew& 4eilor, cad alt-felit va fi arsa
pe grater. Ea cern sa intre cu dinsa
qi Libelisie 0 de va birui focal, va
jertfi deilor. Dar acela s'a topit numai de &it, lar sfinta rlmlind nevatamata, a fost dusa in Bitinia. La
Nicea intrind in capiOe alt eadut

tin incetlnd persecAia, a fost scos

din temnit i dupii dol ani, s'a mu-

tat dare Domnul in 2 Martie.

TEODOT unul din cei nou6 mu-

eenici din Cizic. s'a sevir0t de sabie in 29 Apriel.

TEODOT Papa Romel, strujit fi-

ind, s'a slvir0t in 18 Mai.

TEODOT martirul s'a gvir0t cu

dolii. Maniindu-se Simpliciu porunci

sit

o intindl in patrn parti i sti o

817

TEODOTATEODUL

tae cu ferestrul. Dar nu s'a putut

gAndu-1 de a-I da putere i curaj spre

face nimic. In cele din nrili5. a poruncit s5, i se tae capul, i ast-felifi
a luat cununa martiriului in 17 Sep-

a suferi chinurile ce o aqteptail. R5s-

tembre.

desfrinata, dar s'a f5.cut creqting,

TEODOTA. martir5., de sabid s'a

s5virqit in 3 Julie.
TEODOTA martir5. din Cilicia,
i nevoindu-se spre
poruncile lui Damneder' '0 invqa
pruncii cunoqtinta dd Damneder'. pe
egad era i sfinta martir5. Anastasia.
Rind prinsfi de Stfipinitorul Leucabine-credincIs5.

punsul ce l'a dat prefectuluI, a fost

clt din nenorocirea el a dus o viatrt
deqi nu menitit srt porte acest nume
sfint. Agripa porunci sit fie Mtn%
cumplit. P5,gdnil emit erau pe Idng
dinsa all fost atin0 de comp5.timire
pi o indemnail sa% scape de chinurt
con formindu-se ordinului Magistra-

tulia. Sfaturile vOstre sant nefolositre, dicea ea; nicI odatil nu voIfi

die, care vroia s o ea de sotie, ea

n'a vrut nicI de cum i pentru aceea

pfiritsi pre adevdratul Damneder" spre

a fost trimisfi crane Nichitie stfipanitorul Bitiniei, care puindu-o impreung cu eel trei copii at si intr'un
captor cu foc, q'aii luat cununa mar-

pul cu unghil de fier. In schinglui-

tiriului in 29 Iu lie.
TEODOTA mama santilor celor

a credut-o vrednicui slt sufere pentru

fb.'r5, de argintl Cozma vi Damian cu

pace s'a svirqit in 2 Ianuarie.

TEODOTA martir, s'a sfivirqit de

sabie in 3 Noembre.
TEODOTA martirl 318. Pe la sfiritul domniel lul Licinie, se rfidicrt o
persecutie la Filipe sari Filipopole
in Tracia. Prefectul Agripa ordonase
cu ocazia unei Arizatorl a lul Apolo

a jertfi statuelor neinsufletite. Duprt

ce alt intins-o pe rOtrt I-aA sfilqiat con-

rea acOsta cumplitit, ea multumea in

linite lul Iisus Christos, pentru cui

numele sr& Judeatorul plin de manie, porunci muncitorilor s o sf4ie
din noil cu unghil de fier i A. verse
apoi atet i sane pe ranele sale.
Aqa de putin mti tem de chinurile
vOstre, dise sfinta, cui te rog Blt le
maI inaspreqq, pentru ca sui pot afla

milli 0 sa primesc o corOnfi maI gloriOs". In fine Agripa porunci srt-I

sc6t5, dinil unul dupg altul

qi.

ca slt se adune tot oravil spre a a-

condamnit s'a fie ucisrt cu pIetre. Ea

duce sacrificii acestei pretinse divir

eke*. 0 femee anume Teodota, care
odiniOrlt traise in desfrIngrI, fu acuzata ca, nu la parte la ceremonie.

fu executata afarit de oraq in anul

318 de la Christos. Se serbzi amintirea el in 21 Octombre.

A fost dus5. la Magistrat. Ea marturisi greyalele sale, dar declarg clt

nu le va mai inmulti, minjindu-se
cu un sacrificifi sacriieg. Exemplul

sabie in 22 Octombre.
TEODOTION martin, s'a s5virgit
de sabie in 24 Ianuarie.

sii inourajlt yapte sute cincI-decI de

creOinI emit se impotrivir ca i dinsa
a se supune prefectulul. Teodota fu inchisit in temni0, unde r5.mase doll&
(lee. de dile. Tot timpul acesta l'a intre-

buintat in rugaciune. Cind a dus-o

din nog inaintea judec5toruluI, intrand in pretoriu o podidi lacrimile
ci ceru cu mare glas ertare de la
Dumnedefi pentrn greplele sale, ra-

TEODOTA. martir5., s'a s5virgit de

TEODUL a fost fedora' ml Nil

cel incelept, care a fost Eparh in
Constantinopole

ci

litsand m5sirea

lurndl, a mers de s'a alugrtrit Impreun en fiul WI in muntele Sinal.

Petrecend pusnice0e acolo, l-afi lovit
barbaril Ara de veste cti incepnd a
junghia pre sfii4i1 parinV, Nil a putut
sa fug5., Iar fiul s5i1 Teodul s'a prins
rob. Barbaril dormind pe la corturile

lor, alt voit elt junghie pre acel ti52

818

TEODULTEODULA

neri, ca sg-1 fad jertfe lucearului

ce Asare inaintea sOrelut Adormind
ei a scgpat i Teodul de a fi junghiat. Yrnd sg-1 vindg, nu s'a dat
pretul eerut, i unul din ei voia sg-1
junghie. Episcopul l'a cumpfirat si bine

vietuind a repaosat cu pace in 14

Ianuarie.

TEODUL a fost pe timpul marelui Teodosie (379) patriciu i eparh

pretorilor. De si avea femee legiuitg,
petrecea viata neprihgnitg. Vdend
rgpirele i jafurile ce fgceati cel de
pe langg imp8ratul, s'a lepgdat dereggtoria ce avea i murindu-i sotia,
s'a impgrtit averea la sgraci i s'a
dus la Edesa, unde fgendu-se mo-

nah, a vietuit pe un stLp trel-deci

de ani. Numai Duminica se impgrtgsa on sfintele tains si Bianca cate
nn corn de prescurg. Dupg un timp

a incepnt a-1 bantui &duffle rele

are? Ea mi-a respuns cg patru sate

de nomisme. Efi nu aveam de cat
230; si vindend uncle scnle, am ggtit suma i 1-am dat ca
scOth barbatul de la InchisOre. Audind acestea
Teodul i minunandu-se forte, a mulOmit lui Dumnedefi i let* s'a snit

pe stilp. Mal trgind putin dupg aceea, s'a mutat cgtre Domnul in 3
Decembre.

TEODUL unnl din cel 33 martini

din Meletin, s'a sfivirsit in 7 Noembre.

TEODUL ngscut in Cipru pe tim-

pul imp8r4iei lui Maximian, din

fraget1 vrist lepgdandu-se de lume
pi

pentru prea multg nevointg

pi

smerenie luminandu-i-se sufletul, s'a

invrednicit a vedea deosebirele fiecgruia, din eel ce se apropiaii cgtre
dinsul. Deci prefgandu-se nebun, pre

multi II infrunta

pi-1 intorcea la pocgintg. Ast-fellt vietuind si pre multi

si se ruga lui Dumnedefi sg-I arate

eu cine se pOte asemgna la fapta
bung. Deci a audit glas dumnedeesc

indreptand prin pilda i invtgtura

dicendu-I, cg este asemenea en Cornelie Comicul, care locula in Daman.

Acestg descoperire i-a pricinuit pitting turburare si due8ndu-se la Damasc a aflat pre Cornelie i l'a ru-

carii a pgtimit in Creta in 23 De-

gat sg-I spne viata lui. En parinte,

dise Cornelie jucam in teatre; mai
pe urmg venindu-mi in sine si engetand la multimea pgcatelor rade

si la judecata ce va sit fie, m'am

lgsat de obiceiurile mele si cant sg
am o viatg, euratg, miluind pre att-

ract Altg nu

stiii sg am asupra
mea. Stgruind sfintul sg-1 spue totul
Cornelie spune, cg putin mai inainte

o femee de bun neam s'a insotit cu

un barbat cu viatg desfrinatg, care
a cheltuit tOtg averea i incg a mai
imprumutat i bani, pentru care fiind

aruncat in InchisOre, a pricinuit femeei mare intristare i cat pe aci

era sit cadtt in desngdfijduire. Intalnindu-o, i vdnd primejdia in care

se afla, am intrebat-o catg datorie

sa, a adormit cu pace in 3 Decembre.

TEODUL until din eel 10 martini,
cembre.

TEODUL unul din cel 40 de martini din Sevaste,

Mande.

s'a svirsit in 9

TEODUL vedi Agatopod.

TEODUL fiul lui Esper si Zoe,

s'a s8virsit de foe in 2 Mal.
TEODUL martin, s'a svirsit de
sabie cu st. Leontie in 18 lunie.
TEODUL martin, s'a s8virsit prin

foe cu st. Teotim in 4 Septembre.

TEODUL martin, de sabie s'a sfivirsit in 12 Septembre.
TEODULA a fost prinsg de Paladie, care fusese trimis al facg cercetare in cetatea Anazarvei contra
crestinilor, pe timpul persecutiei Ini
Diocletian si Maximian. Marturisind
pre Christos, adevi5rat Dumnedefi, a
fost spanzurat de un ciparis cu peril

capului sit i i s'a strapuns titele

cu friggri infocate. Pic8nd dare Guvernator, unde cunt dumnedeii

MO

TEOVAN

Aratl- mi-I ea s5,-I cinstesc, indat 5. fu

pogorita qi dust in capiqtea lui Adrian. Intrind sfinta in capiqte a

gent rugactune qi c54end idolul hit
Adrian s'a zdrobit 0 eqind afarg a
spus guvernatorului s grabsc5. a
se inchina gi el. Atunci intrind in

capiqte 0 vend idolul *Int s'a

mihnit forte. Iar impratul autlind

a trimis la Anazarv s5, vadg ce s'a
intimplat 0 s'a dea pre guvernator
fiarelor. Guvernatorul a alergat la
sfinta 0 &fiend inaintea el se raga

s5. wile idolul la loc 0 va crede

0 el in Christos. Atunci sfinta prin

rug5.ciuni a f5,cut idolul ca mai inainte; ceea ce v54.6nd trimisul imp5ratulut, i-a spus eu deamaruntul tote.
Imp6ratu1 a poruncit guvernatorului
s5. supue pre sfinta chinurilor celor

mai grozave; ceea ce s's 0 fricut.

Eladie Comentarisie, a cerut invoire
de la Gnvernator s5. o fac 5. sa" jert-

fescri idolulut Adrian. Laud cinci

pirOne de fier le-aii btut dou5 prin
urechi, maul in frunte qi dou5 prin
tite, tar sfinta se ruga lui Dumne4e st-I dea r5.bdare pentru nesuferirea muncei. Comentarisie temendu-se s5. nu 'c4i pOrd capul, a poftit

prefacere eu el ea 0 cu Eladie; eget

mergend a dona O. la Guvernatorul
I-a lis: 8i. ell mgrturisese c5. Christos este adev5rat Dumnecleti. Duprt
ce i s'a thIat capul acestula, sfinta a
fost intins5, pe o scarrt inroqit de foe,
qi a poruncit sil se arunce pricur5., nutde-lemn 0 cOr asupra sertrei spre mai
mu1t5, invApgere, dar sfinta n'a suferit

nimic. A doua cli a fost aruncat intr'un foe mare cu Evagrie, Macarie

0 altii, unde q'at luat sfirciitul in

5 Februarie.
TEOFAN m5xturisitorul. Teofan

era fiul lui Isao guvernatorul Arhipelagului. TatIl sa murindl5s5, pre copil
sub tntela imphatulut Constantin Co-

pronim. Avend numat tret ant, era

de temnt ea nu cum-va imphatul

s-1 crOsc5, in erorile iconoclaqtilor

pre care le favoriza. Din fericire cre-

dinta tinrului Teofan n'avu srt, sufere nimic, mult5.mit5. unfit servitor
credincios, care-I inspifa sentimentele unel creqtert solide qi o tut
pentru inv5fatura cea nourt. Ajun-

end vrista, el ced5, sthruiatelor amicilor s5I, spre a se insura, dar chiar

in lino, nunOt el .tinu envintgri so-

s5,' jertfOscg impreunl. Atunci sfinta

Vet sale despre scurtimea vie0I, despre nimicnicia lucrurilor omenecdt,

temerea de judecata lull D-4eil, mia

pre sfinta la casa lui 0 a rugat-o

rugindu,se pentru el 0 int5.rindu-1

c5.

en invKaturi dumneq.eeqtt, 1-a induplecat sit se fad. creqtin. A doua qi.

infaliOndu-se guvernatorului, a Os:

mare de a se consacra in serviciul

n'am putut s5, o mir din calea cea

adev5rat. ci mai virtos m'a mintuit
din intunerecul neqtiintel, apropiindu-DA de D-4e-ri 0 luminindu-mi ochill inimei, m'a facut sit cunose pre

Ducendu-se sacia sa la o nigniistire, Teofan infiintit dou mkstirt

in Misia. Viquind ca nn mort lumet
qi sie0, ocupat numai cu pocrtinta
0 rneaciunea. Lurt parte la sinodul

adev5ratu1 Dumneq.eil. Guvernatorul

din 787. Tott pgrintil adunkei se

aqind acOsta s'a infuriat 0 a poruncit s5,-I tae capul, lar pre sfinta

A. o arnnce intenn cuptor cu foe

aprinse in inima sa o

dorinVi

Domnului, 0 se invoi cu brtrbatul sii

a trai in infrinare perpetug.

minunaii de simplitatea, modestia foi.

umilinO, lui, totiind c5. a ocnpat in

lume un loc distins, ei il stimar5, qi

Eqind nevrtt5,mat, se ingrija guvernatorul, nesitiind ce s5 mat fact. A-

mat mult eind Pail auclit vorbind des-

tunci unul anume Boitos, a cerut-o

si o induplece; dar s'a f gent aceeaqt

Dup 5. incheerea sinodului, sfintul se

intOrse in minilstirea sa qi continua.

pre cultul icOnelor eu atata putere.

820

TEOFAN

cu ocupatiele sale cu mai multa cl-

sale care'l istovea necontenit, ba inch'

dur. Se acoperea en un sac, dormind

pe rogojin i cu o petra sub cap,
mancand pane useata i apa. La vrista
de einc1-4ec1 de ani slabi fOrte mult;
dar slbiciunea sa se schimba in merit

10-5/Ann cu biciul. In sfiryit 11 wise

din InchisOre in 818, spre a-1 exila
in insula Samotracia. Ajungend acolo
mai trai qpte-spre-4ece i1e qi muri

pentru rabdarea lui cea mare. Leon

Armenul reInoi persecutia in anul
814, proscriind sfintele icOne, al ca-

ror cult se restabilise pe timpul lui

Constantin qi Irinei. Imperatul voia

avura barbaria a-i da i trei sute de

in 12 Martie. Prin m4tele sale se

facura multe minuni (12 martie).
TEOFAN era din parinti eleni,
dar el primise Inca din tinera vrista
credinta creOin. VH.end pe un co-

s. traga in partea sa pre Teofan,

pil tremurand de frig, se desbrca

pre care-I qtia fOrte stimat de or-

gi-I dadu haina

todoxi; i intrebuinta tote mijlOcele

sa, 4icend catre parintl, ea a imbracat pre Christos.

spre a-1 caOiga. Dar sfintul nu &Nu

Parsind casa parintsca s'a dus pe

in cursa ce i se tindea; se duse insa

la Constantinopole spre a se supune
poruncei imperatului, care-I chemase.

Ajungend i se dadu urmatOrea serigre: Dispositiele tale ImpaciuitOre

me fac a crede, c ai venit aici, ea

at intre,ti prin atitudinea ta sentimentele mete in musk prin acesta

muntele Diavon i s'a pus sub as-

cultarea unui parinte sihastru, care

petrecea vita calugaresca de gptecl.eci i cinci de mil. Acel parinte l'a
invetat carte gi vita calugaresca; pi
amendoi se hrtineati de dumneqeesc
Inger. Dupa einci ani, reposand sta-

mele".
Teof an respunse: betran pi
slab cum sunt, nu ambitionez cele ce

retul, copilul a vietuit in acea pe-teat cinci-deci qi opt de ani. Incaleand pe un let a umblat qese-4eci
de stadii i a predicat credinta cea
intru Christos, pentru care a fost
batut de imperatil Carus, Carin si
Numerian, i dupft ce l'a supus la
alto multe chinuri, v6q.end ea prin

le am despretuit pentru Is. Chr. in

minunile lui credea multime de lume,

vet merita favOrea mea, primind tu,

parintil t1 i manastirea Vote privilegiele ce le pOte da un imperat. Daca

din contra te vei improtivi, sa qtii ca

vei simti tote, greutatea supararei

tinereta, &and mi-ar fi fost urr a

me bucura de ele in lume. Mamastirea i pre amicil mei Ii las in qtirea Jul D-clett. Te Ineii daea cre4i

l'a lasat in pace sa se dug la sihastria sa. Mal petrecend Inca ciepte-

eft nu pot merge qi sunt forte slab,

spre-4ece ani, s'a mutat catre Domnul, dupa ce sihastrise in total Optecleci i cinci de ani, in 9 Septembre.
TEOFAN fratele sfintului Teodor
scrisul, dupa cc inveta filosofia, se

nadejduesc ca D-01 me va intari

calugari qi se hirutoni preot. Pe &and

sit sufer pentru apgrarea causei, bite

muncile la tare m6 vel condamna".
Imp6ratu1, care se a0epta la alta

Teofil deschisese lupta improtiva icOnelor a fost trimis de patriarhul

ea me vei ingrozi cu amenintari,

cum se sperie copiil en varga: cu tote

ceva, se mahni, dar nu perdu ape-

ranta. El insarcina pre altii spre a-I

indupleca, dar in zadar. Atunci se
mania i ordona a pune in temnita
pre Teofan. Aci remase sfintul doi
ani lipsit de cele mai necesare vietet, cu 'out starea trista a sanatatei

Ierusalimului la Constantinopole unde

aparand en mune: rivna cinstirea icOnelor a mustrat pre imperatul ea

pre un luptator improtiva lui D-4eft.
Dupa ce a stat mult timp in temnita
a fost trimis la Salonic. Dupa mOrtea lui Teofil, venind la tron Mihail
pi Teodora, eOnd sfintul din temnita

TEOFANTEOFIL

821

s'a ales mitropolit in Nicea de Patriarhul Metodie, care a risipit ere-

cend milostenii gi tot felIul de in-

sul iconoclaqtilor ii carmuind biserica

bracatil cum cerea cuviinta rangului

s6t, Iar in lanntru purta haine aspre
de per. Ura mesele cele bogate, a-

cu multa iptelepclune, s'a mutat la

cereqtile locapri in 11 Octornbre.
TEOFAN ctitorul manastireI lui
Varlaam din Meteora (17 Mal).
TEOFAN a marturisit la Constan-

tinopole In an. 1559 Iunie 8.

TEOFAN cuvios din Antiohia, nas-

frinare. Cad pe din afara era im-

vend fericita hrana pros* se multamea en pane qi legume 0 impa'rtea la saracI on f. catl bani II cadea

in mina, ba Inca

hainele cele

cut din parintl paganl. Insurandu-se

i sculele vindendu-le le da
lor. Da cele de trebuinta vkluvelor

s'a mutat ea din viOta, lar el s'a

locavirile pusnicilor cu bani 0 cu

0 vietuind eu femeea sa trei ani,

lipit de biserica lui Christos yi primind sfintul botez. 'a facia o chili Ora aprOpe de ora., in care s'a in-

chis, curindu-se prin tote cele ce

qtia ca: folosesc spre desevir0ta qi
intrga bunatate. Andind de o des-

franata Pansemni, s'a dus la ea 0

o a induplecat a se lasa de vieta el.

desfrinata 0 a urma lul Christos.

Botezandu-se a luat-o la chilia sa 0

Mat de placuta lul D-det s'a gent,
incat i dracii gonea i feliurI de
bole vindeca i vietuind impreuna
en Teofan un an i doug lunl, s'a

mutat care Domnul in 10 Iunie.

TEOFAN, care a sihfistit in muntele Nausa din Macedonia (19 August).
TEOFANA. imperatesa nascuta 101

crescuta in Constantinople, de neara

impertesc. Cana era de qese mai

incepu a inveta sfinta scriptura, 0

s'a impodobit pre sine eu tot fellul

scumpe

0 orfanilor. Imbogatla manastirele qi

acareturi. Pre slugi le trata ea pe

n4te frati. Nu s'a aflat juramintul
sat euvint rei in gura sa. Necontenit plingea in inima sa i udandull aqternutul cu menu, adesea
se scuba nOptea i recita psalmi spre
lauda lul D-det. Ast-felit vIetuind

cu placere de Dumnedet, lea cunoscut mai 'nainte sfir0tu1 i chemand

pre ai sel i mult inv6tandu-I, s'a

mutat la locaprile vecinice in 16

Decembre.

TEOFIL sfintit martin, de sabie

s'a sevirgit in 4 Iulie.
TEOFIL not cuvios, carele a sihastrit in st. munte Atos in chilia
st. Vasilie, ce se afla pe locul manastireI Pantoeratorului la 1548 Inlie 8.
TEOFIL de la Zachint, care a su-

ferit In hie la 1670 s'a svir0t de

sabie in 24 Iulie.

de bunatatl. Imperatul Vasile Mace-

TEOFIL Episcopul Cesareel Pa-

don o insoti cn fiul set Leon. Prin

lestina. Acest stint facu marl ser-

intrigile lui Santa varin, a fost FLO

la inchisOre tinerii soti, qi laraql
s'aii impacat eu ocasia sfintirel bisericel st. Ilie. Bolnhvindu-se Vasile,

vicit bisericei in afacerea Quarto-

a declarat de imperat pre fiul set

Leon 0 de atunei sfinta petrecend
in palaturile imperate$I se nevoIa

puse in numele tuturor parintilor o

pentru mantuirea sufletului el, nesocotind marirea imperatieI i con-

siderand ea n4te panze de palajin

tote cele de bucurie ale vietei. Dina
0 nptea se ruga lul Dumnedet, fa-

decimanilor, stabilind uniformitatea

in privinta serbareI pa$elor. El adunk' un sinod la Cesarea,

i com-

epistola sinodata, spre a eombate pre

acei ce serbat paqtele la 14 Martie

odata cu IudeiI; el spunea intre altele ea obiceIul de a serba invierea
Domnului Duminica era de traditie
apostolica. El rauri la finea secolului al doilea, facendu se ilustru prin

822

TEOFIL

Intelepciunea si integritatea vietel

sale.

ca trebue a distinge o ordine supranatura15. a lucrurilor 0 ca este tot

TEOFIL unul din eel 40 de martiff din Sevaste, s'a sevirsit in 9

scOte un corp din nimic sari de a

Martie.
TEOFIL Episcopnl Antiohiel (190).
In biserick s'a respectat tot-deuna me-

monk acestul stint Episcop, care se

numera pintre eel mai savantl paring al vculul al doilea. Eusebiu

atat de usor a tot puterel divine a

aduna parti risipite spre a le da lar5.0 aceeasl forma. In fine Teofil se
convinse de adev5rul acestel dogme
cetind sfintele cartl si reflectand asupra diferitelor feliuri de inviere
ce ni le ofera spectaculul natural.

si Ieronim laudaii mult scrierile sale;

Teofil se felicita, ca a putut sa se

le lauda mai ales pentru eleganta

Invrednicesca a purta numele de ere--

stilului, varietatea eruilitiunei si spi-

tin, nume, Oicea el, pre care Dumne4eil il iubeste, de 0 &mina vici41 si ignoranti il despretuesc". Dar

ritul pietateI, care este plin de caldull 0 Intelepciune.

Teofil, nascut din parinl idololatri,

fiind-ca nu este destul s'a alba cine-va

fu crescut in paganism; dar avu

numele de crestin, voi sa traiasca

studiul literilor si al stiiiftelor. Fiind

Inca forte finer, se facu prea iscu-

conform on maximile crestinismului.

Merita chiar prin sfintenia vietei
sale sa fie ridicat la scaunul Anti-

sit in cunostinta dogmelor filosofiel

vechi. Soliditatea judecaVel sale si
patrunderea spiritulul WI, 11 tacura
asa de stimat, ca-1 punea in rindul
inveMilor vOcului seq. Impartiali-

ohiei, dup5. Eros, care muri in 168

dupa Christos, al optulea al domniel
lui Marcu Aureliu. El In al sselea
episcop al acestel cetati, dupg Eusebiu si st. Ieronim, caril numera

tatea, cu care judeca natura luau-

de la Evodiu; lar eel ce-1 numera

de la Petru 11 pun al sptelea. El
arata mult zel pentrn stirpirea vi-

mare grijil all forma spiritul, prin

rilor, il facu sa descopere slabaciunea religiei ce o profesa; o gasi absurda si ridicula; si fiind-ca avea o
inima drepta, creclu ca -era nedemn

de dinsul de a urma un cult fals

0 impios pentru ca era la moda.
Creaturile v5c1ute, in care Providen0

straluceste intr'un chip asa de simtitor, 11 condusera la cunostinta adev5ratu1ui Dumneq[et 0 a perfeuti-

unilor sale. Ceti profetil si evangelista. Adevhurile sublime ce inveta

el 11 umplura de admira0e; a fost
cu totul atras de preclicerile, care
s'ai1 verificat prin implinirea kr. InveVatura despre inviere l'a nelinistit
cat-va timp. Este Inv5tatura, care a
intimpinat maI multa opos4ie din
partea filosofilor pagani. Tinend mult

la ideile lor despre privatiunea formel, a carel restabilire o credeall

imposibila, se Vneaii de ordinar la
cursul natural, gra sa se gandesca,

ciului si apararea credintei; neincetat lucra spre a educe pe calea mantuirel pre acei ce se departasera urmend inv5taturilor mincinOse, sail a
conduce pre acel ce mergeail in intunerecul idololatriel. Compare schis-

mele si eresiele cu niste stand* periculOse catre care nu putea merge

cine-va gra pericolul de a-0 perde
sufletul. Precum piratil, lovindu-se
de stanel plerd vasele lor Imamate

cu pradk asa acei ce aa esit din

calea adev5rului, vor peri In notenul erorei". Grija de a apara depositul credintel 0 vigOrea cu care se
opuse la nasterea eresielor, vor fi un
monument etern al zelului sell El
combatu prin scrieri solide, dogmele
impiOse ale lui Marcion 0 Ermogeu
si publica discursuri catehetice, din

care ati Amu numal cate-va frag-

TEOFIL

mente. Avem ins a. tre

crt

catre

Auto lic, care cuprind o apologie a

religiel creOine. Aci se afla obser-

vatiuni curhise asupra multor locuri

din poetil vech i filosofi privitre
la diferite sisteme de idololatrie. Se
admira nobleta, duldta i eleganta
stilulul, vivaeitatea i placerea in
gindiri, naturalul i frumusetea in
alegoriI i asemanari. Fiind-ca auto-

rul Il propunea a convinge un pagan 0 a intimpina calomniele i imputarile inimicilor creqtinismului, tre-

bue s tinem soma de imprejurari

spre a justifica aeele discutiunl minutiOse.

Era vorba mai mult a intrebuinta

argumente propril, a convinge pre
un idololatru, de cat a expliea inv6taturile Evangeliel. Cu tote aeestea

din multe locuri se vede, ca Teofil

euno0ea bine talnele eele mai as-

cunse ale credintei. Fara temel a

fost banuit, cif favorisa arianismul.

El inv.* formal ea Dumneclet Fiul

sa6 Cuvintul dumnecleesc este tot
atat de veehiti ea 0 Plrintele i ca
naqterea lui este eterna. Ceea ce

spune de a doua na0ere a Cuvintului, cand s'a manifestat in creatiunea lumel 0 de a trela, &and s'a
facut om, nu atinge dogma dumne4eirei sale sail a consubstantialitatei

en Tidal. Este cel Mfg dintre parintl, care a intrebuintat numele de

Treime spre a exprima cele trel persane divine fiind intr'o singura fire.

823

0iinta i eloquenta sa. Dragostea lul

pentru stadia mergea pang la pasiune, jertfind nopti intregi. Dar era
fOrte zelos idololatriel, pe and religia ereqtina o numea nebunie, judeeandu-o dupa calomniele publicate

de pagani cu mult spirit 0 Autate.

El marturisea amicului sul Teofil
ca nu /Ate intelege, cum de sustine
el o causa aqa de rea. Sfintul se incere a-I convinge de erorile sale,
vorbindu-1 eu onestitatea unul filosof, dar l cu curatia unui prieten.

In zadar cant): adevarul, dad, nu

se va schimba inima ta i vederile
tale nu vor fi curate. Patimile radica
noril ce orbesc ratiunea. Top.' &lie-

nil at ochl i uniI nu vM sOrele,

care revarsa razele sale, dar orbil
nu se folosese de lumina sa. Tn esti
in cazul acestora. Pficatul impedeca
spiritul t6ti de a vedea; intuneca
ochiul intelegerel tale. Asemenea fi-

nd oglincli, care nu represinta chipul oblectelor, cand este murdara,

spiritul nu primeqte chipul luI D-4et,

and este eufundat in pacat. Este o

negura care intuneca vederea 0 acopere curatia sOreluf. Asemenea

nepietatea rspande0e o negura asupra facultatilor sufletului i te impeded, a primi razele luminel eterne".

De aceea sfintul indemna pre Aufolic a primi adev6rul, de care atarna adev6rata ferieire. In cartea
intal dovede0e, ea DA.eil este infinit 0 neprieeput in perfectiunile sale.

Tate nenoroeirile nOstre vin de la

neascultarea lui Adam; dar invata
in acelag timp ca, D4eil vapnd ca-

Esplica eu multa eleganta i putere,

intelepelunea, taria, bunatatea i alte
atribute, care se v6d in creatiunea

derea protoparintelui nostru, ne-a dat

universulni. Deserie eu culorile cele

mai tarI deqertaelunea i nelegluirea

eel mai mare bine 0 paeatul espiandu-se, ni s'at deschis portile vieta eterne. D ca un lueru sigur e
Adam s'a mantuit; ceea ee Tatian
tot pe atunei nega.
Auto lie catre care sunt adresate
cele trel carti.' ale st. Teofil de care
am vorbit, era un om celebru prin

paganior, caril Weal un cult divin Omenior morti, statuelor neinsufletite, animalelor, pasarilor, etc.
Sfirpqte cartea intal explicand dogma

invierel i lmureqte cele spuse de

el prin exemple luate din natura.

Autolic fa satisfant de cartea in-

824

TEOFIL

t5.1, ceea ce indemnit pre Teofil a

combate in a doua invtittura pagitnilor asupra qeilor lor. Dupt ce aratt contraclicerile intre poetil i filosofiii ptgani, explick creatinnea 91
istoria lumei dup Moisi. Observii
c5,* tte natinnile at deosebit 4iva a
sOptea, dar numai Iudeii o observat
intr'un chip religios i intelegeat
bine insemnatatea ei. Earirea 9i
bungtatea lui D-4et se &Ate, asa de
minunate in creatiune, ct este cu
neputintt a descrie ordinea i intelepciunea ca stialuceste, chiar dact

omul ar avea mil de limbi si vita

lul s'ar prelungi mil de ani". Lumea
este plin5. de nelegiuiri, dar legea
pi

profetil sunt ea o fantin care

r5.coreste prin apele bine-fActOre ale

dreptittei i n3ilostivirei lui D4efi.

In cartea a treia Teofil dovedeste

at scrierile ptiganilor celor mal IneIepi sunt pline de maxime contrare omenirei, ratiunei i moralei
stnitOse. Trece apol la sfintenia inv5titturel 0 a vietei crestinilor; insista en deosebire asupra bunttltei
0 a dragostei care vr5.jmasi. Chiar
ctind sunt victime ale cruclimei persecutorior, Ii ve4i rugandu-se pentru
schingluitorii lor". Nu cunOstem resultatul acestei conferinti, dar dup
puterea ratiund i eloquentei, credem c5. Auto lie s'a lsat de erre,
de Ore-ce cere instructiuni. Comentarul mic la Evangelii, ce pOrt5, nu. mele lul, nu este de la el, caci vorbests de calugarl. St. Teofil muri in
190, al 4ece1ea al imp5ratului Comod. In martirologiul roman e la 13
Octombre.

TEOFIL diaconul era din Livia

0 find prins pentru mgrturisirea lui
Christos i infttisindu-se antipatului,

a fost batut p i schingiuit; apol legindu-i-se minele i piciOrele i s'a

pus jaratec pe spate si cu Medi
ascutite i se strapungea trupul. Acsti munca indelungandu-se qs'a dat

sufletul in mina lui D-clet la 8 Ianuarie.

TEOFIL cel not era senator in

Constantinopole, pe timpul lui Constantin si al Irinei Rinduit fiind general la locul Chiviriotilor s'a dus
en ilota avend pe langt sine altl dol
generali, carii 11 pizmuiat. Intlinin-

du-se en Saracinii el a invins; Tar

cel doi l'at lsat singur si at fugit.
Atunci Saracinii inconjurandu-1 Pat
prins i Pail pus in inchisOre; Tar
dupa patru ant scotendu-1, l'a silit
sa se lepede de Christos i neplecndu-se 1-at tAlat capul in 30 Ianuarie.
TEOFIL cuvios, din Oxiriuh in
Egipet. Ve4.1 Andrei.
TEOFIL diacon, cu petre fiind 1131-

propat s'a gvirsit in 28 Decembre.

TEOFIL m5rturisitorul ngscut aprOpe de Tiberiopole din printi ere--

6111, carii Pat dus in muntele Selentiul la cuviosul Stefan si l'a binecuvintat. Intorcendu-se acast se ne-

vola copilul la inv5taturt. lar fiind

in vrista de trel-spre-clece ani s'a
dus lar5.i la st. Stefan, care l'a intrebat, ce mutt' ? Copilul rspunse.

M'ai chemat pgrinte?Cand te-am

chemat si cum ?Luctind la Orin&
mi-ai 4is: Fiule Teofile, te-al depktat de Domnul care cline: Jag cruces si vino dupa mine". Din aceste
cuvinte rtinindu-m5 la inim5, am ve-

nit la ua ta si aflindu-o incuiata,

te-al facut nev5c).ut de la ochil mei

si am Aims singur. Dup5, vorb5. se

pare et tu m'ai chemat; nu te intOrce de la robul t55, care cere mantuire. Cuviosul mult5,mind lui Dumnellet lua copilul la dinsul, i l'a
deprins cu nevointa i petrecerea
vietei calugaresti. Dupa trei ant de-

mand b5trinul pe Igumenul Lavrel

l'a dat pe maim lul i lufindu.l la
mtnastire I a tuns pkul. PdEntil
nestiind nimic de el il cautar5, in
tote partile, iar mai pe urmt afifind,

TEOFILTSOFILACT
ai cerut eu multe steruinte se-1 vade.

Igumenul l'a inceput se rnahni, dar

vedend intristarea lor Pat aretat.
Cfind l'a5 vq.ut perintil in cinul ce
se afla, an inceput a plange de bucurie si imbr4isandu-1 II serutati 1i
nu stieati ce se mai clic e. si se face
de bucuriel El cerure Egumenului
se-1 lase se merge. eu dInii,

ce.-1

vor face o menestire precum s'a fe-

gaduit. Egumenul s'a aperat cat a

putut; mai pe urine gesiri cu cale
s intrebe voina lui D-(1.61. Fecend
rugeclune i .post neincetat treT dile,

s'a audit un glas de sus in Biserice:

Se se lase copilul. Luandu-1 pfirinVil
impreune. cu Ore-carii fratl din menestire, end intors la casa lor. Fecendu-se menestirea, sfintul Teofil

petrecea sihestreste. Dar Leon imperatul, clime pre sfint i meanrisind acesta inchineclunea ichelor,
porunci se-1 bate en vine de bon',
apoT legandu-1 cu manele la spate
se-1 duce, spre Nicea. Ajungend sfintul Teofil la Nicea, stetu inaintea

judecetel si nesuferind peganul indresnla i mnstrarea sfintului, porunci se-1 intinde pe doi stilpi era041 i se-1 mph carnea eu vine de
boii useate. Insusi peganul Leon l'a
betut presto obraz de-1 curgea sangele firOfe, i porunci se.-1 incale
cu sandale de fier arse si se-1 alunge.

Ipatul veclend rebdarea lui se umili

si-i dise: Numai tu esti Ore fere de
mints si cu aT tn. ? Sfintul respunse:
Se cercem scripturile si de me vei
remanea, vol5 prsi inchinarea iconelor, Tar de veT remanea tu, s te
inchini lor. Ipatul respunse: Asa se
fie. Incepend a discuta impreune, s'a
convins boerul de adever i i-a spus:
Cinstite betranule, eti me volli sili
all induplec pre imperat a inceta en
lupta acesta, Tar tu te intOrce la
chilia ta. Sfintul se mahni c n'a
putut s capete cununa mueeniei,
dar tot era vesel, ve4endu-si ranele.

825

Dupe ce s'a intors la menestire, mai

Wei cat-va timp i ounoscendull sf ir0101, invete." pre fratl si bine-cuvintandu-i, s'a mutat &are Domnul in
10 Octombre.

TEOFIL Marturisitorul era mo-

nah cucernic pe timpul imperatiel

luT Leon Isavru, care pornind lupta
improtiva icOnelor, a fost mustrat
de sfintul, numindu-1 fere-de-lege si
premergetorul lui Antihrist. Imperatul porunci se.-1 bate cumplit i dupe
ce-1 Onu mai malt timp in temnite,
l'a trimis in exil, uncle tia dat sufietul, multemind lui Dumneclen. (2
Octombre).

TEOFIL martir, ucis eu pumnil

s'a sevirsit in 5 Noembre.
TEOFIL unul din eel 33 martini

din Meietin, s'a sevirsit in 7 Noembre.

TEOFIL unul, din eel 42 martiti

din Amorea, s'a sevirsit in 6 Martie.
TEOFILACT Episcopul Nicomidid, a fost din pantile reseritului
si petrecendu-si bine vita din mice.
vrist, s'a dus la Constantinopole yi
imprietenindu-se en secretarul imperatului, marele Tarasie, care mai

in urme se sui pe scaunul patriarhiei de Constantinopole, i fecendu-se

celuger impreune cu Mihail al Sinadelor, nu mult dupe aceea s'a invrednicit de marele dar al Arhieriei
in Nicomidia. Dupe, mOrtea ml T arasie, venind Ia patriarhie inteleptul
Nichifor, se incepu lupta icOnelor de
reutaciosul Leon Armenul. Nichifor,
luand en sine pre eel mai alesi intre
arhierei: Emilian al Cizicului, Evfimie al Sardel, Iosif al Tesalonicului,

Evdoxie al Amoreei, Mihail al Sinadelor si pre fericitul Teofilact al

Nicomidiei alt mere c5.tre viclenul

imperat si 1-a adus aminte multe

erburi lecuitOre din sfinta scripture.

Dar el n'a voit sa asculte cele dise,

ci defilimand, se tinea de socotin0
lui.

Ce1-144.41 Arhierel

ticure, Tar sf in-

826

TEOGNIETEOPISTI

tul Teofilact dise catre dinsul: Cala

rabdarea int Dumnedek der cumplita
pedepsa te astptii. i nn vet afla pe
nimene s te scape. Umplendu-se imperatul de manie
trimis pre tett

in exil. Pre Nichifer in insula Tasos, pre Mihail la Evdochiada pi

pre altit in alte locurt, tar pre fericitul Teofilact la Strovila, cetate,
care este la lacul Chiveriotilor langa
mare. Petrecend fericitul marturisi-

tor trel dect de ani si rabdand cu

vitejie traiul cel anevotos in pamint

300 si &Tit el urma st. Petru. Sfintul Alexandrn zidi o biserica la Alexandria in onOrea st. Teona.
TEONA cuvios, s'a shirsit on
pace in 4 Apriel.
TEONA a sihastrit in manastirea
Pantocrator, spot Ep. Tesaloniculut

s'a shirsit cu pace in 4 Apriel.

TEONA nnul din demnitarit ml

Diocletian, v6dend minunile shirsite
de st. Gheorghie, s'a lepadat briul
pi suferind multe munci, s'a shirsit
prin foc in 20 Apriel.

strein, s'a mutat catre Domnul. In

TEONA fermecatorul Odend mi-

dilele impgrateset Teodorel s'afl adus sfintele liii mbste si earl asedat
in biserica sa din Nicomidia (8

nunile int Teopempt, a credut in

Martie).
TEOG-NIE unul din fit sfinta mar-

s'a sevirsit in 5 Ianuarie.

Christos i fiind aruncat intr'o grOpa

a fost acoperit on pamint i ast-fellA

TEONILA. Vedl Asterie.

tire Besse, s'a sevirsit de sabie in

TEOPEMPT s'a shirsit in foc in

21 August.
TEOGNIS unnl din eei nou6 martini din Cizic. Vedl Antipatru.
TEOID martin, s'a shirsit calcat
de muncitori in 5 Ianuarie.

2 Iannarie.
TEOPEMPT martin, a fost Episcop in dilele imperatului Diocletian

TEONA Arhiepiscopul Alexandria.

St. Teona urma sfintului Maxim pe

scannul patriarhal din Alexandria in

pe la anil 290. Fiind crestinii persecutati, acesta a marturisit pre Christos i ducendu-1 la imperatul i ve4end inselactunea lui, s'a maniat

282 si-1 ocupa aprOpe noue-spre-dece

ani. Prin cunostintele i sfintenia sa

Diocletian si a bagat pre sfintul in.

tr'un cuptor on foc, de unde a esit
sanatos. Dupa aceea 1-a scos un o-

a fost cea mai frumOsa podOba a

0115,

Biserica sale, nude se numera atunci

un mare numer de persOne sfinte 9i

din tote acestea esind sanatos, a adus la credinta si pre fermecatorul

Teona, care-I dedese otrava., i patimind si alte munci, i s'a taiat ca-

invetate. Preotul Pierie era catihet

pi sustinea asa de bine reputatia
sad sale, ca merita supranumele de
Noal Origen. Compuse :mat multe
opere, din care ne Amine cate-va
fragmente. Fotie ne spune, el intr'o
carte pe care o compuse asupra Evangheliet st. Luca, dovedea ca despretul ce se arat icOnelor, cade asupra celor ce represinta ele. Sfintul
Teona compuse singnr o instructiune

apa l'a adapat cu otrava

pi

vil in 5 Ianuarie.

TEOPEMPT martir, s'a sevirsit

in 7 Februarie.
TEOPEMPT martir, cu ali patru,
de sabie s'a sevirsit in 11 Iunie.
TEOPIS unul din fiii st. Eustatie
in boil de arama infocat s'a shirsit
in 20 Septembre.

in forma de epistolk in care dadea

regule de conduita crestinilor, mit

TEOPIST martir, en plebe fiind

batut s'a sevirsit in 2 Ianuarie.
TEOPISTI sotia st. Eustatie de

vietutati la curtea impratiler; ea era

adresata lui Lucian primul camerier

aceeasi. mOrte s'a sevirsit in 20 Septembre.

al mut Diocletian. El muri in anul

wwwwTEOPREPIE-TERTIS

TEOPREPIE fiul st. Filit 0 Lidiel s'a s6v1r0t in 28 Martie.

TEOPREPIE s'a gvir0t de sabie

cu Agatonic 0 alp in 22 August.

TEOSTIH unul din cel noug mar-

tiri din Cyzic s'a svir0t in 29 Aprilie.

TEOSTIRICT cnvios, s'a gvir0t

in 17 Febrnarie.
TEOSTIRICT mrturisitorul, cu

pace s'a si3vir0t in 17 Martie.

827

pgmint 0 apol Pat biitut pin6 ce s'a

inro0t pamintul de singele lul; lar
parii odraslind, at crescut stilp6r1
0 frunze, cu care se tmfiduiat neputintele Omenilor. Apol a lost dna
linga riul Ermiel din Lida Traciel
la Episcopia Satalisiel din Mitropoha Sardelor. Acolo dupti multe fe-i

hurl de munel a fost junghiat 0 a

primit cununa in 27 Mal.
TERENTIE Episcopul Iconiel s'a

TEOTECHI martir, s'a svirgit in

3 Octombre.
TEOTECHI martir, s'a svir0t de
sabie in 10 Decembre.

gvir0t in '21 Iunie.

TEOTDI martir, s'a svir0t prin

foe in 4 Septembre.
TEOTIM cu pumnu ucis, s'a svir0t in 5 Noembre.
TEOTIMI martirl, de sabie s'a
s6vir0t in 19 Decembre.
TERAPONT sfintit martir; nu se

aduql la judecata at mArturisit pre

OA mal de aprpe nici uncle s'a n's-

TERENTIE. Vedi .a.frican.

TERENTIE si Neonila cu fiii, se

inchinat hi D-det 0 pariti find 0

Christos Dumned.et adevhat, lar pre

idoli il batjocorea. Deci spinzurindu-1 il struja 0 pirjolindu-I, le turns

otet preste rane. El se rugat lul

Dumne4et in theere indemnindu-se

unul pe altul la mucenie. Dumned.et
nu trecu cu vederea ruga lor, did

cut, nici and a biruit. Din icOnele

lui se vede cg a avut viatg monahicseg 0 c5. a fost Episcop in insula Cipru, c'a q'a svigit lupta nevointelor sale prin sdnge, cum se
qtie din traditie. Sfintele lui nitqte

ingeril Id D-clet il deslegl 04 tii-

at fost aduse la Constantinopole, de

Ore ce insuql sfintul prin descoperire a poruncit s5, fie mutat, pentru
ea Agarenil volat sb." ocupe insula.
Se serbza in 14 Mai.
TERAPONT Episcopul Sardiei,

smOl 5. clocotit5 dar 0 acOsta se pre-

prin inv6faturile sale pre multi eleni din inqeliiciunea idolilor a intors care Christos 0 cu sfintul botez i-at luminat. Deci a lost prins
de Lilian 0 ferecat en legaturi a
fost inchis in temnita: si en fmea
0 setea omorit cu incetul, apol sehin-

gluit cu felurl de chinuri. Dupii a-

ceea Pail adus legat la Sinaul in

eetatea Frigiel 0 in Ancyra Galatiel 0 pretutindenea cu feluri de
ehinuri a fost muncit. Aducendu-1

la riul Astachin Pat intins pe patru pari uscap ce email infiptI in

maduir5, de rane, *far pggnii se in-

spaimAntat. Leendu-1 de rola 11

brttea, dar el nu sufereat nimic; apol

at fost dati la flare. Rmdind nevtamati, at fost pu$ in eildarl cn

facu in apg. Wend p6gini1 co. cu
muncile nu folosese nimie le-at Mat
capetele in 28 Octombre.

TERENTIE 0 Maxim s'at elvir,it de sabie in 5 Apriel.

TERENTIE martir, s'a gvir0t in
11 Decembre.

TERINOS martir, s'a s6vigit de

sabie in 23 Apriel.
TERINOS martir, s'a gvir0t de
sabie in 6 Mat
TERME unul din martirii din Dacia, s'a sgvir0t prin foe in 26 Martie.

TERMIJ martir, s'a gvir0t prin

foe in 5 Apriel.
TERTIE (Rom. XVI, 22. a. 60)
secretarul st. Pavel, care a copiat
sail seris dupa dietarea st. Apostol
epistola &Are Romani, la finea di-

828

TESALONICATIBURTIE

ria salutg pre credincloal. De sigur

di el n'a scris numal acsta; st. Pavel notezg termingnd epistola cgtre
Galateni (VI, 11) c e scrisg cu
mina sa; dar mal adesea scriea binecuvintarea de la sfirait (1 Cor. XVI,
21; Col. IV, 18. II Tes. III, 17).
In vechime era obicelul de a pune
la scris pre sclavi sag liberg i via4a
aya de ocupatg a st. Pavel 11 silea
sg alba pe laugh* sine nnul, care sg
aibg sarcina acsta. POte ca i Timotel (II Cor. 4. Fil. II. Col. I, 1),
Silvan (1 Tes. I, 1. II Tes. II), pOte
Sosten (I Cor. I, 1) numiV la Inceputul unor epistole sg fi avut sarcina
acsta. Dar obiceiu l. acesta putea s'a
Inlesnscg supunerea unor epistole,
care nu oral ale Apostolulul, cum

se pare cg s'a intimplat in Tesalo.

nic, en unit caril 1iceaii, el el cu .

nose, and va fi venirea Domnulul

pentru mgrturisirea in Christos fu

prins de Simplicie guvernatorul Capadociei i adus la capiatea idolilor
ca sg facg slujire idolilor; deci nevrend el sa se plece, a fost spgnzurat 0 strujit, apol l'ati bggat intr'un
cuptor aprins i rgmiind cu darul

lul Christos neatins, a fost dus iargai. in capiatea idolilor, nude elinil
aduceail jertfe, ai apropiindu-se surpg

altarul idolesc. Fiind bgat intr'o tigae inferbentata a stat acolo doug
clile

i apoi eyi sangtos, neavnd nici

o arsurit pe trupul s6li. Prin minunile acestea multi s'ail Inters la oredints. in Christos; lar sfintului i s'a
tgiat eapul in 1 Iunie.
TIBURTIE, Valerian a; Maxim.
Numele acestor sfintl martini a fost
tot-duna fOrte cinstiff in bisericg.
Valerian lnind In cgsgtorie pre sfinta

TESALONICHI era fiica unul popg

Cecilia, prin invqaturile sale a lost

convertit la credinta in Iisus Christos i consin4i din prima i a cashtoriel sale sit tralaseg cu dinsa in
perfectg infrgnare. El avea un frate
anume Tiburtie pe care-1 scOse din
intunerecul pgggnismului spre a se
bucura ea ai dinsul de folOsele onnoatintei adev6rului. Cecilia In instrumentul principal de care se servi
spre a sgvirai acesta faptg bung.
Mind prinal ea creatini, Valerian

idolesc, Cleon, vestit pentru boggtia

NI; dar averea n'a putut sg despartg

pi Tiburtie ad fost dual inaintea magistratulul, care-i condamng pre a-

(II Tes. II, 2). De atuncl Apostolul

avea obicel a adguga efite-va rinduri

chiar cu mgna sa. Tertie fu al doilea episcop al Iconiel dup. st. Sosipatru lumingnd cu sfintul botez pre
cel ce remiseserg de la predecesorul
WI. Se serbzg in 30 Octombrie pt
4 Ianuarie.
TESALONICA martirg, s'a svirait de sabie in 19 Decembre.

pre tingrg de credi* in Christos;

mendol la mOrte. Ofiterul care-i ducea

cad cu tOte rugamintele tatgluf sii

la locul de osindg 0 care se numea

Maxim, a fost aaa de mult miacat
de cuvintgrile lor ai de curajul lor,
ca se lepada de superstitiele Ogg-

n'a putut-o indupleca. Desbrcandu-o,

a batut-o patru Omeni cu vine de

boil crude 0 i s'aii zdrobit cstele,
apol instrainata de tote ale el', a fost
isgonith departe de insual tatgl el.
Dar 0 acolo necontenit marturisind
pre Christos, a'a dat sufletul in 7
Noembre.

TESPESIE martir, s'a gvirait in

20 Noembre cu Anatolie.

TESPESIE martir, a fost in ().ikle impratulul Alexandru Sever 0

nismulni, spre a mgrturisi impreung

cu el pre lisus Christos. El primirg

tustrel eununa martiriulul in 229.
ic ca all pgtimit in Sicilia; dar mai probabil in Roma. All

U na anton

fost inmormintatl in cimeterul ml

Pretextat, care lug apol numele lul
Tiburtie, algturea cu al lui Calist.
ell Cecilia.

....

...... es."-."..."-,---

TIBURTIE-TIHON

829

TIBURTIE martir, s'a gvigit cu

st. Sevastian in 18 Decembre.

cele intamplate ApostoluluI, care in-

TIBURTIE qi Hromace. Agrestius

siunea adsta confirma ideea ca epis-

Chromatius era vicar al PrefectuluI

Roma 0 in Basta calitate condamn
pre creOinI la mOrte sub domnia luI
Carin 0 in timpul celor d'intal cincl
aril aI Id Diocletian. Pintre aceI ce

tola catre Coloseni era o epistola

teresail mult pre credincio0 0 mi-

Tranquilin, care-1 asigura, ca flind

circular* destinata tuturor bisericsilor din Asia mica; in o ast-felifi de

epistola se tratza numaI ideI gene.
rale; amaruntele potrivite fie-caruT
loc, trebne lasate intelepciunel meld
ce duce scrisrea. Probabil ca. dupa

bolnav de gab:, a fost vindecat cu

aceste calatorit Tihic s'a dus la st.

desavirqire, primind botezul. Cat-va

timp dupla aceea Chromatin fu atecat de aceeaqI WA, el trimise dupa

Apostol, care4 incredinta sarcina importanta pe care o avea Tit in Creta

pe care-1 chema la sine. In fine de

preotul Policarp, care botezase pre

Tranquilin 0-1 ruga sa-1 boteze qi
pe dinsul. Ceremonia fiind savir0ta
scapa de bOla sa. Minunea acsta fu

la Roma, unde s'a intalnit cu epos-

ail fost du0 in feta la a fost i. st.

in planurile 1111 Dumnelet figura yin-

decarel spirituale, pe care taina renatereI o dadea sufletului s6il. Din

timpul acela, casa sa deveni asilul
creOinilor carii se adaposteat acolo
de furia idololatrilor. El parasi locul
s6ii. care fu dat unlit Fabian.
Tiburtie fiul lul Chromace, fu hirotesit sub-diacon. Indati dupa aceea
persecutorii il arestara ca creqtin.
Fiind condamnat la diferite torturi

g'a terminat viata prin sabie. In locul acela s'a zidit o biserica pe numele sfintulul. In mai multe martirologil vechl se afla numele acestor
sfint1.

TIHIC (Fapt. XX, 4. an 60) ucenic din Asia mica 0 sot la lucrarea st. Pavel; l'a urmat in a cincea
calatorie in Iudea; nu se qtie daca
a ramas acolo, cat a stat 0 apostolul qi dace% a plecat cu el in Italia;
dar de bun sma era la Roma cu
dascalul sail, care-1 trimise in Asia
Mica sll imparta la Efes, Laodicea
0 alte bisericl din Orient, epistola
numita a Efesenilor, din care Onisim duse o prescurtare la Colose
nude Tihic ajunse mai pe urma (Col.
IV, 7 etc). Pe langa epistolele ce le
dueert, otrebula sa le spue din gura

tolul, and era inchis a doua Ora, a fost

trimis la Efes (II Tim. IV, 12) Calatoriele 0 misiunele acestea, care
cuprind sfir0tul lucrareI st. Apostol Pavel, aretll ca ucenicul acesta
se bucura de cea mai mare incredere, pentru cl-I numWe scumpul med frate, slagii credincisii

Domnului 0 tovarei,Ful sal In serviciul Jul Dumneded. Sfintul Pavel

II insarcina cu supravegherea bisericilor, dandu-1 null de situatia lor
0 sa mOrga sit mangae 0 sa Intlresca pre credincloql. Se serbza in
8 Decembre.
TIHON Episcopul Amatundel, nas-

cut din parint1 bine-credincTo0, a

fost fagaduit de din0I lul Dumneder roi inv6tand carte 0 deprindendu.se cu sfinta scriptura, mei intal
s'a flout cetet. Flind vrednic la tote
i avnd v1ata gra prihanii, a fost
hirotonit diacon de Mnimon, de prea
sfintitul episcop al Amatundel. Ince-

tind acela din viata, a fost suit acesta in scaunul episcopiei de marele

Epifanie 0 intorcend pre multi din

ratacirea idolilor catre credinta in
Christos, 0 daramand multe capiltI
idole$1, a zidit biserici, impodobindu-le cu dumnedeeyt1 afierosirT 0
sfintindu-le, s'a mutat catre domnul,

in 16 Iunie.

830

TIMOLAIITIMOTEI

TIMOLAU din Pont, a pgtimit ea

st. Agapie in 15 Martie.

TIMON, unul din cel Opte diaconi

se serbz la 28 Julie.
TIMOTEI Apostol naseut din plrinte elin gi din mama ebrel, anurne

Eunice, era din Licaonia, pte c

din oraqul Listra. Eunice imbrltipse
religia ereOina impreunl en mama

sa Loida; sfintul Pavel lauda eredinta amlndurora. Din pruncie st.

Timotel se apliel la studiul sfintel
seripturi. Marturia ce fratil din Ieo-

nia 0 din Listra o fcur in fav6rea lui catre st. Pavel, care predica
in Licaonia in an. 51, indemna pre
marele apostol a-I alege ca tovar4
al lueruld sM in locul st. Varnava.
Mai 'nainte de a-1 lua en sine, 11

t imprejur in Listra; pentrn el

de cti cerimoniele legale unmet eral
obligati:ire de la mOrtea lui lisus, era

permis a le observe pang la ruina

Ierusalimului. Sfintul Pavel mai avea

alt cuvint s se 'Arta aqa, pentru ea sa le arate, el el nu este

contra legel 0 ea sil se dea ucenipi

euld sii cinstea cuvenita din partea Indeilor. Aid St. Chrisostom admirl it*lepclunea i dragostea st.
Pavel. Dar Ore nu trebue s. ne miram qi nol de ascultarea discipulului, care se supuse unei opera-tiunl
grele, cu tOte el nu era obligat, St.
Augustin lamb: zelul i neinteresarea
lui Timotel, care nu pregeti ail Rise
tara, case, tata, muma, ca sa urmeze
apostolului, cu care trebuia sh impartil slracia i nevointele.

St Pavel, dupl ce l'a tliat im-

prejur, II incredintI prin punerea

mamilor, ministeriul euvintului, flea

sti se uite la tineretea lui, cad numrul anilor era suplinit prin o virtute extra-ordinarii. Din timpul acela

era privit nu numal ea ucenicul

scumpul sti flu, dar ea pre un frate
si sot, al lucrului sIi. El 11 numeqte
omul Jul Dumnecleti i rAce Filipe-

nior, el nimenea un-i este ga de

alipit cu inima i sirntirea ca Timotel. Stima dascalului dovedegte
meritele uceniculuI, a clrui chemare
la serviciul evangeliei Tusese insotita de profetii Acute in favOrea sa.

