GRAMATICA LIMBII ITALIENE Editura Didactica si PedagogicaGramatica limbii italiene 2 1, Alfabetul italian Alfabetul italian este format din 21 de litere, fiecare eu un nume propriu, care pot fi scrise cu caractere minuscule sau majuscule: Aa(a), Bb (bi), Cc (ci), Dd (di), Ee (c), Ff (efte), Gg (gi), Hh (acca), Fi (i), L 1 (elle), M m (emme), Nn (ene), O 0 (0), Pp (pi), 2 q (qu), Rr (erre), S's (esse), Tt (ti), Uw (u), Vv (vi, vu), Zz (zeta). Acestora li se adauga urmitoarele 5 litere, folosite pentru a transerie cuvintele de origine straina sau, intr-o grafie oarecum inyechita, unele sunete particulare: Jj (i lunga: jolly, jumbo), K k (cappa: kamikaze, kitsch), Ww (doppia vu: wathalla, whist), X x (ics: xerografia, xerosi), Y y (ipsilon sau i greca: yacht, yard). in dictionarele limbii italiene, aceste cinci litere nu sunt puse la sfarsitul alfabetului, ci sunt inserate in lista conform unei ordini precise, care transforma alfabetul in modul urmator: abcdefghijkimnopqrstuvwxyz Numele literelor alfabetului italian sunt de gen feminin. Prin urmare, vom spune /a e, la effe, subintelegand cuvantul Jettera sau cuvintele vocale si consonante, toate trei de gen feminin. 2. Fonemele limbii italiene impartirea cea mai obisnuité a sunetelor lingvistice, in functie de modul de articulare, este aceea in vocale si consoane. Sistemul limbii italiene cuprinde 28 de foneme: 7 vocalice si 21 conso- nantice. 2.1. Vocalele Limba italiana dispune de cinci grafeme vocalice: a, ¢, i, 0, u. ‘Aceste cinci grafeme exprima sapte sunete, pentru ca e si @ accentuate dispun fiecare de cate doua sunete, unul deschis, pronunfat cu un sunet larg si indicat cu ajutorul accentului tonic grav (copérta, meérito, cosa, storia), si unul inchis, pronuntat cu un sunet inchis si indicat cu ajutorul accentului tonic ascutit (mése, stélla, concorso, errére). De reguli, accentul tonic (ascufit sau grav) nu se indica; in cazurile de dubiu se poate consulta un dictionar general sau unul specific, ortografie sau ortoepic. Deosebirea dintre pronuntia deschis’ si cea inchisi a vocalelor € si 0 accentuate tine, in general, de expresivitate. In multe regiuni (Italia septen- trionald, Latio, Italia meridionala, Sardinia) aceasta difereni de pronuntie lipseste sau este distribuita in mod diferit in cuvinte.Elena Pity imbii italiene sunt: Prin urmare, cele sapte vocale accentuate ale limbii ital emple a a we deschis bello, testa, uccello Tel @ (2) inchis perché, sera, tela lil i dito, filo, scritto al 0 (6) deschis notte, oro, storia lol 0 (0) inchis colore, sogno, volo ful uw “fumo, inutile, uva 2.2. Consoanele Cele 21 de sunete consonantice ale limbititaliene se deosebese in baza a tri trasdturi distinctive: modul de articulare, locul de articulare si gradul de articulare. a) in functie de modul de articulare, care indicé modul in care are Toc inchiderea sau ingustarea canalului fonator, se deosebesc in: — oclusive (sau explozive sau momentane), care se articuleazi prin inchiderea completa a canalului fonator, urmati de deschiderea lui brusca: /p/, Tol, /t/, ld’, /ki (cane), /g/ (gara); — continue (sau constri tive), care se articuleazd prin ingustarea canalului fonator si iesirea continua a aerului: /fJ, /v/, /s! (seta), (2 (rosa), /S/ (pesce); ~ africate (sau semioclusive), care se articuleaza prin combinarea fazei de ‘nchidere (oclusiva) cu faza succesiva de deschidere partiali (continua) a canalului fonator:/ts/ (danza), /dz/ (ceta), /tf/ (cera), Jd3/ (giro); — vibrante, care se articuleaza prin vibrarea varfului limbii: /r/; —laterale, care se articuleaza lisdind aerul si iasd pe partile laterale ale limbii, sprijinind varful limbii pe partea intend a alveolelor superioare: /V,/4/ (egli); — nazale, care se articuleaza lasand aerul sa treaca prin fosele nazale; /m/, (nl, (pv (segno). chee oie my ame eenerel tugs ae 1° Kase ‘ lui fonator, se deosebese in: ~ bilabiale, articulate pe buze: /p/, /b/, /m/; i Sale inte din superior si buza inferioara iveolate! anteidlet eee a si incisivii superiori: /t/, /d/, /n/; — palatale, articulate intre limb ee 2 ets ne ia i St palat: /f/, /A/, /p/, /tf/, /d3/; ~ velare, articulate prin tidicarea dosului limbii spre valul palatal: /k/, /2-Gramatica limbii italiene 9 ©) in fi c ain fi y oy nee de gradul de articulare, adica in functie de comportamentul ardelor vocalice in timpul scurgerii curentului de aer, se deosebesc in: —surde, articulate fara vibrarea coz a =a fash fi: brarea coardelor vocalice: /p/, /t/, /k/, /fl, /s/, /S, — sonore, articulate prin vibrarea coardelor vocalice: /b/, /d/, fal, I6I, Irn, In, Ip, Iai, (83). sIv/, (zl, M, De asemenea, in pozitie intervocalicd, consoanele pot fi simple (copia) sau ible (coppia). Consoanele duble (earro, ecco, fatto, somma, tuffo etc.) se pronunfa mai intens decat cele simple (caro, eco, fato, soma, tufo etc.) 2.2.1. Scrierea consoanelor Corespondenta dintre semnul grafic gi sunet este aproape perfect in cazul consoanelor b, d, f. 1, m,n, p, r,t, ¥- Semnele ¢, g, s, z reprezint fiecare cate douai sunete. Apoi, in cateva cazuri, pentru transcrierea unui sunet, limba italiana foloseste grupuri de doua sau trei litere ale alfabetului. Aceste grupurt poarta numele de digrama (dac grupul este format din doud litere) sau trigrama (daca grupul este format din trei litere). a) C sig se pronunta dur sau velar (/k/, /g/): ~ tnaintea vocalelor a, 0, u: casa, cosmo, cultura, gabbiano, gomma, guida; —jnaintea unei alte consoane: scrivere, globo; ~ inaintea grupurilor h + e, +i: cherubino, chimica, ghepardo, ghiaccio. Se pronunta dulce sau palatal (/tf/, /43/): —inaintea vocalelor e sii: centenario, cibo, gentilezza, gita, ~ jnaintea lui i grafic (care, prin urmare, nu se pronunfi): camicia, bacio, ciurmato, giacca, giovane, giusto. ) S se pronunta surd sau aspru (/s/): oth inceput de cuvant, inainte de vocal sau de consoanele surde ¢, LD sfera, sport, squisito, stanza; fe urmat de consoanele surde ¢, f, p,q 6 j si cand este dublu: circostanza, t: sala, selvaggio, soggetto; sconto, — in interiorul cuvantului, cand est cAnd se gaseste intre o consoana si 0 vocal: borsa, psicologia, professoressa; —in cuvintele compuse cu Un prefix: risalire, antisismico. Se pronunta sonor sau dulce (/2/): ta inceputul si in interiorul cuvantului, cand este urmat de consoanele b, dgimnmny sbarcare, sdegno, sguardo, sleale, smisurato, snello, sradicamento, svendita; ~ in pozitie intervocalic: sempio, rosa, tesoro.y Elena Pity a 2 Z na se numeste s impura Observatie: 1 surmat de 0 alt consoa in mod traditional a ¢ (t8!)° Ze pronuntl ( OG este urmat™ de geupun oe ~ and este consoand dub: i, azienda, sp‘ notiziari olata: —in cuvintele dz (/dz/ Se pronunté ds ( ino, zebra; ir ant: ~ ja inceput de cuvan ~ in pozitieintervocalica: azotaro, Gn sufixele -izzare si izeazione: _ dup o consoana: pranzo, orzata, oz0n0; , polverizzare, industria 4) Litera g este urmati intotdeauna de semivocala ui apes de vocalele ie ei. 0: quaderno, questionario, quintetto, quotidiano. Sunetul reprezentat de itera geste identic cu acela al lui velar: prin uae, q¥# $© pronunta cw Tatirirea lui q(u) este indicatd prin grafia eq(u): acqua, acquedotto. Litera q este dubl numai in cuvantul sogguadro “scompiglio”. ©) Grupul gf formeazi digrama numai cand este urmat de i: egli, figl, degli etc. ‘Daca g/ este urmat dei + vocalé, avem trigrama gli, ca in moglie, figlio etc Grupul gli se pronunta ca fi muiat: sbaglio, moglie. Observatie: Grupul g/ nu formeazd digrama, chiar dacd este urmat de vocala i, in urmitoarele cuvinte de origine greacd sau latina: anglicano, ganglio, seroglifico, glicemia, glicerina, glicine, glissare, negligente si negligenza G i i = f) Grupul gn formeazi digrama si se pronunti ca n muiat in fata tuturor vocalelor: magnifico, ognuno, regno, vergogna ete. Nu formeaza digrama in cAteva cuvinte de precum gnosi sau wagneriano. 8) Grupul se formeaza digrama cai aor on digrama cand este urmat de vocalele ¢ sau i: scena Grupul sce se pronunta se: disces Grupul sci se pronunta gi: a __ In fata grupurilor vocalice simplu semn grafic iscesa, scenografo. ‘clamano, sciopero, lied oe ° Sclare, sciogliere, sciupare etc. igrama sei se intalneste, j @ grafiei etimologice, in cuy coscienza, scientifog, : le sci ienziato, scientifico, egeny tet ‘osciente, j “tente, incosciente ete origine greacd sau germanici, f ia, io, iu. i, Sinu se pronunti: + avem trigrama sci, in care i este UO in Mod excepti > tele sce OMA, in fata vocalei e, ca urmare Si sciente si in derivatele or: cum: ale. au), artic sug hat hai her mu nGramatica limbii italiene ra 2.3. Litera ,h‘ in italiana, litera h nu are valoare fonetied; este doar un semn grafic sau, cum se spune de obicei, 0 literé muta. Se foloseste: win grupurile che, chi, ghe, gh: pacchetto, rischio, ghepardo, ghianda, ~ jn formele de indicativ prezent (la singular si la persoana a Ill-a plural) ale verbului avere: io ho (cu am); tu hai (tu ai); egli ha (el are); esst hanno (ei au), pentru a le deosebi de conjunctia o, prepozitia simpli a, prepozitia articulata ai si substantivul anno; — in unele interjectii, pentru a le pune in evidenta valoarea exclamativa si a sugera ideea de prelungire a sunetului: ah, ahi, eh, oh etc.s in cuvinte sau expresii latinesti trecute in italian: habeas corpus, habitat, habitus, herpes, homo sapiens, humus etc-; — in cuvinte italienesti derivate de la cuvinte sau nume de familie straine: handicappato (‘portatore di handicap’), hockeista (‘giocatore di hockey"), hertziano (de la numele fizicianului H. R. Hertz), hegelismo si hegeliano (de la numele filosofului G. W. F. Hegel) et ~ jn cuvintele straine neadaptate: hippy, hi-fi, hostess ete. 2.4. Semiconsoanele si semivocalele Limba italiana dispune de doua semiconsoane: semiconsoana palatala ijl, numita iod, si semiconsoana velard sau labiovelara /v/, numiti nau. Este vorba de vocalele inchise i si u pronuntate cu o durata mai scurta, pentru ci articularea trece aproape imediat pe vocala care le urmeazi. Acest fapt creeaza impresia unui sunet jntermediar intre vocala si consoana, de unde si denumirea de semiconsoane: miele, pioppo. quadro, guida, suolo. “Termenul de semivocali se foloseste pentru /i/ si /u/ precedate de o yocala: poi, lui, causa, neurologo. Este vorba de simple variante de pozitie ale celor dou vocale, de care se deosebese prin durata mai scurté a pronuntiei. 2.5. Literele straine Cele cinci litere straine din alfabetul italian (j, ky w>* 'y) apar, inainte de toate, in substantivele proprii strdine, personale sau geografice (Joyce, Johannesburg [oras sudafrican], Kennedy, William, Naxos [insulé greceascal, Ypres [oras francez]), si in cuvintele straine neadaptate sistemului grafic italian (jazz, kitsch, whisky, mixer, yacht etc). J, j corespunde: ~fonemului /d3/, in cuvinte de origine engleza sau angloameric: jeep, jeans, jockey ete.; ana: jazz,a Elena Pirvu 2 Grar ke otc. —fonemutui i; in euvinte de origine Berme”™ unker, eae z ~ fonemului /3/, in cuvinte de origine francez’: jacquard, J@ es is Pana la inceputul secotului al xxlea) j edh folosit pea ah semiconsoana /j/ in pozifie initiala sau intervocalica (jeri, guajo) st in P substantivelor terminate in -io (studio-stud)). : ‘K Aecorespunde fonemului /k/: kamikaze, karaoke, killer, kitsch, koala etc. W. w corespunde: . v onemului iv/, in euvinte de origine german: wagner'8t0, wathalla ete: ~ gemiconsoanei /w/, in envinte de’ origine engle7s ss angloamericana: whisky, windsurf ec. car Xx corespunde digramei cs: fixing, mixer, taxi etc. a Y. y corespunde fonemului /i’: derby, brandy ete. $s in diftongi, semicon- soanei /j/: yacht, yeti ete. 3. Diftongii si triftongii UL a) in limba italian’, diftongii pot fi formati dintr-o semiconsoana si 0 (de vocal sau dintr-o yocala si 0 semivocala pronuntate in aceeast silaba, Diftongii formati din semiconsoana + vocaldi se numes¢ ascendenti, in timp ee diftongii formati din vocali + semivocald se numesc descendenti Diftongii ascendenti Diftongii descendenti si ia (/jal): gid, piazza ai (/ai/): mai, zaino ie (/je! sau /je/): teri, piede ei (/ei/, /ei/): lei, proteico io (/jal sau /jo!): flore, pioggia 0i (oil, /oi/): eroico, poi 2 iu (/ju/): fume, pote ui (/uil): altrué, lui a ua (/wa/: lingua, quando au (/aw/): cauto, pausa ue (/wel sau /we/): sangue, quello eu (/eu/, /eu/): reuma, pneumatico ° ui (wil): guida, quindici tuo (/wal sau /wol): worm, pud , Bi bt a 5 iftongii 1 (je) si ud (/w9/) se numesc diftongi mobili, deoarece, in multe cazuri, cfnd accentul se muti d silaba 4 - n Goce en ane le pe o silaba pe alta, se reduc la vocalele as -xemplu, in urmatoarele perechi de cuvinte: ‘ e 4 ¢ ; ud piede pedestre : ° pietra petroso me bone I siede aie seuola scolaro 7 muovere movimento b) Triftongii rezulta di ti din prezenta i aa a in aceeasi silaba a secventelor semicon- ( soand + vocali + semivocala vocal sau semiconsoana : snie, uot acta cai ae miconsoand + semiconsoana + yocala: suai,Gramatica limbii italiene 13. in limba italians, triftongii pot avea urmatoarele structuri a) /i/ + vocaki + semivocala: inviai, miei b) /w/+ vocal + semivocala: guai, tuoi ¢) /i/ + /w/ + vocal: aiuola d) Awl +i) + vocal: quieto, quietanza 4. Hiatul Prin hiat se intelege intalnirea, in interiorul aceluiagi cuvant, a doua vocale care fac parte din silabe diferite in limba italiana, avem hiat: — cand se intalnesc intre ele vocalele a, e, 0: beato, leone, maestro, poeta el — céind i si ay, intalnindu-se cu alte vocale, sunt accentuate: paura, spia, tuo etc; — jn cuvintele compuse, cand se poate recunoaste prefixul: 7 riunire, biennio, triangolo etc.; —cand cuvantul deriva de la un cuvant in care i sau # sunt accent (de la via), pauroso (de la paura) ete e: viale 5, Accentul Italiana este o limba cu accent liber, fiinded acesta poate sta pe orice silaba. in functie de pozitia accentului, in limba italiana, cuvintele se impart in: ~ tronche sau oxitone, cu accentul pe ultima silaba: virti, caffe, sara etc.; — piane sau paroxitone, cu accentul pe penultima silaba: sete, rimorso, passare, nazione etc.; a Geucciole sau proparoxitone, cu accentul pe antepenultima silaba: classifica, psicologo, sillaba, tavolo ete.; carueciote, cu accentul pe a patra silaba, de la sfarsitul spre inceputul cuvantului: scivolano, scrivimelo ete.; _ trisdrucciole, cu accentul pe a cincea silaba, -ecitamelo, telefonamelo etc de la sfarsitul spre inceputul cuyantulu in limba italian’, aproape toate cuvintele au propriul accent. Cuvintele neaecentuate sunt formate dintr-o singura silaba si se sprijind pe cuvantul care le urmeaza (proclitice) san pe cel care le preceda si cu care se unese intr-un singut cuvant (enelitice).. in categoria cuvintelor neaccentuate intra articolele hotarate si nehotarate, particulele pronominale (mi, t, si, ci, vi, ne; fo, la li, le, gli), conjunetiile e, ma, se, adyerbele ci, vi, ne, Non, prepozitiile. c iu fiecirui cuvant Limba italiana face deosebire intre accentul tonie, prop rijind pe cuvantul (cu exceptia cuvintelor monosilabice care in pronuntie se SP =_—o > 14 Elena Pirvu se foloseste in seris in si accentul gra fie, care urmare, toate cuvintele urmator sau pe cel precedent), $1 Hae anumite cazuri, in corespondenta cu accentul tonic. Prin accent grafic. ic, iar cfteva au si = ’ Pe eloibloste de rege jtalianad pentru a indica vocala accentuati i ‘unui cuvant sunt (“), pentru accentul ascutit, care se pune pe € $l peo Bc si (”), pentru accentul grav, care se pune pe e si peo deschise gi pe celelalte trei yorale. ! in limba italiana, notarea grafic’ a accentului este obligatorie: | — in cazul cuvintelor accentuate pe ultima silaba, numite parole tronche ouvinte trunchiate"), deoarece de-a lungul timpului au pierdut ultima silaba: ‘cerita, responsabilita etc.; “pe euvintele monosilabice terminate in diffong ascendent: cid, gids git pitt ete, ~ jn camul unor cuvinte monosilabice, pentru a le deosebi de omografele lor: ché (= perché) che (conjunctie, pronume relativ) da (forma a verbului dare) da (prepozitie simpli) di giorno) di (prepozitie simpli) é (forma a verbului essere) é (conjunctic) Ia (adverb de loc) a (articol, pronume personal) i (adverb de loc) i (pronume personal) né (conjunctie) ne (pronume, adverb) | sé (pronume reflexiy) se (conjunetie) si (adverb) si (pronume reflexiv) 1é (substantiv) te (pronume personal) — pe compusii lui che: benché, finché, giacché, perché, poiché ete. — pe compusii lui blu, re, su, tre: rossoblit, quassi, viceré, ventitré etc ‘ ae sta ze eo unui cuvant, de regula, in limba italiana, accentul nu este indicat grafic. Exist, totusi, cazuri in ca 4 graf i k re un cuvant poate avea dou’ sensuri diferite, in functie de locul ocupat de accent: este vorba de asa-numitele omografe, termeni care nu se deosebese prin modi care ri rin : sc pri i in se seriu, ci pi ancora (= ane prince pal tg ie ee erin pla i principe) principi (= pluralul lui principio) ra, adesso) subito (= de la subire) i re) 6. Despirtirea in silabeGramatica limbii italiene 15. — © consoana simpli formeaza silaba cu vocala sau cu diftongul care urmeaza: ca-sa, pie-de etc.; — consoanele duble, inclusiv grupul e ae-qua-ti-co ete.; __=grupurile consonantice eompuse din b, o, df gp, V+ I sau r formeaza silaba cu voeala care urmeazai: a-bra-si-vo, ma-gro, re-cla-mo ete.; — grupul alcatuit din s si consoana sau consoanele care il urmeaza formeaza silaba cu vocala care urmeaza: fo-re-sta, na-scon-de- ¥ Gs in grupurile de doua sau trei consoane diferite intre ele care nu pot sta la inceputul unui cuvant, prima consoand formeaza silaba cu vocala precedent, iar cealalta sau celelalte formeazi silabi cu vocala care urmeaza: a-rit-me-ti-ca, am-pio, an-co-ra, cor-so, pal-ma, tec-ni-ca ete _ sunt indivizibili diftongii si triftongii, in timp ce vocalele in hiat stau in silabe diferite: pau-sa, a-ino-la, pa-w-ra, po-e-ta etc.: — grupurile gli, gn, sce, sci, che, chi, ghe, ghi nu se despart niciodati: co-gna-to, fi-glio, cre-sce-re, la-scia-re, ar-che-ti-po etc. Observatie: La sfarsit de rind, cuvintele apostrofate se despart ca in sintagma dell'amico: del-ll’amico: acest tip de despartire pastreaza integritatea silabei. stau in silabe diferite: pen-nel-to, 7. Fenomenele fonetice de legatura Cand vorbim, pronuntam diversele cuvinte care alcdtuiesc vorbirea noastra unul dupa celilalt, legandu-le in grupuri mai mult sau mai putin compacte. Din aceasti cauzi, in punctele in care vin in contact, in cadrul diverselor grupuri, cuvintele suport modificari pe care lingvistii le numesc fenomene fonetice de legitura sau fenomene de fonetica sintactica. in limba italiana, cele mai importante fenomene fonetice de legatura sunt: eliziunea, apocopa, proteza si dublarea fonosintactica. 7.1. Eliziunea Eliziunea (= /'elisione) reprezinta caderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvnt in fata vocalei initiale a cuvantului urmator (chiar si cand vocal, este precedati de h, care are doar valoare diacritica), Se intalneste numai la. singular gi se noteaza in scris prin apostrof (’). in limba italiana, eliziunea se verificd in urmatoarele contexte: oon articolele hotirate Lo, la si prepozitiile articulate corespunzitoare: Vestate, dell’amica, dall’Asia, nell interno, ~ Aceasta reguli nu se aplicd in fata diftongilor care jncep cu Iugoslavia, lo iodio. ~ cu articolul nehotarat uma: wn'attrice, un'amica, laElena Pirvu 16 —cu pronumele personale forma neaccentuata lo, la, ee nee pee desinentei de masculin sau de feminin nu genereaza ambiguitati: /’aspetto, (ho ia letto, l'ho guardata; ‘ ¥ ’ — eu adjectivele demonstrative questo Si quello, obligatoriu Ja masculin singular: quest'anno, quell vomo, dar facultativ la feminin singular: quest amica, quell’idea (dar si questa amica, quella idea); = cu adjectivele bello si santo, obligatoriu 7 Sant'Andrea, dar facultativ la feminin singular: bell ‘amica, sant ‘Haria (dar $i bella amica, Santa Maria); — cu adjectivele alcuna, ciascuna si nessuna: alcun ‘aler nessun ‘amica; | «cu adverbul de loc ci, inaintea formelor care incep cu ¢ ale yerbului essere: c'é, c'era, ¢’erano ete. Eliziunea este facultativa, dar destul de free venta, cu: — pronumele personale form neaccentuati mi, 1, si, ci, vis me: mon m'importa, adoro, s’aspetta, ¢’interessa, v'accompagno, se n’accorse; ~ adverbul si conjunctia come: com'é, com"era, com'adesso; — prepozitia di, in special inainte de i: d’inverno, d’accordo; — prepozitia da, dar numai in anumite locufiuni, ca d’ora in poi, d’altronde; ~ conjunctia anche, inaintea pronumelor personale: anch’io, anch'essi. Eliziunea este putin frecventa cu altro/alira, buona, grande, mezzo/mezza, poverolpovera, quando, quattro, 2a, tuttoltutta, exceptand cateva formule fixe precum J'altr‘anno, buon'anima, mezz'ora, pover'uomo, quand ‘anche, a quattr'occhi, senz ‘altro, tutt'al pit, tutt'altro. 1a masculin singular: bell'uomo, ciascun ‘oceasione, 7.2. Apocopa Apocopa (— il troncamento) consti in disparitia vocalei sau a silabei finale unui Cuvant in fata vocalei sau a consoanei cuvantului urmator. Apocopa se verified atunci c&nd vocala finali a cuvantului care se apocopeaza este un e sau un @ neaccentuat precedat de J, r, m, m, in fata unor cuvinte care incep prin vocalé sau prin consoane diferite de x, », 6 i i de grupurile consonantice ga, pn, ps. pole Apocopa poate fi ica i Vocalica sau silabica: i cada C : pot sii cadi a (ca it io aese) sau silaba finald (ca in fra Cristbysro) ae in general, apocopa se inta niet In Pocopa se intalneste numai la singular: sere buon amico, dat Spre deosebi i ire de eliziune, cu a oan »ev-eteva except, apocopa nu se noteaz prin In limt Fi + oe aoe jhecepa se verified in urmitoarele contexte nehotarat uno si adjecti: 2 nessuno: un amico, un. cane Si adjectivele nehotarate alcuno, ciascuno, ci in ale : partecipante, nessun operaio: un modo, ciascun womo, ciascunGramatica limbii italiene 7 — cu adjectivul buono, la masculin singular; buon womo, buon gusto: cu adjectivele quello, bello si santo, la masculin singular si numai in fata unui cuvant care incepe cu consoana: quel viale, bel tempo, San Francesco: — cu adjectivul grande, in fata substantiyelor masculine si feminine care incep cu consoana: gran dolore, gran casa; — cu substantivele signore, professore, dottore, ingegnere, cavaliere, frate si suora, folosite ca apozitii: i signor Rossi, il professor Ferretti, tl dottor Bianchi, l'ingegner Penzi, fra Cristoforo, suor Maria Apocopa este freeventa, dar nu obligatorie, cu: adjectivele tale si quale: un tal uomo, un tal per: Cu quale este preferabil unei consoane. unele locutiuni verbale, precum: andar via, aver sonno, voler bene etc.; — cuvintele amore, bene, cavallo, fiore, fine, male etc., in locutiuni ca amor proprio, ben detto, ben fatto, a cavat donato, fior di farina, fin qui, in fin dei conti, mal di denti etc. Apocopa este indicati in scris prin apostrof in urmatoarele cazuri: ~ cu po’ (pentru poco): un po’ stanco, un po’ di vino; ~ cu da’, di’, sta’, fa’, va’, formele apocopate de persoana a doua singular imperativ ale verbelor dare, dire, stare, fare, andare. onaggio, la qual cosa; i se foloseasct forma plin’, in special in fata 7.3. Proteza Proteza (= /a prostesi) const in addugarea unei vocale (numita vocala protetica) la inceputul unui cuvant, pentru a facilita pronuntia grupurilor consonantice in contact cu consoana final a cuvantului precedent. jn limba italiana, se intdlneste sporadic proteza lui iin fata lui s + consoana, in cuvinte care urmeazi dup un cuvant (in general, o prepozitie) care se termina in consoana: per studio -» per istudio, in spagnolo —> in ispagnolo. Fenomenul este astézi in puternic regre: Fac exceptie locutiunile in iscritto, per iscritto. 7.4. Dublarea fonosintactica Dublarea fonosintactie’ (= i! raddoppiamento fonosintattico) este fenomenul fonetic care indica posibilitatea ca 0 consoana initialé de cuvant sa fie pronuntata ca dubla atunci cand urmeaza dupa anumite cuvinte terminate in vocala. Acest fenomen se intalneste in special in Italia centro-meridionala. Dublarea fonosintacticd se intalneste: — dupa un cuvant monosilabic accentuat, chiar daca nu are accent grafic: sto bene —> sto bbene, & vero > é wero, ho visto —> ho wvisto;Elena Pirvu 18 precum a, @, 0, da, ma, i ituate, ~ dupa uvinte monosilabice neaccentuate, . ‘ sore hi ssei?, fra di noi > fra se. che, chi tra, fra: a Roma —> a rroma, chi sel? > © ddi not; ’ . ¥ — dupa un cuvant cu accentul pe ultima silaba: saro breve > saro bbreve, un caffe forte > un caffe fforte; ’ : ve dove vai? —> dove vvai? ~ dupa cuvintele come, dove, qualche, sopra: in limba italiana, dublarea fonosintacticd este un fenomen care priveste, in general, pronuntia. Este inregistrat de grafie in urmatoarele cazuri: —cu formele prefixale contra-, sopra- $i sovra-: contraddire, soprattutto, sovrapporre; cu conjunctiile e, 0, né: ebbene, ossia, nemmeno, neppur ~cu prepozitiile a, da, fra, su: atterrare, davvero, frattanto, sapporre; —cu adyerbele fa, qua, pitt, si (si cosi): , quaggitl, piuttosto, siffatto, cosiddetto. 7.5. “d eufonic” Conjunctia e, prepozitia a si, mai rar, conjunctia 9, atunci cand sunt urmate de un euvant care incepe cu aceeasi vocal, primese un d si se transforma in ed, ad, od: uscire ed entrare, sette od otto, ad Ancona. _ Acest d este 0 consoand eufonic’, adic © consoana care are functia de a evita sunetul neplicut produs de intalnirea a doua vocale identice. 8, Punctuatia Punctuatia oe. ; la Ppunteggiatura sau linterpunzione) este sistemul de : 2 conventionale care serveste la reproducerea in textel ise a intonatiilor si a pauzelor proprii limbii vorbite. eo Semnele de punctuatie folosite ii intrebarii /2/, semnul exclamarii /\/ punete /:/ if in limba italiana sunt: punctul /./, semnul Virgula lof Punctul si virgula /;/, doud le /.../, ghilimelele joase /« »/, ghilimelele inalte er y ‘a de unire /-/, liniutele de dialog si de pauza asteriscul /*/, » Parantezele drepte /[ J/, bara oblica /// siGramatica limbii italiene 19 8.1. Punctul Punctul (= if punto sau il punto fermo) indici 0 pauzi lungs si se pune Ta sfarsitul unei propozitii sau al unei fraze: H primo ragazzo a sinistra nella foto & mio fratello. De asemenea, punctul se foloseste in sigle si in abrevieri Ho acquistato una guida del T.C.L. (Touring Club Italiano). Ii sig. Rossi é desiderato in accettazione Observatie: Se folosesc fii punct siglele automobilistice: M/ (= Milano), TO (= Torino) etc,, precum gi cateva sigle foarte comune: FIAT sau Fiat “Fabbrica Italiana ‘Automobili Torino”, CONT “Comitato Olimpico Nazionale Italiano” ete. 8.2. Semnul intrebarii sgativo) serveste ta indicarea intonatici Semnul intrebarii (= i punto interro} ei intrebari sau a unei cereri: ascendente, urmatii de o pauza lunga, a un Dove stai andando? ‘Mi presti ta tua matita, per favore? 8.3. Semnul exclamarii il punto esclamativo) serveste 'a indicarea intonatiei ‘a unei exclamatii (de uimire, team’, Semnul exclamarii descendente, urmati de o pauzi lunga, entuziasm, durere etc.): Che meraviglia! Poate indica si o comanda sau un indemn: Cambia strada! Qui c'é troppo traffic Se foloseste, de asemenca, dupa interject Era un intruglio disgustoso! Puah! Observatie: Semnul intrebai indica stupoarea sau neincrederea: Giacomo e Angela sono usciti insieme?! rij si semnul exclamarli pot fi folosite impreund pentru a 8.4. Virgula Virgula (© la virgola) indicd 0 pauza scurti si se foloseste: —in enumeratii: Portami subito un martello, un chiodo, il metro e quel quadro. : Ultimii doi termeni ai enumeratiei sunt despartiti, in general, prin conjunctia ¢; daca enumeratia se incheie cu ece. “eccetera”, virgula se poate pune sau nu.-- Elena Pirvu 20 indet, adicd fara folosirea conjunctiei ozitiile coordonate prin asi ie doua, ultima este ee jn asindet sunt mai mult d e: dack propozitiile coordonate pr 4 de conjunctia pr — discus, rerimini, analizzi e non concludi oe oy —jnainte si dupa (sau numai inainte sau numal Cups, propozitie sau in fraza) 0 apozitie: ‘Mario, in qualita di festeggiato, — fnainte si dupa (sau numai inainte sau numai propozitie sau in fraza) un vocativ: Giorgio, qual buon vento ti porta? Vi prego, ragazzi, un po' di attenzione. Cosa desidera, signora? — in intercalairile de orice tip: Eeco, guarda cosa hai combinato! Oh, che bella sorpresa! Ci ha accompagnati, non senza brontolare, lo zio Marcello. pentru a separa o propozitie de 0 coordonatd introdusa prin conjunctiile functie de locul in ha tenuto un discorso. i i dupa, in functie de locul in ma, pero, tuttavia, anzi ‘Non mi costa nulla, anzi mi fa molto piacere. — jnainte si dup& (sau numai inainte sau numai dupa, in functie de locul in frazi) propozitiile subordonate care impértagesc intr-o anumiti masura caracteristicile intercalarii: a) propozitiile relative apozitive (termenul cAruia fi adauga 0 informatie este deja bine determinat Il fratello di Mario, che é un mio caro amico, si é laureato in fisica. b) propozitiile cu predicatul exprimat printr-un verb la participiu sau la gerunziu': Appena usciti, comincid a piovere. Arrivando cinque minuti prima, non avremmo perso il treno. ©) propozitiile completive, in special cand preceda propozitia regent&: Abbiamo fatto tardi, senza che ce ne rendessimo conto. "Un verb la un mod nepersonal ( infinitiv, participiu, Modul supin) constituie predic sil sod n constituie predicatul w pele nei propozitii subord Appena usciti, comincid a , comincid a piovere, {n limba italiana, subordonatele cu predicat ‘Snunssesubordonateimplicite. in cea. mai mare parte a cazurilo pentru Subiectulsubordonate i subiectul regente at papa i in (ivi a raccontato di aver visto un UFO, ele cazuri, subiectul sub Hint ordonatei_ coin piece ae ae ide cu complementul obiect indirect sau ct A Roberto accade spes I professore gerunziu; in limba italiana nu exist’ lonate cdnd poate fi inlocuit printr-o iPpena uscimmo) ful exprimat printr-un verb la un mod nepersonal lati implicit, este necesar ca $80 di essere imp) : re invitb Sergio a rispondere inGramatica limbii italiene 21 Qualora si verificassero degli imprevisti, te lo faremo sap Per quanto potrei affermare, Lucia é una ragazza coraggiosa. Observatii: 1. Virgula nu trebuie niciodata folosita: ~ intre subiect si predicat: Mario é un ragazzo bravo e diligente. —intre predicat si complementul direct: Paolo serive una lettera ~ intre adjectiv si substantiv: Le cattive compagnie vanno evitate. — in fata celei de a doua conjunctii a unet corelatii Ho acquistato sia la moto sia la bicicletta. — intre propozitia prineipala si propozitia subiectiva interogativa indirecta: E evidente che ti sei sbagliato. ‘Avevi detto che saresti arrivato alle nove. Dimmi perché non mangi. 2. Propozitiile relative atributive determina, identified termenul la care se refera si nu trebuie separate de acesta prin virgula: Ho raccolto lo zucchero che hai rovesciato in cucina, 3, in unele cazuri, cu subordonatele relative, virgula indeplineste funetie distinctiva speciala si, prin urmare, prezenta sau absenta sa poate modifica in mod substantial sensul unei fraze: Gli studenti che non avevano letto il libro trovarono la conferenza esaltante, (= nu toti studentii, ci doar aceia care nu citisera cartea) Gli studenti, che non avevano letto il libro, trovarono la conferenza esaltante. (= niciunul dintre studenti nu citise cartea) é. completiva directa sau 8.5. Punctul si virgula Punctul si virgula (= i punto e yirgola) indica 0 pauzd mai scurta decat cea indicata de punct, dar mai lungi decét cea indicata prin virgula. Folosirea sa depinde, in general, de cel care scrie, Se foloseste: — intre doua propozitii, cand pauza dintre ele nu este atat de mare incat si cear’ folosirea punctului: Se il padre si fosse messo a questionare con ragioni, a fra Fazio non sarebber mancaie altre ragioni da opporre; e sa il cielo quando e come la cosa sarebbe finita, (Alessandro Manzoni, [ promessi spasi, p. 145) — in enumeratii, cand elementele acestora sunt insotite de apozitii sau de expansiuni mai mult sau mai putin lungi: ‘Addio, monti sorgenti dall'acque, ed elevati al cielo; cime inuguali, note a chi é cresciuto tra voi, ¢ impresse nella sua mente, non meng cheee =e" ¥ Elena Pirvy Grama Jo sia Vaspetto de” suot pit familiaris torrent, de” quali distingue lo ccscio, comegil suona delle voci domestiche; ville sparse 8, piancheggianti sul pendio, come branchi di pecore pascenti’ addio! (Alessandro Manzoni, / promessi spost, P- 148) G = linia d 8.6. Doua puncte Semnul doua puncte (= i due punti) indica o pauza intermediara intre punct gi virgul semnalea: A ceea ce urmeazd constituie 0 explicatie sau o Consecinfé a ceea ce s-a spus anterior. De aceea, se folosesc: , — pentru a introduce o enumerare: ae Nella nostra scuola si studiano le seguenti materie: romeno, inglese, italiano, matematica, fisica, storia, geografia ed educazione fisica. _ pentru a introduce o precizare sau o explicatie: ‘Adesso ho bisogno di due cose: tranquillita e concentrazione. nah pentru a introduce un exemplu sau un citat, functie cu care semnul doua puncte este frecvent folosit in aceasta lucrare; — pentru a introduce yorbirea direct locu Mia madre disse. ~ Cosa importa che stiamo vicino alla stazione, noi che non partiamo mai? (Natalia Ginzburg, Lessico famigliare, p. 71) in cateva cazuri, ca alternativa la 0 conjunctie coordonatoare sau (in subordonatoare: Ale ‘Studia tutti i giorni: non ayrai problemi con gli esami. Qualcosa mi turba: che non riesca a finire il mio lavoro car 8.7. Punctele de suspensie « Punetele de suspensie (= i puntini di sospensione) se folosese pentru a indica: —intreruperea sirului vorbirii, datoritd emotiei, reticentei, convenientei etc.: Giocavamo a pallone vicino alla serra, Mario ha fatto un gran tiro e.~ o schimbare a intentiilor sau a atitudinii: Ma volendo raccomodarla, s 'andava intrigando e imbrogliando: ~ volevo dire... non intendo dire... cio’, volevo dire... ‘s Be ae as Manzoni, I promessi sposi, p. 93-94) e. sunt folosite la sfarsitul unei enumerari ied a Pa rs merari, indica faptul ca aceasta Dal treno in ye feaan ey vedevo la campagna, le case, la spiaggia... : le suspensie se folosese pentru a indica o omisiune ™ voluntara. Pentru a evita confuziile, in ace spensie sunt pus? , in ack 2 st caz punctele de suGramatica limbii italiene v S 8.8. Ghilimelele Ghilimelele (= /e virgolette) se foloses — pentru a delimita vorbirea directi (in acest caz, sunt in concurenté cu linia de dialog): “Oh, Lisa!” esclamd la madre “entra, entra pure”. (Alberto Moravia, Gli indifferenti, p. 31) «Che cosa stai combinando?» domandai, sorpreso. (Giorgio Bassani, I giardino det Finzi-Contini, p. 43) Optiunea pentru ghilimelele inalte sau pentru cele joase depinde de diversele conveniii tipografice: cele mai folosite sunt cele joase. — pentru a delimita un citat in care se reproduc cuvintele cuiva: Manzoni scrive che Don Abbondio non era un “cuor di leone”. — pentru a sublinia cd un cuvant este folosit cu un sens particular sau cu sens aluziv, ironic, glumet ete.: Per favore, “sforzati” di restituirmt il libro che ti ho prestato — pentru a indica titlul unui ziar sau al unui periodic sau numele diverselor locuri publice (teatre, hoteluri, parcuri ete.): Questo articolo é apparso sul “Corriere della sera” di ieri Observatie: Titlurile operelor literare, muzicale si artistice se scriu cu caracter cursiv (in scrisul de mana sunt semnalate prin subliniere): 1 promessi sposi de Alessandro Manzoni, La dolce vita de Federico Fellini, David de Michelangelo. Ghilimelele simple ( gli apici) se folosese pentru a sublinia expresiile cu caracter particular sau pentru a indica traducerea sau explicatia unui cuvant strain sau dificil: Ha ottenuto il posto con molte Corizza significa ‘raffreddore’. ‘spinte’. 8.9. Liniuta de unire Liniuta de unire (= il trattino) se foloseste: — pentru a lega dowd cuvinte (substantive sau adjective) care, insa, nu formeazi un cuyant compus: vagone-ristorante; poate avea si sensul «tra... €...9: un incontro governo-sindacati, sau «da... a. il diretto Milano-Torino. — pentru a separa doud numere, scrise cu cifre sau cu litere: il numero del 3-4 febbraio Costa trenta-trentacinque euro. x — pentru a indica intreruperea unui cuvant la sfargit de rand (in scrierea de mani liniuta de unire este dubla: / = /). ;Elena Piryy 24 10, Liniutele de dialog si de pauza iutele de rrattini lunghi sau le lineette) Se folosesc, la fel c; Li ini lunghi sau le li ) , 4 le de dialog (= i # , eo ghilimelele, pentru a intone si 4 as - s j una, la inceputul vorbirii directe: ; (Natalia Ginzburg, Lessico famigliare, p. 180) Liniufa de inchidere apare cind dupa vorbirea direct urmea7a © explicatie (indicarea celui care a vorbit si atitueinea autorulut fats de cele spuse de cel care avorbit): ~ Cosa volete dire? — esclamd Agnese. (Alessandro Manzoni, I promessi sposi,p- 118) Liniufele de pauzd pot fi folosite in locul virgulei pentru a delimita o intercalare: Chi trova un amico — dice il proverbio ~ trova un tesoro. 8.11. Parantezele rotunde si drepte Parantezele rotunde (= le parentesi tonde) servesc ta izolarea unei intercaliri, in general, Iegata de termenul dupa care urmeaza, dar care nu este indispensabila pentru intelegerea discursului Don Abbondio (il lettore se n'é gia avveduto) non era nato con un cuor di leone. (Alessandro Manzoni, I promessi sposi, p. 48) De asemenea, parantezele rotunde se folosese in indicatiile si in trimiterile proprii textelor stiintifice. Parantezele drepte (= le parentesi quadre) se folosese pentru a inchide punctele de suspensie care, intr-un citat, indic& omisiunea voluntara a unei parti din text: : Costui [..] avendo veduta Gertrude qualche volta passare 0 girandolar li, per ozio [...] un giorno 036 rivolgerle il discorso. (Alessandro Manzoni, [ promessi sposi, p. 182) 3 Parantezele drepte sunt cerute de normele tipografice pentru a izola o peste aflatat intr-o intercalare delimitata de parantezele rotunde. n fonetica, servesc la delimitarea fonilor in transcriere. 8.12. Bara oblica Bara oblica (= la sbarrett i sea fa) se foloseste pentru a indica doua posibilitati i Hieee umanistiche e/o scientifiche n fonologie, serveste la delimitarea fonemelor in transcrie re, Gr peGramatica limbii italiene De asemenea, bara obli locuieste inceputul unui vers in cit poezii, cind nu se doreste sa se mearga de fiecare dati la capit de rnd: ‘Solo et pensoso i pite deserti campi | vo mesurando a passi tardi et lenti (Petrarca, Canzoniere, XXXV, 1-2) 8,13. Asteriscul Asteriscul (= /'asterisco) are funecfia de a trimite la o ad’ugare sau la 0 nota inserate la sfarsitul paginii sau al textului. Repetat de trei ori, indicd omisiunea unui nume de persoana sau de loc: Appena compita la cerimonia detla vestizione, il guardiano gli intima che sarebbe andato a fare il suo noviziato a***, sessanta miglia Iontano, e che partirebbe all '‘indomani. (Alessandro Manzoni, J promessi sposi, p. 87) 8.14. Apostroful Apostroful (= /‘apostrofo) este un semn (nu de punctuatie, ci diacritic) la care deja ne-am referit cand am prezentat elizinea si apocopa. alta functie a apostrofului este aceea de a indica abrevierea unui numar, {n special a unei date, prin eliminarea cifrelor initiale: Luigi é nato nel °67. Gli anni '90. Apostroful este, de asemenea, folosit pentru a indica apicele care indica minutul unui unghi si, in mod obignuit, minutul temporal: Un angolo di 36° 25’. 2he 10’.Gramatica limbii italiene 29 1. Articolul Tn limba italiana, articolul sti in fata substantivului sau a grupului substantival determinat. Cand este pus in fata altor parti de vorbire, le transforma in substantive Tu conta isi, io conto ino. in limba italiana, articolul poate fi: hotirat, nehotirat si parti masculin feminin Singular | plural__| singular | plural articolul hotarat il i 7a, 1" le lo" gli articolul nehotarat un una, un’ uno articolul partitiv del dei della, dell” | delle dello, dell’ | degli 1.1, Articolul hotarat Articolul hotarat (= articolo determinativo) se foloseste pentru a indica un obiect bine definit sau deja cunoscut, Mai precis, in limba italiana, articolul hotarat se foloseste cu: — substantivele care indica fiinte sau lucruri deja cunoscute: Ha telefonato il nonno. Quando vieni portami il giornale. — substantivele care indicd persoane sau lucruri inci necunoscute, dar precizate in cadrul mesajului, printr-un complement de specificatie' sau printr-o propozitie relativa: Ii centro di Milano é sempre molto affollato. Ho perso il libro che mi avevi regalato. —substantivele care indica obiecte unice in natura: Il sole brucia la sabia. — substantivele care indica materia: il pezrolio, la seta ete. — substantivele care indicd un concept abstract: La ragione ci consente di distinguere il bene dal male. Complementul de specificatie (= il complemento di specificazione) este exprimat printr-un substantiv sau orice alta parte de vorbire substantivatd care serveste la explicarea sau precizarea sensului generic al substantivului de care depinde, Este introdus de prepozitia di, simpla sau articulat& (Cf. Partea IIL, 1.9.)~ substantivele folosite entry a i gor Si ansamblu: ps a indica © categorie, un tip, 0 specie zt Grar Tragazzi (= ogni raj ii B \gazz0, tutti i ragazzi) devono praticare f Hcavalto (= ogni cavallo) éun quadrupede. “NSP On Observatie: In anumite contexte, din cauza functi substantivul pe care il insoteste, h —un adjectiv demonstrativ: Non conosco il ragazo (= 1gazzo (= quel ragazzo) che sta parlando con mi z s jo fratel ~ un pronume demonstrativ: fe Dei due fratelli preferisco il pitt giovane (= quello pit giovane). —un adjectiv nehotrat cu sens distributiv: M lunedi pomeriggio (= ogni lunedi pomeriggio) vado in piscina — 0 determinare temporala: I mese scorso (= durante, nel mese scorso) sono stato a Roma. ei sale dea determina in m a sa lod pre articolul hotirat poate fiechivatent cu: a _ _In limba italiana, articolul hotarat se acorda in gen si numir cu substan- tivul la care se refera si prezinta forme diferite in functie de initiala cuvantului J care urmeazi imediat dupa articol (aceasta, pentru ca substantivul insotit de fl articol poate fi insotit si de alti determinanti). in particular, se folosesc: — articolele il - i, cdnd substantivul determinat este de genul masculin, iar cuvantul care urmeazi dupa articol incepe cu 0 consoana (alta decit x, y, 2, 8+ consoand sau grupurile consonantice gn, pm, ps, sc): il bambino - i bambini il bravo studente - i bravi studentt _ articolele fo - gli, cand substantivul determinat este de genul masculin, tar cuvantul care urmeaz’ dupa articol incepe cu s + consoand, X,Y, %, 3, PM, PS sau cu semivocala /: lo sbaglio - gli sbagli Lo xilofono - gli xilofoni To yogurt - gli yogurt Io iettatore - gli iettator t fn fata unui cuvant care incep\ Vospite - gli ospttt Observatie: Cu pluralul lui dio se gl iddii, pluralul lui iddio). — articolele /a (inaintea uw! este de genul feminin: Ia ragazza - le ragazze Vesperienza - le esperienze lo psicologo - gli psicologi To pneumologo - gli pneumologi lo zio - gliz To gnomo - gli gnomi e cw 0 vocal, articolul lo se elideaza in’ foloseste articolul gli: gli dei (in italiana veche = Ie, cand substantivul determinat » nei vocale J’)Gramatica limbii italiene 1 1.2. Articolul nehotarat Articolul nehotarat (= articolo indeterminativo) introduce substantivul la care se refera, lisandu-l pe un plan de generalitate si indeterminare: Quando vieni portami un giornale. (“un giornale qualsiasi”’) Uneori indica tipul, categoria, specia gi este echiyalent cu “ogni”: Un giovane manca sempre d'esperienza. Poate, de asemenea, intensifica sensul unui termen: __ Houn sonno (= un tale sonno) che dormirei in piedi. in limbajul vorbit se foloseste si pentru a exprima admiratie sau sens superiativ: Ho conosciuto una ragazza! Ho avuto una paura! CAnd indica aproximatia, corespunde lui “circa, pressappoco”: _ Distaunire chilometri (= circa tre chilometri). in limba italiana, articolul nehotarat are forme numai pentru singular. Prin urmare, se acorda numai in gen cu substantivul la care se refera si prezinté forme diferite in functie de initiala cuvantului care urmeaza imediat dupa el. in particular, se folosesc: — articolul um, cu substantivele de genul masculin, cind cuvantul care urmeaza imediat dupa articol incepe cu 0 vocal sau cu o consoana, alta decat s + consoand, x, y, Z 8M, pM, PS: un uomo, un bravo studente, un bambino — articolul uno, cu substantivele de genul masculin, cand cuvantul care urmeazi incepe cus + consoand, x, y, , gn, pn, ps sau cu semivocala i: uno scambio, uno xifoforo, uno yogurt, uno zincografo, uno gnocco, uno pneumologo, uno psicologo, uno iettatore — articolul wna (inainte de vocala un’), cand substantivul determinat este de genul feminin: una ragazza, un’esperienza, una grande esperienza Observatie: La plural, sensul de generalitate, de indeterminare, se exprima cu ajutorul: — formelor dei, degli, delle ale articolului partiti ‘Sono sorte delle difficolta. ~al adjectivelor qualche (urmat de singular), aleuni, alcune: Giorgio deve avere qualche problema. Siamo venuti a trovare aleuni amici. — folosind substantivul la plural fara nicio indicatie: C’erano macchie sulla tovaglia.1.3. Folosi peciale ale articolului 1.3.1. Folosirea articolului eu numele de persoana 1. in mod normal, substantivele proprii nume de persoand refuza articolul Ho visto Sergio e Lucia. Ho incontrato Luca Marini. Cer, insa, articolul cand: — sunt precedate de un substantiv comun sau de un adjectiv sau sunt insotite de o alta forma de determinare: Vimperatore Augusto, Vastuto Ulisse; Tusei il Roberto che telefona sempre a mia sorella? Non sei pi la Francesca di un tempo! unt folosite in sens metaforic, pentru a indica titlul unei opere lirice: Questa sera danno PAida (adica opera lirica scrisa de Verdi). 2. Cu numele de familie de barbati la singular, articolul este facultativ ‘Actualmente pare sa prevaleze omisiunea: Ho incontrato Rossini | Ho incontrato il Rossini. in schimb, avem intotdeauna: Ho incontrato Marco Rossini. Daca numele de familie se refera la toata familia sau la mai multi membri ai aceleiasi familii, articolul este obligatoriu, in forma sa de plural: Ho visto i Marini (= la famiglia, i coniugi Marini). Le Biagi (= le sorelle Biagi) erano sedute al caff hanno visti. 