STIINTA: WY 1999 @ 8 500 LEI SCHIZOFRENIA ON ORIN]Restitutio...in principium 1 Hazardul a avut un mare rol in cariera mea 2 Salonul ingeniozitatii 4 Apararea Moscovei 6 Clonarea umani Aspecte juridice gi bioetice 8 Monstrii trecutului Nici avion, nici vapor Secolul cel mare (2) 12 Nicolae Topor 14 0 oglinda pentru albastrul chip al planetei_ 16 Geoglifele din Degertul Atacama 18 Dupa ce navetele spatiale vor iegi din uz... 24 intoarcerea acasa 30 Fetusul se apara! 34 Surditatea va fi vindecata? 36 Spre intelegera schizofreniei 38 Cyberscope 40 Lampile cu halogeni 42 Construiti-vaoluneta 43 Principatele tipuri de telescoape 44 Efectul lifting 45 Cui i se supune vremea? (2) 46 at ab? +c? ‘Cum a descoperit Pitagora teorema sa? (2) 47Putina istorie up 1945 a inceput o campanie sél- baticd impotriva proprietati private. In ideologia acestei politic - a “dictaturit pro- letariatului™ -, proprietatea privata era pri- vita ca 0 serioasa piedic’ la adresa unui control total al amenior. in viziunea co- munisté (de fapt stalinista), cetateanul, “omul de tip nou”, trebuia 84 depinda in totalitate de puterea de stat, controlata in intregime de factorul politic, adicé de Partidul comunist. El trebuia s& se com- porte precum un rbot, alimenta lao si urd sursa de energie - statul, Erai cu- iminte i executai ini totul gla timp ordl- nele - eral alentat, refuzai s8 te supui - ‘rai deconectat de la “retea” si mureal. Proprictatea privat, in aceast compara- tie metaforicd, ar fi semanat cu un acu- muiator electric sau ou 0 baterie propre, ce ‘ar fi contert robotulul 0 oarecare au- tonomie, de neacceptat ins pentru ideca, de control absolut lata deci expiicatia pentru care, in Romania anilor "40, s-a declangat 0 Drutalé lupté Impotiva propretai private. acd in cea ce priveste proprietatea privata fizic& (pamant, intreprinderi Foouinje etc) lucrurile au decurs mai dra- matic, proprietatea intelectual a fost mai uusor de “comunizar. In timp, s-au.con- strult multe fabrici, uzine, dar pe planul iehnologiior am rémas mult in urma too- mai prin faptul c& proprietatea industriala ‘nu a fost stimulata. In comunism, stimu fenfele oficiale pentru inventatori erau mai degraba de natura morald gi In aceste Conditi amen dotati preferau sa aleag’ Calea emigratiel. In acest context s-a ape- lat, din ce in ce mai des, la importul de tehnologie din straindtate. In esent munismul a capotat in cele din urma, toc ‘mai pentru faptul c&-nu @ putut 88 stimu \e2e 61 88 valoniice proprietatea Indust ala. Aduoef-va aminte c&te Premii Nobel Stiinta sitehnicd martie 1999 COCO RESTITUTIO. .. IN PRINCIPIUM ‘Am promis in numéirul trecut ca voi reveni asupra unui subiect care mi se pare de mare actualitate: proprietatea intelectual in general $i in ‘special proprietatea industriala. Tot in numarul trecut atrageam atenia cc asupra acestul tip de proprietate apasa greu o mentalitate cultivata cu duritate $i tenacitate zeci de ani in timpul perioadei comuniste. Pentru stin au fost c€gtigate de oamenii de sling din fale socialist, fala de cel din file occidentale! Probleme actuale Din nefericire, majoritatea covarsitoa- re a concetaterilor nogtri au 0 mentalitate “comunista’ privind proprietatea intelec- tuala. Amintjva de spectaculoasele ma- nifestiri ‘pagnice” destégurate sub deviza “Noi muncim, nu g&ndim’. Multa vieme in Romania a gandi era soootit un lucru pert- culos, iar astazi, din nefericre, prea mul ‘nu mai sunt capabili sa géndeasca, iar alti au tras concluzia 08 acest exercitiu al tmintii este inutil. In acelagi timp, in Ro- ‘mania, proprietatea intelectuala este runt incaleata nu pentru ca ar exista prea mul oj (desi existé cam mult), cl pentru cd aceasta forma de proprietate este teribil de desconsiderata, deseori ignorandu-se pur si simplu. Probabil, ‘multi considera ine& proprietatea intelec- tualé ca un bun al intregului popor. Si pentru ca suntem inca in petioada in care fiecare pare a avea dreptul do a se inftup- ta fr jend din bunurile intregulul popor nue de mirare c€ activitatea intelectual ese privé ca o acne de caritate. Dou exemple mi se par simptomati- ce pentru actuala situatie. Int-o discutie amicalé cu un distins gi proitic inventator oman am avut surpriza s4 constat ca domniel sale | se parea normala starea de dinainte de 1989, cand statul, prin intermediul Intreprinderiior, fs insusea inventia prin aga-zisa cesionare, Spun aga-zisa cesionare pentru c& inventatorul fu se alegea cu nimic, Eventual cu 0 ploma. Mai mult, respectival inventator Geplangea situatia de az!, c&nd statul nu mal “contisca” inventile. Cu alte cuvinte, aga de tare ne-am obignuit cu condiia de sclavi c& nuine mal putem desprinde de acest statut. Nu-i vorba c& gi guvernan- {lor de azi le convine acest statut gi nu vor deloc schimbarea (desi o clameaca), pentru ca ei se simt in postura proprieta- rului de sclavi. In aceste condi, ny este de mirare c& foarte mull! considera pro- blema inventaiorului mai degraba ca 0 problema de recompensa moral decat de naturd material. Adio, in cel mai bun az, sa-| dam o diploma, un brevet, iar benefiile sa intre in patrimoniui national, Un alt exemplu. Multe dintre inventilé ca re apanjin intreprinderlor de'stat pe cale de privatizare sau de lichidare au devenit ale nimanui. Aga cum afirma redactoru: sef al Revistei de proprietate industrialé ia deschiderea Salonulul Ingeniozitati ‘98, privatizarea multor intreprinder s-a ‘acut fara clarificarea brevetelor de inventie alate in proprietatea acestora iar lichidé tlle de intreprinderi nu. au definit soaria brevetelor ce se aflau in patrimaniu! lor. Aces apt denoti c& cel care au realizai aceste proceduri nu au nici macar idee despre ce este vorba. ‘Si pentru a nu avea nici o umbr de in diala privind modul in care este privité pro- prietatea intelectuala in Roménia, este sur ficient s& ne uitam la bugetele pe acest an ale Ministerului Cutri g! Agente! Najonale pentru Stints, Tehnologie ¢! Inovare. im loc de concluzii Dac in ceea ce priveste proprietatea privaté fiziod exista macar intentli de a Tealiza o reparatie, in privinta proprietait intelectuale lucrurile stau mult mai grav. In primul rand ar irebui sa se realizeze 0 schimbare profunda de mentalitate. Ar {rebui deci a intelegem adevarata valoa- te a proprietatitintelectuale. Acesi.de- mets trebuie 84 se realizeze pe fondul nei atmostere de stricta aparare a drop- {uli de proprietataintelectuala. Insittile statului de drept sith primul rnd Justitia ar trebui si fie mai eficiente in a depista 51 pedepsi furtul intelectual. Degeaba vom une la dispozitiatinertor dota caloula toare performante, daca acestia vor rea- liza faptul 08 produsele lor sunt furate gi vandute, f&r& ca nimeni sa intervina, De~ geaba ne vom amagi cé avem tineri cu reale disponibilitat! creative, ow pertor- mante demne de invidiat pe la diferite ‘olimpiade internationale, daca veniturile ‘acestora se vor situa cu mult sub venity rile unui modest functionar de banca. In ‘momentul in care se vor lua masuri ferme pentru a indrepta aceasta situate de fap, vor putea realmente sim ctesterea ni velului de trai. Atata vreme insa cat munca $1 In special munca intelectualé nu Sunt pretuite In Romania, nu vom avea nici o gansé pentru vitor. IOAN ALBESCU aeHazardul a avut un mare rol in carlera mea! = Cum v-ati ales profesia? Ce rota jucat hazardul In alegerea profesiei dumneavoastia? = Din Intamplare, hazardul a avut un ‘mare rol in toat cariera mea gi in toat orientarea vietii mele. S& va dau céteva ‘exemple mai sernificative. La inceput ‘am vrut 88 devin inginer sivic. Ca atare ‘am intrat la Politehnic&. Am facut anul preparator - aga era pe timpurile acelea, prin anul 1936. Acest an am terminat ‘cu succes, desi condiile de vial’ mi-au fost extrem de grele. Eu am venit la Bucuresti fard bani, tata murise, mama a rémas fara pensie, cantam intr-o orchestra la chitara sau la mandoling si din asta m-am intretinut, desigur la un nivel mai putin decat modest. La plecare spre Bail, locul meu natal, in ggara Ungheri, cdnd stéteam la casa de bilete, mi s-au furat toate actele, printre care gi foaia de frecventa. Pe vremea aceea nu erau camete de note, ci foi de freoventa pe care erau trecute toate rezultatele la examene cu semnaturile profesorilor. Mam zis c& 0 $8 mai tntore din vacanja mai devreme cu doua saptamani ca 8 scot 0 copie de la Decanat. Am scos copia, dar doi profe- sori legionari, unul de fizica - Bianu, celdlalt de chimie - Toporescu, care ma antipatizau pentru ca aveam idei de stanga - am omis $8 va spun c& pe vre- mea aceea migcarea legionaré la Politehnica era foarte puternica - n-au vt s& semneze copia. In aceste con- dit, toate sactificile mele s-au dovedit zadarnice, trebuia sa repet anul, Am Tefuzat aceasta altemativa gi am trecut la Stine Naturale. lata deci o prima intmplare care mi-a schimbat profund ccurgul vai Imi placeau toate stiintele inc& din liceu. Imi plcea biologia, astronomia, ‘mi-am construt singur 0 luneta cu care faceam observalil. In curte, unde sta- team in gazda, faceam observalii meteo- rologice cu instrumente construite de mine. Adunam insecte, observam feno- logia plantelor, c&nd tnfloresc, cAnd fac ‘mugur. Imi placea gi fizica, imi placea si chimia, La Facultatea de Biologie s-a im- binat interesul meu pentru stiintele geologice, mineralogice, care deschid un orizont extraordinar géndirii oamenilor, cu stiinfele biologice, mai ales privind animalele. A trebuit s& aleg oe sa fac, Am optat pentru geologie. Am avut niste note excelente la geologie, la profesorul Atanasiu am avut chiar calificativul exceptional, singura nota de aceasta natura pe care a acordat-o. La termina- tea facultafil, profesorul Atanasiu mi propus sa fiu angajat ca geolog la Societatea Petroliferé Romano-Belgia- ni Columbia, unde era geolog gef. Eu intre timp ficusem armata. M-am dus deci la Serviciul Personal langa Piata Romana si seful serviciului mi-a pus 0 Intrebare simpla: ai facut armata sau nu? Eu, pentru ca facusem armata, ziceam c& e un mare atu gi am zis c& am facut-o, Nu te angajez, mi-a rspuns el pentru c& azi te angajez iar maine te mobilizeaza si platec banii de pomana. incepuse razboiul. $i atunei am dat examen de ocupare prin conours pentru postul de asistent la Catedra de Anatomie Comparata. $i aga, pentru a doua cara, intmplarea mi-a'schimbat cursul viel. Aga am ajuns la anatomi ‘comparata gi nu la geologie. Vazandu-ma ‘8 sunt pasionat de filopode (crustacee primitive), profesorul Gheorghe Domes- cu, Seful Catedrei de Anatomie Com- parata, m-a lsat sé-mi continui studile in aceasta directie, mai mut, sa apucat A faca histologie pe aceste crustacee. Dupii ce misam dat doctoratul, din nou a venit un moment al schimbari: imediat dupa razboi s-ainstaurat noul regim. Am {ost numit conferentiar la doua discipline pe care nu le fécusem in facultate: la hidrobiologie care atunci se infinjase $i la biologie general. Deci o noua schimbare de orientare, de data aceasta in cadrul stiintelor biologice. Aga am ajuns deci a ecologie gi evolutionism. ~ Ce resort ideatio sau sentimental v-a atras spre cele doud domenil de fi dezvolt ambele cu. - Daca ma gandesc bine, aceste do- a domenii au corespuns indeaproape cu structura mea sufleteasca si inteleo- tuala. Eram pasionat de viaja anima- lelor, Din liceu, din clasa a patra, m-am ‘ocupat de colectarea, determinarea studiul insectelor gi al viefi in apa. Ore in sir stéteam pe malul a cate unei bait de apa si ma uitam la migcarile micilor vietali, viermi, insecte, Era incantator. ‘$i acuma imi amintesc cu nostalgie de cele timpuri, Am inventat nigte cap- cane cu care si prind aceste mici vietati, dup modelul pescarilor. Aveam acasa terarii construite de mine - de aatunci imi plécea tampléria, Am lasat la Balti o oolectie format din aproape 20, de cutii cu insecte, coleclie care a primit diploma de aur la Expozitia agricola a Basarabiei, organizata la Balti prin anii 1994-1995. Aga 08 pasiu- nea pentru biologie era de atunci Citeam multe cri de la un vecin, care ‘avea o biblioteca frumoasa de biologie. De atunci stiam de darwinism, de lamarckism, de teoria mutatilor a lui De Vries. Toate carfile erau in limba rus Deci nu ma fimitam la a aduna insecte, ci doream s& fe inleleg comportamentu Totdeauna incercam s& patrund ceva mai departe de aparentele pe care le prezinta un fenomen. Sa incerc sa infeleg niste legi. Aceasta tendinta a corespuns in intregime si ecologiei si evolutionismului. Pot spune cu toata modestia ca am adus ote ceva propriu in aceste domenit in fara noastra, = Cum v-a marcat perioada aceca anilor ‘50, 2 - Eu personal am suferit 0 foarte putomica influent miciurinista. Am fost un miciurinist, Foarte multa lume se grabeste sa afirme ca miciurinismul a Inseamnat stalinism. Miciurinismul a re- prezentat si reprezinta in istoria stintei tun neolamarckism extremist. Aga Iam calificat mai tarziu gi eu. Si am des- coperit aceasta defini ulterior intr-o lucrare englezeasca. Miciurinismul este deci un neolamarckism de stanga Extrema dreapta a neolamarckismului ‘este psiholamarckismul, care pune totul pe seama sufletului. Eu totdeauna am fost adeptul neolamarckismului, in sen- sul puneri pe prim plan a influentei me- diului si a adaptarii organismului la aceste influenfe. Am fost adept miciu- rinismului pana in momentul cand a $tiinfa gi tehnicd marie. 1999 |TCS apirut Lisenco cu transformarea spect ilot, cum c& bradul se poate transforma in stojar, spre exemplu. Asta era Ins 0 chestie total aberant@. De asta m-am dezis, dar pan’ la aceste exagerari am fost adeptul miciurinismului. Pornind de la miciurinism - ar putea s& para bizar -, de la iste idei chiar ale lui Lisenco, ou am ajuns la conceptia sistemic a orga- nizdri viel. Lisenco in mai multe tucrat spunea ca relatile intraspecifice, deci dintre membrii aceleiagi specii se deo- sebese calitativ de relafile dintre speci, dar niciodata nu a spus prin ce se deo- sebesc, Care e deosebirea? Ei, pe mine aceasta idee m-a framantat ani de zile iam descoperitrspunsul intr-un mo- ment dat, de mare tensiune, cand am fost pus s& fin 0 conferinf& la Govora, in faja adunatiiinginenior silvici din toata Jara. Asa am ajuns la ideea c& specia este un sistom integrat, in care totul este subordonat intereselor acestei enitii si care este integral, la randul ei, intr-un sistem mai larg, mai cuprinzator care este ecosistemul Foarte pulini oameni de stint de la noi din {ara s-au ocupat de populari- zarea stinfei si tehnologillor, unii dintre ci considerand aceasta preocupare sub © anumita demnitate academic Stiinfa gi tehnicé martie 1999 - La aceasta intrebare vreau s& va rspund printr-un citat din Darwin, citat pe care -am folosit ca moto al unei car despre viafa in Delta Dunaiil. lata ce spune Darwin: "Ma gandesc uneori c& expunerile generale populare sunt aproape tot atat de importante pentru progresul adevarului ca si lucrarile originale”. Cred c& mai mutt nue nevoie 8 spun. Ca 88 sori o carte de popula Zare bund e foarte grou. Trebuie 8a stit mai mult decat stie un specialist. Tre- buie sa sti’ niste laturi mai interesante, mai nostime, care s& atraga atentia, $8 {rezeasca interesul unui om, care nu. este in moseria respectiva, care s& citeasca gi s& invefe ceva despre viata plantelor, a animalelor din jurul nostru. La noi, de multe ori uorairile de popu- larizare le scriu oameni de cu totul alte meseri. $i din cauza aceasta, adesea nu este tocmai ce trebuie, Popu- larizarea nu trebuie s& faca abateri de la adevarul stiintfic, dar trebuie s8 prezinte acest adevar Intr-un mod accesibil oricui. $i sunt profund convins, din toata experienta mea, c& un om care stie bine, care a gandit bine lucrurile nu Se poate sa nu le explice aga ca sa le Infeleaga gi ali Regret profund gi sincer cei aproa- pe cinci ani pierduti in r&zbol, din 1941 pana in 1945. Am ajuns pana la Stalin grad. A fost o mare experienta a viet, dar regret pentru cA a fost o experienta dramatica $i 0 pierdere de cinci ani de zile. E singurul lucru pe care il regret din viafa mea - Sfaturi sunt ugor de dat. Dar sfaturi bune, in care s& pui speranja ca ar putea’ fi urmate, sunt foarte greu de dat. Ge pot sa spun, Nu pot sd spun ca sunt dezamagit. Ar fi un termen prea dur. Dar un alt termen care ar exprima mai bine sentimentul meu este ingrijorarea. Totdeauna, ca si acum, cu toata aceas- 1& Ingrijorare eu am foarte mult incredere in tineret. Tineratul creste Intr-o societate concreta si, viand ne- vrand, el reflecta starea societafii Societatea noastra este in deciidere din punct de vedere mai ales economic gi spiritual. Cu tot regretul, dar asta este Parerea mea. Eu nu pot sa fiu de acord ca idealul majoritatitinerilor de azi s uunul mercantil. Adica sa-si aleaga cariera $i tot rostul in vial numai prin prisma banilor. Acesta sa fie criteriul tunic de alegere a drumului in vials? De aici toate relele pe care le cunoasteti foarte bine - violenta, pornografie, corup- fie gi aga mai departe. Societatea noastra este bolnava. Exista o singura altermativa: ofi societatea moare, deci se destiinteaza ca societate de sine statitoare, sau se va drege - gi eu am corfitudinea cd ea se va drege -, se va pune pe picioare si aceasta insi- ntosire va veni de la acest tineret care cuprinde mult tineritalentati, destepti cu mintea deschisa. Alta iesire nu avem. N-o ne ajute altii din atara Alte state, indiferent cA sunt vecini sau mai indepartaji. Orice politica este egoisti, igi urmareste interesele prop Dec’ nui ne putem astepta la redresare, la ajutor venit din strainatate. Ajutorul nu poate veni decat de aici, de la noi, de la tinerii care au curajul s& gandeasca altfel despre ce se intampla in lume, Acconsemnat IOAN ALBESCUGane SHO Unbahiga Continuzim prezentarea celor mai interesante lucrérl expuse anul trecut la Salon, Profitém de ocazie pentru a sublinia sprijinul deosebit pe care Lam primit din partea Muzeului Tehnie “Prof. ing. Dimitrie Leonida*. entrol de inovare si transfer tehnolo- ‘gk ZECASIN-Bucuresti (tel: 01/222 77 90, fax: 01/222 77 90) ne-a propus un Procedeu pentru fabricarea dimetile- terului de puritate pentru aerosol. Din cate sti, folosirea freonului in spray- urile noastre poate pune in pericol existenfa vietii pe Terra. Acesta are neplacuta proprietate de a distruge stratul de ozon, care ne apara de radiatille ultraviolete. Tocmal de ‘aceea, procedeul propus ar putea fi‘o solutie salvatoare pentru planeta, in masura in care el va fi aplicat la scara industriala, or Marioara Godeanu (tol. 637 63 88) a participat la Salon cu lucrarea Efectul de piramida. Pentru cei - foarte putini - care nu stiu in ce const acest efect, vom spune ca intr-o anume zona a unei piramide (reproducerea la scaré a uneia egip- tene) se produc anumite fenomene interesante (alimentele igi prolungesc perioada de conservare, plantele cresc mai repede etc.). Doamna Go- deanu este o cunoscuta specialista in acest domeniu gi rezultatele cerce- tarilor dansei sunt cunoscute atat in Jara, ot si in strainatate, Ele s-au concretizat intr-o serie de aplicatii practice dintre care cea mai inte- resanta, credem noi, a fost realizarea unei cladiri in forma de piramida, Inalt& de 15 m, cu 5 nivelur, In care au fost amenajate laboratoare de cereetare, canale in care cresc plante gi statii de epurare. Vorbeam de Tecunoasterea international. Aceas- ta s-a materializat in numeroase pre- mii gi medalii la diferite targuri si ex- pozitii (Marele Premiu - Jena ‘92, dou medalli de aur - Bruxelles '92, 0 ‘medalie de argint la Salonul de inven- ticd - Geneva '82 etc.) Aceste confir- mari ale valori rezultatelor cerceta- rilor doamnei Godeanu nu sunt luate in considerare de catre tactorii de decizie romani, Pacat! INCERC - Bucuresti a venit cu un Rezervor marin din beton armat, cu gi 18rd fund, pentru petrol. Acesta este destinat stocarii, in larg, a petrolului extras de platformele petroliere marine. Se obtine astfel 0 insemnata economie (el putand fi Incaroat direct de catre navele petroliere) si 0 protectie sporita a mediului Inconjurator. (C.R.) >>>>> BURSA INVENTIILOR <<<<< Domnul doctor Rares Porutiu din Cluj, telefon: 064/12 22 74, 092/36 69 71, ne-a surprins, cu teva luni in uma, cand a venit ia redactie cu un aparat conceput si | realizat de dansul. Este vorba de | un sistem de electrocardiografie, | Hipocrat 1000, care, desi ofera performante vestice, are pre{uri estice. Domnia saa proiectat, pe léngai partea electronica, sistemul propriu-zis de achizitie a datelor, si partea de software, care permite prelucrarea, vizualizarea si stocarea electrocardiogramelor, ‘u uitali, dansul este de protesie medic. Acest electrocardio- ‘graf de inatta performanta permite: © inregistrarea a 12 derivatii ECG simultan, lucru deose- bit de folositor in analiza ritmologica gi morfologica a traseelor, © vizionarea celor 12 derivafi simultan, pe monitorul unui calculator, © ‘marirea derivatilor pe eran, cu vizionarea a trei sau Chiar a unei singure derivati pe intreg ecranul; © dorulatea in timp a derivatilor marite, cu memorarea momentului gi salt automat la acelasi moment de timp al altel derivati; © masuratori automate pe ecran, direct in milisecunde, respect milivotji, ale traseetor, folosind mouse-ul; @ sstocarea, pe hard-disk sau pe dischete, a inregistrariior pacientilor, a datelor personale, a diagnosticului si observatilor pentru urmarirea in evolutie; posibilitatea realizar, prin memorare pe hard-disk sau. dischete, de biblioteci de inregistrari cu diferite aspecte electrocardiogratice foarte utile in activitatea didactica tuniversitara si postuniversitara; tiparirea, pe hartie obignuita (format Ad), 0 data cu ca- roiajul, a inregistrarilor efectuate, la un pre} extrem de scdzut, raportat la aparatele cu haitie specials; posibilitatea transmiterii la distant a inregistrérilor prin, intermediul unui modem gi al une’ fini telefonice; modul de utilizare gi intrejinerea sunt deosebit de simple. (C.R.) 1999 Stina si tehnic& martieDy ccasia wnivecelci a jumitate de veac de existeajd a revistei Stingl gi tehnicl: SALONUL INGENIOZITATII 1999 ~ editie speciala = Spre deosebire de alt ani, avand in vedere c& in luna iunie 1999 revista noastra va aniversa 50 de ani de existenta, ne-am propus s& organizam Salonulingeniozitii la start primaveri Aceasta inseamna c& avem mare nevoie e sprijinul dumneavoastra. Timpul rimas este foarte scurt gi noi trebuie s&-!exploa- 1m la maximum. VA rugam s& ne trans In cma pd cele de partcoare [rug insistent pe cei care doresc s& paticpe s& respecte céteva regui. Un text fu poate fi expus pe panou, orcat de cet arti scris. Arfi bine dacd s-ar avea in vedere realizarea unor plange ct mai {in ideea & modelul funct ‘nod realizat) Ele trebuie 8: deoarece numai asa eventualii sponsori ar pita fi atrasi de lucrarea propusa Exist probleme gi cu inscrierea la Salon. Cei mai mul dintre partcipanti ga esc de cuviin{& sd amane cét mai mult aceasté mic formalitate, dupa care ne trimito fig de Tnscriere cu date incomplete. ‘Am mai spus-o gi cu alte ocazii: avem nevoie, in prima faz, de toate elementele de identificare ale autorulu, insofite de un sour rezumat al lcrari (0 pagina) flo ed modell umator viva ce (olos, 3 Pentru lucrarii va recomandiim urmatoarea stuctur rezumatul Til lucri ‘Numéirul brovetulul (daca exist) Stadiul actual al tehnologiei (teoriei) respective Prezentarea (teove)propuse Prezentarea avantaelor (in cazul solufiior tehnice) De asemenea, trebule 68 ne precizat acd veli expune plange de prezentare si Inghiite, minimum pe un format 3. In anu- | ae (sau) obiecte (inclusiv supratata de care iite situa si daca timpul ne-o permite, | Nume— | ave nevoie pentru expunere). Profitim de tedacfa noas poate ofer spiiaul tehnic | Pe dae nasi ‘ecazie pentru a le multumi tuturor acelora nnecesar pentru realizarea unor asemenea | Sug | care de-a lungul timpului au partcipat la giange. Dararfi mai bine ca insugi autorul | ape Saloanele noastre gi pentru a-l invita s& lucrdri 88 se Ingrijeasca de modul de | ‘Tejefonai a care participe la Salonul ingeniozitii 1990, prezentare, De asemenea, este foarte important CRISTIAN ROMAN realizarea unor machete cat mai sugestive SALONUL INGENIOZITATII 1999 - regulament de participare - Salonul, organizat de revista $tiinfa si tehnicd, este deschis tuturor creatorlor tineri din Romania gi are ca sscop confirmarea (sau infirmarea) ingeniozitati prover- biale a romanului. ‘Sunt acceptate orice tip de realizar, inventii, brevete, idei, descoperiri, teoril gtiintifice, metode matematice, programe de calculator, soluii economice sau organizatorice, diagrame, metode de invatimant 1 instruire, regull de joc, sisteme urbanistice, planuri gi metode de sistematizare, fenomene fizice in sine, rea- lizari cu caracter estetic. ticipantii se pot inscrie pone Jurizarea lucrarilor va fi realizaté de o comisie de specialisti si reprezentanfi ai institutiilor de profil, punctarea facdndu-se in primul rand in functie de Stiinta gi tehnicd martie 1999 gradul de ingeniozitate a lucrairii, eficienté, domeniul de aplicare, Cele mal interesante lucrari vor fl reunite tn cadrul Uunei expoziti cu titlul Sa/onul Ingeniozitapii 1999, care va avea loc, timp de trei zile (27-29 mal) la Sofitel, Bucuresti. Conditii de participare: © sunt admise, ca mod de prezentare, plange de 60 x 40 om, realizate conform normelor de desen tehnic (de preferat in tug), machete sau modele trans- portabile, casete video; © costul corespondentei gi cel al transportulul vor fi suportate de autor; © expunerea va fi gratuita. Lucrarile cu un caracter deosebit vor fi reflectate adecvat in revista Stinjd gi tehnicd. Atentie! Redactia nu-¢i poate asuma rspunderea protectio! intelectuale a lucratilor expuse.APARAREA MOSCOVEI Capitala fostulul imperiu rogu este de decenil un bastion bine aparat. In ciuda fréméntarllor actuale, invulnerabil continua sa fie acum unul dintre putinil piloni de rezistenta ai unei federatii ruse In pln proces de transtormare. © ncdilzirea relatillor ruso-ame- I ricane la sfargitul deceniului 478 trocut a marcat starsitul doc: trinei politico-militare; promovate de predecesorii pregedintelul Gorbaciov, in care armata sovietica era un sistem ermetic, ultrasecret. Rusii au tnlocuit acea doctrina cu conceptul modern de descurajare (disuasiune) prin care armata igi demonstreaza puterea, dezvaluind intregi lumi sistemele sale ultrasofisticate de aparare gi atac. in acest curent se inscriu publicatii de specialitate, articole de presa si emisiuni radio-TV, preluate si prelu crate cu cel mai mare interes de mass-media occidentala. Catalogul Fortelor Armate Desi aceste produse mass-media sunt in cea mai mare parte a tor propagandistice si evazive, experi militari pot decela informayii inedite, necunoscute publicului si nici chiar specialistilor occidentali in materie. Lucrarea relativ recenta, intitula Catalogul Forfelor Armate ale Rusiei Deed ee) Peery eee cd eee uri Cee ecu oragul Antena de emisie a radarutui Dunai3U. apéiruta la Editura de stat rus ,Para- da Militara*, este apreciata de pildé ca cea mai serioasé enciclopedie a arsenalului militar al federatiei Catalogu! prezinta in premiera detalii despre sistemul detensiv actual al A-185 este codul alocat ansamblului de constructil si echipamente care au rolul de a apara Moscova impotriva oricdrui atac cu rachete, Ogivele balistice au fost, incepand cu anii ‘60, un pericol potential pentru fiecare dintre actotii principali ai scenei politice mon. diale, Atat americanii, cat si rugii au proiectat si construit sisteme terestre, aeriene gi spatiale de detectie a rache- telor de croaziera gi intercontinental, Versiunea rusa a unui astfel de ansamblu defensiv terestru igi are originea intr-o decizie datand di 1969, prin care maregalul rus P.F Batitski, conducatorul de atunci al comandamentulul sovietic de aparare antiaeriana, a ordonat constructia unui complex pentru defensiva aeriana a capitalei Uniunii. A fost redactat caietul de sarcini pentru care s-au realizat trei proiecte distincte. Projectul inaintat de Institutul de cercetari din Mintz pentru un radiolocator terestru de mare putere a Astigat competitia si a fost aprobat in 1971 de o comisie interdeparta- mentala. Dup& doua revizuiri Stiinta gi tehnica martie. 1999succesive, in 1973 si 1975, proiectul demareaza si se deruleaza intr-un rtm accelerat A-135 A-135 se bazeaza pe doua radio- locatoare fixe, amplasate unul in extre- mitetea nordic a Moscovei, iar celalalt in extremitatea sudica a oragull Instalatiile de radiolocatie Dunai- 3U, amplasate intr-un complex de. cladiri din suburbia sudic& Cekov, au fost puse Tn serviciu in anul 1978 Doua imense antene plate, una emitatoare gi una receptoare, sunt agezate la o distanta de 3 km una de cealalté. Conectate ta un lant de echipamente si calculatoare electro- nice, ce prelucreaza informatiile cap tate prin intermediu! antenelor, acestea asigura detectia tintelor balistice pe o distanta de 2 000 km, cu 0 probabilitate de 90%. Un numar de pana la 30 de rachete pot fi urmarite simultan. Complexul de radiolocatie DON- 2N, situat in partea de nord a Moscovei, in suburbia Sofrino, este adapostit intr-un bunear avand forma unui trunchi de piramida patrulaterd, Pe fiecare dintre laturi se afla cate 0 antend plata cu baleiere electronica a cémpului de observatie. Antenele au forma discoidala, cu 0 supratala de circa 250 m2. Emitatoarele si recep- toarele opereaza in mod pulsatoriu, pe lungimi de unda de ordin cen- timetric. O retea de calculatoare pro- ceseaza informatile extrem de rapid. “Antena de recepiie a radarulul Dunal-3U. DON-2N este un radiolocator de tir, care, aflat in legaturd cu Dunai-3U prin intermediu! unui comandament central, poate ghida rachete de interceptare exoatmosterice Galosh, ‘sau endoatmosferice, Gazel. Istorie si stiinta Daca ansambiul de aparare anti- aeriana nord-sud al Moscovel a pornit de la un prolect inifiat In 1971 gi demarat tn urmatorii ani, constructia sa.a intémpinat numeroase dificult de natura politica. Jn 1972, de exemplu, negocierite pentru dezarmare purtate Intre americani gi rugi au condus la 0 prima reexaminare a proiectului. in 1974. a fost realizat in poligonul din Sari- shagon un model experimental al lui A-135, Succesul testelor realizate acolo Fa facut pe conducatoni rusi sa fixeze, cdtiva ani mai tarziu, termene nerealiste pentru finalizarea siste mului moscovit. in 1983, Statele Unite ale Americ fac cunosculte céteva realizariremacc bile in domeniul rachetelor antiracheta. Criza european creat tn jurul rache- telor Pershing-2 accelereaza eforturile constructoriior rugi. In februarie 1987, pregedintele Mihail Gorbaciov face 0 vizita la locul de constructie a radio locatorulul DON, unde lucrale sunt in curs de finalizare. Doi ani mai rarziu, A- 195 este deciarat operational impreund cu satelifi spion Oko ¢i Prognoz gi radiolocatoarele teritoriale Darial, A-135 asigura un sistem defensiv complet, practic invulnerabil Zece sisteme de radiolocatie similare sunt amplasate acum In Ucraina Letonia si Azerbaidjan, avand perfor- manfe proportional reduse. ANDREI MERTICARU Armata americana doreste si se doteze cu un nou avion de atac la sol, cu decolare si aterizare verticala (care s8-| inlocuiasca pe *demodatul” Harrier). Aceasta oud masina de lupta va fi dotata cu cele mai noi echipa- mente electronice, care nu au fost testate pana in prezent pe un avion cu aterizare si decolare verticala. De aceea, firma Lockheed Martin a Tuat un avion Harrier cu dublé comanda, i-a montat un sistem computerizat de control al zborului (tly by wire), dupa care a efectuat 36 de zboruri de test pentru a verifica noul sistem. Postul de Stiinta $i tehnicd martie. 1999 AVIONUL ELECTRIC pilota] din fata a ramas nemodificat, din motive de securitatea zborului, iar cel din spate a fost modificat radical pentru a raspunde noilor cerinje. Asttel manga, centrald, clasic4, a fost inlocuita cu un mic "joy stick" plasat lateral, ce va transmite comenzile catre un calculator, care, la randul lui, va analiza parametrii de zbor, integrand gi regimul de funcjionare al motorului gi va transmite comanda catre suprafetele de control ale zborului, Adoptarea acestui sistem de pilotare aduce cu sine o ugurare semnificativa a pilotajului. Pe un avion Harrier clasic pilotul era nevoit sa actioneze trei comenzi (manga, maneta de gaz - care controleaza tractiunea motoruiui - si o maneta pentru orientarea ajutajelor). Nou! sistem elimind maneta pentru orientarea ajutajelor.Pilotul se va folosi de maneta de gaz pentru controlul vitezei pe orizontala (inclusiv pentru zborul stationar gi pentru deplasarea spre inapoi), in timp ce manga va fi folosita pentru controlul aitudinil avionulu. CRISTIAN ROMANUt gpm, ichard Seed sustine oa deti- R nem tehnologia pentru real- zatea unei clonari umane. Nu sunt de acord’, declara dr. Lewis C. Krey, profesor de obstetric, ginecolo- gie i biologie celulara de la Facultatea de Medicina a Universitaqii New York ‘Avem anumite abilitajitehnice pentru clonare. Cu toate acestea, talentele in micromanipulare nu reprezinta nici 10% din cunostinjele necesare clondiii unor indivizi. Nu avem o rafiune biologic pentru multe decizi pe care ar trebul sa ie ium, daca ne-am decide sa clonm un om, De exemplu, ce celle folosim, cum le preparam sau cum prevenim efectele adverse pe termen lung. lar aceste decizii sunt specifice speciei, deci rezuttatele clonaiilor de animale nu pot fi, pur gi simply, translatate la amen’, a adaugat el in urma solicitérii pregedintelui Clin- ton, preocupat de perspectivele desc! se de clonarea reugité a oitei Dolly, "Co rmisia Natjonaléi Consultativa de Bioetic& a concluzionat c eventualele experi- mente de clonare umand ar trebul inter- zise pe 0 perioada de grate de 5 ani, timp dupa care riscurile gi consideren- tele biootice ar trebui reevaluate”, a de- clarat Eric Cassell, membru al Comisiei. ‘Deocamdaté, clonarea nu reprezinté o tehnic& sigur nici pentru copil, nici pentru mama.” Pe de alta parte, Patrick M. Kelly, pur- ttor de cuvant al Organizatiei pentru In- dustria Biotehnologiei, combate acest ppunct de vedere: “Noi nu propunem clona- rea umanal Cu toate acestea, sustinem continuarea cercetarilor in prvinta celule- lor stem”. Dar Kelly noteaza pe un ton amar. “o legislatie Tntoomita in pripd, restrctiva si exce- ‘ivi nu ar face de- cat s& stopeze aceste cercetari fundamentale pentru vitorul medicine.” Poate de aceea, de curand, factori responsabiliamericani au decis s& permita utiizarea fondurilor federale pentru finanjarea ceroetérilor avand drept Scop prelevarea de celule stem derivate din protoembrioni umani, "Practica ne omoard” Dar iata c&, la aproape doi ani de la clonarea lui Dolly, 0 echipa de cer- cetatori sud-coreeni pretind cd au reusit 8 cloneze un embrion uman. Rafindnd 6 tehnica dezvoltata In Hawaii, pe g0a- reci, echipa condusa de Lee Bo-yeon a impiantat un material genetic apartinand tunei femei de 30 de ani intr-un ovul al aceluiasi subiect, transferandu-i aces- tuia ADN-ul femeli gi lésand celula s& se divida de doua on, inainte de a stopa experimentul, in dorinja de a nu atinge un stadiu prea avansat de dezvoltare a ‘embrionului respectiv “S-ar putea totusi s& nu fie vorba despre o clonare vertabila’, sustin anu- mite voci competente. "Un moment cru- cial il reprezinta stadiul in care avem 16 celule. Celula initial se divide automat pana la patru celule, dar abia dupa ce populatia colulara @ atins cifra de 16 aver 0 sansa buna ca trebutile sa mearga inainte.” Intrucat coreenii au stopat fotul inainte de aceasta limita, nu esie sigur c& embrionul s-ar fi dezvoltat corespunzator. Dar nici aceasta negalie nu este mai sigura : Cu aceasta ocazie, expertii ameri- cani au declarat c& a fost pentru prima dat cand ADN-ul uman a putut fi trans- ferat dintr-o celula a corpului intr-un Clonarea wmani Aspecte juridice si bioetice Coneluzia discufillor privind destigurate tn cadrul intélnini anuale a Asociatiei Baroului statului New York, a fost ca “desi stiinfa nu @ ajuns pnd la nivelul necesitat de o clonare reusita gi neaccidentalé a unui specimen uman, cadrul legal ar trebui schitat, pentru a fi pregatit in Vederea acestei perspective nu foarte Indepartate”. ‘clonarea umana, ovul uman, care apoi s-a dezvolta int-un protoembrion. Dar iata ca patru experi din partea Asociatiei Coreene a Medi- cilor, ce au desfasurat o investigatie pe durata a 25 de zile, privitoare la cercetiiile de la Kyunghee, au sustinut recent 0 rezultatul acestui experiment ‘nu poate fi probat stintiic “Cercetatori de la Kyunghee nu pot prezenta suficiente date pentru a demon- stra ceea ce spun c& au reusit s& reali- zeze", spune Seo Jeong-sun, profesor al Universitat Nationale din Seul, conducé- torul anchetel, ‘Nu putem s& spunem cd a fost o frauda, dar am concluzionat cf, in calitatea lor de oameni de stint, acestia au fost foarte sténgaci’pe parcursul Intregului experiment, netinénd 0 evidenté ‘exacia a procedurit, reflectata in docu mentele pe care nile-au pus la dispozite. Lee a replicat o& nu a intentionat reai- Zarea unul experiment stintifc formal, ‘motiv pentru care nu a realizat inregistr&- tile detaliate solictate de comisia de in- vestigate, “dar am efectuat aceste cerce- tari gi am avut rezultatele respective. Lu- crurile s-au indsprit atunci cand mass- ‘media s-a napustit peste noi, facdnd lu- mea s& creada c& am clonat, la propriu, un individ uman””, Lee a addugat ©& au realizat experimentul doar “pentru a ‘obsetva cum tehnicile de clonare ar putea fifolosite pentru a-i ajuta pe pacientii ster gia fost stopat cu mult inainte do trece dincolo de fronisra eticil mecicale’ Deocamdata, Asociatia Medicilor Coreeni si-a anuniat intentia de a cere un moratoriy national privind experimentele de clonare umana, cu exceplia cer- ccetailor avand drept scop gasirea unui remediu impotriva cancerului sau a altor afectiuni de o gravitate similara, pana cand Coreea de Sud va adopta o legislatie corespunzatoare, propusa deja de Guvern si aflata pe masa de lucru a Parlamentuii. Stina gitehnicd martie. 1999EI : ecutului Un colectiv de paleontologi ai Université de Stat din Oregon, SUA, a dat recent publicitifii rezuttatele unui studiu privind ceea ce ei au considerat a fi cea mal bine pastrata fosilé de teropod - un dinozaur camivor. Este vorba despre rémésijele unui pui de Scipionyx samniticus, 0 creaturd ce a viefuit pe Terra cu mai bine de 110 milioane de ani in urma, aseménditoare, intrucdtva, cu vedet a Jurassic Park-ului lui Spielberg. Calitatea fosilei s-a dovedit a fi, cu adevarat, deosebita, fumizand un material de studiu fara precedent si revelnd o multime de detalll privitoare la biologia creaturi ipionys a fost “o reptil cu turbopropuisor’, sustine Nicho- § las Geist, paleobiolog la ORSTU (Oregon State University). "Dacd v-aIntoarce in timp pentru a o vedea la treaba, af probabil uitimul iuoru pe care Fali mai vedea.” Scipionyx a fost descoperit in Italia cu numai ctiva ani in urma. Pe langa scheletl intact, intr-o bund stare de conservare, s-au mai gasit fcatul, intestinul gros, ate organe inteme, chiar i mugchi. “Micutul dinozaur a murit, probabil, intr-o miastind nu foarte adénea, dar plind de apa sérat8, care ia pastrat Structura ana- tomica ineredibil de bine, invayandu-ne astazi despre dinozaur ‘mai mutt decat am aflat in decenitintreg, susfine si Terry Jones, Un alt membru al echipei de la ORSTU. ‘Analiza paleontologlor americani dezvaluie un animal aftat la limita dintre lumea reptilelor si cea a mamiferelor si pasailor, proitand de avantajele oferite de una gi de cealalta. Asemenea alforfaptur cu s2nge rece, Sojpionyx avea un metabolism lent in starea de repaus, cea mai sigur metoda de economisire gi conservare a energiei. Dar capacitatea pulmonara deosebita i conierea, potential, posibiltatea efectuarii unor tipuri de activi agresive, extinse, tpice mamilereor gi pasatilor. “Acesti dinozauri teropozi erau rapiz si periculosi, sustine Geist, si nicidecum lent} gi blegi. in majoritatea timpulut Ist consenvau energia, dar cénd aveau chef alergau ca naibal Numai astiel se expicd faptul c& au dominat iumea mamiterelor vreme de 150 de milioane de ari.” Studiul, publicat recent in revista Science, ridioa un semn de intrebare privind populara teorie prin care dinozauril sunt con- sideral stramogitindepartati ai pasirior. Echipa de la ORSTU, susline 8 plamanii, precum si alte structuri descoperite prin investigarea fosilei de Scipionyx samniticus nu au nici un fel de corespondenta in anatomia pasarlor de azi. Pentru ei este clara separarea cavitai corpulul in doua par - una continand pliméni $\inime, iar cealatéficatul si aparatul digestiv. Aceasta Impéiire 2 interiorului corpului o prezint& doar animalele care folosesc 0 diaragma activa pentru a ajuta ventilarea pléménilor, asemenea ‘mamiferelor sau crocodillor. Ficatul acestor dinozaur carnivor a tras inapol de un mugchi mare, ceea ce facea s& actioneze ‘asemena unui piston. Un ‘piston hepatic’, ce asigura un surplus de oxigen pentru un alt tip de activitat} decat cele presupuse pand de curand. “Acest tip de fiziologie ar fi fost capabil 8 turnizeze un numar de avantaje metabolice difrite de ale oric&rui animal din zilele noastre”, remarea Jones. "Dar, din diverse motive, acelasi tip de organism nu poate functiona bine decat int-un climat caid,echiibrat termic, potrvit numai epodi dinozaurior.” Pozitia sustinuté de echipa de la ORSTU privind legatura inte dinozaurl si psi sau, mai degraba, lipsa unei lagaturi de rudenie intre cele doua regnuri este de agteptat s& provoace 0 Stiinfa gi tehnicd martie 1999 reacfie puternic&, data find si recenta descoperire in provincia caning din China a unor exemplare de Protarchasopteryx robusta si Caudipteryx zoui. Acesta din urma prezinta toate Caractersticile unui teropod, la care se aduga un uimitor Invelis de pene al corpului. De asemenea, paleontolog) ai Muzeului din Atrica de Su si al Universiti din Washington au descoperit ceea ce pare afi prima fosilé completa a unei “gorgone". Monstri mitologici, gorgonele aveau reputatia unei inftigar atat de groaznice, Incat o simpla ocheada aruncata asupra lor |-ar fi impietrit pe Indrazneful privitor, Pentru potesionisti, gorgonopsidele sunt niste feroce FBpitoare, membre ale grupului Therapsida, vertebrate din a céror linie de descendentireptiieni au apérut mamilere gi nu dinozauri sopétle, testoase sau pasar, Gorgonele au disparut in cea mai Sever’ extinctie suferité de fauna pamanteand, cu 250 de milicane de aniin urma, atunci cand s-au stins 80-90% din specille ce populau planeta. Gorgonopsidele eau cei mai mari rpitor din Paleozoicultérzi, era de dinaintea dinozaurilor. Capul Jor avea aspectul unui cap de cine, un bot inzestrat cu un numir apreciabl de canini-baioneta, de peste 10 cm lungime. In ciuda Infatigarit lor asemanatoare cu a mamiferelor, ochil erau plasat de-o parte gi de alta a capului, ca la goparie, iar corpul le era acoperit mai degraba cu solzi, decat cu bland. Un fel de Tncrucigare intre un leu si un aligator. Scheletul gsi in Africa de Sud, apartinnd, cel mai probabil ‘genului Rubidgea, reprezinta prima colectie intacté de oase ale Lunei gorgone, desi investigaile efectuate pe platoul Karoo, unut intre cele mai bogate in fosile de pe intreaga planeta, dateazé de 150 de ani. Proaspat descoperitul exemplar avea 0 pozitie ‘ghemuit, cu capul rasucit spre dreapta si cele patru membre stranse sub corp. Partea dinapoi, incluz&nd pelvisul si oasele ‘membrelorinfericare, se extindea in rocile de dedesubt. Specia- lig Muzeului consider descoperirea crept cea mal importants reugité sud-atricana a secolului. Cranile de gorgone sunt un ex- pponat fosil frecvent, dar oasele torsului sunt adesea Imprastiate de care diversele crealuri ce se hraneau cu cadavre. Fosile dé gorgone au mai fost scoase la Ivealé tn China gi Rusia, dar nici Be departe atat de complete ca exemplarul sud-african, “ca $1 Cum ar f mart si s-arf lsat s8 cad tntr-o parte. Nimeni nu a mai gisit aga ceva’, sustine unul dintre membri echipei. Descoper'- Fea va permite studiul amanunft al torsului si membrelor, faci- litand trangarea disputei privind felul in care is neau picioarele gorgonele = dedesubt, ca marnerele, sau in part, ca reptile. Pagini realizate de ‘DAN MIUUn vehicul al mileniului viitor? NICi AVION, NICI VAPOR Var plécea sa pilotati un vehicul care se deplaseazé deasupra apei cu 400 - 500 km/h, cu un consum de combustibil redus cu 40% fata de vehiculele clasice? Daca da, atunci trebuie sa afiati ca inca din anil ‘70 rusii au realizat prototipul unui asemenea vehicul. pecialisti de la CIA, care aveau Ss misiunea sa supravegheze pro- gramul de inarmare a fostei URSS, au descoperit cu surprindere, pe imaginile transmise de satel spion, un ciudat avion gigantic, care zbura deasupra Maril Caspice. Prin naliza minutioasa a fotogratilor s-a stabilit ¢& era vorba de 0 aeronava cu 8 motoare, tunga de 100 m, cu o gre Utate de 540 t, care putea zbura cu 550 km/h. Daca este sé facem 0 com parajie, un Boeing 747 (Jumbo Jet) are o lungime de 70 m_ si cantareste numai” 394 t. Pe americani i-a intrigat cel mai mutt suprafaja mic a aripilor, care ar ti impus viteze de croazieré mai mari. Pe de alt parte, ciudat luctu, avionul nu se ridica la mai mult de 20 m deasupra apei. La inceput s-a orezut c& s-a optat pentru acest zbor razant din motive de securitate. Un avion care zboara foar- te aproape de sol nu poate fi detectat | | ‘Machota unui prototip german af unui avion cu fect de sol. Elva putea transporta 133 de asagen de radar. Dar in momentul in care toate informatille au fost puse cap la cap s-a ajuns la concluzia ca sovietici pusesera la punct un nou vehicul, jumatate avion, jumatate vapor (pe care ei I numeau “ecranoplan’). Du- pa ce valurile rézboiului rece s-au mai linistit s-a aflat c& rusii aveau in ve- Monstrul caspic, col care a pus la grea Incercare puterea de analiza a specialistior CIA. In ‘medalion putet! vedea “ecranoplanul Lun, echipat cu gase lansatoare de rachete. dere obfinerea controlului marilor cu asemenea aparate de zbor. Si pentru ‘ca lucrutile sa fie mai clare, trebuie 38 spunem 0 ei aveau, numai in stadiul de project, un aparat de 5 000 t, capabil s& se deplaseze cu 900 km/h, Din (neyfericire, prébusirea, in 1980, a “monsttului din Caspica” a pus capait entuziasmului cercetaitorlor rusi EFECTUL DE SOL Acesta este numele fenomenului pe care se baza “ecranoplanul” so- vietic. El este cunoscut de foarte mult vreme de c&tre piloti, care au senzatia c, in momentul aproprieri de sol, se agaz pe un fel de ‘pena de aer” care nui lasé sa aterizeze. Ca fapt divers, simulatoarele de zbor de pe PC, atunci cénd sunt lucrate in- gtlit, pot reproduce realist acest feno- men. Explicatia lui este simpla pentru specialigtii din domeniul aerodina- micii, Fara a intra in detali picticoase, ¥& spunem ca 0 aripa de avion, dato: 1it8 interferentel cu solul, are un com- portament ciudat, atunci cand se de- plaseaza la altitudini mai mici decat anvergura. Este ca si cum avionul ar inta gitehnicd martie 1999mai cépata un rand de aripi “virtuale” Putem deci sa reducem suprafata aripilor. Asta inseamna ca scade rezistenta la Thaintare. Vom putea fo- losi motoare mai putin puternice gi vom consuma mai pufin carburant, altel spus, putem mari sarcina util si asa mai departe, Totul este s8 ai la dispozitie un teren plat , cum ar fi suprafata unui ocean, suficient de intins. Desigur un asemenea, sa-i zicem, avion nu se va putea inalta niciodata catre zarile albastre... $1 totus! va zbural CE FAC AMERICANII? in momentul in care marile firme constructoare se preocupa mai degrabé de proiectarea de avioane ct mai mari, care s zboare cat mai repede si care sa transporte cat mai mulfi pasageri, au aparut firme, cum ar fi Wingship, ce doresc sé puna in aplicare, in scopuri comerciale, ideea rugilor. Pentru William Greene, prege- dintele acestei firme, “oricare ar fi destinatia lor, civila sau miltard, avan- tajele economice pe care le aduc ve- hiculele bazate pe efectul de sol sunt semnificative. Aceste masini pot atin- ge 500 km/h, consumand cu 40% mai putin carburant’. Tot el adauga, refe- itor la imposibiltatea folosiri unor ase- menea avioane deasupra unui teren accidentat, “acest obstacol nu con- stituie cu adevarat o piedica, daca avem in vedere faptul c& 2/3 din su- pratata globului este acoperita de apa” ‘SA mai adaugém c& Wingship este pe cale sa finalizeze céteva prototipuri CE FACE RESTUL LUMII? | Avioanele cu efect de sol au | starmit interesul specialistilor din lu utltatea pe tertoriu! rance2" Chiar daca specialist’ din fosta Uniune Sovietica au un avantaj tehnolagic important supra restulul lumil In ceea ce priveste constructia avicanelor cu efect de sot, cei din Europa oceidentaid incearcd sa recupereze rapid intarzierea in ceea ce priveste acest ip de vehicule. Imaginea de mai sus va prezintd prototipul unui “navion* reaiizat de doi ‘specialist rancezi, capabil s& atingéi o vitezi de 140 knvh. Dar, aga cum declara unul dintre ei, “idea de a pune la punct asemenea vehicule ec ‘seducdtoare, Din p&cate, atunci cénd incerci sé omologhezi un astfel de prototp, te trezesti cd te cost prea mult. Mai mult, un asemienea vehicul nu-si gaseste cu adevarat nomice este foarte mea intreaga. Si cum ei doresc sa-si Impartageasca ideile, in fiecare an, in Sidney (Australia), se organizeazé 0 conferinja in cadiul careia igi prezinta noile modele. Dintre proiectele mai interesante menion&m doar cateva. Australienii propun realizarea de taxiuri cu efect de sol, capabile s8 transporte 8 pand la 17 persoane cu 0 vitezd de 180 km/h Rusii sunt, bineinteles, sunt mult mai avansati $i propun proiecte cu adevarat spectaculoase, care pana ‘nu de mult pareau subiecte pentru ro- manele SF. Un birou de cercetari de la Nijni Novgorod cauta finanjare pen: tru realizarea unui “ecranoplan” des- tinat salvarii pe mare. Botezat Spa- satel, el se va putea deplasa foarte rapid la locul naufragiului (va avea 0 viteza de 550 km/h), va ameriza si va putea imbarca pana la 500 de naufragiati jn imagine putel! vedea proiectul unui avion cu efect de sol, cu o capacitate de transport de ‘sapt0 persoane, dezvoltat de fima americana Wingship. Stiinta $itehnicd martie. 1999 OBSTACOLE Pana acum, nu-i aga, lucrurile sunt frumoase. Exist totusi un obstacol de natura birocratica. Este o problema de definire a termenilor. Aceste vehi cule sunt avioane sau vapoare? Miza rspunsului se traduce in costurile de omologare. Datorita _cerintelor draconice impuse de autoritatile de reglementare, omologarea unui avion este deosebit de scumpa. Pentru a avea 0 imagine mai concreta, va spunem c& omologarea unui avion de opt locuri costa intre 20 gi 40 milioane de dolari, in timp ce omologarea unei nave de aceeasi capacitate costa nu: mai 80 000 de dolari. Pentru William Greene, rezultatul bataliei “definiri termenilor” are 0 miza importanta: “Noi discutam fara odihna cu forurile internationale pentru a obtine o clasificare specifica a acestui tip de aparate. Suntem convingi ca ele ar putea deveni o solutie optima pentru Aumeroase arhipelaguri, de exemplu jin Asia. Ele ar putea rezolva trans- portul de pasageri, salvarea in mare, asigurarea pazei de coastd sau trans- portul rapid al marfurlior Dincolo de toate aceste aspecte ca- te {in de tradijlle birocrajiei exist un factor de decizie implacabil: piaja. Caci daca ea va decide ca se poate obtine un profit de pe urma fabricaril gi exploatarii unor asemenea vehicule, atunci, cu siguranta, birocrajia va fi infranta CRISTIAN ROMAN ="Daca trebuie neaparat sa facem presupuneni, cum efectiv greu poate fi evitat intr-un domeniu al cunoasterii ca acesta, atunci cel mai sigur mod pare a fi cel de a face ct mai pufine presupuneri cu putinfa. lar in aceasta privinfa, atomii lui Boskovic Imi par a avea un mare avantaj in raport cu nofiunile cele mai obisnuite. Atomii sai, dacd infeleg corect, sunt doar centre de forta sau energie $i nu particule de materie, in care rezida energiile insele." (Michael Faraday, "On the electric conduction and the nature of matter", Philosophical Magazine, vol. 144, p. 140, 1844) Boskovic a pornit ca un adept al lui Newton. Idolul sau! Voltaire este Un alt fervent discipol - el publica de altfel in 1738 la Londra, Elements de Ja Philosophie de Newton, opera de referinta a vrei Interesant este ca cel ce se despart primil - gi cel mai categoric - de Newton sunt... amatorii, vreau 58 spun, amatori in stint’ Unul dintre acestia tsi public 1780 descoperirile sale privind lumi- na, “constatate in urma unor expe- rienje noi"! El inventeaza o noua “stinf&", peridipotrica, avand, dupa cum ‘ne spune René Taton, marele istoric al stiinfelor, aceleagi principii ca gi dioptrica, doar legile ei find altele, ba- zat pe forfele de atractie. Lumina, spune acest autor, este compusa din trei culori primare: rosu, galben gi al- bastru!. In apropierea corpurilor opace, lumina este (deja) descompusa in trei raze fundamentale. Oupa parerea lui, Newton “si-a pierdut atat de mult timp pentru cercetiri atat de zadamice’... Cine a fost el? A trait intre 1743 gi 1793. De profesie era medic. (Cu doar trei ani inainte de publicarea car- fii sale despre lumina, era inca medi cul corpului de garda al Contelui G'Artois.) A fondat un ziar devenit instantaneu celebru: ‘Ami du Peuple. A fost exilat de doua ori, reveriind in Franta in 1792. Numele sau este Jean-Paul Marat. Chiar ace! Marat! In luna iunie a anului urmator avea sé conttibuie decisiv la eliminarea giron- dinilor, aparatori ai unei burghezii “luminate’, impotriva valului popular stamit de revolujie. La doar céteva sdptémani dupa aceasta, pentru revolujionari, mare “victorie", ceta- feana Charlotte Corday avea sa intre cu un pumnal ascuns la spate in camera lui de baie si s8-l omoare. Politica se intersecta din nou dramatic ou lumea cercetaiii stiintitice - pro fesioniste sau amatoare. Intre timp, intr-un cu totul alt spatiu, © personalitate de asemenea celebra intr-un alt fel totugi, Johann Wolfgang von Goethe, pomeste spre Italia. Anul era 1786 gi Goethe mergea in patria soarelui, a artei si a luminii, sa priveasca tablourile marilor maestri Dar nu satisfactia estetica avea sa fie cea care sa primeze la el, ci, in mod ‘oarecum neasteptat, jocul de lumii si umbre din tablouri, care avea s&-i sugereze 0 noua teorie a culorilor, complet diferta de cea newtoniana Pentru Goethe, ca gi pentru alti punctul “de atac era rezuitatul obtinut de sir Isaac in anii 1671-1672 in uma a ceea ce acesta numea “experimen: tum crucis*, $i anume faptul ca lumina este compusa din "raze care sunt refractate in mod diferit’ Cuprins de 0 adevarata eferves- cenfa “stinffica", Goethe publica una dupa alta Metamorfoza plantelor, in 41790, Contribufii la opticd, in 1791, si in 1810, Despre teoria culorilor, \u- crare care, chiar daca “rece” in se- Ccolul urmator, este scrisa tot in spiritul secolului ce! mare. Ideea sa este c& nasterea culorilor ate loc “la hotarul dintre lumina gi um: bra", iar culoarea insagi este "actiu- nea $i suferinfa luminii". De pilda, una este pentru el culoarea albastra a cerului gi alta este aceeasi culoare obtinuta in partea de jos a unei lumanari aprinse, "acolo unde apare in fafa intunericului o luminozitate transparent, dand nastere culorii albastre". Goethe nu are indole!) "stinffice” (ce poet are, in atara deti nitoriilor pentru el indoieli existen fiale?) gi la intrebarea lui Eckermann Stiin{a gi tehnicd martie 1999ET (va amintiti celebrul volum in care acesta relateazé convorbirile cu ma- estrul s8u?), "Cum explicé discipolil lui Newton fenomenul acesta atat de simplu2™, elf éspunde trangant: “N-ai nevoie sa sti asta... E 0 pros- tie fara pereche: $i nici nu-fi dai seama cat pierde un om destept cand se ocupa cu nigte prosti, Nu-fi bate capul cu newtonienit agtia; mulfu- meste-te cu teoria cea adevarata si-i ajunge." Explicajile "newtonienilor ‘sunt deci (si) pentru el nigte “prostii® gi, mai mult, este de parere c& matematica -pe care de altfel spune ca 0 Fespecta gi 0 cinsteste “ca pe stiinla cea mai nobila gi folositoare’- nu trebuie apli- cata acolo unde nu se cuvine, adica la “lucruri care nu intra in domeniul ei" gi unde "apare imediat ca o absurditate’ Evident ca absurde (cel putin in cea mai mare parte) ne par astzi exact aseme- nea ‘teorii" care, de altminteri, pro: babil c& nici nu ar fi fost inregistrate de istoria stiintel daca nu ar fi aparf nut unor indiscutabile personalitai in cazul lui Rudzer Boskovic nu mai este insa vorba de amatorism. $i totusi si el se “desparte” de Newton. Intr-un alt fel. Pornind insa tot de la Optica sa. Mai precis, de la aga-numita Problema 31 Dupa ce parasise la numai 15 ani Ragusa_natala (Dubrovnikul de astazi), Boskovic isi continua studille a Colegiul Roman (iezuit) din oragul catre care duc toate drumurile. Va ramane aici ca profesor de matematica din 1740-1741 pana in 1759. Timp de peste zece ani se gandeste la ceea ce avea sa devina opera Vietii sale: Theorla Philosophiae | Naturalis Redacta ad Unicam Legem Virium in Natura Existentium. O. publica de abia in 1758, la Viena. Dupa cum spuneam, originea cercetatilor sale se aflé in cea ce se numeste "Querry 31°, problema sau intrebarea cu acest numair, pusa de Newton in Optica sa: s& deduci din fenomenele naturii doua sau trei principii generale ale migcari, apoi s& explici cu ajutorul lor modul in care deriva din ele proprietaile gi actiunile tuturor lucrurilor corporale, chiar dacd, pana la urma, cauzele acestora raman necunoscute. Boskovic alege trei astfel de principii generale: gravitatia, fermen- tatia, coeziunea. El preia de la Newton alternanja forjelor atractive cu cele repulsive si "impinge" totul pana la capait. Rezultatul - 0 teorie de o ne- sperata simpltate gi uniformitate, ofe- rind 0 lege unica a fortelor care actio neaza asupra elementelor materi. Cu aceasta lege, el reugeste nu doar sa deducd cele trel principii new- toniene, dar gi explica proprietati generale, ca impenetrabilitatea, ex- tensia, coeziunea etc. $i mai inte- resant este cA el se inspira gi din Leibniz, mai precis din legea continu- itatii, formulata de acesta in 1687, dezvoltata apoi gi aplicata de discipol fi. E10 aplicd la subiectul la moda al zilei ~ teoria ciocnirilor - dar va | considera c& vitezele corpurilor care se apropie pentru a se ciocni se modifica treptat inainte de ciocnire $i nu bruso, cum se considera de obicei Are de aceea nevoie si introduca 0 forta, care nu doar este repulsiva la distanje mici, dar devine infinit de mare, cand distanja tinde la zero, ceea ce li permite s& evite contactul "matematic" al corpurilor care so ciocnese (gi in acest fel evita proble- ma mult mai serioasa de a “sti" ce de- vin de fapt corpurile respective dupa un astfel de contact). Dupa ce avusese de facut fafa in timpul vietil teoriel “rivale” a lui Christiaan Huygens, care afirma natura ondulatorie a luminii (Newton formuland teoria corpusculara a acesteia), dupa ce adversarii cu un vveac mai tineri alunseserd sa-l contra- zica chiar si rezultatele pur expe- Stiinta gi tehnicd martie 1999 rimentale (pe motive tindnd mai mult de... fiziologie, decaf de fizica) modelul newtonian “constatat ca gi un adept fidel, cum este Boskovic, se angajeazai pe o alta cale. Caci intro- ducand o fort’ care este unica gi care ag) este alternativ atractiva si repulsiva si devine infinita nd corpurile intra in con: tact, Boskovic se desparte decisiv de maestrul sau Elaborand o opera si, de fapt, un sistem, care depi geste, dupa o parere aproa- e anonima, veacul in care a trait si chiar, spun uni, vea- cul in care traim noi acum. Mei mult, in buna traditie a acelui Newton care afirma- se cu toata puterea: "Hypo- esas non fingo”, adica atir- ma hotarit ca nu “tabrica” ipoteze, preotul iezuit din Ragusa insista ca nimic din ceea ce face nu are caracter de ipoteza, ci reprezinta o creatie, dedusa_ din principii si legi formulate de ia Ince- ut riguros si pe bazé de ne- cesitate gi ale carei consecinte sunt direct conforme cu rezultatele experimentale. Punctul sau de vedere filozotic asupra naturii are la baz doua prin ip: simplitatea gi analogia®. 'Mersul" Naturii, felul in care aceasta “incear- a” 88 acjioneze, toate au loc in sen- sul acestor principii, mai curand decat in sens contrar. Dupa cum vedeti, incd scriu ‘cuvantul Natura cu majuscula! ANDRE! DOROBANTU 1 Ideea este a lui, ca $i alegerea culorilor! Aceoas alegere avea 88 fie facuta in cazu! celor frei “culon ale quarcurfor, aici find ined vorba de ou tou allcoa. Nu lacem nici Un fe! do comentar privind o anumita coin cident, care esta evidenta pent cifor 2 Dupa cum se stie, aveau sa treaca vreo oud secole $i jumatate pana cand prinjul Lovis de Broglie s4 gaseasca (1924) 0 rezolvare noagteptaté a acestel controverso, Infocuind intrebarea “und sau corpuscur?* prin aftmayia “unda gt corpuscur, un dua lism caro £0 aplied peste tot in lumea sub. microscopic’. dar demonstrat experimental pentru prima data tn cazut lini 5 Ino superb lcfiejinut fn ani nostra lun colooviu despre Sinergetica, matemat: clanul W. Guttinger afirma cd exist dou gl ‘numa doua metode vertabile (genuine) de unoaslere: analogia 1 intuja. Le-2m mai putea adduga o a tel, revelaha, dar dsc {ia ei $1 mai ales pozitia in contextul cer cet sliniice depasesc scopul pe caren! propuriem aic.Colaboratori de seam ai revistei Sting gi tehnict NICOLAE TOPOR (191t - wu existat gi exist& oameni de A stinja a c&ror activate. pro: fesionalé depasegte cu. mult cadrul inti al laboratorulul de cereetare si chiar al publicatllor de speciaiitate, orieat de valoroase ar fi acestea. Ase- rmenea personalititi au un impact cu totul deosebit, nu numai in atat de vehiculata mass-media (de care ne ,izbim" astézi la fiece pas), ci chiar in randul multora dintre semenii nostri. Si aceasta datorit& fealizérilor de exceptie obfinute In domeniul tine, pentru care giau dedi- cat - nu de putine ori - cea mai mare parte a vie. Stinf& care atunci cand se intampla sa intereseze - intr-un fel sau altul - pe fiecare dintre noi, cum este ‘cazul meteorologie sinoptice (adic prog- 1noza vremid, liconfera personalta res- pective 0 populatitate de net&gcuit Un asttel de om, ce s-a afirmat pentru totdeauna in meteorologia romaneasc& - si nu numai a fost Nicolae Topor, care si-a ,purtat", inc’ din timpul vietii (cu foarte multé demnitate), ,atributul* unei tiguri legendare. Paradoxal totugi pentru aceasta ultima jumatate a secolului nostru, bantuit® de atatea gi atatea sohimbéir, adesea spectaculoase - unele benefice, altele nu-, s& mai vorbim de smitur’, cand totul (cel putin cam de vreo {rei decenii) pare a se rezuma doar la ‘computere gi expiozieinformatjonala! $itotug, din cdnd in cand, este bine s& ‘ne mai reamintim de unii dint inaintasit nostri, ce au lsat 0 déré de lumin& in urma Jor, adic& s& mal invocém trecutul ca s& inelegem benefic prezentul, pentru a in cerca sa zidim" temeinicvitorul Nicolae Topor a fost un asemenea ‘om! N&scut In Brill, la 21 februarie 1911 (adica in acelagi orag si in aceeagi luna, Unde vazuse lumina zilel si Stefan Hepi- tes, intemeletorul meteoroiogiei natjonale ‘si membru al Acadomiei Romane, dar cu ase decenii mai devreme, la 17 februarie 4851). Nicolae Topor a urmat cursurile primare gi liceale in oragul dunarean. Sigur cd Fa atras ine din copilarie natura locutior, unde cele mai noi pamanturi ale {Bri create chiar sub ochii nostri, datorité aluviunilor c&rate si depuse de batranul Danubiu, se invecineaza cu .muntii* hercinici ai Macinului ori cu Dealurile Tule (primit nu mai nati de 350-450 m), dar care par impresionanti cand ii privesti 1987) de pe malul Dunaii, ce abia de atinge In aceste locuri 6-7 m inaijme. De aceea, a insemnat un lucru firesc ca proaspatul premiant al Liceul! .Nicolae Baicescu' din pportul dundirean s& opteze pentru a urma, Thtre 1930 si 1934, cursurle Faculti de Stiinte, sectia Stiintele Naturil, a Uni- Versitati din Bucuresti, unde Fa avut ca profesori pe renumitii savanti lon Simio- nescu, Ludovic Mrazec, Emanuel Teo- dorescu, Dimitrie Voinov, de la care, bineinjeles, cd a deprins de timpuriu s& pretuiaseé pasiunea pentru cercetare, Pentru cunoasterea gi infelegerea Tmuttipleior fenomene ¢ilegi ale natur Toomai de aceea, nu la mult timp dupa absolvirea facultati, a fost atras de meteorologia sinopticg, 0 stinta care i cepuse de putin timp s& se afirme pe dru- mul atat de dificil al cunoagteritainelor ce guverneaza procesale $i fenomenele complexe din cuprinsul imensulu abo- rator" al atmosterei, spre a descfra modul de evolutie a viemil. In Institutul Central Meteorologic exista, abia din 1925, un laborator ce se dcupa tocmal’ cu prognozele meteorologice, evident, de la © zila alta, adic& pentru 24 de ore. Numai c&, in cadrul acestui laborator, nu erau adimisi ca meteorologi previzionisti absol- ventii Facultatii de Stinfele Naturil Dar pasiunea tandrulul de numai 25 de ani a fost mai mare decat aceast& opreliste gi s-a angalat ca simplu observator, pentru care nu ti se cerea decat diploma de bacalaureat ori nici mécar atat. incadrat ca observator meteorolog in 1996, Nicolae Toporreugeste, dato cal tor sao, ca, in 1999, €4 promoveze oxa- menul de meteorolog previzionist, c&p&- tnd astfel dreptul de a elabora prognoze de timp. Dovedind, inca din primi ani ai aciivitatii sale, o deosebité competenia profesionala, parcurge repede difertele ‘cari jerarhice, devenind in vara ivi 1942 get de centru meteorologic, pentru ca in 1946 sa fie numit geful Laboratorului de pprognoza vremi de Scurté durat, iar un an mai tarziu obtine, prin concurs, functia de get al Seofiei sinoptice, unitate important ‘n structura Institutulul Meteorologic. Este cazul s4 amintim c&, intre timp, Nicolae Topor se implick fot mai mult si in elaborarea prognozelor vremii pentru du- rate de timp din ce tn ce mal mari fa ince- put pentru trei zile, apoi pentru 0 s&p- {mand gi in sférgit, chiar si pentru o lund Desi naturalist ca formatie, printr-o activitate 88 preget, desfaguratd tn tot timpul viet sale, Nicolae Topor a facut ca meteorologia sinoptica romaneasca s& devin’ o stlint& In adevaratul injoles al cuvantului, capabila s& depaseasca limi tele unanim acceptate de a elabora prog. 1noze de timp pe termene din ce in ce mal lungl. Aste, efectuand inca din 1946 pri- mele prognoze lunare in Romania, Nicolae Topor se inscrie printre primi patru-cinci meteorologi din lume care de- paigesc gtacheta intervalelor scurte in pre- vederea vremil, Aceste prognoze lunare ale vremii sunt dtuzate, de acum, in unele Zire inc& ,nealterate" pe deplin de ,dog mele" nefaste ale comunismului - devenit pe 2i ce trece tot mai atotstapanitor in Romania ¢i in tile dominate de Kremin - numele celui ce le elabora incepand, treplat, sa se facai tot mai cunoscut, Mal ales ci prognozele lunare se dovedeau de cole mai multe ori -reusite! Un an mai tarziu (1947), Nicolae Topor avea s& depiigeasca gi acest inter- val, realizand prima prognozé de ano- timp, pentru iarna 1947-1948, fapt ce a starmit o mare senza, pentru c&i,{tiza*, in acea vreme, imposibilul, dat mai ales pentru c& s-a dovedit a fi exactal Este aga-numita (in ptesa vremil) iar a lui Topor, care a contribuit prin reusita de- plina - din punct de vedere prognostic - la Cresterea populantali autorului acesteia, Era, de fapt, Inceputul unui drum plin de riscur, care avea si fie insofit de suc ‘case risunatoare, dar si de inerente ee cari, proprii domeniuiui cunoastei in orice stiinta, cu precddere insa in meteorologia sinoptica, ce abordeaza cercetarea fenomeneior $i proceselor fzice din vastul spafiu al oceanului aerian. Si nu trebuie Stiinta gi tehnicd marti. 1999uitatc&, in utr cu 60 de ani, omenirea ‘nu dispunea de tehnicd de calcul gi nici de satelifi si de rachete meteorologice, iar radarul (atat de necesar investigatilor starii vremii) era folosit aproape exclusiv in scopurbelicoase! Cu atat mai de prejuit- pentru timpurile noastre - este meritul omului de stiint& care a fost Nicolae Topor. Dovedind 0 mare putere de sintetizare si de intuij, a creat, de fapt, o metoda stintfica proprie de analogie 4 situafillor aerosinoptice specitice, in functie de cele mai carac- teristice ipuri de circulatie atmosferic& deasupra Oceanelor Atlantic gi inghetat, Europe, bazinului meciteraneean, nord Airc gi Asiel de sud-vest, cu elect direct asupra schimbérilor vremil, pe perioade lungi de timp, pentru fara noasta. Toate acestea au Insemnat ani gi ani de studi aborioase a mii si mii de situa meteorologice, descifrate dupa hartile sinoptice sau ajutatoare (ale valorilor pre siunil aerulu, temperaturl, preoiptagilor 4.2.) in cele mai mici detalil, pentru a infelege ,n&tigu", adesea greu de intuit, al transformarlior ce au loc continuu in cu- prinsul ocearuluaerian. O munca fra pre- get, pe care cel ce a input a fcut-o ou toatl pasiunea gi - de ce n-am spune-o - gi cu talentul unui adevarat savant! De aceea, pare normal ca dupa numai cative ani, Nicolae Topor s& realizeze si primele prognoze anuale asupra evoluie!vremil in Roménia, fapt ce sia gsi un larg ecou nu rnumai in jara noastr, dar gi in strin&tate, Mai ales c& .autorul lor a fost gi un mesager peste hotare al meteorologiei romanesti, participand, in calitate de reprezentant oficial al farii noastre, la dlferite congrese gi reuniuni internationale de specialitate, find, in 1957, director agjunetstinffic a Institutului Metzorologic. ei patru ani (1961-1965), cat timp utorul acestor insemnéri ka avut ca gef de sectie pe Nicolae Topor, ani ce coincid cu inceputul activitatii subsemnatului ca rmeteorolog previzionist, au contribuit din plin la cunoasterea abecedarului acestel stinte ce implica atétea gi atatea necu Nosoute, céfora aproape mereu trebuie 58 le faci fal, adica a gtiintei descitrar tainelorinveligulu frd de care nar fi fost posibila viala pe PAmant! Consilile de pprognoza vremii- pentru 24 de ore gi trei zile - conduse de Nicolae Topor se const- tuiau Tn tot atitea ,leoti" care te faceau sé Injelegi cum poti razbate, prin metode stinffice, in situalile atmosterice (adesea atat de complicate) ce dirjeaza vremea Singurul fucru pe care subsemnatul {I regreti - din tot sufletul - este faptul o& acest timp a fost prea scurt! Fiindcd, in 1965, Nicolae Topor a fost numi in functia de director tehnic al Directiei Hidrometeo- rologice din cadrul Comitetului de Stat al Stiinta $i tehnicd martie 1999 Apelor, avand ca sarcind coordonarea Intregi aotivitati meteorologice din Institut gi, «lin unite de pe teritri tn 1966, dupa 30 de ani de activitate ‘asidu desfigurata in domoniul meteoro logiei,intr-un moment in care realizarie gi ‘opera sa stiintifica erau unanim recunoscu- te 5i apreciate, de la omul de rand - din cele mai diferte jocuri ale tril - pana la ‘cele mai inalte niveluri ale oamenilor de ‘tint (§1 nu numai), Nicole Topor - sufe- find cea de-a doua congestie cerebralé - este nevoit s& se pensioneze medical la doar 55 de ani. Faptul c& la o asemenea. vast, la care cei mai mul dintre semenii nostri (devotati stintel) sunt in pln for Creativ, acest om, de o rard delicatele sufleteasc€, a fost nevot si inchele act- vitatea de indrumator al meteorologiei romanesti a insemnat o mare pierdere pentru sliinja prognozei vremii,tocmai In ‘momentul cand mijoacele de investigare a imensului spaju atmosferic deveneau din Ce In ce mai performante si arf ofent, cu sigurantS, multiple posibilitai de a le in- terpreta. Fiindea Nicolae Topor a fost in tot timpul activi sale un .cutator al nul tun pasionat al descfrrii cét mai corecte si mai exacte a multiplelor fenomene si procese atmosferice, in soopul de a realiza pprognoze meteorologice foarte apropiate de realitatea, adesea atat de imprevizibis cene- oferd viemea. Dar in afara muni strict profesionale ‘in domeniul prevederiitimpului, Nicolae Topor a desfagurat si o susfinuta acti- Vitate didacticd, in calitate de profesor de meteorologie sinopticd la Scoala medie tehnicd de meteorologie gi la Scoala militara pentru ofiterl de marina, iar apoi ‘ca profesor $i director al Scoli militare de meteorologie, pregatind prima promotie de ofiteri meteorologi pentru cadrele armatei si dovedind aceleasi calitti de exceplie, ca dascal si ca organizator. Un loc important in viata omulul de ‘ting’ care a fost Nicolae Topor Fa ocupat Valoroasa sa activitate de publicist, fasand Jn urma sa 0 opera cei asigur un loc de frunte in meteorologia romana, constituind = si din acest punct de vedere “ un indemn ‘agresat celor pe care ji pasioneaz& cu ade- varat aceasta discipling deosebit de uti pentru intreaga societate. Se cuvine - in acest sens - s4 menjionam cateva dintre ‘cele mai de seam& lucréri elaborate de-a lungu prestigioasel sale activa}! stinjfice: -Tipuri de vreme si circulatia aerulul In Europa gi In special in Romania® (1954), inghejul si bruma* (1958), In care se “spune" cam tot ceea ce ar trebui s stim ‘despre cele doua tenomene meteorologice att de p&gubitoare, in primul rand pentru agricultura, .Ani ploiogi gi secetosi in Ro- ‘mania” (1964), amp monogratie (de 300 de pagin) pe care sunt convins of nu exis- 8 meteorolog in tara noastra (care s&-si respecte ,meseria") s& nu o fi consultat de enumarate ori. Acestora I se adauga gi alle cir sctse In oolaborare cu o serie de meteorologi cu: noscuti §i apreciati, precum .Tipuri de ie gi centri de actiune aimosteric& deasupra Europe” (1965), avand coautor pe Constantin Stoica (seful sectiei de metzorologle sinopticd inte 1965 si 1972) si Meteorologie aeronautica" (1967), un Vefitabiltretat, de peste 350 de pagini, sors, impreund cil Virgil Mogoiu si Nicolae Vancea, in care sunt expuse cele mai valoroase conceptii de utlizare a meteo- Tologiei sinoptice In practica navigafei ae- riene. Numeroase articole §i referate stinftice, pubicate In fara gin strindtate, Vin 58 se adauge activité omului de sting ‘cate a fost Nicolae Topor. ins pasiunea sa pentru a face tot mai cunoscuta meteorologia in lumea ‘celor multi sa exprimat si print-o serie de cA de popularizare stinttic, precum -Meteorologie turistic& (1957), -Meteo- Tologia gi medicina’ (1963), .Se schimb& clima?* (1967) gi prin colaborarea (pana spre Inceputul anilor '80) la numeroase Ziare si reviste. In acest sens, s& teamintim c& Nicolae Topor a fost ‘colaboratorul permanent gi deosebit de apreciat pentru prognozele lunare inserate, timp de 18 ani, in fiecare numér al revisteiStinf& $i tetnic&. Populanitatea, putin obignuité, de care s-a bucurat Nicolae Topor s-a datorat nu numai valoroasel sale activitéti de meteorolog previzionist si publicist (de exceptie), dar si calitaii sale de om, in adevaratul inteles al cuvantului. Ne sta mairturie vasta sa corespondenté purtata CU cei mal de seam oameni de stint din strdinatate - din domeniul meteoroiogiei (dar nu numai din aceasta disciplina) - and la cei care lau solictat dn cele mai ‘ndepartate colturi ale tari: La 12 ani (2 ianuarie 1987) de la trece- rea in lumea umbrelor a celui ce a fost Ni- colae Topor, amintirea sa va fémane la fel de luminoasa si se va pastra nest pen- ttu cei mul care Iau infeles si kau prejuit cu adevatat, iar pentru cei putin ce rau piz- uit, celor care chiar din timpul viet sale ‘au Ciutat si-i denigreze actvitatea, nu doar 84-0 minimalizeze, ei bine, acestia n-au reusit s& aibd vreo satslacjiel Decal, poate, .Satistactia" celui ce doreste blamarea Temefitata a semeniului su, pe care nu c& nul poate pricepe, dar stiu cd este mai presus fal de ei! Ins pentru tof adevarati slujitori ai meteorologiei - gi nu numai pentru acestia - Nicolae Topor va fi pentru totdeauna deschizdtorul de drum in meteorologia sinopticé din Roméria, IOAN STANCESCUViner, § februarie a.c., unul dintre cele mai intens mediatizate experimente propuse de Agentia spatial rusé a fost abandonat, find considerat eguat, fara nici un fel de ganse de recuperare. Este vorba de Proiectul Znamya, vizand realizarea unel oglinzi spatiale din materiale ultrausoare, pentru a ‘lumina oragele din zonele nordice ale Rusiel. ficial rusi de la centrul de con- duoere a zborului au fost nevoii s& renunfe la aceasta parte a actualei misiuni MIR din pricina unor probleme ivite la sistemul de depliere a oglinzi Astfel, echipajul stafiei spatiale a fost nevoit s& trimité “oglinda” - atagata unei nave cargo din clasa Progress, plind cu deseuri - s& arda in atmosfera Inalta a Pamantulul. Ramasi [ele sale carbonizate au fost urmarite Azad in Oceanul Pacific. in caz de reusits, oglinda ar fi trebuit 8 functioneze aidoma unel luni artfcia le, reflectind pe Pamant un fascicul din radiatia solara. Dar segmentele sale, | asemanatoare petalelor unel flori n-at reugit s8 se deschida, din pricina blocd: fi mecanismului de comanda. Diametru proiectat al oglinzi era de 29 m, iar ma- terialul din care era produs reprezenta o ‘membrana subjire, acoperta cu un strat de metal argintu. Jo, 4 februatie, cos- monautii Ghenadii Padalka gi Serghel Avdeev au dat semnaiul deplieri oginzi alagala fuzelajului unei rachete Pro- gress. Aceasia a inceput sa se roleas- €, pundnd Th fungjiune un elaborat sis tom de greutati i parghil, menit sé ex- traga structura flora a oginzi, Dar toc- mai acest mecanism de desfacere a fost Fetlectorul solar Znamya 2, care a fost ‘plat in spapu la 4 februarie 1993, Wc, Nea CControlu! misiunii Znamya - specialist sunt preocupafi de remedierea defechunilor apérute, cel care s-a blocat si a impiedicat des- fagurarea ulterioara a experimentuli Echipajul si personalul de la sol au Incercat repararea delectiunii ore In gir, intr-un efort ce, spre sfarsit,fiza exaspe- area. Cao ultima solufie s-a recurs la ‘scuturarea” oglinzii prin aprinderea alter- nativé a motoarelor rachelei Progress. in cele din urma, cand inutilitatea tuturor ‘acestor eforturi a devenit evidenta, ope- ratoii din spatiu sau de la sol aflandu-se in imposibilitatea de a conttola oginda, Controlul misiunii a acceptat incetarea ‘operatilor si, conform orarulu, distruge- rea navei Progress. Cauzele incidentului orbital au ramas inc necunoscute. "Starea de sprit este destul de neagra aici” declara Valeri Lindin, purtétor de cu- vvant al Controlului misiuni, "Egecul a fost cu atat mai dureros cu cat mal intens& a fost mediatizarea experimentului, ce a stAmit un uriag interes In Intreaga lume. Din pacate, de aceasta data am dat uit vvechiul principlu al programelor spatiale usesti - intal f@ gi lauda-te dupa”, a adaugat el. Seful Controlului misiunil Vladimir Soloviov, a declarat ca o alta oglinda spatiala este gata de lansare, la sol, dar nu va fi inclusa in orarul viltoa rei misiuni Progress, din lipsa spativlui de depozitar. Co s-a pierdut, de fapt? Daca expe fimentul ar fi decurs conform celor pre- vazute, oglinda ar fi strélucit pe orbita ilumindnd 0 suprafaté de aproximativ & km In diametru, deasupra unor regiuni apartinand fostei Uniuni Sovietice, Cehisi gi Germaniei. Persoanele avizate care ar fi privit in directia potrivita, la timpul potrivt, ar fi remarcat oglinda ca pe un obiect stralucitor, de magnitudine cova mai mare decat a unei stele obis nuite, pref de nu mai mult de 15 se cunde. Expertiirusi sperau ca oglinda 84 fi servit drept prototip pentru vitoare modele mai mari, capabile si lumineze zonele nordice ale Rusiei, private, in majoritatea anului, de lumina Soarelui Un alt vis, o alt& posibilé aplicatie se referea la “panzele” viitoarelor nave, care ar fi folosit drept mijloc de pro” pulsie vantul solar. DAN MIHU Stiinta $i tehnicd martie 1999Ce Oamenii de stiinta raporteaza faptul cA neuronil fesutului cerebral al adultului in cele din urma... se divid! ‘Aceast constatare contrazice flagrant cea ce pana acum a fost considerat aproape axiomatic: faptul c neuronul este singura celulé care nu se divide. Noua descoperire ar putea avea aplicati in tratamentul bolior neurode- generative sau al diferitelor traume, Mmenjioneazé Fred Gage (Salk Institute, La Jolla, CA, SUA). Gage si colaboratorii au realizat rnecropsil ale fesuturilor prelevate de la pacienti care au avut cancer gi ca- re au primit o injectie intravenoasa cu bromodeoxiuridind (BrdU), pentru evaluarea proliferarii tumorale. BrdU este incorporata in ADN-ul celulelor aflate in diviziune, putand fi usor detectata. Echipa a constatat celule Pentru a trai pe Marte, va trebui s& fim vegetarieni! Aceasta este concluzia nutritionistilor de la Universitatea Cornell (Itha- ca), carora NASA le-a re- ‘comandat s& intocmeas- ‘c& o diet pentru 0 even- tualdstationare pe Planeta Rosie. Ei au eliminat camea, iaptele ¢i ouale, cregterea anima- lelor la o asemenea baza fiind prea costisitoare (consu- ma aer, au nevoie de hrana, iar Stiinta $i tehnicé martie 1999 NEURONII... SE DIVID! .etichetate* cu BrdU in girusul (cit- ‘cumvolutie) dentat al tuturor pacien- tilor testati. ,Surprinderea primelo celule a fost de-a dreptul uluitoare" adimite Gage. .Niciunul dintre noi nu eram increzaitori ca acestea sunt totugi acolo, motiv pentru care am asteptat sa se confirme acest lucru la cinci pacienti. Am dorit sa ne con- vingem c era Intr-adevar real. dejectille lor trebuie evacuate). Vegetalele, in schimb, prezinta avantaje: ele absorb dioxidul de carbon, aduc oxigen si recicleaz’ materile orga- nice provenind de la degeurile umane. De mai bine de un an, nu- tritionigtii incearca sa elaboreze feluri de man- care apetisante, echi brate, ugor de preparat din circa 20 de legume i cereale cultivabile fara pamant. Dar, avertizeazéi elafaptul ca neu- ronil ar prolifera, s-ar putea sa nu fie intotdeauna o veste buna. Int-un mo- dol animal al epifSpsiei, de exemplu, neuronii .noi generati*, dar incorect conexafi, ar inrautati boala. Cu toate acestea, informatia privitoare la mecanismele celulare ar putea fi folosité eventual pentru directionarea celulelor endogene spre migrare si diferentiere in arii in care survin tul- burari neurovegetative, diferite traume, Descoperirea lui Gage situeaza studille experimentale de neurogene- ticd pe animale intr-o noua perspec- tiva: ,Cel putin ne permite s& ince- pem sa ne géndim la relationarea anumitor informatii despre vertebra tele inferioare cu informatiile privitoare la. flinfele umane, subliniaza Gage. Utiitarul Tiresias a. fost lofisl:pentry anata trues parent! 9 — mite accesul la calculator decat utilizatorlor ,stocatf" in ener CARGOU AERIAN Participant la efortul spatial european, Airbus Industries, firma constructoare a cunoscutelor aero- nave Airbus, este solicitaté s8 trans- porte rapid’ la cosmodromul de la Kourou (Guiana franceza) compo- lente de rachete si sateliti cu di- mensiuni si greutafi apreciabile. In ‘acest scop sunt folosite aeronavele de transport greu Airbus-Cargo, la care introducerea coletelor in fuzelal se face prin partea frontald, care a fost pro- jectaté special. Modaiitatea adoptat de specialist francezi este evidentiaté Jn fotografia alaturata, in care se vede ‘modul de incdrcare @ unui colet pale- tizat, expediat de cunoscuta firma tori- neza Alenia Spazio, care a contribuit major gi la pregatirea si destaigurarea, la Torino, a celui de-al 484ea Congres Intemational de Astronautics. (FZ)1 nordul statului Chile, in Degertul J Atacama, se afld mii de ,desene" de mari dimensiuni realzate din gramezi de pietre. Sunt reprezentari ale unor turme de lame, siluete antropomorte, cerouri enigmatice etc. Stul se intinde pe sute de kilometri, la poalele Muntilor ‘Anzi. Unele geogi (In iba greaci geo + plant, glfé = desen) au dimensiuni de 1 sau 2'm, altele sunt gigantice, ca. de exemplu Uriagul din Atacama, ce are 100 1m lungime si este poate cea mai mare re prezentare umané din preistoria andind ‘Desi aceste geogife au fost mentio- nate inc& de céltoni de la. sférsitul se- coluul al XVikiea si inoeputul secolului al XixXlea, ele nu sunt la fel de cunoscute a avelea de fa Nazca (Pen). Degertul Atacama nu a fost niciodté izolat de marie centre urbane. Pe aic te- ea, inca din cele mai vechi timpuri, crumul o@ unea coasta Oveanului Pacific de Munfii Anzi, drum strabatut de nenumérate caravane. El pastreazé inc urme ale trecerii oamenilor gi printre acestea se af si geooiile Profesorul Luis Briones, de la Univer- statea Tarepaca, studiaza sistemati, din 1975, geoglifele din Atacama gia facut descoperire dupa descoperire. Numai in luna decombrie 1997, echipa sa a. descts 200 de noi desene, fiecare geogifé find ‘nregistraté, masurala, desenata, fotogra- fiata, curatata gi restaurata. La Cerros Pinados, de exemplu, au fost identficate 350 de desene, ce ,insojesc’, se pare, fnténile in care negustorii igi adépau lamele, dupa traversarea desertului. La ‘Ariguida, geogifele sunt vizbie numai de | la indtime; a sol nimic nu indie in mod ‘Marele $arpe, Ohio, SUA (sférgtl secolul al XHHea en) din Desertu clar existenta acestora. In apropiere, au fost descoperite vestige unui loc de opas. Prine numeroase unelte de piatré, se aflau restutle unui ,ospaf" antic: oase de peste, cochili de molugte si coceni de porumb, Arheologi au incercat gi in cea mai mare masura au reugt s8 reconstiuie Isto- tia populafilor cérora la apartin artist din desert Alacama. Cele mai vechi desene dateazé de la inceputud secoluil al Vea enn. Ele au continuat si fe realzate pind la inceputul secolului al XVi-ea, epoca Imperiuui Inca $a cuceriii spaniole. Este Posibil ca unele figuri_ sa dateze din Perioada colonia, intre 1600 si 1900. Populatile care mai tréiesc gi azi in And - Aymaras, Colas, Quechuas 3 atele au uitat, din nefericire, la ce utlizau stramosii lor geoglfele. ‘Specialist au propus diverse jpoteze. Unele desone le Permiteau probabil negustorilor sa se orenteze in desert, acestea erau un fel de bome kilometrice sau de panouri indicatoare (desenate pe coastele dealurlor, pot fi vzute de departe). Atle rau probabil .emblemele" unor tiburi sau caravane. Briones crede cA este vorba si despre reprezentari ale unor mituri sau ceremonil reigioase, Geoglfele sunt foarte greu de datat Metoda ,clasicé* de datare - metoda C 14, utiizata pe reziduuri organice - nu este de prea mare ajutor in cazul acestor figuri alodtuite din pietre. Cu ajutorul termoluminescentel, ce permite ma- surarea modificarllor atomice ale | Ataca i Cal minerloor si calularoa.timpui in care © rood a statin aer liber, pot fi datate pietrele care au fost scoase din locur pana atunci ferite de lumina soareul Trebue giste insd ptele care au veoit de fa infuneric la lumina In. momentul labora desenuli, coea ce este practic impos ‘Americanul Ron Dom a incercat dateze vemisul natural care acoperé ple- tele cand cunt expuse tmp indelungat la intemper. Acest veris capteazs microor- ganismee. Extigind particule carbonate Be care lo conf, speciale au aera si ‘ésoare proporia do carbon 14 gi deci fesimeze varstapitelor pe care se afau microorganism. Ins aceast tenes nu permite sd se facd deosebirea inte Suostanjole organice captate inante Sau dupa roalzarea google Motoda cea mai fal este gi cea mai veche. ,Singura modaliate riguroasé de esimare a vaste! unei fgu este compa- rarea acestela cu alte forme de. arid Toca, spure Luis Bones, .Dacd un anu- it moti se regiseste pe o panz’, de exempll, este probabil c& cele. douk obiecte, jesétura gi piatra, unt contemporane,* Geoglifele pot fi intinite peste tot pe Pamént. Poate 0& au fost si mai rispén- dite, dar acest gen de arté nu rezista Intotdeauna trecerii timpulul, caci soperele sunt ,expuse" in aer liber. Cea ‘mai mare parte a desenelor se situeazd in degerturile strabatute din cele mai vechi timpuri, cum ar fi cele din nordul Australiei, Sinai (la frontiera israelo- egipteana), Negev (Israel), sud-estul Statelor Unite ale Americi, sudul statului Poru sau nordul statului Chile, in zonolo cu cima temperaté, unele pot fi gsi in nord-estul Statelor Unite ale Americ, in Canada gi in Angia. Geogltele au diterte fore si cimen- siuni, Sunt rar vizibile la nivelul solu; de aczea, pilofi au fost cei ce au descopert desenele de la Nazca, figurile din ‘Amhemland (Australia) sau Marele Sarpe din Otio (Statele Unite ale Americ Cele mai vechi desene dateaza de acum 50 000 de ani. Ele se gésesc in ‘Australia, la Jinminium, in Degertul Ne- gev, geoglitele au ,varsta" de 30 000 de ani. in America de Nord (sud-estul Ari- zonei i sudul Calfomiei), au 0 vechime de 9 000 de ani, insa in America de Sud ‘au aparut abia in secolul al V-lea ‘.e.n. Stipa $i tehnicé marie 1999Aceasid ar a fost practical timp de mi- lenif ulimele geoglte au fost trasate de indieni din Arizona in secolele XVIII-XIX. Cea mai_veche reprezentare de acest gen din Europa se afi in Marea Brianie; este Caul de la Uffngton, spat in calcar, care mAsoara 110 m lungime si care dateaza probabil din 1500 ‘en. Din nefericite, datarea celoralte geogiife din aceasta faré rémane problematic, Tehnica utizaté pentru realizarea ge0- gifelor cepinde de natura soluibi. In Deser- {ul Aacama, aftsti au ,mnéturat” pur si sm- BU spatile pe care doreau sa le foloseas- A gi au acunet pit in locurle dori. ‘Aceasta tehnicd a fost folosita gi la Nazca, dat, datorté dimensiunilor excep fionale’ ale ‘geogifelor, artishi de aici s-au limitat s& deseneze contururile. In alte Arf, au fost foloste alle metode, Marele Sarpe din Ohio este un vertabil edificiy de pietre mari puse una peste alta, obi- nandu-se 0 movi de mai bine de 7,5 m inajme pe 210 m lungime (380 m corpul derulat), care imité ondulatile corpulul Uunei rept. Indien: din Arizona au plasat pietrele una lénga alta, schiténd forme Stint& $i tehnic&d marie 1999 Uriasul dn Atacama, lung de 100 m, 9a mai mare reprezentare umand preistoricl mmai,mut sau mai putin geometce. in reglunile cu climé umeda, unde creste iarba, menfinerea unei geogife depinde de intrefnerea acestela de cate Populajia autohtona. In Marea Britanie, de exemplu, linile sunt spate in solul calearos alb de sub stratul vegetal, care le poate aoopert in imp. Maniera in care au prooedat desena- tori pentru a respecta proportile rimane ins 0 enigma. Cand geoglifele se gé- esc pe coasta unei colina, probabil c& maestrul se afla la distant, pentru a ‘avea 0 vedere globala. Unii specialist sunt de parere cA artis au avut un plan. Servindu-se oe funi, ei au transpus mot- vul pe sol la scara dorité, dupa oe au mutiplicat dimensiunile Desenele liniare de la Nazca, las lineas, care nu pot fi vazute decat de la mare inaltime, au suscitat numeroase ‘ntrebani gi au facut s& curga multé cer- neal. Uitate dupa cucerirea Imperiulul Inca, in secolul al XVI-ea, geoglifele do la Nazea au fost descrise pentru prima data. de arheologui peruvian Mejia Xespe in 1926. State in jurul satului Nazca, in sudul Perulii, acestea se intind pe mai bine de 500 km, puténd atinge sute de met lungime, uneor! mai mul} kiometr Unele reprezinta animale stilizate sau siluete umane. Altele alcatuiase figuri geomettice: drepte intretaiate, spirale regulate sau linii in zigzag. Studierea atenta a stilului lor le-a permis arheo- loglor s& le dateze. Cele mai vecti, alcd- tule din pietre puse una peste alta, date- azi, se pare, din 500 Len, iar cele mai oi din 500 en. Istoricul american Paul Kosok este col co a explorat peniru prima data stin tific, in 1941, desenele de la Nazca. El credea c& acestea reprezinté .cea mai ‘mare carte de astionomie din lume". As- tazi aceasta ipotezd a fost abandonata, desi ea a ficut vogi mai bine de 20 de ani. In 1967, astrofizicianul Gerald Hawkins a reconsituit harta cerului, aga ‘cum era ea in epoca cei desenelor de la Nazea, si a demonstrat c& 80% din geoglfe nu au nici o legaturé cu conste- lafile importante. Dupa parerea lui, Naz- ca nu este decdt ,0 mazgalturd gigan ticé'l O alta teorie, cea ,extraterestra’, ‘consider tle de la Nazca piste de ate- rizare sau un sistem de semnalizare entry navele spafale. Actualmente, majoritatea specialis- tior estimeazé c& las lineas sunt dovada practicarii unei religi centrate pe apa. Deoarece apa lipseste In aceste regiuni loouitorii din Nazca au stiut 88 Imbunaitateasca, cu ingeniozitate, con- diile viel in desert construind un ‘sistem ‘gigantic de irigafi, f8r& egal in America precolumbiana, aga-numitele puquios Sau gale fitante. Unele dintre acestea pot fi folosite chiar gi astézi pentru extragerea apei din panza freatica ‘Atheologul american Johan Reinhard a incercat primul sa decripteze simbolica acvaticd a geoglifelor. In spriinul teoriei sale a evidenfat faptul c& mare parte a desenelor figurative reprezinta animale legate int-un fel sau alt de apa: deli si pelicani, soparle si scorpioni. El a descopert c& mare parte din lini umeaza traseul subteran al apel pand la puqucs. Recent, arheologul peruvian Maria Rostworowski a sugerat c& geoglifele ‘rau destinate in principal zeului izvoa- relor, Kon. Dotat cu pene, dar faré sche let, el plana deasupra Peruiui sub forma unui condor cu chip uman (numele rapitorului deriva din cel al zeului) Conform legendei, Kon ddea viaté pa- mantului arid inundandu-| cu lacrimile sale. O poveste frumoasa, care nu Vimureste ins& misterul geoglflor. LIA DECEI“COMOARA LUIBACCHUS Aceasté comoara mai putin obignuité a fost descoperita in anul 1997 In chila unul vas scufundat de germani in Gotful Finic in. urma cu 83 de ani (vezi in primul semestru al acestui an, IBM va comercializa un harc-disc de 5 lun adevarat record pen- fru PCr. Este inevitabil ca vieza de acces la datele stocate sa fie foarte Stinfa gi tohnic& 11/1997). Este vorba TedUeg, 1007 de § 000 de sticle de sampanio Piper mai. in’ cauza Hoidsieck imbuteliata in 1907, 67 de ‘capactati sale barili de coniac Remy-Martin si 6 000 de unase. De litri de vin de Bourgogne, iar descoperirea aceea a fost a fost facut de plonjoni: suedezi. Sampania 2 reeiona este incredibil de bund, declara in iulie 1997 : teza de rotalie Claes Bergvall, directorul consorjiului C Star, a discului, a- care a organizat operatia de plonjare. Din pacate, nu acelasi lucru se poate ceasta ajun- spune despre coniac $i vin. Acestea nu au rezistat anilor petrecufi in apa vie a7 200 ‘matii $i nu vor putea fi vandute la lictatie, esa cum sperau descoperitori. APA ESTE PESTE TOT up ce sa descoperit existenta apei pe Lund, iat c4 oamenii de electrici datorita diferente! de potential faa de suprafaja inghetata. Avesta isi modifica foarte rapid direc tia datorité fenomenului de convecte. Cercetitorii au constatat c& unul dintre cei mai puterici carcinogeni din tabac este transmis fatului, atunci cand o femeie insarcinata fumeaza. Aproximativ 60% dintre femeile fumatoare nu renunta, in timpul sarcini, la acest obicei nociv. Stephen Hecht, cercetator la Centrul Acest mic patrat de siliciu nu este un circuit integrat, aga cum pare, ci © seringa experimentala. El are 400 de microace foarte scurte, ce ar putea fi utilizate la injectarea medicamentelor. Conform opiniei inventatorilor sai (Georgia, Institute of Technology, Atlanta, SUA), o data introdus in piele, dispozitivul dis- perseaza substantele continuu sau la ‘comanda. Legat de o minipompa si un aparat de analiza, sistemul elibereaza medicamentele, in functie de nevoile organismulul Cancerului de la Universitatea Minnesota a constatat c& produsele secundare ale nicotinei se g&sesc In prima urind ‘@ nou-nascutiior proveniti din mame ce au furat in timpul graviditatii. Dr. Hecht subliniaza faptul potrivit caruia carcinogenul nu numai c& este asimilat, dar, de aseme- nea, metabolizat de catre fat. El si-a expus cercetarea la intainirea din Boston a Societatii Americane de Chimie, Esantioane din prima urina, recoltata de la 48 de nou- nascuti au fost analizate, folosind aceeasi tehnologie utilizaté la testele antidoping. Carcinogenul a fost detectat in 22 din 31 egantioane prelevate de la nou-nascufii ale ‘ror mame au fumat in timpul graviditatii; nici urma de metabolit nu a fost gasita in urina celor proveniti de la mame nefumatoare. Nivelul urinar al acestui metabolt este de aproximativ 10% din cel al urinei unui adult fumator. Cantitatea substantei cancerigene este ins ingrijorator de mare vizavi de dimensiunile si greutatea nou-nascutului. -Dupa cat se pare, acesta excreteaza carcinogenii in lichidul amniotic, urmand ca apoi sa fie racirculat}. Este ca Un fel de experiment facut pe 0 cultura mare de jesuturi" ‘$Stiinf& gi tehnicé martie 19997 Ha . i i \ Stiintd $i tehnicd marti 1999eg -1% navetele spatiale gi avionul spatial engle- BF zesc HOTOL (ramas, din pacate, la stadiul de 99 APR proiect) au, de fapt, un antecesor comun: este Vorba de Projectul ,Pasarea de argint* (Silbervogel), cunoscut si sub denumirile avionul-racheta, bombardierul stratosferic sau taxiul cosmic, al cArui autor a fost savantul de origine austriaca Eugen Sanger (1905-1964), unul dintre savantii care a contribuit determinant ia infinjarea, Federatiei Internationale de Astronauticd. Cel care a de- larat 0 .fara indoiala, céndva Pastirea de argint va zbura in spaful” nu a fost doar inventatorul avionului spatial, dar si al motorului statoreactor, un promotor al aviatiei cu react si chiar al rachetel fotonice (a fost ajutat de sofia a, fziciana irene Snger-Bredt). El deciara, in ianuarie 1964, intr-unul din utimele sale interviuri: ,sistemul eficient, economic, de transport spatial se va ge- neraliza de indaté ce teh- nica intalnini pe orbité va fi © problema rezolvata. Moti- vul pentru care aceasta evolutie nu este promovata de principalele puteri spa- flale deriva din faptul 08 tot potentialul afectat cerceta- tilor spatiale din aceste tari este dirijat spre cucerirea LLunii, folosind mijlocul deja existent al rachetelor balis- tice - similar propunerior f&- cute de Tiokovski, Goddard, Oberth si Esnault-Pelterie” Desigur, este foarte pro- abil c& alta ar fi fost calea adoptaté de astronautica a- plicata daca Oberth nu ar f cit in copitirie cunoscuta lu- crare a lui Jules Veme ,De la Pamént la Lund" gi dacd pe- rioada rézboiului rece nu ar fi dat un impuls deosebit ra- chetelor balisice. La aceste asertiuni care, de fapt, apar- tin savantei Irene Sanger- Bredt, s-ar putea adauga faptul 08 adoptarea cil promovate inc& acum gapte decent de specialist’ Max Valier, Guido von Pirquet, Franz von Hoeft, Friedrich Tander si insusi Eugen Sanger si pe care am putea-o numi ,calea aerodinamica" a astronauticii s-a mai lovit de un inconvenient major: insuficienta cunoastere a aerodinamicii supersonice $i hipersonice, fara stapanirea creia nu poate fi vorba de nici un avion cosrric. Despre proiectul avionului stratosferic, Sanger a pu- blicat unele date inc din 1933 in lucrarea Raketen- flugtechnik (Tehnica zborului cu rachete), publicata la Miinchen, aratind 0 a proiectat un avion de forma aproa- pe conventionala, dotat cu motor-racheta care functiona Cu petrol gi oxigen lichid si care evolua cu viteze de ordinul ‘a 10 000 krvora, la altitudini de pana la 60-70 km. Acest avion stratosferic era numit de constructorul sau .avion antipodal" deoarece era destinat ca, printr-o tehnica de exceptie la acea vreme, cea a ricogeurilor repetate pe straturile dense ale atmosterei, sd ating distante intercon- tinentale, Desigur, Sanger propusese pentru avionul su stratosferic 0 forma aerodinamica perfecta, cu raportul Coeficientilor aerodinamici (finetea aerodinamica) de aproape 5, cu un raport masic de 1:6 si numérul Mach de aproxmativ 3,5, la indtimi cuprinse intre 40 si 60 km, ceea ce revenea la 0 razi de acne de cca 5 000 kmi In susjine- rea proiectului, Sanger a scris: ,fra indoialé, cea mai in- semnat sarcina pentru proiectantul unei aeronave strato- sferce este de a obline raza de actiune corespunzatoare, f0- losind 0 recucere de exceplie a greutali de stat, pentru o for- ma aerodinamicd sofisticaté gi cu cea mai mare valoare osibi a vitezei gazelor arse evacuate din motor’ La Centrul de cercetari Pentru tehnica zborulul ou ra ‘chete de la Trauen (regiunea LLineburger), in colaborare cu sofia sa, fiziiana Irene San- ger-Bredt, dr. Eugen Sanger a elaborat orarea de refe- tint Gaskinetik grosser Fluggeschwindigkeiten (Cine- ica gazelor $i zborul la mare viteza), care reprezinta baza teoretica a avionului-racheta antipodal, la care alungirea aripior era cuprinsé intre 2 si 3 si pentru care autorul propu- nea decolarea, prin accele- rarea la 500 mS, de pe 0 pat- forma special, pe care aparatul urma 88 alunece cu © vitez& mare, conferité de motoare-racheti... La Trauen, tocmai cénd macheta standului original a dat rezultate je Statul major al armatei ger- mane a terminat brusc ou Perioada romanticului project al avionului cosmic; ordinul suna clar: in cel mai scurt timp 8 fie terminat proiectul tehnic al unui bombardier su- personic cu. motor reactiv! Singura solutie a reprezentat-o reconsiderarea proiectului .PAsarii de argint, care ar fi de- venit astfel ,bombardierulracheté stratosferic’, dotat cu. un motorracheta care urma s& dezvote 0 tractiune de 100 t, pentru care avea nevoie de 90 t de petrol plus oxigen lichia. $Stinta gi tehnicd martie 1999WW sew Cn ee ia Bee eae kod unui singur etaj reactiv (SSTO - Single Stage To Orbit) a fost facut Dee a Rene Ben eee) @_materialelor avansate, desi el fusese lansat inca din 1986 de Consilul National al SUA pentru Spati, ca un complement al CN a I ee NV og ae ene ee eet ee Renee sal ee Cen ag 3. zboru! prototipului si ee in august 1990 au fost lansate contractele pentru faza 1 de proiectare a unui vehicul ‘SSTO, capabil s4 transporte 5-10 t la ‘un cost maxim de 2.000 dolerikg $i 58 revina intact la locul de start, chiar tn condijle cénd unul din motoare s-ar fi oprit. In plus, acest avion cosmic trebuia ca intr-un zbor orbital de 7 zile, sd asigure in cosmos efectuarea Stiinta $i tehnicé martie 1999 ‘a 350 zile-om de lucru, inclusiv recu- perarea unui satelit defect. Firma McDonnell Douglas a intrat competitie cu ambitiosul si origi- alul proiect Delta Clipper, un vehicul reactiv monostajat, destinat s& deco- leze si & aterizeze pe verticala. Pro- totipul, botezat DC-Y, urma sa po- sede 8-12 motoare-racheté, avand posibilititi de orientare si reporire, DELTA CLIPPER"! jar Ja start doar 85% din intreaga tractiune @ acestor motoare criogeni- ce era suficient’, accelerarea nede- pasind 1,3 g! La aterizare, tot vert- ala, motoarele ereu pomite si aduse fa 25% din tracfiunea nominalé, la atitudine cuprinsé intre 6 000 si 9 000 m, toate manevrele find asistate ae- rodinamic cu flapsuri si electronic prin sistemul de navigajie GPS diferental! Firma a construit rapid un aparat demonstrator, denumit DC-X, inalt de 12 m, cu o greutate la start de 17 t, din care 7 t structura si 350 kg apara- tura de inregistrar, precum si patru motoare Pratt & Whitney RL 10A-4. Pentru zborurile de incercare a fost ales Centrul de cercetari de la White Sands, ca avand faciltéti mai putin costisitoare. in final, simplitatea aceasta s-a ,fazbunat", deoarece 0 explozie la start a deteriorat modelul experimental DO-X, dupa ce acesta eusise cAteva urcari la 150 m $i ‘coboriri in siguranja. Forele Aeriene ‘au trebuit s& repare aparatul, sa continue si s8 finalizeze testele, mai putin ambitioasa solicitare pentru dou decotiri in aceeagi zi Cu aceasta carte de vizita" foarte onorabilé, DC-X a fost predat NASA care i-@ schimbat rezervoarele - luate de la etajul S-IVB al rachetelor SATURN - cu unul rusesc fabricat din faimosul aliaj aluminiu + litiv (pentna stocarea LOx) si un altul, confectionat din materiale compozite pe bazi de grafit (pentru stocarea hidrogenului lichid), Fa botezat DC-XA gi a etectuat alte cteva teste pani in iunie 1996. La 2 iulle, prin gura vicepregedintelui SUA Al Gore, NASA a anunfat cdi fir ma care a castigat intrecerea este Lockheed Martin, producatoarea de- monstratoruluiX-33, prin intermediul uzinelor Skunk Works, care teali- zasera si ,avionul invizbit" F-117. De ‘asemenea, Lockheed Martin a apelat la firma AlliedSignal Aerospace Co in calitate de prim subcontractant pentru realizarea subsistemelor prototipululDemonstratorul X-33 va verifica, incepand cu luna martie a noile tehnologii care vor fi folosite pentru avionul ct Star. VentureStar va fi capabil sa transporte o CCA sarcina utila de 12 t pana la Statia spatiala internationala eae eee ere hee ie ee sae sarcina utila plasata pe orbita geostationara Pe Ce A SEIRIS payupDNC Mey titel] CTTmm ei au castigat competitia pentru Protoipul vehiculuiul spetlal demon- strator al noilor tehnologii SSTO, denumit .X-33", avand forma, dotarea gi performantele preliminate de constructor, specialist firme! Lockheed Martin nu au Ezvaluit decat foarte putine infommati: des- pre .VentureStar, vitorul vebicul capabil 4 glung pe orbia crcumteresta folosind un sigur eta react. Propulsat de numai doua motoare liniare Aerospike, demonstratorul X-33, realizat in cooperare de NASA si de Lockheed Martin, a fost programat s& efectueze primul zbor de test in martie 1999. Realizarea, insotité de succes, a zborurllor demonstrative si de incercare ale prototipului X-33 va implica si vali- area motorului lniar Aerospike, pe care firma Lockheed Martin Tl propune pentru a dota nolle avioane spatiale si pentru care a initfat un complex de teste atat la sol, la Laboratoarele Philips, cat gi in 2bor, find amplasat pe partea deasupra fuzelajului unui avion supersonic SR-71. Motoareleracheta liniare de tp Aero- spike, destinate avionului cosmic prototip X-33, utlizeaz’, ca generatoare de gaze, camere de ardere similare celor intre- buinfate in constructia. motoarelor- rachetd J-2, foloste si la rachetele de tin Satum, la care au fost adaptate ajutaje de forma rectangulard. Ih timp ce construct strcturl vehi- culului X-33 au ales aliajele de titan, constructor motoarelor au utlizat pentru realizarea propulsoarelor o tehnologie econveriionalé de lipre a alljetor usoare ¢ termoconductve. Conirolul in gratie si rl al vectors fortel de tractune a motoarelor aparatului X-33 va fi asigurat prin modificarea con- tinua a aimentafi cu combustbi a motoa- relor, care vor funcfona, in acest fel, in regimuri diferte, asigurand indeplinirea manevrelor respective, Etectuarea mis- Céilor de tanga) va fi indeplint. prin reo- rientarea in sus gi/sau spre in jos a drecfei vectorulutraciunl Constructor vehiculului VentureStar, de la uzinele Skunk Works, au anuntat ‘& motoarele pentru acest aparat aero- cosmic vor Tncorpora unele tehnologi si ‘mal avansate decét cele utiizate pentru confeojionarea lui X-33; astfel, compo- nentele turbopompelor destinate vehi- culéti combustbililor vor fi confecfionate din materiale compozite pe baza de fire ceramic. ln acest fel turbinele turbo- ompelor vor accepta temperaturi foarte ridicate ale gazelor, asigurand in final impuisuri specfice ridicate motoaretor. VertureStar va. avea. mai mute. motoa- re-achetd liniare Aerospike decdt X33, in Bus acestea vor fundjona la presiuni de ar- dere superioare. De aozea, avionul cosmic va dispune de 0 rezervé dé tracfune supi- mentara $I deo! de performante superoare. Printre noe tehnologii ce. vor fi imple~ mentate, se menfioneaza inijerea arderi combustibililor cu ajutorul laserului in motoarele Aerospike, precum si monitor- zarea continua a starii functionale a tutuor sistemelor aparatulul de zbor si a motoarelor sale. Proiectantii vitorului vehicul SSTO »VentureStar utilizeaza, fra indoiala, metoda de proiectare bazata pe simu: larea inteligenta (ISBD), care a fost re- ‘ent pus’ la. punct, in cooperare, de spe- Cialis de la NASA, Universitatea din iginia gi Jet Propulsion Laboratory - Pasadena, Aceasta metoda foloseste o combinajie de tehnologii destinate sa construiasca gi sa asambleze compo- nente distrbuite virtual pentru proiectarea YEN USES felt» AVIONUL COSMIC AL MILENIULUT I i verificarea sistemelor aerospatiale. Pentru a elabora un proiect global de vehicul aerospafial, grupul de specialist implicati - provenind din proiectare, fabricatie, testare etc, - foloseste un ‘ansamblu vitual care incorporeazé suc- cesiv cele mai avansate programe de calcul, poiectare, interfajare etc. (Desi ‘esto incd doparte do_a folosi ISBD, tre- buie s8-remarcém ntjtva_proiectantilor de la Insttutul de Avajie INAV-Bucuresi, care folosesc deja numeroase module ale complexului sistem CADDA, pus a punct de ComputerVision.) Specialist aprociazé ca noile vohi- cule aerospatiale SSTO, destinate atin- geri orbitel de satelit cu un singur etal Teactiv, de tip VentureStar, vor reusi $2 ‘objind Teduceri exceptonalé ale costuror pentru lansarea si operarea acestora. ‘Aces deziderat depinde in primul rand de folosirea unor motoare fiabile, posedand raportur tractiunelgreutate foarte ridicate si impulsuri speciice deosebit de mar. Desigur, pent folosirea in vitor mai ales, pentru generaizarea unor sis- teme comerciale cu asemenea organi- Zare structuralé si de propulsie, noile vehicule SSTO nu trebuie $4 sacrifice in nici-un fel fiabilitatea gi securitatea Zborului_ in favoarea unor performante de varl, oricat de spectaculoase ar fi aces- tea ‘din urma. Acest fapt implica obt: nerea certitudinii pentru o depling siguranta funcfionala i realizarea, la cele mai avansate standarde, a noilor vehi- cule aerocosmice. Stiinta $i tehnicd martie 19991 viziunea specialistior de ta fima Lockheed Martin, eparatul aerocosmic X33 care va vera tehnologile ce vor fi folosite pe vitorul VentureStar, avionul cosmic al mini tl, va f foarte aseménd- tor cu acse wing bodes" (aeronave cu fu- zele| portant) care, in deceniul 1970-1980, au fost testa, inaintea consti naveteor, la cunoscuta Bazi aerospatalé Edwards. De fapt, tt din acea perioad data si conceptia _motorului-racheta linia, enumit Aerospike, ale cérui ajutaje, ‘ectangulare, necorwentionale se integrea- 24 perfect in zona posterioara a corpului portant al ,demonstratouiu X33. Se consideré cf principalul avantal al motorulu-rachetéi de tip Aerospike consti in capacitatea sa de a se autoadapta, tn alitudine, ofinandu-se un randament ‘maxim, caltate denumité prescurtat ,com- pensarea alttudinir. Aceasta decurge din forma geometrica special a ajutaji, care posed 0 rampai central oe se termina sub forma unui pivot central scare, pe parle laterale, este deschis catre almosfera ‘nconjurétoare (sau catre spativ). Ajutajul destinat evacuati gazelor arse din motor ‘reze optim doar la 0 este astfel organizat Incat realizeaza 0 expansiune @ gazelr oatte paste lterale deschise gi se autoregieaza in alttudine, Aceasté compensare automata cu altitudinea a randamentului gazelor de Noul motor, poate, de asemenea, sa fie Constuit dntun ansamblu de propulsoare individuale, fecare avand propriul regim de pomire/oprire, ceca ce asigurd 0 orientare excelenta a vectoruul forfel de tracfune, Se cunoaste 0 forja de traciiune dezvoltaté de un motorrachetd este direct Proportional cu produstl dintre debiul masic de gaze arse, evacuate prin ajualul de i dferenja dintre presiunea din ajua) si cea a mediului prin care evolueazd care este montat respectivel motor. Dacé: la alitudni reduse este preferabil it iF E i : 3 i 2 : ‘cuptinzand in irteronu| Jnelulul de foc‘ 0 zon de fuid recov, care apare ca. un fel de pani conicd formaté din er Presiunea fiduui din aceasté zona conic acjoneaz’ ‘supra dopulu" i contibuie la cresterea tragjuni co ‘mult mai eficienta decat orice alt miloc asic de dijare a ajutejul. Desi in anii'70 au fost efectuate mai mule taste la sol cu acest tip de motor la scar normali, cu rezutate poztve, despre inoercat in zbor nu s-a aminit deloe. Uni dintremotivele pentru. care motorul ‘Aerospike nu a concurat serios pentru ‘motoarele navetelor gi chiar un timp a $1 fost ,ultat’ este cA trebuia verficat practic cB acest fp de motor este sigur si se poate vadapta’ in functie de altitudine, pe par- ‘cursul ascensiunii vehiculului reactiv pe ‘care era montat, asigurandu, totodata, acestuia pertormante superioare motoa- relor_,clasice” Testele Ja rece" efectuate in tunetul aerodinamic au confirmat teoria si au asigurat aga-numita ,corectitudine a princjpiulu. Dar far existenta jetului de gaze fierbin{i, dinamica performantelor ‘motorul nu a putt fl evabiaté. Ca urmare, dupa 2 acest tip de motor a fost verficat fungjonal si ca fabitate pe bancul de test al Laboratoarelor Philips ale aviatie militare, Centrul de cercetéri Dryden al NASA gi uzinele Skunk Works ale firmei Lockheed Martin au hotéft si testeze in zbor. In acest scop a fost conceput un ansamblu propulsor de test, format din motor, rezervoare de propergoll, miloace de masurare-inregistrare i sisteme de protecje. Tot uma sé fie amplasat .soic” pe partea ventralé a fuzelalulll unui avion supersonic SR-71. Una din principalele fajiuni: portiunea inital a traiectorie ascensionale a demonstrator" X33 era foarte aseménéicare cu urcarea pana la 24 hm a evionuli SA. -Anterior sa menfionat 8, prin adéugarea actiunii_presiunii mediuiui asupra perefor ajutaului, ‘motorul Aerospike capaté un surplus de tractiune fata de rachetele ciasice. La acest avantaj menfiondm c& se adauga efectele ‘compensarii altitudinii. In aceste conditi, de ce acest motor a fost abia acum ales pentru a dota un vehicul spafal destnat mile I? Raspunsul este mai complica. In primul rand periru cd gredul de integrere al nouiui tip de motor cu Vehiculul reactiv pe care umeaza sa fie montat este in mod obligatoriu att de ‘idicat, inc se pune mai degraba proble- ma conceperii unui vehicul pentru acest motor, deca de a condepe un motor adec- vat unui anume aperat de zbor. Cel de-al doiea argument este de na- ‘urd tehnicd gi are in vedere gradu riicat de difcutate @ verficari fenomenuiii com- pens cx atudinea, in stuaia evolu fa alttudini ridcate i, mai ales, in spatiul Cosmic. Desigur, exist’ numeroase standur destinate funcfionarii motoarelor reactive sau recheld in condi de altucine, dar rick Uunul pentru cazul vidului cosmic. $i, mai ales, peniry simuiarea migcafi accelerate a Vehicuului pe care este montat un protoip de motor Aerospike, stiut find faptul ca teoria gi probele de. tunel aerodinamic au arétat cA aceasta faz a zboruul influen- Jeez’ determinant adaptarea cu attudinea, $i, a nu se ita, 0 lege de aur’ dn aero- Nautics, extinsd\ si in astronauticd, spune: niciodaté. nu se va monta un motor ‘neomologat pe un aparat de zbor la rnc [ui neomologat. Desigur, la aceste inconvenient sau mei adaugat gi altele, asupra cérora nu se insist, find deosebit de speciice: 0 sci- dere a rendement ajutajull in domenial transoric (Mach inte 1 si 12) si supersonic (Mach inte 1,5 si 3); apaniia. unor aga-nu- mite regimur de 2bor sneficiente’; dicate de disipare a cdldurii de ardere in unele zone ale ajuajelor etc. Remediei tehnice a acestor difcultati rau fost consacrati anil 1995 si 1996, astel int in 1997 au put ff demerate probele in zbor. Avionul SR-71, construit de Lockheed pentru a evolua fa Mach 3.2 si la alttudini pana la 24 km, are Structura confectionata din titan, iar numele ra revenit de la culoarea vopselel negre termorezistente cu care a fost acopert invelgul metalic Pentu_a deveni un ,jaboretor zburétor pentru primul motor-racheta Aerospike, estinat 52 funcioneze in altutine, evionul SR-71 a suferit mai multe modificari la: avionica de zbor si de test, structura fuzelajuiui posterior, sistemul de carburant Si cel de propuisie. Modificanle structurale au implcat ranforsarea fuzelajului, insta- larea. unui suport special si a une! tubule destinate azotuli, care ar uma SA purjeze oxigenul din instalatia de test, spre a pteintémpina orice eventual. explazio. Modficrileprivind sistemut de. propui- sie au prevdzut montarea @ dowd. noi. mo- toate turboreactoare cu posteombustie Pratt & Whitney 458, avand traofunea’ no- rrinalé méité cu 5% fal& de cele folosite Curent pe avion. Ele au devenit necesare entry @ compensa surplusul de rezistenf aerodinamica, provocat de prezenfa insta- latiei de test pe fuzelajul. posterior. al avionuli nstalaia de test proprizisé con- tine motorul Aerospike carenataerodinamic, rezervoare de oxigen lich, hidrogen si azot 1 este ancorat de 0 balan dnamometicd special, destinatd inregistrari variafiior tracfuni si a attr fore aerodinamice, care par in timpul zboruti; tot ansamblul este lung de 12 m si, in punctul cel mai inal, masoara peste 2 m. Cu rezervele de propergoll necesare function, instaatia de test céntiresta coa 7 t si ese foarte bine fixata pe extradosul fuzelajului posterior al Pentru instalaia de test a moto rului Aerospike, specialist: au auto matizat pornirea, functionarea, Invegistrarea si transmiterea datelor gi toate sistemele de protectie si Secutitate in timpul zborului. Por- nitea este asigural de 0 combina hipergolica de trietil de_aluminiu. + ‘rill de bor (TEA + TEB), care se aprinde in contact cu oxigenul, in timp ce alimentarea propergolilor principali este asigurata prin pre- siune de hel. gazos. Racitea inte- ‘loan a elemenialor calde ale moto- ruhi, confectonate din alaje ele cupnib, se face cu apa. Constructorii au tinut sé subjnieze i ansambll instal de testare este un unicat, cu organizarea si dimen- surile impuse de instlarea pe avionul SR- 71; dec, c2ea oa va fi arplasat pe demon- stator! X33, din aoeste puncte de vedere, va f cu tol alle Motorul Aerospike destinat testelor tn bor const din. opt propulsoare indviduale = ete patru de fiscare parte -, fiecare proiectat 8 functioneze Ia presiunea de ardere de 14 aim., dezvoltand o tracjune de 2 540 N. Inaintea implementéi, in instalajia de teste in zbor, motorul a fost supus mai multor. incercarl; la fel. si instalaia de test in ansambiu: inoered\t in tunelul aerodinamic pentru calle de zbor i stabltate; simular folosind calculator Gu programe CFD; probe fn simulator de zbor al avionulul pentru verticarea per- formantelor gi a eficientei sistemelor de savare in caz de avario; teste in zbor ale avionului cu noile motoare +58. ‘nh Laboratoarele Pips au avut loo oca 40 de teste la sol cu propulsoarele in funcfiune, pentru verficarea integréli sia fiabiltji motoruui Aerospike. Programul de zboruri de test a cuprins umatoarele faze: arcurgerea regimurilor de zbor cu noile otoare, dar féré instalaja de test, pentru antenarea personalului_navigant; aceasta faz a fost parcursé fad probleme la fnele anuiui 1997. Apoi a ummat reluarea zboru- tor, cu instalafja fiat de avion, dar fi pomirea motor ; aceasta faz’, paroursa in 1998, a oferit informatii prefoase privind performanjele si sta- biltatea aparatului. Zborunle 2 amet Onataeai ai Navigatorilor aflaji, deocamdata, doar la pescuit de poze le putem scoate ochii cu o imagine a Lunii si Pémantului, culeasa de Galileo gi publicata de un site aflat in lista de link-uri a hyperpaginii SkyView. Dan MIHU mad_hindu@hotmail.10 Calea Floreasca 167 bis, sector 1, Bucuresti TeREa ‘SERVICII COMPLETE PENTRU INTERNET @ Conectare la Internet prin rejeaua telefonict @ E-mail @ Web @ Transfer de figiere @ Pagini de prezentare pe Web @ ABONAMENT LUNAR 5 $ persoane fizice 7,5 $ persoane juridice hitp:/www.ipa.ro Informatii la telefon 01/230 71 10Lampile cu halogeni Lampile cu halogeni, folosite pentru farurile automobilelor, au inceput sd pétrundd gi in casele noastre. Veiozele cu becuri de marimea celor folosite pentru lanteme, care produc tot atéta lumina cét cel din plafon, tind sa devind nigte obiecte extrem de necesare, mai ales atunci cdnd o bund bucatd din birou este cipal cl citar! onltiatrid af ot rele 3 halogen) gigireasied (alate) ricmrametchda caps militare a Inceputul anilor ‘60, inginerii de blema, Trebuiu realizate becuri, suficiont de puternice, pentru a fi montate ta extremitaile aripilor avioa- nelor supersonice. Dificultatea consta in faptul c&, deoarece aripile aveau grosime foarte mica (cerinfa impusa de aerodinamica zborului supersonic), spafiul disponibil era foarte redus. in consecinta, becurile trebuiau s& fie ‘ici gi... puternice. Prima idee care le-a venit in minte a fost ridicarea temperatt- rifilamentului de wolfram, pentru cres- terea fluxului luminos emis de acesta. Rezulatul a fost dezastruos. Filamentul se evapora rapid... adio luminal Pentru a elimina problema, ing!- nerii americani au fost nevoiti s& g8- seasca solufii pentru eliminarea ofec- tolor negative ale fenomenului de evaporare. Ca pentru mai toate pro- blemele ingineresti, era necesara o Invelis de protectio ‘ Daca mica “gmecherie": chiar daca eva- porarea este inevitablia, ar trebui ca atomii de wolfram s& revina cumva pe filament, atunci cand becul nu mai este alimentat. Ei au speculat proprie- tale chimice ale anumitor materiale, De exemplu, sa vedem ce se intam- pla in momentul in care introducem cteva granule de iod in interiorul balonului de sticla. Atunci c&nd aprin- dem beoul, filamentul se Incalzeste rapid pana la aproximativ 3 000°C. La aceasta temperatura, iodul subli- meaza, adica trece instantaneu in fa- 28 gazoasa, fara a mai parcurge faza lichida, obtinandu-se un amestec omogen de atomi de od gi Wagar inertia aceasta tempe- raturd, wolframul | nu intra in reactie ‘nu, binevolt sa cittirandurile care urmeaza. ou iodul. Pana in acest moment, 0 fampa cu halogen functioneaza similiar ‘ou una clasicai filametul se evapora. Dar iodul are propristate interesanti la 800°C (temperatura pe care o regasim in vecinatatea inveligului de sticlé al lémpii) el se combina chimic cu le wolfram evaporati, rezultand jodura de wolfram, care are tendinta nraturala de a se depune pe supratata filamentului (ajutata fiind si de o anumita configuratio a bocului). La randul el, iodura de wolfram este un compus instabil a temperaturridicate si se va descompune rapid, eliberdnd io- dul, iva redepune wolframul ‘cap- turat" pe filament. Astfel, acesta din urma va pierde doar cantitt nesermificative de materie. Acosta este secretul dura- tei mari de functionare a ampilor cu halogeni. De ase- menea, putem ridica fara tea- ma temperatura de functio- ‘are, pentru a obfine o lumi- nozitate mai mare. $i, daca toate acestea nu sunt de ajuns, sd mai adéugam 0 ca- ‘acteristic’ interesanta. Ai re- marcat c& becurile obignuite imb&tranese, adic globul de sticla pare c4-gi pierde trans- parenfa in timp. Acest teno- men este provocat toomai de ‘wolframul care se depune prin evaporare. Remetierea aces- tei deficiente se face, in cazul lasic, prin marirea dimen- siunii globului de sticla. De aceea un bec de 25 W este ‘mai mic decat unul de 200 W. Utilizarea halogenilor este 0 \ i Halogenura solutie mai bun, deoarece, de woltram emite Racirea de wolfram este un depune pe suprafafa eliminand efectele neplacute lumind atuncicdnd ———_wolramutl in compus instabila___intaicard a balonulu de ale evapora, putem miogora sie incalzit prin efect —_vecinatatea inveligului temperatura riaicalé $1 sticld innegrindtrl. dimensiunea globului de sti- “lowe, momentul ne stil provoaca deci se descompune Penta reduce efectele cla, astel neat $8 pulem pla. ‘are este raversat éo—feacjamolaluus cu «unc cdnd malecuele - negative ale acest) Sac asemenea lamps chia un curent elect. {atom de halogen, sale sunt inedlzte de fonomen suntem nevoip sia extremitaijie arpilor un) Temperatunile ridicate — Tezumando citre filament. ‘sd mim suprafafaavion supersonic. ‘a care funcfioneaza fabtitaed oe Astfel metalul se ‘globulii de sicld astiel “WR EAP Sue woltram care are redepune pe acesia, inet grosimea sat a tendinfa de a migra fw lent de wolfram depus sa fie wotramutu eon fee cgraring CRISTIAN ROMAN Stiinfa $i tehnica marti 1999Construiti-va o luneta Din péicate, la noi in far, este greu sé procur! instrumentele optice necasare observer bolfii ceresti, mécar Janive! de amator. lar atunci cand fi se oferd un asemenea instrument constati cd pretul lui depdiseste cu mult posibiitaile noastre financiare. Totusi exist& o cale de sc&pare: construirea unul asemenea instrument, ale Séngeorzan si LM, Stefan, apérut In ae Materiale necesare Pentru obiectiv avefi nevoie de o lentil biconvexa cu distanta focala de 1 000 mm («50 mm). Pentru ocular ave{i nevoie de dova lentile: una planconvexa cu distanta focal de 50 mm (

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5820)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Samsung ICR18650 22E

  

  Document12 pages

  Samsung ICR18650 22E

  Nicolae Pop

  No ratings yet
• Preturi Antech Ron Curs Fix Martie 2016

  

  Document7 pages

  Preturi Antech Ron Curs Fix Martie 2016

  Nicolae Pop

  No ratings yet
• Scheme Amplificatoare Audio - San-Electronicss PDF

  

  Document6 pages

  Scheme Amplificatoare Audio - San-Electronicss PDF

  Nicolae Pop

  100% (2)
• Convertorul de Energie Liberă Testatika - EnCICLOPEDIA MISTERELOR LUMII

  

  Document4 pages

  Convertorul de Energie Liberă Testatika - EnCICLOPEDIA MISTERELOR LUMII

  Nicolae Pop

  No ratings yet
• Diagnosticare Frigider - Partea Electrica - Riplu

  

  Document10 pages

  Diagnosticare Frigider - Partea Electrica - Riplu

  Nicolae Pop

  No ratings yet