a, ajungind dictator si neputind sd-] induplece r, nici prin fag&duieli, nici‘prin amenintari, sa-se de Cornelia, fica lui Cinna!) acela care a cirmuit , La confiscal Pricina urij tmpotriva lui Caesar sta In [rea _ace cu ia, matuga lui Caesar, se cdsitorise cu Marius 1, cu care a facut pe Marius cel Tindr, varul Tui sput, harfuit peste masura de numeroasele pros= treburi publice, Sylla l-a ioe ag din vedere pe te tindr, s-a infa porilui, ci E netie religicasa?, Syila sa mae ivi = a luat RBOERIvar eh it Cassar Bein | se sfatuia apoi cu al sat cca i mai de ucida, dar unii-ziceau c& n-are-nici un rost-s8 im copil, Sylla le-a rdspuns insi.cd n-au minte ad cA in acest copil sint mai multi Marius, Ajun- ceste vorbe la urechi {begind prin tinutul sal rutat dintr-o casd in alta, fiind bolnav, a catgut soldatilor lui SyHa, care cutreierau acele locuri, nda pe edi ascunsi, Caesar a dat doi talanti? lui , comandantul jor, si l-a induplecat astfel sa-1 . A fost lasat déct slobed si coborind indata da ornit-o Be api i spre Bitinia, la regele Nicomede!, ‘a timp, intoreindu-se acasd pé mare, a fast “prin,«60 pura Ser we Shee ; | @ hjues stipin peputere, Ia numit pe fiuk, crite oth me tele fd ay Sana Come ‘tinuitatea | mareyte si, din nebagal ce seam, dew — "ie fit ee EaM ones neiniatura Pa dilvarin rie ful eit piirea in renume pleritor 31 de, i care paren ci-) priveste.e : a ul ea de surisul mas 9 9 ‘ie or : cumpara Tneruri_mari pe: [Bee af Ss aie mesa sub dulcea hin, St spune ea, chiar inde de-a ocupa vireo eee eter a es ie z Ske indatorase ctu o. mie trei sute de talent, eee a * ee te f one aa i . ingrijitor™ al cAii Appia, w chelbilt fourte eRe. ed ee seta oe Apol, avind slujba de edi], 1 dat un -spectagal Hnat eu. osebita arija Sh peel bedupintnduste: 05 Nir dou de perechi de’ lupratorl, astfel of) slegel, innisi nu nil se pare ef acest om dt pub Millie si marile cheltuiell féeute, atit cuctepre= gindeascs fa unt ri aga de are be. distreeren ei Houlraly, cit si cu osebitele sarbatoriri sh espete. fomane", Dar despre aceste luceurk vom vorbi mai Tl po tofi cei care Inaintea luk facusera vheltulel nin o-cistlea fayeares poperului, Sb inbeatit undévointa poporului, incit nu era ninient eare # Hol Alujbe 41 noi onorutl, cu care 68-7 rAspuinida itil purtiris rale, 5 Cit de mult cistigase Caesdr inima spoporulul vadit atunici-cind si-a pus eandidatura Impotriva jul Popllitua, pentru obtinerea rangului de tribun. militar, ‘les elcel dintfi. A doua dovada, si mai viditd inca, ‘cut {a moartea Tullel, so(a, Jui Marius — atunel Cac nepotul el, nu numal ed & rostit In foro straluci de inmormintare, dar, mai mull, a tndraznit sa inmortnintare, In fruntea convoiului funebru statut vanilor Ini Marius, care fuseserti osindili. ca. cust republicii, Statuile lor abia atunci au. fost vazule p fata ‘oart, dupa stipinirea Iii Sylla" Pe eind comm funebru strabitea Roma, unii strigay impolviva lui dar muljimea 4 strigal cu putere impatiive lor. pri pe Caesar cn aplauze si minunindu-se cd, dupi 0 ‘atit de Indehingata, a adus in cetate, ca din infern, rile lui Marius. Kra, apoi, un obleei striivech! la rom i se Yosteaset cuvintari la inmormintare pentru | bitrine, dar nu si pentru cele tinere. Caesar, la in — dintve cele doud grupari politice care erau atunel a lasaté de Sylla, care avea o. mate infly= atah si cen Misaté de Marius, care se ascunsese ai ge imprastiase; pisindu-se intro stare umili—, voit bi-i incurajeze si aa-i atragad de partea) sa a. Cheltiielile cu lueririle edilitare erau Th: tei, mine a facut, in Ascuns, si eiteva elupuri ae dup 4) statui ale Victoriet, purtatoarea de trofee: gi, oapte le-a adus si le-a agezat in Capitotiu'®, gil, cel care-le-au vizul pe loate stralacind de aur ke eu nemaipomenita maiestrie (purtau si inserip|ii bea despre izbingile impotfiva cimbrilor) au ri pena : ind: celui care Je agexase acolo tia cine © — apol, ¢vonul raspindindu.se. repede, linat mulfioameni sa le vada. Unii strigau inch ics ictator, reinviind onorurl si decrete si cad prin eta si vada dacd poporul, pe eare-l 4i domolise, a fi-eu tolul subjugal prin cheltuielile ful fara |) taren soliei sale, a rostit totugh, el cel dintii, o « prin aceasta si-a cistigat jardyi un nume bun §h trista fntimplare, a fi 0) sil-| iubeasca, sovotle un orn duios st un earacter, Dupé Inmorint rotiel Sale, s-a dus in Spania, in calitate de cve ‘guvernatorului Vetus, edrula i-a purtat mult respeotdz — = daz HARARH CARSAR 463: WA tial hesdbuité indrdznealé. De aceea: Piso: Ti fnvinuiau pe Cicero: ef-l crutase pe Chesar eomplotului fui Catilina.cind ii daduse prilejul misurd si daci-i ingéduie 4% facd asbfel de jocuir! oduca Inmoiri wtit de indraznete, Partizanti lul J Thsi, Incurajincu-se unii pe alti, uimeau lume nin in multimea Jor, care’ sey strins sit atocliph dir chai prin ropotele aplauzelor lor, care stapineau Ca ne MUL Tnsh, cind priveau' chipul lu) Marius, iL aciinie de bucurie sil preamérean pe Cacsar, ricti th Slava sl zicind ca el singur © vrednic de inrudi Marius. Tar ¢cind senatal s-a adunat pentru a cereeta Pdonducere a atatului, dar chiar ‘s& suprime “orice diieere si si Semene peste tot haosul; ctnd a fost ® citerva dovezi mai micl. inainte de a-i fi date MPlmnurile tol de baza,a fugit singur din Rema, Pipe Lentulus® si pe Cethegus!! la Roma, ca /si con- Liitatius Catulus!, care se bucura cu osebite de. a Héparte riscoala. Nu se stie dacd Cz > iat ined renume la roman), ridicindu-se nvinuindu-l pe aM BV say lea venii In ajutor, dar in senat™. eind A vostit Cuvintul devenit proverb: Caesar fu mai Wiellt cu toata pulerea en -complotasera si-cind Cicero, Harulé statul lovind pe Furis, cl se foloseste pe ie de consul, a cerut fiecdrui senator parerea it ghelte di rizboi". Caesar, apArindu-se, a izbutit i | pedepsei. toti cel care au vorbit inaintea lui senatuly iar admiratoril, lui s-au"infierbintat si mal aii fost de piirere sti se pedepseascd cu moartea, ibindemmau sé nu-sl slabeasca mindria de dragul ni Ay ridicindu-se; a \inut o euvintare pregAtiia eu ffindea, eu Eo poporulii, ii va invinge pe loti hind «i. dupa parerea ii, nu este nel potrivit sia in fruntea buturor. lil Kirimogese, nici drept si fid omociti_ fara jude- nuveste neapdraia nevoie, damen! decse= | 7 In acest timp moare Metellus!, murele pontifi M1 cinstea si nobletea neamului lor; dacé insd vor ft functia sa religioasé, riminind lbera, ajunge tnchisi in citeva cetiti din Halla — pe cave le ya coneurenti, de vrerme cela ea candidau [sauruci lity! Cicero — pind ce va fi fost infrint Catilina, Catal. bacbati de stat cu mare vazd si cu mare 4 poles mai spol, In pave si in Liniste, si-si fact In senal, Caesar inva nu s-a dat inapel inainted F despre fiecare pértas al comptotului in parte. eoborindu-se in mijlocul poporulul, cerea sa lie si el a fe pirea ca are aceiasi sortl de izbindé ca sl cetlalti, fos Cutulus, care se bucura de un mare prestigiu, dee rece s¢ temea mai mult de necunoscut decit de ee @ Wimis-pe cineva la Caesar ca s4-] induplece sA 1 ja candidaturé. dindu-l in schimb a mare sumaé de! Caeser a tispung insi ch nu va pirisi lupta, chiar va Tl nevoil si cheltujasea si mai mulli bani, lap fa alegerii. cind mama sa l-« petrecut pind la usa cu In ochi, Caesar, imbritisind-o, i-a spus: Mama, azi i vedea fiul mare pontifice sau_exilat, t Si facindu-se votarea, intr-o mare frimintare, a fost dled, fhiricosind seriatul si nobilimea, care gh ye de-aci inainte poporul, in frimte cu Caesar, va Yopunerea lui Caesar, parind blindé si spusdi eu /Ponvingdtoare..a fost insusité mu numai de vorbitortt ‘el, dar chiar si de multi dintre cei care isl spu— Wl parerea maj inainte si care au trecut de partea tui, Pvind & venit rindul lui Cato si Catul sa si-o spund. He fnpotrivit. cu toata puterea parerii lui Caesar, tar HA Mrecural o binuiald impatrivaé-i si-a avut un puter phimb de ecuvinte cu el"*, Complotistii au fest astfel iti la moarte, tar Caesar, cind iesea din senat, a fost pliat de malti dintre tinerii din jurul hii Cicero, care aruncal asupra Tui cu purnalele scoase, Se spune Ned Chirico”, invaluindu-l cu toga sa. -a seos pe nesim- mejdie gi cA fnsusi Cicero, cind tinerii l-au mina pe el. [ Ar, Catilina™ plinuia nu fiumai a sehimbe:\ 464 PLOTAREA ees ds 20it, leaideut semn ci nu incuviinyeaza fapta se tomea de popor, fie ci socoled aceaxté fapta 3i Impotriva tepii. Nu tit. insi cum Cicero — widévirat — nia sotis deapre acest lverti in intilula: Despre consulatul meu. Ts mai th Invinmit 6A n-8 folosit ucea imprejurare, desl ent hat prilej, cl ea s-a temut de poporul care stitea Tt Ti Caesar aga cum nu-s-a mai vavut. La citeva adéeea, cind Caesar s-a aparat in senat pentru. toal jelile indreptate asupra sa, 1 fost intimpinat de eu un freamat dugnddinos, iar-sedinta durind mai nm qeétt de Gbicel, poporul a dat navald ou strigile i frat senatul, cerinid cu strasnicie si:| se dea ¢isit “Cacsar, } Viyind acestea si temindu-se mai-ales de réiscoi care n-aveau cu cé trai, scfateia intregii multimi plies touti nidejdea in Caesar, Cato a lzbutit sie senutul sé le imparta vite o rafié hanard de g aceast4 pricin’d s-au mal: addugat ined gapte mille sule de mii sesterti la celelilte cheltuieli ale stal aceasta misura polificd a stins in chip vadit te mare.din acea vreme sia diminuat mult din ‘Cresar, tocmai cind avea sf fie trimis: guvernator fach si maide tennit din pricina slujbel ce avea sa! Hl gle ed cu este mama tdihult’ a dul Dionysos. gurea el, se obignuleste cx femelle si fmpode= mylul zeitel eu, ramuri de vit. fn timp ce un Bint sti aproape de ea. dupi cum spune mitiah. Si WP ingiduit ca un barbat sa se duca la serbare si ni¢l #iea-n casd cind se sévirsess misterdle zeljei, cb Ww eh numai femeile, ele intre ele, saviryesc mulls ii Yinipul slujbei religioase, la fel eu Orficil, Cind HHO timpul sdrbétar orice barbat, consul sau alt MFat, si orice alt bairbat iese din casi; jar femelay axa in primire, o impodobeste, Si cele mal multe fle sevbarii se petree noaptea: facindu-se ghime 8] multé muzicé la serbarile din timpul nopyii, f Pompela petvecea aturnci la aceasta savbdpoare, iar , care p-avea in’ barbd si gindea cd astfel se ova neobservat de nimeni, Iuind ‘hainele si podoabele tirele din harp4, a pornit spre casa serbarii, pre- it in femele tindr i, ajungind lu ug, care era des f) dela cave ylia de el l-a dus in casa firad teama, PA Plecat si-i vesteasci. Pompeil sosirea lui, dar a iat, iar Clodius nu mal avea rébdare sé rimini acolo lisuse scluva, cl se plimba fnevace si-n colo fn Mare, ferindi-se doar de lumina. $i, astfel, a dat wlava Aurelie), care-a-nceput sd-1 afije la joc cag ib pe alta, dar el nu voia sd se joace, Atunci sclava i in mijlocul casei gia Inceput sa-l iscodeasea cing He unde vine. Clodius a spus ca asteapta sclava Pom- i) eare se numea Aura. si s-a dat de gol_dupa voce. foe sclavea a sdrit ca arsé si, tipind, a dat fuga la Wi 4.4 incepul sh strige pe celélalie femei, zicind ch # ‘un birbat, In timp ce toate femeile inmérmuriserd Hroaci, Aurelia a dat semnalul de incetare a sirbaétoriril Nu ssa iscat, de altfel, nici o tulburare din mulfimii, totusi, o intimplare supfrdtoare s-a easa iui Caesar. Publius Clodius «ra de vita nobili, prin averea si daril sau de a vorbi. Ih privinta ob sia indriznelii ins’ nu era mai prejos decit cei mal mi{i peritru nefusinarea lor. tubea pe Pompels dul Caesar, cu bunisgtiinta ei, day camera ei era Dine pAzitd, iar Aurelia, mama lui Caesar, fem« leapta, stind in jurul Pompeii, fi ficea tol mai primejdioase intilnirile cu Clodius. Aw insi romanii o zei{A numitd: Bona”, aga. grecil au o zeita a femellor. Frigienii, care au im ato gi ei, spun ci a fost mama regelul Midas*?, manil cred cf a fost o nimfé driadi® care trdise cu] | Mprinse, ciutind pe Clodius- A fost gasit in camera unde sé ascunsese si, 0 data descoperlt, a fost dat femel. Femeile au povestit intimplares Vio puratety <= vat, tt.406 PLOTAGH CABSAM att sia doin 21 tol oragul vula de vestea cl Clodius se% farh Mngiduin}’ la o sirbatoare, unde nu era legiui trebuia 84 ispaseasea raul pe care-l ficuse mum ‘bitorii, dar chiar cetafii si zeiloy. “Mare. Raminind malta vremi Un tribun a dat deci pe Clod aiid eel ; 4 Pp Lut aacrilegiul fAptuit fata de zei, si fi @ si pling, iar prietenilor sai, care Se mirau de, torl 4-au ridicat si ei, in acelasi ti a i } pit, le-a spus Nu vise pare ca trebuie:sd_ ma lind alte nelogiuiri sivirsi 5 eXANCrU, et. a dormsit testul [cut cu sora cisiterita cu Lucullus™, { te. wore, iar eu noam feat Med nlelo tapi aa Foril, ridicindu-se impotriva lor, apara pe Clodi Hit W virsta asia, a era de mare folos in fata judecit ; ; Laveay fried de. multime. aflind 101 Hilats ce a pus deci piciorul tn, Spanie, a pornit ly | pe Pompeia; cind insd u fost chemat ca martor | mitlel cA in citeva zie a reerutat zece manipuli™ SERPS e ‘nimid despre cele dene & Hi, pe linwd cele doudzect care erau acolo, 41, pore WV oateivn bale Clocdus: maeturia Tn parind etuciatdign PM Ginte impotriva calaicilor 9) a lusitanilor, j-n invina ae Re intebe i te ce tia tagpalt sate Pp ih Wut pind la Wirmul de dincolo-al Spaniel su xf f rispuhs Caesar, am pasit cA se cade ca sofia meas ii romance gi triburile care mai_mimésese fie nici macar banuité. Unit spun cé-ntradevar, Cé pinind régboit ath ark th raspums aga fiinded aga gindea, lar altil cred ¢& ack Matornicind injelegeres jnire cetali si puntnd, capat Mispuns ea sa facd pe Tae) poporului, care se eV niclegerilor dintre camétari si datoriel. Askfel, scape pe Clodius, Acesta a scapat deel de aeuzare, ca dowd treiml din veni cel mai multi dintre judecdtori si-au dat pilrerea” fimilavii pind eind se va st \ vinte serise nelamurit, pentru ca nici sé nu infranted Mind datornicilor, Cistiginet-si un bun renume pentry poporulul, ‘votind impotriva hai Clodius, niet sa-gi4 hot Sit sp mbogayit i bunul renume in faja nobililor, achitindu-l, , dindtei \ I anual al. datornicier we datoria, lay restul, V1 Caesar, indatt dupa pretur’™, trebuia sa gitvernator in Spania, Dar nu se intelesese ined cu " I The iulborau si strigau impotrivé-i impledic ppfitessod in Afard orasulul, Jar cel care candidau ‘sA-plece, Atunc] Caesar a dat fuga la Cra ust, cel im lay trebuian sa fie de fafa ta alegeri th Roma, Cae- at roman, cure avea he de trec nfierbi i, ca $4 lupte impotriva politicii lui Pompei. Si numai dupi ce Crassus a luat asupra sa pe cel mil §i-mai neimblinzili crediteri si l-a girat pentru i treizeci de talanti, Caesar a putut pleew in provin | Se spurie ca, pe cind irecea Alpi si stribatea, din Gallia, saraedcios $1 Jocuit do putini cament, ti Caesar au zis, tizind si glumind: Si atch 8 ambitii pentru locurile de .conducere si lupte pen) | rerilor de consull, a trimis | 3 nal meen ‘de a candida la HMM firad si fie in Roma, prin mijlocirea pricten: tO, mai inti, s-a-mpetrivit’ tneuviin{arii cerute de “hiviiindu-se pe lege, dar vazind mai apol c& multi ie partes lui, fiindu-i Mmedatorepi, a izbutit sa impund eres cereril lui Caesar, trosind toat§ rivaccu cu- wh ro, Acesta-s-a hotarit ca, renuntind la triumf, 64La —s ato PLUTARt CARRAM in O-s-a hucurat de atita mare incredere si avint soldalilor, ineit necia care nu se deosebenta (prin “nimio in celelulte expeditii militare se W deur. ir) orice primejdie pentru faima lui Caesar, neva ai poaté lupta impotriva lor sau sa le tind a fosl, de pilda, Acilius care, in lupla navala “Massaliei™, cittrindu-se pe o corabie diugmana, fava mina dreapli, day n-a dat drumy) “seu Mit mina stingd, ci, lovind ¢u el in dusmanil din Did intor's pe tol si a pus mina pe corabie. Pe de te, Cassius Scoeva, in Iupta de la Dyrrachium"!, un ochi, din pricina unci sdgeii dusmane, cu ns de © Sulit si cu coapsa de alta, dupa ful sim fusese iovit de o suté treizecl de sageti, Ja el pe cugmani, ca sa se predea si, prezentindtl- Unuia j-a siripuns umdrul cu sabia, jar, pe ce- Movindu-l in fata, l-a intors tnapol sia scapat, fiind at cle camaracti sii, ; min Britania, odaté, dusmanii tabiiriserd asupra co- jilor rornant care se infuundaserd intr-ury loc mlag- plin de apa, Un soldat — Caesar insusi suprave- —, Sirind In mijloeul dugmanilor si sAvirsind ® Hi Vitejesti fapte, i-a scipat pe comandanl\i, cael li) fiseserds pugi pe fuga’, iar él, strdbdtind eu grew si fiind silit sa Tupte impotriva tuturor, sa Sal 1) niste sinfreuri sl cu greu le-a treeul, fara seut, Ihetind, cind mergind pe picioare. Si, in’ timp cw aii jurul Joi Caesar se minunau de fapta sa sil [n= Minky cu strigéte de bucurie, el, foarte rusinat si cu pliii de lacrimi, « cazut la picioarele lui Caesar, Mil lertare ed-si pierduse seutul. Alta data, in Libia, ii tui Scipio att pus mina pe-o corabie a tui Caesar fare plutea Granius Petro, cvestor, Pe ceilalti soldath it prizonieri. iar cvestorului i-au figdduit ca-t ivinmul, dar el, raspunzind cA soldatii lui Caesar e-s4-i scape ei pe alfil, nu sd fie fAcuti -scaipatl orlt eu purnnalul. si nu mA tem) flindea pentru: restal) vieWli lung, n=am_ nevoie de Pe muita paz". Mur cea mai uritA dintre faptele politics in timpul conmulatulus Tut Caesar a Tost socotita, ea tribun a jul Clodius, acela care i-a pingirit ¢ @misterele din Umpul hoptii. Avesta a fost doborirea_ lui Cicero; Caesar n-a plecat ba fnainte de a ataca si a exile pe Cicera eu Clodius*. 15 Se spune cA aceste Intimpliri sau pet intea razboaielor tui Caesar cu galli, Cit priveste iel eare lesa purtat dupa for prin care a supus Gallia, cind pare “Agupra go noud functie si intrase pe fagagul Vietl gi a unor noi fapte, niment nar putea fis) pe apuecate, de pared ar fi luat din avutiil altarta, 1 ins multi care, desi mal inainte erau partizani Whvati ai lui Caesar, de groazd, gi-wu iesit atunci din Wi weau lisa dusi de valurile acelei talawulri, desi Iu ase teme de nimic. Era, intr-adevar, foarte de: iveligtea Romei, care, in timpul unei atit de mari 32° Dupai ceé-a fost ocupal. Ariminum, deschiet pared’ portile largi ule rézboiului. pe tot pamintal I toate marile, si topindu-se o data cu hotarele py fii Caesar si legile Romei, n-ai fi erezui ca numa 9 barbati si fomei inspaimintati ca -altidata cutreiera We Ob ca insesi cetitile se ridi¢aserd si se impréstiow vetsPLUTABIL SCATSAK: on furtini, era toemali ea do corable Jasatt in volt de cAtre elimacii ce-o pardsisera, Dar, desi pl turor era allt de jalnica, lotusi pe de @ parte ’ : 2c , bizuindu-se pe Pompel, socoteau ci pentru et MW ohod Metellis, tribun al peporului, ta impiedicat chipeazd mintuirea patriel, jar pe de alta, paras | din tezaural public, invocind anuiite teal, «a si efid ar fi fost lagarul tui Caesar HY ie raspuns cd nu se poate purta rdzboi si respectu, ‘ Hil timp si legile. far daed tu-estl nemultumit de fea petrecut, pazeste-te acum, fiinded rézboiul mu p obréanicia, iar cind glasul armelor va imnevta,’ care, abune: a sé te urei da tribund Ml atragi poporul,* $i a mei addiugat: jizuindu-mé pe drepturiie mele, fiinded. i ‘Tsculatl impotriva mea, pe care veam prind pitterea mea". Dupa ceen spud Beeste vorke i -a indreptat spre usa, tevaurului public. Si negd- ile, a chemat niste fierari ‘si le-a parinelt 6a. Usile, dar jardsi Metellus se impotrivea si citiva iL tu si se (ind tare, Caesar, infuriat, l-a ameninjat ii daecA ma inceteazd de a-} tulbura. A acldtigat) Muli, linere, cd mi-a fost mai greu.sd spun declt-4i pie fapta, Aceste vorbe J-au facut pe Metellis 84 de {rich si si-l slujeased ugor si repede cu celelalte fifi trebuincioase pentru razboi. : 4 Pompei, c-a fost. pdrasit de: boa. uu ca Caesar nu gindeste, ef numui fae ayicum se cuvine, ‘Caesar, care dovedise un foarte mare curaf im Of: galilor, atunel I-a pirdésit- sha Tugit ; Caesar j-a trimid si bani ai armete pe car sise tugarul, apol, pornind spre Domitius, care pa Corfinium cu treizecl de cohorte’, sia agezat | fn jurul erasului; dar Dom . pierzind orice rerut unui medic, om-de casd, otravé si lutnd dal medicul. a baut, ca si moara. dar auzind ci poarté-minunat de blind fala de prizonieri, a fr pilings sourta si se Invinula singur cA se grabise, lea Incurajat ins, spunindu-i c-a baut o doc aiduce doar somnul si nu moéartea, Plin de by ridieat si sa dus’ la Caesar si, dupa ce l-a-salutat dnrast la Pompei, Veston acestor fapte, ajtingind 4-mai Inveselit lumea i unill fugari s-au intors, 45 Tar Caesar a pus miha si pe armata lui | pe aljii pe care i-a prins prin cetati stringind oasi Apol Caesir a portit eu armuta in Spania, avind Pompei, $i Intocmindu-si o armaté mare si inte j A-alunge di ae Caesar a porit spre Pompei, Acesta insi nea pr tu Pompei eul, cl, retragindu-sein Brondisium. i-a trimis pe Wineiilor de-ac if MpChy Usman. puninda-st Sn armata la Dyrrachium, iar el a pleeat putin ’ i date pe ascums si fiind cit urind, eind Caesar I-a atacat, dupa cum se va Vida Tui en de-amanuntul, Mid plardaé armata din pricina foametei, n-w inertial Caesar, care voia sd porneascd imediat dupa WWMbeascd, s-atragd la lupta si s-asetieze: pe dusmani, naivea in bil. Sea intors deel ma, undes Wein nude-w cucerit lagdrele si armatele. Comandantit- fimp de saizecl de eile singus tntul Itali alélor au fugit la Pompei. verse o piciturd de singe. A pasil arasal mult may decit s-astepta, si multor.senatori rimasi pe loc lea) eu cuviinta si bundtate, indemnindu-i chiar s& trim solie la Pompei, care si mijloceascd o impacare: se cuvenoa, Nimeni fnef nu i-a dat ascultare, AT lov dupa ce Caesar s-a-ntora la Roma, Piso, so¢rul- PMaendemnat sd trimitd'soli la Pompe} ca si se-mpce, Higus, insa, facind pe placul tui Caesar |'s-a impotrivit. 1 Chesiur, ales dictator de-senat, a chemat pe fugari si.4 PUT ARM CAESAR anh timp. ce viul Aoos mina cordbieara spre) mare, Merniec a-neeput sh sufle in timpul noptil dinspre # 4nd adierea: care in zor. de obicel, safla. spre pidecea liniste, purtind valurilé fn susul efaluk ri sa invautdtit din pricina rewarsdril mapit funil care bates tmpotrivé-1. Apa siulul a dévenit miles si vijelioasé gi. ridicindu-se in virtejurl pus @ cinstil si pe copili celor et de Sylla, jar reducere a dobinailor, a wsurat pe datornicl, Dupé Uni gece zile, Misind dictatura si alegindi-se consul cul lius, Isaurieus, a tuat comunda expeditiel. Armial plecasera inaintea Jui, lea Misat in urmaé, iar Mumaj sase sute de edlareti alesisi cinel legiuniyy solstitiul de jarnd, a pornit pe mare in primele zile janUarie, care ar corespunde cu Poseidon ja ate Wt mah résceliri,-cirmaciul n-avea cum sa se im trecind marea Tonicé, a cucerit Oricum si Apolonia™ , A poruncit dect vislagilor sd-schimbe vistitul, corablile le-a trimis inapoi la Brundisium, pete ASAIO plutlred: soldatii, care ramdsesera in urma, Dar s Way is wind porunca Hui, erau pe drum, tot cirteau impotriva lui Caesar, WWindu-l de mind, cdel rimésese increment clad La mu: mat erau in flow yirstel si nu mat puteau fabe ‘ y , om de -vifl, ai cura} sinu te teme | nolan de munci; ,,Unde ne va due acest om, purtin !dici pe Caesar si sorta fui, care pluteste dim: ‘si folosindu-se de noi ca de niste lucruri fara ob ol". Pe loc yislasii au uitat de furtund) si, ase= fara suflet?. Pind si fierul s=a tocit de lovituri, i) lopiveze Impotriva vale “si platosa-au nevole de crutare dupd atita timp. £ tol curajul. Hind insé cu neputin{i sa le-avingd; Dare: nici cind vede rénile, nu se gindeste Caesar mea ndvilea in albia rtulul din pene # neste peste cameni muritorl si ca deci ‘sintem valurile deveneau primejdioase, Caes avem sim{iniinte si dureri omenesti? Sivapoi niel : Hevrind, lain Gn -weu Hu poate 64 infrunte jarna gi furtuna pe eobdrit din cordbloara, la intimpinat multi el se svintd ca si cind ar fugi de duymani, iar fu afi. fiind foarte indureraty si mihniti ca nea sete 1", Tot zicind el asa, mergeau agale spre Brune ive putea invinge numai cu el, sical este supairat Dar, cind, la sosire, au wait pe Caesar acolo, reped 1 nesocoteste de dragul celor care lipsese, nebi- ischimbat gindurile si se invinuiau pe el Insist, nui pared pe cel de fal. (tradatorii éomandantulul suprem, si chiar invinuial Sgoniandantii lor @& nue! grabi Apoi, urcindu jocuri mai inalte, se uitau spre mare si spre Epir si dach vin cordbiile sé] treaed dincolo, Lntoniu™ a vent cu-arme pringind euraj, a incepul We! la lupta. Pompei era asezat int Mions, din belsug de pe uscat si ch 4 ined ie ha incenul , Th sfirsit, Jay Caesa: 38 La Apolonia, Caesar, neavind eu e] destuld ca sd-nceapa lupta si find ineurcat si foarte ingrijoré icing Inthierli armatei de la Brandisium, & I Kirire ndsteusnicd: si se urce-ntr-o coribioard et de Tipsi color hraneau-eu rada- ] aratate eu lapte: aecil, faceau din aceasta coed Wu piine. Ducindu-se apot cu ele la primele’ posturl Wi ale cusrmanilor, li se aruncan, spunindu-le c-atita Gi pimintul varda ustfel de rdéddcini, ei nos vor ura pe Pompei. Totus! Pompei nu ldsa-sa fie duse Pilnile, miei vorbele Jor soldatilor sll, fiinded ar fi dprezece vislasi, firi'sd ste nimeni, si sf se ducal la] dishim, desi marea efa cutreieraté de atitea corabii 4 Mane, Agadar, in timpul noptii, imbracindu-se col de‘selay, sa ureat pe-o corAbioara, si 5-0 asezat In} unom de rind, fara si scoaté un cuvint,————— = = =e aan PLUnrARN CAESAR 495 Wietiina. prezicatorul i-a-spus indata/cd intr-p baté- i rile se-va lAmuri situatia lal fala de,dugmani: f intrebat daca vede in jertfa vreun semn bun rezuliatului luptei, jar prezicitorul jn rispunay Agur ai putea sa-ti raspunzi la aceasté intrebala: i) stvinele unei mari sehimbdéri si prefaceri a st&rit pei, aruncindn. 4 reasca pe Cacsar i Tay Caesar a strabatut cu greu o parte a dre fiinded nimeni nu-i dédea provivil, ci tofi il dis day fn cetatea Gomfi din Tesaliay nu numalcé h armata, ci asi scdpat-o. de-boalé pe neasteptat faré_voie in_lupta, a-neepul i \fvar, soldatli audat de vin dim belgug si, bind fairl ii Int-alta potrivnica, astfel ci, daci socotesti ci in 1 (apo) petrecind si chefuind pe drum fntoemai ¢ fala iti merge bine, asteapta o soarté mal rea; lf Lalajal kai Dionysios, din’ pricina befiel, s-au lecuit) Kecotesti cA-fi merge rau, asleapta o sogrti mal Ih noaptes dinaintea bitdliei, cind Caesar ish 42.Si intrind amindoj in ‘Tesalia®, si asezindi girzile, pe lu miezul copii a -vazut lumina anu care, Wecind stralucitoare si pulernicé pe deast- Be ea CA & peste tabara lui Pornpei. strajii dinspre ziud, solda{ii lui Caesar auceau tulburare la dugmani. ‘Totusi n-a)socotit ¢A pee va da in aceeasi zi asa cd, ridicind armata, @ it spre Scotussa™, Thats dupa ridicarea corturilor patrulele de cala- Wi perdi fara vabava inaintea armatei lui Caesar. sl, iciu-se, au anuntat ca dusmanij coboara™ la, lupta. bucurindusse si cerind, ajuterul zeilor, a incepul ze armata in ordine de b&taic, facind o intreité le tac. To fruntea soldatilor din rmijloe a pus pe Hus Calvinus, Antoniu-comanda aripa stingé, iat el dreapta, dorind sd lupte in rindul legiunil a K-a, fil Insi cf impotriva acestei arip! sint agezati calaretii si temindu-se de strAlucirea si de multimea lor, & poruncit ca, din ultima linie, sa vind pe aseiths Pohorte 4i led asezat la spatele aripii comandate dé indu-le ce trebuie si facé atunel cind soldatii dug- Wy porni Ja atac, Pompei era in fruntea aripii drepte tel sale, Domitius comanda pe cea stingé, iar Scipio, lui Pompei, comanda mijlocul armatei. Calévetti fui el S-1u strins cu tofii in aripa stinga, pentru ca juiased aripa dreapté a lui Caesar si s4-i puna ostasii (chiar in punclul unde se afla el. Ki socoteau ca linte dusmand, oricit de deasi ar fi, nu va puten rele fata in taj’. Pompei a venit jardgi la pares maj inainte, mai ales c-a avut in: vis. vedenit . prevestiri. Intr-adevar, s-a vazut In teatru ap romani, Céi din jurul stu insA aveau un cure) mare si-erau tot atit de siguri, secotind cA vor, riosi, incit Demitius si Spinther si Scipio se cert \ 6] pentru rangul de mare pontifice, detinut de Cac friniiteau mulli oament la Roma. ca sa inchiris acupe case potrivite pentru consul] ‘si pentru cor de armata, fiindca indata dupa lupta aveau sa i I déaw ei, in functie. I Foarte mult insd frematau de dorinta de: luptii | si calfretii, care crau pregatiti cu pompa, si prim ¢irea armelor, si prin hranirea cailor. si prin { jor bine facute, Aveau ginduri mari si din pricina | lor fiind sapte mil, fata de o mie ai Inj Caesar, 7 mumidrul pedestrilor eclor doud tabere ny prea ci deo parte erau patruvecl si cinel de mii, jar dee t— a uy Caesar — doudzeci si doud de mii. 49° Caesar, adunindu-si soldatii si instiintindu-i finius esle gata sa soseased cu’ dowd legiuni, iar a #prezece coharte sint la Megara si Atena, i-a in’ deed voiese si-i agtepte sau si s-avinte eb singurt { mejdie. Soldatii insé au fnceput sa-l roage, strigin jastepte, ci mai degrabA sd pund la cale ‘cit mai ‘harta cu dusmianii si sa-i mine in Iupta, Cind C: ced un sacrificiu pentru curafirea armatel ‘gi‘se avinté cel dintil Impotiiva dugmanilor, chemi doe MUTA HansAl we Jie foreascd gi sa fuga, temindu-se gi de primejdia ie fi de rusinéa de spol. Acest fuori Asa s-0 , fiinded ef nu rezistau cind sulijele gburau . plerdesu curajul; gi vazind cum le: beeceaw Dehli, au inceput SA se Intoared si Sf se acopere urease fata. S! la urmé, stapinili de o astfel de pe fuga, stricind cu mare rugine toatt adevar, soldatii victoriogi al lui Caesay au meats sé Inconjure pe pedestragit dusmant si std ¢izindis-le in spate, : Pompei, cind a vazut cd de peste tot cilarefil sai pe fuga, ist plerduse ecumpatul §i niel nuegi mal igi este Pompei Magnus, ci, asemenes unui) am. {ine piept atacului lor, ci ca la prima izbire [oa dugmaniloy vor fi infvinte i zdrobite. ‘Cind amindoud taberele erau gata si sune f luptel, Pompei a poruncit pedestrasilor si fie de lopta si raminind cu tarie pe loc, ‘sé-nfru iurestil dusmanilor, pind cind se ver aprepia la bare de sulla. Caesar ined, maérturiseste ci, d ordin, Pompei a presit, negtiind c& migcarea cane jainceput prin alergare si infierhintare di tare ; ind lovesc pe dugmani 5) lé atija curajul, pe ami s-apropie de dugmani. lar cind Caesar, aproape c& isi si pornise sol Sub comand sa la atae, vede mal {ntti pe unul cine ies dint); cure-iera credincios si incercat in razboa feu lovita de un zeu (rau deanidajdul peiec Incuraja soldatii, si-i Indemna si se ia la intreces Wonita de ja pulerea cea yoai mave 8 zellor), Ba mindu-l pe nume, Caesar i-a zis: Ce nidejdi avemy§ fal w pornit {ira glas: spre cortul. Siu ai, ajezindli-se Crassinius, si cum stam cu curajul?* Tar Crassim} Hy belepta cu nerdbdare siinsitol, Nu euee a tingindu-i dreapta si strigind cu glas tare, joa fi wl sal find respingl, dugmanil at incapul sh se »Vom invinge cu maretie, Caesar, In ce ma pri Thigriturl si si se Tupte cu giraile sale ge. mf vel lauda, Sau viu-sau mort*, Zicind acestea Wonindu-si parci in fire, a spurs, dupa cum se po- bi . numal aceste vorbe:,.Agadar, $1 la intariturd?” soa at mai inti de mantaua de comandant, apol, ikt= 6 manta de dezettor, a fugit. pe sscuns, Yom avite tinea, in Viafa lui, mai inti) ce roa a att fF iwecs ¥, apo}, cum a fost omorit, dupa ce se predase Wey ipteni. el pe cel o suitd dondzeci cte-mii de soldat din } sfarimind cel dintii rind al dugmanilor, pe eind! facind mare. macel si-i silea sd se relragi, deodata tui pe loc, eficl un pumnal dugman, lovindu-t in iesise prin -ceafa, i “ind Caesar a intrat In sandal intirit al lui Pompel Wheul 5). mortil ce zaceau intinsi, si pe soldatil care ca ub oochii séi, a spus indurerat: _Aceasta au voit, in 45 Si astfel, pe cind pedestrasii ul Caesar sc Pies Lnpaate mijloculul armatel dusmane, oi ui Pompei au poinit in goana, rasfirindu-se Sd-nconjure ah d ata ge ety ee fe dé primejdie m-am virit, inelt eu, Caius Caesar, care Pe - . ineepe el aah vohortéle lui Caesar Ti : ema ge ee ag fi dat dinanntd Vijelios, nearuncind eu sulita, cur 7 el, ax fi fost poute chiar ostndit.” si nemajcatind #4 loveasci Reel si Biter i sinits Pallio spune cA Caesar @ rostlt atuiiel aceste dusmanilor, ci fintind numai la ochi si ranit ule sin latineste, dar cf el. le-a dradus in greceste, Mal Caesar ii Invatase s4 lupte asa, flinded stia cf aren 4 cécel mai mulfi morti au fost dintre sclavi, weigh sa niste oameni carl nu luaserdi: ined parte la baitali Tppares intiriturii, $i c& n-au cazut mai mult de sase. WU fugeserd ranili. 'Tineri. ef pun'tau parul lung, cals I de soldaji. Pe cei mai multi prigoniecl, Caesar }-a maj frumosi si mai falnici, si mai ales de aceste ( it in legiunile sale, iar pe multi dintre nobili i-a ler- Pe Vial pasaivia vol. wh498 PLUPEAIE UAEBAK dod Spun fish cf Hebel) din Beipt ny fest neaphirat ‘el ca Caesar La purtal, fird pa cone runtine revue belmieye ele tat. Printré @ era 4) Bratnd, care mai fn parte Ta uckderea lui. Se spune ea atunei rat cind nu l-a adrit, tar-eind a fost salvat el, a simtit.o deosebita bueuric 47 lar dintre multele semne care pee ke povesteste cA cel mai vidit s-a-ntimplat la fntr-adevar, acolo, in templul victoriei, se tnal seul Potheinos!, care, avind o mare putere, omorise ind pe Pompel si dlungase pe Cleopatra”, si apoi W si intindaé curse luj Caesar, Din acea prieind ‘Spun Hur & Tieepul de-atunci sA-4) peteacd noapter ‘hind, fui Caesar, iar pamintul din jurul et era tare gh jplxascd viata, Potheinos se facea Hesuferit, xpve eu piatré: act, la, soclul statuiel, se spune, ayn ti multe chiar fy publie cu. urd gi ‘eu nerds fistar de curmal, Tar la Patavium, Cornelius: : He Inipotriva Jui Caesar, Astfel, a indemnat pe soldayi, mit i arta prezicerii, concetajeanul 41 prictenu Hpusese si li se dea col mai niu gi mai vechi griu, Livius, istoricul, lua, din intimplare, tocmai in # si 80 se-obignulaseé sf manince mincare straind, Hiei, auspiciile”. Mai inti, dupa cum povesteste 4 Aa regelui punca vase de lemn side fut, spunind vis, & cunoseut vremea in care’se dadea batali ty cele de aur si argint le folosegte numal: Caesar, eelor de fatd ca lucrul este-neeput si ca oar ! venelui delabunel Gatoek bd Cana saplesprezece tape Apel, pritind tayegt (pasar, sr vaal a cine! cule de mij de drahme, O parte o achitasera sirit-strigind inflaearat; .Invingi, Caesarel*, Cel dite copill lui™, iar cele gece milioane Je cerea ert inmarnmuriti, dar Corne . huindu-silet pica 8 intretind armata, Potheinos 1) indonima ae pe cap, a jurat caonu gi-o va ma pune i pce acum: $i sd se ocupe de treburile tinal mai inainte de-a se dovedi ef télmacired sa nu i avind sé fie primil apoi cu mare plavere, | Titus Livius sustine cu tarle ed acest fapt aga mind ch n-are nevole de sfaturile egiptenilor, a treh fitt-aseuns, de la tara pe Cleoprtra. | 48 Caesar, dupa ce-a redat libertatea tesalient P Aceasta, buindues{ insotitor numai pe Apolodor din multumire adusi victoriei, a pari, pe urniel Wi imbareindii-se pe o micé corabie, la cacderea nap 4, Si, in drum spre epull 6d se apropie de palatul regal. Neputind 34 2 M hievaeuta, in acest chip, s-u-nvaluit intro piele de Jeetica, catind sa-5: {ind Grupul eft mai alungit, tay Hiloy, Iegind-o ca peun balot cu.o cuirea, a dus-o chiar ik lexa: ia, la putin’ timp-du | la Caesar. Se spune cd el a fost cucerit de aceasta Tui Pompei s-a dat inapot degroaza cind Te Niteotire a ci.care i~ parut foarte incraézneata, sh, stuia si, haindu-i sigilital , a inceput sit Mfelwlut-de-a se purta si farmecului el,.a impacat-o 'Tuturor tovardsilor si prietenilor hai Pom: elo ol, ca 84 domneascd Impreund cn el, Apol, ca cisera prin Egipt si fusesera pringi de regele de i'ineeput si fa-masa impacatl, Un sclay, barbieral faout bine si a caiutat si si-| atragdé. Jar prietenilo ay, care, in pricing lasitaiti) lui, in care il intre- Roma le-a seris cA cea mai mare 41 mai plieuta: ett nu lAsa nimic necercetat, ci triigea mereu en 4 birninjei este pentru el sé salvese neineetat’) fl pllhes cite ceva Ia cal, a bait de seam’ e6 dintre concetajenii care au luptat impotriva: sa, oi Potheinos, cunueul, ii intinseserd lui ‘Caesar im-Cnydos, care ae nas500 “WLUEAIL CARSAR 501 | debareind in Talia, “sa reat in Roma! termina anul pentru care fusese ales dicta Jo cursd, Avesta, cercetind faptul, a inconjurat jeu o/gard’, iar pe Potheinos la omorit., Achilles, i 1 van eu ee in Silent arvostel egiptene, a portit un réizbol gi vara, Mai inainte, dictatura nu durase niciodata. tu népulingi de dus pentru Caesar, oare tre Ponti anul vrmitor 4 fost ales ianiyi consul. sempotriveasca numai cu putini oameni unej ‘finded, rdsculindu-sé nigte solda\t Mel forte atit de mari. Ih acest rizbol, in ~ comandanti, Cosconiuy si Galba, pe soldati fifrtiniat-o cind n-a mai avul apa, fiindea evil r { numai numinedu-i cetdjeni, In loc de ‘ostasiy distnixe de dugman, A doua, cind 1 s-a 4 Ciruia dinire o| cite o mie de drahme si impro- i-se foc, Pornind din atelierele navale, iid) cu mult pamint in Italia. Caesar ajunsesa:sh i_biblioteca, A. treia, primejdie. atunci yd _pebuntiei Tl Dola a0 Oi la Far a sarit de parapet inte: oni, st | fla incepul si dew ajuter tuptaterilor, dar. Paditiga si faptiil ca Corfinius a darimat casa ul ¢giptenii plutesc spre el din mal multe parti, i a-wiclit-o-altfel, era prea mic. Penteu | in Gpa gi a inotat_ cu mare gre eu multa lipte, vomanil erau t r jar ely dest Pind la uma. barca a fost seufundata. Se spune cd ’ nu le voi. ilit, jest avea mai multe carti, nu le-a aruncat, zvir @ si se foloseascd de ajutornl lor, jsau seufundindu-le, cL c-o mind tinea cartile d lapel §i cu cealalta inota. ‘Ta ¢ele din urma, regele dindu-se de partes, dusa Par, de vremie ce, dupa batélia de ta’ Pharsalin, i i sera’ in Africa 4i, cu ajutorul regal sii, Caesar s-a-ndreptat cAtre el 6i, Incepind Jup! Insemnate, Caesar s-a hotarit sil tnvins, dupa ¢e-au' edzut multi in Jupta si insusi i rail impotbiva tor (recind: in Sleilia din ‘disparut de-atunei, Apoi, lasind pe Cleopatra sia bdo larnd si voind sd tale orice nddejde de beers | neascl peste Egipt — omni in urnid eaa néseut ‘ dere de timp eneralilor sai, gi-a infipl contul a nel iene ea Be in Seats a's pera co ne ae ee Pali Si cu ciliva cildreti, Dupd ce. i-a coborit. pe {ar can, ssa fhapoiat pe ascuns, fiind inerijorat de ui armatel, Intilnindu-se cu ej pe mare tat foti fn tabard, Apo} a aflat cA dugmanii sint Tneus de vin vechi oracol, care prezicea cA ii era dat nea- Seipionilor $8 invingd intotdeauna in Afritas Tne pidti-se sa fie siih oastea. hui un soldat oarecare, huat de tofi si nebigat in seam, din neamul Scipionilor, ft Scipio Salvitius, Caesar {1 punea sa lupte in frunte @ in comandant al ostirii, silindu-l adesea s-atace pe nl, Este greu de spus dacd faeea asta ca sa ia In ris wo care conducea pe dusmani, sau ca sii-si atraga ea st oracolul, Jar ai lui Caesay n-aveau nici grill hrand, niei nutret pentru cai, ci eran siliti saa: “80 Pleeind de-acole in Asia, Caesar a fost in: i pomilus. infrint. de Farnace, fiul 1 i “din Pont cu citiva ostagi s) cA Parnace, imbatat de view pusese mina pe Bitinia si Capadocia si se indrepta Armenia, numita cea Mich, chemind la riseaalé p {regi si dregdlorii de aci, Caesar a pornit fndata Imp 1 fai Farnace: cu trei legiunl $i, dind o mare: batal oragul Zeta, pe Farnace la pus pe fuga, gonind Wont, jar armata i-a distruseo cu total, Si vestind preter al sau din Roma, numit Matius”. scurtimea | em luptel. i-a seris (rel cuvinte: .Am_¥ ‘ wine". In latineste cele trei cuvinte fie, au 0 Kcurtime convingdtoare™,a. PLAFrANUH CARMAR: Fe hiraneasci cai cu. musth de mare, useat de sarah Wii, Vind fncepuse s@ i se tulbure si mintea, # Tost cpunind gi-pulihd iarbé, ca sel faced mai placut Sina din intariturile apropiate i a petrecut tot deodatd multi si repezi din: toate pértile, numniz Vinigte. Se mai spune cd unil dintre consularii ‘adesea stapinire pe acele Locuri: Tate i Hanti\ care fugixerd din lupth sau omorit el sin- retil lal Caesar stéteau Nnistitl — din au fost pringi de Caesar, lar ed pe alii fea fe juca un dans si cinta in acelag! timp minunat di stiteau Incintati, lisind cail pe seama sel oe rt fa dugmanil, yenind dif toute piirtile, eau 44 yprind6 pe Cato. viu, Caesar a pornit fn \ omorit pe cei care erau ou tistul, tar Tica: cate avind sa. ascd acest: Oras, Jalii, care Fugeau spre tabard, {-au pus ‘pe fuga | te ie lupta, Cind a aflat ca xe omorise, Ce ‘edizut by spate ' Tusgeal, nu se sie de ce, sf a spus Te Si-dacd Caesar fnsusi, siicu el Asinius Pollia, mea eu ni flindoa: __ oprit fuga, sdrindu-le In ajutor din tabard, razbol oe-i ‘fost ispravit, alta bétalie, in timpul unui a I e pal aM manii prinadsera curaj, cind se spune ed Cacsal. | pare si vddleasea inclinare. spre blindele si immpa- git pe soldatul care purta vulturul si care Tugen, li Pici-oum dr fi crujat dact traia, cind @ viirsal ‘gi la wis! ..Aiei sint dusmani Sunt impotriva lui dupa ce murise? Se crede insa, din 54 4 Ini fata. de Cicero si de Brutus si de alti neau- ot De astfel de izbinzi a fost incuraj luamani. cA fich acel’ cuvint n-a fost aleaituitedin (pla gee mare. Lésind deo parte $1 pe f é. ambi(ie politica, pentru urmatoares luba, care-si aveau lagéirele aproape unul de altul, : is o Lowda lui Cato, punind serierit a ineeput el Insusi si zideascdi o Intaritura pentru tabi Cute. ferea era laudataé mult, cum era fir ts lingaé oragul ‘Tapsus, dincolo de un lac, casa fiesp ‘i ator, in sprijindl unel of lor de avint la atac si loc de refugiu. In timp frat ‘dena’, SOCO~ munced ca 84 1 aid, Ca ; ark sieiee Oy br eis ing : ea preamirirea unui om care murise din pricink: sa I Yenls nenveiponen { Joowrt paduiipe ho invinuire adusi tui, Astfel-a seris si elo. 5 ee al cape lear é ree, adas mai multe invinuiri lai Cato, fost 7 isin ata, Dupe Ti tnconjure pe ae iar alfit tt Hata Anti-Cato. Amindoud cArtile isi au_eititotll ler ‘i id. Dupa ce i-a respins, a inceput s4 fie sp ee te Bebe ae 1 ee meres, atari caéruia, de la-ntijul atac, a Iuat j, datorité faimei Jui Caesar $i hui Cato. tu At ius si-tot de la-ntfiul atae a luat — 7 c “t ‘i ike; — i ‘ : Cin s-a-niors din’ Africa la Roma, Caesar s-a falit wi Phere numneion, Leah Saleem ES Wi in fata poporului cH a supus atita piinint, incit A pus Stépinire pe trei tabere si a omorit treizeci dé [dusmani, Caesar nea pierdut nici cincizeci dintre aly Acesiea le povestesc unii istorici despre lupta aceei alfii spun ca Caesar n-a luat parte is tupti, ef cf, tn ee-i aranja armata si o orinduia pentru batilie, ay seuturat de boala lui obisnnita gi ed, cindu-si indata sci-neepe triza, mai fnainte de a fi tulburat si Cupp Wice in grinarul public in fiecare an optzeci de mil ye vatice™ gi treizeci de mii de Lit de untdelemny i sirbatorit, triumfurile; galic. egiptic, sponties libic, | iv al lupte impotriva lui Scipio, ci impo Fiva regelit Tot alunci a fost adus captiv in carul trivmfal gf copilul regelui Tubaysuferind cea mal fericits capti-. cain 504 PEUTARIL viva copitlor unui foarte bun roman, [ne si impotriva neamului sdu distrus ai ‘se filease fn triumi_ pentru: bucurindu-se de Iuecrurl @ eafOr Sit: (iewre si fati de zei si falda de oameni era c& plasera din vola destinului. Ceva mai mult, mal: de triumfuri, in timpul razboaiclor elyile, nu br Wi ficl-a veste 4i nicl o seriseare poporului!” ca abl wieo victorie, cl ciulase sfé-nlature faima acestor 4 era rigine, Nitate, fiinded un strain si numid s1 nunidrat (pri mai invatati istoricl al grecilor. i Dupa triumfurl, Caesar a facut daruri mari; gf) as ut sd-Si 1 ~doudzedt sl do fijea-sa Lilia, care-i mu | v al spectacole, ficindu-se o numérétoane ay | Tatici Romei, s-au yasit, in loe de {rei sute dows , muf, nit pot 0 suit einclzedl de mii de locuitori. are pierdere adusese razboiul si macinase o F rg ‘ eae a popes; afara ge nenorocirtle ¢abe Pe eae ee ae eee UNAS e iei § hile! are y a ea et intel ah provi Puriiia singur li va lasa sé rasufle usurali de nenore- 56 Dupa aceas : boalelor civile, L-au ales dictator pe viata. Aceasta 4 nie primiti dé’ bundvoie: desarece monarhia, pe | ipsa de rispundere, mai capita si perpetiitated. i propus cel dintii-senatului, in seris, onorurl pr ‘Aceste onoruri, mtrun fel, erau pe frau prilejuit lui Caesay cea din urmé primejd nesabuite 5h i i stiri de tot fel; bitdlie-s-a dat lingé cetatea Munda", in care nd eh soldatii sai sint loviti mitere si tit { urit_ si nesuferit chiar de epi dusiiani alerga incoace ineolo, printre ‘Oumeni, din pricina marefiei si neo! soldatilor 88) 4i-l intreba strigind dacA mu le volute, Se crede ci si cei care-l urau t dea pe mina linor copil. In sfirsit, respingind vit dar cu mare preulate pe dugmani, a omorit dintre la ‘tretzeci de mil, iar dintre ai sai a pierdut o mie, mai buni. {ntorcind\-se dupa lnpta, la prietenti saiy spus ci de multe or) se batuse ca sa cistige victor Houma liiptat ca sas] scape viata, A cistigat aceasta, fn timpul sdrbatorii Dionysiilor, cind se- spunea -Pompeius Magnus plecase Ja razboi; intre timp, se seseré pati ani. Fiul cel mic al lui Pompei! a's capul celui mai mare lea adus, dupa citeva. ile, | Acesta a fost cel din arma’ raézbol al lui { sirbatorit de el dupa’ acest ai mult decit orice, Intr-adevar, rot t us le-a daruil chiar slujbe si iva facut pre~ atuile lui Pompei, care t, fapt penta carey ibe on: i500 LUTAI + GANBAR 50% 4-0 food, du s-a-nvolt, spunind ¢a&e¢ mal racing, facind astfel ca drumul celar care ve= datf, decit si stea mei ee ; nmap negot s4 fle heprimejduit gi ugor de se-nconjure de bunivoln : ‘ i dewiind directia mlagtinilor de la_ pulernicd pazii, a Inceput indata si-si atragd seoata la jveald o. clmpie bund de_griu lanare. lar pe ani f gavor mérii cclei mai apropiate de: Roma: Corintul fusesera Je infundate sipe unde nu se-pitea fost Vestaurate i Warmi! Osticl, voia si fact linianuri sl porturi) de incredere de o astfel de plutire pe-mare. Gowbes eran i pregatire. 5B CHt priveste: pe:cel cu vari, unora le didea 8B late $b preturi pentra viltor; jar altora Je potolea varea calendarulaj si indreptarea nepotiiviril Tul alte slujbe si onoruri sf tuturor le dadea a infelepleste deel si dusa la ban id s8-| condues cu. ineuviinjarea Jor hel, i ep A facut aceasta pu numal consululul, Maximus, pentia o sings { Min vechime, romanit aveau lingimeéa luniloy neo- mui réméisese din consulat, a ales consul pe Canihts Mii dupe deeea a anulul —astfel ca zilele de prozniiie hilus,.Cind, dupa obieei, multi se dueeau ca sa-1 Mle si sérbAtorilor Lunecind Balin elte putin, oa 4i sh-l) insojeascd spre sonal, ino semn) de cinstire, Ci MM Vremii nepotrivite cu: timpul!" —, dar chiar fn pri- tlui solar, unil nw puteau sA faca nicio socotentt Jar preotii, stiind mumal ei limpul, decretau depdata, 4h gtie niment, luna intercalacd, numind-o luna Wis, Se spune c} regele Numa Pompilins!™ fit aceasta lind care, desi mici si seurté, “4 Tost mare folos pentru intoarcerea anilor, dup& cum prin ivi Viaje lui. Caesar a pus aceasta problema celor huni Hiozofi si matematicieni, si din toate. edile a fee de cia gésit o indreptare proprie si cu mult mal ea §i cum ar fi fosi ind i § Peretata in amanuntime. De-acest calendar ‘indrep- de dorinjd ca victoriile viltoare sé fle mai presus decit| MW folosesc pind acum romanil. si.se pare cA se-nsal igate, Tar pregatirea si planul siu era sd por putin decit alii cind © vorba de nepotrivirea: anu- iF y i a pertllor. si, dupa supunerea lor, timpul. Totusi "si aceasta a dat prile) de cirtire in- Pontul prin Hireania™, pe linga Marea Caspica si Woy si celor care -nu-} puteau suferi putereay asttel,! 4 ne grabim s-ajungem la Caninius mati | lermina consulatul®, Multele sale izbinzi nu-i indreplau puterea {ni de a face fapie mari si ambitia spre desfatavea cy pentru care trudise, ci erau o, inflacdrare 5i o incu nm viltor, si nasteau in el ea, 84 intre In Scifia, apoi, dupa ce va fi strdbatut ti “it , oratorul, dupa cit se slic, cind cineva i-’ spus ci | tile inveci u Germania 91 Germania insisi, pritt G ti zi vor sirbitori Lyra: a raspuns: ,.Da, din po- es se [ntoared in Ttalia si sé inchoie astfe) cercul sti gindind ci oamenil, praégnuiesc si accasti sarba- miarginita pretulindeni de Ocean, In plind pregitire a paniel, a pus sd se sape istmul de Corint, dupa co al pe Anitus si conduca luerdrile.$i mai voia ta, pri canal adine, 84 duc& Tibrul de la Roma pe la Ci i ‘din. porunca lul Caesar, © ura fafish si adiicditoare de moarté impottiv Hit divigosten, Iuide ose face rege, care, pentrisi EABSAR! sda Memenif s4i cel multi, a fost prit de MiPbAlori, multi liner’ mobili si magistrali umbla ~ (pentra cel care de mull Mura, in ascuns, el olds, lovind caun biel de curele pe cei fyrlllni{l: venit, In adevar, col care aveau xa mijloceasea #0 glume si ris. $) chiar dintre femelle cu vazd Beene Tespindest zvonuri in popor cd, ( Mi sfi-i fnWineased fatr-adins si intind miinlle ea) Sibiline!!) cucerirea pa +s fie lovite, crezind ca cele insiromate vor nmumal cind vor pornl wre usoaré, iar celelalte, care n-aveau copii, Sltfel mi, Odala, cind” Caesar cobai @ iitsdrcinate. Caesit privea, sezind pe tribuna. \nil au fadraznit sa-l salute eu tithe {iy seaun de aur, imbricat in. hainele de triumf, . poporul s-a tulburat cind f-aausit, Caesar a’: it da unul dintve cel care ave sa primeased Spus cé nu se numeste rege, cl Caesar, Abzindy sfinta, d_ consul. 1 s-a dus fn tor, vorbe, au taécut cu totii jar Caesar a trecut mai da Sa dat la o parte dinaintea lui, iar el, purtind: nici prea senin si nici prea muijumit, Senatul fi 4 Vimpletita din frunze de laur, a inting-o Lub ‘500. ATT ARN onorurt peste fire de mari, D 1 sede va din multime au aplaudat, nu insé prea multi, pe ibund in for, Consuli preoti} Aiipa cum fusese pus laveal ) Int eee de el, urma{i de intreg senatul, dar Leva, (of Pt “i dicat, (i, ca si cum ar fi avut dée-a face cu niate ou -aplaudat pufini lari o&recare, a rispuns cA onoririle trebuie mat restrinse decit inmultite, Acest fapt a supéirat senatul, dar chiar poporul care gindea ca fiined senatul, a fost batjocoriti, cetatea; Aceta care p SA hu mai raimind, au plecat degraba intr-o adincd Tneit gi Caesar, dindu-si seama de situatie, a ph datd acash sia sirigat cAtre prieteni, dezvelindush va e-gata si-| dea celui eave vrea s-1 omoare. Ay pe ginduri, a spux ci ou se-simite bine, chel cuge' care sufera cde aceasta boala, indeobste mu sti treaay Vorbese in picioare multinii, ci, zguduit si zbuelt Banco amiejeli si pune stapinire pe ei, j ntimplarea insé nu s-a petrecut asa, ci se Caesar, desi dorea foarte mull sa se ridicw inaint natului, a fost oprit de tn prieten al sau, mai mi lingusiter. Corneliu Balbus, care t-a xis: ..Nu testi ca esti Caesar si nu gadsestl cu cale si te p unul care esti mai puternice deci .ci? Moll. Astfel, tal [Mieindu-se aceastd Theercare,’ i Mo kidicat si a poruncit sd duck diadema pe Caple Hatuile fui au fost vazute ou diademe pe cap si si Martilius;.s-au dus ai le ridicat cel dintil pe Caesar peg are. Poporul fi urma aplaudin ned Brutus curmase ginal regi i poporului natulul pulerea smulsé momar minlindt-se, le-a luat functia si, aducindu-le ii si batjocorind si poporul, ff numea Brut si Asifel, multimea se intoarce eatre Marcus Brutay | rea cd, dupa tata. se trage din Brutus cer Bam | pi marméf, din neamul Serviliilor, alta casa cu} Mini) ner lui, Cato. Numai cinstirile | rurile da: d | Tmpiedieasers pe Bru- ies! lash din fire si s4 se avinte la sfarimarea tira~ elunate de el, Astfel. nu numaie-a fost ‘cru Phareajus dupi fuga cu Pempei $1 nu dumaie-a pe mulli dinire prietenii sai, mijlecind pe lings Vidar chiar s-a-si bucurat de mare ineredere. A: fost Mi intr-tinadintre cele mai de seama shijbe do-alamel .. 61 Avestor prilejurt de nemultumire I s-a adduial batjocorirea tribunilor poporului. Era sarbatoarea 1 caliilor, despre care multi seriu 4, in vechime. clobanilor $i se. asemana cu Lycille arcadienilor!i S10 plural CAESAR SIT I, tea avut nicl o, vildmare; 8 chiar fut Caenary Wl viclieca un sacrificia, i s-a intimplat SA nu ga- Uhlma animalului jértfit si ca minunes este fn WH, cicl n-ar putea din fire $8 existe un ‘animal |) avea si fie cotsu bine yazut i Are ‘Caesar a giv ca imal diept Vor “putea si ireacd cu vederea pe Brutus ce so in¢hegase conspiratia, unil au pitt Caesar, dar el n-a dat aseultare, | en mln pel J fnvininiau sastd piele", gindind ca era yrednic de toria pe care o detinea dutorita virtupli sale si fumiti virtutii, nu ar putea sa fie rau si nereey ‘Yar eel care ofutau schimbarea luerurilor $e privirile afintite nuniai spre Brutus sau spre elt nu ind eau BA-i be ci moaptea in A i fie amititite ‘si aceste lucruri, pe care le muti. si anume ed oun prezicator j-a spus bub Wi se fereasei de-o mare primejdie in. ziua ‘huni cure tomanij o numese ide!) o& venind glu mergind in senat ca sa-l salute, a luat in wie zicind: jIdele jul Marte au venit", Pre ‘tea réspuns in liniste: ..Da, au venit, day mau izneaul Be Ono zi mai inainte, Caosar, lua masa Ia | setisuri piedestalul si scaunul pe care if A si, din intimplare, semna nigte serisori, ca de slujba, Cele mai iulte scrisiiri erau de. fetul ‘ntins pe pat, iar discutia lunecase asupra ches- Bormi, Brutus?’ sua Nu esti Brutust*) Cassius faire este moartea cea mai buna" 5 Caesar, tine GA ambitla lui. Brutus ‘este rlscolita in taind de inte Ia Loti, pigats ti tee sorisuri, il impingea si-l alita j ut mat ‘Accou, dormind el, of gle; RALLY de sotia nutrea gioun simbamint. de urd im Ca ti u deschis usile si ferestrele Incaperti, inv tru pricinile pe care le-am’ seris hia! si de zgomot si de lumina lunii strilucitoare, Caesar banula pe Cassius, i re Calpurnia dormind adine si soptind vorbe meine | prieteni: Ce, mi bredeyi ch vrea ceva Casshusgg sco gemete nelimurite prin som é par | an-mi place ca-l prea palid", Se spune jarasi ea) ige pe Caesar, pe care ea+l ducea, injunghiat \invinuind pe Antoniu:si Dolabella cd doresc F Al spun c& n-a avut Calpurnia acest vis, dar luérurite, Caesa. + Numa. te 5 “ima aj Caesar un secla pe eare i-l daruise ¢ gragi_ si parosl cei _palizi sl 1 irl striducivea si distinctia — senatul, dupa cum Cassis: 3f Brutus. si 1 Calpurnia, in plinge. Cind s-a uA, Calpurnia a ragat pe r a, daeé e cu pie A, Si nu plece de-acasd, cl ei amine Sedinta senatulul. Wi We gindeste prea putin la visul ej, 84 cerceteze vitto- t fijutorul ‘artei prezicerij yi al preotilor, Dupa cit . si el era ‘stipinit de banuiald si de teama, edel mainte de Calpurnia nu mai intilnise nici o femeie Hiei de spaimad din pricina prevestiril, dar atunci a lilo pe Calpurnia. Si cum prezicatorii. sacrificind, i-au ‘ta multe fi sint potiivnice. s-a hotarit sé trimita: pe iniuwesa amine sedintasenatulul, 63 Se pare insi-cé -sfirsitul unui om ny este neasteptal, cit este de neinkiturat, deoarece se’ split inginte de sfirgitul sau, Caesar a avut si semno nate si vedenii, Poate meritf sA fie amintite in 1 30 astfel de ititimplare fulperele de pe-cer $1 zge ‘care se porneau in timpul noptii in mul jocuri $1 pile singuratice care s«aw coborit in for. Filozoful bol povesteste c-au fost vazuli multi cament me Invaluiti in fldedri sicca selavtl unui militar a fost) avinlind o mare flacéré din mina si ea eel eave | gut au aivut impresia eA arde, dar ed, dupa cesie PLIFTARH G1 Intre ‘timp, Decimus Brutus, poreclit Albinw cave Caesar avea mire incredere, cé-1 Iisase al doile tenitor, dar era partas la complot impreuna:eu celdlalt si-eu Cassius, temindu-se ca nu cumyva, deal gar ya amina sedinta senatulul, planul s& fie cuns: bates joc ele pr i si-l siciia pe Caesar, zicindusl dobindeste pri de birfeala din partea senatulul® va crede ca C isi bate joc de senatori. Mai spl acim s-ali adunat cu totli la ordinele lui si se thy si voteze 44 fic numit rege al provincillor dinafara & ig $4 poarte coroané, numai cind va strabate alt fi halta: mare: dinafara LItaliel, Dacd cineva le va spunea sint chemati la. adunare, ¢ ar acum sta ou sfid @ parte, dar c& va veni mai pe urmé cind Calpur aves visuri mal bune, ce vorbe or sa spund piemagit eine Va ial esculta pe prietenii sai cind spun of ad nu inseamné wie si tiranie? Dar dari trebuie ‘sé ceremoni) de. purificare in acea zj, este. mal bine #8 duecd:si, vorbind senatului, sa amine sedinta. Brutus. nind acestea, a-neeput sd-| condued pe Caesar, lv adit mind, Cind Caesar se de} s¢ putin de la usa, tin’ stydin, care {ined eu orice’ prel s4-i vorbensell, dar doplesit de invalméaseala gi mullimea din jurul lui € Wdat buzna in ¢ s-a ineredinfat Calpurniel, rug Si-l pazeasea pind spuna lucruri mari. \ Artemidor era de neam din Cnydos, cunoscate eullurii grecesti si, din aceasta pricind, era en CU \ din: jurul lui Brutus, astfel cé& stia multe din tainele \ Bla venit la Caesar, aducind scrise, intro edrticied e@ ved sA-i spund, dar vizind Caesar primeste fie {iblita Si apol o d r din jurul sau, aprophind deel, Isa dat.o tbl zis: .Pe asta, Cacsar, eltek Singur repede: sint serise aei fapte mari si care te int re’ Caesar, loind-o, o fost impiedicat s-o citeased: mullimea celor care-| intimpinau, desi a incereat de multe orl, dar, stringind-o in mind si pistrind-a mu pe desea, aintrat in senat, Unii spun ea alteineva indi cil PIASCABBAR 51a. A tablilA, iar cA Artenvidor nici n-a ajuns Ia el, eb fet doghiesuit pe tot lungul drumului, M0 Dar toate prevestirile gi intimplirile acelea neay- ie fuun tile, Tar locul in care sea pradus gi: acel, i *iacea lupta si-n care se nase atunel senatul sl a¢ ised statuia Ini Pompei trintité Ja parmint sti Ptare éra una din podoabele teatrului tui Pompei, \a in tetul, a lucrul s-a-ntimplat numai_fiindea un: Meonducea si chema acolo pe faptasi, fie de-a incepe maceliil, Cassius, privind eatre stutula at in , degi nu era strain de 19 dar, dupa eum sé pare, clipa apro~ olea aviniul si pasiunea, izgonind Wile epicuriene, Antoniu, care era eredincios lui Caesar, Blodata un barbat curajos, a fost retinut-afara. de: Bra- WAlbinus, care-ncepuse intr-ading o convorbire lunga cu PCind's intrat Caesar, senatul s~4 ridicat ca si-l salute, Neel din jurul lui Brutus l-au inconjurat pe la spatele nll, iar ceilalti J-au {ntimpinat, zicind o-avedu sf gamintile lor cu ale lui ‘Tillius Cimber, ¢are-i spre fratele siu exilat si au econtinuat sA-l roage fi ce sa asezat. Tar Caesar, agezindi-se, le-a respins frm iti le. stdruiau im ruga lor, dar el ¢ ndea fiat fiecaruia, Atunci 'Tillius, Imindu-i- toga cu amine uh miinile de la git, @ tras-a-n jos. Acesta cra semmnalul Mievpotului. Cascal! fi implinta: cel dintit pamnalul in git, Ovitucl care n-a fost nici mortalé’si nici grea, dar: — cum era si firese, in tulburarea stirnité de inceputal Hie) tape de mare indvdznealé — n-a izbutit decit sa jimi mina, pe Caesar, care-gi scotea pumnalul, i die Wpireasca, Totedatid, Caesar; pe cind era lovit, a strigal in Iitieste: .Nelegiuitule Casca, ce faci? Casta, care llovitura, a zis citre atele sau: ,,Ajuti-ma, frate!”, iidu-se astfel inceputul, inmdrmurirea si groaza aw ii Stipinire pe ei ce nu stiau nimica de ceea ce se- fimpla, neindraznind nici si fug&, nici sd sara in ajutor, lip nici si scoaté vreo yorbi. In timp ce fiecare dintre pregatiti pentru omor ‘isi aréita pumnalul scos din A — Viet piritate — vot, tr, Si se spune cd) /a es al PLB YAnT me CAESAR ‘Si5 feacd, Caesar era inconjurat « py fa Pes ae tf pene ei ep je Lov P ‘ turile tuturor si de fierul pu tt ei din jurul fui Brutus, ducindu-se In for, a sca poportlui, Poporul aseulta cel \ > emi hoa dar nich Hah Me Cacsa ra in vintre. Unit spun, Ipefitinnplasers. gf Mesa si se infelen gs Er eect ‘impatriva celorlal{i si se zvireolea=ne 185 deplinge “A Soot ut He toll, a See dar cind a vazut pe Brutus cu Sb tit ca. un caibgl sa nu se an teaca, si-a tras haina pe cap 4i 4a predat, de ef pe cind éra la soarti, fie de ucigas, gi-ntre timp ajunsese ea 0 |) destalul pe care era sta f Dar deschizindu-se testamer ic ensemnalé dani¢ facuté flecdral romans! vazinduls 47 Caesar i ; - purtat prin for, si urittt de. lo |. mule naril ¢a-sa rl gly tit sera sme ae: och Ms mal pastral aiinjd si Anau, ol a-ngri- “Tard s€-1 asculte,au dat ‘i pe : 2s, ane Poite mort banei si garduri si mese din for s) le-aur burat poporul cu vesti ce se aes ; fugine be si l-au ars; si smulgind taciunl aprinsi, au allt unij si-au inchis ugile easelor, jar altil rt treat F ele ucigasilor; cautind sd-i prindé $i sf-i sfisie, Ni- ME adecerilo'si vial! we duceaul in pour: Ta lecul Inf niu te-a iosit insd in cale, o toti ucigasil erau bine ld ceea ce se petrecuse, iar altii se Intorceau di | Sa intimplat insa ca Cinna, unul din prietenil hil fa. Antonin si Lepidus, prietenij.cei mai ap 2 dupa cum. se spune, si aibs in -noaptea premergi= indu-se prin mullime, s-au ‘o vedenie ciudata: se facea cd Caesar il chema Ta Cei din jurul lui Brutus. cunt ane Mi si ci voia sd-] ia de mind, dar ca el-s-a ferit, sa-£ aritind pumnaléle scouse din teacd mina, intingind-o in alta parte. Cind a auzit o& tru- shat, mergeau spre Capitolin fara sap Hii Caesar arde in for, s-a sculat si s-a dus la ¢instl- Ry aa el mindri si plini de curaj, si ¢ fi, desi tulburat de vis si cuprins de friguri. Tar ean nue oe si-si aliiturau pe cei mai ce-n a din. multime, vazindw-t, i-a spus aliuia, care n0-1 Cite pe care-i intilneau. Unii chiar au inceput s4 mi ogied, numeleé lui, iar acela nltuia, si-ndataé s-a ras- €i si s-au amestecat fn grupul lor zicind cd TuAse) parte la omor gi cauitau sal tack taimna: rintre era si Gaius Octavius si Lentulus Spinther. Bi ispisit nerusinarea mai in. urma, fiind omoriti de An i de Caesar cel Tinir, nebucurindusse astfel de pentri care au murit, Cei gare i-au pedepsit au } douszeci si _trei_de lovituri ‘Intre: ei, dind fie ae hee ‘cena [au ueis pe Cassar: prinire complotisti era $i unol Pavelasi ume de Cipna, Crezind ¢f el e complotistal, i dvuncatiasupra tut si l-au sfisiat pe loc. Cel din jurul lui Brutus sl Cassius, find infricosatinu bl mulie zile au parasit orasul. In privinta celor ce ai lui Cavsar $1 gasing- i printre toll vorba ed acesta este unul dintre acelaCAUEAR aT TLUTARH Bb vedenia j-a rispuns: Sint ge- cine @. Si . ete a Saeed ins la Philippi!" Brutus, ila gis cu curaj: Te voi vecea®. Si geniul oe 49 Caesar moare ja_virsta de cincizeci si_sa Tar cind & eee ipa ON eet in ar supravietulnd lui Pompei nu cu mult peste patra gsindv-se in i . ii asezati in fata sa, (oa dat putered regeascd. 9) rangul de conducere: pe caret , @ invins Pe ae, jagarul lul Caesar, dar dit, urmarindu-! prin atitea primejdii grele, deca soa ae adieu jupti, a venit iardsi ve- fntregii sule vieti, na cules nimie altceva deett u pe punct i SAK, fara ca sit spund. cya, due sia faim’ mult pizmuité de concet&jeni| sal. dot in timp neat FTL moa. ctnte { Totusi marele siu_geniu care l-a onrotlt a » intelegind cA ¢ clipe . Mie{{i l-a ajutat si dupa ce-a murit. rizbunin me : 4 it Hespins, i iG pepsin tot pimintul si toate marie si urmé Biel, ni-a_cdzut 5 er = suk ce ee in ucigas!, pind ce ‘n-a mai ramas in viaté nicl un fiindu-se intr-un pas : ae tn pristen, si a muri, ei, pedepsind chiar si pe cei care au luat parte la ptncurajat, se spune, + ° sh inevreun fel, fie cu mina, fie cu mintoa. Dar mirtunal lucru dintre cele omenesti ‘este timplat lui Cassius: find inyins la Philippi, sa omi aceélasi pumnal cu -|_lowise: pe Caesar, iar dint geiesti, cel mai minunat hicru este marea comet arétat frumos impodobita, dup’ uciderea lui Caesa S-ii facut nevazuta) si slibirea luminii Sarelui, Tntradevar, in tot timpul aceluj an, discul soavel a@vut o culoare galbend, iar cdldura lui era slaba pindd, astfel cd aerul patea intunecos sf greoi din 4 sHibiciunil cAldurii care [1 reveneste, jar fructele Ig! dean dulceata, fiind numai pe jumdtate coapte, ind la coacere, se stricau din pricina r&celil ’ s Vedenia pe_care a-avut-o Brutus a \ i rea hui “a fos placul_ geilor, 2 : ; c a ia ‘react’ arma Abydos!2? po celdlalt’ (arm ol méarii, Brutus’ sa aes in cortul sau, Se spuine ca el era cel facut si au suferit si cum au mutit,.s-a stris in Vidi Brutus, ternic somnoros dintre comandanti si ¢&, din Rpetrecea cea mal mare parte din timp. treaz, I sa deel'cd aude un zgomot la usd gi, privind Ja luming care era gata sa se stingd, a vaeul chipul unl om marime nemaipomenité si c-o Infatigare aspra. La i a ramas inmarmvucit din pricina yedeniel. Dar viz nici nu face, nici nu vorbeste ceva, ci sta in tacere 1