O lucrare DORLING KINDERSLEY wwwdk.com Redactor-$ef Jayne Parsons Redactori de proiece Marian Broderick, Gill Cooling, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Cynthia O'Neill, Veronica Pennycaok, Louise Prischard, Steve Setford, Jackie Wilson Redactori Rachel Beaugié, Nic Kynaston, Sarah Levete, Karen O'Brien, Linda Sonntag Redactor-Sef Artistic Gillian Shaw Redactori artistic de proiect Jane Felstead, Martyn Foote, Neville Graham, Jamie Hanson, Christopher Howson, Jll Plank, Floyd Sayers, Jane Tetzlaff, Ann Thompson Redactori artistici Tina Borg, Diane Clouting, ‘Tory Gordon-Harris Designeri DTP. Andrew O'Brien, Cordelia Springer Redactor Ann Kramer Redactor artistic Pecer Bailey Designer DTP senior Mathew Birch Cereetare iconografica Jo Walton, Kate Duncan, Liz Moore Biblioteca de fotografii DK. Ola Rudowska, Melanie Simmonds Pag ie tilor de paceOne: Bob Gordon, Helen Parker, Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark Cartografi Peter Winfield, James Anderson’ Cercetare Robert Graham, Angela Koo Asistengi editorial Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts Productie Louise Barratt, Charlotce Trail Publicar pencru prima dati in Marea Betanie in 1997, 2008 ‘de Dorling Kindersley Lim d, 80 Seeand: London WC2R ORL idl original: CHILDREN’S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA © 1991, 1993, 1996, 2000, 2006 Dorling Kinderdey Limited, Londra companie PENGUIN (© 2008, Planees Marketing Insizaconal S.A, Agente ‘Toate drepeurile sunt rezervate. Nico parte a aestei publica nu poate 8 reprodus, ine-un sistem cu acees public sau transmis sub orice forma, electronics, forocoplat, lusiv pentru Romania: Liber Novus dow, Serbia strats ‘san oricare alta, 8 permisiunea ancerioara a deinarorului dreprusilor de copyright ISBN pencra intreaga cole: 978-84-674-5221-1 ISBN al volumului: 978-84-674-5222-8 ‘Tradusde: www-noitraducem.ro DIP: www.egs.ro. Tipurt lk ROTOGRAFIKA, SerbiaLISTA PRINCIPALELOR DEFINITIL VOL. 1-16 Consultagi indexul pentru mai multe detalii Arai Bree DATE 30, | Bwowgaranowershinsrice St Araneriea a1 | fom ' eee boas | Bouranratnouae tena ee M1 | Ananeros onion x | Berna rete fae ata | Acura cme stunvousr ——9799_| Bhougre taxoagre nhioase tes iee Pans 116 | Reims Tooot_| Brosgre esTonse tees pee Renesas feacor ree ae 1 Amica roan | Anwar 16 | Bomipestearmmvner woe mat Aue Jo70e | Bonsveu. apna aconcsun Asters iy _| Ahutperoe to Ansich core wor | Rea geanoont nina Anion ono-vest sas | Anwernast Det tee ea AAniCa, SUDICK #CHNTRAL pa pe TAB | Caan euLOARE 9 Arnica ves 6 at | Canana feos 246 | Aernovocie in Accisroneweazyrasa maison 47-9 | AABDLOGHE 2 | Canepa terone in ALDINE §1 VIESPI ae i CARAIBE 186-189 Astana cat nana ee 16 | Cheats ernie we AoBeAnc eect azo 1 oe avwenaa ia | aeeoee ae Avereatn, bei rae ‘Sarna cmeraatd joe ae B23 | Chraungiassone beam Aunt ererea sto a BA | Cithron » Aue bt WORD TORIC B =| Clanton asiione mia Auten bron ras Anum pronto eo | Caen as ‘ueiea ev Tone — Mi | chon eae Abuniea BE 60, aktea WORDICA Baan neat ey | Ge 7aawnt a Loa BY Meee ave ete | Gap dooai0 Ansnonou sina wr | caus m iareececomnt Bursa Me | Cezua ns im Avcto-sncon Berns ronan 0 | Gumus awas _PUTERE $I VITEZA peace ou onl Mater gaits nowy oie Ny a Lamina 1079252889 mh hi vei Lh z Atego SS e cing 747 Painal a ae Fanaa ex “2.ere ae | Coox.sames ee | Contra, soap st sup corer ee a D Danraanea Daxsee Daqwin, exantss Desten Depexront Dickens, cwantrs Dicesria Diso2avnt Disp piniter Disney, wat Dranaruxcie Durr Daspremex owen Davseuns “Ecuerarie EcoLocte stncostsreut EcuADon sre piso, 1H0MAS Epucari Fowret awric Ens, aun Buscrnicteare ELacTROMAGNETISM Execraosicé Buanaxyt uenanTe Euisaneta Tope cv mare plane Compt c Soule ns 2 nso ns 29.230 21 232 235 asiass 236 237.238 239 200-241 22243 24 245 246-248 29 asi29. 253254 255 256257 258.259, 260 261 262268 268265 266 267 268 cle ee SOMRILE 9 SISTEMO SOLAR | Havre raver Evenen® | Exenere wocsrand, | Broca mowzuiet | Eroca De staTRA Exnvsca, | Honora onora CENTRAL Bunora,rauni unoma.isronte Eonora MEDIBVALA Bvowpe EvOLUFiAa CMAN EXPLOnAREA EXPLORAREA FOLARA EXPLOMAREA SPATIAL iE Faon1a taney Tanatta ean ona nr chute Fauna negenruie FAUNA LACURILOR gr RAURILOR FAUNA DE s.AgTINA 1 BALA FAUNA MONTANA FAUNA OCEANELOR Fauna phounit FAUNA PADURILOR TROPICALE Fauna rorans una FaRMuLot FAUNA URBANA Fepenayia RUSA slRAZAHSTAN: Frsicresit Fons Frsrivaront Fronatisn Furx 1 open Fuscive Frute st exoovcyie ox num Foct Focut Fone 51 wiycane Foss Fornat Forocnan, Forostsrrza FRANKLIN, BENJAMIN Feanta Fanta isrone Prcant Parvo, stexexn Faucre gi seMinye | Fonyrcanut, tensor si zarvut onset srrenarre Forrunt G Gata Garneo causet | Ganon atts Ganvo, GRETA sass07 508-309 310 3 312 313 auesis ai6ais 319.320 3232 334 35.306 7 328329 330 aia 335 a 335.36 asra88 339.40 33 343, Seems 3637 39 350.351 352353 35 85.357 358 339 30 361 362 36 so a 369 sos 2373 wa aS x6 Bese 364366 Gaze Gaunt were Ganonct Gexrrick Geoi0cie Gensasia Genseania stone Gexonino Gouxasrick Gunare Guacraqrones {Goopat, jane Gravrragia Gains Grinest zootociee Gnrcia anmica Grecia grovtcania Gusr saiz0s Govense st ourric& Hawee gt0DK Higpt grcarroceane Haneia Hiasmxanea, Hose Hixouisaue Hirorotasat Herr Hotocausrur Hono sr ssrawut expocain I ana, srurs1Rocoz Iepun: Irena Iberenivt asian [beranivt axsn.ontax Ierenics sexx Ibureniut arzanos Iherenree corns Iureniot istawic Inurenivt xe Terentet wat Iaurennet anes [burexivt Moxcor Trenivt wont Iureniut orowan Dbureniut pensaw Iarentet noms Iburenivt RoMAx sre Ibureniur saravio Iherentut soxeaas Ivcagt [spin gsm Lanka [spin tsronie Ispowezia IspRACTIUNI§tPRDEDSE Ista st sister cincuaron Instere Issrrusennre Morten suis Issue, aus leven Tay sina Inuaxos Innaxpa,1sronic Iseamisseer Isnart Isronia 238 3° 400401 02403 408 405-406 07-408 2 soa a2 agai a5 a6 ar a 419.420 ain 23 aians ens a9 30 a1 4 ao 25, 436 ‘37 8 a4 Prin aa “3 “a 65 a6 o 68 o 450 $1 452 485 454 455.456 557-459 40 461 4a 463-464 56467 465469 amar an 3474 45477 7-480 481 4a 483484 485486 a7, 488 48990 alana 493$9449 | Macnerisw N or E 2 acre {APOLEON BONAPARTE ie aac Soy | Micra, Bag | xomuar ou - Sentee Sin | Sus eatraa so | roe pee | wise peta a NEWTON, SiR ISAAC os | I peso | Newrowsmine a I (pe ee ees | sh = MARELE ZIMBABWE ze eee “ | Nats = NOUA ZEELANDA a | sin re boson NOUA ZEELANDA, ISTORIC oy Jon “ 505507 | Naareme 2 | ee za |i zs | . ; o Minto = | Ocean, PLATO at = 2 Nonna sels | eee ea ae a inet S72 OcaNuy ATLANTIC ae Meront ron F39 | Genaw mmtan esas K Seat mmnmn 2” |S = Rte 312 MELCT §1 ALTE MOLUSTE ssa | ues rack nas “Mrgresucurt a outers Mes 583-584 On L “MEZOAMERICANIE ee on ries = Si “MIJLOACE DE PROPUE eg one eons 518520. | MiscARi poe a P ce 2 Nowe = Pacttc, sup-vEsT bind ee 523-525 MONET, CLAUDE. 2 nme fs aa 526 Moncouia 2 | Pea 5 a iota tae tee ote ge | Been 2 pes 528-529 Mesto 3 | asc i rea y corm 530-532, | MuNyr st veer a bso a nee ICI 536-537 Be a | rae ass M NS a E ALE PL owns aks DIMENSIUNILE COMPARATIVE ALE PLANETE! rans Pane ‘Neptunes Pane — pases ee PAMAWTUL Pavers Imre + O98 Soper seaPianere|Pinsere73 74 75 716 1 766 ie Paskns NezHURATOARE G61 | Ravan sonar | Peasant a | Rapio PrscAnop pr ekshnaunocen 663 | Rapronerivieare Prscutret 664 | Rage. cage gttamnDe apron 6% | Rue Pegrea, ra0N 65 | Rizaoane Pet (667-689 | RiznoaitLe NaroLBONtENE Perot 670671 | Rkza01, avioANE Picasso, nano ez | Rison ave Prcruaa $1 DEsENUL | Rkzeowut os 100m axe Pusten nance preci Gite rsa xeon a | Pescurs 675 | Rksnorex nonpial AL DOES Pras 66 | Razsowou nece Pinar or | Rom Paster 678679 | Reema geatcant Peanere 620682 | Racine srcomtt | Panne 683684 | Revonua | Prawre cansavont Cae neers ase en ee | eae Prawns sonrotocie ea8.99 Plas nasi xn | Aarne ae 63 | RavoreTss aaenteash Fonent ene | caren Revoroia eniviza sone 085 (| REVOLUTIA RANCEZA Poumiaia Go6ep7 | RevowTare . poate On | Rion nnumae ros tome | fora Porouatia natsrontch ies | Rae Poxcrwtte 2 mein ee Poxrucaitn. srOnsc 705 tock stro? PORTURI 1 CAI NAVIGABIEE Fog | RowAnna, venarna s.oin0vs noe Jor | Rusia.istone. | Pane sseron 708 | Proovoza wers0 708 Punicrare aaRsaniNe nm |S R Satananons ge-7RITON! Siatuna yoo Racmere mis | Sar IsTORICUL COMUNICATIILOR 1840 Tinbea rex vec Tn x Saoexvren 1857 Telegail deme Porumbel cor = PAS Tascomumesrn seo. ‘Akrgiorb ee ¢ sce Xitel senelr ec en [eX Seale famigene 7B Trisura poe! 1850 Catia poy 1855 Telegraful a par 25 20 736 238 744 746 78 Siacicare gt nr RETINEE ScaNDINAvA,1sTORIC Semmuerot Scuavacisacut Sententa Sraest gt so1UR) StRiA§110RDANUL ‘Sisreatt MUNTAR 1 HMFATIC Soantts si sisrmur soxan SoctrTarEa UMANA Sockare Souvt Souve Seas spor SronTUR! U RACHETA.TENIS SroRTURI DE CONTACT Sronroni Dz tani Sronruni aorontzar® Stareta WaLCANICE (cunoscure rkwh acum ca ~) Srareux maurice ‘Staraus ons cor Starts UNITE, IsTONIC srs Sree stanter De sane Sraavins,1con Suasanist suena Senentesat Sensron SONPTOE fINREGISTRAREA ACESTUIA Somonite mKONTE 1976 Telfola Bal "1860 Semaforal si Pony 799.790 a 7 23 794-796 a 78 38 00-801 02-804 805-806 807-809 810813 suis stesi> sissy 20 1861 Cle poy$ U = = Sac 8 aur jocums DE MASK 294800 Userdy1 oe wAsued pt cxsuriqy Towra ve Scou stcocecn BL Ustunea evRorEAsh S78 | Crasincanta viejurroanston sis3is Sex: 832-833 Unronta sovierica TnAsKrunite suwpsLon va 91691 Sonotant stale RozATOARE S486 Usrunrcowenciate RECORDURANIMALEstvECKTALE 918919 Soria $3738 UNIERS ANIMALS PE CALE DE DISPARITHE 20 Sumta 839 | Unrciea stavzun Sritsta.tsromc S408 nse se Sune Srunspee nascawrvut S82 Unsirasna gt xaront S85 | Untwrnsut ea Puuaxre 72.923 ‘TanLovt PERIODIC AL FLIMENTELOR 924928, t Vv = . Mase st onexstent Thawoi0cia fie | Maqnsacaoncorck mee oe Hae pee 995 | Taunton gmcnene os Tess 06 | Vsmen : onio9 : rr sense Vencant posses | Akt loiersorink a Lj ae Frum srMeDia 940 ena fe aa ‘Maki scitront $1 GANDITOR! al Tare sojonten ssa ao Tena eis ae Ten nana m” 17 bow 2 Darevonsare 20990 Poniuees a AUTORH FOTOGRATHILOR rors ‘Zen st zat, 907-508 | Conramurromt 1026 ; ws Bane parse e990 TARILE DE 0S, sTORIC ws ae : ete Ws 19331935 Radar ser RaDan ssoxan Telefe il ro Tasroax 1889 Telefon ccrmonede 1896 Aniv90 Emipor Video et ne Tauerowte RaDio 1983 Televishnes prin stl sveiSareurTt 1926 Tekevisocl ei Bae el vet 1091 Telfoancle 1919 Poyacinnd 1954 Radioulewcanoinor 1962 Suri de comunicag 1964 Poco detet ‘AnS0 Fal‘CUM FOLOSITI ACEASTA ENCICLOPEDIE | URMATOARELE PAGINI VA VOR AJUTA si profitati la maxim de ceea ce va oferi Enciclopedia Iustrata. a Familiei, Dorling Kindersley, Enciclopedia congine aproape 700 de articole principale, organizate alfabetic, de la Aborigeni australieni pani la Zmeie, Pentru a gisi termenul pe care il doriti, mergeti la litera ASEZAREA IN PAGINA | [UNITATIDEMAsURA SI | “ADREVIERI aja esa ane pera decal wae ‘limps Pry rvs eer ‘ier di ectlpe aee Avcolde principal sunt dfaate Indicile alfaberice Url een cide und (tpl ement coe frelopede Sub-ardcolele Savarcle fed impor pet enren termed Act abet exp fomenl prin ov firmed coca fe rete ppc de spn gal= lon Filson) = omer plese safe (2) = pcer pee fob Diagramele Dingle clases cxplcres proselor complexe ps concsptclor eine ‘mga = acum moan ai He = talon de Hes feat digromd arti campo ple dieses ona bre din ae Pagina ls Sabre we tele Saslipears ienifare valent imagine agli nile a oe inde erie ae Rect ct ict ma sce po ui Ising asec corecti a alfabetului, Daci nu gisiti subiecrul dott, acunci mergegi la index sila dicyionarul geografic si va vor indruma exact citre pagina ciutati. In plus, secyiunea cu referinge confine sute de diagrame, casue cu informagii, liste gi tabele care suplimenteaza informagia oferita pe paginile principale. | Introducerea ecu ariclnecpe ce In rca rina dere emtbeetcinc Eeremestnn° « curniget meter une eine feo perpest fd ce rte tre et fire popes ends me Jorma deen ck ana secs ‘nbiewelo. ‘won lind de deter CULOARE lupin dif Ochil aman dowctetss Soe ng ent em / Calera emperaca ] Sscemal Mans Cisure bingratice Msjerates enor congin ue biopic care dene deol dope contend care conta ‘Cisugele ex informagi din domenial istorii Inpuginl comping informa din dome ons aye Sentence Eno Gamslbaaiunmuiil Gener oie tndvadiale deo pags despre vp rohan impriah. aes a ke de SOE tobe iment pnd 9 donumire ni “dice despre mi Tiducile Tide rk sole Soop bile dente srk pede on FrasherINDEX | norte im evi coat siecle meno la ctleloped pug pecare xe por gases Disimarel goat pein fringe pen cote resi dsr In Brg + amet pager sine ingrpte (er: Caar Boine 1967) ache coe xe unl dine abide rnp arin ordinal le AMZ. Felecia Sooo 10) sla obra ene wh fon de tert la setanes opel de eine ferns ab orm de coho cree (ec (Cremona, aa 95 C3) unt combi cifecrev fs oat pe ar. Hasta Acad edestee vi ees ea ada nb ieee cs Bg spl prea ar po fiabnaee Foti pe bcc de tne pl age en spect inceran de ‘nfm ‘Aone prin soectcarce ht oer abe Lain colorate Refocarea Stlrin Af mai mule Rinne din eee APA MA seve