3, in mod traditional, articolul se foloseste si cind numele de familie se refera lao femeie, tocmai pentru a semnala ca este vorba de o femeie si nu de un barbat: Come insegnante di italiano, abbiamo la Rossi. Daca numele de familie este precedat de prenume, articolul nu se mal foloseste: ‘Come insegnante di italiano, abbiamo Luisa Ross. 4, in fine, numele de familie si numele de persoana cer articolul si cand sunt folosite: — pentru a indica 0 opera sau intreaga opera a ‘unui artist sau seriitor: Ecco il Picasso (= il quadro di Picasso) di cui ti ho parlato. Un Moravia (= un romanzo di Moravia) é sempre appassionante. —cu valoare de substantive comune: Non fare il Catone (= il noioso moralista). ~ pentr india © comparatie (in acest caz sunt prevedate de articttul nehotarat): : per fortuna non cl Luigi crede di essere un Einstein (= adica inteligent ca Einstein).Gramatica limbn italiene 33 1.3.2. Folosirea articolului cu numele de fami celebri ale ereatorilor In cazul numelor de familie ale unor creatori celebri prevaleaza forma cu articol: l’Alfieri, I’Alighieri, PAriosto, il Carducci, il Leopardi, il Metastasio, il Manzoni, il Tasso etc. In schimb, in cazul altora prevaleazi forma fari articol: Colombo, Garibaldi, Marconi, Pirandello, Svevo, Verdi, Dickens, Pasteur, Picasso ete. in general, traditia a impus folosirea articolului cu numele poetilor si ale scriitorilor italieni gi, in schimb, omiterea sa in contextul numelor creatorilor celebri din alte domenii si cu numele poetilor si al scriitorilor straini Articolul este necesar daci numele de familie se refera la o femeie, indiferent de faptul cA este italianc& sau straina; Ja Deledda, la Morante, la Monroe, la Stone etc. Dacé numele de familie este insotit de prenume, articolul se omite intotdeauna, atat in cazul barbatilor cat si al femeilor: Dante Alighieri ha scritto la “Divina Commedia" Elsa Morante ha scritto anche delle fiabe. Cu poreclele, articolul poate fi folosit sau omis: (i!) Caravaggio, (il) Botticelli etc. 1.3.3. Folosirea articolului cu numele geografice 1. Dintre numele geografice, cer articolul: —numele de munti: fe Alpi, gli Appennini, V’Etna, i Balcani ete.; —numele de rauri: i! Tevere, l’Arno, il Po, la Senna, il Tamigi etc.; —numele lacurilor, al marilor si al oceanelor: i Garda, il Mediterraneo, PAtlantico etc.; — numele de regiuni, de state, de continente si ale insulelor mai mari: Lazio, la Sicilia, U'lalia, l'Europa ete. Aceste nume, insa, de obicei, refuza articolu! cand sunt folosite in functia de: ~ complement de specificatie: i re di Svezia, l'ambasciatore di Gran Bretagna; dar: il presidente degli Stati Uniti; — sau de complement de loc introdus de prepozitia in: vivere in Toscana, andare in Francia; dar: abitare nel Lazio, vivere nelle Marche, recarst nel Veneto, Observatie: ie eee Articolul este obligatoriu cu toate celelalte prepozitii: viaggiare per America, passare attraverso V’Austria, tornare dal Brasile, dirigersi verso il Giappone etc. 2, Dintre numele geografice, refuza articolul: ~numele insulelor mai mici: Zacinto é la patria di Ugo Foscolo. il44 Elena Piny Exceptiile sunt, ins, numeroase: l’E/ba, Ja Maddalena, il Giglio etc. ~—numele de orase Abbiamo visitato Firenze, Pisa e Siena. d Fac exceptie unele nume de orase in cazul carora articolul este parte integrantd a numelui: L “Aquila, L‘Aia, Il Cairo, La Mecca, La Spezia ete. Cand numele acestor orase sunt precedate de o prepozitie propric, prepozitia si articolul se unese intr-o prepozitie articulata: Andiamo all’Aquila. Daca numele acestor orase este insotit de un adjectiv, se evité cumulul a doua articole: Visiteremo la tua bella Spezia. Obseryatie: Numele de orase cer articolul cand sunt insofite de un adjectiv sau de un complement de specificatie: Ho trovato una Napoli dimessa. Non é pit possibile ammirare ta Roma di un tempo. 1.3.4. Folosirea articolului cu expresiile temporale 1. Pentru indicarea orei, incepand cu ora doud, se foloseste articolul hotarat de feminin plural le: sono le tre, sono le dieci e trenta. Pentru ora un se foloseste articolul de feminin singular fa, in forma sa elidata; é Tuna, 2. Pentru indicarea zilei, a anului si a secolului se foloseste articolul hotarat de masculin singular if (inainte de vocala, 1’): i 23 aprile, il 1999, il ‘99, il '700, il Settecento, l’Ottocento etc. 3. Cu numele zilelor saptamanii, prezenta sau absenta articolului determina schimbarea sensului, Dacd articolul lipseste, se subinteleg adjectivele “prossimo” sau “scorso”, in functie de context: Martedi (= martedi scorso) ho incontrato Sergio. Sabato (= sabato prossimo) andro in campagna. Daca, ins, numele zilei séptamanii este precedat de articolul hotarat, acesta din urma devine sinonim cu “ogni”: IL giovedi (= ogni giovedi) vado dal medico. I sabato (= ogni sabato) é la giornata pit faticosa. 4. Numele lunilor sunt folosite intotdeauna fara articol: Febbraio é il mese pit: breve dell'anno, Daca, ins, sunt insofite de un adjectiy calificatiy sau de un complement de specificatie, folosirea articolului este obligatori I novembre scorso é stato molto piovoso. M luglio di due anni fa siamo andati a Firenze.Gramatica limbii italiene 35 1.3.5. Folosirea articolului cu substantivele nume de rudenie Articolul se omite intotdeauna cu substantivele nume de rudenie la singular precedate de un adjectiv posesiv, altul decat loro: mio padre, twa madre, suo fratello, nostra sorella, vostro nipote (dar: il loro padre, la loro madre ete). Articolul este, ins’, prezent: — daca substantivul nume de rudenie este la plural: fe mie sorelle; — cfind substantivul nume de rudenie este insotit si de un alt atribut sau de un complement de specificatie: fa mia cara moglie, il tuo zio di Roma’ — cfind adjectivul posesiv sta dupa substantivul nume de rudenie: lo zio suo; cu numele de rudenie compuse: il mio bisnonno; = dac substantivul nume de rudenie este un diminutiv: fa nostra mamma, Ia tua sorellina, il vostro figliuolo. Cu nonno $i nonna, articolul poate fi folosit sau omis: (/a) mia nonna. 1.4. Omiterea articolului in afara de cazurile deja prezentate, articolul se omite in multe alte cazuri. Este vorba, in general, de expresii particulare, foarte variate si numeroase. De exemplu, articolul se omit — in fata substantivelor care formeazi cu verbul o expresie predicativa unicé avere fame, avere freddo, prendere congedo, dare importanza, dare credito, aver mal di testa, sentire compassione, prendere sonno, sentire freddo etc.; = in fata complementelor predicative ale subiectului si ale complemen- tului direct: Hanno eletto presidente il mio amico. I mio amico é stato eletto presidente. — jn majoritatea locutiunilor adverbiale: in fondo, di proposito, in apparenza, in realta, per finta, a proposito etc.; — in enumeratt ‘La macedonia era composta da uva, mele, pere, ananas e banane. ~ in expresiile cu valoare modald si instrumentalé care indica in ce mod sau cu ajutorul cdrui instrument se realizeazl o actiune: andare a cavalllo, andare a pedi, viaggiare in treno, agire con intelligenza, parlare con calma etc.; ~ in locutiunile in care un substantiv precizeazd sau completeazi sensul altuia: abito da sera, abito da cerimonia, sala da pranzo, camera da letto etc.; ~ cu substantivele Ja plural, cand se doreste si se lase nedeterminat un obiect: vendo stoffe, acquisto libri, ci sono fiori etc.; ~ in propozitiile negative: Non c’é pit! caffe, S ~ "ou substantivele precedate de prepozitia di, in expresiile care indic& materia: una statua di marmo, un orologio d’oro etc.;5 emer re in proverbe: Paese che vai Aeequa che passa "OM caresiile exclamative — in expresill + Storia della fetteratura italiana, — in titluri st aa i ica i itolo tel : Grammatica italiana, Capi 2 in inseriptit si firme: Ufficio Postale, Ent Piazza di Spagna etc rata, Uscita, Arriv, Parte 1.5. Pozitia articolului Articolul sté intotdeauna in fafa substantivulut sau partii de vorbire la care se refera. in particular: pak f — daca substantivul nu este precedat de unt adjectiv, arti jnaintea substantivului: i cane; i e. — daci substantivul este precedat de unu sau mai multe adjective (calificative, posesive, nehotarate, numerale), articolul sta, de regula, inaintea adjectivului (sau a adjectivelor): if mio nuovo westifo, le due sorelle Rossi, un tale comportamento, V’altro problema etc.; _ daca substantivul este precedat de adject dupa adjectivul tutto, dar inaintea celuilalt eventual, preced& substantivul: tutto if giorno, tutti i miei eari amici colul sté imediat ul nehotarat tutto, articolul sta sau a celorlalte adjective care, 1.6. Articolul partitiv in limba italiana, articolul partitiv (= articolo partitivo) indica o parte nedeterminaté, nu prea mare, dintr-un intreg divizibil si se foloseste inaintea substantivelor cantitative. Format prin unit i i hotara itia di, pate ie unirea articolului hotarat cu prepozitia di, articolul partitiv \ italian’ este, prin urmare, reprezentat de formele articulate ale prepozitie di: del, dello, detla, dell’, dei, degli, delle. bs oe articolul partitiv este echivalent, ca sens, cu expresiile: un po’ cues ae le), una certa quantita di (= 0 oarecare cantitate de), un certo ero di(= un oarecare, x anunt num de : ane italiana compusa din articol partitiy la si i raduce in romana, in functie de context, prin See cate anne Ma vi ' . expresii ipul: i catva, oe un substantiv nearticulat eae: Pre Means do Per” wwoi del gelato? = Vtei ni ; i 1 niste | pufind i ii me La plural, articolul Partitiv Bete Le Ho aide ae inlocuieste pluralul articolului nehotarat a : eee ene , absent in limba italiana. E traduc a plu simpa priet intr li clExpresia italiana compusa din articol partitiv la plural + substant traduce in romana prin expresii de tipul: cdfiva, niste + substantiv nearticulat Ia plural: _Ho degli amici simpaticissimi. = Am cativa | niste prieteni foarte simpatici. Ho spedito delle cartoline agli amici. prietenilor. Articolul partitiv se foloseste: — frecyent cu substantivele cu functie de complement direct: Ho acquistato delle stampe antiche. —mai_ putin frecvent cu substantivele cu functie de subiect Sono comparse delle strane macchie. — destul de rar cu substantivele cu functie de complement indirect, introduse de prepozitiile a, con, per, su: Ho parlato di te a degli amici. __ Esco con degli amici. in enumeratii, in genere, nu se foloseste: Donne, uomini, vecchi, si erano radunati nella piazza principale. Am trimis cdteva / niste vederi 1.7. Prepozitiile articulate ‘Atunci cand este precedat de una din prepozitiile di, a, da, in, su, con, in limba italiana, articolul hotrat se uneste cu prepozitia respectiva intr-un singur cuvant, dand nastere asa-numitelor prepozitii articulate (~ preposizioni articolate). in mod direct, fiecdrei forme a articolului hotarat fi corespunde 0 forma a prepozitiilor articulate, asa cum rezulta si din tabelul urmator: il lo | ta r i gli le di del dello _| della dell’ dei degli _| delle a al allo alla all” ai agli alle da dal _| dallo | dalla | _dall’ dai_| dagli | dalle in nel nello_|_nella_|_ nell’ nei negli_|_nelle su. sul sullo_|_sulla_|_sull’ sui sugli_|_ sulle con col_| collo | colla | coll’ | coi | cogl | colle Siamo moito felici della (di + \a) tua promozione. Prendo lascensore perché Mario abita all’ (a + 1’) ultimo piano. Gli attori sono stati applauditi dal (da + il) pubblico. L’alunno é seduto nel (in + il) banco. La gara di pesca si svolge sul (su + il) flume.38. sii facem distinctie intre limba sorisg iti trebuil n poritia cons I Folosese in limba orbit, flind mai uso, fate, in limba scrisé, in zilele noastre, riigulate avand un caracter literar. Tendini, con il, con lo, con la, con i, con gli, in ce priveste pre : gi limba vorbitd, Formele articulat de pronuntat. Dintre formele articu preterat forma co, celal forme # fe aceea de a folosi formele desparite: con le, con 1”: Vado al lavoro twitte Quella donna chiace Je mattine con il tram. 2 yniera sempre con i passant. 4 Gi prepozitia per cuntoaste formele articulate: pel, pello, fe? Bae pelle, pell’, in zilele noastre, insa, aceste forme se intalnese num: jul Fiera in limba comun’ folosindu-se formele despartite: Mi lamento per il mal di denti. Tivolo é stato rimandato per ta fitta nebbia. Observatie: " Desi prepozitiile di, a, da, in, su, con, per vor fi prezentate in capitolul dedicat prepozitiilor (cfr. indicele), s4 retinem ¢ ; ~ Prepazitia di “specifica” termenul dupa care sti in sensul cel mai larg al cuvantului, indicdnd apartenenta, denumirea, argumentul, rasa, tipul, calitatea etc.: Ho partecipato ad una festa di beneficenza. Ti piacciono i quadri di Grigoresct? Considero Massimo di ottimo esempio. — Prepozitia a indica “directia”. Indica, prin urmare, directia unei migcari reale sau imaginare sau punctul de sosire al unei miscari. Indici, de asemenea, complementul obiect indirect (cAruia in limba romana ii corespunde comple- mentul indirect in dativ): La mia famiglia vive a Craiova, Preferisco Giorgio a guida di questa impresa. Le cose belle piacciono a tutti. Prepovitia da indica originea, provenienja, calitatea permanent, sepa- rarea si indepartarea, reald sau imaginara, directia sau locul + nume de persoand. Introduce, de asemenea, complementul de agent (agentul este o fiint&) sau de cauza eficienta (agentul este un obiect): Luigi possiede una bicicletta da tre soldi. Verré da voi dopo la partita. aa qualche mese abitero dai miei zi. ners on antes e ichccifa im indict uoaitiy ain aha ‘Si mangia tri Pozitia, reald sau imaginard, in spatiu sau in timp: Tee oppo in questo ristorante Be ~Prepozitia ee ae Su indica pozitia “ aproximatia: uperioara” 7 petioara” in spatiu, argumentul ener gl M tuo quaderno é sul tavoloGramatica limbii italiene 30 Le finestre della mia stanza guardano sul giardino. — Prepozitia con implica ideea de unire sau de participare: Vado in vacanza con il mio amico. Ho un appuntamento con il mio editore. — Prepozitia per exprima ideea de trecere, scopul, motivatia: L’appuntamento é fissato per stasera, Bisogna studiare con impegno per sapere bene la lezione.Ds Substantivul au il sostantivo) este partea de vorbire prin care tari sufletesti, actiuni sau fapte etc. lini funetia de substantiv, adica pot fi fata diverselor cuvinte Substantivul i| nome Si se indica fiinte, jucruri, idet, conceptes sl Toate partile de vorbire pot indeplini funetia ds substantivate (acest lucru se realizeazi punand 1 articolul hotarat sau nehotirat). ; =. Dintre diversele parti de vorbire, mai freevent substant — adjectivele calificative: il brutto, 'uaile, il bello etc.; —pronumele: il nulla, i tuoi etc. _ verbele: il dire, if fare, il cantante, il ferito ete. ~ adverbele: il domani ete.; —conjunetiile: i perché (= la causa) ete. ivate sunt: 2.1. Clasificarea substantivelor a) in functie de sens, substantivele se impart i substantive proprii, substantive individuale si substantive colective, sub- stantive concrete si substantive abstracte. Substantivele comune indica in mod generic elementele unei specii, categorii sau clase: studente, professore, fiume, cavallo, zio, sedia etc. Substantivele proprii indici un “individ” particular al unei speci sau clase: Marco, Italia, Torino, Europa etc. Substantivele individuale indica un individ in cadrul categoriei careia ii apartine: Carla, cavallo, immagine etc. Substantivele colective sunt singular, indica un ansamblu de “indi paio, dozzina, gente, folla, gregge etc. Se aii: realitati materiale perceptibile cu ajutorul oe. a lo, sedia, pioggia, Mario, Tevere ete. i 1» , pace, belle: bstantivele care, desi se folosese la are apartin aceleiasi specii: coppia, a, Speranza, giustizia etc. ni - . 5s aoe anid oe lor sau, mai exact, in functie de modul in care s-aU i pot fi: primitive, derivate, alt Substantivele primiti : eect primitiye sunt acelea care iva a uomo, leone, casa, fiore, giorno etc. ae Substantivele primi Bee pate m s a ae compuse doar din radacina si desinenja. Ele sunt area substantivelor derivate, alterate si compuse. Si c prefix ( in-fio ‘ sufix unele calif cuGramatica limbii italiene 41 Substantivele derivate sunt cele care deriva de | fiore ~ fiorista, fioraio, fioriera, fioritura, Derivarea se realizeazi prin adaugarea unui sufix (fior-ista) sau a unui prefix (in-coscienza). ja alte substantive: Unele substantive derivate prezinta, in acelasi timp, un sufix si un prefix: in-fior-escenza Substantivele alterate sunt substantivele care, prin intermediul unor sufixe specifice, isi modificd sensul nu in ce priveste substanta, ci numai sub unele aspecte: cantitatea, calitatea, opinia vorbitorului. ragazz0 > ragazzino “ragazzo minuto e/o molto giovane’ ragazzone “ragazzo grande e grosso”; t ragazzaccio “ragazzo discolo e scapestrato”. In functie de sufixele care le modifica si, prin urmare, de nuanta calificativa pe care o exprima, substantivele alterate se impart in: — diminutive (= nomi diminutivi, indi leea de reducere): -ino: tavolo — tavol-ino -etto: libro— libr-etto -ello: bambino — bambin-ello -icello: monte — mont-icello -icciolo: porto > port-icciolo — diminutive de alintare (= nomi vezzeggiativi, insotese ideea de reducere cu o nuanta de simpatie): -uccio: cavallo —> cavall-uccio -otto: bambino + bambin-otto -acchiotta: orso —> ors-acchiotto -olo: figlio > figli-olo -uzzo: labbro > labbr-uzzo ~ augmentative (= nomi accrescitivi, indica marirea dimensiunilor): libro —> libr-one -accione: uomo — om-accione -acchione: frate > frat-acchione — peiorative (= nomi peggiorativi, indica dispret sau adversiune): -accio; libro — libr-accio -astro: medico — medic-astro -ucolo: poeta — poet-ucolo -azzo: amore —> amor-azz0 -onzolo: medico —» medic-onzolo -uncolo: uomo —> om-uncolo -uzzo: via —> vi-uzza -iciattolo: fiume -» fium-iciattolo: ee a: vatii: ‘ ca subst e la care deriy eigen substantivul alterat are acelasi gen ca substantivul de la care deriva una ragazca —» una ragaczltia lomo —> un omone ewike Pas jnsa, substantivul alterat poate avea un Cs feninie se intampla in principal cu sufixul -one, care, adaugat la suds ine, je transforma in masculine: una donna > un donnone iglia + un bottiglione ‘out 2 Pot ae si cone de persoane, in general, prin intermediul sufixelor diminutivale si al celor diminutivale de alintare: Carlo > Carlino, Carletto; Grazia — Graziella F k Substantivele compuse sunt substantivele formate prin unirea a doua sau mai multe cuyinte: buttafuori, francobollo, pescespada, portalettere. Combinatiile care duc la formarea de substantive compuse sunt diverse si pot antrena cuvinte din toate categoriile gramaticale: _ substantiy + substantiv: pesce + cane ~ il pescecane; ~ gubstantiv + adjectiv: cassa + forte = la cassaforte, — adjectiv + substantiv: basso + rilievo = il bassorilievo, —adjectiy + adjectiv: sordo + muto il sordomuto, _ verb + substantiv: passa + porto = il passaporto; _ verb + verb: dormi + veglia = il dormiveglia; _ verb + adverb: posa + piano = il posapiano; _ prepozitie (sau adverb) + substantiv: sopra + nome = il soprannome; adverb + adjectiv: sempre + verde = il sempreverde; ~ adverb + verb: bene + stare = il benestare; _ substantiy + prepozitie + substantiv: fico + di + India = il ficodindia etc. sti situatie °) Din punct de vedere morfologic, substantivul are forme diferite pentru a exprima genul (masculin /feminin) si numarul (sin: ‘singular / plural): il ragazzo /la ragazza Silman il ragazzo / i ragazzi; la ragazza / le ragazze. 2.2, Genul substantivelor Spre deosebire de i care r limba romana, e trei genuri e : , care al i, li i A genuri: lin si femini retro , limba italiana ar in cazul pers i oanelor si al ani i ein imalelor, clasificarea corespunde sexului: 0 rato, il Ee oe 8 leone etc. | la serittrice, la madre, la gatta, la Gi diGramatica limbii italiene 4B Exist ins si cazuri in care genul “gramatical” si genul “natural’” nu coincid. De exemplu, substantivele /a guardia, la spia, la sentinella etc., desi sunt feminine din punct de vedere gramatical, se folosese si cu referire la barbati. Cu aceste substantive, eventualele adjective si participii treeute care le determina trebuie, in mod firesc, si fie acordate la feminin, pentru ca ceea ce conteaza este genul gramatical al substantivului: La sentinella é stata molio scrupolosa. De asemenea, cateva substantive apartinand limbajului muzical, desi sunt de genul masculin din punet de vedere gramatical, se folosese, in general, cu referire la femei: i! soprano, il mezzosoprano, il contralto. Eventualele adjective si participii trecute care le determina trebuie acordate intotdeauna la masculin; __ Luisa Verdi é un famoso soprano. in cazul numelor de lucruri, adica al substantivelor care indica obiecte, concepte abstracte sau actiuni, deosebirea dintre genul masculin si genul feminin este pur conventionala. Elementele care ne ajutd si determinim genul unui substantiv italian sunt sensul si desinenta. fn functie de sens, sunt de genul masculin (= genere maschile) substan- tivele care denumesc: ~ copaci, pomi fructiferi: l’abete, il ciliegio, il melo, il pioppo, U'ulivo ete.; Fac exceptie, fiind feminine: la vite, la palma, la quercia — metale si elemente chimice: oro, l’argento, il ferro, il bronzo; Vossigeno, U'idrogeno, |'uranio etc.; = zilele sAptimanii (cu exceptia lui Ja domenica, feminin): il lunedi, il sabato etc.; —Junile anului: il bel luglio, il freddo dicembre etc.; — munfi, mari, oceane, fluvii si lacuri: gli Appennini, lo Jonio, 'Atlantico, il Trasimeno, il Po etc.; Fac exceptie, find feminine: /e Alpi, le Dolomiti, le Ande, la Senna, la Loira etc. ~ punetele cardinale: il Nord (il Settentrione), il Sud (il Mezzogiorno, il Meridione), l'Est (il Levante, l'Oriente), ’Ovest (I'Occidente). Sunt de genul feminin (= genere femminile) substantivele care denumese: ~ fructe: a mela, la pesca, l’arancia, la ciliegia etc.; Fac exceptie, fiind masculine: il dattero, il fico, il limone, il mandarino, il pompelmo. — stiinte i notiuni abstracte: la matematica, l’astronomia, la psicologia, la biologia, la linguistica, la bonta, la giustizia, la pace, la fede etc.; ~ state si regiuni: ! Italia, la Spagna, la Calabria, la Toscana ete.; Fac exceptie, fiind masculine: il Belgio, I'Egitto, il Peri, il Panama, gli Stati Uniti, il Piemonte, il Friuli, il Lazio etc. — continente, orase si insule: /’Europa, Sardegna etc.; Vaffollata Milano, la Sicilia, laind masculine: il Cairo, il Pireo. il Madagascar etc. ‘ac exceptic, fil D ci sunt de genul masculin: i ta, e ; De aie mates ao: il banco, it treno, il vaso, omebrello etc. ae sunt de genul feminin. radio, la biro, la dinamo etc. 1. La mano, ta forte eco) $i masculin la plural 2, Eeo este feminin la singular (I’eco, unc (gli echi). : 3, Tot feminine sunt: Vauto (prescurtare din au: fotografia), la moto (din motocicletta) ete. e : ~ substantivele terminate in consoana: i bar, il film, il tram, il gas, il computer, lo sponsor, lo slogan, il toast, Vananas etc.; Observati : ‘ / Dale neologisme terminate in consoand, ca: fa miss, fa