‘STUDIU DE EVALUARE A EFECTULUI SEISMIC EXPLOZILOR DE DEROCARE ASUPRA OIECTIVELOR PROTEIATE §IMETODE '0€ REDUCERE AEFECTULUN SEISMIC AL EXPLOZILOR -PROCEDEE DE CONTROL I MONITORUARE -ROSIAMONTANA STUDIU DE EVALUARE A EFECTULUI SEISMIC AL EXPLOZILOR DE DEROCARE ASUPRA OBIECTIVELOR PROTEJATE $I METODE DE REDUCERE A EFECTULUI SEISMIC AL EXPLOZIILOR — PROCEDEE. DE CONTROL $I MONITORIZARE CUPRINS CUPRINS. | GENERAREA UNDELOR SEISMICE CU AJUTORUL EXPLOZIILOR IN ROCI 3 1.1. Sursa seismicd in cavitate sfericd echivalenta exploziei generatoare le unde longitudinale $i transversale 1.2, Sursa seismicd echivalentd exploziei produse in cavitate cilindric&.. 1.3. Sursa seismicd echivalenta exploziei produse in cavitate rectangulard. 1.4, Energia explozie.. 1.4.1. Transferul de energie asupra roci : 2. PROPAGAREA UNDELOR SEISMICE GENERATE DE EXPLOZI 2.1. Unde de volum 2.2. Unde de suprafat 2.2.1. Unde Rayleigh... 2.2.2. Unde Love. 2.3. Principii care staw la baza propagdirii undelor seismic. 2.4. Caracteristicile dinamice si cinematice senmificative ale undelor seismice 3. ATENUAREA UNDEI SEISMICE - ABSORBTIA $I DIFRACTIA 3.1, Absorbjia undelor seismice. 4.2. Difractia undelor seismice... : 4, EFECTUL SEISMIC AL EXPLOZIILOR ASUPRA CONSTRUCTILOR SIA ‘ALUCRARILOR MINIERE, 4.1. Tipuri de deteriordiri produse de efectul seismic al expl0ziilO? sono daa 4.2. Criterii de evaluare a efectului seismic al exploziilor. 2.1, Bvaluarea efectului seismic dupa mirimea deplasir 4.2.2. Evaluarea efectului seismic dupa marimea vitezei particulei 4.2.3, Evaluarea efectului seismic dupa acceleratia oscilati 4.2.4, Evaluarea efectului seismic dupa energia relativa ER 4.2.5, Evaluarea efectului seismic dupa factorul Zeller - vibrar 4.3. Evaluarea efectului seismic al exploziilor asupra lucrdvilor miniere... 43.1, Bfectul seismic al explozilor subterane asupra Iucrarilor miniere subterane 4.3.2. Efectul al exploziilor din cariere asupra lueratilor miniere subterane.. zl 43.3. Bfectul seismic al exploziilor asupra taluzelor: 44, Formule de estimare a parmetrilor vibratiilor produse de explozit 44.1, Formule de calcul a vitezei 4.4.2. Formule de caleul a deplasatii 4.4.3, Formule de calcul a accelerate 4.5. Norme si reglementtii privind efectul seismic al exploziilor, 4.6. Evaluarea efectulti seismic al undei de soc aeriene... 5, CONTROLUL $I MONITORIZAREA EFECTULUI SEISMIC AL EXPLOZILOR... 5.1. Aparatura pentru inregistrarea vibrayiilor produse de explozi... 5.1.1, Traductoare seismice. 5.1.2, Seismografe portabil 5.2. Tipuri de seismografe. 5.2.1, Seismograf cases 5.2.2, Seismografe tip VIBRACORD DX .. 5.2.3, Seismograf tip ETNA... 5.2.4, Seismografe tip TDL. 6.METODE DE. oN ‘A EFECTULUI SEISMIC AL EXPLOZIILOR. ®. ks sa Oc,‘STUOIU D¢ EVALLARE A EFECTULUI SEISMIC AL EXPLOZILOR DE DERGCARE ASUPRA OBIECTIVELOR PROTEIATE SIMETODE 'DE REDUCERE AEFECTULUI SEISIAC AL EXPLOZILOR ~ PROGEDEE DE CONTROL §! MONTTORLEARE - ROSIA MONTANA 6.1. Grupatri de explozi 6.2. Metoda de inijiere a expoziilor 6.3. Crearea de suprafere libere. 