dfn cies ta wghidenhapreake tole vite din encicopedie Feleaien ser rnd va poze suas gels acl nen Conve all La Cesoens, ride dnc Arua swore dcp Tin tine gi esl ‘deals procal de ‘prec ja flat heare fnmoesea ‘maine depois, (CUM FOLOSIT! ACEASTA ENCICLOPEDIE Adnotarea Terps anon skewer Inert deal expt mat ‘prance det Sepia Ard a mote ‘on arteladdape Tnan ‘a ree Cea vont ep care fu rc re eh Inova nee care ‘ned para | ea ate de | at pag aa degre Prinspale | primate I de tur Exes un ede sien pes de se smmjontgh pao crea os git ele mbarcee dn tocidepete Sia eta dee capita Taos shaun deme eid ariel principal dn primate, poate gt Peete ita in capi Manaus sracre rear Iseoricul Unarecl poate de semen li one car oe ‘slo ape eri pind Trance sie de Liiva primo n Che spd x atomatcaree tips modom ox gurral ‘mpaterab Soeneeine | sends PAGINILE DE COLAJE Ene mame de 70 de pin de cole frogrfe conforms so ooo pincpaloftaden (Givin alsa eenen Leohiamsriperserneynn Arla dere oie Chine eve rma deo paint de cljende ure ede bute poate ‘hina(CUM FOLOSIT ACEASTA ENCICLOPEDIE Date esengisle Pentre Bese ar cet cis cu date ‘seme ee conse det cele dee fobpeon puiincpid Teal monet opal grea teil id igh Alte cep ‘Binfrmap inl Nivea albeit pon de peroane ce vint pot San ct pot Namal de prone pe medic =. rnc indicoa condor aa meal Sperntade vaste daca Siege ri spare Ling momo ae = er aeakrene Had ierettae = TARILE DE Jos Slns PAGINILE DESPRE CONTINENTE SITART Fheidopesiacongine ask dee tome comrinctl ile ami Beare ‘id ure eins Aro dpe onan sooner pe pops fic ep alle dope el ‘fs infrag depresses ‘semis tN pei on 1d de ke Sotadroneine est Harta care doserie posit Tarilor de fs. “gun de pain pe snare spa pea che “ sor hone ocligeseaieai™ tnd Medinanelitindidele pei fnorsb apa prea a lon reunat al artil Bata indi nana — |p empeto imprison ‘edie wane Ls ‘adie arn | aed unis ee Cz tmedi tetera: 2 X Sopitidepekara ee Seas — Scara si busola Feearehare ae oscar carc ance ‘age ve te ane de pare ‘lore deen Beslan elie eae gse Dod Explicit prinipaee ‘etter fe al Referingelecarteriene ‘ore il inj ng | spe nee nines, Folosirea pimineului Dingin pied ble pn fated dnpetre salsa! i Mego lemerpln oleae pares ree nde deo ee fn ara toe Ie ete et Impieanrean rbane cre Diseites popelsiel (nmi digand ier procetl dn feral Diteceatinak te oa de peat PAGINIDEREFERINTE — Qameni,arte i mijloace de expresie ‘Volum 8 alenekapeie come Aceves pare evel de informa cin ncaa defer ete 0 Gamal ln tah mai decide oii i, feria ere Implrgcncind ar pry decsne Shs cos ion Sedan Panorama incrnayionala ‘ceo secure comin hart peo So at eben roe Tama informa fare a Populi cononies reuse eal Iseoria Seu de ore coped Shore enimeme aie dice raping Sela 400001 He i pniin pretent,inpewnke dale mero ho, evel pte ma ‘onbaon Sena Omen te Sapp: bl pind one mg de Micingorane pnd ene tuscan y Conead ec Tera mir ie Lamea vie Sevtaes pineal ace pt (Scungha dela devine Bieler mprcuna co se (apn onal peel de {Tipe sauke ale dn in en —— 10ABORIGENI See ABORIGENIT s-au agezat pe be md ng) Yul aborgeilor continentul australian cu mai mult sg raat Meta pon de 40,000 de ani in urm’. Au trait din vinatoare gi cules intr-o izolare totala far de restul lumii. fn secolul al XVI[F-lea au sosit Kin europenii, obligindwi pe aborigeni si-si restringi teritoriile. In prezent, multi se sime Very izolagi de societatea albilor, dar incearc’ si-si ms pastreze totusi identitatea tribalA. Mod de viata [In mod traditional, aborigeniitriiau din vandcoare gi cules. Brau nomazi strabieind teritor ageaindui aberele remporate in apropierea surselor de apa gi coneinuindwsi smigegia atunei cand resursle de hana seepaizau Ficeau toc intre eriburi, de exemplo, schimb de sie. rd nobel Asc nd i ie pamine pos rind Irn ig Aci ghine conor er ope ls Ea regan calc an mse cree doatungal can i ep aj ea 300 de pss ‘Vanitoares si cules mil vdeo wena deciea cp iy slimes ples reste a Iona sie ula de aes ered el rian on cabot fo sone Ince fin tmp ce en api Ceremonitle Cortabotee ‘Aborignia tramms in gnerain ener pret cineca Coors rrtdules miner peru sional deshalesta le ! Stpderet Seandeed mal ulgeor nee Farrage Ona fidget ant sob mame de Nomar Facerea lumii Aborigenii astizi Aborigenii cred ca ,Facerea lumi este perioada in care fiingele a ppimneu, dand nastere raruror specilor 5 ingelor umane. Se crede c& aceste fingetrdese ‘vege in forma spiricuala Oamenii sunt considera o parte din nacura, find in steinsé legituri cu toate ceelale fiinge vi. Reprezentici ale spiritelor din »Facerea lumi’, cum efi Omul falgerelor, acoperi pereti seincilor si peytrilor din zonele populate dé aborigent Bark — opie ne faledor ‘Uluru (Ayers Rock) Abergele ancora net isl plage Aninds Nuit de giver aan sala yauinemetoblewune ie sapere pe ei Dove ole pec {Genel omke loa cre, pce Ukr din asic Acot ee conser ocr de che Ager Rock cla resptat race orien 1988, AUSTRALIA AusrRauia ee r SOE sseraaie™ Coon. S88 Colonigei europeni au ajuns in Australia fn 1788 gi i-au alungat pe aborigeni de pe tritoril lor. Astzi, in Australia ties aproximatv 2 is mul ‘zone urbane. Di inca exit discriminate, city timp ineoace aborigenii beneficiaca de ajnoare guvernamentale sist affrma din ce in ce mai male drepeurie Drepeuri asupra pimintului ‘Cid ewopeniu sot in Asli feat pninal ‘exter adc pains iat el sea epee BR cape De curd abowigen ao ‘lias pnw rece ‘sore Io 193, penal anraian wap de re a ln dnp conacculi impure open line aborgenii sa pedo st al ot fost Erto72 gare sinets an program ducal lings In Prez mal copi naib tral arising de ea ‘hen. Exit cs postr de fale evista ne din Tbe sborgenilo Isromia Rewa: aa Seauzarts uACCELERATIE, yes FORTE SI MISCARE ACIZI s1 BAZE aa hidrogen (H*). Opusul unui acid este baza, care, deoarece contin acizi slabi. Acidul este 0 substanga care, dizolvata in ap3, formeaza dizolvaca in api, formeazi grupari de hidrogen si oxigen ‘cate negativ, numite ioni de hidroxil (OH”). Bazele ing sunt yantiacizi”, pentru ca uleaza aciditatea. De exemplu, pasta de dinti congine 0 baza care anuleazi aciditatea din gura; altfel, aceasta ar afecta ding. Scala pH Concentra onor de hidrogen dineeo slaps cunoseut ab tumae dell Oumeni de pg Rirsse sgt permeation ares iakalbiares Pesca piLovolaiecuunplfimaimic Acizi tari ‘Un acid este cu tit mai tare si ‘cuatit mai mic este pH cect formeazd mai mali joni de hidrogen in reactie cu apa. Aci eat precum acidal sulfuric y spine eae, modaly ot PEe7. pal ne ola poze | exbuemane