Procese geomorfologice contemporane in Depresiunea Hategului Dana GOTT Contemporary Geomorphie Processes in Hateg Depression. Contemporary geomor portant nowadays as they reflect, according to modem theories (modernism, uniformit J, Virgil SURDEANU ic processes are very im ism, gradualism), present conditions. Climatic variables, litology, ramp and lane: use are factors that influence geomorphic processes. They mainly consist of gullies, landslides and furrows. Slope processes in Hateg Depression can be characterized as critical, as they cannot tum to their original status. Consideratii generale Si in geomorfologie, ca i in alte domenii ale stiintei si culturii, se resimte in ultimele decenii influenfa unor curente inovatoare cum ar fi medernismul. Accsta nu inseamna o schimbare radicalé a domeniului de studiu, ci se refer’ indeosebi la o nous viziune si o noua abordare a fenomenelor si proceselor geo- morfologice. Astfel, geomorfologia este pre- ocupati in principal de procesele contempo- rane care modeleazi suprafata terestra, spre deosebire de tendintele anterioare de concen- trare a atenjiei asupra extensiunii istorice a fe- nomenelor si procesclor geomorfologice. Aceste tendinte merg in paralel cu uniformi- tarismul si gradualismul, care sustin c& pro- cesele care pot fi observate in zilele noastre au operat si in timp geologic, nefiind nevoie de procese de mare anvergura (de exemplu cataclisme) pentru a introduce schimbari in peisaj, cat mai degrab3 de procese cu ampli- tudini moderate care au actionat pe perioade lungi de timp. intre procesele care au loc gi formele care rezulti in urma acfiunii acestora din urma exist& un echilibru, o echitate. Echilibrul este rezultatul interactiunii dintre fortele de stres (forta de gravitatic, climatul s.a) si rezistenti (natura rocii, rezistenta morfologica, rezisten- ta structurala s.a). Interventia unei perturbari Ja nivelul oricarci dintre aceste variabile indu- ce o modificare a starii de echilibra temporar spre o alti stare. Conceptul de echilibru al formelor de relief sau teoria echilibrului dina- mic sustine cA formarea acestora poate fi ex- plicati ca rezultat al proceselor actuale ce ac- tioneaza asupra rocilor cu rezistenti diferit (ack, 1965; Chorley, 1962, citati de Radoa- ne, 1986), adic& formele se modified progre- siv. Toate acestea sunt o functie a vulnerabili- 2afii. Vulnerabilitatea unui sistem presupune o serie de distunctionalitafi potentiale la nivel intern, care rezulté. din procesele de transfor- mare si adapiare, ca reactie la perturbafii as- teptate de mediu (Corell, Cramer, Schellnhu- ber, Workshop: Postdam Sustainability Days, 2001, citafi de Armas et al., 2003). Analiza proceselor contemporane ofera o viziune realistd a modificarilor si formelor ce rezulta in timp uman gsi ne dau masura canti- tativa si calitativa a diferitclor sisteme geo- morfologice. Din acest motiv am ales s& stu- diem procesele contemporane din Depresiu- nea Hategului, bazindu-ne pe date vechi ofe- rite de lucririle lui Mihaileseu (1957), Stin- cescu (1965), Grumizescu (1975), $.a. si pe observatii directe ficute in teren (2003, 2004), referindu-ne cu precadere la procesele de versant, intrucat acestea au cea mai mare extensiune $i important Factorii favorizanti si declansatori ai proceselor geomorfologice contemporane din Depresiunea Hategului 1. Conditiile climatice. Fiind un areal rela tiv restrans ca suprafata (550 km”) Depresiu- Revista de geomorfologie nr. 4-5, 2002-2003, p. 103-107... Media temperatsrilor maximne Temperatura medic | x \Hedia: temperatoritor ‘minima vow vii XX "Xd Xi “lunite Fig. | Regimal temperaturii in Depresiunea Hategului (Popa, 1998) nea Hateguhai se afl sub