St. Pavel egind din Listra trecu

prin Asia, apol in Macedonia 0 in
an. 52 predica la Filipi, Tesalonie
0 Berea. Furia Iudeilor silindu-1 sa
Orls6sel orapl acesta, lasl pre Timotel ea sl intarosel pre credinclosi.
Sosind la Atena II serise s5, se duel
acolo; dar auclind ca creqtinil din
Tesalonic sunt fOrte persecutati, fu
trimis sft-I mingle i sa-1 intarOsel.
St. Timotel gsi pre st. apostol In
Corint, unde-1 dadu saml de misiunea sa. Atunci scrise prima sa e-

pisto15, catre Tesaloniceni. De la Co-

rint trecu la Ierusalim, de unde reveni la Efes, unde petrecn dot anI.
Forminduil planul a se duce in
Grecia, lAsl pre Timoteil si pre Erast sa piece inainte In Macedonia,
spre a pregati milosteniele destinate
la ajutorarea creqtinilor din lerusalim. In deosebi Ins-arcing pre Timo-

tel a merge In

Corint, ea

sl in-

drepte nnele abuzuri d sa improsplteze creOinilor inv'ellturile pro-

puse. In epistola pe care o scrise

catre Corinteni, elt-va timp dupl
aceea le recomandI eu tank, pre scum-

pul s ucenic. Aqtepta reintireerea

sa in Asia, 0-1 lua en dinsul in
Macedonia 0 Ahaia. Timotel Asa
pre apostol la Filipi 0 se intllnirl
la Troada. St. Pavel intoreendu-se
in Palestina, fu prins in Cesarea pi
apol fu trimis la Roma. Se pare cl
Timoteil in tot timpul acesta a fost

cu dinsnl, cad se aminteste in e-

pistola eltre Filemon, &atm Filipenl

gi Colaseni, care ail fost scrise intre

anil 61 0 62. Timoteil avu fericirea a fi inchis pentru Is. Chr. yi

gloria de a marturisi credinVa in
fate unnl mare numr de nalrturiI;

TIMOTEI

dar rail pus in libertate. El fu hirotonit Episcop in urma und pro,

feta 0 a anal ordin particular al
St. Spirit. El primi prin punerea m'a-

nilor darul 0 puterea nu numal de

a guverna biserica, dar Inca 0 a
face minunl, cu alte damn exteriOre
ale St. Spirit. St. Apostol intorcen-

duse de la Roma in an. 64, il rasa

episcop in Efes, spre a conduce biserica, spre a se improtivi acelora
caril semnail o inv6tatura greqit,
spre a hirotoni preoti, diaconi 0
chiar episcopi; eaci i se incredinta
grija tuttifor bisericilor din Asia.
St. Pavel II scrise dong epistole
una din Macedonia 0 alta din Roma

831

TIMOTEI martir, on pumni fiind

ucis s'a s6vir0t in 5 Noembre.
TIMOTEI martir, fiind prins 0
marturisind pre Christos, dupa multe

munci prin foc s'a Avigit in Mauritania in 19 Decembre.

TIMOTEI ucenicul st. Vavila de
sabie s'a siSvir0t in 24 Ianuarie.
TIMOTEI cuvios, cu pace a'a s6-

vir0t in 1 Februarie.
TIMOTEI din Cesarea, euvios, cu
pace s'a s6virs4it in 27 Februarie.

TIMOTEI din Simboli, kind de

mic viata caluggrasca 0 stingend de
tot saltarile patemilor on multa in-

frinare 0 cu neincetate rugacluni,

s'a facut vas ales sfintului Duh, rein an. 65. Din ele se vede cat de maind in feciorie pang Ia sfirgitul
mult 11 Iubea . Doreqte sa-1 vada vietei sale 0 suflete0e 0 trupe0e.
inainte de a mnri 0-i da sfaturi El n'a primit nici odata sa vie in,
pentrn a intretine focal sacru pri- naintea lui femee, ci aflndu-se in
mit la hirotonie, a se improtivi in- multi 0 vietuind in pustietati, 10
v6tatorilor mincino0, 0 cum trebue
O. fie cei ale0 pentru hirotonie. El
nu bea yin, dar pentru multele ostenele i se recomanda intrebuintarea
in mica cantitate, avend stomah slab.

El era episcop inainte de a veni st.

I6n acolo, care ea apostol avea privegherea tuturor bisericilor. In actele at. Timotea cetim. Sub imperial
lui Nerve 22 Ianuarie an. 97, paginii s6rbatorind Catagogiele lor,

in care pm-tart idolii, ueisera cu

pietre 0 ciomege pre st. Timotefl,

care se improtivea superstitiei lor.

Reliquiele st. Timoteti ail fost duse
la Constantinopole, cum ne spnne,
Paulin, Teodor lectorul 0 Filostorgiu in an. 356, sub domnia lui Con-

uda sufletul en roua lacrimilor. Pen-

tru aceea a luat 0 derail de tamaduiri, ca 0 draci a gonit 0 alte bOle

tan:11(1u%. Ap vietuind en bkrinete
bune, q'a svir0t viata, mutindu-se
catre Domnul in 21 Februarie.
TIMOTEI aflandu-se in rindul cle,

ricilor inv6ta poporul din satul Penapeon. Apoi luiind de femee pre
Mavra ail trait impreuna numai dou-

cleci de clile, cad a fost pirit 0 dus

la Adrian guvernatorul Tebaidei, care

poruneindu-1 sa aduel cartile ce le

eitea cre0inilor, n'a voit sa faca acOsta, ci 4ise guvernatorului, ca el
'0 tine cartile in loe de copil 0 en

acOsta se intare0e 0 de ingerl se

pazelte, dad II chiama in ajutor

stantiu, 0 s'at pus in bis. st. apestoll impreuna en st. Luca 0 st. An-

prin puterea dumneclee0ilor cuvinte,

drei. Nenumhate minuni se sgvirpii,

di de bung vole copiii la mOrte. De

aceea I-ali bagat prin urechi pirOne
arse din care pricina s'a vatamat
lumina ochilor. Dupa aceea-I legara

iar demonil erA ingrozitl, cum ne

spune st. Chrisostom. Se serbka in
22 Ianuarie.
TIMOTEI Episcop 0 martir, s'a
s6vir0t in 28 Noembre.

ce erat wise in ele 0 nimene nn-0

gleznele la o rota 0-I pusera o zaberg in gura, spanzurandu-1 cu capul

in jos 0 legandu-i de grumaz o pia-

852

TIMOTEITIT

till. Dar nesfibind el de muncile a-

invita sotul ei, mirturisind c. este

creqtinit. Dupi aceea a supus.o la
inulte chinnri, Tar inal pe urmi I.at
Astignit pre amendoi in 3 Mai.

fi primit 0 el, s'ar fi recunoseut necesitatea ritului vechil

Pe la finea anului 56, Sfintul Pavel trimise pre ucenicul sill de la
Efes la Corint, en depline puteri de
a indrepta unele abateri i a eurma
Imp6recherile ce turburati biserica
din cetatea aceea. A fost primit a-

TIMOTEI Episcopul Prusei a fost

colo cu eel mai mare respect, qi cre-

cestea, a cre4ut c. va pntea indupleca pre femeea 1u si slujsca idolilor. Dar ea asculta de cele ce o

lui Iulian Paravatul ohi- dincio0i se gribir de a-1 da tot avernisindu-i bine biserica, ce luase jutorul. Dar el ca un adevirat necin

ileie

pitstorind duhovniceqte poportil el.

Avend dar de minuni nespuse, a omorIt balanrul eel mare ce se incuibase

nic al marelui apostol nu voi s primscrt nimic, nici chiar cele ce-1 era-6 de neapirati trebuint. Venirea

acolo i lima multe stricticiuni 6menilor i dobitOcelor, incit drumul

sa avu efectul dorit, cid cei vinovett se &Mx% 0-0 facura datoria.

intro Prusa i apele ferbinti se pitfasise din pricina lui. Afifind Iulian
de minunile sfintului trimise de-1 ucise, gi se face pomenirea lui in 10

Bunitatea sa &Are Corinteni a fost

peste masura, 0 el se insarcina a
cere in numele lor ertai e pentru in-

c3i

I un ie.

TIRS martir, s'a sivir0t in 14

Decembre. Ve0 Calinic pag. 154.
TIRS martir, s'a sivirciit in 17
August.
TIT Apostol i neenicul st. Pavel.

St. Tit se nitscu din pirinti. idolatri. St. Pavel II nume0e fiul set;

cestuosul escomunicat de st. Apostol

Pavel. Lsfind in bung stare biserica
din Corint, se duse la dascilul sii,
Arnie. IT &Wu semi, de cele ce fame in ciletoria sa. Cfit-va timp
dupi aceea a fost trimis a doua Ora
tot acolo spre a pregiti milosteniele
destinate sracilor din Ierusalim.
Cfind eyi sfintul Pavel din inchi-

ceea ce di a intelege, oft l'a conver-

sore 0 Elva libertate de a pirisi

tit el singur; 0 din cause virtutilor

Roma, gdndul siti era de a merge in

sale sifilucite IT era as4a de apropiat

Orient. In trecit se opri in insula

Iii cfit ii fieu interpretul si. Il mai

de zel pentru mfintuirea rufletelor.

Creta spre a predica pre Iisus Christos, dar fiind ci. trebuintele altor
biserici ii chemat aiurea, hirotoni episcop pre Tit pentru insula acOsta

Cfind vorbe0e de mfingfierile ce avea,

1i-1

intrebuinOzit envintele cele mal atig6t6re, aga ci nu avea spiritul im-

ceput a01 de bine de dinsul. Importante acestei sarcine, 4ise st. Chri-

pcat, pentrn ei nu-1 gisise in Troada.

sostom, ne arat cfiti stima avea apos-

nume0e i frate i impreuni lucretor, infi4igfindu-1 ea pre tin om plin

In anul 51, Tit urm st. Pavel la

Icrusalim 1 i lug parte cu dinsul la
sinodul, ce-1 tinuri apostolii pentru
a hotiri cestiunea, ce se ridicase in
privinta observitrilor legale. *Chili dintre Iudei, voind sa-1 supue legei tite-

rei imprejur, apostolul reclamit liber-

tatea Evangeliei. Este adevirat c

Timotei primi tierea imprejur, dar
Imprejurrile erai altele; i dac ar

insgreinari a sivirci lucrul in-

tolul pentru ncenicul Wt.

Dar sfIntul Pavel nu putu sit fie
lipsit de ajutorul unui tovaril, ea el,

0 de aceea in tOmna anului 64 II

cerise epistola, care face parte din
canonul sf. Scripturl. In cal spunea
c. se aflit in orapl Nicopole din E-

pir, unde avea sh erneze, i unde

avea si vie 0 aura sosirea lui Artema 0 a lui Tihic, carii aveafr s-1

TITTOMA

Inlocuiasca; Ii insarcina de a apda

preoti adica episcopi prin cettl. Dupa

ce vorbeyte de calitatile unui episcop,

da sfaturi pentru condncerea

turmei, i pentru tariea i blandeta

ce trebue unite spre tinerea discipli-

nei. Pastorii pot lua de aici regule

Indemnari, spre a se conforma cu
aceeaqi credinta ea i st. Tit. In anul 65, Apostolul trimise pre ucenicul sa s predice Evangeliul in Dalsi.

matia. Cat-Ta timp diva aceea se

intrse in Creta, unde muri intr'o
Trasta, forte inaintata, dupa ce conduse biserica cu intelepciune qi raspandise lumina adevaruhil 0 in alte
locurl.

S'a pastrat corpul sfl cat-va timp

in catedrala din Cortina, capitala in-

sulei. Ruinand Saracinii cetatea in

anul 823, nu se mai gsira din mstele sfintului Tit, de cat capul, care se
pastr6z5. in Catedrala st. Marcu din
Venetia. Se serbza in 25 August.

TIT cuvios, Iubind pre Christos

din tiara% virsta gi lepadandu-se de
lume, a mers la o manastire i atat
de smerit i ascultator era, in cat
intrecea pre totl. in virtutile acestea.
Fficendu-se pastor oilor celor cuvintatOre ale lui Christos, atata blandeta,
dragoste i mila avea Ca nimene altul, d s'a pazit curat i la trup pi

la suflet din copilarie, ea un inger

al lui Dumnedea. De aceea 0 mare
fficator de minunl facendu-se, s'a mu-

tat &are Domnul, lasand ea un stilp

insufletit qi icOn adevarat faptele
cele bune ale sale, .;d ucenicii qi pre
cei ce aa pusniscit impreuna cu din-

sul, in 2 Apriel.
TITOE cuvios, cu pace s'a savirOt in 26 August.
TOMA Apostol. Sfintul Toma se
mai numeqte Didim, aceste doua nume

nnul ebrea i altul grec, all aceeaqi

insemnare i vra sa lic gmein.

La Iudei ea 0 la alti orientall era

obicelul de a lua nume din limbs

ww833

poportilui, pintre care vietuia 0 care

avea absolut acelaq sens ca i acela
ce-1 purta in tara sa. Faceat acOsta
spre a se acomoda cu limba 0 pronuntarea streinilor. St. Toma era iudeil qi se pare naseut in Galileea, din
elasa de jos. Metafrast slice ea era
pescar. Avu fericirea a urma lui
Christos, care-1 chema la apostolat

in anul 31. Se pare a nu avea aa

multe cunoqtinti, dar le suplini prin

curatia sufletului precum qi prin ybia Maned sale. Dada dovedi de acOsta &and Iisus mergea s invieze

pre Lazar. Mind c carturaril qi fariseii voiaa sa-1 ornOre, ucenieil volati
sad oprOsca din calatoria acOsta.
DOmne, acum te cautati Iudeii sa
te ucida cu pietre i tu te dud' la

dIniI?" Dar Toma le spuse: Mergem 0 'nol sa murim cu dinsul".

.4a de mare era focul dragostel ce

avea pentru Dumnesleescul Dageal,

chiar inainte de pogorirea Duhului

sf int.

Mantuitorul la cina cea de tairia,

vesti pre apostoli ca avea sa-I pal asasca; dar, spre a-I mangaia adau e
ea se duce s le pregatOsca loc in
casa tatalui sil. Toma, care dorea
eu foc -sad urmeze, II tlise: Winne,
nu qtim unde mergi, cum putem s
cun4tem calea". Iisus le raspunse
scurt, dar cu inteles: Eil sunt calea
gi

adevarul i viOta, nimene nu merge

la Tatal de cat prin mine". Iisus Ii

dadea a intelege ea priu invatatura
sa i prin exemplele sale, invata pre

Omeni calea mantuirei, ea el este autorul caei prin care mergem la viata
pe care ne-o face cunoscuta, ea este
dascalul adevarului, care conduce a colo, c d pe pamint viata harulni
qi in cerifi o fericire veclnica, pe

care o melita cine-va, mergnd pe

acesta cab i urmand acest adevar.
Iisus in diva invierei sale, se arata ucenicilor si spre a-I incredinta

ea a eqit via din mormint. Toma,

53

834

TOMA

care nu era cu dinsil nu voi s5 crd

invierea Domnului, pada ce nu va

vedea semnul cuelor in manele lui
pi acel al lancei in costa lui Ems.

atot cunostinta Mantuitorului. Tot

prin aceste cuvinte 'pi arata tot focul dragostei ce-1 avea pentru lisus
Christos. Daca l'am lubi ea el, am

Domnul compatimind de slabiciunea

striga necontenit Dornnul meg si

apostolului se arata iarasi apostolilor, cand erat eu totil aduna0. Dupa

ce le-a dorit pacea, 1-a is lul Toma

Dumneclul me, l'am ruga neincetat

safe Dumnelleul iDomnu1 inimei nOs-

sa se tate la manele sale si s pue

degetul in semuul enelor si in acel

tre. Dar necredinta Tomei, ne (la dovada cea mai puternica, despre invierea Domnului i serveste de minune

din cOsta. -nil spun ca Toma lucredintandu-se de invierea Mantuitoru-

a confirma credinta nostra prin in-

tuL Invierea Domnului a fost preclisa

eu multe vOcuri mai inainte de Moisi

doiala lui Tomo., mai mult de cat

prin credinta eelor-l-alti apostoli. Marturisirea lui Toma, dup5, unii parinti
arata, ca recunostea in Es. Chr. doug

si de profeti. De almintrelea era atestata de mul.ci martori oculari, a-

firi deosebite in o singur persona:

omenirea numindu-1 Domn i Dum-

carer marturie nu o putea contesta

ne4eirea numindu-1 Dumneleti.

La inceputul crestinismului minunile erail necesare, pentru c5. trebuia

lui n'a mai indraznit s pue dege-

Toma. Indaratnicia sa fu I r. indoiala

causa necredinW. Gresala sa n'a fost
cu tOte acestea provenita din r5utate;
si 1111 numai c

Mantuitorul o lerta

dar o inalta la cel mai inalt grad

de rail. Toma, convins de invierea
Dumnecleescului Dascal,

i patruns

de sentimente vil de caint, respect

pi

iubire striga: Domnul met 0

Dumnecleul met". El declara prin aceea ca-1 recunOste de suveran Domn

al inimel sale 0 ca unicul obiect al

tuturor afeqiunilor sale. Nimic mai
usor de cat a repeta acelsi cuvinte
dar nu se pot pronunta cum trebue,
de cat numai fiind restignit lumei pi
fiind al lui Dumnecleil fart reserva.
Daca suntem stapaniti de patimile
nOstre, lisus Christos nu domneste in

noi prin harul gii; nu putem

sa.-1

numim cu adev5rat Domnul si Dumne4eul nostru. St-1 rugam cel pi4in

de a stabili in noi imphatia sa, ea

sa fim in stare de a-I spune in tOta
sinceritatea inimel: Domnul met 0
Dumnec,leul met". St. Toma, rostind
euvintele acestea cu credinta, spune
se inching adevratului Dumne4t1
cand vedea omenirea lui; c5 recu-

nostea atot puterea lui in victoria

asupra mortei i iadului; c cinstea

ea sigiliul autoritatei divine se; fie

imprimat revelatiunei. Dar doveclile

acestei descoperiri sunt asa de puternice, ca ori eine le contest n'are

ce face in fata evidentei minunilor.
Pe timpul and puterea lui Dumne465. se manifesta prin minuni, all
fost necredinciosi, cum sunt i asta-41.
Acsta este asa de a dev5rat, c5. acei
ce nu credeati pre Moisi i profeti,

nu voira s. creda invierea din morti.

Dupe, pogorirea Duhului stint, St.
Toma trimise pre TadeA la Abgar,

rege sat toparh al Edesei, ea sa-1

invqe i sa-1 boteze. Iat ce se afia
in privi* acOsta in Eusebiu, care
vorbeste dupa archivele bisericei din
Edesa,

e care le copia 0 de care

se aminteste in st. Efrem: Abgar

scrisese lui Es. Chr. rugandu-1 sa

vie in regatul s511 0 0-1 vindece de

o 136l 5. de care suferea. Mantuitorul
II r5spunse, ca trebue sa implinesca

cele pentru care venise i ea apoi

se va IntOrce la eel ce l'a trimis,
dar indata dupa inaltarea ml va trimite pre unul din ucenkii s51, ca
st-1 vindece i sa-1 dea viata lui pi
familiei intregi. Fagaduinta fu im-

TOMA

835

plinita de st. Toma; el insarcina pre

Tadefi unul din cel spte-deci de apostoli, ca s mrga la Edesa. Acesta vindeca pre rege; Ii boteza cu

pe timpul lor nu se sties mormintul

alte persOne i stabili crestinismul

tol la anul 402, ca corpul sari era

la Edesa, unde era o biseria nume-

in acea tara. A. fost confundat cu

Ap. Inda, care muri la Bait in Fenicia, la 21 August, and se si cinsteste. Iar despre st. Toma, ne spune
Origen, c dupa impa4irea Aposto-

lilor s a dus la Partl, caril erati atunci stapanil Persiel i disputafi

Itornanilor suveranitatea; apol trecu
la alte natii i cutriera tot orientul.
Sofronie ne spune c planta credinta
la Medi, Persl, Carniani, Hircani,

altor apostoli de at Petru, Pavel,

Ion i Toma 0 se spune in cuvintarea facuta in onbrea acestul aposrosa si infloritOre in secolele cele
dintal ale bisericel.

Ambrosie, Gan de4u si Paulin,

capatara pentru bisericile lor prticele din sfintele mOste ale Apostolului. Pe de aka parte multe biseriel
din Orient, mai ales aceea din Meliapur, privesc pre st. Toma ea primul kr fundator; de buna Emma ca
null afi primit credinta de la ucenicil

sal; el serboza st. liturgie in limba

haldaica si se tin de patriarhul din
Etiopia; dar cel vechi insemnaii prin Mosul, ceea ce arata c predicatoril
cuvintele acestea partile rasaritului. venira din Asiria. Portugezil gasira.
Eusebit dice in genere c. apostolii in India crestini de al st. Toma ca
fat dat viaa pentru Christos si la 15000, caril panel a fi nestoriani,
Teodoret, ea i Asteriu al Amasiei, avend multe superst4ii, altil spun
numara pre st. Toma pintre princi- ca cadura in nestorianism abea prin
palil martini al bisericel. Gaudentifi vecul al noulea. Istoricil Portugezi
dice crt s'a omorit de necredinclosi, die ca IOn III ar fi poruncit sa sape
Aar a minunile s6virsite prin mij- mormintul sfintului, care era in o
locirea sa, arataii c traeste cu Dum- capela ruinata din Meliapur si ca
nedet. Cetim in acelasi printe si l'ar fi gasit impreunit cu lancea de
in Sofronie, crt muri la Calomila in care era strapuns. Duprt care se si
India, oras ce se numeste acum de facu orasul st. Toma in anul 1523.
Se serbeza in 6 Octombre.
indieni Meliapur.
Bactrien i alte popOre vecine. Grecil

moderni qic a a fost in India si

Alta cred crt st. Toma a murit

aprpe de Edesa. Se pare ca regele

TOMA din Maleo, stralucind mai

inainte en viata InalOta i vadita ea

Gundafor, nu este de at apitenia

un mare voevod ce era, a facut multe

orasulni Gundsvar, zidit de Artaxerxe

0 care se mai numea i var, de la

biruinti vitejesti improtiva barbarilor. Apol lubind pre Christos si socotind tOte ale lumei, ea o nimica,
a intrat sub jugul Domnului eel prea

fiul sail, care-1 alesese ea resedin0.

Regele maniat contra lui, pentru crt
botezase mai multe persOne ale cur-tei, l'a dat pe mana ostasilor si sa-1
omOre; lar acestia ducendu-1 pre un
munte din apropiere rat ucis en lan-

cea. Orl unde ar

fi

murit sfintul,

corpul sgii a fost dus dupa aceea la

Edesa si se cinsteste in marea biserica, and st. Chrisostom, Rufin, Socrat Sozomen i st. Grigorie, scriafi
st. Chrisostom i Rufin ne spun, ea

usor. Si atata a intrecut pre ce1-1-alti

eu rabdarea ostenelilor, ce suferea

pentru fapta buna i en numele si

via%a cinstita, a se arkta ea un

stilp de foc la eel ce eraq aprOpe
de el, cand se ruga i suindu-se in
muntele Maleo, acolo a stralucit ca
nit ludfar i indeletnicindu-se in
rugaciunl i privegherl, a luat darul
tamaduirilor, gonind dracii, eland ye-

836

TOMATRIFILIE

dere orbilor, indreptind schlopiI

'en rugaclunea sa izvorand apa

'gat in cimitirul

s6ti, pentru

el

alte minuni liana, a repausat in

sfinta s'a nevoit prin sange i s'a

svirsit pentru curatenie. Unul sta-

Domnul in 7 Iu lie.

panindu-se de patima desfrinarei s'a

pi

TOMA patriarhul Constantinopolel

dus la mormintul fericitei si kind

pentru multa bunatate ce avea si de- unt de lemn din candela si ungensvirsita intelepciune i smerenie,
du-se, mai luind i bine-cuvintarea
fost ales diacon si sachelar bisericel el, care s'a aratat in vis, desteptancelei marl de st. Jon pusnicul, pe du-se, s'a mantuit de patima. De atimpul imp6ratului Mavrichie. Dupa tuncl i pane: asta-0 fratil din acel
mbrtea ml JOn iChiriac, s'a ales pa- Schit, mare ajutor aiTi pre fericita
triarh Constantinopolei i tinend scan-

Tomaida in resbOele trupului. (14

nul patriarhiel trel ani si done luni

Apriel).

si luptandu-se fOrte asupra eresuri-

TRAGHELIN unul din martiril

caril ati patimit cu st. Sevastian in

lor, intarind dogmele i pastorinduil

turma bine si cu placere de Dumne4eti, a adormit cu pace in 21 Martie.
TOMA diaconul, s'a s6virsit de
sabie in 28 Noemvrie.
TOMA Defurchinu, cuvios, s'a s-

virsit cu pace in 10 Decembre.

18 Decembrie.

TRIANDAFIL Zagoren, a marturisit la Constantinopole in anul

1680. (8 August).
TRIBUN martir, s'a sevirsit cu

st. Ipolit in 30 Ianuarie.

TOMAIDA nascuta. in Alexandria

TRIFILIE Episoopul de Ledra. Tri-

si bine crescuta cu invetaturi de la

parintii s61, a fost casatorita si 'era
in casa barbatului el cu multa oredinta, petrecend in intrga intelepclune si cinste. Impreuna cu el viefula yi tatal brbatului el. Intr'o (1
diavolul a pus in gand betranului s
se lege de noru sa, intrebnintand

filie inainte de a fi ales la episcopat

s'a ocupat mult timp en studiul literilor. Mai ales era aplicat la eloquenta i tiinta dreptulul, in orasul
Berit din Fenicia, unde de mai multe

tOte mijlcele pentru ajungerca scopului. Fericita Tomaida mult sfatuind i rugand pre b6tran, n'a putut
izbuti s 1 potolesca, caci el luand
sabia fiului WI, a taiat-o in dou6 0
ast-felih s'a facut martira, pentru intga el intelepciune; lar b6tranul per-

care se puse sub ascultarea st. Spiridon al Trimitundiel. Povatuit de

un asemenea dascal, nu intarclia de

clenduil vederile, nmbla prin casa

orb. Unil prieteni intreband de ti-

vcuri era o sc011 renumita de drept.

Se pare ca f.ou pe advocatul cat-va

timp gi-gl castigase un renume, dupa

a face progrese marl pe calea virtutei

si se gasi demn de a ocupa scaunul

episcopal din Ledra.
Inteo i Trifilie dkdu doveq.1 straIncite de umilinta inaintea unel numerOse adunarl. Episcopil din Cipru

nrul i veciend ode intamplate, apucara pre btran A. le spue ce este.

El le-a povestit cu deamaruntul tOte,

adunandu-se in sinod, el a fost in-

mustrandu-se pre sine, ca cu mama

sa a facut ucidere si rugandu-i sag

unde mantuitorul spune bolnavulul

el-si la patul i sa umble, se servi

duck', la guvernator, sl-s1 la osanda.

Ceea ce facendu-se i s'a Valet capul.

datorit sa cuvinteze poporului in feta

lor; i citind locul din Evangelie,

Instiintandu-se de acsta ava Daniil

de la Schit, s'a pogorit la Alexan-

de un alt cuvint grec mai delicat.

Spiridon se indigna si-I clise tu un
ton mai asprn: Ce, te ore4l mai
bun de eat acel ce a clis pat, de te

dria si luand mOstele sfintei, le-a a-

rusinezi a intrebuinta cuvintele lui?".

TRIFINATIRANION

837

Sfintul primi observarea cu supunere;

postolul; reennoseut de unil ludei

si dascalul sat (pas, ca, nu trebne sa

se schimbe nobila simplitate a Evangheliei prin podObe desarte.
Trifilin lug parte la sinodul din
Sardica in 347 si su4inu cu putere
adevarul utodox i nevinovatia st.
Atanasie, ceea ce-I atrase ura arienilor. El compuse mai multe lucrgri

din Asia mica, carii 11 vadusera en

Apostolul, &lea ocasie al acusa, eg.
a introdus G-reci in templu. De a-

atat in versuri, cat i in proza. Unit

pun mOrtea sfintului in 370; dar

IV, 20), Imprejurarea adsta dovedeste Inca c st. Pavel a fost inchis
de dong ori la Roma, cad Trofiri

probabil muri pe la sfirsitul domniei

lui Constantin. (13 Ian.)
TRIFINA martira din Cizic, fica
senatornlui Anastasie veniud de buna
voe la mucenie, a mgrturisit ea este
cresting, despretnind obicelurile paganesti i indemnandu-I s cinstsea
pre adevgratul Dumnedet. Pentru a

tuna nu se stie ce s'a gent cu el si

numele sad spare abea dupg intaia
inchisOre a Apostolului la Roma; intrn una din calgtoriele urmatre, Trofim ramase bolnav la Milet (II Tim.

cand a trecut pentrn prima Ong prin

Milet, n'a rgmas acolo, pentru eg-1
vedem la Ierusalim. (Se sebeza in 4
Ianuarie si 15 Apriel).
TROFIN Martin, s'a savirsit in 19
Septembre en Savatie i Dorimedont.
TROFIM martin, s'a savirsit prin

csta din pornnca gnvernatorului Chesank a fost aruncatg in foc i ramaind

neatinsa, a fost spanzuratg i lgsata.

foc eu st. Evcarpion in 18 Martie.

TROPES martir (65). St. Trofim
sag Torpet, era unul din principalil

sit cadg pe niste cue ascuOte, ce erag puse anume. Dupg aceea a fost

oficeri ai imparatului Neron, i unul

din aceia despre carii st. Pavel dice
in epistola sa cgtre Filipeni: In-

expusg. fiarelor, care nu se atinsera de

ea, iar mai pe urma venind nn taur

a spintecat-o i unde i s'a varsat
sangele a isvorat apg bung pentru
femeile ce nu aveati lapte. (31 Ianuarie).

TRIFINA cuviOsa din Cyzic, cu

pace s'a savirsit in 11 Apriel.

TRIFON martir. Vedi Respice .
TR1FON martir, s'a savirsit in 19
Decembre.

TRIFON Arhiepiscopul Constantinopolel, eu pace s'a savirsit in 19

Apriel.

TRIFON martir, s'a Ovirsit in

29 Septembre.
TRIVIMIU martir, s'a savirsit de

chinti-se vow; toff s BMA 0 mai

ales cel ce sunt ln casa Cesarulul.
Mind apoi chinuit pentrn credinVa
din ordinul 1111 Satelicus, care porunci sg-I dea palme i bgtae ea
toege, a fost apoi expus la animale
salbatice sg, fie sfasiat, dar a rams
nevatamat. In sfirsit a fost condamnat sa i se tae capul i ast-felia se
sfirsi martirlul sei in a treia di inaintea calendelor de Mal. Cu tote acestea se serbOza

in 17 Mal din

causa strgmutarel mOstelor sale.

TIRANION, Episcopul Tirulul si

alp' martini, lath cum vorbeste Eu-

sebiu de acesti sfil4I martini. tin

sabie en st. Nestor in 2 Mande.

TROADIE martir, s'a s6virsit de

mare numar de crestini din Egipet,

sabie pe timpul lui Decie in 2 Martie.

duel dovedile cele mai stralucite de

TROFIM (Fap. XX, 4. a. 60) ncenic din Efes, insoi pre st. Pavel
dna a plecat din Grecia in ludea;
la Ierusalim a fost pricina nevinovata a pericolilor ce le infrunta A-

alipirea kr la credinta, dupa ce I-a

omorit in batai, apoi it expuse la

caril erat in Palestina si Tir,

art-

furia leopardilor, ursilor, porcilor 01batici i taurilor. Am vadut on ochii

cum ail slobodit contra lor aceste fiare

838

TIRANION

deprinse cn sange omenesc; dar in

boo de a1 sta0a, cum se arepta fie

leopard, alergara sad sfasie; dar in-

care, ei se oprira de odata 0 se pana

sesera fara sa-1 atinga.

ca respectOza sfintele trupuri: i ceea

ce dovedere pe fata, puterea lui Iisus
Christos, este c se aruncail Improtiva

dap' s'a fie impunsi de tauri, caril

paganilor, cara se gasati in arena.

In zadar martiril Ii provocat dupa
ordinul ce li se dadea; aceste animale se retrageat fara sa-i atinga.
Cate odata ce e dreptul se repeckat
cu furie contra lor, dar o putere se-

data ce at ajuns langa el se retra-

Altii erat

spintecasera cati-va pagani, pre earl*

luandu-i In dame i radicandu-i In

sus, I-ari aruncat morti la pmlnt,
numai pre martiri Ii cruta. Cu Vote
ca-I impungea cu boldul, bateat pamintul cu piciOrele, aruncati nisipul

de o parte 0 de alta 0 nu volat sit

creta i divina Ii oprea de odata.

Acsta se Intimpla de mai multe

mOrgt mai departe, ea si cum ar fi

fost tinuti de o putere nevOuta. Se
lasa in contra lor alto fiare dar far6

ori,

i spectatorit se Ingrozeat. Cele

dintai flare neprimind lupta, erat inlocnite en altele 0 tot ast-fellii pad

nici un folos. In fine strapunsera pre

martiri cu sabia I aruncara corpurile lor in mare. Multi. fura condam-

de trei ori; spre a satisface strigatul paganilor. Cu tote acestea martirii erail neclatiti, cu tOte ca null
din ei erat fOrte tineri. Intro altii
se destinse un tIntr de dout-cleci de
ant. Era in mijlocul arenel, cu ochil radicati la cult i cu bratele
Intinse in forma de cruce. El rtmase

nati la foc i alte munci". Toti acesiti viteji ostasi at lui Christos
patimira pe timpul lul Diocletian in
304. Alti martiri patimira in 310,
dintre caril Tiranion, episcop din
Tir, Zinobin, Silvan, Episcopul Emesei in Finicia. Feld]. 0 Nil pre-

nemirat cu tote

un urs i un

oti egipteni. Silvan Episcopul Gaza.

0 altit

U.

ULPIAN cuvios, cu pace s'a A-

vir0t in 28 Lillie. Acest sfint era

un tin5r cre0in din Tir in Fenicia.
Incurajat prin exemplul lui Apian
0 a mai multor alti martini din Cesar ea in Palestina, el marturisi cu
indrasnla pre Iisus Christos inaintea 10 Urban, guvernatorul pro-

vincid. El suferi loviturile 0 ehinurile cu o tarie neclatit; apol Pat

aruncat in mare, dupa ce Pali cu-

sut intr'un sac cu un eine 0 o aspia'. (18 Iunie).

URBAN martin, s'a gvir0t prin

in millet in unt-de-lemn 0 presarindu-i-se pe deasupra pucisa gi rii sing

I-a dat foe. Sfintul insa rabdand clieea ea en dreptate patimesc manele,

cad ail scapat pre tiranul, care era

sa plena in rsboi. Dupa ce a sufenit 0 alte chinuri, st. Ursihie primi
sentinta a fi decapitat de Valent,
care-1 'Arise. Acesta lovind de trei
oil pre sfintul preste grumaz, c4'a
kat sfir0tul 0 a primit cununa martiriului in 14 August.

foe in 5 Septembre.
URBAN fiul lui Evstohie preotul,

UPRASIAN era unul din demnitarii lui Maximian, care lepadinduil

insigniele demnitatei sale, s'a declarat a fi cre0in. Cuvintele rostite

prin sabie s'a s6vir0t in 23 Iunie.

de el ail mahnit mult pre imp5ra-

URBAN (Rom. XVI,

st. Pavel, este necunoscut, dup5. nume

tul, care a poruncit sa-1 lege 0 sa-1

bath: cu vine de boil. Dupa aceea l'a,
aruncat in temnita 0 scotendu-1 la-

pare a fi roman (4 Ianuarie).

r541, a poruncit sad bage intr'o cuqea,

9.

a. 60)

ucenic din Roma 0 s4 la lucrarea

URBAN Episcopul Macedonia, en

pace s'a gvir0t in 29 Noembre.

URSIHIE a fost pe timpul impratului Maximian din cetatea Sevendului Enid cel de sus, cu rangul
de Tribun. Fiind paril la imp5ratul
Maximian, l'a dat spre cereetare Eparhulul Aristid, de care fu ranit
cumplit pe spate 0 pe cOste eu vine
de boll. Inffiqurandn-i-se minele eu

0 sa,-1 spanzure sus. Apoi a porun-

eit tiranul sa evil faclii 0 O. pirIkea pre sfintul lira mila; ceea ce
au 0 gent papa ce i s'a topit car-

nea 0 a curs ea dna pe pamint

0 s'a amestecat cu Orina. Ast-felitrt
phtimind mucenicul, s'a umplut aerul
de mirzma, Tar sufletul OA s'a Ina-

tat la D-clet, spre a primi cununa

in 9 Martie.

`--se --,1,4---g

_or

044 4444
444 omev

V.
VACH mare martir. VeI Serghie.
VAHTISOIlj martir, s'a Ovirclit

.prin foc in 16 Mal.

YALE unul din cel patru-cleci de
martin din Sevaste (9 Martie).

VALENT unul din martini din

Cesarea Palestinei s'a Ovirqit in 16
Apriel.
VALENTIN martir. Ve(:).1 Pasicrat.
VALENTIN preot i martir. Sfintul Valentin preot al bisericel ro-

mane se consacr la serviciul martirilor, caril pAtimira pe timpul lui.

Claudiu II. Paganil II duseni inaintea Prefectulul, acesta dupg ce intrebuin p. tote mijlOcele spre a-I indupleca, porunci s i se tae capul

ceea ce s'a intimplat la 14 Febr.

270. Acest sfint martir se bucuf
de mare veneraiune in biserica Romana.
VALENTINA. Veq.1 Enata.

VALENTINA martir. V&A Teis.

VALERIAN. Vecll Tiburtie.
VALERIAN cnvios, a mArturisit

in Scitopole in 4 Mai.
VALERIAN martir, a mgrturisit
in Trapezunda. Vell Aquila.
VALERIAN martir, s'a gvirclit
in 13 Septembre.
VALERIAN martir din Roma s'a

VALERIE unul din eel 33 martin din Meletin (7 Noembre).

VALERIE martir, s'a svirqit in
23 Apriel.
VALERIE martir, s'a sviqit ou
Hrisaf in 25 Octombre.
VALERIN martir, s'a svigit in.
25 Octombre.

VALERIN martir, s'a s6vigit de

sabie in 29 Noembre.

VAPTOS care a muncit pre st.

Haralampie de sabie s'a svirqit in
10 Februarie.
VAR era pe timpul imp6ratu1ui
Maximian, de neam mare drept maritor, i stralucit; oqtindu-se in Egipet. Fiind qepte sfinti. in InchisOre

st. Var le purta de grij cu cele

trebuinclOse. Rvirqindu-se unul din
el, s'a pus sfintul in locul lui 0
mergend la guvernator cu ce1-1-alt1
fu bAtut cu toege i i se strujir cOs-

tele. Aflndu-se in acele munci cu

fabdare cinci ceasuri, a fost pironit
pe lemn i ast-fella q'a dat sufletul
in 19 Octombre.
VAR martir din Egipet, s'a s6virqit de sabie in 25 Octombre.
VARAHIE unul din cel 33 martin din Meletin (7 Noembre).
VAR IS martini. din Dacia, s'a s6-

s6virOt cu st. lust in 1 Iunie.

virqit prin foc in 26 Mania.

VALERIE until din eel patrulen martin din Sevaste (9 Martie).

nic cinstitul singe, care a curs din

VARIPSAVA hind de la un pus-

VARLAAMVARNAVA

costa Domnului Nostru lisus Christos, fgcea en dinsul lecuiri; pentru

aceea a fost ucis de necredinciosi,

iar odorul acela a r6mas en pazg

tot la ucenicul acela. S'a svirsit in
10 Septembre.

VARLAAll martir. St. Varlaam

nascut inteun sat langg Antiohia,
fu ocupat in tinereta. cu lucrgrile
vietei campenesti si le sfinti prin
practica virtutilor celor mai eroice,
pregatindu-se a primi cununa martiriului. Nu cunostea alta de cat invataturile Evangeliei, ceea ce nu-1

impedeca de a rusina mandria si

cruclimea stgpanitorilor lumei. Zelul

cu care marturisea numele lui Iisus
Christos il fgcu sa, fie arestat de pa-

gani. El fu incEs in temnitele Antiohiei si rgmase acolo mai mult timp.

Rugaciunele ce le aducea lui Dumnec,kg in simplitatea inimei sale li

atrasera. cele mai imbelsugate daruri

si-i indoi dorinta ce avea de a suferi pentru adevgr. Fiind condus innaintea judecgtorului, acesta-1 lua in
rIs pentru esteriorul si limba lui tgranesca; dar se minung pentru mgrinimia lul si statornicia cea nec15.titg. Nu scOse nici uu suspin si nu

se yang in crunta flagelatie ce o

suferi. Apoi Pali intins pe rOta unde
mai tOte Osele i-ag fost dislocate. In
mijlocul acestor chinuri era asa de
linistit si asa de vesel, ca s'ar fi

dis ca sta la o masa placutg sag pe

un tron. Judec6torul il ameninta cu
mOrtea si-i puse inainte Igncile si
sabiele manjite Inca de sangele mar-

tirilor. Varlaam se uitg linistit la

ele; blandetea, bunatatea 14 rusinara si turburara pre muncitori.
L'aii adus in inchisOre. Judecatorn1
vadendu-se invins de un Met taran,

841

sigurat. Scotend pre Varlaam din

InchisOre, Pali pus inaintea unui altar
untie erag egrbuni aprinsi pentru

ea sa, se ardg tgmaea destinatg jert-

fel. Dupg ce i-ati umplut mina on

tamae, i-aii pus'o pe foe. Se credea
ca de durere va scutura maim si tamale cadnd pe cgrbuni, s'ar fi putut dice ca a jertfit. Sfintul, care se
ingrozea chiar de umbra unei asemenea neleginiri si ca sg nu dea
cea mai mica smintlg, a lasat sg-I
arda mana taxa sa tremure macar.
La vederea unui curaj asa de mare,
deriderile paganior se schimbarg in
admirare. Dupg easel biruinta, ostasul lui Christos a fost chemat in
cerig, ca sg se bucure de slava meritatg. MOrtea lui fericita se intimpla
in prima persecutie a lui Diocletian.
VARLAAM cuvios, s'a savirsit

in 30 Mai.
VARNAVA Apostol (60). Sfintul

Varnava se numeste apostol de eel

dintgi parintl ai Bisericei si chiar
de st. Luca (act. XIV, 3), de si nu
era din numgrul celor doi-pre-dece
pre care-i alese Domnul nostru Is.

Chr. I s'a dat titlul acesta pentru

ca sfintul spirit l'a chemat in deosebi si pentru c a luat parte la
cele ce facura apostolii pentru sta-

bilirea crestinismului.
Era din semintia Levi, dar hascut

in insula Cipru, unde familia sa avea mosie. Se stie ea legea nu oprea

pre leviti sg alba un stabiliment si

avere afarg din targ.
Sfintul s'a numit la inceput lose
sag Iosif. Dupg ingltarea Domnului,
apostolii shimbara numele in acel de
Varnava, care insamng cum dice st.
Luca, Eul mngliereil A fost numit
ast-felit dice st. Chrisostom, din causa

auta sa nascocesca un alt fella de

schingiuire, ca sa rasbune pre deil

talentuIui sag neintrecut de a mangaia pre cei intristati. Ieronim (pee

sal, pre care-i credea batjocoriti prin

statornicia martirului. Alergg la nu

ca Varnavi insemng si Eul profetului

si c& meritg numele acesta fiind ca
nimene ea el nu se intrecea in profetii.

mijloc al anti mijloc i se pgru a-

842
ww

V A RNAVA

Green. spun & printil sT l'ati

tap' mai ales ca att lost pedepsiti

trimis de mic la Ierusalim, unde im-

vremelniceste cu mOrtea. Altil se tem

preuna cu st. Pavel urma la sena

lui Gamaleil si ca era unul din cel
dintal dm*/ nu principalul din cel
spte-deci de uceniel al lul Iisus
Christos. Avu fericirea prin urmare
sa asculte chiar din gura Mntuitorulul envintele vietel de veci.

Scriptura vorbeste de el pentru

prima Or l. in faptele apostolilor (IV,

36). Acolo se spune el ceia ce cre-

durl mai intai din Ierusalim trlai

in comun; eh acel caril aveati phminturi sail case le vindeat, lar pretul 11 puneal la picirele apostolilor,
ea 8 contribue la mnglerea celor
nenorocitl si s ptl urma lui Chris-

tos mai cu inlesnire avend o vitl

penitent./ si ingrijit. St. Varnava
este singurul, care se numeste cu acsta ocasie. Acsta vine de acolo,
pentru c averea sa era forte mare,
pi pte ca a fost eel dintli care a
dat exemplul unui dispret asa de mare

pentru averile pamintesti; exemplu

care de atunel a avut asa de multi
imitatorl si care indemna pre multi
crestini a practica dupii Mer sfatul
dat de Domnul omului bogat din Evangelie.

De altmintrelea putea off eine s'ail

vInd sah All pOstreze averea sa;

dar in cazul and se hotlaa

vinda spre a contribui la usurarea

sracilor, trebuia s'a declare solemn
c renuntl la ori ce avere temporal
spre a lua o vita mai perfecta; de
aceea vedem c Anania si Sapfira
all fost pedepsiti cu mOrte, pentru
cl s'afi pOstrat o parte din pretul
en care-0 vindusera bunurile lor; A-

s. nu fi murit nechiti i s fi fost

aruncati in lad. -nil invinovatesc
ch. s'at &neat fagaduinta fOcutO de
a till de bun*/ vole in saracie. Sfintul Chrisostom, st. Vasilie i st Isidor Pelusiotul observa dll D-del pedepsind pre elcatoril de jurAmint,

a volt sO, invete pre acei ce ar voi

ott imiteze; c dam/ pedpsa lui
Dumnedeil nu se vede in tot-duna,

pacOtosil nu trebue sa se falsea

eu nepedepsirea; c5, este o alta vita

unde vor suferi chinuri potrivite en

rhutatea i indaratnicia lor. Sfintul
Varnava insoti darul sll cu disposiiele cede mai perfecte. Zelul pi
pietatea sa 11 facura cel mai insemnat pintre credinciosi i lug parte
la guvernarea bisericel
St. Pavel, venind la. Ierusalim, trel
anl dupa convertirea sa, credinciosil
se temeah a-1 admite in adunarea lor
pentru c persecutase cu furie Biseries nOscendl.. St. Varnava care-1
cunostea in deosebi, ii infatisl st.
Petru i st. Iacob. Ast-feliti apostolii 11 primirO si a stat la Petru cincispre-dece dile. Patru sail cinel anl dup
aceea, predica unor discipull, care

se crede a fi Luciu de Cirene, Manahem si Simon supranumit Negrul,

avend un mare succes in Antiohia,

a fost vorba s trimeta in acel ores

pre unul mai superior, si care sa
fie investit precum se pare cu caracterul episcopal spre, a confirma
pre neofitl i spre a da o forma' bisericel celei nou. Alegerea apostoli-

lor 64u asupra sfintului Varnava.

Cind a ajuns in Antiohia, sim4i bucuria cea mai mare cu ocazia pro-

postolul nu le imputa alt ceva, cleat

ea ati mintit sfintului Duh, credend el.
amagese pre servitoril Domnulul. Cit

tui pre credinclosi la rivna i st/-

despre urmrile greselel lor fa. cu

eternitatea, sfintil printi nu se unese. Unil cred c in urma ruustelrel se vor fi cait i vor fi fost ler-

ruinta. El predica i adause numhrul

acelor ce credeati in lisus Christos.
Curend avu trebuint de un ajutor
pi st. Pavel fiind atunci la Tars, 11

gresului ce-1 acuse Evangelia i sfil-

VARNAVA

chema sa imparta cu el lucrul apostoliei la Antiohia. St. Pavel, plin de

zel, ii urma i petrecu impreuna Un
an, in care Dumne4eil bine-cuvinta
zelul celor doi apostoli. Biseriea din
Antiohia devenea din sli in sli mai
numenis; yi in orayul acesta oredincloil purtart mai intal numele
de cre;stini.
Scriptura numeyte pre st. Varnava
om bun; ceea ce insnana di era bland,
simplu i bine-factor, pios yi indu-

rat. Mai spune ca era pith de credinta adeca plin de acea virtute care
luminza spiritul asupra cunoytintei
adev&.urilor cereyti, trece in inima
yi insufieteyto tote actiunile sale, II
inspira o speranta vie 0 o lubire
arptre pentru Iisus Christos, Ii urnplea de curaj ,in mijlocul ostenelilor
sale, patrunslandu-1 de bucurie in
persecutiele cele mai violente. Seriitorul sacru mai slice ea sfintul Varnava era plin de Spiritul Sfint; ceea
ce insamna, c Duhul sfint poseda
tOta inima sa, ca-1 rastigni lumei si
deyertaciunilor, ca-1 scapa de mandrie i rsbunare, ca-I facea superior
dorintelor trupeyti si-1 facea sa despretulasca placerile yi -Vote poftele
lumeyti.

0 credinta aya de perfecta a fost

rasplatita prin puterea de a saviryi
minunile cele mai stralucite 0 pre-

rat in lipsa. St. Barnava yi st. Pavel

all fost insarcinati s calatorOse la
Ierusalim yi sll incredinteze banii
capilor bisericei de acolo. FOrnetea,
cum spune istoricul Iosif, a durat
patru ani.
Ion supranumit Illarcu s'a intors

cu Barnaba la Antiohia. EI eraa

rude, pentru ea era fiul Mariei sora

lui Varnava. Casa acestei sfinte femei servea de asil apostolilor pe
timpul persecutiei, i le procura un.
loc sigur yi potrivit pentru sviryirea sfintelor misteril. Biserica din
Antiohia deveni atunci fOrte inforitOre; ea avea pe langa eel dui apostoli, mai multi predic,ituri, inzestrati cu darul profetiel; i aceqtl
predicatori erail: Simon nu mit i Negrul, Lucie de Cirene, Man:flu-In fra-

tele lui Irod tetrarhul.

Aceyti meni sfinti serveali Dornnului, in post yi rugaeluiw, cand

Vise prin giiii unor

profetil s osebsca pre Paul ,,si
Varnava pentra lacrul la care a
fost hotting Cuvintul a osebi in-

Duhul sfint le

sOning a-i pune sa s6viryasca misterile, a-I lua de la ori ce ocupatie,

care n'are de obiect slava lui D-det.

In sensul acesta se vorbeyte de leviti 0 de st. Pavel, ca erail osebiq.

Lucrul la care destina St. Duh pre
cei doi apostoli, era convertirea nea-

gad pre Barnaba la apostolat. Se

pOte 4ice ca tta vita lui a fost

murilor.

nu martirit confine', pentru ca era in

tOte ilele exPus persecutiunilor yi
pericolelor pentru apararea Bisericei;
de aceea apostolii adunatl in sinod

cOsta

la Ierusalim 4iceaii ca St. Pavel 0

Barnava na dat vita pentru numele Dornnului Rms. (Act. XV, 26).

Cu bite acestea fennea pre care

profetul Agab o pre4isese, facu sa

se simtesca in Orient 0 mai ales

in Palestina. Credincioyil din Antiohia adunara o sum& insemnata spre

a ajuta pre fratil din Iudeea care e-

843

Tota biserica se ruga pentru alucrare insemnat yi sfintul

Barnaba ea 0 st. Pavel primira punerea manilor, ceremonie prin care
ei all fost sfintiti episcopi. A1il cred,
yi socotinta lor se pare mai probabill, ca eel doi sfintl erail deja episeopl i c impunerea manilor fu

un simplu nit, prin care li se dadu

misiune speciala a predica Evangelia popOrelor idololatre i I-ail pus

apostoll preste neamuri.
Pavel 0 Barnaba plecand din Antiohia luara yi pre IOn Mama cu et

844

VAR NA VA

si se duserk in Selencia, oras (lin

Siria, situat pe malnl mArei; de aid
se Imbareark pentru insula Cipru si
venira. la Sa lamina, unde predicark
pre Christos in sinagogeTe Iudeilor;
plecark apoi la Pafos oras din aceeasi insul, fkimos prin templul lul
Venus. Acolo se converti Sergiu Pavel, proconsul Roman. Sfintii apostoll se reimbarcarrt dupti.' aceea si
plutir5, spre

Perga Pamfilid. Ion

Marcu se despArti de ei in orasul

acesta si se intOrse la Ierusalim.
Ceea ce-1 determinrt a se intOrce acash ail fost ostenelile eklatoriei si
pericolele ce-i amenintati din partea
iudeilor si a p5.ganilor. St. Barnaba
simti mult durere pentru purtarea

nepotului sn.
Din Perga, Paul si Barnaba apuearl spre Antiohia Pisidiei; acolo
predicark in sinagogile iudeilor; dar
vq.end eg acestia se improtiveat sk-I
asculte, le-air spus c5, de Ore ce res-

ping harul ce li se oferk, ei se vor

duce la neamuri spre a le vesti cuvintele vietei vecinice, cum a poruncit Domnul prin profetil sgi. Iu-

gropa, el se scull% de odat si se

duse in cetate. A doua di p1ec5, cu
Barnaba la Derbe. Acolo predicar
cu mult zel si convertirk pre multi.
Cutrierark din noir orasele, de care

am vorbit, spre a intari in credintk

pre acei ce credura si a pune preotl in fie-care biserick. In sfirsit,
dupk' eglktoriele kr apostolice sosirk
la Antiohia Siriei, unde petrecurrt
mai mult timp en ucenicii, plini de
bucurie si multhmind 1111 Dumnedeti,

care incununase cu succes ostenelele lor.

Pe timpul sederei lor acolo se fadick faimOsa disputk pentrn observarea riturilor legei mosaice. Sfintul
Barnaba, de acord cu st. Pavel, se
opuser cator-va indei convertiV, ca-

rii cereal ea sk se supue cerimonielor legel vechi de si credeal in

Evangelie. Acst disput fu adusrt
la cunw,3tinta apostolilor, spre a cerceta cu tOtk luarea aminte si pentru
care se adunk sinodul din Ierusalim

in anul 51 de la Christos. In adunarea acsta St. Pavel si St. Barnaba, dupk ce ail dat grab.' de suc-

deii iritati ii alungark din oras. Sfintil

cesele minunate ale ostenelei lor

se duserk la Icona Metropola Iicaoniei, unde predicar cat-va timp.

Rutatea Iudeilor il obligark sk 'lag
de acolo, credend c vor fi ucisl eu
pietre. Se indreptark spre bistro.,
care era in aceeasl provincie. Idololatril acelei cetati, vedend pre st.
Paul el vindec5. pre un om, strigar
c5, ati venit cleii: in rnijlocul kr. Ei
numir pre unul Mercur pentru crt
el vorbea, iar pre Barnaba Jupiter,
ark indoial din causa exteriorului

pintre neamuri, au fost confirmati in

misiunea kr si &Isere.' crestinilor din
Siria o scrisbre sinodalk, care scutea

WI plin de gratil si majestate. Ei

se pregkteali a le educe jertfe, si
numal cu mare greutate ii impedecark cei doi sfinti. Dar ludeil rescular pre prtgani si-i infuriark Lisa
ea emir s-I ucidk eu pietre. Se credea

chiar ert St. Pavel a si murit; dar

venind fratil, negresit spre a-1 in-

pre crestinii eel noul convertitl de

observarile legale. Nimie nu dovedeste mai bine umilinta st. Varnava
ca acstk deferentk voluntar ce a-

vea in tot-duna pentru st. Pavel.

El a fost chemat mai intkila cunostinta

lui Iisus Christos; el trecea ea principalul dascAl al bisericei din Antiohia; el presintase pre st. Pavel
apostolilor, si cu tOte acestea il ceda
in tote ocasiunele onOrea de a cuvinta, cum si a fi eel dintki.. Sfintul Pavel din partea sa nu canto, a
se distinge decat prin zelul gir a
purta sarcina cea mai grea a apostolatului. Ei erati uniti prin legkturile dragostei. St. Pavel propuse st.

VA RNAVAVARSAVA

Varnava a cerceta bisericile intemelate in Asia. Varnava consin4i, dar

en conditie ca I6n Alarm, care se
afla in Antiohia, sit inrgA en el. St.
Pavel era de pArere BA nu-1 mai ia,
mai ales &A se arAtase asa de slab.
Cel dol apostoli se despArtirA, ca
Evangeliul sA ptA fi vestit in mai
multe locuri.
Ion Mann se schimbA eu totul din

ceea ce era, el deveni un model de

fermitate in IncercAri; meritg chiar
sit fie numrat pintre predicatorii
cei mai distinsi. St. Pavel, in epistola sa atm Coloseni, vorbeste de
el eu multA cinste; si in a doua epistol& &are Timotel (IV, 11), pe
care o scrise fiind inchis in Roma,
Insarcing pre ucenicul sfi ca sA aduel si pre Mil Marcu cu el, care

putea s servsca mult Domnului

in lucrarea Evangeliului. kin Alarm
s'a sfirsit cursa apostolicA la Biblis
in Fenicia.
Dup despartirea celor doi apos-

845

insula Cipru prin inv4Aturile, exemplele i minunile sfintului, venirti.

niste Judd din Siria i resculari in

contra-i persemele cele mai insemnate. DupA ce 1'91 chinuit cu tot
feliul de munci, Part ucis apoi cu
pietre. Reliquiele lui fura gasite in
Salamina. In sicriu era o evanghelie a st. Intel in limba ebraick care
a fost scrisA on mAna sfintulni, ea
fu tnimis imp6ratu1ui Zenon in 485
cum ne spune Suida i Teodoret St.