a cera ee 3 7 ee | eee | ae Diagrma de culosi Acid sulfuric vere de ptt ag Bui acd rhe nn mS er: dnd we Ome parr mus « Acid szodie Maes ergo rece his ph © | spd acid! eve Al one ee de w74 Sipaatinad | Sante Arrhenius Olde ng ede Srne ae Athens 1859-199 eae) “ MarcrisPaeondorce is Ascepere pic Bare fend debra ane ior Sol deca pena tres (pH 10) SUCUL DE LAMAIE §1 OTETUL au gust acru particule incarcate pozitiv, numite ioni de signa on : Zinc doa Acizi si metale Nici cel mai slab acid nu poate fi pistrat in recipiente de metal entra ch acai sune corosivi pentru majritatea metaelor. Cind lun acid reacfioneazi cu un metal, se emand gaz de hidrogen, iar acidul dizolva metalul si formeaza un compus numit sae. Reactia ‘este foarte violent in cazul metalelor cum ar fi pocasiul i sodial, sidestul de pucernicd in cazul magneziului si zincului =“ meee cu di Sale de capes ‘Soran cial be, nuleefindcslonse Urals de exemplar Piura sdoura desl ren despa Cortes ‘enw o rodaenaraa aon Industria acizilor Acai sune uelizag pe seark larg in industri, pene: ct reseonazi roped o ale materiale. De exemplu,acidul sulfuric se folosyte in produetia colorangior si pigmensilor, fibrelor artificial, plasticulu, sipunurilor sexplozivului ‘Acidul se formeaza prin reactia ‘ulfului cu oxigenul — Sieur ‘Glo hidopeal dnerun ac ee noose ‘ev mead oinpel ne! reac chimice, se Fermess in compas ner mem te De ‘Serpe lod copa eaeoncth cach ese onl heopeell ores sate wort decuprrLa Ete aemeney cape eam Stcene desert col ‘Ack lfc Combinat chinie de acid alee Ploaia acids Adee coburn cop rode de nrg enrwcosura asic Fiduca dine gu poles Soaks Gare ve nen ap din Foomind aod srt ylire Aces caesub forma de plo aid, codind tie da ar ere gin copa ‘sa scan yess res la =.Baze gi alcaloizi Aiur oul (acid acet) poate acidicatea, precuum varul, e numeste baz Un alcaloid este o baz’ care se dizolva in ‘ria unui alealoid se masoari cu ajurorul numarului de ioni pe care acesta iiformear’ in aps. Alcaloizi ear, precumy hidroxidul de sodiu, sunt la fel de corosi ca placial ta direcpent = sola indicaare ‘Ties for anlate — Sapunuri si detergenti Buzele dizolva bine uleiul si grisimea, motiv pentru care ‘sant weilizae la fabricarea de sipunusi si detergent. In ‘general, murdicia este lipta de piel, haine gi rackmar prin intermedi grasimil. Aceasta face cainliturarea mizeriei sife dificil doar cu ajurorul ape, pentru ch igrsimea si apa nu se amesteci. Spunul ‘au detergentul, cum ar i lichidul de Gama Legh de armament stone 10 of ee eee q foieeaie Leese: lapse ened Ml AID Thendetce Avion desupraephers loraciene Lockheed U2 Feo pind) a a5 Acronaa pene anspor ema Boeing 27 Motere epee — _—Mosoare Geet See. Avipa terre Reid otis nom - ‘vce coal uch Mewo de agement SOCATA T.20 Cnet jOiprey pla chajtce he Elicoptere Sle ewiroe prncpal on, nai lame \. . a“: Hope de ramon Boing CH copter de pesoane Sosy S61 Arp fda sper cx material a) Spore ‘Avion de atenamentagrement, DeFeviland Tiger Moth DHSA —| peat a pattatine nook Aeron curr mobi Boing 22 Opry ip den marie tel / ess on pte cai de ck Maier Micali eu de : Alaplan canon ik Rape permis ‘edrasold unc ‘adele sé cance din ade cl Monde Eitsite nee, erieeeca nm avin lta. 16gf AsTAzI OAMENII CALATORESC pe calea aerului mai mult deca oricand. Indiferent daca sunt oameni de afaceri, plecagi in delegarie, sau familii in vacanga, tori pleaca din acroporvuri. ‘Acestea variaza in dimensiuni de la terminale mici, regionale, pani la cele mari, internationale. Un aeroport mare este ca un oras. Pe lang’ toate cladirile, cdile de rulare si pistele necesare pentru a deservi acronavele gi pasagerii, cuprinde magazine, birouri si hoteluri. Securitatea acroporturilor este intotdeauna stricti, acestea Elementele unui aeroport ies i cases lope fe de vane Pong sc imbareaycebare In Stars totale Penne pe secrorsa ice aien de eee fecha dedimerearet c decoleazi si aterizeaxa pe siacronavele find adesea yinte pentru atact (live una crminal de pe Acroporel Kana opomia fc termina Tuner rater dett cn se Engl dent Inicrminl pela pear pager radete ce tt Wellner ne pantes pipe cai (rtrd cide ides terminal Controlul traficului aerian In inima aeroportului se als ruurnul de control, din care controloriide trafic monitorizeaz’ fiecare moment al decolivi gi aerizari avioanelor. Fi se asigura ci flecare pilot especti culoarul dezbor corect, c roate Cntr gic in trad decor Eecanul radar Radar! coporua deste ecre ‘srons in ap ce tetas, dnd rrr dee de psc (Sopris ase Tie ena Siar den oor pc deve de radar gape a aeronavele aterizeazi la locul corect si cH exist un interval dde imp sigur incre fiecare decolate i aterizare Caloarde zbor oral cuisine ce Eee coat Cuaprnlinr ca dena cel preside caghal Antrerade samomitcunde | ene glide stom fe pt Cobour soars : Labenpes nde rai part informat dere aad de Cade din cabin e teroriste. retina, Stic aie mn om Ness ns dud cgi foc Penne macro eth ads | Tet sarpor de nkacare nan Securitate Echi ‘mere vgilente, ineereind si descopere terorigi si traficangi, Detectoarele de metal siale aparate elecricealerteaz personatul atunci cind un pasager define o arma de foe Sau de ale naturi. Exists ini special cle de securitate din aeroporcuri sunt antrenafi si deteceezg mirosl ——— cexplozivilor sau al drogurilor Denese, ial a BElncpespanc enor pome parce MF) senscortan ingice O peroand car aliort dinero Papo un doknen cl care Hen pe deiitorloedo Se tngine Prepress in seoportuenenaonl oc Un ean star pea pose ae bres Mace de par ‘ale dies, iid por Papo UE ‘Acroporturile si mediul inconjurator ic ein eu ed tape drei dps adel nonjror ea Eten eeu n cop Sails pleat blpeas Genoa eigenaal poate spetiaanimalee. Feosiseemeleacroporturilor ‘ind invedeehscbgorl tind pe open ae ma Ha tilese pra tse poe dana ‘Sorin sn deme | 4 inet PES ey icc —_— (anny Ria GP cert MM aoveve Cuaron eat RapangeAERUL ee oa ‘TRAIM, NE MISCAM $I RESPIRAM pe = | A) fundul unui imens ocean de aer, numit PY, / atmosferi. Aerul este un amestec invizibil de gaze, format dintr-o masa densa de milioane de molecule de gaz, care se eu reneroare dea comprinat | mised foarte repede yi la ineémplare. Fardiaet, — Compozitiaaerului ae re Pamineul ar fi o planet’ lipsit& de via—a, deoarece —Gricecansatedescrpunuscat, "aS gazcle continute in el sunt vitale pentru plante gi congine 78.09% azoe, 2095 animale. oxigen, 0.93% argon 30.03% bioxid | y | deenon iateee Aes Lynd Biota carbon ge fae ge fea 3 Bo coe Emel aponte side Pncelr Pane Trorbbion de Oigenal (0) decyl : ic Fmd raid cache pare nto in sx penta are” dncoea ; segrsintt encore expen pres tap Argonul (Ae) en snopes ea gn Aer fp ple ‘lena ects an aco a Azoual (N,) ion Poluarea aerului Presiunea aerului Mn a sn a epinee Aeral nu este pur gin mod natural" ci Acrul exerts o forrd asupra obiectelor, pentru cd ‘eke so congine diverse canal dealtesubstane, | molecule flat in migeae se ciocnese eeu dele, sacle dourapt ans tum sune pfu, vapor de apa bacree, | Presaneacerlst mdsosrd scons for. Pregnes une mncin dis Fla gc ponte Polos wera | ala acralllser se rumepepessane smoeck Ene eens ea Finca pivefratlancds heseacts once, |ipun es preci pegebepeccrmen langmedicit | pecreereg inconjurior Vapori de ap Smog, Joseph Priestley Om Aru comprimat PoLAREA PRESIUNEA VRE: ory Arowis! Crivte —Forosiyreza Frecarea Gaze Paya Reteuey 9 worrctl RSMAS 18AFRICA eer podis inale, acoperie de desereuri, i AL DOILEA CONTINENT CA MARIME dupa Asia, paduri tropicale laxuriante si Africa este dominara in partea de nord de vastul desert _pisuni uscate. Continental este Sahara, iar in est de Marele Rift African. De-a lungul ewe i des ac ay Ecuatorului se intinde o eeneuri de piduri cropicale, —_invsgimle ask ceed iar pasunile ofera hrana turmelor de animale salbatice. _Ecuator,culmile muntoase inalte In Africa traiesc multe popoare diferite, fiecare cu limba gi obiceiurile sale. din est sune acoperite cu zipad Islamismul gi crestinismul sunt foarte raspandite, insi multi africani au Seabee pa pekeee rimas loiali propriilor credinge tradiionale. : Sshara Celi me de cin Teme Saar cope pride 9105.00 re extind pid, datos ictde 10) am pe th eempertrtde pee SoC pale done hese adapts ‘plans yi animale Fluvial Nil [Nil te cel ma ang Hae di ane Tevet dia Lael Visor carpe (6695 km pe noc, pn Ujands Sohn Epp pie weate Mr Medien. Cel del ees ex angie din Alea. Nigra sew cs de 180m, formes un co mare in ys Afi art in Ocul Alan fa Nig, pnt de wa mae dec oa a Nil in avi Nils jars, “Aewenstn Et Mere i scm ales Langului Rife African ‘eu de Mare Rf Afra. cae snd Delta Okavango Meters ocean foemand dees dal ier, Okan in Angela cuge peda aise Mung Since, Botwwana, and dle lagna ca Biopia DATE ESENTIALE AFRICA Secgiune transversal a Africii Stare Sat nea) see = = Ai i ap i Oxenal a teat Mtg Hltmnioe | | Canine ia _aproximatiy 1,000 m, lar apot ara catre mlagtina Bazinutat Victoria ne a ees = Za Ms Rena Poul cobs id ‘See Ocal inn Crna mane tac Vico acid ints? rf Seal sovndal Zale S110 1.600.000 Surmarata 3035.00 kn “Aproximaiy 4100 kim inure A iB B TARA.C#A MAT MICA SeychellesRegiunes impadurita Zone climatice Degi in cea mai mare Affici este cal sau in coc timpall anal nei lagi de forme de reli anumite pari ale coastei dle nord, verile sunt fering! amede. Reg au nopyi techie rb aproape nici un srop de ploae. La Ecuator, lina este Retbinte Fee ghnese Faskcanacimsd Bulstegiprom Arica, Armies, Cua Conrisesre DEsenTUR! Fagya De Muse va PApurt Ute‘BB AFRICA DESUD Dore (Canrrate Pecos Cape Tew, ASEZATA LA EXTREMITATEA SUDICA a continentului ba african, Africa de Sud este marginita de Oceanul Popsaix 43800000 lace Atlantic si de cel Indian. Exist doua mici enclave, [Lines perverrace aflaansengeza Lesotho si Swaziland, rari independente, in interiorul SaLdap oes melee nas Africii de Sud. Rasismul a dominat politica timp ation pominaa cin] Moxa rind de multi ani, si, din 1948, minoritatea alb& a guvernat fara si a pus in aplicare politica de apartheid, un sistem de discriminare sociala. In aera 1994, sau desfigurat primele alegeri multirasiale i, odati cu sfarsitul | Fgaarcevumane ena apartheidului, Nelson Mandela a devenit primul presedince de culoare al “ls Africii de Sud, conducand fara pana in 1999. Sere Pe Relief ae Ei a cna eae al contrast Culmile abrapee dle Mae Gaben Es Affcn epik pope pane it De Teun jose gnisposseale 125" coastelor, Aridele deserturi ale Folosirea terenului See qRalekee dn weed Dales res pescn epee pn me vestconeraveazicupadunle Slr ern lad Twuriante ale nord-estului, ne pecum esta de ahi poral icc Arde Sad ene bela une ‘nies ecm mel bole sided Atta deSadg ele Lec. Act Inlet din marina podile fomsindo tea ‘eupe Cel a al ie ‘Sinha m dep ll a Thabo Nayar caro spre epe Champagne Gale (Cael Ghanpigse Clima wre Tagen cli Af de Sad ear oat Erde bun de cpg ican deo ma teed non regunde Sheree din vos erae sore scr, aan sng blnde, eg Draken ung Capt wine aoe espn Proving (Cull reso elder din octombrie pt in apie. Pedic rime cae eoped perp tt Ais de Since deere rei ate our ‘jae pa poe 120 Sos Poa idewrant ctor re Saar fipidiieabeopiale ovo Bort otal fom rie scx Ui. ond ese te eau ep Pins pene “Treicapitale Aes deSad ae one cit Site Conese eeiimcar rns pe Stic Ses red ots (Cape Town 2Timpul liber Mal sd ae sone abort ine boncum ar 8 ikea Populatia Secaucus dices Apa 10 ama cope rugby-ul i forbalul. De la sgl ry mului de apartheid, sara a reinceput si participe la comperigile ineernayionale origine olandeza. Se fac entra exist armonie inne ras. Rugby Zagevisealosinglor Sella Rowena Noe crevkiontifala jemuteainge in Scralet tr 995, Bc nea pani, Afi deSalsguie nce nnoce pose ona de og e Sélocfem ene ‘Secponae pope ane ore sana Spgs Agricultura 4 Industria Clima eal si “ solurile fertile bazata pe biti minerale fac Aftica de Sud 3 ui Industria fctului si oselulu capabila s-gi lui si ofc sunt importance ins’ cea preluctatoare, dezvolea’ in Durban, Johannesburg, Cape asigure aproape rot necesarul de Heist re Stiocote die ‘ ‘Town si Pretoria formeaza surplhs peneru export. Agricultura Citreele = Peed spe es pon Agee valde acum cel mai extins sector a ‘economict agri, Porumbul, capo ipo pea ae geil, feucece i eau aletuiese rn rene Capt Prin ri ‘ulti ele mai importance, bie etal deme id f eo inkinec product pepicwolpen AMisetid ee Kregel Saige mtirhspe germ dela de handy nas, Sicenbosch exe un mare poh in Aden i 30% din eal mond cama Lesotho Date Swaziland Dare Lesotho este un sat monashic agceat__| ESENTIALE. 5 ESENTIALE in mungi si inconjurat de Africa de LESOTHO Aflat la granita cu Africa de Sud SWAZILAND Sud, de care depinde in privinga locurilorde | Creeata BRE i Morambic Swaiand ene Seaeee touch Crererea animador exe prindpela | CAA Naere_ | an mie regat intins peo 20 de pod Surearita tutivtace pentra 86% din populage. Se rare Resurscle mincrale ale ri includ bausiea in fhe ents : rang lncreaea in ageeslears. Ciercele i ananasl eee Fo se cultiva pe plantai, ar testi de zahir este ecaegee int rarsconat meena | principal prods pene expor x MoweDa lot Mona lings Femelle v or mmnclegeein pint din bsg plesk Leto ane a inl abe di ArmcaRise™ Acmrcuurune Chute: Deseerunr Fayyape MangoNY NNR wittdie eSNG SISMAMEIDC PRETIOASE \“AFRICA DE SUD, ISTORIC IncEPAND CU ANUL 100, AFRICA DE SUD a fost din ce in ce mai i mult populati de agricultori vorbitori de bantu. In anii 1600, @F, colonistii olandezi au infiingat ferme in Colonia Capului, forgind 3 agticultoriiafticani si piriscasc’ teritoriul. Colonistii olandezi au fost turmayi de bricani Je grupuri au intrat in conflict cu popularia majoritari de culoare, mai ales cu cei din etnia Zulu. Pana in anii 1800, britanicii si olandezii — numigi acum buri — au inceput si concureze unii cu alii pentru a pune stapanire pe bogitile sud-afticane, In 1950, un guver constituit in intregime din albia preluat puiterea gi -a privat pe sud-afticanii de culoare de dreptul la vor. In anul 1991, aceasti politica s-a schimbat, iat in 1994 au avut loc alegeri democratice. Banu tna Marea Migrate Ing colo bin aa ce Colo Cop dau Colonistii europeni Levon pea gO de anal vob porsdc fey nerd not ‘seat poconts Sears Aba de Sud 0 mnclede Sarat le Tena. Aca majo aan de ores pope Sone ovaries lel Ba bape ae In 1651, fermieri olandezi au format jez in Colonia Capului. Colo nigel se numeau bur evant care cipedest pies tanto bt mig mat fnseamn’ agaculor in olande7!) iar eccndrnlaccstora se rie sth affkaaner. Din 1795, pe misurice jptcrea olanderilor sides, tani ominaa dice in ce mai mul eieo- tiv in Africa de Sud open Se inp Tv Popes ptr familie de bust Richosicleanglo-bure Din 1880 brane pa sepinie pe ep Err cqttia tpl pmol, sabes (1880), . | Populagia zulu Inula 1838, un ela rate hak (een 1828) cote dimer formase in Natalul nord-estic un SuiinTanena in 86 | imperia numit Zululand. pi fesnspoieciorunk insets | Saboinei si bine organizat, au lupeat thee: Una oes bor ‘Sgt, 1899, pin tral predarea bo 1902 atic cu britanici, et cu busi. Fi erau wergunagi si foarte disciplinati: puteau parcurge pana la64 km pe jos int-0 i. rane crcomemoren soil ca Uniunea Africii de Sud} In 1910, minorieigile brtanicilor si burilorau formae Uniunea Afticit de Sud, cu britanici la conducere. Au uurmat decenii de represiune a sud africanilor de culoare. Apartheid Sb eg de Apa (pls parti) in 198 too ain acc ph in efi pr Sid an decals au pe dea ave dpe dea deo prope. cl Bary erica ep ism ca nals acy leas tal A eras deel al be con (Bi de ceca abr ce de rch fn ge Paci Sos paride Cera ‘lire ft Neon Mandl Aner ine-on oc pope ‘ror clo de enloae Istoric ep 1852 Bor prope pub pendent 1948 Parl Nal (PN) corals perc td Sol deSpanhd Pan Soe etcn eck legal de spore ce Fentar vce Stadenlor al Consist Nee. nal 1910 Sefomeazs Unsanen Ail de Sn nce Hone Fema ibuen deci polite | Provincia Capua Naa fi cee oe ee || Sete ee 16a dies ‘Rprncat etal dela pe Hen neal Nu fo cat sft edna 1997. 1931 Af de Sag avenged ‘month nema de prov ae ag Sort dpe de apek Aruca, — Inpemt— Expionanr MOR Seutzul Nowa Africi de Sud 191990, dupces pee 28 lie GNA, Neon Manca fo elder Lp dp dope teres inno preetele EW de Klerk penra ssc schimbiee din domenil ide spate pce eg ie Pere prima tar ror depo oot cpl, Tarts alet pe Neon Mandela prseline ders Att dS ‘Cond nia unui Biro elestora Kehoog omic Alt de 90 Depaul CNA, (NC) Neon Mandl xe ‘br in achicte 1991 Fate sbi spareel 1994S pic lege pretl rceale Gove Maxpeta, ig!Relief AFRICA, CENTRALA pitied hash dle Feuator. O mare parte din regiune este ECUATORUL TRECE PRIN Africa Centrala, scoped ca deta a Hc ara influengand nu numai clima, ci si modul de in nord gin est viagi. In aceasta zona exist zece tari. Toate au Spe asrers fost colonii europene, avind 0 istorie marca. Snylssinsnd in de crudul comert cu sclavi. Desi toate aceste Tas se alfa marcle titi au devenit independente inainte de sfayitulanilor 60, ee au vin cml Avil Cong, avut destine diferite. Camerunul este stabil, in timp ce Republica Hvislti Congo, Democrati Congo si Republica Cenerafricana au suportat Gopbalineiieets”” regimuri dictatoriale. Majoritatea populagiei centrafricane triieste din agricultura. tener inde unde nsec rune soe bb cin Poy Raul Congo Pidarea ecuaroriala ined ll ycmeal Holst Cong ce ot Aa owen vets de opr oeel or Inldachin proctor bop in pla aia Seton Hpnfaecaretnke 1OCEANUL ATLANTIC flan Brazile CgAFRICA, CENTRALA DATE ESENTIALE CIAD Ciad EE e's incentrul continencului african este una din cele mai Carrraca N'Djamena ‘Sirace fri ale lumi, Aproape jumarace dln suprafaga pri este degert sau se afl in Sahel, tunde precipiayile sunt neregulate. Mai mult de jumitate din popolaie luereaz in agriculeur, in Spropierea riului Chari din sud, insa lips hranei inci teprerinea problema, Ciadtl ae cateva resurse Nomari musola minerale, dar acestea sun neexploarate. Maver de 100 flaca Mowe fancal CP ti in dr in nord eee rcpt pom Selb pe worl Chdlas Die fief prt pops Kanimbo. adc bi ade Non Zl cle ‘Surmaraga 1.28400 kn etic posaanmahomedan crs, crsige aire Fulani Un upon aie Fula seu Aft Kanimbe eb omcetnd Camile UUmadits pce oda de asec lve gee tbs {ie picue Membr felipe deal seeps produce oainepiat ‘suspend pods renee tiene de IeLasu Cad 9, de serene arcu a pa penrn raoporl oan ioc nese Cherestea TALE CAMERUN Talen alee arcane, Ceram vinde bapent”—CAPITALA Yio Sornaraqa 47540077 Camerun Be Seer, CCamerunul a fost in recut 0 colonic impart inee francez i britanici. Cele doua parti si-au dobindie independena si au unit in 1961. In ciuda problemelor de la incepa (Camerunul are astizi una diner cele mai prospere conomi din Africa, exportind perl Pore ater 15200000 Town rewcarau ance egies, Bnuxit 0 serc de produse naturale, printre Seg Mona ancl CEA care cacao, cafea i cauciue. Tara are o culturi sel aaa — diversi, cuprinzind 230 de grupuri etnice. Frode wetr ome (Un din cle ma inpurtae por os Pe. aac alles Copa Muzica Malas een sl pop de mic adn ican indy’ Mal ma onan 1990 jeden vaionde nce tnd de ‘hips raional de Sta nuit me ramen (flonan bis de Bla ibs Cares Son curd din irda face gle demir ceica citi pena sate djee Rot rcs pe pee ant peg nod spel paginociute, ete Soin Republica Centrafricana Agezati in inima Africii, enh Republica Centrafricana, orev Coin Somer sau CAR, are 0 istorie a . complexa. Seceaaliruri de 13 anid repre transformae CAR incr-una «cle mai sirace fr din lame, Doar 2% din populatie trfiese in nordul semi Dare ESENTIALE REPUBLICA CENTRAFRICANA [ana princes Fanos sng and end rab ining Fro capolaearce in pentru apmdice tre dal din cing Retion nomrsanrt sedis seal, se = pina ‘ene inregine pinged de sbuen Care de ‘adiin ome precum naniogl a Iegunle cs ali decree ei poe to ee dine CAR, cium st Ch Sparc npc naman mat Sop ncn roc comics din framed brane, Uiptnp presi onporanel wand de proticaccent alvieii - DATE ESENTIALE CONGO. Tobi Congo fees pra 96, Eun vetora te Capreats Baza fine, umed, far nord bine implore Miprenser | ae are puginilocuitori, Aproape jumtace din aT care Faacin agile [populate face parte din grupul Kongo, pecioe || aeievsommast ph ook Restleuprinde Bake, M'Bochi yi Sangha. Piewaetedoere spar | Manson ‘Comerul cu minerale si cherestea a contsbuit diem Ia imbogitires agricultori de subzistentd iy dar mulyilocuicori sunt ined inflicted ceeabopel Economie in Osean cull Sop sporti lena ropes Recoltel 4 Genpact Apeoimatv SO din ora de manch sunt asco care cua Rae ‘hoeee pt Br meeoeag repemnessibvin tiie, SEE Ci erie Congele Make ans decals esc Ta Pointe Nowe nga por a =a Rcpubica Congo dela pene conomice Rep Libreville ‘DATE ESENTIALE GABON Gabon Agandoy pe © const nisipoas inconjurash rary armas Lie de palmicri,de800 km lungime, demas Surearata 267.567 bogat in vegeta topical, doming piso a ana Ponusarie 130000 Gabonului Tara gigs 80% din devze pn eapy Lin onicnat anc rminereu de uraniu, Gabonul are porengial ina Inpesnsexeun commode a pnt Move fa Ken Saro-W Istoric a, Tip naplatian agen pees are ‘din Sudan se extinde igi {iil convervesc a islamism sub dominagiefranceza, inearle spine de en Arica Iupeauut Taipraut Tupeeiur Manpeta, Mantis Reiicit Sciavactsa 36AFRICA DE NORD-VEST .. MAROG, ALGERIA, TUNISIA, Libia si controversatul teritoriu al Saharei de Vest alcituiesc partea nord- ) vestici a Africii, Regiunea a fost dominata de arabi side religia acestora, islamismul, mai bine de 1.300 de ani. Algeria si Libia sunt tari enorme, insi marea parte a teritoriului acestora este format’ din desert. Cu toate acestea, Coast mediteraneans Algeria, Libia si Tunisia derin bogate resurse de petrol si gaze SeeeeetenS Aide Node lene naturale. Agricultura, posibila prin lucrari de irigatic, este inc’ importanta pentru aceasta regiune. Multi locuitori orca td sunt nomazi, colindand pamantu Monit Alas wutielé loede animale , Dg Ada ea ovine pst tense arc Relief Went 2.10 de De-ahunguleoastelor Mesiterani i Adanticult ‘exist o figie de pamane fereil tune ees majritatea pula, Langul mantos AES srabare Marocl ‘contin cu deals inal in Algeria si Tunisia Restl ppimancului este deere fnrerupe de oaze 5 langur muntotse expuse vineurlon bon iects roca pin Copel Bon bead Tunis Cel palit vif in Alec sudicha Maroc ote Dba Tablas Berbei Poo eda ‘ahi Af beter mo dene Rate pop nt lima lie Targa nen Destlangel unm piis Bisby cup beer Ilene ane dine pee Temperate bed a pra OCEANUL ATLANTIC Canta saad'se \ = mimes «| = eet y \ Baie A Lise) gee. 65 ON Fegpine™ a ‘aie =Maroc Dare rsenpiate Maroc Algeria | Date eseNTIALE ALGERIA Amestec deinfluente | Caprrata rahe BE | Stesxb ame | rena afficane;ilamice, arabe, | Sepgaraa 46300 franceci Algstiga | pene, $5000.00 cobginue independenga in |] Marocul arage peste 4 milioane deur in ect an, Sectourse cele mai puternice ale ari sune Sgrcultuscretrea nimallr jiminerital foster Infirgaed {in oral Fé, in anul 859, Universitatea Karueein este cea ‘mai veche din lame. 1962. Fara ora anatalitii ridicai sto populaie eins ia DONNA man 86% suncsub virsta de +4 de a ani Tieul yi gazele naturale reprezincio imporcanc sursi de_| Mos#0 dnl algerian venie. Grupurie fandamentaliste islamice une o ameningae din | berbere yi Monoa dans Reticta pontwanrA misuliard Cosi de mens piacere ae coccrtaldenerasenen tema ae |AMERINDIENTE CALATORIE CUTREMURE MAYA PADURI PEscUITUL Portuaist ReciwE DEAMERICA CENTRALA, IsTORIC BOGATA iN RESURSE NATURALE, America Sane eee ==), Centrali a avut o istorie violent’, cu eer alee it = rizboaie civile, revolugii si regimuri cipal dominatoare, Regiunea a fost leaginul red ky Ae eae Ee I en dara cep deal marii civilizagii Maya, insi in secolul al XVI-lea au sos spaniolii care au cucerit si colonizat Mexicul gi zonele din sud-est, In calitate de colonie spaniol’, regiunea a fost numiti Capitinia Generali a Guatemalei, cu capitala in Vaden! Independenga fn 1821, urmind exemplul Mexicului, : ee America Central - declart oragul Guatemala, Dupi ce si-a cigtigat independenta, ra ideale tare in 1820, zona s-a impargit in nagiuni separate, ‘arianta une’ federai de not X, __ state, nsipolitiienii nu conduse de citeva familii bogate. In secolul 3 Statele Unite au intervenie deseori in politica i Pak Americii Centrale, cu ajutoare si arme. f Soesioininc ipa Teme ee A Hsibador Cipitinia Generali, Unie gop de comer open Legg eo iciaeral, rps peck clon Ro ‘song de Cpa Gener « rr, Ria El ardor ating tel de abate ee egal XIX ins modifies ae okey ElSaador Oceana! Arse! Pach, prin lr cares eee neen apes ‘prope in imei de Sexe Unite ale Amer Pistde ea Interventia Statlor Unite ale Americ In deomol cst XX, See Unie en re imple in peblemaedin Amerie Coa. 1909, Stee Unite sno eal afro deepen i 1998, dl pen cl ep. pare Seino 1895 ~ 1938) bs blip ae eng Ma cea Sarde Unie ancreni poner ope eo de ‘onmahf enpal Reel Roce Ca ai papa i ue Sek Unie ‘pet cons (te pede ‘hep din Nesagn tar 1909 adic Pam, pnts atc p gene conupt Manuel Noes, America Centralia moderna Diferengele imense intre siraci si bogay combinate cu influentele economice, politice siculturale puternice ale Starelor Unite, au Ficuc ca America Centrali si fie o regiune plina de frimintisi in secolul XX. Mi conducitori au practicat regimuri dictatoriale,guvernele s-au suecedae rapid nercusind si creeze conditii de stabilitare politici. Au avue loc multe revolusii, care a fost adesea inabusice prin pierderi de vies Scent in ELS idk oma kA omencyt Daniel Orcega 4 See Rima sce f; Familia Somoza ee eee ‘ Dani Onaga. 1945) Oscar Romero Neanaga nce 1937 1972 dee fl ant Bs | Acicpacopel Oca Romer (1917-1980) fos eonominsadeevokar a conde areas 2) rane Biri Catole din H Sas Sail Bt Torin corp tinge coe nie Spier alegere beret te destin cal condi sal bane pre 1979.0 okt onde de andi 1904 Tim mare tea areca teeta viral (Gn gropdesaings deni pase Sieber vet Pie tas 7 Aes tars deerfeguerallcase Hofemtaec nae Spa pce Geitcate deinatipenmen alee aape P Sts Unite prop eer stedfeeert ‘Salad wang EM avrnicy Azrectt Cauyrivismut EXPLORARFA MAYA RELIGH — SvaNia, —STATEEE UNITE, Rivued creck Beste Putt Tome 60AMERICA DE NORD Se AMERICA DE NORD cuprinde Relief Ee, », Canada, Statele Unite ale Inpureaanordich Amaia 559 ate connie! » Americii si Mexic, cat gi Groenlanda (cea mai mare anos Many sensor insuld din lume), Insulele uri in vest, gi mai vechit Caraibe siisemul ingust al Americii Centrale RIMPISSLAPAIE mse ae care face legatura dintre continent si America CCiimpii fercile, brizdate de ee enn eee o kn i i si industriei flava! Misisppi Canada epnencine imap eh de Sud. Majoritarea populayici si industriei este Sit Marr Core Lennon mah dake concentrati in partea de nord-est, care are 0 clima Since cho ne : : s Si tee et ere temperata. Sudul mai cald gi vestul mai uscat tela Tropic nue Canada Samm tssne cp Polar si mare pare din Mexie fiSeatcle Unicerist Maile keane ren fp sunt populate mai putin si foarte purini locuitori wriese in Nordul Indepartat. SUA si Canada sunt fari puternice gi bogate, in timp ce ‘Mexicul si America Centrala au economii slabe. Lacuri reroommess A TL AN TIC ‘Marele Canion (Cole ni mace ale hm, Mare Canto, din sda ‘SUA. cc una dn exsunde naw ke Amc de Noa <= ‘Afesccnlps dn tale Azone! ep de alloane de Sn {nee rl Cabra de cp fn anlelour 7 sd ‘Sion re km adince, [Rareenecpae | a A Sectiane transversal prin America de Nord [AMER EN OR (Cin din Cater ots Atal eal el Sermarap 24235583 elle manor de coo co Lantl Coon MuniSvnoyi — Mare waa tdaune | | Porecate 35000000 [pet Stnco. Lac de Mant Sno ton ae are Campi tnerpeede Mare Laygulde | Mare Lae Marte Mant Tansee pal Con lca Nudeparedecouadee Coma] Stet Gimpivaa it Ap Genser es Tas SEK Noe ‘Nang Apa Oceans (Cex wat inact vane: Denali/Mancele Pech Kinky (Ak) 6194 {Get was jos runer: Ves on (Calon) 8 m a ill mist Gaba tore AG Moss a ‘proximate S8DD km dla penta parca B 5 el Soper 61Zonele de clima Clima Americli de Nord varia functie de latiudine, de lo side diseanga ga de co: Yesticd sau estica. Groenlanda este aacoperiti permanent de un strat de agheati, iar tundra si taigaua rece 4 = seineind peste Nordul Indepareat. P ‘Campiile minoase din zona Macilor yy, ~~ Campi se bucurs de o climi calds, 9 Mla semiarida, In sud-vest, lima trece dela nungi inzipevigi la desert Langue muntosse dure de eonifere nadia Didure de foioase Terbre ia ale peor opopelae muha ar CuIMA ConTINENTE DeserTuRI PADURI Fayyape Lacur: Muyrr gl AMUNINDIEN! Tawa | Amsont Toxpna tania enn oh see @AMERICA DE NORD, FAUNA Fauna de tundra a Gy) Manca vanterare ve h Ne HABITAT E ale continentului $32 rene ase latin porguneacea ma : ae 4 nordied a Americ de Nord se aracterizaza pin nord-american (care'se intinde’ ‘athe ¢ groan verisxane Rogp-tare din zona arctici pana in Mexic, irre: mshi cenit suprviie in Stross care acoper oll ingheyt, Vara intre oceanele Atlantic gi Pacific) reprezintd _planrcleintlorse, insects a supra a un mediu propice pentru Sha souls pee numeroase exemplare de plante Gs (am sianimale, a ciror proliferare se fini ctuiy worms afla in contradicfie cu cregterea SLpgn smn populatici umane, oragele din ce in ce mai mari gi distrugerea habitatelor. Acestea din urmi se intind de la tundra rece din a nord, prin muntii de j 4% j es dimensiuni mati si pidurile de Vulpesarcica™ topes crn fe Butniga xipesilor Perle de conifere din est, prerii si ae ee ee a acareac ts sip peated ese milastini, pana la deserturile din Sa! Vl oe i sud-vest. mic de-70°C. Se rin smsulorpasr sow Fauna din zonele umede pe se Zonele umede din Ametica de Nord includ lacar, suberopiale (Everglades, mlstni si ‘moc. Tinuwurle umede giaduiese psi de apa gi mamiferesemiacvatice, ca dle exernpl castor bizami, pestis insete msde tSUA hips i, mlastini, zone umede smb Brotacul verde de copae Bootacl verde de opae te in sop a ings I Cauca renee meande lati dee ne de Tranindiscimatdescuinecey Pe cinpel Plajent Pamiars ber sa eekanel en” wcroinam: ieoieshet Dre gl Cactusul Saguaro ‘Acs ics ais opal co ‘rg din Decal Sonoran pon eposires petri de ide spe sill pai bores frelon le rears deans pee cine Spe nepal ae Iepurele califori ego obra Gow! Fauna degertica wat In sud-vestul Ameri de Nord env degereuri ride, mah cum arf Sonoran. Plantee din aceasta zona, cum gua Bim ac fi caceui, sun adesessuculente, cu tulpin ce inmaguzineazi apa yi rune foaree miei sau absente pensru a reduce pierderie de api. Malte din ‘ng perme animalele degreului se ferese de caldura in timpul iki, jegind din vizuind numai noaptea pentru ase brn Pisoar cul alergivor “Teseoasa de desert Beer ll, ded (Gael gto be cae Ee act moepes hnindse Dotnlpordn vier cat saa ‘temic stigind see Se sang dcr ese Tear tmupa bus a apo dees wos on peAMERICA DE NORD, FAUNA Fauna montana Mangi Stincog reprezines unl dintce lang montane majore ale Americ de Nord, Odati cu cresterea altieedini,vegeatia se schimbi de a pid ddeconifere si pipuni a tundra 3 poiene, pins la selncigolase. Animale dela Becare nivel sune diferie, in funeyie de hrana la care aw access de snotimpui epi in chor sau pe Setul pony Pinal lb Fauna pidurilor de conifere © ale Americ de Nord idurile de conif acoperi o ona foarte lagi. Verlle sune cade iemile sunt recisiinzaperite Fauna acestor pide include porci spinosi, iu salbaciel vegetsrens gt Piduile temperate din SUA igizduiesediferie specii de insecte, pisiri si mamifere, mai ales vara, eind vegetagia specified acoper solul, Aici ceese peste 150 speci de arbori priditor, ca hpi gris pace gy ears nee lc poe span Plururcle monarh MS Bae Mpcemed 4 galime /T pected tec et Yinie devout Fauna de prerie Presa este 0 zoni de pasune care acopetea 0 rare parte din America Centeald. Pe imisurt ce zona fost colonizath antlocapra gi bizonul a ajunsaproape de pensar dispariie. Tous, mai exist inch zone de pretic unde etiese animale ea veveriga sss ens porrs teresa gi coioeul Meal ae \ anioume 1 intone Grier Site dace ps pe y greoi maomnd mitt | Palin peed snece Reo ge me | Aehaniede pete Andocgess | Tocco vem a Burvire gt CArgioane Coract Croco RORtaey celts | SARVRAHE 64 Soponant sitnaticr _ ro¥A¥OARrKi ea el ENCICLOPEDIA ~~. ILUSTRATA A FAMILIEI Un amplu material, in 16 volume fundamentale pentru cultura generala. Pete Cate Cece m CRIS 12.000 de fotografii si ilustratii color + Peste 5.000 de articole redactate de experti * Referinte complexe Soe ane OTe Cn erat + Ideal pentru proiecte scolare si lectura in familie Planeta Marketing LUBERNOVUS Cale rath oriflame - < > E 5 a QO 4 3 c Ey 3 ° 0 oY = uy fz ° 0