influenta caracteristi- cilor climatice ale zonelor montane invecinate. Temperatura medie anuali are valori cu- prinse intre 8-9°C (in sectorul mai cobo- rat-campia piemontana) si intre 6-8°C in sec- torul dealurilor {i munccilor din jur, fata de ~2°C in Muntii Retezat si 0°C in Muntii Su- reanu (Grumizescu, 1975). Regimul precipitafiilor se diferentiaza in functic de treptele de relief, fiind mai redus in sectorul campiei piemontane si mai pronuntat odati cu inaintarea spre dealurile piemontane si spre culmile muntilor ce limiteaza depresiunea. Se observa ci din aprilie pana in septem- brie cantitatile de precipitatii sunt mai mari (peste 40 mm), atingand un maxim pluvio- metric in luna iunie. Acesta este gi intervalul de timp in care se manifesta cu preponderen- t& precesele geomorfologice. in lunile de iar- na cantitatile de precipitatii sunt reduse (20-25 mm in medie). in sectorul cel mai co- borat al depresiunii cantitatea de precipitatii este injumatatita (fat de cantititile inregis- trate in Retezat si in Muntii Sureanu) si cu 300 mm mai putin decat in Muntii Poiana Rusea (Grumizescu, 1975). 2. Condifiite Titologice. Depresiunea este acoperiti sedimente ce au fost depuse de-a lungul fazelor de colmatare succesive (mari- na, lacustri, fluvio-lacustra si continentala), i in cuaternar. Aces- tea se caracterizeazai printr-o mare diversitate in cea ce priveste rezistenta la actiumea de distrugere a agentilor externi, putandu-se in- talni de Ja roci dure la roci moi. La diversita- tea gradului de tarie se mai adauga permeabi- litatea si plasticitatea diferitelor roci, Caracteristica geologic’ a regiunii este data de ,stratele de Sanpetru (,,gresia de Sanpe- tu“ - Nopesa, 1902; ,,formatiune lacus- tra-vulcanogen-sedimentara* - Laufu, 1925; »Stratele de Sanpetru“ - Mamulea, 1953) Aceasta este o formatiune relativ omogeni din punct de vedere al compozitiei litologice pe toati grosimea sa stratigrafic’ (pind la 3000 m), alcatuita in exclusivitate din roci de- tritice de o mare varictate granulometric4 (ru- dite, arenite, silturi gi lutite siltice) ou 0 parti- cipare nesemnificativé a rocilor micritice re- auliate prin procese de precipitare. Depozitele se grupeaza in secvente ritmice asimetrice din punct de vedere al compozitiei litologice.Cantitatea dle precipitatii 105 | | Luna | Fig, 2 Regimul medin al precipitatiilor la statiile Hateg, Paclisa, Serel si Poieni (1975-1990) ‘Termenul bazal al unui ritm este reprezentat in mod curent de rudite si microrudite cu 0 matrice detriticd sau de arenite (gresii litice), care pot include gi lentile de conglomerate. In fiecare ritm, termeii detritici grosieri sunt acoperifi de siltite, argile siltice de culoare ce- nugie, cenusiu-verzui, cenusiu-galbui sau ro- sietice, intamplator putind apiirea strate fine de argile carbunoase, indeosebi la partea su- perioara a secventei. Litologia depresiunii se poate prezenta astfel: + pietriguri pliocene —pe latura sudici a de- presiunii, la contactul c&mpiei piemontane jnaite cu munceii (in imprejurimile Breazo- vei, Pestenifei gi Pesteanei); + alternante de nisipuri grosiere si pietriguri ralate, uncori cu intercalatii subfiri de argile sau nisipuri argiloase — interfluviile dintre Rau Alb si Serel; dintre Sarmizegetusa si Paucinesti; de pe stnga pardului Galbena, in- tre Farcddin si Berthelot, + alternante de nisipuri grosiere gi pietrisuri de diferite dimensiuni — interfluviile dintre Clopotiva si Sarmisegetuza; + alternante de nisipuri si pietriguri acoperi- te cu depozite deluvio-coluviale cu aspect lo- essoid — pe interfluviile din stanga Rautui Barbat, in dreptul localititii Hobita; pe stanga Streiului, in dreptul localitatii Ciopeia etc. (Grumazescu, 1975). in ceea ce priveste modul de aranjare al stra- telor, el nu joaca un rol important in declanga- rea gi desfasurarea proceselor actuale. in une- le sectoare ale depresiunii se remarca, totusi, influenta inclinarii stratelor asupra producerii alunec&rilor de teren, coincidenta inelinarii stratelor cu inclinarea versantului favorizind declansarea alunecirilor pe pante structurale (sectoral munceilor dintre Banita si Baru). Pe vaile cu profil transversal asimetric, versantul prelung coincide sau taie sub ua unghi ascutit stratele, iar cel mai inclinat, taiat in capete de strate, este supus proceselor de surpare (afl entii de pe sténga vaii Densugului, intre Den- sus gi Stei) (Grumizescu, 1975). 3. Panta. Terenurile cu inelinari mai mari de 12s indica o predominare a proceselor de mo- delare actuala a reliefului mai ales in aria munceilor i a dealurilor piemontane. Aceste procese nu lipsesc nici in aria unitatilor de re- lief mai joase, unde predomind terenurile cu inclinari mai mici de 12s, afectind aproape in cexclusivitate versantii vailor si fruntile tera- selor (Grumazescu, 1975).106 4. Modul de utilizare al terenurilor. Suprafe- tele ocupate cu vegetatic lemnoasa reduc frec- venta de aparitie a proceselor de versant. To- tusi in cazul in care substratul este constituit din roci mai pujin rezistente si, eventual, se gisegte in apropierea unui curs de apa, padu- rea nu poate asigura stabilitatea terenurilor, ci doar poate fitina desfasurarea proceselor de eroziune (pe valea Banitei si a Fizestilor alu- necarile de teren antreneaza si padurea), (Gru- miazescu, 1975). O situatie asemanitoare se intalneste si in cazul terenurilor acoperite cu lastariguri si tufariguri (dealurile piemontane). Terenurile cu utilizare agricoli de pe ele- mentele de relief mai accentuat inclinate sunt cele mai predispuse declansirii proceselor de eroziune de suprafati si liniard (munceii din bazinele raurilor Fizesti si Ohaba-Ponor, a dealurilor din nordul depresiunii si in unele sectoare ale cAmpiei piemontane inalte din sud-vestul depresiunii). Distribufia spatial a proceselor geomor- fologice’ contemporane din Depresiunea Hategului Rama deluroas’ din nord-estul, nordul gi vestul depresiunii se caracterizeaz&. printr-o dispunere in trepte a reliefului, in partea de nord-est altitudinea absoluta find de 450-600 m, in nord de 450-530 m, iar in est de 500-550 m. in nord ~ nord-vest apar cu preponderenta ogase in imprejurimile localitatilor Ciula Mare si Ciula Mica (lungimea lor este in medie de 25-30 m, variind de la 15-70 m, iar lafimea intre 2-10 m; au o densitate mai mare pe ver- santii cu expozific nord-estica sau sud-estic’), Valioara si Boita (al&turi de ogase de 10-25 m lungime apar si ravene cu lungimi de 25-140 m si litimi de 5-15 m), Rachitova (in dealurile Fagetului, Gronului, Ceretului, pe formatiuni sedimentare turonian-senonicne, daniene si pliocene apar, pe roca in loc, rave- ne liniare si ramificate de 40-110 m lungime si 5-15 m Iatime, pe versanfi cu expuncre S-SY, aldturi de ogase 20-60 m lungime si rape de desprindere ale unor alunecdri vechi — 10-70 m). _Dana GOTIU, Virgil SURDEANU. in vestul depresiunii apar ogase de mici di- mensiuni (10-50 m), alunecdri de teren sem- nificative: la poalele dealului Teiusului (lang& Densug) apare o alunecare stabilizata de 1 km lungime asociata altora de 0 mai mica extin- dere, stabile sau active. O extindere mai mare 0 au ravenele. Astfel, pe valea Rachitelei gi a Pestenifei (langa Pes- tenita) apar ravene regrosive de 50-70 m lun- gime pe versanfi cu expozitie sudica, estic’ yi sud-estica. Pe Culmea Breazovei si Dealul Breazova, intre 440-520 m altitudine se evi- dentiazi o serie de ravene stabilizate de 30-40 m lungime gi 3-5 m latime, pe versanti sud-estici si estici. in imprejurimile localitatii Sarmisegetuza apare o alunecare de 30 m pe depozite nisipoase. in sud munceii sunt aleatuiti din depozite pliocene si cretacice in situ (indeosebi con- glomerate si pietriguri). intre localititile Sar- misegetuza si Clopotiva, pe valea Pestilor, apare o insiruire de ravene de peste 100 m lungime, dispuse apoximatiy paralel pe ver- santul nord-estic. Sunt stabilizate prin inier- bare, dar introduc 0 noti discordanta in pei- saj. Seria acestor ravene se continua si spre localitatile Rau de Mori si Ostrovel, dar au di- mensiuni mai reduse (35-60 m). Ogasele le putem intdlni in perimetrul localititilor Valea Daljii si Sanpetru (40-60 m lungime). Dealurile din jurul localitatilor Mala Paros, Coroiesti si Silagul de Sus sunt carac- terizate prin frecventa ravenelor de mari di- mensiuni (50-130 m), care la debite mari de precipitatii se pot transforma in torenti. Se extind pe versantii estici gi nord-vestici. Tot in acest areal mai apar si ogase si rape de alunecare. Sud-estul si estul depresiunii — Culoaral Banitei, Fizesti — sunt caracterizate prin apa- ritia alunecarilor de teren de o mare amploare, favorizate de o inclinare mare a versantilor, de pitura siraci de vegelatic si de instabilitatea depozitelor de pe versant Concluzii Procescle geomorfologice contemporane din Depresiunea Hategului, si indeosebi celeProcese geomorfologice contemporane in Da resiunes Hategului_ 07 de versant, pot fi considerate critice. Accasta venirea la situafia initiala, deci se poate afirma Presupune imposibilitatea sistemului de a mai cf s-a instaurato stare critic’, Se pot implemen- reveni la starca initial dup ce s-a manifestat ta iniisuri de prevenire ori de atenuare a efecte- actiunea unui factor perturbator. Astfel, nici in lor manifestérii acestor fenomene, dar ampren- cazul eroziunii prin ogase, ravenatie, nici in cel ta lor va persista in timp gi spatiu, nemaiputan- al alunecarilor de teren nu mai este posibilii re-du-se inkitura efectele pe care le implica BIBLIOGRAFIE ARMAS, Iuliana, DAMIAN, R., SANDRIC, 1., OSACI-COSTACHE, Gabriela (2003), Yulnerabilitatea versanjilor la alunecéri de teren in sectorul subcarpatic al vaii Prahova, Editura Fundatici ,,Romania de Maine“, Bucuresti GRECU, Florina, PALMENTOLA, G. (2003), Geomorfologie dinamicd, ¥ditura Telmica, Bucuresti GRECU, Florina (1997), Fenomene naturale de rise, Geologie si geomorfologie, Editura Universitatii din Bucuresti GRUMAZESCU, Cornelia (1975), Depresiunea Hafegului. Studiu geomorfologic, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti ICHIM, I, RADOANE, Maria (1986), Efectele barajelor in dinamica reliefiului:abordare geomorfologici, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti MAG, 1. (1986), Elemente de geomorfologie dinamicd, Editura Acadcmiei, Bucuresti MAMULEA, M.A. (1953), Studi geologice in regiuea Sénpetrului (bazinul Hajegutui), An. Inst. Geol, vol. XXV. MIHAILESCU, V. (1957), Observafit asupra unor fenomene periglaciare tntre Sarmisege- tua $i Rau de Mori, in Bul. St. Sect. Geol-Geogr, t. Il, nr.2 POPA, N. (1998), Potentialul de dezvoltare al asezdrilor din Tara Hategului, Peitra Bru- mar, Timisoara RADOANE Maria, ICHIM, L, RADOANE, N., SURDEANU, V. (1999), Ravenele. Forme, procese si evolufie, Presa Universitara Clujeand, Chaj-Napoca STANCESCU C. (1965), Unitiile de relief ale Depresiunii Hafegului, St. cere. Geol.,geo- fiz., geogr., Seria geografie, tomul XU, nr.1 SURDEANU, V. (1998), Geografta terenurilor degradate, Presa Universitara Clujean’, Cluj-Napoca Universitatea ,, Babes-Bolyai“ Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca