Educatia Prin Iubire

Dr. ROSS CAMPBELL este un reputat psihia tru si consilier familial. Este fondator Southeastern Counseling Center din Chattanoog: Tennessee, unde a fost director pina in 1996, In 1997, a fost numie de guvernatorul,statului ‘Tennessee in consiliul de conducere al Trustees of Mocasin Bend Mental Health Institute, Este profesor asociat la eatedra de pediatrie si psihia- trie a Colegivlui de Medicina din cadral Univer sitigii Tennessee ‘A absolvit Academia Navalé gi a facut studii de smedicind la Universitatea Florida. Este autorul cirgii de mare succes How to Really Love Your Child (Cum potisa-tt iubesti cx ade~ ‘varat copilul), vinduré in peste un milion de exemplare in toata lumea. Dintre cdrtile publicate, mai amintim: How to Really Love Your Teen= ager (Cum poi siti iubesti cu adevavat adoles- ‘entul), Kids i Danger (Copii in primejdie) si Getting a Clue in a Clueless World (Gaserte indic intro lume fart indie). Principala sa pre~ ‘ocupare este educarea copilului si armonizarea relatilor dintre paring si copii. Edicura Curcea Veche a publicat anul trecut o alta lucrare a sa, Cele cincilimbaje de iubire ale copilor (coautor Gary Chapman), iar anul acesta Copitt nostri si ddrogurile, o ema de mare interes pentru paring Dr. ROSS CAMPBELL Educatia prin IUBIRE Traclucere de IRINA-MARGARETA NISTORDescrierea CIP a Bibliotesii Nationale Canmett, Ross Educatia prin iubire/ Ross Campbell tradi: Irina-Margareta Nistor Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2001 248 p.; 20 em (Familia la Curtea Veche; 8) Tit orig-(eng.): Relations! Parenting ISBN 973-8120-92-6 1. Nistor, Irina Margareta (tad) sors Coperea caletiei de DAN STANCIU ROSS CAMPRETT RELATIONAL PARENTING Copyright © 2000 by Ross Campbell Srudy Guide © by James 5, Bel Je Published by arrangements with Moody Press © Cartes Veche Publishing, 2001 pentru prezenta versiane in limba romin ISBN 973-8120-92-6 Primele cuvinte din partea lui Ross... ninca o carte despre cum si fii parinte? Avem deja vreo. cinci! Aga agi gindit cind agi vizut acest titlu? Da, intr-adevir este inci o carte despre educatia copilului, dar ea poate fi cu totul altfel decit cele pe care le aveti deja in bibliotecd. De fapt ea vi oferi o optiune irezistibila si foarte limpede asupra felului in care puteti crea o relatie interactiva cu copiii vostri ‘Aceasti carte se adreseazii acclora dintre voi care conside- 8 ci felul in care au abordat educatia de-a lungul anilor pur sisimplu nu a adus roadele sperate. Ceva n-a fost in regula s hhabar n-aveti ce anume, avind in vedere ci aceia care v-au prescris metoda de pind acum nu v-au explicat $i motivul pentru care nea functionat. De asemenea, aceasti carte se adreseaz parintilor cu copii mici care spera si evite diverse probleme pe care le-au remareat in alte familii Avind in vedere ca am inceput un nou secol — si un now mileniu — aceasté lume intr-o continua si rapida miscare contribuie la crearea a cot mai multe probleme cu care se pot confrunta copiii nostri. Mulgi dintre acesti copii provin din cele mai bune familii . din minunati pirinti crestini. $i totusi, acesti paringi nu ingeleg ce s-a intimplat cu familie lor care erau cindva fara cusur. Sa va dau citeva limuriri tn legitura cu ce poate si se fitn- timplat — gi pe care le vom cerceta mai in aminunt pe par- cursul acestei cArgi, Copilul vostru este 0 personalitate com-6 Educatia prin iubire plexa si nu doar o ingiruire de comportamente. A fi parinte ‘nu inseamna un simplu control asupra comportamentului, ci sin mijloc de atingere a scopului final: ajutarea copilului in vederea asumariiin final a raspunderii pentru comportamentul personal. Din pricina acestui scop pe termen lung al edu- cafiei, reactia ta la anumite comportamente va afecta parerea personala a copilului, relatile sale, cit si stabilitatea sa sufle- teascd. Aceasta inseamna ca voi, ca parinti, trebuie s& antici- paji nigte hxeruri gi nu doar sa reactionayi, ‘Educatia bazata mai ales pe reactii in raport cu anumite comportamente nu reugeste s& find seama de importanya $1 potentialul intregii personaliati a copilului, copil ce a fost ereatidupa chipul si aseminarea lui Dumnezeu. In aceasta carte sper si descoperigi acea raspundere sfinta care le revine piringilor si anume sa prejuiti trecurul, prezencul si viitorul vietii copilului vostru. Daca nu veti reusi asta, se va ajunge la ‘mari neajunsuri in privinga copilului gi la tulburéri grave in camin, Stiu ca vrei ca totul si va iasa bine inca de prima data. Educagia prin iubire va va indrepta pagii spre © educare pozitiva a unor copii buni si puternici intr-o lume tulbure. Parintii iubitori care anticipeaza si care isi fac un plan concret pe masura ce igi eresc copilul vor reusi sa sil trans forme intr-un prieten pe viafa. Sint convins ca asta doriti gi voi. Chiar daca deocamdat’ aveti impresia ci va aflayi intr-o mare incurcatura, exista solugii Cititi mai departe. DR. ROSS CAMPBELL 7 Chattanooga, Tennessee Tulie 1999 ha my CAPEFOLUL Cele doua metode de educatie Asemeni valuilor uronic se abate plnd beand, socetatea are nui gaseste Inia bintuie fa vont in edutavea adevruluic Famille, copii neniscai ined, sabiltates, paces sito, toate sn in primejdie x prezene JOSEPH STOWELL _»Mary era un copil atit de minunat si de bine crescut", mi-a spus indureraté mama sa Beth, atunci cind a venit impreund cut sogul ei Dan la mine ca si ma consulte, ,Era un copil atit de vesel si rareori ne-a facut probleme. Prietenii nostri spuneau c& este un copil ideal, Am incercat si-i imparta- sim toate lucrurile bune pe care le triisem la rindul nostru — am familiatizat-o cu biserica, muzica si sporturile. Un timp, Dama fost chiar gi la karate cu ea. , Mai avea niste mici conflicte cu sora gi cu fratele ei din ind in cind“, a continuat mama ei. ,Dar acum sint foarte apropiati. ‘Uneori parea foarte abaituta si perioade intregi nu voia sa impartageasci nimnui nimic din ceea ce i se intimpla. $i ne-am gindit ci aga e ea. in majoritatea cazurilor parea muljumité. Mary intotdeauna a avut mulfi prieteni Nu era necuviincioasi, desi era foarte voluntara. Era inst foarte disciplinati — a avut Dan grijé de asta. Cum e cu putinga ca un copil céruia j s-a oferit tovul si care pirea atit de isciplinat sé ajunga in halul asta? Nu ne-am gindit nicioda~ t& cd s-ar putea apuca de droguri. Sintem total dezorientati in privinga eelor cu care s-a inhaitat de cind a terminat facultatea. $i cind te gindesti ci am ales un colegiu cre pentru a preveni asemenea situay in tocmai, ! Acum vrea si se marite8 Educatia prin iubire cu un imigrant ilegal — cel care binuim de altfel cd a lisat-o gravida. Torul e un adevarat cosmar!*: »Cind agi observat prima schimbare la Mary ? am intrebat. ,Atunci cind am fost Ia ea la facultate inca din primul an“, mi-a raspuns Dan. ,,Nu s-a bucurat atit de tare pe cit nne-am asteptat si ne vadi acolo, dar n-am dat préa mare im- portangé, pentru ci notele erau bune gi am avut impresia ci s-a adaptat foarte bine in mediul universitar. Cind notele ei au inceput si devind ingrijorator de prosste si tot-schimba specialitatea, ne-am dat seama ci e vorba de o problema grava. In final a absolvit, dar si-a ales facultatea care o solicita cel mai putin," »V-a povestit cumva Mary cum isi petrecea timpul liber? sTocmai asta ne-a deranjat cel mai tare, Desi ne povestea mereu de tot felul de lucruri in care pérea implicaté, n-am stiut niciodata cu adevarat ce se intimpla in viata ei social gi spitituali, Am crezut ci s-a inscris intr-o organizatie crestini din campusul universitar si c& duce o viagi obignuita pentru o studenti, Habar n-aveam e& lua droguri sau cd s-a in- curcat cu David. Oare unde am gresit, dr. Campbell? Cum am putea s-0 ajutim acum? O iubim si am vrea si facem parte din existenta ei, dar este atit de rece cu noi, N-ag putea spune cd e chiar ostila, dar este distanté. Nu ne vine a crede ci ¢ aceeasi fata pe care am trimis-o la facultate acum citiva ani, Ce am putea face?" POVESTEA LUI MARY Cind am contactat-o pe Mary si am intrebat-o daci vrea si stim de vorb3, Ia inceput m-a refuzat. Torusi un preot al tinerilor care reusise si se apropie de ea a convins-o in final si vind la mine. Cum stitea ea asa Ia mine in cabinet, am consta~ tat ci este o tindr’ atragitoare de 22 de ani, dar care parea CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 9 trista si destul de neglijenta. Se vedea c¥ este insircinati, se deplasa cu multé dificultate, pe chip nu i se citeau nici un fel de sentimente si parea foarte retrasa. Dupa citeva minute de discutii diverse despre facultate, familie si prieteni, Mary a inceput si-mi spund o poveste foarte trista »Nici nu stiu prea bine de unde si incep, dr. Campbell. Imi iubese piringii si familia si am avut o copilirie frumoasi. ‘Nu mi s-a intimplat nimic ingrozitor, aga cum a fost cazul cu multi dintre prietenii mei. Ca si spun drept, nici nu inyeleg de fapt de ce torul s-a facurcat fntr-o asemenea misurd. Am veut si devin specialist in biologie marina, dar n-am fost in stare si ma adun. Cind nam mai obtinut notele necesare, mi-am pierdut orice fel de interes. Desi am avut prieteni gro- zavi si multe sanse la facultate, pur si simplu n-am fost fericita. Profesorii mei au incercat s4 ma ajute in toate felurile, dar nimic n-a mers.“ Dar cum te descureai in relatile cu ceilalyi inainte de facultate si cum te-ai descurcat dupa accea?" am intrebat eu. ln liceu am avut niste iubiti — in misura in care mi-am_ dorit asta, N-am facut sex, dac& asta era intrebarea, dar au cexistat niste baieyi, La facultate a fost cam la fel. Pind la Da- vid, nu m-am culeat cu nimeni altcineva, L-am cunoscut cind ma angajasem chelnerits in timpul liber ca s& cistig ceva bani, Elera picolo — nu are “nc drept de munca. Familia hui vrea sa vind si ea in Statele Unite, iar David spera si-i ajute, dar mai intii trebuie si-si clrifice propria situatie." Mary, mai povesteste-mi despre David", am rugat-o eu. »Ei bine, este 0 persoana minunati care tine cu adevirat Ja mine. Nu este foarte eredincios, dar este atit de intelegator. fi pas de oameni si vrea s-si ajute familia. El spune c& ma iubeste cu adevarat sic ma va ajuta si scap de problema dro- gurilor. In privinta asta n-o duc prea bine — am urmat un tratament de dezintoxicare vreme de sase luni, dar nu pot spune c& m-am lisat definitiv. Un timp rezist destul de bine, apoio iau de la capit. M-ai putea ajuta, doctore?*ducatia prin iubire Povestea lui Mary nu este neobignuita. Ea este sensibila, are suflet bun si n-are incengii rele. Numai cd are probleme in privinga hotatirilor pe care ar trebui sé le ia. Pentru ct se la- s4 usor convinsi, adesea persoanele mai puternice si mai egoiste profita de ea, Mary este prototipul acestui model re~ cent de neadaptare a copiilor deveniti adulgi — categorie rareori intilnieé pind in perioada ultimilor ani, Acesti copii mi- nnunati si aparent normali, proveniti din familii bune, ai céror paringi s-au straduit din rasputeri, sint implicagi in adevarate crize sentimentale inci din primii ani de dupa majorat. Pen- tru cei care au cunoscut-o, Mary nu parea o candidata la probleme grave sau care ar putea chiar si-i distruga viaga. Ca, de altfel, nenumarati alti copii care se trezesc in situati similare, ‘Cum ajung acesti copii si adolescenti s-o apuce pe drumuri gtesite? Avem impresia c& putem explica asemenea situatii ind tinerii provin din familii sarace, unde sint maltratagi, sau. din camine dezorganizate, in urma divorqurilor, dar nu pentru copiii crescui in familiile crestine, iubitoare gi echilibrate. ©" " DOUA METODE DE EDUCATIE Putem explica oate faptul cé tot mai mulyi copii sfirgesc prost, inclusiv cei proveniti din familii bune? Da. Exist niste rispunsuri clare care explica de ce atit de multi copii pre~ ‘cum gi piringii lor au arit de multe probleme fara precedent pina acum, Aceste rspunsuri nu sint simple, desi multe dintre probleme igi au originea la nivel educational: felul in care « reactiondm in raport cu nevoile copiilor nostri. Exista dou’ formulari care rezuma felul in care parintii rezolva nevoile copiilor lor, Unii paringi practica metoda educatiei prin reac- fie. Alyii aplicd 0 metoda proactivd la nivelul educatiei. Dif renta-cheie in privinga rezultatelor acestor atitudini la nivel educational este urmatoarea: Educatia prin reactie urmareste in special ceea ce fac copiii. CELE DOUA Mi ‘ODE DE EDUCATIE u Educatia proactiva urmareste in special de ce au nevoie copiii. ~ Metoda prin reactie presupune o educatie care are la baza tun sistem de pedepse. Metoda proactiva anticipeaza si incearca si satisfac nevoile elementare ale copiilor. Aceasta metoda pozitiva, proactiva, este cea mai eficienta in privinta educatiei copilului. CHEIA EDU SA TIE EFICIENTE, Exprimarea conseeventa a iubiri fay’ de copil sta la baza educatiei eficiente. Nu conteazi daca ea vatiaza ca forma de exprimare in functie de timp si spayiu. Cea ce canteaza cu adevirat este ca parinyii si satisfaci nevoile copilului si ca acesta sd se simtd iubit cu adevarat, Nevoile esentiale ale copiilor nu se modific3. Sigur ct existi factori care se schimba — contextul, factorii externi si modalitatea de exprimare in functie de societatea respectiva — iar modificarile pe care le-am constatat in ultimele decenii ii indreptatese pe paringi s& se ingrijoreze, complicindu-le foarte mult delicata misiune de a-si ereste copiii. Adesea, societatea pare ci face front comun impotriva a ceea ce incer~ cim noi si realizim acasi. $i totusi, in ciuda acestei realititi, trebuie sf nu witim: nevoile fundamentale ale copiilor ramin aceleasi. Cea mai importanta nevoie const in faptul cé ei vor si s¢'simtiubigi. _Majoritatea pirintilor isi iubesc copii, dar nu toti igi exprima afectiunea astfel incit si se faca ingelesi sau sa satisfacd intru totul nevoile copilului, Dacé mediul cultural sau comunitatea din jur corespunde suficient valorilor familiei, parinsii pot adesea si fie ceva mai putin eficiengi in educatie, avind in vedere ci altcineva le va prelua aceasté misiune. Dar atunci vind copii se dezvolta intr-un media cultural total diferit ‘ati de ceea ce cred si prequiese paringii, sarcina de a satisface12 Educagia prin iubire nevoile copiilor rimtne exclusiv asupra lor. Actualmente, aproape cd nu ne mai putem permite greseli. Ca paringi care doresc si aiba copii responsabili, cu un &a- racter solid, aga cum se cuvine la acest inceput de secol, vi dati seama de amploarea misiunii care va revine. in general, tau vi putegi baza pe scoli, pe vecini sau pe comunitii care si va ajute in mod semnificativ. Adesea, nu puteti avea incredere nici in propriile rude sau in biserici pentru a reintari ceea ce fi invatati gi le dagi ca model copiilor acasi. Si categoric cA hnu puteti aves incredere in mijloacele de informare de masé avind in vedere mesajele pe care se bazeaz’. im ints-o societate care adesea este pur si simplu impotriva copiilor. $4 analizém pugin ce se tntimpla: * Nevoile copiilor nu mai sint in general prioritare, Ping si delincventii fnraiti sint mai ocrotiti decit multi dintre copiii nostri, * Multe scoli au devenit un adevarat haos si nu refugial in care copii si poati invita, Centrele de monitor maladiilor cu sediul in Atlanta au inclus violenga in scol ca Brincipala preocupare in domeniul sinatagii publice la nivelul intregii Americi * Cei din publicitate exploateaza slabiciunile si doringele arzatoare ale tinerilor. * Avorturile lihere fac ca aparitia unui copil-s§ fie nu numai ceva optional, dar chiar ceva de care ne putem lipsi. Cind adulgii nu dorese un copil, il pot scoate din pinte- ce ,pentru a proteja drepturile femeii", ignorindu-le pe cele ale copilului + Maltratarea copiilor rimine 0 mare nenorocire a socie- 1atii acestui inceput de secol XT! ‘ Fragmente adaprate din cartes lui Ross Campbell, Kids in Danger (Copt in prinejdie), Colorado Springs: Chariot Victor, 1993 pp. 21-22, CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 13 ‘Toate acestea inseamni cA voi, ca pring, trebuie mai mult ca niciodata sé ingelegeti nevoile copiilor, atic cele prezente cit si in perspectiva viitorului, pentru a actiona consecvent spre satisfacerea lor, in relativ puginii ani in care ii aveti pe cei dragi la voi in casa. IN CE ,EXPERTI“ VA PUTETI INCREDE fn ultimele decenii, patingii au fost asaltari cu sfaturi in ceea ce priveste educatia copiilor. Avest potop de lucrari in domeniu reprezintd o inovatie relativ recenti care a inceput lent in anit °70 $i sa accelerat treptat in urmitoarele dous decenii, Sfaturile in privinta educicii copiilor au devenit 0 ade- virati industrie in care existi editori si organizagii care con- cureaza in privinta influentei pe care o pot avea prin intermediul informatiilor respec:ive, Dispunind de atitea sfaturi, pe cine s4 credeti mai intti? Nu coti acesti ,experti" au cizut de acord asupra felului in care trebuie tratati copiil. Chiar siin aceasti adevaratd industrie a editurilor care pub ica tot mai multe lucrari cu conota- sie_teligioas veti gisi diferenye semnificative in privinga (eabordarii educatici pe care 0 pot da paringii. E greu de stiut cum si evaluezi tot ceca ce auzi si citesti, mai ales daca esti un pirinte constiincios, care incerci si faci tot ce-ti sti fn puting’. Si cirgile mele por fi ineluse in acest potop de informati, desi au fost altfel decit marea majoritate, In 1976,am seris prima carte pentru piringi, How to Really Love Your Child (Cum poti sa iubesti ex adevarat copilul), pentru cd trebuia si ofer ceva piringilor micilor mei pacienti, Aceasti carte gi cele care au urmat s-au bazat pe zeci de ani de experient’ cli- nicd in care am fost psihiatru de copii, dar si pe experienta ‘mea de tata implicat trup si suflet. Ele pornese de la studii aprofundate si se inspiré din experienta multor altor paring, mame si tatiiubitori, si evident isi au ridacinile in adeviruri-4 le din Sfinta Scriptura, Principiile au fost probate in nenumi- rate cimine si situagii din lumea intreaga Dupa ce am scris How to Really Love Your Child (Cum poti sa-ti inbesti cu adevarat copilul), pastorul meu, Ben Ha- den, m-a prezentat editurii Victor Books care a publicat car~ tea pentru o piayd destul de larga. Am fost uluit si constat cd ca a devenit un best-seller si ulterior a fost tradusa in peste 30 de limbi si distribuita in multe fari.? Am mii de scrisori de la paring care igi manifesta recunostinga in urma aplicarii prin ipiilor sugerate de mine in cazul educarii copiilor lor. Cind am scris aceasta prima carte, copiii nostri aveau 3, 7 si 15 ani, Acum sint mari gila casele lor. Pind in prezent, ne-au adus in dar o nepoati si sperim si alti nepori. In fiecare zi ii ‘mulyuimim hui Dumnezeu ci ne-a dat acasti copii. Ei au devenit adulyi la care am sperat si pentru care ne-am rugat. Pentru ca filozofia mea in privinja educatiei copiilor a fost in contradictie cu cea a altor experti foarte populati, as vrea sa indic incd de la inceputul acestei Arti tipul meu de abordare, Eu cred c& avem de facut o alegere in privinta sfa- turilor despre educatie. Pe de o parte parinii trebuie sa facd fay4 copiilor, rispunzind in special comportamentelor speci- fice, iat pe de alta parte impreund cu alti experti in domeniu le sugerim paringilor s& indeplineascd aceasta misiune sfinta alor de a intelege nevoile de viagé ale copiilor lor gi de a ac- fiona in aga fel incit si le poatd satisface aceste nevoi. Prima cale o numese si cea a ,reactiei fara de comportamente". ‘Aceasta este 0 metoda de educatie care presupune o reactie $i care de obicei nu funcyioneaza prea bine. © metoda mai eficienti in privinga educariei se bazeazi pe o ,anticipare a ne~ + voilor", Aceasta este 0 educatie proactiva, Educatia eficienta, bazata pe o relatie pling de iubire, este cea cu adevirat proactiva. "De atunci, peste 14 milioane de exemplare s-au vindut in Statele Unite sin stedinatate. | { | CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 15 CELE PATRU PIETRE DE TEMELIE ALE UNEI EDUCATII EFICIENTE Cred c4 nevoile copiilor vostri pot fi grupate in patru categorii, fiecare reprezentind 0 solugie pentru o educatie efi- sient. Pe acestea eu le mai numesc si pietrele de temelie ale ceucayii eficiente. In aceasti carte vom analiza modalitiyile in care aceste nevoi de cele mai multe ori nu sin satisfacut, dar si felul in care voi ea pavinti, putetiactiona alieuri de co” pili vostri pentru a pune aceste pietre de temelie in vederea binelui sia fericitii lor prezente gi vitoare \ Exprimarea consecventa a tubiri trebuie sa capete o for- rma precisi, care si se adapteze virstl i nivelului de dezvoltare a personalitiii copilului vostra, Aceasta exprimare care sti la baza unei educati eficiente consta in patru picire de temelie: * Satisfacerea nevoilor emotionale si de iu! Iai vostru ale copilu- * Asigurarea unei pregititi pline de iubire, dar gi formarea unci discipline a copilului z * * Asigurarea unei protectifizice si emotionale pentru copil ‘+ Explicarea si exemplificarea controluluit mini copil \ pentru E Pe masura ce veti incerca si satisfaceti aceste nevoi ale copiilor inca de cind sint foarte mici— indiferent ca au 2 sau 10 sau 12 ani — tebuie sa fiti permanent cu ochii pe scopul fial. Obiectivul absolut este educarea copiilor in asa fel incié sifie pregatiti pentru a duce o existenta responsabila, fericita si plina de reusite, Asta inseamné cd veti anticipa niste situatii precise pentru copiii vostri, avind in vedere ca ei nu o pot face singuri, Daca doar vefi reactiona in raport cu anumite comportamente si veti incerca sa-i indrumati exclusiv cind s-auintimplat deja niste nenorociri, va veti simgi mereu frus- tuagi in privinga educatiei lor, pentru ca nu veti mai reusi nici-16 Edueatia prin iubire CELE DOUA METODE DE EDUCATIE v7 odati sa ii ajungeti din urma. In schimb asta fi va face pe copiii vostri si se simti la rindul lor frustrati atit in cea ce-i priveste cit si in ceea ce va priveste, pentru ci faptele lor lipsite de maturitate ajung si stea la baza tuturor actiunilor lor. Ei au nevoie si fie condusi, sa li se explice dinainte nigte lucruri $i si fie formati in aceasta directie, nu doar si reactionati in raport cu comportamentul lor. “ Daca le veti furniza copiilor ceea ce au nevoie cu adevarat in cele patru directii amintite, veti putea ca treprat si le dati mina liberi, bazindu-va pe o incredere justificata c4 pot lua singuri hotiritile cele.mai intelepte’si care fi vor ajuta si aiba 6 viatd de adult fericita gi foarte productiv: MARY SI PIETRELE DE TEMELIE Sa revenim la Mary si la familia ei, din punctul de vedere al celor patru nevoi pe care le au toyi copi Nevoile emotionale/de iubire O implinire adecvata a nevoilor emoyionale este piatra de temelie a unci educagi eficiente. Pentru ca acesti copii si ai- bio parere buna despre sine i si fie capabili si se adapteze ituatillor tensionate si stresante din viayi, ei trebuie si simta 4 parinti lor ii ubesc si cf le pask de ei, $i totusi, multi copii si adulti au probleme de anxietate, depresie, ajungindu-se la acel sentiment de inferioritate, Acest lucru fi impiedicd s4 functionéze la intregul potential in aceasta societate dificil gi competitiva in care triim, astfel incit multi o apuck pe un drum care pare mult mai accesibil — cel al comportamentelor distrugitoare. Mary mi-a marturisit ci n-a simfit niciodata c& paring ei ar iubi-o cu adevirat, Stia ci au avut grija de ea cind era mi- 4, dar nu s-a simfit niciodata cu adevarat iubité, Recunoas- terea acestui sentiment a luat-o oarecum prin surprindere, pentru c& ea a erescut intr-o familie frumoast in care nevoile | | | | sale fizice erau satisfacute chiar cu multi generozitate. De fapr, adesea se simgea chiar foarte dezorientata si vinovata de aceasta relate nereusita pe care o avea eu paringi ei. iubea, nu‘a fost niciodeta in stare si-si exprime dragostea. Aceasta incapacitate a ficut-o si se intrebe daca nia cumva e ceva in neregula cu ea, Ca urmare, s-a izolat de paringi ei ri-a mai reusit si comunice eu ei asa cum ar fi trebuit Discutind si cu parinti lui Mary, m-am convins ¢& eto iubeau chiar foarte tare. Doar ci erav ingrijoragi ca fica lor sé inv devina prea yrisfiatt*, Acensta insemna ct principala cale de legituri cu ea avea Ia baza diversele forme de pedeapsi — sau de amenintare cu pedeapsa. Daca ar fi fost in stare |. Siisi dea seama cum se purtau de fapt cu Mary, ar fi inteles (de cé-ea nu se simtea iubitd. Ei se concentrau in special pe comportamentul sau § eactionaw prin pedepse, inloc si se concentzeze pe nevoile emorionale ale lui Mary. Un copil ‘este mult mai ugor de disciplinat cind se simte mai inti iubit. Dac’ pirintii lui Mary i-ar fi satisfacut nevoile profunde de iubire si de afectiune si ar fi pastrat rezervorul emotional plin, probabil ca ea ar fi scapat de acest sentiment negati legitura cu ea insigi si cu ideea de autoritate pe care i-au in- sullat-o si care o stinghoreste intr-atita acum.' Ar fi fost mai puternica in privinta stabilirii priorititilor si in privinta re- zistentei pe care ar fi putut-o manifesta in raport cu presiunile din jur. Ar fi putut si obtina ceea ce igi dorise cu adevarat gi nu si se lase pradé wnor motivatii subcongtiente negative, cum ar fi acest sentiment de minie transformati in r vweitire sau in acest comportament distructiv. Chiar daci pentru un observator cu experienti este evident ci Mary nu a fos: niciodata inconjurati cu suficienta alectiune, ei mu fi este deloc clar acest lucru. Starea de confuzie la care a ajuns din acest motiv, impreuna cu lipsa de sigu- ' Conceptul de fezervor emotional al copilului sau nevoi emotiona~ le este analizat aminuntit in Capitolul 2, In plus, vezi Gary Chapman siRoss Campbell, Cele cine limbaje de inbire ale copilor ~ aparuta la tditura Curtea Veehe, 2001, pp. {5-2118 Educagia prin iubire rangi emotionala de care avea nevoie au impiedicat-o si-si foloseasca intregul potengial la faculcate ori in relatiile inter- umane ca adult, Ea simjea névoia si fie cu adevarat iubita de piringi si aceasta lipsi a fost motivul principal al marii ei ne- fevicii. Nevoile de formare/disciplina Majoritarea paringilor sint prost sfatuiti sé foloseasca teh nici de formare total nefaste. Aceste tehnici continua si fie recomandate de oameni care le vor binele, dar care nu reu- sesc si aba o privire de ansamblu. O abordare prin care se reactioneazé la ceea ce se intimpla poate parea ca are efect la “copii mici, astfel incit paringii cred c& acest sistem este eficient. Cind insa p&ringii continua cu aceste metode care presupun o simpla reactie fata de ceea ce se intimpls, in final acest tip de educatie aduce neajunsuri ati copiilor cit si fami- lei, Tar atunci cind copiii o apucd pe cai gresite, parintii sint uuimigi. fn cazul familiei lui Mary existau dovezi clare ca ac- cencul s-2 pus pe pedepse. Nevoile de protectie fizica/emoionala Fiecare copil are nevoie de un parinte care si-l protejeze de orice neajuns fizic si emotional, Este surprinzator faptul cé mai e nevoie si le atragem atentia paringilor din ziua de azi 4 trebuie sisi protejeze aga cunt se cuvine copiti; mai ales Gnd se stie cit de multe influente negative exista in societatex noastré. © parce dintre aceste ameningari nemarturisite cu care se confrunta copii nostri apar pe ascuns, pentru ci exis- 1a persoane lipsite de scrupule care profita de pe urma copiilor nostri, actionind fara stirea paringilor Stim ea exist o discrepanta incre cea ce parintii presupun ca fac copiii lor si cea ce fac ei de fapt. Acest lucru devine evident sin cazul rezultatelor din cadrul diverselor son- daje in care tinerii igi recunose comportamentul, iar parintii ne explica de lapt ce anume cred ei ca fac copiii lor CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 19 Mulyumim lui Dumnezeu cd din fericire mai exista si influente minunate, total pozitive si mobilizatoare la nivelul societatii noastre si trebuie sé ne luptim ca ele si supraviewu- iascd. Dar trebuie totodata sa fim constienti de numarul tot mai mare de factori negativi si déunatori care ne pot influenta copii De exemplu, Mary mi-a spus 4 ea nu a fost niciodata protejata de influengele nefaste pe care le reprezinta mass-media $i Internetul. Cum nu putea sa discearna singu- 1 91 adesea se lasa luata de val in prezenta prietenilor mai puternici, n-a stiut sd faca fata ispitelor pe care le-a intilnit in ca- Je atunci cind n-a mai stat cu piingi Desi Mary a fost crescuta intr-o casa de cregtini si mergea la biserica, ar fi fost benetis si fie mai bine provejaré impotti- va influentelor diunatoare ale societitii noastre. Paringii gri- julii trebuie s& actioneze impreuna pentru a gasi cai prin care copiii si aiba o ocupatie sinatoas4, eventual una de natura sportiva. Altfel ci vor fi tentati si se implice in situayii nedo- si distructive, Avem nevoie de ajutorul celor de la biserica, dar si de profesori si de liderii comunita sim aceleagi valori. intii cu adevarat responsabili trebuie sa se simta ca in- e staré de rizboi, caci chiar asa stau lucrurile. Din picate in societatea noastra existi mult prea multe persoane ingro- itoare care se folosesc de copii ca si cistige bani sau si-gi sa~ tisfacd alte pliceri. La stiri aflam tot mai mult despre diverse forme de maktratare a copiilor pe Internet. Pornografia cu minozi este o afacere foarte binoasa, Din pacate guvernul nu a fost foarte activ in a-i penaliza pe cei care ne ameninga copili. Ca paring trebuie sa ne asumam responsabilitatea majo- Fi de a le furniza copiilor un mediu sinatos. $i mai ales nimeni nu trebuie sa treaca singur prin aceasta situatie. Trebuie s-0 socotim o sansa enormé de a lucra cot la cot ea bun crestini pentru imparagia Domnului cu care imparta-20 Educagia prin iubire Nevoile de explicare si exemplificare acontrolului miniei Partea cea mai gresit inteleasa in privinta formarii copilului se refera lasmomentele de furie. De fapt eu cred c4 pentru paringi cel mai dificil este si-si invete copii si-si stapineasca in mod matur minia. Pugini paringi stiu si isi stipineasea propria minie, pentru ci majoritatea nu au fost educati astfel-Si putini paringi sine constiengi ci lor le revine rispunderea de * a-si pregiti copii in aceasta directie. (Am constatat 0 grava escaladare a conflictelo® prin afiga~ rea in public a momentelor de minie, mai ales in ultimii ani, i faptul ci nu ne mai putem bizui pe majoritatea institutiilor societitii noastre care ne-ar putea ajuta si ne pregitim copiii in aceasta directie. Ca paringi aceasta este misiunea noastri esentiali, si-i invatim si-si stapineascé minia; si totusi, majoritatea nu sintem constienti de ceca ce ar trebui si facem. “ra o pregatire din partea parintilor se va ajunge la o abordare tot mai primitiva si mai imatur a momentelor de minie, Acest lucru este evident pretutindeni — violenga indi- viduala, lipsa de respect fats de autoritate si manifestarea ati- tudinilor foarte ostile. In Capitolul 6 vom aprofunda acest subiect de o importanta capital Mary mi-a mirturisit c& atunci cind era mai mica si locuia cu paringii ei, de multe ori a avut parte de momente de minie, Parinti ei se certau foarte des, ceea ce creea o atmosferi ten sionata si neplicuta, mai ales pentru copii. Mary se temea adesea de minia piringilor, in special de cea a tatalui, Acest Iucru 0 impiedica sé le vorbeasca deschis parintilor si a deter- minat-o si le poarte pici. Adesea simyea nevoia si ii facd si sufere sau sé fi supere pentru ca acestia si se enerveze, sa se minie, Aceasta atitudine plina de ranchiuna se transforma uneori in sfidare, desi rareori se confrunta direct cu paringi. Lui Mary i-a fost foarte gre si-mi spund toate acestea, pentru ca ea isi jubea sincer parinti si stia cA ei ar fi suferit profund daca ar fi auzic aga ceva, Ca urmare a faptelor parin- filor ei, Mary si-a stapinit foarte greu propria minie, pentru | | CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 2a ca nua fost fnvatatd niciodatd cum si procedeze. Parintii nau fost pentru ea nist2 modele de urmat, tot aga cum n-au fost nici pentru fratii ei SCHIMBAREA METODEI NOASTRE EDUCATIONALE Daca sinteti paringi si citind aceste rinduri, ginditi a bine, am facut i en greyelt si nu stiv dacd nu cumva este prea tirzin sau nu stiu de unde s-o auc", inseammna c& ati prins cu- 13), Daca copilul mai locuiesce cu voi sivreti si va schimbagi stilul de abordare, puteti inc’ si jucati un rol foarte eficient Jn formarea sa pentra atingerea scopului absolut: presitires pentru viaga de adule. 