6.4. Explozia de predespicare si de netezire ‘CONCLUZIL BIBLIOGRAFIE FILA FINALA, ANEXE - FISELE TEHNICE ALE UNOR SEISMOMETRE Js. wrnoum sa sucunest Pagina 2 din 41‘STUDI DE EVALUARE A EFECTULUI SEISMIC AL EXPLOZILOR DE DEROGARE ASUPRA OBIECTIVELOR PROTELATE S1METODE ‘DE REDUCERE AEFECTULLI SEISMIC A EXPLOZILOR - PROCEDEE DE CONTROL SI MONTORUARE -ROSIANONTANA STUDIU DE EVALUARE A EFECTULUI SEISMIC AL EXPLOZIILOR DE DEROCARE ASUPRA OBIECTIVELOR PROTEJATE, $I METODE DE REDUCERE A EFECTULUI SEISMIC AL EXPLOZIILOR ~ PROCEDEE, DE CONTROL $I MONITORIZARE 1. GENERAREA UNDELOR SEISMICE CU AJUTORUL EXPLOZIILOR iN ROCI Exploziile de derocare din industria minier sunt surse principale de producere a undelor seismice. in funotie de condifiile fizico-tehnice in care acestea au loc, exploziile pot genera diverse tipuri de unde seismice. Pentru exploziile in roci au fost fundamentate mai multe modele fizico-matematice pornind de Ia ipoteza sursei conncentate punctiforma si termindnd cu ipoteza sursei plasata tn cavitatisferice, cilindrice sau rectangulare de dimensiuni neneglijabile. Modelul fizico-matematic este un instrument important de analiza a fenomenului de generare a undelor nlre acestea: > sursa seismica sferic’, echivalenta exploziei generatoare de unde longitudinale si transversale; » — sursa seismic echivalenti exploziei produse in cavitate cilindrica; > sursa seismici echivalenta exploziei produse in cavitate rectangulard. in cazul obiectivului Rosia Montana derocarea se realizeaza in giuri de sonda, ceea ce echivaleaza cu modelul fizico-matematic ,sursi seismica in cavitate cilindrici# 1.1. Sursa seismic th cavitate sfericit echivalenta exploziei generatoare de unde longitudinale si transversale Cercetatile experimentale au aratat ca exploziile subterane de incrcdturi sferice genereazi atat unde longitudinale P, cat si unde transversale S. Detonarea unei incArcaturi explozive plasati intr-o cavitate sferic de raza Ry va produce pe pere| acestei cavitati o presiune p. Dac mediul din jurul cavititii este perfect elastic omogen si izotrop, aplicarea unei presitini uniforme 7(0) pe suprafata interna a cavitatii va genera numai unde longitudinale. {in realitate, masivul de roci in care are loc explozia este imperfect elastic, astfel cd presiunile foarte mari ce acfioneazi in frontul undei de soc produc tn vecinitatea cavitiit de raza Ry, o zona de ruperi suri si forfecti capabile si geneteze ambele tipuri de unde (longitudinal gi transversale). O alll cauzi care favorizeazi apariia celor dows tipuri de ‘unde este pretensionarea masivuli minier datorati unor forte tectonice sau unor exploziianterioare. in timpul exploziei, prin incaredtura se propaga o unda de detonatie a cirei viteza depinde de compozitia substanfei explozive, de gradul de compactitate al acesteia gi de marimea presiunii exercitate de mediul fnconjurator. Expansiunea produsclor gazoase care iau nastere la explozie, produce deplasiri foarte m parficulclor mediului, Viteza undei de soc depinde de proprietitile mediului prin care se propag i de mi deformarilor produse. Cénd presiunea undei de soc este foarte mare, deformarile mari se propagi mai repede decat cele mici, iar unda de soc va avea un front pe care presiunea variaza brusc. Cand presiunea devine mai mic& decat cea critic’, deformarile devin mult mai mici, iar unda de soc se transforma fn unda elastica a cfrei viteza nu depinde de marime deformarilor. ‘Mediu! real de propagare se comporta ca un mediu elastic numai in cazul unor tensiuni si deformari mici. Deoarece presiumile care apar in imediata vecinatate a exploziei sunt foarte mari, ele depasesc eu mult rezistenta la rupere a rocilor si, de accea, in jurul sursei apare dupa explozie, o zona de rupere de raza Ry (vezi figura nr. 1) in care rocile sunt sfardmate. @-— hae za C J