star, Vholding etc sunt feminine deoarece sunt feminine si in limba de origine. — numeroase substantive terminate in -e? il mare, il dente, il fiume, | ‘amore etc. Sunt, in schimb, de genul feminin — substantivele terminate in -a: /a ragazza, Observat in ciuda desinentei -a sunt masculine: 1, Unele substantive de origine greacd terminate diploma, il dramma, il poema, il problema, lo stemma, il teorema ete. 2. Unele substantive ca: il cinema, il pigiama, il vaglia ete 3, Unele substantive proprii: Andrea, Cosma, Enea, Luca etc. — substantivele terminate in -i: !analisi, fa diagnosi, Ia tesi etc.; Fac excepti d masculine: alibi, il bisturi, il brindisi, il safari. numeroase substantive terminate in -e: a chiave, la neve, Ja notte etc.: substantivele terminate in -ta si -tit: la citta, la verita; la virti, la gioventit etc.; ‘Sunt, ins, masculine unele substantive de origine straina terminate in -t: il caucciti, il ment, il tabi ete. tomobile), la foto (din la studentessa, la luna, la terra etc.; in -ma: il clima, il 2.2.1. False schimbari de gen ___ Citeva substantive nume de Iueruri prezinté opoztia-o/-a in desinente si cum ar fi forma masculing si forma feminina a aceluiasi cuvant. seit te vot de le schmbte! degen, penta ch peeshen ct nea 5 a a seid iS : patea fo perehe masculinfeminin este aletuit din substantive diferit, ca fa de masculinnsearn un er, arn cea de feminin atu inele cazuri a ‘in it Ss J \orfolo: i a dou8 substantive aparinand acclias adicinss& oe opscnticeze, codec - ta i Adie do ee eee, Cam mai mult sau mai putin diferite: Gram com| mas vor ind fer iesGramatica limbii italiene 45 il buco (gaura) la buca (gaurd, groapa) il corso (curs) la corsa (cursa, alergare) il pezzo (bucata, pies’) la pezza (petec, bucatd de stofii) il suolo (sol, pamant) Ja suola (talpa, pingea) ete: in alte cazuri, ins, cele dou’ forme masculin/feminin au si o origine complet diferiti si egalitatea radacinilor lor este doar aparentt arco (arc) area (lada) il colpo (lovitura) Ja colpa (culpa, vind) il pianto (plans, lacrimi) Ja pianta (planta, harta topogratica) il torto (nedreptate, greseali) [a forta (tort, prajitura) ete. Unele substantive prezinti chiar doud forme perfect egale, una de gen masculin si una de gen feminin, cu sensuri complet diferite. In acest caz este vorba de asa-numitele cuvinte omofone: i tema (tema, motiv) Ja tema (teami, fric’) il fine (scopul) la fine (capitul, sfarsitul) il lama (zool. lama) Ja lama (lama, taig) ete. in aceste cazuri doar articolul si, in absenta articolului, doar contextul indica genul si, prin urmare, sensul substantivului Cateva substantive au dou forme diferite ca gen, una masculina si una feminina, dar faird o diferent substantial de sens: il secchio / la seechia 1'(o) orecchio | I'¢a) orecchia il tavolo / la tavola ete. Alte substantive, in fine, au doua forme, una masculina si una feminina, perfect identice ca forma si ca sens: il carcere / la carcere etc. 2.3. Formarea femininului Dupa cum am vazut, substantivele nume de lucruri au un gen’ gramatical fix. in schimb, substantivele cate denumese fiinfe animate pot avea ambele genuri, masculin si feminin, dupa cum denumesc 0 fiinta de sex masculin sau 0 fiinté de sex feminin. De cele mai multe ori, forma baza a acestor substantive este cea masculina si, prin urmare, cand trebuie folosite pentru fiinte animate feminine, trebuie transformate in feminine. in functie de modul in care are loc trecerea feminina, substantivele care denumesc fiinte animate se impart in: — substantive mobile: il sarto / la sarta; lo spettatore | la spettatrice; — substantive independente: il padre / la madres — substantive de gen comun: il preside | la preside — substantive de gen nedistinct: il leopardo maschio [il leopardo femmina. 5 de la forma masculina la form:Elena Pirvu ee * See 1. Substantivele mobile 23 inul schimband desinenia. de au cu modificari minime Substantivele de get | formeaza Be qmascutin sau adaugand un sufix, fard a modifica acini. Asttel ae da ee cae bsantvele terminate la: masculin in -? formeazi femininul inlocuind desinenja -o cu desinenta -4: il ragazzo - la rag i maestro - la maestra : Unele substantive terminate in -0 formen7® fem sufixul -essa: il medico - la medichessa il sindaco = la sindachessa Tawvocato - l'avvocatessa (Sat Tavvocata) Este vorba de substantive feminine care au chpatat © con glumeagi sau chiar peiorativ’. De acces, in zilele noastre se formei de masculin: Francesca Rollo, medico nell ospedale di Milano _ substantivele terminate la masculin in -a formeaza femininul, de regula, adaugand sufixul -essa la tems: il poeta - la poetessa il duca - la duchessa Fac exceptie substantivele terminate in -cida si ~ uncle substantive ca atleta, collega, pediatra, care apartin categoriel substan- tivelor de gen comun. substantivele care la masculin se termind in -e formeazd femininul in 1 mobil A nininul adaugand la radécing otatie ironica sau prefera folosirea ita (omicida, artista) $ diverse moduri: a) unele inlocuiesc desinenta -e cu desinenta -a: il signore - la signora Vinfermiere -V’infermiera b)altele, in general, substantive nume de profesii, functi,tithuri nobiliare nume de animale, adaugé sufixul -essa la tem ‘ i aa lo studente - la studentessa il presidente - la presidentessa il principe - la principessa i leone ta leonessa c) Multe substantive terminate in -e a contin: rminate in -e apartin categoriei substantivelor de gen il parente - ta parente it nipote - a nipote = subistantivele eeentes care la masculin se termin’ in le agent) formeaz femininul, in genera il pittore - la pittrice eS -tore (asa-numitele sub- ajutorul desinentei -trice: Gram ager careGramatica limbii italiene 47 il lettore - la lettrice Urmitoarele trei substantive formeaza femininul cu ajutorul desinentei -a: il pastore - la pastora il tintore - la tintora Vimpostore - l'impostora Dottore are femininul dottoressa. = substantivele care la masculin se termina in -sre (si ele substantive de agent) formeaza femininul adaugand desinenta -itrice la radacina verbului de la care deriva: il difensore - la difenditrice il possessore - la posseditrice Professore are femininul professoressa (acesta este singurul substantiv terminat in -sore care are o forma de feminin foarte comuna). — formeaza femininul intr-un mod specific, fara a se incadra in schemele de mai sus sau modificind in mod substantial radacina: Vabate - la badessa il cane - la cagna il dio~ladea ill doge - la dogaressa Veroe -l'eroina il fante - la fantessa il gallo - la gallina To zar- la zarina ire - la regina lo stregone - da strega 2.3.2. Substantivele independente Se numesc substantive independente substantivele ale ciror forme de masculin si de feminin deriva de la radacini complet diferite, ca in: L'uomo - la donna il genero - la nuora il marito - la moglie il toro - la vaca il padre - la madre ilporco - la scrofa il babbo - la mamma il bue - la mucca il fratello - la sorella il montone = la pecora il frate - la suora il fuco ape Intra in aceasti categorie si adjectivele celibe (“barbat necdsatorit”) $i nubile (‘“femeie necisatorita”), care sunt folosite freevent ca substantive. 2.3.3. Substantivele de gen comun Sunt substantivele care au aceeasi forma si la masculin si la feminin. In cazul acestor substantive, cel care ne ajuta sa intelegem daca este vorba de o fiintd de sex masculin sau feminin este contextul (articolul, adjectivele sau participiile care le insotesc); Mi ha scritto una lontana parente. L’omicida é stata condannata,Ce ‘ Elena Pirvu 48 Grar Din categoria substantivelor de gen ‘comun fac parte: — unele substantive terminate in -€ il nipote - la nipote estimone - la testimone ‘il , 2 Ea care la baz sunt particip!t prezente: s il cantante - la cantante A na insegnante - un 'insegnante oe P: Gs nce substantive ios in -a, aproape toate de origine greaca: oY il collega- la collega a Jo psichiatra - la psichiatra — substantivele terminate in -ista si -cida: o il giornalista - la giornalista un omicida - un’omicida Substantivele din primele doud gry ci si la plural: il cantante /la cantante - i cantanti /le cantanti. in schimb, celelalte sunt ambigene numai la singular, la plural prezentand doua forme, una pentru masculin si una pentru feminin: il collega / la collega - i colleghi /Ie colleghe pe sunt ambigene nu numai la singular, ubstantivele de gen nedistinct Apartin categoriei substantivelor de gen nedistinct substantivele nume de animale care au o singura forma si un singur articol pentru a indica masculul si femela: il corvo, il delfino, il falco, lo scorpione, il serpente, il topo etc.; la balena, la farfalla, la mosca, la pantera, la rondine, la volpe ete. in caz de necesitate, genul “natural” se indic: daugare: , se indica prin ac i seat area lui maschio il leopardo maschio / il leopardo femmina la volpe maschio / la volpe femmina il maschio del leopardo / la femmi mina del leo . il maschio della volpe / la femmina della oe a substantive nume de animale pot fi si masculine si femini {ind aceeasi forma pentru ambele genuri: ee il serpe la serpe, illepre - la lepre. Dar nici in aceste Cazuri mas : = nasculinul nu se f ‘mininul doar pentru femela, ci ambele forme ne eas pentru unul cat si pentru cealalta. De aceea, si i Ye . De aceea, ae cea, si in acest caz, dack vre ra seul ee inere rem si facem deosebire, trebuie | illepre maschio - il k ~ tlepre. i lalepre maschio-iatepe emma fGramatica limbii italiene 49 2.4, Formarea pluratului In majoritatea cazurilor, in limba italiana, pluralul substantiyelor se formeazi, la fel ca in limba romana, schimbiind desinenta morfologica de singular. Exist’, apoi, substantive care au aceeasi forma gi la singular si la plural (substantivele invariabile), substantive lipsite de singular sau de plural (substantivele defective) si substantive cu mai multe forme de singular sau de plural (substantivele supraabundente). in functie de desinenta de singular, in limba italiana se obisnuieste impartirea substantivelor in trei clase: — prima clasa este aledituita de substantivele terminate in -a: la ragazz —a doua clasa o constituie substantivele terminate in -o: i racconto; ~ a treia clas este formata de substantivele terminate in -e: lo scrittore. 2.4.1. Substantivele terminate in -a Substantivele care la singular se termina in -a formeaza pluralul ~ in -i, dac& sunt masculine: il pilota - i piloti —in-e, daca sunt feminine: la maestra - le maestre Observat 1, Substantivele feminine ala si arma formeaza pluralul in -i: le ali, le armi. 2 Substantivele terminate in -ca, -ga conserva sunetul velar al lui ¢, g si la plural; prin urmare, formeaza pluralul: —in -chi, -ghi, daca sunt masculine: il patriarca - i patriarchi il collega - i colleghi ~ in -che, -ghe, dac& sunt feminine: Tamica - le amiche la collega - le colleghe Face exceptie belga, care la masculin plural are forma belgi. 3. Substantivele feminine terminate in -cia, -gia, cu i accentuat, formeaza pluralul in: -cie, -gie, conservandu-l pe i: la farmacia - le farmacie la bugia - le bugie 4, Substantivele feminine terminate in -cia, -gia, cu i neaccentuat, formeaza pluralul: fl in -cie, -gie, conservandutl pe i, atunci cand ¢, g sunt precedate de vocal: la camicia - le camicie Ia ciliegia - le ciliegieElena Pirvu i a edate de conso: oe ‘and e, g sunt prec , andu-l, deci, pe & atunci © ~in ce, -ge, pierzandu-l Ja roccia - le rocee 1a spiaggia - te spiagge Rezumat ca plural ial singular problemalt | ‘subst. m. terminate in a casale subst. f, terminate in -a ee mn patriarealchi, collega/ghi | fe cages | cht, a subst. m. terminate in -c4, -24 cr a jee ‘amicalche, collegalghe | subst. f terminate in -ca, -ga ie, -gi sia/cie, bugialgie subst, & terminate in -cia,-gia | -cie, -gie farmacial wgialzie | es a cl subst, f terminate in -cia,-gia | a) -cie, -gie, daca | c,gsunt precedate , de vocala camicialcie, valigialgie | b)-ce, -ge, daca | c.g sunt precedate deconsoani__pronuncialce, pioggialge 2.4.2. Substantivele terminate in -0 Substantivele terminate la singular in -0 formeaza pluralul in ~ il quaderno - i quaderni -le mani 1. in ce priveste substantivele terminate in -co, -go, in linii generale, putem spune ca: ~ cele accentuate pe penultima silaba (i nomi piani), conserva sunetul velar al consoanelor ¢, g, formand pluralul in -chi, -ghi: il fuoco - i fuochi Valbergo - gli alberghi mee pe antepenultima silaba (i nomi sdruccioli), formeazi il medico - i medici il geologo - i geologi Dintre substantivele accentuate Vamico - gli amici il nemico - i nemici ill greco ~i greci il porco -i porci ete, Mult mai numeroase sunt e antepenultima silabi Vincarico - gli incarichi il dialogo -i dialoghi Pe penultima silaba fac exceptie: Xceptiile in cazul substantivelor accentuate peGramatica limbii italiene 51 il catalogo - i cataloghi Lobbligo - gli obblighi il prologo - i prologhi ete. Foarte multe sunt, apoi, si substantivele accentuate pe antepenultima silaba care prezinta ambele forme de plural: il farmaco - i farmaci, i farmachi Vintonaco - gli intonaci, gli intonachi lo stomaco - gli stomaci, gli stomachi il chirurgo - i chirurgi, i chirurghi il sarcofago - i sarcofagi, i sarcofaghi etc. Alaturi de pluralul maghi, substantivul mago are si forma de plural magi, cu sensul de “sacerdoti orientali”. 2, in cazul substantivelor terminate in -logo, in general, este valabila regula ca: ~ daca se refera la persoane, formeaza pluralul in -logi: il teologo - i teologi il sociologo - i sociologi — daca se refera la lueruri, formeaza pluralul in -loghi: il dialogo - i dialoghi il monologo - i monologhi 3, Substantivele terminate in -io, cut lo zio - gli zit il ronzio - i ronzi 4, Substantivele terminate in Locchio - gli occhi Io scambio - gli scambi 5. Substantivele uomo, dio si tempio prezinta la plural formele uomit templi. Eco, feminin la singular, la plural devine masculin: gli echi. 6. CAteva substantive masculine terminate la singular in -0, -io formeaza pluralul in -a si devin feminine: T'uovo - le uova il paio - le paia il riso (il ridere) - le risail centinaio - le centinaia etc. 7. Aproape toate substantivele feminine cu singularul in accentuat, formeazi pluralul in -i: -io, cu ineaccentuat, formeaza pluralul in -i: -o sunt inyariabile la plural: la moto - le moto; la radio - le radioElena Piryy 2 i Se Eee il Grama yumat = plural = singlet Bambinoli } : Subst. terminate i -0 ee subst f terminate in -0 Fay tein go, gocu — | chi, ei at ciel pe pens Stave (deobieci) bancolchi,albergo'ghi | 20 s e eit : -ci, -gi subst, m. terminate in-co, -g0 cl a = su at pe antepenuitima cilabs | (4e obicel) mez vic, teologosi | subst. terminate in -io “i zal subst, terminate in -i0 - i cay subst terminate in -ci0, -gi0,-glio ; : (cu i doar grafic) i sociolci, paggio/gi.figliotgli | 2.4.3. Substantivele terminate in -€ Substantivele terminate la singular in -e, indiferent de gen, formeazs pluralul ini o studente - gli studenti V'invenzione -le invenzioni ‘Observatii: 1. Substantivul bue are pluralul buoi. 2. in multipli, substantivul mille capata o forma speciala de plural, derivata din latina, -mila: duemila, tremila etc. 3, Substantivele terminate in -ie sunt, in general, invariabile, Fac exceptie unmStoarele substantive, care formeazii pluralul in =i: Veffigie - le effigt la moglie = le mogli la superficie - le superfict Existd gi formele invariabile /e effigie si le superficie, dar sunt folosite mai rar. adi Rezumat singular plural ‘@ subst. m, terminate in -e i sao, it frumerttOs © ce: la gente, la folla, la plebe, la rop ai pepe, if 80, 1 ive nume coleettve: bai ~ nele substantt 3 fogliame 4 sfantve ca: sangue, 1a sete, Ja fame, il fiele, il buio etc — alte sul : Ober tate abstracte, folosite la plural, capata un alt sens, 1, Unele sul ind concrete: + miei yalort. (= gli ogeettt di valore) re dolcerze! (= dolei, pasticci! particolarmente gustosi) ja plural, capatdiun sens dliferit: feria ime de met ural, CaP s : Re Gaaumeatele necesare exercitarit unei meserii), gli ori di famiglia mestiere (= xe € dijuteriile, obiectele de aur ale familiei) etc. : é i) Se folosese numai la plural, fiind lipsite de singular: ; ) ynele substantive care denumese obiecte compuse din dowd sau mule pati ena: { panaloni, i calzonis Te mutande, gli occhiali, le forbici, cesoie etc.; ere substantive care denumese un ansamblu sau pluralitate de luens aude aetiuns le stoviglie, i viveri, le spezie, le viscere (i viscer!) gli spiccio Te vicinanze, i dintorni ete.; inane vele care deja in ltind nu aveau singular: le idi, le calene Jeri, le noze,leeseque, le tenebre, i poster, i mani, i penatt, gl annali e 2.4.6. Substantivele supraabundente ea supraabundente cateva substantive cu forma dubla d si/ sau plural, adesea cu sens diferit. a) Si Since eee Ia singular céteva substantive masculine cats ad frm eee es prezinta si forma terminata in -iere: Co , dar numai ita i pom timp ce cealalta are 0 folosire literara: eo a Jorsiro il forestiere ~ i forestieri lestrtero: / il destriere - i destrieri etter ilnocckiere forma dubla de sin; Varma | Varme =i nocchieri gular au si urma , is urmatoarele substantive: i eel {a greggia - i greggi (literar: le greggi eee : gia - i gregei i tomaio f la tomaia - i toma, - maie : sile toma Grama si fig este prod plur plu pri for ‘obs surGramatica limbii italiene 55 la strofa/ la strofe - le strofe'| le strofi il frutto | la frutta - i frutti | le frutta, le frutte il rigo / la riga ~ irighi/ le righe if legno | la legna - i legni/ le legne, le legna Formele lui orecchio, strofa si rigo nu prezinta diferente de sens. Frutto si frutti sunt folosite in sens propriu, pentru a indica produsul pomului fructifer: Ho staccato un frutto dall'albero. Il melo é carico di frutti. si figurat: i frutto del lavoro, ¢ frutti del capitale. *Frutta este folosit numai in sens propriu: forma de singular Ja frutta, care este un singular colectiv, a inlocuit deja forma de plural le frutta si indica produsul deja cules: Ricordati di comprare la frutta. Frutte este destul de rar. Se foloseste numai in sens propriu. Legno, legna, legne se folosesc cu sensul “legna da bruciare” (forma de plural /egne este rari); legno-legni se folosese pentru toate celelalte sensuri. c) Cateva substantive masculine terminate in -o au 0 forma dubla de plural, una masculind, terminata in -i, si una feminina, terminata in -a. ince priveste sensul, forma de plural masculin are, de obicei, sens figurat, in timp ce forma de plural feminin este folosita in sens propriu; dar aceasta diferenta nu se observa in toate cazurile. Principalele substantive masculine terminate in -o cu doua forme de plural sunt: il braccio - i bracci (bratele unui rau, ale unui fotoliu etc.) le braccia (bratele corpului uman; unitatea de masura) il budello «i budelli (tuburi; straizi inguste si lungi) = le budella (intestinele) itcalcagno —_~ icalcagni (cAleaiele corpului uman) ~ Te calcagna (in sens figurat, in locutiuni de tipul stare alle calcagna) il cervello ~ icervelli (inteligentele) ~ Ie cervella (materia cerebral) i cigli (marginea unui drum, a unui sant ete.) Ie ciglia (genele ochilor) il corno = icorni (instrumentele muzicale) ~ "Te corna (coamele animalelor si in locufiunea fare, mettere le corna a qualcuno) il cuoio = icuoi (pieile argasite) ~ Je cuoia (pielea omului, in locutiuni ca tirare, ster dere le cuoia “morire”) 3 ildito oj diti (degetele mainii, considerate cate unul) ™ ~ ie dita (degetele maini, considerate in ansamblul lor) il ciglioPine (Cir deosebire jyjtamet? Hg ircle d® PS Je ata etc.) ey afl! if acl wel conjurati, le unei in iif é We iamenti coazele une stiinte, ale ung : fa (oazele unei construcyiy il fondamen? ~ Je fondame” y fo < te oobi fus de tors; fusele orare) il fuso © je fuse Gin tocuttunes verbahi fare le fusa) _ igesti ( ilgest? _ le gesta oe late) = tem pcohi ie ginocctia (Cir deoschire des, id gingoetio _ igridi (strigatele animalelor) il grido «le grida (strigatele oamenilor) \ © labbri (marginile unet rani, ale unui pahar eg ihlabbro 19 jabbra (buzele omului) : ~ ilenzuoli (cearsafurile, luate cate unul) gesturile) (actiunile, faptele militare insemp, inert la (cearsafurile, considerate perehe numar nedeterminat) 2 itmenbro imembri (memibrit unei comunitti, al une coms ~ le membra (membrele corpului umvan, in totality il muro ~ i muri (zidurile unei construct) - lemura (zidurile orasului) Vosso ~ gli ossi (oasele unui animal taiat) ~ leossa (scheletul, osatura une! fiinte vii) Furlo ~ gliurli (urletele animalelor si ale omului) ~ leurla (urletele omului, in sens colectiv), ilvestigio _- i vestigi / le vestigia (fara deosebire de sets) 2.4.7, Pluralul substantivelor compuse se pre a formarea pluralului, comportamentul substantivelor™ Canurile yee aa cuvintelor din care sunt alcatuite intalnite S ol stantivel esinenya oe din doud substantive formeaz’ plus ileavolfiore 7 oilea component: la fie) icavolfiori fn ce gait leferrovie Inmito; Priveste substanti BS arele situa: stantivele compuse cu substantivul “4?” = > Cele simr desinenta font ca ’ c Wafinak:* YPStantive simple formeaza plural! mel fal Gramatica | schimband ¢ cand la¢ b) sub Subst formeaza j it la ©) ad Subs genul mas doilea cor il este de 2 1 | d)a Sub desinent on in: ‘ invariat compus compu!Gramatica limbii italiene 57 — cele in care capo are sensul "colui che & capo di..." formeazi pluralul schimband desinenta primului element: il capoufficio ~ i capiufficio il caposquadra - i capisquadra — cand capo inseamni "colei che é capo di...", substantivul este invariabil: la capoclasse - le capoclasse la capoufficio - le capoufficio b) substantiv + adjectiy Substantivele compuse formate dintr-un substantiv urmat de un adjectiv formeaza pluralul modificand desinentele ambelor componente: il caposaldo - i capisaldi ta cassaforte - le casseforti ©) adjectiy + substantiy Substantivele compuse formate dintr-un adjectiv urmat de un substantiv de genul masculin formeaza pluralul, de regula, modificand desinenta celui de al doilea component: il bassorilievo - i bassorilievi il francobollo - i francobolli Daca substantivul compus format dintr-un adjectiv urmat de un substantiv este de genul feminin, de regula, ambele componente isi modifica desinenta Ta malalingua - le malelingue 1a mezzaluna - le mezzelune d) adjectiy + adjectiv Substantivele compuse din dou’ adjective formeaza pluralul modificand desinenta finala: il sordomuto - i sordomuti ¢) verb + substantiv jin acest caz se intalnesc urmatoarele situatii — dac& substantivul component este la plural, substantivul compus este invariabil: Vaccendisigari - gli accendisigart Io stuzzicadenti - gli stuzzicadenti — dac& substantivul component este la masculin singular, substantivul compus formeaza pluralul modificand desinenta finala: il parafuulmine - i parafulmini il passaporto - i passaporti — dacd substantivul component este la feminin singular, substantivul compus este invariabil: Vaspirapolvere - gli aspirapolvere il portacenere - i portacenere Dar: asciugamano - gli asciugamani, il battimano ~i battimant. |———=—— Elena Pirvu (a ee hh ) verb + verb sau verb + adyerb Substantivele aleatuite din doua for un adverb sunt invariabile la plural: il saliscendi - i saliscendi il posapiano =i posapiano 2) prepozitie sau adverb + substantiy Se intalnesc urmatoarele situatit: daci substantivul compus $1 substantivul component au acelasi gen. substantivul compus formeaza pluralul modificand desinenta substantivului: il dopopranzo - i dopopranzi la sopratassa - le sopratasse Senzatetto $i fuoricorso sunt, insa, inyariabile. ~ daca substantivul component este de genul feminin, substantivul compus este invariabil: il doposcuola - i doposcuola il sottoseala - i sottoscala h) substantive formate din mai mult de dou elemente in cazul substantivelor compuse din mai mult de dowd | stabili norme precise de formare a pluralului. Dim Sogo a — il ficodindia are pluralul i fichidindia (modifica d it 7 substantiv); lesinenta primului il pomodoro are trei forme de plural, toate a 7 acce] - pomodori (cel mai folosit), i pomidoro sii pomidori. plate de gramatic: rme verbale sau dintr-o forma verbala siGramatica limbii italiene 9. 3. Adjectivul Adjectivul (= laggettivo) ese partea de vorbire variabila in gen si numar care insoteste un substantiv pentru ai preciza calitate sau a-i determina 0 pe caracteristica. 3.1. Funetiile adjectivul Adjectivul poate fi folosit: us cu funetie atributiva, cind face parte din grupul nominal si legatura cu substantivul este directa: Tuo fratello ha una grafia incomprensibile. cu functie predicativi, cind face parte din grupul verbal si legatura cu substantivul este realizata prin intermediul verbului essere, cu functie ot copulativa, sau a unui verb copulativ: Oxzgi il vento & motto forte ui Luigi sembra felice. bt ‘ Bs 3.2. Tipurile de adjectiv in functie de tipul informatie pe care o adauga substantivului, in mod traditional, in limba italiand, adjectivele sunt impirtite in adjective calificative gi adjective determinative (sau indicative) Adjectivele calificative sunt adjectivele care insofese substantivul pentru sci preciza o calitate: bello, brutto, grande, piccolo, ricco, povero etc. Adjectivele determinative sau indicative sunt adjectivele care insotes¢ un substantiv pentru a-l preciza mai bine, prin intermediul unei determinari ), demonstrative (questo, quello), nehotarite (alcuni, i?) sau posesive (mio, 10, suo) taluni), mumerice (due, sete, ottavo), interogative (quale?, quant exclamative (quanti!). 3.3. Adjectivul calificativ 3.3.1. Genul si numarul adjectivului calificativ Neavand o existenta autonoma, adjectivul calificativ nu are gen St numar proprii, ci se acorda in gem si numar cu substantivul determinat: un quaderno nuovo ~ det quaderni nuovi una casa nuova ~ delle case nuove ———odifict desinenta, adjectivele din j limb 5: yjectivele cu patru desinente, adic ,, Heanofie de gen si num terminandusest vain plural; -a, fa feminin singular a b) Sh tuna ragazza alta ~ — A doua clasa cupti care variaza num nef Jain singular, respectiv “> yagazzi intelligenti zze intelligenti a inde adjectivele cu ai in functic de numar, ina ta masculin si feminin plural: 7” adjective masculin si fem tun ragazzo intelligente - del Jligonte = delle rage: tivele care la singular se termin se in -i, la masculin, si -e, la feminin: una ragazza inte = pin a trea clasd fac parte adject indiferent de gen, la plural terminandu-s un uomo egoista - degli womint egoisti una donna egoista- delle donne egoiste in aceasta clasi intra adjectivele terminate in: -ista (pessimista), -asta (entusiasta), ita (ipocrita), -cida (omicida) si ota (idiota). Rezumat Singular |_ plural ) masculin | -0 z | prima clas t alto - alti | feminin | -a 58. - e | aaah alta - alte adoua clasa cs | feminin i intelligente - intelligent * masculin | -a - aweia clas “i egoista - egoisti | feminin ee | nu Observati ss egoista - egoiste 1. Adjectivel @ le terminate in ~ ~th-ehi (a feminin Ss, ee (cu femininul in -ca) formeazi plurale!: fanco- bianchi, See Sunt accentu a ic late pe penultima silaba: bianca - bianche pe penultima si a in ~In-ei (la fer minin, -ch acusti Che), daci ‘Stic - acustici 4 sunt accentuate pe antepenultima silabi ar acustica -acusti cust FacerceptignGramatica limbii italiene 61 greco - greci, greche nemico ~ nemici, nemiche b) Dintre adjectivele accentuate pe antepenultima silaba: carico - carichi dimentico - dimentichi intrinseco - intrinsechi, dar si intrinsect 2, Adjectivele terminate in -go (cu femininul in -ga) formeazA pluralul in -ghi (la feminin, -ghe): lungo - Lunghi lunga - lunghe Fac exceptie adjectivele terminate in -logo si -fago, care la masculin plural se termina in -logi si -fagi (la feminin plural, in -loghe si -faghe): antropofago - antropofagi antropofaga - antropofaghe 3. Adjectivele terminate in -io formeaza pluralul masculin: ~ ini, daca é din grupul io este neaccentuat: serio - seri — in -ii, daca i din grupul -io este accentuat: natio - nai 4. Adjectivele terminate in -cio, -gio formeaza pluralul in -ci, -gé: riceio - ricei saggio - saggi 5. Adjectivele terminate in -cfa, -gia formeaza femininul plural: ~ in -cie, -gie, daci c, g sunt precedate de vocala: fradicia - fradicie regia - vegie — in -ce, ge, daca ¢, g sunt precedate de consoana: riceia - ricee saggia - sagge 6. Adjectivele compuse, numai desinenta celui de-al doilea adjectiv: sordomuto - sordomuti sordomuta - sordomute italo-americano - italo-americani italo-americana - italo-americane 7. Adjectivele bello, grande, santo, buono as side plural, forme care variazi in functie de litera sau incepe substantivul in fata céruia stau. ‘ Adjectivul bello, cand sta in fata substantivului determinat, se comporta ca articolul hotarat: bel ragazzo - bei ragazzi bello studente - begli studenti bell ‘amico - begli amici formate prin unirea a doua adjective, modificd mai multe forme de singular sgrupul de litere cu careraga cl ; er ai se foloseste cfind adjectival sta dupg Pluralul maseulin “TPS eeoeda in mod direct: substantivul a aTaele mi hai regal: i hae eal ‘grande se poate apocoPa mngran: grande sau gran signore, grande saul gron casa. inainte de vocald, poate fi elidat in grand’: un grande womo sau. unt grand"uomo. bel, oe Plurlul este intotdeauma grandi, atat la mascullin cat $1 la feminin. ‘Adjectivul santo se apocopeaza in san inaintea substantivelor masculine care incep cuoconsoand diferiti des impura:San Francesco. == in fata substantivelor care incep cu s impura se foloseste santo: Santo Stefano. in fata substantivelor care incep cu vocald, atat masculine cat $i feminine, santo si santa se elideaza in sant’: Sant’Antonio, Sant’Orsola. ‘Adjectivul Buono se apocopeaza in buon in fata unui substantiy masculin care incepe cu consoana (fac exceptie z, ps, gn, x $i impura) sau cu vocal: _ buon ragazzo, buon amico, buono studente, in fata substantivelor feminine care incep cu yocald se poate elida in buon’: buona sau buon'amica. pella ragazza - belle hella sau bellamica 3.3.2. Adjectivele calificative invariabile Dine jee calfieative sunt invariable: — adjectivele terminate in -i, mai precis, adject impari si dispari: un numero pari, dite cree a ee cate sale, — adjectivele care indicd culoarea derivate d marrone, lilla ete: = Ha indossato una camicetta viola, I suoi pantaloni sono viola. perechile de adjective care indi i panens, as ee pallido, ee mare eam @ nel cul ‘due vest veelle pastellos mare ele. una blusa verde —locutiunile adverbiale folosite ca adjective: = un womo dappoco, una donna dappoco; S*dabbene, — unele adjective recente formate din antinebbia, antifurto, antiruggine, antiurto antiferto, fari antinebbia — infinitivul atributiv avvenire: negli anni avvenh adjectivul arrosto: carne arrosto, galline arrosia la substantive: viola, rosa, : verde ‘Pastello, ae Perbene, dappoco: refixul anti- i si te. Strato. antingers nt: » Sistemi Gramati 3.3 S adjecti P c califi sa, ir si, i influ dest pulupa ne Gramatica limbii italiene 63 3.3.3. Pozitia adjectivului calificatiy Cand are functie predicativa si, prin urmare, face parte din grupul verbal, adjectivul calificativ sta intotdeauna dupa verb: Laura ¢é bionda. Poate sta in fafa verbului cand capita un sens special: Stupido sei stato, non furbo! Cand indeplineste functia de atribut, in limba italiana, adjectivul calificatiy poate sta fie inainte fie dupa substantivul 1a care se referd. Asezarea sa, ins, nu este indiferenta: in parte, depinde de optiunile expresive personale si, in parte, se supune unor norme precise, iar pozitia sa are intotdeauna influenfa asupra sensului grupului nominal. in general, se poate spune ca: — adjectivul pus in fata substantivului la care se referi are doar o valoare descriptiva, indica o calitate generica si oarecum accesorie a substantivului: I vecchio albero ha ceduto. — pus dupi substantivul la care se referd are valoare distinctiv-restrictiva, pune in evident, in comparatie cu celelalte caracteristici, earacteristica in discutie: Lialbero veechio ha ceduto. Aceasta situatie se intilneste in cazul tuturor adjectivelor calificative propriu-zise, adica in cazul adjectivelor care exprima o evaluare, o apreciere faicuti de vorbitor. in unele cazuri, pozitia adjectivului determina o schimbare semanticd fundamentala: un grand’uomo (= un uomo famoso) un womo grande (= un uomo alto) una certa cosa (= una cosa indeterminata) una cosa certa (= una cosa sicura) L’alta pressione mi dé i capogiri. (Ia pressione atmosferica) La pressione alta mi dét i capogiri. (la pressione sanguigna) in schimb, sunt puse obligatoriu dupa substantiv adjectivele care adauga 6 informatie obiectiva, care nu poate fi pusi la indoiali sau negata. Intra in aceasta categorie: ~ adjectivele de relatie (obtinute, prin derivare, de la un substantiv): I yini francesi sono rinomati. Non ho letto lultima circolare ministeriale. ~adjectivele care indica forma, materia, culoarea: Roberta indossava una maglietta blu. Nel centro della parete cera uno specchio ovale. ’ — adjectivele care exprima caracteristici sau proprietii fizice: Ho mangiato mandorle amare. Ho incontrato il nostro vicino zoppo-alee, carreesiata xii mo della carressin’’ — pajeativele eT su str e sau trecute: Ho pareree ae dit erteipi prezen" jeri’ ia a adjectives ee una sedia rot uncil tera _ aajectivele é ficate Fe ragacza ‘bellina in complement sau modificate de un adverb; _adjectivele ur™ te de ul na vicenda molto triste Sangli pia gee oe a ele care exprima caracteristici pot fi folosite cy Mule dnie adler 4 sta inainted ubstantivului 12 care se ons a ate 3.3.4. Acordul adjectivului calificativ Adjectivul calificativ se acorda in gen $i numir cu substantivul la ca teferi: padre di Mario esimpane®, | Abbiamo comprato Una macchina nuova. iy Cand un adjectv se referd la mat multe substantive, intalnim urmétost situatii: * daca substantivele determinate sunt de genul masculin, adjectivul se pute Ja masculin plural Sergio e Luigi sono stanchi. Ho acquistato un tappeto e un quadro preziosi. ~ daca substantivele determinate sunt de genul feminin, adjectivul se p™ fa feminin plural: Roberta e Luisa sono stanche, Franca é una ragazza di capacita ed intelligenza acute. — cand substantivele sunt de genuri diferi i ’ l genuri diferite, iar adjectivul are func! rnume predicativ, adjectivul sté la masculin plural: ; Massimo e Lucia sono stanchi. * cand substantivele determi ; - ubstantivele inate sunt i di tar RO Ho comprato un ; cappotto e una git i. sau se acorda cu substantivul cel mai aorgrile, eq ie comprato scarpe e guanti neri. fo comprato guanti e scarpe aoe 3.3.5. Nominali: inalizarea adjectivului calificativ Gramati¢ Vo dar folo A advert I din | subst sub ne meGramatica limbii italiene il bello = 1a bellezza, le cose belle i poveri = gli uomini poveri due straniere = due donne straniere Vorbim de adjectiv substantivat cand inca este clar caracterul adjectival, dar folosirea este similara cu cea a unui substantiy: ; ilpiatto freddo - Il freddo mi fa rabbrividire. un giovane ingegnere - Un giovane usci dal gruppo. 3.3.6. Adjectivul cu valoare adverbiala Adjectivul calificativ are valoare de adverb si se numeste adjectiv cu valoare adverbial cand, folosit la masculin singular (invariabil), modifica un verb: Abbiamo visto giusto. Non ci vedo chiaro in questa faccenda. De asemenea, adjectivul calificativ apare in locutiuni adverbiale formate din prepozitie + adjectiv, adesea, la feminin (pentru cA se subintelege substantivul maniera): E partito all’improvviso. Ha fatto tutto alla svelta Te I’ho detto con le buone, ¢ te lo ripeterd con le cattive 3.3.7. Structura adjectivelor calificative Din punctul de vedere al structurii, adjectivele calificative, la fel ca substantivele, pot fi: primitive, derivate, alterate si compuse. Sunt primitive sau simple adjectivele calificative care au o forma proprie, nederivata de la alte cuvinte: bianco, avaro, vecchio ete. Sunt derivate adjectivele calificative care “deriva” de la un alt cuvant: mortale, poetico, solare etc. Dintre sufixele adjectivale italiene, cele mai folosite sunt: -abile “che pud essere”: amabile, abitabile; -ano “nativo di”, “relativo a”; italiano; dannunziano; -ante “che produce”: abbagliante, bruciante; ario “relativo a”, qualita: ferroviario, necessario, ssco “che & tipico di”: pazzesco, dantesco; ~ese “che & originario di”: cinese, veronese; -ino “originario di”: trentino, vicentino; -ubile “che pud essere”: solubile; suto “fornito di”: paffuto, panciuto etc. Adjectiyele calificative alterate sunt acelea care, prin intermediul unor sufixe speciale, se pot modifica in aga fel incAt si exprime nuante ale calitaqilo pe care le indica. ; Sufixele care altereaza adjectivele calificative se impart in: eee— teh lino ¥ = magrolind een de reducere CU 0 MUAN de spa | uci otto: basso -> bassoHlo nattivo > cattivello | -acchiotto: furbo >. Ee Sion —augmentative (indic&d marirea jimet B | -one: pigro > pigrone i -aecione: sporco -» sporcaccione ~acchione: furbo -> furbacchione | _ peiorative (indicd disprej sau adversiune): -accio: avaro -> avaraccio astro: rosso —> rossastro ~ atenuative (atenueaza sensul adjectivului de baza): -astro: bianco > biancastro -iecio: rosso > rossiccio -oecio: grasso ~> grassoccio ~ognolo: amaro -> amarognolo _Adjectivete calificative compuse sunt adjectivele formate prin unre doud adjective: sacrosanto, italo-americano. 33.8, Gradele de comparatie ale adjectivului calificativ Dupi cum stim din limba roma a romi Pozitiv, comparativ si superlatv. . adjectivul are trei grade de comps” fai " sau % + ‘3 FT a ataspye gs at? mpc 3.3.8.1. Gradul comparatiy | Cony ou ajo parte Ata i ga a” lor corelative (cos, parative di uguaglianza) °° “Come, (tanto). 10" 4 jan quant Gramatica lin Lucia Luigi Carlo Observa Cand. co foloseste for substantivele lo ber Luisa Compar formeaza cu Mass Fran Observs 1, Pitt. referire la ace Sergi Hm Oues 2. Pit. realizeaza in adverbe sau Hoc Ho ¢ Que Mip Parl Compa formeazii cu Lar Em Obser Particu conditii cap Gin Mar Que CorGramatica limbii italiene Lucia é simpatica come sua sorella Luigi é cosi onesto come buono. Carlo é tanto ricco quanto ayaro. Observati Cand comparatia se realizeazi intre doua substantive cantitative, se foloseste forma tanto... quanto, in acest caz tanto si quanto acordandu-se cu substantivele pe care le insofese: To bevo tanto té quanta acqua. Luisa compra tanti cappelli quante sciarpe. Comparativul de superioritate il comparativo di maggioranza) se formeaz cu ajutorul particulelor corelative pitt... di, pilt.. che: Massimo é pitt alto di Sergio. Francesca é pitt simpatica che bella Observatii: 1. Piiz.. di se foloseste cand comparatia se realizeazi intre doi terment, cu refetire la acecasi calitate, Prepozitia di se foloseste si inaintea adverbului quarto: Sergio é pitt diligente di Antonio II mulo é pitt forte dell’asino. Questo ristorante é pits costoso di quanto pensass 2, Pitt... che se foloseste cind comparatia se referd la acelasi termen si se realizeaza intre doua substantive, doua adjective, doua verbe la infinitiv, doua adverbe sau dou’ pronume precedate de prepozitie: Ho avuto pitt gioie che dispiaceri Ho dato pits ragione a Luisa che a Mario Questo allievo é pitt astuto che inielligente. Mi piace pitt ascoltare che parlare. Parla pita di te che di me. Comparativul de inferioritate formeaza cu ajutorul particulelor corelative meno... di, meno... che: La rosa € meno profumata del gelsomino E meno facile salire che scendere. Observatie: Particulele corelative meno... di, meno... che se folosesc in aceleasi conditii ca pitt... di, pitt... che: Gino é meno veloce di Aldo. Mangio meno carne che pesce. Questo ragazo & meno forte che abile. Con me mio padre é meno severo che con mio fratello. il comparativo di minoranza) seElen en Pig 68 ' 3.3.8.2. Gradul superlativ srlativ (= srlativo) al a fjectivului indica faptyy ., Gradul supe! il grado supe! ative) idjecti\ fp a : sedata in grad maxim sau, in orice caz, intr-o magy, ita cali te pos o anumita calitate es psolut: , foarte inalt si poate rely sie aperiaivg retatvo) aratai cl © calitate eg, Superlativul rela iv (= Jatiy de superioritate) sau og pete i inalt (superlatival relat : a ee ee ‘de inferioritate) in raport cu un determina, mai sciizu de lucruri. ik: pedifetricrit grup de persoane sau ivul de superioritate sau de inferioritate Se deosebeste formal de comparath adverbului pid (sau meno) cand i arat in fata zenta articolului hotarat in : u ene es substantivul la care se refera, sau in fata substantivului la jectivul se referd, daca adjectivul este postpus: ca ae 6 il pitt grande poeta italiano dell ‘Ottocento. Luisa é la persona meno adatta per questo tipo di lavoro. ‘ Cand este exprimat, termenul de comparatie este precedat de di sau, mai rar, de tra, fra: Giorgio ¢ il pitt giovane di tutti, Claudio é il migliore tra i miei amici. Superlativul absolut (= i! superlative assoluto) arata cA o calitate este posedata in grad maxim, independent de orice comparatie si de orice termen de referinfa: Marco é molto studioso ¢ intelligentissimo. Superlativul absolut se formeaza in mai multe moduri: a) inlocuind vocala finalé a adjectivului la gradul poziti ms bell(0) - bellissimo Bg rtlcissimo: felic(e) - felicissimo Observati 1. Majoritatea adjectivelor paroxitone (acce) a terminate in -co, -go formeazd superlativul ene Pe pnultima.silaba) si sufixul -issimo: *Punind un -h- intre c, g antic(0) - antichissimo lung(o) ~ lungh dar: amic(o) - amicissima 2. Adjectivele terminate in io il conserva pe i cand acesta pio - piissimo este accentuat: si il pierd cand este neaccentuat: contrario - contrarissimo 3. Ampio are superlativul latinizant amplissimo. 4. Dupi modelul formelor latinesti corespondente, adjectiy, z = ‘ele + celebre, integro, misero si salubre formeazi superlativul absoley <”® @8Br0, sufixului -errimo: SU ajutory) acre - acerrimo (se foloseste numai cu sens figurat) Gramat male dup? dsi a Suny Cte cel nay late and Va mai ste de Or Gramatica limbii italiene aspro - asperrimo (dat si asprissimo) celebre - celeberrimo integro - integerrimo (dar si integrissimo) misero - miserrimo (dar si miserissimo) salubre - saluberrimo (dar si salubyrissimo) 5, Adjectivele benefico, malefico, munifico, maledico, benevolo i malevolo formeaza superlativul absolut cu ajutorul sufixului -entissimo, tot dup modelul formelor latinesti corespondente: benefico - beneficentissimo malefico - maleficentissimo munifico - munificentissimo maledico - maledicentissimo benevolo - benevolentissimo malevolo - malevolentissimo b) punnd in fata adjectivului la gradul pozitiv de superlativ: molto, assai, oltremodo, infinitamente, un adverb care si dea ideea estremamente, somma- mente etc.: I miei amici ti hanno trovato molto simpatico. La conferenza é stata estremamente interessante, ¢) repetand adjectivul a gradul pozitiv: Ha indossato un paio di pantaloni stretti stretti. La spiaggia dove andiamo ¢ grande grande grande. d) cu ajutorul prefixelor are ultra-, extra-, stra-, super-, Sopra-, Sovra-, iper- etc.: contento - arcicontento rapido - ultrarapido vergine - extravergine carico - sovraccarico sensibile - ipersensibile Observatie: Arcimilionario $i multimilionario sunt singurele forme de superlativ pentru milionario. ony la gradul pozitiv cu un alt adjectiv sau cu un ¢) intarind adjectivul substantiv cu sens inrudit; in acest caz, ins “formule” care fac parte din expresiile idioms stanco morto = stanchissimo buio pesto = molto buio ubriaco fradicio ubriachissimo bagnato fradicio = bagnatissimo ricco sfondato = ricchissimo pieno zeppo = pienissimo freddo cane = molto freddo innamorato cotto = innamoratissimo |, este necesar Sa fie folosite anumite atice ale limbii italiene:Alaturi de vul absolut, ajectivele BM perlativele oF# Ja comparal i formele ree cattivo, grande Si pic colo prezintg ‘ Na Pir, anice tivul de superioritate gj \ la sintetice”), derivate direct din lating: superlati * trganice” Sau” umite “Org —— forme speciale (Mt . sradl fupelativ radu | gradu comp | relativ absolut | ; eriori uy | pozitiv__| de a 7 il migliore ottimo >} buono |i buono iipin buono buonissino | I iore ag “lee. il peggiore pessimo on Pir eatvo il pitt cattivo cattivissimo gra | pit grande ‘ipitigrande —grandissimo | iccolo | minore il minore minimo a itt piccolo, il pitt piccolo iccolissimo _| Observatie: oT in cea mai mare parte a cazurilor, cele doua tipurt de comparativ si de superlativ sunt echivalente, chiar dac& formele organice sunt preferate in expresiile cu sens figurat. Astfel, se spune: Giorgio é il pit grande imbroglione che conosco. dar: Sergio riesce a ottenere il massimo risultato con il minimo sforzo. 3.3.8.4, Comparative si superlative care nu au gradul pozitiv gn italiana a mostenit din latina si cateva forme de comparativ si de superlativ organic care nu au, in latind ca si in italiana, 0 forma pentru gradul pozitiy: de comparativul superioritate anteriore citeriore esteriore inferiore interiore Posteriore Superiore ulteriore nese | absolut estremo infimo intimo Postremo (sau postumo) primo Prossimo supremo (sau sommo) ultimo sim adcSi la "a i de e in itiv i de adul Gramatica limbii italiene n Observat 1. Perechile esteriore - estremo, inferiore - infimo, interiore ~ intimo, superiore - supremo (sau sommo) sunt folosite adesea ca forme de comparatiy si de superlatiy ale adjectivelor esterno, basso, interno, alto. Il guadagno é stato inferiore (= pitt basso) al previsto. Questo é un albergo di infima (= bassissima) categoria. Biagi é uno studioso di sommo (= altissimo) ingegno. Mario ha wn'intelligenza superiore (= pit alta) alla media. 2. Superlativele primo si ultimo sunt intarite adesea prin sufixul -issimo: Certe abitudini risalgono alla primissima infanzia Ho scelto le ultimissime notizie. 3. Superlativele estremo, prossimo si intimo pot fi intarite prin adverbul pitt: le opinioni pitt estreme, i familiari pitt prossimi, é sentimenti pitt intimi. 4. Superlativul prossimo poate fi folosit fie ca superlativ relativ fie ca sinonim al adjectivului vicino: Ci fermeremo al prossimo casello (= al pitt vicino casello). La citta é prossima al mare (= vicina al mare). 5. Comparativele citeriore (“situato al di qua”) si ulteriore (“situato al di la”) sunt folosite numai in denumirile unor regiuni istorice: Gallia citeriore, Gallia ulteriore. 6. Ulteriore indici si ceva ce se adauga la ceea ce deja s-a spus sau s-a ficut: Per ulteriori informazioni si rivolga alla segreteria. 7. Superlatiyul postremo a iesit din uz. Superlativul postumo a capatat valoare de adjectiv la gradul pozitiv, cu sensul de “(figlio) nato dopo la morte del padre” sau de “(opera letteraria) pubblicata dopo la morte dell"autore”. 3.3.8.5. Adjectivele care nu au gradele comparatiy si superlativ Nu pot avea gradele comparativ si superlat ~adjectivele calificative care exprima 0 calitate precisa (forma geometrica, compozitia materiald ete.), care nu poate fi “gradata”; pratie, acele adjective care, din cauza valorii lor distinctiv-restrictive, trebuie sa stea dupa substantivul la care se refer, precum: quotidiano, settimanale, cubico, triangolare, matematico, psichico etc.; ~ adjectivele care indica najionalitatea, provenienta regionald sau eredinja religioasi, precum italiano, friulano, ortodosso ete-; Cuaceste adjective, gradul comparativ este frecvent in fraze ca: Mi sento piit italiano di te. Qualcuno si crede pit cristiano degli altri ~ adjectivele care deja la gradul pozitiv au sens de superlativ: co enorme, eterno, meraviglioso, straordinario, infinito, divino ete. —adjectivele alterate, ca bellino, caruccio, mascalzoncello ete. lossale,josite 1a gradul comparativ folos ae ratello. di suo fra ; eT eae ealidino del solito. iP oti ved? tivele substantivate gi substantivele folosite ‘lal ly 33.8.6. Super relativ si absolut, pot § fo, | superlativ, ‘ i az, Sunt intotdeauna preceg ate ia gradu ubstantiv. In acest ¢ prepozitic articulata: imo della felicita. : 5 prs Sil ‘sono riusciti a risolvere il problema. suet al de superlativ -issimo, legat, din punct de vedere g a ee folosit in italiana contemporand si pentru a intensifica sen adjective, in ita unor adjective substantivate: finalissima “gara conc! si al unor substantive: Pe : poltronissima “poltrona di prima fila nei teatri, negli stadi ece. Canzonissima “spettacolo musicale della RAI negli anni °60-'70" Paperissima “spettacolo musicale di Canale S” precum si in limbajul publicitar: occasionissima, aranciatissima, saldissimi ee. Jusiva di una competizione sportiva” 3.4, Adjectivele determinative sau indicative Adjectivele determinative icati a § Adje Sau indicative specifica substantivul la ¢ referi prin intermediul unei determindri, : : ul determina pe care o exprima, adjectivele determin = demonstrative. aca seminar de poses: if mio quader®: ~Wehotirate, daca indica or oziti@ in spatiu: questo quaderno; interopative, dacg as antitate generica: alcuni quaderni; ~ elamative dd cxprima detetminare interogativa: quale qual ries: ale, dacd indi eeterminare exclamativa: quanti qua “a: due quaderni. i oe lic 9 Cantitate Precis& sau ordinea intr-o seri? 5 aderni; il seco ines intr * cise det ina tadern, faptul ¢; ~ ‘© Se numes POtsinlocu ip POX IH, a fey » PrN Urmare ca '€510 il mig Orbea: fi folo. drt penttl © Se si adjecti inale 1 jective pronomi pata adjectivele calificative, un SY ie ae ca pronume: ©n vedo ancora il tuo. umeGramatica limbii italiene 73 3.4.1. Adjectivele posesive te Adjectivele posesive (= gli aggettiv i) 4 a iets Posesive (= gli aggettivi possessivi) au o functic dubli: pe deo parte, preciz persoana posesorului, pe de alta, determina obieetul posedat. ‘Adjectivul posesiv are urmatoarele forme: ; ite [ c¢ a masculin feminin | pers: singular ‘mio miei | mia mie pers. all-asingular | suo moi | tua tue pers. a Ill-a singular | suo suoi | sua sue pers. I plural nostro nostri | nostra nostre pers. a Il-a plural vostro vostri | vostra vostre & ers. a Il-a plural loro loro Sul Observati 1. La persoanele I si a Il-a, singular si plural, si la persoana a Ill-a singular, adjectivul posesiv se acorda in gen si numar cu obiectul posedat: Mario ha perso la mia penna Giorgio ha gradito il tuo regalo Maria non ha ricevuto le nostre lettere. Marco cerca di vincere la sua timidezza. Gianna mi ha prestato il suo libro. 2. La persoana a Ill-a plural, trebuie si se tind seama si de numérul posesorilor; astfel, dacd posesorul este unul singur, se folosese formele suoi si ‘swe; daca existi doi sau mai multi posesori, se foloseste forma loro: Luisa non rinuncia alle sue abitudini. Carlo mi ha mostrato i suoi libri. I due si ritirarono nella loro stanza. Luigi non volle ascoltare te loro ragioni. 3. Adjectivul posesiv este echivalent cu un complement de specificatie: = il vestito di lui / di lei il suo vestito il loro giardino =il giardino di loro. : : De aceea, la persoana a IIl-a singular gi plural poate fi inlocuit de particula pronominala ne (= “di lui, di lei, di loro” Da molto tempo non ho sue notizie. = Da molto tempo non ne Pe Langa adjectivele posesive amintite, ho notizie. ae limba italiana poseda si adjectivele roprio si altrui. ; ae ee ae ach proprie), care este gi adjectiv calificativ, exprima Proprio (propria, propri, p ideea de posesie in mod net siprecis: , Roberto pensa soltanto ai propri interesst.Elena Piryy —————— Adjectivul posesiv P — obligatoriu, is wera Non bisogna perso" cubiectul _ preferabil, in fazele Care i Ciascurvo difende 4 Prepr” Desire ; 0 eso adjectiv posesiv, cand se subliniaz’ sensu! q, intari un al Pe rietate sal fectivia posesiel: prop Ho fatto la casa con le ue eas mani. ae i jjectivelor posest a; —in ee las tl stranse intre posesor $! eet dar ¢ ee aoe ath a dors sabes we pic proziieeste identi coPosesor 0 Sergio ha molta cura della propria machina. : | eee a deta a Maria di avere dei dubbi sulle proprie (~ di San) capacita. ‘Altrui este un adjectiv posesi generic si, de obicei, sté dup’ su vul det expresiilor: di un altro, di un ‘altra, di altri, degli altri: Impara a rispettare le opinioni altrui! (= degli altri) u valoarea al y invariabil. Indicd un posesor nedeterminat, ‘bstantivul determinat. Ca sens, corespunde Folosirea adjectivului posesiv a) Cand este folosit cu functie atributiva, in limba italiana, de obicei, adjectivul posesiv preced substantivul la care se referd si este precedat de articolul hotarat: La sua invidia deriva da un forte complesso di inferiorita. __ I mio abito é pit elegante di quello di Giulia, An locul articolului hotarat se pot intalni: articolul neho' demonstrativ, adjectivul numeral si adjectivul nehotarat: Riceverai una mia risposta entro breve termine. ed tuo amico non mi piace, . lo 5 Fe oe due miei colleghi, mo interessanti. Intre adjectivul posesiv si i .: i epee 31 substantivul determinat de acesta poate sta orice adjectivul 0 partiti per il mare. un mio carissimo amico. Non toccare la ro, ee aparte: ~ in unele expresii ca: da nost i Parte H ro, a casa mia ete; mia, di testa ‘mia, per colpa tua, per condGramatica limbii italiene 15 ~ in unele locutiuni verbale care contin substantivul fatto: farsi i fatti propri, dire a quateuno il fatto suo, pensare (badare) ai fatti propri ete Nom pensare ai fatti miei. __b) Cand are funetie predicativa, adjectivul posesiv sta in grupul verbal, iar articolul se omite: Questo libro & mio. Questi dischi sono loro. __¢) Arficolul se omite si cand adjectivul posesiy insofeste un substantiv care indica o relatie de rudenie, la singular (padre, madre, figlio, figlia, marito, moglie etc. Mio padre é partito presto. Articolul nu se omite: —cu substantivele de rudenie la plural: I miei fratelli arrivano subito. _ cu substantivele de rudenie insotite de un adjectiv calificativ sau de un complement de specificatie: Oggi viene il mio caro fratello. Non ho mai conosciuto il mio zio d’America. — cu substantivele de rudenie compuse (bisnonno, (papa, mamma, figliolo, figliola, habbo, nonnino, ziettay: TL mio bisnonno ha noyantacingue anni. Com’é giovane la tua mamma! = cu laro si proprio: I oro padre lavora all'estero. Carlo parla con la propria madre. Cu cateva substantive de rudenie ca, de exemplu, nonno si nonna, swocera si cognata, folosirea articolului este facultativa: La mia nonna | mia nonna ha settantadue anni. bisnonna) sau alterate Formele de politete ale adjectivului pos esiv in discutia cu 0 persoana cu care avem doar raporturi profesionale folosim jntotdeauna adjectivul posesiy de persoana a treia singular (forma de politefe) care, in seris, poate folosi majuscula: Come sta Sua sorella? Adjectivul posesiv de perso foarte folosit in limbajul administrativ $i comercial si, mesajele scrise de tip formal: In risposta alla Vostra lettera del 10 luglio u. S., ci pregiamo comunicarVi che. ana a doua plural, ca forma de politete, este in general, in toateHen Pin ————— dll tt ele demonstrative 3.4.2. Adje ir aggettivi dimostrativi) precizeazs de cel care vor Pozi ete Say re trative (= ! saat despre care ge vorbeste fa 150% Adjectivele de obiectului sau 4 Pe! asculta. Stau intotd i se referd sau a adjecty a substantivuli la care Se refer’ sau a adjectiyy, t niciodata precedate de articol jeauna inainte: Saal {J preceda si nu sul aes | care oe Eis non & della mia misura a le occasioni. Lene ae “im limba italian Sunt: questo, codes ¢ Ts vaeibetedtivl Ja care se refera si prezinta forme variabil quello, Se acorda cu s gen si numar: | singular ural _ masculin feminin masculin feminin questa questi queste codesto codesta codesti codeste | quello, quel__| quella quegli, quei__| quelle a) Questo este folosit pentru a indica o persoan sau un lucru apropiat de cel care vorbeste: . Di chi é questo libro? (apropierea in spatiu) Questa settimana sta per finire, (apropierea in timp) Ricordati queste mie parole. (apropierea in vorbire) | La singular, inainte de vocala, questo se poate elida, devenind quest’: quest ‘anno | questo anno ~ questi anni quest'amica | questa amica | La feminin, in unele compuse, 4 Stanotte, stavolta, | questo | | | | - queste amiche questa devine sta: stamattina, staser Adjectivi i | sauna demonstrativ questo este freevent intarit de adverbele de loc gl $!qua, situate intotdeauna dupa adjecti i fa “upa adjectivul demonstrativ Questo ragazz0 qui éil mio unico aiuto, Rots iuesta Bente qua c’é poco da fidarsi aur acestor forme se limitears i oe in scrietea formala, selimiteaza la vorbirea colocviala si trebuie evi >) Codesto (mai pu (mai : Uimbajul litera si birocrate Gn limba} See \ Porta codeso fois ope pu OP'SMUt este inocu cu quest) in mano, ecasione Non ti sei i is corso non Sh, se comportato bene, folosit pentru a in He cat si de g la care se refera: Codesto dis, al | | ©) Quello este de cel care vores a inde ait at ata el care Ca © persoang indeparta asculta: sau un lucru indepbie Gramatica limbii italiene 7 Conosci quel signore? Quell’anno al mare siamo stati proprio bene. Ti saprei ripetere quel discorso parola per parola: La masculin, quello se comporta la fel ca articolul hotarat, prezentind forme diferite in functie de initiala substantivului determinat: il libro ~ quel libro Jo studente - quello studente Vamico - quell’amico i tavoli ~ quei tavoli gli scolari - quegli scolari gli abiti - quegli abiti Eliziunea lui quella este facultativa: quell’amica, quella amica. Adjectivul demonstrativ quello este frecvent intarit de adverbele de loc fi si Ja, situate intotdeauna dupa adjectivul demonstrativ la care se refera: Quel palazzo li dev'essere restaurato. Non toccare quet libri la. Alte adjective demonstrative a) Stesso si medesimo Sunt numite adjective demonstrative de sdentitatea mai mult sau mai putin completa a doud elemente: Tgemelli hanno spesso gli stessi pensiert. Mario dice sempre le medesime cose. Dintre stesso si medesimo, al doilea este mal pul identitate, pentru ca indica tin comun si are un ton mal mult literar. Variabile in gen si numar, jnaintea substantivului si, spre precedate de articol: Ho lo stesso posto dell’anno scorso. Mario dice sempre le medesime cose. J Adjectivele stesso $i medesimo pot avea si valoare de intarire. In acest caz, in general, stau dupa termenul la care se refer’ i au sensul “perfino, proprio lut, lui in persona”: Tl suo valore é riconosciuto dagli ayversari stessi. congratulato con loro. Il presidente medesimo si é b) Adjectivul nehotirat sale si adjectivele simile si siffatto sunt adjective demonstrative cand au sensul “questo”, “quello”, “di questo tipo”, “di questa natura”: Non dire piit tali sciocchezze. Un simile comportamento é indegno di te. ‘Non posso rispondere a siffatte domande. au sensul “uguale, identico”, stau jntotdeauna deosebire de adjectivele demonstrative, pot fiEle iy 78 ne 3.4.3. Agjectivele nehotarate potarate Eel aggettivi ie A = Adjectivele met nai mult sau mai PUL vagii de cantitate sau de cals. pentru a expr ode otal si preceda substantivul si adjectival ce oe & bstantivul determinat. rave sunt destul de numeroase i Freevent folosite si foarte diferite intre ele jntr-adevar, auieetvele nehotirate pot indica asemenea, foal Ne xe pent, clascuno, qualungue, qualsiasi, gyal inata: ognt, Tse — 9 unitate nedeterm! alcuno; iar 1a plural, pluralitatea nedetermi. yoglia, nessuno; a, a pluralitatea nedeterminatd: qualche, — Ja singular, unitatea nedeterminata, nati: certo, tale, certuno, taluno; — cantitatea nedeterminata: poco, 4! troppo, aliretanto, tuto, alr, diverso, vario. Ogni j Este invariabil gi se refera la un singur element al unui grup sau al unui ansamblu; precedi substantivul la care se refera si se foloseste cu substantive singular: Ogni persona ha un suo proprio carattere. Poate avea valoare distributiva; in acest caz indica repetarea unei actiuni sau a unui fapt la intervale regulate de timp: Ogni due giorni telefona alla madre. quanto, parecchio, molto, tan Ciascuno Este variabil numai in gen gi are acelasi sens ca ogni, in comparatie ou ca este mai putin folosit: é Ciascun ragazzo ha ricevuto un libro. a masculin, ci a in cic a gh a elt ciascuno se apocopeaz’ in ciascun inainte de yocali si pli: claseun womo, ciascun ragazzo, ciascuno studente. La feminin se poate eli i fe ae Poste elida inainte de vocala: ciascun”amica sau ciascu"? Sens identic cu i cel al lui ci ie zi face ante ciascuno au ciascheduno (-a), care ete & arte i cadauno in schi folostt in =P fone ei a) care, in schimb, este folosit in specit! Bluse a ventimila cadauna Qualunque Este invariabil 1 i « temente tutti Stinseamnd “quale che sia” sindiffer™ " “di qualsiasi tipo”, Puoi tlefonarmi a qualungue ora, Qualunque e student De regulé, se foloseste eg aie 4 data della scoperta dell'Americt- Substantive la Singular, pe care le precec, Gramatica limbii italiene 79 Puoi venire da me a qualungue ora. Cand sti dupa substantiv (in acest caz poate determina si un substantiv la plural), capata, in general, sensul “banale, insignificante’ Aveva una giacca qualungue. La sala era frequentata da persone qualunque. Spre deosebire de cea mai mare parte a adjectivelor nehotarate, qualunque poate fi precedat de articolul nehotarat Una qualunque risposta bisognera dargliela Qualunque poate, de asemenea, lega dou’ propoziti, capatind valoare relativa; in acest caz, in mod normal, cere conjunctivul: Quatunque persona venisse, avvertimi. Qualsiasi Este invariabil si are sens identic cu cel al lui qualungue. De obicei, insoteste substantive la singular. Precum qualunque, poate fi precedat de articolu! nehotirat si poate sta dupa substantiv, in acest caz, in general, capatand un sens peiorativ: asezarca dupa substantiv, de altfel, este obligatorie cand qualsiasi insoteste un substantiv la plural Qualsiasi studente pud venire a questo corso. Un qualsiasi avvocato risolverebbe facilmente la causa. Mi sembrano persone qualsiasi (= banali, insignificanti). Qualsivoglia Este invariabil si este sinonim cu qualsiasi. substantivului determinat si apartine nivelului literar al limbii: Prendiamo un qualsivoglia punto nello spazio. Sta intotdeauna in fata Nessuno Este variabil numai in gen; are valoare negatiya si inseamna “non uno”, “neppure uno”. Se elideaza si se apocopeaza ca ciascuno: nessun ragazzo, nessun womo, nessuno studente nessuna ragazza, nessun’amica /nessuna amica CAnd sti inaintea verbului, nu admite negatia: Nessun cliente si é lamentato. Cand sta dupa verb, solicit prezenta neg poate fi inlocuit de adjectivul alewno, jn comparat ‘Non ho nessun (sau alcun) desiderio di vedert " in propozitiile interogative directe si in interogativele indirecte introduse de conjunctia se, nessuno capita valoare pozitiva, devenind echivalent cu quatche, in acest caz, chiar daci nessuno este postpus verbului, prezenta adverbului de negatie nom este facultativa: Hai avuto nessuna difficolta (Non) ¢’é nessuno che mt sappia rispondere? atiei non inaintea verbului si tie cu care este mai folosit:cubstantivul. Se foloseste * yuna substan! = Ste num, Qualche —- « preceda mig ia singular. Indic cantitate nog. Este invariabil $1 Pr oe aco Nedeter si substantive fa singv = pit di uno, ma non molti), rinatd dar tii quatene persona ei aborts su: rete ‘Alcinema ce! capata sen: : Strela g ne icol nehotit it de un artico! : insot fs darrelevanl probleme. it yarte Mice = ee una quaiche soluzio Aleuno + mumir. Se apocopeaza si se elideazi ca anicgy) jabil in gen si nUMAT. : Este variabil in g art uno ro, ae oes aiuto, aleun ragazz0, alcuno studente tteuna ragazza, aleun’amica /alcuna ansica La singular, aleuno se foloseste numai in propozitii negative si dugg prepozitia senza, C& echivalent al lui messuno: ‘Non posso darti aleun aiuto. E riuscito senza aleuna difficolta. in propozitiile pozitive este inlocuit de qualche: | ‘Mi occorre qualche quaderno. La plural are sens identic cu cel al lui qualche si indict un numir nedeterminat, dar nu mare, de persoane sau de lucruri: Cisono alcune cose che non capisco. Certo Variabil in gen si numér, are diverse sensuri. Folosit la singular si precedat de articolul nehot nedeterminata si nu prea mare: é Olale ha seritto saggi di un certo valore. ot la singular i F J ents hula 3! recedat de articolul wn, poate fi sinonim cu “un tl } Hea 0 persoand a cdrei identitat: st a ze fe nu este cunoscuta: zy "a cercato un certo Luigi. olosit la plural este sinonim cu *; ee bal ie sinonim cu “aleun do alc on certi miei ami Discieuene jel amici. it un, indica o cantitate si “qualche”: Peioratiy: tmnile, siffatto, di tal genere”, in general, cu 8 | oe ©08e non si dicono, pune ae Yanno allontanate, : definire, preciearen Ose Neutra, cu sensu) « Precisare”, » tsensul “qualcosa di vago, che non si P Nell ‘aria aver Pe li tiva un cey cu sensu etl eh este adjeciy t 82 che, che lo rendeva triste wr), “chiara”, “evident Certo este si adjectiv cali e ~ Locul siu depinde de functia pe © °i Gramatica limbii italiene ai indeplineste: cand este adjectiv nehotarat sti in fata substantivului la care se referi, in timp ce cind este adjectiv calificativ sta dupa acest Posso darti certe notizie. (= alcune notizie) Posso darti notizie certe, (= notizie sicure) Tale Este variabil numai in numar. Indica © persoani sau a chror identificare nu se doreste. La singular se poate apocopa in ral, in special in fata unui cuvant care incepe cu consoana: Quell'anno capita la tal cosa. La singular, in general, este insojit de articolul nehotirat; Ha telefonato un tale Luigi dal tuo ufficio. Precedat de articolul hotarat, indica o persoand sau un lucru nedeterminat: Vorrei vedere la tal persona. Poate fi intarit de un adjectiv demostrativ Quella tale faccenda va sistemata La plural se foloseste, in general, ftrd articol: Sono arrivati alcuni loro amici, tali Rossi. Uneori este echivalent cu “simile, siffatto”: Una tale insolenza non pud essere tollerata. Indeplineste functia de adjectiv demonstrativ cand are sensul “questo” sau “quello”: Con tali frasi ingiuriose mi ha accolto in locutiunea wn tal quale are valoare limitativa: Ha mostrato un tal quale interesse. in corelatie cu quale sau cu el insusi, exprim: sau un lucru necunoscute J identitatea sau o asemanare foarte mare: ‘Quel bambino é tale (e) quale il padre _ Tale il padre, tale it figtio. in corelatie cu che si da capata sensul “cosi grande, cosi forte”: ‘Ho una tale fame che mangerei anche un Sasso. Certuno si taluno Sunt variante ale lui certo, respect numai la plural: In certune occasioni E meglio non parlare di talune persone. tiv tale si sunt rar folosite. Sunt folosite non so come comportarmi. Altro Variabil in gen si in numat de acelasi tip: Dammi un altro po’ di sale. Ho preso un altro dieci. 