5 (ce! ais ae7 ‘Aninc! Gnd mi gindese la schimbare, ma gindes: sila Shanna si la Mike, pirintii uawi copil pe nume Jim, Cind Jim avea 15 ani, m-a sunat Shanaa, ,Jim este un copil cu o fire veselt si este foarte constiincios", mi-a explicat ea, adaugind 4 dintotdeauna a fost asor de stapinit si de disciplinat, mai ales la 0 virsti foarte frageda. ,Se intelegea bine cu alti copii si participa la programele organizate pentru cei de virsta sa la biserica. Sopul meu si cu mine nu am avut probleme serioase ex Jim pind ce n-a implinit 12 ani sia inceput si se izoleze tot mai tare, Vorbea tot mai putin cu noi gi cu ceilalyi. Ne-am gindit cd este tipic pentru aceasti perioad’ premergitoare adolescentei. fntre timp insi, notele au inceput si scada gi ne-a anunfat ci n-ar mai vrea s4 facd sport gi nici si meargi la biseric’. De asta te-am sunat." Cind ne-am intilnit ulterior, am descoperit 4 paring lui Jim exau foarte iubitori si buni erestini, preocupati serios de fiul lor, Ceea ce insi nu-si dadusera seama era ci baiatul ficuse o depresie) iar metada lor educationala accentua problemele lui, Dintotdeauna au presupus ¢& o disciplini de fier ar fi principala cale de comunicare cu baiatul lor. Ei s-au dove- +> dit foarte aspri ca paring, Astfel Shanna si Mike au reactio~2 Educagia prin iubire CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 23 nat in raport cu comportamentul lui Jim, in loc si se concentreze asupra felului in care ar fi putut sa ti ofere mai multa afectiune de care avea atita nevoie. Ei s-au lisat puternic in- Fluentati de cartile de educatie erestina care pun accentul pe adiscipliis, fara a asigura afectiunes atit de necesar unui copil. , _ Decife ori Jim facea cite o isprava, nu era cuminte sau igi nenmaljumnea ia vreun fel parinti, acestia reactionau negativ 4 Asta pregupunea inclusiv reacti foarte aspre, dar gi un limbaj | dur, insotit de multe ori de pedepse fizie. Sigur oi minia f&- cea parte din reactia lor, chiar daci Shanna si Mikke nu erat constiengi de asta aga cum ar fi trebuig, tot aga cum mu-si di- dau seama nici de tensiunea pe care o creaw in viaa ku Jim, Ei erau convingi ci-ioferd educatia ycorecti" sugerata deatit, de multi sexpert. Pe migurd ce am discutat despre felut in care functiona familia lor, Shanna si Mike si-au dat repede seamna ca trebuie si fie mai ingelegitori in privinga nevoilor esensiale ale copiilor. {in cele din urma, au reusit si se concentreze nu asupra unci react’ imediate, ci asupra satisfacerii nevoilor emotional ale lui Jim, Pe masura ce au ficut-o tot mai des, Jim a incepu s8 iasa din starea de depresie in care cizuse. ‘Acum, dupa un an, Shanna gi Mike continua si isi concentreze energia pirinteased asupta satisfacerii nevoilor seni Teale lui Jim. Acest lucru I-a facut pe Jim si redevind fericie si producti, Aceasté poveste a avut un final minunat, pentru {a Shanna gi Mike au favaqat sa fie paringi, asummindu-yirolul , | care presupune déruives une wide aleegte, Ke- tualmente, ei anticipeazd nevoile ui Jim si nu mai reactionea~ zi doar Ia comportamentul sau PRIVIND SPRE VITOR Indiférent daci avem copii de 5 sau 15 ani, cu togii ne gindim la zina in care vor fi pe picioarele lor. [ntr-un fel, ntrea- ga noastra activitate de paringi se concentreaza asupra acestui moment, pe misurd ce incercim si ne pregatim copiii sa-si asume raspunderea in final si si poata trai cit mai bine in lu- mez adultilor. Aceasta pregitire se face inte cetal cu incetul. ‘Actualmente, acest ritm este tot mai incet, avind in vede~ re ci dureaz tot mai mult caun copil si devina independent. Aczasta prelungire a duratei are anumite implicagii emotionale, fizice si financiare. Ca parinti trebuie sa fim constienti de acest fenomen recent pentru a incerca alaturi de copiii nostri sd gasim o solutie pozitiva. Intr-un mediu adesea ame- nintitor si confuz pentru copiii nostri, trebuie sa fi pregatim ‘mai bine pentru viitor. Parintilor lui Mary le-a fost foarte greu si 0 pregiteasct itm Lei pentru viitor in mod sandtos, pentru ci nu-i satisficuserd nevoile in raport cu cele patru pietre de temelie pe care le-am mengionat anterior in acest capitol. $i torusi, asa cum aveau sa descopere, nu ¢ niciodata prea tirziu si mai faci niste rec- tific si aut ajutoral divin pentru familia tm Dumnezeu: ‘ingrozivor in ceva minunat, pitty bhipa yh Suton etnies Mee. uae seapl aep carirQuur Cum am ajuns aici? Cat an surpat coea ce ai asezat; dar dreptul cea facut?! PSALMI 10,3 Cind ma gindese la copilaria mea, fmi amintese doar ci nu era altceva decit o perioada pling de simplitate atit pentru c: pii cit si pentru parinti, Cu tot stiam ce se agteapta de la noi §ide obicei eram de acord cu acest lucru, Lumea inconjurr toare era ca un fel de scoicé in care ne dezvoltam — previzi- bila si prietenoasi. Cel de-al doilea rizboi mondial abia se terminage gi oamenii se simfeau scApati de griji si plini de en- 1 tuziasm fata de ceea ce ar fi putut face. Tinerele cupluri pu- neau bazele unor noi familii care aveatt sa aduci pe lume o ‘mulgime de copii incepind cu jumatatea anilor '40 si pind la inceputul anilor ’60. Rata criminalicatii era scazuta si cam toate strazile erau sigure. Singurul drog care presupunea mo~ tive de ingrijorare era aleoolul, Toata lumea avea cam aceleasi valori pe eare punea pret — cel putin oficial. Era un fel de intelegere comuni a ceea ce este bine si rau. PERIOADA DE AUR A ANILOR ’50 Arunci cind ne contemplim istoria, intotdeauna sintem ispitit si ne amintim doar ceea ce e mai bun gi si witam ca fie~ "in aceasté carte, citatele biblice sint prefuate din Biblia sav Sfinta Seripnera publicats de Editura Institutul Biblic si de Misiune Orto- doxi al BOR, Bucuresti, 1982. (N. ed.) CUM AM AJUNS AICI 25 care generatie in parte « avuct problemele sale. Adesea, aceste probleme au afectat intregi grupuri rasiale gi clase sociale gi nu neaparat familiile si prietenii. Acest lucru era valabil in timpul anilor ’50, perioada_,familiei traditionale* cu mai multi copii, cu 0 rati scizuti a divorturilor gi cu 9 inflatie si mai scizuta. Sigur ca si arunci erav probleme. Americanii puteau constata numeroase forme de rasism, sexism si discriminari sociale. $i totusi chiar avind in vedere toate aceste nedreptati, exista ‘© anumiti stabilitate ca-e presupunea nigte familiiiubitoare, in acele vremuti sigure ji pline de ingelegere in care triiau in cartea lor The War Against Parents (Rézboiul impotri va parintilor), Sylvia Ann Hewlett,.o femeie de rasi alba, Cornel West, un barbat negru, au analizat aceasta perioada a anilor’50, Ei nu au scosin evidenta dificultatile acestui dece- ni, ci au subliniat paryile pozitive, West sustinea ci prezen- {@ unei familii intregi si foarte muncitoare, precum $i reteaua de institutit care si vind in ajutorul familiilor, cum ar fi bise- ricile, i-au furnizat stabilitatea necesara pentru a putea depasi momentele grele chiar si in perioadele de segregatie.! Imi amintese cind masinile aveau aripioare, cind televiziunea nu deyinea controlul absolut asupra timpului celor mai multi copii si aproape nu se auzise de acte de violent’ impotriva minorilor. Viata era mult mai previzibili. De obicei, profesorii intireau valorile insuflate de pirinti, iar paringiiin- curajau un respect cit se poate de sanatos fata de profesori si de orice forma de autoritate. Majoritatea tinerilor terminay liceul si fie mergeau la facultete, fie igi luau o slujba. Tori bar- bawii faceau armata gase ani, dintre care cel pusin doi ani de armati activa. Se gisea de fucru pentru tinerii dispusi sa munceasca. Era perioada de inflorire economics de dupa raz- Mary Stewart Van Leeuwen, ,Parenting and Politics; Giving New Shape to « Family Values =" (oEducai plies: 0 nou forms 1 « salorilor familiei ="), Constia Century (Secale! eregtin), 29 iulie 1998, p. 719.2%6 Educagia prin iubire boi, drept pentru care era puyin somaj. Chiar daca viaga mu era fericita pentru toata lumea, macar era o existenta stabild »Stresul* si yepuizarea” erau niste nofiuni necunoscute inca. AGITATIL ANI '60 {In primii ani de Razboi Rece, noi, americanii, ne-am gasit un dusman comun in Uniunea Sovietica. Am inceput ani ’60 uunifi ca nagiune pentru a Tupta impotriva comunismului de stil sovietic. Tensiunile au crescut in 1962, odata cu criza ra~ chetelor din Cuba, cind premierul sovietic Nikita Hrusciov 4 reusit sa introduca rachete balistice eu raza medie de acyiu- ne la numai 140 de kilometri de malusile americane. Ca tin ofiger de marina mi-am dat seama ci as fi putut si fiu cel ca~ re va da ordinul de deschidere a focului de pe distrugétorul pe care-| escortam atunci cind am intors din drum o nava sovietica pe care se aflau rachete nucleare cu destinagia Cuba. ‘Rusii si premierul Hruseiov, in urma blocadei navale a Statelor Unite, au fost nevoiti s& se intoarca din drum, dar lunga bitalie cu URSS-ul avea sa continue. fn aceasta perioa~ a, cu tolit ne apiram impotriva.,imperiului riului*. Da, noi eram american si eram extrem de mindri de asta. Salvasem Jumea de Hitler $i acum o salvam de URSS. ‘Apoi a venit Vietnamul si anticultura tineretului, Viole tele si protestele au inceput si se ynd lant in campusurile w versitare unde au fost asediate cladirile administratiei, arse centrele ofiterilor in rezerva si au avut loc batai cu politia. Multi tineri av condamnat deciziile militare luate la Washington, piretile lor radicale s-au concentrat asupra institujillor pe ca~ re nu le-au mai recunoscut gi au degenerat in abuzuri sexu le side droguri Stilul de viaté pe care il credeam sigur era d rect pus sub amenintare. Citiva misionari pe care fi cunos- team se stabiliser in America de Sud la sfirsitul anilor 760 si aflasera vestile mai ales din reviste cum ar fi Time sau New week, Urmau sa se intoarca in Statele Unite in 1970 gi erau | CUM AM AJUNS AICI 7 foarte speriati la ideea a ceea ce ar putea gisi acolo, dupa ani intregi in care nu vazusera decit fotografii si reportaje despre manifestari de strada, bombe si incendieri. Se intrebau daca ‘nu cumva intreaga fari era total scapata de sub control, fintr-un documentar de televiziune realizat in 1999 despre anii ’60, telespectatorii au retrait momentele tulburi ale ace- 4 lei perioade, fiindu-le prezentata asa-aumita revolutie sexua- 2 18, carea dus ulterior la legalizarea avorturilor (in 1973), pre~~ cunt 4 intrgile politce care au culminat cu cazul Watergate sicu o lume intreaga profund deziluzionaiX Hipioyii s-au | adunat la San Francisco si ulterior laWoodstocpentru a” sirbatori noua Tor glibertate* adolescentiné-— ANIL’70 SI MANIPULAREA ‘ COMPORTAMENTULUI ia vreme ce revolusia generatiei tinere se petrecea in pling stradi, se mai intimpla ceva in timpul anilor °60. O migcare mult mai putin cunoscuta avea si ia amploare mai intii in centce universitare gi laboratoare. Era vorba despre popula- rizarea unui sistem de gindire care se numeste behaviorism | rezultavul a zeci de ani de experience pe comports al animalelor, Aplicarea ac: Copii gi tineri s-a mai numit 1 modificare comportamentald. inceputurile sale din anii °60 aveau si ajungi intr-o perioada de plina inflorire in anii’70, pe masuri ce cistiga o extraordinara influenta asupra educatiei copiilor americani, atit in familiile credincioase cit sin ce- | le haze. Acest sistem ii obignuia pe copii sa se comporte in modul dorit, folosindu-se acea decerminare pozitivd (introducerea uunui element pozitiv in mediul copilului respectiv), determi- nare negativa (retragerea unui posibil element pozitiv din mediul copilului), precum si pedeapsa (introducerea unui clement negativ in mediul copilului). Un exemplu de determi- “hare pozitiva este rasplatirea copilului pentru un comporta-28 Educasia prin iubire ment convenabil, oferindu-i-se in acest caz o bomboand sau un fruct, De inarea negativa ar fi interzicerea de a se uita la televizor, tocmai pentru ca s-a comportat incorect. Pe- deapsa, care se mai numeste si tehnica neplicuta ar putea fi ciupirea copilului pe muschiul trapezius — ceea ce produce 0 durere ascuyité in partea de sus a umirului — gest care siin- soteasci orice comportament inadecvat. Modificarea comportamentala sau Mod. C) aga cum fi spun unii, a devenit aproape un | masura ce educatorii au demonstrat ce se poate obtine prin tehnicile lor la nivelul dresérii animalelor. mi amintese ci am vizut un porumbel care fusese invaat si danseze dupa un _ stm scotia. Dac fntr-adevar comportamental animal putea | deveni atit de previzibil, vA dati seama ce se putea obtine in cazul copiilor! Modificarea comportamentali a devenit tendinta domi nanti a gindiri Ja nivelal programelor de pregitire psiholo- gic, mai ales ci a cistigat un accept atit de larg incit a deve~ nit principala metoda psihologica in privinta educirii si dis- ciplinavii copilului. Implicatile sale in.educagia copilului din picate insi aveau si fie extrem de negative) Mod. C. se con- centreaz4 in special asupra comportamentului, negnind de- opilului. Este o distan- i énormi intre cobaii de laborator nexperti* au uitatc& de fapt copii gi cobaii sine aleaeuigi toral diferit. In anit urmitori, modificarea comportamentali « ‘ajuns prineipalul sistem de educagie in SUA, chiar daci mu a ‘Fost etichetat ca atare. Atunci cind copii cial prin Mod. C., aga cum din picate sine mulyi copii, acest lucru are efecte puternice care se manifesté de-a lungul intregii cexistente, Aceasta se poate observa in atitudinea adolescenti- |or care au fost formati astfel. Cind li se cere s@ facd un anumit hucru, in loc sA reactioneze intr-un mod cit mai produe- 4, (fivsipozitiv, cel mai adesea se exprima prin » {aleg?") CUM AM AJUNS AICI 29 La sfirsitul anilor ’60, cind tinerevul american a reactionat Ja Razboiul din Vietnam, reactie ce faicea parte din revolutia anticulturala, mulgi psihologi au dat vina pe prea marea ,to- leranta cu care au fost invigati acasa. Si torusi, aceasta era 0 presupunere incorecti — educarea copiilor avea putin de-a face cu aceste miscari, Eu sint intru totul de acord cu riposa- tul mare filozof cregtir Francis Schaeffer care declara ci aceasti migcare anticulturalé se datora epocii, statutului gi maturitagii culturii noastre, total fiind precipitat de Razboiul din Vietnam si nu de parinti, Psihologii specialisti in comportament si sociologii de buna credinya aveau si sustin’ ca piringii prea ingiduitori au contribuit la o anticulturd care refuza orice forma de institutie oficial. Acest punct de vederea fost in mare misurd acceptat, iar filozofia disciplinei prin modificarea comportamentului a citigat teren. Acest lucru a permis Mod. C. si inflo-eascé la maximum in anii'70._ MODIFICAREA COMPORTAMENTALA 1 AN ZILELE NOASTRE joi Accasti atitudine care nu reugeste si satisfacd mai ntti nevoile emotionale ale copilului, ci doar si ail a comportamentul’copilului, este insisi esenga behavioris- miului, © mare problerrd la ora actuala este ca behavioristii au un cuvint greu de spus in filozofille educationale, acest lucru find si mai evident in ca: crestine, Ca urma- x6, 6-2 ajuns la.o, mare confuzie si la un adevarat conflict re~ feritor la modul in care ar trebui educati copiii. Recunose c4 modificarex comportamentald este uneor!eficienta si adecva~ 1, dar niciodata nu poate fi principals modalitate de aborda- rea copilului. “Majoritatea behavioristilor, inclusiv cei crestini, nu afirma deschis c& de fapt sint pentru modificarea comportamentala. Stilul de hucru al acestora este unul foarte convingator. Prin intermediul cdrtilor si programelor lor i-au convins pe parin- 0 slabs reactie ef30 Edueagia prin iubire tii interesati sa utilizeze metodele comportamentale — fara si mirturiseasca faptul e4 ei sint behavioristi, pentru ca aceasta situagie nu ar fi fost acceptata in majoricatea cercurilor reli- __gioase. Unul dintre behavioristii pe care fi respect este dr. (Ruch Peters} autoarea cirtii Don’t Be Afraid to Discipline ~—fiNie uf temeti de disciplind). Ea este unul dintre pusinii behavioristi sinceri care-si recunoaste pun tea sa.! Dr. Peters vorbeste astfel despre iubire? [A iubi inseamna a fi dispus si asumi riscuri pentru a-ti | ajuta copiii si-si dezvolte standardele si comportamentele cu care si te mindsesti atic tu cit giei. Aceasta este esen- ya.unei bune pareri despre sine. Fara capacitatea de a dis- eno ae | ) parerea copilului despre sine este ia mate primejdie. $4 fubesti inseamna sa fii dispus sa stabi- lesti anumite limite care ar putea supira sau dezamagi copilul in momentul de fara, dar care I-ar putea ajuta sé se | { { | | |, dezvolte lun nivel mai inal in privinga moral care va insoyi de-a lungul virstei adultel” Peters are dreptate avunci cind spune cé este extrem de important si te simgi iubit pentru aavea o buna parere despre Si iubesti un copil presupune sa fii format in acest sens Tnainte insi ca pregitirea necesari si si funcgioneze, astfel in- copiul si se dezvolte la cote maxime, el trebuie sé se sim- fata de copil bire emotionala. ideite gr sfaturle in privings tehnicilor referitoare la explicarea consecintelor unlii-comportament, dar nu a principala solugie de stabilirea une legituri cu copilul respectiv. Atunci cind¢parinin ingelep se-concentreaza pe o relatie pliné de / skectiune cu copilul, el va reactiona mult mai bine la ceea ce J iy (abe CReath Peters; Don't Be Afraid to Discpline, New York: Golden 1 Pooks, 1997p. 2 bid, p. 189 : Fe dude CUM AM AJUNS AIC é 31 se numeste un control comportamental. Behaviorismul se concentreazd aproape in exclusivitate asupra comportamentului si presupane cd respectivul copil se va simpi inbit pur gi simpli peneru cf parintele inceared sa ii covecteze comportamentul. Aceasta presupunere este total gresit’. {In scrierile (behaviorist am gasit aumeroase exemple \\ dlespre felul in care si pedepfesti copilul’si sai oferi o imagi- he a gonsecinetor COmporamentuli stu, dar aproape mal nimic despre felul{a care pordtransmice tubirea sufleteasc dele pirinwole copil. Peters ridica fn slivi alte caryi cu mesaje-vintilare celoi“din lucrarea sa, De exemplu, ea defineste drept o ,carte clasica* The New Dare to Discipline (Noyl.cuz——J rent indritznet in privinta discipline) de\James Dobson sTra- giceste fapcul ci mulee cary care se ocupa de edcafia copii- lorsint behavioriste, dar nu o marturisesc. Ca urmare, pitin- tii crestini. presupun ci respectivele scrieri sine profund setestine” in continut, pentru cé au un limbajreligios si pe trucd autorii sintcrestini. Cele usta l cute ¢ CE NU A FUNCTIONAT? ind in anii °70 au inceput sa fie publicate cérti behavioriste despre educatia copiilor, multi dintre cei care s-au implicat trup si suflet si au dorit sa cunoasca bine problema in privinga familiei gi copiilor au fost de-a dreptul gocati. Nu le venea si cread ci adevirayi profesioniti se putenu transforma in adepyii tehnicilor cae ig i dezvoltatea copiilor, Ei chiar $1 ei Foarte credinciosi sau preocupati de ceea ce fac, ar fi adoptat acest sistem Mod. C. deghizat, ar fi pucut si afec- tezz generajii de copii care si aiba probleme emotionale si comportamentale, ajungindu-se astfel la o deteriorare a so- ciettii, Ei preziceau cé aceste probleme aveau si devind vizi- bile cam in 14 ani,rent jbune“ wv ¢ lu 2 Educatia prin iubiee Din pacate ei au avut dreptate. Cu totii am fost martorii problemelor cu care s-aut confruntat tinerii din familii apa- Paringii lor avuseserd aspiratii inalte pentru Acesti capil si nu se asteptasera si ajungi in situatile pe care aveau si le tr 5 miti ,experti“, erau total dezorientati, neintelegind ce s-a intimplat, unde au gresit. z siseeiatunci cind mare parte din comunitatea cresting Cacceptase 0 filozofie educationala bazati pe modificarea™ ")comportamentali, Aceastafilozofie este cea la care m-am re ferit in Capitolul 1, in care piringii au reactionat mai degraba a comportamentul copilului si nu au anticipat nevoile sale, Daca principala grijé a pirintelui este si modifice un comportament, el nu se va mai gindi prea mult Ia nevoile copilului de 3, 10 sau 15 ani, Milioane de piringi bine intengiona au urmat acest sistem care presupune risplati si pedeapst, ria satisface nevoile emotionale ale copiilor lok In 1994, in cartea Right from Wrong (Binele de rd), Josh MeDowell si Bob Hostetler au adus date precise prin care au explicit ce mu a functionat in atit de multe famili, Cartea s-a bazat pe un studiu condus de Grupul de cercetare Barna case s-a.mai numit gi ,Sondajul asupra tineretului eredincios, (4994""In acest studiu 3 700 de tineri din 13 confesiuni evan- ghelice au fost analizati in amanunt, pistrindw-se confiden- fialitatea, Tinerii erau foarte implicati in viaga ecumenica si considerau cA parintii lor sint foarte jubitori, iar experienta din familie este una pozitiva. $i totusi sondajul a aritat c& acesti adolescenti teiiau Ia limita moralitiqi, aflindu-se in pragul dezastrului ‘mult mai rau decit ar fi putut cineva si- imagineze. Rezultatele studiului au aratat nu doar cum erau participantii din punct de vedere al comportamentului, dar i gi fratii lor mai mici fi vor ajunge din urma in doar citiva ani. Mare parte din tineretul nostru — majoritatea celor care declara c& au jurat creding’ lui Isus Cristos — sine implicati in jasc, Pentru cé urmasera sfaturile unor aga-nu- 5 dnp ves CUM AM AJUNS AICI Bahr een | acte inadecvate, imorale, chiar ilegale, Sondajul a mai aritat Sf doar tl fant dinainea studio: y * Doi din trei (66 %) dintre copiii nostri fntre 11 si 18 ani au marcurisit c& si-au mingit un périnte, un profesor sau altadult. * Sase din zece (59 %) sist mint colegi stu prieteni + Aproape jumatate (45 %) s-a A MTY cel putin o data pe siptimina. * Unul din trei (36 %) a copiat la un examen, * Aproape unul din patra (25 %) a fu folosit alt produs care contine tutu. ' * Unul din now (12%) s | * Aproape unul din zece (8 %) a luat droguri ilegale, deci i care nu erau incluse intr-o reteta medical. % Datele arata cX tineri din familii bune, crestine, cad prada presiunilor societitii aoastre. Pind si implineasca 18 ani, peste jumatate (55,%) deja au pipait sini, organe genitale Jumatare (50 %) diatre i nostri sustin ef sint stresafi.! Cind comparim aces date cu cle ale celorlalti adotes- centi, constatim c& tinerii credinciosi stau mai bine decit cei care nu merg la biserica. $i totusi un numar coplesitor dintre ei a mintit, copiat, firrat, sea drogat, i-a chinuit pe alfii sau a fost implicat in diverse forme de activieati sexuale, Hr Josh McDowell a declarat: ,Sintem una dintre putinele ~ ¢ societati din lume incapabilé de a transmite spiritul moral\de la o generatie la alta." Acest luéFi ar trebit si ne preocupe~ foarte tare, pentru ci daci nu reusim si predim stafeta credingei sia rispunderii copiilor nostri, viata lor nu va fin dati aga cum am sperat si impactul acestei realitati va fi extrem de grav asupra societitii noastre, " Josh MeDowell gi Bob Hostetler, Right from Wrong, Dillas: Word, 199, pp. 8-9.Educagia prin iubire CARE AR FI RASPUNSUL? Pacintii trebuie lor daca-si dorese ca lor. $i totusi copii nu-si pot urma pivingii in aceasta calato- rie credinei ia integritatii morale decit daca se vor identifica personal cu piringi lor. lar ei nu se pot identifica cu piringii daca acestia nu le satisfac aceste nevoi emotionale. Pacingii care aplici acest sistem de simplé reactie pentru modificarea comportamentului nu vor satisface niciodata nevoile emorionale profunde ale copilului. Cu cit modificarile ( comportamentale sine mai solid integrate in sistemul educa ' ional pirintese, cu atit paringii vor folosi mai mult tehnica simplzi reactii, Ei vor pune accent in mod exagerat pe com ) portamentul copilului folosind risplata si pedeapsa.ce se bazeaza exclusiv pe un anumit comportament. Evident ci acest comportament al copilului vostru este important; de fapt este esential, Dar cind paringii pun accentul pe comporta- ( ment in asemenea msuri incit uité de nevoile emotionale si 2 spirituale ale copilului, precum si de nevoile de formare in viata, este aproape sigur ci acest lucru va cauza nigte probleme grave la nivelul existengei copilului in anii ce urmeaza. Aceasti educagie bazata pe reactie imediata duce la 0 uti- izare exagerati a pedepselor, in special a celor corporale. Si- jgur ci pedepsele au si ele rol in educatia copiilor; dar in cele {y'mai multe familii se pune prea mare accent pe pedepse. Ex- persii care sustin cauza modif ‘comportamentale in cazul | educatiei copilului, si mai ales cei care sintcrestini, incurajea~ | ‘tee bitaia la fund si ciupicul ca principale mijloace de pedeapsa, In unele carti extrem de populare pedeapsa corporali-este recomandaté, ca principala cale de stablire a unei relagii cu copilul. Chedaschetiet weber seg! + Cind parintii se gindesc Ja id:pedeapsay/trebuie, si ia in considerare si modalitatea cea mai adecyata pentru fiecare copil in parte, dat sf pentru Fiecare gregcala in parte. Exist ocazii cind o bataiga sau o ciuipitur’ sint absolut distrugitoa- i eS fy de. val rdieupatt CUM AM AJUNS AICI 35 re in cazul copilului respectiv. Atunci cind parintii se concentreaza asupra nevoilor emotionale si de dezvoltare ale co- pilalui, ti va preocupa mai puyin modificarea unui anumit comportament si mult mai mult formarea cit mai adecvati a copilului, Desi aceasta pregitire sigur ci va include uneori si pedepse, nu inseamnd automat pedeapsi_dupa_pedeapsi Vom mai discuta despre acest subiect si in capitolele urma~ toare. (ecmen dee trpaslarnaticlal mapibrivnl MARY SI PARINTII EI In Capitolul 1 v-am povestit despre Mary. Cind era mica, patintii ei se temeau si nu devind prea rasfapata. Dan gi Jane au iubit-o pe Mary foarte tare si au vrut si se asigure ci hu 0 si devina un copil remarcat prin comportamentul stu nepotrivit, De aceea au folosit foarte des pedeapsa corporal in asemenea masura incit au inceput sa se intrebe chiar ei daca nu cumva au ficut-o prea des. In anumite faze din copilaria ci, Mary ajunsese si fie ba i i paringii ei nu stiaw cum tioneze in raport cu comportamentul ei. Cind Mary reacriona imediat la bitaie, Daa si Jane. presupuneau ci aceasta formi de pedeapsi nfunctioneaza* perfect. Cind au discutat cu prietenii lor crejtini in legaturd cu problemele de disciplin’, au fost incu- rajeti si continue cu bitaia dupa pofta inimii, chiar daca ei /Puineori se simeeau usor vinovay. ~ Dif nefericire Dan $i Jane rareori s-au gindit gi la alte po- itagi de a 0 ajuta pe Mary si-si controleze comportamentul sau macar s analizeze motivele pentru care se purta astfel, In acest mod, ei nu au reusit niciodata si-si inteleaga fiica ori si giseasca niste ci mai afectuoase de a o forma pen- ru viatd, Pentru ca bataia si ciupicurile erau principalele modalitati prin care rezolvau comportamentul lui Mary, n-au ciutat alte ei care si-i ajute si descopere sentimentele sau gindurile ei, Din cind in cind, ii ofereau cite o rasplata cindode ‘ ah 36 Educasia prin iubire i abordau — respectiv| Jua note mari sau avea un comportament dorit. educatia ca majoritatea piringilor din ziua de a { cape o forma de control si de formare a copilului, bazindu-se jn special pe pedepse. Ca urmare nu reugeau sf satisfacd nevoile lui Mary in mod rezonabil si logic. cw/on. uli Cum Mary era un copil maleabil, ea nu a reprezentat © problem’ majori pentru Dan gi Jane ~ dectt cind s-a facut mai mare, Cind resentimentele si minia) s-au acurnulat iegit la iveala, ea gile feutpinede lipsé de maturitate, autodistrugindu-se si rizvratindu-s¢interic Dan gi Jane sint niste oameni destepti i tubitori. Daci nu ar fi fost invarati s& educe prin reactii imediate, scovindu-li-se jn evidenga posibila modificare comportamentala, daci n-ar fi fost formagi in limba} ,crestin®, s-ar fi descurcat nmult mai bine cu Mary. Ar fi descoperit pe cont propriu ci exista si alte solusii — cel putin suficiente pentru a preveni problemele catastrofale care acum se abituseri asupra fiicei lor. $i dact Jane si Dan ar fi aflat despre importanta accentului care tre~ bbuie pus asupra nevoilor lui Mary si ar fi descoperit cum Je-ar putea satisface, viaga ei ar fi putut sa fie una foarte frumoasi. SA RECAPITULAM CELE PATRU PIETRE DE TEMELIE, Educafia prin iubire este oarecum asemanétoare cu pietrele de temelie ale unei case. Trebuie sa existe toate cele pa~ tru pietre pentru a suporta greutatea vietii ce urmeazd a clidita pe baza lor. Aceste pietre de temelie sint cele despre care am discutat in Capitolul 1: « Satisfacerea nevoilor emotionale si de iubire ale copilului vostru + Asigurarea unei pregitiri pline de iubiee, dar si formarea uni discipline a copilului + Asigurarea unei protect fizice si emotionale pentru copil CUM AM AJUNS AICI 37 + Explicarea si exemplificarea controlului miniei pentru copil oe Daca lipseste vreuna dintre ele sau! nu se pune accentul 7 necésar, pavini cu sigurantd vor avea probleme cu copii lor. J in multe familii bune, ultima piatra de const — piatra depisirii momentelor de minie — este prea mica. $i chiar daca majoritatea parintilor igi iubese profund copii, vom constata cd ei sint incapabil: si-si exprime dragostea de la sutlet la suflet. Prima piatra este de obicei prea mica si arunci vi dati seama cit de instabila este clidirea care se inalta pe 0 asemenea temelie. Cind paringii urmeaza un sistem de educatie care pune ac~ centul pe modificarea comportamentali gi pe reactia in ra~ port cu anumite comportamente, ei nu vor reusi si satisfacd nevoile emotionale ale zopiilor. De aceea copiti vor rimine nepregititi in anumite directii, in special in depasirea momentelor de minic. Astfel sint sortigi si-si dezvolte o atitudine care si conteste otice forma de autoritate, ceca ce va dege- nera intr-o atitudine contra paringilor si in final intr-o respingere a valorilor si convingerilor paringilor. ‘Asemenea copii nu vor avea nici un fel de respect pentru orice forma de autoritate legitima cum ar fi profesorii sau pa- tronii, Nu cumya aceassa este exact problema cu care ne confruntim tot mai acut in societatea noastrd ? Imi doresc din tot suflecul ca paringii sd ai2a mai inainte de toate grija de nevoile emotionale ale copiilor. Controlul comportamental ar fi mult mai simpl, $i mai ales copii ar avea o atitudine mai s natoasi fagi de ei ingigi gi faya de reprezentantii autoritati, iar parintii ar constata c’ relagia cu copiii ar deveni una mult mai jroare, Aceasta este forta educatiei prin iubire, care au o simpla reactie la comportamentul copiilor gi care nu incearca dectt si le modifice purtarea au sorti de izbinda atunci ciné copiii sint mai mici si de aceea sint foarte multi adepti in xceasta directie, desi ar fi trebuit si-si dea seama de consecintele ulterioare. De exempl, bataia presupune un rezultat imediat ia majoritatea cazuritor. Cind be- entbue > |38 Educagia prin jubire haviorigti celebri au recomandat sistemul lor, paringii s-au folosit cu usuringa de aceasta form’ de disciplini, utilizind-o chiar mai mult decit este cazul. Da, recunose ca g bataie poate fi eficient? — o perioada — in cazul celor mai multi copit ‘Dar pe misura ce copiii cresc si se continua cu bitaia sau cu alte pedepse de acest tip, li se umple sufletul de resentimente ~ si de hotarirea de a submina autoritatea piringilor si de a au Te respecta doringele. Atunci, piringii iubitori care au crezut ci au procedat aga cum trebuia cu copiii lor se simt total dez~ orientagi si ingroziti c4 proprii lor copii au adoptat comportamente si obiceiuri distructive. Acesti parinti, care s-au stri- duit pe cit au putut, au un sentiment de vinovasie, acuzin- du-se de nenorocirea ce li s-a intimplat copiilor gi cautind vveynic si descopere greselile pe care le-au facut in privinya educitii lor. Principala greseali este cd i-au urmat pe behaviorist, ci- capcana pedepselor, luctu despre care vom discuta in raportul din 1995, Consiliul Carnegie pentru dezvolta- ea adolescentului a identificat nigste »nevoi afective umane* fial lezvoltare sinitoasa. Tin \evoie: * sa aiba nigte relayii apropiate gi durabile cu ceilatis + si fie congtienti de valoarea lor ca persoane; + sicsi dezvolte nigte baze solide in privinga unor alegeri bine cintarite; + sé-si exprime curiozitatea constructiva si un tip de comportament bazat pe explorarea nouluis + s& giseascd diverse cai de a fi utili celorlalyis + sa creada intr-un viitor promigacor.! " Assets" (,Elemente"), Minneapolis: Search Institute) 1997). 2, SUMAMAJUNS ater [7 Agiy4!39 Intre timp, Institutul de cercetari din Minneapolis a analizat patru elemente-cheie pe care studengii trebuie si le dezvolte pentru a ajunge si ia hotiriei ingelepte: ls solide care si asigure o baza in luarea deciziilor iin trecerea la fapte +O competent’ la nivel social * O implicare in privinga pregitirii scolare # O identitate pozitiva Pentru ca tinerii nostri si fie Sapabil sinned aces te clemente e névoie si de o implicare din partea pirintilor. ™ Dar presupune si niste eforturi din partea copiilor precum gi 2 celor ce=i ingonjoara fn mai mics sau mai mare masuri! Ca paringi, bu totii o imagine mentald si emotional, fem pentru copii nostri, a felului in care am dori, si se realizeze in viata. Pe masura ce ne gindim la multiplele | faete ale existentei lor, stim in adincul suflecului ca trebuie si ne implicim total ca oameni spre a-i pregiti pentru viata, AAceasta inseamni si putem ajunge pina la emoile si spiricul lor, dar si pina la mintea si rupul los. Totodata, aceasta mai inseamna gi cd abordiniGindatorirea noastcea mai impor-)) “7” tanti cu convingerea ca si si le putem satis- |, ~ face nevoile celor dragi — toate nevoile. Aceasta inseamna si/ fixim cit mai Bine cele pairu pietre de temelie: Le vom (1) 4%, + oferi de buncvoie inbirea noastré, (2) ii vom pregati sd fie ca~ * 7% pabili sd trdiased productiv si disciplinat, (3) asigura v prow tie fizicd si emotionald si (4) explica si vor fi-un-madel pentru modalitatile in care sé-si stapineascd in mod ideal minia Aceasta este 0 misiune nobili. Ea nu trebuie'Fedtsi la un simplu control asupra comportamentului de moment al copilului daca dorim si nu avem probleme din catuza unor fapte inacceptabile. Aceasti misiune presupune o implicare t tala in viata fiectruicopil sia familiei in gene ~ “bid. 4 6 rine weble40 Educatia prin iubire Pe masurd ce analizaim ce anume dorim pentre copiti n tri, n-ar fi rau s& ne oprim si asupra unei familii care a trait cindva la Bethleem. {ntiiul Fiu al acestei familii, Isus, ,sporea fn ingelepciunea st cu virsta si cu harul, la Dumnezeu gi la oameni“ (Liea 2, 82). Cit de scurti este aceasta afirmatie gi totusi cita iubire gi educare se ascund in spatele acestui har. Ce runt exemplu au dat Maria si Iosif, fiind niste paringi mo-_ del pent not toti, Sigur ci secoful XXI este alttel decit se colul | in Palestina si totusi harul Domnului este acelasi care _- afost si pentra Maria si Iosif. $i scopul este similar: si cres- tem copii ingelepti, maturi si iubitori de Dumnezeu si de oa- an 4 —e cap OLun Prima piatra de temelie: CULTIVAREA IUBIRIT Flite, 58 nw iubio on vorba, mumai din gurd, cin fepta sien adeodrul HOAN3,18 paring stiu 4 si copii lor au nevoie de iubire, dar putin le oferd afectiunea activa de care ar avea nevoie, Pen- tra a dezvolta constant gi total existenta lor, in perioada in twee prin diverse crize perso: Si totusi, cum e posibil, mai ales ind majoritatea paringilor au impresia ci-si iubesc profund Jes ct majoritatea adultilor considera afectiunea fata de tineri ca fiind o prioritate in societatea noastra? In toate relatiile intere mane faptelésint mai graitoare decit yorbele. Tubirea i afectiunea fati-dé copii trebule «Strate $i nu doar afirmate sau presupuse. Exista dou’ motive ‘imacest sens, Mai intii, cu totii ne intrebam daca putem si ne ‘ncredem in vorbe care n3 sint intirite de fapte corespunzi- toate. Acest lucru este valabil la orice virstf, fie c8 este de 8 sau 38 de ani, desi adultii discern mai bine cind este vorba de o forma de iubire, chiar daci mesajele nu sint chiar explicite, Cel de-al doilex motiv pentru care fubivea trebuie demon-,2) stratd este in legituri directa cu nevoile copiilor in crestere. ne p28) Peg hate ee oleves J2 Educatia prin fubire Copii nostri vin pe lume cu anumite capacititi emotionale gi i compostamentale, dar invapi de-a lungul mai multor ani si comunice verbal. Aceasta inseamna ca noi, ca-painti, trebuie si ne comunicim iubirea faa de copii, mai_ales)pe cai emo- > ionale gt ale Sigu® CA webuie s4 ne exprimam || verbal iubirea fi Tieeare zi, dar trebuie si luim in considerare faptul c& aceste exprimari verbale inseamna mai mult pentru noi ca paringi decie pentru un copil mic. Ceca ce-I deter- mind pe un copil si se simtd iubic se bazeazé mai degraba pe ée facem, pu pe ceea ce spunem. ‘Unrsentiffient profund in sufletul nostru la adresa copii lor nu este suficient. Asa cum este insuficient 5i sa le spunem copiilor ca fi iubim. Pentru ca iubirea noastra si ajungé la ei, |, trebuie si ii iubim pe ingelesul lor, sa ne manifestam afect > enclaripracic- Aremenes demoisialdetubize sat nul iniai eficiente decit cele verbale. $i totusi trebuie si folosim zilnic @mbele cai>Atunci cind vorbele si faptele se combina fn mod-logic pentru a umple rezervorul de iubire al copilului, el capath energia necesari ca si se dezvolte piternic din toate punctele de vedere CADRUL IN CARE SE POATE EXPRIMA IUBIREA: ACASA ‘Cum putem dezvolta aceste forme de exprimare eficiente si permanente? Cel mai bine iubirea poate fi aratata copiilor In gj acasi. .piCea mai important relatie in familie este cea conjugal. _ ot Bite calitatea legacurii dintre parinte-copil ct si cea asiguran- {ei pe care o simte copilul depind in mare masura de calicatea ul legiturii conjugale, De aceea este important sa se vind in aja" corul wat Sot §i al unei sogii spre a avea o bund relayie inain- ete de a incerca si rezolve problemele de educatie ale copilu- p00 Av*lui lor." Prima data am scris aceste rinduri acum 25 de ani in '\ yp wcartea mea How to Really Love Your Child (Cum poti siti CULTIVAREA IUBIRI 8 jubesti ox adevarat copilul), intr-o perioada in care presiuni- Je asupra familiei aproape ca pareau neinsemnate comparativ cu ce se intimpla asta ‘Veti citi multe lucruri in aceasta carte despre jubirea neconditionata. O familie sinatoasa — una care igi iubeste co ii si le satisface nevoile emotionale — va sti si igi exprime iubirea neconditionata. Fari o atmosferi de iubire necondi sonata e grew si-sj exprimi convingitor dragostea fata de co pil, nentru ca vei intra in contradictie cu insusi aerul pe care copilul il respira zi de zi. Chiar daca s-ar putea si ai ceva sorti de isbinda, tot vei transmite un mesaj confuz copilului. UN ELEMENT VITAL: TUBIREA NECONDITIONATA . __ Labire este neconditionati. La baza unei relagii sincere $i solide cu un copil este iubir jonati, pen~ tru 4 numai aga poate fi format emosional si spiritual copilul, Doar iubirea neconditionata poate asigura fe lui de crizele de minie infantil’, de resentimente mentul de vinovagie, de depresi, de nelinisti i de nesiguran. Ja Pentru cd doar iubirea neconditionata pur pease nevcile copilului. Tubirea necondigionati este un element vital al primei pietre de temelie, in cazul unei educatii parintesti proactive, {in cei 30 de ani de cind lucrez cu diverse familii, nu am intilnit niciodata o exceptie la urmatorul principiu de educare a copilului: Este imposibil sa-ti disciplinezi bine copilul atita vreme cit relatia primordiald nu se bazeazd pe iubire neconditionata, Actualmente multi ,experti" incearca sé convingi paringii sa refuze aceasta realitate. Unii fi indeamna si puna la baza educatici un sistem de pedepse. Alfii incearca s convinga si foloseasct modificarea comportamentala — dar aproape niciodata nu fi spun pe nume, Folosirea pedepselor, cum ar fi bitaia sau ciupicul, sau utilizarea Mod. C. ca prin= Pea tons ue tellece PBRUN TER C04”( “4 Educayia prin iubire cipala cale de stabilie 2 unei legituri cw copilul vor avea ca reoultat un devastr de ambele part, atit pentru parinte cit si penteu copil, cindva in viitor, Ambele tehnici pun accentul pe comportament fara a se preocupa mai inti de nevoile emofionale si spirituale ale copilului. Utilizarea acestei metade printr-o reactie imediata a parintelui poate pirea eficient un timp, dar in cele din urma atit paringii cit si copiti vor avea probleme care ar fi putut fi prevenite daca ar fi fost inti satisfacute nevoile copiilor. Copilul trebuie tratat eu afecyiune. Fark iubire necondisionat’ va va fi aproape imposibil si ingelegeti comportamentul copilului vostru sau si puteti interveni asupra acestui comportament, Iubirea necondigionata este un punct de re per pentru voi ca piringi. Fara ea sinteqi in plina bez, lipsiti de nigte semnale indispensabile. Puteti ugor si va riticigi si sa va dezorientati, pentru c& nu stiti cum si va purtati cu copi tul sau cum si depasiti situagile dificile. Tubirea necondisionaté va va da punctele de reper necesare pentru a sti unde vi aflagi in raport cu copiful si cum pu- test trata mai bine orice situati, inclusiv cind este vorba despre disciplina, Doar pornind de Ia aceasta baza de iubire necondigionati veti putea gisi echilibrul necesar intre prea a5- gent sau -. Doar prin iubire necon- ‘ited sf va pastrati respectul copilului fara de voi, Doar iubirea necondigionati vi da posibilitatea 2a satis faceyi efectiv nevoile copilului si sé prevenitisituayia tn care educatia ar putea deveni o povari frustranta si neclara ditionats DEFINIREA IUBIRII NECONDITIONATE Tubire neconditionata inseamna si iubesti un copil indife- ' gent ce ar fi Indiferent care ar fi capacititile sale, avantajele, Spectul sau trisiturile de caracter. Indiferent.de cine vi ete copilul. Indiferent de ce il inconjoara. Indiferent ee dela el si, cel inai greu, indiferent cum se com- CULTIVAREA 1UBIRIE 45 porti — indiferent cum reactioneaza, Evident, asta au in- seamai ei intotdeauna yeti aproba comportamentul lui, In-! 7° seamna doar ca il veti i i ‘ind ii {detesta.comportamenti, Tubirea necondigionata este idealul pentru care trebuie st se straduiasc’ din rasputeri, permanent orice parinte, Numai_ bunul Dumnezeu poate iubi cu adevarat neconditionat. Nu-| “>¥,, - mai El ne poat® tabi i stancl cad nu meritam sa fim iubiti} . Ga péringi au putem si ceugim intra torul asta, dar ne putem\~ iubi copiii in majoritatea cazurilor. Cu cft ne apropiem mai & tare de acest ideal, cu att vom fi nigte paringi mai buni ind copiii nostei erau mici, as fi vrut ca Pat si cu mine si fi spus: ,Ne iubim copiii tot timpul, indiferent de ceea ce se i intimpla, inclusiv de comportamentul or.” Dar ea orice al i paringi, nu am putut face asta. Si totusi macar am incercat si | atingem acest scop minunat de a-i iubi neconditionat. S-ar putea si vi se pari uel sf nu uitagi lucrurile pe care Pat si cu mine le-am avut mereu in gind cind a fost vorba de copiii nostri: - fA “ Ih comeronale eerucede 1, Sint gi ei copii. . 4 Y 2, Se poarta ca niste copii. 3. In mare parte comportarea copilireasci este nesulerita. 4, Daca eu, ca parints, imi indeplinese rolul si fi iubese in ciuda comportamentului lor infantil, vor fi capabili si se maturizeze $i si renunge Ia acest mod de a se purta 5. Daca fi iubese doar cind imi fac pe plac (iubire conditionata) si imi exprim iubirea fai de ei doar tin aseme- : nea momente, nu se vor simti iubiti cu. adevirat. In i schimb aceasta ii va face si aiba un sentiment de nesi- gurang’, le voi distruge pirerea bun’ despre sine si practic ii voi impiedica sa ajungé si preia controlul asupra propriei lor persoane si si se maturizeze comporta~ mental. De aceea, comportamentul lor si dezvoltarea Jor in acest sens intr3 in atribugiile mele, dar si in ale lor. 6. Daca ti voi iubi neconditionat, vor avea o parere mai buna despre ei gi se vor sim ole | 446 Educatia prin iubire vor fi capabili sa igi stapineasc’ nelinigtile si pe parcurs sicomportamentul, pe misuri ce vor deveni adulji. 7, Daca ti voi iubi doar eind vor corespunde exigenjelor mele sau asteptitilor mele, se vor simsi incapabili. Vor considera cf este inutil si se mai striduiasca, pentru ca niciodata mu va fi de ajuns, Nesiguranta si nelinigtea vor nes ‘pe ei si vor deveni un permanent handicap in dezvoltarea lor emotionala si comportamentala. De-a hungul tuturor acestor ani in care m-am straduit si fu un bun parinte de dragul meu si de dragul filo si ficei ay melegicam rugatba iubirea fata de copii mei si fie cit se “E+ poate de neconditionata. Viitorul copiilor mei depindea de Y* aceasta temelie solida. Acelagi lucru este valabil si pentru vi- iorul copiilor vostr Q-. SENSIBILITATEA SUGARULUL Emotiile copiilor sint extrem de delicate. Inca de la prima intilnire de dupa nagtere, sugarul simte sentimentele mamei. Daca sesizeaza cea mai mic’ nuanya de respingere din partea mamei si ulterior din partea celorlalti, acest lucru va influen- * ganociy dezvoltarea sa. Poate fi afectat felul in care se hranes- te sau in care doarme, twansformindu-l intr-o persoana tema toare gi nefericits, Daci mama are alte probleme, de exemplu este bolnava sau deprimaté, sugarul isi da seama gi retine un timp agest sentiment transmis, iar daca problemele continua Ianesfirsit, in cazul copilului efe fi pe viagd. Din pi- + cate sugarul poate interpreta dept iment de respingere din partea paringilor, ceea ce in realitate este cu totul altceva, Primele impresii ale copilului asupra lumii sint percepute Ja nivelul sentimentelor cu multinainte ca el sau paring si detina controlul asupra comportamentului lui, Starea emo- ‘tional’ a copilului determing felul in care percep rindi Tala gi pe sine rebuie marintit de toate de nevoile emotionale ale copilului nu numai ca suigat, ci atita vreme cit definem aceasta putere asupra sa. CULTIVAREA TUBIRIL 7 Baza unei iubiri neconditionate ‘viaja copilului. Daca percepe lumea ca <*g. fiind ostila, c3-I respinge, cé nu-l iubegte, ca mu se ingrijeste 29%" Se~ de el, apare anxietatea, marele dusman care se va transforma intr-o problema profunda ce va deveni un handicap aproape din toate punctele de vedere de-a lungul vie Ii va afecta ca~ pacitatea de a stabili legituri cu ceilalyi, de a invata, de a vorbi bine si de a-si stapini propriul comportament. O neliniste ex- cesiva il va face pe copil vulnerabil la toate influengele nega~ tive din lumea noastrd. Unul dintre principalele motive pentru care copii si adolescentii se drogheaza este pentru ca vot sic aline nelinigte’ ring care doar reacyioneazi in funetie de un comportament nu se gindesc la importanta vitalé a acestei baze de afectiune in educagia copilului. Desi unii behavioristi recu- nnost ci jubirea este necesari pentru binele copilului, nu am auzit nici unul explicind cum poate fi ea exprimata altfel decit prin acest sistem de rasplata si pedeapsi. Risplitind comportamentele poritive i pedepsindu-le pe cele negative, behaviorist sint_adeptii_unei iubiri conditionate, Tubirea ‘COntifionat® nu-r poate oferi niciodat’ copilului ceea ce are nevoie cu adevarat — si fie acceptat, iubit si ingrijit de cineva. Se concentreazat mult prea mult pe comportament far ca, ‘ai inti sa ofere copilului ceea ce ii este necesar pentr a re- 29 actiona normal la corectii. Para aceasti.temelie de jubire in fi- 7 nal copilul va avea o atitudine de resentiment si detizvratire'y,, fayi de parinte chiar dacd nu se va manifesta decit in adolescenta. oe % ine REZERVORUL EMOTIONAL AL COPILULUI VOSTRU- Ideea unui rezervor emotional este o modalitate metafo: ricd de a descrie nevoile emorionale ale copilului care trebuie satisficute prin iubire, ingelegere gi o disciplina blinds. fa,” masura in care reusiti si-1 mengineti plin, acest rezervor emo-° tl pee ye 2” gional presupune doua rezultate de o importanti capitala in oviaa copilolui. Mai ini, astfel se deverming starea emotionas- go Mla copiloloi — dace este nelingti, bucuros, pirat ves #2 deprimat sau fericit. Aceasta preocupare este extrem de ne- ~~ a glijatd in metoda de educatie reactiva. fn al doilea rind, nivelul rezervorului emoional afecteazé i si comportamentul copilului, fi influenteazd in mare parte ducatie si disciplis ind an bung masurd + fi ascultitor sau_neascultator, plingicios sau plin de vag, vesel sau retras, Cu cit reusiti s& fineti mai plin Fezer- { vorul emotional cu att sentimentele si comportamentul co- | pilului vor fi mai pozitive. “> Tati un adevér important fn privinga educatiei care este crucial pentru copil: Numai cind rezervorul Ii emotional | este plin, copilul poate functiona la cote maxime, A cui este 4 vispunderea si intretind acest rezervor plin? A voastra, a pi- ingilor, Comportamentul copilului este un indiciu excelent al stirii rezetvorului emotional. Evident cd educagia si disc plina slat foarte iniportaiité, dar el@ devin mai dificil de apli- cat si adesea sint inutile daci rezervorul emotional nu este in permanenti plin. Numai atita vreme cit rezervorul emotional este plin, copilul poate fi ferict, isi poate atinge intregul potential si poate reactiona in. conformitate cu disciplina si eventual pedeapsa, atunci cind este cazul. ‘Aga cum ue rugim: ,Doamne, ajuta-ne si implinim nevoile copiilor aga cum si Tu le implinesti pe ale noastre", avem toati increderea c& El ne va ajuta, In Filipeni 4, 19, ci- ,lar Dumnezeul meu va implini toati lipsa voastri dupa bogitia Sa,-cu-slava, intru Hristos lisus.*_ ooo Copii mu au capacitavea se vubeased de la sine. Ei reflects qe [ sait intore tubirea care li se ofer’. Daca wu primese iubire, nu at ee da inapoi. Daca lise oferé o iubire neconditionat, cojfilinwatd 5-0 reflecte sau s-0 intoare’ tot ca fubire neconditionati, Sursa unei asemenea iubiri neconditionate si dorings existentei sale vine de la Dumnezeu, iar sensibilitatea in pri- * | vinta umplerii rezervoarelor de iubire ale copiilor cu 0 ase~ « CULTIVAREA IUBIRIL 49 menea iubire — si cu o disciplina blinds gi ingelegatoare — vine tot de la Dumnezeu (vezi si Joan 4, 19 5i Pilde 3, 5~6). Daca li se ofer’ 0 iubire conditionatd, s-ar putea si nu tn- vete niciodat’ si ofere in schimb o iubire maturi, neconditionat’. Ei vor continua pur si simplu s& iubeasc’ aga cum at invayat, conditionat — resgectiv in modul cel mai imatur prin care ar putea stabili o legétura cu altcineva. In educatia baza- 14 pe reactia imediata, care se concentreazA asupra comportamentului copilului, nu existé loc pentru iubire neconditiona- 18, Aceasta explicit de ce piringii care cad in capcana educatiei reactive se trezesc ci utilizeaza pedeapsa ca principals cale de a stabili o relatie cu copilul. Incr-o asemenea situatie rezervorul emotional al copilului nu va fi umplut. - SA REVENIM LA MARY Aceasta a fost una dintre principalele cauze pentru cate Mary, respectiv tinara pe care am intilnit-o in Capitolul 1, s-a simgit dezorientata. Iubirea dintre Mary si parintii shi era una conditionata. Dan si Jane si-au exprimat iubirea fayi de fiiea lor atunci cind a facut ceva care le-a fost pe plac. Altfe, eel ‘mai adesea i-au adresat critici, gindindu-se ci astfel 0 vor mobiliza mai bine, Daca venea acasi cu un 9, 0 intrebau de ce nea luat 10, Desi Dan si Jane o iubeau pe Mary, ei isi expri- may iubeea in mod ineiiens, porind def comportamental ci, Ca urmare, Mary a e-escut intr-o anxietate si.confuzie permanente. Stia oarecum ci pirintiio iubese, dar nu s-a sim fit niciodatd iubita, Ea tirjea dupa o relagie mai apropiata si ‘mai calda cu paring e, dar din pacate nu stia niciodata care este poriia lor, pentru c& intotdeauna o criticau si fi ofereau 0 iubire conditionari. La rindul lor, ei au erezut cf dacd isi vor pastra afectiunea si cildura doar pentru momentele in ca~ re Mary excela intr-o directie, atunei acest Iucru ar fi putut-o stimula, Mary, insi, era un copil mediu eu performante me-50 Educagia prin iubire { dii, Rareori excela in veeo directie, drept pentru care gi mai rat primea acel accept gi recunoastere ca om. Ca multi patingi, Dan gi Jane 5-au temut si nu-si yrisfete copilul, S-au ghidat dupa carqile de specialitate care sustineau 4 totul trebuie si porneasca de la comportamentul copilului ce urma sa fie rasplatit sau pedepsit in functie de ceea ce facea, S-au trezit astfel vietimele acestei capcane a pedepselor. ind sa intresina plin rezervorul emogionat al hai Mary, nneau reugit nici si creeze acea relatie plina de caldura, de sens side incredere. ‘Abordarca behavioristé parea sé functioneze cind Mary era mai mica. Dar pe masura ce a crescut, a inceput si aiba impresia c& paringi ei nu sint prea preocupati de nevoile sale, ci fi intereseazd mai mult si fie'Stimayi ca parinti. Cind Mary a devenit adolescent; lipss de jubire neconditionata a atins apogeul, Mary a inceput sé aiba resentimente fata de pa inti gi s-a decis sé le submineze autoritatea procedind exact invers decit ar fi dorit ei. Cum pind atunci fusese un copil docil, Dan gi Jane au fost uluigi de aceasta modificare de comportament, Cum Mary nu invatase niciodat’ si-gi iubeasci piringi necondigionat, se comporta acum intr-un fel in care sici mulyumeasca doar atunci ciad la rindul lor ei 0 mulyu- __meau, Dan si Jane reactionind similar fayi de Mary, nimeni { nu mai oferea iubire nimanui pentru cé fiecare astepta ca alt~ 9 cineva si faci un gest frumos. Ce incurcétura! $i totusi de atitea ori am vazut copii care ajung la”adolescenga gi se afla inca in accustd stare normals agresiv-pasiva — dar despre asta vom vorbi mai mult in capitolul urmator. $-a ajuns in situatia in care Dan gi Jane erau atit de uimigi si de nemulgumiti incit au hota si ceard ajutor. Situatia lor se impotmolea tot mai tare, transformindu-se 1r-o forma de frustrare si de deznadejde. Unii prieteni i-au Incurajat sa fie mai duri cu Mary gi si-i ceard siti respecte gi sf lise supund, Algii i-au spus cd va fi nevoita si iyi asume si si waga invi- conse-ingele acestui comportament nefer famintele de rigoare. CULTIVAREA TUBIRUL 31 __ Nue niciodata prea titziu sa transformi o situatie proasta intr-una mai bund, asa cum au reusit in final si paring lui Mary. Dumnezeu e tare bun gi doreste si ne impace familiile chiar mai mult decit noi, Merité intotdeauna sa nu te dai bitut in faya problemelor, si-tiiubesti copiii neconditionat si sifiialituri de ei in momentele grele. Chiar dac& nu se exprima foarte bine, multi copii igi dau seama c& le lipseste ceva disionata, Ei au fost lipsiqi dé un rezervor eaio{io- jevarat plin gi nu au exact carburantul care le-ar fi de mae folos pentru a depisi cu bine momentele mai grele din ving’. CUM POATE FI EXPRIMATA . TUBIREA NECONDITIONATA, ari jubire necondiionatd copiii sint privati de un rezervor emotional plin. Le lipseste carburantul necesar pentru a tre- ccecu bine prin momentele mai grele din viata. Paringii nu trebuie si se concentreze in special asupra comportamentului copilului, ci trebuie si se foloseascé de propriul)éomporta- ment pentru a.si.exprima jubiréa [aja de copil $i ae rezervorul lui emotional plin, Nw uitagi, capiti sint axati pé comportament: ei inteleg mult mai bine faptele decit vorbele, Existi patru comportamente principale de are s€ pot To= losi paringii pentru a oferi copiilor lor iubirea necondiyiona- ta i ag vrea si analizim trei dintre ele in acest capitol pentru pune in miscare dragostea noastrd. Cel de-al patrules, for- ‘murea proprit-zisi, o vom analiza in capitolul urmator. " Contactul vizual Orice copil cauté nefncetat iubirea paringilor. Cind rezer- verul stu emotional nu este foarte plin sau este gol, prin comportamentul siu intreaba: ,Ma iubesti?* © modalitate de a pune aceasti intrebare este prin stabilirea unui contact din formarea personalitatii, Este vorba despre jubi=52 Educagia prin iubire vizual. S-ar putea ca el si spund: ,Mamico, uité-te la mine! sau ,Taticule, wité-te la mine! Aceasta este o modalitate de ‘a-giexprima o nevoie, Copilul doresteiubirea si atengia voustri. Este usor si oferi acest contact vizwal si totusi putini pa ringi o fac, pentru cé nv sint constiengi de importanta sa, Cu tun pirinte foloseste mai mule contactul vizual cu copilul ca modalitate de exprimare a iubirii, cu atit copilul este mai bine educat si rezervorul emotional mai plin. ‘ind discurim cu adultii, vrem ca ei si ne priveascd in (Coch. Avem tendinta si-i favorizaim pe cei care sint in stare si ‘mentind acest contact vizual placut tot timpul discusici. Unii sint incapabili si o faci pentru ci nu stiu ce inseamna un con- ‘tact viaual, avind in vedere c& paringii lor nu le-au oferit aga ceva in perioada de crestere. De obicei nici nu-si dau seama \de acest handicap cumpli. “Mamele si taji care se ghideaz’ dupa metoda de educatie reactiva cel mai adesea oferd un contact vizual doar atunci nd copilul face un jucru bun cu care paringii se mindrese. ‘Acest tip de iubire condigionata poate avea niste efecte dis- trugitgare. Trebuie s4 nu uitim ci acest comtact vizual direct {este una dintre principalele surse de formare emorionali a | copilului, Cind paringi il Tolosese cu conotaric negativa, ccopilul ti percepe negativ pe paringi. Cind copilul e mic, s-ar putea si fie ascultator si docil de fried. Dar pe misuri ce cres- fe si se mentine sentimental ef nu este iubit, fica se transforma in minie, in resentimente si uneori in depresie. Pe masura ce am discutat cu Mary, mi-a fost tot mai lim- * pede ea fiera foarte greu si menfind un contact vizual perma- » nent si placut. Constienté fiind de asta, incerca si corecteze problema; gi totusi, la stres nu mai reusea. ‘Una dintre greselile pe care le fac mult pavingi — uneori 1g: chiar gi cei care aplica o educatie proactiva ~ este si evite satu {34 refuze contactul vizual pentru a-si manifesta dezaprobarea sau pedeapsa, Aceasta este o forma de pedeapsi banal gi cru- \ dain acelasi imp, care dituneaza enorm copilului, Contactul vvizual trebuie utilizat permanent in manifestarea inbirii. Co- CULTIVAREA TUBIRIL 53 pili invagi cum si tréiascd luindu-se dupa piringi lor. Dacé ei sint permanent privigi in ochi, vor invita cum si foloseasca acest obicei fin mod cit se poate de sinatos. Dar daci acest contact vizual este 0 modalitate a parintilor de a-si manifesta dezaprobarea sau de a-si pedepsi copii ei vor avea un handicap serios in sociewats; pentru G2 vor folosi contactul vizual inte-un mod care fi va enerva pe ceilalti. / Acest lucru il va impiedica pe copil s& stabileasc& nigte re~ latii solide, plasindu-!intr-o situatie care il dezavantajeaza la maturitate, Daca nu poate corecta acest comportament, va avea tendinga si fie tot mai singur sisi se simed respins de se- meni. De fapt copiii cei mai indrigiti si mai simpatizogi sint cei care pot mentine acest contact vizual placut in prezenta celorlaly.! “oe Stim c& privireaSugarului Feuseste A se concentroze pe ceva de Ja doua sau patra siptimini incolo. Prima imagine care ii retine atentia sugarilui este un chip uman, in special ochii, Pe masura ce copilul reuseste si-si coordoneze privi- rea, incearci si capteze alti ochi. La ineeput pot fi orice ochi, dar in curind fi va cduta in special pe cei ai mamei. Ochi su- garului cerceteazi mai ceva cao antend de radar. Cind dau peste qinta, adiea peste alti ochi, se fixeaza pe ei. La aceasti virsta foarte frageds copilul deja se hrineste din punct de ve~ dere afectiv, incercind si-si umple rezervorul emotional. nc’ fnainte ca respectivul copil sa detina controlul asupra privitii, el este capabil sa se hr’ diul contactului vizual cu ochiimamei) pentru c& sugarul se utd in ochii mamei in timp ce este aliptat. In aceste prime luni, copilagul invaga enorm de multe lucruri despre lume. El ==""Un stadiu clasic din 97? apartinind Catedtei de Psihiatria Copi- sc a aeaonda aes eased afectiy prin interme _54 Educayia prin iubire se grabeste — elementele de baza ale personalititit fle,/mo- | dul de gindire, stilul de vorbire gi alte trasituri importante se vor fixa piit)sa implineasca virsta de 5 ani. $i iata cum un dar aparent atit de simplu —6 privite elduifonsa — devine eru- cial in dezvoltarea copilultiy “~~ Contactul fizie i Cit de mult iubire poate transmite afectiunea fizica adecvata si totusi eit de putini copii sint vine de catre parinti. Majoritatea ti n u cotro — cind le fac baie sau cind ii imbraca, ori cind ti suie in magina etc. Copiii vor mai primi gi cite o imbratisare sau cite un pupic din cind in cind, dar cam asta e tot. Mult prea putini paring! profité de aceasta sans minunata si aproape lip-" sité de orice efort de a mentine plin rezervorul emotional al “ copilului, Cind contactul fizic este insotit de cel vizual, copi- luke sisnte si mai iubid) ‘Apropo de contacful fizic, nu ma refer aici doar la imbri- sisiti i sirutii, dous modalititi de exprimare care nu pot fi utilizate tot timpul, Ma refer la cot felul de tipuri de contact fiere pe Umar sau pe spate, o mina prin par sau fizic — 0 ming tun scérpinat pe spate, un usor ghiont intre.coaste, si aga mai departe Toate acest tne rece fi dau de nqeleseopila- lui ca il ubiti, Ele pistreaza plin rezervorul emotional. $i daca o facem oti de cite ori avem ocazia, ne vom demonstra iubirea nécOnditionati {aga de copil. ‘Un suudiuifacut de Facultatea de Medicing a Universitayi din Miami, respectiv de Instirutul de cexcetari asupra contac- -tului fizie, a demonstrat 6X iingiierile ajura la dezvoltareafi- si mintala. Asa cum scria intr-un artical din revista Rea~ dey’s Digeséystudiul a aritat c4 acei copii nascuti prematur gi care au-fost \ {asa} Yptiteriie, alternat cu unul blind pe 3 per Uir'Sfert'de ora zilnic, au cigtigat in groutate cwA7 %\mai mult dectt ceilali carora nu li s-a dat Cei masati au dormit mai bine, s-au dovedit a CULTIVAREA TUBIRIT 35 fii mai vioi si mai activi, Ope luni mai ‘mai multe calitagi mintale si fizice,! Puteti include in relagia de zi cu zi contactul vizual si cel fizic cit se poate de firesc in relayia cu copilul. Acest tip de afectiune —intimplitoare, freeventa si adecvata— este un dar foarte pretios pentru copii. Impreuna cu atentiz Gare li se da (cel de-al treilea comportament important) reprezinta calea cea mai eficienti de a umple rezervorul emotional al copiilor sidea-i determina sé functioneze la potentialul maxim. Din pacate Mary nu a cunoscut acest tip de contact vizual gi fizic din partea paringilor, Nu s-a simtit niciodata in si- guranté (gi mereil“a cautar afectiunea din’ partescelorlaly afectiune pe Cae aT trebuit s-o primeasca din partea-parintilor. Acest lucru a facut-o foarte sensibila La tragediile prin care urma si treaca. . ontactul fizic merit efortul, mai ales in perioada de CadolescentiParingii care si-au manifestat astfel afectiunea “We ai dinainte vor constata ci astfel adolescenga este mai usor de depasit, Adolescentii care au fost crescuti beneficiind de contact fizic se vor simti bine in momentul in care el are loc. Astfel rezervorul lor emotional e mai usor de pistrat les in momentele in care devin foarte necomunica- zi contactul vizual si atentia actil fizie poate devent una dine putinle “miemiiié rezervoruf emotional plin continuare iubiti Abt CensAe Cite ceva §i despre reactiile copiilor in adolescent. Ado- lescengiitrec adesea prin faze in care nuldoresc si fie aproape. de pirinti sau si le vorbeasca pirintilor.-Chiar si atunci e foarve important ca parintit 8 Te mentind rezervorul emoyio- nal plin. Acest lucru nu este ugor cind adolescentii at tendinta si se izoleze. Totusi in asemenea momente se poate stabili fizic cu copilul, Cind adolescengii sint inte-o ase- iu, au dat dovada de The Sense That Shapes Our Future® (Simeurile ne A viitorul"), Reader's Digest, ianuarie 1992, p. 87.menea stare, sint de obicei atit de absorbigi de propria lor persoand incit nici nu mai observa o mingiiere intimplatoare din partea piringlor. Mingfierile voastre deci mu trebuie sé fie mai putine. Dimpotriva, trebuie si menyinesi sau chiar si sporiti numarul de mingle Contactul fizie este o modalitate care va sta la indemind pentru a le oferi o iubire necondifionaes copiilor. El poate fi folosit in foarte multe feluri pe care nu le-am mengionat aici. 2 Atentia acordati O atreia modalitate de a satisface nevoile copiilor este si le dati atengie, E nevoie de ceva mai mult efort din partea voastra decit in cazul unui contact vizual sau fizie, De fapt tuneori presupune chiar sacrificii de timp, de aceea vi se poate prea adesea ci ducet ipsa de timp. Mai mult, s-ar potea si Fa solicite in momentele in care veti fi foarte putin dispusi Cind sinteti obositi sau nu va simyiqi bine ori trebuie sa termi- nati urgent ceva la care lucrati. ‘Atentia acordata inseamni 0 aventie totala din partes voastra, sstfel incit copilul sé se simta cu adevarat iubit. Este { oincercare de a-I face si simta cé pentru voi el este cea mai “important fiingd de pe fata pamincului, Ficindw-l si se simta tit de pretios peiitr paring gi indreptagit si ceatd arentic, Va ajunge s& merite aceasta atentie cotala si o preocupare far limite din partea parintelui. Svar putea sa va intrebati daci aceasti atengie permanent ‘nu camva il va face pe copil si devina un ,risfaat". Nu e ca ‘zal, Copilul devine rasfaqat atunci cind nu reusiti st-lFormati $i sil iubigi suficient. In Evanghelii putem vedea exact care rau sentimentele lui Isus fata de copii. $i aduceau la E! copii, ca si-si pun mifinile peste i, dar tcenicii certau pe cei care-i aduceau. Tar Iisus, vazind, S-a mihnit gi le-a zis: Lasati copii si vind la Mine, si nu-i opriti, cici a unora ca acestia este m- piratia lui Dumnezeu. CULTIVAREA IUBIRIT 57 Adevirat zic voua: Cine nu va primi impariria tai Dum- nnezeu ca un copil nt va intra in ea. Si, luindu-i in brate, i-a binecuvintat, punindu-$i miinile peste ei (Marcu 10, 13-16) St, A aus & ps mare pret pe cop simu a considerat ‘odata c& vremea pet-ecuti cu ei L-a impiedicat s8 facé altele. La fel si in Vechiul ‘Testament, se pune mare prey pe copil: ,lati, fii sume mostenirea Domnului, risplata rodului pintecului." (Psaliii 126, 3) Cind Isav s-a intilnit cu fratele sit Tacov dupa multi ani de despayire, el I-a intrebat: Cine sinc acest? 4 risponta Tacob: «Copii cu care a mle a pe oo vin!" (Facerea 33,5). __Daci vrei si fii un pirinte exceptional, trebuie si-i aco: 2 , trebuie si-i acorzi (@ats acensd}copilului eu, Procedind aste, ti vei implini cea jar nevoie a sz. Din picate majoritatea parintilor inge- 1 aceasta nevoie si o satisfac si mai putin. Este atit de usor si inlocuiesti favorurile gi darurile printr-o atentie sinceri si total. Ea presupune ins mai mule timp $i energie. os Dar pe termen lung vei face o mare economie de tinip si nergie, scapind si de necazuri, daca vei petrece timpul necesar in care si acorzi atentia ta neconditionat’ copiilor. Nu numai cd ei vor face tot posibilul, se vor simi excelent si se or compora mai bine, dar srelaia dmte voi vf extaordi nara. In anii ca irmeaza nu vs a it i ra vent di agljren tara navel SPH AL Pro STABILIREA PRIORITATILOR Ooi os _ Copiii necesiea tip. Si torusi, ca piringi avem o casa de Intretinut, sintem angajaji undeva, trebi A i : x fa tebuie sa ne respectit indatorrile faré de bisercd gi societate, Dept urmare ajun, gem la concluzia ca n-avem descul timp sa ne indeplinim toate obligatiile asa cum am dori. $i nu le indeplinim, La ceva trebuie si renuinfém, Deck nu vom fi constienti de acest lucru, vom eadea in ceea ce se numeste tt iEducatia prin iubire 58 te": adie ne vom ocupa doar de lucturile urgente in momen- ¥tul respectiv, neglifind luccurile importante. Dacé vom pre~ | supune cu naivitate ca pind la urma covul se va rezolva si ne ‘vom ocupa mai intii de lucrurile urgente, nu vom reusi sa ne ;~rezolvim lucrurile importante. Dack imediatul este cel care | detine suprematia in viaya noasti®, nu ne vom putea concen- ‘_tra asupra copiilor si probabil ca nici asupra altcuiva, Din lipsa de timp trebuie si ne stabilim niste prioritati si s& hotarim ce anume dorim si realizam, iar apoi si ne orga- nizam timpul in funcyie de scopuri. Aceasta inseamni cd trebuie si detinem controlul asupra timpului nostru, In fruntea listei de‘prioritayiyrebuie sa fie copii. Ei au nevoie de intreaga noastra aténjie pentru a 3€dezvolta aga cum se cuvine. Da- ca ne vom face datoria faxé de ci, vom fi risplatiti insutit. Ca patingi trebuie si hoviriti ce anume conteaza cel mai mult pentru voi. Ce prioritate reprezintd copilul in viaga _ voastri? Dact nu veti defini bine asta, copilul va ajunge o | prioritace secundard gi va suferi din pricina fapeului ca nu-i dati atentie, Am cunoscut oameni minunati care au feusitin mulie directii in viata. Dar s-au descureat jalnic cind s-a pus problema si isi considere copiii prioritari. Copiii au multiple probleme chiar daca vin din familii bune si cu paringi care sint niste oameni minunayi — ei bine, acegtia n-au gtiut si i trateze prioritar pe copi Obicctivul acordatii atentiei neconditionate impreuna cu contactul vizual si cel fizic este si insufle copilului sentimen- (tul c&: ,Mamica si taticul sint numai ai mei." ,Pentru parin- >. tii mei sit fiinya cea mai importanta de pe lumea asta.” Cind 1) veti reugi si-i oferigi aceasti comoara copilului vostru, in- * seamna ca va aflagi pe drumul reusitei ca paring. | } FORTA BINELUI In aceasta lume a noastra nesigurd, darul atengiei totale si al iubirii neconditionate este cel mai de pret, putind insufla copilului acea forya a binelui. Nicicind n-a fost mai impor- CULTIVARES IUBIRIT 59. tant si le oferim copiilor increderea in sine, ideea cd se pot bizui pé eisi un echilibri: emotional gi spi acestea vor suferi de nelinite si nesigurany lor emorionala gi psihologica va fi plina de impediment Atunci cind veti incerca 4 stabiliti o ordine a prior in felul in care vi administrati timpul, nu uitati ca cel mai bun mod de a da toati atentia copilului este s8_petreceti cit mai multi vreme doar cu el. Cind copiii mei érau mici, mica fost u gasesc timp pentru asta, dar am invatat si fac eforvuriin acest sens, Cind fata mea studia muzica, mi-am aranjat in aga fel programul incit s-o pot lua de la ore gi s-o duc la un restaurant in oras sa manince, fn aceste momente petrecute impreuna fi puteam acorda toata atentia lui Carey si puteam totodata si ascult ceea ce voia si-mi impartageasc’. Este extrem de eficient sa fi petreci timpul i lul, Poti crea o relatie mai special a€ 0 nevoie dispetaté pentru a face Fata tealitatilor vieyit gi a se pregati pentru viitor. Copilul isi va aminti aceste momente siani de zile mai tirziu, cind viata va deveni mai grea si dorings de independent ti va crea o stare conflictuala si de confuzie, Cind copilul va fi mare, igi va aminti de momentele pe care le-agi petrecut cu el si va avea un sentiment de mingfiere care‘ va da mulea forta Miza este mult mai mare astazi, cici ce poate fi mai riu decit un copil, un adolescent sau un adult capricios? Ce poate fi mai minunat decit o fick sau un fi care sé fie echilibragi si fericigi? Aceasta este rispunderea — gi privilegiul vostru, Totul este si fiti disponibili in ceea ce priveste copiii, sé le fit aproape la nevoie, In anii de adolescensa, copiii s-ar putea si aibi nevoie de o perioada de incilzire pentru a va marvurisi gindurile cele mai profunde. E 0 adevirata binecuvi pus baz ei relagii prin carecopilulajuns adolescent si va mirhuriseasea sentimentele sale. ‘Am discutat despre importanta timpului petrecut inte patra och cu copilul. Sizorps au intotceauna posibil. Une- a60 Educatia prin iubire ori poti da senzatia ck ext doar cu el chiar cind sine sali de fata Posi face asta stabilind un contact vizual mal ince, in- texcindu-te spre copil si riminind in aceasta pozitie un timp, Sr dact se poste, stabileste si un contact fizic. Posi eventual 2ici fae! on ochiul copilului sau si-i faci un semn¢Semnth> thew preferat era si imi duc aratazorul la nard 3 apoi spre co Pi Aproapeintotdesuna mi se raspundea ha acest semnnal ea~ Ure era insotit de un zimber larg, Da, Categorie 4 acordarea intregii atentii adesea presi pune mult timp si 0 povard pentru niste parinti care sint de- Prsroviti dupa o zi grea. Dar este mijlocul cel ma eficent de 2 nentine plin rezervorul emogjortal af copitului si de a in- vesti in viitorul sau. Cea de-a doua piatra de temelie: PREGATIREA SI DISCIPLINA Dummezeu nu neve lsat pe panne spre a nu ne bigs in sand, ci pentru ne injelege cit mai bine PETER DE VRIES intr-o dimineatd, dupi ce am terminat 0 consultatie la dentist, mi s-a facut foame si m-am dus la un restaurant din apropiere ca si iau prinzul. Cum stateam acolo la rind sa comand, o mami cu doi copilagi m-a recunoscut — fi fusesem medic pe vremea cind era adolescenta. A venit fa mine, m-a jmbratigat gi mi-a spus: Dr. Campbell, mi mai gineti minte? Sint Michelle Morgan. As vrea sa stim de vorba." ‘Mi-am dat seama imediat ci nu era doar o simpli discutie a omasi. Mica explicat cf are nigte probleme eu care se confrunta in viaya. Din fericire Michelle era cu niste prietene ca~ re s-au ocupat de copii, aga tncit am acceptat s@ discurim. Ne-am agezat si mincim si am vorbit, Michelle a inceput prin a-mi povesti desare frusteirile ei profunde in privinta educarii copiilor sai in virsti de 3 ani si | an gi jumatate. "Pur sisimplu nu stiv ce si ma mai fac, dr. Campbell. Ma sim foarte nepregititi ca mama. Pe de alti parte imi amintese cum am fost eu crescuti si mi tem si nu-mi educ copiii {in acelagi fel. Soful meu imi tot spune c& sint o mam minu~ rata, dar nu-mi vine si-l cred. Vad problemele cu care se confrunti majoritatea priete nelor mele si ma intreb cum voi reusi sa ma descure vreoda- ta. Mi-ag dori asa de mule si fie fericigt copiii mei si si se transforme in nigte ozmeni buni.“6 Educatia prin fubire Michelle este asemeni multor parinti din ziua de azi. Nu_ exist pparintilor gi schimbarile in cadrul culeurii (\ noastre care a cApatat un ritm extrem de rapid au dus la o \\dezorientare totalé a parintilor. Majoritatea pavintilor sineri {gi cresc copii asa cum au fost crescuti si ei fi au impresia cA stiu destule pentru a face o treaba bund. Este oarecum firese SK simgi asta cind copiii sint mici, dar cind copiti se fac mai mari parintii isi daw seama c& nu sint in posesia tuturor ris~ punsurilor, De asemenea, ei inteleg ci au facut nigte greseli pe care ar vrea si le corecteze. : | Nu ne mai putem permite acest lux. Este important si reusim de prima data. Nu mai e loc de gregeali, aga cum sein timpla in trecut, Aceasta inseamna ci trebuie s4 intelegem foarte bine nevoile copiilor gi exact in directia asta s-au dena- turat multe idei PREA MULTA IUBIRE? ‘Muli cred in teoria c& daca ,e prea multa iubire*, copitul ar putea deveni rasfatat. De asemenea, se mai erede e4 problemele copilului pornese de la lipsa de disciplina pe care 0 indreapta cu pedepse aspre. Astfel iubirea este data deoparte si'se pune accent pe pedeapsi. Dar aga cum am aratat deja, fiecare copil simte nevoia wnei certitudini ia priviags iubiei $i atunci ce se intimpla? Paringii sint pringi in aceasta ,capcana a pedepselor”, se raporteaza la copil in special prin intermediul pedepsei, neglijind iubirea pe care at trebui sa si-o manifeste permanent, De-a lungul timpului, impotmoligi in capcana pedepselor, parintii constata ca influenta lor a fose serios slabita, daca nu chiar complet anulati. Cel mai rau este cA acesti piringi nu reusese si-si transmita iubirea direct de la suilecul lor spre cei pe care ii indragesc cu adevarat — respec~ tiv catre-copii. Este esengial ea mai inti si fie satisfacute nevoile emotionale ale copiilor, Apoi fi putem disciplina siti putem pregati fA PREGATIREA $1 DISCIPLINA 63 cu edevirat eficient pentru visi. Atunci, la rindul nostru, putem fi mai increzatoris ne putem destinde putin si ne putem bucura de copii nostri, Ca paring’ iu ne pedepsim copii inainte de a ne indeplint tndat de ei, dini ste satisfacerea nevoli lor de tubire. “~-MBgjoritarea paringilor sine total dezorientayi in aceasta privinga, gindindu-se ci pedeapsa este pe primul loc, Daca lurmeaza aceasti metoda care pune pe primul loc disciplina, vor avea tot mai multe probleme eu copii in anii ce urmea- zi. Daci urmeaza calea satisfacerii mai intii a nevoilor em tionale ale copiilor, vor constata ca toate aspectele educa pariatesti sint mult mai eficiente si mai agreabile. i CINE DETINE CONTROLUL? . Copilul manipulator Disciplina presupune ca paringi detin controlul. Totusi in tot mai multe case parintii au pierdut controlul asupra copiilor. Vedem copii de 3 sau 4 ani care alearg’ si fac un téraboi ingrozitor, fiind perfect constienti de faptele lor. Pustiul de 3 ani, Josh, care prefera si mearga cu paringii decit sa ramini cu ‘© mitusa, intr-o seara a inscenat un intreg spectacol plin de dramatism in care s-a aruncat pe jos gi a inceput si fipe i tr-una strident, Aproape ci a avut cistig de cauza, numai ca situga ina sugat pe paringi sa plece cotusi. Ea a presupus ca Josh nu ate nimic gi ca 0 si-i treaca de indaca ce ei vor pleca. Dupa ce au plecat, la intrebat: ,Ce a fost toata povestea asta? Incercai sa-ti manipulezi paringii?" Istovit de eforturile pe care le ficuse, Josh a marturisit dind din cap c& da, Nu trebuie niciodata sa subestimagi capacitatea unui copil dle a folosi subterfugii ca sa va manipuleze. Va incerca si va forteze mina sau si va joace pe degete. Se va stridui si devina un mic tifan foarte puternic, Daca lucrurile nu sint tinute sub contol arunci cind copilul este inca mic, comportamen-64 Eduecagia prin iubire qul se va accentua cu timpul. In casele in care unul sau mai rulti copii detin controlul, pirintii sint tor mai dezorientagi, jar dominatia copilului devine tot mai puternic’. In vreme ce pirintii se concentreaza pe diverse alte directii si trec prin presiuni financiare si profesionale tot mai mari, copilul js concentreazi intreaga atentie intr-o singurd directie, si anume si dering controlu! absolut. Intrecerea pentru putere si controle siunile crescinde pe care le resimt multi parint sint mult prea solicitati si incearcé si mulgumeasca pe toaté Jumea, Cind sint istoviti le lipseste energia si rabdarea de a-si aborda copiti in mod pozitiv. ‘Adesea, acesti pirinti sint prea obositi si se implice aga cum s-ar cuveni in c&snicia lor. Descoperiri recente au aritat cf tensiunile multiple ale vietii au un efect dramatic asupra relatiei in cuplu, Problemele sexuale au crescut simpitor in societatea noastré. Cind ambii sori lucreaz, adesea ajung acasi obositi si nu mai sint dispusi sa acorde atengia cuvenita familiei. Toate acestea au tendinta si-i facd pe parinti si reac~ sionezg cu asprime la comportamentul nedorit al copiilor, in loc si trateze totul cu calm. Pe mésura ce atmosfera din cas este tot mai tensionati, nivelul de confuzie intre parinti si copii creste, iar cercul vi- cios se accentueazi. Intrecerea pentru putere si control con- rina. Acesti parinti trebuie s-o ia de la zero si si recapere controlul asupra vietii lor gi asupra cminului lor. Tommy: Eu comand“ Jeff si Margie s-au plins e4 au pierdut controlal in privin- tafiului lor, Tommy, pe care mu mai reugesc si- stapineasci. Curn vrea ceva, cum incepe si plinga fara si mai apuce si spuna ce vrea, Inainte ca ei s4 afle ce vrea el, Tommy tipé de-ti sparge urechile, in final, Tommy devine de-a dreptul amabil, adici se mulyumeste si tipe la cei doi, spunindu-le exact ceea ce vrea. MVreat jucaria aia!" yInghetatd, inghetatd. Acum!* Inte PREGATIREA $I DISCIPLINA 65 timp, fi apucd o adevaraté frenezie si-i dea tot ce vrea, numai sa nu mai tipe, Daci nvar fi atit de sfisictor gi de neplicut, momentul ar putea fi considerat de-a dreptul ilar. Va asigur chin casa aceca nu era o atmosiera prea vesela, pentru ci piringii devenisera atit de frustragi incit uneori tipau gi ei la Tommy, ,,Tommy, ajunge! Taci din gura si o si-ti capeti ju” ciria.* In acest moment totul era scaipat de sub control si se punea problema cine este de fapt mai imatur in reactie. Fap:/ tol cd educatia este treaba unui adultnu era prea clar in casa Cind Jeff si Margie aveau musafiri, prieteni sau rude, Tommy prelua total controlul. El stia ci paringi ar fi fost in stare de orice ca s4 nu fie umiligi de el, deci ti avea la mina Evident, comportamentul lui i-a facut pe musafiti si se simti la fel de prost ca Jeff si Margie gi si se intrebe de ce acesti pirinti aparent normali nu-si puteau stépini copilul. i gin- deau, i uneoti chiar spuneau: ,De ce nu-i trag o mama de bataie? Jeff si Margie au fost insi destul de inteleptiincit si caute un ajutor cind fncd nu era prea tirziu, Stiau cd trebuie si fi fost o solutie care le scap& si s-au hotarit s-o descopere. Cum Tommy avea 4, si nu 14 ani, au reusit sd fact nigte rectificari majore. Prima. fost siinveye sii satisfacd nevoile emotionale. Apoi au fost nevoig si descopere cum si-] formeze astfel inctt si se comporte asa cum se cuvine $i sa aplice nigte pedepse pline de afectiune atunci cind era cazul. Pentru ca parintii si-au luat foarte in serios raspunderea pe care oaveau, Tommy este acum un adolescent fericit si f&- r probleme. Se intelege bine cu_parintii, in_mare parte fami’ gi. amabili er c Pe PO? 1 care Gi detineau roful, Aw invatat ceva miai greu, ce-i drept, dar acum stu ‘A PaFingi trebuie sé fie stipini pe situatie in ore $4 fit ferm nu inséamra Se hi wiflexibil, Tnse: isi vor timpla si cum pot trata mai bine problema,66 Educatia prin iubire ( Deginerea controlului mai inseamn si c& paringii nu tre *\buie sa stabileascd o relagie cu copii bazat’ pe fricd, Actual- Snente ne confruntam cu fiulgi paring care se situeaza la wna dlintre cele doua extreme, ambele dezastruoase. Uni detin un prea mare contro, find prea apr axa pe pedepss in ves rc cali sint prea permisv i se tem sf dent controle asupra coplr lor. Aces dou extreme pornesc de I 0 ca- ued comuni ~ frica. Ambele categorii de piringi se tem de pericolele cu cavé'ne confruntim in ziva de azi, Paringii din prima categorie se tem ci daca mu sintstapini pe situafie, copili o vor apuca pe cai gresite. Parinii din cealalta categorie se tem ci daca igi supra copili, acestia se vor rézvriti impotriva lor in diverse moduti foarte periculoase. Educarea copiilor intr-o asemenea atmosfera de teama este daunatoare atit pentru parin cit i pentrs copii st inevitail se vor crea probleme, Acesti patinti trebuie sa invere cum si asigure o disciplina afectuoasa copiilor lor. CE INSEAMNA DISCIPLINA? ce esential si injelegeti cd disciplina nu e sinonima cu peleums Da, edeapta ee forma de disciplin, dar una de ip negativ. Pedeapsa trebuie si reprezinte doar o mica parte ‘in disciplina, Principalul motiv pentru care educarea este tot mai dificila gi tot must mali cop fir ze at ce Prom este 4 relatia parinte/copil a devenit in primul rind negativa. “ wink pot face ca aceasta relate sa devina pozitiva. Ete logic s4 folosesti toate resursele pozitive disponibile inainte de a reurge la ccle negative Si totus exists’ moments In ax re pedeapsa se cade a fi folosita, dar majoritavea paringilor © folosesc ca principal mijloc de asi disciplina copiti. Avesta este un tip de educayie reactiva si in mare masura poarts an pentéu atitudinea antiautoritate pe care o constatim la melti dintée copiti nostri. PREGATIREA $1 DISCIPLINA 67 Este important si infelegem corect ce inseamna disciplin Cel mai important lucru in privinta unei bane discipline este ca parintié sit faca pe copii sa se simed iubizi, Dupa care p: tingii pot rece la faza urmatoare a disciplinei de calitate: sd-i formeze din punct de vedere al minpiisi al caracterului astfel incit sd poatd deveni niste membrii activi si staipini pe sine ai societatii, Disciplina presupune formare, iar disciplina eficienta foloseste toate tipurile de comunicate posibile: pute- tea exemplului, modelul de urmat, instructiuinile verbale, ce- terile scrise, pregitirea si asigurarea unor situatii din care si ‘nvete gi sd i se para distractiv in acelagi timp. Dupa cum vedeti, toate acestea sint nigte lucruri pozitive Da, pedeapsa face si ea parte din disciplina gi are categoric locul sau in formarea copilului, dar nu trebuie niciodata si folosim ca principal mijloc. Calauzirea copilului $pre ce cebine in viata este un lucru mult mai important decit pedep- sirea copilului pentru greselile sale, Discipling inseamna for- rare gi paringit au datoria ea mai intii si-si iubeasea sincer copiti si apoi sa le asigure toate datele necesare formatii de-a Jangul multor ani. Cind copilul se simte iubit, cind rezervoral emotional este pln, atunci este momencul ideal si fie educat: Copilul wrebuie sa se identifice cu patringii pentru a accep- ta sfaturile lor faird resentimente, ostlitate sau impotrivire. Cind copilul nu reuseste si se identifice cu paringii si nu se simte iubit, considera orice doringa a paringilor ca pe un Iu- cru impus cu forta si invayd si respinga aceasta idee. Multi copii din ziua de azi au o parere negativa despre autoritatea parinceasca, Ea in final se extinde asupra ideii de aucoritate in general si duce la exact opusul rezultatului asteptat. Acest comportament lipsit de respect se extinde dincolo de camin, ajungind la scoala si in alte locuri publice, cum ar fi magazi- rele ‘Cum va puteti forma copiii pentru a-i respecta pe cei din jur gi autoritatea aga cum se cuvine? Crescindu-i astfel ineit si rimini atagagi de paringi din punct de vedere emotional, prin iubire si respect. Din nou, asta presupune ca voi trebuie68 Edueatia prin iubire sk (1) ti jubigi neconditionat, (2) si le pistragi rezervorul ‘emotional plin si apoi (3) si le oferiti pregitirea de care au ne~ voie in viaga CUM IUBESTE UN COPIL fnainte de a reusi si va disciplinag eficient copilul, trebuie sé fngelegetfelul in care va iubeste el — care este total diferit fayé de iubirea unui adult. Cum copiii sine ined miei, nefor- ‘mati, si jubirea lor este neformata, imatura. Tati mai intfi un exemplu de iubire a adultilor. Henry jubeste foarte mult pe Barbara gi vrea s-o ia de sotie, Face tot posibilul ca si en si-l iubeasca find amabil, dragus, atent gi siritor. El incearcé si-i cistige dragostea. Aceasta abordare rationalé dea obtine iubirea cuiva se numeste dragoste reci- procd. Henry face tot posibilul pentra a obfine in schimb inbirea Barbarei. Desi adulti ar trebui de fapt si incerce si se jubeascd neconditionat, in majoritatea cazurilor insa, au sintem capabili decit de o iubire reciproca. Doar rareori ajun- gem la un nivel mai inalt, de iubire neconditionata. ‘Un copil insé nu este eapabil si iubeasca Ia nici unul dintre aceste niveluri — neconditionat sau reciproc. Fiind inci neformat, copilul iubeste axindu-se pe sine, El iubeste in stinetiv si tor instinctiv igi cunoaste propria nevoie de a fi iubit. El e congtient cf crebuie si obgina aceasta iubire din partea paringilor. $i rotusi nu este constient ci gi paringit au nigte rezervoare emotionale care trebuie umplute cu iubire neconditionata. Singura preocupare a copilului este ca el si se simel iubit. ‘Cind rezervorul lui de iubire este plin, nu se simte obligat si se comporte astfel incit si ti determine pe paringi si il re- umple cu jubire neconditionatd. Dac& insi rezervorul este “gol, atengie, pentru c& atunci va intreba cu disperare: Ma tai iubesti?* si asta o face prin comportamentul sau, Nu vi- tati cd de fapr copiii se axeaz pe comportament. Felul in ca- PREGATIREA $1 DISCIPLINA 69, re piringii rispund aceitei intrebixi despre iubire determina modul in care copilul se va dezvolta, De asemenea, determi- ni felul in care isi va stipini comportamentul. Principala ca 2d a unui comportament nedoris este un rezervor emotional ‘gol. Evident cf exist’ gi alte‘cauze pentru un comportament nedorit, dar rezervorul emotional gol este cea mai des intil- anita, De asemenea, un rezervor emotional gol va face ca orice comportament nedorit sa fie mai gray i mai frecvent, De ce este atit de important ca pirintii si inteleaga cum iubeste copilul? Majoritatea parintilor cred ca el trebuie si- cistige iubirea si afectiunea printr-un comportament pozi $i totusi copilul este mult prea imatur ca s-o faci. Copilul testeaza de la sine iubirea piringilor prin comportamentul sau, mai ales cind nivelul din rezervorul emotional este sci- zut. Daci paringii nu ingeleg cum iubeste copilul, vor fi total dezorientati si exasperayi cind acesta nu se va comporta asa cum se asteptau ei. Vor interpreta gresit un comportament normal, ca pe unul lipsit de iubire sau de respect. De multe ori un cooil se poarti urit pentru ci el cergeste un rispuns pozitiv la Satrebarea: ,Ma jubesti?” Cind parin- tiiil asigur’ ci da, este ‘ubit cu adevarar, tensiunea dispares el nu mai se simte nevoit s4 testeze iubirea parintilor prin alte comportamente nedorite. Totusi, daci pirintii nu ingeleg i considera cé un copil trebuie si cistige afectiunea printr-un comportament pozitiv, se vor simti permanent frustragi. Vor considera ci el se poarti cu o totali lipsa de respect, ca un prost erescut care nu iubeste, eind de fapt el mu face altceva decit si pun’ o intrebare foarte copiléroasi: ,Ma iubesti, mi- mico2" ,Ma iubesti, tticule * »DE CE ARE NEVOIE COPILUL MEU?* Cind un copil se poarti urit, inseamna ci mu a fost satis- ficutd o nevoie. Trebvie si ne intrebim: ,De ce are nevoie copilul meu?* Din pacate majoritatea paringilor igi pun alti70 Educagia prin iubire intebares Cam pot coreta comportamensal copii incu Accast Tucbare aproape automat duce Is pedesps indferent ce sa iningla in momentlsespestn Cindps- ving apleazi iain a peep rn pat oer ss reocupe de adeviratele nevoi ale copilului : mein “aimebal -Dece are newie copil mex? pate proceda lope coninind raionamennal gi deciind cum e ra ine, Nevo ar puta fim prin liar ne pe depss dae de obice na, Dac vei nels nevoin care sea cunde in spatele unui comportament inadecvat, nu vet p\ silos cece se cade pera cop vostro ‘rune cad copll se pout rit v8 tsb »De oe ace novi copll meu?",urmtones icone a eb fee Oare my curva tebue umplutrzervral de bie a copiui2* Tebuie sf wata problema raion logs, E ‘mult mai ugor si formezi un copil atunci cind se simte iu ven vident cl un comportament nedorit nu trebuie souzat de Ising, Da eu wat cum se uvine— ni pre pesmi nici prea aspru. Trebuie si va asigurayi c& aji satisticut = in evil sale de ube, Uncor in impul unui comport ment neon zeuie ceva dec st ie mph ezervo- ral emosona cu ubite, De obi, cores presspune x uneoti este de ajuns : ; Seems cee et eal tn ta noi in ca- si sind Dale aves 5 ani si Davi 9 Eu fusesem sn 0 con- feringa si de-abia agteptam sii povestese soriet mele, Pat so ‘cea ce se intimplase. Cind a venit cu baietii sa ti fximpine Is aeroport am cept hi pun despre dvrcel rue re se pauecuser am ignort bet in rum spe est, De cite oF Dale spunea Title eu contmsam «vores co Pat Lanceputa suport bin dar cnd am jus es = se complet in re plingea, snes neers nngise si-l enerveze si pe Davi : Pee Foe penal mou impels? Am er bi msi acest comportament capricios si mi-am pus vechea intr PREGATIREA $I DISCIPLINA 7 firease; Ce as putea face pentru a corecta comportamentul sacestui copil? Draga mea sotie a simrit ca nu sine in largul meu si mi-a goptit repede: ,Ce ar fi si pui in practicd exset ceca ce ii inveti pe algii?" Evident. Atunci mi-am pus intrebarea potrivita: ,De ce ate nevoie copilul meu?" Raspunsul mica sarit in ochi imediat. Mi-am dat seama cf rezervorul emotional al lui Dale era gol tocmai din pricina felului in care il tratasem. Fusesem plecat din oras si la intoarcere nuci dadusem nici cea mai mica atentie. El imi pusese intrebarea veche de cind lumes, aga cum numai un copil o face (prin- trun comportament neadecvat): ,MA iubesti>" De fapt ma {ntreba: »Ma mai iubesti dupa ce a lipsit att gi te porg ca cum nu m-ar fi afectat absenga ta in nici un fel?* Dintr-odata comportamentul lui parea logic. El avea o nevoie disperati de tatal sau. Daca i-as fi oferit orice altceva dict en, comportamentul lui ar fi devenit il. Un glas ridicat, 0 amenintare directa sau o izola- e in camera lui — n-at fi avut nici un efect in aceasta situa. fie. Ma bucur foarte tare ci nu am gafat in acest moment, {L-am luat pe Dale la noi in dormitor, lam strins in brate qi sam spus nimic. Acel pusti foarte agitat devenise dintr-oda- & potolit si linistt, aga, la pieptul meu, Stitea acolo pared scumulind afectiunea de care avea nevoie. Treptat, pe masu- 1 ce rezervorul lui emorional s-a umplur, a revenit la viagd teluindu-si modul lui de a fi inerezator gi fericit. Dup’ 0 scurtd conversatie despre calatoria mea, a sire sia fugit repe. dk Ia fratele lui. Cind am intrat in sufragerie, se jucau impreuni, Bine-ar fi daca orice comportament nedorit ar porni doar de la un rezervor emotional gol. Cit de simply ar fi pentru pirinsi! Din pacate insi lucrurile nu stau asa. Atunci cind va intrebati: »De ce are nevoie copilal meu gi constatati fap- tl cd rezervorul de jubire nu e de fapt gol, trebuie sa va the trebatis . Nu cumva e o problema fizica?* Pe locul doi in to. ul celor mai frecvente cauze ale unui comportament nedow tit se afla problemele2 jwcatia prin i cit copilul este mai mic eu atit comportamentul este malate vol ale alse Trcbuie ota ierebat Ne cumva pe copilul meu il doare ceva? Nu e oare bolnav? Obosit? Flimind sau insetat?* Comportamentul nedorit mu trebuie ignorat. Se poate scapa rapid de problema daci este produsi de ceva fizic. CINCI CAI DE CONTROL ASUPRA COMPORTAMENTULUL susi, de multe ori comportamentele nedorite nu sint poluce, urmare a unui rezervor de iubire gol sau din pri- cins ne probleme fzice. In mule css, anomie probleme comportamentale pot duce la necesitatea impunerii unor li- mnie rai drasice #1 uncori chiar de pedepse, Cind cop este eipat de sub contol devin sfdtor sau provocatr la adresa autoritii paringilor, trebuie «4 folositi mijlozcele de control cele mai adeevate Enis cinci fi dea detne contro. tu asupraYoplls, Dou sin priive ge bine sl foes cit mai des posbil, Dow sinc negatives rebuie st oa cazional. Una este neutra si trebuie utilizata, gra. onion oriczea dine acestea depind de fll in eare reas si pistag pli rezervoral de ubie al copii, Ess, 14 (1) ceringe (pozitive), (2) ordine (negative), (3) ee i fizice blinde (povitive), (4) pedepse (negative) si (5) modifi citi comportamentale (neutre). Cerinte si ordine Formularea cerinfelor este o cale pozitiva de a detine con- sell asypra comportamenruli copii. Este cea mai bund cale pentru dezvotarea unc relat bazats pe iubire, Cerine tele sint bine percepute de copii si acest lucru este extrem important atunci cind parintii detin controlul ase comportamentului copilului. Ceringele au tendinga s& se facd pe rs | PREGATIREA $1 D IPLINA, a ‘un ton mai ri icat si uo nflexiune a vocii in finalul propo- zitiei, transformindw intr-un fel de intrebari, Atunci cind folositiceringele, transmiteti si o multime de ‘mesaje nonverbale citie copil. In momentele in care se for- ‘uleaza ceringele, de fapt fi spuneti copilului: ,Respect faptul el aio parere in aceasté directie*. Dar puteti gi si-i spu neti ca: »Iti respect sentimentele pe care le ai in aceact® privinta." $i, mai presus de toate, ii puteti transmite, faré a-l rosti, urmitorul mesaj: ,MA agtept si-ti asumi rispunderea propriului comportament.“ Copilul poate deveni o persoan responsabil atunci cind fi oferiti aceasta ocazie Copilul crescut mai ales prin ceringe se bucura de avantajele unei educayii proactive. El's-ar putea sé simta cA se afla intr-un fel de parteneriat cu parintii sii prin care tocmai isi modeleaza caracterul, Acesttip de educatie nu este unul per- misiv. Piringii nu remunga la autoritate sau la respectul ce li se cuvine. De fapt copilul isi va respecta si mai mult péringi, pentru cé va simgi cd nu doar i se spune ce sa faci, ci ei sint interesati de ceea ce este mai bine pentru el. Cind nu rousisi cu ceringel, trebuie si treceti la ordine. Cum ordinele sint o cale negativi de control asupra comportamentului, nu trebuie utilizate decit dact nu functioneazi sistemul ceringelor. Ordinele pot provoca minie si resentimente din partea copilului. Parintele care da un ardin nu fou loseste de obicei un ton ridieat al vocii, iar inflexiunea finala de la sfirsitul frazei este coborits, Asta agraveaza starea de iri tare, In plus, mesajele nonverbale transmise catre copil sint ne~ gative. Avind in vedere cé fi spuneticopilulu ce sa aca si m dati posibilicatea sd aleagd sau sé aiba suficiente date oti 0 discutie prealabil i insuflai ideea e% sentimentele si pirerile sale nu conteara pentru voi. Mai ales insi va asumati intreaga Taspundere. Cu cic folositi mai mult aceste tehnici autoritare cum ar fi ordinele, certatul, observatile, ipatul, eu atit deveniti mai ineficienti. Daca insa folasiti un ton agreabil si va ex-74 Educatia prin iubire PREGATIREA $1 DIscn primagi doar o dorinti, atunci utilizarea ocazionala a ordine- lor va fi in general eficienta Ca pitinte avesi multa putere si autoritate, dar nu in can- ss Deevempl i rugati: ,Vrei si vii la mamica ul raspunde: ,Nu." Daca recurgeti la un cnn Vino incoace imediae!™ sar rate ge ain sit si copie spuneti i nelimitate, Daca vi fol cut poziia de 5 ; f ee ee inte adams eal oat pues ounce ee Nw" In acest moment e posi svt lee a ean portamentul copilului. Acest lucru este valabill mai ales cind ePSiti, ceea ce ar fio greseala foatte grav. fy een he rezolva rage : Aceasta inseamna ca ati fost pozitivi, cl. Copilul stie exact ce se intimpls. EI} utue sa fiti rai", dar afi ales sf fri bag copilul ereste. Actualmente vedem tot mai multi piringi ca- sata aceasta prfece nora nd oe Pet re-gifolosesc excesiv autortatea pina la epuizare si apoi de- nd usor copilelin vin neajutoragi chiar de cind copii sin inch miei, Cum autoritatea nu este nelimitaté, nu este cazul 5-0 ieosit find mereu ctitici la adresa lor, penteu ci nu vi va mai rimine nimie pentru momentele cu adevirat dificil sau cruciale. Pastrarea wnei atitudini agreabile, dar ferme mu numai cd od pastreazd autoritatea, dar chiar v0 intéveste, pentru ch fi Cistigati respectul gi iubirea copilului, dar si recunostina ‘Trebuie si nu uitagi cd cea mai mare teamé a copitului ese s4 nu va nfurie sau si va facd sa va purtati urit cu el, Atunci cind folosijiceting si riminesi deschisi pe misura ce fi for- ‘mati iubirea copilor gi recunogtina vi vor asigura o pozitie privilegiata pentru tot restulexistenei lor, Nu vor vita nici- data bunatatea gi iubirea eu care i-ai inconjurat si va vor fi vegnie recunoscatori ci le stati pring, mai ales cind constata c& alti paring sinc ri si mereu furiog cu copii lor. Aces- ta este un elementecheie in educatia printeasea bazaté pe ore- lage pozitiva ubitori si blinzi cu ‘a seama ef ati fi uni siiubitori, Acest lie Take orb de ent negativist. Daca el se ‘rm ulterior in sfidace, nu ati gresit cu nimic ‘pine S# Incepeti si corectagi aceasti form’ de sfider Pedeapsa Manipularea fizie% blind’ ips Manipularea fizic’ blinds este o alté cale pozitiva de a detine controlul asupra comportamentului copilului, Ea este cficienta in special a copiii mici, dar poate functiona bine si cu cei mai mari. Imi place aceasta manipulare fizica blinda, pentru ci poate fi folosité pentru comportamente care nu sint neapirat urite, dar care vi displac. De asemenea ele va permit sa continuati sé fiti pozitivi in ceea ce facet Manipularea fizica este extrem de eficienta la copiti de 2 si 3 ani, in faza normala de dezvoltare in care refuza orice le ce i prea aspri; in general, rengele de pedeapsé de la un frie e ala Pee In al doilea rind, pedeapsa efic te si nu insemne nimic pentru un zat chiar in eazul baieyilor nostri, si-Ltrimigiin camera lui, El sino resping orice fel de inconseeventa i enta pentru un copil poa- altul, Aces lucru kan Pentru Dale cel mai rau era 4 nevoia si stea cu restul fa,7% Educatia prin iubire milici. Pentre David si stea singur in camera insemna s se joace cu jucatile lui sis citeasca din catile preferate in al treilea rind, pedeapsa folosita intr-un anumit moment depincle de obicei de ceea ce simt paringii in momentul respectiv. Daca au avut o zi bund, mai mult ca sigur cA vor fi prea ingaduitori cind vine vorba de o pedeapsa. in schimb in- tio zi proast4, vor avea tendinta si fie prea aspri. Sin final, parintele trebuie sé fie capabil sa aleagé pedeapsa potivitd in functie de virsta si nivelul de dezvoltare al copilului. Ceea ce pare normal pentru un copil de 7 ani poate fi total gresit pentru unul de 5. Ceea ce este firese pentru un copil destept poate fi nedrept pentru un copil cu un ritm mediu de dezvoltare. Si totusi, indiferent cit de greu ar fi si decideti cind si cum si fie aplicats peceapsa, important e si fii pregatiti s2 0 faceti asa cum se cuvine. Va puteri ajuta gindindu-va dinainte ce aveti de facut, pentru a evita astfel si cédeti in capcana pedepselor, Asta inscamni si stabiliti eu partenerul de viata sau cu un bun prieten care este pedeapsa pottivita in diverse situatii, Acest lucru este valabil pentru fiecare dintre copiii din familie gi trebuie s-o faceti atunci cind sinteti calmi si putesi gindi la rece binele copilului. Procedind astel, mu veti actio- ‘na la minie atunci cind copilul face vreo prostie. Cind copilul greseste cu ceva, trebuie si vi puneti rapid acele intrebiri referitoare la principalele nevoi fizice si de dezvoltare ale copilului: ,Oare copilul meu este flimind sau insetar? fl doare ceva sau nu se simte bine? fsi exprima nega- tivismul tipic pentru virsta de 2 sau 3 ani?" Daca rispunsul este nu la toate aceste intrebari, atunci trebuie s4 va mai puneti una: ,Nu cumva copilul ma sfideaza?* Sfidarea inseam- ri un refuz deschis so lipsa de respect fafa de autoritatea pirinteasca — ceea ce.nu este permis. Trebuie si detineti con- wolul in orice moment, gi asta inseamna ca respectivul comportament trebuie corectat. Concluzia este ci nu trebuie neapairat si se recurga la o pedeapsi. Puteti si puneti capit acestei sfidiri fara a va irosi in mod inutil aceasta resursi li- PREGATIREA $1 DISCIPLINA 7 mmitatd care este autcritatea. Daci folositi in mod automat modaliatile cele mai puternice si mai negative de control al comportamentului copilului, respectiv pedeapsa, inseamna ci vi folosigiinuril gi exagerat putcrea intr-un moment in care s-ar putea si nu fic nevoie de ea. Am vizut foarte multe situafi ingrozitoare tn care pirinti altfel minunati au facut aceasta enorma greseals. $i-au utili zat in mod exagerat . Siti asumi eispunderea comportamentului personal Pind nu demult, majoritatea celor din socictatea noastré “espectau integritatea si totodata ficcare element al sfu, Sito- 13s) toate aceste treielemente au inceput si dispard in ulm timp din ceea ce insemnau standardele corecte ale societitii, Si trecem in revista picederea credingei in aceste tel elemen, tale integrtati — pierdere pe care trebuie s-0 combunn unci cind ne exestem copii cu ideea de a-si forma niste ve, lori corecte, Sa spui adevarul A spune adevirul se bazeaza nu doar pe o anumité ordine It nivelul societit, Ea isi are fundamental in notiumes88 hucatia prin iubire INFLUENTE NEPASTE 89 conform cireia exista niste adevaruri obiective pornind de la care se formeaza adevarurile vietii si comunititii noastre. Nu este greu de vazut cum presedintele Bill Clinton si-a format aceste valori care aveau si-! duci la acuzagii cia mint in fa- {2 Tribunalului Suprem. Nu avea acea educatie timpurie care si-l determine si fie integeu si onest, Presedintele avea puterea, capacitatea si 0 minte stralucits(fusese bursier la Rhodes). Si rorvsi, o persoana exceptional se poate distruge atita vreme cit nu detine sentimentele si valorile necesare pentru a gindi rational. Comportamentul lui Clinton care a dus la descoperirile defaimatoare n-a fost nici rational, nici logic —ceea ce de altfel a gi recunoscut. In schimb niciodata nu a marturisit c& a mingit. Cei din Congres care au insistat asupra faptului ca recunoasterea adevarului este esentiala au fost adesea ironizati, find acucagi c& se amesteca in treburile guvernului care mer. geat foarte bine, ameningind stabilitacea vir gi pe alesul po- porului ‘Minciuna afecteaza viata noastra personal in ansamblul ei. Cel mai mare raw il face acasi, in familie, A-ti minti rude- le nu presupune doar o dezamigire a celor mintiti si o frus- ware a celor care mint; acest lucru distorsionea7a relatiile de acasi si in final poate duce la distrugerea lor. Cei care sint mintiti consecvent mu uitd asta, Increderea lor este zdrunci- nati si vor ramine permanent cu suspiciunes minciunii, Acest lucru este extrem de diunitor in cazul copillor ai ciror paring i-au mingit. Pe masurd ce crese, ei nu mai stiu in cine sa aiba incredere. Si-ti respecti promisiunile O ak fagers a integritati, care s-a erodat, este cea a res- pectérii promisiunilor. Aceste promisiuni includ intelegeri intimplatoare, cu efect mic in privinga consecintelor pe termen lung, si ajung pina la promisiunile oficiale, cum ar fi contractele de afaceri sau jurimintele sfinte, cum ar ficele ale cisitoriei ‘Un asemenea tip de contract care a fost tot mai des incalcat il reprezinta cel al infierii unui copil. Mare parte din com- plicatii in cazul adoptiilor provin de la faptul c& mamele na- curale fac promisiuni pe care le legifereaza si apoi revin asupra lor, dindu-i in judecata pe paringii adoptivi. In vreme ce batalle se dau la tribunal, copilul eraieste cftiva ani in unicul cimin pe care la cunoscut vreadata, cu piringi adoptivi. A existat un caz in care parintii adoprivi au fost adusi la fali- ment de aceste procese; 0 organizatie religioasa preocupacd de problemele de familie a sustinut mama naturala platindu-i toate cheltuielile. Sigur ci trebuie si ne gindim si la sentimentele mamei naturale; dar totusi, Biserica nu pare sa fi luat {in calcul importanta integritati gi respectiv a unei promisiuni facute in scris de catre tinira femeie, Problema integrititii personale se regiseste si in cadrul promisiunilor financia-e ujor de facut si mai putin usor de respectat, Graba cu care se fac reintrarile in posesie, prescrie~ rile ipotecilor si problema datoriilor neachitate ne afvcteaz! pe toti pe masura ce costurile cresc. Eu nu spun ci tori acesti coameni ati motive neciastite, dar in multe cazuri s-a demon- strar cd a fost vorba deo judecata gresita, Ei par a nu fiin stare si hotdrascd exact ce conteaza mai mult $i abia dupa aceea si investeasc’ timp si bani, Sau cred c& niciodata mu ver exista cheltuieli neprevizute sau urgente. Ori isi doresc atit de mult si faci parte din anumite firme sau sa aibé un anumit still de viata incit igi pierd wzul rasiunii, Chiar $i cei mai buni dintre noi uncori sint tentati si nu-gi respecte promisiunile sau si revin’ asupra unor inyelegeri si si dea apoi vina pe altcineva, Daca am fi fost cu totii bine pregatiti in aceasta directie, am fi cunoscut elementele indispensabile integritati si am fi fost convinsi de importanga sa, am fi ficut mai usor fagi ispitei. Dar atita vreme cit nu exist nici un fel de pregatire sau de convingere in acest sens, nu prea stim si ne apirim. Constatim asemenea slabiciuni chiar sila persoane cu multa scoala.90 Educagia prin iubire In siatul in care eriiesc, Tennessee, cunose un psiholog — ii vom spune Bob — care a semnat un contract cu un centru de consiliere care i-a oferit anumite avantaje. In schimb, el s-a angajat ca, in cazul in care se hotéraste si renunte, si nu intre in concurenga cu acest centru (practicind consilierea) vreme de un an si jumatate. Avind in vedere ci acest centru oferea foarte multe avantaje fiecirui psiholog in parte, dact vreunul dintre ei nu-si respecta ingelegerea insemna cA toata lumea avea de suferit. $i totusi Bob a inceput foarte curind si lucreze pentru concureny’. S-a creat o asemenea crizi la nivelul primului centru consultativ incit au fost nevoiti si-l dea ‘in judecata pe Bob. Degi legile starului Tennessee sustin asemenea ingelege contractuale, judecitorul, dintr-un motiv sau altul, a hotarit ca Bob are dreptate. Deci nu numai ci Bob, care era un pro- fesionist cu mulke studi, si-a incalcat contractul pe care il semnase, dar gi judecatorul, care la rindul lui era toba de carte, na luat in seami promisiunea. Ambii au ignorat niste promisiuni scrise, oficiale. Centrul a intrat intr-o eriza finan- ciara din care nu si-a mai revenit niciodata Si-ti asumi rispunderea Cea deca treia fayets a integrititii se refers la raspunderea fad de propriile actiuni. Multi oameni considera in prezent cic 0 prostie si-ti asumi rispunderea pentru actele persona~ le atita vreme cit le pogi pune in circa alteuiva. Sintem un popor plin de victime. Intr-o yard cu atitea litigii ne intrebam tuneori dacd n-o s4 ne acuze gi pe noi cineva de actiunile sale. Auzim tot mai des de procese cit se poate de neinsemnate. mi amintesc foarte bine singura data cind am fost dac in judecati ca medic, Imi fusese repartizati o pacienta de 96 de ani care fusese internati intr-o stare mintald de o confuzie totali, Nu stia cine este, unde este si incerca incontinuu s& isi facd rau, Am dus-o intr-o sectie specialé a spitalului unde se afla sub supraveghere permanenta gi nu-si mai putea face nici un ru, INFLUENTE NEFASTE a __Cind se afla acolo, a suferit ofractur’ spontand a soldului sting, exact unde mai avusese o fracturd cu 20 de ani mal ina- ‘nte, ,Spontana” insemna ci fractura n-a avut cauze externe vprodus din Prcin slabiciuni I veal soldului, __ Familia a deschis proces impotriva mea gia spitalulvi acue tindu-ne de neglijenta care ar fi dus la eons azul a ajuns la un judecitor care a ingles absurditates sere zatilor gi l-a respins ca nefondat . Asomarea raspunderii comportamentului personal a de- ‘enit o chestiune tot mai rari gi care azjuns si feo aderara, tS minune si bucurie cind se intimpli, Acest hucru este val billmai ales cind se intineste la un adolescent sau la cinevs th ‘mr. Sa dai vina pe algii a ajuns acum o obigmuints, intr-atit ins Git ne asteptim ca acest lucru si seintimple tot mai des la ni Iul conducitosilor nostri. Ne simpim chiar total surprine! acunci cind o persoani refuzi si se foloseasca de aceasts sah vare imatura si primitiva INVATA-I PE COPH CARE SINT ADEVARATELE VALORI Pentru ai invita copii trebuie si iti examinens stl de gindre side simgite. Ai veea ea i copil ai ee ze viata asemeni tie? Esti micar sigur cd stii cum al ajuns In anumite concluzii sau cum iei hotaririle? Exist? un cnumait sistem prin care faci toate acestea fi pe eare trebuie sal gn Piet icopilo ei in diverse faze din dezvoltarea lon, Exist mai multe modalci de lua hotair de a wage com. is iar copii ti s-ar putea s-0 facdusor dient fats de da ne, Nu e nimic in neregula atta vreme eft respectd iad roape acesteelemente ale integitii, = Explici-i copilului cum gindesti Din pacate majoritatea impai / joritatea piringilor nu le impartisesc copii- lorsistemul lor de gindire, ci doar concluziile si parevile Ae.92 Educagia prin iubire ta nu-i ajuth pe copii si afle cum gi de ce parinti lor au ajuns la aceste concluaii si pareri, De fapt, daca paringit continua doar i le spuna copiilor care le sint parerile gi concluziile,f4- 1a si le arate cum au ajuns la ele, au toate motivele si se a5- tepte ca intr-o buna 2i copiii si le respinga ideile, convingerile si valorile. Este absolut esential sé-iimvdtati pe copii cum sd gindeascd. ‘Una dintre modalitatile de a le impartasi sistemul de gindire este si insotiti orice concluzie sau pirere impirtigit’ de tun pentru ci. Acest lucru vi va aminti ci trebuie si le expli cati de ce simtiti si gindigi astfl. Totodata va va obliga si exa~ minati atent dacé ati fost sau nu rationali gi logici gi va va mo- tiva si fiti rezonabili, Cind va impartasii sistemul de gindire copiilor, le impartisiti si felul in care simyii in ceea ce-i pri- vejte. * usin paving impértigesc sentinientle profunde copiilor gi aceasta este 0 groseala grava. Evident ca nu vrei si le ‘mpartagesti sentimentele inacceprabile, dar in general ei trebuie si cunoasca majoritatea sentimentelor voastre. Altfel, sentimentele pe care le afigayi fayi de ei vor fi din categoria celor negative cum ar fi minia, insatisfactia, descurajarea, dezgustal si durerea, Daci ei mu cunose gi acele sentimente profunde despre care rareori le vorbiti, vor fi determinayi si respingd sentimentele pe care le percep de la voi. Este extrem de important si discutayi cu copii eit mai adesea despre sentimentele si valorilé voastre pozitive si pline de sens. Recunoaste-ti si evalueazi-ti propriile sentimente din trecut Gindirea rayionalA se bazeaza pe sentimente gi convingeri Ancheta deschisi de Congresul American impotriva prese~ dintelui Clinton, in perioada in care au fost analizate actiunile sale atit de contestate, a demonstrat cum de ambele parti coamenii credeau cu vehement ca sint logici atunci cind ajun- sesera la concluzii total opuse. Cum e cu putint ~ ca per INFLUENTE NEFASTE 93 soane decente de ambele parti si gindeascé atit de diferit sisi fie tovodati la fel de logice ? ‘Am putea fi tentati si credem ci e doar o chestiune poli- tica, dar acesta este un rispuns partial. Chiar dac3 oamenii sint influentati de cistigurile sau avantajele pe scard ierarhici, trebuie si ne intrebim torus de ce se credeau a fi justificati in afirmarea punctului lor de vedere atunci cind ceilalyi considerau chestiunea d'ntr-un unghi total opus. Raspunsul este ci rationamentul nostra este mai degraba influentat de ceea ce am crezut sau simit anterior. Ne folosim de aceste sentimente si convingeri din trecut, pentru a legitima si ,dovedi" concluziile noastre. Aceste sentimente si convinger! deriva in primul rind din cele ale parintilor gi ale altor persoane din copiliria noastra. Aceasta inseamna ci mediul in care ne-am dezvoltat determin’ in foarte ‘mare masuré punctul nostru de vedere in anumite privinge. In societatea noastr’ actual multi copii sine influentati negativ de cétre piriayi, Cum acesti piringi nu sint proactivi in felul lor de a-i forma si disciplina, ci mai degraba reactivi, mai mult ca sigur c& si copiti lor vor simi gi vor erede exact invers decit isi imagineaza parintii lor c& i-au invayat. Unii paringi ereeeza o foarte mare stare de stres la copii lor prin convingerile si comportamentele lor ilogice. O parte se bazeaza pe temeri iar altele pe lipsa de informatii. E suficient si ne gindim la citeva convingeri religioase de pretutindeni, chiar si printre paringi crestini. Unii pari vina pe diavol pentru lucruri care le displac sau sint convingi ci de fapt copiii lor sint posedati de diavol avunci cind se poarti urit, Aceasta creeaza un stres insuportabil copiilor. ‘Tot mai des intilnim paringi care-si aduc copiii la centre spe- ciale de consultangi pentru ci sint confruntati cu probleme cum ar fi incapacitatea de a invafa, sicuri nervoase, o alimen- tatie haotica — probleme care sint produse gi agravate de stres chiar gi la copii. $i rotusi o parte dintre acesti pirinti sustin, chiar in prezenja copilului, c& este posedat de diavol94 Educatia prin iubire siccer si fie exorcizat. E greu de imaginat eit pot diuna aceste nebunii copiilor. i . - Paringitinglepti se vor asigura mai init daca fntr-adevir convingerilespirtuale sin rationale, corece 5 logic, dar si sénatoase pentru copii. De asemenea, ii vor ajuta sa priceapa valorile lor spirituale in credinta sin practicarea sa. Acest tip de formare trebuie sa se petreaca intr-un mod relaxat si pozitiv. Daca paringii vor incerca si isi formeze copilul doar ind reactioneaza in raport cu un comportament nedorit al acestuia, vor constata ca le este tot mai greu si ducd o con- versajie rational despre valori sau s& impartigeasca niste sentimente profunde. Unul dintre seopurile formirii este si extinda valorle noastr2 morale si spiritualeastfelincit ele sa ajunga la gene~ ratia urmatoare ~ la copiti nostri si mai departe la copiii copiilor lor. Acest lucru trebuie si se bazeze pe sentimentele gi convingerile noastre cele mai intime gi nu doar pe reaci la un comportament curent. Cind ne exprimim o pirere, trebuie si le explicim copiilor de ee gindim aga sau pe ce ne ba- zim concluzile. $i trebuie s-o facem intr-un mod cit mai calm si mai credibil. Copiii nu suporta minia paringilor lor. De fapt, de asta se tem cel mai tare. GASESTE-TI TIMP SA STAI DE VORBA. Este extrem de important siti gisegti timp permanent si stai de vorba cu copii inci de la o virsti foarte frageda. Ca paring, voi le siatei primi profesori de viata. Gind vorbiti cu copiii, invatati-i care sint elementele unei gindiri clare gi astfel, chiar din acel moment, vei intra intr-un joc al forma Veti reusi aceasta mai ales avunci cind reusiti a va stapi- niti mina, ucral cel mai dificil pentru un parinte. Acunci sind Je aritayi cala, impartisindule deschis gindurile voas- tte, sentimentele gi valorile, copiii se vor simgi liberi s4 procedeze la fel. INFLUENTE NEFASTE 95 Sint foarte mindru de felul in care fica mea Carey gi gine- rele meu igi formeaza fetita, pe Cami. Ei o invaya sa-si exprime verbal gindurile, sentimentele si convingerile. Cind eau. 2arati de ceva, Cami este in stare si explice exact ce o nemul. tumeste gi de ce, Asifel paring o ingeleg mai usor si pot pus ne intrebarea decisiva: De ce?*, atunci cind vor si afle mo. tivul ce se ascunde in spatele gindirii sau comportamentulad siu confuz, Din diverse motive multi paring nu-si invata copii cele tnai importante lecti de viagé. Tot aga cum ei nu siu cin gi cum si le permité copiilor si-si exprime liber gindutile $1 sentimentele, Dat atunci ind parinti nu gtiw ce gindesc gi ce simt copiii lor, nu mai au pe ce si se bazeze pentru a-i inv. {3 ce inseamni gindirea rational, Din aceasta cauz’ majoritatea copiilor sint incapabili si gindeascd suficient de logic pentru virsta lor, nu-si mai dezvolts aceasta capacitate nicio. data i, ceea ce e cel mai riu, nu mai invata nicicind 58-1 sth. pineasca minia. Acest tip de formare ia mult timp, dar risplata este pe m&- Sura. Vorbesc permanent cu pacinti care se afla in dilema de a decide daca si petreaci mai multe ore muncind in afara ca. sei sau avind gra de copiii lor. Unii dintre cise afli in situa. bi financiare care nu prea le dat de ales, dar mul ar putea totusi s-o faci. Ei nu trebuie sé uite c&, daca vor petrece mai ‘mult timp cu copiii lor gi le vor forma aceste cai atit de im. Pertante pentru a se descurea in viats, vor economs! anal ‘multi bant pe viitor. Multe dintre problemele cu care se confrunti paring copiilor mai mari sint extrem de costisitoare, GINDURI SAU SENTIMENTE? Copii nostri trebuie si #si respecte propriile sentimente pentru le respecta si pe ale altora. Dar mai inti, noi trebuie sd cespectam sentimentele copiilor nostri, inainte ca ei sé le respecte pe ale noastre. Acest lucru este posibil impartayin.36 Educatia prin fubire du-le sentimentele noastre si apoi rugindu-i si ni le imparti- seasci pe ale lor. Trebuie si nu uitim ci gindirea gi sentimentele nu sint si- nonime, Majoritatea oamenilor isi bazeazi parerile si conclu- zille pe sentimente, fara si-si dea seama de acest lucru. In loc si gindeascit logic; pur si simplu reacyioneaza emotional. Nu au fost niciodata invatati si gindeasca. Cind sint confruntati cu lipsa de logic’ a concluziilor lor, ei reactioneaza din nou emotional si adesea cu minie. Exprimarea sentimentelor prin mesaje insotite de ,cu* © modalitate de exprimare a sentimentelor este utilizarea ‘mesajelor care incep cu ,cv". In acestea folositi pronumele personal pentru exprimarea sentimentelor referitoare la 0 anumita chestiune, Acest lucru vA impiedicy s& pareyi amtipa- tici sau ostili, Puteri spune asa: ,,MA intristeaza faptul ci un. consilier municipal a luat bani ca si semneze un anumit contract, Asta inseamni cf a luat miti." Astfel va exprimati pirerile fard a deveni antipatici gi explicayi de ce gindiqiintr-un anume fel. Atunci cind copiii discucé cu voi diverse probleme, de-a lungul anilor, vor invata si-si exprime propriile gin- uti gi sentimente asa cum se cuvine. Din pacate mulfi oameni presupun c& parerile lor pornese dintr-o gindire logick side fapt sint doar o insiruire de senti- miente tn stare brura. Aceste semtimente priimare sint ilogice. ind copiii crese intro asemenea atmosferi, nu au cum si se apere de influentele nefaste din lumea inconjuratoare. ind piringii aud cf un copil afirms ceva ilogic, este clar ci de fapt el igi exprima doar sentimentele. Ei pot fi tentati sé-| contrazic pe copil, mai ales daci este adolescent, Aceas~ ta este o mare gresealé, pentru c& el se va simti frustrat si se vva incdpatina si-si mengina punctul de vedere ilogic. E mult mai intelept si-I ascultayi calm si apoi si-i spuneti cu ce anume sinteti de acord sau in ce misura il sustineti. Asta il va ajuta pe copil sa fie capabil si-si staptneasca sentimentele i si discute deschis chestiunea in continuare. | INPLUENTE NEPASTE 7 Manifestarea rabdirii cind nu esti de acord Nu trebuile si ai impresia c4 este neaparat obligatoriu si ai cistig de cauza in orice neingelegere cu copilul, atunci pe loc. A invita si gindesti corect este un proces de duraci gi face parte dintr-un alt proces mai amply, de maturizare, Pe masu- i ce copilul descopera ca-si poate exprima gindurile gi sen- entele in fata voastei fard ca voi sa va aratati dezagreabil, va fi cot mai dispus si vi le impirtageasc’, $i mai important este faptul cd el va deveni mai deschis in discutarea problemelor si din punctul vostru de vedere, lasindu-se invaat gi uneori influengat. Odaca ce copilul invaga si abordeze astfel neintelegerile, va fi mai agreabil pentru ambele piri Pe masuri ce il invajati si gindeasc’ bine, relaga cu el devine mai profunda. Acest lucru este extrem de important atunci cind avegi de rezolvat un conflict cu copilul. El are incredere ca vi puteti controla si c& puteti fi un exempla pentru el in depisirea momentelor de frustrare din timpul nei felegerilor gi contflictelor. Astfel, acest proces lung $i solic tant pe care il presupune educatia pirinteasca va deveni mai usor si mai agreabil. ‘Atunci cind incercati si va formayi copilul din punct de vedere spiritual, treceti prin acelasi proces de impirvisire a gindurilor, sentimentelor si valorilor. Pe misura ce creste in- telegerea fata de chestiunile spirituale, veti constata felul in care cle influenteazs gindirea si faptele lui. Vor deveni pentru el un scut de apirace. Tinarul lipsit de valor, si mai ales de valori spirituale, poate cidea cu usurinta prada diverselor doctrine. Un alt motiv pentru care este important ca respectivii copii si-si ingeleagi sentimentele consti in faptul ca trim in- 1-0 perioada in care depresia si anxictatea existd intr-o pro- portie fara precedent. Multi tineri nu pot depasi presiunile gi problemele de viaté, pentru ci sint atit de usor cuprinsi de depresie si anxietate. Aceasta este una dintre principalele cauze pentru care problema consumului de droguri este tot mai mare si mai coplesitoare. Tinerii recurg la aceste mijloace ar- tifciale si periculoase de calmare a nelinistilor lor.98 Educatia prin iubire VERIGA LIPSA »Piringii sine veriga lipsa in ce priveste imbunitagirea educajiei in America’, cel puyin asa declara ministrl educa- tiel Richard Riley.' Desi patingi por sprijini scoala in multe feluri, principala lor contributie consta in asigurarea nevoilor emotionale ale copiilor. Maturitatea emosionali a copilului esce condisia cea mai importanta in privinga capacitisii sale de a invaga si de a se descurca bine la scoala. tn prezent, se vede foarte clar in scoli¢& multi paring: ow mai reusese si asigure nevoile emotionale ale copiilor sau sivi invete sd gindeasca clar. Puteti'si-i intrebati pe cei care au predat ani de zile in special tn zonele urbane si multi va vor spune ci au de-a face cu copii care nu au ajuns la 0 matui re emotionala si care au tot felul de obiceiuri haotice. Aseme- nea copii nu sint pregatifi pentru invaratura. . Un profesor de scoala primara mi-a povestic o fatimplare bizard cu 0 mama care I-a amenintat pe invigatorul copilului pentru ci acesta [+a obligat pe baietel sé-si maniince jeleul de fructe cu furculita sau cu lingura, si nu cu mina. Profesorul, cate a incercat si inyeleagi mai bine lucrurile, -a intrebat pe baiat cum ar fi veut ca mama lui sé il vada pe el mincind. »Nu-i past — nu mincim niciodata impreuna, tioasa, a adaugat: ,Copilul meu are dreptul si manince jeleul de fructe aga cum pofteste." Aceastl sama fi Invaga fiul e@ nu trebuie sa gindeasca. EL trebuie doar si actioneze in conformitate cu sentimentele sale — sau mai degraba cu ale ei, De asemenea il invaya si nu respecte autoritatea aga cum se cuvine, Mai mult, complica existenta celor care-si petreceau viaga de zi cu zi alaturi de fiul sau, Pare ead Better" " Jennifer Braun, Parents Make for Kids Who Read Beit (Cum pot paringii s3-si ajute copii si citeascd mai bine"), Chatta- nooga Temes, 18 iunie 1996, Mama, fu-, INELUENTE NEFASTE 9% Daca vreti si inveye bine copii vostri asigurati-va ca au atins maturitatea emoionala cuvenita vitstei respective si cd sti sé gindeasca logic. Voi sinteti primi lui profesori in pri vinta acestor lectii esentiale de viata ANTICIPAREA ALATURI DE COPIL Mama fi spusese cindva micului Jeff ci vor merge a dova In Gradina Zoologica. fn realitate ax mers la spital, unde Driatului i s-au scos amigdalele. Ea n-a stint si-gi pregiteasct fiul, aga incit nu i-a spus adevarata destinatie. Dups operate, Jeff s-a trezit din anestezie sia plins ore intregi. Celilalt co, pil care statea in acelagi salon cu Jefl fusese pregatie de parin- {ii lui, spunindu-i-se exact ce i se va intimpla. Desi incasl mai durea in git, el s-a bucurat de inghejata pe care i-au adus-o infirmierele, fn schimb s-a tot intrebat de ce biietelul de Tinga el suferea in aga hal Pregatirea copilului Asemenea momente dificile se intilnese foarte des. Pentru «crea copilului un avantaj in privinga adaptitii la viata, trebuie si-l invatim si se confrunte cu problemele inca inainte ca cle si iba loc, Trebuie si fim atenti cum o facem pentra ci nu e nevoie si pregatim un copil de 8 ani pentru ceea ceva avea de infruntat la 14 ani, Dar de pregitittrebuie si-i pregitim, pentru ca aga ii putem proteja mai bine fata de lucrunle cucare se vor confrunta in viitorul aproj Cum putem si ti Kisim pe copiti nostri sa afle pericolele Po-entiale fara a-i speria sau a-i panica? In timpul conversa- kilos, bine s& mengionam anumite lucruri att bune cit si re- ecu care s-ar putea confrunta. $4 revenim la Jeff, Mama lui ar fi putut si-l duci la spital cu o zi—doua inainte, si-} arate cum € pe acolo si si-i explice ce se va intimpla in fiecare loe in parte, O asemenea pregitire i-ar fi dat inccedere lui Jeff i ar fl asteptat cu nerabdare si-si vada pisingi dupa operatie100 Edueatia prin iubire INFLUENTE NEFASTE tor Anticiparea porentialelor probleme este modalitatea de a face ca anumite lucruri si se intimple partial inca dinainte. Acest copil ar fi putut s& trliased in gind situatia respectiva si si hotérascd modul in care si ii facd fata in diverse imprejurari, Aceasta inseamna cd ar fi detinut controlul asupra situa fiei atunci cind ea se producea propriu~zis, Pregitirea pentru intilnirile sentimentale si vinga sexual ‘Un exemplu tipic din aceasta categorie se refera la intilnirile sentimentale, mai ales in cazul fetelor. Un tata ingelept ar twebui si aiba nigte ,intilniri* ou fiica sa, s-o scoati in oras la cind sau la alte distractii pentru a 0 familiariza cu ceea ce va simi mai tirziu. Astfelincte cind va iesi cu baietii nu va intra ‘n panic’ si nici nu va fi total dezorientata, Se va simti stipt- ni pe situatie si nu va cidea pradi dorintelor altora sau con- twolului lor absolut. Un asemenea tati intelept ti va explica cum si depiseasca situatiiledificile: ea va stice si facd si cum sé ja legitura cu paringii in cazul in care are probleme. Ea se va simi mult mai in sigurantd si mai stapina pe situatie. Fiica probabil ci-si va spune: am mai iest in oras ow tata. Pot gindi si singurd si pot fi stapind pe sitwatie fra sa ma ian dupa spusele altcuiva, Daci am nevoie de ajutor, tata imi ‘va fii meren aldturi. Lar eu sint proprial meu stapin. Gindigi-va la propria voastra fiicd adolescentd — sau la fiul vostru — ei ar purea gindi astfl si nu s-ar lasa pradA pre- wr cercului de prieteni, aga cum se intimpla cu cei ne- pregitigi si care intra in panicd, se sime in nesiguranta si deci sint usor de influengat de un partener, de alti prieteni sau de persoane lipsite de scrupule, De asemenea, trebuie si ne pregitim copiii pentru intele- gerea unor teme legate de sex, atit de des intilnice in mass-media sau in conversatiile multora. Atunci cind copii pun intrebiri referitoare la chestiunile sexuale, paringiiinge- lepti le vor rispunde, dar la nivelul lor de intelegere, Acest Iucru se va face intr-un mod relaxat, fara ca ideea ca fie prezentata negativ. De fapt paringi pot discuta despre sex in relatie cu cisnicia, traasmizindu-le copiilor ideea ci e vorba despre ceva pozitiv si minunat atunci cind o facem asa cum a Jasat Dumnezeu. Va reg si nu witati cé nimeni alecineva nu vi va putea forma copii in aceasta directi, tn afara de voi, pi- vind In plus, copiii mai mici trebuie sé fie pregatiti pentru anumite probleme de limtaj si atirudini cu cate se vor confrunta la scoala gi Ia joaca, Astfel, ei vor sti e& anumite cuvinte nu sine nici framoase, nici de glumit cu ele. ‘Violenga in societate si in mass-media reprezinté 0 ocazie similara pentru piringi Voi vreti si va protejati copii pentru a fi cit mai purin expusi la aga ceva. $i totusi, siti c& deseori vor fntilni asemenea situatii in emisiuni, ba chiar si in unele desene animate de la televizor, dar gi la stiri, Dacé dau peste asemenea emisiuni, ¢ mai bine si fiti siguri cA vor avea 0 reactie ragionald si nu vor ajunge la reacyi de insensibilitate, aga cum se intimpli tot mai des. Este normal si vi dotiti ca si co- ii vostri s& fie sensibili la durere gi la chinurile oricarei vie~ time precum si la indiferenta si violenta fiptasilor. CAUTAREA MOMENTELOR PROPICE FORMARIL ‘Agi observat deja tema principal care insoyeste acest tip de educagie proactiva? Ei bine, nu trebuie si asteptati pind se ‘ntimpla vreo nenorocire ca si reactionayi, Totul trebuie anticipat. Progatit. Trebuie si gindigi in avans, Trebuie sa va regitit sisi va protejati eit mai bine copilul la nivelul fieck- rei virste in parte, Cu cit copilul este mai mare cu atit mai mult trebuie sa fi invict si se protejeze singur, pentru cX nu ‘mai pute fi prezenti tot timpul. Acesta este un tip de educatie parinteasea pozitiva Acest stil de pregitire si formare nu poate fi structurat asemeni unei intilniri ce afaceri. Cu copii trebuie si gisiti102 Educatia prin iubire momentele cele mai propice pentru a-i forma. De obicei exis- i dona categorii de asemenea momente, Primul ar fi cind copilul esce interesat gi inteeaba ceva in legitura cu problema respectiva, Avantajul consti in faptul c4, atunei cind copilul este deja interesat, va avea el initiativa. Asta inseamni ci este ‘motivat si invere si aproape intotdeauna va avea o reactie po- Zitiva fata de ceea ce incercati si-i spunesi. Trebuie si pinditi asemenea momente, pentru ci ele sint ocazii pretioase. Uniul dintre aceste momente este cel in care copilul se aflé la faza lui de ce si vi bombardeaza cu intrebiri. Trebuie si va bucuraji cind copilul pune intrebiri, pentru cd asta inseamni c& el este deschis la rispunsurile voastre. Aceasta in- ‘4 mai inseamna gi ci trebuie si fiti la dispozitia copilului o buna parte din timp pentru ca aceste intrebiri sa vina de la sine, In ultimié ani, am auzit multe despre ,timpul cuvenit copiilor*. Ceea ce uiti insa unii este e& intrebitile $i nevoile copilului s-ar putea si nu apara atunci cind pirintele tocmai s-a acorde mai mult timp. O educasie adecvata gisesti imp atunci cind apar intrebarile. Un alt moment extrem de propice este atunci cind copilul se simte foarte apropiat de voi din‘punct de vedere emotional. Acesta ar fi momentul favorabil dinainte de culeare, cind se stabileste o legitur’ foarte apropiata si plind de iubire in tre voi si copil, cind fi citii sear de sear, stay de vorba si va rugaji impreuna, Momentul dinainte de culcare este 0 ocazie {in care fi puteti satisface nevoile emoyionale si-l puteyi forma gi ciléuzi intr-o atmosfera de care copilul igi va aminti cu drag. fr perioada cin copii nour se allau in cretere, Pat gieu ‘ine fi citeam fiecarui copil in parte povest laice sau din Bi- blie ori din cartile erestine. Adesea am inventat povesti pe ea re le-am utilizat pentru a exprima un anumit lucru de care copilul avea nevoie. De asemenea, citeam si scurte povesti religioase pentru a aduce in conversatie valorile spirituale. Pe misurd ce copiii punesu intrebari despre povestile respective, noi ne simteam tot mai incintati, pentru ca ele reprezen- INFLUENTE NEPAST 103 tau un fel de invitayii in regatul sufletului lor. Multe cérgi au intrebari la sfirsitul fiecarei povesti in parte si acestea ii ajuta pe pirinti, mai ales cind copilul nu comenteaza ce i s-a citit. De asemenea, momentul dinainte de culcare este cel in ca re puteti mentiona asa, ca din intimplare, ceva negativ cu care s-ar putea confrunta cit de curind copilul. Sau chiar el ne poate intreba despre ceva neplacut care i s-a intimplat. in acest decor foarte relaxat fi putem asigura pe copii ci ne pot spune orice, fiind rotodata total deschisi la nevoile lor. LASAREA COPILULUI PE CONT PROPRIU Cum societatea noastra este tot mai plina de neprevazut pentru copii, a devenit si mai important sa stim exact cum gi ind si-i lasim pe cont propriu. Nu ma refer la momentul in care pleaca la casele lor ca tineri adulti, ci la momentele mai ‘mult sau mai putin importante cind copii trec de la 0 activitate la alta. Trebuie si-i lisim si-si asume mai mult’ eispun- dere gi si le acordim 0 mai mare independent’. Uni copii simt nevoia sé rimina dependeni perioade mai indelungate decit alti de aceeasi virsti. Acest lucru este valabil pentru virsta la care incep intilnirile sentimentale sau merg la anumite evenimente sociale pentru care eventual parintele coinside- 1a cd respectivul copil nu este inc’ pregitit. O modalitate de a trata acest proces perpetuu de Lisare a copilului pe cont propriu ar fi formarea lui in aga fel incit si injeleagd consecingele comportamentului siu, Acesta este un proces treptat care se poate accelera atunci cind copilul ajunge la adolescenti. El trebuie si priceap3 ci privilegiile depind de un comportament responsabil. Asigurati-vi ci adolescen- tal ingelege clar c4 pe masurd ce comportamentul sit va fi mai matur si privilegile sale vor fi mai mari. Veri dori si puteri si spuneti da” eft mai des, dar gi si aveyi libertatea sa spuneti ,nu atunci cind este cazul. Cu cit adolescentul esteprin jubire wregatit pentru aceasta ecuatie in care asumarea rispunderii comportamentului egel privilegi, cu ait igi va da seama ca dori sincer sa fie ferict, iar problemele vor fi tot mai putine in privinga deciziilor celor mai potrivite. ‘Aceasti abordare comportament-privilegii nu este foarte la indemina paringilor. De fapt ea presupune curaj, mai ales in perioada adolescentei. Si rotusi, daca v-afi pregitit copilul astfel ined din primi ani, va fi mai simplu eind va ajunge la adolescent’, Cind copilul se va apropia de adolescent’, sper si cititi cartea mea How to Really Love Your Teenager (Cuern poti si-ti iubesti cw adevévat adolescentul). Capitolul »De la controlul piringilor Ia autocontrol” aprofundeaza aceasta idee. Cel mai greu pentru parintii din ziua de azi este si ti ofere suficienta protect si sa stie exact cind siti dea drumul co- pilulvi si se descurce singur. Pe de o parte vrem si fim siguri ca respectivul copil se descurcé intr-o anumita situatie inc’ inainte de a fi independent, dar nu dosim si porneasca de la ‘deca 4 incercim si il oprim sau si-l impiedicim si devind independent inte-o anumitd directie. Paring intelepti isi asi- guri copilul ci doresc ca el sa devin’ independent cit mai cu~ rind, Dar un parinte prudent va adauga: ,{ncotdeauna mi voi gindi la siguranta si binele tau. Atunci cind vei ajunge la ni- vvelul de maturitate care si-ti permita s& ai singur grija de ti~ ng, te voi sa pe cont propriu — dar nu uita cé tata [mama] ‘gi este intotdeauna aproape gi gata si te ajute." Da, Ideea de protectie si de 2-1 lisa pe copil s& se descurce pe cont propriu merg foarte bine impreuni. Mai intii pro- teofia si apoi lésarea copilului si se descurce pe cont propriu, 105 MB Cea de-a patra piatra de temelie: PREGATIREA IN VEDEREA DEPASIRI MOMENTELOR DE MiNIE Sé siti, iubivi met fra: orice om si fie grabrie a ascltare, zébucric la vorbire, zibaonic la mnie, Ciei minis omit nw Increand dveptates lui Dumnezcn. IACOV 1, 19-20, ‘Tindra mama a luat céruciorul de cumparituri gi s-a tot invirtic dela un raion laaltu, uitindu-se in ochii fiului au care avea vreo 3 ani, Tonul vocii ei era foarte hotirit si apiisat. »Pune-o... la... Loe!" »Dar 0 vreau", s-a miorlait cel mic, tinind strins in brate cutia cu fulgi de porumb pe care era un desen cu Testoasele Ninja. »Pune-o la loc! spuse ea mai tare, de asté data cupri vind-o minia, Autorul Daniel Goleman descrie ce a urmat In acel moment, ce’alalt copilag care se afla in caruciorul de cumparituri a carimat un borcan cu dulceaga. Cind acesta a aterizat pe jos, mama a tipat: ,Astae prea de tot! palmuindv-l furioasa; a insficat cutia baietelului de 3 a si a aruncat-o in cel mai apropiat raft, l-a apucat de incheietura mfinii i s-a grabit prin magazin, impingind periculos céruciorul in care se afla sugarul care acum plingea, in timp ce celalalt baieyel dadea din picioare si protesta: ,.Lasi-ma jos, lasa-ma jos!*! "Daniel Goleman, Inteligenta emofionald, Edituea Curtea Veche, 2001, p. 83106 Edueatia prin iubire Faria necontrolata sta la baza celor mai multe probleme dln viata noastra de zi cu 2i de acasa gi din societate, Motivul este faptul eX modalitatile de a ne stipini minia trebuie invi- {ate pentru ci nu vin de la sine, © abordare matura a miniei trebuie invagard inci de acasi si totusi aceasta se intimpla tot mai rar in ziua de azi. Agi primit educatie in acest sens ? Pro- babil c& nu. $i mai mule ca sigur ef acest lucru este valabil pentru marea majoritate. P Foarte putini paringi stat constienti de faptul c& trebuie si-si inveye copii si-gi stipineasca minia, aceasta reprezentind una dintre principalele lor rispunderi. Nici piringii nu-gi dau seama ea acesta este cel mai dificil aspect al educa- invatim pe copii si-si stipineasea minia reprezinta cea de-a patra piatra de temelie tn educares lor pentru mavu- izare: Sintem total dezorientati in privinga acestei probleme. ‘Nu stim cum sa procedim. Poate si pentru ci majoritatea ingeleg gresit aceasta emoyie numiti minie — de ce o simgim, cum o exprimam gi modalitatea prin care am putea si ne-o stapinim, Daca paringii nu vor sti ce inseamna minia gi cum s-o stipineascd aga cum se cuvine, nu vor fi in stare sa-si in- vvete copiii ce sa faci in asemenea momente. Cici sé fim sin ceri, cam toi sintem mai mult sau mai pugin furiosi in mod frecvent. Cind insi copiii se supira riu, majoritatea pitin lor resctioneaza gresit si distrugttor. Principalul motiv este a pirintii nu au invitat si-si domine minia, Primul lucru este sa inveye si-gi stapineasca propria minie, sa fie in stare si nu pacatuiasca la minie“ (Efeseni 4, 26), aga cum ne ami teste Sf. Ap. Pavel. © AMENINTARE PERMANENTA Principala amenintare permanenté pentru binele copilului este tocmai minia. Masura in care copilul invata sa-si stapt- rneasci minia va determina deznodamintul celor mai impor~ DEPASIREA MINIEL 107 tante momente din viata sa. Aceasta include respectul fata de autoritatea legitima si linia moralé a existentei sale. O proas- ti administrare a momentelor de furie poate distruge viaga copilului vostru, Poate produce sau agrava otice problema Frezenta sau potentiala pe care ar putea-o avea copilul de la rote proaste la relatii distruse, la depresii si chiar la sinuci- Ceri, Este imperios necesar 4 faceti tot posibilul pentru a vi salva copilul acum si pe viitor de aceste abordari inadecvate ale miniei. Putem descoperi cu usuringa dovezi clare ale unei abordari inadecvate a miniei la nivelul societitii noastre. Violenga expodeaza pretutindeni, inclusiv in gcoli, in biserici gi in car~ tere. Totusi educarea copilului pentru asi stapini minia nu este responsabilitatea societiii, Paringii sint cei care trebuie si indeplineasci aceasta misiune indelungata $i dificil. Tra- gedia este cf acest [ucru nu se intimpla in marea majoritate a ciminelor. De fapt cei mai multi copii sint invigagi si-si ca nalizeze minia in mod gresit si distrugitor — si invaya asta acasi, de la paringi care nu-si dau seama ce ii invata de fapt. Ei se comporti ca de obicei, aga cum au invayat de la paringii lor. ‘Minia nestapinica se reflect in comportamente irationale 4: violente. Adesea ne impiedica si gindim si are o influenta extrem de nocivi asupra motivatilor personale. Minia direc- fionata spre un copil mic este inspaimintitoare, mai ales cind vine din partea unui parinte. Copilul este neajutorat in fata farici parintelui si tocmai de aceea este teama lui cea mai mare, Daci pirintele au invaga si-si stipineasca atit propria minie, cit gi pe cea a copilului, teama se va transforma in resentimente si in atitudini si comportamente antiparintesti. Da, este adevarat ci minia are si o latura pozitiva — cind ‘este stapinitd si folosita in vederea unor schimbari. Existi tuatii in care este normal si fim miniosi faya de comportamente si atitudini care dauneazd oamenilor nevinovayi. Dar chiar gi aga ea trebuie stépinit’ si canalizati in mod constructiv,108, Educagia prin iubire Folosirea miniei in mod pozitiv este un seap in sine atit pentru piringi cit si pentru copii. Pentru ca aga ceva si se intimple, trebuie ca mai intii s¥ ingelegeti cum functionea: mintea si cum poate fi abordata minia. FELURILE iN CARE REACTIONAM LA MINIE, Putem reactions la minie in dou’ feluri — prin vorbe sau prin fapte. De aceea, copiti au o modalitate limitata de exprimare a miniei, Ambele solusii — comportamentale sau verbale— parla fel de neplacute patingilor. Daca copilul mic si exprima minia prin fapte, dindu-se cu capul de pereti, aruncind jucirii, lovind sau dind cu piciorul, comportamental respec tiv trebuie arent analizat si indreptat. Dack respectivul copil igi exprima minia verbal, mai mult ca sigur ed pirintele o va percepe ca pe 0 lipsi de respect si ca pe ceva care nu se cade De aceea ambele modalititi de exprimare a miniei sine de obicei inacceptabile. Exista doar doua posibilitati Ce dilema cumplita pentru un copil care nu are dectt aces~ te dou posiilitayi de a-si manifesta minia. Nu poate si 0 ti- niin el la nesfirsit. Trebuie si o exprime intr-un fel mai de- vreme sau mai tirziu. Nici nu se mai stie citi oameni sufera de depres, sint bolnavi ori au ajuns prin inchisori tocmai pentru ci siau refulat minia acumulara in copilarie - Ce dilema cumpliti pentru parinti! Daca refuzim si-i permitem copilului si-si exprime minia, ea se poate transforma inte-o problema mule mai profunda si mai nociva ulterior in viata. Daca-si exprima minia verbal sau comportamental si ia o forms distructiva il pedepsim pe copil. Ca urmare n-are de ales decte si-sirefuleze aceasta minie pe vitor, Oricum am face, nu va invita niciodata si-si stipineascd minia in mod matur DEPASIREA MINIET 109 Acesta nu este altceva decit inci un exemplu de capeand a edepsei in care cad atit de multi paring, gindind ca pedeapsa in sine este calea de a-si invita copiii si-si stapineaseé minia, Toemai intr-un asemenea moment paring trebuie si fie proactivi si nu reactivi, Decit si se multumeasca cu 0 reactie la minie si cu o incercare gribitd de ao face si treaca, un pi tinte ingelept va vedea ‘n aceasta exprimare a miniei un moment propice formarii. Da, comportamentul trebuie contro- lat si schimbat, dar par-ntele ingelept este mult mai interesat de lecria pe termen lung pe care poate invita copitul. O alta greseali pe care 0 fac multi pirinti atunci cind copilul se enerveazi este faptul ci explodeaza pur si simplu si-si descarci propria minie pe copil. Dar nu uitagi, copilul este neajutorat in faya mfniei parintesti. N-are cum si se apereim- pottiva ci Este limpede cd atic copibul ft i parintele sint confruntayi cu dilema, Ce e de facut? Mai inti rebuie si nu uitayé cd un copil iubit e mule mai usor de disciplinat si de format decit cel care nu se simte iubit. De aceea la baza formarii unzi atitudini fata de minie trebuie sé stea un rezervor emosional lin Apoi nu uitati cé formarea unor reactii ale copilului fag de minie este rolul cel mai dificil pentru un parinte, Motivul este faprul ca gi aga va este destul de greu si va stipiniti emotional atunci cind incereatis% vi formati copilul. Se gtie cd de fapt copiti sint imaturi si ci-si vor exprima minia in mod imatur atita vreme cit nu sint invatagi si procedeze altfel, Pi nd atunci, exprimarea firzasca si normal a miniei va avea tendinga s8 inrautiteasca sinuatia, Rispunsuri la o dilena Cum exista doar dout modalicigi de a exprima minia, puteti controla pe care dintre cele doua modalitati o alege copilul vostru, Oare ce este “nai bine — 0 exprimare verbali sat una comportamentala ? Evident, verbala.110 Educayia prin iubire Astel in al doilea rind, la baza formévii reactiei fata de sminie vn sta faptul cit respectivul copil ivebuie incurajat sisi verbalizeze sentimental. De fapt modalitatea cea mai matur de a-si stipi ar fi cam agaz * Verbal * Agreabil * Depisirea momentului de minie impreuna cu persoana care la declansat, sau. * Descoperirea unor cai de rezolvare interioara Cind copilul isi exprima miinia verbal, chiar daca poate fi neplicut, inseamna totus cd este pe cale si-si stapineasca minia cu mai mult maturitate. De ce? Pentru ca este esential in stapinirea miniei ca ea si fie exprimata verbal, Daca nu-i per- miteti copilului sa-si manifeste minia, intr-o prima faza el si-o va refula, Darin final, ea se va manifesta in subconstient printr-un comportament agresiv-pasiv (aceasta inseamna un comportament indirect, dar negativ, concept pe care il vom discuta pe scurt). Nu it poti forma copilul in asa fel init ssi stdpineascit minia inainte ca el sd si-0 exprime verbal. Daca respectivul copil devine foarte furios gi isi exprima ‘minia verbal, sigur cd va fi foarte neplicut, Reactia tipica va fi sd va infuriag’ gi voi — eventual chiar mai tare dectt copilul — si si spunesi ceva ameningitor de genul: ,Cum indréznesti si-mi vorbesti aya? Si nu te mai aud niciodata. Ai ingeles?* ‘Daca nu-si va exprima minia verbal, bictul copil are doua I se poate supune si ,s4 nu mai vorbeascé aga niciodaei* reprimindu-si minia. De fapt el nu-si va reprima doar minia personala, ci si cea pe care i-ati provocat-o prin propria voastra atitudine neplicuta. Accasta este o cale sigu- i de a-l face pe copil si devina agresiv pasiv. Cealalté alter- nativa pe care o are copilul este si nu va asculte si sa igi ma nifeste minia comportamental. Atunci chiat cf aveti o problema Nu vi puteti forma copitul in asa fel incit si-si stapineasci minia atita veeme cit nu-] invagati sa si-o exprime DEPASIREA MINIEL i verbal. Dacé refuzayi si faceti asta, copilul nu va invita niciodata si-si stipineasca minia cu maturitate. Aceasta este capcana pedepsci in toata splendoarea ei, care duce la aparitia tunor ativudini si sentimente impotriva paringilor gi a oricarei forme de autoritace. Din picate asta se intimpla in majoritatea ciminelor din ziua de azi, MINIA $I COMPORTAMENTUL AGRESIV-PASIV Povestea lui Janet John si Pam au avut probleme grave in cisnicig si s-au gindit ci eventual un copil ar putea si-i mai apropie. Janet avea sa fie rezultatul acestei sperange. Era un copil calm, usor de stapinit, se descurca bine la scoalé si cu prietenii. Era 0 fe- tiga tare dulce si adorabilé, incintata si-i faca si pe altii feri- ci. Desi nici ca-si puteau dori un copil mai iubitor, John gi Pam nu rezolvaserd insi problemele relayiei lor. Un timp au mers la un consilier matrimonial, dar s-au lisat pagubagi cind Pam a inceput sa munceasca la rindul ei, respectiv cind Janet, 4 inceput scoala. Dupi un an, problemele conjugale au devenit tot mai grave, iar John gi Pam s-au despartit, Janet 2 r4- ‘mas cu mama ei si a parut total neafectati de aceasta schimbare. Ea spunea tuturor ca parintii ei traiesc separat un timp, dar cd se vor impica in curind. $ase luni mai tirziu, John si Pam s-au decis si divorteze. In acest moment Janet a reactionat vizibil, fiind grav afectate Pentru mai multe informatii despre felul in care copilul igi poate exprima verbal minia vezi Gary Chapman si Ross Campbell, Cele inci limbaje de iubire ale copilor, Custea Veche, 2001, pp. 160-161. Ver! si Ross Campbell, Kids in Danger: Disarming the Destructive Power in Your Child (Copit in primejdie: dezarmarea puterii dstructive « copi- Iului), Colorado Springs: Chariot Vietor, 1999,112 tucagia prin iubire reaultatele ei la scoala gi nemaiputindu-se concentra. A devenit tot mai retrasi, izolindu-se de colegi si de adulgii importanti din viaya ei, Acasi a inceput si plings si si-si implore mama si nu divorjeze. La inceput, Pam a fost ingelegatoare, dar ulterior a devenit nerabdatoare si in cele din urma tot mai minioasa. ,Divorpul va avea loc gi gata", i-a spus-ea lui Janet. arTrebuie s& te obisnuiesti cu ideca asta". Janet n-a mai vorbit despre divory gi a incepur si invee mai bine la scoala si sa se descurce bine gi in alte imprejurari. Mina ei insi continua si existe gi si mocneasca la foc mic, iar Ja virsta adolescentei a iesit la iveali prin tipicul comporta- ‘ment agresiv-pasiv. Rezultatele ei au fost tot mai proaste, notele tot mai mici, iar comportamentul ei tot mai ostil fats de piringi si faya de alqi adulyi, Apoi a fost prinsi furind dintr-un magazin, Curind dup’ accea, a rimas insircinata sia facut un avort. Incepind cu acest moment, Pam a dus-o pe Janet la un specialist, asteptindu-se ca aceasta si fie total necooperanti. Spre surprinderea lui Pam, Janet a fost incintati ca in sfirgit cineva se preocup’ intr-adevar de ea. Cum din ire era un copil draput si injelegitor, aceasta fatetd a personalitigii sale a iegit din nou la iveala sia facut nigte progrese extraordinare, Ea banuise ci divorqul parintilor se datorase comportamentului sfu inadecvat gia fost uluiea si constate cita minie adu- nase in sine de-a lungul anilor. ‘Asupra lui Janet sfaturile au avut efect si in cele din urma a invaat si stabileascd legituri bazate pe iubire fata de parin- tiie si sa recistige increderea in ceilalg. Ea este una dintre cei rnorocosi, pentru ci a fost ajurata la timp gi astfel a reusit si aibi o viata’ de adult fericits. Povestea ci scoate la iveala efec- tcle pe termen lung ce pot fi cauzate de un divory. Cel mai tax re este ignorata supirarea copiilor, minia lor de care paringit nu se preocupa, pentru ca au propriile lor probleme, fiind la rindul lor trigti $i suparati si venindu-le greu si se adapteze la un nou stil de viaga, Cum copii lor par si treack ugor peste acest moment, ei ignora ceea ce probabil cé se petrece dincolo de aparente. DEPASIREA MINIEL 113 Ce este agresivitates pasiv Comportamentul agresiv-pasiv este acea hotirire catego- ricd a subconstientului sé faca exact contrariul a ceea ce se a5 teapti de la respectivul. Altfel spus, este motivatia subconstientului de a face cont-ariul a ceea ce personajul cate detine autoritatea (pirintele, profesorul, seful, partenerul de via {3) doreste si se intimple. Este o forma subtila de agresivita- te, un fel de a reactions fara de cineva. Aceasta presupune manipularea celorlaltias-fl incie respectivul sa actioneze dupa bunu-i plac. Janet a dat dovada de acest comportament tipic agre- iv-pasiv in efortul de a-si exprima supararea, Nefiind fn stare si discute despre suferinta gi minia ei, a gasit diverse forme pasive de a le exprima, adesea subcongtiente. Scopul unui comportament agresiv-pasiv este si supere si si infurie paringii sau personajul care reprezinté autoritatea. ‘Trebuie si nu witagi cd acesta este un proces subconstient; copilul nu gtie sau nu este complet congtient de el atunci cind procedeaza astfel. S-ar putea si fie la fel de uluit ca gi pirintii, Acest lucru se intimpli in toate casele. Acest comportament neingeles este unul dintre motivele pentru care copiti cu tot felul de probleme provin din toate tipurile de cimine, chiar gi din familiile cole mai bune. Majoritatea paringilor nu recunose saut nu inteleg zcest comportament agresiv-pasiv. O exprimare verbalé si o stipinire a situatiei (in mod agreabil) reprezine’ calea cea navura de abordare a miniei, De obicei insa parintii.nu-si dau seama c& agresivitatea pasiva este cea mai proasta solutie de abordare a miniei, Comportamentul agresiv-pasiv este nociv, subtil $i mereu prezent. A daunat multor vieti sia distrus altele mai mule decit orice altceva. El este rezultatul unei educatii insuficiente si poate fi evitat daca parinti asigura o modalitate de abordare matura a stirilor de furie, Un asemenea caz tipie de adolescent agresiv-pasiv este cel al lui Jerry de 16 ani, un baiat destul de inteligent gi care mu are probleme cu invatitura. Vrea si ia note mari gi se stra duieste pentru asta, Dar ia final, uluieste pe toata humea, pen-eee eee | | 14 Educatia prin iubire tru ci vine acasi cu note proaste, ceea ce este atit in detrimen- tul Lui cit gal paringilor. Cum e cu putinga ca un copil atit de inteligent care invaya sitguincios sa ia niste nove atit de proaste? Jerry este suparat pe piringii lui si wrebuie si-si exprime {ncr-un fel minia aya incit face exact contratiul a ceea ve agteapta de la el parintii sii. Jerry mu-si da seama in mod constient ci procedeaza astfel tocmai ca sa le faca in ciuda parin- filor, dar totusi asa procedeavi. Pind ce paringii nu vor inye- lege motivele acestor sicane, care nu sint altceva decit 0 pro- bblema foarte banal, indiferent ce altceva vor incerca si fac, vor inrautagi si mai tare situatia RECUNOASTEREA COMPORTAMENTULUL AGRESIV-PASIV Semne ale comportamentului agresiv-pasiv Existé trei modalitati prin care piringi isi pot da seama daci au de-a face cu un asemenca comportament agresiv-pasiv. * Comportamentul pare ilogic. Parinsii stiau ca Jerry voia si obsina note mari, aga incit nu inyelegeau de ce a decis si se poarte aga. * Nimic din ceea ce fac pirintii nu va reusi sa corecteze acest comportament. Avind in vedere c scopul acestui comportament este si nemuljumeasca personajul care reprezint& autoritatea, nici un sistem nu va da roade. Pa ringi ui Jerry au incercat sl rispliteascd pentru notele bune. Au inceput si-l pedepseasca atunci cind a luat note proaste, Subconstient, Jerry a avut grija ca nimic si nu functioneze, pentru ci scopul situ vadit era sé ish scoaté din fire paringii, * Copilul are cel mai mult de suferit. Jerry a suferit din pricina notelor proaste. Si totusi comportamentul a jeontinuat. DEPASIREA MINIEI 4s Recuncagterea comportamentului normal i anormal agresiv-pasiv Comportamentul agresiv-pasiv este normal intr-o singu- va faz a vie copilului — ip primii ani de adolescent’ tntre 15 113 ani. Chiar si atunci este normal doar dacd nu face rau nimanui, Majoritatea tinerilor adoleseenti srec prin aceasta faza de confuzie total ide rizvratire pentru a reusi sa ajun- i la macuritatea adulta. In aceasta perioada trebuie si invete si-gi stapineasca minia cu cit mai multi maturitate, pentru ci altfel vor deveni pentru totdeauna adulgi agresivi-pasiv care su reugesc si stabileasca decitrelagii dezastruoase in toate di- le existengei lor. Cu zeci de ani in urma, cind cei tineri treceau prin aceas- vf fava de rizvritire normala, aveau doar niste posibilitag dlestul de limitate de destisurare si care erau relativintofensi- ve. Probabil ca imbricau in hirtie igienicé niste copaci sau stricau nigte ziduri de case. Ele ins nu se compara cu perico- ele actuale pe care le reprezinta drogurile, violenga, delictele de tot felul care pot ajunge pin’ la crima, relagile sexuale ori chiar sinuciderea. fn prezent exist multe persoane lipsite de scrupule sau fara suflet care profits de aceste abateri firesti ale tinerilor si care obin venituri masive punind la dispozitia acestor copii ispite catastrofale sub forma de arme, alcool, droguri, pornografie i sex ilegal. Paringii trebuie si tnvere si disting’ intre comportamentul inofensiv agresiv-pasiv si comportamental anormal, Dez~ ordinea din camera unui adolescent de 14 ani este inofensiva sipoate fi tolerata. Fumatul de droguri este o potential ame- ase fayd de insisi existenta copilului si mu poate fi tolera- Indatorirea dificil a piringilor este s& giseasca o modali- 8. tate de a directiona aceasti fazi normala agresiv-pasiva spre ceva acceptabil, pentru ci exista si multe cai pozitive de satis- facere a doringei adolescentilor de a trai ceva palpitant chiar periculos. Activitatile fizice care solicita mult, cum ar fi cagaratul pe fringhie, alpinismul sau mersul pe bicicleta, pr cum si sporturi de echipa ori individuale sint excelente posibilitagi de divectionare a energiei adolescenyilor. Aceasta faz16 Educatia prin iubire a vietii trebuie sa fie sinatoasé si palpitantd in acclasi timp, pentru ca tindrul invata acum si aib’ incredere in sine gi si se bizuie pe propriile puteri, ceea cei va fi de folos ulterior in lumea adukjlor. DRUMUL SPRE MATURITATE Stipinirea miniei la 17 ani Scopul vostru este si va invitati copilul si-si stipineasca minia inainte sf ajunga la 17 ani, Doar descoperind 0 cale maturd si acceptabila de abordare a miniei va reugi si depi- seascal aceasta faz agresivi-pasiv din primii ani de adolesc { Tristul adevar este ci multi adulgi nu au iesit niciodata din aceasta faza, pentru cx n-au fost invigati si ingeleag’ ori sé-si stapineasca minia. Majoritatea parintilor fac greseala sé ereada c& nici o ma- nifestare a miniei nu este buna si copilul trebuie disciplinat si ‘Acest lucru insa nu-] va invita pe copil si-si stapi- potolis neasc minia in mod constructiv. De aceea copilul ajunge ca in perioada de maturitate si abordeze inadecvat crizele de minie, creind premisele multor probleme pe care le va avea ulterior in viaga cum ar fi incapacitatea de a urma o facultate, dificultagi la serviciu gi tensiuni in casnicie, Paringii care do” rese si nu aiba copii care si devina vietime ale propriei lor inti trebuie si-i inveye si si-o stipineascd pe cit se poate de bine. Chiar dact ati inceput sé va formayi copilil pentru aceste abordati ale miniei inci de cind era foarte mic, nu trebuie si vA asteptati si observati imediat dovezi de maturitate in aceasta directie, cel putin nu inainte de a implini 6 sau 7 ani. Nu witati, copilul are doar doua optiuni de exprimare a miniei — prin vorbe si prin fapte, Cind se descarca prin vorbe, veti reusi si-l fnvagati mai bine si-si stapineased minia, Pina si ajungé la 6 sau 7 ani, cea mai importantié misiune a voastra este si impiedicati minia agresiv-pasiva si devin’ un factor DEPASIREA MINIEL 117 determinant al exprimarii miniei in sine. Un rezervor emotional gol este un teren foarte fertil pentru minia agresiv-pasiva. Pastrind rezervorul emotional al copilului plin cu iubire neconditionata, il puteti pregiti si faci progrese tn abor- darea verbali a miniei, Nu va mai trebui si-si exprime minia comportamental, intrsbind mereu: ,Ma iubesti?" SCARA MINIET 1, AGREABIL * CAUTAREA UNEI SOLUTH * CONCEN- ‘TRAREA MINIEL ASUPRA SURSEI © MENTINEREA NE- ‘MULTUMIRIT INITIALE # GINDIREA LOGICA 2. AGREABIL * CONCENTRAREA MINIEI ASUPRA SUR- SEI * MENTINEREA NEMULTUMIRI INTTIALE * GIN- DIREA LOGICA, 5. CONCENTRARES MINIEL ASUPRA SURSEI * MENTT- NEREA NEMULTUMIRIL INITIALE * GINDIREA LOGI- CA * dezagreabil, cu glas tare || 4 MENTINEREA NEMULTUMIRITINTTIALE * GINDIREA LOGICA + dezagrsabil, cu glas tare» deplasarea miniei cite alte surse 5. CONCENTRAREA MINIEI ASUPRA SURSEISALE * MEN- TINEREA NEMULTUMIRII INITIALE * GINDIREA LO- GICA + dezagreabil, cu glas tae * abuz verbal || 6. GINDIREA LOGICA « dezagreabil, cu gla tare * deplasa | rea miniei citre ake surse * expeimares unor nemultumirt acd legavurd inere cle 7. dezagreabil, cu glas tare + deplasarea miniei citre ale surse | |] + exprimarea unor nemulrumiri fara legituré © comporta- | ment afectiv daunésor s118 Educasia prin iubire 8. dezagreabil, cu glas tare + deplasarea mini citre ake sr |] se * exprimarea unor nemaljumiri fara legitura * abwz |] verbal + comportament afectiy daunator 9, dezagreabil, cu glas tare * injurdturi * deplasarea miniei etre alte surse * exprimarea unor nemultumiri fara lega- turi + abuz verbal * comportament afectiv daunitor 10. CONCENTRAREA MINIEI ASUPRA SURSEISALE » dez- agrcabil, cu glas tare * ijurituri © deplasarea mini ci | 7 ie alte gurse + aruncatul cu diverse obiecte # comportament afectiv déunitor 11, dezagreabil, cu glas tare © injurdturi ¢ deplasarea mfiniei catre alte surse * comportament afectiv daunator Re ae eee Se ee 12, CONCENTRAREA MINIEI ASUPRA SURSEI SALE + dea- sgreabil, cu las tare « injuratur « distrugerea bunuslor ‘ maltratare verbala * comportamens afectiv daunicar 13, dezagreabil,cu glas tare * injurituri « deplasavea msiniei cite alte surse * distrugerea bunurlor » abu verbal * comporvament afectiv daunator 14, dezagreabil, cu glas tare * injurieuri + deplasarea miniei catee alte surse * distrugerea bunusilor « abuz verbal alratarea fizied * comportanent sfectiv diunstor 15. comportamentul agresiv-pasiv ‘Nora: Cele srise cu ltere mart indiea mudalivaile pociive de x expr ‘ma sentimentele de mnie, SURSA: Ross Campbell, Kids is Danger (Copit in primgjdie), Colorado Springs: Chariot Victor 199, p. 68. Conceptul de scara a miniei va poate ajuta si vizualizayi seopul educatiei copiilor in privima controlarii momentelor de minie. Scara miniei porneste de la bazii cu formele cel mai putin eficiente de stapinire a miniei, urcind treptat spre formele cele mai eficiente de depisire a momentelor de minie. Copii mici se afla probabil la baza scaii, Scopul este sé lu- DEPASIREA MINIET 9 craticu ei gi si-i ajutati si urce treaped cu treapei pentru a tre- ce de la comportamentul agresiv-pasiv si cel al abuzurilor verbale la modalitati pozitive de depasive a miniei, Asta va insemna ani de zile de formare si multi ribdare, pentru ci progresul, in general, se face in doze foarte mici. Seudiasi cu atentie scara minici de la paginile 117—118 ‘Observati ca acest comportament agresiv-pasiv se afl chiar Ja baza seri. El reprezinta acel tip de comportament ce nu poate fi stipinit in nici un fel. Nu uitagi ed este normal doar in primi ani de adolescents gi asta doar sub forme care au dauneaza celorlalyi, Trebuie sa lucrati cu copilul de orice vit- sti pentru a constata progresele, dar far’ a astepta nigte progrese imediate sau niste rezultate rapide, Copilul nu poate urea decit cite o treapti o data si s-ar putea si dureze pind ce va reusi si treaca la o noua treapti. . Scopul vostru este ca respectivul copil si avanseze spre 0 modalitate verbala mult mai acceptabili de exprimare a minici. Ins pentru a ajunge aici va trebui si faceti fay si unor forme inacceptabile gi lipsite de respect prin care se manifesti crizele de minie, pentru ci altfel riscati si-l faceti pe copil si-si reprime mina care va iesi la ivealé ulterior in comportamente total inacceptabile. »Conversatia cu sine insusi Adesea am recurs la conversafii cu mine insumi atunci cind am fost confruntat cu minia verbal a unuia dintre copiii mei, Mi-am recapitulat partea pozitiva a faptului cé-si exprima prin vorbe minia, constatind ca a ajuns la un nivel su- perior fata de anul precedent. De asemenea, mi-am reamincit ca exprimindu-se verbal, nu risca sa tind in el si sé devina agresiv-pasiv. O asemenea atitudine parinteasca poate parea permisivi. Totusi trebuie si ne amintim ca acesti copii nefor- ‘maji inc’, indiferent de virsti, igi vor exprima minia in mod imatur, Daca noi, ca parinti, ne enervam si fi impiedicam si ‘se descarce verbal, nu-i vom putea invata sé reactioneze ulterior cu mai multa maturitace. : Z120 Educatia prin iubire Atunci cind copilul se enerveaza, trebuie si ne intrebam: »De obicei ¢ respectuos? De obicei e cooperant "Daca respectivul copil a fost format din punet de vedere emotional aga cum trebuie, rispufsul va fi da, In acest caz, daca respectivul copil isi manifesta minia verbal, vi afer’ totodaté o ocazie unicd de a-l invita si de a-l ajuta 84 mai urce o treapti spre © exprimare mult mai maturi a miniei. are inseamna un efort prea mare — si ne simfim recu- noscitori cind copilul isi exprima minia? $i s4 ne stapinim propria minie? Sigur ci nu este usor. Dar este un exercit care vi va ajuta si pe voi si vd maturizagi. Trebuie si nu ui- tai niciodata care este scopul, $i anume si evitati suferintele siproblemele de viitor ale copilului, ale familie si ale voastre. Toate acestea pot parea derutante, Totusi faptul ca ti per- miteji copilului vostru si-si manifeste verbal minia in momentele de suparare in legatura cu un anumit lucru vi va oferi 0 ocazie de a-l forma. Trebuie insé neaparat si va con- trolati la rindul vostru atunci cind copilul ii exprimé minia verbal Exist copii care-si manifesta minia foarte des si pentru motive neinsemnate. S-ar putea s-o facd pentru a-si manipula paringi sia obgine cistig de cauzi. Exprimarea verbala fu- rioas, motivata de doringa de a enerva si de a-i chinui pe altii, este nepotrivité si trebuie corectata, Paringii trebuie si trateze aceste vorbe asemeni oricarui comportament nedorit, asa cum am discutat in Capitolu! 