The Cozmesti village lies in the Iasi county in Moldavia (about 60km away) and h

as about 500 inhabitants. The region is famous for its wines, which gives you th
e opportunity to taste a special wine from Romania.
You will attend and celebrate with the gypsies one of their most important festi
vities. You will spend the day together with half a gypsy village and will see g
ypsies that work in order to gain money. The best example is this band from Cozm
esti.
The gypsy community in this village (Cozmesti) has about 150 inhabitants and was
accepted by the Romanian community. Their basic lines of work are agriculture a
nd music. Music is a very important part of their life. They attend all the impo
rtant moments in the village life such as weddings, baptisms, funerals and all t
he other family or community celebrations.
The gypsies have never lost their identity like many others in Moldavia or in Ro
mania.
The gypsy band from Cozmesti was founded by Iancu Bazbu in 1910. The musicians a
re men and their instruments have been passed on from father to son for generati
ons.
In 1961 the Band reached its peak point. In that year they were 100 musicians in
the band and they took part in many national and international contests, in som
e of them they even took the first place.
Nowadays the band has about 12-20 musicians depending on where they have to perf
orm.
We can list some of the prizes they have won:
First prize in the national contest Cantarea Romanie 1961
Second prize at Cantarea Romanie in 1976, 1983-1985
The first prize at the national Music Festival at Bicaz in 2003
2004 Biennale de la Danse de Lyon
2004 Rovereto, Italien
2004 Predazzo, Italien

Din cele 27 de natii de tigani existente n Romnia, cei mai alesi sunt gaborii. "Na
tie mai fina", cum spun ei, se ocupa ndeosebi cu prelucrarea cuprului, aluminiulu
i sau inoxului. Sunt vestiti pentru ndemnarea cu care fac jgheaburile
pentru case. Meseria, cu traditie n rndul tiganilor, este transmisa din tata n fiu
de la vrste foarte fragede.
Gaborii din Deva si-au constituit o asociatie familiala prin intermediul careia
onoreaza comenzi n toata tara. Atelierul de prelucrare se afla la Deva. nca de la
vrsta de 13 ani, toti barbatii sunt obligati sa nvete si sa practice acest mestesu
g.
Mestesugul fara scoala
Familia lui Matei Gabor si are originea n Trgu-Mures. Nu cu mult timp n urma, s-au i
nstalat la Deva. Toata lumea stie ca tiganii fac cele mai rezistente burlane si
jgheaburi pentru case. Atelierul, care se afla chiar n curtea casei lor, este tot
timpul aglomerat. Primesc comenzi din toata tara. Prelucreaza materialele la De
va si le transporta mai apoi n diferite locatii. Echipa lor de 50 de tigani, de l

a Mures si de aici, este constituita din membrii familiei. Materia prima o cumpa
ra ntotdeauna de la depozite. n perioada aceasta nu prea le merge afacerea. "Nu pr
ea mai sunt constructii, nu prea mai sunt bani. Lucrarile sunt mai slabe. Se poa
te si mai bine", spune gaborul.
Barbatii din familiile de tigani merg foarte putin la scoala. Att ct sa nvete sa ci
teasca si sa socoteasca. "nvata putin, ca sa se poata descurca la bani si sa-si p
oata lua permisul de conducere", spune una dintre tiganci. Cei care nu pot depri
nde meseria se ocupa de comertul cu haine de piele, ncaltaminte sau aur. Chiar da
ca au o educatie mai aleasa, tiganii trebuie sa duca mai departe traditia mosten
ita de la batrni. "Mai sunt care fac mai multa scoala, dar parintii i obliga sa fa
ca cetrne. Asta e meseria noastra, e traditia si trebuie sa o respectam", spune g
aborul.
Femeie de tigan
Femeile gaborilor au reguli foarte stricte n ceea ce priveste vestimentatia. Ele
nu au voie sa se mbrace n pantaloni, fuste scurte sau bluze fara mneci. Cunoscutele
fuste cu falduri sunt obligatorii, reprezentnd un simbol al natiei. "Am o sora c
are s-a stabilit n strainatate, dar nu a renuntat la fusta, pentru ca asa se resp
ecta traditia", spune sotia lui Matei. Fusta este facuta la comanda, materialele
sunt aduse din strainatate si costa n jur la patru milioane de lei. Cele maritat
e poarta ntotdeauna basma, care sa le acopere podoaba capilara. Fetele nemaritate
si poarta parul n codite, prinse cu funde rosii. Tigancile nu au voie sa se machi
eze si nici sa se tunda. "Noi ne purtam natural, asa cum ne-a lasat Dumnezeu", m
ai spune o tiganca. Daca se ntmpla ca una dintre ele sa fie mbracata n blugi, este p
rivita ca o femeie usoara si este desconsiderata de restul gaborilor. Dragostea
dintre un romn si o tiganca i va aduce celei din urma numai nenorociri. Aceasta nu
va mai fi acceptata de familie si va fi ocolita de cei care fac parte din comun
itate. Femeile se ocupa numai de curatenie, de mncare si de ngrijirea copiilor. Ni
ci una dintre tiganci nu se ndeletniceste cu ghicitul.
Palarie si mustata
Gaborii nsurati sunt recunoscuti dupa palarii. Barbatii au obligatia sa poarte mu
stata ca simbol al barbatiei. Nici ei nu au voie sa se mbrace sport. "Uneori, cnd
plec n strainatate dupa marfa, ma mbrac si eu altfel, cu blugi si pantofi sport. S
a fie mai comod. i cumpar si sotiei mele cte o fusta scurta sau o bluza mai diferi
ta, dar le poate purta numai n casa sau n medii mai restrnse", spune unul din gabor
i.
Ei se casatoresc la 17 sau 18 ani cu fete pe care le aleg parintii. Mariajul nu
este impus de parinti, daca cei doi nu se plac reciproc. Traditia lor este difer
ita de cea a tiganilor corturari. Mireasa nu se cumpara si la nunta nu se dau da
ruri foarte mari. Cuplurile stau la nceputul casatoriei cu parintii baiatului. Da
ca reusesc sa adune bani, ei se pot muta singuri la casa lor.
Gaborii sunt apreciati si n rndul romnilor. Diferiti de celelalte natii de tigani,
acestia si cstiga existenta din prelucrarea tablei zincate sau din bisnita. Tiganc
ile sunt ngrijite si au foarte mare grija de curatenia din casa. Cu toate ca sunt
nevoite sa poarte numai fuste specifice, ele si aleg cele mai frumoase tesaturi.

Magiari
Obraznicia radicalilor maghiari depaseste orice imaginatie. In contextul in care
iredentismul maghiar pare sa atinga pe zi ce trece proportii tot mai alarmante,
reactia ferma a oficialilor de la Bucuresti intarzie sa apara. De altfel, polit
ica adoptata de mai-marii statului roman nu poate fi decat cea a ochilor inchisi ,
in conditiile in care UDMR se afla de aproape zece ani, in diferite ecuatii poli
tice, la guvernare. Rand pe rand, PNTCD, PNL, PD, PSD si din nou PNL si PD au fo
st sau sunt dependente de voturile parlamentarilor Uniunii. Formatiunea condusa
de Marko Bela, desi oficial pozeaza intr-un critic fervent al UCM, in realitate,
sustine tacit alaturi de Executivul de la Budapesta, aceasta asa-zisa Uniune. D
e altfel, santajul UDMR la adresa partenerilor de Coalitie in privinta controver
satului proiect de Lege privind Statutul minoritatilor este mai mult decat grait
or.
In fata pasivitatii autoritatilor, chiar de Ziua Nationala a Romaniei, presedint
ele CNS, Csapo Jozsef, i-a cerut, printr-o scrisoare deschisa, presedintelui Tra
ian Basescu, sa accepte solicitarea CNS privind organizarea, cu participare inte
rnationala, a unor negocieri pentru reinfiintarea prin lege a Tinutului Secuiesc
, ca euroregiune autonoma administrativ-teritoriala .In epistola presedintele Cons
iliului National Secuiesc, Csapo Jozsef, solicita sefului statului sa considere
ca o atitudine de mare responsabilitate folosirea, de catre comunitatea maghiara d
in Tinutul Secuiesc, a mijloacelor democratiei directe si a democratiei parlamen
tare in lupta pentru autonomia teritoriala.Nu mai departe de zilele trecute, Uni
unea Civica Maghiara avertiza ca nu va renunta niciodata la autonomia teritorial
a a Tinutului Secuiesc, cerandu-i seful statului sa se foloseasca de pozitia pe
care o are si sa rezolve cat mai urgent, prin metode pasnice, situatia tinutului
, evitand experienta Kosovo.
Situatia de baza din Kosovo a fost asemanatoare celei din Tinutul Secuiesc, respe
ctiv majoritatea din regiune a solicitat autonomie, educatie in limba materna si
autoguvernare. Diferenta dintre cele doua regiuni, respectiv Kosovo si Tinutul
Secuiesc, este aceea ca albanezii din Kosovo au inceput o lupta cu arme in mana
pentru castigarea acestor drepturi, in timp ce secuii au ales instrumentele unui
stat de drept , se arata intr-un comunicat al Uniunii Civice Maghiare. Liderii UC
M au precizat ca, explicatiile presedintelui pe acesta tema reiese ca seful stat
ului considera ca autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc se poate obtine doar
in urma unui razboi . UCM este adepta instrumentelor pasnice si legale. Pana in pr
ezent s-a folosit doar de acestea, si la fel va face si in viitor, insa vrea ca
pentru toata lumea sa fie clar faptul ca cel mai important scop al Uniunii este
acela de a obtine autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc, scop la care nu va
renunta pentru nimic , se mai arata in comunicat.
Imediat, Partidul Social Democrat i-a cerut presedintelui Traian Basescu sa ment
ioneze daca proiectul privind statutul provinciei Kosovo, prezentat presedintelu
i Frantei si altor interlocutori internationali reprezinta o pozitie a Romaniei s
au este, inca o data, vorba de o productie proprie a sefului statului .