astituie \ Faa slorura 1s au vale se de cea alui de tt in sel se 3 unor arbon sportul ajunge fice cu ru se. sic, ar anerea por ‘eorespunzitoare a gazelor cu 38-40 % CO; cu gaze rezultate la calvinarea bicarbonatului de sodiu si care contin peste 95 % CO2 ) Temperatura de lucru mai ridicat& asigur& o vitezi mai mare a reactiei, dar Anrutjeste absorbfia gazelor in faza lichid’ si creste solubiitatea cristalelor de bicerbonat de sodiu format. in laborator se va lucra la o temperaturé mai ridicatd in prima perioada de carbonatare si la una mai redusé in perioada finala. La temperaturi cuptizse intre 50-60 °C se formeazi cristale mari gi usor filtrabile de bicarbonat de sodiu, In condiit industriale se asigura o distributie corespunzatoare a temperaturii Ia diferite nivele ale coloanei de carbonatare. 7.2.Scopul lueririi Se va realiza carbonatarea saramurli amoniacale in condifii de taborator gi se va ‘caracteriza procesul prin determinarea parametrilor specifici: randamentele de utilizare ‘le clorurii de sodiu si a amoniacului, gradul de carbonatare a solutiei. Se va intocmi bilanful dioxidului de carbon. 7.3.Aparaturi si materiale ~ Instalatie pentru carbonatarea saramurii amoniacale, conform fig. 1, 7 Instalafie pentru determinarea dioxidului de carbon din solutie, conform fig. ~ Aparat Orsat pentru anzliza gazelor, conform fig. 3; ~ Baloane cotate de 500 cm’, = Vase Erlenmayer de 250 om’; + Pipete de 10 si 50 om", = Saramur amoniacalé; = Solutie azotat de argint 0,:N; = Solutie de cromat de potasiu 10%, = Solutie de acid azotic diluat; = Soiutie de acid sulfuric 0,1N; = Solutie de hidroxid de sodiu 0,1N; ~ Solufie saturati de bicarbonat de sodiv p.a.; + Solufie de acid clorhidric 10%; ~ Alcool efile saturat cu bicarbonat de sodiu p.a.; ~ Solutie apoasi de metiloranj 1%; Solutie alcoolies de fenolftaleing 2%; = Solutie de formaldehida 35-40% neutralizata cu hidroxid de sodiu 0,1N in prezenta de fenolftaleiné. 7.4.Modul de lucru 7.4.1. Prepararea si analiza saramurii amoniacale 7.4.1.1. Prepararea unui litra de saramurié amortacald Se introduc 315 g cloruré de sodiu gi 400 em’ solutie amoniacala 25% (raport molar 1:1) intr-un balon cotat de un lit, se aduce Ia semn cu apa distiatd si se agit pand la dizolvarea complet. Solutia objinuta se supune analizei pentru determinarea concentrafiei clorurii de sodiu si a amoniacului liber.O alti varianté este aceea7, OBTINEREA BICARBONATULUI DE SODIU PRIN PROCEDEUL SOLVAY. 7.1.Aspecte teoretice Soda caleinata se objine prin procedeul amoniacal (Solvay), Procesul tehnologic consti jn tratarea unei solufii concentrate de clonuré de sodiu, contindnd amoniae fiber, eu dioxid de carbon si descompunerea termic& a bicarbonatului de sodiu format. Operatia cea mai important a intregului proces de objinere sodei calcinate este carbonatarea, La baza acesteia se afl react reversibilt NaCl + NHsHCOs [> NaHCO; + NHAC! qa) Randamentul global el procesului este determinat de desfigurarea acestei reactié. Ea reprezinta echlibrul unei perechi reciproce de struri in solutie apoass, echilibru care tate deplasat spre dreapta in situafia in care produsele de solubifitate ale sirurilor din stinga ecuajiei au valori mai mari decdt cele ale strurlor din dreapta ecuatici. Studiul Sistemelor formate de solutit apoase ale strurilor din ecuafia (I) a arftat ch Ta temperaturi joase, cel mai putin solubil este bicarbonatul de sodiu, Carbonatarea saramurii amoniacale trebuie realizatd in asemenea condifii inedt sf se asigure un grad ridicat de utlizare a sodiului, « dioxidului de carbon si a amoniacului, precum si 0 vitez mare de reactie. Faza solid’ rezultatS din proces o constituie bicarbonatul de sodiu, care este putin solubil in cenditii de salinitate ridicat®. Faza Tichida este o solufie apoasi de clorura de amioniu, produs secundar de reactie, cloruré de sodiu, bicarbonat si carbonat de amcniu, produse nereactionate, care Tnsi au contribuit la stabiliea echitibrului de react. Dintre parametrii mai important ai procesului de carbonatare a saramurii amoniacale se pot mention 2) Concenteatia initial a saramurii (310-315 y NaCl) este apropiaté de cea de saturare. Valoarea ei ridicaté asigurli menfinerea in faza solida a bicarbonatului de sodiu format b) Raportul molar NaCUNH, conform reaciiei (1), trebuie si fe 1:1 in practica se foloseste un raport 1: 1,1. Excesul de amoniac este necesar deoarece, el se tesoarbe partial in timpul carbonatirii. Un exces prea mare duce la depunerea unor siruri de amoniu impreunii cu bicarbonatul de sodiu. ©) Gradul de saturare a saramurii amoniacale eu dioxid de carbon influenteaza puternic randamentul in bicarbonat de sodiu, et se exprimé prin raportul CO:INHy, Formarea cantitativ a bicarbonatului de amoniu, reactie premergitoare precipitari bicarbonatului de sodiu, are loc la saturarea saramurii amoniacale cu dioxid fe carbon, Presiunea acestuia deasupra solutiei de bicarbonat de amoniu, 1a echilibra, este mai mare decat presiunea sa partiala in gazele utilizate side aceea solufia nu ajunge {a saturare cu dioxid de carbon. In saramura amoniacal® saturatd in conditi practice cu dioxid de carbon va mai exista 0 cantitate carecare de carbonat de amoniu, care mu se poate converti in bicarbonat de sodiu, ceea ce scade randamentul de fabricate. ‘d) Concentratia dioxidului de carbon din gazele de carbonatare, teoretic, at trebui si aiba valori cat mai ridicate. in practicd, gazele objinute prin descompunerea ccalcarului au 0 coneentratie a dioxidului de carbor. de 38-40 % gi cu.ele se realizen73 prima etapa de carbonatare. Pentru a doua etapa de carbonatare se folosese gaze mai Concentrate, cu cca 70 % CO2, care se obfin prin amestecarea in proporti 52 ‘corespunzito bicarbonatult e) Te inrdutateste bicarbonat prima perios sodiu. In vo iferite nive! 72S Se va reali ccaracteriza | ale clorurii bilantul dio Se intro 1:1) inte dizolvar ‘concentttitrit une’ soli saturate de NaCl 00-310g/ in care Se adaugh canttaile aaespunzitoare de soi amoniacal 25% side NaCl sods cregte, fo vasul d din amestecul ga Se noteaz8 timpu Ia iesirea din rea 714.1.2.Determinarea concentrafiei cloryrit de sodin de carbon din gar in solutia supusa analizei 10 ‘em’, se trec intr-un balon cotat de 500 cm’, Se preleveazi di oe Pivpteteaz’ la semmn co apa dstilat 5 se omogenizes7 Din balonul cota, se au 10 Se incalzeste ami ses atugie intr-un vas Erlenmayer si se ttreazh cu o $0) i termostatare gi se prezent de fenoltaleing, pnd lao eolorate siab 194 Gs debitul amestecu rins& intr 6 si 10. cuprinsd intre 60 He secunde. In felul acesta, se aduee solutia ta o valoare a pH-ului cups sein prob se adaugh cea. 1 om? sluie de eromal de Pe indicator si © ‘Apo, In promt rie de azoat de argint0,1N pan ce precipita ‘So capita 0 Jeuleazi eu reafile Areaeis persistent brun reat. Concentafa lori de sada = C= V0,00355'5000.(g CIM) @ sau = v#0,005855000 (g. Nall) ® unde: V este volumul soluyii de azotat de argint 0,1N folost Ja titrare, em’; este factorul acestel solutiis 100355 si 0,00585 sunt camiiile de anion clor si respest'y de clorura de sodiu care eacjionesza cu 1 er? solutie de azotat de argint ON t qa.t.3.Determinarea comcentraied amoniacului liber (NH si slab legat (NES), Se iau 10 em? proba din solutia deja pregatia it halonul cotat ta determinarea e Se ia ar ge treazh cu 0 soluie de HsSOx QIN 1 prezenti de metiloranj 4, 2.5. arerioarata amoniaculu liber (NH) gi slab fegat (Nisa, sub forma de bicarbonat si =e carbonat de amoniu), se calculeaz& eu relaie: Fig.1 Cratyun =F -0,0017-5000 (q Niist) @ Led A A 7 3-Rote unde: Veste voluimu solute de aid sulfuric 0,1N folosit la rare, ms ast festefactorul accleiasi soluti ‘Buti 9 017 este eanftaten de amoniae care reactioneay® | cm’ sotutie de HaSO« a O,IN 8 5-Om dioxid 1.4.2. Obtineren bicarbonatului de sodin anse se eatin prin earbonataressaramuri amorvacae cu un amertee 29 dioxid de Ca ae erent comporiiecanoscul into instalatie a clvei seven oo prezentata in fig | cao oe orezonl aera tsece prin otametrul 2, unde 86 regleazA si se msoaa eerie oe eermay intr pot in vasul de omogeizare 5 Dioxigy ‘carbon din butelia 4 sjutorul céruis ‘Roce prin rotametrul 3 pentru reglaren si masiranes debitului gi apot_ intra in Sia vanl'dei vicegenizatorul 5, Ainestecul aer-dioxid de carbon Wee PO robinetul cu trei cdi 6 c0 Fe absorbtie are eaeaia se preia proba pentru analiza comporitich, ape! Te introduce in reactors cebon nerea! Poin prealbil se jntrodus seramurd amonisent de compozitie fa wii ora ea as temperature i 30°C. Citdure degajré reacfie timp de 3¢ ée Sania eet a sah pentru a mente temperatura Ta aeeasth velour, Af daci wid, pe bart: 34de carbon din gaze Se incalzeste amestecul de reacjie pind la 60°C prin adagare de api fierbinte in vasul de debited aera 2 continud carbonatareainck 30 de minute. Pe tot pareursul carbone, Fig. 1. Schema instal iei pentru carbonatarea saramurii amoniacale, 1-Compresor de aer, 7-Reactor de carbonatare cu vas de 2-Rotametru pentra aer; termostatare; 3 Rotametru pentru dioxidul 8-Robinet cu trei ei pentrs prelevare de carbon; ‘gaz epuizat, 4Butelie de dioxid de _9-Vas de absorbtie cu acid sulfuric 10% carbon; Pentru refinerea amoniacului; $-Omogenizator pentru aer- 10-Vas de absorbjie cu hidroxid de Gioxid de carbon; sodiu 10% pentru rejinerea dioxidului 6-Robinet cit trei efi pentru de carbon nereactionat Prelevare gaze brute, Amestecul gazos care plriseste carbonatoral 7 irece prin robinetul cu wei cdi 8 cu siutorul ciruia se pot preleva probe pentru analiza eu aparaul Ors, poi barboteazi Be abeorbiae tbsotbtie 9 eu acid sulfuric 10% pentrarejinerea amoniacu. prin veel de absorbtie 10 cu solute de hidroxid de sodiu 10% pentru reineres dio cin de nul carbon nereactionat si este eliminat in atmosferd, ii La sfarsitul procesului de carbonatare, se Opreste admisia dioxidului de carbon de la de butelia 4 si a aerului de la compresorul 1. Masa de reactie din carbonator se filtreazd sul Wid pe hare de fit caltativa, Fitratul sau solujia muma se preia sone ign ae a4 55) reper rrr aetrompé gi se supune ana!izei pentru dozarea concentrate’ amoniaculul liber, legat st Somilegat, a clorurlor gia dioxidului de carbon. Bicarbonatul de sodiu de pe filtru ce venta uniform, sub vid uo sole satura de bicarbonat de sodiu pa pin la reatie megativa pentru ional cloru, poi cu 25 em? alcoo! eile saturat cu bicarbonat de soda pa Cristalele se usuc la aer sau tn exsicator pn Ia greutate constants se cSntbess Solutiile de spalare NU se amestecd cu filtratul 7.4.3, Analiza solugiei mume 743.1. Concentragia anionului clorurd si a amoniacului liber (NH3) $i slab Iegat (NH) se determina conform metodelor descrise mai sus. 7.4.3.2. Determinarea amoniacului total (Els) Din halen cotat continand solutie pregatic pentru determinarea clorurl de sodiu se jau 50 om? int-an vas Erlenmayer, si se neutralizeazA acid sulfuric 047 fn. prezenii vie metioran. Se adaugh 20 cm solusie de formaldehida 35-40% neutralizath gi se agi ‘moderat timp de 10 minute, Are loc reactia: “ANH,Cl + 6CH;O = Na(CHa)s + HCI + 6H20 ©) Aciditates reaultata din reaoje se titreazA cu solic de hidroxid de sodiu 0,5N, in prezen{a de fenolfaleind. Confinutul de amoniac se caleulenz& cu relatia: ‘NHy = V#0,00851000 (p/1) © unde: V este volumul solufiei de hidroxid de sodiu 0,5N folosit a titrare, cm’, Feste factorul solutiei de hidroxid de sodiv 0,5N; 008s seprezinté cantitatea de amoniac cere corespunde unui em! soluie de hidroxid de sodiu 0,5N, 8. 7.4.3.3. Determinarea umoniacului legat (Hay) Amoniecal legat se aflé in soluia rezidualé sub forma de cloruré de amoniu intro aunttate echivalenta eu bicerbonatul de sod format. Confinutul de amoniac legat ete” ‘eal ou diferenta dintre contnuttl de amoniac total si cel iber si slab lesat 4, Determinarea dioxidului de carbon din solutie I Fig 2. tostalatn penru dolerminarea dioxiulu de earbon din solute 1- Tub grag in Fey th ale sticls, comunicant la parte inierioar® cu un vas de nivel; 3 ~ Flacon tr saranmur’ saturata, 4 ~ Reactor, 5 ~Termometru. 56 Continutul de € solutie cu solu aceasta se folost Pentru determin ~ Lichic lent a vasului c ~ infiol - In re Ingroducerea so rij ca nici o p ~ Seine - Dioxic reacfiei, reacto: desorbfiei totale ~ Dupa mediului ambia - Se cal co, unde: peste p Vester teste te 14d A. Pentru determi Fig 3. Aparat chi, 5,6,7-1se sith in de ro sste* Conginutul de dioxid de carbon din solute se determina prin tatarea unei probe de solufe ev solujie de acid clorhidric gi mlsurarea volumului de sar degajat, Penis aceasta se foloseste instalatia a cdrei schema este prezentata in fig. 2. Pentru determinare se executd urmitoarele opera ~ Lichidul din tubul gradat se aduce pind la gradatia superioara prin ridicarea Jent& a vasului comunicant cu tubul negradat; ~ In fiola deja aflata in reactorul 4 se introduc 10 cm? solujie de analizat, - in reactorul 4 se introduc 20-25 cm’ solutie de acid clorhidric 10%. Iugroducerea soluilor in folk si fn reaciorul 4 se va efectua cu pipetediferite, avand aj ca nici o pichturd simu cad in spatial ezervat pentru lichidulcetalt ~ Se inclina ise agité reactorul incdt acidul sa se amestece cu proba de analizat; = Dioxidul de carbon format este colectt fn tubul gradat. Pentru desivargirea reactiei, reactorul 4 se introduce intr-un pahar cu apa fierbinte in scopul asigurarii desorbfiei totale a dioxidului de carbon; ~ Dupi scoaterea reactorului din apa fierbinte i revenirea la temperatura mediuluiambiant, se citeste pe tubul gradat voluml de lich dslosut, ~ Se calculeaza confinutul de dioxid de carbon cu relat tn CO, = pintiem I |@COs o unde: p este presiunea atmosferic8, mm col Hg; V este volumul de lichid dislocuit, cm’, ‘teste temperatura, °C. 7.4.4.Analica continutului de CO; din gaze + Pentru determinare se foloseste aparatul Orsat, a cirui schema este prezentatd in fig. 3 Fig 3. Aparat Orsat pentru analiza gazelor. 1,2,3 ~ Vase de absorbjie; 4 ~ Robinet cu trei c&i, 5,6,7 ~ Robinete simple; 8 ~ Biureté pentru masurarea volumului gazelor, unita la partea inferioara cu un vas de nivel 57Continutul de dioxid de carbon din gaze se determina prin efectuaren urmitoarelor operat te deschide robinetul cu tek cbt (4) astfel Incite poati evacua aerul din biureta de masurare (8); Fir ajutorul vasului de nivel si, dacd este nevoie, PU Geschiderea robinetului ou 2. en pentra a comunica cu atmosfera, = maneVrea74 Pe ‘nd robinetele simple (5), ©) si (7, nett ivelul lichidulu dim vases “de absorbrie (1), (2) $i () s& fle (2) OO Feperal marcat pe tub sub robinetele simple Se va folosi mumai wnul din aatte de absoitbjie,fieare contindnd o soluie d¢ hhidroxid de potasiu 10%, sae ck vasul de nivel si se fxeazd volumul ape biuieta (8) la gradatia 90 ‘em?, Diferenja de volum pant In 100 ‘em? o consttuie volumul de gaz din tuburile de legatur’, leat xearh robinetul cu tre i (4) pentru 8 fee Iegatura cu instalatia de 4. seatme, Prima porte de gaz prelevath se iin ip atmosfert timn de céteva carande pentru a spélatubulatura de gazul anterior se abinetl cu tei of (2) se manewTeazk pent # ee legatura cu biuceta (8) $1 8° 5 pear tent vasul de nivel pent a coleet gaz in bine Pt ata gradatia 2670; corsa de gaz cotectaté se elimina in atmosfec, OPS de prelevare $i apoi de 6. reine a probel de gez se realizeaza de tei of # ‘urmareste spalarca spafiului Fa Gn tuburile de legaturd cu proba de gaz analiza, liver piursta (8) se coleceaza proba de gaz pan eu aradayia zero gi se mentine JJout minute pentru omogenizarea tempersturi oo prin manevrarea vasului de nivel inet nivel tichidului sé fie la gradatia zer0 & Free (8), ce elimina in atmosferd exces! de prod Penns ca lichidul din biuret shindice gi el gradatia zero: SSE inckide robinetul cu wei oti Prin ciicares Jena a vasului de nivel si ecehiderea unuia din robinetele simple se intros ‘gaz in vasul de absorbtie. Pe pereittuburilor din acest vas Faméne 0 peficul de solute de hidroxid de potssi Perec va absorbi dioxidul de carbon. Gazal se. introduce fent in vasul de care te inet sn reac 57m vasul communica a acestui a8: aos nevrarea corespunvaoare a vastlul de tive’ $= ‘aduce gazal in biureta (8) Jn-aga fel incat nivel lichidult absorbant sk ma fie deasupra reperutut de pe gatul ‘vasului de absorbiies Wan Cepetdabsorbia dioxidului de carbon ined de dou ori, se aduce nivelul Tiehigutui absorbant la nivelul reperulul se CNS Volumul de dioxid de carbon eepit Cities se face potivind a aceasi nivel Tiehidul din biureta gi cel din vasul eared pentru a asigura egalaren presunit gazulil ‘peabsorbit cu presiunea aerul atmosferic Ta peraia de absorbtie se ropetd de doul on 8! se 8AN volurwut gazului absorbit (Gradayia de pe biurethceprezintd canta proventuali de dioxid de carbon cara, Se repeti adsorbyia pd ce doul ets consesulve arath aceeasi valoare. 7.8, Prezent ea stinterpretaren rezultatclor 1.5.1 Prezentarea requltatelor experimentale remutatle experimental se centralizeazA in tabelul | 58 T amoniacalé 75.2.6 IS21. Gradul de uti amoniac legat sin functie de irebuie sf fie ¢ a) Per amoniacul leg; Ona unde: NHbg cr rey Sodiul consur sodiv. b) Cal bicarbonat de rezultat& prin calculeazé cu T unde: Teste acl se obtir clorurii de 50: Un Ultimul mod pierderilor deaa ae 7 oe 7 a on : OB a i oe! C ; - i —— - a - rlra aco =m] | Facoeraree Ny Fig. 03, Schema fluxulul tehnologie de fabricare & sodes Prin ‘procedeb! amontacal, o.1c. PREPARAREA, MATERILOR PRIME 9.1.1.1. Obfinerca dioxidului de carbon Dioxidul de cacbon necesar fabricérii carbonatului de sodia, se obtine prin descompunerea termic& a carbonatulii de calehy {calear). Concomitent prptine si oxidul de caicin din care, prin stingere in ap8, rezult’ hidroxidul se optima neeesar pentru reeuperarea amoniaculul din cloratt de amoniu. Seseampunerea termic a carbonatului de ealciu este wn proces endoterm : GaCO, + Cad + CO; — @ 1) aiqura necesart pentru descompunerea calearulu se obtine prin arden) unui edupustibil, de obicei eocs,eare se introduce In cuptor oda\® Gt calcarul. H comp Hat Ad carbonatulti de caleiu se folosese euptoare de, diets tipari Cel mai utilizat in industria sodet este cuptorul vertical eu. funefionare ied Amesteeul de calear si cocs se introduce pe la Paves superioara Stuptorolvi, materialul ars fiind evacuat continu pe 14 Perce inferioara. A ea ervesur arderit coesulu este introdus pe 1a parten inferioars, civeuldnd in contracurent cu materialul solid. 126 ——et prin + sodiu se obfine car). Concomitent cezulta hidroxidal srura de amoniu. proces endoterm oy) Ddline prin arderea odata cu calearul, stoare de diferite al eu functionare partea superioars partea inferioard, verioard, civeuland EERE REPRE REEEE In figura 9.2. este prezentata repartic zarea tempereturilor in cuptorul vertical de var. Acesta se tmparte in trei zone : de preinedtzire, de ardere si de racire. Zona de preinedizire este situatd. a partea superioar’, euprinzind 25-35% din intreg volumul euptorului. In aceasta zoni, gazele fierbin}i care vin din zona de ardere incilzesc si usuci amestecul de calcar si coes care coboara treptat spre gura de evacuare. Zona de ardere ocuph partea central 4 cuptorului, unde are loc arderea com bustibilului si descompunerea earhonae tului de caleiu. Aerul necesar arderii se preincalzeste pink la aproximativ 600°C In cuptor, pe seama cildurii uate de la varul ars, astfel incest 0 parte din cocs Gyula oh argh mal on de com deg oy ears eG descompunere a carbonatului de caleiv, ike in Eayagaree, zaplor tr Caldura de ardere serveste la ineslzirea Sepul and a 900°C, aceasta tind temperatura minima la cate incepe procesul de disociere a carbonatului de caleit, In ‘condijil pincer che IRAE mecesar sh se Iuereze la temperaturl mai ridicate (1 O80" t 1509 in seopul mir vitezei de descompunere. ‘Totusi temperatureon teh depBseasel 1 200°C, pentru a nu provoca suprattderea varuhit, Vasu! eevee este pufin activ, stingénducse foarte gree apd Zana de ricire este situath la parten inferiosr a cuptorului. ‘Trecdnd Lreptat prin aceasti zon8, varul ars se riceste, cedind chldues wereieg nd combustie. {in rol important in desfiguraren procesului de ardere tl are, de asemenen, granulometvia materialul Cu eat dimensiunile bulgiritor de catear sunt mai mict, eu atat arderea Se desfisoard mai repede; se&zind in mod corespunzdtor timpul de ardere soniteriatului ta cuptor, czea ce duce la marirea productivitatit cuptoralu, ween nlesorarea sub o anumita limita a bulgatilor de ealear duce la restenen Ograantei lt Ateeerea aerului prin euptor, In consecin, trebuic a4 Se lincs © granulometrie optim. Aceasta variaza practic Intre 100 9 560 ne Confinutul de dioxid de carbon provenit din disocierea earbonatului de Fate gat ATS, mai adauga si cel rezultat din arderea cocsului, varias Unive 0 41%. Aerul necesar arderti trebuie astfel reglat ined confienet de gaisen, din aazele care partsese cuptorul si nu deplgeasci 0,5%, Eeeeeal Go y ceboat concentratia dioxidulut de carbon sult inmite mig 940%) Ina ie ie & fl trimise la utilizare, gazele sunt ricite 51 purifieate de prat Peale Ct APA in turnuri de spAlare-ricire. Desprafuirea avansaia, co Yealizeazi in filtre electrice umede, 1279.1.1.2. Obfinerea si PYF solutiiter de clorura de sodiv Clorura de sodiu se gaseste nari In natur®, atat,in_zicdminte naturale fare gema) cA si to apa mBrlor 51 Occ (are area gem din majoritatea zécimin nor Waturale esi mai putin impurifical gu alle séruri deci apa méritor sl oceamelor care confine cantitai relativ mari de sBrurt dde magnerin si caleiu, sullafi, bromuri etc in tara noastra materia prin pentru Yabriearea carbonatului de sodin 0 cons itwie sarea gems. Extragerea acesteia. din vdedraant se face pe cate pmed, prin dizol- Fig, 93, Schema de. principe Fig. ei sonde. pentru extrageres final sone cprurh de sodiu: —vare in aph sf extragerey solufie’ satu ax clnenaos,ameg tape san Prin procedeut soudelor (fig. 9.3.) bipe AER a ve Hatt Se torenzd wn put ping ls Bare stratului de sare tn zona stvivi se introduce o coloand care Se GBS STE (coloana de an fam fASierior putat, teekind psn coloana se Sent suspend’ ancora Dn epcenrice, mobile 2 #3. Pn cola oe apa, iar prin dou clean corre ola sata ColOanA 25 HN in trept coloana 3 ern ve tnontol de digalvate avansays 1 Teeamantul de sates inh mn puma atl ch nora adunat 1 alpa @ 8 sondei tinde SE infunde coloan ear gc aiija dizolvarea ebtce pereli lateral Den Spay ae eeljana, se introduce pleura eave se Fai Weotejand astfet Bolla sondel. tld ee asa din ricamant confine, 310-315 80) Cor ae sod si cant aR rm ce cha!) oe ser A TY ‘magnezi in contact eu ‘amoniacul $i dioxidul de carbon din cireuitul de fabricare al Jn contact em tis precpitéhcdrosidal de, magne f carbonatul de cgpbonataies SS jar depen ext Hormi a crolte. PR PETE conduetelor $i cartels producdnd dereglares process ratlot, Provpireaaeetorneajunsuth sofutia brats fo Sor de sodin eam fica de font de ale si magnezit- Im aesstscoP = ‘plied diverse acedee, anai importante find seen en cbonat de sin gi Rroxkd ds oA! = Mpeedeat eu carbonat de sodia st hidvenld oe seh sat procedeuTu eu arbonat de soa $i Dirostd dintre coloana deasupra apels Reactiile care au Toe Tn € de calein sunt urmétoarele Catt + Na,CO, = CaCO, + 2 Na’ @2 3) Mgt + Ca(OH), = Me(OWD. + © ‘pin renchia (9.3) rezultB ioni de caleiu penti™ eliminarea chrora’este ne= cosmo eantitate suplimentari de earbonat sodiu Geta vnc guaran eminem | rificarea vrurdi de sodiu In cazul procedentu ale impuritatilor sunt Ca + Na.CO, Mgt + 2.NaOH = Mg(OH), + 2.Na* (9.5) cu carhonat si dioxid de sodiu reacfiile de precipitare CaCO, + 2.Ne ay ste in cantitats iminte naturale niritor $1 ocea- itatea ztcdmin- tin impuritieat ilor si oceanelor, Acest provedew inlaturi dezavantajele procedeului anterior. Hidroxidul de sodiu este ins& mult mai scump decat hideoxidul de calciu. De accea acest proceden se folosesie mai ales ednd conjinutul in ioni de Mg in soluia de clorura de sodiu este relativ sez, ea in eazul solufilor obfinute in sali- nele de la Ocna Muresului. Reactivii de precipitare (Na,CO, si NaOH) se introdue sub forma de s0- lofit concentrate pentru a nu dilua excesiv solufia de clorurd de sodiu, Precipitatele de earbonat de ealein si hidroxid de magneziu se elimina prin decantare. Saramura_purifieata este depositata in tezervoare speciale, de unde este trimisi in instalafia de fabrieare a carbonatultt de sod mari de saruri afi, bromuri ete. a prima. pentru sodin 0 cons- rea acesteia din ned’, prin dizol- olutiei saturate, - 9.3): Ja baza stratului 9.1.2 ABSORBIIA AMONIACULUL clopote. Amoniacul circula fie in echicurent cu solutia de clorura de sodiu, ere a dioxidulut ul dintre coloana 4% deasupra apei, Gazele amoniacale provin din seefia de recuperare a amoniacului. Acestea confin aproximativ 65% NHy 12% CO, 22,2% HO, 0,8% aer, Absorbjia amoniacului in saramurd este un proces preponderent fizic. Numaio miei parte din amoniacul dizolvat reactioneazd cu apa conform reactiei : rurk de sodiu si cin si magneziu. 1 de fabrieare al si carbonatul de i eonductelor si NH, + HO = NHOH (9.6) Asadar, prin absorbjia amoniacului se objin solufii amoniacale, din eare amoniaeul poate fi relativ usor eliminat (prin harbotare de gaz sau prin inedlzire). Absorbtia amoniacului are loc eu degajare de cilduri, de aceea, cresterea temperaturii are o influenfa nefavorabilii asupra procesului de absorbtie. Prezenja dioxidului de carbon in gaze favorizeaz absorbyia amoniacului. Asa se explie’ de ce absorbjia amoniacului din gaze care confin si dioxid de carbon este mai avansata, deeurgand cu vilezi mai mare decat in cazul in care gazele ar confine numai amoniae de aceeasi concentratie, Procesul tehnologie al absorbjiei amoniacului trebuie astfel condus incat si asigure un randament de absorbjie cit mai ridicat $i 0 compozitie cores punztoare a solufie, Entrucdt absorbjia amoniacului are loc cu degajare de cAldura, soluyia absorbanta se inedlzeste puternic, ceea ce poate provoca desorbjia amoniacului. clorur de sodiu » se aplicd diverse iu, sodin si hidroxid 2) (9 ) va cArora est 9 ~ Tennologia fabricar si pretucrart! produseior ehimice — ed. 211 129te aceea solufia trebuie continus raeita; RAcisA realizear eu apa in sehim~ De tere de eAldurd, aflate in interior saw £008 “il coloanei de absorbie, batonre eat la iesire, temperatura solutiel 8! depageasea 28—32°C, el forb{ia amoniaculu (ea sk @ oriedru a 8a) ‘este favorizati, de ase menea, de presiume. Cal toate acester, #0 ‘canul de {aff absorbia amoniaculul mena, Suir vid de aproximativ 350 mun 6, deci presiunea din coloana de re iptie este de_aproximativ, 760 —390) "S10 mm Hg. Accasta situatic serevorabild este Ympusé de faptul ck eyemratorul de amoniac este legal de cereyna de distilare a smoniacului Care funetioncaza sub vid. mans cea de amonine absorbitd trebuie eullt: A bende tandootente 2, UMEDA tapout SetONA 10 = cap do aisle; TO ee Moan Tk fn agai Peal Rabular 5 bain tt pevande cu deal eee Eondieaatrys SE COnauotaE “de vid Saou ones’ Su SOM eantur a tart bat {MOEA Se “ae! oe apa “ais Se sete ou Op de spalare ; 16 — amestecator penguin 13 onda: 1381 3, iar lesia intra in interioral Lamburului, trece prin axul filtrului si este eolectata intr ‘or special. Fillrul este constreit sub forma unui tambur rotativ 1 aledtuit din doi cilindri coasiali, Cilindrul exterior are suprafaja perforata si acoperitd eu 0 Sita metalied, peste eare se intinde o panza de fillrare 3. Tamburul este im- parjit_ prin pereji radiali in 620 compartimente, (celulele 4) care comunica prin canalele 5 cu un cap de distributie imobil 10, format din cAteva camere cestea sunt legate ta conduete de vid sau de aer comprimat. Capul de distri- bulie are ralul de a face legatura celuletor cu conductele de vid sau cu ecte de ner comprimat. Capul distribuitor este format din dowd discuri montate etans unul fala de altul: diseul mobil 10 a si diseul fix 10 b. Yamburul este astfel montat Inedt si Le parfial scufundat in suspensia de biearbonat, menfinuta la nivel constant in baia fil(rului 11. in timpul nei rotiri- a tamburuli, fiecare compartiment trece succesiv prin mai multe ona de aspiratie (1) in care are toe filtrarea propel stvatului de NatlCO, imbibat eu solufie (lesie de filtru) wcliminavea lesiet de filtru (zona II) imbibate in precipitat, denumith descearen precipitatului, care se continua eu ajutorul valjului 13% = indepartarea les'et prin spalare (zona III) eu apa ealdé (de 30—35°C), distribuitd ex ajutorul eonduetelor 153 climinarea umiditatii (zona TV) eu ajutorul valpului 14; — ysearea (ona V) se realizeaz’ prin menfinerea compartimentulul respeetiv In continuare sub vid, pana in apropferea eusitulut rBzuitor 7; w desprinderea precipitatului (zona VI). Cu putin inainte ca eelula si ajungt ta ldreptul eujitulti care desprinde preeipitatul, ea este puss, tot cu ajutorul caputui-de distributie, sub acfivmea aerului comprimat, trimis de la iileclorul celulei spre exterior, pentru a favoriza desprinderea precipitatului de pe materialul filtrant ; * egenerarea suprafefet filtrante (zona V1), ednd compartimentul este Iegat in eontinuare la aer eomprimat 51 are loe elimixarea resturilor de preci- pilat din por pinzei de filtra. Celulaeu plaza regenerati, este gata pentru un noa ciel de filtrare. in procestl filtririi rezultd cristale umede de NaHCO,, care se trimit ta caleinave, iar solufia (lesia de filtra) confinind clorur’, earbonat si blear- Donat de ajonit se trinite tn instalabia de regencrare a amoniaculut. isi, ew formarea 9.1.5. CALCINAREA BICARBONATULUI DE SODIU Calcinarca biearbonatului de sodiu brut are drept seop objinerea carbo- nalului de sodiu. Procesul decurge conform reactiei : 2NaHGO, + Na,COs + CO, + 1.0 — @ (@.10) Prin indepirtarea continua a dioxidului de carbon si a vaporilor de apa din sistem, echilibral procesului de descompunere poate fi deplasat total spre dreapta, in sensul formarit carbonatului de soci Reactia de disociere a bieatbonatului de sodiu fiind endoterma, pentru realizarea acesteia este necesar un aport de caldur& din exterior. De obicet se Toloseste cildura gazelor rezultate din arderea metanului, caleinarea avand loc in cuptoare rotative 134filtrului $i este aledtuit din doi acoperiti eu o mburul este im- ) care comunics citeva camere, Capul de distri- isan cu cele de imontate etans Jat in suspensia i717. In timpul prin mai multe ist, cu formarea ipitat, denumita ai 135 4 (de 30—35°C), ompartimentului rizuitor 75 ate ca celula sit ste pus&, tot cu nat, trimis de Ia ea precipitatului partimentul este sturilor de preei- de filtrare, ys care se teimit arbonat si bicar- roniacului. objinerea earbo- (9.10) vaporilor de aps i deplasat total idoterma, pentru xterior. De obicei caleinarea avand BEES tn condifié industriale, caleinarea este condust la 180—200°C, asifel incat ia iesiren din calcinator temperatura sodei ealcinate nu depageste1 50 —160°C. Cuiditatea eristalelor favorizeazA aglomerarea si lipirea lor de peretii reactorului, fapt care determin’ micsorarea vitezei de calcinare si tngren- heazi transferul termic. ‘Pentru evitaren acestui inconvenient, produsul umed este aruncat la o distan{i de 2-3 m in interiorul cuptoruiui, astfel incat materialul proaspat si cada pe un strat de material apreape useat, eeea ce favorizeazi elsminarea rapid’ a apei, fara aglomerarea_produsului. Tat in acelasi scop, in interiorul caieinatorului se afl wn lanj grew, suspendal in punctele extreme ale cuptorului, care desprinde de pe pereti materialu] uscat, inkiturand formarea erustelor. Pintenti dispusi elicoidal pe pere|ii ealcinatorului au rolul de a ridiea lanful, care apoi in cideie, sfarama materialul aglomerat. Caleinatorul rotativ (lig. 9.7.) este construit dintr-un tambur cilindic 1, din tabla de ofel, sprijinit pe role (edte dowd la fiecare capat). Turafia caleinatorului este asiguraté de un motor electric, prin interme~ iul unui angrenaj, putind fi reglat’ intre 0,3 si 3,5 rot/minut ub calcinator, se afl camera de combustie, avand montate a pentru gaz metan. {In partea anterioard, calcinatorul este prevazut eu sistemiul de alimentare 2, care permite aruncarea produsulvi brat la 2—3 m in interiorul cuptorului, peste'tn strat de soda cdleinat care umple ealeinatorul pana la aproximativ 1/3 din diametrol shu, materialul find continuy amestecat datorit’ turajiei calcinatorului si a lanjului care rizuieste peretii La capatul opus se afl meleul de extractie 3, care pAtrunde in interior aproximativ 0,7 m, Un strat compact de soda, care se formeazi intr-o por fiune a melcului unde lipsese céteva elice, asigurd etanseitatea sistemului de extractie. Un ealcinator cu diametrul 2,3—2,5 m si lungimea de 25 m are o producti- vitate medie de 120 t Na,CO,jzi. Gazele continand dioxid de carbon, vapori de api, cantitili mici de amo- niae, ies din ealeinator prin cosul de gaze, antrenind 'particulele de carbonat de sodin. Gazele sunt desprifuite Ia eald (90—100°C), apoi sunt reite pentru Atoare Fig. 97. Schema de principiu a caleinatorului de bicarbonst de soait 41 ~ corpu) caleinatprutut ; 2 — sistemul de alimentare : 3 — mele ex- iwactor: 4" 'eute de evecuare a gavelor;'5™ tan; 6 — pintenl 135aculvi condensarea vaporilor de apa si spilate pentru indeprtarea amon Se abtin gaze er 98-99%, CO, care se amestect cut o parte din gazele provenite hn ealeinavea calearulut (eu 40% CO,), rezultand an gaz ew 65 —75% C Acesla este trimis in coloanele de carbonatare-precipitare 9.14. RECUPERAREA AMONIACULU! Solufile care vezulld in procesul filtedrié biearbonatulut de sodia comin in Mane Guvuca de sodin netransformata aproape Intreaga eantitate de are dere a luat parte la procesul de formate a biearbonatului de sodiw ie ati majoritatea, amoniaculii se alla sub forma de clorura de In aceste tut amontaculii gasindu-se sub form de carbonat si biearbonat oar se reeuperenza din solujiile de ta filtrare (lesie de filteu) in doua etape si anuime : deceompunerea carbonatului st bicarbonatului de amonity wrmats de climinatea ainpaiacului din solufie prin distilare ; Vescompunerea elorurit de amoniw prin tratare eu hidroxid de ¢alei uimaté de distilarea amoniaeului din solufie Tn. prima etapa soluia se inedlzsste la 7)—75°G edd Ineep reactiile de aestonjunere ate sarucilor labile de amonit ; (NH),CO, # 2NH, + HO + CO. — ay ‘solufie solute ge NHHGO, # NH; + H,0 + CO, — Qs (9.12) solufie ——satulle gee Amoniacul rezultat ramane, in cea mai mare parte, in solufie, in timp ce dioxidul de carbon se elimina. Viteza procesului ereste cu ridicarea temperaturii si micgorarea presivnii, de accea In practicd se licteaza 1a 90—95°C. si 350 mm Hg. In aceste condi Sumai-o parte din amoniacul din solufie trece, in fazi gazoasa, In timp Gionidul de carbon este practic total eliminat din solutie: Flapa a dowa const& in tvatarea clorurii de amoniu cu hidroxid de caleix si ave loc conform reactiet 2NHCI + Ca(OH). = 6: H,+2H,0-@, (0.13) Carbonatul si bicarbonatul de amoniu nedescompusi in prima etapa. reactionez de asemenea eu hidroxidul de eal 2NIAICO, + Ca(OH), = (NH).COs + CaCO, +210 (0.11) (NH).CO, + Ca(OID, =2.NH, + CaCO, + 2 1L0 (9.15) Aceste reaclii nu sunt de dorit, deoarece pe Kinga faptul eX duc la un cone sum inutil de lapte de var, favorizeaz formarea carbonatului de caleiu care Tind gee solubi, se depune, periclitand buna funefionare a instalaties, De santa’ este necesar ca in prima etapa, temperatura si timpul de stationare secolutiel in reactor sa fie suficient de mare pentru a se asigura deseompu- nerea lolala a earbonatilor de amoniu. 136 A BEEEEEEEEEEitile si structura_gra- mapedimente majore in} aspensia este ingrosati repeal de filtrare, i asta in combinarea Sis- sHfel se cupleaza decan- (22) \ UL PROCESULUI pentru calcubal produce (1.5) | itatea biearbonatului de icarbonatului pe filteu, andamentul de translor itatea sodei, in "6. asigure valoarea. optima este o marime constanti, ig $i p sit complexe “it, Tezistenta specifica a aratici tamburului. prin te restrinse, sint debitul ea debitului de suspensie fecipitatului cs Pitas temperatura op Snapel ce spilare ele ‘2 apei din solufia mam plearboatilut de soda zistengei membrane! fik ui tebnologic sint prezene prin reglares_ aiveleh vhage, a grosimii stratus Bn te, ‘mentale tele experimental fe din nomogramele ust parametri, aleatinitatee regulator de raport Int aceasta variant, nivel ie wn regulator de tarabi, d tamburnl filtrulai Tobelul 71 Parametsitsegimuluttegnotogi, Pactmetrut | Vatoarce Frecventa \ Dicasbonatut le sete | = £605) 300400 DN/20 | 6 data ta 24 ore = ing O aaa we cre = itaten Contin = enc} O data pe ora 20 | Odtata 34 ore randamest de troasformare in O dats ta 24 Sotopia moma | = densitaten E1t= 1.12 gfem® | © data ta 24 on = tery 2.90 DS/26 O data pee } = Boy Sy DNp0 | Odata pe oat | = titra dite 9 DN/20 | Oviatt pe ors = 3438 DNI20 Oda eZee | Apa de spaiaze = ry biessbonatnta: = titra direct | 4=6 DN/20 O data la 2 ore | Sa sae Samases | a Bee eae enon = BREEN SOLS ae 300-400 mm Hy | Continus 840-910 mm He | G 239, 0 data pe tuna | Schemele mai comy iplexe de automatizare gi reglaj coreleaz incdrcarea sectiilor de filtrare gi ‘arbonatare, utilizind calculatorul de proces (26, aay Bibliografie LBenkovsk ii sv Keely $31 Sekoranoy, 5.K, Ziti, Produbtin, Khimia, Mosk, 1972 {tikew Via, Piltrares, Editura tehnica, Bucuresti, 1962 A else + Chemical Enginece (192), Trans. Inst, Chem, Eng. 43-48), 1965, 4 Postoronka, Ai; CA 663569602 PShisho, ¥ Eu Sima, GF. Whim, Prom, Nauk, Tekhaol. Zh, 1963 (3, 78, C3. 60°43040, PAabrateva, SX, S&EUt, E.G. Kiraeh, 7. ¥. Stekiyanoyo Voloiina Vsts. Nauchat, Issed. Tost! Se Vorotiia, 1966, p05, CA GAS oder Marzo, EE, Kam iaskaya, ¥.8. Ushakeva, L. Zhos, Et, DRE Ne SEMA Make Le Rab. Uaoversh. Tekhnol’ Kensie, Poeisrea, ody” W971, p. 76, CA78-5129n, Belenko, V.A.P., Khim. Prom. Vir. 1966 (6), p. 57, Khim. Obra, Poverkt doplastikoy Steklayanogs 133cum $1 defectiunile mecanicy implicate de proprictiile gi structura gra- cum Starick a bicarbonatului de sodin Sint fied irmpedimente majore in nuforyerenaplicirii.centrifugelor (24). deren ap itilizinid centrifugelor creste, Jack suspensia este ingrosati tnaints de preluerare, O cale de marire a ct iongei procesului de filtrare, in inaiMgile unor cheltuicli de investifie moi ‘nici, consti in combinarea sis- (omelor de separare a amestecurilor Me tid-lichid. Astfel se cupleazi decan- femme pidrocicloane sau chiar filtre cu centrifuge [22]- a 44, REGIMUL TEHNOLOGIC $f CONTROLUL PROCESULUL ‘Benkovski {1} recomandi, urmitoarea relafie penirt caleulul produe- einai Hltrului rotativ Qa Seteeon ie re) tn care? Q este productivitatea, tm th. e densitatea biearbonatului de in Garymed, in t/m?; } —cocficientul de refiner’ ¢ ‘picarbonatului pe filtra, oe Mr turatia tamburului, ia rot/min’ Fe Tandamentul de transfor vn ie) bicarbonatului in carbonat in ‘foi # “Pe Statea sodei, in %- Rogimal normal de funetionare trebule SS aS e0t ‘valoarea. optima a mvirhidlor din relajia (7.5), Suptafaja fltrants ‘5, este o marime constant. aaa a ge interdependenta dintre mérimile fy “p sint complexe Eefaclud, in mod mai matt sau mal pub ‘explicit, texistenta speciticl. Sreeipitatului. Ta valori date ale depres ‘i si turatiei tambut Piva parametti, care trebuie menginutl In Fimite restrinse, si GiPalspensie gi temperatura apei de spilaro. § de sesPer productivitati mal mari, ins spilarea P conde. Duritaten produsulsi este asigurals ‘Gebitul $i temperatura oP Hicienta. ide spalave. Temperatura maxim amish © 20 de spalare este tie aPde intensificarea procesului de evaporare Poy din solutia mum pe fata inferioar’ a pinzei tiltrante ¢f de Sietalizatea bicarbonatalut de sods fr porit fitralut, fapt care Hanrmin’ cresterea Tezistenfei membran 3 ort atia 7-1). Ceilalfi parametrit ai regimalut tehnologic sint prez tati in tabelol 7-1 Controlul procesuli de filtrare se realizeaz prin reglarea_nivelal cuspensiei in bata filtrulud, « debitului apek ¢ “pilare, a grosimii stratulil Je precipitat si a vitezei de rotatie a fitralui (23). Pentrn reglarea debitului de api de spilere, datele experimentale pot {i atilizate sub forma de nomograms Stiel, una din nomogramele wl pot at [2A] necesita determinarea a numal doi ‘parametri, alcalinitate $f continatul de ioné Cl" in Dicarbonatul ‘umed. Naksyata (25) recomand’ wtilizarea wns regulator de_raport Sal gebitel de guspensic si debitul de aps de spalare ‘in aceasta variants, nivel deo ensiei fn Daia filtcului este mentinut consort deun regulator de tural auspeesianeaacrului comprimat. $1 vacumul jn tambural filtrului faite in funchie de turafia tamburulai. 132Saramuré ‘punitiats 8 Condens aleal. Condens neviru inet Fig, 7.1. Schema procesufui de fitrare 1 = filten; 2 — vas de separare; 3 — reservar de presiune pentru apa de spiare; 11 Nampa de spalares S— rezervor tampon pentru apa de spilare; 6 — rezervor ispentie Dicarlumat tie solu: 7 — rerervor tampon pentru suspensia de bicarbonat ie soda; $— spalatorel gazelor de la filtre. Suspensio NaHCO, 14-17%}, Bicarbonatul de sodiu este desedrcat cu ajutorul unui cufir intros distribalior, care ditijeaz’ o parte din material citre calcinatoare (capite | iu §). iar alt parte tn rezervorul 6, pentru prepararea suspensiei de bicarbe- | nat de sodiu, utilizati in procesul de fabricare a sodei caustice Solutia mumi aspirata de pompa de vid. trece prin cidere liberi dia goal de Separare 2 fn rezervoral tampon ‘al sectiei de regenerare a am Sub actinnea vidului (800—400 mm Hg). aerul aspirat se incre ct) amoniac $1 bioxid de carbon. Recuperarea acestor gaze are loc in spiliton! de gaze 8 (v. cap. 3)- fn conditit normale de exploatare a filtrelor debit de az aspirat in coloana & este de circa 250 m*/tona de soda. | 7.3. UTILAJELE SECTIEL DE FILTRARE Principalul utilaj al sectiei de filtrare este filtra! rotativ., prezentat fig, 7.2. Filtrele utilizate in industria sodei calcinate au o suprafat: de ft trate do’ aproximativ 5.6 m? si o capacitate de 150—160 tone soda/zi 23 128 | —300 te utilaj, 7 indiecle nutul de utilajulr Fil nente: b drept co de alime Tat 1.800 mn timente. prafata t comparti tal pinze ermetic d capace de de trans lagirele miscare ¢ ‘eductort minut. Ac prin inter conductedoe fost considerat sbrane in pro Gyranei este asi- ta si tamburul itrante tesdturi fe vinil) 4, 5 pil (8). De fin Capron ju a filtran iia: 70° ate servi pentra | 72) t — porozitate | polar, in m#fm? | oeficientului de | lia (7.2) devine aproximat ca tt {icoretic, datorit! modul dt filtrar Experimental, # I distribute § Fafa speci Gistributie’ [2 loatare male r de expleatare a coloanci conduce la sterea dimensiunii medit a distributici. Intracit poro- ular ne se modifi 0,331), rezistenta specifict ie de suprafa(i specifica a cristalelor de bicarbonat di carea in limite restrinse a condifi ritatea strat Ia filtrai sodi pee uonate de prezenfa substan{elor superficial actic win in procesal de fabricare a sodet calcinate, spilare a bicarbonatului de sodiu pe filtru este 0 conditie cbligatorie, pentru reducetea conjinutului d Morank de codia in produsul final: Debitul deapa de spilare se calculea tn eoncordanga cu teoria spilsrit preeipitateler pe flirn (3, 16, 177.1 debit Jat de 9 rile de bicarbonat de sodiu sint pre nale cx viteaa de dizolvare a precipitatuly re _mirese viteza de dizolvar is rc tivi fn micsorarea vitezei de dizolvare a bi Aare pe rolul ager atului de sodiw in procesul de 5 7.2, PROCESUL TEHNOLOGIC DE FILTRARE A BICARBONATULUL DE SODIv tului de sodin ‘hema procesului tehnologic de filtrare a bicarbs rin clidere libe 7.1. Susponsia de bicarbonat de sodiu curg din colectorul coloanelor de carbonatare (capitolul 6) in baia filtralui tiv J, unde cste mentinuti in permanent miscare cu ajutoral agitatorului pendilar, pentra a cvita decantarea bicarbonatului. Excedentul de suspen: sie de bicarbonat se dirijeaz direct sau din preaplinul filtrului 7 in rezer- vorul tampon 7, de unde suspensia este repompata in baia filtrului. Preci- pitatul, aspirat pe tambural filtrului, formeaz’ un strat uniform. ¢ de un cufit montat la indltimea lichidului din baie. Dupi cufitul de egal aate, stratul de bicarbonat este stors cu ajutorul unei role de presare. « exercitd o presiune de circa 1,5 daN/em#. Indepirtarea solutiei mume p presare reduce cantitatea de apa de spdlare si ca derile de b bonat fn faza de filtrare. Dr din coloana de distilare a condensatelor fara clor (capitolul 12) sau alte con~ densate noutre. Apele de spilare sint pompate din rezervorul 3 in rezervorul de presiune 3, de unde prin cidere libera sint distribuite sub forma unui film uniform afafa tamburului, cu ajatorul ramp ‘Temperatura apei de spilare este 35—40°C, iar confimutul de insolubile sau ioni calciu i magneziu trobuie si fic sub linaita fate a carbonatilor respectivi. In cond: male de exploatare a coloancior decarbonatare, debitul de ap’ de spilare corespunde unui consum de 0.45 ~9.55 mijtona de sod, inregistrindu-se dizolvarca a maximum 2—39, din tantitatea de bicarbonat filixati. Dupi spilarca cu api, precipitatul cste gus de oa doua rolt sub presiune de cia 3 da’ jem?. Roiele de presare asi- Sura, pe ling’ eliminarea avansatii a fazei Lichide din precipitat, uniformi- dveaitratulut, astel inet aul este aspitat prin ntreaga mast dc bicas Donat “vb actinnea vidului, bicarbonatul de sodiw se usuca pin’ Ia o umiditate de : 127cau cw raportul dintre temperatura zonei de nucleatie si temperatura gazelor fe cpire [12]. Indiferent de sistemul ‘je regia}, Semke [123] recomandi 4H eacvea Tapoartelor de corelare parametrt Tmesurat — parametru reglat pe aeetevaluarii statistice a datelor experimentale. evaluat Sepuse anterior rezultd ef ritmul de cexploatare a coloanei este stabilit prin corelarea a patra sisteme de reglaj : ‘abitstemut de reglare a nivelului lichidului pe talerul de alimentare Ja partea supetioar% a coloanet ea suPtpl de distributie a debitului de gat IP coloanele de carbo natare; °F stemul de reglare a evaculrii suspensie! din coloan’ ; wr aeNtiwal de reglare a temperaturil suspensicl Sistemele de reglare a_coloanei de precarbonaiiry sint mai simple, deoarece influenta © cdots tunctionare asupra procesulul global ig deommnica, iar corectia de temperatura Se Cfeetueaza in racitorul de saramurd precarbonatati. Corelarea debitelor A Sstimentare se realizcazi dup urmi- } Yoarele regla} fe a a de saramurk amoniacala se regleazs 1) functie de consumul Ge bioxid de carbon in coloana de carbonalar® (124, 125); ond or tal de bioxid de carbon se regleazi In funcfie de pHoul solutet_ Ja iegire [125, 126] Ne iat dinamicii proceselor de reglare control (126—129] a permis | precarbon elaborarea modelelor matematice ale fanctionarii coloanclor de claborso, 131] si carbonatare [132 137), fe vedere: fare 30, 1507 [138141] 51 a automatizarit complete 143). 1G serie de 1 cru: { 44-148] au analizat sibilitaile de descris ‘matematic’ a procesului de carbonatare, 7m scoP optimizarii bilanturilo Yermice si de materiale. 1 ernin, Khim, Zar, 3, 1928, Pst 2 » Qe Khim. Zhe, 3, 1928, pM 3 iB" Jchom, Soe. Jap, ind Chem. Sect, 1949, P. Sree al ecce) 2 Amwe, Ab: Catal 120, 7 85. 5 6 A711 267. eee Tne te, Cy J. Chim. Phys, 2, 1924, P20 Dente uae weatedeh cent 3M) Ter Faraday Soc. 47, 195! P 363. ee reek iur mw. bee ce om ara nen Sek F.J.W., Trans. Soc! $2, 1986," p. 1912. | Ae ever ae tinea (erie ee Deora 3. i Sarason, W., Chemik, Zs, 1914 p. 515 i ppitipatous Daseea ton ae TALES. 20 p. 379, MM, Krist, Tech, 16, 98 120ee CERN TIT ET amiss peates decalitatea cristalclor de bicarbonat de sodiu. Concordanta.intre parame tii amg0 DN/20 | Cate, “Jotermina gradal de transformare a clorurii de sodiu si productivitatea sint ! : : cate oe se realizeani prin reglatea corects a debitelor de fluide alimentate evacuatea ain cot coloa eine gi prin montinerea temperatueii I mijlocul coloanet in jure! v 7 intervalu! abaterilo tn coloane Se mensionatea cor Conform sistemelor uzuale de reglare a func}ionirii coloane! de carbo- sae Pe jervoate atare satamara precarbonatatd se alimenteazi in functie de debitele de tin aceste ere de gaze introduse la Maijlocul si la baza coloanei. Nivelul saraurit precarbo- eluaen Va otoanlt Sere te pe talerul de alimentare al coloanci este menfinut constant cu aju- ee vere, Hei Matas Pei regulator de nivel, iar debitele de gaze alimentate sint men\inate cine sau Spare ida on ee Treen baa debit total [104—106), {ie in baza debit de bioxtd de r coloams corer (107-109). In aceasti variant’ de reslaj, debitul de saramurs pre ae carponata alimentati in coloand este proportional ex debitul de suspy evacuat’ [110]. Precizia reglajului depinde de _menfinerea constant a concentratiet Ke pioxidului de carbon in gazele alimentate, respectiv de existenfa unei surse rane Necarbonatath este lo cat im respre nfa nei surse sea peste | Geb fe cate Pea ee Moncentratiitor. cum side sistemul de wok APOE ecslor inespe | GNTNTE TB Jor din eolectoare in coloancle cu grade diferite de incrus- a coloanci sint afectate | wine (Gubcapitolal 2.3). | att; Give [LiL tioi. Ja prinepia, pe conductcle de aimentare cu ga 8 cal08, wena Th | Bi AUN mnt fguloare programas Ue dei Mane cin its menf inet ceuclt flucti- Be presiune Inti-o coloant creqte, debitul de gaz alimentat se micsoreazs mentare, tntruets aon. Grofortional -Difecenga intre debitul programat si debital nominal consttuie vunor gazomeiia sinteea | report de reglare, care comandi deschiderea ventilalui de alimentare pind Woncentrat (de la sinte eatingerea valorii programate a debitului. Realizarea acestui sistem de re- | glate este posibild, nomai atunci cind presiunea in cele dou colectoare de | garestesuicient de mare pentra a comport toate ciderile de presiune da-~ Be eet crustirii coloanelor. Pentru mai multi siguranté in functionare, wn iiatn Muplimentar de reglaj modifica sarcina programati a regulatoarelor de gaz in functie de presiunea din colector (110) Corclarea raportului Intre debitul de bioxid de carbon alimentat tn coloand fambele {hrxuri de gaze) si debitul de saramurit precarbonatati se fealuvaz prin intermediul debitului de suspensie evacuat din coloand. ees Eiinald a debitului de suspensie este o misuré a timpului de static onare a suspensiei in coloani, care trebuie si fie proportional cu viteza de sich | _retere gi aglomerare a cristalelor de bicacbonat ‘de soditu (subcapitolul 6.5). ‘carbonatare (subeap it? Reglarea automata [114, 115] si selectia parametrilor de reglare (116) dey ‘i i ia fi “| ‘emperaturii suspensicl | de sensibilitatea de reglare la variatia debitelor de saramuri si bioxid de emperatar ens (9T—9) | eabon, once cunoscute 08) Broa gut de €a0b08 ea ‘bon al gazului la par sebon ag eC, pentrua writ ie Mgloanel in usta | Gd de carbon cului industrial, se admit | ala ditia ca distrib | Fa Tmite satishacitoat | tier de iegire a suspensitt: | Valoarea pHf-ului (sau a titrului direct) lichidului evacuat din coloani ; rae S85 | oye seyi cance de replare a debit de suspense 17120], Reglarca eas tsk a6 0 |e pufn seni dato tmprecine masurdrii pH-ului suspensiel. oe Serbundurite 46,808 | Reglarea debitului de suepensie in functie de temperatura lichidului la i pentra evitarea incr nijlocuicoloanei (116] prezinta avantajul atingerii regimului termic optim 103) | Ihtona de acleatfe (subeapitolul 6.5), Ins sensibilitatea reglarii este tnt ‘gtiv gradul de carbons, insuficient studiaia (49) antatiy Stpq concord |, Sensbiitaicn sistemolor de reglare a debitului de suspensie in functic ontrafix sia temp:ratuta gazelor la evacuarea din coloani [17] a fost ste de &1 : Pp s loan (17) a fo: onaiiile norma Heise ea Anbuniayit, inlocuind param-trit de rela ‘men{ionati cu diferenfa intre uat poe ba nt conditions? \peratura gazului la iesire 5i temperatura lichidului la alimentare [12] Sploatare si ‘ 319tratia ionului de Cl- creste cu S—6 DN/20. Limitele minime admise pentru Goncentratin ionulii Cr in exploatarea curenté a instalafisi, sint 89 bwpo fn saramura precarbonati si 96 DN/20 fn faza lichid la evacuarea din coloana Compensarea fluctuafiilor concentrafiei ionului CI’, fn intervalul abaterilor de la regimul tehnologic normal, se realizeazi prin dimensionarea corecti a rezetvoatelor tampon de saramuri amoniacala si d2 sacamur& precarbona- tata si prin mentinerea nivelului maxim al lichidului in aceste rezervoare Inertia introdusi de rezeryoarele tampon permite preluarea variafiilor de concentrafie de 4—5 DN/20. Diluarea lichidului la iejirea din coloani are drept cauz5 scurgerea apei din bundurile de racire sau spargerea {ev lor ricitoare. In acest caz, detectarea defectiunii trebuie sa fie rapidé (urmirire continu a continatului de amoniac in apa de ricire), iar coloam, defect este scoasi din fluxul tehnologic. Gradul de utilizate si respectiv productivitatea coloanci sint afectate gi de gradul de antrenare a amoniacului din coloane (subcapitolul 2.3). Yn mod uzual, 12—15% din amoniacul din saramura precarbonatat’ este desorbit i eliminat cu gazul rezidual. Pistrarea unui raport de antrenare constant depinde de fluctuafiile de debit gi de concentratic ale gazelor intro. duse in coloani, cum si de regimal termic al procesului de carbonatarc. In aceasta privin}d, principala dificultate consti in mentinerea constant a concentrafici bioxidului de carbon tn gazele de alimentare, intrucit fluctu- atiile inevitabile nu sint compensate de existenta unor gazometre tampon, ‘tilizarea parfialdi a unei surse de bioxid de carbon concentrat (de la sinteza amoniaculi) sau concentrarea si lichefierea prin procedee cunoscute [96], ar usura foarte mult pistrarea concentratiei constante a bioxidului de carbo n gazul alimentat la baza gi la mijlocul coloanei. Confinutul ridicat de amoniac si bioxid de carbon al gazului la partea superioara a coloanei impune mentinerea temperaturii la 48—52°C, pentrua evita obturarea conductelor de alimentare si a sectiunii coloanei in urma condensirii combinafiilor labile amoniac —bioxid de carbon. in condifiile practice de realizarea a procesului industrial, se admite scdderea temperaturii suspensiei pin’ la 20—25°C, cu conditia ca’ distributi | dimensiunilor cristalelor de bicarbonat si rimin’ in limite satistacdtoare In principiu, nueste vorba numaide temperatura stricta de iegire a suspensiei | cide regimul termic in partea ricitd a coloanel de carbonatate (ubeaptolal | 6.5). Din aceasti cauza, sistemele de control ale temperaturii suspensiei iat | ca semnal de reglare sarcina coloanei in locul temperaturii suspensiei [97—99] 0 suprafata de transfer mai mare decit cea strict necesara permite feglarta corectii a regimului termic al pirtii ricite a coloanei, in functie de sarcim termicd si de temperatura apei de racire [100]. Acelasi efect se obfine pria modificarea dinamicii curgerii lichidului prin fevile schimbatoare de_ cil: dura [101], introducerea promotorilor de turbulenfi in bundurile de ricit {102} sau racirea in circuit inchis cu apa purificaté pentru evitarea incr t&rii suprafefelor interioare a tevilor de ricire [103}. Valoatea titrului direct indica in mod orientativ gradul de carbon tare. Cresterea gradului de carbonatare determin’ cresterea concomitent!| a gradului de utilizare a clorurii de sodiu. fn condifiile normale de explo tare a coloanei, titrul direct al lichidului evacuat din coloani este 23- DN/20. Productivitatea coloanei si ritmul de exploatare sint conditions 118i ee ta Parametsit reglmulul tehnologic. iso oan Oey costes | aon : aaa Lichidul la jesire 29S — temperatura (O data pe ord Sepia mesin | oon aoa _ aor Gazul Ia ivgire: co z = temperatura Lichidun Ta segire ensitatea 1,19~ 1.20 glem* = a e = tera S8=105 DN/20" | O date ta dow ore ontnt conti Tieh > 39, DN/20 4 = (con vee 070 DN/20 | © data Ja dows oe Bete ees eee fag Coloana de Gazul la Tntrare Serbooatare aca) : eos 65—80¥% Contin od = presiunea 25-219 at | O dala pe ord — temperatura Sa Sader Gazal de intrare ScEML ijlod # _ PROCE! Seo, 840% Continuu = prebiunea, 15106 at (0 data pe ora eee = lerperatira soa aem stermin’ indacit teh azul de sir inate. De aceea, uri = co, sa carbonatare prezinti @ presiunea = temperatura 920-940 mm Hg e5rC © data pe ora Idem rgic. 3 Tiehidol te tesite Bes nei de carbonate | alee 342143 afer | 0 datt ve 21 = tieew 23-27 DNjad | O data 1a doud ore = to 55 DD/20 Taem naa = Si tot we oxo | tae onat de soins = [Cou see 34238 DN/20 | asm onoxidului de carbo = isths tee 7-7 DN | Idem i bioxidul a = Temperatura 1a mij- | 58—65C Continu e Ioeul colonnes srezentati tn tabelul 689) 7 ~ femperturn aah co | ea uctivitatea coloanel Hy Ape de sire za lichidé 1a iesires 4 = TNH,] tot Lipa Continss Pe micgorcana datorlly RS — temperatura ta iepire | 33—45°C O'datt pe ork lui, iar coned smoniacului, uzTabetut 64 (eontinvare) Suprafata de tran ‘fer 00. HaHa x3 533% x6 435 [Rerervor saramiie D2 860 360 ¢ Tse Pa precarbona- Haus ‘sodijei | 3 tronseane ‘ath ¥ 215 m Gabarit J sox3 533% x6 435, D 30 st HM sedi Gabarit 30% 0x1 150 Ccolector suspensio I, 473 08 yim Gabarit Tao x4 446.1 380) Pomp saramer’ - ras myn | 7 30°C ‘amonlacala Pompa centrifuga Pomp raramurd 125 min | 7 30°C ‘precartonatat Pompi coutei- nak ——_= oe 6.8. REGIMUL TEHNOLOGIC $I CONTROLUL PROCESULUL Modul de functionarea sectiei de carbonatare determina indicia teha economici ai intregii instalafii de fabricarea sodeicalcinate. De aceea, urmi rea si controlul performanfelor fieciirei coloane de carbonatare prezinti important majori in conducerea procesului tchnologic. ‘Regimul tehnologic normal de exploatare a coloanci de carbonat trebuie sii asigure: — gradul ridicat de utilizare a clorurii de sodiu; = Calitatea superioari. a cristalelor de bicarbonat de sodiu; — gradul ridicat de utilizare a amoniacului gi bioxidulni de carbot! — productivitatea ridicati a coloanclor. Parametrii regimului tehnologic normal sint prezentati in tabelul Gradul de utilizare a clorurii de sodiu si productivitatea coloanei si direct dependente de concentratia ionului Cl” in faza lichida la iesirea # coloani. In faza de carbonatare, volumul solutiei se micsoreaza datort cristalizirii bicarbonatului de sodiu si antrenirii amoniacului, iar conce™ 116toate cf in procesul global exist V7) excedent de bioxid de carbon. Car ding | si Peover [72] au reds bal tial de iow de carbon *2, ganel evacuat dit Ug 12-16% 3a 48%, PN oModucerea in saramura precarbe stati a 10—20 mail amestec nneresol si p-cresol ‘cghmal optim de temperatur Si Biien alingerea temperate de 60—65°C la mijlocul i, a punctulni de alimentary cu bioxid Ge carbon 38—A0%, si racirea pensici pint 1a 25-30°C ‘paza coloanei prametrit reglabili pentta ic optim sint gaze gi debitul de lichidy Opti etada intrare gi debital de aps alimentat eire 2 coloanci (73. 741 i ndurile ce guspensici se cfectucazh 18 peza coloanei printr-o conduell” fn fora de sifon a chret iniltime 95160" petdgerea hidraulici a coloane Papledicind trecerea gazstl $P me aig de suspensie. La copatel conduct imprtractie se gaseste montar ¥ nay cje masura 7, servind entry reel de Stalui de suspensic extras 7 echilibrarea ci debitutns . precipitare, Din vasele de masur’, suspensit loanel GF apol prin cidere, Hers [2 Biervorul de alimentare 2 commun Siarea din coloami densitates Japensied de bicarbonat de sodin cath de 240—270 el! Sodificiite shoscbut telnologic, 1p vyederea compen vitabile de la parametri optim! 2° ocesului, sint prezen $15 91 6.5. La modificarile timtionate se adaugh propuneres ‘privind compe 23H Gierderibor de randamenty te spate desorbtiei_amonisculys, EE sarea Ditrea amoniaculu gatos la Dot ate janes de carbonatare (75), 58 separarea unui curent de gates precarbonatati, amanizaree ppaternich separart a un amestee gazos de Morn, Apioxid de carbon wrmatd dea sees ey ea saramura carbonatats mormal (761) — 6.) UTILAJELE SECTIET DE CARBONATARE In sectia de carbon cipatul tila} —coloana de carbone _-este destinat contactarii g: alu mnentul de contactare waa) talerul de barbotare in fig. 6.11. Tal A ateit din dow plese. Piess Je beet Cll sul talerului — are forma conict a tata in jos, avind vn orificn: centth Butinat trecerii Lichidulut pe ‘{uleral_ inferior. Tn jurul orificiului cent Sint practicate 6—8 orificit Pe tals, destinate trecerii. gazulnl £2 SMphior. Deasupra corpulst Ne Geeye fixat, eu ajutorul wnoy me suPfalice, clopotul talerului, av SF orientatt in sus. Pe SUH Tafa clopotului sint pract we de oriicii coniee ( pentru coloana standard ov Jvavind diametral infe Penta gi diametral superior 25 dae clopotului sint crenelate F feu divizarea jetului de gaz, caPe ‘uscd pe sul 1 supel a ial cade in central clopotsley distribuie chtre pe Lich tactat ow azul, care, ‘Teck prin orificiile conice, ‘parboteaz pelicula de lichid. Contactaret trechng Dn faze se realizeaa 9 pn CO af permengialé a gazuli Le suprafata fRhidului, sub si deasupra © 110| n diluat introdus in co nentyl de transformare a Ge amoniac antrenate de da de reactie intr-o msi lai de amonin inerfic a sistemului, fapt Si posibilitatea reghirit fare avcoloanclor de carbo. Soptim 7 ra. precarbonatath concen- 62, DN/20. Desi cristal entratic de 80—85 DN rimul. recuperator al ge-| “tin viteue! de dizolvare;| tmetrii ai procesului. Inch or al gazelor de la coloane Wtribuie le reglarea mai pre ie carbon si a regimulul é| vzentati in fig. 6.10. | ezervorul 1 in colectorul é| nelor de carbonatare 2 $i 6) le carbonatare: precarbonatare; 3 — vexopert- ve actor saramrs $— reat? precipitage; P= vas de mb 9 eBtectorul de soranrd ® sort precarhouatata, fn regim normal de lucru, saramura amonizata este alimentaté numai in coloana de precarbonatare’2, ventilele de alimentare ale coloanclor de pre~ cipitare 0 find Inchise. Saramura amonizata stribate coloana de precatho- natare de sus in jos, in contracurent cu gazul diluat, continind 38—30%, COs, alimentat sub o presiune de 2,6—2,7 at. Solutia se incarc’ cu bioxid de carbon, pini la un continut de $8—60 DN/20. Temperatura de regim a sara: murii precarbonatate este de 35—40°C, find controlata de debitarca cores punaitoare a apei in bundurile de ricire de la baza coloanei. Gazele care irisesc coloana 2 (aproximatiy 2—5% CO.) se amestecd cu gazele de rezi- uale de la coloanele de carbonatare fn colectorul comun, de unde acestea sint alimentate la baza primului recuperator al gazelor de la coloane (3 in fig, 6.10). Saramura precarbonaté trece din coloana 2 in recuperatorul J” prin curgere liberi datoritt diferentei intre nivelele de alimentare ale celor dou aparate. Tn recuperatorul J, continutul de bioxid de carbon al fazei lichide ereste la 70—73 DN/20. iar temperatura pind la 40—43°C, Saramura carbonatatii se acumuleaza in rezervorul 5, plasat la baza recuperatorului BCL. Gazele evacuate cu un continut de 10—20%, amoniac $i 36%, COs sint trimise la al doilea recuperator al gazelor de tn coloane, care serveste la climinarea amoniaculai din gazul rezidual (subcapitolul 5.6). Saramura precarbonatati din rezervorul 5 este pompati in colectorul de saramuri precarbonatati 10, plasat deasupra coloanelor de carbonatare. Inregim normal, din coiectorul comun 70, sint alimentate numai coloanele de precipita 6. Reglarea temperaturiisaramurii precarbonatate la valoatea M40°C, inainte de alimentarea in coloanele de precipitare. se tealizeazs Win devierea ji ricitea unei pirti in ricitoral 4 In coloana de carbonatare, lichidul cireuli in contracurent cu gazele, acumulind bioxidul de carbon ‘pin’ la un grad de carbonatare de. 185— 190%. Bioxidul de carbon se alimenteazi Ia baza coloanei si la mijlocul coloanei cu debite aproximativ egale. Gazal alimentat la mijlocul coloanei fonfine 38—40% CO, (gazul de la cuptoarcle de var), iar gazul alimentat 4a baz confine 60—75", COy (gazul provenit din amestecarea gazului de Ia saflosrele de var eu cel de Ja cuptonrele de caleinare a bicarbonatulai de Aceasti distributie a gaznlui prezintt urmitoarele avantaje — se asiguri o vitez’ de absorbfie relativ constantd pe intreaga inal fime a coloanei; cresterea Presiunti partial 9 bioxidului de carbon deasupra Slutilor precatbonatate fiind compensati de eresterea presiunil fazei gax se; — se reduce cantitatea de amoniac antrenat’; — se reduce consumu! de energie la comprimare, deoarece o parte din & Invinge o presiune bidrostatict mai mica — se eviti inecarea coloanei; = permite controlul mai riguros al yw rane Pemite contr i riguros alr wului_de functionare al co- ste qoradtl de utitizare a bioxidului de carbon in coloana de carbonatare i, && aproximativ 80%. Pierderile de bioxid de carbon sint compensate EM debitarea gazului de la cuptoarele de var (40% CO,), fapt nedorit riguuduce la reducerea concentratiei medii a gazwlui. Din aceasta canz’ natea pierderilor de bioxid de carbon trebuio Iuata in consideratie, cu 109 SQ,— se reduce cantitatea de bioxid de carbon diluat introdus in cg loana de catbonatare, si prin aceasta creste randamentul de. transformare Glorurii de sodiu pe scama reducerii cantititii de amontac antrenate gj gazul inert; nce prelungeste timpul de stafionare in zona de reactie tntr-o msut cuficiont® pontra hidroliza avansati a carbamatului de amenins sieve intreduce un moment suplimentar de inertie a sistemulu, fay care determina 0 stabilitate mare in funetionare si postbilitatea Tea)ira care dewvultd precizie, a parametrilor de functionare ai coloanclor de cari ca ike, in limitele impuse de regimal tehnologic optim. Sentiee industriala a arltat ci in saramura precarbonatatd cone tratia optima a bioxidului de carbon este de 60—62 DN/20, Desi erste tratia optimmonatului de sodit. Incepe lao concentratic de 8085 DN saree rmeferat ca aceasts limita si-se atingA fn primull Tecuperstey 0g este de Pretertpane (OBCL), pentru a permite variatia. vitezei de dizolvan zelor ae Ue limite utile in raport eu ceilalti parametrii ai procesulu. Toc rustclor fRysial tehnologic aprimului recuperator al gazelor de la colo qt geitorului de saramura precarbonatatt, contribuie la regina mai p Hg fp regimului de concentrafie a bioxidului de carbon si @ ‘regimului g temperatura in coloana de precipitare (70, 711. ; Schema procesului de carbonatare este prezentats in fig. 6.10. Saramura amonizat’ este pompati din rezervorul 7 in colectorul caramats Gmonizath 9, plasat deasupra coloanelor de carbonatare 2 § Fig. 6.10. Schema procesulai de carbonatare 1 = rezervorsaranur amonieath; 2 — coloat de prearbonatare; 3 —receper A eatreertor ator deta colonne (STKCL); 4 ~ rites saramurh; 2 — rere torul Iprinal) givetecarhouatata: 6 — coloand preckpltare: 7 — ‘as de ms: 1 ara aeortl tuspensil de bicarbonat; 9 — colectorel de, saramard 2° cert One eolectorul de saraimur8 precarbonatatl,comet its obturdeit sectiunitor de ta care: este viteza liniati de dizolvate, in mmjh: AC — di concentratia CO,(XaHCO,) la saturatie concen ferenta intre concentrajia criticli) si Fin CO,(NaHCO,) in saramura amonizaté. in DN/20: tatea crustei, in g/em®; K — constanta vitezel de dizol. vare dependent de temperaturi conform relatied coloanele de carbonatare, abild a rezistentei hidr miiriieruistelor sau reducerea 3500 ilor de agenti de suprafati log K = 9,64 — 280 (6.50) ), aplicarea rezultat dea 1i satisticttoare [61— at Ja haza coloane modifies viteaa de dizolvare de carbonatare poate {duce if vitera de dizolvare va gabaritului instalatici in- onatare, in special consem. ' Fest vonatarea preliminars se rea aplicind sistemele gaz-lift ey \ccasti din urma tehnici de peeified a coloanei, in Nm gaz/tyas faptul cf accelereazi pre) Pentru simplificarca caleulului vitezei de dizolvare a eructat respectiv {4 repomparen solutici pre a timpului de dezincrustare, Bosenko [68) a trancpus depeniosicle tea ie ‘elafitle (6.49) — (6.51) sub forma nomogramei din fie. 6.9. lar Gesemmnaving acipalul component al crusti] [69] a elaborat un algoritm de optimimre a. procestlei olvarea crustelor in saraman Pe lingi faptul eX in etapa de precarbonatare se efectucazi dezineruse ronatare, constituie 0 solu] trea suprafefelot de transfer, introduceren aceste! faze in proceatl (chariot smoniacul Liber din sareimun] eit justificata si de urmatoarele efeete positive asupta peviermecn ag ediu, dizolwind rapid crusty] tregului sistem E in care: ¥ este i oni Sooo wry + H,0 (6.45 © 1 . T eS a_coloanelor este de 72H 8 An las § 5—6 mm. Viteza procestlti s tiA i S nea perioadelor de inet g Sa 8S inui a instalafiei. In general] s TCO ge le carbonatare, iar timpul & aC mn sst caz, patra coloane sit | g + +? f Sar aS whonatare (dezincrustare). i ace Been t BS Saeko oloand ese scent de) RES: Xana px B Eo. * geste la 72/3 = 24 ore j dizolvare @ cristel, es IS ratura solutiei, concentrati] aN > si intensitatea agitarii. Ct BEN x & se realizeazi prin barbotat® “Se 38 arele de var) la baza coloa N aes ; 1 2D ss vitezei liniare de dizolvar a wee n in saramura amonizati 6 EG 8 “Ee on) ee 107_ selderea productivititii coloanei, datoritt obturérii sectiunitor de trocere a gazului gi a lichidului; + Jezechilibrarea distributiei gazului intre coloanele de carbonatare, prin incustrarea neuniforma si variafia necontrolabild a rezisten{ci hidraut lice a coloanelor. Desi existi preocupitri pentru prevenirea format crstelor sau reduceren vitezet de ereglere a acestora cu ajutoral adaosurilor de agenti de suprafati stereo cuilor earboxilici sau alchilsulfonici), aplicatea rovultakelor ex. serimentale la scara industrial este inc departe deaf satisfictorr® f 6 peer Th principia, evitarea incrustériicoleanei de carbonatare poate ‘slat Tiontajedubstantiale, in ceeace priveste reducerca gabaritulul instaletic! iy sear. Astiel, performanjele coloanelor de carbonatare, in special consume ayer agetic, sat net superioare, atunci cind carbonatarea preliminar’ 9° fa, wb emerge SYenturi [ot] in suspensic (65), sau aplicind sistemele gar-litc Jizcar’ vioad trepte de precarbonatare (66, 67]. Aceasti din rma tehn ti de a a jou rocesulul de precarhonatare, pe Tings faptul eX accelerea7# Pre cea aS a imorbtie de 56 ori, mu mai necesita repomparea solutict Pre carbonatate in coloanele de precipitare. Alateri de carbonat si sesquicarbonat, principalul component al crust] este birarbonatul de sodit (80—85%) (60). Dizolvarea crustelor in sarannm ae ap ononcomitent cu operajia de precarbonatare, constituic 0 solu} Gptumd tn exploatarea instalatiet industriale. Amoniacu) ber Gin sot mun oD weactioneazi cu bicarbonatul de sodis, dizolvind rapid criss) depust pe supratetele interioare ale coloanci: | WNaHCOsiaria) + ANH OH ori = | 2COstsannt + (NH,)sCOntoteyiy + Ha (6.48) In regim normal, timpul de incrustare a coloanelor._ este de WH ore, perioad® in care crusta atinge o grosime de 5—6 mm. Vitera proces ate periont JP alege tn aga fel, incit succesiunea perioadelor de incrusia) $i dezinerustare si permit’ funcfionarea continull a instalatict ‘Tn genera] Berane aimologica include cinei coloane de carbonatate. far timpul ee + acacrnre este de aproximativ 72 ore. In acest caz, patru coloane sint sree precipitare, una, coloand de debicarbonatare (dezincrustare): tt timpul de dezincrustare este 72/4 = 18 ore. Dack o coloan’ este seoasi dit fanetiune, timpul de dezincrustare se prelungeste la 72/3 = 24 OF | Vitera de dizolvare depinde de temperatura solufiei, concential) bioxidulei de carbon in saramura amonizati si intensitatea agitirit Cow) trolul temperaturii si al intensitifit agitirti se realizeaz prin barbotatt Dionidului de carbon 40% (gazul de la euptoatele de var) 1a baz coloast incrustate [60]. | Bosenko [68) a aritat ci dependenta vitezei liniare de dizolvare functie de concentratia bioxidului de carbon in saramara amonizati dati de relatia: ack® (68) 108: jncare: W este concent Debitul 0 conform relatici in care: Y este Pentru sim a timpalui de de telatiile (6.49) — {69] a elaborat + Pe lings fa}, tarea suprafetclo: este justificatt + freguli sistem Fig, 6.9. Nomo: tes caleulut ‘aizotvare acentul nucleatiei omogene acale pind la un grad de atiei omogene, urmati de 1 eliminarea lent a supra. 9959, iar temperatura flni- roximativ 20 minute avind contatarea acestuia cu faza sint complet cvitate (41) ijlocul coloanei de carbona- | ient pentru.a prelua supra | dde 1,5—2,0 ori mai m alent. Ca urmare, in vederea | miei apare logic’. Totusi, | de recirculare a suspensiei 43, 44). icarile constructive [45] sau ‘tractive si mai usor a Tegimului termic fn partea vat, la obfinerea unl prec mnate de la regimul termic ricite ale coloanei [10, 33, rmifind realizarea procesului turatie mai mari. Lao supra nai viteza de nucleatie, insé, ‘ecteazi gi viteza de nucleatie ficavitor introduse in scopd odusului cristalin sint prom Dilot san industrials nee Drocedeetor propuse. In pri jegate de Huctuatiile post feres preferential a fluid searh aditivilor st reducer coloane! (37) de mucleajie omogent, cul fa prin operavea coloanel ca tf or fine, In acest seop, mui (cart la viful eoloane, ret Sau tn interiorut zonet de a ferenfa intre gradele de carb -ulele fine s& se dizolve parti winator intr gradient 0 Pneith a coloane!, conform di Nstibutiet_granulometrice fie se mentine 60 + 2°C, 1% teglarea compensati a debitului de suspensic extras din coloant [59]. In fig. 6.8, reprezentind distributia granulometricd (in termenii densitatii populatiilor de cristale) a bicarbonatului de sodiu precipitat in conditii stan- datd 51 modificate, este ilustrat efectul dizolvarii partiale a particulelor fine. wf, * eg standard ° Regi standard contol terperuri zoned tea + Regina rattcatcucontrokd tenpertit are de mcleahe zt a ‘ & = $0 2 8 105! a 2 7-006 80s Dimensionea partcutelor,£x10%m} Fig, 6.8. Distributia granslometried a bicarbonatului de sodiu pre ‘eupitat in coleanele de carbonatare, 6.6. PROCESUL TEHNOLOGIC DE CARBONATARE Begs cursul procesului de carbonatare, evacuarea edldurii de reactie se Tiga @@* Prin suprafefele de transfer termic montate intre talerele de bar- ae ale coloanei de carbonatare. Datoritd suprasaturatiei ridicate sub Git condusk cristalizarea bicarbonatului de sodia, incrustarea suprate iansfer termic, cum si cea a talerelot este inevitabila. Crusta deme fp ructurd densi si creste cuo vitez’ apreciabilii duph depunerca primule! 1601. Consecinjele imediate ele incrustirii coloane! sint leaps aredcevea cocficientului de transfer termic $1 mirirea consumului Wapi de ricire : : : derca randamentului de cristalizare a bicarbonatului de sodiv, PERSE crestersi tomperaturii si'a antrente amosnees ae ee ra Pbomatata ; 103Snokin [8] exprima viteza masich de eristalizare bicarbonatului printr-o exprcsie de pul: Wa = fy ((NHa ee — (NHo} (6.46) tncare: 1x este viteza de eristalizare (DN y20jmin) ; (Ny leg (NBs lr ‘Terasaturatia bicatbonaticl; ky—constants de vitezd dependent Jo temperature dup’ telafia k + 1,504 (6.47) La grade mari de a de cristalizare este mic, iar spo- wren Koefieis se realizeazi numai prin marisa Witt ‘Je. absorbtie’ 1 cobo- siren acesperaturii, Daed, in prima etaps 2 forme precipitatului cristalin, nia aren vitezei de cvistalizate conduc 2 0 jprecipitat de calitate supe micsorarws, doua etapa, sporirea vitezei de cristae ‘contribuie 1a mérirea Moat unului. i reducerea, dimensionilor note Hiei industriale. Aceste saa tati ale procesului determinf selectia regi" de variafie a pava- Par ieee tebrologici, reprezentat, grafic in 1g or te tarea, Dicarbonatului de sodia sub °. SP saratie minim’, jnsufeienth, pentra declangarea nucleaticl {9 “om fig a cologne’, este Jnsuficient’ He pastravea nui raport optinn Inte WE de absorbfie a bio- Sar ore carbon gi viteza de cristalizare; Datele Yin fig. 6.4 au fost intro~ Aaaish ecuatiite (6.40), (6.41), (6.46) 31 (6.4 Paleulindu-se variatia vitezet dase In izare W, sia constantei K, fn,funchie de Tee atari, pe inélfimea coloanei. Figura 6.7 of He aportulii celor dows mérims determinate in condi 1 5.3, Hmbunatitirea calitafii cristalelor de picarbonat de sodiu pre- cipitat in coloanele industriale, In literator? Sint sugerate domi chi de im— ciptat in colommytatii produsului cristalin: introdwset aditivilor sau a eae Je Gnsiminjare si modificarea fluxuly} Tchnologic sau. a parame erstalclor de Fnegre a coloanei de carbonatate. Cele Cou desi principial tril de {untae fandamentate pe aceleasi consideyroet eoretice $i anume: ietincte, crrrasaturatieleritice, surprimares Rucleatic. in zona de crestere cobortrea supresyarovul independent al nucleatiel st ¢res46""t cristalelor in dou utilaje Separate E Z Fig. 6.7. Constanta viteret Ae absorbtie a. bioxidului Ge carbon gi itera de ers fatizare a bicarbonatulul de souiu iterate in com ‘git industria.¢ decit viteza transformi- i nucleatia bicarbonatului \c suprasaturate in carba~ Jub Goldstein (33), acumutarea gi climinarea suprasaturatiei critice Prezinti urmitoarele particularitaft ai macasaturatia critiet depinde de viteza de carbonatare intr-o mae suri mai mica decit de Bradul critic de carbonatare ; — cieninarer ft Hie seade pe misura ridicarittempornturi ~ climinarca suprasaturatici este mai Jenti la temperatura. joasd ; Frenitrivea vitezei de carbonatare in fan iam reazi procesul fursyig mdustrinlt, Goldstein (33) a obmervat 5, suprasaturatia nu depiseste fr : atl in Limite ee largi F gazulai sau ale saramurit amon pind Ia 8—9 DN/20. : ied ma 6.5.2. Nucleatia si cresterea cristalelor. Distribugia granulome | fatbonatului de sodiu precipitat in cotter carbonata Guytmume raport inte viteza nuclesties saat cresterea cristalelorN {catia si eresterea cristalelor, fiind wrote foncurente, suprasaturatig fod tastabile nucleatia bicar | lichide Se ponte decenre SOyultan. Hie prin formarea de not eeten’ fie prin fare cial ridieates dar son eresterea celor existente. Obtinerea Cristalelor cu dimensiuni mari (160. ee ee {im ete Conditionata de reducerea suieecsrae critice Ja care are ad (lel) be langeste pini | loc nucleatia omogena (respecte reducetea corespunzitoare a vitoesd IG « solutici) se 1a 4 solutiilor amoniacale de elo- desuprasaturare accele. regim normal, 4 gradul de carbonatare a de concentratie ale cidental suprasaturatia tuafiile de debit te pot mri oes incipin, | nucleate), urmati de carbene en fPensici sub un gradient al suprases fastabile sic Paes | turatiet situat sab. a eclanstall nucleatic! sccunaare. Wager den- tastabile gi aoe steo | Sitktit populatiilor de nucles Pe unitatea de ie, in con- gnatare a sistemului e: Gihins Distranit constante a demsita{tt tant de natici. Victorov [32] atl ctistalizare), va conduce la ctesterca dimensini lor. rafiei, ACuco,-, exprimati | Cantrolul celor dou componente mi cristalizare | fa nivel industrial’ necesitt un eee, late precise asupra sensibilitati (62) | Typleabled si respectiy cresteriteristaiion at variatia parametrilor externi NH, B16 a wim | Dupa datele lui Felbi els [36], Viieza nucleatiei omogene a cura deseresterii com | Dtarbonatulai de sedia mee ceuatia clasica a lui Volmer pe masura deseres al radul critic de carbona- | Aexp(___2. 6.43) natu de sodiy cese. | fo 4 em(—s ~ | Incare: J este viteza de nucleatic Vomeoy): 4 si B — constante continind Tnatimea necunoscuta ¢ (energin Superficials): 7 — tempers, contrat (eS — supresaturatis defini raportul intre ‘con- cintratia bicarbonatului de sodia ta solufia suprasaturati $i com, centratia la cchilibra, | fiiflearea ceuatie’ (6.43) aratt ed, din Pnetul de vedere al cineticit ependenta gradut deo wtleatiei omogene, mecantoae) Praieatwiri solutiel in font HCO; jones rate afegis ecient | Mrof minomogene: me Jacleulel tridimensional fiind controlate Ge energia mutui in regim metasta « Prevalenta fortelor de Suprafafa in asamblarea nucleului critic dt, Stade miei de carbonatare de wane mare de hidrolizi a samatului de amonia st i feancin, transtormarii suprasatorsiet maratice tn suprasaturstie bicarbonatics eu o viterd infinike Te gtade mo Catbonatare hidrolive ferpamatulai de amonin este tents. gf eee Mer aceasta ctapi poate fi delenit de viteza. 101