Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 37
GERMANA PENTRU {NCEPATORI fn economia si societatea romaneasca schimbarile survenite in ultimii ani, au adus cu ele multe-multe probleme dar si multe posibilitati. Pentru a putea exploata aceste posibilitati este foarte important cunoasterea limbii germane, a acelei limbi care se vorbeste in mai multe {Sri din Europa. in economie, in turism gi in cultura este indispensabila cunoasterea limbii germane. De aceea, in cele mai multe tari europene limba germani se pred deja din scoala generala. Metoda bazata pe insusirea treptatii a cunostinfelor noi, introdusa de EUROCOR, se utilizeaz& de mult timp cu succes in firile Vest-Europene si in Statele Unite. Dupa cateva lectii si dumneavoastra vefi constata c& obtinefi rezultate rapide cu eforturi relativ mici. Este de ajuns s& invatati zilnic 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in cursul repetirii sistematice a exercitiilor si atunci veti progresa in mod garantat. Parcurgeti deodat cel mult o jumitate a unei lec Fiecare parte a unei lectii cuprinde o cantitate suficientd de material nou pentru a exersa. Atunci cand rezolvati pentru prima dati un exercitiu, nu folositi de la inceput filtrul rogu. Folosirea acestaia are sens doar daca ati repetat deja de trei-patru ori exercifiul. Daca acoperiti textul cu filtrul rosu, raspunsul corect devine invizibil, astfel dumneavoastra trebuie si-1 ghiciti. Prin indepirtarea filtrului, puteti verifica dac& afi rezolvat corect exercitiul. Daci utilizati gi caseta, cu ajutorul filtrului rogii putefi sa va verificati si pronuntia. Atunci cdnd invatim un lucru nou, acesta ajunge pentru inceput, in aga-numita ,.memorie de scurta durati”, Dac& dup& aceea nu repetim, sau nu folosim din nou cele invitate, foarte probabil le vom uita repede. in schimb dac& recapitulam des si utilizim cele invajate, atunei acestea ajung in asa-numita ,memorie de lunga durata”. Datele acumulate in aceasti memorie (ca de ex.: mumele personal) vor ramfne acolo pentru foarte multi vreme. Veti constata repede, ci exercitiile efectuate de-a lungul cursului, vor permite retinerea cu usurinta a noului material. Acestea contribuie la sporirea increderii in forjele proprii si a dorintei de a continua invajarea. Cursul pentru incepatori cuprinde 32 de lectii. Fiecare lectie are doud parti. In prima lectie, se alld exercijiile cu materia nou. Partea a doua a cele de a doua lectii nu cuprinde cunostinge noi, aici gaisifi exercifii de verificare, Fiecare leejie se incheie ou recapitularea noilor reguli gramaticale gi cu tema pentru acasa. La sfarsitul caietului de curs se afla glosarul cuvintelor si expresiilor noi precum si transerierea lor foneticd in ordine alfabetict. Pronunfia se afl in paranteza dreaptt. Pe margines paginilor veti intni urmatoarele semne: La nivelul acestui semn, textul cules cu litere inclinate cuprinde caracteristicile levice sau gramaticale specifice limbit germane. Exercifiu pentru verificarea materialului lexical si gramatic Cuvinte noi Problema aparuta fn acest exercitiu este tratatS gi in lecjia 3. 1a pg. 21 Cbeervaile el mi impo care sft a repuile amatcale TS ( sau la pronuntie, le edsiti totdeuna reliefate prin acest semn grat Textul care urmeazi dupa semnul >" tiparit eu rogu (cate tu se vede in cazul folosirii filtralui rosu araté) c& exerciti trebuie rezolvat conform indicafiei, de ex. completarea unui text sau traducerea unei propoziti, LECTIA 1. - PARTEA INTAL CCititi cu atentie pronunta, aflatd in paranteza dreapt Guten Tag ~ Bund ziua! guden - (gustin] - bun, bund Vocala silabei accentuati este notata cu liters groasi (gu:tin}. ~ in cuvintul [gu:tén] vocala .u” se pronunfi lung, ca in cuvantul roménese ybun".| Vocala pronunfata lung, 0 marcim totdeauna cu punct dublu ,:", Wocala "5 aflata la sfarsitul cuvantuti sau in prefix se pronunti ea vorala romdneased i” [gu:tin}. Tag - zi {in cuvantul {ta:k) vocala 2” se promuia Tung. Consoana sfirgitul cuvantului se pronunjl ca si consoana .c”, din cuvéntul are”, Consoana y<" este transcrisd prin wk” [tack] Guten Morgen - Bund dimineata in cuvantul [1 ronunl cu yi [me Jin] vacala ,o” se pronunfi lung. Voeala’e” se gin). L Wie geht es? = Ce mai faci?, Cum te simi? in cuvantal [v:] diftongul ie” se pronunta cu i” lung, ca fn cuvntul roménesc vie, iar vocala .c” nu se promunta [vi'} es geht - bine, mulpumese in cuvantul (gEt] vocala c” se pronunfa lung. Acest ,c” Tung, fl ‘marcim cu majuscula E si o pronunjam ca pe vocala ,e” din cuvintul Eva", iar consoana ,h” nu se pronunta (gE). Frau Schmidt - doamna Schmidi In cuvintul (tau) articullm difomgul au” cain cuviarul sau", int ocala a” este mai accentuatl decit vocals [frau]. seh” - Se pronungd eu ,.s” romanese, ca in cuvantul i” [gmit]. ’ Fréwulein Rohde - dommisoara Rohde In caval ,Fetulein” (foan] ditongu .8u” se pronani ca dftongul rommese ,oi*, din cuvintul romanese ,n0i". Ditongul xe” se pronunfs ai", can cuvintl romdnesc hain” Vocala .i” scrisi cursiv, [i], se pronun{a muiat, ca in cuvantul ..noi”: {troilain}. Exersafi pronuntia cuvintelor! Citiji cu voce tare si clar: a Tag > ftack} ~Tag > fk] buna = guten > [gustan] ~ guten > [gustin] / dimineaga ~ Morgen > [ma:tgin} —_- Morgen > [morrgain] cam = wie > [vid ~ wie > Wid » merge — es geht > [es gEt] —es geht > [es gEt] doamna = Frau > [au] — Frou > (frau) Schmidt ~ Schmidt > [smit] ~ Schmidt > [amit] » domnigoara. ~ Frdulein > [frolain] = — Fraulein > [ftom] Rohde = Rohde > [radi] ~ Rhode > [ro:da] Observati privtoare Ta pronunic \ > [tet nr rs =u” — nsec tba accentuata; \ O42) punctul dublu - ,:”- marcheaza voeala pronunfata lung, CCitifi cu voce tare gi clar urmatoarele euvinte: * Guten Tag > [gustin ta:k] Guten Tag. > (gustan tack] Guten Morgen > [gustan mo:rgin] Guten Morgen > [gustan mozrgiin} Wie geht es? > [vis gEt es] Wie geht es? > [vis gBt es] © Frau Schmidt > [frau smit] Frau Schmidt > (frau smit) “Fraulein Rohde > [freilain rozda] Friulein Rohde > [froilain ro: Importam! In limba germana, accentut cade tn Beneral pe prima silaba, La cuvinte manosilabice maredm caccentul. In cuvintele plurisilabice, tera scr gros marcheae silaba accentuatd In limba germana substantivele se scriu inotdeauna cu majusculé. in faya substantivelor Se afléarticoll hoténit: der”, adie", .das", de ex.: der Tog, die Frau, das Fraulein, Gemut serumatical de multe ori mu coincide cu genul natural (de exemmplu: das Fraulein ~ neutru) de aceea articotul hotirit trebuie invan impreund cu subsiantivul Si recapitulim substantivele eunoscute, impreund cu articolul hotirat. Promunjaj-le cu voce tare: ie Fru > (ii: eau) die Frau > [ai faa} das Friulein > (das frilaia} das Fraulein > (das fovain) der Morgen > [de® mosrgin] der Morgen > (de® morrga} der Tag > [de" tak] der Tag > [de tk] Acestea sunt cuvintele lecfiei de astizi. $8 le recapitulim i s& Incercém s& le promunpim corect: det Abend > (de! azbant) > seara auch > [av] a9 Consoana ,h” pronunfats mai adéne gi mai tere o notim cu ,H”. Pronumtaji acest ,h” ea gi ‘numele ,Anmed”, danke > [danks] ~ mulpumese Dir > [i] ~ tie mt > [gu:t) ~ bun, bund der Heer > de" her) ~ dom Ihnen > (isin = penira dumneavoastes sehr > [ze] ~ foarte und > (unt) =i ‘Acum exersafi cuvintele fn alth ordine. Aveti grij8 ta pronuntie: der Her > [de" her] = dommul der Abend > [det azbant] = seni Tnen > (ienan] = penta dumneavoastra auch > [aul] =i Dir > (i'l > tie eu > {eusl] ~ bun, bund sehr > feel ~ foarte danke > [dank] = muljumese und > [unt] -9i es geht > [es get] ~ merge, bine ‘Dupiiatitarecapitulare precs siti deja cuvintele pe din afar. Traducefi fn limba germand seare > der Abend > (Ge! aba] pentru domneavoastrs > ‘Ihnen > fismin} omaul > der Herr > [det her] doamna, femeia > die Frav > [dic fray) pentru dumneavoasiri > ‘Ihnen > [kinin) tie > Dir > [di] si > auch > faut] smultumese > danke > {dank} imines > der Morgen > [de mo:rgtn) ua > der Tag > [det tak} domnigoura > das Frtlein > [dos froin] bine, bun, bund > eu > taut] foarte > sehr > kel) “/ Observatitprivitoare la pronuntie: —< [ES | bn inbe germans consoans 7” de a stcyilcuvinu,abia se | pronuni | \ sete [eel] foarte Dir [6] gi ‘Acum invatim si salutim. Pronunjati formele de salut eu voce tae gi car: Guten Morgen! > [gu:tin me:rain] Guten Morgen!» ([gustin mo:rgin) Guten Tag! > {guetan tak Guten Tag! > {gustn wk] Guten Abend! > {gustin a:bint) Guten Abend! > ‘gustin bn] Repetafi ined o dati! Atentie Ia pronuntia corecti! Buna seara! = Guten Abend! > [eustin arbant) Bund ziua! ~ Guten Tagt > [austin tak] Bunk dimine ~ Guten Morgen! > [gustin me:rgin] ‘Acum si legim formele de salut invajate, eu persoanele din manualul nostru: Guten Tag, Frau Schmidt! > (gustan ta:k frau smit) Bund ziua, doamna Schmidt! Guten Abend, Fraulein ~ Bund seara, domnigoard Rohde! Rohde! Guten Morgen, Herr Rohde! > (gu:tin mo:rgin her = Bund dimineafa, dommule ro:di] Rohde! Explicatie ‘in limba germandi folosim premumele sau numele de familie atunci ednd me adresim direct _porsoanei respective, de exemplu: Guten Tog, Frau Schmidt! [guitin tak frau sit] ~ Bund ziua, doamnd Schmidt! $i vedem céteva propoziti simple! Urmariti promuntia german! Ce mai faci? = Wie geht es Dir? > (vir abt es di] Mulfumese, bine, ~ Danke, gut > [danka gut] sin? = Und Dir? > [unt dis] Foarte bine. ~ Sehr gut. > [es' gust} ‘A, doamna Schmidt! = Ach, Frau Schmidt! > [aH frau gi “Ce mai faceti? = Wie geht es thnen? > [vis @Bt os © La fel, bine. = Auch gut. > fault gut) Atentie! Intrebarea ..Wie geht es Iimen?”~ Ce mai facet? — nu se referd mumai la saindtate, ct este i 0 forma de salut. Cuvénul ,Tinen” se scrie cu majusculd, pentru ed este 0 forma de polite: Dunneavoastr Repetati propozitile! Avefi gril la imtonatie! Repetati propozitile cu voce tare si clar! Aveti ‘grija la pronunfarea corectat Guten Tag, Frau Schmidt! > [pust8n ta:k frau smit) > Bund ziua, doamns ‘Schmidt Wie geht es thnen? Et es isnan] >Ce mai facesi? Guten Morgen! > [austin mor > Buns dimineayat Guten Abend! > [guitin a:bant) > Buna searal Wie geht es Dir? > [vis gEt es dis') > Ce mai faci? Danke, gut, Und Then? > [dankil gu:t unt i:niin) > Mulfumese, bine. Si Dumneavoastrl? Danke, sehr gut > [danka ze" gu:t] > Mulumese, foarte bine. Guten Abend, Friulein > [gu:1n azbint froilain > Bum seara, domnigoara Rohde! ro:d3] Rohde! Guten Tag, Herr Rohde! > (gu:tin tack her ro:da] > Bunt ziua, domnule Rohde! /Oservati privitoare Ia pronuntie: my { : 1H Prine ml per ct acs crest ops La net accentuafi pun, frat, de ex. \ Guten Abend, Herr Rohde! [gu:tin it her roid] ~ Bund seara, —____-domnute Rohde! / ‘Cuvintele cunoscute le legam acum cu conjunetia ..und” — si". Sa pronuntim cu voce tare: Der Herr und die Frau. >[de" her unt di: frau] = Domaul si doamna. Die Frau und das Friulein. >[4i: frau unt des froilain) ~ Doamna si domnisoara. Der Tag und der Abend. > [de" ta:k unt de" azbtnt]__~ Ziua gi seara, Der Morgen und der Abend. >[de! mosrgiin unt de ~ Dimineaga si seara. a:bant] Gut und sehr gut. >[gu:t unt ze" gu:t} ~ Bine gi foarte bine. Herr Rohde und Frau [her ro:da unt frau smit] - Domnul Rohde si doamna Schmidt. Schmidt. Herr und Fraulein Rohde. > {her unt frovlain ro:da] _—~ Dommul gi domnisoara Rohde. Herr und Frau Schmidt. > {her unt frau smit] ~~ Domaul si doamna Schmidt. Danke Ihnen und Dir. >[danki fend unt di] = Va mutfumese dumneavoasta si fie. ‘Sd folosim cele invajate! Spuneji tare cu voce tare textul corespunzator in limba german’! Daca gresiti, corectayi-vat A, domnol Rohde! > Ach, Herr Rohde! > [aH her ro:da} Ce mai faceti? > Wie geht es Thnen? > Ivi gEt es nin] Malramese, bine. >Danke, gut. > [dank gust} Si tu ce mai faci? >Und wie geht es Dir? —_>unt vir gEt es Foarte bine. > Sehr gut! > [ae gut] Ziua si seara >Der Tag und der Abend. > [de" tack unt de" azbant] Doamna Schmidt si >Frau Schmidt und > [frau smit unt freftain donmigoara Rohde. Fraulein Rohde, da] Domaul si doamna Schmidt. >Herr und Frau Schmidt. > {her unt frau gmit] Bund seara! >Guten Abend! > [austin azbant) La sfiritul lectei sf recaptalim promuntiacitorva cuvinte. Cit eu voce tare gi accentusti! (s:] Tag, Abend, (0:] Mergen, Robde [i] wie, Ihnen, dir LECTIA 1. — PARTEA A DOUA ich heiBe > [iH haisa) = ma numese An cuvintul ich” [iH] consoana ,h" se pronunfi tare, ca in euvantul roménese hina”. in cuvantul ,heife” intalnim o noud litert ..B", aga numitul .estet" Pronunjarea lui corespunde eu pronunjarea consoanei roménesti »$", din cuvantul sunt” (hast) ich verstehe > GH fergie] — tnyeleg ~ Consoana i" dint eele doud voeale nu se pronun(, itera .V" Ia fnceputul cuvintului se pronunfa 4f” [fest Teh heiGe Kur, > (iH baist kurt] - md mumese Kurz Consoana [kur] ", Numiti in limba germand fet” se pronunti ,": Kurz Repetati propozitiile inviate! Pronuntafi cu voce tare si elar Inteleg. = Ich verstehe. = (iH fersta] Ma numese Kurz. - Ich heife Kurz, - (iH haisi kurt] inteleg, doamna —~ Teh verstehe, ~ [iH fergtE frau seit] Schmiat Frau Schmidt. Verbul la persoans a intia, singular, timpul pre- zent primeste terminagia ,,e" gi in fata lui sta DES? | promumete persona ich” [IH] yeu ich heiBe — ma numese_ tee Urmeaza cuvintele noi ale lectiei, Pronuntayi cu voce tare si clar cuvintele: heifben > {haisin] = ase numi ich > GH] eu ia > (ial - da ‘mich > [mitt] ~ pe mine nein > {nai} - mw nicht > [nit] - Sie sie verstehen > [rit] > [zis] > [ferstEan} = dumneavoastrl ~ ea, ci, ele ~ a infelege /Acum si recapitulam cuvintele lectiei de azi in altd ordine. Aveti grijé la pronuntie: ich > (iH mich > [mitt] sie > (aid nicht > [nif] Sie > ai] heifien > [haisin} verstehen > [fergBa a > [a] nein > [nain] ich mich sie nicht Sie heigen in] verstehen ia nein > fk] -eu > [mit] — pe mine > vil ~ ea, ¢i, ele > (nit) -mu > [id -Dvs. > (haistn] ase nomi > [ferstEan} ~ a ingelege > fal ~da > [nain) ~m Repetati cuvintele pind cfind Ie stifi pe de rostt Incercaji acum: eu > ich > {IH pe mine ca > sie > [zis] dumneavoastra da > je > [ia] mu asenumi > heiden > (haisin] nu fa ingelege > verstehen > [ferstan] > mich > [miki] zi > [ri] > nicht > [nif] > nein > [nain} ¥ Formati propozitii cu verbul ,heifen"- a se numi! Atentie la pronunfarea verbului ,heiBen”” si a promumelui ,.ich” Ich heifbe Schmidt. Tech heifbe Eva Schmidt. Sie heifien Rohde. Sie heiBlen Max Rohde, Wie heifen Sie? Rudy? Nein, ich heifle nicht Rudy. Ich heigle Rohde. [iH haist smit) [iH haisa Efa smit) i] [eis haisan ~ M& numese Schmidt, ~ Mi numese Eva Schmidt, VA numiti Rohde. > [2i: haisin maks red] ~ Va numifi’ Max Rohde, > [vit haisin zis] > [ru:di] > [ain iH havsi niHit e > [iH haisa ro:da] = Cum vi numi ~ Rudy? ~ Nu, nu mai numese Rudy, ~ Ma numese Rohde. Explicaie In propozta afrmatvi verbu st totdeauna pe locul al dilea. Sublet poate sta ade Inaintea verbal conugat edt sin urma lui Ordinea:subicct- ver conpugat se mumeste lordine directa, de exempta: ‘eh hei Max Rohde. - MA mumesc Max Rohde. ina 9 Dacd pe primul loc in propositie este 0 alta parte de proporijie decda subiectul, vorbim de ondine inversa, de ex. ‘Max Rohde heife ich, ~ Max Rohde ma mumesc. a 2 / Cisigi cu voce tare tn limba germans! Dact gresii, coretati-vi: ‘Cum v4 oumiti? ‘MA mumese Max Rohde. ‘Va mumiti Rudy? Nu mi numese Rudy. V8 numifi Eva ‘VA numiti Schrnide? /Negaia niet > Wie heiflen Sie? > Ieh hele Max Robée > Heiten Sie Rudy? > Ich heide nicht Rudy, > Sie heien Eva, > HeiBen Sie Schmit? ~ au se a > (vis haisin 2i:] > (IH haved maks rozdi] > Thaisin zi: rua) > [iH havea niltt > (ei: haistn Ef) > (hasan zi: si] Serene pe ‘propozitiei, dar niciodst8 inaintea verbului, de ex. ) BS Thee stay, Se 2h hele Rudy nicht. Ea \/ Chg propoziile urmitoare cu verbul ,versteben” — a ingelege. Urmariti pronuntia germand: Ich verstehe Sic. Ich verstche Sie sehr gut Teh versiehe Frau Schmidt nicht Sie verstchen mich, ‘Sie verstchen mich auch, ‘Versiehen Sie mich? Verstehen Sie Fraulein Rohde? Nein, ich versiche Sie nicht ‘Und ich verstehe Sie gut Verstehen Sie Eva? Ja, ich verstehe sie > [fers 21) > i fergths 2: ze" gut] > (GH SerstEa fram gmit niki] 1 > [ais fergtEin mi anti] > [ait feest Bin > [ferstEan zi: mikf] > (ferptBan zi: feilain rod] > (nai GH Fergus nib] > [unt iH ferglBa zit gu:t} > ffergt Ein 2i: Efe] > [in iH fergtEa zis] ~ Vo ineleg ~ Va tnjeleg foarte bine = N-o injeleg pe dosmna ‘Schmidt Ma Injelegeti ~ $i dumneavoastra ma ‘nteleget. ~ MA injslegeti? ~ 0 iinjelegeti pe domnigoara Robde? — Nu, nu vit infeleg, ~ $i cu va Injleg bine. ~ 0 injelegeti pe Eva? ~ Da, © ingeleg. Wie verstehen Sie mich? > (vi: fergtAn zi: mill] ~ Cum ma injelegeti? Ich verstehe Sie sehr gut, > [iH ferstB4 zi: ze' gu:t} Va fnjeleg foarte bine. in limba germana, propozitia interogativa are ordine inverst, Aceasta LSP | seamns caverbal se afl in fafa subiectulu: \ Hien Sie Rudy? hii 2 {unit Rudy? Formafi citeva propozitii! Atenje la ordinea corecta a cuvintalor! Spuneti eu voce tare tn limba germand: MG tnjelegeti? > Verstehen Sie mich? > (fersin zis mid] Ds, vi Ineleg bine, > Ja, ioh verstehe Sie gut. > (ia iH ferstRA zi: gut) Nu va ingeleg. > Ich verstehe Sie nicht. > {iH ferstBa zie nit] Cum ma ingelegeti? > Wie versteluen Sie mich? > [viz frst Ean zi: mii) ‘Va Injeleg foarte bine. > Tech versiche Sie sehr gut, > [iH ferstl& zi: ze’ guct] Nu mi injelegeti? > Verstehen Sie mich nicht? > [ferstEtn zi: miH nil) Explicate Negatia nein” [vain] ~ mu ~ opusul il fa” — da ~ neaga toat® propositia yi sté ta tacepul ‘acesteta. Negra nicht" [nit] neagd mumal’ 0 parte de propoziie i sa upd verb, de ex Ich versiehe Sie nich = Nu vd ingeeg, eh heiBe micht Rudy. = Nu md cheam Rudy: Promumele personal ., Ste” (zi:] ~ Dumneavoasira -, scris cu majusculd este o forma de oliteye, Cu acest pronume verbul se conjugd la persona a 3-2 plural. Promumele Sie” se referd la o singurd persoand sau la mai multe persone, ca gt in limba romind, de ex Me hejfen Sie? [vi nist 2i:) = Cum va numiti? Versiehen Sie mich? [fergtin zi: ] ~ Ma injelegesi? Pentru a clarifica ta cite persoane ne referim, addugim de obicet si numele persoanei, de Verstehen Sie mich, Herr Rohde? (erstBn zi: mill her re:da] — MG énfelegeti, dommule Rohde? Cititi eu voce tate propozitile germane, apoi taducet-le in limba romana: Tch verstohe Sie gut > VA injeteg bine, Sie verstehen mich schr gut > MB injeleget foarte bine Ich verstehe Sie nicht, Frau Schmit, > Nu 1 injeleg, doamna Schmidt. Tech heifle nicht Eva, > Nu md numese Eva, ‘Sie verstehen Frau Schmidt gut > O imelegeti bine pe doamna Schmidt Wie heiten Sie, Herr.? > Cum va mumifi, domnule..2 Ich heife Max Rohde, > Mi numesc Max Rohde. Heifen Sie Rudy? > Vai numiti Rudy? Wie verstehen Sie Frau Schmidt? > Cum 0 intelegeti pe doamna Schmidt? Versichen Sie mich nicht? > Nu ma intelegeti? ich verstehe Sie nicht. > Nu, mu vi ingeeg (/Amporant! ‘Dupi euvéntul ,wie" [vi:] ~ cum — urmeazd ordine inverss, de exemplu: EZ Wie hieiflen Sie? (vi: haisin zi] \\ Wie geht es Ihnen? (vi: gEt es inn] 3 Repetati céteva propozitii ined o dati! Avefi gril la accent! Citifi eu voce tare si clar: Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH fergiB zi: ze" guct] Wie heilien Sie? > [vir hafstin zi] Verstehen Sie Fraulein Rohde? > [fergtBain zi: froilain Heien Sie Kurz? > fhaisin zi: kurt) Wie verstehen Sie mich? > [vie fergtn zi: milf] Ich verstehe Sie nicht. > [iB fergta zis nittt) Citi de mai multe ori urmatoarele propozifii! Acestea sunt deja cunoscute, si clar: Wie heilien Sie? > [vis haisan zis] = Cum vi mumiti? Verstehen Sie mich? > [ferstBin 2i: miH] = Ma intelegeti? ‘Wie geht es Ihnen? > [vis gEt es isnan} ~ Ce mai faces? Es geht gut > [es g&t gu:t] ~ Bine. Heien Sie Kurz? > (haisin zi: kur] = VA numiti Kurz? Wie verstehen Sie Eva? > [vir fergtin zi: fa] ~ Cum o ingelegefi pe Eva? Danke, sehr gut. > [danks ze" gut] = Multumese, foarte bine. Guten Abend, Frau Schmidt! > [gustin a:baint frau smit] ~ Bund seara, doamnd Schmidt! Guten Tag, Herr Rohde! > [gustin tark her ro:da]_— ~ ‘Buna ziua, domnule Rohde! Guten Morgen, Fraulein Eva! > (gu:tin mo:rgin froflain ~ Bund éimineata, Efa] domnigoara Eva! © Exersafi si in alts ordine aceste cuvinte! Pronunjati-le cu voce tare! Atentie la. promunti corecta: Ce mai faceti/Ce faci? > (vis gBt es] nu injeleg > (WH ferstB8 nitit) sic > (iH aut] rmulfumese > [danka) tie > [dic ‘nu ma numese.. > [iH haist niHt] va inteleg > [WH fergtB8 2i:] va numifi > (haistn si pent: dumneavoastra. > [unt i:nan} © ingeleg > [iH fergiBa zis] Buna seara, domnule Rohde! > [eu:tan a:bant her ro:da} Ah, domnigoara Rohde! > [aH froflain ro:d3] Foarte bine > [ae gust) > Wie geht es? > ich versche nicht > ich auch > danke >Dir > ich heidle nicht > ich verstehe Sie > Hellen Sie, > und then > ich verstehe sie > Guten Alvend, Herr Rohde! > Ach, Friulein Rohde! > Sehr gut, ¥ In inchicietea lecjei de azi repetati toate propozitile! Citigi cu voce tare propoziile tm german! Unmiriji accentul corect: Ma injetegeti? > Verstehen Sie mich? Nu ma numese Rudy >Ich heille micht Rudy. Ce mai fuceti? > Wie geht es Ihnen? Maltumese, foarte bine. > Danke, sehr gut. Nu vat infeleg. >Ich verstche Sie nicht. Cum va numii? > Wie heifien Sie? Va ingeteg bine. > Ich verstehe Sic gut > [ferstBin zi: mikl] > [iH haisa nifit rudy] > [vir gEt es Eenin] > [danks 22" gust] > [iH fergtE zi: nig > [vir haisin zi] > (aH fer zi: gust] In cavintele urmatoare se repetfaccleayi sume. Cj eu voce tare: TE] Evaverstehen, geht; [HH] auch, ich, mich, nicht; {8} danke, Morgen, Rohde {ec} Herr, Abend, sehr RECAPITULARE A. Reguli gramaticale 1.t-in limba germand toate substanivele se scru eu majuseuld, de ex: der Abend, die Fra. 1.2. Articolul indic& genul gramatical al substantivului. Fiecare substantiv are articol. Articolul ,der” indica genul masculin, ,die” genul feminin, ,das” genul neutru de ex.: der Herr, die Frau, das Fraulein. 113. Substantivele se invati impreuns cu articolul: das Frulein - domnisoara, 1.4. Forma de politete se exprima prin ,Sie” ~ dumneavoastri — gi se serie eu majuscula. ‘Acest pronume se foloseste cu verbul Ia persoana a treia, plural. De exemplu: Wie heifen Sie? — Cum vi numiti? -, sau Verstchen Sie mich? ~ MA injelegeti? 1.5. Cuvéntul nicht” este © negatie si st dupa verb, de ex. Ich heife nicht Rudy. ~ Nu mi numese Rudy. 1.6, Cuviintul ,nein” este tot © negatie (opusul Tui ¥ja”), afld dupi ea, de ex: Nein, ich verstehe Sie nicht i neag’ toatl propozitia, care se Nu, nu va injeleg. 1.7. in propozitia afirmativa, verbul se aflé totdeauna pe locul al doilea. Subiectul se afla de obicei pe primul loc /al, sau pe locul al treilea /b’, de ex.: a/ Ich verstehe Sic sehr gut ~ Vu injeleg foarte bine. oe ee bi Schr gur verstehe ich Sic. — Va injeleg foarte bine, 4 iP wl: 1.8, In propozitia interogativa folosim ordinea inversA, verbul st& in faja subiectului, de ex: Verstchen Sie mich? a oe) 1.9. Dupd cuvantul wie” avem ordine inversa, de ex. Wie geht es Ubnen? aay Ss 1.10. Forma conjugatd a verbului se foloseste totdeauna impreuné cu pronumele personal corespunzlioc. La persoana 1-4, singular, timpul prezent verbul primeste terminatia .e", i in {aja lui folosim pronumele ,ich”: ich heiBe. La persoana a 3-a, plural, timpul prezent verbul primeste terminayia jen”, gi in faja Ii folosim pronumele .sie” sau .Sie” ~ ei, ele, dumneavoastr: Sie heiflen — Ei / cle / se numesc; Dumneavoastré vi numiti Litin germana, ca si in limba romdnt prenumele sti in fafa numelui de familie, de ex: Max Robde sau Eva Schmidt. B. Pronuntia 1-12; 1513; 1.14. 1.15. 1.16. 1,17. 1.18. Pronuntia limbii literare este influentati mai mult sau mai putin de diferite forme dialectale. Acestea sunt cu att mai des folosite cu cét ne apropiem mai mult de sudul Germaniei. Multi germani folosesc in conversajiile libere forme dialectale. Cel care invafa limba germani trebuie insa s& invete limba literara si nu cea dialectal, deoarece limba literar& este cunoscuta pe intreg teritoriul german. Accentul. in limba germana accentul st pe prima silab&. Verbul cu prefix il accentuim dupa -modelul urmator: verstehen — [ferstE&n] Intensitatea accentului. in limba germana silaba accentuatd slabeste intensitatea silabei neaccentuate, de ex.: Rohde —[ro:da] Silaba accentuata o marcam cu litera groasa, de ex.: [ferstEan} Lungimea vocalei. Vocalele germane pot fi lungi sau scurte. Vocalele care se pronunti lung, le marc&m cu punct dublu dupa vocala, in afar de vocala ,,e”, care este pronuntata lung si inchis 0 marcim cu majuscula ,E”, de ex.: wie —[vi:], geht -[gEt] wch”-ul aflat dupa ,a”, .0”, ,.u” se pronunta adanc, din gat (de ex.: Ahmed): ach, auch. Dupa ,,e”, ,,i” ,,ch”-ul se pronunt& ca in cuvantul ,,haini Consoana ,,t” de la sfarsitul cuvantului abia se pronunta, de ex.: [ze"] , [de'] . Diftongul ,,ei” se pronunfé [ai] , de ex.: Fraulein [fro‘lain , nein [nain] . 1, TEMA PENTRU ACASA Rezolvati urmatoarele exerci A. Traduceti in romént? 1. Guten Abend, Frau Schmidt! ‘Wie geht es Ihnen? ‘Verstehen Sie mich? Geht es Dir gu? Wie heiben Sie? 1B, Traduceti in germand 1. Nu vi fnjeleg domnule Rohde. Va numigi Eve? 2 3. Buna zius Max. Ce mai faci? 4 Va injeleg bine 5. ‘Nu ma numese Rudy, C.Notati rispunsurile coreste! 1. Unde nu pronuntam vocala ,e” la sfirgitul cuvantului? a. Ich heife b. Rohde © Wie 4. Frdulein e. sehr gut Teh verstehe 2. Care propozitie este corectd? a. Ich heifle aueh Rohde. b. Ich hele Sie Kurz, ‘e Frulein Rohde verstehen mich 4. Sie verstchen sie. ce. Wie gebt es Frau Schmidt. 3, Care propovitie este gresiti? a, Sie verstehe ich nicht b. Sie verstehen mich nicht. cc. Sie nicht verstehen mich. Nicht Sie verstehen mi fe. Teh verstche Sie nicht i LECTIA 2. - PARTEA INTAI v Si ineepem leejia cu cdteva cuvintele nei. der Bahnhof > [de ba:nho:4] ie Bank > (di: bank] die Bowschat > [di: bostyafi] — ambasada das Gesehit > [das geseft]—~ magazinut das Haus > [das haus] ~ casa éas Hotel, > [das hotel] ~ hotelul die Kirche > [dis kira} ~ biserica er Ober > {de oxbe") = chelnerul as Restaurant > [das restoran] —~ restaurantul ie Schule > [is gusta] = scoala ¥ Acum repetati euvintele in alti ordine: das Hotel > [das hotel] ~ hhotetul die Schule > [diz susla] = scoala der Bahnhof > [de" basnho:f] —~ gara das Restaurant > [das restoran) —— ~ restaurantul die Botschat > [dis bo:tgaft] —— ambasada dic Kirche > [dis kieHa} ~ biserica die Benk > [di bank] = banca das Geschiit > [das gesett] = magazinul das Haus > [das haus] = casa der Ober > [de" o:be"] ~ chelnerul ‘Va sunt deja cunoscute cuvintele? Sa exersim inci © dati! die Kirche > (di: kira] = biseriea die Bank > [diz bank] = banca die Schule > (diz suzla] ~ geoala die Botschaft >Idi: bo:tsaft] — - ambasada der Bahnhof >[de" barnho:f] gua der Ober > (de! o:be'] ~ cheineral das Haus > (das haus} gs das Hotel > [das hotel] Sisal das Geschitt > [das sesent] Swipe as Restaurant > [das restoran] Sesame Ati reusit st fovataticuvintele noi? Urmeaza verficarea. Cum traducem urmitoarele c in limba germana? seoala > [di sucta] > die Sehule helnerul > [de o:bte} > der Ober an > [de basnhoss] > der Bahnhof casa > (as haus] > das Haus ambasada > [dis Bost} > die Botsehast biseriea > (ai: Kita] > die Kirche restaurantul > [as restoran] > das Restaurant smagazioul > fdas gcse] > das Geschatt hotelul > [das hotel] > das Hotel banca > [6i: bank} > die Bank (Der” este aricolu hotirit masculin, ie”: femi = lay = ehelnral, hotirt,atunei cind vorbim despre luruti sau persoane cunoscute. | Pronumele demonstativ are tot aceste forme: \der~ acest, die ~ aceasta, das ~ aceta } testes (nUnde este” ~ ,Wo ist” [vor CCitigi eu voce tare intrebarile in limba germand si observafi sensul lor in roménd: Wo ist der Bahnhof? > [yor ist de" barnho:f] = ‘Unde este gara? Wo ist die Botschan? > [vo: ist di: boztsaft) ~ Unde este ambasada? Wo ist der Ober? > [vor ist de" o:be'] = Unde este chelnera!? Wo ist die Schule? > (vo: ist di: gu:lé] = Unde este scoala? Wo ist das Hotel? > (vo: ist das hotel] = Unde este hotetul? Wo ist die Kirche? > [vos ist di: KirHay ~ Unde este biserica? wAeolo este", in germans se red& prin: .Dort ist.” {fn germand folosim rotdeauma subiectul, si atunet cénd in romén mit folesim, deoarece vem subicet subimpeles, de ex: Wo tse die Kirche? Unde este biserica? Dort ist sie, Este acolo, -saw- Acoli ‘in asemenea cazuri, in propozitia germand folosim pronumele personal corespuncitor; daca substantivul este masculin spunem wer” ~ el”. daca este feriain ysie” = yea” jar daca avem un substantiv neuiru folosim promumele cs”. In limba germans romumele wer sie", 65" Se referd nu numai la persoaneet si ta obicete Cititi ex voce tare rAspunsurle la intrebarea .,Wo ist” din exercitiul precedent gi urmatiti sensul in romans Wo ist der Bahnhof? Dort ist der Bahnhof. > [dort ist de" bamho:f] —~ Gara este acolo, Dor ister. > [dor ist ef] ~ Este acolo, > [dort ist di: bo:tsafi] __— Ambasade este acolo, > [dort ist zis] ~ Este acolo. > [dort ist de’ oxbe'] ~ Chelnerl este acolo. > [dort ist c'] = El este acolo, ‘Wo ist die Schule? Dott ist die Schule, > [dort ist di: gusta) = Scoala este acolo, Dost ist s > [dort ist 2i3] ~ Este acolo. Wo ist das Hotel? Dost ist das Hove, > [dort ist das hotel] ~ Hotelul este acolo, Dort ist es, > [dort ist es] ~ Este acolo. Wo ist die Kirche? Dor ist die Kirche, > [dort ist di: kickia) ~ Biserica este acolo, ort ist sie > [dort ist zis] = Este acolo, (oa conjoy vats ~ acai soara it" mu ge (Xi had oa amrcnurer ae {n proporitile urmétoare veti intini elteva cuvinte noi. Citti propozitile germane eu voce ‘are! Aveti grija la pronuntia corecta! Incercati si reqineti sensul lor in limba roménd: Das Geschat ist dort links, > [das geseft ist dort links] ~ Magazinul este acolo, pe sigs, Da Ho it dort dben. > [das haus it dor = Cann cate nolo vein rU:bin] Die Kirche it dort recs. > (ai Ki iat dort res] Blserica este acolo, W/P* dteapi, Die Schule ist hier. > [diz ucla ist hic") = Scoala este aici. Der Bahnhof ist hier > [de' ba:nho:f ist hi:” ~~ Gara este aici, drept seradeas seradeaus] inant Das Restaurant ist de, > [das restoran ist da] Restaurantul este acolo. AAG people de wal a ini on wou sunet 0°, ranscrs pin (0) Ace, grap | onetime promnfa him tees erat \ 3 pronuntfi eu burele apropite ea sunetal us inst format adloe, in git | \ i no in eavitatea buat (U8) oa in propozifile urmatoare repetim aceste cuvinte, Citi cu voce tare si unit eu ategie pronunyia Ise die Bonk dort? (ist di: bank dort] = Banca este acolo? Ja, si ist dort lia zi: ist dort) = Da, este acolo. Ist das Hotel hier? list das hotel his") = Hotelul este aici? Nein, €8 ist dort >[nain es ist dort] = Nu, este acolo, Ist der Bahnhof dort driben? >List de' barnho:f dort — Gara este visas? eU:bin] Ja Fist dort druben alfa ef ist dort drU:bis] Da, este visanvis Ist die Schule hice rechts? —>List di: guslB his" reHts]_ — Seoata este aici, la dreapts? Nein, sie ist nicht hier >{nain zi ist nillt hic” — Ny, mu este aio La techs, sie ist hier links, reHits zi: ist his" links] dreapta, este la stings, Stiti deje aceste cuvinte? Cite net o dat gi pronuntafite coreet: a dreapta ~ rechts > [reHs} = rechts, > [ett] lassiag = links links} = a > inks) rept inainte —-— geradeaus > [serademus] —— yeradeaus > [era deaus] aici — hier > (hi) ~ hier > this] acolo ~ doxt > [dort] ~ dort > [dort] vis-a-vis ~ drttben > [drUsbin} ~ driiben, > [drU:ban) \Veaji mai imbogitit vocabularul? Traduceti in germand si spuneti propoziiile cu voce tar: Gara este vis-a-vis, ~ Der Bahnhof ist dor araben, Biserica este acolo, la ~ Die Kirche ist dort recs. dreapta, ‘Restaurantul este aici, drept - Das Restaurant ist hier ‘> [das restoran ist his" inaine. geradeaus, geradeaus} Este aici hotell? = Ist das Hote hier? > [ist des hotet i Nu, este acolo = Nein, es ist don. [ain es ist dort) Scoala este aici la stings? — Ist die Schule hier links? > [ist dit ul links} Da, este aici. = Ja, sie ist hier > lin zi it i!) = Die Bank ist draben > [ais bank ist drUsbiin] Aceasta este ..2". In germand se red prin Ist das...2” lata cateve exemple! Citi propoziiile germane Ist das hier die Schule? J, das ist sie. Ist das der Bahnhof? Nein, das ster nicht Ist das da die Kirche? Ja, das ist sie. Ist das der Ober? Ja, das isto. Ist das Herr Rohde? ‘Nein, das ist er nicht, Ist das Friulein Rohde? Ja, das ist iS (/Substantivul das Fraulein” (das fro/azn) este de genul neuiro, ins edn ity {inlocuim eu pronumele personal, folosim prontmele fe \ uel neat es es]: Ist ds Fraulein Rohde? > [ist das his’ di: gu > fia das ist zi] > list das de® basnho:f] > {main das ist 6° nikit] > [ist das de di: kicHis] > [ia das ist zis) > fist das de! o:be') > [ia das ist e'] > [ist das her ro:da) > {rain dos iste nitty > [ist das frevlain coda] > [ia das ist 2i3] observati seosul lor in limba roménd ~ Accasta este seoula? ~ Da, aceasta este = Aceasta este gara? = Nu, nu este aceasta, ~ Accasa ese biserica? ~ Da, aceasta este ~ Acesta este chelnerul? = Da, ol ext ~ Acesta este domnul Rohde? = Nu, nu este el = Aceasta este domnigoara Rohde? im sie” [2i:) gh Traduceti in germana! Verificati i pronungia! Folositi filtul rosu Aceasta este dornisoara Rohde? Da, ea este Biserica este acolo, Da, este acolo ‘Aceea este gara? Nu, nu este aceasta, ‘cesta este chelnerut? Aceasta este Is dreapa? Nu, aceasta este drept Inainte > Ist hier Herr Kure? > Er ist nicht da, > Ist das Friulein Rohde? > Ja, das ist sie > Ist dort droben die Kirche? > J0, dot ist sie > Ist das der Babnhot? > Nein, das ist er nic. > Ist das der Ober? > Ist sie dort rechis? > Nein, sie ist dort sgeradeaus, > [ist is’ her kurt) > [et ist nie da) > [ist das fro‘lain ro:da) > [ia das ist zi] > ist dort drUsban di: iets) > [a dor ist zi] > [ist das de" basnho:f) > ain das it ei a] > [ist das de" o:be') > [ist zis dort reHts] > [onin zi: ist dort aeradeaus] ‘Urmeazii ciiteva cuvinte noi. Avenie la pronuntie: sprechen > [spreH{8n] __sprechen > [spreHin] —— a vorbt bitte > [bia] bitte > [pita] — poftim, va Fog Verzeihung > ert] Verzeihung > [feriavum®) pardon Tasks war’ > (eittr ve") niche weabr > [nie va] — musi adevirat was > [vas] vas > [sas] oe langsam > (lan®zam} langsam > (lantzam] ~ tncet (Cum spunem fn limba germand? Folositifiltrul ros isi adevirat ~ nicht wane > (oil va pardon ~ Verzeihung > (fergarunt] a vorbi = sprechen > (spretisn} incet = langsam > (lan*zam] ee = was > [vas] pottim - > [bin] ‘Si folosim cuvintele noi! Citiji cw voce tare gi clar : Sie sprechen schr gut > (zi: spretian ze‘ gust] ~ Vorbii foarte bine. Frau Schmidt, nicht wahe? > [1rau smist nit vas‘) - Doamna Schmidt, musi asa? 3 ‘Was ist das? > [vas ist das) = Ce exe Sones? Bitte, wo ist der Bahnhof? > [bitd vo: ist de* baznho:f] - Unde este gar, va r0g? Sprechen Sie bitte langsam! > [spreH¥in zi: bith = Vorbiti vi tog facet! lanfeam} Verzeihung, ist das Herr > [fertaiun® ist das her Scuzati, dnsul este Rohde? 10:d3] ‘domnul Rohde? Das ist die Botschaft, nicht > [das ist di: bo:tgaftnilit_ ~ Aceasta este ambasoda, wake? va] muni aga? / Sedma pf Ga antaiaa abt gcaaee ee ESP (_pronurss tens, acceatuat, iar consoana ya se promunt slab, De ex: \ Nec ean pardon, seuzafi;Iangsam_[lanvam] - incet. St exersim incl o dat pronunfia urmatearelor propoziti! Refinefi sensul lor in roménd: Wo ist der Bahnhof? > [vor ist de" ba:nho:f] —~ Unde este gara? Er ist dort ruben. > [ef ist dort drUzban] = Este“aeolo, vis-a-vis, Wie, bitte? > [vie bia] - Com? ‘Sprechen Sie langsam! > [spreHan zi: lantvam) Vorbiti incet! Der Bahnhof ist dort. > [de! baznho:f ist dort] ‘Versichen Sie? > [ferstlin-zi:] Ja, danke, > [Ja danka] ‘Und wo ist das Restaurant > [unt vo: ist das restoran Kur"? kurt] Es ist hier rechts > [es ist hic’ reHits] Danke sehr! > (danks ze") ~ Gara este acolo. ~ Ingelegeti? ~ Da, multumese, ~ Si unde este restaurantul Kurz"? ~ Este aici, la dreapta, ~ Mulumese mult, {In exercifiul urmator traduceti propozitile din romana in german’. Folositi fitrul rogu! CCititi propozitiile germane cu voce tare si clar: Vorbiti vi rog tncet! > Sprechen Sie bitte langsam! Gara este acolo, la stinga, > Der Bahnhof ist dort links. ‘ingelegepi? > Verstehen Sie? Da, muljumese. > In, danke! $i unde este scoala? Este acolo la dreapta, Este gi ambasada acolo? > Und wo ist die Schule? > Sie ist dort rechts, > Ist dort auch die Boischaft? ‘Nu, aceasta este drept > Nein, sie ist dort inainte, geradeaus, ‘Multumese mult > Danke sehr! Cu plttceret > Bitte, bitte! > [spreHan zi: bis lanzam) > [de" basnho:f ist dort links) > [ferstein zi:] > [fa danka}) > [und vo: ist di: gusta] > [ri ist dort retits} > [ist dort auk¥ di tpt) > [nai zi ist dort ‘geradeaus] > [danka ze‘) > [ita ita] in exercitiul urmator cititi textul german si traduceti-| in limba romana! Ist das die Schule? > [ist das di: gu:la} Ja, dort rechis bite. > ia dort reHts bita] Ist dort auch die Botschat? > [ist dort auFl di: bo:tsaft] Nein, hier geradeaus. > [nain his" geradeaus} Und wo ist die Bank? > [und vo: ist di: bank) Sie ist nicht hier. > (ai: ist niHtt bi:'] Verstehen Sie? > [fergtEan 2i:] Verzeihung! > [fertaiun§] Danke sehe! > [danka ze") > Aceasta este scoala? > Da, acolo ta dreapta, va og. > Acolo este si ambasada’? > Nu, aici drept inainte > $i unde este bance? > Nu este aici > intetegeti? > Seuzatil > Muljumese mult Completati propozitiile cu cuvintele care lipsese! Folositi filteul rosa! Seuzaj-mi, unde este testaurantl? = Verzeinung, wo it > Restaurant 9 Acolo drept inainte. = Es ist dort >geradeaus: ‘Acolo este si magazinul, nu-i asa? = Da ist auch >4as Geschitft niche wah ‘Nu, nu este acolo. = Nein, es ist nicht >49 Si unde este biserica? = Und wo ist >die Kirche 9 Acolo vi ~ Don >deben , Aci este i banca?” = Ist hier >avch die Bank 9 ‘Da, este aici, la stinga. = Ja, sic ist hier >links Mulpumese mult, ~ Danke 2sehr | $4 exersim inc& 0 data pronunt ‘germane cu voce tare: Stiti deja sensul propozitiilor germane? ii Wo ist Fraulein Eva? > [voi ist fro‘lam Ea] Unde este domnisoaca va? Sie ist dort links. ais ist dort links} >Ea este acolo la sting. Und wo ist das Hotel? >funt vo: ist das hotel] > $i unde este hotelul? Es ist hier recht. [es ist his" reHts) > Este aici, la dreapta Das ist hier Herr Rohde! > [das ist hi:' her ordi] > Aci este domnul Rohde. Guten Tag, Herr Rohde! > [gustn ta:k her ro:di] > Buna ziua, domnule Rohde! Wie gcht es Ihnen? >[vi: gEt es isnan) >Ce mai faceti? Herr Rohde, ist das dort die >[her rozda ist das dort >Domnule Rohde, acolo Bank? di: bank) este banca? Nein, sie ist hier geradeaus, >[nain zi: ist hic" >Nu, este aici drept inaine. geradeaus] Und wo ist die Schule, Herr >[unt vo: ist di: gu:li her >$i unde este scoala, Rohde? ro:da] domnule Rohde? Dort ist sie. > [dort ist zi:] >Este acolo, Danke sehr. >[danka ze") >Mulfumese mutt. Jn limba germand eind ne adresdm cua, folosim mumele sau prenumele persoonei respe 4 prectzdm si gemul prin cuvintele, Herr”, ,Frdulein”, saw «Fra: Herr Rohde, ist das dort die Bank? ~ Domnule Rohde, acolo este banca? Fraulein Eva, verstehen Sie mich? ~ Domnisoara Eva, md tnselegeti? ‘Completayi ined 0 data propozifiile germane! Sperim ci nu aveti nevoie de traducere: ‘Verzeihung, wo > ist der Bahnhof? > [fertaiun® vor ist de basnho:f] ‘Sprechen sie > bitte langsam! > [ypreHfin zi: bi tantsam] > Die Kirche ist dort draben. > [dis kira ist dort dr Usha} Verstehen > Sie? - Ja, > ich verstehe. > [ferstCin zi: ia iH erga) ‘Nein, das ist > nicht die Schule > {ain das ist nifit di: sua) > Das Restaurant ist hier geradeaus > [das restoran ist hi" geradeaus} Das ist der Ober, nicht > wake? > [das ist de® oxbe' niHt va) Ist das dort > das Geschat? > [ist das dort das geseft] Was versichen > Sie nicht? > [vas ferguBan zi: nib) 'S8 exersim traducerea germand! Spunesi cu yoce tare textul german $i verificafi promuntia: orbit foarte bine > Sie sprechen, sche gut, > (x: spretiin ze gu] Seuzaji-m, v8 rog unde > Veresihung, wo ist die > (ferarun® vr ist i pl] sie scoala? Schule? orbit vi ro, nest > Sprechen Sic bite > (ypren zi: biti taneam) Jangsam! Gara este acolo, vis-a-vis. > Der Bahnhof ist dort > [de" ba:nhosf ist dost cen, desta] ‘Magazinul este la dreapta. > Das Geschaft ist rechis. > [das geseft it reHts) Banca este acolo, la stinga. > Die Bank ist dort links, > [di: bank ist dort links) Biserica este aici, drept > Die Kirche ist hier > [is kira ist his inainte. geradeaus. ‘weradeaus} Ce este aceasta, ambasada? > Was ist das, die > [vas ist das di: bo:tgal] Botschaft? Unde este, vi rog > Bitte, wo ist das > [itt vor ist das restoran} restaurantul? Restaurant? ‘SA invajam cdteva cuvinte noi! Repetati cu voee tare: das Bier > [das bi] ~ berea die Flasche > (dis Nasa ~ stiela, butlia das Glas > das elas} > pahacul, stclt (material) der Katee > (de! kafB] > cafeaua die Mitch > (i: mitt) ~ faptele die Tasse > [ai tas) = ceagen er Tee > fae" eB] = ceaiul der Wein > [ae vain] = vinut die Zigareiten > [dis figareran} ~ tigirile cee a ereaian yviciale See AE ee ee der Kaffee der Tee das Bier er Wein sie Zigaraten dic Fasche das Gias die Tasse die Mitch > [def kafE] ~ cafeaua > [der te} ~ ceaiul > [das bis] ease > [det vain] = vind > (di: tigaretan} ~ Hetile > [ait flags) ~ sticla, butelia > [das gla:s] = paharul, sticl& (material) > [4i: tase] ~ ceagen > [ais mill] = laptele Afi invajat deja cuvintele acestei lefii? Spunefi cu voce tare in limba germand: ‘ceagea cafeaua paharul, sticls berea figtrile laptele stiela, butelia vinul ceaiul > [si tasi] > die Tasse > [et kal] > der Katee > (das sls] > das Glas > (das bi > das Bier > (di: tigarettn) > die Zigareten > (ais mitt) > die Mileh > [dis Maga} > die Flasche > (de! vain > der Wein > [de! 1] > der Tee Cit costs?”, in germand se spume: , Wieviel koster?” ( virf:l kostt] ‘Repetati proporiille germane cu voce tare gi clar! Urmarii pronunjia corest®: (CA costa cafeaua? 0 bere, vi 10g! Va rog, 0 sticld de lapte! ‘Va rog, wn pahar de ceail Cat costdo sticla de vin? Vir costa 6 miei Va rog, 0 ceaged de ceai! Wieviel kostet der Kaffee? > [viefic| kostit de" kafE] Bitte ein Bier! > [bina ain bis’) Bitte eine Flasche Mitch! > [bid ain flag mill) Bitte ein Glas Tee! > [bled aim gla:s 1E) Wieviel kostet eine > [visti ost ain fags Flasche Wein’? vaio] Der Wein kostet sechs > [de" vam kostat zeks Mark, Bitte cine Tasse Tee! > [bith ain tas) Cat costé?” in germand:,, Wieviel kosten? *[wisficl kostan] ‘in imba germand, predicatul se acorda in numer si persoand cu subicetul. Dacd subiectul este la plural (se refer la dou sax mai multe persoane sax lucruri, fenomene) predicatul se afl tot la plural: «Die Zigaretien kosten vier Mark; der Kaffee und der Tee kosten sechs Mark.” ‘Sa repetdm cu voce tare si clae! Si avem grijd la accent: Die Zignretten kosten vier > [di: jigaretin kostin fis’ ~ Tigdrile costa patru marci, Mark. mark] Der Kaffee und der Tee > [de kafE unt de" 1B ~ Cafeaua gi ceaiul costt Kosten sechs Mark. kostan zeks mark] ase marc. Wieviel kosten die Flasche > [vificl kostn di: flag — Cat costa sticla de lapte Mich und das Bier? milH{ unt das bi] si berea? Der Wein und das Bier > [de" vain unt das bi:" Vinul gi berea costa sase Kosten sechs Mark. Kostan zeks mark] marci. Wieviel kosten die > [visficl kostain di = Cat costa figarile? Zigaretien? figaretan] Die Mitch und das > [diz mill unt das bis! Laptele gi berea costa kosten vier Mark, kostan fi:" mark] patra miei ‘Cova in” ext anol nebo de penal matcalia cocespondeniul feminin este eine” ~ 0. Arico neho DSP verbim prima vara despre subseasivul rspectv, de ex Dot ist cine Kirche, [dort ist aind KH} ~ Acolo este o biseric& Aiticotal nehotirit promunjat accentuat este numeral, de ex. J \ Bitte ein Bier! (bi ain bi] ~ Va tog 0 bere! A: Sa incercdim sa folosim cunogtinjele noi! Traduceti in limba germand urmatoarele propoziti: neutru = wun, tT folosim cind Aici este geoals ~ Hier ist eine Schule. > fbi” ‘Acolo este un magazin. Dort ist ein Geschaf. > [dort ist ain geyeft) ‘Acolo vis-a-vis, ete un ~ Dort dtlben ist ein Herr. > [dort deUsbain ist ain her] dom Acolo este un restaurant. ~ Dort ist ein Restaurant. > [dort ist ain cestoran) Restaurantul nu este bun, ~ Das Restaurant ist nicht > (das restoran ist niHt gut) gut Cat cost 0 eaten? ~ Wieviel kostet ein Kaffee? > (visi: kostt ain kat] Aci cafeaua este foarte Der Kaffee ist hier sehr > (de" kafB ist hi ze" gust) buna. aut Cum este ceaiul? ~ Wie ist der Tee? > [vic it de] i eeaiul este bun = Der Tee ist auch gut, > [de" XE ist aut gut] (/a persoana a 3- si DSP cent psn sus Der Kaffee kostet vier Mark. \ Br versteht mich, sau pronume, De ex: [ef ferget mitt) _Acelea sunt, ei sunt” - On germand. Sie sina” (ai: zint) ‘SA folosim acum materia nou invafath. Citi cu atentie propozitile germane gi reinett Die Kirche und die Schule > sind rechts Das Restaurant und das > Hotel sind links Der Bahnhof und die > Botschaft sind geradeaus. Die Zigaretten sind gut. > ‘Wo sind die Kirche und die > Schule? Sie sind dort rechts > Wo sind das Restaurant und > das Hotel? Sie sind dor links > Wo sind der Babnhof und > ie Botschaft? Sie sind hier geradeaus. > Wie sind die Zigaretten? > Sie sind gut > ‘Acum s8 exersim taducerea fn ronunyia: ‘iedcile nu sunt bune. > Berea $i vimul sunt bune. > (Cum sunt tigate? > ia ik bak a [di: kira unt diz guste zint reHts} [das restoran unt das hhotel aint links] [de' barnho:f unt di bo:tsaft zint geradeaus} [di: vigarettn zint gu:t] (vo: zint di: kirHa unt ee {vis zint dort reHis] [vo: zimt das restoran unt das hotel] [2i: aint dort links] [vo: zine de" baznho-t unt di: bostsaft] (i: zint hi’ geradeaus] [vie zint dis tigarecin) (ais zimt gust] ‘germand! Spuneti textul german cu voce tare si verifi Die Zigaretten sind nicht > [Ji: figaretin zint nitft gut Das Bier und der Wein sind gut Sind der Kaffee und der Tee hier gut? Ja, sie sind sehr gut, Wie sind die Zigaretten? Sie sind nicht gut. ilar impul prezent verbul peimeste terminatia .f. In limba gemand, preicatal nu se foloseste rd suicst. Sublectl poate Hr [der kafF kosttt f° mack] ~ Cafeaua os patra miei. = El mi infelege. Biserica gi scoala sunt ta reapta. Restaurantul si hotelul sunt la snga. Gara si ambasada sunt rept inainte ‘Tigarile sunt bune. ‘Unde sunt biserica 1 scoala? Sunt acolo la dreapta. Unde sunt restaurantal 51 hotelul? ‘Sunt acolo fa stinga, Unde sunt gara gi ambasada? Sunt aici, drept insint, ‘Cum sunt jitile? Sunt bune. wut {das bis! unt de" vain eet) [zine deaf unt def nif gut) ia zis zim ze gust] [vis zint gare} [ai aint nit gua Unde sunt tigarile? Sunt acolo. > Wo sind die Zigaretten? > Dort sind sie. > [vo: zint di: tigaretan] > [dort zint zi:] Sa repetam inca o data structurile cele mai importante ale lectiei. Traduceti in germana: Unde este chelnerul? Este acolo. Acolo este banca? Da, este acolo. Este scans aici, la dreapta? Nu, nu este la dreapta, este aici, la stanga. 7 = Vorbiti va roe incet! intelegeti, domnisoara Rohde? Berea cost4 o marca. CAt costa o sticli de lapte si ceaiul? O ceasca de cafea, va rog! > Wo ist der Ober? > Dort ist er. > Ist die Bank dort? > Ja, sie ist dort. v Ist die Schule hier rechts? > Nein, sie ist nicht hier rechts, sie ist hier links. > Sprechen Sie bitte langsam! v Verstehen Sie Fraulein Rohde? > Das Bier kostet cine Mark. > Wieviel kosten cine Flasche Milch und der Tee? v Verzeihung! Bitte eine Tasse Kaffee! LECTIA 2. - PARTEA A DOUA Tn aceast& parte recapitulim tout materia din lectiile 1-2. fo unmbiosrele propoziti completa cuvintele, cae lipese! Citi cu woe tare propaiile germane! Nu redim iraducerea deowrece afi rezolat deja exerci asemattoare, Foloil fll om: Der Wein >ist da draben > [de vain ist da: dev !bin] Das Hotel und das Restaurant >sind dort, > [das hotel unt das restoran zint dort) Wieviel >kostet der Wein? > [vkei: kostt do vain) Die Zigareten >sind nicht gut. > [is tigaretin zint nil gut] Wieviel >kostet das Hotel? > (veel kosti das hotel] Herr und Frilein Rohde >sind sehr gut, > [her unt froin resi zint ze" gust] Wieviel >Kosten die Zigaretten? > [ef kostan i: jigaretan} Sie >sind nicht sehr gut > leis zint nit ze" gut] Wo >ist Frau Schmidt? > [vo it frau sn) ‘Wie =sprechen Herr und Frau Schmid? > [vi: yprelfin her unt frau sit} Wie >ist die Mileh? > [vis ist dis muta} Inexersitol emir citi textal romanese 9 raduceti ajtoraltanscrieiifnetie din coloana a trea germand, apoi verficati pronuntia ‘VA 10g 0 ceased de cafea. > Bitte cine Tasse Kaffee, > [bits nd tas Kafe] CChelner, unde este berea? > Herr Ober, wo ist das > [her obe' vo: ist das bis] Bier? ‘Va rog un pahar de ceai! > Bitte cin Glas Tee. > [bia ain glass tE] ‘Scurafi, unde este > Verzeitmung, wo ist das > {fertaiun® vo: ist das ‘magazinul? Geschaft? eeseft} ‘Va rog o sticlt de lapte! > Bitte eine Flasche Mileh. > (bitt ain& flaga mit) Cit costa tigarile? > Wieviel kosten die > [viel kostan di: figaretan) igaretten? Ea nu ma intelege. > Sie versteht mich nicht. > [ei: fergtEt mil nikt) El este acolo? > Ist er dort? > [ist e' dort] ‘Stiji deja substantive leciilor | ‘Completati articolele hotarite 2. eu articolul hotarat corect? Acum puteti sa va verificati. faja substantivelor! Folositifltrl rosu: Wieviel kostet >der Kaffee? Wie ist >das Hotel dort? Verstchen Sie >das Fraulei Wo ist >die Botschaft? Wieviel kostet >der Tee? Wie sind > die Zigaretten? Wo ist >der Bahnhof? Wie ist >das Geschait? Herr Ober, wo ist > die Mileh? Wo sind > die Kirche und >das Restaurant? Herr Rohde, wie ist >das Hotel? Wieviel kosten >der Wein und >das Bier? ‘Urmitorul exereitiu de citire vi ajutd In consolidarea cunostinjelor de pind acum, in ceea ce priveste structura propozitici. Prin repetarea permanentd a materiei fnvafate, veli memora ‘mai uyor aceste struturi i in scurt timp veti reusi si le redajicorec, fr eforuri prea mari, Cititi cu atenfie urmatoarele propozitii! Repétti-le pind clnd le puteti citi fluent si corect, Silabele serise cu litera groasi marcheuza accontul propozitiei. Citti cu voee tare si clar: ‘Guten Tag, Herr Rohde! Wie gent es Ihnen? Danke auch gut Schmidt. Und Sie? Nein, ich yersiche Sic nicht Bitte, wo ist dic Botschatt? ‘Wieviet kostet das Bier? Verzeitnng, wie ist das Geschitt dort? Ist der Wein auch gut? Danke gut, Und thnen? Wie heiBen Sic? Verstehen Sie mich? Herr Ober, bitte eine Tasse Kaffee! Dort draben ist sic Vier Mark, bitte! Es ist sehr gut. Er ist sehr gut Vi recomandim $8 vi inregistraji propria pronunjie pe o caseth si s-o comparati cu cea criginala! Repetayi pind stji proporitile fard greseli! Daci nu stiti sigur cum se peonuntt ‘un cuvint veriffeaj-va pronunta eu ajutorul vocabularului de la sfarsitul esietului de curs, Traduceti propoziiile din romin’ in limba german, apoi verificai taducerea: Unde este domnul Rohde? Este acolo, vives, Dinsa esie doamna Schmidt? Nu, eau este doarana Schmidt, Unde sunt domnul gi doamna Kurz? Sunt aici Ma intelegeti? Da, vi ineleg bine. $i dumneavoasra mi nglegei bine? Aceasta este gars? Ni, aceasta nu ese vara. ‘Aceasta este acolo, drept insnte Unde este ambasada? ‘colo, vis Hotelul este acolo, la stinga? Nu, este acolo ta dreapta Magazinul este acolo, nui asa? > Wo ist Herr Rohde? > Br ist dort érben, > Ist das Frau Schmit? > Nein, das ist nicht Frau Schmidt > Wo sind Herr und Frau Kurz? > Sie sind hier > Verschen Sie mich? > Ja, ich verstche Sie gut > Versteen Sie mich auch gut? > Ist das der Bahnhot? > Nein, das ist nicht der Bahnhof. > Er iat dort geradenus > Wo ist die Rotschat? > Sie ist dort drtben. > Ist das Hotel dort inks? > Nein, es ist dort sects > Das Gesehilt ist dort, nicht wah? Biserica este acolo vis-a-vis? > Ist die Kirche da driben? Niu, acolo este 0 cast, S Nein, dort ist ein Haus, Cum este hotelul? > Wie ist das Hotel? Foarte bun, > Bs ist sehr gut Este gi restaurantul bun? > Ist das Restaurant auch gut? Nia, acela nu este bun. > Nein, es ist nicht gut Cit costa figarile? > Wieviel kosten die Zignretten? Patra marci. > Sie kosten vier Mark Berea cost 0 mares? > Kostet das Bier eine Mark? Nu, o mared si patra pfeningi > Nein, es kostet eine Mark vier. Cit costs vinut? > Wieviel kostet der Wein? Costa gase marci > Er kostet sechs Mark. Cum este cafeaua? > Wie ist der Kaffee? Cafeaua nu este bund. > Der Kaffee ist nicht gut, Scuzati, vi rog unde este laptele? > Verzeihung, wo ist die Mileh? Acolo, Ia stinga. > Sie ist dort links. Votbiti incet va rog! > Sprectien Sie bitte langsam! Ce este acolo? > Was ist dor’? Acolo este o scoalt > Dort ist eine Schule, Ce mai faci? > Wie geht es Dir? Cum vi numigi? > Wie heiBen Sie? Va numiti Eva? > Heillen Sie Eva? Nu mi numese Ri > Ich heille nicht Rudi Jn cuvintele de mai jos se repettaceleasi sunte. Citifte eu voce tare: li:] hier, Ihnen, Bier, Dir {s:] Bahnhof, Glas [n®] Jangsam, Verzeihung {o:] Botschaft, Ober, Bahnhof, {E] Tee, Kaffee, Eva, verstehen [Hl] mich, Kirche, milch, rechts [w] Schule, gut [U) deen [i] Zigaretten, Verzeihung, Kurz [8] _thnen, sprechen, guten, Kirche {') sche, der, hier, wahr, er RECAPITULARE ‘A. Reguli gramaticale 2.1. fn limba germand, ca si in limba romAnd existhartico! hotieat si nehotérdt, Cuvantul det” este articolul hotirét masculin, .die” articolul hotarat feminin, ,das” articolul hotirat neutru. Aceste artcole le folosim cénd vorbim despre lucruti cunoscute gi de interlocutorul nostru, De ex.: Wieviel kostet das Bier? Cat costs berea? 22. Cuvéntul ,ein” este aticolul achotérat de genul masculin gi neutru. La genul feminin folosim articolul nehotérat cine”. Articolul nehotirdt il folosim cad vorbim despre Ineruri sau persoane fa care nu ne-am referit inainte in comunieares noastrd, sau pe ‘care inca nu le cunoastem: Dor ist eine Kirche Artieolul nehotarét pronunjat accentuat are functie de numeral: Bitte ein Bier! 23. Pronumete personal la persoana a tia, singular are trei forme = ,er" = el; ie” = e3; ses" genul neutru, pentru care in limbs roménd nu avem forma separats. Toate cele trei forme se pot referiatét Ia persoane ct gi la Iucruri sau fenomene, Cu pronumele personal putem inlocui substantivele, De ex. der Bahnhof ,c:”; die Kirche ,sie"; das Hotel es". La plural folosim pronumele , De ex: Wo sind die Kirche und der Bahnhof? — Sie sind links. 24, Verbul ta persoana a treia singular primeyte terminalia 0". Prediatul nu se foloseste niciodata fra subiect. Subiectul poate fi exprimat prin substantiv sau pronume, de & Der Kaffee kostet vier Mark. ~ Cafeaua costt patru mare. Er kostet vier Mark. ~ Costs patru marci, 2.5. fn limba germand, dacd ne adresim unei persoane spunem si prenumele sau numele acesteia folosim cuvintele Hert”, Frau”, ,Friulein", prin care desemnim genul persoanei respective. Herr Rohde, ist das dort die Bank? — Domnul Rohde, acolo este bana? Friulein Eva, versichen Sio mich? Domnigoara Eva, ma infelegefi? 26. Substantivul das Frfulein” — ,domnigoara” este de genul neutra, Totusi, daci il ‘nlocuim prin pronume personal folosim pronumele feminin ,sie” ~ ea, gi nt ronumele yes" neutru Ist das Fraulein Rohde? — Ja, das ist sie 2.7. fn limba germand ta singular folesim formele: yer ist”, ,sie ist”, .es ist”, iar la plural; sie sind”. B. Promungia 2.8. 2g” este un sunet nazal specific german. .n” se promunfa tccentuat iar 4g” se pronung’ slab. Acest "il tanseriem prin [*], De ex.: ‘Verzeihung [fergaiun®} - scuzaji, langsam [lanzam} - incet. 29. 42" ul german, numit .fet” jl pronunjim ,f” roménese, de ex. Zigarewten (jigaretin], Kurz (kur), Verzeihung [fertaman*) 2.10, .0"-ul german este un sunet care nu exists in limba romans. Se transerie prin [U]. De ex.: driben [drU:ban] ~ vis-a-vis, 2. TEMA PENTRU ACASA Rezolvati exercifiile urmatoare si trimitefi-le inspre verificare! Pe ultima pagin§ putefi citi ‘céteva informatii utile, referitoare la modul de rezolvare a temei pentru acas&, cét si despre: ‘modul de corespondenta. A. Traducefi in limba romana: Wie ist der Wein und wie ist das Bier? “ Herr Ober, bitte eine Tasse Kaffee! ‘Verzeihung! Wo ist hier die Botschaft? Die Bank? - Sie ist dort driben. Sprechen Sie bitte langsam! ‘Ach, die Botschaft! - Sie ist nicht da. aya en ‘Traducefi in limba germanii: 1. Berea costa patra marci. 2. Nu, aici cost o marca. 3, Dansul este domnul Kurz gi dinsa este doamna Kurz? 4. Cit costa figarile? 5. Aici ceaiul nu este bun. Care rispuns este corect? De ex.: le" sau 1b” 1. in care cuvant pronuntim lung vocala ,,0” [0:]? a. dort b. Herr Ober ©. der Bahnhof a wo @. kostet 2. Care propozitie este gresith? a. Wieviel kostet das Bier? b. Wieviel kosten das Bier? ¢. Wieviel kosten die Zigaretten? 4. Wieviel kostet das Bier und der Wein? €. Was kostet das Bier? Vocabularul lectiilor 1. si 2. der Abend > [a:bant) = seara uch > (auth) = asemenea, gi er Babahot > [ba:nhe:f] ~ gara ie Bank > [bank] ~ banca, das Bier > [bic'] berea bitte > [bia] ~ poftim die Borschaft > [bo:tgaf] = ambasada da > [dar] = aici danke > (danka] mulqumese das > [das] > -al (Greionul - neutru) der > [de] ~ cul (domnal - masculin) die > [dis] = -a (doamna - femi Dir > [di] = fie dort > [dort] = acolo draben > [drU:bin] > vis-a-vis ein > [ain] ~ wn cine > [aina] -o e >[e'] -a es > [es] = neutra german ie Flasche > ([fasa] die Frau > [frau] das Friulein > [frostain] geht > (Bet) sgeradeaus > (geradeaus] = dept inainte das Geschat > [gesett] ~~ magazinul as Glas > [alas] ~ paharul, stila (material) gut >t > ban ‘guten Abend > [gu:tin a:bint] ~ bund seara ‘guten Morgen > [gustan mo:rgin) ~ bund dimineaja guten Tag. > [gustin ta:k] = buna ziua das Haus > [haus] > casa der Here > fher] ~ domnat heiflen > {haisia] = @.se numi beiflen Sie > [haisin zi:] = vi mui ich heite > [UH haisay = ma numese hier > [bi] = aici das Hotel > [hotel] = ote ich > [iM] - ew Ihnen > [inan) ~ pentru dumneavoastrs is > [ist) = este ja > tia) - de der Kaflee die Kirche kosten kostet langsam Tinks die Mark eine Mark mich die Mileh der Morgen nein nicht nicht wabr der Ober rechis das Restaurant die Schule sechs sehr sie Sie sind sprechen er Tag, ie Tasse der Tee und verstehen, verstehen Sie ich verstehe Verzeihung der Wein wie bitte wieviel die Zigureten > (kat) > [kira] > [kostia] > [kostat] > [lanzam] > {links} > [mark] > (aid mark) > [mill] > (mill) > [mo:rgin] > [main] > [nit] > [nittt va‘) > [orbe!] > [relts] > [restoran] > (susla] > [zeks] > [2e'] > Li > [2k] > [zint] > [spreHan] > [tak] > [asa] > fe] > fun} > [ferstB An] > [ferstBn zi] > [iH fergEa} > [fertafun®) > (fe) > [vas] > [vain] > [vid > [vis bles] > [vith > [vor > [figaretin] cafeaua biseriea a costa costa incet la stinga marca 0 marci pe mine laptele dimineata restaurantul scoala sase foarte si a ingelege Intelegeti dvs. cu ingeleg pardon, seuzati patra vinul poftim, cum ett unde jigtrile:

You might also like