Pavel vorbeste de St. Barnaba c.

era In anul 56; iar St. Chrisostom
trAia prin anul 63. Se pare
ca a ajuris o vrista Inaintat.
4ice c

VARNAVA martir, s'a s6virsit is

31 Octombre.
VARSAVA. cuvios. Eugenie numit Abas de Oriental!, avas de Chaldeeni si pre care Sozomen ii numeste

Avnes prin conruptie, era ucenic al

marelui Antonio. Mergend prin Orient

Mareu, plecara in insula Cipru. Scrip-

intemeia lngrt Nisibe o mAniistire

numerOsa pe care o conduse el. El
esi din locurile cWrigarilor ce se r6spindisera in Persia, arA, in eare se
aflati multe mans-tiri prin vcul al

tura nu ne mai spune nimic de res-

IV, cum ne spune Teodoret, Var

tul vietei lui Barnaba. Teodoret (lice

et s'a intilnit cu Pavel si &A Pa trimis

Ebreul si alt." scriitori sirieni. In Sozomen se spune, ea calugarii aeeia

eraii ucenici Id" Abas; ca aee0ia

toll, Pavel se duse cu Sila prin Siria si Cilicia, iar Barnaba cu Din

la Corint impreuna cu Tit. Dorotel

si autorul Recundfterilor presupun
ea ar fi cAlAtorit la Roma. Orasul
Milan 1.1 onor6z 5.

ca patron. El se

Intemeiazit pe o veche traditie, sprijinita pe monumente, care se pare a

fi din vcul al patrulea si care spun
eit

sfintril predicA credi* in ora-

sul acesta si c. intemeig biserica de

acolo.

convertia Siria i cA prin predierile lor straluci lumina adev6ratei

credin0 pintre pers." si saracini.
Varsava, unul din aeesti predicator' .zelosi era avg. in Persia si avea
sub conducerea sa deee eAlugari, pre
care-i conducea cu grijg, in PA ile per-

fectiunei. IndatA a fost observat de

inimicii lift lisus Christos. Fiind a-

Dar oil eft de mare ar fi fost

restat la inceputul marei perseclitiuni

zelul St. Barnaba trebuia s lucreze

pentru sfintirea compatriotilor s61,
Pintre ei s'ati sfirsit vita prin martin Alexandru, calugsar din Cipru,
care scriea in secolul al s6se1ea a

a hi" Sapor. fu citat inaintea guvernaterului provinciei si aeuzat cA

voeste sa nimiesel in Persia religia
magilor. In acelasl timp shit arehtat
ei cei 4ece caluggri. Cu totii ati fost
pus.' in Are, i dusi in cetatea As
trahara, linga ruinele Persepolei, un.

dat o relatie de mOrtea sa. lath ce

qice el: Rspfindindu-se credinta in

846

VAR SEM EtVA RTO LOMEt

cu tote ca. magii urati idoli, ere'

multe secte de idololatrie in diferite
schingiuirele cele mai crude pentru laturi ale Persiel. Exemplul magulul
a-1 munci. Le sfarama genunchile, de care vorbiram, atinse fOrte viu
le tae pulpele i bratele. cOstele
familia sa, 0 se facu crectina. Sfintii
urechile; apoi Ii Ulu preste ochl
martini patimira in 3 Iunie, in anul
preste obraz. Insfer0t guvernatorul al treilea al marel persecutiuni a lul
veclendu-se invins de curajul lor se Sapor, in al trei-cleci qi treilea an
infurie 0-1 condamna 1-a mOrte. Mar- al domniel lui 0 342 de la Christos.
tiril se dusera cu bucurie la locul
VARSEMEt Episcopul Edesel, a
de osinda, cantand imne i psalmi stralucit prin faptele sale cele bune
intru slava Domnului. Erati incun- nu numal in Edesa, ci 0 in Fenicia,
juratl de o trupg de soldatl 0 de Egipet i Tebaida. Valentinian immuncitori. 0 multime de popor 11 peratul informandu-se c sfintul era
rivnitor dreptelor dogme, 1-a porunnrma.
Sfintul Ava cerea lui Dumne4eil cit mai intai s locuiasca in insula
mergend inaintea lui in cerifi, sufle- Aradului; dar afland c mergea la

de-0 avea reqedinta guvernatorul.

Judecatorul acesta neomenos nascoci

tele care ail fost incredintate ingri-

el mult popor, l'a trimis in exil la

jirei sale, yi rugacluuea mi fu au4ita.

Cand se incepu esecutarea, un mag,

o cetate egiptOna, numita Oxirinh;

dar ci acolo pre toti I-a pornit ves-

tare trecea cu femeea sa, cel doul

copil i mai multi servitori, se opri

titul seri nume. In sfircit a fost exilat intr'un pirg al barbarilor, ce

vclend poporul gramada. Se indesa

se afle. acolo. Se lice ca pan e. ast5.411

0 el 0 inaintze, ca s. vad cele

ce se petreceal Zarecte pre sfintul
ave., care se parea plin de bucurie,
eantand laudele Domnului 0 care
Ina de mana pre calugril sei spre
a-I da muncitorului. Dar oil care ar
fi fost motivele convertirei sale, ma-

gul se igen crectin de odata 0 se

simti forte doritor de a se uni

yi

el en vitejil ost* al lui Iisus Christos, pe care-1 vedea jerfindull viata

lor cu atata curaj. Se poem& deci

de pe cal, schimba haina cu servitorul care-I urma; apol apropiindu-se
de Varsava, ii ruga sa-1 primse a. in
numerul ucenicilor s1. Ava consimti
qi 1uandu-1 de mina dup al noulea
ii presint muncitorulul, care-1 tgro,

capul gra sal cunOsca. Varsava, ta-

sta patul sea la Arad, avend mare

cinste; cad bolnavil culcandu-se pe
densul cu credin ta. se tamaduese.Deel
facend mai multe minuni, s'a dus

catre Domnul in 15 Octombre.

VARSEM cu dol frati al sei, de

sabie s'a sevircit in 24 Ianuarie.
VARS13 Episcopul Damasculul en

pace s'a sevir0t in 28 Februarie.

VARTOLOMEt Apostol (71). Vartolomea este un nume patroniinic care
vra s5. .ic fiul lui Tolomet sall Tol-

mai. Multl interpretl cred ca este

acelac cu Natanael, naseut in Cana
Galileel, legiuitor, unul din cei cepte4eci ci dol de apostoli, care fu adus
la Iisus Christos de sfintul Filip, si

pre carele insuci Mantuitorul il lauda. pentru nevinovatia ci curatenia

tag tuturor martirilor acestora fu decapitat col din urma. Corpurile aces-tor doi-spre-4ece sfinti all fost Pante
prade animalelor selbatice i pasarilor. Dar capetele lor all fost aduse
'in cetate i all fost atarnate in tem-

inimel.

plul Mahitis sail Venus; pentru ea,

st. IOn ice c Filip c Natanail all

Sfintul [On nu nume0e pintre apostoli pre Vartolomet; dar nu se

afla nici numele lui Natanael in eel
trel evanghe1i0i: El unesc de regula
numele lui Filip en Vartolomeil; Ian

VARVAR

venit la lisus. Se vede c5. st. Natanail era cu cel-l-alti apostoli, and
Mfintuitorul s'a ardtat la marea Galileei dupd invierea sa; qi dacd n'ar
fi fost num5rat intre cei-l-alti, de ce
nu s'a propus el s ocupe locul MI
Iuda ?

St. Vartolomed a fost impreund

nu cei-l-altl apostoli, martor al glo-

risei invieri 0 al faptelor mai insemnate ale lui Iisus pe pdmint. El

se numeqte pintre ucenicil adunatl
la rugAciune &ilia% inltare. Sfintul

Duh l'a umplut de zel, de dragoste

0 de tote virtutile, fiind pregdtit
peutru primirea lui. Investit ea 0
cei-l-alti apostoll, de o putere supra-

naturald, nu mai gindea altd-ceva,

de cat sd facd cunoscut pre lisus
Christos 0 s pOrte numele sed pind
la margenile lumei.
Sfintul Vartolomei pregdtindu-se
-pentru apostolat, duse evangelia in
laturile cele mai barbare ale Orientului. Pdtrunse pink' la margenile
India!, precum ne spune Ensebid 0

altl scriitorl vechi. Prin Indil inteleg scriitorii une-ori Arabia qi Per-

847

atltea locuri ce le umblard 0 atdtea

Vari ce le encerird lui Christos, ne
cuprinde mirarea. Dar minunfindu-ne

de zelul 0 ostenelile lor, trebue id

ne ruqindm, glndindu-ne la lenevirea
0 nesimtirea nOstra, no!, earl nu facern nimic spre a mitri imperatia lui
Dumnecled nici pentru curatirea sufletelor nOstre. Nu din lipsa ajutoru-

lui mai inalt nu lubim pre aprOpele

nu ne rugdm, nu priveghem, nu postim 0 nu ne pocrtim. TOte acestea
yin din rdeOla 0 nepdsarea nOstrd.
Apostolii caril Snead 0 sufereat atitea pentru DumneWi, se privead
ca slug! netrebnice; ostenelile lor nu
le hagaii in samd; se &dead numai
la datoriele lor cdtre D-c,led.
St. Vartolomet venind din Armenia mare spre a predica credinta la
un popor ineardtnic alipit de superstitiele idololatriel, primi cununa martiriului acolo. Istoricii greet modern!

4ic c a fost condamnat ea fie restignit de guvrenatorul Albanopolei.

Altil cred el a fost jupuit de viu;

ceea ce nu esclude restignirea. Aceste

done chinuri se intrebuintad in Egi-

sia, dar 0 India propriu 4is5.; in

adever, el vorbesc de brahmanii a-

pet 0 la Perql; Armenii ad putut

cestei tlri qtiuti de tOtd lumea pentru filosofia lor 0 pentru misterele
superstitiOse. In Eusebie se citeqte

aceea.

a Panten fiind in Indil, pe la inceputul vcului al treilea, a gdsit acolo urine de cre0inism 0 c5. i s'a
ardtat o copie de pe Evangeliul st.
Matel in ebreeqte, ce a fost dusd a-

colo de st. Vartolomed clad a semanat acolo credinta. St. Apostol se

IntOrse spre t5rile situate la Nord-

Vestul Asiel 0 intfilni pre st. Filip

la Ierapole in Frigia. De aid se

duse in Licaonia, unde st. Chrisostorn asigurd cd inv5ta, popOrele in
religia cre$ind. Dar nu se qtie numele -prior unde a predicat el.
Mid ne gfindim la inchisorile, la
primejdiele la care se espuseri, la

s5. imprumute de la aceqtia, barbaria

Teodor Cetetul spune cd 1mp5ra-

tul Anastasie zidind in 508 oraqul

Duras in Mesopotania, l'a imbogAtit
cu reliquiele st. Vartolomed. Anastasie bibliotecariul ne spune cd in 809

ad fost transportate de la Lipari la

Beuevent 0 de acolo la Roma in

983, unde se afid qi astd-cli intfun
monument de porfir, aqezat in bise-

rica din insula Tibru, ce Orel numele sed. Serbarea bit se face la 11
Iunie.

VARVAR rnartir, s'a sevir0t de

sabie in 6 Mai.
VARVAR martir, s'a sevir0t de
sabie in 14 Mai.
VARVAR cuvios, izvoritor de mir

s'a sevir0t cu pace in 15 Mai.

848

VARVARAVASILIE

VARVARA mare martirt. Sfinta

Varvara se cinsteste de o potrivii
de ttt, biserica crestint; dar asupra
vietei sale nu se stie nimic sigur
si deosebitele acte ce s'at publicat
asupra vie0i sale mai mult at intunecat istoria sa. Trebue st se dea
preferin0 acelor, care spun et a fost
ucenica miff Origen si a primit mar-

tiriul in Nicomidia sub domnia lui

Maximin I, care porni a sesea persecu%ie generalt in 235. Asemenea
priveste ca mai exacte si mai sincere pre acele ce se afit in Meta-

ducend la Dumne4t, i tmtduind

bole i alte minuni sevirsind s'a mu-

tat cAtre Domnul intru adanci betrinete in 10 Octombre.

VASILEVS unul din Episcopil tri-

mist in Herson, s'a sevirsit in

Martie.

VASILID. Ve4i yotamiana.

VASILID martir, s a sevirsit prin

ttere in 20 Ianuarie,
VASILID unul din cel 10 martirl din Creta s'a sevirsit in 23 Decembre.

frast i Montbritius. Acolo se spune

VASILIE cel mare (379). Sfintul

Vasilie dintr'o familie, ce numera un

Egipet, sub domnia lul Galerie, pe

la anul 306. Acesta se uneste si cu

sarea metropola Capadociei, pe la anul 329. Parintil si ere" ntscuVi tot

menologiul Imperatului Vasilie I cu

sinaxarul Grecilor. Era o veche ma-

acolo. Dupre tata inst stramosil sel

nfistire langa Edesa care purta nu-

cel

mare stimt.
Sfintul Vasilie i sfinta Emilia,
de care Dumneclet se servi spre a
da lumel pre st. arhiepiscop din Cesarea, se distinsera pnin practica tuturor virtutilor crestinesti. Dumne-

septe-4eci discipuli al MAntuitorului.

clet bine-cuvintt ctstoria lor cu nay-

a st. Barba suferi la Eliopole in

mele sfintel.
VARSIMEU Episcopul Edesei. Acest sfint, numit de Sirieni Varsa-

umas, fu al treilea episcop al Ede-

sel de la st. Tadet, unul din

Zelul set de a predica credin0 la

inchinatorii de idoll 11 perdu vita.
Presidontul Lysias 11 condamnt la
mOrte in 114, sub domnia Imperatului Traian, care dupt ce trecuse
Eufratul cuceri Mesopotamia. Se face

amintire de el in clitia de 36 Ianuarie in Menologiu.

VAS martir, find btgat intr'o
grOpt i ttindu-i-se mamele si totrupul mAceltrindu-se, cu adeverat

vas al st. Duh s'a ftcut in 20 Ia-

nuarie.

VASrAN era din restrit din SiHa. In clilele imperatului Marchian

a venit n Constantinopole i attta
a strlucit cu faptele i cu minupile, c imperatul a zidit o biserica
pe numele lui. Numerul ucenicilor
lul s'a inmultit pint la trel sute,

pintre cul era si cuviOsa Matrona.

Deci trAind ast-fellt si pre mulVi a-

sir de eroi celebri, se nascu la Ce-

erail din Pont, bucurAndu-se acolo de

tere a (,lece fit din care trtira none

si toVi se distinsert prin
cel ce remasera in lume,

sfi*nie;
ice st.

Grigorie de Nazianz, se pare et nu

cedart in pietate acelor ce imbrt.tisart starea de feciorie, spre a se

jertfi mai bine serviciului lui D4eii.
Sfinta Macrina era mai mare cleat toti

copii; ea ajuta pre mama sa in educaVia fraOlor i surorilor sale si

impreunt cu ea lucra spre a le inspira frica de D-cleti, Erat patru MeV
Vasilie, Naveratie, Grigorie de Nisa
si Petru al Sevastiel.

Sfinta Emilia datori rugAciunilor

sale nasterea fiului set Vasilie; dar
abea a venit in lume i umplu de
jale familia. El fu atacat de o Ma
periculOst, pre care medicil o decla-

rart de incurabilt. Snttatea o datori numal rugaciunelor ce se faceat

VA SILIE

849

pentru dinsul, cum ne spune fratele

degan0 anti* care a fgcut asa de

sg Grigorie.
Din copilgrie a fost trimis la mgtusa sa Macrina, care trgia Panel
Neocesarea, in Pont; acolo invgfa el

celebri pre bunil scriitorl al Greciel.

primele leqiuni de virtute. Inca

n'am ultat, cpcea el, impresiunile puternice ce fgcur g. asupra fragedului
meg suflet, cuvintele i exemplele

acestei sfinte femel". Taal sgg care

petrecu o mare parte din vitg. in

Pont, si care era podaa acestel provincil atgt prin pietate, cat i prin

Sfintul Vasilie sosi la Atena in

anul 352. Acolo gag pre st. Grigorie
de Nazianz, eu care formase la Cesarea leggtura cea mai intimg. Acesta
eunoscnd.obicelurile Atenienilor dada
sfaturi intelepte amicului stI i dis-

puse pre toVi a-1 primi bine. Gravitatea ml Vasilie unitg cu ideea ce-O
formase de el, il scuti de tratamentul rgil la care erag espusi cel noui

eloqueMa sa, se insarcing singur a-1

invgta primele elemente de literatura;
ceea ce facu pang, la mrte, care se

veniti din partea acelor ce urmaii

'collie publice. Amicitia celor doul
sfinti era deosebita de a altor tineri,
care era intemelata adesa pe interes

intampla indatg dupg nasterea st.

sag dragostea de placeri. El se Tubeali

Petru al Sevastiel. Tingrul Vasile fu

trimes la Cesarea, unde stiintele erart
in flOre; prin repegiunea progreselor
se distinse curind de colegil sgi, lar
prin regularitatea i zelul egg 'si atrase admiratia tuturor celor ce-I cu-

pentru ca se stimag si se respectaii

unul pre altul. De altmintrelea era
intre ei o minunata conformitate de
inclingri i o dorintg egalg pentru
virtute si stiinfa. Nu e de mirare

nosteag.

Cel mai iscusiti dascgli din Cesa-

rea ne mai avend ce st-1 invete, p-

rinii l'at

trimis la Constantinopole,
uncle Libanius vinea lectiuni publice
de ritorick in aplausul multimel. Acest mare dascgl Oiu sg. distingg. pre
Vasilie din multimea ucenicilor sgi;

el nu putea sg. admire indestul cele

mai fericite dispositiuni pentru stiintg, unite cu o inodestie rar i o
virtute extraordinarg. In epistolele
sale spune, ca se sinitea rgpit ori de
cate orl audea pre Vasilie vorbind
in public. De atunci intretinea cu el
convorbiri prin scrisori, i cunoscend
meritele sale, nu inceta a-i da semne

de cea mai mare stimg si

adincg.

veneratiune. De la Constantinopole
Vasilie se duse 1a Atena en scop de
a capata alte cunostinti. Orasul acesta a fost privit tot-d6una ca templul muselor, de la Pericle, care a
scos Grecia din barbaric. Din tOte
parOle alergail acolo spre a se deprinde cu curgOnia limbeI i acea

ca ei ere' mai pre sus de invidie,

nergbdare si alte patimi, care turburg linistea sufletelor ordinare. Sco-

pul lor era de a se consacra numal

serviciului lui Dumnedeil; si spre a
ajunge la acest mare scop se foloslag de tote ocasiunile spre a se insuflqi si a se ajuta anal pre altul,
dar pentru ca se pot furisa abuzuri
chiar si in prietenia cea mai curatg,
se paziag sg. nu cadg in cursele vrajmasuluT. El se rugail necontenit pi
se nevolaii cu omorirea trupulnl si
a poftelor.

Judea/Au-I dupg gravitatea partgrel kr al fi creclut ca sunt ingeri.

Avend necontenitg. privighere asupra

kr, gasiati in amic4ia kr mare mangaere i nenunagrate mijlOce spre a

se intrece in practica binelul. Traiah
impreurca i aveag o masg. comung.
Unirea kr nu era nici odat g. intreruptg prin deosebirea socotintelor si
se panel cg. ag numai o vointa. Nu
era vorba de proprietate la el% In
Vote faptele lor n'aveali altg in vedere, de cat slava lui Dumnedet;
54

850

VASILIE

aid se concentrat tote ostenelile, studiele, privegherile,

ajuniirile 0 in

genere intrebuintarea tuturor facultatilor spirituale. Dar in zadar s'ar

fi ostenit ei a 'Astra cuatia moravurilor, dace, n'ar fi inlturat prie-

0 deqartI parada de vorbe nu se

impaca on acea nobilg simplicitate cuvenita demnitiitel adevOrurilor sfinte,
care se sOdellte in sfintitii scriitori

0 care face eloquenta lor infinit su-

teniele rele. N'aveati nici o legiiturg."

perioriOrll acelei ce se observii. In operile cele mai fine ale anticittei

cu studentii ce se arrital grosolani,

neru0nati i despretuitori pentau religie; noi ne duceam numai la eel
blancli i regulatl de carine puteam
folosi. Eram bine incredintati ca ar
fi fost o ilusie a se amesteca cu eel
piicatoa spre a-i converti, i ci trebuia sa ne pazim bine sll nu ne comunice otrava". (Greg. Naz. or. 20)

pagane; dar acOstO simplicitate nu

esclude mci nobleta cugetarilor, nici
frumuseta stilului, niel farmecul dictiuna, de care p6te fi propriu ori ce
subject. St. Crigorie Nazianzanul
all parinti all dovedit prin exemplele lor, ca de0 adevOrurile Dumne4eesit1 nu trebne s fie predicate

Maxima acOsta n'ar trebui s. iad

din mintea tinerilor.
Cuno0eam numai dong strade; ma
care ducea la biserica 0 la sfintitii
servitori, ce sOvirqati sfintele table
si nutreat turma lui Christos cu panea vietel; alta care ducea la scOlele
publice i acei ce ne Inv 6011 qtiintele. LOsam altora pre acele ce duceati la teatru, la spectacole qi locuri
de desfranare. Tr Oba nOstril era mai
ales sfintenia; unicul nostru scop era

de a fi numiti cre0ini 10 a fi in adevOr ; in aceea sta Ara gloria nOstrii".

St. Vasilie se film fOrte iscusit in

cuno0inta diferitelor parti ale liteturd. El citiea ca acOstO cunoqtintil
contribue mult a intinde :facultatile
suftete01 0 este absolut necesara acelor ce voesc d se distingg in vre
o tiinVa, mai ales in arta oratoric,
care era in mare stima la Greci hi
la Romani. Avand de scop a servi

cu cuvinte atrglitdre ale lnfelepclund lamesti, totu0 cuvintgretif se

pot folosi de eloquenta. S'ar putea (lice

ca acei predicatori, carii n'aO nici

un plan in cuvinttirile lor, degradeza
inalta functiune cu care aunt insarcinati, necinstesc pre Dumne4et, ale
carui cuvinte vestesc, 'Intunec cuvintul sfint, pentru care vor da sama.

Trebue dar ca acei insarcinati en

povata sufletelor sll1i pue tOte silintele, ca sa fie capabili a predica
Evanghelia cu acel ton demn, potrivit en importanta acestei sarcine, cea
d'intai i cea mai neapgrat din tate
cele impuse pastorului, de care depinde mantuirea sufletelor incredin-

tate 'Astoria lui. De aceea st. Vasilie

i st. Grigorie se dedara la stu-

diul eloquenta, 0 se silira a forma

stilul lor, dupg, modelele cele mai
buns.

Sfintul Vasil ie se distinse.in filosofie, in poesie i in alto parti ale

literaturei. Citind cn luare aminte

biserica, se nevoiail amandoi in adevgrata eloquentO. Despretul ce-1 artail Pfirintii cite odata pentru arta
oratorica, cade numal asupra acelor
ornamente cautate 0 de prisos, care

scrierile sale 0 mai ales Cartea despre creafiune intibilatil Exaimeron,

vom vedea ca avea asupra istoriei

&dila urechea, dar in predica ser-

cat Aristot, cu tOte ca acesta avea

vesc a injosi sublimitatea misterelor

nOstre qi a dror efect ordinar este

de a ne abate de la scopul pentru
care aceste misterii ail fost descoperite.

naturale cuno0inti mai intinse de

la indemana comorile lui Alexandrn.

Cuno0ea aqa de bine dialectica

arta de a lega consequentele cu principiile, ca nimenea nu se putea im-

VASILIE

85i

protivi rationamentelor sale; eraii aqa

zianz 11 intgreat in hotgrirea lui.

de bine inlgutuite, eg era mai lesne

Represintandu-i folOsele sgrgeiei de

a le0 dintr'un labirint de cat din

ele. Se ocupg cu geometria, medicina
alte tiini, fiind incredintat, eg

fgrg acestea nu se pate distinge cine-va; dar despretuia ori ce era ne-

folositor unui om destinat pentru

apgrarea i gloria religiunei. Terminfind cursul invktgturilor preggtitOre

se puse a medita Scriptura, acel isvor nesecat de sentimente ci de onnoctinti, care inaltg pre om la cerit.
Citea en mult g. sirguintg operile sfin-

tilor pgrinti. Prin aceste mijlce a-'

dung o comOrk, de ctiinti 0 se in-

bung voe, facurg sg. se naseg in el

despretul unei slave peritOre 0-I inspirarg o dorintg ardgtOre de a tinde
la perfectiune. Vasilie, dupg sfatul
kr, impgrti sgracilor mare parte din
averea sa si asemenea unui om ce se
deqtOptii din letargie incepu a vedea
lumina intelepclunei cere0I 0 a siniti
tot abizul lucrurilor create. Ast-feliii
se dgdu la nevointele pocgintei, imbeaticand starea monahalg. Libanius

a fost on deosebire m4cat de atgta

dispret pentru lume; ci nu putea indestul admira mgrimea spiritului skk.

vrednici a contribui inult la inaintarea

Dupg retragerea sa, el trgi numai

pietei sufletecti.
Vasilie fu privit la Atena ea un

pentru Dumne4et. Incredintat cg, numele de cgluggr ar servi numai spre

condamnarea sa, dacg n'ar indeplini

oracol pre care trebula sg-1 consulte

asupra stiintelor divine ci umane.
Studentii i profesoril avnd mare
stimg pentru meritul sefi, '51 puserg,
tote silinele sg-1 retie la ei; dar n'afi

putut izhuti; Vasilie credea cg este

dator patriei sale cu talentele ce I-a
dat Dumneclek. Lgsgnd dar pre scum-

pul sek Grigorie la Atena, plea in

anul 355, spre Cesarea Capadociei
eu tOte cg. era incg, tIner, deschise
o ccOlg de retorieg. Amicil ii indemgi

nal sa facii parte din baroii; ekci

prin aceste (long &Ai oratorii si persOnele distinse se puteat face cunoscuti si se :perfectionaii In eloquentg.
Dar filosofia ridicase pre Vasilie mai
pre sus de oni ce ambitie i simtea

un despret pentru locurile distinse

si folOsele ce i le-ar fi dat lumea.
El ducea o vietg fOrte :regulatg, ocupgndu-se a &ante numai impkrgtia
lui Dumnedek; dar primirea ce i se

gen in tara sa, unitg cu laudele ce

le primea din tOte partile, 11 espunea

la ispita slavel decarte. Indata ce

zgri pericolul, 11 cuprinse grOza si

se hotari a se lepgda de lume spre

a se feri de prk'pastie. Sfinta Macrina sora sa i st. Grigorie de Na-

indatoririle sthrei sale, in anul 357

calgtori in Siria, Mesopotamia 0 Egipet. Scopul sga era de a vedea pre
cgluggrii ci eremitii ce boculail pe
acolo ca sg aibg cunoctintg de datoriele stgrei sale. Vgdend pre acei
pusnici el se folosi fOrte mult. Exemplele ci invgtaturile lor 11 intgrirg

in hotgrirea sa. El ne spune (Ep.

204), cg in bite eglgtoriele lui alegea de conducgtori numal pre cei cu
bunk credintg.
In 358 s'a intors in Capadocia.
Diana' episcopul care-1 botezase, 11
hirotesi lector. Abest arhiereii se tinea de invktktura bisericei; dar avu
imprudenta a se uni eu Arienii la
Antiohia in 341, la Filipopole in

347, ci la Rimini in 359, subscrise

decretul prin care se omitea cuvintul
deaflinfd. TOte aceste imprejufgri,
cauzaii o vie durere lul Vasilie care
respecta pre episcopul sell, observgnd
la el multe calitgti frumOse; dar indatorirea de a pgzi unitatea in credintg
lucra asupra lul 0 mai puternio ea ori
care alt motiv 0 se despgrti de impgr-

facirea eu el, mai ales dup g. ce a

sub-scris decretul de la Rimini.

852

VASILIE

Sfintul parasi Capadocia in 358

bim i parinVi vechl qic, c sunt de

0 se retrase in Pont, alegend de o data mai posteriOra.

locuinta casa matuyei sale, care era
pe malul riuluI Iris. Emilia muma
sa i Mhcrina sora sa, intemelasera
acolo o manastire, care era condusa
de Macrina. Vasilie infiinta una de
barbati peste rill i o conduse patru

Vasilie se urata in destul in operile sale; dar trebue a-1 represinta

in retragerea sa, spre a nu lipsi

virtutea sa de omagiele ce i se datoresc; de altmintrelea el a servit in

tot duna de model acelor ce doreati

aiba o vita mai inalta. Purta

ani, adeca pang in anul 362, cand

ea

rasa in locul sell pre frate-sii Petru

al Sevastiel. La yOpte sat opt stadil
de manastirea st. Macrina, era o biserica a st. Patru-4eci de Mucenici,
impodobita eu multe reliquii ale acelor fericiti ostayi al lui Christos
pi destul de renumita In scrierile st.
Vasilie i amicii sg. Biserica acsta
era aprOpe de Neocesarea. Afar& de
manilstirea de care am vorbit st. Vasilie maI intemela yi altele, atat de

numal o haina yi o mantie, se culca

pe eeva tare, priveghea cite odata
nopti intregi yi nu se ducea la bae,
ceea ce era greu in acele locuri caldurse. Se acoperea nOptea cu un

barbati cat yi de femel, in diferite

parti ale Pontului. Adesea le inspects
chlar i &and era episcop. Iar pentru
invqatura lor compuse operile sale
ascetice, in deosebi regulele sale marl
{4; mid". El da preferint chinovielor
ca o stare mai sigura. Adesea spune
ca

un calugar trebue s

descopere

superiorului tainele suiletului s5U si

sa se supue ho4-arifilor sale. In acelay timp prescrie ospitalitatea catre
streinI i opreyte a li se servi bucate

alese; ceea ce ar fi tot una, ca

yi

cum calugarit y'ar schimba haina sa-I

primsca. 0 viVa aspra ye va scapa
de visite nefolositOre i va departa

de la voi persOne cu spiritul lumei.

Masa vOstra trebue sa predice sobrietate chiar streinilor. Enumera orele canonice i arata folosul boy.
Prin cea &Mai, jertfim lui Dumnelett primitiele engetarilor nOstre, ne
imbog4im sufletul cu gandiri eviaviOse yi acea bucurie, care eseita

in noi cugetarea eatre Dumne4et.

A.,sectiimintele monaliale, care pOrta

numele st. Vasilie se deosebesc in

mare parte de regulele de care vor-

sac pe care-I lasa diva sa nu se arate 6menilor.

Se deprinse a suferi frigul ce vine
cate odata pe acolo. Manca odata pe
4i pane 0 ap 5. yi ceva legume, dar
aya de putin, c5. se putea 4ice, ca
trileyte Ara sh manance. St. Grigorie

de Nisa compara abstinenta sa cu

postul lui The, yi era aya de slab ea
se parea abea insufletit. Aiurea dice

ca era lipsit de avere, de came 0

chlar de sange. De altmintrelea Vasilie ne spune singur, c trata corpul

sgA ea pe un sclav, gata a se revolta, daca nu-1 va .inea in frit.

Din epistolele sale se vede, ca era
suims la infirmitati dese i chiar continue. Inteo scrisOre spune ca atunci
cand se simtea mai bine, era mai

slab de cat acel bolnavi cu care nu

maI are ce face doctorul.
Era aya de umilit, in cat ar fi dorit
sa se ingOpe aya dicend in singuratate 0 sa tralasca neytiut de Omeni.
Cu tote acestea singurritatea nu-I intrista; era aya de bland 0 rabdator,

in cat putea sa intimpine ori ce eventualitate.

Pe timpul unei fOmete, care se ivi

pe la anul 359 vindu tot ce avea

spre a ajuta pre eel lipsiI. El voi
sa traiasca sarac i nimic nu-1 impedeca de la hotarirea lui, pentru ea
sa pOta trece mai cu inlesnire marea cea furtunOsti a vietei.

Se silea

VASILIE

a imita i chiar a intrece pre pusnicii din Siria i Egipet. Un kern

il mahnea, ca nu avea pe linga sine
pre amicul sti G-rigorie. El ii descrie placerile vietei singuratice si-i
arata folOsele, 4icend c un calugar
este necontenit in rugaciune qi care-0

sfinte0e lucrul minilor prin o unire

853

buna contra celor doi prieteni. Dar

peri in anul 363.

Episcopul Diana' *lend bolnav,
trimise dupa Vasilie aratind, ca el

se tine de credinta niceeana i c. a

sub-scris hotarirea de la Rimini, fail
sa-0 dea sama de insemnatatea cuvintului.
Dup mOrtea lul Dianet se alese

continua eu Dumnecleti, mai ales prin

cntarea psalmilor; un om a carui
inima este tot d6una inaltata la

Eusebifi, care hirotoni pre st. Vasilie,

care cu mare greutate primi preotia.

Dumneleil 0 care are de object a-0

Vasilie se puse pe lucru inflintind

impodobi sufletul de virtutl prin me-

manastiri de ambele sexe i inv6tand

poporul. Dar invidia mijlocind, a fost
alungat de episcopul sii. Poporul
din Cesarea i multi episcopi se declarara in contra lui Eusebiu si

ditarea sfintel scripturi. El lice, ca

caluggrul trebue sil, manince odata
pe

ii pine 0 apa; somnul sa nu

treca peste mezul noptei i sculindu-se sa se rOge pima la cliva. In epistola acOsta sfintul se descrie sin gur.

St. Grigorie Naziazanul se duse in

Pont. lnchiO amindoi intr'o coliba

duceati o viata forte aspra. Amindoi

cultivati o gradinita en un pamiut

sarao. Grigorie flind chemat, regreta
liniqtea j fericirea de a canto. psalmii cu Vasilie, veghind in rugaclune
si inaltinduil sufletele la ceriii, ostenindu-qi trupul en lucrul minelor,
&grand lemne, taind platra, plantind
arbori i facend canale, etc. Ei aveaii ore regulate pentru studiul sfin-

tei Scripturi. In 362 Vasilie se intOrse in Cesarea Capadociei.

Imp6iatu1 Lilian, care-I cuno0ea

condamnara purtarea sa. Sfintul resimti o mare bucurie, vqindu-se in

libertate; eqi in taing din cetate si
se IntOrse in Pont, an. 363. Pe cind
se afla aid, imperiul roman era agi-

tat de mai multe revolutii. Iovian

muri in Februarie, anul 364, 0 pe
tron se sui Valentinian. Acesta numi
pre fratele sai Valens in Orient,
care amagit de Eudoxie al Constan-

tinopold 0 de Euzoius al Antiohiel

se declara protector Arianismului.
In 366 calatori la Cesarea, spre a
da biserica de acolo pe mina ereticilor. Vasilie ft chemat de episcopul
Eusebiu. Vecrend pericolul ce ame-

ninta biserica sa, alerga in ajutorul

de la Atena, 11 invita la curte. El

insa r6spunse, ea nu 'Hite merge.

ei. El arata atita zel i prudenta,

el Arienii fura obligai, dupa multe

Pentru ac6sta Inuian &luta sali r6sbune, ins amina acOsta pang' dupa
intOrcerea din expeditia in contra
Per0lor i scHse a doua ora sfintului, aratandu-1 c. pastriza aceeaqi
amicitie, care o aveat in qcOlft, dar

incercari nefolositOre s renunte la

pretentiele kr. Cuvintarile ce le pronunta intari poporul in credinta,

ferindu-1 de veninul eresiel 0 indemnindu-i a practica inv6taturi1e

evAngheliei. Cu incetul reu0 a ina-

s-I trimita o mie de livre de aur.

du0 gminta discordiei. Pe timpul

Sfintul r6spunse ca nu are de unde sa

unei fOmete indulci nevoile saracilor

procure o suma aa de mare 04 sfa-

dispunind pre cei bogatl la milostenie. El le spala piclOrele, ii punea

tueqte a parasi calea ce a lunt contra

bisericei, ea s nu atraga asupra-1 mania mai. Dumne;leii. Imp6ratul fu atins

de acest refuz i jura ca-0 va ri5s-

la masa 0 le impartia singur provisiele neeesare. Acsta fact pre Eusebiu sa-1 stimeze fOrte mult. Dupa

854

VASIL1E

mrtea sa intamplata pe la mijlocul

anului 370, Vasile fu ales (ca succesor. Noutatea acestel alegeri pricinui o satisfacere mare st. Atanasie.
Demnitatea acsta facu s stralucsel
0 mai mult virtutile sfintulul; se
parea c5 voe,te a se intrece pre sine;

el care mai inainte intrecuse pre

altil. Sra i diminta prediea, chiar
in dilele de lucru. Cu totil alergati

sa auda cuvintarile sale, seto0 de

mai multa resistenta. Trimise mai

inainte pre Modest en ordin de a
sili pre Vasilie sti comunice cu arienii. Prefectul eit pre Arhiepiscop
sa se presinte lul. Vasile se presinta
en fata vesela qi fruntea senina. Mo-

dest il primi cu einste

li-1 indemna

sa asculte de cuvintele irnperatului.

Dar neisbutind cu blindete, dise cu

un ton plin de mink. Credi e te

incat Ii sileat srt vorbscl, cu tote

vel improtivi vointel unui imperat

aqa de mare, caruia se supune .011
lumea ? Nu te temi tu vedendu-ne

puterile sale erati sliibite de bole.

inarma.ti ? Vasilie. Pang, unde se in-

cuvintul lui. Dumnedeti aqa de mult

ca,

Volti face ca mama care de 0

nu mal are lapte, totu0 pune tita
in gura copilulul, sa nu plangti".
Introduse mai multe obiceiuri, ce le
observase prin Siria i Egipet, mai
ales obieelnl de a se aduna diminOta
la biserick spre a se ruga in comun

0 a canta psalmil inainte de Asa;

ritul sOrelul. Mare parte din eel ce.

se adunau varsati 0rOe de lacrimi
aratati cele mai vii semne de cainta.
Venind o mare seceta asupra provinciei, st. Vasilie se ruga A. inceteze btaia i ruggclunile sale au fost
audite. Niel un episcop nu avea mal
mare dragoste pentru saracl. El intemeig, la Cesarea Un spital numit
Vasiliade dupa numele fundatorulul,

care mergea adesea sa mangae pre

eel suferindi i se-i invete a se folosi
de chinnrile bor.

Se purta cu multa bunatate fata

tinde puterea acOsta ? Modest. La

confiscarea averel, la exil, muncl si
chiar mOrte. Vasilie. Spune-mi altceva, cad acestea nu me ingrozesc.
Modest. Ce spul ? Vasilie. Ce pOte
sa vatarne confiscarea celui ce n'are

nimic? Exilul, dar patria mea este

cerlul 0 nu cred ea vet1 isbuti. De
muncl nu me tern. Trupul met este
affa de slabit ca nu va putea resista
mult; o singur lovitura 'ml va lua
viOta i curma chinurile. De mOrte
nu me tem niel atat; ea me va uni
mal cnrind en Ziditorul, pentru care
traesc. Modest. Nimenea n'a vorbit
lul Modest cu atata indrasnla. Va-

silie. De bnna ging pentru prima

Ora ai de a face cu un episcop. In
imprejurarl ordinare noT episcopil
suntem eel mai blandi i cel mai
supu0 tuturor ennenilor; n'avem nici
cea mai mica asprime fa ta. cu eel

cu eel rataciti din calea adeverului,

se ruga pentru el cu lacrimi ca sa-1
intOrea. Nimic nu putea impedeca
zelul set pentru IntOrcerea lor. Va-

mai de rind, dar inca fat cu acel

lens vedend ea Vasilie era ca un

mene altul. Focul, sabia, bestiele,

turn neclatit in contra carula in zadar izbese valurile, se hotari a se

purta aspru cu el. Dupti ce a cutreerat maT multe provincil, pedepsind

pre acel ce nu volaU s

primsca

arianismul, veni 0 in Capadocia. Intentiunea sa era de a pierde pre arhiepiscopul Cesareel in care gasea

ce aunt investiti cu putere, dar cand

este vorba de religie, ne ultam nu-

mal la D-deti 0 nu vedem pre niunghiele de fier ne fac mare placere.

On oat me vel ameninta, nu me volti

clati. Modest. Ai timp ,'pana mane

s te ginde0I. Vasilie. In zadar este

amanarea; 0 mane volt fi ce sunt

asta-di.

Prefectul admira curajul sfintui spuse imperatu-

IA 0 a doua

VASILIE

lul cele ce se petrecuserit. Se lieu a

doua incercare si in fine a trea fere
nici un folos. Modest dise imperatului: Suntem invins1; omul kteesta

nu tot-Ulna. De altmintrelea nimenea nu redicase Tiana la demnitatea de mitropolie. Sfintul Vasilie se

improtivi pretentielor lui Antim si
numi pre st. Grigorie de Nazianz episcop de Sasima, orris din a doua

este mal presus de ori-ce amenintare".

Valens il leg, in pace si in dins

Epifaniel lurind parte la servicit in
biserica cea mare, admire, ordinea si
pietatea credinciosilor, cum si evla-

855

Capadocie, cu tOte el nu lue nicI

odate in posesiune acel scaun. In

Arienilor dedu ordin de exil, dar chiar

sfirsit lucrurile se impricare si st.

Vasilie cousin*, dar cu Ore-care conditiunI, ca episcopul de Tiana se. se
bucure de drepturile mitropolitane.
Pe timpul acela, Arhiepiscopul din

in nOptea aceea, fiul imperatului fu

atacat de o febrii, grozavit, neputend

Cesarea gm done caTatoriI in Ar.

ruenia. Gloria lul Dumnedet il con-

medicii srt-I folossert nimic. Imperil-

ducea in acea tare; el se ducea se

teen Dominica spnse imperatului crt

impace turburrtrile si s r), infrineze

scandalurile provocate de ereticl.
In anal 373 se bolnevi Elsa de

via eu care slujea arhiereul. Ar fi

dorit sr), se impertasascri, dar se temu

sii nu i se refuse. Dupit indemnul

acesta este o pedpse pentru exilul

arhiepiscopului din Cesarea, licnd
ca' a fost fOrte nelinistit in somn.
Valens trimise dup& Vasilie, care in-

dath ce intrii in palat principele se

simti mal bine, si Vasilie spuse crt
nu va muri numal se fie crescut in
inveteturile bisericeI ortodoxe. Primindu-se conditiunea, sfintul se puse

pe rugedune, si copilul se lieu srtnatos. Dar Valens nu se tinu de onvint, el permise unui arhieret arian
a-1 boteza copilul, care indat e. dupe

aceea muri. Cind voi se-1 exileze a

doua Org, trestia din mine se strivi,

ca si cum n'ar fi voit sit Ia parte

la acea nelegIuire. El cern alta, si
o a trela, dar tote se rupserit. Cerend o a patra, simti in tot corpul
o tremurare si agitare mare. Cuprins
de spaImit rupee hirtia si le.se. pre
Arhiepiscop in pace. Prefectul fiind

vindecat de o bble grea, spunea in

public ce datoreste vieta numai rugecIunilor sfintului.

In 371, Capadocia era impartitrt

in dour) provincit Antim episcopul
de Tiana, vas, se. fie el Mitropolit,
dic'end

ret, cit nu maI credea nimenea

ce.

va scripa cu vietrt; ba odatit credeal

ce, era mort. Se vedu nevoit se. alerge la ajutorul medical sii. a se
servi de MI calde. In sfirsit reul
se micsore si cu incetul se vindece.
Frtandu-se sntos continue. a lucra
pentru folosul bisericei.
Trel alai dupe. acees. Demostene
fu numit administrator in Capadocia. El se declare, protectorul luI Eustatiu de Sevaste si a-1 tuturor aria-

nilor. In acelas timp se incepu o

persecutie violentri, contra ortodoxilor

si maI ales contra amicilor st. Vasilie. Acestrt persecutie dull in tot
timpul domniei lul Valens care muri
in luna 1111 August, anul 378. Gra-

tian, urmasul set dedu pace bisericeI. In acelas an. St. Vasilie ori.du
bolnav si simti cri. trebue se. se pregittescri pentru trecerea la eternitate.
Noul pericol ce-1 astepta indate ea
se fricu cunoscut, umplu pre totI de

jale. La casa sa veneat un num&

mare, atit era de vie interesul cc
cr), administratia bisericesce. aveat de senetatea lui; dar sfintul

trebue A urmede celel civile. Se intimpla adesea ea episcopul unei capitale se fie arhiepiscop, dar acesta

ajnnsese timpul, and ostenelile sale

trebuiat se, fie incoronate. El muri

la 1 Ianuarie anul 379, dupe. ce a

856

VASILIE

dis: DOnane, in manile tale dal sufletul met". Era in vrista de einci-

i nnu de anl.

decl

Sinodul din Halcedon: rnarele Va-

silie, slujitorul harului, care a aplicat adeve'rul ln tot pmlntul.

Vom mai adaoge la cek dise pentru lubirea lul de saracie, ca n'avea
cn ce sa-0 faca un mormint de plata* dar pastoritil sel, nu numal ca-I

Vorbind de scrierile st. Vasilie, st.

radicarl in inimele lor un monument

neperitor, Ii cinstira i cu o inmormintare mareta. Corpul sell fu dus
cu manele sfintilor i insotit de o
mare multime de popor. Fie-care se
gramadea s. atinga vestmintul ce-1

din nimic. Chad cetesc lucrarile sale

in contra ereticilor, cred ca yeti focul Sodomel &Aland asupra duplanilor credinteI yi prefacend in cenuqa
limbele kr nelegiuite. De citesc cartea despre Dahul sfint, simt in mine
lucrarea lul Dumned.et 0 nu me tem

i patul pe care
se purta, en incredintarea ca mare
folos va avea. Plingerea i tinguacoperea, precum

irea acoperea cantarea psalmilor. Pa-

ganiI 0 Inc leil plingeat impreuna

cu cre0iniI; totl se tangdat pent% mOrtea luT Vasilie, pre care-1

priveat ea pre parintele lor comun

ca pre eel mai iscusit daseal al lumei. Cei ce Pal cunoscut povesteat
en mare placere cele mai neinsemnate fapte 0-0 aminteati de cele ce

spunea el. Mult1 se incercat s imiteze exteriorul set, mersul i chiar

vorbirea sa. Ba chiar forma patului

ai hainelor. St. Grigorie Nazianzanul spnne tote aceste particularitatt
In panegiricul ce-1 rosti in onOrea
amicului set, descriea virtutile lui

Grigorie dice: Mad cetesc tratatul

set despre creatiune, mi se pare ca

veil pre Creatorul met scotnd tote

a vesti adeverul. Cetind esplicarea

sfintel scripturi, petrund in noianul
eel nestrabatut al tainelor. Laudele
martirilor me fac sa-mI despretuesc
trupul i me indemna la lupta. Cuvintarile sale morale me ajuta sa-mi
curatese trupul i sufletul, ca sa me
fac biserica vrednica de D-det, ai
sa-1 pot lauda, bine-cuvinta i arata
slava sa en puterea sa".

VASILIE din Ancira preot

pi

martir (362). Vasilie era preot al

bisericel din Ancyra, metropola Galatiel, pe cand era episcop Marcel
care fusese exilat de Constantin in
anul 336, pentru alipirea sa la credinta din Nicea. Ducea o viOta sfinta
1i neprihanit, aratandu-se demn ur-

culorile cele mai vil 0 mai a-

maq al Omenilor marl, mil Pat for-

tingetOre; 0 se pOte asigura ca cuvintarea sa va fi pe pmint tot atat

cat va fi memoria aceluI pe care-I
lauda. St. Grigorie de Nisa, st. Am-

Sirguinta sa pentru predicarea cuvintului lui Dumnedet, producea fructe

minunate pintre credincIo01 din An-

cu

mat la practica virtutilor cre0ine.

i st. Efrem facura asemenea

panegirice in onOrea arhiepiseopului
din Cesarea. Indata se celebra set.-

cira. Un arian care pnrta numele

set, vole sa dogmatiseze in orapl

batOrea mI in diva de 1 Lank, Tar

Latinil in pia de 14 Tunic, qiva

ai indrasnla unui profet, neincetand

filohie

hirotonieT sale in arhieret. Teodoret

dit st. Vasilie numele de mare, 0
[west titlu a fest confirmat de tOte
vOcurile. Tot el 11 mai nume0e lumina lumel; lar sf. Sofronie Ginstea i poddba bisericei; Isidor Pelusiotul, barbat insuilat de D-cleii;

acesta, el radica glasul set cu zelul

de a striga poporului, ca sa departeze cursele ce i se intindeati 0 de

a remanea inviolabil lipit de biserica
ortodoxa. AiieniI caril 11 priveati ca

pe cel mai periculos inimic al see-

tel kr, 11 opri in 360 de a mai tinea adunarl; dar el nu se ulta la

acsta 0 continua de a combate e-

VA S1LIE

rrea, chiar in presenta ImperatuluI

Constantin.

Pe and Iu lian Apostatul lucra la

restabilirea idolatrid pe ruinele erestinismuluI, Vasilie cutreiera cetatea,

ca s indemne pre eredinc1o0 a se

lupta en curaj pentru credinta br

0 a nu se intina prin cerimoniele
searbOse ale paganilor. Acestia infu-

riati de indrasnela sa, se aruneara

asupra lui 0-1 condusera la Proconsulul Saturnin. Ei 11 acusara ea a
rsturnat altarele, a a deturnat po-

porul de la cultul

ei1or

iaa

tinut cnvIntari necuviincise contra

imperatului si a religiei sale. Atund

Saturnin l'a intrebat daa tine sat

nu de adeverata religie restabilita

de imperat. El respunse: Dar tu

cre;II, caci un om cu minte nu pOte

sa, crda a piste statui mute ar fi

857

reit, dupa ce Pat inarcat de lanturl Pat trimis iarasi in inchisOre.

Litre acestea Iulian plea, din Con-

stantinopole 0 se duse in Antiohia,

ea sa pregatesca resboiul cu Persil.
Fiind la Halcedon, apue calea spre
Pesinonte, oras din Galatia, ca sa

jertfesca Cibelel, care avea acolo un

templu faimos; el decapita acolo un

orestin, care nu voise sa se lepede

de religia sa. Venind la Ancira i se
presinta Vasilie. Abea-1 veg.0 si prefacendu-se ca-1 compatimeste, Vise:

Vasile, et am Ore care cunostinta

de talnele vOstre, pot s5. te asigur,

c. acel in care credeti vol a murit

sub guvernatorul Pilat i a nu mai
traeste. Nu me amagesc et, respunse
Vasilie, ci tu, D6mne, care ai renuntat la Iisus Christos, chiar and 10
dadea imparatia; dar Il declar caiI

qe1". Atunci proconsulul 11 puse la

rt i pe and 11 muncea, il clicea:
Acura ve4l pang made merge pu-

va lua impreuna cu ea 0 vieta. Va

zdrobi tronul teil, cum ai darimat

terea imperatului, cad pedepseste

pre cei nesupusi? F5. o incereare.

lege sfinta, pe care de atatea ori ai

Supune-te imperatului i jertfeste jei-

piclOre
piciOre

br". Martirul remase statornic in

hotarirea sa, jicnd ca nu va jertfi
nid odata. Proconsulul ii trimise in
InchisOre 0 Berke imperatului de
cele Intamplate. Julian aprobil purtarea lui Saturnin si trimise pre Elpidiu i Pigasie ea sa cerceteze in
-localitate. Acesti doi comisari erat
apostap. Trecend la Nicomidia, luara

cu dinsii pre Asclepie, preotul lui

Esculap, care de altxnintrelea era un

altarele; i find c ai &gat mesa

vestit-o poporului,

i ai pus-o sub

i trupul tat va fi &Meat in

i lipsit de ingropare. As
vrea st te soap, lise Julian ; dar find
ca respingi sfaturile mele, i indrasnestl Inca sa me batjoeoresti, te volt
trata cum meritl; ast-f slit poruncesc

sail ia din pelea ta pe fie care 0

cate spte buca ele, pana ce nu va

mai remanea". Si in momentul acela
Comitele Frumentiu capitanul gardei

sale executa sentinta. Vasilie dupa

ce suferi primele teturi, cu o rab-

om forte ret. Ei sosira cate-0 trel

la Ancira. Cu tote acestea Vasilie
nu inceta de a lauda pre D-let in

dare vitejsca, cern sa vorbesca im peratului. Frumentiu cre4end ca voe-

InchisOrea sa. Pigasie se Incerca sa.-1

dus singur la Iulian sa-1 informeze

de cererea sfintulul. Imperatul era

atraga prin promisiuni, dar se IntOrse rusinat la proconsul, cad a

fost infruntat pentru apostasia sa.
Comisarii cerend sa adua pre sfintul inaintea lor, Saturnin trimise numai deat i aduandu-1 l'a pus din

not la rOta,

i chinuindu-1 0 mai

ste sa se supue i ea jertfsa, s'a

in templul lui Esculap, unde chemand pre sfintul 11 indemna sa jertfesca cu ceI-1-a10; dar Vasilie respunse a nu se va inchina nici odat
unor idoli sur4.1 i orbi; apol sub
influenta und inspirEgiunl particu-

858

VASILIE

litre, lug o bueatg de came ce I-o

tgiase in diva aceea gi o aruncg In
fata lui Iulian. Impgratul se infurig
grozav. lar Frumentiu, temendn-se
sit nu fie invinuit, se hotgrl. a-0 Asbuna pe el, 0 ordong a i se indoi
muncile. I se facurg tgeturi ap, de adinci cg i se vedeat intestinele. Spec-

tatorit atin0 de compgtimire, nu'0

mai puturg tinea lacrimile. Vasilie
se ruga necontenit fgrg a scOte mgcar
un suspin. &ma, fu trimis in inchis6re.

A doua cli fulian pled, la Antiohia,

Para si vadg pre Frumentiu.

Comitele care se temea pentru averea sa se hotgri a face ultimele inceregrl, spre a invinge pre martir

sail cel putin sg-1 imblindscg; dar

1-a fost en neputintg de a clad sta-

tornicia sfintulul. 8tiI cite bucgti

de carne mi-a luat, dise Vasilie: ve4I
cOstele 0 spune-mi dacg se mal vM.

Sa Oil ea Iisus Christos m'a vindecat astg nOpte. POI sg Intrebl pre
1 ulian al WI, ca sg-tI spue, care
este puterea lul D-clefi, de care s'a
lepgdat. A rgsturnat altarele, unde

pul 0 apoI bggat in temnitg.. Murind tiranul e0 de acolo, 0 Iarg0

cu ace160 nevointe pusniceOl se ostenea, Indemnind pre multl spre fapta
bung 0 Intorcendu-1 spre drpta ere-

dinti. Ast-felitt petrecendu-0, vita

s'a mutat cgtre Domnul in 28 Februarie.

VASILIE mgrturisitorul, pentru

vita luI eea pIgcntil luI D-de5 0
faptele cele bune s'a fgcut Episcop
Pariel pe timpul luptgtorilor de bootie.

Fiind-cg n'a voit a se uni cu eel

frog de lege ea sg iscglseg 1mprotiva icOnelor, g'a shiryit tag viOta
in necazurI 0 isgoniri, umblind din
loc in loc 0 intgrind dogmele pg.rinte0I. Slujind lui Dumneleu cu
credintg ping in sfirOt, s'a sgvIrvit
en pace in 12 Apriel.
VASILIE Episcopul Amasid, era
pe timpul luI Licinie, cumnatul MareluI Constantin, care Pa trimis improtiva luI Maximin. La Nicomidia
aducend jertfg idolilor porunci sg-I
aducg din Amasia pre Episcopul Vasilie, on o feciOrg Glafira, care fu-

q'a

sese rag ConstantineI femeeI lul

descoperit cl tirania se va stinge

Licinie. Acsta aqind cg, dgduse banil Episcopulul, ea sit zidsc g. bise-

scgpat vita and Constantin

canta sg-1 om6re; dar Dumnedet mI-a

cu mOrtea autorulul eV. Frumentiu,

rick a poruncit sg-I aducg pre a-

ne mai putend de mink, 11 culcg

mndol. Glafira apucase sg mOrg maI

pe pinteee, ca sg.-1 ard g. pe spate cu

'nainte, lar fericitul Vasilie a venit

la Impgratul 0 a fost condamnat la
decapitare, cad despretula pre In-

tier rop. Sfintul 10 dgdn sufletul

in ae6stg chinuire grozavg in 29 Iu-

nie 362. Par t6ta biserica serb6za

amintirea lul In diva de 22 Martie.

chingtorii de idolI. Tgindu-i-se capul

VASIIIE marturisitorul a fost pe

timpul domniel luI Leon Isaurul lup-

nune dumnecle6scg s'a lipit Iarg0 la

corp, 0 aflindu-1 nigte pescari, l'a

tgtorul de Wile. Decl lgsand lumea

tras la uscat 0 venind clerica

s'a fgeut monah 0 se distinse prin

mare cinste Pail ingropat. (26 0 30

nevointe1e sale sihastre0T. Ivindu-se

Aprilie).

lupta improtiva icimelor a stat cu

mult g. rivng in contra luptgtorior;
de aceea a fost prins 0 mult chinuit, pentru eg nu se indupleca on
firea, ci ping la m6rte a predicat,

VASILIE diaconul, de sabie s'a

sgvirOt in 28 Noembre.
VASILIE martir, s'a savirOt de

a fost aruneat in mare, 0 prin micu

sabie cu Faust 0 Lucian in 25

Octombre.

avend ajutor pre dumnell.eescul Pro-

VASILIE martir, s'a savirOt de

copie. A fost strujit preste tot cor-

sabie cu st. Artemidor In 26 Octombre.

VASILISAVAVILA

VASILISA sofia Int Iulian cuviosul, care a facut'o chlughrit5., s'a

svirsit de sabie in 8 Ianuarie.

859

at si sfinta Vasilisa 0 o ingroparl

cu cinste in 3 Septembre.
VASILISA. mama st. Iulian Egip-

VASILISA fiind de bun neam din

Roma, Impreun cu Anastasia ucenice ale sfintilor apostoli; land sfintele imiste ale Apostolilor si ingropindu-le, at fost phrite la necredinciosul Neron care le-a pus la Inchisore. Mal pe urm5. scotendu-le 0

tOnul, s'a svIrsit in 21 Iunie.

VASILTSC a fost pe timpul lia
Maximian din satul Humialon, din
eparhia Amasiel, nepot st. Teodor
Tiron si a fost la lupta martirich eu
Eutropie si Cleonic, tovarhsi cu st.

spuind ele oh Amin intru marturi-

el a r5mas in temnith. Dorind din

suflet a se invrednici si el de cu-

sirea lul Christos, al fost spAnzurate

si thindu-li-se titele, minele, pici-

rele si limbile, li s'at Wel in fine

si capetele cu sabia In 15 Apriel.
VASILISA fiind pirIth si adush
inaintea lui Alexandru domnitorul
Nicomidiei, dup ce i se fhau intrebare, rmhind neclAtith in credinta
ei, a poruncit sh o bath preste obraz;

dar ea multhmind lui D-clet, a po-

runcit sh o desbrace 0 sh o bat5.

cumplit. Apol jupuindu-1 thlpile piciOrelor, ea vise : Mu1pmescu-0

Dmne Dumnecleul med. Tiranul

porunci sh-i phtrund5, gleznele si puindu-1 cirTige o spAnzurar5, cu ca-

pul in jos, 0 de desupt II darh foe,

bhghml smedii 0 Iarbh pucits5., risina
0 plumb, ca sh o omOre mai curind.
-Wend Domnitorul ch socoteste mun-

Teodor. S5vIrsindull aceia mucenia,

nuna martiriuluI, i s'a poruncit prin

descoperire dumne4e6sch, sh mrgh
Elg mArturisasch la Comane. Fiind
prins de slujitorii Int Agripa, Pat
legat si incaltat cu inchltminte de
fier, ce aveat cue ascutite si, alungAndu-1 pe drumul Comanelor a so-

sit la satul Dacnon, unde gazduira

la o femee anume Treani si leganh

pre sfintul de un paltin uscat, cu

minele d'indarat. Facend rugaclune,
a inver4it paltinul, Tar unde sta sfintul a esit o fiintfinh cu aph. V645nd
slujitorii si femeea aceea, ail cre4ut
in Christos si ail deslegat pre sfintul Vasilisc. Sosind la Comane a stat
sfintul inaintea guvernatoruluI sineplecndu-se a jertfi, a gout rughciuno

si a ars capistea cu idolnl Apolon.

cile ca niste juchrii, porunci sh ardh

UMplindu-se de minie guvernatorul

un cuptor sh o arunce Inteinsul, si

a poruncit sh-1 tae capul 0 eh i se

arunce trupul in nil. Ast-felit s'a
luat cununa In 22 Mal.
VASILISC btrinul, de sabie s'a
s5vIrsit in 29 Iulie.
VASSILA, ce a marturisit cu st.
Eugenia s'a gvirsit de sabie in 24

argend cuptorul; sfinta 'sl thou semnul crucel si intrhnd in mijlocul vhphel a r5mas mai multe ceasuri neatinsa. Apol slobocl.i asupra ei doI

lei marl, dar si acestia nu-1 facura

nimic. Guvernatorul vq.end athtea
minuni s'a umilit si a Os: Milne-te-m5 si m5 Yenta rOba. lui D-clet de

tOte relele cite ti-am gent si m5 f

si pre mine ostas impratului WI,
de vreme ce precum 4.iel primeste
pre eel pachtosi. Atunci sfinta mul-

Decembre.

VASSOI unul din eel 42 martini din Amorea (6 Martie).

VATA. martir din Persia, de sa-

bie s'a svIrsit In 1 Mal.

VATUS preot, martin din Dacia,

thmi A-tot-puternicului D-4et, inv5th

s'a s5virsit prin foc in 26 Martie.

pre Domn si ducendu-1 in biserica

la Episcopul Antonie, 11 boteza. Nu
mult duph aceea muri atht Alexandru

VAUTA martira, s'a Ovirsit prim

sabie in 20 Noembre.
VAVILA Episcopul Antiohiei (250).

860

VAVILA

st. Vavila, care urma lui Zebin in 237,

a fost, dupg st. Ignatie, eel mai celebru dintre vechii episeopi ai Antiohiei. El guverna biserica acsta
eu zel si virtute timp de trei-spredeco ani sub imp6ratil Gordian, Filip si Decie. Filip, dupa o cronica
din Alexandria, venind la Antiohia,
in ajunnl unei serbatori marl, en imp6ratsa sotia sa, yob, BA intre in
biserica crestinilor. Vavila ii interclise intrarea din causa crimelor cele

Ovirsise, pe care i le aminti, fara

insa a se departa de la -regulele unel moderatiuni cuviinclOse. Impgratul dupa ce s'a ma'rturisit gresalele, se puse in randul penitentilor

publici si Amase la up bisericel.

fera corpul Sfintului Vavila in orasul

Dafne, done leghe departe de Antiohia. Planul s611 era de a stfirpi cultul lui Apolo, ce se facea in acel
loc din partea paganilor. Lane, tern.
plul lui Apolo se consacra o biserick' adevratului Dumneg.eti, eu invocarea. st. Vavila si puse acolo ma-tele sfintului intr'o racla aseclata in
biserica. Vecinatatea martirului facu
sa mutasca demonul. Faptul este marturisit de St. Chrisostom, Teodoret,
Sozomen si multi altl scriitori celebri din anticitate, carii luara de aid'
ocasiune a combate pre pagani. Iu-

lian Apostatul, venind la Antiohia,

in anul 362, oferi un mare numr
de sacrificii idolulul Apolo, ea sa,

Pacea de care se bucura biserica

pre timpul domniei acestui Imp6rat,
inmulti num6rul crestinilor. ()rase in-

Oen% afla causs tacerei sale. In fine,

tree se convertira, si se radical bi-

vrele ce s'ati pus in jurul sRi. Iulian pricepu nutnai de cat, si fara
sa se atinga de alti morti, porunci
crestinilor sail radice racla in care

serici uncle se faceafi rugaciuni publice; dar vedern in operile st. Ciprian si in vita st. Grigorie Taumaturgul, ca acsta pace ocaziona si
multh nepasare din partea crestinilor. Dumnecleti ingadui o persecutie
care fu a saptea generala, spre a curilti pre sfintil sal si a redestepta
caldura in sufletele reef. Ea izbucni
in 250, sub Imparatul Decie care ajunse la domnie prin uciderea lui Filip. Se pare ca aeest imperat a fost
crestin, pentru ca Eusebiii, Rufin si
Sincelul ne spun, ca a primit dome
epistole de la Origen in care-i vor-

beste ca pastor. Bite ea a fost nu.

mai catehumen, de ore-ce se supuse
la o penitenta publica. St. Lin Chrisostom spune ca,' impratul a inchis
pre Vavila si 1-a supus la munci, ceea

ce ins& s'a intimplat pe timpul Jul

Decie. Inainte de mOrte, cern ea sit'
fie inmormintat cu lanturile sale, pe
rare le considera ca pre instrumen-

tele biruintei sale. Crestinii zidiril

o biserica pe mormintul sii.

In au. 351 Cesar Galus trans-

demonul rspunse, ca nu mai pOte

vorbi, pana, ce nu se vor lua cada-

se aflati mOstele sfintului Vavila. Cres-

tinii pusera racla sfintului intr'un

car si o dusera ca in triumf in Antiohia. Pe cale se cantaii psalmi, carut zugravesc desertaclunea si neputinta idolilor, 'far multimea repeta la
fie-care vers: ASA se rusineze tog

eel ce se inchina color ckplite .,si

se laudii cu idoili lor. In nOptea
urmatore caclu trasnetul asupra templului lui Apolo; maretele ornamente
ale acestui eclificiii se prefacura in
cenusa, ca si idolul; numai zidurile
au fost mutate. Amlind de acasta Iu-

lian, unehiul imperatului si givernatoral Orientului, alerga la Dafne.

Munci cu grozave torturi pre preoti
spre a se descoperi dad. focul a fost
din negligenta lor sail pus de ere-tint Ei marturisail ca, a venit foe
din cer, ceea ce au i. afirmat si thank carii vgclusera. Impratul nu mai
indrazni ail reedifica templul ca sit
nu calla focul din cer pe capul sii.

VAVILAVENIAMIN
Dar paganismul fiind umilit cu acsta,

el se infuri contra crectinilor mai

ales in contra celor din Antiohia

861

cul persecutiei, aprins de Sapor II,

0 biserica se bucura de doi-spre-clece

ani de o pace adinca; dar in 420

04 ameninta c1-0 va rzbuna dupa

ce se va intrce diu Persia; dar el
peri tot acolo 0 templul r6mase aprOne 20 de all in aceeaci stare.

pacea fu turburata din rricina until

episcop anume Abdas. Insufletit de
un zel putin luminat, '0 inchipuia
ca face bine, clack' va da foc pireu-

Occidentalii 11 serbza in qiva de

lui, sail templului focului, principala

divinitate a Percilor. Regele trimise

24 Ianuarie, *tar noi in pia de 4

Septembre, impreun cu trel copil
crescuti de dinsul 0 carii primira
martiriul odata cu St. Vavila.
VAVILA cuvios, s'a s6vircit cu
pace in 28 Decembre.
VAVILA nascut din parintl de

dupg el 0-1 spuse, ea dacti nu va

recladi templul, va da ordin si se

bun neam 0 tematori de Dumnecleti

sit consimta la repararea ce se cerea

in cetatea Teopole; dup ce s'a o-

de la dinsul, cad nu este deosebire

intre a cinsti focul 0 a-i zidi un

bicinuit cu inve'tatura 0 intelepciunea Domnului, inv6tand sfinta Scrip-

tura, din tin6ra vrista a 'tuba pre

Christos 0 a urit lumea. Murind parintii s61, a impartit averea la saraci
ci scuturandu-se de ori-ce daraveri

lumecti s'a suit in munte, luand cu

sine pre Agapie 0 Timotei. Fac'andu-se preot, a cinstit cinul acesta
0 simtind c va fi vindut, s'a dus iu
Sicilia, r.nde r6maind mai mult timp,
pre multi a atras la credinta. V6ctendu-I ca marturisecte cu indrasnla pre

Christos, l'a batut cumplit; 0 feliurite munci fabdand mucenicii se inthreat privind la vecinicile bun'at4i.
A doua 4.i taindu-1 cu shbiele 1-ati
aruncat in foc, dar trupurile lor ail
r6mas nevelamate. Ast-feliii c'ati luat

cununa bunil biruitori mucenici in

24 Ianurie.
VENEDIM din Atena inv6tand cu-

darime tote bisericile crectine. Abda

nu se supuse. De bung sama ca acum il 'Area AA de ceea ce House,

dar odata grecala gal** nu pntea

templu. Acesta o observit Teodoret.

Ast-feliti regele aprins de manie darima bisericile crectine, condarana
pre episcop la mOrte, 0 starni o
persecutie, care tinu trei-cleci de ani.

Vararan, fiul 0 urmacul lui Isdegherd, care murise in anul 421,

fu 0 mai crud de cat tatal WI. Ne
cutremuram, cetind in Teodoret autorul contimporan 0 care trifla in
vecinatate, descrierea diferitelor chinun i. la care condamna pre crectini.

Unuia II jupui manele 0 spatele;

altula ii lua pelea de pe fata, pre
altil 11 acoperea cu maracini pe care-1

stringea apoi cu fringhii 0-1 tragea

apol repede. In sfircit se intrebuintart torturile cele mai necunoscute
pang atunci ci care ail putut fi nscocite numai de o rutate infernala.
Intre toti martirii acectia, unul

vintul lui D-cleil, a fost batut cum-

din eel mai iluctri a tost diaconul

plit 0 dupg mai multe chinuri s'a

Veniamin. A. fost batut cu cruclime

s'e'vircit prin sabie in 18 Mal.

VENERIE unul din martirii, ea-

ril ail pathnit cu St. Ipolit (30 Ianuarie).

VENIAMIN cuvios, cu pace s'a

svircit in 29 Decembre.
VENIAMIN diacon 0 Martir (424).

Isdegherd regele Persiei a stins fo-

0 apd pus in temnita. Un an dupa

inchiderea IA ambasadorul Romanilor, care veni in Persia, cern liberarea luI; i se &kin, dar Cu conditie ea Veniamin sa nu invete nici
tin mag in religia crectina. Ambasadorul promise regelui, ca vointa
sa se va implini, crelend ca stintul

862

VENIAMINVICHENTIE

diacon nu-1 va desdice. Dar se amagi.

Veniamin, care se privea ca un ministru ai Evangheliei, declarit ca nu

va tinea nici odata adevarul captiv
si eh' nu-si va atrage condamnarea
acelui servitor lenes, care a perdut
talantul ingropandu-1. El continua
dar a propovedni lamina credintel.
Regele fiind informat, l'a arestat
si &luta a-1 ingrozi eu amenintarile.
Dar Veniamin era nestramutat 0
puse in nedumerire pre rege prin o
intrebare a caret aplicare era vedita:

Ce idee ai ayes de unul din su-

pusii tei, care renuntand la credinta

ce ti se cuvine, s'ar pune in rindul
vrajmasilor tI 2". Regele plin de

mink, porunci sa.l intepe cn spini

cut in cunostinta sfintelor anti si

in maximile evlaviei mai inalte, 11
hirotoni diacon si-1 insarcina cu impartirea panel' cuvintului lui Dumnedell, fara sa alba privire la tinenets. sa. Ispania avea atunci de gu-

vernator pre Dacian, unul din 61

mai crucli persecutori.
In an. 303, imperatii Diocletian
0 Maximian publican& dou edicte
pentru persecutia preotilor, dar dc
se intinsera la totI credinclosil. Inaintea acestora guvernatorul ordonase
inchiderea lui Valerie si Vichentie.
Mai intal II munci la Saragossa dupa

ce se facu de mai multe on pe 4i

cu o crulime ne mai audita. Apoi

aceea-I stramuta la Valenta intr'o

inchisOre grozava, legati in lanturi
0 expusi a muri de gme. Proconsulul creland ea acsta munca le-ar

11 condamna sti, fie

fi zdruncinat moralul, II chema; dar

pe sub unghiile piciOrelor i manelor

si in alte parti ale corpulul; ceea

pus in tepa 0

ast-felia cea savirsit viola in anul 424.

(3 Malik).
VENIAMIN martir, s'a savirsit

in 29 Iulie.

VERDA. feciOra.

VERINA fiica sfintei Domninei,

s'a sevirsit inecata, in 4 Octombre.
VERONICA pre care a vindecat-o
Domnul de curgerea sangelui, s'a se-

virsit cu pace in 12 Iulie.

VERONICHE martir, s'a sevirsit

de sabie in 17 Iulie.
VEVEA martira, s'a sevirsit de
sabie en frate s Tatuil in 4 Septembre.

VEVEA wanting, s'a sevirsit in

11 Decembre.

VIANOR din Pisidia a fost adus

inaintea lui Sevrian guvernatorul Efratisei i spanzurandu.1 l'a batut 0
ars eu ciocane de lemn; apoi 11 desradacinara dinii i urechile i patrunOndu I glesnele Ii same ochlul
4,

mai straluciti martini, se nascu la

Saragossa in Spania. Valeriu episcopul acelui oras, dupa ce l'a ores-

ramase ingrijit vadandu-i vesell. Dupa

ce aft infruntat pre pazitori, sub pre-

text ca nu vor fi tratat pre cei Inchil

conform ordinului, se IntOrse catre
cel doi marturisitori, pre care-I incerca cu fagadninte i amenintari.
Valerie neputind vorbi bine, II disci
Vichentie: Voia vorbi ea ce-mi vei

spune". Fiul met; te am insarcinat

cu cnvintul lui Dumne4ea, i scum
t insarcinez a face apologia credintei nOstre. Diaconul declara c aunt
amandoi crestini si ca. se inchina unuia adeveratului Dumnedeu, preamarit n Tatal, Fiul i Duhul sfint,
pentru care sunt gata a patimi. Valerie fu condamnat la exil, Ian Vichentie trecu prin -Vote muncile ce
si-aa putut:inchipui crudimea cea mai
rafinata. Sfintul le suferi pre tote

cu o rabdare mai pre sus de fire/ cu

o pace si liniste neschimbata, ce se

vedea in fata sa in cuvintarile 0

drept dupa aceea Ii jupui de piele

in tote miscarile sale; pace si lini-

0-1

ste, care mina, pre persecutori si care

taia c4u1 in 10 lulie.

VICHENTIE (304). Unul din cei

vestea ceva dumneleesc. Pe de alta

VICTOR

parte Dacian nu mai pntea de minie.

Mai intil lega pre sfintul martir de

rOtil ci-I intinse minele i picirele,

ace de tare, ca Osele se desfacura;

apoi luara unghii de fier; iar sfintul
4icea muncitorilor, ca n'aU deatula
tarie i inima: muncitorii ai fost
Ye:WV, ca nu se purtati cum trebuia
ci se 'Area ca-1 crutafi; dar acectia se

hotarira indata a satisface dorinta

stapinului. De doug on intrerumpsera

muncile spre a se mai odihni ci a

face mai durerOse ranele sfintului;
apoi cu o noul furie sfaciara tote
partile trupului, on atita neomenie,
ca i se vedeati bsele i maruntaele.
Darul lui Dumngeg Ii intarea ci se

863

nira

i eintara lande. Temnicerul

vg(lu o lumina mare ei pre sfintul
umblind i cintind. Indata se converti i primi botezul. Acesta ctire
facu pre Dacian sa plinga de mitnie. Credinciocii aveag voie sa vie

si sa-I sarute ranele. El luau eu dInil singe de al sfintului, spre a-I

piastre ca pre cel mai scump odor.

Puse apoi pre sfint Inteun pat fOrte
mile, dar abea 11 acecla ca-ci dada

sufletul. Cu OM grija ce avu Dacian de a ascunde corpul sfintului,

vedea multnmirea sufletesca zugr-

el In descoper:t la dol crectini, canT

ii luara si-1 ingropara inteo biseriout& de langa Valenta, unde se sOvircira mai multe minuni. Se pastra
patul de fier i cele-l-alte unelte, care

vita in fata sa. Judecatorul vpn-

EtA servit spre muncirea sfintului.

du-I singele curgend din tote partile

si starea grozava in care se afia, se
declara invins. El dadu ordin s inceteze muncile, en nadejdea ca-1 va

VICTOR. Ve41 Claudio

VICTOR martir (290). ImpOratul
Maximian minjit de singele legiunel
tebeiene ci al multor martini ce-1
vOrsase in provinciele Galiei, a venit

eictiga prin blindetfi. Aibi mill de

tine ci jertfecte Oiler, sat cel putin
da-mi scrierile crectinilor, cum 4ie
edictele, ca s le ard". Sfintul rs.
punse, ca nu se teme de munci. Dacian infuriat porunci sa-1 pue pe un

pat de fier, cu ace ascutite aceclat

deasupra focului. Rite partile corpului a fost arse en fier r.ocu. Se
arunca sere pe rane, care intra in

la Marsilia, unde era o biserica infloritOre. Sosirea sa umplu de spalml

pie credincloct Un oficer anume Vic-

tor alerga din casa in cash', spre a-I

incuraja. Fiind prins i dus inaintea
prefectilor Asterie i Eutihie, ace-tia-i coated& pericolul oe ameninta
viOta sa i ca unmet un om faro,
minte s'ar expnne ca dinsul pentrn

carne. Acista munca grozava, la care

un mort, cum numeat ei pre Is.

numal gin dind se inspaiminta cine-va,

Chr. Victor le spuse cit nu dorecte

alta decit sa servOsca D-gleului sit,
care a bine-voit a se face om pentrn
mrntuirea nOstra, a inviOt ci imp&
ratecte cu Parintele sell, cu care
este egal In tOte. ROspunsul acesta
infuria pre toi si-1 dusera la imp&
ratul, care Oland c sunt nefolosi-

"'area c improspltk curajul robuhi hi Is. Chr.; cad eu cat suferea,

en atita se 'Area mai vesel i mai
multamit. Judecatorul ne mai ctiind
ce so, fedi, intreba pre muncitori, ca
ce clice Vichentie. Este tot acelaci,
staruecte in hotlrirea sa, s'ar putea
4ice, ca muncile-1 intarese in statornicia sa". Guvernatorul desperat II
trimise in inchisOre, cu ordinul de
a-1 mica pe carbuni ei a-I pune piclOrele in butuci, interclicind eu totul
sr' vie cine-va sa-I vita sati sa-T von-

Una. Dar ingerii ml Dumne4eU ve-

tOre amenintarile, porunci sa-1 lege

de mini ci de piciOre i sa-1 tirasca

prin cetate. Plin de singe l'at adus

inaintea prefectilor, uncle marturisi

vitejecte pre Christos. Asteriu porunci sa-1 pue la rOta i mult timp
chinuindu4, l'a trimis in inchisOre

864

VICTORVICTORIN

sub paza a trei soldaVI, carii vclend

ting. Acesta indemna pre sfinta sa

o lumina minunata in temnitg se aruncara la piclOrele st. Victor ai ce-

jertfesca idolior ai sa la pre Eugenie.

rura botezul. Numele kr era Alexandru, Longin i Felician. A doua

di in faVa imparatului incuraj pre

I-a strapuns sinul cu sabia ai ea

muri indata de lovitura aceea, in
250, sub persecuVia lui Decie.
VICTORIN ai sotii si martini'

eel din nod convertiVi. Vol suntql

(284). Aceati sfintl martirl in nu-

tot soldaVi; luptati-va cu curaj; Dumaged v va da victoria. Vol sunteVl

al ml Christos, fiVl dar credincloal
lui, cad o cununa neveatejita vi se

m5r de aapte, eraa din Corint, ji

marturisira credinVa in anul 249,
inaintea proconsulului Teqiu, la inceputul domnisi lul Decie. Trecend

pregateate". El fura decapitaff din

apot in Egipet, fara sa se atie daca

aa fost exi1a1l sail daca all mers de
sine, el murira -pentru Christos la

ordinul Impgratului; Iar Victor chemat a jertfi lui Jupiter, r5stOrna

dolul cu piciorul pentru care impg-

ratul infuriat porunci a i se taia

acel picior, apoi Ii puse intre niate
pietre de mirk unde-1 strivi forte
AU, dup.& care i se tail capul. Cor-

Diospolis, capitala Tebaidei, 284, sub

guvernatorul Sabin ai sub dornnia
lui. Numerian. Mai intai II supuse

la muncile cele mai infricoyate; dar

fiind ca nimic nu era in stare sa

purile sfintilor fura aruncate in mare,

clatene statornicia lor, judecatorul

dar creatinii le &bra pe mal yi le

iritat ordona sg se sdrob6sc I manele

ei piciOrele lui -Victorin. La fie-care
loviturg, i se 4icea: Fie41 mila de

inmormintara. Autorul actelor kr a-

daoga: El all fost onoratl pana acum on multe minuni. Acel ce reclama intervenirea lor, primese har
de la D4e11 ai Domnul nostru Iisus
Christos".

VICTOR martir, s'a gvirait prin

sabie cu Sevastian ducele in 26 Februarie.

VICTOR s'a nevoit pe timpul lui

Antonin imp5ratul Romanilor. Nevoind a se lepgda de Christos, a
primit feIurite mind' ai in nring jupuindu-se de piele, s'a gvirait in 11
Noembre.

VICTOR vHend chinurile sfintulob Gheorghe s'a declarat a fi crea-

tin, ai a primit sfiraitul prin 'sabie

in 20 Aprilie.
VICTORIA martirg (250). Victoria, romana de naatere, fu crescutg
in religia creating,. Ea se hotari a
se consacra lui Dumneq.eCin stare
de feciorie ai a avea de mire numai
pre Iisus Christos. Un pagan anume
Eugenie, o ceru in casatorie; dar ne-

tine; al putea sa scapi de mOrte lepgdandu-te de Dumnaleul tga". Sfin-

tul staruind in prima sa marturisire

a fost omorit.
Tovaraail sl, departe de a se inspgimanta de munca sa, ardeaa de
dorinVa, ea s se bucure ai el de
sOrta lui. De aceea cand i se arata
instrumentul de tortura lull Victorin,

unul din el clise: Acolo este mantuirea i adevgrata fericire". Indata-1

puse la falanga yid batu pang la

mOrte. Nichifor nu mai aatept sag
ea muncitorii, ci sari singnr pe pa-

tul plin de singe. Curajul stl indoi

furia tiranuld, care porunci la mai
mulV muncitori sa-1 bat in acelaa
timp. Claudian a fost sf4iat in bucitl, i membrele sale tremuratOre
all fost aruncate la piclOrele celor
ce tralaa Inca. Mai ramaneati trei:

putand sa o hotgrasca a-1 lua, o acuza

Diodor, Serapion ai Papia. Judecatorul le (Ilse argtandu-le membrele lui

Claudian: De voi depinde A. nu pg.timiVi tot ast-feliti; nu vg indemn

inaintea judecatorului ca este crea-

sa suferiVi.

VICTORINVITALI2
Rail ne cunovti raspunsera martiriI;

865

VIRIL Episeopul Cataniel a fost

te rugam dac ai vr'un fella de

ucenic st. Apostol Petru in Antiohia;

munca 0 mai grozava, sa, ne condamn1; c nicI odata nu vom calca

duandu-se in partile apusului s'a

credinta ce datorim Dumnecleulul

nostru; nu ne vom lepada de Mantuitorul nostru Iisus Christos. De la

el avem fiinta i numal &are el tind
tOte dorintele nOstre". Tiranul plin
de manie, condamna pre Diodor a fi

ars de via, pre Serapion a fi decapitat, i Papia inecat. In mineile 0

menologiul Imparatulut Vasilie Porfirogenitul, numele lor se afla la 25
Ianuarie, iva cand martnrisira pre
Christos in Corint.
VICTORIN Episcop i martir. Ieronim vorbind de st. Victoria, clice
ca. a fost una din columnele Biserieel; c compuse opere forte folosi'Ore in latineqte; ca. se afla idei

facut de el Episcop Cataniel. Pastorind bine turma sa i lucrand telu-

rite minuni, pre multi I-a tutors la

credinta. In local acela era un izvor
de spa fOrte amara, care prin rue).cIunea sa s'a indulcit. Ajungand la
adand batranete i adormind somnul
cuvenit sfintilor, s'a ingropat en cin-

ste in 21 Martie.
VISAR ION Arhiepiseopul Larisei,

facatorul de minuni, cu pace s'a sa-

vir0t in 15 Septembre.
VISARION cuvios, s'a nascut in
Egipet i invatandu-se sfinta scriptura, a stralucit in inima sa lumina
cea sfinta; pentru aceea Inca din tiOra vrista a lubit pre D-lea, neintinand stintul botez. Suindu-se intr'un

minunate, dar stilul este cam greil

din eausa, e. autorul fiind grec din
na0ere, nu cunovtea bine limba latina. Victoria invata, mai intai retorica in vre un oraq grec; apoI va-

munte, ca un fara de trup vietuia.

Patru4ecI de Pe i patru4eci de

(pad ca bite cele lumeytI sunt deqerta,dune, consacra talentele i ostenelele

0 data mergnd cu ueenicul sari pe

cale i arpndn-se de sete, prin sem-

sale spre gloria religiunei. S'a facut

episcop in Panonia, la Petavia.
Acest parinte scrise contra eresielor din timpul sail; compuse 0 comentarii asupra sfintei scripturi; dar
din operile Jul nu ne-a Ames de cat

nul crucei in aer, a prefaeut apa

marel cea sarata in apil Mina de
bent; a trecut Nilul facend numai

noptl a stat neclatit ea un stilp,

avendull manele i ochill in sus lar

sufletul nedespartit de Dumne4et.

semnul crucei; si alte semne faeend

0 slujind lul D-44 intru adanci ba-

tranete s'a mutat catre Domnul in

un tratat despre creqiunea lumel 20 Februarie.

0 un altul asupra Apocalipsei, ce
VITALIE martir, s'a sevir0t in
se afla in Biblioteca Parintilor. Tra-

foe cu Zinon in 28 Apriel.

tatul acesta nu este intreg i unil

spun ca este interpolat. Sfintul Vice

VITALIE Episcopal Ravend. Sfintul Vitalie Itasca la Milan, era, dupa

torin traia in anul 290. El ''a ter-

autorul aetelor salP, tatal sfintuluI

minat vita prin martir, in anul 304.

VIL fiul lui Terentie i Neonila,
s'a safir0t de sabie in 28 Octombre.
VIRCO preotul, martir din Dacia,

Ghervasie i Protasie. Providenta p0vatuindu-1 la Ravena, se intampla ea

un ereqtin anume TJrsicin sa fie con-

s'a savir0t prin foe in 26 Martie.

damnat la mOrte pentru religie; dar

se ereclu pentru cat-va timp, ca avea

VIRCO martira din Dacia s'a

si3-

de gand sa se lepede de credinta,

vir0t prin foe in 26 Martie.

VIRIE martir, s'a savigit cu Veniamin in 29 Iulie.

aa de mare impresie ii facu vederea

chinurilor, la care era s'a. fie supus.
Atnnel Vitalie vaclend pericolul ce-1
55

866

VITIMIONVIJCOL

ameninta pre acel martir, nu mai

vedea pre acela la care se espunea
singur, alerga in ajutorul sal si-1
indemna cu tarie sa nu prda ocasiunea de a merita o cununa neperitre. Ursicin se intare0e 0 primete cu vitejie lovitura de mOrte. Vi-

talie land corpul martiruld l'a in-

max pre st. Vlasie l'a aruncat intr'un

lezer, dar a e0t la uscat nevatamat.
Apoi I-a talat capul impreuna eu dol

prima' ce emit in temnita, in

11

Februarie.

TLASIE cuvios din Amorea cu

pace s'a savir0t in 31 Martie.
VLASIE era din Cesarea Capa-

gropat en respect.
Cand judecatorul Paulin a audit
de cele ce se petrecusera, dadu ordin
oh inchida pre Vita lie. El fu ars de

dociei din parinti fOrte avutl, iconomi de vite, pre care pascandu-le

dupa ce a fost intins pe rt5,

0 a suferit i alte feliuri de chinuri.

gonitorii cre0inilor cautandu-1 prin

veil,

In actele sale se spune c5., Valeria,

femeea sa, intorcendu-se de la Ravena la Milan a fost omorata de mai

multi t5rani, pentru ea n'a voit sa

serbeze impreuna en dinsil o sarbatire necuviincisa i desfranata.
Sfintul Vita lie este principalul pa-

tron al Ravenei. Acolo se pastrk

reliquiile sale in marta biserica ce
porta numele sari 0 care fu zidita
de Iustinian, imparatul in anul 547,
unde asta-cli este un chinoviu al
Benedictinilor.

VITIMION cusios, cu pace s'a

svirsit in 24 Decembre.
VIV monahul, s'a savigit Ca Faust preotul in 6 Septembre.
VIVIAN unul din cei patru-(leci
de martini din Sevaste (9 Martie).
VLASIE Papa Romel, eu pace s'a

gvir0t in 22 Februarie.

singur facea multe milostenii 0 era

fOrte primitor de streini, cad pri-

munti, el I-a primit bine 0 s'a declarat, ca el este acela pre care-1
cautaii. Mergend inaintea guvernatorului, a marturisit cu indrasnela
pre Christos, pentru care a fost Va.
tut cumplit, dar Dumne4eii l'a intarit a p.timi loviturile cu mult rabdare. Apoi a fost pus inteun cazan
cu apa MAI, i dupa cincl IiIe merend soldatii sa-1 scOta l'a gasit via,
pentru care ail creilut in Christos.
Apol merend chiar guvernatorul, a
cerut sa i se dea apa din cazan, oreclnd ca e rece, dar spalandu-se a
orbit i a murit. Sfintul eqind de
acolo,

cii apa din cazan a botezat

pre martiril carii creclusera, i intorcandu-se acasa, g povatuit pre mama

gi rudele sale si ast-felia q'a luat

sfirsitul in 3 Februarie.
VRIENA cuvisa, s'a savigit in
30 August.

s'a svigit de

VLASIE Episcopul Sevastiei, locuia pe timpul ml Licinie inteo peqtera i imblanclind fiarele salbatice
en bine-cuvintarea sa le prindea cu
mina. Avend i mestepgul doctoriel

tiar vrista pazindu-se curat, s'a

Acut vas ales st. Duh, Iar st. Ion

facea multe tamaduiri, luand de la

Dumne4di darul minunilor. Fiind

l'a hirotonit episcop in Smirna, unde

luminndu-0 turma, 1-af ficut di di-

prins &fi dus la gubernatorul Agricolae, a marturisit pre Christos, pentru

care a fost cumplit batut i strujit.

Inchiclandu-1 in temnita, 1-a urmat
gpte femei, carora ii s'a Vag capul,

VW:NE[1E martir,

sabie in 27 Martie.
VIICOL Episcopul Smirnei, din

lei prin st. botez. Inainte de a se

sevirqi le-a hirotonit episcop pe Policarp ci aqa s'a gvircit in 6 Fe-

bruarie.

/-

.k.e19

Th

X.
XANTIA unul din eel. 33 martini din Meletin (7 Noembre).
XANTIE uuul din cei 40 martini
din Sevaste (9 Martie).
XANTIPA femeea lui Prob, lug
invOtura cresting de la st. apostol
Pavel, si petrecend impreung cu sora
sa Polixeni, multe minuni ail sgvir-

stele en raze luminOse, care se 'A-

ait

si s'at mutat care Domnul in

Constantinopole s'a trimis pre eel

23 Septembre.
XENI martirg prin foc s'a svirsit

dui fit ai sUi la inv6t5.turg in Bait

din Finicia i sp5,rgendu-se corabia

in 18 Ianuarie.
XEM din Roma, de neani cinstit.
Vrend pgrintii sg o mgrite i preggtindu-se tote, ea a fugit din cgmara
de nuntg cu dou5 servitOre ale sale.
Dup5, ce ail trecut marea, umblind
prin mai multe locuri, all sosit la
cetatea Milasa, fiind insemnat 5. de

cu dIni, s'a dus cu sucia sa

dumnecieescul Pavel monahul si pre-

otul, care argtindu-se in insnla Co,

a indreptat-o spre cele mai bune. F5.-

and o bisericg acolo in muntele st.

tefan ampreung cu cele doug servithe si alte femei ce se adunaserg, ail
argtat mult5, nevoit4g, aducfindu-se
pre sine pild5, spre cersca petrec.re
cu tag rgbdarea i pgrgsirea simtirel poftelor lumesti. Deci petrecnduil bine vi4a, s'a cunoscut 0
trecerea ei din viOV5,;

c5,

luminnd

sOrele la am011, s'a ivit o cruce de

rea a fi ea o cunung fericitd, data

de la D-cleti pentru indelungatul post
priveghere i feciorie; Ian dupg in-

groparea fericitei, nu s'a mai vqut

acea stea eu raze. Se serbzg in 24
Ianuarie.

XENOFONT, un om bogat din

sill

caute fecioril. Aflfindu-1 la Ierusalim

imbrgcal calugareste s'al fgeut mo-

nahi eu so0a sa i atita ail sporit

in bungtaile sufletuld, cg s'ail invrednicit a face minuni. Fiind placuti lui D4eu pfin5. in sfirsit s'ati
mutat care Domnul si se face amin-

tirea lor in 26 Ianuarie.

XIST era, pe timpul imphatulut
Decie, Episcop la Roma, venit din
Atena, unde invase filosofia. Pornindu-se perseci4ia a poruncit Arhidiaconului sell Lavrentie sg iigstreze odOrele bisericel. Intoreendu-se

Decie din Persia a adus inaintea sa

pre st. Xist, i neplecindu-se a se
lepgda de Christos, ci marturisindu-1

eu indrasnelg. DumneWi adeverat,

a poruncit sa-1 tae capul i aga s'a
sevirsit in 10 August.

Z.
ZACITEU Vesli Alfet.
ZACHEU diacon bisericei Gadi-

rilor, s'a s6virqit in 18 Noembre.

ZACHEU (Luc. XIX, 2 etc. 33)
apitenia adungtorilor de contributii
din Ierihon, dorea forte mult s5, vadit
pre Christos, pre care-1 cunoqtea a-

cum din renume. Iisus trecea prin

i ocazia se pgrea favorabilii;
dar o mare multime se grgmdea;

ora

Zachefi era mic de stet, aqa esd. marturiele vechi biserice01 II considera

ca pre un pitic; el nu putu nici s.

se apropie, nici s'a-1 vada de departe.
Atras de curiositate i neingrijindu-se

de insultele Omeni lor, cu care era

deprins ea vameq, alerga inainte gi
se sui intr'un sicomor pe langa care
avea s treca Iisus. Mad trecu Mantuitorul pe acolo, II dise: Zachee,
grgbeqte de te poen* c asta-di in
easa ta mi se cede s fifi. Cu tote
acestea multimea care urmgrea faptele Domnului, nn-1 considera vred-

nie pre acel vameq, ea s prim6sc5.

un asemenea Ospe; cunoscut de toV
ca fOrte avut prin rpiri pOte, incepu
a murmura, v6d.end ca Christos primeftte ospitalitate la un om pcMos.

Dar cu tot despretul ce i se argta,

Zachet incepe chiar din cliva aceea
o

vIatft

i o reputatie mai bung;

convertit prin invtitturile luI Iisus

mai fericit de eft tinrul, [care nu

se indura aqi Impri averea sfiracikr, qi s'a dus trist pentru ett avea
multe avutii (Mat. XIX, 22; Mare.
X, 22; Luc. XVIII, 23); bogatul vame dise divinulnI Ospe; la* D6mne,
jumiltate din averea mea o dafi aracilor, i de am facut rIl cuiva intore ImpAtrit.
Zacheti, cum 11 ara1 i numele
era ludeti, qi cum marturiseste st.
Matei, pintre funqionarii fiscall erau

foi ebrei; erail fOrte urti de popor,

care considera oenpatia lor.ca o tr5.dare, Iar averea lor ea cum ar fi
fost 1.445. de la confratii AI; cain0.
liii Zacheti arat'a de ce religie era
0 care era patria lab; eaci restituirele ce le fagadueqte, sunt conforme
cu legea lui Moisi (Eqire XXII, 1 etc)

Caracterul WI nu este asa de sigur ca origina sa, i reputatia sa a

impgrcit pre interpreti; unii II con-

sidertt ca pe un drept; a1ii ca pe

un penitent; cel d'intki v6d n eu.vintul catre Christos marturia unei
conqtiinV curate, vorbirea iinitit
a and om de bine, care respinge
calomnia, revendica numele st i pri-

mind pre Iisus, voqte s impr4tie

impresia rea facuta de ceI r6utaciostl;
de aceea yi el vorbeqte en demnitate
gi 1in4tit; pOte el cuvintarile st.
Ron Botezatorul, sa-I fi dispus la
manifestarea acestor virtuV; alil *lima

869

ZA H ARIA -ZENAIDA

ved in cuvintele lui o merturisire,

i gata a da satisfactie ceo c.in
lor obijduiti.
Cuvintele Mentuitorului: Astg-cll

s'a fcut mntuire case! aceOla,

dal a intelege c opinia publick' nu
se amegise, i ce in adever acel mi-

me, era pecetos, dar prin dilate s'a

mentnit. Mal departe cnvintele,

ca;

si el Bul Jul Abraazn este, dovedesc ee de 0 era in serviclul streinilor, totu0 observend legea, putea
se fie aleturea cu farisei, caril se
andel c numal el sunt adeveratiI
fii al lul Abraam, liberi de off ce
influente streine. Fiul omulur a venit s caute sa" miintuiasca: pre
cel ce era perclut, alusie directe qi
lemurite la vita trecute a vameqului, care dindu-se, s'a fecut model
de pocin
i adeverat apostol al
Mentuitorului, care se serbze, in 20.
Apriel.
ZA.HARIA martin, s'a sevir0t in
mare in 22 Octombre.
ZAHARIA envies martir, in mare

pului sei

i posturile observate de

la robie; partea a dona, care cupfinde

reme0ta cartel, destinele poporulul
Ebreh i sperantele domniel lul Me-

sia; stilul este necontenit teiat de

intreberi i respunsuri, plin de apostrofe 0 de imagine; visiuni streine
care nu sunt uic asa de importante
ea ale lui. Daniel, nici aqa de ama-

runtite 0 complicate ca a ale lul

Ezechiel; persOne reala amestecate
cn fiinvI imaginare, o multime de
nume simbolice, face ca tablourile si

cuvintarile sale se; fie greh de inteles. Deosebirea intre profetiele sale
cele dintal i cele din urme 0 mai
cu same alegoriele sale, se pare ce
a predispus pre contimpuranii sel,
se I arate putine incredere; adesea
se plenge de necredinta lor (Zach.

IV, 9; VI, 15; VIII, 6; XI, 12).

(5 Septembre).
ZAHARIA nal martin, care a mer-

Varahie li nepotul lui Hido, se nescu

turisit in Paleopatra a Peloponezului la anul 1782, despertindu-se in

done s'a sevirait in 20 Ianuarie.
ZAHARIA de la Prusa, s'a nevoit la anul 1802 Mai 22.
ZAHARIA cuvios, cu pace s'a
sevigit in 24 Martie.

al lui Agheh, in anul al doilea al

a marturisit in Corint la 1684, prin

sabie s'a sevir0t in 30 Martie.

s'a sevir0t in 21 Octombre.

ZAHARIA. (Ezdr. V, 1. an. 520)
unul dintre profetil mid, fiul lu

in Haldeea pe timpul robiel. Serviclul set protetic incepu indate dupe,

domniel lui Dark. POte c

atuncl a

venit de la Babilon sah a remas

pane in timpul acesta afare de Ierusalim. Misiunea sa era de a incuraja poporul ca 5 reincepe lucrerile
intrerupte ale reconstruirel templului. Nu se qtie nimic de familia sa
nici de m6rtea sa, pre care traditia

o pune in ultimul an al Int Dania

Cartea sa, cea mal lunge din aerierile profetilor mid', este una din
cele mal insemnate qi se imparte

in done parti deosebite, in care s'ati

observat 6re care deosebire; partea
Intel care coprinde cele opt capitole
trethe despre interesele tim-

ZAHARIA noh sfintit martir, care

ZAMTA, martir, s'a sevir0t in
29 Martie.
ZARVIL martir improqcat cu pie-

tre s'a sevigit in 4 Septembre.

ZENA.IDA ucenita st. Pangratie
Episcopul Tavromeniel prin foc s'a

sevir0t in 7 Lillie.
ZENAIDA din Tarsul Ciliciel rude
st. Apostol Pavel, prtresinduil patria
lepedendu-se de avere, a inceput
a cutreera oraple sub cnvint ca poseda me0e0igul doftoresc, in realitate Ind implinea lucrnl apostolesc.
Venire: 0 in cetatea Dimitriadel si
intrind intr'o peqtere, petrecea acolo
vieta cn sora sa Filonila. Aeolo Ze-

870

ZENOBIAZINON

naida temaduind mai multe bole 0

slabicluni, s'a mutat catre Domnul
in 11 Octombre.
ZENOBIA sora sfintului
ZENOBIE Episcopul Egei lor at

fost nescut din parinti cregtini, pe

timpul imperatului Dioclitian. Zinobie sporind in bune-cinstire cea dupre Dumnerjet, s'a fecut Episcop ce-

tatei Egeilor, in care s'a 0 nescut

0 s'a ingropat, facend multe minuni,
cu numele lui Christos. Fiind prins
statu inaintea ighemonului; qi acolo

uncle se afla el la intrebare, s'a dat

singur e. pre sine soru-sa Zenobia.
Deci II betur e. pre amhndoi, ii bagar e. intr'o caldare pline cu sm61a
ferbend pe foc, qi pazindu-se cu daru.1 lui Dumneclet nevatemati 'ql pri-

mire.' sfir0tu1 prin sabie, 0 ast-felit

rit'ali luat cununa martiriului in 30
Octombre.

ZEVINA martir, de sabie s'a sevir0t in 20 Octombre.

ZEVINA cuvios, iii'a flout chilie

intr'un munte, in care s'a nevoit sihastrqte 'Ana la adnci betrnete.

Dar a covir0t pre toti cuvioqii timpului aceluia in rabdarea ce avea

/.-.

big, care din vechime se qicea Eman; Zinon era ostac cu randuialh
avend pre Zina slue., carii veclend
pre Maxim guvernatorul ch jertfegte
idolilor, s'aii spus pre sine 0 s'ati aratat eine sunt; pentru acesta Zinon

a fost bhtut cn vine de bot, 0 fi-

ind-ca sta aprOpe de jertfelnic, 10vindu-1 cu piciorul l'a resturnat. Pen-

tru acsta la spinzurat 0 i s'a strujit trupul fare, de crutare, frecendui-se ranele cu otet 0 cu sare; apoi fiind begat in temnite, i'aii pus
piclOrele in butuc, uncle intrind Zina
0 fericindu-1 ii sexutti legkturele,

pentru care a fost inchis 0 el din

porunca guvernatorului; apol scoqi

fiind laraqi la intrebare 0 nevrend

a se lepiida de Christos, at fost batuti cumplit 0 cu frigari de foe inlocate, s'aii strapuns cOpsele 0 inima

lui Zinon; amandoi at lost sptizn-

rati cu curele de subtiori, *far pi-

clOrele at lost ingreulate cu pietre.

Dupe acsta at fost aruncati intr'o
grOpe cu boo, adesea atitind vapaia
prin turnarea de unt-de-lemn; 0 fiind-ce. 0 din acesta at seepat nevatamati, li s'ail talat capetele de

la rugaclune; en bite eh de betrinete

nu mai putea sta drept la rugaciune,
cu Vito acestea rezamandu-se de to-

sabie. Se face serbarea lor in 22

iagul set tot steruia; ast-felit vie-

Capadociei, fit de parinti bogs* 0

numerat intre purtatorii de cartile
imperate$I dupe ce a murit Valent

tuind minunat 0 cu placere de Dum-

najett s'a mutat din ceste de aicea

in 23 Februarie.
ZINA (Tit. III, 13; an 65), ucenic, care a parcurs insula Creta, cu

Iunie.
ZINON cuvios, era din Cesarea

imperatul, indata lepadind briul cel

ostacesc 0 gland un mormint mare,
a intrat inteinsul, 0-0' curata stifle-

Apo los 0 pOte ca a dus epistola st.

Pavel, este recomandat de Aposto-

tul prin sihastrqte-le ostenele, ne-

lul Tit. Nu se etie dace Zina, grec

precurn il areal' nnmele, era doctor
al legei in sensul ebreil al acestui

nici a0ernut; di a0ernutul set era

titlu ati jurisoonsult roman. Duph

opinia cea mai probabila Zina, hdeil
elenist, era invetator al legei mozaice. (4 Ianuarie).
ZINA sluga lui

era o pine pe done Pe 0 ape, 0 o

ZINON erat din Filadelfia Ara-

lor de el; Tar- el numai cu rugaciu-

avend sfecnie, nici lada, nici mash,

o gramagiOrit de fin pus pe piatra.

Purta o rash veche, *far hrana lui
aducea de departe. Prin asemenea
ostenele mull dar a luat de la Dumne4et, ca venind pe acolo Isaurii,

multe junghierl se limit sihastri-

ZINON

nea le-a intunecat vederile 0 vietuind putin dupa aceea s'a mutat catre Domnul in 10 Februarie.
ZINON cuvios, cu pace s'a savirqit in 3 Martie.

ZINON cu smOla uns 0 in foe

bagat 0 cu sulita prin foc patrundndu-1, s'a avir0t in 5 Apriel.
ZENON Episcop de Verona (380).

Sfintul acesta are titlul de martir

in st. Grigorie dialogul i alti martiro1ogi0i; dar a fost onorat numal
ca marturisitor. 0 epistola a st. Ambrosie ne spune ca. el n'a murit de
sabie. Este epistola catre Siagriu, urmasul lui Zenon la scaunul Veronel.

Acolo se vorbe0e de virtutile emi-

nente si de prea fericita mOrte a

sfintului, dar nu se spune nimic, ea
ar fi fost martirisat. Vietuind sub
domnia lui Constantin, Lilian si Va-

871

spira poporului mai mult prin exemple de cat prin euvintari era iubirea

si milostenia care Arad; de aceea

si diocesanil en duceail virtutea acsta aqa departe, ea casele lor erail
tot-derma deschise streinilor. Ei preveneat pre nenorociti 0-I crutaii de

ru0nea de a cere. Sfintul credu ea

trebue sa-I felicite de liberalitatea
lor. Dand argintul vostru saracilor
voi adunati comori in ceriuri; v6
folositi peste mesura mai mult fara
sa deqteptati ura cui-va. Cine pOte
fi mai bogat de eat acel care imprumuta pre D deft?". GotiI batand
pre Romani la Adrianopole in 378,
facura un mare numer de prizonieri
in Tracia si Iliria. Locuitorii din
Verona dadura 0 en acesta ocasie
exemplu de darnicia lor; inilosteniele

lor (Mara libertate la multi% Pre

lens, de buna snug ca a trebuit sa altii II scapara de munci grele tot
sufere multe persecutil si Vote ca prin acel mijloc, cum 0 de cruda
pentru aceea i s'a dat titlul de martir.

Zinon era african de na0ere. El

fu ales la scannul episcopal din Ve-

rona in annl 362. sub domnia lui

mOrte ce-I ameninta. Dar pe cat de

darnic era Zinon catre saraci pe atata de aspru era cu sine. El se nevoia marginindu-se numal la trebu-

Iulian. Din euvintarile sale se vede

ca boteza pe fie-care an un num6r
mare de inchinatori de idoli qi se
lupta cu arienii, cu mult zel 0 sueces. Arianismul prinsese radacini in

intele naturei. Forma pre clerici 0

in unire eu preotiI lucra fall preget

Italia prin protectia impratulni Con-

otilor, potrivit cu zelul 0 ostenela lor.

stantin, precum 0 prin vicleniele Id

Ursache de Valenta si mai ales ale
lui Auxentie al Milanului. Sfintul
Zinon se improtivi forte mult ero-

Sfintul Ambrosie ne spune ea la

Verona erati si feciOre care se consacrase Domnuld tot prin mijlocirea
lull Zinon. Uncle vietulat in casele
lor, lam altele in manastire sub conducerea sfintului. Se pare c aid
exista manastirea inainte de a infiinta 0 Ambrosie la Milan. De malt
se facea abus cu agapele de la ser-

rilor pelagianilor. In sfir0t reu0 a

curati diocesa sa de impietatile eresiel si de superstitiele paganismnlui. Turma sa fiind inmuItita, incepu
zidirea mad biserici mart In acest
fapta buna a fost ajutat de persOne

bogate din Verona, care fara sa fi

fost solicitate, I-e.A pus la dispositie
fonduri indestulatOre. In acesta biserica s'a radicat o cruce, pentru ea

sil fie ca un sprijin.

Pintre virtutile ce st. pastor in-

in via Domnului. El facea hirotoni-

ele la Pa01 si impaca pre cei pocaiti; tot atunci impartea damn pre-

batorile sfintilor; pentru un mare

numer de cregtini era numal ocasie

de petrecere qi neenmpatare. St. Zinon combatu desordinea acesta cu
zelul

sell 0 elognenta ordinara 0

departa din eparhia sa izvorul stator abusuri. Asemenea opri striga-

872

ZINONZOSIMA

rile adelor carii sub pretext de pocainta turburaii 1in4tea in timpul

slujbel. In sfir0t dupa ce conduce
biserica sa cu multa intelepciune, Zinon se duse s primsca in ceriti
resplata ostenelilor sale.
Rabdarea, umilinta i grija cu adevdrat pastorali), erail virtutile ce

stralueeati mai mult in nersOna sa.

TrebuIa sa le posda intr'un grad

mai inalt, ca s. vorbsca cu atata

foc i energie.

Iata cum termina cuvintarea sa

despre rabdare. O rabdare, regina
tuturor, cum doresc eI s te pot 15,nda dupg euviinta, dar mai mult prin
purtare de cat prin vorbe! Tu esti
sprijinul fecirelor, limanul vkluvelor, conductorul sotilor, legatura prietenilor, mangaerea, bucuria 1 i adesea libertatea sclavilor. Prin tine afla

saracil adevgrata fericire in starea

lor, prin tine profetil sa desevir0t
in virtute qi pre apostoli i-ati unit
cu Is. Cbr. Tu eqti cununa 0 mama

s'a invrednicit facerel de minuni,

cacl pie multi draci a isgonit din

6meni i aqa en 'cuvioqie vietuind
qese (jeci i doi de ani, s'a mutat

&are Domnul in 19 tunic.

ZINON martir, s'a gvirait impreun cu st. Agatonic in 22 August.
ZINON martir, prin sabie s'a svir0t In 28 Decembre.
ZINON martir, s'a svir0t in caldare cu plumb topit in 3 Septembre.
ZINON martir, de sable s'a svIrit cu Romil, Evdoxie i Macarie in
6 Septembre.
Z1NON. VeclI Eusebiu 0 Nestor,
ZOI martira, s'a sevir0t en st. Sevastian i aitiI in 18 Decembre.

ZOI sotia ml Esper, s'a savir0t

in cuptorul cu toe in 1 Mai.
ZOIL cu pace s'a savir0t in 3
Martie.

ZOIL martir, sa svir0t in 22

Decembre.

ZOIL martir, s'a saviryit in 13

Apriel.

martirilor, desfitarea credintei, fructul nadejdeI, amicul dragostel... Fe-

ZORZ Ghiurgiul a marturisit in

Mitilina, s'a savir0t prin sugrumare

ricit de mil de ori este acela ce te

are tot-duna in sufletul sari!" Iar

in anul 1770 Ianuarie 2.

despre milostenie (pee: 0 dragostel

cat e0I de placuta, cat eqtI de bogata, eat esti de puternical Mad nu
te poseda cineva n'are nimic. AI putut Si schimbi pre D-q.eil in om, ai
invins mOrtea prin mOrtea i invierea DomnuluI etc." St. Zinon mnri

in 12 Apriel 380.

ZOSIMA Episcopul Siracusa. Zosima naseut pe la anul 570, fu crescut la mangstirea sfintului Luca in
Siracusa. Progresele sale in virtute
atrase stima i amicitia avel Faust.
Comunicatia deasa en persOnele de
afara, pricinuita din ascultarile ce i
se dadea, 11 duse pe nesimtite la des-

gust; el parasi chiar manastirea fara

ZINON veOnd pre st. Gheorghie

voia superiorului WI; dar parintil

intins pe rah i intru nimic vata-

aduchdu-1 inapoI, cern ertare de nestatornicia lui i trai apoI in cea

mai perfecta regularitate. Devenind
succesorul Staretulni Faust, el jus-

mandu-se, a strigat ca este creOin

si i s'a talat capul in 20 Aprilie.
ZINON apostol, vei Zina.
ZINON martir, s'a savirgit prin
foe eu Vita lie in 28 Aprilie.
ZINON envies, s'a s6virqit cu pace

in Liva luI Dagut (12 Iunie).

ZINON lepadandu-se de lume si
facendu-se ucenic lui Si luau, pentru
ascultare, saracie i multa nevointa,

tifica prin purtarea sa alegerea ce

se facuse in persOna luI. Dupa. mOr-

tea episcopului Petru, el II urma pe

scaunul Siracusel i implini cu oredinta datoriele unui demn pastor
pink la mOrtea sa, care se intampla

ZOSIMAZOTIC

In anul 660. Biserica serb6z& amin-

tirea lui in 21 Ianuarie.

ZOSIMA cuvios cu pace s'a s&-

vir0t in 24 Ianuarie.
ZOSIMA euvios, care a ingropat
pre Maria Egiptnca, s'a s6vir0t in
4 Apriel.
ZOSIMA ostaq pe timpul lul TraIan, din Apoloniada Sozopolel, dupa
multe chinuri, a luat cununa marti-

riului nrin sabie in 19 funk.

ZOSIMA martir, a patimit cu Ira-

'VI si Alfie

Alexandru in 28

Septembre.

ZOTIC martir, s'a svirslit prin

sabie la Roma in 13 Septembre.
ZOTIC unul din eel 10 martini,
mil a pa.timit in Creta in 23 De-

873

pe sama eparhului s o inece. Iar

sfintul Zotic, dand slujitorilor obicinuita plata, o cumparg i o puse

cu cei-l-lal I leproqi.
Ficendu-se fOmete i avend cetatea lips& de bucate, impratul cerceta care s& fie pricina fOmetel ?
Dar WI voitoril R.eatara pre Zotic
ca pricinuitor acerel fOmete, c. da
cu prisos bran& leproOlor, caril erat
forte multi. Awjind acestea imphatul i contenindull mania, se sfiea
Ore cum 0 tragana lucrul dOra va lua
marg&ritarele i pietrele scumpe; dar

indemnat de hulitori, porunci sa-1

priuda. Afland sfintul, intra pe ascuns in palatul impratesc 0-1 4ise
imp6ratul cu blande0: A sosit co-

rabia cu pietrele scumpe ? Cuviosul

ZOTIC hranitorul de s'araci era Aspunse; A mea imparate a venit;
0 daca voegi vino cu robul tlt s'a
din Roma veche, de neam cinstit
luminat, ocupandu-se din copilarie o vefll. Imptratul primi en bucnrie,
cu tot feliul de inv6Vaturi i fiind Ian Zotic, alergand, porunci tuturor
leproOlor sa' Ias'a inaintea imp6ratuom cu minte, se mut& de acolo,
s'a dus la Constantinopole cu voia lui cu Mehl aprinse. Cand sosi immarelui implrat Constantin, care-1 p6ratu1, s'a mirat qi a intrebat cine
cinsti en vrednicia de magistrat. Ye- sunt acela ? El arAtandu-I cu degenir. inipreun cu dinsul i alfi bo- sul flise, Acestea sunt pietrele fftr
eni de la Roma la Constantinopole. pret qi marg&ritanii cei lumino0,
Pe atunci se ivi o b616 grea, lepra, cumprati cu mult osteneala. Imp6raimpratul d'adu poruncg ca top: tul crelandu-se insultat, se infurie
noel atinql de 1361a acsta sa fie a- grozav i porunci sa-1 lege de niqte
runesi in mare. Zotic se duse la im- mulari slbateci, ea A-1 sdrob6sca
pgratul 0 cern o mare sum de bani de pietre. Facandu-se acsta, sfintul
s cumpere pietre scnmpe pentru tre- suferi martiriul i fiind zdrobit on
bninOle imp6ratului. Luand banii, totul, q'a dat sufletul in mana lui
Dumnujell; Iar in locul chinuirei
rscump6ra o mu4ime de bolnavi
trecandu-I in Bizantia, II apz& pe sale a izvorit ap, vindecatOne de
muntele ce se numea atuncl Eleon, tot feliul de b6le. Imp6ratul se c'ai
faAnd corturi i colibi i-aii odih- de ceea ce a flout on sfintul 0 a
nit acolo. Dupl mOrtea imp6ratu1ui facut un spital pentru leproO, inluand imp6rfitia Constantie ce era tretinut cu cheltuiala Statului, Iar
arian, a fault multe rele ortodoxi- sfintul a fost ingropat cu mare cinste
lor. Insu0 Zotie era urit de el, dar 0 se face serbarea mut la Orfanotronu indritznea a-1 face ceva, pentru fie 0 in tOta biserica ortodox& in
dragostea ce avea tatal s6d &are 31 Deeembre.
ZOTIC unul din demnitarii carii
dinsul. Toth, II hulea ca din pricina
cembre.

F;41

1;{1

hi a venit lepra in crag. Nand

bolnav i fiica imp6ratului, a dat-o

aa creclut v6clend minunile st. ma-

874

ZOTIC

relui martir Gheorghie qt-a primit

cununa prin sabie in 20 Apriel.
ZOTIC martir care a suferit im-

condamnii public, argtind ilusia pretinselor profetil ale acestor eretici.

Pe l'ing5, biruinta in coutra eresiei

el se bucurg, 0 de cununa martiriupe care o primi in timpul persecutiunei imp6ratu1ut Sever, pe la
anul 204.

preung cu st. Agatonic in 22 August.

ZOTIC Episcop (204). Ceea ce

citim de St. Zotic de Comane se reduce la prea putin lucru. A fost cel
dint al. care descoperi erorile qi am'agirele Catafrigior sat Montani--

tilor; el Ii atlat cu mult zel,

alte mu i miliOne de fericiti

pre carii I-ait ales Domnul i I-ail
scris in cartea vietel.

0-1

Cu ale lor sfinte raglolunL Dmne milueste ;si ne mntueste pre

noL Amin.

'1

-.11C

.41 19V1,1
of,. 4.

Vr5V.