1.2. Simuliri A. 1. 2. 1. Redresor bialternanta in punte. Filtru capacitiv de netezire a ondulafiilor Se studiaz redresorul bialternant& in punte din fig. 1.2.1, fara si cu filtru capacitiv de netezire a ondulatiilor. Combinarea pozitiilor celor patra comutatoare (KO, K1, K2 si K3) permite construirea diverselor scheme de redresor in punte. Variantele studiate sunt denumnite dup cum urmeazi: 1. RB_PM_0O =redresor fir filtru capacitiv, cu iesirea in gol; 2. RB_PM_R1 = redresor fird filtru capacitiv, cu rezistenta de sarcind R, = 10 kQ; RB_PM_R2 = redresor fri filtru capacitiv, cu rezistentii de sarcinl Ry = 1 kQ; RB_PM_C1_R2=redresor cu filtru capacitiv C = 100 uF si rezistenta de sarcind Ry = 1 kO; RB_PM_C1_Rt = redresor cu filtru capacitiv C, = 100 pF gi rezistenji de sarcind Ry = 10 kQ; RB_PM_C2_RI =redresor cu filtru capacitiv C; = 1000 HF si rezistenga de sarcina Ry = 10 kQ; RB_PM_C2_R2 = redresor cu filtru capacitiv C, ase kw 000 [AF si rezistenfa de sarcind Ry = 1 kQ. ‘e'S7v sone doag Fig. 1.2.1 Tensiunea alternativa, aplicaté punfii redresoare, este fixatd la o valoare de varf, Us de 16,97 V (valoarea efectiva, U.=12 V), frecventa 50 Hz, faza inifiala nula. Aceast& setare se va menfine pentru toate cele sapte variante de redresor in punte. Va fi simulata fiecare topologic, vizualizénd forma de unda a tensiunii de la iegire (tensiunea redresati, respectiv tensiunea redresat& si filtrat) gi misurénd, cu ajutorul cursoarelor, valoarea de varf, Usa, $i amplitudinea varf la varf a componentei ondulatorii, Uo.» din tensiunea de iesire. Cu multimetrul, se masoard valoarea medie a tensiunii redresate, Uo, si 60valoarea efectiva a componentei ondulatorii din tensiunea redresata, Uper. Pozitiile comutatoarelor KO si K2 vor fi referite ca 0 gi 1, cu urmatoarele semnificafii: KO = 0, comutator deschis; KO = 1, comutator inchis; K2 = 0, comutator deschis; K2 = 1. Datele oferite de simulare gi/sau rezultate din acestea prin calcule algebrice vor fi numite rezultatele simularii. Folosind formulele de calcul ale marimilor de interes, se determina rezultatele teoretice sau predicfii. Pentru fiecare circuit simulat, vor fi comparate cele doud seturi de rezultate (simulate gi teoretice), explicdnd diferentele constatate. 1. 2. 1. a. RB_PM_OO (KO = 0). Se simuleaz4 circuitul gi se observa forma de undi a tensiunii redresate (fig. 1.2.2 $i 1.2.3), pentru iesire in gol. Setirile osciloscopului: baza de timp se fixeaza la Sms/div; factorul de scara al canalului A: 10 V/div. Rezultatele simularii, Se misoard Usm= 16,8 V, perioada tensiunii redresate, T = LOms (f= 100 Hz) si Us-yy= 16,8 V (fig. 1.2.1.3). Multimetrul indic& Uo = 10,647 V si Use = 5,221 V. Din valorile marimilor masurate, se calculeaz&: valoarea de varf a c&derii de tensiune pe o dioda in conduefie, Usim = (Usn-Uon)/2 = (16,97-16,8)V/2 = 0,085 V; factorul de ondulatie, t = User/Uo= 5,221/10,647 = 0,49 sau t= Us-a/2k1,41xXUo= 0,55. Rezultate teoretice. Valorile medie gi efectiva ale tensiunii de iesire (Uo gi Use), Valoarea de varf a tensiunii pe o dioda in conducfie (Uaxm), factorul de ondulatie (¢): Up = 2U g/t = 216,97/3,14 = 10,81 V5 User= Uon/ 1,41 = 16,8/1,41 = 11,91 V, Unum = (Usi-Uam)/2 = (16.97-16,8)V/2 = 0,085 V; r= y(Uge¢ Ug)’ -1 = 0,46. I Fig. 1.2.2 61Fig. 1. 1.2... RB_PM_R1 (K0 = 0; K1 = 1; K2 = 0), Se simuleazi circuitul si se observa forma de undé a tensiunii redresate, pentru rezisten{a de sarcinli Ry = 10 kQ. Se mentin setrile osciloscopului. Rezultatele simularii. Se mAsoar’ Uom= 16,2 V, perioada tensiunii redresate, T= 10ms (f= 100 Hz) si Usww = 16,2 V (osciloscop XSC1). Multimetrul indica Uo = 10,189 V si User. = 5,082 V. Din marimile masurate, se calculeazi: Uakm= UserVom)!2 = (16,97-16,2)V/2 = 0,385 V, t= User /Uo= 5,082/10,189 = 0,498 sau t = Upeev2X1,41xUo = 0,565 Lom = Uom/Ry = 16,2V/10kQ = 1,62 mA; Io= Uo/Ri = L0,189W/10K2 = 1,02mA, Teer = Loo/ 1,41 = 1,62mA/I,AL = 1,148 mA: ta = Uatnllom = 0,385V/1,62mA = 237,6 Q; 1 = (lo)? xRu/(loed*(Rr+2ta) = 0.76. Rezultate teoretice. Pentru determinarea predictiilor, este necesara rezistenfa dinamica ta poate fi folosité valoarea acestei rezistenfe determinatX din rezultatele simulirii sau se extrage din datele de catalog. Cu ra = 200 Q, se calculeazit: Uom = UorRuf(Rr¥2re) = 16,97Vx10kQ/10,4kQ = 1632. Vs Uo = WeaXRy/R (R215) ~ 2216, 97VX1OKAS, 14310402 = 10,39 Vs User = Uon/ 1.41 = 1632V/1,41 = 11,57 Vs Unin = Us Uon)2 = (16,97-16,32)V/2 = 0,325 Vi r= (Wye Co)? 0,489; Ton = Uow/ r= 16,2V/IOKG2 = 1,62 mA; fo= Uo/Ri= 10,189V/10 KO = 1,02 MA, Ioer= Tou/L41 = 1,62mA/1,41 = 1,148 mA; n= 0,76. 1.2.1.¢, RB_PM_R2 (KO = 1; KI = 2; 2 = 0). Se simuleaza circuitul gi se observii forma de nda a tensiunié redresate, pentru rezistenfa de sarcin’ Ro ~ 1 kA. Se menfin setarile osciloscopului. Procedand ca la punctul 1.2.1.b, se determin’ rezultatele simulate si cele teoretice. 621.2.1.d. RB_PM_C1_R2 (KO = 1; KI = 2; K2 = 1; K3 = 1). Se simuleazi circuitul gi se observa forma de unda a tensiunii redresate, pentru condensator de filtrare C,= 100 uF si rezistenta de sarcin’ Ry = 1 kOQ. Se mentin setirile osciloscopului. Amplitudinea varf la varf a componentei ondulatorii a tensiunii de iegire poate fi misurati pe forma de unda din fig. 1.2.4 sau pe forma de und din fig. 1.2.5. Fig. 1.2.4 Reaultatele simularii. Se m3soari Us, = 15,5 V, perioada tensiunii redresate, T = 10ms (f = 100 Hz) si Us = -(VA2-VAI) = 1,2 V (osciloscop XSC1); durata conductiei diodelor intr-o semi- nta este t; = 2 ms. Multimetrul indic’ Up = 14,943 V si User = 370,519 mV. Din valorile ilor masurate pe forma de unda a tensiunii redresate gi filtrate, se calculeazi: Ug = Usn-Up/2 = ¥-0,37V/2 = 15,315 V; Uskm = (Usm-Uom)/2 = (16,97-15,5)V/2 = 0,735 V3 r= Usyy/2%1,73xXU9 = sau, folosind indicafiile multimetrului, r= User-/Uo= 0,37V/14,943V = 0,024. Rezultate teoretice. Pentru determinarea predic ilor, se calculeazi, mai intdi, factorul de fie, t, $i, apoi, Uo, Uoawy: r= 1/4X1,73x0KC, xR, = 0,028; Uo= Us/(141,73%t) = 16,18 V5 Usye= 2X2KC = 1,618 V; Ugn = Uot Una = 16,98 V. 63Cases Fig. 1.2.5 1.2.1.e. RB_LPM_CI_RI (KO = 1; KI = 1; K2 = 1; K3 = 1). Se simuleazi circuitul gi se observa forma de unda a tensiunii redresate, pentru condensator de filtrare C; = 100 UF si rezistenta de sarcind R, = 10 kQ. Se mentin setarile osciloscopului, Procednd ca la punctul 1.2.1.4, se determina rezultatele simulate gi cele teoretice. 1.2.1. RB_PM_C2_R1 (KO = 1; KI = 1; K2 = 1; K3 = 2). Se simuleazi circuitul gi se observa forma de undi a tensiunii redresate (fig. 1.2.6 gi 1.2.7) pentru condensator de filtrare Cz = 1000 UF si rezistenta de sarciné Ri = 10 k®. Se mentin setarile osciloscopului, Procedind ca la punctul 1.2.1.4, se determina rezultatele simulate si cele teoretice. Rezultatele simulirii. Se misoari Us, = 15,7 V, perioada tensiunii redresate, T = 10ms (f= 100 Hz) i Up w= - (VA2-VAL) = 14 mV (osciloscop XSC1); durata conductiei diodelor intr-o semi- alternant& este t) = 1,6ms. Multimetrul indicd Up = 15,689 V gi User. = 4,298 mV. Din valorile mirimilor misurate cu osciloscopul, se calouleaz’: Uo= Ugn-Us-w/2 = 15,7-0,014/2 =15,693 V; Unin= (UsarUou)/2 = (16,97-15,7)V/2 = 0,635 V; r = Up w/2X1,73xUo = 0,00025 sau, folosind indicatiile multimetrului, r= User /Uo= 0,004/15,689 = 0,00025 sau t= Us w/2x1,41xUo= 0,00031. Rezultate teoretice. Pentru determinarea predictiilor, se calculeaza, mai intai, factorul de ondulatie, 1, gi, apoi, Uo, Usayt t= VAx1,73xBCpR, = 0,000289; Up = Usa/(I+1,73x0) ~ 16,96 Vs Up-av= UolRX28KC, = 0,0169 V; Us = Uo! Und? = 16,968 V.8242ms Fig. 1.2.7 651.2.1.g, RB_PM_C2_R2 (KO = 1; K1 = 2; K2 = 1; K3 = 2). Se simuleazii circuitul si se observ forma de unda a tensiunii redresate, pentru condensator de filtrare C= 1000 pF $i rezistenta de sarcind Ry = 1 kQ. Se menfin setatile osciloscopului si, procedand ca la punctul 1.2.1.6 se determina rezultatele simulate gi cele teoretice Simulatile prezentate si propuse pot fi impartite fn trei grupe: redresor fn punte fara filtra (1.2.1.0 ~ 1.2.1.6), tedresor in punte eu filtra capacitiv cu capacitate micd (1.2.1.4 ~ 1.2.1.e) si redresor {n punte eu filtru capacitiv cu capacitate mare (1.2.1,f— 1.2.1.g). Aceste grupe au fost constituite astfel incdt, pe baza rezultatelor simulitilor, si poatd fi evidentiati influenta capacitafii de filtrare gi a rezistenfei de sarcina asupra actiunii de netezire a ondulafiilor din tensiunea de iesire. Pentru ilustrarea sciderii eficienfei de netezire a filtrulvi caopacitiv la curenfi redresafi intengi, se propune simularea ultimei variante de redresor cu filtru C,= 1000 HF, pentru o sarcind R;= 100 Q