4. Dar atunci cind se face corectia trebuie si se porneasca de la parametrii fundamen- tali ai educatiei: rabdare insorita de fermitate, Daca respectivul copil isi descarci minia aparent fara nici un motiv sau doar spre a vi manipula, atunci reactia voastra trebuie si fie ca in cazul oricirui comportament inacceptabil. Torusi, chiar daci este vorba despre o descarcare inaccepta- bili, trebuie aplicata disciplina adecvati, fara a va descarca la rindul vostru pe copil. Trebuie sé rémineyi permanent amabili, dar fermi. DEPASIREA MINIEI 124 nti de controlare a miniei Cind copilul vostru se infurie firese si ocazional, este momentul cel mai propice pentru a-I forma in aceasta directic. ‘Totusi aceasta pregatire nu poate avea loc pind ce nu vi veti calma de ambele parti restabilind un climat pozitiv. Pentru a fieficienta, aceasta formare trebuie si aiba loc cit mai curind dupa incidentul respectiv. Este necesar sa faceti urmatoarele tei lucruri pentru a ajuta copilul si-si depiseascé minia in mod pozitiv + Dati de ingeles ci nu-l veri condamna pentru ceea ce face. Probabil ca ceja se simte vinovat, in special dact este un copil care doreste si vA fie pe plac. Daca il veti dezaproba, s-ar putea si iu-si mai exprime niciodata minia si nu veti mai reusi s8-1 ajutafi si urce scara mini spre cai mai bune de abordare a neintelegerilor. Fl trebuie si stie cf il acceptati ca om, eu sentimentele sale, si ci sinteti curiogi sa aflati care sint acestea. Trebuie s4 va preocupe ce simte si cind este fericit si cind este trist sat furios, iar el crebuis si fie constient de asta. * Trebuie si vi concentrati asupra lucririlor pe care le fax ce bine, Manifestindu-si verbal minia, precis ca a ficut totusi si ceva bine si a evitat alte lucruri mai rele, N-a mai dat in fraqiorul lui gi niei nu i-a eras un gut cfinehul \V-a spus ci e furios si chiar asta voiati sé aflay + Ajutati-l si inqeleagd cum igi poate exprima minia in mod pozitiv data viitoare. Folosind mai degraba cerin- tele si nu ordinele, al va sti ci are o anumité réspundere pe care vi asteptati sa si--asume. Lucrurile acestea nu se vor intimpla peste noapte, dar veti vedea o imbunati- tire treptata spre scopul vostru pe masura ce va urea scara miniei spre maturitate,122 Educagia prin iubire DEPASIREA CRIZELOR DE MINIE PRIN IERTARE Fii un model de iertare ‘in-viaga de familie se intimpli tot felul de lucruri care n-ar teebui si se intimple gi fiecare este uncori obligat si spund aceste cuvinte greu de pronungat: ,.mi pare riu. Ma ieryi Cum nici noi, paringi, nu sintem modele de perfectiune uneoti trebuie sa cerem iertare — unul de la celalalt, de la prie~ teni, de la partenerii de afaceri gi uneori gi de la copiii nostri. Copii uncori se supari pentru ci au impresia cd am fost nedrepti cu ei. Da, exist’ momente in care gresim fata de copiii nostri sifi suparim, Exist si alte clipe in care consideram ci avem dreptate din punct de vedere al adultului, in vreme ‘ce copii considera ci gresim din perspectiva lor. Caci la urma urmelor; ei aga abordeaza luerurile — din perspectiva virstei lor. Daca dorim si stabilim o relayie progresiva cu copiii nog- tri, bazata pe afectiune, indiferent e& au 2 sau 20 de ani, trebuie si nu uitim felul in care privesc ei viata gi pe ei ingisi. ‘Avunci cind ii jignim cu ceva, indiferent daca este sau nu in- tentionat, trebuie s4 ne cerem scuze sau chiar gi iertare, ‘© mama pe care am cunoscut-o cindva a considerat ci este foarte potrivit si le spund copiilor cit mai des: ,Daca fac sau rostesc lucruri care va supra va rog si-mi spuneti. Si nu peste un an, ci chiar in ziua respectiv sau a doua zi." Ea obignuia sa spuna aceste lucruri inca de cind erau copiii mici gile-a repetat-o gi copillor adulyi, pentru c4 posibilitatea de rieingelegeri continua si existe macar din cind in cind. Ca adulfi abordam viaa la mai multe niveluri decit copiii in crestere. Pe masura ce incercém si avem grijé de cit mai multe detalii ale viegii de zi cu zi, e ugor si spunem sau si facem ceva ce poate fi interpretat ca lipsit de respect ori de afectiu- ng in raport cu sentimentele celorlalti. Dacé un copil profits de invitatia de a se descarca pe piringi de cite ori are ocazia, inseamna cA de fapt ceva nu este in DEPASIREA MINIEI 123 tegula in dinamica personala a familiei respective. Dar daca timpl doar o data sau de dous ori pe an, parintele trebuie sa considere aceasta ca un vot de incredere, copilul se simte liber si scoata la iveala o nermulyumire ca parte compo- nenti a iubirii impartasite in familie. Cum zilnie ne confruntim cu perspectiva copilului asu= pra vietii, s-ar putea sa fie nevoie si ne cerem jertare — nu intotdeauna pentru actul in sine, ci pentru dovada de insensibilitate in raport cu sentimentele copilului, Sau putem profita de ocazie pentru a-i mai povesti cite ceva despre viaga sau despre propriile noastre motivatii pe care nu am apucat si le discutim cu copilul. In orice caz este un moment in care se poate face o apropiere. Cum si-iinveyi si ierte , Iertarea insoyeste indeaproape exprimarea miniei, Ne in- vavim copiii si ierte nu doar dindu-le exemplu in familie, e si prin felul in care reactionim la neajunsurile din afara ci nului si cum abordim ideca de ientare cresting Tertarea are multe definiii, dar cea pe care o prefer este urmatoarea: iertarea insearand sd renungim la revansi, oi fim hotaiti sé uitim de durere, de suparare si de suferings, Uni spun ci n-ar trebui si iertam in cazul in care oliptagul” nu se cfieste, dar aga ceva mu scrie fn Sfinta Scripeura. Sintem invas {api si ne ier aga cum sinter si noi iertati de gaptezee! de ot cite yapte (Matei 18, 22), De asemenea ni se mai spune si ne iertim unul altuia precum si Dumnezeu ne-a iertat noua, in Cristos (Efeseni 4, 32). Trebuie totusi si fim pregitig s4 iertaim inainte de a putea sé o facem din suflet, Daca mai sin tem inci miniosi sau furiosi, nu sintem gata sa iertim, jar incercarea noastri de aierta va deveni astel inutla. Vom camh. ne in aceeagi stare de agitate. gregeald si nevoia de iertare nu sint intotdeauna o chestiune personal intre doi oameni, Exist momente in viatd id nu se poate reveni la normalitate pina ce nu se giseste 0 soluyie. Asta s-ar putea si presupuna si implicarea aleora din124 Edueatia prin iubire afara. Isus ne-a vorbit despre asta in predicile sale, iar tn Ma- tei 18, 15~20 ni se spune cum putem si ne gisim tiria de a depasi chiar gi o mare nedreptate ce ni s-a facut. Tertarea este o chestiune spirituali gi trebuie tratati ca or ce alts experienta de acest tip — cu ajutorul Domnul ‘Atunci cind ne rugim si invatam sa iertim, Dumnezeu ne va tusura suferinga, insé de obicei o va face incet si treptat. Cind ‘oamenilor li se face o mare nedreptate, poate dura pind la trei ani pina si fie in stare sa ierte intru totul. Acest moment il atingem atunci cind ne putem gindi la persoana respectiva fa- ia ne mai trezi sentimente de razbunare. Atunci sintem gata si iertim gi si ne descatusim de aceste ginduri gi sentimente negative care inconjurau persoana respectiva. © asemenea iertare toralé este 0 experienta de eliberare minunata si extrem de importanta pentru vindecare si pentru {ntreginerea unei vies spirituale sinatoase. MINIA NU TREBUIE DESCARCATA, 7 PE COPIL. Cu cit rezolvati mai eficient minia acasi, in familie — atit ‘a voastra cit sia copilului — cu atit veti reusi mai bine ca ea si nu se extind’ in afara ciminulti, Dac mu veti reusi si v4 formati copilul acasi, comportamentul siu agresiv-pasiv se vva generaliza in afara ciminului gi va duce la momente peni- bile sila probleme potential periculoase. Cu siguranta cd veti doti si rimina doar intre peretii casei neajunsurile acestui comportament normal agresiv-pasiv. Un subterfugiu important ar consta in refuzul vostru de a ‘va descairca nervii pe copil. O metoda care va poate ajuta sa preveniti acest obicei dezastruos este si va promitefi asta in fiecare sear la culeare. Sau s& scrieti intr-un caietel: ,N-am si-mi descarc nervii pe copil in urmatoarele 24 de ore. In seara urmatoare scrieti acelasi lucru tot in caieel si puneti gi data, De asemenea puteti consemna cum v-ati stapinit minia DEPASIREA MINTEL 125, pind atunci. Dacé ati scipat hajurile si tovusi v-ati descarcat Pe copil, notati acest moment precum si imprejurarile in ca re s-a intimplat. Apoi faceti un plan simplu pentru a reactio~ nna mai bine data viitoare. In final promiteti din now ca veri incerca si va stipinigi mai bine minia data viitoare Cu totii avem nevoie de sprijinul bunului Dumnezeu din ceruri in privinga acestui aspect foarte dificil. Rugtciunea este extrem de importanta pentru stapinirea ideali a minicl. S-ar putea si vi fie de ajutor si va scrieti rugiciunile pentru a vi {fila indeming avunci cind vé aflagiinte-o stare mai pusin propice din punct de vedere spiritual si va vine greu sf vi rugati. N-ar fi rau si va notatigiciteva versete din Biblie, dintre cele care va pot fi de folos in momentele grele. Bunului Dum- nezew din ceruri fi pasi de noi si ne va veni in ajutor atunci ind ne bizuira intru totul pe El. Daca vi striduiti si deveniti niste paringi mai draguti si mai putin nervosi, copilul va observa si va fi foarte recunos- cator pentru efortul pe care il faceti. Lar voi veyi sti cd astfel vi aduceti contributia la fericirea copilului si la felul ia care va deveni productiv pentru tot restul vieqi Intotdeauna incercati sé mu uitagi cel mai important lucru {in formarea stapinirii miniei de citre copil si anume iubirea neconditionati faya de el. Cind copilul se simte sigur de iubirea voastri, el va reactiona pozitiv la incercarea de a-! forma si este mult mai probabil si va atingeyi scopul de a-I ajuta si se maturizeze cmofionil inainte s4 ajunga in ultimii ani de adolescengi,126 CARProLuL Mass-media versus paring St inbep pe Domi Durmnecen tc din tatoo t, in tor let td, din oF cet tie tio tata puterea ta { MARCU 12,30 ‘Avem patru rejele de teléviziune nationalé care transmit ‘tn zona in care locuim noi: ABC, NBC, CBS si Fox. Intr-o Ziy cind tocmai voiam si urmaresc finala cupei la fotbal, nu stiam pe ce post se transmit, aga incit am incercat pe toate pa~ tu pind am gasit. Pe primul canal am dat peste un cuplu care seducea alt cuplu pentru a face schimb de parteneri. Scitbit, am dat pe ur- mitoral unde doi homosexuali ficeau ydragoste" pe sleau. Si ‘mai scirbit, am mutat pe al treilea canal unde am avut ocazia si vad o femeie terorizati cu o violenta sadica incalificabila. Pe cel de-al patrulea canal am dat de meci. $i totusi in timpul meciului, de citeva ori au fost reclame la bere care includeau mesaje sexusle provacateare. ‘Toate acestea se intimplau inte-un segment orar cind copiii se uita la televizor. ‘Am inceput cu televiziunea, dar cu totii stim ca existé mai multe mijloace de informare de masi cu care ne confruntéin noi, parinti,inclusi filmele, jocurile video, calculatoarele cu acces pe Internet, respectiv la site-urile pentru adulti si presa scrisa. Toti parintii sint constienti de pericolele potentiale si multi sinc foarte nemulyumisi de ele. $i totusi in majoritatea ciminelor, televizorul merge mai multe ore pe zi si copiii intre 2 si 3 ani se wits la televizor in medie cite 13 ore de luni MASS-MEDIA VERSUS PARINTI 127 a vineri.' Puterea, in special liderii politici, promit ca vor ajuta iner-un fel si existe un control asupra mass-media gi totusi schimbarile sint foarte lente, studiourile de la Hollywood precum si canalele de televiziune opunindu-se. Asa-numitul »V-chip*, noul cip de calculator care poate fi introdus in televizor pentru a bloca emisiunile care presupun sex gi violenga ar putea fi de oarecare ajutor, Insi faptul in sine, ca p&- tingii au nevoie de un asemenea filtru, dovedeste cit de tare a scipat hasurile televiziunea atunci cind este vorba de progea- ‘mele obignuite (televiziunea prin cablu este si mai pugin su- usa legii). Criticii consider’ ci acest cip (V-chip) va fio jus- tificare pentru producatori ca si creeze emisiuni si mai violente sau mai pornografice, pentru ca se presupune cé nu sint vizute de copii niciodati, Ca urmare ne putem astepta la si mai multa violenga si scene sexy la televizor. Evident 4 aceste cipuri nu sint valabile decit pentru noile tipuri de aparate TV; milioane de televizoare deja existente nu ofera nici un fell de protectie pentru copii Rezultatul este cd gi cei mai buni paringi vor pierde aceas- 1 batalic si multi nici nu gtiu prea bine de ce. Distractiile disponibile in prezent fac ca metodele de educagie parinteascd din trecut si devind ineficiente, ba chiar 0 problema in sine. Cum copiii sint desensibilizati prin aceste mesaje daunitoa- re ale mass-media si apoi ajung la virsta comportamentului normal agresiv-pasiv, au mule mai multe resurse \a indemina, Peter Gibbon, cercetator asociat la Graduate School of Education a Universitagii Harvard, se plingea foarte tare ci ‘eleviziunea nu ofera modele tinerilor. in schimb zilnic au tot felul de alternative nedorite. ructive * Studiu mass-media Nielsen, 1996, aga cum a aparutin The World Almanac and Book of Facts (Abmanabul universal: ditionarul event mentelor 1998), Mahwah, NJ, 1997, p. 259,128 Eduecagia prin iubire Ca paring trebuie si ne dim seama ca exist’ pericole care pornesc tocmai de la prea multe alternative gi prea putine posibilitagi de a-i ghida pe copii. Trebuie si nu uitam ca binele lor depinde nu numai de cum ii hranim, daci fi ¢- nem la soare sau dacd fac sport, de prietenie, mune’ si iubire, ci gi de felud cum percep ef lumea, Subtil $i profund, ‘mass-media ajuti la modelarea imaginii lor despre lume. Mass-media are si o direotie liberal, dar cea de baz inclina spre stirile catastrofale. Accidentele, crimele, conflictele si scandalurile sint interesante. Normalitatea e plicticoasi. Vestile proaste predominante si fora imaginii ii incura- jeaza pe copii — si pe noi — si supraestimeze posibilitaile unui accident, riscurile unei boli, rata violentei, frecventa adulterelor... Intr-o lume fara nici un fel de constringeri, mass-media ne poate informa gresit. Ne poate face mai banuitori, mai tematori si mai cinici. Ne poate determina si ne pierdem increderea in popor, si ne refuzam trecutul, si ne indoim de conducatori si si incetim si mai credem in progres. In acest mediu planeaza pericolul anticlericalismului — prin care se sugereaza ca omul isi este suficient siesi si nu mai are nevoie de Dumnezeu — precum si modernismul, ‘© miscare artisticd gi literari complex care refuza valorile conventionale, formele sau structurile de acest tip. In final, in aceasta epoca a comunicarii imediate in care nu prea mai rimjne timp de reflectie, de acuratete, de echili- bbru sau integritate, mass-media creeaza impresia ci pretutindeni exista superficialitae, c& nimic nu este sfint, c& ni- ‘meni nu este nobil si c& nu exista eroi de nici un fel.’ ‘Televiziunea este doar un mijloc de comunicare de masi, dar unul foarte convingitor. In 99% din ciminele americane * Peter H. Gibbon, .The End of Admiration: The Media and the Loss of Heroes" (,Sfitsial admiraicl: mass-media si disparitia eroi- lor), Jmprinis, Hillsdale College, mai 1999, p. MASS-MEDIA VERSUS PARINTI 129 exista cel putin un televizor si 36% au cite trei relevizoar Televiziunea si celelalte mijloace de comunicare influenteaza © cultura intr-o vesnics schimbare. Trebuie si-i invafam pe cei dragi si faci fayd acestor mesaje daunatoare. Categoric ci avem nevoie de 0 noui metodi de edueatie pirinteasci. Mi- za este mult prea mare — nu este vorba doar de capacitatea copiilor nostri de a deveni niste persoane decente si sinitoa- se din punct de vedere mintal, ci pe miswri ce ajung le virsta adult, de insusi viitorul societayii noastre, MESAJELE IMORALE DIN MASS-MEDIA Internetul Desi Internetul reprezinté o posibilitate extraordinara de deschidere spre lumea larga, el poate deveni si un mare peri col pentru copii si adolescentii nostri, Parinti care tin la copili lor nu trebuie si ramind nepisatori la felul in care cei mici lizeazi Internetul. Aceasta este o chestiune suficient de grav, aga incit paringiitrebuie sa se gindeasea foarte bine un-~ de este cel mai bine sa tind calculatoarele in cas? Majoritatea copiilor nu vor accesa site-urile obscene sat violente atunci cind se afli in aceeasi incapere cu membrii mai in virsta din familie, De asemenea, daca le oferi copiilor acces personal pe Internet, chiar dacd il folosesc in mad pozitiv, acesta poate si stirbeasci din timpul acordat familiei. Din pacate mult prea multi parinti sint total neateati in aceastd privinga si copii ajung si vada imagini pornografice, deo violenta incalificabi, precum 5i informatii despre arme sibombe, Trebuie si ne protejim gi sé ne eélauzim copiii mai ales in perioada de crestere, Toti paring care au calculatoare trebuie si invere cum sé le foloseascé la fel de bine ca si copiii lor pentru a monitoriza ce se intimpla in casa lor. * Studiu mass-media Nidsen, The World Almanac and Book of Fact, (Almanahul wniversal si dicionaral evenimentelor 1998), p, 260,130 Educatia prin iubire © alté zona potential periculoasi pe Internet este cea acanalelor de chat (conversatii prin mesaje in timp real de la alti utilizatori ai Internetului). Unele sint supravegheate, altele nu. inte-o scrisoare adresat revistei Good House- keeping, Sarah din Pennsylvania seria: ,Am 16 ani, dar nu m-am aventurat niciodaté pe unul dintre acele canale de chat [nesupravegheate] pentru adolescenti, Nu suport comentari- ile geosolane si gramatica jalnici folosita. Dar nu toate canalele de chat sint la fel de rele. Eu intru pe un canal care nu tolereaza blasfemia de nici un fel. Existd intotdeauna un operator acolo care supravegheaza si aga este mai sigur pentru copii de orice virsta.‘"! Sarah are dreptate. Un canal de chat trebuie sé fie supra- vegheat si si aiba nigte reguli bine stabilite si rezonabile. Dar chiar si aga nu se asigura protectia copilului impotriva unor -mesaje pline de stiri conflictuale gi uneori imorale, Canale de chat nesupravegheate fi atrag in mod special pe anumiti adolescenti care au impresia ci ymerge orice si asta face parte din perioada lor de maturizare, De exemplu, Katherine din Michigan scria la Good Housekeeping: ,Am 17 ani siam intrat pe Internet de la 11 ani. Am dat peste multi baieyi cam de 15 ani care vorbese urtt, dar acelasi lucru se intimpla si la scoala sau oriunde in alta parte. Mult mai des insi mi s-a intimplat si dau peste persoane foarte deschise la minte cu care am putut discuta subiecte de interes comun, Nu ma indoiese ci adolescentii vorbesc pe sleau despre sex pe anumite canale de chat — dar la fel procedeaza gi pe terenurile de joaca.*? Aspectul cel mai inspaimintator al faptului cé adolescentii au acces pe Internet este faptul ca intra in contact cu adulti care profiti de pe urma lor. Patricia, o mama din West Coast, seria: ,Cind aveam acces la Internet, fata noastra de 13 ani nu se dezlipea de calculator ore intregi. La inceput ne-am gindit caders Letters" (,Serisorile cititorilor"), Good Housekeeping, februarie 1998, p18, bid. MASS-MEDIA VERSUS PARINTL 131 cA ar putea cistiga o experienta de pret. Dupa care aut inceput necazurile, N-a mai vrut si intre pe « chat» decit dupa ce se inchidea in camera si ajunsese si-si fac’ prieteni prin intermediul ohat-ului care aveau nume dintre cele mai dubioase ‘cum ar fi Ciinele Proxenet. Baieyii care o cauté la telefon refuzi si-si dea adevaratul nume, iar alfii inchid de indata ce aud vocea unui adult. Ceea ce ne-a speriat cel mai tare este faptul cé fiica noastra gi-a stabilit o intilnire amoroas4 cu o persoana cunoscuta prin intermediul unui canal de chat, la noi acasi, in lipsa noastra.“! Numarul adolescengilor care intra pe chat si sint solicitati de adulgi pentru diverse intilnici este in crestere, ca si rapoartele referitoare la tineri atrasi la intilniri de adulfi necunoscuti care vin cu intentii egoiste gi uncori chiar déunatoare, Recent o fata de 14 ani din Tennessee a corespondat cu un barbat de 36 de ani din Nebraska pe un canal de chat. El sustinea e ar avea doar 19 ani si a aranjat 0 intilnire secreta. Cind s-au vazut, ela ripit-o sia violat-o2 Violenta la televizor gi pe video Am remarcat nivelul tot mai mare de programe violente care a dus la aparitia V-chip-ului, in efortul de a bloca emi siunile de acest tip. Consinutul programelor TV a devenit ati de pornografic incit la nivelul acestei industri s-a adoptat incepind cu: 1997 un nou sistem de incadrare; in prezent emisiunile merg de la ,Audiengs generalé TV" pina la ,Doar pentru adulgi", in care mai sint incluse gi V de la violenta, S de la sex, 1. dela limbaj vulgar si D de la dialog care contine termeni de natura sexuali. Emisiunile TV influenteaza clar comportamentul copiilor nostri, Am ascultat odata o prezentare facuti de dr. David nea A. Hyatt, ,Man Charged in S (,Un barbat acuzat ci a ademenit o adolescen 2mai 1999, citation of Teen Girl* "), Chattanooga Times,132 Educagia prin iubire Walsh, director executiv la Institutul Nayional pentru ‘Mass-Media si Familie. Avea la el un studiu inregistrat pe video care prezenta nigte copii care se uitau si reactionau la diverse emisiuni TV. In timpul prezentarii sale, el a proiectat un videoclip cuprins in acest studiu. Un grup de copii de 4 si 5 ani se afla fn faja unui televizor in timp ce paringii lor observau print-o oglinda transparenté. Mai intii copiii s-au uitat la un desen animat cu Barney care dansa. Dupa citeva minute copiii dansau si ei imitindu-l pe Barney. Paringii au zimbit foarte amuzatt Apoi a aparet un ej iin Power Rangers in care se fo~ loscau migcari de karate, lovituri de picioare si batii serioase inure adversari, Foarte curind dup’ aceea, toti copii in afara de unul sau doi au inceput si se loveasca setios intre ei. O fetipi care la inceput s-a reteas, a intrat si ea curind in joc in~ cercind si le faci rau colegilor. De data aceasta parinyii s-au socat, nu numai din cauza comportamentului copiilor, dat gi din pricina acestei demonstrati clare a efectelor violengei ur~ mirite la televizor. Aceasta demonstrayie a durat doar citeva minute, Imagi- nayi-va insi ce influenga are violenta asupra copiilor care se uid la asemenea emisiuni si casete in mod curent, Sigur cd gradul de violenga si intensitatea sa la televizor si pe video este tot mai mare. Emisiunile TV, pentru a eapta atentia copiilor, trebuie si depageasca aceasti sensibilitate a lor fazd de violengi. Pe misuri ce copiii sint desensibilizayi, scenele trebuie si fie tot mai gocante si mai cumplite. Am activat opt ani in Marina Americana si am practicat medicina {n cele mai primitive locuri din lume, avind impresia e& mai ru nu se poate. Cit am putut si gresesc! Cei care au fost desensibilizayi ins nu-si dau seama de profunzimea depravisii strecurate in viata lor de zi cu zi. Multe dintre formele de violenga prezentate la televizor reprezinta acte pe care putini se gindesc sa le comit’ vreoda- 14. $i totusi fenomenul copici la indigo dovedeste ca aceste acte de barbarism de neconceput influentea comportamen- MASS-M 1A VERSUS PARINTI 133 tul in societatea noastri pind la core alarmante. Dupi ce s-au mediatizat excesiv cazarile de folosire a armelor in scoli, de exemplu, vedeti si voi cite altele s-au petrecut printre colegi sicite planuri similare apar pe Internet, Doar vizionarea unor asemenea acte de violenga putea in- demna un copil si comits astfel de atrocitati. Acest lueru s-a aratat si intr-un studiu facut in 1993 la Facultatea de Medici- ni a Universititii Penn State, in care s-a demonstrat ci exis- 1 relatie intre comportamentul agresiv si neascultétor al copiilor si numarul de ore pe care le-au petrecut in fata tele- vizorului. Cu cit copilal s-a uitat mai multe ore la eelevizor, cu atit el a devenit mai agresiv si mai impulsiv. Academia Americani a Medicilor Pediatsi a ariat clar intr-un scudiu din 1990 c4 un program 25 de ore de emisiune TV pe siptimina duce la un comportament tot mai agresiv, obezitate la copii, precum si tulburiri ale somaului,’ Culmea este faptul ch majoritatea farilorcivilizate tsi protejeaz4 populatia impotriva expunerii [a influentele aocive ale violentei propagate in mass-media. Noi americanii insi n-o facem. Jocurile video Jocurile video axare pe violenta nu numai cé copii cum si ucida asemeni soldayilor, dar ti indeamna 3i si se bucure in asemenea momente. In fafa unei adunati a Senatu- lui a fost deschisa aceasta problema de catre locotenent colo- nelul David Grossman, un psiholog care a predat psihologia militara la Academia Militari Am nd West Poin:. El a susfinut c@ jocurile video au o influent mult mai mare dectt filmele asupra tinerilos, pentru ci Zi invagi pur si simplu si tragi cu arma. ,Sint adevarate simulatoare folosite si de for- tele armate pentru pregitirea soldatilor. Milicarii nu chel tuiese milioane pe aceste jocuri video doar asa, de amorul ar- tei, O fac pentru c& au-un efect clar. De exemplu, jocul video134 Educatia prin iubire Doom (Sfirsitul lumii) este considerat un excelent mijloc de pregatire tactica pentru cei de la Infanteria Marina"! Asemeni televiziunii, jocurile video au fost nevoite s& aiba un sistem de clasificare a utilizatorilor. Cele care contin violenta explicita au si mengiunea ca sint doar pentru ,adolescenti* sau unele ,doar pentru adulti. Categoria adolescentilor (ceea ce ar insemna copiii de peste 13 ani) include jocuri care ,pot contine violent, un limbaj mai mult sau mai pugin vulgar si/sau teme pornografice*. In aceasta categorie sint incluse titluri cum ar fi Body Harvest (Recolta de cada~ vre) si Deadly Arts (Arte ucigatoare). in categoria ,adul lor* intra produse care ,pot include scene mai intense de vio~ lenta si un limbaj pe masura, fay3 de cele mai putin grave din categoria adolescentor. In plus aceste titluri pot include gi teme pornografice explicite"?. Jocuri video foarte populare cum ar Duke Nukem si Doom sint pentru gadulti". ‘Cum majoritatea magazinelor de casete video nu inchiria- 2A jocuri ,doar pentru adulyi", multi isi aleg jocuri din cele- lake dou’ eategorii si nu verifica intotdeauna virsta copiilor. Paringii trebuie sd fie foarte atengi la categorii si la descrierea jocului care apare pe supraambalaj si asta inci inainte ca tinerii sa apuce sa-l inchirieze sau si-l cumpere Filme, reviste si mesaje pornografice | Accentul exagerat pus pe sex, care a devenit de fapt 0 obsesie a sexului, are o influenga extrem de negativa asupra copiilor. Imaginile i mesajzle pornografice de obicei sint imorale, iar sexul este prezentat intotdeauna ca o relatie su- perficiala, caraghioasa sau violenta, care nu implica grija sau Susan Roth, «Army Psychologie Cites Video Gases" ,Psiholog in probleme de armata citeaza cazul jocurilor video"), Chateanooga Times, 6 mai 1999, * Categorie sine stabilite de Entertainment Software Rating Board. Penur mai multe informati in legitura cu sistem in care se stabil categorile, vezi www.estb.com. Pentru ESRB Ghidul parintelui", vezi weewesrb.com/parent htm. MASS-MEDIA VERSUS PARINTL 135 responsabilitayile faya de partenerul fizic. In mass-media re- lagiile sexuale de obicei se petrec intre persoane necisatorite, in mod obscen, imatur $i iresponsabil. Chiar daci se presupune ci adolescengii sub 17 ani nu au voie si intre la cinema fari paringi la filmele din categoria R (interzis sub 17 ani), sondajele facute de ziarele locale au ati- tat, ca de altfel si ziarele nationale precum USA Today, cit de usor este pentru copii sé intre la un Multiplex unde casierii nu verificd virsta spectatorilor — sau unde adolescengii cu- riosi pot cumpara un bilet la un film de Audienga Generala gi si se strecoare intr-o sald in care se prezinté un film interzis sub 17 ani. Intre timp, atit televiziunea prin cablu cit gi case~ tele video permit copiilor si se uite la tot felul de scene sexy. In plus, sine tot mai aminungit descrise scenele dintre ho- ‘mosexuali in filme gi la televizor. Desi homosexualitavea con- travine categoric familiei si crestinismului, programele in care apar asemenea situatii tind si prezinte lucrurile drept ceva care nu este grav, ba chiar ca pe ceva normal. Trebuie si ne im in ce fel afecteaz’ asta atitudinea copiilor in raport wentul de implicare trup gi suflet gi de sacrificiu la nivelul familie. Mai mult, asa-zisele reviste usor pornografice — ,soft-porn* cum ar fi Playboy sau Penthouse, considera ca este foarte normal si ofere citeva exemplare gratuite in perioadele lor de Publicitate susyinuti, Aceste reviste impreuna cu altele gi mai porno se gisesc in orice magazin gi adesea ajung pe mina copillor. Pind nu demult am fost consilicrul lui Frank, un birbat de 35 de ani, cu un profund sentiment al valorilor. $i totusi, acest adult foarte serios si cu suflet bun avea probleme de anxietate, depresie si mai ales in cadrul relatiilor cu sexul opus. Am descoperit ci un alt mare neajuns pentru Frank era sen- timencul de vinovatie care pornea de la faptul ca din primil ani de adolescent avusese acces la informayii pornografice explicite. Acest lucru se petrecuse in casa, prietenului siu Jack, a carui mama le didea baieyilor reviste porno si care se

Educatia Prin Iubire

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Educatia Prin Iubire

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like