1, se foloseste pentru a indica addugarea @ ceva | Se eety Elena py, 82 "re od nedeterminat differen Se foloseste adesea pentru a indica in m a, iverig ano altritempis in je de contextul din care fac —“rimanente, Laltra rob —“scors0, prece Luigi é partite | attr Quest'altro mese mi — “nuovo”: 4 Marco crede di diventare un altro Pirandello. = poate intari pronumele personale de pers janele I si a Il-a plural n0/ 5 yp voi altri (sau noialtri, yoialtri): la pensiamo diversamente. e parteyaltro mai poate insemng a va conservatd. dente” sau“ pro: T'altra seuimana. rechero in Italia. gsimo, seguente”, in expresii temporal noi altri, Noialtri (sau noi altri) Molto Variabil in gen si in numar, molto indica o cantitate mare $1 se opune lui poco Quest‘anno ho speso molto denaro. Poate fi intarit de adverbul pitt postpus: Ho bisogno di molto pit tempo. Molto are comparativul invariabil pit si superlativul variabil moltissimo Questo lavoro mi da pit noie che dispiaceri. Ho visto in piazza moltissima gente. Parecchio Variabil in gen si in numar, indica i Yi il ', indica o cantitate destul are, mare incat si se poata folosi molto: ances eae jae assistito pareechie persone. cea pete coe a cele doud adjective nu este simtita into ie hae pas Ho $i molto sunt frecvent folosite ca sinonime: Pareechi (sau molti) giorni di ferie, Tanto ffF a ih oni! Gramatica limbii italiene 83 Ho poco tempo per te oggi Mancano pochi minuti alla partenz: Poco are supetlativul variabil pochissimo si comparativul invariabil mena: Oggi ho meno lavori di ieri Ho visto in piazza pochissima gente Alquanto Variabil in gen si numar, se foloseste rar si exprima o cantitate inferioara sau egal cu cea exprimata de parecehio, aproape la jumitatea distantei dintre poco si molto: Cé alquanto traffico oggi. Este adesea inlocuit de adjective ca parecchio, diverso, vario: C'erano alquante (sau, mai des, parecchie) persone. Altrettanto Variabil in gen si in numar, are functie corelativa si exprima egalitatea cantitativa C'erano dieci adulti e altrettanti bambini. Tutto Variabil in gen si in numir, indica totalitatea. Sta inaintea articolului hotarat sau a adjectivului demonstrativ care determin substantivul la care se refera: Ho visto tutta I'Italia. Ho letto tutto questo libro. Articolul lipseste in unele locutiuni adverbiale de tipul: a tutta forza, di tutto cuore, in tutta sinceritd, a tutto spiano, a tutta birra ete. Cand insoteste un substantiv propriu nume de persoand sau de loc, tutto refuzd sau cere articolul hotarat conform regulilor care cer prezenta sau absenfa articolului hot@rat in fata unui substantiv propriu: Ho girato tutta la Sicilia. L’ho cercato per tutta Milano. Mario conosce bene tutto Dante. Cand este urmat de un numeral cardinal, incepand cu numeralul due, intre tutto si numeral intervine conjunetia e: tutti e due, tutti e tre, tutti e quattro etc.: Vennero tutti e cinque. Diverso si vario " Variabile in gen si in numa, au in primul rand valoare ealificatiy ‘Su questo argomento ho un opinione diversa dalla tua. I mondo ¢ bello perché é vario. Bees [Au valoare de adjective nehotdrate, cu sensul “alquanti, parecchi, molti”, cand preceda substantive la plural sau substantive colective: ‘Alla conferenza c'era diversa gente. Ho varie cose da fare.i a 3.44. Aajectivele interogati 5. ee pth ttivi interrogativi) introdye + ES 5 ative (= gli agse’ i i ma arece se eferitoare Ia identitatea, calitatea sau cantitateg is ire " "i directe sau 1D a i mind. oe * a tl pee in fata substantivului la care se refera si nu sunt if jntol nti i : ik de artico! sau de o prepozitie articulata: p ‘i 5 arte? pal ntepreaicatv fi intotdeauna verbul Cand au functie prodicatives preceda into’ La tua proposta qual é? sinbattaltnd dispne de urmatoarele adjective interogative: che, guy, wanto. iit a a Pe : a) Quale este variabil numai in numar. Se foloseste pentru a cere informayj referitoare la identitatea sau calitatea substantivului la care se refera; Quale libro preferisci? Quali squadre restano in gara? Fammi sapere quali scelte intendi fare. La singular, quale se poate apocopa in qual inainte de vocala i, uneor de consoana (dar nu inainte de x, z, gn, pn sau s + consoand): Qual é a tua opinione? Qual senso, qual errore esiste? b) Che, sinonim cu quale, fata de care este mai frecvent in limba vorbiti, = foloseste pentru a cere informatii referitoare la identitatea sau calitatea subsiar tivului la care se referd., Este invariabil si cere acordul la masculin singular: Che fumetti leggi di solito? i Dimmi in che mese sei nato. ©) Quanto este variabil in gen si in numar. Se folos ste pentru a cet rmatii cu privire la cantitat ivului fea substantivului la fe Quanto denaro hai speso? oo ous persone verranno a cena? ummi quanto zucchero vuoi nel caffe. infor 3.4.5. Adjectivele exclamativeeS ee ee i, de itd, se bstar- | cere ett sit Gramatica limbii italiene 85 3.4.6. Adjectivele numerale djecti = Ades . numerale (= gli aggettivi numerali) indica in mod precis canti- tatea substantivului la care se refer sau pozitia acestua intr serie ordonat ae ie ordonati, ~ eardinale: uno, due, tre. ordinale: primo, secondo, t — multiplicative: doppio, triplo...; — fractionare: due terzi, sette ottavi...; = distributive: este vorba de locutiuni ea a uno a uno, tre per volta ete —colective: paio, coppia, dozzina... : 3.4.6.1. Adjectivele numerale cardinale Adjectivele numerale cardinale (~ gli aggettivi numerali cardinali) determina in mod precis gi absolut cantitatea numeric a lucrurilor si a persoa- nelor despre care se vorbeste: due libri, tre quaderni, quattro quadri. Cu exceptia lui uno, care la feminin are forma una, si a lui mille, care la plural are forma -mila (duemila, tremila etc.), in limba italian’, numeralele cardinale sunt invariabile. Observatii: 1. Numeralul uno se apocopeaza si se elidea: un ragazzo, un amico, uno zio una ragazza, un"amica/ una amica 2. Numeralele compuse cu uno (ventuno, trentuno, quarantuno etc.) se pot apocopa inaintea substantivelor masculine: ventun ragazzi, trentun allievi, quarantun anni etc. 3, Numeralele compuse termit trentatré, centotré etc. “4. Zecile de la venti la novanta pierd vocala final cand se unese cu uno sau otto: ventuno, ventotto, trentuno, trentotto, quarantuno, quarantotto etc. St se pot elida numat cand preced substantivul anno (ultima regula este valabila si pentru cento): vent ‘anni (venti anni), cent anni (cento anni) 5, Numeralele diciassette si diciannove dubleaza pe s din sette si pe m din nove ca urmare a fenomenulut fonetic de asimilare. 6 Numeralele compuse din mai multe element seri int-un cuvant: trentadue, settantaquattro, trecento, cinquecentotredici etc. i jnsi numeralele compuse care au ca prim element pe cento sau mille se pot scrie si despartite, intre cele doud numere jnserandu-se conjunctia e: centoquindici studenti sau cento € quindici studenti millecinguecento euro sau mille € cinquecento euro ee 7. Cand cento 51 mille sunt legate de uno prin intermediul el , uno cere ca substantivul s4 ramani la singular si se acorda in gen cu el ca articolul nehotarat uno: nate in -tre se accentueaza pe é final: ventitré,86 o pagine), mille e una notie sau centoun' n He eshte conto ¢ ae: si miligrdo se seri desparili dar far Conjung 8. Si multiplii umn ioni, ro miliardt. tre milioni, quattro aml Milione $i miliardo 1 pluralul in mod normal si, " tantivul determinat prin i i oe due milioni di dollari, un ni Cand sunt urmate de un alt numet sei milioni quattrocentomila euro umeralelor cardinale meralele cardinale pre ci substantive masculine. For, as rmate de un numeral, ag sunt adjective, Se leap cand nu sunt urmar termediul prepozitie! do di euro ; |, prepozitia se omite: Pozitia si folosirea m a) Folosite cu functie atributiva, nu da substantiyy| determinat: Arrivera tra due settimane. — 7 Stau dupa substantivul determinat in comercial: Chilogrammi 37 di carne. Irichiedente suddetto di anni 34. Itribunale condanna l'imputato alla pena di mesi tre di reclusione. sicand identifica ceva intr-o succesiune sau intr-o secven{a: nell‘anno 576 d.C. Leggere a pagina 45 il paragrafo 3. Constructia cu numeralul postpus caracterizeazd expresiile care indica orele si datele. Cand substantivul se subintelege, numeralul cardinal capata valoare substantivala; Claudia é nata nel (\'anno) 1965, Sono le (ore) nove. L ‘incontro, € stato fissato per il (giorno) sette giugno, i nee determinat de numeralul cardinal este insotit de articol sa adjectiv posesiv sau demonstrativ, numeralul cardinal s dupa acestea: I due amici arriveranno stasera, Questi due amici arriveranno stasera. I miei due amici arriveranno stasera _ Daca, in schimb, subs : calificativ, numeralul cardin; limbajele juridic, administratiy 5 fitivul determinat este precedat de un ad" al sta inaintea acestuia: la: mane visto due simpatici ragazzi, esti due simpatici ragazzi Y Z 12Z i. ) Si numeralele cardinale pot fr oct . inale it : A et cs ficand parte din grupul verbals - | °.°SH® €U fuunctie predicativa, in aces!“ Tnani amici di Biancaneve erang Sette, ©) Uneori_numen ‘ ale nedeterminati, pentru a ia Sunt folosite cu valoare generic! 5 adjectivele nehotarate: Cantitate generic& sau aproximativa, |a fl “i i ti a Gramatica limbii italiene 87 Eravamo quattro gatti (= pochissimi) Ho fatto due passi (~ una breve passeggiata) d) Numerale cardinale sunt substantivate si in urmatoarele Gnd indie uiirul Considerat tn-sine (aumal iasingular)) I redici porta fortuna, il quindici no. = — cdind se referd la un grup de persoane (la plural): I due si misero d'accordo, —in calculele aritmetice: T due nell'‘otto sta quattro volte. in expresiile colocviale referitoare la bani, unui vehicul Ti devo veratimila (euro). Ha partecipato alla gara dei cento (metti) a ostacoli La machina andava a centotrenta (chilometti) all'ora — cAnd indic& nota objinuti la un examen, masura, linia de autobuz, cirtile de joc ete.: : Ho preso un otto. Quando passa il sei? Ho in mano un dieci 1 intrecerile sportive, la viteza ectivele numerale ordinale 3.4.6.2. Adj Adjectivele numerale ordinale (= gli aggettivi numerali ordinali) indic& ordinea, succesiunea, in cadrul unei serii numerice: il primo studente, il sesto libro jn limba italiana, numeralele ordinale sunt yariabile, acordandu-se in gen si numir cu substantivul determinat: i primo ragazzo, i primi ragazzi, la prima ragazza, le prime ragazze. De asemenea, de reguli, sunt insoyite de articol Primele zece numerale ordinale au fiecare 0 forma speciald, derivata din settimo, ottayo, nono, decimo. - primo, secondo, terzo, quarto, quuinto, esto, Toate celelalte, incepand cu undicesimo, se formeari adiugind la umeratul cardinal corespunzator, care pierde vocala finald, suftxul -esima: iindicesimo, tredicesimo, ventesimo, ventunesino, centesimo, trecentesimo ete Vocals final a numeralului cardinal nu cade in eazul compusilor eu 6, pentru ¢& ultima vocal este aocentuata: ventitreesimo, trentatreesimo, ottanta- latina treesimo etc. De asemenea, numeralul mille nu se trans numeralelor cardinale: millesimo, duemillesimo etc Observatii 1, Numeralele ordinale se folo: pentru a indica prima zi a unei luni: ‘primo maggio ¢ la festa det lavoro. : 2. Dé Ia undicesimo la novantanovesino, numeralele ordinale prezinti, pe tanga forma obisnuits, si alte forme, cu o folosite Jimitata, literard, de derivatie forma in -mila, ca in cazul sesc, ca alternativa la numeralele cardinale, —————S—i‘éaéan Tair \= undecimo, decimosecondo $i duodecimo, q, latina, a: Ne it si vigesimoprimo ete. Aceste forme se jyjg” cu refer i ; decimonono. Dar st jn aceste ci 3. Secolele, incepand numeralele cardinale (in ace’ (subinelegandu-se mille), eare Titere, cu inifiald majusculas ilsecolo XI] = il Duecento si secole: Pio u Hi azuri prevaleaz’ formele terminate in sim, eu secolul al Xill-lea, pot fi indicate si py ; : in st _caz, Substantivate) corespunzatoare suto\o, trebuie precedate de articolul hotirat si ser ein il secolo XIV = il Trecento ilsecolo XV. = il Quattrocento il'secolo XVI. = il Cinguecento il secolo XVII = il Seicento ilsecolo XVII = il Settecento il secolo XIX = I’Ottocento il secolo XX il Novecento Pozitia si folosirea numeralelor ordinale a) Cand are functie atributiva, de obicei, adjectival numeral ordinal preceda substantivul determinat: Luigi ha vinto il primo premio. Sta dupa substantivul determinat: ~ ciind indicd suecesiunea papilor, a suveranilor sau a principilor; in acest caz, se scriu intotdeauna cu cifre ramane: Paolo VI, Pio XII, Enrico IV; — cd indicd suecesiunea paragrafelor unui text sau capitolele unei citti paragrafo VI, capitolo I, ___ Numeralele ordinale eare indica secolele (scrise cu cifre romane) pot sta fie in fata fie dup substantivul determinat; i secolo XX sau il XX secolo. b) Cand are functie predicativa, numeralul ordinal face parte din grupu! verbal: Massimo é il terzo. ¢) Folosirea numeralelor ordinale ei , F u valoai valii foarte — ire substantivala este Beati gli ultimi, perché saranno i primi, Principalele numerale cardinale si ordinale Cia... +\Numeralll —~=*«*~*«CGifg Numeralul arab cardinal romana ordinal i uno i primo | 2 due I secondo / F ae m1 terzo (eeGramatica limon itahene 89 5 boi Ne quinto 6 a VI sesto 7 Sette Vil settimo 8 ‘otto Vill ottavo 9 nove IX nono 10 dieci_ se decimo in undici Xl undicesimo 12 dodici Xi dodicesimo 13 tredici XI tredicesimo 14 quattordici XIV quattordicesimo 15 quindici XV quindicesimo 16 sedici XVI sedicesimo 17 diciassette XVII diciassettesimo 18 diciotto XVIII diciottesimo 19 diciannove XIX diciannovesimo 20 venti XX ventesimo 30, trenta XXX trentesimo 40 quaranta XL quarantesimo. 50 cinquanta Li cinquantesimo 60 sessanta. LX sessantesimo 70 settanta LXX settantesimo 80 ottanta LXXX ottantesimo 90 novanta xc novantesimo. 100 cento c centesimo 200 duecento cc duecentesimo 1000 mille M millesimo 3.4.6.3. Adjectivele numerale multiplicative Adjectivele numerale multiplicative ( gli aggettivi numerali moltipli- cativi) se impart in doud grupe. y pW oo O prima grupa este alcatuita de numeralele multiplicative care arata de cate ori a fost multiplicata o cantitate: doppio, triplo, quadruplo, quintuplo, sestuplo etc. Variabile in gen si in numar, se folosesc in general la singular $i se asaza inaintea sau, mai frecvent, dupa substantivul la care se refera: Ho mangiato una doppia porzione di minesira. Ho fatto un lavoro quadruplo rispetto al tuo. Pot fi folosite ca adjective substantivate: t La torta era cosi buona che ne avrei mangiato il triplo. act Teoretic, fiecarui numeral cardinal ii corespunde un numeral only in realitate, ins, se folosese doar numeralele multiplicative corespunzide lui uno), doppio (\ui due), ae corespun ees, i oe semplice ( Numeralele multiplicative corespunza, fo (lui quattro): ide obicei, sunt inlocuite prin ioe ge foDsese TH, se spune di cingue volte maggiggs! muintuplo« ‘ in loc jore etc. , fore " ‘eento volte jective duplice, triplice, quadrupiicg 4 esi formal jective inseamna “formato da due re, quay in numa, aceste wche serve a due, tre, quattro 0 pitt scop ay, de asemenets i nanno una triplice funzione Alane eateBOre BPE yn folositeadesea ca sinonime i tipur de a i in tripla) copia. = ae mi deve in triplice (sau in tripla) cop’ a 3.4.6.4, Numeralele distributive, colective si fractional = j numerali distributivi) sunt locutiuni cary lor si a Iucrurilor: (a) uno a uno, (a) due no per yolta, due per volta, uno alla volt a) Numeralele distributive C indicd modul de distribuire @ fiintel due, (uno) per uno, (due) per due, 1 uno ciascuno, agni tre, ogni quattro etc.: Conta i pacchi a uno a uno. Ecco i panini, uno per ciascuno. Ogni tre acquisti, uno gratis. b) Numeralele colective (= i numerali collettivi) indica o cantitae considerata in ansamblul sé. Intra in aceasta categorie substantive ca: —ambo, terno, quaterna, cinquina, folosite cu referire la loto si tomboli Ho vinto un migliaio di lire con un ambo, ~ decina, centinaio, copia, dozzina, care nu impun restrictii de folosire Midia una dozzina di uova, J ae mettici: ferzina, quartina, sestina, ottava etc. in decenio,ventenno ete, care inin ie te; biennio, triennio, quadrienn' Laffto si paga ogni trim Perioade de mai multe luni sau ani este, Frequenteré 70 per un bienni Sy = eto (su dio), terzetta (agnor terz¢ ica ee oe quartetto, quintetto etc. at Fe colatntiis dectinate acesto" legro duetto, Ipozitiile destinate ac in 2 millenario, adjective care iM adjective sunt frecvent substant”™ settuazenarig) 1 ; ), ott i), ‘ anne (# Adjective cate indie SAW. ottuage icetne, ventenne, settantenne T Ceo tt Vatsta une peng 8270), novantenne (sau nonage””™ e i soant sa If i ee li © Pot fi folosite si'cu valoare substanti"? Nindicennj ni.— Gramatica limbii italiene 91 Ambedue (invariabil), ambo (rari ambi si ambe) si entrambi (la feminin, entrambe), care inseamna “tutti e due”, sunt adjective. La fel ca adjectivul aito, ele preceda articolul care insoteste substantivul determinat: Ho visto ambedue i fratelli con entrambe le mogli Daca substantivul determinat este precedat de un adjectiv, trebuie puse inaintea acestui Entrambi questi libri sono i miei. Folosite singure, capata valoare pronominal: Ho visto Luisa e Maria: entrambe ti salutano. c) Numeralele fractionare indicd una sau mai multe parti dintr-un intreg. Se obtin unind numeralele cardinale la cele ordinale si se folosese ca substantive: Un terzo degli spettatori é entrato gratis. Fac parte dintre numeralele fractionare si substantivele mezzo $1 meta care indica impartirea intregului in dowd parti egale: In tre ore e mezzo sono arrivato a meta del libro. Mezzo poate fi folosit atat ca adjectiv cat sica substantiy. Folosit ca adjectiv, mezzo preceda substantivul la care se referd si se acorda in gen si numar cu acesta: Ho bevuto mezzo bicchiere di vino. Dammi mezza porzione di torta. Folosit ca substantiv, este invariabil, find echivalent cu “un mezzo”: un litro e mezzo, una mela e mezzo.4. Pronumele partea de vorbire variabila care dj * + + Vorbj. Rau ceva ffird a-inumi in mod direct, | pronome) este ye cineva Pronumele torului posibilitatea sa indice p' Pronumele poate inlocui: ~ un substantiv: Lo parlo , ~ un adjectiv: Se i miei figli sono felici, 10 lo sono altrettanto. — un verb: Aveva studiato elo dimostré nell interrogazione ~ o propozitie: - Quando é partite Marco? /— Non lo so. etu ridi. 4.1, Clasificare sul si de functia lor, in limba italiana, pronumele se impartin in functie de ser egli, noi, voi, essi, esse etc.; — pronume personale: io, tt, — pronume posesive: mio, tuo, suo etc.5 - pronume demonstrative: questo, codesto, quello etc.; — pronume nehotirate: alcuni, certuni, molti, parecchi etc.; — pronume relative: il quale, che, cui, chi; — pronume interogative: chi?, che?, quale?, quanto?; ~ pronume exelamative: chil, che!, quale!, quanto! 4.2, Pronumele personal # eae personal (= i! pronome personale) tine locul numelui perso € vorbeste sau serie, al persoanei cireia ne adresim, al persoanei sau lucrului despre care se vorbeste. ; ! 4.2. 1. Pronumele personal cu functie de subiect For i mele pronumelui personal cu functie de subiect sunt: persoana ingulai persoana I an ay persoana a Il-a tu bat persoana a Il-a i se eal lui, esso essi, loro a, lei, essa esse, lorohy Gramatica limbii italiene 93 Observatii: 1. Exprimarea pronumelui cu functie de subject este necesara cand: — se doreste punerea in evidenta a subiectului, in expresiile emfatice gi in antiteze: L'ho comprato io. Sono stato io, non tui, a telefonare. = verbul este la un mod nepersonal, iar subjectul sau este diferit de cel din regentii Partito tu, mi sentiré molto solo. pot aparea confuzii, in special cu modul conjunetiv, in ce priveste persoana subiectului: Credo che tu parli a vanvera. in expresiile cu verbul subinteles Tu a Londra? E che cosa vai a fare se non parli I'inglese? 2. Pronumele de persoana I plural noi este folosit in locul pronumelui de persoana I singular in urmatoarele cazuri in asa-numitul “plural de modestie”: Noi (= io sono) siamo di parere del tutto opposto. ~in asa-numitul “plural de maiestate”: Noi rivolgiamo il nostro saluto. — in articolele jurnalistice si in interviuri Abbiamo intervistato il sindaco che ei ha rilasciato le seguenti dichiarazioni. — in scrisorile comerciale: Egregio Ingegnere, abbiamo ricevuto la sua risposta alla nostra inserzione e la sua candidatura ei sembra tale. 3. La persoana a IIl-a, pronumele personal cu functie de subiect are forme diferite atat in functie de gen si de numar cit si de faptul daca subiectul este o persoand sau un animal sau un lucru. Astfel: ~ egli se foloseste pentru persoane, in scris, rar in vorbire; lui este corespondentul lui egli in vorbire (dar se foloseste si pentru animale); Non rivolgerti a Luigi: egli (sau lui) non sa niente, ~esso este folosit cu referire la animale gi la lucruri: Luisa cercé di trattenere il cane, ma esso si era ormai avventato contro Mario. ~ lei se foloseste numai pentru persoane; essa se foloseste si cu referire la persoane, dar aceastd folosire este din ce in ce mai rari gi are un caracter literar sau regional: Avverti Maria, pud darsi che essa (sau, de obicei, lei) non Jo sappia ancora. ‘Non sprecare questa vernice: essa é molto costosa. r — ella este foarte rar folosit in limbajul obisnuit, in special in cel vorbit, fiind simtit ca 0 forma literara si solemn’: |—__tlena pj isa veniva a scuola con me, ma ora ella si é trasferita in un ‘altra ¢ ita Lait les si esse se folosese atat pentru persoane cap g) Pentn, = fomneledte He falaseste numai pentru persoane: HS ee a vigil essi (sau loro) sono molto Severi in caso dj Hig ai atte 5 mat resso c'erano due cani: essi stavano per mordermi. 4, porns personal subiect poate fi pare a etc., si, la persoanele I sia o plural, de altri: noi ai a i, tri). Dea A eed eich ec in ultiml timp si in tins serisi, sau afirmat ca pronume de persoana a Il-a cu functie de subiect cele tre forme cu functie de complement lui, lei, loro, formele egli, ella, essa, essi, esse fiind simtite ca pretioase gi literare: 1o parlo, ma tui non mi ascolta, Formele lui, lei si loro sunt obligatorii: — cand formeazi singure propozitia sau cnd lipseste predicatul propozitiei — Chi giungera prima?! —Lei. Lui ricco, lui rispettato, tui giovane. ~ cind sunt precedate de perfino, né, anche, neanche, pure, neppure nemmeno ete. sau de un verb: (é dei, né lui ti stimano, E lui che deve parlare. —dupa come si quanto: Perché non sono tutti come lui? ‘ono felice quanto loro nd au functie de nume predicativ: Giorgio non era piti lui. ~in exclamatii: Povero lui!, Beata lei! intre ecco si che relati Ecco lui che non ci crede. ~ in antiteze: Lui dice di si, lei di no. 10: 0 Stesso, tu stessy voi altri (sau, in gratia in construcfilepartcipale si gerunziale, mai ales ednd sunt Preceda Essendoci tui, eravamo pity tranquilli te de verb: Partito lui, toccd a me occuparmi dell’azienda, 6. $i pronumele subiect io si tu sunt, uneori mentare me, fe. Acest lucru se intampla — dupa come si quanto: Maria ha mangiato quanto me. Pochi sono pigri come te. in exelamatii Oh, povero me!, Beato te! } inlocuite de formele comple.Gramatica limbi ttalene —4n funetia de nume predicativ, cdnd nu se acorda in persoana cu subiectul: ‘Si capisce che lui non é te Se tu fossi me, cosa faresti? _ and sunt precedate de infinitivul verbului essere si urmate de adjectival ire stesso: Voglio essere me stesso. dein 4.2.2. Pronumele personal cu functie de complement in limba italiana, la fel ca in limba romana, pronumele personal cu functie de complement are forme duble: accentuate (roniche sau forti) si meaccentuate (atone sau debolt). a) Formele accentuate ale pronumelui personal cu functie de complement sunt: persoana: [_ singular plural persoana | me noi persoana a Il-a te voi persoana a Ill-a lui, lei loro esso, essa essi, €58¢ Observat |. Cand au functie de complement direct, aceste forme se folosese fara prepozitie. in functia de complemento di termine “complement obiect limba romana corespunde complementului indirect in dativ) functia de complement indirect ald ceruta de context: indirect” (care in sunt precedate de prepozitia a, in timp ce in sunt precedate de prepozitia sau de locutiunea prepozition: I dottore cura noi. Devi dirlo a me. To passeggio sempre con lui. 2, Formele accentuate ale pronumelut personal cu functie de complement se folosese numai atunci cand vorbitorul doreste sa puna in evidenté pronumele. Stau, de obicei, dupa verb: Devi rimproverare lui, non me. Vuole parlare con me, non con te. Stau inaintea verbului cand se doreste 0 evidentiere special a comple- mentului: Lui, non me devi rimproverare. Con me, non con te vuole parlare. 3. La persoana a IIl-a, formele Iui, lei, loro se folosesc complement doar cu referire la persoane: Maria é innamorata di Claudio e parla sempre di lui. Per loro va sempre tutto bene. ca pronumeElena Pin Me ty er ar pentru obiecte si animale sj g as i sese doar pen! n si doar jg Esso, essa, essi, esse se folo: It edie. ae Me Scent indirect (in ae — eomp. e te Lo, la, li, le): intotdeauna nese 5 eee eee 005i ny, Le mie planta crescono stentatamente, eppure dedico ad ess, e foloses issime cure. 4 : ee quel libro? Portamelo. (si nu portami esso) ee . i ui cu functie de complement, la fel cy 4. Si formele accentuate ale pronumelui eu eerie s si cele cu functie de subiect, pot fi intirite cu ajutorul adj stesso: vi contare solo su te stesso. a Ae spre deosebire de limba romana, formele accentuate ale pronumelui personal cu functie de complement direct sau de complement obec, indirect nu sunt anticipate prin formele neaccentuate corespondente: Volevano chiamare noi. = Voiau si ne cheme pe noi. Ha telefonato a me. = Mi-a telefonat mie. Reluarea prin forma neaccentuat este obligatorie in cazul dislocs stinga a complementului direct sau a subordonatei completive directe: Mario, non lo vedo mai. Che possa ancora venire, non lo credo. b) Formele neaccentuate ale Pronumelui personal cu funetie d complement sunt: Complement Complement direct obiect indirect pers. [sg. mi PF, pers. a Il-a sg. ti wi pers. alll-ase. | Io, le gli, le pers. I pl ci ci pers. a Il-a pl, vi vi pers. a Ill-a pl li, le loro Observati 1. Formele neaccentuate ale pronumelui personal eu functie de (numite si “particule pronominale”) se folosese Tumai in pe ™Plement complement direct si complement obiect indirect Gi attende una giornata difficile Mi presti quel libro domani? Mario lf chiamd e disse loro tutta la verita, 2. Formele neaccentuate ale pronumelui personal eu functie de ment, cu excepfia lui loro, care sti intotdeauna dupa vere Separat,stau, in general, naintea verbului (in poziie proclitied) Ti ho visto sulla spiageiaet Gramatica limbii italiene Quella pietanza non mi piace Stau dupa verb (devin enclitice) si formeazi un cuvant unic cu acesta atunei cand verbul este a) la infinitiv (urmat de pronume, verbul la infinitiv suport apocopa vocalei finale) Cerca di sopportarto. Sono venuto per dirti alcune cose importanti. Cu asa-numitele verbe servile (dovere, potere, sapere, volere'etc.) se poate alege intre constructia enclitica si cea proclitied: Malgrado tutto, devo darti ragione. ‘Malgrado tutto, ti devo dare ragione. Aceeasi situatie in cazul: ~ perifrazelor aspectuale formate din stare, andare sau venire + verb 1a gerunziu: Che discorso mi stai facendo? = Che discorso stat facendomi? _ al perifrazei stare per + verb la infiniti: stavo per dirgli= gli stavo per dire al constructiilor formate din andare, la infinitiv: Carla veniva a vedermi spesso. b) la gerunziu: Vedendola da vicino, la ricordo meglio. ¢) la participiul trecut: Ti restitisco la lettera recapitatami per errore. 4) la persoana a Il-a singular si plural $i la persoana afirmativ Consegnami subito quel fogtio. Dategli ancora un po’ di tempo: La persoana a [l-a singular a imp‘ ajutorul infinitivului) stau atat inainte cat Non farmi aspettare! Non mi fare aspettare! stare, venire sau tornare + a+ verb = Carla mi veniva a vedere spesso. [ plural a imperativului erativului negatiy (care se formeaza cu t si dupa verb, intr-un cuvant cu acest Daca forma de imperativ este apocopata, cum se intampla in cazul formelor di’ (“spune”, de la verbul dire), da’ (“da”, de la verbul dare), fa’ (“fa", de la verbul fare), sta’ (“stai”, de la verbul stare) si va’ (“mergi”, de la verbul andare), pronumele personal forma neaccentuaté dubleazd consoana simpli initiala (prin urmare, pronumele gli ramane neschimbat): Digli anche tu! Dalle il libro! Stammi a sentire! Vattene subito! e) cu adverbul ecco: Eccoei giunti a casa.ee — Eecolo! ee 2 | — Eee © vocala si a formelor Verbuly; i = Dove Marco: en cu care in A ar i 3. in fata ee cinengei mu generenza probleme de acord, y, Pi a jerderea a numai daca Pi ii ‘ t 3 P. , i li, ma non Cascol sideaza inl’: - fia contro i pericol ‘oltano, oe ba guida mete i” genre tha conosciuta a Roma va amica. L 1 fe pronumele complement direct 4, he anni ha una MUO Gianni lor compuse, la, jj li, se oar participiului trecut cu complementyl Je cer, in ccondersi dietro il muro. L*ho vista nas A Liho riconosciuti dall ‘andatura. Me de 5, Pronumele de persoana a II-a singu! 5 un substantiy ia poate inlocui: ~ un adjectiv, cu sensul “tale’ Se i miei figli sono felici, io lo sono altrettanto. (€ sono tale, sono felice) ~o expresie sau o propozitie, cu sensurile “cid” sau “questo”: Lo dico con certezza. (= Dico cid con certezza) in aceste cazuri, pronumele /o are valoare “neutra”. Uneori, fo poate anticipa, intarind, ceea ce urmeaza a fi spus: Lo prevedevo che ti saresti messo nei guai! 6.0 valoare asemandtoare celei a lui fo cu valoare “neutra” are si promunele forma neaccentuata de feminin singular /a, in unele expresii idiomatice ‘i Euna che la sa lunga, Per farla breve: ho perso il treno. Smettila di litigare con tuo fratello, 7. An italian; iala ee 1a colocviala ji . : tions: este mereu mai frecventa folosirea lui gli in locul indire le mi, Gales Perechi de pronume (= coppie di ct) pot fi urmat eM (cu functie de complement obiect functie de complement direct) sau 2 de adverb de loc), in acest caz, mis! me le mene tele tene gliele gliene cene ve ne. pele acl res edi jet! i,t gu Gramatica limbii italiene 99 in ce priveste pozitia fat de verb, formele pronominale compuse se comporta la fel ca formele simple: Miservono cento euro: me li presti? Devo proprio dirtelo? — Hai dato il libro a Gino? |— No, glielo dard domani. Ho chiesto un rinvio, ma non so se ce lo accorderanno Se vedo Luigi, gliene parlo, (= gli parlo di cid) 4.2.3. Pronumele alocutive Pronumele alocutive (= i pronomi allocutivi) sunt pronumele folosite in adresare. 2) Primele pronume alocutive sunt, in mod natural, pronumele personale: tu (cu toate derivatele sale), folosit in adresarea eatre un singur interlocutor, voi (cu toate derivatele sale), folosit in adresarea catre mai multi interlocutori. Se folosesc in adresarea ciitre 0 persoana cu care vorbitorul are relatii de prietenic sau de familiaritate: E tu, come stat Venite avanti pure voi, raga: b) in adresarea ciitre o persoana pe care vorbitorul nu o cunoaste sau cu care nu are relafii de familiaritate sau care aparfine unui nivel social sau profesional superior, se folosese pronumele alocutive de politefe (= pronomi ‘allocutivi di cortesia): la singular se folosese pronumele Lei, care este mai comun, si Ella, care sund pretios si cfutat, in timp ce la plural se foloseste pronumele Loro. Folosirea pronumelui Lei ca pronume alocutiv de politete se explicd prin faptul cd in limba italiana politefea se exprim& cu ajutorul persoanel a treia, ca si cum interlocutorul céruia vorbitorul i se adreseaza pe un ton politicos sau de respect nu este de fata. Cand sunt folosite cu functie de subiect, find pronume de persoana a Ill-a, pronumele de politete Lei, Ella si Loro cer acordul verbului la persoana a II1-a, singular sau plural: Lei che cosa desidera? Come Ella desidera, signor Presidente. _ Vengono anche Loro con noi? in functia de complement, formelor cu functie de subiect Lei, Ella, Loro le corespund formele accentuate Lei, Loro, di Lei, di Loro, a Lei, a Loro etc. $1 formele neaccentuate La, Le, pentru Lei si Ella, si Li, Le, Loro, pentru Loro. in texte, de obicei, pronumele alocutive de politete sunt serise cu initiale majuscule, chiar daca se gaisese in pozitie enclitic Caro professore, Lei é pregato di rispondere. Ella, signor giudice, indubbiamente conosce la situazione. S|Pp Elena Din = vu oe lll dare nessuna spiegazione. Le porgo distinti saluti 4 Loro non devo Nel ringraziarLa, i i i de verb: 1, Structura alocutiva poate fi sustinuta si numai de ve . re! fe — Venga, entri pure! treia, genul feminin {4 + Numny) a onume de perso 2. Lei este un pr 4 atona care se refera la Pronumele de strigulags devacees tale Pe see weno a treia, genul feminin, ree politete Lei trebuie si fie pronume ‘i singular: La vogtiono al telefono, dottore. E Cié che Le ho detto, signor Rossi, é la pura verita. i In schimb, adjectivele si participiile trecute se acorda, de preferintg a genul persoanei careia ne adresim: Lei, caro signore, é molto buono. Let, cara signora, é molto buona. 3. In zilele noastre, pronumele de politete Ella este rezervat exclusiy inaltelor personalitaji si cere acordul la feminin singular: Eecellenza, Ella é stata invitata a presiedere la riunione 4. In cazul lui Lor, acordul se face in funetie de genul persoanelor interpelate: Loro, cari signori, sono Stati aspettati alle tre. Loro, care signore, sono State ingannate, Vi prego di farmi perven dar ou ronumele de potitere lar acordul adjectivelor 2 at ftinctie de genul Persoanei interpelate: ae ee Voi, Voi, ire al pitt presto la merce ordinatavi via fax s'cle Voi verbul se foloseste la Persoana a doua plural, sial Patticipiilor ‘ignore, siete molto Seneroso. “Wnora, siete moltg buona, 42.4, Pronumete reflexive Pronumek e reflexive (— ; SUbiecul care realizeara sels! PrOMOm: Sunt identice, adica atures tun 8 at TMessivi) se folosese. atunci cit! «ca atunei cing verbu ” i roee ‘supra cAruia aceasta se exe! este la diat, iva. ; ae te la diateza reflexiva, : duble: accentuate gin hate mb? italian, ee 5 accentuate: Pronumele reflexiv a!Gramatica limbii italiene 101 Formele Formele accentuate neaccentuate pers. 18g. me mi pers. all-asg. te ti pers.alll-asg. | sé si pers. I pl. noi ci pers.aIl-a pl. voi vi [ pers. a Ill-a pl. sé si in ce priveste pozitia fata de verb, pronumele reflexiv se comporta la fel ca pronumele personal: Massimo pensa a sé. [ biscotti si sono roti durante il viaggio. Marco e Luisa hanno potuto sposarsi a luglio. Cand este urmat de unul dintre pronumele /o, la, li, le, pronumele reflexiv si devine se, rezultind formele combinate: se 10, se la, se li, se le: La barba, se la fa ogni due giorni. Observati 1. Formele neaccentuate ale numai in functiile de complement direct si comp! caz, verbul este la diateza reflexiva aparentd): Mario si lava (= lava se stesso) con acqua calda. Paolo si disse (= disse a sé) che era meglio star zitto. 2, intarit de adjectivele stesso $i ‘medesimo, pronumele reflexiv sé capita pronumelui personal reflexiv se folosese lement obiect indirect (in acest forma se: Gli egoisti pensano a se stessi. 3. Pronumele reflexive si si-sé se pot referi si la un complement direct nedeterminat: Su questi sentieri é facile rompersi ‘Non é giusto vivere senza fermarsi mai a che uno si rompa) una gamba. riflettere su sé e sulla propria Chi iectul propozitici din care face parte, pronumele reflexiv sé este inlocuit de pronumele personal de persoana a Il-a plural loro cand indica reciprocitatea $i dupa prepozitiile si locutiunile prepozitionale tra, fra, in mezzo @, insieme con etc.: Tragazzi scherzano tra loro. 1 ragazzi hanno accolto con entusiasmo in mezzo a loro il nuovo arrivato. 5. Reciprocitatea de actiune Pos reflexive ci, vi, si: Marco ¢ io ci siamo salutati affettuosamente. (ci siamo salutati l'un l’altro) ate fi indicata si cu ajutorul pronumelorElena Piny inale precum accorgersi, arrabbian, shail rei ete i, na. riposarsi, vergognarsi etc., pronumel, ‘ei sunt parte integranta a Verbelo, 7” pasivant este particula pronominala care “uno”, ‘“qualcuno”, “la gente” la persoana a Ul, a) “Si” impersonal = Ose impersonal) ne mcul unui subiect nedeterminat de PY aa exextul lui “si” impersonal verbul St uti, “un tale”; in C4 P iS ae si racconia, si vive, si serve elc.: singular stdice, i parla, sk racconta, es In questo treno si viaggia pitt comodamente. Inquesto ristorante simangia bene. ‘Misi dice che siete preparati su tutti capitoli. ; in cazul verbelor reflexive si al celor pronominale, insofite in mod normal de particula pronominala si, “si” impersonal este inlocuit prin particula pronominali ci: ¢i si conforma, ci si lava, ci st scrive etc.: Cisilava con acgua e sapone. ‘Nel mondo non ci si ama abbastanza. La timpurile compuse, “si” impersonal impune auxiliarul temporal essere sicere acordul participiului trecut la masculin singular: In questi ultimi tempi si € guadagnato di piti, ma si é speso di pitt. Daca verbul construit impersonal foloseste auxiliarul essere in mod normal, in contextul lui “si impersonal participiul trecut va sta la masculin plural. hye avi in cazul predicatului nominal construit impersonal: arrivati in tempo. ae lungo, ci si sente riposati. i di sapere tutto quando si é giovani. iG paen e ec pasivant (= “si” passivante) este particula pronominal care S* pune in fata formei de i % ersoana it . tiv la diateza activa, in feta a treia singular sau plural a unui verb tranzit' i ul timpurilor simple, i aa ine fat non viene fatto) eas. , pentru a-i da sens pasiv: vendor = . i. Observatii: (© sono venduti) libri usati. 1. Cand se combina cu un all ¢ asive, “si” pasivant di ace respondent pasive, “si” pasivan' SOnO state le dette) moite cose sulla vicenda.Gramatica limbii italiene 103 4.2.5. Formele atone p lunctionale: ci, vi, ne Particulele ci, vi Dupa cum am vazut, ci si vi sunt pronume personale de persoana I, respectiv a II-a plural, cu functie de complement direct sau de complement obiect indirect. Ci, vi mai pot indeplini si functiile de pronume demonstratiy sau adverb de loc. Se folosesc, apoi, cu functie de intirire si in unele locutiuni fixe Intre ef si vi nu exista nici o diferent de sens. Ci, insd, este mult mai frecvent folosit si mult mai comun decat vi, care este simtit ca un termen livrese si este folosit, de regula, pentru a sublinia ideea de indepartare: Non sono ancora andato al supermercato, ma vi (= la) andré fra poco Gi si vi se elideaza in mod obligatoriu inaintea formelor verbului essere care incep cu e- si, facultativ, inaintea formelor verbale care incep cu i-: Non e’era pitt nulla da fare. Non v’é dubbio che sia cosi. _ Non c'interessa nulla, in ce priveste locul lor in frazi, dupa cum se observa din exemple, ci si vi se comporta la fel ca pronumele personale forma atond: Non credo a cid. Non ei credo. Pensa bene alle mie parole. Pensaci bene. Cand sunt urmate de un pronume forma neaccentuatai (lo, la, fi, le, ne), ci, vi devin ce, ve: ~ Tu hai messo il libro nella cartella?| — Si, io ce (ve) I’ho messo. a) Ca pronume demonstrative, ci si vi corespund pronumelui cu valoare demonstrativa cid (“questa cosa, quella cosa”) $i inlocuiese grupul a (in, su, da, di) + substantiv: Potevo portarti il libro: non ci (— a ques to) ho pensato. Non riesco bene in matematica. Non ci riesco bene. Che ci ricavi? (ci = da cid) x Non ci capisco niente. (ci=dicid) Partire? Non vi penso neppure. Ss acio) poe A fn unele constructii speciale, tipice mai ales vorbiri, ef si vi se pot refer s la persoane, cu conditia si corespunda unui pronume demonstrativ sau personal construit cu prepozitiile con, su, da, in: — Perché non parli con Luigi? /— Mario é una persona seria: puoi con! Observati : ) Grupul a substantiy animat cu functia de complement i inlocuit numai prin formele accentuate ale pronumelui personal: Appena lo vedo, gli dico tutto. (= dico a lui) Penso a mia madre. Penso a lei. Ciparlerd senz‘aliro. rarei. (= contare su di lui) indirect poate fifi, la si inlocuiesc cai a po, dentro ct.) + complemen al (it Fe ge migcare in spatiy: e i ono stato 1'anmto SCOFSO. Gi, ei sono nato gael piogn CLC pet aes’ Iuogo) passo ogni gion, Jement de loc nume de persoana: no, ‘Gi yado ogni settimana. cen ou functie de intarire, pleonastc uta, in limba vorbi lo, Questo el — erupul da + comp! Vado dal medico. ¢) Gi se foloseste ad redundante, acceptate, de regula, in doreste redarea spontaneitatii limbii vorbite: : Con te non ei parto pitt ; 3 in constn i Ut ‘i, dar si in cea scrisa, cing ii ‘nd se ‘Con voi non ei si pud stare. Ormai nelle grandi citta non ci si pud pit vivere. = Hai una sigaretta? |—Mi dispiace, non ce Iho @) Cisse intalneste, de asemenea, in verbul esserci “esistere”, “trovars precum si in locutiuni fixe de tipul ef vuole “occorre”, non ce la faccio “non riesco”: Cera una volta una bambina piccola, piccola. Quanto tempo occorre per riparare la macchina? 3 = Civorranno due giorni = Non riuscirai a finirla per domani? =No, non ce la fard sicuramente. Particula ne Particula ne poat i te i adverb deloe ae ca pronume personal sau demonstrativ si ca ine or o functie de intarire si in unele locutiuni fixe me se comporti la fel ca raza, dupa cum se observa din exemplele ditt, r pronumele personale forma serva din exemplele date, rma ato Euna per : Sehet nopor eam ttt ne parlano bene Cu form regalane qu e i ir : lal. seas wiggle de npr age aloe ala bibioreca » ta’, fa’, di’, ne isi dubleazi consoam «Eun posto peri Ho say 0 particula : 1) CL Plo che hai serittg enon ne ocups melon po Paticultpronomingy eve Hb ocupa ultimul loc: ‘Ormate inal ro, parla a be fo mene. Gilat, da tui di Prepozitiile gp. Mma neaccentuata Re Ve li, da + prony ata, ne corespunde sinlae 6 me personal sau demonstrat” 10, da cid sau de! = di ete.): me(= da as €Ssa) pensi? eto aaeisi1sGramatica limbii italiene 105 Ca pronume “neutru®, corespunde ca sens lui “di cid”, “da cid” si inlocuieste o expresie sau o propoziti E stato lui: ne sono sicuro, (= di cid, del fatto che é stato lui) Particula pronominal me poate indica: —o parte dintr-un intreg (“ne partitiv”): —Vuoi ancora dell’acqua? | — No, grazie, non ne voglio pitt. (non voglio pit dell’acqua) = specificarea: La Gioconda? Ne ho visto una riproduzione: ( Ho visto una riproduzione delta Gioconda.) —argumentul, subiectul discutiei: Ho letto il documento e non ne ho parlato con nessuno. non ho parlato con nessuno del documento) —mijlocul: Luigi ha dipinto un grosso sasso e se ne serve come fermacarte. (si serve del sasso) —cauza care determina realizarea actiun Provai una tale delusione che ne piansi. (© piansi di delusione) — cauza eficienta: L ‘influenza impazza, anche noi ne siamo stati colpiti. siamo stati colpiti dall’influenza) ~abundenta sau lipsa: Pane? Mi spiace, signora, ne sono rimasto sprovvisto. (© sono sprovvisto di pane) ~ vin: Ci fu un fuerto e ne fu accusato Luigi. (= Luigi fu accusato del furto) b) Ca particul adverbial, ne este echivalent cu da qui, da qua, da li, da Ja si indica separarea sau indepartarea: ‘Amo la mia citta e me ne allontano raramente. (© mi allontano raramente dalla mia citta) ‘Sono stata a Roma e ne sono tornata due settimane fa. (© sono tornata da Roma due settimane fa) ©) Ne se foloseste frecvent, mai ales in vorbire, cu functie de intérire, pleonastica: Che ne pensi di questa faccenda? Di persone simpatiche come lui ne ho conosciute poche. — Non mi vuoi pitt bene? /— No, non me ne importa pitt niente di te. 4d) Ne se intalneste, de asemenea, in multe locutiuni cristalizate. Este yorba de: ~ expresii ca: non poterne pit (“non essere pitt in grado di sopportare”), aversene a male (“offendersi”), valerne la pena (‘meritare”), volerne (“provare risentimento”), andarne (“essere in gioco, in discussione, in pericolo”) ete.: \e =e Ping -arabbiata con te? /~Si, Me Ne vuole ica ea! ie vale. Pa a PS) sen'eavuto a mi _ Sié offeso! reputazione. . Neva dele eae uit farne di cotte e di crude, dirne iptice : — fraze elip' i del diavolo etc., in care s elle belle, sapere und Pitt del diavo. me delle belle, ae eee de tipul case, azioni vate di tutti i color. ! Ne ho a ive fn care we, combinandu-se cu prony, —unele ver di nastere unor forme mai expresive decat cele simple ee ene, viversene etc.: ines starsene, tornarsene, viversen Me ne vado via. ; Perché te ne stai li tutto solo. i tue; j Col | Colo, e Subinteleg, : Bey, Mele mj ti ndarsen, 4.3. Pronumele posesive Pronumele posesive (= i pronomi possessivi) precizeaz: ce este indicat de substantivul pe care il inlocuiesc, Sunt i adjectivele posesive si sunt precedate in mod obligatoriu de Mo cane é buono quanto il mio, J miei interessi contrastano con i loro. Pronumele posesive inlocuiese, adica cu obiect & posesorul ac dentice, formal, oy articolul hotarat: Se acorda in gen si numar cu ul posedat: ide giorno e forse anche il tuo. substantivul pe care il Questo sara il mio gran hf Sue) $i il loro (la loro, i loro, le loro) se tl Pe care il inlocuiesc, dar tin s Pe Posesor, Astfe] '@ sua, i suoi, fo ma si de |, cand posesorul este unul singur, Sue: io fia tie’ libri sia i toro, 0 (l sec rrPria, i propri. le proprie) si alr © Comporti la fel a adjectivele poses" UNO consegni it Proprio Vila e non Imitare Valtrui. £2Gramatica limbii italiene 107 Arrivano i nostri! — il mio, il tuo, il suo ete. indic& cea ce apartine cuiva: Non desiderare Valtrui. Voglie soltanto il mio. = la mia, la tua, la sua etc. in stilul epistolar si in limbajul comercial, subinteleg substantivul /ettera: Spero che tu abbia ricevuto la mia ultima, Cié pervenuta la pregiata Vostra del mese scorso €. = la mia, la tua, la sua etc. (cu verbul dire) au sensul de “opinione”, “il giudizio”: Ascolta la mia prima di dire la tua Luigi non rinuncia mai a dire la sua. —una delle mie, delle tue, delle sue etc. (cu verbele fare, combinare, dire, essere) au sensul de “birichinate, stranezze”, “sciocchezze, spiritosaggini”: Non combinarne un‘altra delle tue! Ne ha detta una delle sue. — dalla mia, dalla tua, dalla sua etc. (cu verbele essere, avere, stare, tenere, schierare) inseamna “dalla mia parte, dalla tua parte, dalla sua parte...”: Anche tu sei dalla mia, spero. Ha sempre avuto la fortuna dalla sua. ~alla mia, alla tua, alla sua etc., in toasturi, subinteleg substantivul salute: Su, beviamo: alla vostra! 4.4, Pronumele demonstrative Pronumele demonstrative (= i pronomi dimostrativi) specifica identitatea sau pozitia, in spatiu sau in timp, a persoanei sau a lucrului indicat de substantivul pe care il inlocuiese: Che belle scarpe! Preferisci queste 0 quelle? Sempre i medesimi a fare la fila! ee Dintre pronumele demonstrative, unele au forme identice cu cele ale adjectivelor demonstrative. Altele, in schimb, nu pot deveni niciodata adjective. uumele demonstrative care au forme identice cu adjectivele a) Pront demonstrative sunt: singular plural masculin feminin masculin feminin questo questa questi nee codesto codesta codesti C01 ae quello quella quelli quelle stesso stessa stessi stesse medesimo. medesima medesimi medesimecel care vorbeste: ed apropierea de sta volevo farti vedere & qu 4 ne stilului tosean si literar) indic& apropiereg ye Cel — questo indi La fotografia che ¥ — codesto (care apart care asculta: she stai sfogliando non é il libro che ti ho richiesto, Codesto cl 5 6 vK At si artarea atat de cel care vorbeste cat si de Cel ¢, — quello indicd indep’ fe, asculta: Quella fu una giorna — stesso (mai comun) $i insotite de articolul hotarat: . i . Gli insegnanti sono gli stessi (sau t medesimi) dell'anno scorso, Observatii: 1. in fata pronumelui relativ che, quello se poate apocopa in quel: 1 Ricardo quello (sau quel) che ti ho detto. 2. Pronumele questo si quello, la masculin singular, pot capata valoare neutri. In acest caz sunt echivalente cu “questa cosa, queste cose, quella cox quelle cose”: Questo mi dispiace. Ci vuole proprio quello per riuscire. 3. In unele locutiuni capaté valoare “neutra” si femininul questa: Questa é davvero buona. a i ee acti Ses valoare neutra”, pronumele stesso are sensul “la stessa cosa’ tent o resti, per me é lo stesso. ta divertentissima. | medesimo indica identitatea si sunt Intotdeauy, b) Pronumele i demonstrative care nu Pot deveni adjective demonstrative sunt: plural masculin feminin costoro costoro si (ce fi fia Se refers | umetia de oo Sculin singular si numai in func Ma © Petsoand vecing oc lement se folosesc Mest i ello). Quest Ar10 e Luigi {Heal la © persoankindessrns AEG Sno frael, ga, Pe'OANA indeparat felon et Prony “MHesti (Luigi) ha nove anni, quegli (Ma) m i im : folosite destul de wen? emonstrative ae Mn loci for sung ASH Si quegti sunt simtite ca litera ‘unt Preferate pronumele questo si quell: