Download as pdf
2, CALDARI NAVALE
2.1. NOTIUNI DE PRODUCERE A ABURULUT
Aburd este strea gazoasa apei si se poate produce prin dowa procese de
rans formare:
~ Enaporanea, care este procesul de transformare apei in vapori la suprafata
lichidulu Moleculele de apa se afla intro continua miscare, aotica, avnd difenite
vitezs. Cele cu vite mai mari paras: apa si tec in spatiul liber. O parte din
aceste molecule se pot transforma din nou in apa. Evaporama are loc la orice
Temperatura, Procesul de evaporare este direct proportional cu temperatura lichidului
i cu marimea suprafetei expuse mediului inconjurator.
‘Odaia cu cresterea temperaturii va creste si viteza moleculelor, decio mai mare
canttate de molecule paraseste licbidul si evaporrea este mai intensa. Odata cu
inceputul evapcrari, tempemtura Tichidului va scalea (deoamce viteza medic 2
moleculelor din lichid se va micsora), deci, implicit, se va micsora si infeasitatea
evapora. Pentru a mentine aceeasi infemsitate de evaporare, trebuie sa se
compemseze caldura tansfomnata in lucru mecanic, in procesul evaporaii find
necesar 52 se incalzeasca continua apa. Daca evapormea are loc intt-un vas inchis
srmetic, la un moment dat se produce o egalizare ire cantitatca de lichid evaporat si
cantitatea de vapori care se condenseaza in acclasi timp si in aceleasi conditii Astfl,
in spatiul de deasupra apei (spatiul de abur) se gasesteo cantitate bine defintade abur,
Is o anumita presiune, pentru temperatura pe care o are in acel moment apa.
Cind cantitatea si presiunea aburului, fata de o anumita temperatura, au valori
maxime, se spune ca spaticl de abur s-a saturat, iar aburul se mumeste abur satura,
pH -7,0-apa este newtrd;
- pH <7,0—apa este acid;
- pH > 7,0—apa este bazic’.
Salinitate normal? a apei din cAldare trebuie si fie de 30 “Br (Brandt) pentru
cAldirile cu pe > 30 Kgfiem’, 50 Br pentru cAldirile cu pe~ 17...30 Kgficm’ si 80 “Br
pentru caldirile cup. <17 Kgficm*. In caldirile ignitubulare salimitatea maxima
admisi este 1000 “Br.
in scopul mentinerii calit3tii apei 2ldirilor in limitele normeler admise, la
bordul aavelor se executd gratarea apei atit in afara ciiidérilor, cat si in interiorui
acestora.
44 2.10.1 TRATAREA APEI IN AFARA CALDARILOR
Tratarea apei tn afara ciidérii consti in aceea cA inainte ca apa sf fie intradusa
in cildare este supusi umi regim de filtrare mecanic sau chimic in scopul
imbun titisiicalitatii ci.
Filtrarea mecanica, are rolul de a inlitura din continutul apei impurititile
mecanice de natura uleiurilor si altor impurititi.
Filurarea apei in afara caldarii se face in putul cal al instalatici sau in basi
Avestea sunt tancuri care au rolul de a depozita temporar condensatul obtimut in
condensor. in interior cle sunt prevazute cu filtre capabik si retind uleiul si alte
impuritatimecanice ale condensatului.
Filwarea chimica tatcax’ apa co ajutoral unor reactivi chimici care in
combinatie cu sirurile dizolvate in ap’ formeazi alte stiruri indisolubile care se depun
in partile inferioare ale cAld2rii sub form’ de nimol-past sau transform’ duritatea
pemmancoti in duritatc tcmporrd care sc indcparicadi usor prin imdkina sau
fierberea apei_
Prelucrarea termicd a apei constituie un alt procedeu de tratare a apei in afara
clldirii. Acest procedeu consti in vaporizarca apei de mare in instalatii de distilare.
Aburii obtinuti sunt condensati, si, in felul acesta se obtine apa distilat care poate fi
folosita in bune conditii pentru completarea pierderilor de ap’ in circuitul apei de
caldare.
Degazarea apei de alimentare se utilizeazi la cildirile a cdror presiune de regim
depiseste 30Kgficm’ si sc realizcari in aparate speciale numite dégazoare.
Degazarea apei consti in pulverizarea contimi a apei de alimentare in scopul
eliberdrii gazelor dizolvate in api (oxigen, bioxid de carbon etc.). In cazul folosirii
degazorului, instalatia de cAldri nu mai neccsiti putz cald si nici bas, rolul acestora
preluindal degaronil. Degazoarde sunt tancuri cilindrice, de regulé dispuse in
planul diametral al navei, intre compartimental de clildiri si masini. Ele sunt dotate
cu dispozitive de pulverizare mirunti a apei si canale speciale pentru evacuarca
gazelor separate.
Tratarea electromagneticd a apei Aparatul destinat tratirii electromagnetice
@apei este compus din: clectomagncfi si un tub din Cu. La nave, acest aparal sc
introduce fn tubulatura de aspiratie a pompei de alimentare a clld4rii, ints-o pozitie
verticak. Apa destinafi tratiri este introdusa in aparat prin partea inferoara a
tubului de aspiratic si trece prin spatiul dintre tubul de aspiratic si carcasa aparatului.
La wecerea prin drepnl electromagnetilor, apa intretaie liniile de fort ale magnetilor
sub un unghidrept Tratarea apei se face tocmai ca unmare a trecerii apei print-un
45 cmp magnetic constant. Siirurile de duritate ak apei sub actiunea cimpului
magnetic isi schimb’ fomma cristalelor, si ca urmare, aceste siruri isi pierd
proprictatca de a sc lipi pe suprafata de incSlrie sub form’ de crust. Infrind
in cildare, apa tratati electromagnetic depune sirurile de duritate in stare de
nimol-pasl, care se inde pirteaz’ prin extractiile de fund ale caldarii.
240.2 TRATAREA APEI IN CALDARE
Tratarea apei in edidare consi in introducerea wnor reactivi chimic in
caldare.
Acestia intrand in combinafie cu sdrurile contimute de apa dim cildare dau
nastere altor sirun solubile care se depun pe fundul clld’ri in stare de nimolpastl.
La afingerea unci limite admisibile a continutului de sfrun, de ndimol, precum si a
alcalinititii apei din cildare, se procedeazi la evacuarea din cildare a unei parti din
ap4 si imlocuirea acestcia cu apa de alimentare tratatd in afara cildarai. Accasti
operatic se numeste extractic de fund a cAldirii, deoarece nimolul se elimind printr-un
erificiu practicatin colectorul inferior al clldarii.
2.10.3. CONTROLUL CALITATIT APET
Contratul calitdtii apei de alimemare si al apei din céldéri este necesar
pentru a se trata apa in mod corespunzitor, alegdnduse in acest scop cantitatea
necesara de reactivi chimici. Pe de alti parte, controlul periodic al calititii apei
de alimentare, permite tinerea evidentei calitatii acesteia si observarea la timp a
indicilor de calitate anormali, care prevestesc deteriorarea apei de alimentare. Apa
de alimentare se poate deteriora indeosebi ca urmare a pitrunderii apei de mare in
circuitul apei de alimentare al cildarii. Apa de mare poate ptrunde in circuitul apei
de alimentare pe mai multe cSi. Cel mai frecvent si mai periculos caz il constituie
spargerea tuburilor condensorului prin suprafata de la masini. In acest caz, apa
de ricire a condensorului (apa de mare) se amestecd cu condensatul, care
constitnie baza sursei de alimentare cu api a cildirii, mirindui in mod
considerabil cantitatea de sruzi.
2104 INSTALATIA DF ATIMFNTARF Cli apa
Aceast® instalatic tebuie s& asigure in permanent’ alimentarea cUld3rii cu o
anumita cantitate de ap’, functie de debitul de vapori generati la un moment dat.
Instalatia se compune din: pompe de alimentare cu api, pompe de circulatie, tancuri
pentru deporitarca apci, filirc, bara de obscrvatic, putrul caldarii, valvula de
irecere, aparate de mAsurd si control (termometre, manometre etc.), preinclilzitorul de
api, cconomizorul si tubulatura de legiturd.
46 Fig. 28.
1 —tancuri de ap; 2 - conducte condens; 3 — filtra; 4 — pompa circulatie;
5 - preincdlzitor; 6 - economizer, 7 - cap alimentare principal; 8 - cap
alimentare secundar.
Pompele trebuie s asigure in permanent o cantitate de apd de alimentare
im conconimti cu debitul de vapori, respectiv cu consumul de api al cAldidii,
pentra siguranta si scaurifata imslalatici accasla este provizula cu 2 pompe de
alimentare.
Pentru asigurarea unei calitati corespunzitoare a apei de alimentare, aceasta
trebuic supusS unui control si unor analize periodice pentru luarca preventivd a
misurilor de evitare a depunerilor si a crusielor. Problema principal este
asigurara contini a nivelului apei in cildar inte limitele admisc petu orice
regim de sarcina a cildarii,
2.10.5. CIRCULATIA APEI IN CALDARILE —
ACVATUBULARE
Marea cantitate de cildura, degajati in focaral cildirii prin arderea
combustibilului, rebuie acumulat’ cit mai repede si in mAsurd ct mai mare de
suprafata de incilzire a caMira. = Aceasta dim urm® trebuie si tansmitd cildua
continuti de gaze apei cAldarii pentrua o transforma in aburi cu ammiti parameti.
a Awvind in vedere cf suprafata de incilzire este incilziti pe de o parte de gazcle
calde ale combustiei, iar pe de alt parte racit& de apa cAldiri, trebuie si se creieze
suprafetei de incilzi: conditii optime de ricim. In caz contrar suprafata de incdlzire
se poate supraincdlzi sau se poate arde. Ricirea supmafetei de incdlzire lizeaza
printr-o circulatic organizati a apci de ricire in cildare. Circulatia apei in cAldare
poate fi:
> naturala sau
- antificiala.
2.0.5.1. CIRCULATIA NATURALA A APEI IN CALDARE
Circulatia naturala apare ca rezultatal schimbului convectiy de cAildura in masa
apei cand particulele de ap, intrind in contact cu suprafata de incdlzire, devin mai
usoare si se deplaseazi in sus, asigurfind o miscare de ascensiume. Locul particulelor
care s-au deplasat in sus este ocupat de alte particule mai reci In acest fel se creeaz’
circulatia naturala a apei ca rezultat al diferentei greufitilor specifice ale lichidelor
aflate in diferite lecuri de-a lungul suprafetei de incilzire.
Circulatia apei rebuie si se faci astfel incit si ou se vaporizeze intreaga
cantitate de api din tuburile ascendenie. Pent aceasta este nevoie ca tuburile aflate
im zona cu temperatura ridicati si fic rlicite in interior cu un amestec de api — vapori
care s3 circule cu o viteza de cel putin 0,3 m/s. Pentru a caracteriza modul in care se
face circulatia apei int-o caldare s-a introdus notiunca de grad de circulate k,
reprezentind raportul dintre cantitatea de apa G din mburile ascendente si cantitatea
de abur G* obtinuta in aceste tuburi in aceeasi unitate de timp:
GS
Fs .
La caldarile acvatubulare cu circulatic naturala gradul de circulatie . 30.
Din practic’ s-a constatat c¥ in cazul in care k = 1...5, in interiorul tuburilor
se formeaz’ dopuri de abur care determina deformarea local4 a tuburilor sau chiar
arderea lor. In tuburile cAldirii, in deosebi cele ascendente poate avea loc procesul
dc scparar a apei sia abumilui care de asemenca este periculos penfrutuburi. Penta
a evita aceasii separare tuburile ascendente nu trebuie s4 fie inclimte fat de
erizentala cu un unghi 2 <17% Fig. 2.
TD tuburi descendente; TA — mburi ascendente; EC — economizor;
CI — colector inferior; PA —pompl de alimentare; T —tambur (colector
superior);
‘SI — supraincdlzitor.
A. Caldari acvatubulare cu circuit natural cu tuburi
a9 Fig. 30.
1 — camera de vizitare focar; 2 — camera anterioar’; 3— camera posterioara;
4 — luminivile camerei postericare; 3—colectorul de abur, 6 tmbulatura
de abur, 7 — supraincalzitor; 8 — prizd de abur spre consumatori;
9 — luméndrile camerei anterinare; 10—drumml gazelor de ardere;
11 = focaml caldii
La acest tip de cildare tuburile fierbatoare au inclinare de 10...15" fai de
origntala, fiind in general drepe. Randurile fasciculelor de tevi vaporizatoare
sunt cuplate fiecare la c&te dou camere (anterioard si posterioarl) denumite camere
sectionale Camerele sunt legate prin tevi, niemtite Liemdndri, de colectoral superior
deabur. Acesia este asezat perpendicular fat de tuburile fierb3toare. Luminirile
camerei posterioare fac legitura cu colectorul de abur in spatiul de abur al acestuia,
iar lumAndrile camerei anterisare fac legatura cu colectorul de apa in regiunea de
colectare a apei de alimentare. Amestecul de aburapS trece prin lumindrile
posterioare ia colectorul de ap’ unde se separ’ aburul iar apa revine prin lumdnirile
si camera antericar’ in tevile de ap3. Abuml din colector trece fn supraincdlzitor
de unde este apoi indrumat spre consumator.
Intensitatea circulatiei in caldarile cu camere sectionale este mult mai slab&
fart de cAldirile verticale. Cantitatea de ap mai mare pe care o contin le fac s4 aba
coinertie mai mare la variatiile de flux si sarcina.
B. Caldiriacvatubulare cu circulstic naturala cu tevi cu inclinare
50 mare utilizate la propulsia navel
Fig. 31.
1 —colector superior; 2, 2° — colectoare inferioare; 3 — focar;
4 —tuburi de radiatie (ascendente); 5 —tuburi de convectie:
6 —colector usclter de aburi; 7— supraincalzitor;
8 —treapta inidi economizer; 9 — preincilzitor;
10 treapta a doua economizer; 11 — evacuarea gazclor spre cos;
12 - mantaua cSldani.
Caracteristicile tehnice ale célddrii:
- debit: 4...80 vb;
- presiune nominal’: 6...70 bari;
= temperatura de suprainc&lzire: 500 °C.
51 (Caracteristicile constructive ale caldarii:
+ fasciculele fierbitoare sunt formate din tevi relativ scurte cu
diamctrul mic 25...50 mm finate de 2...3 tamburi cu axc paralcle
dintre care unul superior denumit colector separator si unul sau 2
tamburi inferiori cu diametrul mai mic;
- o parte din tevi ecraneaz4 focarul, restul fiind dispuse in drumul
garclor de ardere;
+ indlimea instalatici este micd;
+ focal este complet ecramt si compartimentat uneori print-un
perete de tevi expus schimbului de cAldura prin radiatie;
- supraincdlzitorul format din serpentine cstc plasat intre fasciculcle
sistemului ficcbitor,
- temperatura de supraincdlzire se regleari prin reglarea intermitent
aarderii in focar;
- preincdlziterul de aer este amplasat in partea final, dup’ sistemul
fierb3tor de convectie;
- aceste tipuri de cildri au de regula un singur drum de gaze, iar cele
cu 3 tamburi au 2 drumuri de gaze paralele (uncon 3 drumuri
realizate prin sicanc).
2405.2. CIRCULATIA ARTIFICIALA
A APEI IN CALDARE
Ca urmare a tendintei moderne de a se construi cBldari de fnalti presiune cu
greutati si gabarite c&t mai reduse s-au realizat céldari ou circulatic artificialé a apei_
in aceste clldiri apa cireul4 sub efectul impulsului de recirculatie creat artificial cu
ajutoral pompelor de circulatie.
Dup’ modul cum se relizeaza circulatia artificial cildirile navale se clasifica
+ cfldari cu circulatie artificial’ repetata;
+ cAldari cu circulate artificiald unic&.
Ps Fig. 22.
PR -pompa de recimulare; TAA- tuburi ascendente; EC - economizer;
CI colector inferior; PA — pomp’ de alimentarare;
‘T —tambur (colector superior); SI — supraincAlzitor.
A. Caldari cu circulatic artificial unicd:
(Caracteristica principal a acestor caldSri consti in aceea ci au un singur circuit
pentru apa de alimentare, in circuitul de tuburi fierbatoare ale c&ldrii, unde se
fnctleeste si se wansform4 in abur. Abunil se supraincilzeste si pleacd la
consumatori trecand prin tuburile caldrit.
Un astfel de tip de caldare este:
53 (Cildarea Benzon:
Fig. 33.
1, 2-economizoare; 3 - evaporator; 4 —supraincAlzitor; 5— preincilzitor deaer.
3a La cfldirile cu circulatie artificial repetati, pompa de circulatie asigura
circulatia apei in sistemul vaporizator al cAld%rii, Circuitele de api ale cAld4rii sunt
compuse dintr-un circuit de alimentare si un circuit de vehiculare a apei si a enmulsiei
de apiabur Cel mai rispindit tip de cildarc cu cimulatic artifidald repetaté este
Aldarea de tip La Mant:
Fig. 4.
1-pompé de alimentare; 2 —colectorul de intrare in economizoral cAldirii;
3-econanizorul cildirii; 4—colectorul de iesire din economizer;
5 tambur (colector superior}; 6 — pompi de recizculare:
7] - vaporizatoral clldirii; 8—supraincilzitor; 9 — focar;
10-mantaua cil dirii. C. Avantajele si dezavantajele cilddrilor cu circulafic artificial
in comparatie cu caldarilecu circulatie naturali:
= pentrn acelasi debit, greutatea si gabaritul c&ldSrii se micsorear’ de
circa 10 ori;
= Aldara permite obtinerea aburului dups cca 5....6 min;
- tuburile caldirii pot fi dispuse in orice pozitie;
- ciroulatia apei in clare este sigurd la diferite valori ale presiunii
de regim.
Dezavantaie;
- sistem greoide fixare a sespentinclordin tuburile orizontale;
- cildarea necesit o api de alimentare fara impwitati, puri 4
punct de vedere al continumlui de siruzi;
- consum mare de energic pentra functionarea pompei de circulatic;
- functionare instabild la regim diferit de cel calculat;
= in stationare tuburile cZld4rii sunt supuse umui proces intens de
coroziune datoriti fapmlui ci nu se poate reliza o scurgere total a
apei din tuburile orizontale.
2.1L INSTALATIA DE CONDENSARE
2.11.1. CONSTRUCTIA CONDENSOARELOR
‘Condensorul reprezinta un schimbator de cSldura destinat reducerii presiunii
file a aburului sub valoarea presiunii atmosferice, prin condensarea aburului
evacual.
‘Conditiile pe care trebuie s8 le indeplineasci un bun condensor in vederea
realizSrii unei eficiente economice cit mairidicate sunt urmitoarele:
~ crearea unui vid cdt mai inaintat, pentru a miri cliderea de entalpie
disponibilii pe turbina si a reduce asffel consumul specific de clldura
al turbine,
- obtinerea unui condensat pur si firi gaze, pentru al putea reutiliza la
alimentarea cAldarii;
56 - mentinerea temperaturii condensatului lao valoare cit mai ridicati,
pentru a reduce cantitatea de clldura necesara vaporizirii lui in
caldare;
- realizarea unei capacititi specifice ct mai mari, decia unui volum
siaunei greutti cat mai mici;
- finctionarea cu un consum ct mai mic de energie.
Dup’ modul in care se face condensarea aburului, condensoarele se clasifica
in condensoare prin amestec si condensoar de suprafaia.
in condensoarele de suprafata, aburul sc condenscaz4 pe suprafata de ricire
ce separ aburul de mediul de ricire. Drept mediu de ricire se foloseste apreape
exclusiv apa si mumai foarte rar aerul. Condensoale de suprafata permit realizarea
unor presiuni scizute si obtinerea unui condensat pur, fird aer, si desi sunt mai
complicate si mai costisitoare decit condensatoarele prin amestec, cle se folosesc
aproape in exclusivitate in instalatiile modeme de turbine cu abur.
Condensatoarele prin suprafata sunt specifice navelor maritime si pentru
a realiza condensarca aburului au ncvoic de o pompa de circulatic si o pompa de vid
pentu extractia comiensatului,a aerului si a vaporilbr necondensati. Apa de racie
crcula prin mferiorul tuburilor, iar abumil prin exteriorul acestora. Aburul prelucrat
patrunde in condenser prin deschiderea practicata in para superioara a anvelopei
Anvelopa condensabruhii este inchisa la ambele capete cu capace. Tuburile sunt
fixate in placile mbulare si toate intre flansele anvelopei si cele ale casetelor de apa.
Apa de circulatie este aspirata din mare de catre o pompa si este refulata priat-o
fubulatura montata in partea inferioara a casctci frontal, de unde, prin snopul inferior
de tuburi, ajunge in caseta opusa. Aici, directia de curgere a apei se schimba, curgand
im sens invers, prin snopul superior de Mburi, ajunge in partca superioara a casctci
frontale de apa si de aici, print-o mbulatura curge peste bord. Caseta frontala de apa
este impartita la mijloc de o placa de scparare care impicdica amestccarca apei de
intrare cu cea de iesire. In acest fel, apa face o wecere dubla prin condensor. La
intrarea aburului in condensor este montata o placa deflectoare care disperscaza aburul
si previne intalnirea directa a jetulai de abur cu tuburile reci. Aburul dispersat intra in
contact pe o zona larga cu tuburile reci, condenscaza, iar apa cade in partea inferioara
a condensorului de unde prin intermediul pompei de vid ajunge in basa calda In
capaccle frontal si dorsal sunt montate capace de vizita a casctelor de apa, iar in partca
superioaa a anvelopei condensorului sunt prevazule monlaje penira supapa de
siguranta si manovacuumetre. In parica inferioara a anvclopei este prevarula o
conexiune pentra montarea tubulaturii de spalre cu abur acondensorului. Placile
tubulare sunt sustinute de tiranti longimdinali. Pentru mentinerea unui vid stabil,
condensomal este prevazut cu o pomopa sau alte dispozitive care extrag aerul si vaporii
din camera de condense. Pompa de vid ou poate sa ridice apa din condenser prin
aspiratic, pentru capresiunea almosfericanu actioncaza asupra apci din condensor.
a7 Fig. 35.—Condensor prin suprafata cu dubia flux:
a. anvelopa (mantaua) condensorului; b. ~intrare abur,
¢.~ tuburide macire, d.— intrare apa circulatie; e. — refulare peste bord;
£.- placa de divizare; g.— supapa de siguranta; h.— iesire condens.
Condensatorul de supmfata const din corpul condemsatorului, format din
manta, avand fonma unci supra fete cilindrice de sectiune de obicei circular’, inchis la
capete de plicile mbulare, in care sunt fixate tevile de rlicire. Aburul este intradus
in condensator prin racordul, de formi ronconici, pentru a repartiza aburul pe toati
Jumgimea tevilor de ricire. Venind in contact cu suprafata eatericara a tevilor de
sicire aburul se condenseazd, iar condensatul format se adund fn unul sau mai multe
colectoare, situaf in partea inferioara a compului. Colectorul de condensat sc prevede
su un indicator de nivel. Apa de rcire se distribuie la tevile de ricire prin camera
de api. Pe mdsurd ce aburul se condenseaz4, presiunea partial a aerului din
condensater creste. in zona in cam pres partali a acrului csic maxima se
amplaseazd raconlusile de extagere a aerului Pentru a reduce lucrul mecaaic
necesar comprimarii, acral inainte de a fi aspirat este ricif prin ricitorul, a clui
suprafata de ricire reprerinta 5...8% din suprafata totali de ricire a
condmsatondui. In interiorul camerei de ap sunt prevazuti pereti despiripri,
care impart tevile in mai multc grupe, parcursc succesiv de apa de ricirc,
realizindu-se astfel mai multe treceriale apei
55 ‘Numarul de treceri ale apei prin condensator variari de obicei intre 1 si 3, dar
Ia debite mici ale apei de ricire se intilnesc si mai multe treceri. La debite mari de
api de ricire sc adopti de obicei 2 teceri, in uncle cazuri chiar o singura trecere.
Prima trecere trebuic sii aibi loc fn zonele ricitoarelor de acr.
Adescori condensatorul se imparfe pe parfea apei in doul plsti simetrice fat
de planul vertical ce trece prin axa condensatcrului. Solutia prezinth avantajul ci
pemnite curitirea succesivi a cde unci jumfuti din tevile condensatordui fri
oprirea turbinei. Prin reducerea numarului de opriri ale turbinci se menajeari turbina
de suprasclicitZrile termice care apar la porniri si opriri si se mareste astfel fiabilitatea
turbinei.
La turbinele navale, la care spatiul nu permite instalarea unui condensator
normal, forma mantalei se abate de la cea cilindiica. Racordul de invare al mantalei
wrebuie si asigure repartizarea debitului de abur pe toati lungimea condensatorulni,
pentru a evita fonmarea zonelor moarte. ‘Mantaua se face din tabli de ot! in
constmuctie sudat, intirit’ la nevoie prin nervuri in interior si in exterior.
Plicile mbulare se fac de obicei din bE de otel, iar in caml apelr
sorozive dim alam’ sau din alte aliag. Ele sc leagi intre cle prin suruburide ancorare.
Unele uzine executé pasul dintre tevile de ricire descrescAtor pe masurd ce aburul
pitrunde in fscicolul de tevi, pent a pistra aproximativ constanta viteza aburului,
(Camera de api, daca apa nu e coroziv, se execull de asemenea din tabla de
otel in constructie sudat. in cazul apelorde ricire corozive se utilizeaza fonta.
Tevile de ricire se fixeaz in plicile tubulare in general prin mandrinarea lor la
ambele capete, solutie care a dat rezulate foarte bune in exploatare.
La unele condensatoare speciale, a clror api de ricire este utilizata pentru
incSlzire, avind 70...80°C, este ins’ necesar si sc ia misuri pentru a permite dilatarea
rebtiva a fascicoluhii de tevi fati de manta. In acest scop, inire manta si una
dintre plicile tubulare se prevede un tronson clastic, care preia miscirile relative
dintre cele dou picse.
Pentru a reduce solicitarea la inconvoicre a tevilor sub greutatca propric si
a apei din interior si pentru evitawa vibratiei de rezomi a tevilor, ele simt
sprijinite din tbe in lec cu plici tubulare intermediare. Distanta intze aceste plici se
ia de 50_._75 ori mai mare decat diametrul tevii. Prezenta peretilor ou trebuie sa
impiedice repartizarea uniform’ a aburului de-a lungul condensatorului.
Tevile de ricire se executl de obicci din alami, care arc o rezistenti de rupere
de 350.450 Mpa. Capetele care urmeazii si fic mandrinate ebuic si fie recoapte
on gr.
La asamblirile condensatorului cu turbina webuie si se tind seama de
dilatirile lor.
59 La putes! mici (fig 36), condensatorul ¢ se suspend printro imbinare
rigid, cu flansa, de conducta de cvacuare a turbinci @, astfel cA dilatarile se pot
face liber im toate directiile. Condensaforul si carcasa turbinei formind un
ansamblu rigid, fortele rezultate din diferenta de presiune dinwre presiunea atmosferica
si presiunea din condensator nu solicit fundatia turbinei_
Fig. 36, Fixarea condensatorului prin suspendare:
2 —carcasa turbinei; c—condensatomul
Fig. 37. Sprijinirea condensatorului pe arcuri:
a—careasa turbinei; b—amurile elicoidale; ¢—condensatoral Asamblarea rigid’ prin flans intre condensator si turbina este folosita frecvent
sila puteri mari (fig37). In acest caz, condensatorul c se sprijind pe arcurile
clicoidale & puse sub tilpile condensatorului petra a prelua o parte din greutatea
acestuia, reducindu-se astfel solicitarea flansci racordului @ al turbinei. Arcurile
preiau dilatarea condensatorului si a carcasci de josa presiune (JP) a turbinei. Tindnd
seama de aceste dilatri, conductele ce se leagi la condensator, in special cele de api
de ricire al cror diametru este marc, ebuic sf fic previzulc cu compensatoarc
de dilatare.
Fig, 38. Fixarea condensatorului pe findatie:
b — burduf elastic; ¢ — condensatoral
Solufia utilizat frecvent la puteri mijlocii si mari consti im fixarea
condensatorului pe fundatic si legarea lui de tuzb printr-o asamblare elastic’, ou
buriuf (fig. 38) sau cu manson de dilatare, mai rar folositi, care preia dilatirile
relative dintre turb si condensator.
81 In acest caz, foria datoritd depresiunii din interior incarcl fundatia trbinei prin.
Uipile carcasci de joasa presiune (JP) cu o fort orienta de sus in jos, in timp se
asupra condensatorului actioneaz3 o fort verticala de acesasi intensitate orientath de
jos in sus.
Condensatorul se monteazi in subsolul sili masinilor cu axa perpendicular’ pe
axa turbinei, sau paralel3 cu ea.
242 INSTALATIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL.
A _CALDARILOR NAVALE
2.42.4. COMBUSTIBILI NAVALI
Prin combustibil se intelege substanta carburant care prin ardere degaja o
mare cantitatede cildura.
Combustibilii pot fi naturali atunci cind se folosesc in starea in care se gisesc
in natura sau artificiali atunci cind se folosesc produsele prelucririi combustibililor
natural.
Dupé starea lor fizica, combustbilii pot fi: solizi, lichizi saw gazosi
Combustibilii se caracterizeaza printr-o serie de indici fizico-chimici,
cunoasterea clirora este necesara pentru folosirea lor rational.
Una din caracteristicile de baz ale combustibililer o constituic componenta
clementar3 a acestuia, determinata prin analizide laborator petru fiecare combustibil.
Astfel s-a conslatat clci combustibilul se compune din: carbon (C), hidrogen.
@), oxigen (O), azot (N), sulf (S), cemusi (A) si umiditate (W), adick
C+HO0+N+S+A+W= 100%
Casbonul, hidrogenul si sulful constitie clementele cacburante ale
combustbilului. Combustilii contin 80...85 % carbon, 12...14 % hidmgen si
circa 0,1 % sulf. — Oxigemul ou este element carbuant, dar contribuie la
intretinerea arderii combustibililor. Azotul, fiind gaz inert, mu particip® in procesul
arderii, iar confinutl lui in combustibil nu depiseste 2 %. Azotul si
oxigeaul alcStuiesc asa oumitul balast interior chimic al combustibilului. Ceausa
constituie elemental necarburant al combustibilului si este compusi din onizi de fier,
de Al, Si, precum si din sulfatide Mg. Umiditatea impreun’ cu cenusa constifuie
balastul exterior (mecanic) al combustibilului si inrfutitesc calitatea acestuia.
Conditiile de exploatare ale instalatiilor de fort la navi au impus anumite
cerinte combustibililor ce urmear4 a fi folositi in instalatiile de cAldiri navale.
(Combustibililor navali pentru cAldari lise cer urmatoarele: + aprindereusoar’;,
- ardere prin folosirea onigenului atmosferic;
- produscle arderii si fie gazoase;
- produsele axderii si mudistrug’ metalele cu care intrd in contact,
- prin ardere sii degaje o cantitate cAt mai mare de cildura;
- si-sipistreze timp indelungat calitatile sale chimice;
+ si poatl fi usor famagazinat la mava;
- si poat fi usor transportat la bord.
C&ld4rile navale modeme folosesc in calitatea de combustibil, un combustibil
special, cu amestec de 75 % motoring, 10% petrol si 15% plcurl Acest
combustibil corespunde cerintelor relatate mai sus.
‘Trecerea de la folosirea combustibililor solizi la cei lichizi a fost determinata
de:
- marea putere caloric’ a combustbilului lichid. in felul acest s-a
micsorat considerabil rezerva de combustibil pe care trebuie si o
poarte nava sau la aceeasi rezerva de combustibil, nava isi mareste
sonsiderabil mza de actiune;
- posibilitatea pulverizirii combustibilului lichid in particule foarte
mici, asigurdindu-se arderea total a acestuia cu degajarea maxima
de caldura;
- posibilitatea asigurasii unei arderi fir fam;
- inexistenta cenusii si a alter reziduuri in uma arderii;
- buna inmagazinare la bord si transportirea usoarli prin conducte de la
tancla cAldiri.
Combustibilii lichizi folositi la cAldarile navale se camacterizeaza prin
urmitoarele caracteristici fizice:
Vascoritatea reprezinia calitatea lichidului de a opune rezistenti la inaintarea
particulelor sale sub actiunea unei forte exterinare. Aceasta este caracteristica de
baz’ a combustibililor, deoarece de valoarea ei depind: scurgerea prin tubulaturi,
trecerea prin camilele inguste ale pulverizatorului, pulverizarea in particule cit
mai mici si separarea apei si a altor impuritati mecanice ale combililer. Vascozitatea
se masoard in grade Engler (E). Combustibilii lichizi folositi la cSldiri webuie
si aibi vascozitatea cuprinsd in limitele 6...12°E.
Temperatura de aprindere reprezinta temperatura la care vaporii format prin
evaporarea combustibilului se aprind) Aceasti caracteristicd constituie indice de bazi
in ceea ce priveste pericolul de incendiu, iar pentra combilii lichizi folositi la cAldarile
navale, temperatura de aprinder: tebuie saibi valoarea mai mare de 90°C. Temperatura de congelare reprezinta tempertura minima la care combustibilul
isi pierde calitatile sale fluide Temperatura de congelare pentru combustibilii
lichizi care se folosesc la cAildiri trebuie si fie in limitele -5..-8 °C.
Continutul de cerwsd veprezinta cantitatea de sSruri: clorura de sodiu (NaCI),
clorura de potasiu (KCI), clorura de calciu (CaCl) care se gisesc in combustibili
sicare ia timpul combustici nu ard. Combustbilii navali penta cildiri au tebuic
si contin mai mult de 0,15% cenusi.
Continutul de sudf reprezinta cantitatea de sulf in componenta combustibililor
care mu participi la formarea bioxidului de sulf. Sulful actioneazi putenic asupra
metalelor cu care vine in contact, determinind corodarea acestora. Dup§ continutul
de sulf in combustibili, acestia se impart in: combiestibi sulfurosi, cand contin
circa 3...4 % sulf si, slab suifurosi cind contin mai putinde 0,5 % sulf. Combustibilii
folositi la cildirile navale nu trebuie si contin mai mult de 08% sulf.
Continuul de apé reprezinta cantitatea de api continuti in unitatea de volum
acombustibilului, Apa reduce considerabil din puterea caloric’ a combustibilului,
deoarece consumd o cantitate de cldura pentru vaporizarea ei. in plus, apa contribuie
la coredarea tancuilor sia altor element ale instalatiei de combustibil. In
combustibilii navali pentru cAldri continutul de ap ou trebuic si depiscascd 1 %.
2.122 PUTEREA CALORIC, & COMBUSTIBILILOR
In functie de continuml cantititiv al elementelor chimice: cam alcituiex:
combustibilii, acestia se deosebesc prin puterea caloric’, specificl fiecirui gen de
combustitil, Puterea calorc4 a combustibiluluipooate fi supcrivara sau inferioara.
Prin putere caloricé superioara Qs sc intclege cantitatea de cHldura degajati
prin anierea totaliia unuikg. de combustibil.
Prin putere caloried inferioara Q, se intelege cantitatea de cildura degajati
prin arderea unui kg de combustibil, mai putin cildwa consumat pentru
vaporizarea apei, care se formeaz4 in timpul arderii combustibilului.
Rezulti cd putered calovick superioara este midi mare decét piterea calorick
inferioara Qs > Q-
In practic’ se ulilizeaz4 numai notiunea de putere caloric inferioara, intrucdt ea
reprezinta cantitatea reali de cildura degajati prin arderea unui kilogram de
combustibil. Determinarea puterii calorice a combustibililor se face cu aparate speciale in
laborator. Existh tomsi si formule care cu suficienti aproximatie determina
puterea caloric a combustibililor, cunoscdnd componenta chimica a acestora.
Dupi valoarea puterii calorice, combustibilii se impart in:
- combustibili cu puterea calorick mick: Q,; < $000 [Keal/Kg];
- combustibili cu puterea caloric medie: Q-5000...8000 [Keal Kg]:
- combustibili cu puterea calorici mare: Q,> 8000 [KealKg].
2.12.3. INSTALATIA DE ALIMENTARE CU) COMBUSTIBIL
Instalatia de alimentare cu combustibil asigura aducerea combustibilulud
Sub presiune si pudverizarea Lui tr focarul c&ldarii
Instalatia de alimentar: cu combustibil se compune din:
- tancuri de combustibil (de bunker, de decantare),
- pompe de combustibil (de transfer, de alimentare),
{we grosiere si fine: calde si reci,
- preincdlzitoare de combustibil,
- valvule,
- tubulaturi, si,
- pulverizatoare: 1 -tanc de decantare; 2- tanc de servicin; 3 ~ filtra grosier (rece);
4—preinedlzitor de combustibil; 5 —pompa de alimentare cucombustibil;
6— baterie de filtre calde; 7 — pulverizateare; 8 — tubulatura de retur;
F-focar.
Tancurile de combustibil sunt dispusc in apropicrea compartimentului clldri
(Gn dublul find sau in borduri). Capacitatea lor este aleasi astfel incit s& poat’
depozita o cantitate suficienti de combustibil cares asigura functionarea cAldarii un
timp bine stabiit. Instalatia de combustibil a clldarii trebuie si aib’ posibilitatea
executiei manevrei de combustibil intre diferite tancuri ale instalatiei, atdt pentru
asigurarea in permanent a tancurilor de servicin cit sipentru mentinerea asietei navei.
Pompele de combustbil suxt de 2 feluri: pompe de transfer si pompe de
alimentare. Cek de transfer asigura aspiratia combustibilului din tmamile de
‘bunker si trimiterea lui in tancurile de serviciu sau alte tancuri_
Cele de alimentare aspici combustibilul din tancurile de serviciu imprimindu-i
o anumili presiunc, necesard pentru o bund pulverizare si pentru o dozare corecti a
combustibilului in procesul de ardere, functie de sarcina cald4rii la un moment dat_
Se utifzeaza pompe cu piston, centrifuge, cu roi dintate sm pompe cu
surub mele.
Utilizarca unui tip sau altil de pomp sc face functic de natua
sombustbilului side véscozitaica accstuia, Pentru instalatiile de combustibil ak
clldarii in care se foloseste un combustibil de viscozilae mare, se ulilizeaza pompe cu
roti dintafe sau cu surub.
Filtrele de combustibil sau filtve reci si filve calde. Cele reci asigura filtrarea
combustibilului Ia temperatura mediului sau la © temperatura apropiat’ temperatura
din tancul de serviciu. Bateria de file este dispus’ inaintea preincdlzitorului.
Filtrede calde asigura filtrarea dupi ce combustibilul a mecut prin preincilzitor.
Acestea aurolul de a retine impuritatile ce nuau fost retimute in filwele reci.
Preinedzitoral de combustibil este un schimbitor de cildura destinat
fncklzisii combustibilului inaintea intdrii in pulverizatoare. Inclzirca cate
necesara pentra reducerea vascozilatii, coca cc asigura imbundtitirea pulverizirii,
Pentru asiguarea preincilzirii combustibililor se utilizeaza cildura aburului
prelucrat in diferite masini si mecanisme auxiliare de la bord. Functie de natura
‘scombustibilului folosit temperatura de preincSlzire este cuprinsd intre 70...110°C. Armitarile si valvulele asigura legitura, cuplarea si decuplarea tuturor
celorlalte elemente ale instalatici de alimentare a caldarii, Tubulanura de combustibil
ste izolat termic pentru reducerca picrderilor de cildura din instalatic.
Pulveriautoarele sunt aparate pentru realizarea unui bun proces de combustie
in cildare, combustibilul tebuie introdus in particule cit mai fine, omogen, distribuit
in masa de aer din focar, acestor particule trebuie sf li se imprimeo anumilf viteza
pentm a asigura un front de fllacri pe toatl adincimea focarului. Penta
realizarea acestor conditii se utilizeaza pul verizatoare cu jet de vapori sau jet de aer
saupulverizatoare mecanice.
Pulverizoarele cu jet de vapori sau cu jet de aer folosesc energia cinetica
a jetului in scopul asigurarii unei bune pulveriziri a combustibilului. Aceste
pulverizatoare necesit’ o instalatic pentru intreducerea aburului sau aerului comprimat.
Puiverizawarele mecanice folosesc energia cineticaa jetului de combustibil ce tece
prin pulverizator prin comprimarea combustibilului cu ajutora unor pempe.
Aceste pulverizatoare pot asigura reglarea calitativd sau canfitafiva a debitului
de combustibil necesar procesului de ardere la variatia sarcinii clldarii, Reglarea
santitativa const in reglarea cantititii de combustibil ce piriseste pulverizatorul,
mentinind presiunea constant.
Reglarea calitativi a debitului de combustibil pulvverizat se asigura prin variatia
presiunii combustibilului in tubulatura lacare este racordat pulverizatorul.
Reglarea canfifativd este cea mai des utilizala si se realizeaza cu ajuforul
valvulki de inchidere a combustibilului spre pulverizator si a unor daze.
Ambercarea si pastrarea combustibilulud la bord implici um¥oarele
- primirea certificamlsi de analiza a combustibilului solicitat si
studierea lui;
- cfectuara misuritorilor in tmcurile proprii, si, stabilirca
cantitatii totale de combustibil existent la bord;
- stabilima tancurilor ce umeazi a fi umplute cu combustibilul
solicitat si stabilire modalititii de livrare, aces presupundind
legituwa cu fumizorul, cumasterea debitului de livrare (a ratei
de pompare), stabilirea inceputului si sfirsitului livrdrii;
a7 - asigurama pe tot parcurul ambarciri a unor misuri deasebite
privind normele PSI;
- dupa liware, recoltara unei probe din combustibilul furnizat si
sigilarea acestei probe in vederea efectuarii unor eventuale analize
in laborator.
in scopul asigurarii unei bune combustii, focarele cldarilor navale in care se
ard combustibili lichizi sunt alimentate cu particule mimnte de combustibil.
Firimitarea combustibilului in particuk mici se face cu ajuforul unor aparate
numite pulverizatoare.
dn functie de modul in care se realizeaza pulverizarea combustibilului,
pulverizatoarele se impart in: pulverizatoare cu abur sau aer si pulverizaloare
mecanice.
Pulverizatoarele cu abur sau aer folosesc energia cinelica a jetului de abur au
de aer pentru pulverizarea combustibilului.
Pulverizatoarcle mecanice folosesc encrgia cinctica a jetului de combustibil
care trece prin pulverizator,avind o presiune mare creat de pompa decombustibil sau
folosese fortele centrifuge, care apar prin rolatia unei duze de pulverizare. in primul
caz, pulverizatoarele se numesc simplu pulverizatnare mecanice, iar in al doilea caz se
mumesc pulverizatoare mecanice rofative.
La cSldirile navale fluviale se folosesc cu pricritate pulverizatoarcle cu aburi.
‘Se explicii aceasta prin fapnul cli pulverizatoarele cu aburi sunt mai simple din punct de
vedere construdiv, mai sigue in functionar, permit o bun reglare a debimhui
pulverizatorului si asigura o bund pulverizar a combustibilului
La cildirile navale maritime se folosesc pulverizatoare mecanice, fntrucit sunt
mai economice decat pulverizatoarele cu aburi si nu necesit’ consum de abur pentru
pulverizarea combustibilului. Pentru navele maritime, economia de abur si
sombustibil are 0 mare importanté, deoarece rezervele de api si combustibil sunt
imitate si bine determinate in functie de raza de actiune a navei bum folosit
in pulverizatoarele cu aburi nu se mai intoarce in ciclu si avand in vedere c& ficcare
Kilogram de combustibil necesiti circa 0.$ Kg abur pentru pulverizarea sa remit
pisrderi importante de ap’ distilati din rezerva navei. 2424.1 PULVERIZATOARE CU ABUR
Fig. 40. Pulverizater eu abur:
Pulverizatorulcu abur (Figura 40.) secompune din:
- 1 corpul interior
- 2. compul exterior
- 3, Stutracordat la tubulatura de combustibil
- 4.distantiere
- S.roata de reglaj
- 6 orificii radiale
- 7. canal central
- 8 stut racordat la tubulatura de abur Compul interior are un canal central pentru scurgerea combustibilului.
Acest canal este pus in commnicatic prin orificiile radiale cu camera stutului de
combustbil. Inue corpurile 1 si 2 se formeard un canal prin care cireuli aburul.
‘Combustibilul pitrunde in pulverizator prin tubulatura racordatd la stutul 3 printr-o
pinliti olandezd si trecind prin orificiile radiale 6 se scurge prin canalul central 7
spre iesire. Stumnl 8 este racordat la tubulatum de abur. Aburul pitrunde in canalul
dintre corpul interior si caterior si trecdnd prin canalcle formate de distanticrele 4
se indreaptl spre iesire. La iesire aburd trece printr-un ajutaj circular, format intre
cele 2 conpus si isi mireste considerabil viteza. Jetal de abur icsind din ajutaj cu
vileza mare si avind inclimarea spre axa pulverizaforului, intilneste jetul de
combustibil pe car il firdmiteari in particle foare mic. in felul acesta, la
iesirea din pulverizator se formeaz4 un con de combustibil pulverizat, avind virful
putin departat de extremitatea pulverizatorului.
Distantierele 4 au rolul de a asigura pozitia coaxial a cclor dows corpuri.
‘Corpul interior prin infiletare in corpul exterior se poate deplasa axial fati de corpul
exterior, reglind astfel cantitatea de abur destinat pulveriziri. Acest reglaj se face
prin roata de reglaj (manevrd) 5.
Reglarea combustibil se face printr-o valvula dispusi pe tbulatura la care
este racondat pulverizatorul. Aceste pulverizatoare sunt recomandate pentru cildri cu
debit de abur pind la 200 Kg‘h.
Pulverizatoarele cu aer, sc ascamini cu pulverizatoarele cu abur.
Deosebirea const in faptul c& acestea folosesc energia cinetiva a aerului simu a
aburului Pulverizatoarele cu aer sunt ulilizate numai in instalatii terestre (centrale
temncelectrice), infrucdt acolo existi posibilitaea de a asigua canfilatea de acr
necesara pulverizarii.
2124.2. PULVERIZATOARE MECANICE
Pulverizatoarele mecanice, sunt destul de rlspindite pe toate navele din
Jume. Ele pot fi centrifuge sau rolative, dupi principiul de pulverizare a
combustibilului.
La pulverizatoarele mecanice centrifuge combustibilul este introdus prin canale
tangentiale into cameri de amestec. In aceasti camerl combustibilal capiti o
miscare circular si iesind prin ajutajul practicat in peretele paharului (partea din
pulverizater in care este montati duza), isi mlreste considerabil viteza. Sub influenta
fortelor centrifuge apirute in camera de amestec, combustibilul p&riscste
pulverizatoral formdnd un con de combustibil pulverizat.
70 La pulverizatoarle mecanice rotative, combustibilul sub actiunes fortelor
centrifuge si datoriti posibilitatii de rotatic a camerei de amestec se deplaseaz’ spre
focar, unde pirisind paharul formeazi un con de combustibil pulverizat In
peretele focarului este practicat asa numitul con de flacird, unde odata cu
combustibilul pulverizat se introduce si cantitatea de aer necesara combustici.
Debitul unor astiel de pulverizatome este de 1000... 3000 Kg/h si asigura o arde
bund la un coeficient de excrsde aer 1,2 +1,25 |
Pentru o mai bund pulverizare paharul si camera de amestec webuie 4 se
roteasciicu aproximativ $000 rot/min. Vascozitatea optima de pulverizare este de 2...
SE, ceea ce corespunde unei temperaturi a agentului termic (abur) de 100...130
©
Pentru functionarea cu debite partiale, reglarea pulverizatoarelor simple, se
face prin reglarea presiunii, ccea ce duce la imbumititirea calititii pulverizrii la
sarcini partiale.
Pentru a se mentine calitatea pulverizérii la debite partiale si si avem 0
reglare cantitativi, trebuic si se realizeze o viteza tangentiala constanta, aceasta
accesitind o duzi cu configuratic complicat§, pentru a permite reintoarcerea uni
cantitati de combustibil din pulverizator in tancul de serviciu.
Pulverizatoarele cu reglare cantitativ, au previzute o valvula care regleazi
cantitatea de combustibil in circuitul de reintoarcere a combustibilului.
fn figura 41 este previzut4 o sectiune printr-unpahar de pulverizator cudebit
reglabil pind la 1000 Kg/h.
Figura 41. Sectiune printr-un pahar de pulverizator
n 1- nip;
2 -canac trecere combustibil;
3—duza;
4 ~ canale tangentiale trecere combustibil;
S—camera de amestec;
Figura 42. Pulverizator centrifug:
1 -camera de amestec; 2 - orificii angentiale
‘Dupi cum se vede, in figura 41, mbul central al pulverizatorului, prin care
vine combustibilul sub presiume constants, este prevazut cu niphul 1, care permite
wrecerea combustibilului prin canalele 2 in duza 3, de unde prin canalele tengentiale 4
patrunde in camera de amestec 5. Din aceast’ camera, combustibihil se scurge prin
ajutajul duzei in camera de presiune 6 si mai departe paraseste pulverizatoral prin
orificinl central al diuzei. Plrdsind pulverizatorul, combustibilul, care are o presiune
n mare si, acumulati cu o mare energic de rotatic, se impriistic sub forma unui con in
particule foarte mici. © parte din combustibilul ajuns in camera de presiune 6, tinde si
se scurgi prin canalele 7, $ si9 spre stutul tubulaturii de intoarcere (retwr).
Daca valvula de reglae pe tubulatura de infoarcere (retus) est obturata
(nchis#), combustibilul va fi fortat sf plriseasci pulverizatorul numai prin orificinl
central exterior al duzei si in felul acesta se asigura debitul maxim al pulverizatorului.
Daca ins4, aceast valvula nu este inchisi, o bunt parte din combustibil se va
scurge din camera camera de presiune 6, prin canalele 7, 8 si 9 in tubulatura de retor
(intoarcere) si mai departe in tancul de serviciu, din care aspiripompa de combustibil.
Reglarea cantitatii de combustibil care se imtoarce in tane se face prin reglarea
valvulei de pe tubulatura de retur (intoarcere).
In acest fel se regleaza si canfitatea de combustibil introdusa in focarul cal dari
2.13. ALIMENTAREA CU AER A CALDARILOR
TIRaJUL_CALDARILOR NAVALE
Amalizind procesul combustici s-a constatat ci pent o ardere perfect a
combustibilului este necesara 0 cantitate bine determinata de aer care si fie introdusa
in focarul cAldarii.
Introducerea acrului in focar se poate realiza pe cale naturala sau pe cale
artificial’.
213.1. TIRAIUL NATURAL
Invoducerea naturala a aerului in focarul cildirii se realizeaza prin
fenomenul mumit finaj netueral.
itajul natural presupune introducerea permanent a unei mase de 2er in
focarul cfildirii fied a actiona cu vrewn mijloc special. Aerul pitrunde in focarul
caldirii datoriti greutatii specifice diferite ale aerului rece din atmosfera si gazelor
calde din interiorul focarului_
3 a) b)
Fig. 43
La caldirile navale, tiajul natural se creeazi cu ajutonil comlui 1
(Ggura 43.) fixat cu baza sa pe pantalonii cAldirii 2 care acumuleazd gaze din
camera de fum 3 ale uncia sau mai multor cAl dari.
La baza focarului (figura 43.b) vor actiona 2 presiuni: una din exterior p.
si alta dininterior py
Presiunea care actioneaz4 din exteriorul cali va fi:
Poa PotHY,
unde: - pp [Kgf/cm’] — presiunea atmosferica;
+ H [an] indltimea cosului;
+ y «[Kgfim® 10°] greutatea specifick aaerului.
Presiunea care aclioneazd din interiorul cal darii va fi:
z,
Fy THY,
unde - po [Kgficm] — presiunea atmosferica deasupra cosului;
- H [am] - indltimea cosului de la baza focarului; - Ys (Kgfim’ 10°]— greutatea specified a gazelor din focar.
Atit timp edt cildara fumetionmaza va exista o permanent dittrentl de
valoare intre presiunea din exterior (presiunea atmosferica ~ p.) si presiunea din
interior (presiunea gazelor ~ p,). Diferenta acestor 2 presiuni va da nastere tirajului
natural.
PHP. Pe
pole, +Hr,|-
-la + Br |=
=Hly,-7,)
Presiunca rezultat ¥,-¥,] constituic forta vie care impune circulatia
aerului din exterion| cildirii in interiorul focarulni.
‘Cu cit presiunea p (diferenta dintre presiunea atmosferica si presiunea gazelor)
va fi mai mare, cu afat si tirajul — fenomenul de circulate a acrului — va fi mai bun.
Tirajul va fi cw atét mai bun eu cit iniltimes cosului H va fi mai mare si cu cit
diferenta fntre greutatile specifice ale acrului rece si gazelorcalde va fi mai mare.
Tot din expresia presiunii p rezulté cf tirajul va fi egal ou zero atunci cind
greutatea specifica a acrului este egala cu greutatea specifica a garclor din focar (
%=7.), deci cdnd in focarul caldarii se va gasi ser atmosferic. Acest caz
‘corespunde situatiei cind clldarea au functioneaza.
‘De re gulf tirajul se misoari fn milimetri coloana de apa [mmo].
Presiunea tirajului se consumd pentra impingerea gazelor in afara cAld4rii, deci
pentru invingerea rezistentelor intilnite de gazele din focaral cildirii pind in
‘exteriorul cosului.
Tirajul natural se foloseste la caldari cu rezistente aerodinamice mici unde
gazele nu pot obtine viteze mai mazi de 5 [m/s].
Umbunatatirea tirajului datorit’ cresterii infltimii cosului poate fi folosita numai
in instalatiile tereswe. La bordul navelor inltimea cosului este limitatk de anumite
conditii specifice navelor.
La cildarile navale modeme, unde se folosese mari cantitati de combustibil,
deci unde tirajul trebuie s4 asigure pitrunderea maselor mari de aer in focar cu oviteza
de peste 30 [m/s], tirajul natural nu mai poate fi folosit. In aceste cazuri se foloseste
Tirajul artificial.
5 2.432. TIRAJUL ARTIFICIAL
Prin tiraj artificial se infelege fenomenul de circulatic a acrului din exteriorul
cAldirii si gazelor din focar sub impulsul unui aparat special care si creeze ©
presiune de tiraj p capabild s8 asigure o viteza a gazclor in cAldare de peste 30 [m/s].
Folesirea tirajului artificial a permis micsorarea considerabila a
dimensimilor focarului si a clldarii in general In acest caz, indltimea cosubii
mu mai are rol hotlrdter in crearea timjului, ci numai rolul de a evacua gazle
combustici la o carecare iniliime deasupra puntii, incdt si nu afecteze
suprastructurile navei.
Tirajul axtificial se poate realiza prin:
~ tira] artificial deschis;
~ tiraj artificial inchis.
Prin tiraj arGficial deschis se intelege folosizea unor ventilatoare putemice
care aspirind acrul din atmosfera si-| introduca in comparlimentul cAldarii cu o
earecare presime capabili s¥ inving’ toate rezistentele aerodinamice din
compartment si cildare. Acest procedeu de creare a tirajului se mai poate intilni si im
prezent la unelenave de constructie mai veche.
Aen] intodas in compartiment cu o presime mai mare decdt presiunea
atmosferica pltrunde in focarul cildirii prin peretele frontal al acestuia, care are
previizute niste clapete capabile si oscileze in jurul unor axe orizontale. Clapetcle se
pot deschide numai spre interioral focaruui si mmai sub presiunea seruhii
din compartiment. In momentul cind presiunca din compartiment scade, presiunca
gazelor din focar actioneazd asupra clapetelor, aducindule in pozitia initial vertical,
c4nd acestea inchid ferfstruicile si ou permit p&trunderea gazclor sau flicdrii in
compartment. Caldirile cu astfel de tiraj au prevazute tambuchiuri speciale (de mars}
sau usi dublate prin care se face accesul oamenilor in compartment. Aceste inn
au rolul de a permite aclimatizarea organismului omenesc cu noua presiune din
compartiment pe de o parte, iar pede alt parte, pentru a nu se pierde aer la intrarea
sauiesirea din compartiment a oameniler.
Dezavantajul principal al acestui mod de a crea tiraj consti in faptul cl
cresterea presiunii acrului in compartiment este limitatl de faptul cX oamenii nu pot
suporta presiuni relative mai mari de 200...300mm. coloana de apa [mmsao]. In. plus,
lirajul artificial deschis necesiti o bun’ clansare a comparlimentului cSldirii. Orice
nectansare a compartimentului duce la pierderea de presiune si in mod firesc la
picwierea unci canfitati mari de acr. Avaricrea constructici umui compartiment de
c4ldari la nave, poate, in acest caz si afecteze in mare misurd buna functionare a
cAldrii desi aceastapoate simu fir avariatl.
76 Tixajul artificial deschis se mai poate realiza si prin instalarea unor ejectoare
sau ventlaware la baza cosului sau la partea superioara a cosului. In acest caz ,
cjectoarele sau ventilatoarele aspirl gazele din traseul de gaze al cld2rii, mentinind
o permancata depresiune in aceasti zon. Acrul din compartiment, desi se gisest
la presiunea almosferica, patrunde aufonom in focar datorit depresiunii din interiorul
lui.
Acest proceden se foloseste in instalatiile terest. Asa de cxcmplu, la
locomotivele de transport pe caile ferate, aburul prelucrat in masini este cvacuat in
atmosfera prin cosul de fum al locomotivei, antrenind in acest mod gazele care se
gascsc in focar, in cutia de foc si in tevile de fam.
Tirajul se poate misura cu ajutomml unor aparate numite vantometre.
Constructia cclai mai simph: aparat de masura consti dintrum tub de sticld fa form de
U deschis la ambele capete si umplut partial culichid colorat. Unul din capete este
Visat liber pentru ca prin el sa actioneze presiunea atmosferica; celalalt capit find pus
in comunicatie printr-un furum cu cosul cildiri. fn timpul functionwii cildini,
presiunea din cosul acesteia scade, iar presiunca almosfcrica, apisind asupra nivelulii
lichidului fa bratul tubului deschis, va impinge lichidul in celilalt brat al tubului, pind
se restabileste echilibrul. Inte bratele tubului se fixeard o plicutd gradati
corespunzitor cu depresiunea creat. In felul acesta se poate determina direct prin
citivea gradatiei presinnea relativacreatd in compartment.
La navele medeme cu aburi, cildirile au tiraj artificial inehis, adic aerul
refulat de masini, suflante sau ventilatoare este canalizat direct in focarul cAldarii cue
presiume mult mai mare decdt in cazul tirajului artificial deschis.
La cildirile cu tiraj amificial inchis aerul poate aves presitmea pind la
2 [Kgficm’). Cresterea presiunii este determinata de necesitatea cresterii vitezei
gazlor in ciMare de care, in mod direct depind atit posibiitatea arderii unci
cantitati mai mari de combustibil, c4t si intensitatea procesului de wansmitere a
cAldurii de la gaze la api.
Cresterea presiunii aerului refulat de ventilateare mai este determinata si de
faptul cH, majoritatca cildirilor, avand preincilzitoare, economizoare si alte
suprafste auxiliare de incdlzire, cresc considerabil rezistentele aerodinamice in
traseul de gaze.
Tizajul artificial inchis permite asigurarea unor conditii eptime personalului
care deserveste cfildarea, deoarece presiunea din compartiment se mentine la valoarea
presiunii atmosferice normale. Acrisirea compartimentului cAldirii, in cazul folesirii
Tirajului avtificial inchis, sc realizeaza cu ajutorul unor ventilatoare special destinate
aerisirii compartimentelor.
7 2.13. RANDAMENTUL SI BILANTUL-
TERMIC AL CALDARIT
Ciidiile de abw, indiferent de tipul constructiv, au la baxd procesul
de transmitre a cAlduni de la gazele calde la apa destinal vaporizirii. In acest
scop, in focarele cildrilor se ard diferite cantitati de combustibil in functie de tipul
si destinatia clldirilor in cadml instalatiei de fort Caldura degajat’ prin arderea
combustibilului partial este acumulati de cilldare si cste folosita pentru vaporizarca
apei.
cantitate de cAldura ins mm participa la procesul schimbului de cAldura de
Ja gaze la ap’, ci se pierde pe diferite cli Aceste pierderi de cildura sunt inevitabile,
dar valoarea lor poate fi mai mare sau mai mic4, si in funetie de aceasta, gradul de
economicitate al cildarii va fi diferit.
2.13.1. RANDAMENTUL CALDARTD
Randamentul cildirii este notiunea care reprezinta gradul de economicitate
al cildirii. Prin randamentul ciliirii 72 sc intelege raportul dintre cantitatea de
‘ 7? - coeficient de retinere;
- Jo -ewalpia gazelor in central focarului;
- J ~cotalpia gazclorla evacuarea din cildare,
2.14. CALDARI NAVALE AUXITIARE (CALDARINE)
in afara aparatului moter, la bordul navei exist o multime de consumatori de
aburi, Acestia necesit calitati diferite de abur cu parametri deosebiti att in timpul
navigatici, citsi in timpul stationSrii navei.
Pentru a mu solicita cAldarile principale ale navei la functionare indelungati
si in deosebi cind nava se gisest in stationare, navele sunt dotate cu cAldini
auniliare (caldarine) care au rolul de a furniza abur consumatorilor secundari de la
bord, atmei cind nava nu dispune de alte surse de abur.
92 Caldarile navale auxiliare de dimensiuni si debite reduse la care se obtine abur
saturat la parametri medii se numesc, in mod frecvent, caldarine. Dupa felul in care se
produce aburul caldarinelese impart in doua categorii:
- caildarine cu combustibil care folosesc energia calorica produsa prin
arderea unui combustibil lichid;
- caldarine recuperatoare de caldura care folosesc energia calorica
acumulata de gazele de evacuare dela motorul principal.
(Caldarile auxiliare (caldarinele) pot fi intilmite att la navele dotate cu instalatii
de fort cu abur, cit sila navele dotate cu MAL.
in primul caz, cAldirile auxiliare functioneaza mumai cind nava se giseste in
stationare, deoarcce in timpul navigatici nava dispune de o cantitate suficient’ de
abur pentru alimentarea tufuror consumatorilor de abur de la bord.
In cel deal doilea caz, adici la navele care nu au céldati principale,
caldarinele functioncaza continu, deoarece aces nave mu dispun de alle surse
generatoare de abur.
‘Aboral generat de cfildinile auxiliare poste i inrebuintat in:
instalatiile de incdlzire cu abu
- instalatiile de incilzire cu apa;
- instalatiile de stins incendiile cu abur;
- imstalatiile de incdlzire a tancurilor de combustibil;
- instalatiile de incl zire a bucdtariilor;
- imstalatiile de fierbere a cAldirilor (curdtirea chimica a cildacilor),
- bai, dusuri;,
- masinile auxiliare de punte pentru actionarea bigilor, macaralclor,
vinciurilor, cabestanclor, servomotoarclor, cand nava cste in
stationare;
~ aparatele auciliare ale caldarilor, etc.
Cerintele particulare de abur ale navei depind de tipul si clasa navei.
(Cildirile auxiliare care mm alimenteaza cu aburi grupuri clectrogenc au de
reguld presiunea de luca p, = 5 Kgficm®, Caldarile auxiliare care alimenteaza cu
aburi grupurile electrogene si alte mecanisme auxiliare de punte, functioneaza cu
presiumi de lucra de pind la 25...28 Kgfiem’.
93 La bordul navei cildarile auxiliare se instaleaz’ in compartimentul cAldarii
principale sau in compartimente separate.
La navele cu instalatii de fort’ co aburi se folosesc caldan aucliare cu apa in
tuburi (acvatubulare), cu circulatie maturala, cu uml sau 2 cimuite de gaze.
Elese deoschesc de celeprincipale doar prin gabarite si parameti.
La navele cu MAI se folosesc caldari auxiliare de cele mai variate fipuri,
acvatubulare sau ignitubulare.
in principiu, cSldarile auxiliare furnizeazi numai abur saturat si din aceastl
cauz4 nu au supraincilzitoare de abur. Schimbdtoarele de cildura functioneaza mult
mai avanlajos cu abur saturat, deoarece coeficientul global de transfer al
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5822)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1093)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (852)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (898)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (349)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (403)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
