ISTOHIA DONEE

EISERICII CRESTINE 0111-11IME DE ILIEARIT

ID MI

DIMITRIE G. BOROIANU
LICENTIAT IN TEOLOGIE.

.1S>1--<

4-

BUCURESCI
TIPO-LITOGRAFIA ED. WIEGAND & C. C. SAVOIU, STRADA COYACI, 14.

1893.
www.dacoromanica.ro

agate fgrea
qat:)-coi-ty

efattitlzdfd

eAtropclit at

624ro-- 9)Zz/tzei Xthrtitor 9a/ eJai-ea

ogactet,

inci"rder:

grepecdinie

ra ?bat at

Mo-

at effintuLi

eigZ

.0.

eqiettaat Okedett
Ca, offtvii4 JC adia

nNyect

acSices aciaci (aczarc

www.dacoromanica.ro

'Domnului Dimitrie Boroianu,

Lucrarea Domniei Vdstre intitulata clstoria Dogmelor
Bisericel crestine ortodoxe de re-sarib find de neapa rata

trebuinra, pentru timpul de fate, Bisericei ndstre nationole si mai cu sezna Seminariilor *i celor-l-alte scoli in
care se propun aceste inalte inveya turi,estrase din Santa

Scripture si din tesaurele Santilor Pa rinfi, o primim

cu bucurie duhovnicesca si dam voe de a Ni se dedica,
conform dorin(ei ce exprimaci.
Pentru incuragiarea vdstre pe viitor pentru asemenea

lucrari, ve trimit cu dragoste archipa storesca N6stra

.bine-cuvintare.
Mitropat Primat, Ghenadie Fetrescu.

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Istoria Dogmelor iFi are o mare insemna,tate pentru

acel ce studieza teologia, intru cat ea ne arata origins si determinarea dogmelor si ca atare in ea saresuma aka esenta doctrine! bisericil crestine. Condus
de acesta ,insemna tate, orn cautat a respunde prin lu-

crarea -de fara,pe cat posibil,necesitarii de a avea

si in limbo, romans un manual de Istoria Dogmelor,
asupra ca ruia remane ca cei in drept sa se pronunee,
ca asupra prime! incerca ri de acest fel in limbo, romans.

Lucrarea acesta am dedicat-o malt Prea Sancitului

Arbi-Episcop si Mitropolit Prirnat, pentru ca prin

inalta posi(iune de Primat al Ron2a,niel, este Stalpul
neclintit al pastra ril neolterate a Dogmelor in biserica
ndstra.

rS>S....:V%<.,3,-,

www.dacoromanica.ro

---

DEFINITIUNEA ISTORIEI DOGIVIELOR

Considerand cunoscuta definitiunea si ideea despre
1ogme, putem sa, determinAm aceea ce inlelegem prin is-

toria dogmelor. In crestinism, in invetAtura Divinulul

Mantuitor s. coprind dogmele, pe care hiserica le-a
stabilit in limp. Desvoltarea crestinismulul a adus cu
el fixarea si determinarea dogmelor ; in acesta desvoltare si fixare v6m gasi definitiunea istoriei dogmelor.

Deci o espunere sciinrifica a faselor prin care

a trecut desvoltarea si fixarea doctrinei crestine de la origina sa, afara de pa,- rerile isolate
ale unora, si altora, constitue aceea ce numim istoria
dogmelor.

Din naraliunea evenimentelor petrecute cu ocasiunea

esplicarei in SinOde a dogmelor reese 114elegerea acestei
cestiuni Prin urmare, nu o espunere curat a doctrinel bi4ericei ortodoxe, formeza istoria dogmelor, cum far6, temPiu

unii vroesc a afirma, cad atuncl ar fi un curs de teologia dogmatics; ci, in o espunere sistematicb.' a istoriei

dogmelor, plecand de la doctrina Lui Iisus si a Apostolilor, vom urma.' ri tote fasele prin care aiil trecut

dogmele, pin5, la determinarea for in cele 7 sin6de

ecumenice. Neaparat ca intru acesta ne vom folosi
www.dacoromanica.ro

10

de datele istoriel bisericesci, cart ne pun la Indemana

elementele de care avem necesitate. Din acest punct
de vedere stabilind definitiunea istoriei dogmelor, sa

vedem ce importanta are studiul care ne preocupa.

Insemnatatea
Omul in diferite timpurl a cautat s. a reCunOsca pe
Dumnecleil si ca atare a fault sforterI destul de marl
pentru a gasi esplicarea lucrurilor ce'l preocupa, relativ la principiul malt al causalitatil lucrurilor si la In-

sasi cunoscinta lumel si a lucrurilor din ea. In tOte

acesta tendinta nobila a omulul, imperfectiunea sa a
fost dovedita, asa ca numal religiunea revelata si mantuitOre a crestinismului a putut sa-1 scOta din starea

in care se gasia. Dar doctrina primitiva a crestinismului, dupe cum am Os mal sus, s'a desvoltat in timp,
si ca atare not avem nevoe a cun6sce intru cit acesta
desvoltare represinta cu fidelitate doctrina primitiva.
Prin istoria dogmelor not dobandim acesta cunoscinta
si putem arata celor de alte rituri ca In ortocloxism s'a
pastrat nealterata invetatura lui Iisus Christos. Inarmatl
cu cunoscinta el suntem in stare a inlatura diferitele
acusatiunl ce ni se aduc
spre neplacerea de bung
sema a crestinilor fugill din sinul bisericil ortodoxeca
cu adeverat in biserica nOstra dogmele represinta puritatea doctrinel crestine.
Dace dar Prin acest studiu capatam cunoscinta clara si
precis& a fixarel si determinariT dogmelor In biserica
nOstra, cum si fasele prin care au trecut, nu mai remane
indoiala ca el arewww.dacoromanica.ro
o mare insemnatate pentru teologia.

11

ScriitoriT Insemnati pe terenul acesta.

Materialul dat de unit scriitori la inceput a fost ca

un corolaria al istoriel bisericesci, intru eta fie-care secol
era urmat de o espunere a doctrinel bisericil. In

urma bArb41 insemnatt, fie-care dupa vederile lor, ail

pus temelia si ad desvoltat studiul istoriel dogmelor.
Ceea ce n'a reusit s'a.' fad. monofisitul Gobar Stefan
in suta VI-a, obtin in urma Daniel Chamier (t 1621.)
si J. Forbesius (t1648) a caror scrierl dati studiulut
istoriel dogmelor nu pulin'a. insemnatate. Cestul din urm.a

datorim opera Instructiones historico-theologicae de

doctrina christiana> lucrare specia15, pentru istoria dogmelor.

Cato licit opun si el opere insemnate reformatorilor,

atunct cand acestia emit pe punctul de ale lua terenul, in ceea ce privesce puritatea doctrinei crestine. Acestia nu puteati suferi cu nici un chip ca s5. se (pca
cum ca doctrina esentiala a bisericil a primit schimbari in -limp si a numal la reformatori s'ar gAsi ade_verurile bisericet primitive, cad cu acesta se lovia direct in insast fiinta bisericel lor. De aceea Dion. Petavii (01652) in Opus de theologicis dogmatibus)) si
L. Thomassin (1- 1695) in a:Dogmata theologica, interprettmd pe sf. parintl, arata ca fondul dogmelor este
nealterat, de si modul sub care ele s'a.0 formulat pare
ca ne-ar presinta un fel de schimbare, care inse nu este
all -ceva decit o esplicare, pentru lesniciOsa lor pricepere.

Cu desvoltarea istoriel dogmelor se separ6, studiul

acesta cu totul de istoria bisericesa si lucrarile inwww.dacoromanica.ro

12

cepute pe acest teren cu seculul al XVIII-lea, ni se

presinta ca nisce lucran puse pe terenul criticei si
sub auspiciile unul spirit liber de cercetare, care alufled, totusl in urma pe terenul subiectivitatil si al par-

tialitAtil. Insemnag in acest timp sunt Gottfried Arnold, protestant, (t 1714) prin lucrarea sa Unparteiischer
Kirchen and Ketzerhistorie (Inpartiala istorie a bisericil
si a eresielor). Apoi I. A. Ernesti (t 1781) si C. W. F. Walch

(t 1784). Pe urmele for merse I. Solomon Semler

1.791) care sa sill se dovediasca c invelAtura crestina
a suferit modificari, luand in sprijinul seu faptul c& omul
se desvolta inereu, c& fie-care timp isi are ideile sale, ca
(j-

dar teologia r a putut fi scutita de desvoltarea naturals, la care suntem supusi. In secolul a1 XIXlea, avem pe C. F. Rifis ler, I. G. Lange (t 1832) T. C. F. Wun-

demann, L. W. Wittich, Ch. D. Beck, (t 1832) V. Engelhardt, Baumgarten-Crusius (f 1843), F. K. Meier, I.

C. L. Giese ler, Neander (f 1850) Hagenbach, protestantl,

H. Klee, catolic, (t1840) Haag, protestant, etc.

Impartirea.
Materialul istoriei dogmelor 1-am impArtit in doue
parti principale : partea general& si partea specials. In
partea general& vom arata tine este intemeetorul doctrinei crestine, incercarile contrarilor de a preface de-

positul sacra dat de Mtintuitorul intr'un fel de religiune personals, reit intelesa, in care elemental uman sa alba partea decisiva, cum si respunsul ce
.dati phrintil bisericesci incerarilor acestora. In parwww.dacoromanica.ro

13

tea special' ne vom ocupa de fie-care cestiune doctrinal', care are o insemnatate hotaritOre in biserica
nOstre, si vom arata discutiunile ce au urmat asupra
el, oprindu-ne la decisiunile SinOdelor ecumenice.
La urma, intr'un apendice, vom expune pe scurt discutiunile si opiniunile emise in acesta privinta de dire-

ritele confesiuni din Occident si chiar de rationalistl.

www.dacoromanica.ro

PARTEA GENERALA
Mantuitorul Christos si doctrina sa.

Iisus Christos, plinirea Legii si a Profetilor"

,grin invetatura sa, a mftntuit lumea. Se inlelege cg
aceea ce asteptau Iudeil nu s'a realisat nici in persona nici In doctrina sa. Crestinismul n'a fost si nu
este al Iudeilor sau al Elenilor, el este al tuturor. Lumea
judaica insa, in timpurile venires lui Iisus Christos,
astepta reinoirea ebraismului, astepta eliberarea de sub
jugul Romanilor, ba chiar intemeiarea unel impa'rMil a
nemului lui Israel. Invetatura si faptele Mantuitorului,
le-ail dat desmintire si doctrina mesianica schimba mersul lumel decaclute. Mantuitorul este adevArat ca n'a
stricat Legea, ci a indeplinit-o ; dar, in acesta indeplinire,
nu se vede esclusivismul judaic, nici nu se urm'aresce

lumesca imparatie la care aspira judaismul. In noua

doctrinA iubirea catre Durnnezell si apropele sunt
-partile esentiale. Crestinismul restabilesce adeveratul

monoteism si nu lash loc inchinhtorilor in afara de Dumnecleil. Spre incredintare despre puterea si autoritatea sa,
Iisus Christos descopere ca este consubstantial si egal cu
Dumnezeil Tathl (bin 10, 30 ; 14, 9-10) ; iar celui
ce va face cele prescrise de el, ii promite resplata cewww.dacoromanica.ro

15

rest : cscc esista, o Provide*, care plzesce si recompensers tote in lume. Part" principale in crestinism stint

-mai departe buna tatea si misericordia diving si

cu acestea crestinismul merge in fruntea desvoltaril pe

care o ea lumea nou6 in opositie cu eronatele parti

dogmatice si doctrinare ale vechiei inveikturi a Judaismului. Din bite *Mss reese evident c5. Iisus Christos era

salvatorul promis; dar el era Dunmegeu si om, fsrs ca

in el sa se vads realisata asteptarea Judeilor. In crestinism lumea este opera lui Dumnecleti care o guverneza
prin Legea sa diving, Iisus Christos este vestitorul noului
regat al lui Dumnecleti, in care vole. lui Dumnegeu

este si a fie-cAruia in parte si a tuturor in societatea

crestinasi care nu se putea intemeia decit in inima
celor ce faceau parte din el si cari la un loc, dupe invierea cea de apoi, vor forma impArMia, in care vor
fi ca ingeril lui Dumnecleil din Cer. (Math. 22,30).

Deosebirea invetaturilor crestine de cele judaice.Dogmaticesce invelaturile crestine se deosebesc

de celejudaice'). MOrtea pe truce a lui Iisus Christos face
ca in scurt timp judeil si pAganil sa'si parAsiasca religiu-

nee. for si ss intre in crestinism, cad in Iisus Christos

vedeati pe Salvatorul. Si apol invetatura lui Iisus Christos

era superiOra, cum am Os. Aceste invelAturi erau mai

inalte, natura for mai temelnica si intfun spirit atit de
deosebit de ale timpulul in cit Apostolii, Omeni simpli,

nu puteati a le pricepa la inceput ; ei nu arare-ori

cer explicarea Invetatorului. Dar divinile invetAturi tre-

buiati se'si lea zborul, spre a dovedi puterea lor. Din

') Sit se vadit raportul dintre legea veche si legea noue, asa

.dupe cum este stabilit in Teologia dogmaticA.

www.dacoromanica.ro

46

Judeea crestinismul se duce peste hotare si in scurt, spre

uimirea chiar a vrajmasilor, strebate 'Jana la marginile
lumei, pretutindenea facend credinciosi. Paganit cu idel
liberale trec in rindurile crestinilor Si atunci veni schisma
intre Sinagoga si biserica.
Paul si actul mAntuiril ()maim: Pentru
respandirea crestinismulul lucreza Apostolil cu tot
devotamentttl, chiar pana la sacrificiul vietei. Prin
metoda sa dialectics, Paul apara partea eshatologica

a crestinismulul si'l respandesce printre pag'ani. Fara

a asculta de cineva ci numal prin puterea lumina

de sus intelege pe Iisus Christos. Apostolul gintelor fu un fariseil convins si facea parte din acel ce
observaii cu stricteta legea. Prin minune fu convertit. De atunci nu'l intrecu nimeni in aperarea cresti-,
nismului. Fortificarea spiritulul ca si renascerea sa
se datoresc mortel lui Iisus Christos, care ni le-a dat pe

acestea prin suferinta de pe cruce. Omul avea in natura sa ceva prin care lucra nedreptatea si vitiul si prin
mOrtea sa Iisus Christos 1-a eliberat de ele. Actul mantuirei find destul de mare nu putea fi efectuat decit de
Fiul luY Dumnecleu, pe care Paul ni-1 represinta ca pe

primul nascut, imagina si din insasi natura lui Dumnecleu Tatal, singurul in putinta de a aduce reabilitarea omului. In imparatia lui Dumnecleu, nu se mai mentine
esclusivismul judaic ; aci nu era vorba de elen sau

pagan; dar de toll citi '1 primiati si '1 marturisiatl. In relatiunile pamintene , invelatura cresting predica lubirea reciproca, iubire care excluclea larasi on ce esclusivism ; ba merge mai departe, cad nutresce lubirea chlar
www.dacoromanica.ro

17

dire aces -ce ne fac rele. Mantuitorul Christos s'a silit sa

desbrace pe judel de credintele for pline de erori, pe

care le castigase in timp, readucend un monoteism
curat si cu noua sa lege, ale caret WV principale
le-am expus mai sus, pune lumea pe calea progresu7
lui, intru cit doctrina sa era superiOra tuturor religiunilor. In adever ca principiele crestine au fost si
sunt mai pre sus de on ce conceptiune omeniasca, ele
erau date de Salvatorul promis, de Dumnegeul si omul
Christos.

In noua doctrina Iubirea este temeinica in raporturile dintre om si Dumnecieu, indispensabila pentru man-

tuire. Din causa invetaturilor sale Mantuitorul n'a fost

bine primit de judel ; tot ast-fel si apostolul Gintelor.
Si aveau dreptate. Judea nu vedeati realisandu-se in
persOna lui Christos acele aspiratiunl materialiste la
care tindeau , el ultasera ca se aflail sub greutatea pacatului original si de si supusi si umiliti, nu cugetau
cleat la glorie viitOre,in care exclusivismul for nu vedea

ca si mai inaintedecat popOre nimicite sau cel putin

supuse, far el avend in main carma intregulul univers.

Superioritatea crestinismukl fap cu Ondirile omenesci de a-I altera. Dar inimicil din
interior ca si cel de afara ai crestinismului nepur
tend inletura puterea nouel doctrine, se silesc al
opune diferite interpretari" ; insa incercarea for pro-

duce pulina confusiune. pang. lumea se desmeticesce,

ca in urma sa arunce la o parte nepiOsele for incercarl. Doctrina diving., prin natura si origina sa,
nu putea fi supusa la capriciile unor slabe alewww.dacoromanica.ro

48

tiuni ale cugetaril omenesci, nu putea suferi nicl o

alterare omeniasca. Sbuciumarea mintil umane trebui
sa cedeze slabita puteril neinvinse a lui Dumnecleu, doc-

trinel crestine care era superirera acelora a diferitilor invetati si in acelast timp cea mai accesibila tuturor inteligentilor. Si apot noua doctrina resolva tete
cestiunile cu care lumea se ocupase si se ocupa : origina lumet, a omului, cestiunea nemuririi sufletulul,
viala viitere. 0 ast-fel de doctrina, putu ga.si multl
aderenti ; in serviciul ei si pentru o mai mare des-

voltare si respandire a el se pun o suma de barbatl

nu de putina valere,_ cari incercasera sistemele filoso-

fice si remasera nemultumiti cu chipul cum ele deslegall problemele marl, pe care cu atata intelepciune
si in chip positiv le deslega crestinismul. Si Ind nu
se putea alt-fel, cared ne gandim ca spiritul uman cu
trite sbuciumkile sale n'a putut sa renunte de a ceda
crestinismului si a'l constata evident insaranatatea sa.
Timpurile critice n'au fost pentru el decat o otelire mat
mull si o asigurare mai terneinica. InveVatura lui Chris-

tos era o morala curata si sincera pe care inimicil

vechi al sea n'o pot opri in mersul seu, pe care ateil
vecurilor n'au putut'o desconsidera, de si negati divinitatea lui Christos, caci, continea o morala curata
in care dragostea lui Dumnecleti , puritatea inimil

si a vietil, pacienta aceluia ce sufere si astepta mantuirea cu resignatiune, iubirea de emeni fara deosebire de nem, ba chiar iubirea catre vrajmasi, tote
sunt atatea principil inalte a carora aplicatiune se g6.www.dacoromanica.ro

19

sesce in divina invetAtura a lui Christos, a ariea tints

principals este a restabili unirea omulul cu Dumnecleu.

Inimicii creOnismului
Cu WM sublimitatea Invetaturilor crestine, ele n'au
putut fi crutate, de aceia ce nu vedeau In ele realisarea
aspiratiunilor lor. Lasand la o parte paganismul, pentru
care noua doctrina nu putea fi suferita., nici judaismul
nu se Impa.ca cu Mantuitorul si invelatura sa. Si lucru
firesc. Christos nu era ImpAratul lumesc al lor ; El nu venise sa cuceresca popOrele, ca sa re supuna la piciarele
fiilor lui Israel, cati imparatia sa nu era din lumea acesta .
Decl n'aveau pentru ce Carturarii si invelaliT poporuluT se

isi lase puterea din mains, pentru ca data cu perderea el sa vada.' ca le lipsesc beneficiile materiale cum

.si Inlaturarea for din fruntea poporulul, pe care-1 esploatase pin. acum ca nisce falsi Interprell at Legit
carora Mantuitorul le dice morminte varuite) si
fil de na.'parca.. Tata de ce crestinismul avea sa,
Intempine obstacole in respAndirea sa de la inimicl,

cart nu se invoesc cu principiile sale. Nu este de

mirare deci ca atat poporul ales, rein condus de
Befit set, cal si paganil sa Mite a'si da socotela de
situatiunea tor, sa, nu se Ingrijiasa a petrunde salva-

tOrele doctrine ale nouel religiunl, ci cu toil coalizall sa

dea asalt pentru a birui pe inimicul poftelor si gresitelor
for aspiraOunT. Inimicilia aceasta insa.' este vremelnica.
.si opresiunea for trebue sa inceteze atunci cttnd gan-

clirea ese din cercul strimt al intereselor de partid

politic sau religios si multi au inceput sa pricepa,
www.dacoromanica.ro

20

rolul adev6ratului Mesia. Atuncl crestinismul apare

asa dupre cum el este, ca singura doctrina in stare

de a conrespunde cu omul si cu adeveratul seu stop.
Para atuncl ins5. atacurile sunt cu furie indreptate
contra sa ; dar curajul si bArbatia discipolilor luT Christos le dovedesc ca sunt neputinciosT. in secolul alt -lea,.

plecand din nevoea de a apara credinta crestina, cum

si .de a pune la dispositia bArbatilor culti, cart treceati
la crestinism, o teorie teologick ca astfel doctrina crestink s5. fie mai cu inlestiire pusa in evidenta, gAsim
ca in adever aceste nevol aduc pe crestini in positiune
ca s'a respundk dupe cum erati provocatT prin scrierile diferitilor for vrajmasi si astfel s'a' se stabilesca o teorie teologick in care gasiati respuns si
acel dintre crestini, ce socotiati ca le este permis de a
da o alta esplicare religiunil ce imbratisasea. Dar cum
religiunea crestina. n'a putut fi ferita, de atacurile acelora ce purtail numele el, este de nevoe a arata cum,
acesti nuol invetatori esplicail crestinismul, pentru ca

apoi sa ne dam socote15, de chipul cum biserica a

luat apArarea doctrinei sale si cum apol s'au stabilit
dogmele in biserica ortodoxk Se intelege ca suntem
silill a da numaT in resumat cursul istoric al faptelor,
asa dupre cum ele s'au petrecut in timp, araland cum_
si unde s'au hota."rit dogmele.

www.dacoromanica.ro

21

ERETICIP)
De indata ce crestinismul a fost interpretat reti de unit
crestini, cari din interese se siliail a-'1. da o alt&- forma.

scriitoril Noulul Testament indemna, ba chiar oblig&

pe crestinl de a inceta cu acestia on -ce prietenl, orice raporturi de legaturA religiOs& Ignatiu sfatuesce
pe credinciosi a se pagi de lupil imbracall in Ode de
45ie.)- Irineu, Tertulian, Ipolit, prin scriirile lor, combat cu inversunare pe eretici. Cu Marele Constantin

ereticil sunt supusi la pedepse temporale, pe Mg&

escomunicarea bisericii, ca ast-fel teoriele periculose
si care nelinisteau biserica, se nu peitA fiir4a. Se vede
Ins& ca biserica n'a lost de acord cu .puterea civil&
in acesta privint'a. Barbali ca Atanasiu, Ilariu de Poitiers si alp arata ca puterea secular& nu trebue s& se
amestece in discutiunile dogmatice. Lucrurile nu s'aii
marginit ins& aci. Statul a continuat a-'sI avea vede-

rile sale si a aplica felul de guvernamint cum it inIelegea, 'Wand m6surl pentru ca linistea sa domniasca,

jar pe de alta biserica apusana a luat in urmA asupra sa aplicarea pedepselor temporale, ceea ce a Injosit fiinca sa si a stabilit un punct negru in istoria
desvoltaril sale.

Eresia ca o deteriorare a doctrinei crestine, provo1) Cuvintul capwctxm vine de la atpsaK care insamna un object

de studiu, un lucru, o doctrini si chiar o scolit

Asupra acestui subject aunt de consultat ; Irineu (Adv. haeres.)

Ipolit (Refut. omn. haeres.) Epiphaniu (Panaria) Augustin (De
haeres). Duchesne, orig. chret, ch. XI, La gnose au second
siecle si Hist. du dogne cathol. pend.les trois premieres siecles et
jusqu'au concile de Nicee, 1865.

www.dacoromanica.ro

22

cats, de ludel sail de pagarA, a avut timpul set'. Este

deci neaparat necesar ca sa vedem, dupe cum am

spus in precedent, care au fost eresiile si ereticil ce
au nelinistit biserica.
P rintil bisericesci priviau ca patriarh al ereticilor

pe Simon Magul ca unul care este cel mai vechiii

Mimic al crestinismului si de care se vorbesce in Fap-

tele Apostolilor VIII 9, originar din Samaria si botezat in religia crestina de diaconul Filip. Totusi nix
to

se invoesc asupra acestui lucru, suatinend cu drept

cuvint ca Simon Magul era discipol al lui Dositeffi

contimporan cu Mantuitorul, care se d'a pe sine de
Mesia fa'gaduit in cap. 1,8, 1.8 al Deuteronomului.
Ca WO dovediasca, mai mult misiunea sa s'a in-

this intfo caverna si acolo a murit de fOme,

la.-

sand urmasi, cart se sustinura Inca pan6 iri suta a.

VI-a observand ceremonialul judaic in privinta circumcisiunil si poste' riguros Sambata. El a avut de
urmas pe Simon Magul. Acesta este care a cerut apostolului Petru, Gaud venise in Samaria cu I6n, ca sal

vinda puterea de a face minuni. Invetatura acestuia

cuprinde teoria emanatiunil cu care esplica creatiunea
si el nu este decit o manifestare a divinitatil. In Noul

Testament nu gasim alte date decat cele aratate la

Fapt. Ap. 8, 9.1)
0 Cum se vede din scrierile patriarhului Alexandriei Eulogize
(-I- 608).

Multi pun la indoiala esistenta lui Simon-Magul, ca Baur,

Vofkmar, etc. Altil ca Reuss, Nicolas i chiar Renan Bustin
ca in adever a esistat. De la el a remas numele de simonia
sand se vinde sail se cumpar& ceva spiritual cu haul. Voluntas
studiosa vendendi aut emend aliquid spirituale, vel spirituali
annexum". (Vecri Gregoriu C. M., Leon IX qi Gregoriu VII.)

www.dacoromanica.ro

23

Principiile lul sunt : Un Dumnecleu suprem care nasce

prin emanare Ennoia (cugetarea) si apol acesta O.

nascere altor spirite, care nasc lumea si care trimit in
materia cugetarea ca intr'un esil si devine muma a
tot ce esista. Cugetarea este 6ea cea perduta din Evangelia'. (Mat. 18, 12) care in cele din urma era representata

in Elena de Tir, tovar4a lul. Mantuitorul lumil este el,

care ca Tata a venit in Samaria, ca Spirit Sant la nemurY.

NumaT cel ce crede in el si Elena se mantuesce, ca o

gratis a sa, iar nu ca o recompense a faptelor bune.

Traditiunea a pastrat amintirea lul Simon, ba Ince
a cautat sa complecteze unele lucrurl, ce se pareau
ca lipsesc, punend numele lul alaturi cu al lul Juda
Iscariotenul. Inscriptia gasita in o insula a Tibrului
Semoni Deo Sanco, pe care Tustin Martirul l) a descifrato : Simoni,- Deo Sancto, n'are nimic de comun cu Simon Magul, raportandu-se la Semo Sancus, un cleu sabin, cum s'a dovedit In urma sub papa
Gregoriu XIII') (1.572-1.585) din familia Buncompagni,
,si reformatorul calendarulul Iulian. Dupe Philosophumena lul Jpolit, Simon s'ar fi inchis intr'un mormint, spunend ca va invia a III-a 0, ca ast-fel sa-'si
arate mai bine rolul sell de plagiator al crestinismulul,

dar, dupe cum spune Jpolit c el a remas acolo ,pina.

asta-41., Dupe Constitutiile Apostolice VI, 2 Simon a
1) Justini martirys. Apol. II, p. 69.
') In 1574 s'a gasit o inscriptie, care de bung sem6. BA fi fost
in vechime inteles& reit' de Justin, i care este cea urmetore :
Semoni Sango Deo Fidio Sacrum.

www.dacoromanica.ro

24

spus ca. se va ridica in aer, ceea ce si face, prin mijlOcele sale magice, dar rugaciunea lul Petru '1 face ca
sA cad' jos si s mOra la piciOrele lul Neron.1)
Poporul it numia, H StSvogitc To5 ()soul) p.eydal si pe
Dumnecleti p(CoNla TOv acov (Theodoretus, Heretic. fabul, lib. 1. p. 192.) care produce asa numitele 21utiitcct, ce se consider' ca origine a tot ce esisa.
(gat) si anume : votes si entvoccc, cpthwri si gvvexce, Ac-

Tcap.6c si 6.05wriatc.
Discipol al lul Simon

Magul si adeve'ratul sef al

scOlei fu Menandru, ntiscut in Samaria, si care se
pare sa.'s1 fi facut catT-va partisanl in Antiohia si prin
Imprejurimile el. De si nu se da pe sine de Dumnecleti,
totusl Menandru invela c el este adeve'ratul mAntui-

tor, vent din Cer ca s mantuiasca pe om. AdepVlor set, cari primiau botezul seu, Menandru le promitea ca nu vor imbetrani nici vor muri. Inve-plura
lul Simon Magul si Menandru s'a continuat pan' in
suta a IV-a e erel crestine (Irineu 1, 23).

Nazarel si Ebioniti
Judeo-crestinil se despart in do6 tabere : Unil mal
') Sectele Cleobienilor, Masbateenilor, Dositeenilor Gorttenienilor 4i Adrianitilor dispar Ara a avea vre-o insemnatate.
Vedi Constit. Apost. VT, c. 16 p. 345 ed. Cot. Ephiph, Haeres. 13; Tertulian. De prescript. c. 45 i Cipryanus, de bapt.
beret.
Asupra lui Simon Magul sa se vada i La these" de M. Pierre

Dieterlen.

www.dacoromanica.ro

25

moderall si can purtaii numele de Nazaren si

altil cunosc4 sub numele de Ebionicl 2). Nazareii traiaiz ca si Ebionitil in Berea, Ccele-Syria, Decapole, Pe la

Batanea, etc. El credeau ca noua doctrina a lul Iisus

Christos este cea adeverata, fara a se uni cu masa

mare a crestinilor, pe cata vreme Ebionitil nu vedeati

in ea decat b institatia judaica,

uratil orl-ce pompa,

putere, bogaila, se purtail cu resignaOune si puneati

pe Iisus Christos alaturea cu Omenil, deosebit numal

prin faptul ca a fost un profet distins. Eusebiu, Irineu si Ipolit nu cunoscea deosebirea partidulul judeo-crestin privindu-1 ca unul si acelasl : partidul
ebionitic. Judeo-crestinl separ4 in moderall si ultra
(8LTT61 xal 'Epu.oveito0 se gAsesc la Origen, Epifaniu si

Ieronim. Deosebirea intre el se vede dupe espulsarea

Iudeilor din Ierusalim sub Adrian. Ebionitil nu recunosceat valifIrea lul Paul, privindu-1 ca pe un apostat, nu primiail decat evangelia asa numita Evangelium secundum Hebrwos, negau nascerea prin minune a lul Iisus Christos si -peat' la rigorismul ju9 Nazareif eraii cretini dintre judei si numele acestora servia pentru a desemna pe acetia in timpul lui Tertulian Uncle
et ipso nomine Nazaraeo Judi Nazarwos appellant. -Adv -Marc.

4, 8. El nu renuntaii la judaism, dar credeau in Iisus Christos

ca in Mesia cel fagaduit. (Ieronim, Epist. 89 ad August). Ieronim

dice ca ar fi gasit in Berea la el textul evangeliei lui Mateiii.

2) Ebionitif combatuti de Justin Martirul in Dialog, C. 47.,Nu-

inele for de la tIV;tt saraci, Origen (Philocalia 1, 17 ; Eusebiu, Hist. eccl. HI, 37. PArintii bisericesci vor sd dea de fondator

al sectei pe un ore -care Ebion, cum face Tertulian in De

prEescriptione" XXXIII, 35 ; Irineu, adv. hares. 1, 26. Ambele
partide admiteaii hiliasmul.
Din partidul ebionitic faceail parte Theodosiu, Simaca Qi Aquila, eel 3 autori al versiunilor Scripturei Vechiului: Testament.

www.dacoromanica.ro

26

daic, cum am v6clut mai sus ; pe cand Nazareir

nu cereau de la paganl observarea ceremonialului Legil vechi, si admiteati pe Iisus Christos ca adeve'ratul salvator.
Literatura for s'a perdut cu totul si acesta perdere
este intru cat-va de regretat.

Elkesaitii i).
Tot din partidul ebionit faceall parte si Elkesaifir
cart, dupa cum sunt descrisi de Ipolit 2) aveati o
doctrina in care se susOnea ca spiritul lul Dumneget s'a
incorporat in pers6nele insemnate ale Vechiului Testament,
In Adam, Enoch, Noe, Abraam, Isaac, Iacob, Moise si In

cele din urma in Iisus Christos. Ca regula de credinta

el ail legea mosaics, din care nu primesc sacrificiile,
In schimb cred insa In magic si astrologic. Din faptul ca

adorau s6rele purtati numele de Sa,mpseenn si rugaciunea o faceati intorsl cu tap. spre Ierusalim. Elkesaip nu primiat scrierile Apostolului Paul, tineau mull
la casatoria, reprimiati pe acel ce abjurail crediAa in
timpul persecutiunilor si se opriati de la mancarea
carnil de animale.
Locuinca for era pe tang Marea MOrta.

Gnosticii.
Un adversar nu puffin puternic al partil dogmatice
1) Eusebiu, VI, 38 ; Epiphaniu (IlEer I, Ill, XIX, XXX). Acesta

crede ca numele sectei vine de la un ore-care Elxai, care ins6.,

ins6mna putere ascunsi, spiritul lui Dumne4eit.
2) Philosophumena, IX, 13;
8) De la qemeq-sore ; `11XLcotot

www.dacoromanica.ro

27

a crestinismulul a fost Gnosticismul,.care, dupa cum vom

vedea, avea ca tinta de a se arata ca este mat superior

crestinismulut pe care voia a'l preface inteo cosmoGermenit
logia dualista si inteun paganism subtil
acestui sistem de invetatura se gasesc in secolul apostolic si primesc fixarea for in sistem pe timpul Impe-

ratorului Adrian. Apostolul Paul vorbesee de o asa

numita gnosa, (I Tim. 6, 20 ; Luca 11, 52) fara insa
a ne arata prin acesta ca esista un partid al Gnosticilor, dar inIelegend prin acest euvint cunOscerea temeinica a revelaOunii (I. Cor. 13, 2), ceea ce ne dovedesce ca Gnosticismul pana sa se formeze in o sector
deosebita a esistat in o stare latenta ; ba Inca, dupa cum
se incerca a dovedi d. E. de Pressense 2) a esistat inainte
de crestinism. In adever cuventul yvokiLG Il gasim la
Erodot, Demostene, Aristot, Lucian si Plaf on.
Ca o contemplare a spiritului etern, gasim intrebu-

intata espresiunea acesta la Pitagora, care numesce

partea transeedentala a filosofiei, yvio9K Taw 6eccov2).
In Gnosticism se resimt teoriele rilatonice. Platon deja

in opera sa Republica* o numesce ca si Pitagora,

Tv6iatc twv dX710Cov xca 3vrco 6vvey4). Emanarea spiritelor din

divinitate cum si pedepsirea for prin Incorporare, pana

sa reinfre iarasi in divinitate, sunt aceleasi lucrurl,

care se ved in Phedon al MI Platon. In Alexandria
Gnosticismul represinta o sciinta. Aci Aristobul si FiIon eras i versali in cunoscintele orientale ca si in aGieseler, trad. Bruch et Flobert p. 38.
2) Enciclop. St. relig. de Lichtemberger. T. 5.
8) Diog. Laertius, lib. 8, Pythagora.
) Cartea a VI-a.

www.dacoromanica.ro

28

stele ale Grecilor. Aristobul, contimporan cu, Ptolometi

Everghetul II, cautand a dovedi puterea de viata.' a
judaismului, admite metoda alegoricA ca sistem de interpretare a Santei Scripturi, celor ce voiati sa loviasa
in el, alaturl cu filosofia Greciel.

Filon In opera sa Cherubimil declath ea urmeza

scOla lui Eremia, pe care '1 privia ca sef al celor iniVali, de si se initiase in mistere prin Lege. Pentru

el spiritul suprem este lumina, din care au emanat

razele nenume'rate, care lumineza spiritele. Din spiritul
suprem, care este eggvyrcoG xca &cam a esit X6yog, i), prin

care lucreza, Dumnedeti in lume, far5. a fi lumina curate 2). Lumea materia15, s'a nAscut din intelepciunea
sa, care s'a unit cu cocp(ce comunickidu-I puterea creatrice 13), nedandu-I insa consciinta de starea sa anteriOr5.. Filon admitea creatiunea lumil invisibile in

prima di, de atre spiritul infinit, care este unul

si nu se pOte defini, si apol, dupe tipul acestei lumi
ideale, a treat prin X6yoc lumea materials. Omul, avend in sine materie, packtuesce si descinderea in materie, formezA caderea sufletulul (Plotin, Ennead. 3, 8 9,)
locpict xca otyyfAXot del spiritelor mijlOcele prin care

pot a se curali de intinaciunile pacatului. In regiunea

eterica, adaoge el mai departe, nu este un desert imens, ci un oras populat de cetgen1 numerosl si cart
ail suflet nemuritor. D'aci descind ele pentru a se in-:
corpora, cum spune Platon in De Somniis, p. 586.
1) Logos sail lumea ideilor ; x6ap.oc vovb;.
9) De Vita Mosis 1, p. 612.
8) De Temulentia, p. 244.

www.dacoromanica.ro

2a

Spiritele cele mai curate sunt ministril lui Dumneqeti

in lume. Filon, in espunerea teoriel sale, se servesce

de elementele ce a gasit la Zoroastru, Platon, Pitagora, Moise si in traditiunile misteribse ale Greciei si
Egiptului, pe care le modificA si le da, un caracter not'.
Cine doresce a gasi caracteristica Gnosticismului,
neaparat trebue sa alba in vedere vechile institutiuni
judaice luate din Egipt, Arabia si in general din Orient. Doctrine le persane, aduse in Alexandria de judei,
stint basele Gnosticismulut In Zend-Avesta spiritul suprem era Timpul fafa margine. 4) Din el prima, emanatiune a fost Ormuzd, care crea, cele 6 genii (amshaspanqi), ce se afla in jurul seil, serrind ca mijlocitori intre Dumnecleti si om. Genii le. acestea sunt de
doue feluri : masculine si feinenine. Dupa ele yin asa
numitil izedl, 28 la nume'r, al caror set este Mithra ;
apoi alte spirite; infinit de numerOse.. Al doilea nascut

din eternitate fu Ahriman, care pentru mandria sa

fu condamnat a trai 12 mii de ani in spatiile intunecOse. Ahriman crea pe asa numtil Dewi, care umplura lumea. Celor 7 amshaspanqi erati opusi 7
arhidewi, iar izedilor li se opuneali dewil. Acestia

awl de doue feluri si unul dintre cel mai puternici

se numea Aschmogh 2). Din lupta dintre spiritele bune

si cele rele va esi triumrator Ormuzd si atunci tots

Omenil vor fi fericiti si vor canta laude spiritului suprem cu Sosiosch 3). Intre Magi si Haldeeni, cele 2
1) Zernone akerene.

I) Zend-Avesta, vol. I, part. 2, p. 110.

3) Id. t. II, p. 278.

www.dacoromanica.ro

30

secte ale preotilor din Babilon,, nu putea fi impacare.

Judeil au facut cunoscinta cu ei pe timpul sederei for
in Babilon. Zoroastru, de si combatea idolatria, totusi
.servea ca sef al Magilor.
Gnosticil in formularea doctrinelor lor, au luat multe
din, India si China').
Precursoril Gnosticismului de ordinar se pun Simon
Magul, Nicolau, Menandru si Cerint, persone mitice,
mai mutt obscure si care se del de novatori in materie

de religiune, de si all in partea practicain morala

for nisce directiuni cu totul desaprobate de morala,
ba chiar inmorale 2). Pe Cerint 'I combate evangelistul

Idn; el nu a fost un precursor al evangelistulul cum

voesce a sustinea Busswurm in Iohannes der Donnerer p. 17. Irineu, care avea relatarile date de Policarp, discipolul lui Ion, sustine espres acest lucru in
Adversus Hwreses lib. 3 p. 318. ed. Grabe. Idem Lucke
in Comentaril asupra lui Idn, vol. 1. p. 226.

In epistola lui Barnaba 3) se vorbesce de yvthotg

,ca de o interpretare alegorica a Vechiulul Testament.
.Eusebiu 4) amintesce de o scriere a lui Serapion,
episcop din Antiohia, in care se face mentiune de
Doceri, secta in care principiul era ca reul se afla
in corp si de aceea inv6tati ca. Fiul lui Dumnecleil nu
putea avea decat un corp aparent, pentru a nu putea sa imprumute un corp din materia conrupta. Asa
9 Abel Remusat, Melanges asiatiques, vol. I, 94-96.
21 Irineu, Adv. hwrer lib. I c. 26 ; Eusebiu, Hist. Eccles, lib.
II, c. 13.
.1 2, 9.
4) Hist. eccles, 47, 12.

www.dacoromanica.ro

31

d1tt nascerea, viata si suferintele lul Iisus Christos erail numal patute. El admiseserA teoria emanaciunii,

pentru ca sa respunda intrebaril cum s'a putut dintr'un spirit infinit sa iasa ceva finit si material. Aveail

si Dualismul, luat din Asia, pentru ca s5. impace

1.6111 din lume cu ideia spiritulul perfect, cu Dumneclea.

In secolul al VI'lea doctrina acesta reapare cu Eutichie

in Monofisitism f). Docetil ail fost combatut.I, de evangelistul IOn 2), si de o multime de parintl bisericescl.
In special Irineu dovedesce eronatele lor invetaturi 3).

Numele de DocetI se da in general la tote sectele

gnostice, care preferad principiile de mal sus, de si
ele se deosebiait prin unele particularitgl ale sectel
lor. Am amintit aci despre el Intru cat gh'sim parintl
bisericescl, cars sustin ca el erau nu o sectA, ci o
opiniune respandita intre Gnosticl. 4)
Gnosticil nu erati lipsitl de egoism. 5) El sustineati
ea poseda tOta." sciinta si ca atare esplicau religiunea
dupa credinta lor, intelegend prin ea sciinta adeverata
a lucrurilor.
In general vorbind Gnosticil puneati mal mare pret
pe tnetafisick si inlaturaii elementul moral. Ca atare el
I) De aci inainte se intrebuinteze pentru ei espresiunile de aphtardoceti, fantasiasti si alte numiri.
1) 1, 1.
3) Adv. hares 1 III c. 22, 1 v. c. 2.

4) Philastru, episcop de Brescia, mort la 387 si 1nsemnat

pentru cartea sa Liber de haaresibus. Epiphaniu episcop de
Constantia pe la 310, insemnat prin opera sa, in care trateza
80 eresii, din care 20 inainte de crestinism.
5) Phil. 5, 8, singuri, cliceau aderentii sectei, cunoscem misterele negraite."

www.dacoromanica.ro

32

nu cautati sa esplice cum a cadut omul, nici cum s'a

15utea reabilita, ci sa dovediasca care sunt raporturile dintre finit si infinit. Finitul era o slabire a infinitului si on ce lucru finit se confunda cu materia,
iar acesta cu re'ul din lume. Se intelege ca atunci Gnosticil alerge la teoria emanatiunii, ca una ce presenta
spiritele esite din Dumnedeti, care spirite prin emandri
succesive au degenerat, dar se resOumpera si revin
iarasi in sinul lui Dumnedel Dimiurgul crease lumear
pe care avea s'o rescumpere eonul Iisus Christos.
Basa. Gnosticismului nu era credinta, ci pe aceea ce
Parintil numiati : c1suSwvuos Tv@gtg, mai apoi Gnosticismul. Din Dumnedea ese prin emanatiune (Tcp0(30X-)

o suma de eoni 1) si in cursul acestel emanari prin

descoperirea spiritului divin se produce o impreunare
a luminei ercXpnloc) cu materia fiX1.
Cum se vede fie-care eon este un fel de Inger ca
o fiinta cu totul metafisica. Simbolica Gnosticismului
se resume in astrologia, antropomorfism, combinatinni
numerice si istoria religiOsa a judeilor si crestinilor.
Dupe teoriele gnostice razele luminel eraii inchise
in materia; ca sa scape de acesta inchisOre vine scopul creatiunii, care pare a fi un fel de rescumperare

Mantuirea nu se face decdt in urma vestiril ce se

face lumel de un eon din eel mai apropiati de divinitate, acesta le arata care este Dumnedeul adeverat.
Eonul acesta este in aparenta imbracat cu corp uman..
1) Gregoriu de Nazianz, Orat. 23 si 44 spune c6. pleroma sail
plenitudinea inteligentilor se compune din 8 eoni: 6o&oc i qt.
Ilvetip.cc i 'AlOstoz, X6-10

i Z&,

ay.D.pconoc

i ExxXlvacc

www.dacoromanica.ro

:33

Nu respund chiema'ril decat Ornenil spirituall (Gnosticii), call se mantuesc, pe cand cel corporall sunt condamnati la mOrte, fara a avea vre-o speranta de mantuire. Intre spirituall si corporall eraa credinciosil (psihigh). Ca practica el aveau un ascetism sever, care se
impaca cu teoria for asupra materiii.

Gnosticif maT insemnati.

In Siria istoricesce se dovedesce, ca au esistat in diferite

timpurl diferite doctrine, a caror lupta se caracteriseza

printr'un insemnat sincretism sati inpacare a acelor doctrine, pe care le primise din Persia si Chaldea, Egiptul
antic si Egiptul grec, Palestina judaica si cea crestina.
Principalil gnosticl al Siriel si Asia Mica Ina : Saturnin,

Bardesane, Cerdon, Marcion si Marcionitil; iar,

acel din Egipt fura: Basilide, Basilzclii, Valentin,
()Bpi si Carpocrat.
Saturnin, pe care Irineu '1 pune intre gnosticil
propria gio., a trait sub imperatorul Adrian, in Antiohia.

El a fost discipol al lul Menandru. Sistemul sett plea

de la principiul esistentei in lume a dou6 principii, pe
care el le admitea din causa faptelor bune si rele ce
sunt in lume. De aci lumea divisata in dou6 clase : a

celor buni si a celor pacAtogl, ambele gasindu-se

intfo neintelegere si certa continua. Tata al principiului

binelui era PArintele necunoscut2), iar al celul r6ti

Satan. Lumea era o creatiune facuta tot pe calea emaIrineu 1,22 edit. Grabe.
2) liccrilp eCVCOOTOc.

www.dacoromanica.ro

3'i

natiunil, caci acesta nu putea lipsi dintr'un sistem gnostic.

Saturnin este calauclit de principiile lul Zoroastru, pe

care le reduce la un dualism temporar. In lupta celor
dou6 principii, reii sunt aparall de demons, iar cei bunt
de Christos, mantuitorul. Cele sapte spirite siderale') au

facut lumea si pe om din materia eternk pe care o

conduce, fara insa ca omul sa aiba in el de cat o tun oscinta slabs a Creatorulul si pe care o maresce din
observarea lucrurilor facute de el. Pentru Saturnin cele
septe spirite siderale emu ingeril, si triveta cum ca.
Judeil n'ati cunoscut pe adeveratul Dumnecleil, ci n.umal

pe cel septe ingerI, earl au creat lumea vizibila, unul

din el era Dumnecjeul national al for si acesta de si
nu era perfect, totusi nu era rara pdcat. Satan apare
in sistemul lul si ca spirit si ca materia, cu alte cuvinte principiul r6u din lumea spirituals si materials.

Cum fuse s'a creat lumea, not nu cundcem cu claritate, dup6 cele ce ne spun cel vechl. Teodoret
ne comunica cum ca. Saturnin admitea ca au esistat la
inceput doul Omeni: unul bun si altulpacatos. Mantuirea
omului s'a facut de Tatal necunoscut, in urma avisului
celor mai de aprOpe puteri ale sale, trimitend in lume pe
suprema sa putere, spiritul fara forms. real* care apare

sub forme omenesci si care avea sa purifice lumea,

inlocuind prin invei.aturile ce avea sa dea. pe acelea
ale capiteniii ingerilor, dand puterea Omenilor de a -'sl
"A.TraAot xoavoxpocopac, pe care i-a ga_sit in Zend-Avesta sail
Kabala.

') Haeref. fabul. vol. IV, p. 194.

Ayavvnvoc, dcathweroc, ecvitasoc

www.dacoromanica.ro

35

intari raza de lumina, care ail dobandit-o la creMiune.

Pentru mantuirea sa, omulul i se cere si conlucrare
din parte-i.
Saturnin ca om religios, ca crestin, intru cat se alipea
de principiile crestine mal mult ca de judaism, pe care '1

inlatura, nu putea sa vada vre un raport intre legea

veche si cea noue, ba Inca le credea inimice una alteia.
In practice Saturnin era fOrte sever si cerea o cornlatere a II-Latent, pe orl-ce tale. El nu permitea decat
o vial, contemplativa si cu totul ascetica. Se ridica
cu taria contra mancariI de came, contra casatoriiI, pe care le interclicea celor alesI1). Si avea cuvintele sale. Carnea era sediul reulul; casatoria era

stability de Satan, ca sa continue cu adeplil seI; deci 0menil neorbitI de Satan, cart aveati in el o raza de lu-

mina, trebuiail sa fuga de ademenirile spiritulul rel.

Bardesa,ne2) de Edesa, barbat celebru in Gnosticism

traia prin a doa jumetate a secol. II (1.72) si mOre la

la 225. Cam neconsecinte cu el insusi, Cate odata combatend gnosticismul; pe care all& data it apara, Bar-

desane este autorul mal multor open teologice, dupe

credintele sale, care insa n'ail ajuns pana la not, decat
in mid fragmente. Crestin de la inceput, dupe cum isl
primise educOunea, susVnend crestinismul cu mull&
convingere si aria, in urma cade in eresia, din dorinio:
ce avea ca sa pOta gasi soluOunea cestiunilor, asupra
carora i se parea ca crestinismul este mut. Amator al
1) Numai cu acestia era sever de tot; nu cerea acesta si de

la multime, caci simtia el ca nu 'si va putea vulgarise invetaturile.

1). Hilgenfeld, Bardesanes, 1864.

www.dacoromanica.ro

36

studiilor grece, versat in astrologie, Bardesane apare urt

om estul de cult al timpulul sea. Sub Marcia. Aureliu

si Lucius Verus, el isi arata tot talentul sea in arta

inducliunilor, aparand crestinismul cu mult curaj si
sciinVa in fa4a acestor inimicl al set
Tata sistema doctrinara a lui Bardesane.
Mal intairi stabilesce ca si Saturnin, doue principii:

unul al binelul si altul al _reului. Principiul binelul

avea pe Taal necunoscut la origina sa, iar .cel at

reului, materia eterna, isvorul a tot ce este reti, far.
forma si inert. Lumea este creata de lisus Christos si
Sf. Spirit, cu ajutorul a doue perechi de eoni, Maio si
Tabs (genii ale pamintulul si apel), Nurol) si Bucho
(genii ale foculul si ale aerulul), earl' as emanat din
el si call avend conducerea de capetenia, incredinteza
administrapunea la cele 7 genii siderale, sub care se
afla supusa lumea si cu ea omul, ca parte materials;

cad intru cat privesce partea spirituala, apol acesta

find nascuta din Spirit, se bucura de o libertate deplina, fara insa a fi scutita de tentarile Jul Satan. Prhnul
eon 2) nascut din Tatal necunoscut fu oguyoc, tovarasa

sa si apol mum. lift Iisus Christos, a Piulul lui Dumnecleu celui via, iar ca tovaras al sea avu pe SophiaAchamoth, resultatul unel emanaliunt mat inferiOre
dar care este conduse la formarea materiii de catre Dimiurg. Acesta avea sa rescumpere pe omul caqut, caren'avea cunoscinla de de origina sa ceresca. In acest stop
'Aciov egal cu siriacul Ithio.
2) Ephraem. Syrus, Hymn. 55.
1

www.dacoromanica.ro

37

el lua un corp ceresc ') sevarsi opera sa si se reintOrse in

pleroma. Sf. Spirit in urma lul Iisus Christos si fu sora si
sotia sa, muma vietel (11 &al) yaysaucupy6u). Dupa

le acestia creara lumea, cum s'a dis mai sus, lucredintara conducerea el altor puteri mai inferiOre a cAror

sediti era cele Opte planete si cele 12 semne ale zo

diaculul, sub care erail alte 36 inteligente astraletaxcivoc. Cum Bardesane era crestin, recunoscea pe Dum-

necleti, pe care-1 numea Tata si despre care dice in un

fragment, ce ni s'a conservat de Eusebiu 2). Totul pOte
sa se faca cu p15.cerea lui Dumnecleti, nimic nu se pOte
evita din aceea ce voesce, caci nimeni nu pOte resista
vointei sale. Ceea ce se pare ca resista se face prin

lunatatea sa, care acorda fie arida aceea ce

este propriu naturil sale si voin(ii sale independente., Neconsecinte cu el insusi, une -orl sustine a tot ce cade sub sensurl atarna de destinul sideral, pentru ca in alte locuri sa se ridice contra astrologilor, aparand liberul arbitru. Omul este o creatura deosebita in lumea inteligentelor, nascut cu suflet
din eons. prin crux 'TCVsup.cacm) aclut prin gresala, pus
ca sa-'s1 espieze pacatele in corp omenesc, care decl
pentru el este o temnita., o inchisOre espiatOre. Partea
nemuritOre din om este sufletul, care depinde de inmea intelectuala. Iata ce dice el despre om. Omul

nasce, se nutresce, ciesce, se reproduce, mananca, bea, clorme, lmbatrAnesce si more ; a') 2(5pcc oupdvlov iar nu crag, combittend pe Evangelistul kit
,,Cuventul corp s'a Scut".
') Eusebiu, Hist. eccles. lib. IV c. 30.

www.dacoromanica.ro

38

cesta e scopul comun on carui animal, care n'are.

ratiune (clAoyov Ccbov). Cu tote acestea cele-l'alte ani -male, care n'ail deck principiul vital (4 )uxix& 6v-c1) se

reproduc prin generatiune si pier prin loviturile -natureil.-Dar Omenii, cars singuri ail ceva deosebit, inteligenta (voila), emanata din inteligenta suprema, se
bucura de prerogativele acestui spirit, la care se alipesc si nu sunt supusi legilor naturii. i) Dupe mOrte
nu admitea invierea corpurilor, dar vorbia de insotirile ce se fac in eternitate si credea ce, sufletul va
lua un corp spiritual, ceresc, tact materia, isvor de
rele, trebue sa se nimicesca.
Bardesane a scris urmetOrele opere : Comentarif

asupra Inctiel, Dialogurl asupra destinulul, diferite Apologii2) etc. Eusebiu ne-a pAstrat un fragment din c rcept ecp.ocpplvil 3). Tot el a scris si 110
imne eretice la care a respuns Efrem Sirul prin imnele ortodoxe 4).

Cerdon5).Putin cunoscut, Cerdon a fost originar

din Siria, de unde pleca ca sa scape de aceia ce vrojail sa dea un caracter judaisant crestinismului si se
duse in Italia. De si nu doria s formeze ,o secta.,
totusi pentru ca doctrina sa era contrary crestinismului, Cerdon fu escomunicat din Roma.
T) Eusebiu, Hist. ecles. p. 273 ed. Colon.
a) Porphyrius, De abstinentia IV. VI, 10.
a) Despre Destin, Praeparat. evang.
4) HiIgenfeld, Bardesanes, 1864.

&) Irineu Lib. I, c. 28; Eusebiu, Lib. IV, c. 10; Epiphaniup

Haeresis, 41 ; Theodoret, Fabul. haeret. I. c. 24; Tertulian, De
prescript. 51 ; Cyprian, Epistol a LXXIV ad Pompeium.
www.dacoromanica.ro

39

Putinele cunoscinte ce avem despre doctrina sa, nu

ne da posibilitatea de a ne putea da sema desevEzsita despre sistemill sea cloctrinar. Mal bine inveVaturile sale se ved la Marcion, cu care fu in prietena
si care si-a propus de a le da o desvoltare.
Aspru catre sine insusi, el fu aspru in doctrinele
sale ; de aceea nu se imphca cu blandeta cresting,
caria II opunea judaismul 1). Lumea acesta, plina de
imperfectiunl, nu putea fi opera lul Dumnecleil, biblia

nu pOte fi cu totul inspirata, cacl in ea se gasesc lucrurI care lovesc in legile moralel; Iisus Christos n'a.
fost n'a* scut din FeciOra Maria, decl neavend corp, nu

putea nicl sg sufere in corp ; scrierile la care tinea

el, er' ale lul Luca i Paul, dar si acestea alterate..
Marcion 2) nascut in Sinope, la inceputul sutel a
doua a erel crestine si alungat de aci s'a dus la Roma,
uncle a imprumutat de la Cerdon, unele principil si
formule gnostice, de si Marcion nu pOte fi privit ca un
gnostic propria cjis, intru cat el nu vorbesce de eons,
nicI nu intrebuintezA alegoriile acelora. Despre el ne
del sciinte Irineu 1), Justin Martirul 2), Clement al AlecsandrieI 3), Origen 4), Epifaniu6), Theodoret 6), Efre4n7)

Tertulian8), un fragment al lui Esnick, episcop armen,

despre distrugerea eresiilor. etc.
Zelos crestin in junet5., Marcion nu lipsi de a avea
ura contra judaismului ca si contra celor- l'alte religiunl
1) VeclI Jacques Matter, Hist, critique du Gnost. T. I.
I) Vigourox, les livres saints et la critique.
1) Adv. haeres. 1,27; 2) Apol. 1,35; 2) Stromat. 3 p. 425; 4) Contra
Celsum ; 5) Contra haeres. 42; 8) De haereticae fabul 1.24; 7)
Imnele sale; 9Contra Marcionem 5.17,21; De Prescript. haeret. 51.

www.dacoromanica.ro

40

In care nu gasia nimic de comun cu crestinismul ; ha

merse pana a inv6ta ea Dumnecleul crestin este altul
cleat al judeilor. De felul sell iute, cade lesne in estreme.
Inclinat la ascetism, el Imparte bunurile sale Bisericiit)
La Roma is1 formula doctrina sa. Servindu-se de Inter-

pretarea literala, putu lesne sa capete ura contra scrie-

rilor biblice, care ast-fel luate, i se panel pline de

antropomorfisme. De aci rolul set" era ca sa redea biserich scrierile, asa cum ele aparusera, desbracate de falsificarile ce luasera in timp. Sa dice ca el fu escomunicat

din Roma, dupa cererea tatalui sell, ceea ce insa nu

se pOte dovedi cu certitudine. La Roma, apa'rand crestinismul, luptand contra judaismului, se folosia de cuvintele evangelistulul Mateiu 2). cNu se pune vinul nou
in vase vechl). Din ciocnirea ideilor sale cu ale celor

din Roma, resulta imposibilitatea de a mal sta aci.

Dupa cum se scie, el era adversar al bisericil, Cind
Policarp veni la Roma, pentru ca acesta '1 numesce
c Primul nascut al Jul Satan 2)).

In doctrina sa, Marcion recunoscea si primea Irel.

principil necreate (tipxat 4) si anume : Dumnecleul bun.

(Ms dyce&W sail suprem ; Creatorul cel drept sail

Dimiurgul (arktut):;i6c Sr.xatog) si materia inert& si eterna
1) Tertulian, De prescript. 30.
') Mateiti, IX, 17.

1 Eusebiu H. E. IV, 14.

4) In gnosticism eraii numai doue: pentru arum ipotesa acesta
apare. Totui Dimiurgul nu pare a fi de cat o emanatiune, aqa
ca tot doue principii roman tiii anume: principiul binelui Eii prin-

cipiul reuluI. Veal' Baur, Christi. gnosis. p. 276. Tertulian, Do

Praescript. adv. haeret. 34, complinesce ideia cu Apelles, succesorul lui Marcion ; Eusebiu, Hist. Ecles. V, 13.

www.dacoromanica.ro

41

(5X1). Fara a stabili rap orturile metafisice dintre el, Marcion

pune pe Diavol (6 Mpo Xoc) ca stapan al materiii sa i

pe Vicleanul si r6u1 (& novv6g). Omul si Lumea, creaturi
ale Dimiurgulul, erat formate din materia pacatOsa care

a trebuit sa greslasca si pentru care au avut nevoe

de rescurnp6rare.
Christos, trimis pe pamInt, avu misiunea de a ridica
pe tot1 la Dumnecleu si el apare ca mantuitorul anuntat
Judeilor
fara.' a avea un corp real, cad atuncl 1-ar
11 luat din materia si ast-fel s'ar fi supus puteril
Dimiurgulul, ci numal parut, (Phantasma vindicans Chris-

t= non erat quod videbatur ; caro nec caro, homo nec

homo), d'aci combatand ca si Cerdon nascerea sa din
FeciOra Maria. Locul unde descinse fara de veste (Subito
Christus), dupe ce traversa cerurile, locuintele Dimiurgulul
fu Capernaum,.in care predica noua sa invetatura man-

tuitOre si prin care aducea Omenilor cunoscinta Dumsi de aci Incepe

necleului celul bun si necunoscut

stapania dragostel care lug. locul aceleia a dreptatii,

probe ca Mantuitorul se sacrifice pe el pentru omenire,
ridicand mainile pe truce, pe cand Moise cerea mOrte
inimicilor lui Israel. Ca sa pOta reusi in misiunea sa
trimisul lui Dumnezeti, facu minuni, chiema tote popOrele
la mantuire, aduse o noua societate morale si alese
-Omenl streinl de Orl care din vechile institutiunl. Marcion
1) Tertul. Adv. Marc. III, 15 : Ut per solemn apud Iudaeoe

et familiare nomen in eorum fidem irreperet.

1) Christos era manifestarea lui Dumneclefi, cad Marcion nu admitea de cat un singur Dumnecleil; era un fel de,personificare a
ideii despre rescumparare.

www.dacoromanica.ro

42

fagaduia tuturor acelora ce vor duce o viata ascetica 1),

santa, o recompense cereasca, fericirea desavarsita, iar
celor neascultatorl, pedepsa eterna.

Ca sa arate ca vederile sale sunt adeverate, in ceea

ce privesce modul cum judeca Vechiul si Noul Testament, Marcion formula o serie de antitese ce clicea
ea sunt intre ele. Scrierea acesta ins& s'a perdut.
El lepada scrierile apostolice si nu primia deck 1.0
epistole ale lui Paul si Evangelia Domnulul, pe care
o confunda cu a lui Luca, suprimand din acesta partile neconforme cu principiile sale. Discipolil lui Mar-

cion er' impartitl in auditori si catehumenl; ne

este insa necunoscuta deosebirea dintre aceste doue
clase. El au avut episcop0) si temple ; 3), ba in Siria,
s'ati gasit ruinile unel sinagoge marcinnite. Printre discipolii sel putem cita pe Marcu, Lucian, Apelles ; apor

pe Prepon, Sineros, Pitton si Patitus. Acestia modificara sistemul confus al Jul Marcion si cu deosebire
Appele, care a stabilit esistenta unul singur principiti
Dumnecjeule suprem si perfect, care creaza lumea ,prin

Iisus Christos, Ingerul Focului, si acesta in scopul

salvaril nemulul man, pentru care veni pe paminty
lua cu imprumut un corp material de la elemente si
it inapoi la urcarea sa in ceritl Apelles se credea
') Ei se abtineaii de apa, lapte, pftine, mere i uleia ; despretuiaa placerile ochilor ; erail contra casatoriel, punend intre catehumeni pe acei ce nu se puteaa abtinea ; aruncaa misterile; la.

botez primiaa ca el sa fie efectuat i de femel.

') Vecli E. de Prewnse.

*) D-nul W. Waddington, Inscriptions grecques et latines..

Paris, 1871, Inscript. 2518.)

www.dacoromanica.ro

43

inspirat sad cel putin luminat prin descoperirile uneF

femel numitA Filumena (Elena lul Simeon Magul).
Morcionitil traesc Ind prin secolul al V lea. Din acest
timp unit revin la ortodoxia, f) altil sufer asprimea legilor
civile contra ereticilor (legile bizantine.)

Basilide.Basilide este unul dintre gnosticiI insemnatl, care prin felul cum esplica diferitele teoril, trece ca

un gnostic sistematic. Locul nasceril sale era Alexandria, 2) iar nu Persia, 3) pecare a visitat'o iasa. El traia in.
Egipt

pe la 125 si aci incerca injghebarea sistemu-

lui set Tinta urmarita de el era ca sa Impace pe

Aristot si Stoicl cu noua religiunel Ca s'a. ()Mina resultatele dorite de el, Basilide nu perde din vedere a

stabili Ind de la inceput ca el nu va aduce ceva

strein, nu va face inovatiunl ; din contra va restabili
doctrina crestina, inlkturand erorile si falsificarile, a-

jutat la acesta de marturiile Jul Glaucias, pe care el

it numesce interpretul Santului Petru.
Dupa, el DumnecNal, venascut si fara mime. s)
negrait avea in sine plenitudinea perfectiunilor si din
el ail esit alte esistente, asenanetOre lul, eonl ce impreuna cu el formati ogdoada ') sail regiunea supraEuqebiu, Hist. eccles. V, 13.
2) Foucher, Mem. de 1'Acad. des inscript. XXXI, p. 448.
') Actele disputei lui Manes cu Arhelaus. (Acta disputations
Archelai cum Manete, Hippolyt).
4) Hippolyt, Philosophumena VII, 20-27.
6) Ed. de Pressense, in Lichtemberg.
1)

6) Dupaespresia sa @sag appyrog.

7) Primul, 7cporc6yovoc, fu vou, din el emana x614, apoi din acesta cpp6vnacG i as,a mai departe =put tlycqug, thxacocrovl, Si scplvn

www.dacoromanica.ro

44

7unara,.2) Din acestea es alte emanatiunl si tot asa

scale 7 pans la cifra de 365, cart la un loc formeza

lumele inteiectuale, (6upconc) esprimate prin litere grece

in cuvintul Abraxas, 3) a carul insemnatate a dat

nascere la o serie de discutiunl, unele mat departate
de adever decal altele. Confusiunea in lumea intelectuala fu adusa de principiul reului, care face incursiune in ea. Si atunci se creaza omul prin eonul sad
Dumnedeul Judeilor si eoniT s61, cu putere intelectuala

si materials ce avea si el.

Separatiunea (MxpEacc) a luminel de intunerec sa
facu prin botarirea spiritulul suprem de a trimite prima
inteligenta (vo%) ca sa fats rescump6rarea omulul. A-

esta se uni cu omul Tisus la botez in Jordan, de

and incepe opera de rescumparare. Mantuitorul, in
care inteligenta divine, units cu omul Tisus, a suferit
in viata si s'a supus mortiI ca om si a suferit nu
pentru alOT, ci pentru el, cad a suferi pentru altif era
contra dreptalii luT Dumnedett. Iisus ca om dar a suferit 0) aceea ce merits, nu pentru ca.' a pacatuit ceva

acum, dar in esistentele de mat inainte. Basilide dar

presenta pe Iisus Christos ca pe Arhonul care a ser2) Basilide admitea 3 regiuni: supra-lunara (ogdoada) interme-

dial% (hebdomada) et eea de jos. Cele done ail conducOtor cilte

un eon (arhon).
Irineu, 1,23. D -nul Minter intelege prin acesta espresie

..cuvint nod, iar d. Bellerman, cuvint sacrat. Veal asupra

acestui cuvint Wendalin, Miscellanea chifletiana, vol. VI, Antro.

1853 ; asemeni Le Pois, Discours sur lee medailles, Middleton,
germane antiquitatis monumenta ; Baronnius, Annales ecclesias-

lici t. II p. 72, ed, Colon. etc.

4) Irineu 1,24.
9 Clement Alex., Strom. V. 506

www.dacoromanica.ro

45

vit tie instrument in mana hit Dumnecleii. Scopul res-

cumpararil era ca sa arate omulut origina sa si sa-1

faca de a reveni la ea prin credinca, care era

stare intelectuala si morala, in virtutea careia omul

se putea pune in raport cu lumea superiOra. Omul
este indepartat de la acesta tendinta prin faptul ca_
este Impins la acesta de cpurli rcpcaput aXoycg contrarul hat tpux-i) -Aor-,t-, 11 care yin apot imaginile (ELS,tacc)i

In privinta morala, Basilicie nu este riguros de tot.

El nu este in contra martirulut, continentel. celibatulig, dar nict nu le recomanda dealt atunci cand prin
ele obtinem resultate bune. Fiul seri Isidor admitea.
chiar casatoria, cam, gicea el, feresce de multe rele.')
Basiligil s'ati respandit- in Alexandria si Egipt, ba chiar.

in Ispania.2) Causa perderil for dupa anul 400 a fost

decade* moravurilor.
Valentin 3) este unul clintre gnosticii insemnatt, ba
despre el se 'Ate dice c'a fost marele teorecian al
gnosel '). Pe el Irineu '1 pune in fruntea gnosticilor,
cad el reuni teoriele acestora, facu un sistem particular si inseinnat prin invetaturile ce sustinea. Probabil

Valentin era de loc din Alexandria, de acolo sa se fi

dus la Cipru 5) si d'aci la Roma 6), uncle muri, dupe'
o sedere de doe -sleet de ant (160). Cunoscend teoriele1) Irineu, contra haeres. 1,23; Clement Alex. 11.
') Epipbaniu, Haeres. 24 ; Theodoret, Haeret. fab. 1,5.
8) Despre el ne dail sciintt Irineu, Clement al Alexandrief,.
Origen, Theodoret, Epiphaniu, Tertulian, etc.
4) E. de Pressensd.
8) Tertulian, Ad.vets. Valentin. c. 4.
a) Aci fu de 3 on escomunicat.

www.dacoromanica.ro

46

-si doctrina Jul Basilide, Valentin, sub influenta filosofiei lui' Platon, isi croi directiunea sistemului seu, incepend a se face cunoscut de pe la 136 si cautand
a descoperi ingenios doctrina Eonilor 1) cari in siste-

mul seu sunt de tot inmultiti. Admitend canonul intreg al cartilor sf. Scripturi, el nu intdmpind opositiune,

,de si pretinde a in doctrina sa residd adeverata doetrind crestind, lucru care in urind a fortiori it pune
suspect inaintea Bisericil. Este cu greu a ne da sema
despre sistemul doctrinar al acestul gnostic 2), cad in
multe parti adaosurile discipulilor sel, s'ail atribuit si
se atribuesc acestuia. Voth incerca totusl, a ardta liniamentele lui dupe fragmentele ce ne sunt remase
din scrierile sale si din cele ce ne raporteza parintil
bisericesci despre invetaturile WV) Principiul absolut,
pe care nimeni nu-1 pcite intelege. este abisul BO*,
Har0 care nu va peri nici odatd, cad este plenitudinea
perfectiunilor, care a dat nascere lumilor intelectuale,
In manifestarea sa, dupe secole de liniste, BuNc, se folosi

de Cugetarea, care esista in el si care a fost muma creatiunii. Ea pOrta numele de xcipcc si acrl sail ag yrov11). Inte-

lige* fu prima manifestare a Cugetaril ; acesta fu unicul

el nascut (p.cvoyev*), cel intdill eon si de la el incep bite
lucrurile. CeI-rati eons sunt inferiorl, si de ambele sexe,
9 Teodoret in.trebuintez& expresiunea zenril pentru cugetare.
2) Este drept ca termenul nu e no& ; dar el presint& un bogat
sistem si o teorie complect& a eonilor.
2) Acesta este isponecuop, nelmail

4) Tertulian. adv. Valent. c. 1 spune c6, recta acesta era cea

mai numerosk si cea mai fanatic& din Gnosticism; iar in c. 11
spune ca singurul discipol ce remase fidel invetaturilor sale fu
Axionicus.

www.dacoromanica.ro

47

pentru a Linea sema de teoria generatiunii, in care

eonil ce se nasc sunt chipul unirii dintre BuOog si
Tvvoecc si impreuna formeza pleroma lul BuO4c, in care

se represinta cercul inalt al vietii superkire, bine in1.eles in gall de Bt4cg. Tovarasul Inteligentl fu AX0ata
care cu Btkog si 'Evvoccc formeza prima tetrada, isvorul tuturor lucrurilor 2); apoi din acestea se nasce X6yog .
xcd Coll si din acestia Avaptorcog xat ExxXlcta, in fie-care

manifestare find un eon masculin si altul femenin

Tetrada a doua cu cea I-iii constitue o ogdoada. Manifesta'rile eonilor si nascerile for unil. din 41 se facea prin sizigil (auCuy(oc). Din a doua sizigie Valentin, derogand de la principiile sale, forma o decada
si din a treia o dodecada, cu tote constituind ceea
ce am cps maI sus, pleroma care era opusa materiel,
causatdre a reulul, si careia II da numele de Kenoma.
(Kbcolicc, ax6Toc).

Cel din urmk' dintre eons fu Sophia (Eop(cc), un eon

esilat din pleroma, care din dorinta de a se reuni cu

spiritul absolut, de unde fusese isgonit, dadu nascere
la un spirit imperfect, care continua martirul mumel
sale, pang ce a putut reintra in pleroma, prin ajutorul lul
Christos. Acest spirit imperfect (iptivo loci:(a, Axcep.0.4)

caclut in haos, dadu materiil puterea de viata si asa

se nascu Dimiurgul, (pantocrator), in care se Oa o
natura fisica si alta divina si un alt eon, care purta
numele de cosmocrator. In ajptorul Sofiei caclute,
2) Jacques Matter, op. cit,
9 Proverbe, IX. Se spun de Ilinrr;
www.dacoromanica.ro

48

cum si in scopul restabiliril armoniel turburata in pleroma din causa acelel caderl, Spiritul infinit trimite pe
eonul Horus '), care incepe actul rescumpararel si pentru a-1 termina Ncfic nasce pe XpLat6g %at TEVE511.CC Si acesta

noue sizigie explica eonilor celor-l-alp misterul desvoltarilor spiritulul suprem, pe care nu-1 putem cun6sce

de cat prin manifestarile sale cu deosebire prin Movoyeytc. De aci eonif se impaca, revin la__ idel pacinice

si armonia fu restabilita. Ca sa 's1. arate recunoscinta

catre Buadc si in acelasI limp pentru glorificarea acestuia

el, din tot ce era mai perfect in natura lor, nasc pe

eonul /isus, care in lumea din afara de pleroma era
ceea ce fusese Christos acolo.
lisus Christos ca primul nascut al creapmil, avend
in el germenil vielil divine, pe care trebuia s'o distribue in fiinIele din afara de Pleroma2) in lumea ce
era opera Dimiurgulul. Acum Sofia separa cele trel
principil, create de ea 3) adica unul pneumatic, altul
psihic si altul hylic si apol se dete nascere celor sese
lumi sail regiunl planetare avend fie-care cate un eon

pentru conducere. In ele luate a6ste luml representail lumea superiOra. Dar dimiurgul n'a voit sa faca pe

om de cat dupa chipul sea, pentru care si omul sa

ia'aitoa de cat natura hilica. Sofia cu tote acestea
i-a comunicat o infima particica din lumina, prin care
el era superior insult Dimurgulul si pentru care omul
2) Didascal. oriental. in opp. Clem. Alex. ed. Sy lb.
2) Jacques Matter, Hist. de Gnost. Eug. Haag, Hist. des
Dogmes Chret.
') Theodoret, HEeret. fabul.

www.dacoromanica.ro

19

fu alungat din rain pe pamint 4-) unde sufletul seu fu

imbracat cu un principiii material, ceea ce it face sa fie
supus lul Satan, decl spiritelor materiale. Omenil er'
impartitl de el in trel clase:pneumaticl, corporall si psihid, si separarea acestor trel principil fu scopul operei
de mantuire a lul Iisus Christos. Lumea dupa Valentin era divisata in trel clase: Judd: si crestinil de
rind, earl er' sub imperiul Demiurgulul, paganil sub al
lul Satan, si crestinil superiori, cu deosebire Gnosticii, er'

pneumaticI, adaogind el mal departe a tote natiunile

si-ail avut Omenil for pneumaticl. Demiurgul trimite
ca eliberator al poporulul sell pe Mesia, avend Corp
din elemente eterice si prevegut cu puterl psihice
ell care se uni la botez eonul Iisus Christos, avendu-1
in ajutor pin& la patima, mal inainte de judecata lul
Pilat, de cand it parasesce 3). Mesia savarsesce minunl
pentru ca se, daVediasca Judeilor origina sa; crestinil
pneumaticl 'i se supun prin credinta.
Efectuata rescumperal ea, crestinil curioscetorl perfecti al gnosel, vor urma pe Mantuitorul, care va aduce
restabilirea tuturor lucrurilor si va conduce in pleroma
--pe Sofia \hamot, uncle se va uni cu Mantuitorul, iar

crestinil cu ingeril; pe cand materia va fi arsa si cu

ea Omenil materiall. Locul intermediar (T6 :-me ilaa6-tIttog)

va fi ocupat de demiurg si psihic0). Armonia restabilita, linistea va domni in Turner)).

1) Clem Alex., Stromat.
.

2) Irineu, 2, 5. ed. cit.

3) Origen, opp. t. YI 23

Irineu, 1-7.

4) Diction. of Christ. Biography et Smith Enid Wac. s. v. Valentinus.

4) Valentin, fragm, in opp. IrinEei.

www.dacoromanica.ro

50

Discipolil lul Valentin, cari all modificat insa inve-

taturile lui, fura Secundus, Ptolomeu, care a sim-

eonilor, Epifaniu, Marcu, Isidor,

Calobarsus, Teodot, Eraclion, si Alexandru 1).

plificat

teoria

Ar fi interesant a vedea Intru cat urmasii lui Valentin prefac doctrina invelatorului for ; totusi cred ca
aceste amanuntimi ar ingreuia cadrul lucraril de fats.

si de aceea le lasam la o parte.

Of.4/12).Secta OfiOlor are multa asemanare cu
doctrina lui Valentin. Ea face esceplia cand este vorba

de materie, cariea it da o esistenta eterna.

Ofitil isl bats numele for de la rolul ce it jOca. sarpele (3ffcc) in invetaturile for si pe care am putea
dice ca it adorati chiar.
Cuventul

o fi

) este sinonimul lui Naas (tiri21), care

evreesce insemna sarpe.

Cunoscintele ce le avem asupra acestel secte ni be
del parintil si istoricil bisericesci. In timpurile din urma
cele mai multe date s'all luat din Philosophumena lui Ipolit.

Dupe aceste cunoscinte, Ofitil nu puneau pre mare pe

Vechiul Testament ; iar despre Noul Testament cliceati

ca era alterat de urmasii Mintuitorulul, call nu s'ail

putut urea cu judecata papa a pricepe invetaturile
date de el. Ocupaiia for principala era teosofia, cua) SA se vada asupra acestora Irineu, Tertulian, Origen, Augustin, Epiphaniu, Theodoret.
') Irineu Refut. fals. doctr.Origen. contr. Cels. (diagramma

ophitilor) Epiphaniu, Panar.Augustin, De Gen. contra Ma-

nich. 11,39. Theodoret, Haeret. fabul. 1. 14 ; I. Damascen, opera

t, 1.Assem biblioth. orient.Coteler, monument. eccles. graec.
Not. ad. torn I.Mg. par Giraud, ophitae, 1884.Baxmann, Niedners Zeitschr. 1860.Zeller, Theol., Iahrbiicher, 1853.

www.dacoromanica.ro

51

vint pentru care la el ca si la cef-l'alt Gnostici nu

gasim teologi sat moralist.
Ofitil admiteau un spirit suprem, infinit si necoprinsibil. 130.6p a caruia prima emangiune fu cugetarea ("Evvoia) sail concepliunea universulul, numita

si Ecr), din care es& primul om, numit de el al

doilea om sail fiul omulul cu sfantul spirit (muma celor vii, il &go oocp(ct sail irfitylp td-)v Citivtop) Din a-

'cestea emana Iisus Christos, perfect ca Spirit suprem, mantuitorul a tot ce este de la bumnecleil si
Sofia Ahamot, imperfecta, care nu posed& decat
fOrte putin din lumina divina si care este conduce-tOrea si protectOrea esistentelor materiale. Ca si Valentin, dar intr'un mod mal simplu, OW arata cum
Sofia Ahamot cacluta In haos, dadu nascere Demiurgulul laldabaot 1) sail creatorulul lumil. Ialda-

baot dadu nascere unul anger, care era dupe chipul seu, acesta altuia si asa mal departe pana se
facu numerul de 6 2) cart locuiati In diferite regiuni si cu ajutorul for face pe om, pe care'l Insufieli din principiul pneumatic ce avea de la muma sa
si ajutat de geniile create de el, care nu putura sa
faca decat o masa inert& si _pe care n'o insufiell de-

cat Ialdabaot, cum s'a cfis. Omul acesta era ima,gina lul Dumneciett, era un spirit superior, pe care
privindu-1 Demiurgul, se infuria, privirile sale se dile
1) Ialdabaoth sail fiul intunerecului de la ri-rim N1(74
i) Tao. Sabaot, Adonai, Eloi, Oraios iti Astaphaios, din care
patru trase din limba religiose, a evreilor i doue grecesci, cel
putin prin terminatiune.

www.dacoromanica.ro

52

pana in fundul materiil, reflecteza imagina sa si materia se transforms inteun spirit On de ura si de.
reutate, in Satan

(byt.61.Lop;:cg),

chipul creatorulul si

creatorul insust copiat atunci cand vederile sale it

aratara in imperiul seu un spirit asa de superior, cum
fu omul treat de Ialdabaot. Porunca lul Jaldabaot data
omulul a fost ca el sa nu manance din arborul sciinteL Sofia, care vroia sa dejOce planurile lul Ialdabaot

si folosindu-se de ura ce era Intre el si Ofiomorfos,.

trimese pe sarpe (6:Fcc) careil facu pe om sa calce
porunca, pentru care fu aruncat pe pamint si supus.
la o multime de rele. Sofia inse nu l'a dat cu totul

uitariI pe om. Din timp in timp Ii trimite profetl,.

cari se'l ridice si
dea sperante in viitor ; mat
mult, a pOtrat o parte din fume de la viata cea rea.
si a format partidul alesilor si in cele din urma.
invoca ajutorul si compatimirea mumeI sale asupra
acestora. Spiritul suprem, in fata insistentelor acestora.

trimise pe Christos, care se uni cu lisus la botez in

lordan cu scopul de a nimici imparatia lul Ialdabaot.
Acesta ca sa'O resbune ridica pe ludel contra lut
Cliristos si 'I facu ca se'l restigniasca. Omul lisus
dar Christos cu sora sa se urca la Cer, de unde apoI

reanimara pe lisus, dandu-I un corp aerian, (ceea ce

facu ca nici discipolil s6I s nu-1 rem-16s*, mai remanend Inca 1.8 luni pe pamint, de unde se urca la
Ceria si sade la drepta creatorulul. Dumnerleul Iudeilor cadu in adancimile materiii, pe and Sofia Impreuna cu Omenil spiritual) infra in pleroma si rescumpararea este indeplinita.
www.dacoromanica.ro

53

In privinta cultului, Ofitil aveat multe mistere, pe

care nu le cunosceati deck cel initiall. Patria for se

crede a fi Asia. Origen 1) spune ca el nu erati crestini.

El erau fOrte bogati in literature, aveati cke-va dill

din Noul Testament, cantArl, imne, evangeliile castre Egip-

teni si Toma si alte apocrife.

El esistati Ina in suta a VP; slAbill, in cele din

urm5., se impart in mai multe secte, dintre care cele
mai principale sunt ale Setitilor si Cainitilor.

In privinta morala ca si in cea. doctrinara el sunt

impartiti. Unit laxi, altiT severl, pRnA a fi contra casatoriii ca s nu perda seminta luminii prin actul procreatiunil 2).

In suta a IV -B Efrem Sirul a combatut fOrte mult,

pe Ofiti. El erati si afarg. de Siria, in Bitinia, unde episcopil Theocrit de Calcedona si Evandru de Nicomidia au
avut conferinte publice cu el. Imperatoril Theodosiu, Valentinian si Justinian 3) au luat diferite mesuri contra lor.
Carpocrate 4). Contimporan cu Basilide, Valentin si

Epifaniu, Carpocrat din Alexandria fu un

platonician ca si acestia. El traia in timpul imperato-torului Adrian. Scdla lui combate tote legile si interpretand fals epistola Iul Paul dire Romani VII, 7. nu
fiul sell

recundsce de at ?ucl mile raiuriY, de uride i s'a

1) Origen, contr: Cels, lib. VI.
2) Cod. Iustinian, I. v. Minter, Od. gnost. Salom. trib. theb. et

lat., Hafniae, 1812, p. 12. Fuldner, De Ophitis.

8) Epiphaniu, Haeres., 26,13.

4) Irineu, adv. haer. 1,25. Clement Alex., Strom. HI, p. 521 ;
Hippolyt..'EXeixog VII, 32 ; Epiphaniu, Haeres. 27; Tertulian, D.e

Script, 48; Eusebiu, 14,8; Gesenius, De inscript. phaenic-grec

in Cyrenaica super reper. ad. Carpocr. haeres. pert. Halm, 1825

www.dacoromanica.ro

54

dat numele de eclectics. Ea credea in preesistenta spiritelor, iar ideile le considerall ca reminisce* a uner
alte esistente. Dupa doctrina sa, Monada era Dumnedeul
necunoscut (p.(x aprj, Tcartip awv, natip arcocrroc) din

care a esit totul si in care va reintra totul; deci spiritele au esistat din eternitate in Monada. Lumea era creata
prin eon' de o ordine inferiOra (kyeAXot xoap.onotot), cars

s'ati desfacut de unirea cu spiritul suprem, find de

Ikea for ambitiosl si orgoliosi. Acel ce reman sub
influinta puterilor inferiOre, sunt pedepsitl a merge din
corp in corp si din planet& in planeta ; pe cand acel.
ce se unesc cu Monada, dobandesc fericirea in ea. Ne-

admitend caderea omuThl, nu primiau nicl ideia rescumpararil. Pentru el Iisus Christos era un om ca
tot' cei-l-alti, nascut din Josef si Maria, deosebit numal
prin calitatile sale de virtute si dragoste, avea o,
putere mal mare de suflet si 's1 reamintia mai bine
despre esistenta sa anteriOra, ajutat de divinitate, cad

Monada la botez i-a trimis puterea de a invinge pe

Demiurgi si asa a putut s vestiasca lumil o alta imp aratia.
Cati-va intelepti al lumil (Platon, Moise, Pitagora, Isaia,

Zoroastru si Aristot) au putut cu tOta opositia angerilor

creatorl sa se intOrca. in Monada, ca si Iisus Christos.
Alaturi cu busturile deilor si ale inteleptilor areciel, era
icOna lul Iisus Christos, care diceati ca este din timpul
lui Pilat 4.). In privinta practica el nu admiteau faptele

bune ca ceva folositor, ci ca ceva indiferent si chiar

rugaciunea ; iar dreptatea consta in credinta si caritate. Omul remane sub influinta puterilor inferiOre_
1) Clement Alex., Strom., Ill. 521.

www.dacoromanica.ro

55

in totul el practicatt cel mat mare dispret pentru legile

morale ') si totul era in comun : painant bunurl,
si femet, toti supunandu-se legilor comunitatil, desi
irineu dice 2) 4Nu pot sa me conving ca se fac la et
lucrurl asa ireligiOse, imoralex. Insula Cefalonia ajunse
templul de cinste al 1111 Epifaniu, fiur lul Carpocrat, care

mOre in etate de 17 ant si cardia aderentit set ii facura

onoruri divine.

Mcintanismul
Acesta seeta judeo-crestina ist are inceputul in Frigia,
catre mijlocul secolului al II-1", (la 1.56 dupe Epifaniu si
la 1.72 dupe Eusebiu) acomodandu-se sectantil cu insusi
felul -(61'0 de a fi aplicati catre lucruri escentrice in

materil de religiune. Secta combatea clericalismul si se

ivi tocmal atuncl cand incepuse lupta intre Roma si representa.41 liberalismulut3). Intemeietorul sectei fu Montan,

un crestin din Frigia care pretindea ca in estasurile

sale primesce revelatiunt de la st. Spiri,t 4), care acum
stralucesce in biserich ca in timpurile primare, apostolice5)

iar paracletul, care conduce biserica la etatea sa virila

si care a fost promis de Mantuitorul apostolilor set, este
el. Centrul de activitate al iluminatilor era Pepuza, cum
spune Epifaniu si aci, nu la Ierusalim, trebuia sa in-

cepa imparatia de o mie de ant a lut Iisus Christos.

1) Combatea pe Moise a ill Decalog a oprit sub pedepsa adulterul 4i furtul.

') Irineu, Adv. haer. 25. 1.

8) Ed. de Pressense, Hist. des trois premiers siecles de 1'Eglise.

4) Tertulian, De anima, 9.
6) Tertulian, adv. Prax.

www.dacoromanica.ro

56

Organele de capetenie ale lui Montan erati doue femel

Maximilla si Priscilla.

Doctrina sever& a lui Montan, nefiind sprijinita pe

Evangelic, a gasit contrary in episcopil Claudiu Apolinarid 1), episcop de la Ierapole si Clement Alexandrianul. 2) cum si in Miltiade 3). La Roma intalnesce asemenia mare oposicia, in urma revelatiunilor lul Praxea 4)

de si aci se afla un partid contra tenth-L.010r ierarhice

ale Rome'. In Galia,cu osebire la Lion,Montanismul

ar fi gasit un teren prea favorabil, dad. Irineu n'ar fi
devenit cel may mare vrajmas al lor, in urma calatoriii
ce Meuse la Roma, spre a lua ordine in acesta privinte)
Succesul for a fost ma' mare in Africa proconsulara. 6)
Slabirea discipline' in biserica si o exagerare peste
mesura a puteril episcopale, facura pe Tertulian 7) sa

tea in randurile Montanistilor, suparat pe lasitatea

episcopulul Rohe' Zefirin, care permitea episcopilor de a erta pacatele mortale; in cele din urma a
reintrat in sinul bisericil, de si unil ar voi, basati
pe Augustin, sa desmin0. acesta. 8) Montanistil, dup.&
') Eusebiu, Hist. eccles. IV, 27.
') Clement Alex., Stromat. IV, 13, 15.

8) Eusebiu, Hist. eccles, V, 17, vorbesce despre acesta Eii '1 dil

ca autor al scrierii Profetia estatica,".

) Tertul., ad. Prax. 1, Eusebiu V, 16.
') Eusebiu, Hist. eccl., V. 3,20.
8) Acta Perpetuae et Felicit. probezh, cii ideile montaniste ail
gasit aderenti devotati pan& la martiriti.
7) Tertulian (Quintus Septimus Florius) neiscut in Cartagena
la 160, avu o culture, forte vastg, scria grecesce si latinesce si
fu cel mai elocuent scriitor in Occident in timpurile acestea. El
a murit in 240.
8) Augustin, De haeres. 86.

www.dacoromanica.ro

57

cum ne afirma. Epifaniu i) admiteau Trinitatea si invierea mortilor 2) si recunosceati agile Vechiului si
Noulul Testament, luptand mult contra Gnosticilor. 0menirea trecuse, dupe el, prin trei virste: a legit si
proktilor (copilAria), a lui Iisus Christos si Apostolildr
(juneta) si a paracletulul (virila). ComMtend organisatia
episcopalA., Montanitil invetati ca biserica nu este constituita pe numerul episcopilor 3).
Ca viat& practicA Montanistil preferau o mare severitate, erail de tot austerl, postiati mult 4) cunoscut
acest post sub numele de xirofagia si erati fOrte

aspri cu acel ce adeail in gresale. El opriati a doua

casatorie, 5) pretuiati mult celibatul 6) si martirul. 7) dand

afarA din sinul for pe ucidetorI si idolatri si invelaa

6, tot ceea ce nu este permis, este oprit cu rigurositate. 8)

Montanismul pe terenul vietel practice se contradi-

cea cu principiile teoretice, punend sub o aspra regulamentare viata crestinului, cu tote ca cerea libertatea si esirea lul de sub autoritatea opresiva, a ierarhil, cum dicea Montan. El oprea bisericil dreptul
de a erta pe aceia ce s'ati lipsit de castitate si nu
1) Epiphaniu, Haeres. 48.
2) Tertul., contra Marc. HI, 24: Confitemur in terra nobis
regnum repromissum in mine annos.
8) Tertul., De pudicit., 21.
4) Ibid. De Monogamia ; De jejun 17. Busebiu, H, eccl., V. 18.
6)

Tertul. De monog. Unum matrimonium novimus sicut

unum Deum."

6) Ibid., De Exhortat ad. castit. 9.

7) Ibid., De fuga, 9.

8) Tertul., De coron., 2.

www.dacoromanica.ro

58

facea deosebire intre ordinele sail poruncile evangelice

si intre sfaturile evangelice. Dupa organisatia for trebuiati aderentil sk postiasca. doue se'pfamani pe an, afara.

de Sambata si Dumineca, in care timp sa nu manance

cleat paine si legume. In timpul persecutiunilor era
oprit Montanistilor de a se ascunde 1).
Numirea ce'si luau era de pneumaficl in loc de psihid, cum se numiail crestinii-ortodoxl.
0 doctrina ca aceea a Montanistilor in care, dupk
cum am veclut, crestinismul este degenerat; in care

omul trebuia sa traiasca in afara de familia, decl

contraria legilor inerente naturil sale, o asemenea
doctrina, de si apara crestinismul contra Gnosticismului, totusl '1 facea mult ref' grin rigorismul exagerat. 2)
Montanistil dispar la finele secolulub III-lea.

NovalieniT.
In suta a III-a a erel crestine, biserica avu de luptat contra teoriilor exagerate a Novatienilor. Intemeetorul sectel fu Novatian, un filosof convertit la crestinism,' despre care nu avem multe date positive, ba
Inca in gall de scrierile inimicilor teoriiI sale, n'avem nimic care sk ne clarifice doctrina ce profesa.
Durk neintelegerile ivite sub papa Callist, biserica
fu turburata de o nou6 schismA sub Novatian. Moti-

vul si acumca si atuncln'a fost decat chipul cum

se intelegeail drepturile bisericil in misterul penitentel_
1 Tertulian. De fuga in perqecutione" qi De pudicitia".

2) Cunoscuti ca Pepuzieni 4i Catafrigieni el traesc pan& in

suta a VI-a (Codex. Theodos. lib. I tit. VII,) In Occident s'ail mentinut cu mai Inuit& uqurintii ca in Orient.

www.dacoromanica.ro

59

Discutiunea asupra acestel cestiunl fu inceputa1) atuncY

cand o parte dintre credinciosil Romei aleg papa .peNovatian, opunendu-1 lug Corneliu, ales de majoritatea

credinciosilor (251-253), asa ca interesele personale,

de la inceput, aduc pe terenul discutiunii cestiunea
doctrinara asupra penitentel. Si find ca fostul preot
Corneliu, papa acum, promitea ertare tuturor celor caduti (apostati), Novatian, contrarid vederilor acestuia,
in rigorismul sell nu acorda ertarea nici acelora cemurisera deja; 2) cad, qicea el, apostasia este un pacat mortal. Novatian vecl'end ca alegerea lug Cornelia
a fost recunoscuta ca bana de cele-l-alte biserici s'a
unit cu parte din Montanisti si asa secta se mentine dupl

unit pana In suta a VI-a, dupa altii pana in a VII-a

formand o biserica aparte, care purta numele de bisetica sad comunitatea santilor (xccOvep6c). Novatian nu se
impaca cu disciplina bisericil si avea alte parerl in

privinta inspiratiunil cartilor sante.3)

Novatienii primiad pe aceia ce parasiad biserica si

le impunea un al doilea botez, combatead a doua

nunta si tindead a restaura biserica pe bazele pe carefusese intemeata la inceput. In suta a VI-a multe Sin6de, cu osebire sinodul din Elvira (Spania) luara decisiuni severe contra celor ce parasiad doctrina crestina. (lapsi), influentati de vederile Novatienilor. Bise-

1) Eusebiu, Hist. eccl. 3 VI, 43.

2) Epist. cler. rom. inter Cypr. ep. 30,8.
3) Novatian, De Trinitate, Oxon, 1724 c. 29.

www.dacoromanica.ro

60

rid novatiene au fost in Frigia, Bitinia, Galia, Alexandria, Spania, Constantinopol, etc.

Felicissim i si Meletiu
Biserica Cartagenel in suta a III-a a fost turburata.
de Felicissim diacon sag presbiter din ,Cartagena, care
-a combblut pe Ciprian in alegerea de episcop al a-cestel cet4.11, cerend de la to a-1 urma pe el, sub pedepsa de anatemisare. 3) Felicissim era contrariu lui
Ciprian in privinta penitentei si a celor ciguti si primia in sinul bisericil pe acel ce clideati in apostasia.

In timpul persecutiunilor, pe and Ciprian le invoia

retntOrcerea, numal dad. arAtaii si faceati. e adev6rat5. pe-

nile*. Felicissim representa partidul presbiteral-sinodal.

Unit cu Novatus ') si Fortunatus, Felicissim adun'a un
sinod in Cartagena la 251, care depune pe Ciprian si pune
in locu-I pe presbiterul Fortunatus. Motivul care 1-a luat

-drept ocasiune decisiv5. pentru a incepe opositiunea

-contra lul Ciprian a fost o epistola a acestuia dtre

.confesorl, in care le punea in vedere a nu -acorda cu
9 Cyprian, Epistolae. Tillemont, Memoires, Fechtrup, Der. hl.
Cypr. 1878. Baron., Annales.Peters, Der hl. Cypr. 1877. Valch,
Ketzerhistorie II
2) Epiphaniu, Haeres, 68. Athanas, Apologia contra Arian,
-59.Hefele, Hist. des conciles I. Scipion Maffei, observ. letterarie. Verona, 1738.Maffei s'a nitscut la 1 Iuniu 1675 la Ye-rona si muri la 1755.
8) Majoritatea '1 -a ales ins, pe Ciprian si se auclia in mul-

time cu acesta ocasiune Aut Cyprianus aut nullus" de si el

declinase acesta onOre.
4) In urmg. Novatus s'a dus la Roma.

www.dacoromanica.ro

61

usurinta apostalilor (lapsi) reintrarea in sinul bisericir

(libelli pacis).1)

Meletiu.In timpul cand Cartagena era turburata

de schisma lu Felicissim, Egiptul nu fu criAat de
o alta schisma, cunoscuth sub numele de schisms
lul Meletiu, episcop de Licopolis, in Tebaida, caretinu pans la finele secolulul V. Ceea ce a ocasionat
acesta turburare in biserica este sail neintelegerea din-

tre el si episcopul seu Petru de Alexandria, in privinta penitenleI si a crestinilor apostap, dupe cum
:

spune Epifaniu, sail din causa.

ca.

Meletiu usurpase-

drepturl, pe care nu le avea, si in consecinta hiroto-

Ma pre0 in afara de diecesa sa, dupe cum ne relat6za alte documente aflate la Atanasiu, Socrat, Sozomen si Teodoret, in special o scrisOre a 4 episcopt
din Egipt catre Meletiu. data de Maffei Scipion. De

asemenI se ea ca motiv faptul ca Meletiu, episcop

crestin, a sacrificat idolilor de frica persecutiunii, fapt

pentru care un sinod linut in Alexandria la 306 it

depuse. Meletiu insa nu numal ca n'a primit a se
supune decisiunil sinodului, ba Inca a cautat ca se
parasca si se acuse pe judecatoril sei inaintea pa.ganilor.
Meletiu era fOrte riguros in privinta celor ca.' claci (lapsi2) si

nu pricepea cum biserica de Alexandria II mai reprimia

In sinul sell,

1) Libelli pacis erall epistolele confesorilor in vederea arora

crestinii eraii reprimiti in biserica.
1) Socrate, Hist. accles. 1 6.

www.dacoromanica.ro

(i 2

Donati0111).
Neintelegerile in privinta disciplinel in biserica, a
puteril misterilor si deosebirilor ce esista intre bi-

serica vecluta si cea nevecluta dadu nascere setter Donatistilor, care isl lua fiinta la inceputul sutel a 1V-a si,
dura pan& in suta a VII-8. El avura sa sufere din
causa relei interpretarl ce dadeati raporturilor dintre Stat
si biserica. Se scie ca. persecutiunile Meuse pe crestini
mal tenacl in doctrina for ; ba unit, avend cu el mul-timea, cautail sa 'sl faca un renume din primirea martirulul. Biserica nu putea sa aprobe ca insusi crestinii
se 's1 caute mOrtea si sa se dea in mainile inimicilor
hr. Din causa acesta episcopul de Cartagena Mensurius

fu mil veclut de rigoristi si in urma acusat la Roma,

unde mergend sa se justifice, muri pe drum (314

Arhidiaconul lul Mensurius, Cecilianus, fu ales episcop
de inajoritatea credinciosilor. Acesta .avend vederile lul

Mensurius in privinta martirulul era urit de rigoristi.

El gasira ocasiunea ca sa. 'sl resbune contra lui, atuncl
card Cecilianus,neasteptand venirea episcopilor Numidiel

ca sa-1 consacre episcop, a primit Consacrarea de la

Felix de Aptunga, care era acusat de tradator, pentru
,ca ar fi dat paganilor cartile sante in timpul persecutiunil
lul Diocletian. Pe langa acesta Cecilian mal avea inimici
personal' pe preotil Botrus si Celestius, pe doue comu-

nitati depuse de Mensurius si pe vaduva Lucila. careia

1) Optatus de Mileve, ed. du Pin. Paris, 1700. Augustin in
mai multe scrieri, Duchesne, Le dossier du donatisme dans les
.melanges d'archeologie et d'histoire de l'Ecole franc, do Rome 1890.

www.dacoromanica.ro

63

i-ar fi dat sa salute data else le until martir, neprimit

de biserica. In urma acestora partidul contrar lui Cecilian

crescu si la 312, in un sinod tinut la Cartagena sub

Secundus de Numidia, el fu depus, iar in locu-1 alesera
pe lectorul Majorinus, care muri in 31.3 sl in locu-1 fu

ales Donat cel mare. Dupe numele acestor duol din

urma partidul rigoristic din Africa purta numele de
majorin sail donatist.
Cum se vede biserica Cartagenei avea duol episcopi

lucru ce turbura fOrte mult linistea eI si facea ca

schisma sa .se intinda. Sinodul de la Arelate (314) se
pronunta contra Donatistilor, dupe ce comisia instituita

de imperator la Roma nu gasise. temeiti de vinovaOa contra lui Cecilian. Mare le Constantin in 3'16 decreta
condamnarea episcopilor donatistI si confiscarea ave-

rilor lor. Nevinovatia lui Felix de Aptunga a fost stability de proconslihil Africa Totusl numerul for cres-

cea si in 330 un sinod tinut de el era compus din

270 episcopl donatisti, ceea ce probeza ca de si arbitril la cars alergara spre a decide asupra for se pronuntase contra-le si de si ordinele imperiale be erail
in defavOre, totusl el nu incetara de a lucra si progresa.

Numerul mare al Donatistilor ram pe Constantin

ca. se'l

tolereze. Sub urmasil Jul Constantin positiunea

for se ingreuia si tbta grija lui Constantiu a fost ca

se'l starpiasca. mal ales dupe ce se constitue sub numele

de LuptatoriilulDumnecieil contra diavolulul"

Agonistic' sail Mites ChristP) In atare calitate, sec1) Cretinii ortodoxi ii numiati circoncillioni, pentru crt se inWade.' in jurul cetselor teranilor, (circa cellas euntes).

www.dacoromanica.ro

G4

tantil mergeat Twin sate si resculati poporul si cu totii saversiail tot soiul de hotil. Imperiul era nelinistit
Constant incerca sal readuca in sinul bisericil. la inceput in liniste, apol prin m6surl severe, trimitend in
esil pe Capeteniile lor intre cars si pe Donatus si inchiclendu-le bisericile.
Situatia lor se imbunatatesce sub imp eratorul Iulian..
Acest apostat al credinteI crestine, in dorinta sa de a lovi

cu or' -ce chip crestinismul, a revocat mesurile luate de

predecesorul sea. Imperatorii Valentinian I (373) si

Gratian (375)

II

persecuta. Augustin ') incerca al rea-

duce in sinul bisericil prin discutiunI in care intrebuinta mestesugul artel sale, dar in cele din urm5.
vec3end ca nimic nu-1 succede, II chema la o discutie
publid. In Cartagena (411), la care asista. 565 episcopI si delegati imperial', in urma cariea, dup'a avisul
Jul Augustin, reincep persecutiunl grozave contra lor.

Din suta a V-a Donatistil incep a perde incet-incet

din influenta ce aveati si, dup. ce Vandalil n slabise
si ma' mult, in suta a VII-a el se perd cu totul odata cu venirla Musulmanilor (Saracinilor).

Donatistil nu recunosceati bun botezul dat de altcineva deck de sectantil lor si de aceea rebotezau
pe acel ce intrati in secta lor. Erau fOrte aspri cu ce'
pdatosl si alungail dintre membril adeveratel biserici
pe acel ce erati in contact cu el. In privinta misterilor Donatistii invetaii ca efectul lor depinde de starea
de gratie in care se gasesce acel prin care se da.
2) Optat a scris "De schismate Donatistarum".

www.dacoromanica.ro

65

ManiheiV).
Un adversar al bisericil crestine pe timpul and ea
lupta cu rigorismul sectelor, despre care am vorbit, a
fost maniheismul. Partisan al dualismuluI persan, Mani
(Manes la Grecl si Manicheus la Latinl,) alungat din Persia

de SassanizI, gasi refugiii in imperial roman. Tendinta

Maniheismulul fu de a forma o singura religiune, din
diferitele secte gnostjce cu budismul si cultul luI Mithra
si in care crestinismul nu i-a servit de cat in terminologia.

Mani s'a nascut in Babilon 2) din pArinil Per si

educat in religiunea Sabeenilor 3). Mani a murit in 276
dupe ce s'a reintors in Persia din esil si unde n'a incetat
de a predica invelatura sa. Dup6 mOrtea lul, Maniheil
gaisesc refugiii in Africa, unde castig in parte-le pe
Augustin 4). Aci sunt imprastiati de Vandali, iar in Italia

II lovi ordinele severe ale lul Justinian.

Mani invMa ca revelatiunea s'a complectat si desa1 Augustin, contra Faust XILI, 4-8. Alexandru de Lycopol

apud Combefils.Epiph., Haeres 61. Theo.doret, De Haeret. fabul.

1,25. Pressense, Hist. des trois prem. siecles de 1'Eglise V, 78

sqs. Beausobre, Hist critiq. des manich. et du manicheisme, Amsterdam 1714. Abdulpha des manich. et du manicheisme. Ansterdam,
174. Neander, Allg. Gescsichte der Christ. Religion and Kira e 1,263,
ed III -me. Baur . Das manichaeische Relig. system, 1831. K. Kessler, Mani 1. 1889. Apoi Herbelot. Biblioth. orientalis, Paris 1697,

p. 548; Photiu, Codex 178-179. Mirkhand. Memoire sur diverses

antiquites de la Perse. Abdulpharadst, Hist. dynast. ed. Pocock
p. 130. Tit de Bostra, ed Basnage ; Fabricius, Bibliath. graeca.
8) Muhamed-al-Nadim, Fihlist-al-ulum.
8) Sabeeni sail Mandeeni vedi Les Sabeens et le Sabeisme par
Chwolsohn. Petersburg, 1856. Asemeni Ed. Stapfer.
4) Augustin a stat opt ani in secta lor, dupe aceea deveni cel
ma, mare inimic al lor.

www.dacoromanica.ro

66

versit cu el, dandu-se pe sine, ca un alt Montan, de

paraclet. Sistemul lui era aprOpe ca al lui Basilide. Prin
el Mani invela cum ca esista un Dumnedea al luminil
si Satan, seful intunerecului, ambit in vrajmasie necon-

tenita, dar din lupta for va esi triumfator Dumnedeul

luminil, ca unul ce este mai puternic si mai inteligent.
Ambele principil se arata in lumea eonilor prin emanalia si Satan este resultatul unirit elementelor intunericului.

Muma vietil (Mrirrie .qc Co.)10, esita din fiinta

principiului luminil, avea insarcinarea de a distruge

imperiul reulul si a lua apararea eonilor sel contra

celor al lui. Satan. 1) Gum muma vietil, din firea sa era

curata, nu putea a se pune direct in contact cu materia si de aceea nascu un fiu, cel d'intaiil om, care
armat de cinci elemente, iarasi curate, incepu lupta.
In acesta lupta, omul este invins, si reintorcendu-se in
Ceriii, lase in regiunea inferiOra scantei de lumina, pe
care in urma vroesce sa le retraga, (sa le is cu sine,)

pentru a nu le mai rasa sa sufere sclavia universala.

Dup. acesta urmeza o noun emanatie Spiritul viefuitor, care sub numele de Iisus Christos locuesce in
locasul ceresc al luminil. Lumina ceresca pe care o
perduse Fiul omului o reia Iisus Christos, puterea liberatOre a particelelor luminOse.

Satan nu sta nelucrator. El ajutat de emit sel da

nascere omulul material, Adam si Eva. Eva insa Insal& pe barbat (Adam) prin sensualitate, de si Adam
fusese prevenit de eonul Iisus. Prin calcarea poluncil
1) Routh, Reliq., V, 50.

www.dacoromanica.ro

67

si-rnancarea din pomul binelui si al reului, omul perde

din lumina ce avea inainte de pacat, asa ca urmasil

set nu pot resista uneltirilor satanice. Acum vine Iisus
Christos ca sa scape pe om. Invetatura si chipul seri
de predica atrage pe om in partea sa, pentru care Satan
'1 duce pe Iisus Christos la mOrte. Dar acest rescumperator nu este deck un vestitor al legit celei adeve-

rate, care a venit sa dea notiunile necesare asupra

celor doue imparatil. El nu a avut o realitate corporals. Natura luminii find simple, si adeverafa nu 'Ate

intra in contact cu natura corporals.') De aceea si

suferinta sa n'a putut fi corporalk in care stop spunea
ca. Muntele mantuiril este Taborul, unde Iisus Christos
era in apogeul luminii, iar nu Golgota.
Invetatura lui Iisus Christos a fost reil intelesa de
Apostoll, sub influenta judaica , iar aceea ce el ne-all

lasat none a fost alterat de demoni. Si ceea ce este

-mai mult, este ca autori necunoscuti ail scris sub numele apostolilor.

Priceperea totals a universului, ridicarea lui din

.starea rea in care it adusese inclinarile materiii, se
',datoresc lui Mani. Invetaturile sale rigoristice, care luau

,omului on -ce sensualitate, ail racut ca sa scape omul

si sa se intOrca catre imparatia luminii. Mani apare
Insusi ca paraclet, cum am clis mai sus, si ca sa stabiliasca deosebirea imperiului luminii de al intunericului, profesa doctrina celor tel. serrme: signaculum

oris, dupa care era oprit intrebuintarea vinului si a

tarns cum

si pronuntarea cuvintelor blasfematOre

1) Fabricius, Biblioth. graec., VIII, 31.

www.dacoromanica.ro

68

signaculum maims sail oprirea lucrulul ordinar 1)

(cu mana) si signaculinn sinus, dupe care se interclicea ca.satoria.2)
Secta avea dou6

categoril de membri : catelm-

men! (auditores) earl mil simpli proselitl

si

aleql

(catharistae).3) Acestl din urma erail supusi la un :ascetism sever si lor se raporta cele trei semne simbolice
de interdictiune, pe care le-am veclut mac sus. Secta
era impartit& In 5 clase, dup& cele doue categori1 de
membri si cele trel grade ale ierarhiei lor.
Maniheil aveari 12 capetenii, 72 episcopi si preop;
apol diaconi, earl emu ajutatori episcopilor. Cultul lor
era simplu; partea principal& era rugaciunea. Pascele lor
coincidea cu qiva mortis lul Mani, iar ca mister de ini-

pare in doctrina era botezul. Mani clice.a c& a redat

adeverata form& a scrierilor sante. El respinpa intreg
Vechiul Testament, iar din Noul Testament admitea
numaI unele WO, sub cuvint c'a fost alterat. EI admiteati Acta Thomae si 7Lecto!ce a lui Lucius.
In doctrina lor, Maniheil invetail cum c& focul va

distruge lumea, atuncl cand lumina se va fi separat

1e intunerec.
Maniheismul reapare, nu ca o sect& organisata, pur-

tand acest nume, dar sub alte forme, in sectele Psisciliamlor, Paulicienilor si Catarilor.

1) Augustin, Enarationes in Psalm. CXL.

3) Routh, Disput., V,77.Augustin, De morib. Manich., IL.
') Augustin, Haeres, 46.

www.dacoromanica.ro

69

Patripassienii 1)

Ereticii cart formara secta cunoscuta sub numirea

ale secta Patripassienilor, invetau cum ca nu esista
Hitt o deosebire tntre Dumneszlea, Iisus Christos si Santul

Spirit, a unul este Dumnecleil, care a luat diferite numill, dupe lucrarile sale in afara de EI,2) si deciDumnecleti

spiritul suprema fost crucificat si a suferit ca Fie)

Sectantit acestia erail cunoscuti in Orient mat Inuit
.sub numele de Sabelieni.4)

Organisatorul sectel fu Sabeliu, un preot din Ptolemaida (250-260), caruia datorim ridicarea sectel la
.sistem. Sabeliu facu cunoscinta cu doctrina lui Noet
de 8mirna si Praxea
primit adepti al monarhianismuluT modalist sau patripassian; iar apoI cu Epigone,
idiscipol al luf Noet. Din Roma monarhianismul fu dus

in Cartagena, indata ce Praxea fu escomunicat d'aci ;

dar si acolo gasi un puternic vrajmas In Tertulian.

Epigone reinvie din noil patripassianismul In Roma si
tut se datoresce formarea sectei push sub conducerea
but Cleomene si Sabeliu. Crestinil din Roma furs aparati
9

Hippolyt, Philos., IX,12; Athan., contra Arianos, orat. IV.

Ilariu de Poitiers, De Trinitate; Eusebiu; Hist. eccl. VII, 6.

Epiphaniu, Adv. haeres, LXILTheodoret, Haeret. fabul. comp.

Doelinger, Hipp. u Kallistus. Mohler, Athanasius d. Gr. u
die Kirche seiner Zeit, May. 1844.
2) zbv atlzbv stvac neccipct xat 6ebv scat emov Tcpsqp.a.

3) Silogismul for era : Si Christus Deus, Christus autem mortuus, ergo mortuus Deus.

4) Athanasiu, De Synodis, VII: naTponccaaccooE pill nap& PtolgeLot;.

"Za6sUcavol, at Ica0 ticcv.

6) Hipp.. Hoer. Noeti ; Philos., IX, 7-10; X, 27.Epiphaniu

IfEeres. LVII.

9 Tertul., Adv. Praxeam, 1.

www.dacoromanica.ro

70

de preotul Ipolit; dar Sabelianismul facea progreser

mai cu deosebire ca papa Zefirin (199-247) nu

usa de mijlOce energice, multumindu-se a cauta ca sa..

Impace spiritele. Sub Callist (217-222) luaurile -se

schimba. Acest papa, veqend ca turburarile in Roma
crest, si credend ca ele sunt provocate de Ipolit sii
Sabeliu, II escomunica pe amindoul. Acum Sabeliu seduce in Libia si aj.unge presbiter in Ptolemaida, unde.
gasi multi partisans 1). In Arabia avu de sustinetor pe.
Beril de Bostra, care fu combatut cu succes de Origen
si in 244 patriapassianismul fu condamnat si aci la un

sinod, dupe chiar staruintele lul Beril. Ideile lul se

respandesc si in Egipt.
In principiile for nu esista de cat un singur Dumnecleil (p.hvac). Spiritul acesta absolut ese din linistea
tAcerea sa (Oak attort6v, avevipmcog) pentru ca sa creeze.
lumei ca Cuvint (ask Xcadiv, Laxt5ov 3k6y06). Creatiunea

este un fel de organisatie a materiii, care esista din

eternitate. Sabelienil admiteati trel manifestarl in divinitate, (np6atorca, 'ov6imacc).

In conformitate cu acest

principia, spiritul absolut este Tata, in opera de legiferare,

este Fiu, in actul salvaril nemului uman si Sant Spirit,

pentru ca se, lutnineze pe Apostoll si sa indepliniasca
opera de santire. Numal ast-fel si in virtutea acestor
manifestarl spiritul absolut (Monada) devine triada, fie-

care manifestare avend esistenta numal atat cat se

esecuta scopul el (civaywri Se xat TCCiallasc4* t

6volicc

Gov vto5 xai. itvitlircrog .r1G xpficcg ralipoOda710. Unitatea

Eusebiu, Hist. eccl. VI, 20, 33. leronim, Catal. 60.

www.dacoromanica.ro

71

divina va fi atunci cand misiunea spiritului sant se va

indeplini si omul va ajunge in starea de puritate de
inainte pecatul original.

Sabelianismul fu combatut de episcopul Dionisiu al

Alexandriel si condamnat la un sinod tinut in Alexandria
(261.) Totusi Sabeliu nu inceta de a-'si sustinea parerile sale; iar Dionisiu, in dotinta de a-I combate, ajunse
de a subordina pe Fiul, fa.' and din el o simpla creatura,

pentru care si primi o reprimands de la Dionisiu al

Romel ') 1n 262. Cum episcopul Alexandriel nu era
contra omousiel ipostasurilor in divinitate, observarea
lul Dionisiu al Rome avu de efect declaratiunea aceluia ca este de acord cu episcopul Romel 2).

Monarhienin.
Divinitatea Mantuitorulul la inceput era recunoscutA, nimenl contraqicend-o, afara de inimicil declaratl
al nouil doctrine. Dar in esenta crestinismul admitea.

un Dumnecleti si acum cand cfedinta in divinitatea

Fiulul se parea ca nu se impaca cu unitatea, care

trebue sa esiste in Dumnecleti, o discutiune se incepe
asupra acestel cestiuni in suta a doua.
Parintil bisericesci, sprijinitl pe teosofia lul Filo, opu-

neat' la on -ce contrarietate paruta asupra divinitatii

Fiulul si unitatil lul Dumnecleil, debsebirea ce este
intre A6yoc iv8c2astoc si X6yog icpocpoptx6c. Pe temeiul
1) Dionisiu 'Avctspolcii
la care episcopul Alexandriei respunde
grin 'AnoXoicx xcd eArixocAthan., De sententia Dionysii.

2). Eusebiu, Hist. eccles. VII, 6.Basiliu C. M. Epist., CCX, 3.

3) Numiti ast-fel de la cuvintul : Monarchia tenemus"pe
care sectantii it opuneau contrarilor lor.

www.dacoromanica.ro

72

acestei deosebirT, se stabili Ca Fiul in esenta sa (spirit),

este din tOta eternitatea, dar este prevedut de personalitate in raport cu creatiunea, o personalitate a sa
propria, cand a fost nascut din sinul Tata, hit
De la modul cum se punea si se esplica cestiunea,
a atarnat inflintarea sectd monarhienilor. Tinend cu
multa tarie lg dogma unitatil divine, sectantil incep
a inveta cum ca Fiul nu este de cat o manifestare a
Tata 14 sail di nu este de cat un om ordinar. De aci
si deosebirea for in monarhieni modalistl si dinamici
Monarhienil, dup . cele ce ne spune Tertulian1) erau
numerosi, aparati forte mult unitatea lul Dunmedeil
0 ca atare nu vedeati in Iisus Christos de cat un
om nascut din FeciOra Maria, intr'un chip supranatural, prin Santul Spirit, pe care '1 considera ca set
al bisericii. Teoria acesta, in care Mantuitorul nu era
de cat un spirit superior numal, fu combatuta de biserica. Victor, episcopul Rome!, a dat afara din sinul
bisericii pe Teodot de Bisantiu 2 care sustinea ca.
Iisus Christos este superior celor-l-alti Omni numal
prin puterea divina ce se afla in el. Teodotienii cu
trite acestea se inmultira si facura o biserica a for cu
un episcop.
UrmasiI WI Teodot fury Asclepiodot si Teodot

bancherul si in urma Artemone; iar ca episcop avura, pe confesorul Nataliu, care se intOrse in sinul bisericii ortodoxe, cunoScendu-s1 erorile in care
caduse.
') Adv., Prax., 3.
1) Eusebiu, Hist. eccles., V, 28.

www.dacoromanica.ro

73

Theodot bancherul numia pe Mantuitorul ceresc

Melhisedec, iar cel pamintesc a fost numal imagina lul.
Pe urmasil lul Theodot, Epifaniu 'I numesce alogi,
pentru ca, (lice el, lepadati teoria despre A6yog ; de si
tot el in alt loc glee, despre el: Tex l6x ljp.tv 7ttati6ELV
'0X0DCL. 1.) Adversarl al Montanistilor, se pare ca el inlaturei credinta in permanents spiritulul profetic in
biserica, evangelia si apocalipsa luY IOn cum si hiliasmul.

Doctrina monarhiana gasi un operator in Paul de

'Samosata 2), episcop al Antiohiet (262). Vrajmas neimpacat al doctrine trinitare 3), Paul inveta ca lisus

Christos nu este de cat un om ordinar, superior celor-1'alt1

intru cat Cuvintul lui Dumnecleu, care se afla

In el, it inspira si prin urmare era pus sub influenta

intelepciunil lul Dumnegeu, dupe cum fusese si toll
cel-l'alti profetI, cu esceptia ea el a lost cel mat mare
dintre el. Deosebirea Fiului de Tatal, negarea unel eistentl a PiuluI mat inainte de nascere, ducea la ridicarea egalitatil dintre aceste pers0ne, Cele trel sinOde din Antiohia (de la 264, 267 si 269) condamnara pe Paul, acusandu-1 ca intrunind in pers6na sa
si demnitatea de perceptor de imposite, s'ar fi facut
culpabil de o multime de neregularitatit ; iar in locul
lul se orandui Domnus. Luatt sub protectiunea reginel Zenobia, 0 continua propaganda si Paul remane
L) Epiphaniu, Hwres. LI; LIV, 3.
4 Samosata, capitala Comagenel, din Siria.
8) Eusebiu, Hist. eccles. VII. Epiphaniu, Iheres. LXV.Atha-

nasiu, Hist. Arianor, ad monachos LXI. Augustin, De Hwresibus XLIV.Theodoret, Hwret. Fabul II. Mansi, Leon de Ey-.
zance contra Nestor. et Eutych. cart. III. Reville, Revue des
deux Mondes, I-er Mai 1868.Paul de Samosata, Geneva 1873.
www.dacoromanica.ro

74

episcop. In 272 insa, imperatorul Aurelian invinge pe

Zenobia si atunci Antiohia cagend sub Romani, imperatorui aproba condamnarea Samosatenilor 5). Cu
condamnarea for din 269 se condamna 2) si espresiunea
6100(mog tip =apt, dare fu primitA in urma. la Sinodul
din Nicea (325), care sinod a condamnat la rindul seu pe

urmasil si partisanil lug' Paul de Samosata, ordon'and

a trebue rebotezati tots cari revin la bisericA. Sub
influenta ideilor Samosatenilor fu si presbiterul din

Antiohia Lucian (nascut la 220 si mort la 311 sau

312) , care inveta un subordinationalism declarat,
respectiv de Fiul, ceea ce a dat ocasiune onora din tre parintii bisericesci ca se-1 priviasca de parinte al
arianismului, 3) de si Atanasie, Chrisostom, Eusebiu si
leronim it recunosc ca ortodox.

Arianismul
Rana' la 325.

Pe cand monarhienii, impArtiti in

cele doue categoril, despre care am vorbit mai sus,

cAutati s. stabiliascA. subordinarea Fiului, iar biserica
data s'a combatA acesta invet'atura, spiritele crestine se
gasiatl intr'o mare incurcaturk multi nesciind ce trebue

sa creda. In adev6r nici raportul ce se stabilia cu

afirmatiunea conditiunii esistentel Fiului de creatiunea
lumil, nici teoria ca Fiul tinend de TatAl, se trage din
Samosatenii sail Pauliani i Paulianistae.

2) Atanasiu, in De Syn. 45 i Vasilie c. M. in Ep. 5 2 es-

plici condamnarea acesta pe cuvintul cA Paul Samosatenul inveta ca dacA. Fiul nu este un simplu om, atunci este op,o6uoto; Iff
itcctpt.

Epiphaniu, Hwres. 43Theodoret 1, 4.

www.dacoromanica.ro

75

el, nu putea sa linisteasca spiritele. Ci pe cand turburarea acesta se afia in Biserica, 'Ana sa se stabiHasa doctrina hisericii, subordinationalismul monar-

hian a Post sustinut si desvoltat de Arianism. Intemeetorul sectei fu Ariu, preot din Alexandria

(-1- 336)

a carui doctrina se resuma, respectiv de Fiul in aceste principii: i v note, See oint ^iTiv si 4 oox 6v-copi icily.
Episcopul Alexandru al Alexandriei, veclend doctrina

lui Ariu, care reducea pe Fiul la o creatures, de si't

acorda Ore-care superioritate, punendu-1 a fi cea Mu
creatures a lui Dumneclet, facuta de insusi el, pentrit

ca prin el se creeze lumea, totusi stirbea din eternitatea si Oonsubstantialitatea sa cu Teal, escomunica 1))

pe Ariu si cu el pe toti adeptil sei la un sinod tinut

in Alexandria (321) si la care luara parte episcopit
Egiptului si Libiei.
In adever, o asemenea teorie inj. osa personalitatea Fiului,

mal ales ca insust Ariu declara, ca el nu este in realitate Dumnecleti (.11rjOivbg esoc) si ca daces, i se acordi
acesta riumire, pe care el o pastreza, conform cui
obiceiurile bisericii, apoi aci trebue sa intelegern denumirea intr'uns sens cu totul altul, detest cel adeverat (real,)

intr'un sens moral. (pzroxt). Peptru episcopul Alexan-

dru era neinteles cum s'ar primi un timp cand Cuvintul nu era, cad atunct s'ar admite teoria alogilor.
Intre Tatal si Fiul nu pOte fi vr'o deosebire alta de
cat ca unul este nenascut, iar cel-l-alt nascut, lucru ce'
pentru Ariu era iarasi neinteles si 11 facea sa. se mire,
cad nu'si putea esplica cum un Dumnegeii nascut sa,
') Theodoret, 1, 3.Socrat, 1.Athanasiu, orat. 1.
www.dacoromanica.ro

76

Tie de aceiasl substanta cu un altul nenascut. De aceea

si inVeta a el nu este consubstantial, ci egal in asememare sail bp.occ6acoc.

Ariu, condamnat de sinodul din 321, gasi aderenti

intre episcopil SirieI si al Asiel Micl, cart in 323 adunatI in sinod, rugara. pe Alexandru sa ridice escomunicarea de-asupra lul Ariu, Mira insa a fi ascul-tact Imperatorul Constantin Cel Mare, veend a doctrina
Jul Ariu gasesce multi partizanl, iar pe de alta lipsesce

.de linisce biserica si prin ea imperiul seil,

convOca.

.sinodul din 325 de la Nicea, presidat de Osiu de

Cordova, episcop al curtel (t 359). Discutiunile lung'

nu se terminaii data nu intervenia Osiu si amicil lul

Alexandru. Teoria admisa fu omousia ('Eri t oucgac
TO rcarpag si 6p.00tiacog T(T) 7czTpf). Episcopil presentl (318

la numer) aprobara decisiunea, afara de Teona de Marmarica si Secund de Ptolemaida, call fura exilatI
.dimpreung, cu Ariu, a carul scrieri furl, condamnate

la ardere; asemeni Teogne de Nicea, Eusebiu de Nicomidia si Maris de Calcedon fura exilats, pentru ca nu
xecunoscura depunerea lul Ariu. Tota reusita ortodoxiil la Sinod se datoresce lul Atanasiu, diaconul lul
Alexandru al Alexandria care in 328 ajunge episcop,
dupa insistentele poporulul si sustinut de episcopil din

Libia si Egipt.

Dupe 325, pAnd, la zirmasil lul Constantin cel

Mare. Atanasiu a fost la inceput in bunele grata ale
imperatorulul Constantin. Sora sa insa, pe patul de mOrte,
sere lul Constantin a asculta pe un preot arian, care avea
www.dacoromanica.ro

77

sa-1 espuna situalia Arianismulul. Constantin asculta ruga-

mintia Constantel, dup. care Ariu este chiemat din,

exil (328). Acum el presinta imperatorului o confesiune de credinta, in care Fiul este numit (mhscut din
Tatal inainte de vecil. iar espresia 61.Lootictoc era eolith. In acelasi timp fura rechematl din exil si Teona de
Nicea si Eusebiu de Nicomidia. Eusebiu reintors, cere lul.

Atanasiu sa reprimiasca pe Ariu, dar el refusa, chiar si

dupe ce imperatorul U. ameninta cu exilul, caci, clicea el,

aiserica nu /Ate primi in sinul sell pe un eretic, care

combate pe Iisus Christos., Arienii atunci se pun pe
lucru.E1 intrebuintara fel de fel de acusatiuni pentru ca

sa reusiasca sa alunge pe Atanasiu de pe scaunul'

episcopiel din Alexandria. in acest stop it acusara de
sabelianism, la un sinod din Antiohia, unde si fu depus si inlocuit cu arienl, ajutati arienil de Meletienni

Fu acusat apol c'a ucis pe episcopul Arseniu de la.

Hysela, dar spre uimirea si a vrajmasilor set, Arsenith

se presinta la Tyr, unde fu recunoscut de episcopul

de aci. I se imputa apol atentatul contra lui Ischyras, preot meletian, caruia, se clicea, ca presbiterul
Macariu ar fi daramat altarul si i-ar fi ars cartile sante Intr'un orasel al provinciei Mareotis, din ordinul lui Ata-

nasiu. Cu alte cuvinte it presinta neincetat ca lie un

criminal politic si bisericesc. Arseniu si Ischyras, ajung in urma sa -s1 cela ertare de la Atanasiu, care
reusise a proba imperatorului falsitatea acusatiunilor
ce i se facea, in urma carora Constantin 'sI intOrse
'1 A se vedea . . pag.

www.dacoromanica.ro

78

mania asupra 1VIeletiqiilor. Dar EusebieniI nu sunt

multumiti de acesta situatiune. Et cauta indirect
atitand pe Meletieni, ca s& nu lase in pace pe Atanasiu. De aci noui acusatiunI, care de care mat grave,
dar si mat neadeverate, cum era bunA-Ora aceea de
imoralitate ce i se atribuia ; ba mergeati pan& a cere
revisuirea procesulul cu Ischyras si Arseniu. Un sinod este corivocat la Cesarea (334), unde top judecatoril erati acusatoril lul Atanasiu, pentru care el refusa,

a se presenta si atunci un noti sinod se convOc& la

Tyr (335), in care eusebienil formatI majoritatea, iar
imperatorul era represintat printr'un ofiter Ore-care numit Dionisie.

La acest Sinod ail luat parte si Valens de Mursa

(in Moesia) si Ursaciu de Singidunum (Panonia). Ata-nasiu veni insotit de 49 episcopI egipteni si Arseniu
fu adus inaintea siriodului si recunoscut aci. Femeea
cu care se clicea CA intretine relatiunI, fu adus& in sinod
si pusa ca sa arate persOna cu care avea relatiuni, cand
tea desemna pe un preot Ore-care Timoteti. Inimicil desolatl fac o alta sfortare, El aleg o comisiune compus&
din contraril lul Atanasiu, pe care o trimit in diecesa sa,
ca s& constate actele de violent& comise de el. Comisia
neluand In sem& cleat depositiunile inimicilor lul Atanasiu, fie el si pAgani chiar, in raportul ce face sinodulul,
11 arata de tot vinovat, iar sinodul se grabesce a '1 distitui. Episcopil Egipteni au. protestat. Arianii scapatl ast-fel

de Atanasiu, pe care de tic& ca sb, nu ridice vil protestatiunl, nu '1 1asar5. nicl s& stea in Alexandria, primesc pe MeletienI in sinul bisericil si duce:ndu-se la
www.dacoromanica.ro

79

Ierusalem ridicara condamnarealui Ariu. Atanasiu, aflan-

du-se sub condamnarea Sinodulul de la Tyr, se crede

ca este in drept a proba imperatorului nevinovatia sa,
in care scop it rOga a '1 acorda o desbatere contraclictoria cu top cart sunt contra sa. Imperatorul primesce si membril sinodului de la Tir, aflati la Ierusalim
sunt avertisati de a veni la Constantinopol. Eusebianii

de data acesta it acusa pe Atanasiu ca a impedicat

granele din Egipt a sosi la Constantinopon, acusatiune
pentru care Constantin trimise in esil pe Atanasiu la
`Treves (335), tar sinodul din Constantinopol condamna
si pe Marcel de Ancyra, care sprijinise pe Atanasiu.
Eusebienil find tars pe situatiune, eiz m6suri pentru
primirea lui Ariu in biserica, in urma mai ales al until

ordin expres al imperatorulul. Primirea lui Ariu se

,decise a se face in Constantinopol, dar el muri inainte
de a se efectua acest act (336 2). Imperatorul Constantin
:afland despre mOrtea lul Ariu., se (lice, ca ar fi aratat

dorinta de a chiema pe Atanasiu din esil, caindu-se

de fapta ce Meuse. MOrtea insa nu '1 dadu timp de a
pure in lucrare dorinta sa. (22 Mai 337).

Sub urmasil lul Constantin cel Mare pang la

Theodosiu cel Mare. Fit lui Constantiu nu furs units
fp privinta cestiunii arianice. Asa Constantin II si Con-

stant erati amid al lul Atanasiu, tar Constantiu era

.anuic al doctrines arianice. Prin o decisiune luata la
Sirzniu cel trei frati decid ca episcopit exilati sa
9 A. Jundt. 1'Arianisme, dans Lichtenberger,

') 4thanasiu, Apologia C. Arian. i de morte Arii.Socrat,

1.Sogomene II.Theodoret, 1.
www.dacoromanica.ro

80

aiba voe a se reintOrce in tern. Atanasiu vine la diecesa

sa, spre multumirea sufletiasca a pastor4ilor sel. Euse-

bienit reusesc si dupe acesta a distitui de a doua Ora

pe Atanasiu si pe Marcel al Ancyrel, sub invinuirea
ca nu puteati relua scaunul de episcopi, Wa decisiunea
unul sinod, si ast-fel Atanasiu fu nevoit a parasi scaunul
pentru a doua ora (341), Arianii designandu-1 ca suc-cesor pe capadocianul Grigorie, care nu lasa ragaz lul
Atanasiu de a maT remanea in Alexandria. Atanasiu acum
pleca la Roma 1). Arianil cerura si el concursul Papel.
Papa Iuliu convOca un sinod la Roma, care se aduna

in 342 si declara ca Atanasiu si Marcel ca si Paul 2)

sunt nevinovap. Eusebienil se adunara. la Antiohia si
gasira buna condamnarea lul Atanasiu, de si de acum
se despart de Ariani 3).In 343 la un alt sinod din_
Antiohia, EusebienT1 formulary o alta confesiune, (p.ce-

xpoottx00, In care se qicea ca Fiul a fost nascut prin

voia Tatalul din Tatal, Inainte de tiny, de si ester
subordinat lui, si ca este egal cu el si de aceeas1 natura (ducat). Pentru a pune capat turburarilor Constan-

tin si Constantiu convOca in 347 un sinod in Sardica (Iliria), dar din causa ca sinodul admise pe cel
condamnap de Eusebienl spre a lua parte la sinod,
Atanasiu a fost insotit la Roma de doul cAlughi, cad pentru
intaia data se \Ted in Italia.
2) Paul, episcop al Constantinopolei, care era. amic al lui Atanasiu, pe care Arianii i1 condamnarit si -puserd Ih locu-I pe Eu
sebiu de Cesarea.

3) Sinodul formulase patru confesiuni de credintEuna a lui Lucian

de Antiohia, alta a unui alt semi-arian, a treia a lui Theophanitts si a patra, care condamnb. Invetatura lui Ariu.A se vedea
Atan., Apol. c. Arian.Socrat, II. Sozarnen,. ILL Theodoret,.
I. 30. II, 3.
www.dacoromanica.ro

81

acestia nu vroesc a veni la sinod si se aduna in particular la Filipopol. Cum se prevedea nicl o intelegere
nu s'a putut stabili. Cele doue sinOde lucrezA in desacord si prin decisiunile ce eat" se condamn& unele
pe altele. Asa sinodul din Sardica condamna pe capeteniele partidel eusebiane iar cel din Filipopol pe
partisanii lui Atanasiu, deci si pe episcopil Iu liu si Osiu.

Sinodul din Sardica confirm& decisiunile de la Nicea si Atanasiu se reintorna la Alexandria. Pacea

ins& era momentana. In 350 murind Constant, partidele Incep iar lupta. Sinodul de la Sirmium (351.), respinse espresiunea de op.o6vatoc si prin acesta Atanasiu trebuia iar s sufere. In 353 la Are late si in 355
la Milan contrarii Jul reusesc ca sal depun& din nog,
dupe care el se retrase in pustiii (356), sere a's1 scapa
viata, iar papadocianul Gheorghiu II ea locul. Osiu de
Cordova, Liberiu al 11 mei, Paulin de Troves, Lucifer
de Cagliari, Eusebiu de Vercelli, Dionisie de Milan si
Hark' de Poitiers fur& condamnati pentru ca nu vroira.
a semna decisiunea sinOdulul. Cu acesta de si se 'Area ca contrarii sinodulul din Nicea reusiser& pe deplin, totusi situatiunea for nu era satisfacetOre, ba Inc&

incepe a se inrautati, din causa certelor ce se ivesc

in sinul lor, certe care aduc divisarea for in anomei
si omeeni, dintre cari cei d'intaiti nu recunosc ca Fiul
este asemenea, (av6p,cLog), iar cel de al doilea invetati

ca este asemenea Tatalul (611=4 Dintre omeeni unit

recunosceail in Fiul o asemanare in totul cu Taal

(61.LococooLog), iar altll ca se asemAna cu 0 numal prin
vointa. si fapte.
6

www.dacoromanica.ro

82

Neintelegendu-se intre el, arianil extrem1,1) convOca

un at doilea sinod la Sirmiu (357) si prin decisiunea

ce eau hotarisc a inlatura espresiunile de cliocotimog
si opotiacoc, de Ore ce ele nu sunt in Scripture si ca
modul cum s'a nascut Fiul este peste putinta omului
de a-1 cunOsce, singuri cunoscendu-se pe sine ; in tot
casul Tatal este mat mare ca Fiul, intru cat si Fiul a
recunoscut'o. Semi-Arianil adunati la Ancira (358) declara ca nu se inV\oesc cu decisiunile luate, el hotarise ca Fiul este asemenea Tata'lul. Un al treilea sinod
se aduna la Sirmiu (35$), semi-arianil find favorisati
de .imperatorul Constantiu. Sinodul acesta admise omeusia Fiulul, ba chiar arianii in cap cu Ursaciu si
Valens primesc acesta, dar in urma reusira pe langa

Constantiu de a se aduna un nou sinod, spre a se

face liniste in biserica. Episcopilor esilatl li se dete
permisiunea a se intOrce la locurile lor.
Decisiunea imperatorului ca sinodul s se adune la
Nicea, fu contramandata, pentru ca Arianil sub pretext ca ar fi greu si ar costa prea mult, inlaturara ideea
acesta, temendu-se ca nu cum-va adversariI for sa fie

mai numerosi, cad se putea sa se uniasca ortodoxil

cu semi-arianil si atunci positiunea for sa fie prea dificila. Sinodul se aduna in doue localitatl : Orientalii la

Seleucia (Isauria) si Occidentalil la Rimini. Sinodul

din Rimini, presidat de episcopul Restitutus de Car-

thago, condamna bite formulele adoptate dupe 325

si mentinu decisiunile de la Nicea. Dar imperatorul
1) Arianii acestia aveail in fruntea for pe Valens, episcop de
Mursa (Panonia) si pe Ursaciu de Singidun. (Moesia).

www.dacoromanica.ro

83

sili pe episcopT se" revina in Tracia, unde primira o

asemenea celei. a patra de la Sirmiu, alara de cuvintele xcatk niota. La Seleucia (359) tot

-formula

formula adoptata de al patrulea Sinod de la Sirmiu,

fu luata ca bask a discutiunilor. Semi- arianil furl corn-

batull de Arian' asupra espresiunii Oilotoc; cad doue

substante nu pot fi asemenea.
Neintelegerile NM marl si In cele din urraa Arianil,

parasira sea, iar semi-arianil se unesc cu ortodoxil

si admit formula de la Antiohia din 241. Imperatorul
ceru Inse inlaturarea espresiunil de 61.Loco si aprobarea
formulel de la Sirmiu, ceea ce se si face. Sinodul ti-

nut la Constantinopol (369) 2) aproba decisiunile luate,

iar Constantiu ordona episcopilor de a se supune. Arianismul triumfase, sub forma acesta ; omeismul cas-

tigasa victoria.Aetiu fu si el condamnat.

Cu mOrtea lul Constantiu (361), ortodoxismul remane
biruitor si decisiunile sinodulul de la Nicea aunt recunos-

cute In Occident. Imperatorul Iulian ca sk loviasca In

crestinism, da deplina libertate cultelor si episcopil esilall

se relntorc In tarn. Un sinod la Paris (361), sub presidentia lul Ilariu de Poitiers, inlatura decisiunile de
la Rimini. Atanasiu, revenit in Alexandria, aduna un
sinod, care intre allele decide a se usa de blandela
fala cu episcopil ce au cadut in eresie, claca vor ark.' ta
1

Acesta era, Fiul este asemenea TataluI in tote dupe cum

mArturisesc scripturile", iar termenul de duoirx nu trebuia intrebuintat ca nebiblic.

n La acest Sinod a luat parte i Ulfila al Gotilor.

a) leronim, dice Ingemuit totus orbis et Arianum se esse miratus est".

www.dacoromanica.ro

81

cb,'inta si vor msarturisi doctrina Niceank. In 363 Ata_

nasiu, dupe un ordin al lui Julian, este nevoit a pleca

iarasi in esil la Tebaida. Rechiemat de Jovian, avu
sa Aufere in urmk persecutia cruda a lui Valens

(364-78) si in 367 el fu silit a pArksi pentru a 5-a

Or

Alexandria ; dar dupe scurt timp veni iarasi si re-

mase pan& la mOrte (373).

Sub Teodosiu C. M. (379). Sinodul II ecumenic

(381).Teodosiu fu un aprig sprijinitor al dogmei niceane
si ast-fel si Orientul .avu linistea pe care Occiden-

tul o avea sub Valentinian. In 380 el decreta. ca

totk lumea trebue sk primiasca credinta profesata de
Damas al Romei si Petru al Alexandriei Si s mar,

turisiasca

divinitatea

celor

trei persOne ale Trini-

talii. De acum Arianismul decade. Pedepsele ce loviau

pe suslinktor sei '1 slabesc di cu di si egalarea nerecundsceril credintel niceene cu on ce crimk ipublick
facu pe ariani a-'s1 lksa doctrina. Teodosiu convock
al II `B sinod ecumenic (381), ca s& punk capat certelor ce acum se Incepuse supra persOnei Stintului Spirit
si datorite lui Macedoniu de Constantinopol (+362) si

Maratoniu de Nicomidia, dupe ce dispusese deja ca

bisericile ereticilor ssa fie date ortodoxilor. La acest
sinod s'a complectat simbolul credintei si s'a combatut
doctrina lui Macedoniu si a aderentilor sel. Tot la acest
sinod 36 semi-ariani, declara di mai bine se fac arieni
de cat s& primiasca consubstanpalitatea Santului Spirit cu

Tata'. Teodosiu insk lua cele mai severe inesuri pentru

ca Arianismul sk dispara, declarand pe ariani lipsiti
de dreptul de celAtenie. Arianismul se mai ridick sub
www.dacoromanica.ro

85

Maxim, pe cand acesta lipsia din tare, prin concursul

dat de Justin, pentru ca apol sa nu se mai NU arala
cu putere.
Adaosurile care le-am veclut in cele precedente, ca
se aduc doctrinei crestine, oe datoresc influentelor locale.
Judeo-crestinismul in Palestina, gnosticismul dualist in
Siria si cel idealist in Alexandria nu se datoresc de

cat acestor influence. Tot ast-fel maniheismul in Asia

Centrala, ascetismul in Egiptul de sus si fanatismul
religios din Frigia.
Apologiile crestine avend sprijin si din partea filosofiei
apar in Grecia. Africa era mai saraca. ca Grecia liberals,
alungand filosofia pe care, cum spune Tertulian, o const-

dera ca muma eresiilor. Ast-fel se esplica de ce aci

domnia credinta cea mai grosolana.' a unui antropomorfism nesaluit.

Parintil apostolicI1).Apologetif 2).

;SIcOlele crestine.
Parintil apostolici, pe. care biserica primitive it con-

siders ast-fel ca pe unit ce furs cei

discipoli

ai apostolilor sunt: Barnaba, Erma, Clement al Romei,

Ignatiu, Papia si Policarp. Scrierile for au ajuns 'Dana
2) 1. B. Cotelerius, S. S. Patrum qui teinporib. apostol. floruer.
opera, Paris, 1672.
C. I. Hefele, Patrum apost. opera, Tub.

1839.Galland, Bibl. veter. patr.Iacobsohn, etc.

') Lamennais, Etud. phil. sur le Christ., 1851.-1. Vincent, Medit.

relig. 1839.Diodati, Esai sur le Christ., envisage dans ses ra/ports avec le perfect. de l'Etre moral, 1830.E. de Pressense,
Ed. Scherer, A. Vinet, M. Luthard, Delitzsch (sistem der Christ.

Apologet. 1869). Dreg, Hatinger yi M. Werner.

www.dacoromanica.ro

86

la not, unele in fragmente, altele cu multe interpolatiunt.

Studiul amanuntit si ideile religiOse diii aceste scrierl,.

dar cu osebire partea practica din ele le fac de folos.

In ele, se vorbesce de Salvatorul Christos, de venire&
sa in lume, de bine-facerile resultate prin mOrtea sa
pe cruce, de invelaturile lui, de apropiata venire, des pre Santul Spirit, sub a carui guvernare se afla bisericile.
Dar inimicil crestinismului nu dormiail Et vedendu-I

ridicandu-se si surpandu-le temelia existentei tor, II

atacara cu putere. Atunci apar apologeril, care il iat
aph'rarea contra judeilor si paganilor. Sarcina for era di&ilk cad aveail a face cu Omeni greil de convins. Totusi

aratara si unora si altora relele Tor.

Parintii apostolici ca si apologetil au avut un mare
folos practic in biserica cresting. Scrierile de valOre ale
apologetilor n'ati fost trecute cu vederea In nici un timp

si ele au fost mutt pretuite chiar de paganii, carora

eras indreptate. Se intelege ca contrarii crestinismului
nu socotiaa in totul bine cele coprinse in ele, dar se.

loviati de un obstacol puternic, care oprea In drum

apucaturile for vrajmase.
Din apologiile for se vede in urma falsitatea paga-

nismulul cum si insuficienta judaismulul, ca apol sa

se arate in deajuns superioritatia crestinismului. Judeilor

trebuia sa le dovediasca ca Christos a fost Mesia, de

Ore-ce ei se asteptaii la un rege, care sa be aduca un
imperiti vast. Crestinil dovedira cu citate din Vechiul
Testament ca viata umila si mOrtea pe cruce trebuia

s le sufere Christos. Ca sa impace hiliasmul li se

punea inainte credinta invierif corpurilor. Dar nu faceail
www.dacoromanica.ro

87

apel numal la cartile judeilor. Lucian, Cels, 'erode

si Porfiriu nu puteau fl combatup de cat cu argumente filosofice. De aceea se adreseza la Platonism

care admitea un Dumnecleii perfect si care avea multe
asemanari cu scrierile judaice. Cu ajutorul filosofiel si
al traditiunil ape'rara moravurile crestine, absurditatea
si imoralitatea politeismulul. Gnosticil, Maniheil, Mon-

tanistil si 'alp sectari furs combatup de apologep. La

urma. Platonismul fu parasit, ba Inca combatut, iar teoria

lui Aristotel II lua locul.

0 apologie destul de interesanta este a lul Justin

Ilfartirul if 167) filosof platonic. Tot asemenea sunt
ale lul Atenagora, Tatian, Teofil al Antiohiei, a lui
Ermia, 21finuciu Felix, Tertulian, cart probara ca.
biserica crestina este fondata pe principiile celel mat

curate morale. Irineu if 202) Mimic al ideilor platonice ca si al sciintel profane in genere, 'poi& (f 258),
discipol al lul Irineu, Arnobiu, Lactantiu if 330) etc.
Tinerimea crestina era sub influenta scOlelor pagane.
De aceea P ant en, stoic, crestinandu-se, infiinta in
Alexandria o sc61a catehetica pentru crestinl. D'aci esi

Clement al Alexandriel if 218) si Origen (254). Clement incerca sa concilieze crestinismul cu filosofia, ce
formeza pe om si it duce la virtute. Origen, cel mai
mare aparator al crestinismului, a fost cel
dogmatist din timpul sell. El s'a ridicat prin geniul sell
mai pre sus de credintele populare si de materialism.
Ceea ce gresi el fu ca duse pana la absurd interpretatiunea alegorica, cu tote ca voia a desbraca Scriptura
www.dacoromanica.ro

88

de materialism si antropomorfism. Ca spirit fiber, omul

isi face singur destinul sea, qicea sc6la din iAlexandria

Lumea era creata din eternitate prin A6rc, sufletul

moral al lumil si mijlocitorul intre om si Dumnegeti.
Mantuirea se face prin libertatia omului. Pentru ei
sunt mai multe lumi si spiritele din acesta espiaza

rlcatele acute in

alta. Rescumpararea spiritelor si

chiar a celor rele, este scopul providentel. Spiritele espiindu-si pecatele, pot din noil pecatui in virtutea libertatil Tor, si atunci Dumnecleti va crea pentru espiare
o alta lume.

La 311 Lucian infiinta scOla din Antiohia.

Lucian a facut recensiunea critica, a Bib Eel si i
s'a atribuit falsificarea Scripturil. ScOla acesta corn-

batea pe cea din Alexandria, pentru interpr etarea

mistico-alegorica. Interpretatiunea istorica si gramati-

cala era urmarita de scOla din Antiohia.

Pe acelasi drum mergeati scOlele din Edesa si Nisibe.
Crestinismul ajuns dominat, nu mai fu atacat asa mutt de

judel si de pagani. Intre acesti din urma., se mai gasesc

Jamblic, Frock, Eunapiu si altil, ceea-ce fa'cu

pe crestini sa se gandiasca a 's1 apera doctrina for.

Ast-fel Eusebiu in doue scrieri ale sale: PreParatiuni
evangelice si aDemonstratiuni evangelicex,, demonstra
cat de superior este crestinismul si cum a fost predicat

de Iisus Christos si de Apostolii set. Iulian Apos-

tatul fu combatut de Ciril al Alexandriel intr'un

mod fOrte violent. Augustin probeza veritatea absoluta
a crestinismului din compararea ce o face cu paganismul. Tot asa Orosiu care lila rapararia contra
www.dacoromanica.ro

89

politeistilor. Crestinismul avu sh sufere apol de islamism, pe care'l combatu TOn. Damascen cu argumente
din profetil si traditiune.

La 700 Beda Venerabilul (t 735) se sill a respandi lumina crestinismulul si la popOrele neculte.
Maniheismul ajuns
Priscilianismul, Paulicienii.
in Spania, este cunoscut sub numele de Priscilianism,
esit din credintele lul Math si pus sub influinta occidentalh. La 385 Priscilian fu ucis ca eretic. La 400

un sinod in Toledo condamna pe urmasil lul Priscilian. El esistat inch in a doua jumetate a sutel a 6-a.
Prin suta a 7-a apar Pau/lc/en/7 esitl tot din Manitheism, admitend 2 principil: Dumnecleul bun si Satan. Lumea spirituals este opera celul
iar cea
visibilh a lul Satan. Sufletul venit din Ceriti este
coprins de corp si asa este supus lul Satan. Pentru
eliberarea sufletulul a venit Mantuitorul, care a trecut
prin Maria ca printr'un canal, d'aceia o priviau ca pe
o femee ordinary si n'aveati respect pentru cruce,
pentru ca n'a putut Salvatorul sh fie pus pe cruce, de
oare-ce avea corp ceresc. Dorinta for era d'a readuce
crestinismul apostolic. Ast-fel ei lepadail botezul, Comunichtura si Clerul. Cetirea Scripturii si rughciunea,

cum si punerea mainilor, iath cultul lor. El iubiau

scrierile lui Paul si urail pe ale lui Petru. Paulicienil
se gasesc in Armenia si in imprejurimile Filopopolulul, adusl aci prin suta a 1.0-a de IOn Zimisca.
Unil sectary ca Ipsistarien114) nu adorail decal
Intre Ipsistarieni era 0. Gregoriu, tatal Santului Gregoriu Teoleogul, negre0.t inainte de a fi cretin qi episcop.

www.dacoromanica.ro

90

pe singur Dumnegeul suprem, d'aci numirea for de

Deisti. Ca atare sectaril acestia din Capadocia, esitl

prin suta a 4-a, lepadati Trinitatea. Focul si lumina
le adorati ca simbOle ale divinitatil. El tineaa Sambata,
dar nu se supuneati circumcisiunit
Altil ca Eustatienil, scars fury condamnati la Gangra
(suta a 4-a), Aerienil, Jovinian si Vigilantig se ridicail
contra osebirilor dintre episcop si preot, aruncati pos-

turile si nu dadeati nicl o valOre scrierilor ascetice,

deosebindu-se prin vederile for de crescinismul ortodox.

Marcel at Andrei.

Teoria omousieI find stability la Nicea, toil adoratoril el cautara ca s'o susiina
pe cat posibil. Unul dintre acestia fu Marcel, episcop
al Ancirei (374), care in dorinta de a explica unirea
dintre TatM si Fiul, ajunge a reinvia vechia doctrina
a scOlel din Alexandria despre X6ycc ivStci0.6-cog si Aoyog

npocpopotaq. Acest Logos, ca intelepciune, a existat in

Dumnecteii din eternitate, iar cand a esit afara de el
ca energie lucratOre, ca putere in creatiune, s'a unit
cu Iisus farg a inceta d'a fi .imanent in Dumnecleil.

Era decI un logos nenascut si etern, egal cu Taal, si

un altul unit cu Iisus pana ce omenirea l'a recunoscut de Salvator. Atund va fi finitul secolilor. Cum se
vede Marcel, admitend deosebirea intre Logos, se departa

de doctrina stability la Nicea. Teoria lui fu combatuta

de semi-arianl, dar apusenil it luara* sub scutul lor.
Asa la 341. Iuliu, Papa Romel, it declara de ortodox.

Fotin, Episcopul din Sirmiu. Fotin (t 376) a

aparat monoteismul, insa se departa de la adev6rata
credinta. Dupa el Logos era o dilatare a divinitatil,
www.dacoromanica.ro

91

esista din eternitate in divinitate, si ca atare este si

etern si divin; decal, nu putea fi o persOna deosebita
de Tatal. Unirea Myoc-ulut cu omul Iisus o admitea
ca si Marcel, cu esceptiunea ea. pe Iisus din causa
perfectiunil sale morale '1 ridica la demnitatea de Dumnecleti. Ceea ce nu admitea divin In Iisus era ca dem-

nitatia nu il venia din natura sa, ci din gratia

lul

Dumnecleil, deci fiul lul Dumnecleil nu era etern, cu

alte cuvinte doctrina lui se asemana cu 'a lut Paul

de Samosata. Acesta doctrina fu combatuta in Anti ohia (343), la Sirmiu (351 si 357), la Milan (346) si
la Constantinopol (381).

Iisus Christos ca flu al lui Dumnecleii, nascut din

eternitate 'si avea o origin& din eternitate, de si in un
chip idel. Urma neaparat ca el sa fie si flu al omulul pentru mantuirea omeniril.
Cum insa Fiul lui Dumnecleti s'a facut om, si cum
acest Dumnecleti si om este in acelasi Limp si Dumnecleil si om, iata o cestiune insemnata care vine acum in discutiune. Era si ceva important d'a se sci
cum Dumnecleii infmit s'a unit cu omul care are finit
Ideia d'a deslega cestiunea acesta a venit episcopulul
de Laodicea Apolinarie (t 382), unul dintre persOnele culte ale timpulul, barbatul insemnat, care a cornbatut pe fulian Apostatul, pe Arieni, Manihel, Porfirio
si Marcel al Andrei. Cunoscaor al limbei ebraiace, poet,

orator distins, iata tine era Apolinarie. Dorinta sa d'a

esplica unirea celor 2 naturl in Christos l'a facut si
cad& in eresia. In adeve'r, recurgend la trichotomia
lui Platon (000s-, Oki) xca culicc) afirma ca Iisus Chriswww.dacoromanica.ro

92

tos a luat corpul din Maria cu puterea vitala de a

suferi, iar ratiunea i-a fost inlocuita cu A6yog, in sco-

pul ca sa nu fie supusa. pkatului. Cu atare doctrina

Ikea din Iisus un om cu totul spiritual (Kuptczn6g avOpcorco0. Gallandi ne-a pastrat din scrierea lui Apo linarie in A6yoc dvccOrittxag a luT Gregorill de Nisa.
Ca urmasi ai lui Apolinarie avem pe ValentinienT
si pe Polemieni. Cesti din urrna insa nu admisese si
dogma celor dou6 naturi in Christos, ci sustineati

corpul lui Christos a fost ceresc pe cand corpul si

Myog-ul lui Iisus erati una si aceiasT substanta. Sectarii esiti din Apolinaristl si impreuna cu ei esistara
pana in suta V-a. Cu 0 s'a ocupat sinodul II ecumenic, care le-a condamnat invetaturile.
Nestorienii.
Se admisese la 381 In sinodul al
II-lea de la Constantinopol ca in Iisus Christos sunt 2
naturi deosebite. Remanea nedeslegata insa cestiunea
cum erati unite aceste naturi. Acesta cestiune era alt-fel
esplicata de scOla din Antiohia si alt-fel.de cea din Ale-

xandria. Asa, pe cand cel din Alexandria se forte' a

pune in evidentA unitatia persOnei lui Christos, ceT
din Antiohia separat finitul de infinit, ajung'end a sus-

tinea doue persdne unite in Christos. Ceea-ce aduse

deslegarea cestiunii fu invelatura lui Nestoriti, patriarh
al Constantinopolulul, care in 428 stistinea ca. Santa Maria
a fost xptcycotOxog iar nu Oaot6xoq. Argumentul pe care se

basa Nestoriu era ca Maria n'a dat lumil pe Dumneget,

ci pe Christos. Unirea intre cele 2 naturi era deci numai
ideala, iar Christos nu este de cat un om supus Dum-

negeiril. Cum Nestoriu era din scdla de Antiohia,

www.dacoromanica.ro

93

iar adversarul seii. Ciril de Alexandria Linea de scdla

Alexandrina., disputa fu inceputa intre el ca s5. se
continue in urma intre sc6lele acestea. Ciril mentinea
natura diving. a lui Christos si nu putea eci nu recuvisa pe cele 2 persdne in el. El scOse argumente

puternice din virtutea diving a umanitgil lui Christos, din euharistie si mOrtea Mantuitorulut Nestoriu in
disputa sa cu Ciril admise cuvintul eso'coxoc, fAra insa
a merge pang a raporta acest cnvint la natura umanA,
care se unise in Christos cu cea diving. Episcopil de

Orient erati de partea lui Nestoriu. Sinodul din 431,

ordonat de Theodosiu II, nu tinu socotela. de vederile
lui Nestoriu si a tovarAsilor sei si condamna pe Nestoriu. Exilat in Egiptul de sus, more in 440. ScOlele
din Nisibe si Edesa numerara multa vreme adeptl d'a
lui Nestoriu, si invatelurile KU' se duseth in fundul
Asiei, unde adeptil sunt cunoscutl cu numele de Haldel. In 1.681. parte din el primirg catolicismul, iar la.
1833 alts parte protestantismul.
MonofisitiT, Eutichiu, Eutichienil, Niobiril, Ang-

noetii, Decretele impel-late. Nestorianismul, care

admitea dou6 naturi si dou6 persOne in lisus Christos, .fu
anatemisat la 431. La 448 un sinod din Constantinopol
avu s5. se pronunte asupra inv6Veuril lui Eutichiu, arhimandrit de acolo, care nu admiteain Christos deck o singura natur6., aceia diving, care a absorbit pe cea umara.

Nu este vorba ea el nega si asemAnarea dintre trupul

omului si acel al lui lisus Christos, de si nu era cu Miteacestea adus din Cern). Decisiunea sinodului din 448,
tinut sub presidentia lui Flavian, capb.la sanctiunea.
www.dacoromanica.ro

94

papei Leon cel Mare. Dioscor de Alexandria ea partea

lul Eutichiu.

La 449 in Efes se sine sinodul asa numit WMresc, din causa brutalitalilor cu care s'ati purtat membril sea. Sub influenta lul Dioscor, Flavian este depus,

iar Eutichiu recunoscut de inocent. La 451 Marcian

face sa se adune sinodul de la Chalcedon, care condamna pe Eutiliieni. Sinodul lu& ca baza anatematisallele lul Ciril al AlexandrieI si epistola papa Leon atre
Flavian si admise ca. in Isus Christos sunt 2 naturi si
o singura persOna, MM. a putea pricepe vre-o-data mintea umana cum sunt doue naturi in o persOna si cum
Dumnecleil perfect s'a unit in persOna Jul Iisus. Monofisitii

fura dar condamnall si cu timpul se divisarh. Partida

lul Sever, episcop de Antiohia, suslinea in Iisus Christos
un corp egal cu al celor-l'alti Omenl, si, unit cu divinita-

tea, umanitatea formeza .un singur corp. Acestia erau

Phthartolatrii.

Mai era partida lul Iu Han, episcop de Halicarnas,

cunoscuM sub numele de AphthartodoceV si acestia sus-

tineati a de si Iisus t avut corp uman, dar el nu era

supus trebui*lor fisice ca om, de rlevoe, ci de buna
voe. El nu da.'deati dar lul Christos un corp real.
Urmasil lul Stefan Niob, cunosculi sub numele de
Niobitt, nu primiail nicI-Q deosebire intre cele doue
naturi dup6. unirea 'or.
Agnoetil sati urmasil lul Themistius, diacon din
Alexandria, nu adeati naturil umane deificare si cliceau c6. Iisus Christos n'a fost omniscient
Pentru impacarea certeIor veni formula imparatulul Zewww.dacoromanica.ro

95

Tion.Isaurulprin enoticonul sea din 482. Nimic nu era

decisiv in el prin formulele els xt5ptoc si Tc&vict iv6g
in loc de ix BiSo cptiascov, iv Suo

cp6aecnv.

Cuvintele

etc

si ivOg dadura prilej la discutiune.

Mong, patriarh al Alexandriel, semna enoticonul

si forma partida Akefalilor.

Urmasul lul Zenon, Justinian, prin decretul celor tel.

capitole &duta sa puns capat certelor si convOca sinodul al 5-lea ecumenic 553. Aci sefil scOlel de Antiohia ca Iba, Teodoret si Teodor Mopsuestul filey
condamnatI ca eretici, spre a da Ore-care satisfacere
mosofisitilor, de si nu se ajunse la linistirea spiritelor,
Monofisitil si acj se afla intre Coptl, Abisinieni, Armenl.

La 464 in Trisaghion s'a introdus de Petra Fullone,

episcop de Antiohia, espresia : Ovic iarcopthel, formula
adoptata in urma de Ion Maxentiu (519) si monahil

de la Marea Negra cum si de papa Ormisda ca si

de urmasul sea Ion IL Justinian o adopt& in 533. La
conciliul din Constantinopol adopts aceeasl formula.
Monotelitil.Dorinta imperatorulul era de a linisti

pe sectantl, pentru ca avea nevoe de a lupta

cu

Persil si Musulmanil. Ast-fel Eracliu in intelegere cu

patriarhul Alexandriel Ciru, cu al Constantinopolel
Sergiu si al Romel Onoriu se intelesera spre a' face
Ore-care concesiuni Monoflsitilor. Ma arises se propuse
a se inlocui cu liEcc 4eccv8pcxii ivapytta (cum admitea si
Dionisie Ariopagitul) prin iv OiXv.m.

Sergiu admise formula gv Gallia. Biserica tindea a

uni naturile in Iisus Chistos, fara a se preocupa de
modul unirii. In 638 Eracliu public& enoticonul sea.
www.dacoromanica.ro

96

Principiul o vointa fu respins de Sofroniu al IerusalemuluI, de I6n IV si Teodor al Romel impreuna cu

bisericile Africel. Pentru acestia nu se puteapricepe cum

doue naturl sa fie cu o singura vointa. I6n Damascen

si monahul Maxim (1- 662) fury de aceeasi parere. La
648 imperatorul Constans publica Tipul care primea
formula fara a vorbi de energie sail vointa. Sinodul
din Latran (649) cu papa Martin condama Typul pentru
care suferi mult papa din partea imperatorulul. La 680

sinodul al 6-lea sub Constantin Pogonatul admise 2

vointe naturale, necontrare, din care cea umana era
subordinate celel divine si absolute si supusti.

Se condamna de sinod

Ciru, Sergiu si

Onoriu

ca monotelitI. Maronitil in Liban se afla pan6 adl. Ca

Nestorieni o parte s'all unit cu catolicil in 1.182, pastrand casatoria clericilor, impartas.irea sub ambele spete

si liturgia in siriaca.
Adoptia,nismul. In suta a 4-a Bonosiul) de Sardica
sustinea ca. Iisus nu era fiul lui Dumnecleti de cat prin
adoptiune, lucru ce nu fu begat in sema, pe conside-

rentul ca nimeni nu'l credea de eretic si nu'l acusa

de cat CA a negat virginitatea eterna a Maria 2)
In 785 Elipod de Toledo scriind 'ha Felix de Urgel
(t 8'18) '1 atrage atenpunea asupra cuvintelor adoptivus homo din liturgia mozarabica.
In teoria adoptiana se admitea ca. Iisus Christos
1) Adeptii sei sunt cunoscuti sub numele de bonosiaci, cari
se afla panit la inceputul secolului al VIII lea.
2) Bonosiu inveta cum cit Feciora Maria a mai avut copii dupe
nascerea lui Iisus Christos.

www.dacoromanica.ro

97

este fiul lui Dumneqeti in calitatea sa dupla de Dumne4eu si om, independent. ambele naturi neformend
o singura persOna. Ca fia al lui Dumnectea el are numai din natura lui, ca om ins& este din nemul lui
David, decl un om care define fiul lui Dumnecleti prin
gra-tie. Ortodoxii sustineati teoria contrara, basandu-se
pe puterea lui Dumnecleti, care pOte nasce un flu
din trupul FeciOrel Maria. Cand insa a avut loc adoptiunea ? La botez, intarindu-se prin inviere, respundeatl
ereticii acestia. Tn asa chip ort-ce om virtos era flu

al lui. Dui/14100. Beatus preot si Eterius episcop

in Spania si Alcuin (804) in Francia fura contra. La
Francfort (794), Ratisbona (793) si Aix-la-Chapelle (799)
fu combatut adoptianismul, ca readucend nestorianismul.

Parerea lui Felix merse pana in suta a 17 si fu

aparata de iesuitul G. Vasquez si protestantul G. Calist.

Pelagienii.. Una din cestiunile ce turbura bisprica

in timpul acestui period, basata pe Augustin: Da quad

jubes, et jube quod vis, fu disputa pelagiand In

.

411 dolli calugari bretora din Africa Celestin si Pelagiu se ridicara contra acestor cuvinte. Pacatul on
ginal. libertatea, mijlOcele de mantuire, iata atatea ces

tiuni asupra carora se dete nascere.

Caderea lui Adam a avut consecinte funeste, sustinea biserica de Apus ca si cea de Resarit. Parintil
bisericii o dovedira, si stabilira ca omul prin el nu
pOte face nimic. Tot ce lucra omul bine era din

gratia lui Dumneclea, pe care omul o putea inlatura

cand asculta de pasiuni. Deci vointa si nu predestinaOa face pe om bun sail rea.
www.dacoromanica.ro

98

Pelagian sustinea : 1) Adam a fost treat muritor; el

trebui sa mOra, fara ca tine -va sa pacatuiasca ; 2) Pacatul lul a fost fara urmari asupra urmasilor ; 3) Copiii in lume sunt in aceeasi stare ca Adam inainte

de pacat ; 4) Nu pentru ca Adam a packtuit mor 6mend, sati pentru ca el a murit, nici vor invia pen-

tru ca Iisus Christos a inviat ; 5) Copii au vieta eternela chiar dmd nu sunt botezati ; 6) Legea conduce
la Dumnedeil ca si evangelia ; 7) Inaintea veniril lul
Jisus Chistos au fost Omeni fara pacat.
Mai grea din tote era a 6-a ca anti-evangelica. Ce
va fi sustinut Pelagia in intregimea sa nu cunOscem.
Abia la Ieronim se gasesc Epist. ad Demetriadem. IIalle
1775. si Libellus fide,i ad Jnnoc. in Hieronymi. Opera,

T. v. p. 122. Afars de Tertulian, dupa ce caduse in

montanism, nu se gasesc sciri despre condamnarea
eterna In urma pacatului original nici de riegarea
libertatii vointel ca Augustin.
Augustin Incepe sa dea motivul de discutiune, hasandu-se pe epistolele apostoluluT Paul (Romani). Lihertatea omuluT era numal pentru reu, omenirea forma

o masa de perchrti si atunci ideia until Salvator.

Pelagiu nu se impaca cu invetatura despre pacatul original, gratie, hberul arbitru si predestinatia.
El vedea pe om liber si moral, pAcaful transmitendu-se prin o rea eclucatie, iar nu prin reutatea
nascerii. Gratia servesce la practica virtutii, omul

putend face binele prin voia sa libera. Gratia se acorda acelora ce se arata demnT d'a face binele, iar
nu prin o decisiune arbitrara. La 412 Pelagiii fu conwww.dacoromanica.ro

99

danmat la Cartagena, iar el se duce in Palestina unde

dete peste teronim. un Mimic si mai periculos. -Sinodul din Diospolis (415) declara nevinovat pe Pelagiu. Papa Zosima de si era in favOrea lul Pelagiu,
totusl se alipi la condamnarea lul facuta de Onoriu
si africanl (418). Pelagienil nu dadura inapoi. lian
de Eclan acusa pe Augustin de maniheism si nu tine
sema de condamnarea ce i se face. El acusa pe Augustin, pentru ca face din Dumnalet1 autorul pacatuluI de Ore-ce da omulul inclinarea spre refl.
Reul leotiei lul Augustin se veclu in 426 la calugarii de la Adrumete, cari se justificau ca nu pot face
poruncile lul Dunmedefl pentru ca nu puteau grin el
Insist D'aceea el mai reveni asupra teoriel sale, lass
omulul initiativa si cooperarea si dand sperante de intOrcere celor caqutI.

Ceea-ce inveta acum Augustin fn combatut de Pe-

laiu

si de biserica Orientals. in biserica galicana, unde

era mai mare libertate, dintre bisericile Occidentulul, se

forma un partid separatist. Acesta invela ca omul

cand se. nasce nu este mort moralmenfe nici sint
el e holnav si ca atare are nevoe de doctor, care doctor este gratia, pe care o dobendesce, data o doresce,
since'. Gratia pcite fi si primitg. si respinsa, de si ea
este un dar gratuit al lul DumnecletI, care vroesce ca
top sa fie mantuitl. Ion Cassian (t. 448) discipol al
lul Hrisostom. ascet, representa teoria acesta a semi-

pelagienilor. El a avut de adversar pe Prosper de

Aquitania (460). Un alt partid care era tot in vederile
acestea, este al lul Faust de Riez (t 480) 0 preotul Lucidus, augustinian
de fel.
www.dacoromanica.ro

-100

Iinia de purtare a semi-pelagienilor era de a

combate iresistibilitatea gratiel si predestinatia absoluta. Faust de Riez in doue carts asupra gratia
qt1mbate pacatul original, sustinut de Augustin, si
gratia sustinuta de Pelagic. Caderea lui Adam, dupe

a lasat o slaba vointa in om, cadere care a

adus pecatul si mOrtea. Ca sa ridice pe om, gratia

el

e- neo sara. dar nu iresistibila si nu lucreza fara conoursul omuluI, find acordata tuturor. Vincentiu
de Lerins (t. 450), urmas al lul Pelagic introduse
o noue formula : Tot-d'a-una, peste tot si pentru
tot], ca criterium al catolicitatii. Pentru et supunerea
la grata era un act de docilitate, Pe langa. Vincentiu
mai insemtiam pe Arnobiu cel tiner, autorul operel
Proedestinatus si Genaditi (t 492), preot din Marsilia si autorul cdogmelor eclesiastice. In partida augustiniana avem pe Avitus de Viena (t 525) poet si prosator ; Cesar de A relate (t542) si Fulgentiu de Rusp (t 533).
Calugarul lion Ifaxentlil duse lupta, max departe. Acesta inveta 'pe fata predestinatia la red. Papa Ormis-

da in 520 '1 condamna, hisand in piciOre teoria 1111

Augustin. Lk Orange ca si la Valenta (529 si 530) se
condamnk. si semi-pelegianismul ca si predestinarea la
WA,

dand Si omulur, o parte a sa la mantuire.

Decisiunile sinodelor fury confirmate de Bonifaciii II,

de cand augusfianismul, sub acesta forma, devine teoria
oficiala a bisericilor din Roma. Calugarul de Orbais, Gottschalk, in suta a IX-a Inveta ca Iisus Christos n'a murit

deck pentru alesi si era adept al duplex predestiaarl.

El fu condamnat la 848 de archiepiscopul Raban Maur
www.dacoromanica.ro

101

Q-1- 856), ca unul ce face pe Dumnedeti autor al reulul

si al pacatulul. El fu inchis intr'o manastire si muri la

868. Pe el it urma calugarul din Corbia Ratramna,

Servat Loup (t 862), abate de Ferrieres, Prudentiu
episcop de Troyes, Remy, episcop de Lion, Florus, diaco-

nul seil. La Quierzy in 853 sinodul admise o predestinatie fondata pe presciintA, libertatea vointii. pentrubine si chiemarea tuturor la mantuire.

Transtzbsta,ntiatiunea. Este vorba de euharistia.

Credinta crestinilor era si este ca painea si vinul
se preface in corpul si sangele lul Iisus Cristos.
Paul de Faget abate (Paris 1668) afirma ca pans,
la Chrisostom nu s'a crequt in transubstantiatiune.
La 787 sinodul din Nicea aproba a materia dupe
cansacrare se transforms cu adeverat in corpul si sangele lul Tisus Cristos. In Occident abatele Paschass Radbert (f 865) si in Orient Ion Damascen (t 754) formulary

teoria acesta pe basa a tot puterniciel lul Dumnedeti,

care asa voesce. Corpul si sangele sunt create poten-tialiter din esenta paineY si a vinulul de Santul Spirit
in momentul santirel, cum trupul s'a treat in pantecele
Maria si se face mistic dilnic pentru mantuirea lumel.
Radbert hied sustine ca.' transubstantiarea nu se face
prin consacrea preotulul, cad ar fi creatorul CreatgruluT sett, dar prin puterea creatrice a Cuvintului.
Efe.ctul este intern, adica unirea credinciosulul cu Tisus
Christos. Teoria acesta a fost combhtuta de teologi insemnati ca Walafried Strabon, (t 842) Druthmar, Florus

Magister, Raban Maur si Ratramna. Acesti din urma

www.dacoromanica.ro

admitea

ceva figural si chiar ceN a ideal in euharistiL

Raban admitea c6, corpul lui lsu. Christos era ceresc,

adus de Logos. iar nu cel pamintesc al WI lisus.

Veneratiunea Iconelor.Sinagoga judaica avea ura
catre sculpturA si pictura. fliserica cresting primitiva. asemeni. Trei secole Mei stalul. Hitt tablouri nu emu. Se atlau
simbOle, ca d. ex. at crucel. care era cel mat venerat. Cu
suta a IV-a se introcluc icOne. cu tbta opositia sinOdelor
Mahomedanii acusaii pe creslini d'a fi cadut in
idolatrie. In 726 Leon I.aurul ()Mona ridicarea din
biserici a icOnelor si a le distruge. Chlughrii si po,

porul se revoliara. In lupta ace,ta se vede neputinta

guvernatorilor d'a se opune cm'entului. In 754 Contantin aduna un sinod in Constantinopol, care se pronunta pentru venerarea icOnelor. In 787 sub frena se
admise adorarea pi in pro-.ternare, (ingenuchiare.) In 791
sinodul din Francfort -'e prontinViconti a icOnelor. In 8 I 5
Leon Armenul aditna tin sinod la Constantinopol, care se

pronunta pentru iconoclasii; iar ,in 825,1a Paris, un alt

sinod lug aceleasi decksiuni si combatu pe papa. In 812
Teodora restahilesce cultul icOnelor. ceea ce face si simj-

dele din 861, 869 si 879. Parlea active la lupta o lua

Nicefor al Consiantinopolei. Ion Damascen si Teodor
Studitul.

In Occident cultul imaginilor fu combhtut de Ago

bard, (t 810), Ionas d'OHeans, (t 841) si Claude

de Turin it 8,10).
Purcederea Santului Spirit Sinodul din Nicea nu
fixase intfun chip destul de evident dogma acesta.
conciliul de Constantinopol (381) a trebuit s slabiwww.dacoromanica.ro

103

liasca formula ca purcede de la Teal (ex

Tori rccap61

ixrcopeu6p.svov). Se ,,tabilesce asemeni ca i se cuvine aceiasi a doratiune ca ;i celor-l'alte doue perscine. Numele de
Ddmnedett s'a dal Santului Dull in simbolul lui Atanasiu
pen Ira prima-Ora si in care, dupa Augustin (De Trin. 4 c.
20. 5 c. 14.) -e (lice c& purcede si de la Fiul. Sinodul de
Toledo (589) falsifica simbolul Niceno-Constantinopolitan
adaopind et lilio. Orientalil riadmisera formula, darOccidentaliI o priinira, ha Carol Cel Mare o aproba in Si-

nodol de hi Aix la Chapelle (809), nesciut find de Alcuin (-1- 804) si Theodulf de Orleans. Papa Leon ill condamn& falsificarea acesta punend sa se graveze pe doue
table de argint simbolul Niceno-Constantinopolitan, spre
a'l transmite posteritaiii in forma sa-autentica. Nicolae

in 860 primi delinitiv dogma ast-fel, in lupta cu Fop

(1- 890). Un sinod adunat de Fop in 867 anatematisa
pe Occidentall precum si cel din 879. (Al 8-lea sinod
I.t Orientali net inn! in sem& de Occidentali).

In timpul (Mitre sinodul de Nicea si schisma orientala se puce bltsele teologiel crescine ; acesta fu periodut cel mai bogat al literaturit Dogmatica, morala
exegesa. elocinta fury cultivate de Omeni insemnatt.
Cu ceea ce pot Ii invinuitl, este chipul cum socotiati
si cum tratati eresia, ca una din crimele cele mai

marl. A-a face Augustin cu eel ce nu se indreptail ;

lero-ni

cu acel ce alterail traditia apostolic& si Gre-

goriu de Tours acelora ce nu se supun episcopulul

diecesan.

Un dogmatism riguros. conducea biserica si el isj

www.dacoromanica.ro

104

gasesce un rival in scrierile luT Dionisiu Ariopagitul

luand forma misticismulul.
Misticismul.Infinitul in raport cu finitul este greil
de priceput. D'aci imaginatiunea omulul nascu misticismul. Acesta este bun pe cata vreme nu esplica el
raportul de care vorbim, nu confunda inchipuirile sale
cu un adever , el atund face martin, intarind vointa

si ridicand inima. Este reit cand nu se conduce de

ratiune si vroesce a'sI esplica lucrurile divine prin visiuni, cum face Dionisiu Ariopagitul.,
Dupe Dionisiu, Dumneclea. este spirit invisibil, ne-

inteles, pe care nu'l pop cumisce, nicl.gandindu-te la

el, nici la operile lul. Aci se ajunge prin dragostea
estetica, care confunda subiectul iubitor cu obiectul
iubit. Dar, sail Dumnecleti' este, ca in religiunile monoteiste, o persOnsa concretA si omul independent de
el, si deosebit prin esenta, si atunci nu pae fi- dealt
o unire morala de sentiment si vointa ; sail e un spi-

rit abstract, panteistic, si atunci omul nu e de cat o

emanatie a sa cu care se va confunda in o identitate
metafisica. Dupe parerea din urma Dionisiu admite trel
grade in ierarhia ceresca : 1) Tronurile, Cheruvimii si
Serafimil, 2) Puterile, Stapanirile si Tronurile 3) Ifigeril, Arhangelil si Capeteniile. Ca tip al et este ierarhia
bisericesca.

Teoria acesta fu primita si de eretici. Acestia ca

Severienii (533) citara bucap din scrierea lul pentru
aperarea pererilor for monosofite, iar ortodoxil negara
autencitatea scrierilor lui. In Orient Dionisiu fu comenlat de calugerul Maxim. In Occident papa Grigorie
www.dacoromanica.ro

105

C. M. (t 604) admise ierarhia, iar TOn Scot Erigena (t

880) traduse in latinesce aceste scrierT.

Pentru IOn Scot Erigena ca si pentru Clement at
Alexandriel religia si filosofia er' dou6 forme ale unel
revelatiunl. Pe scrierile lui basandu-se unit, chclurh in
panteism, in care Dumnecleil e substanta lucrurilor ;
in el sth causele primordiale, ideile, unde vin din eternitate fiintele finite, care se intorc la el. Omul este
luat din lumea spirituals si sensibila. e creatura intelectualh in care spiritul devine conscient.
Iisus Christos este omul ideal, omul in sine, representand unitatea celul spiritual cu cel material, a relui etern cu eel temporal. Abia in secolul XVII se reghsi din no' manualul sea filosofic, care'l arata ca i.

naugurator al filosofieT scolastice.

csolele teologice
ScOla de Alexandria.

Musulmanil coprindend
Egiptul, scOla acesta perde din starea sa infloritOre. La

acesta se mat p6te adhoga eh aci s'a nascut Ariniasmul, ca Origen cu care se fhliaii fu condamnat si ca
crescerea insemnatatii scOlel de Antiohia si ridicarea
Aristotelismulut in locul Platonismului trebula sa aduca acest resultat. Totusl se mat ghsesc Omen): insemnati. Asa Didin2 cel orb (t 394) care fu partisan al conciliulul dln Nicea ; acesta avea asupra preexistentil spiritelor aceeasi ph'rere ca Origen, cum si
asupra naturit celor ce vor invia si a infernulut. El
fu

condamnat de Sinodul V ecumenic. Atanasiu

(t 373) phrintele ortodoxiel. Spirit patruncietor, via si

www.dacoromanica.ro

108

ahil, elocuent si bun polemist : exeget mediocru si dus

forte mult de vederile sale dogmatice, recurgea la teoria acomodatiunii spre a combate pe adversari. Acest
om destept, de o fire inflexibila, el remane cel mai insemnat teolog din acest timp. S. apere persOna luT
lisus Christos si sa stabiliasca doctrina TrinitatiT, iata
scopul scu. Caracterul scrierilor sale este polemic.

Chi/ (t 44i), cunoscut prin scrierile sale si mal Inuit

prin cele 12 anatematisme contra laT Nestoriii, fu un
barbat fOrte orgolios si ambitios.
Sinesiu, episcop de la Ptolemaida in Libia (-1- 431)
si N0111711S de Panapole, poeti. Cel

fu filosof pla-

tonic si aplicat la gnosticism.

Scola de Antiohia. Ea continua felu sell de a

vedea si urmaresce interpretarea literary pe care o prefera
celei alegorice. El reduce numerul profetiilor mesianice.

Aci avem pe Ion Hrisostom (t 407), forte elocuent,

cel mai nobil si cel mai stimat din timpul acesta. Cu
moravuri ai o viata sfinta, el ajunge cel mai venerat.
El este cel 1-ia orator, si fu comparat cu capetentele orato-

rilor latini. Omiliile sale sunt clasice. Exeget insemnat,

tinu calea mijiocie intre cele doue interpretaill, prin

interpretarea sa practica.
Teoclor Mopsuestul (t 429) fu mai liberal ; el
nu cunokea ebraica ca si Hrisostom. Este insemnat
intru cat-va ca exeget.

Pentru el Iisus Christos nu era de cat un om cu

trup material si sufletul resonabil, cu care A6yoc s'a
unit moralmente. El gasia numal 3 psalml mesianici.
www.dacoromanica.ro

107

Ca dogmatist, istoric, exeget, Teodor apare cu cunoscince

insemnate pentru timpul sea. In comentarille sale se line
de sensul literal ca mijloc de a gasi o aplicare intre

interpretarea istorica si cea alegorica. Scrierile sale aft

lost condamnate ca eretice de Sinodul V ecumenic.

Eusebiu din Emesa (t 360)

semi-arian. Acesta

urma pe Teodor si reducea numerul psalmilor mesianicl. El nu primia alegorismul ca interpretare.

Diodor din Tars (t 394). El deosibia -doue naturi in
Iisus Christos si nu admitea de cat interpretarea lit erala a bibliei. Iisus Christos era un om care se deosebia de cei-l'altl profeti prin aceea ca 2.6yoc era in el.
Isidor din Pelusiu (t 440) s'a distins prin mat
milte scrieri dogmatice ; a fost discipol al lul 1 Insostom.

Nemesia din .Emesa a fost de aceeas1 parere cu

Origen in cestiunea preexistenteI sufletelor, crulea ca si
Porfiriu in privinta transmigratiunii lor. Filosof eclectic
si poet.
lnsemnara pentru pagan.I ca scold culturala. si care
prin filoSofie avu influenta asupra multor barbati ce de-

venind crestini in urma, aparara cu multi tarie crestinismul, este scOlapagana, din Atena. Teologia a fost
nu putin influentata de vederile acestel scale. ,Barbati
ca Basiliu Cel Mare si cel doul GregoriT sunt esiti
din acesta scold capatand in urma cultura crestina.
Gregoriu de Nazianz mentinu cu eel clout amid
unitalea in divinitate. El deosebira substanta de ipostas si detera substantel ideea felului si a abstractului.
iar ipostasului a individului. a lucrulul concret. Cele
www.dacoromanica.ro

108

trel persOne erail ca treT individe, unite insa prin unitatea logic& a notiunii genulul. Sistemul acesta parea

ca conduce la triteism, pentru care admisera teoria

dupe care Taal este causa absoluta. In urma deters
notele caracteristice la Cate trey pers6nele. Asa Tafalui nenascerea, Fiulul nascerea si Santulul Spirit
purcederea.

Acesti trel baxbati din scOla de Atena suet insem-

nap si prin purtarea tor. Asa Basiliu C. M(f 379)

remdne idealul vietii pentru biserica ortodoxa., un

profund teolog si un mare orator. El este si protectorul vietii monahale. Fu un mare doritor de pace.
Sustinea simbolul nicean.
Gregoriu de Nazianz (-I- 390) apa.rA divinitatea lul
Iisus Christos. El e supranumit teologul. Fu urn bun.

orator. El incerca a scrie in versurI, aducend in biserica poezia greca. N'avea insh in totul geniul poetic.
Gregoriu de Nisa, (t 394) fu frate cu Basiliu cel
Mare. Lui i se datoresce inceputul de a trata dogmele
intr'un chip seiintific. Avu talent oratoric. Se considers
al II-lea teolog in biserica ortodoxa. Fu de pArerea lul
Origen in privinta invierei, a sufletului, minter, si purilicarei sufletelor. Se mentionezA di, aceste idel 1-au fost
interpolate de eretict

Dogmatistii in Orient Eusebi6 de Cesarea

(t 340) apologist si istoric, putin cugetator, dar mutt
compilator.

Ciril de Ierusalem (-I- 386) care prin

catehesele s_ale ne arata chipul popular cu care se in-

vela in suta a 4-a religiunea cresting. Epifaniu de

la Salamina (f 403), admirator al monahismului,
www.dacoromanica.ro

109

ne-a lasat cate-va note despre doctrinele bisericii primitive. Enea de Gaza crestin venit dintre neoplatonici, sustinea pe basele filosofice nemurirea sufletului
si Invierea, combatend eternitaWa lumil si preesitenta
sufletului. Tot asa fu si Zacharia din Mitilena si Ion
Fi loponus, partisan' in suta a 6-a a lui Aristotel, admiteati

eternitatea lumel. El admite fret Dumnegel in cele trei

persOne ale Dumnecleirel unit' prin natura comuna.
(cptimc). Nega unitatea numerics si admitea pe cea specifics. Invierea era privita, ca o noun creatiune si forma
corpului trebuia sa disparA cu materia find insepara-

bilA. De teoria acesta triteistA fu si Stefan Gobar,

sirian de nem, de la care ne-a remas un estract din
o istorie a dogmelor, Theodor Abukarasi Efrem (t
378), cum si David invincibilul, care a tradus pe Aris-

totel in a doua jumetate a sutel a 5-a. Ion Damascen (t 754) scrie despre credinra ortodoxa si fu representantul autoritar al biserieil de Orient. Asemeni avem

Nomocanonul lui Photius (j- 891), si Biblioteca.

DogmatistiT in Occident.--Ambrosiu de Milan
(f 398) Jeronim (t 420), Augustin (f 430), Leon
papa Rome' (j- 461), Gregoriu Cel Mare (t 6021).
Ambrosia fu prefect de Milan. Poporul il alese
episcop de si era Inca catehumen. El era representantul
invetalurilor din biserica latina. El inveta : ratiunea trebue sa se supuna. credintei ; adeverata credinta nu e
afara de bisericA. Biserica judeca meritul moral si '1 resplatesce. Sacerdotiul este mai presus de biserica si biserica mai presus de Stat >. El remane mai mult moralist
ca dogmatist.
www.dacoromanica.ro

110

Ieronim.Cunosc6tor al limbel ebraice, el fu un

'spirit insemnat si se cup& cu critica biblica.. Ca scriitor
polemic nu e insemnat. Orgoliul si egoismul seii it duse

de a se purta aspru cu adversaril set

era frica
de a cadea in vre-o eresie si tremura numal la ideia
de a i se dice asa ceva. De aceea se esplica cum el,
11

din admirator al lul Origen, ajunge cel mai mare inimic

al 1111 si de a nega libertatea pe care o aph'rase. Re-

gula lui era de a slice una si a face alta, de a vorbi

in o cestiune si pentru si contra.
Augustin, discipol al filosoliel lul Aristotel si NeoPlatonismulut fu un abil dialectician, profund cugetator, o memorie mare, stil energic ; el fn oracolul bisericil latine. creatorul scolasticel si parinte al protestantismulut El a scris despre dogme, Mea a ne face
un tratat dogmatic. A scris polemice contra Arienilor
Donatistilor, Manicheilor,, Origenistilor, Priscilianilor
Pelagienilor.

Leon cel mare energic si decisiv, nu tinea socotela numai de interesele bisericii sale particulare. Lui
se ilatoresce stabilirea suprematiei Romel incepulk la
Calcedona.

Gregoriu Cel Mare (t 6014, contribui mull la re'spfindirea crestinismulul printre pagani si fu fOrte zelos
pentru religiune. Adversar al literaturii; Teolog mediocru, arogant, ambitios si superstitios, avu putere asu-

pra Romel si a o parte din Italia. El era fOrte ipocrit

si se intitula (servitorul servitorilor lul Dumnecleil}
ca respuns Orientalilor pentru numirea de patriarh
www.dacoromanica.ro

Ii!

ecumenic. El dete o organisatie monahismultil in interesul erarbiel si in un spirit Area opus vietei ascetice.

Ilarlu de Poitiers (t 368), apersator al teoriel niceene, din care causa fu nebagat in semi Ca fu un
amic al lui Origen, si asupra inveihturilor sale despre
Trinitate.

Rufin de Aquilea (-1- 410) a avut neintelegeri cu

Ieronim in privinta WI Origen, pe care voia sh '1 grate
ortodox. El traduse in limha 'aura scrierile lui Origen
ca si ale lui Gregoriu de Nazianz si Basiliu Cel Mare.

Vigiiiu, episcop din Tapsus in Africa, aparator

at teoriel nicene. A racut falsuri istorice, in cartile

sante. intrO-ducend citate ce nu esistaii.

Ionilius, autor al celet I-a introducers dogmatice in
cartile sfinte.
Salvian, (t 484) apologetul Providentel, aproba su-

punerea catre Cler ca un gaj al castig'hrel Cerulul.

Claudiu Mamert (f 473) apAra contra Episcopului
Faust, nematerialitatea si imortalitatea sulletului, prin
mijlOcele luate din filosofil Greci si Romani',

Boetiu (j- 525) despre care nu se scie multe.

Casiodor (t 563), filosof peripatetic.

Gerbert sail Silvestru II (j- 999) cel mai cunoscetor in arta filosofiei aristotelice.

Poeti : Juvencus, Sedulius, Prudentius, Elpidius.

Primatia Scaunulul Romel.Papil cars ail lucrat pentru stabilirea primatiel scaunul papal, Leon
si Gregoriu ail gasit destoinici aphratorT

ai causel

acestia, de si ea nu era de 19c basath. Tote argumenwww.dacoromanica.ro

112

tele lor, ca si ocasiunile de care ail profitat, au avut

un resultat nu tocmai conform dorint.elor lor. Prin misionaril lor, .papil
facut drum aspiratiunilor ce
nutreau in Germania si in Nordul Europel, Bucurandu-se de darul luI Pepin cel scurt si a flului lui Carol
cel MarePapil pusera in practica principiul suzeranitalii.
El obtinura. exarhatul Ravenei, Pentapolea, Perusa si
Ipoleta pe Tanga Rama. Ca sa se sprijiniasca in pretentiunile lor creara pe langa falsele decrete ale lul
Pseudo-Isidor si un nou drept canonic. Acest succes
al lor se datoresce ignotantei bisericilor latine si siriteniei cu care inlaturara suzeranitatea si jurisdictiunea imperatorilor. Ca sa:si pdta sustinea pretentiunile
asupra puteril temporale in Orient, nascocira. Q, donatiune a marelul Constantin, care sa fi dat orasul

Roma si palatul Latran ca si Italia intrega iin posesiunea scaunulul papal (falsele decrete ale ed. Merlin Paris 1635. Edictum domini Constantini) si imprejurarile 'I ajutara. Asa, nelinistea in care se ga.sia Italia, scandalele acute de Teodora si 1\Iarozia
succesera lui Nicolae I (t 867) de a gasi aderenti

contra regelul Lorenel, Lothar. Si papii trebuiail sa

fie in afara de puterea temporala. Dd aceea in 1059
Nicolae TI dispuse alegerea papilor prin colegiul Cardinalilor, care se infiinta acum. Mal mult ca toti, Gre-

goriii VII (t 1085) a cautat sa se debaraseze de influenta puterei civile, ridicend pe papi mai pre susde principi, cart trebuiail de la el sa primiasca. paterea. Un demn urmas gasi in Inocentiu III (t 1216),
care se intitula vicaria al lui Dumnecleil), iar nu al
www.dacoromanica.ro

113

Santului Petru, cum facusera predecesoril sa Acestuia

ii fura permise tote mijlOcele pentru intarirea scaunuluf papal. De aceea nu se dete inlaturi a decreta persecutiuni contra ereticilor, interdicte si escomunicatiunl,
ba chiar si inchisitiunea. Nimic insa nu era cu temeiti.

Si papii nu puteati a se razama pe intarirea preterntiunilor lor.

Imperatoril incepura a se revolta. nip IV eel Frumos in lupta cu papalitatea dete lumel ocasiunea sa
se vada slabiciunea curies papale.

A trebuit in urma sa vina marea Schisma dintre

Occident si Orient, ca apoi sa se scuture multe din
pretentiunile si aberatiunile Roma Si nits nu putea
mult clainui o stare in care unul dicta lumel intregi.
Sinodele din Basel si Constanta recunoscura dreptul
decisiv al Sinddelor ecumenice, care singurele formeza
puterea hotaritOre in biserica.
De atunci si pana asta-di opiniunea lumei culte nu

pae privi de cat cu nemultumire o biserica ce a eautat si cauta sail insusiasca puterea daunetbre princi_

piilor crescine, de si in timpil mai noul se &ka si

de aces ce recunoscura in scris ineptia ca papit sunt
infailibili.

www.dacoromanica.ro

114

Scolastica, Nominalism, Realism, Misticism.1)

Incercari de a se face o unire intre

scolastica, si.misticism.
Cu tendintele papalitatil totul se reducea la vederile
celor ce formati curia papala. Niel vorba nu era de libertatea cugetaril asupra cestiunilor religiose, in bisericile
supuse jurisdictiunel Romei. A trebuit ca. Europa sa
fie turburara politicesce perrtru ca papa sa alba oposanti. Barbarilor si invasiunilor for se datoresce acesta.
In opositie cu teoriele papale vine Scolastica, care

incepe sa domine in veacul al XII-lea. Cu ea mintea

omenesca incepe sa, rationeze si avend in ajutor cercetarile filosofice ssa combine crestinismul ca s. devinA

propritt fie-caruia. Nu traditiunea singua ci si interpretarea cartilor s'ante, iat'a calea apucata de scolas-

het Se injelege ca papil era' Cu totul

nemulturnitY.

Papa Inocentiti TIT si Gregoriu 1X luara", ap.'rarea causer

ce se vedea perduta. El sprijinia fisica si metafisica

lul Aristotel. Scolastica lush' isT racea drumul el. Ea nu

recunoscea superioritatea sciintei fata cu credinta, pAstra chiar deosebirea dintre ele, dar se referia la
sciinta ca la un mijloc de esplicare a principiilor dog-

matice, continute in credinta si se supuneati bisericel

ca la autoritatea ce pOte da adeverata tale a vietel.

1) Henri Ritter, Hist. de la philosoph. Chret.

Barth., Hist.

de la scolastique.Bossuet, Instruct. sur les etats d'oraisons.

Dupin, Nouvelle Bibl. des Auteurs eccles. Buss, Esquise de

Litterature chret.Schmid, le Mistic. au rnoyen age, Jena 1824.

Engelhardt, les Soi. disont Ecrits de S. Denys l'Areopag., Sulzbach, 1823.Schmidt, J. Tauler, Hamb., 1841, etc.

www.dacoromanica.ro

115

.Numal ast-fel reusiraincetul cu incetul d'a atrage

pe papi in partea Tor, ca apol scolasticil sa paa mentinea principiile Tor. Filosofia insa nu primia principiile lul Aristotel de cat pentru a face ca o dogma
sa fie priceputa.
Si in lupta intreprinsa intre vechil doctrinari si scolastici, filosofia urmandu-si calea sa, incepu a se pune
la ordinea dilel o suma de cestiunl, la care trebuia
un re'spuns. Diferitele deosebiri dintre lucruri preocupa
gandirea omenesca. Cum adica isl qiceati unit : Ideile
generale ca : gen, speta, diferinta, proprietate4 accident
etc. sunt ele numal sunete (flatus vocis), sau au o

realitate? Si atunci venira doctrinele Nominalistilor

si ale Realistilor, earl gasiati ca motiv al cercetarilor Tor, cele coprinse in Isagogicul lul Porfiriu. FilosofiI insemnail ca Platon si Aristotel isi spusera parerile
Tor. Asa Platon sustinea ca ideile generale in inteli-

genta diving au avut o realitate si au servit ca tipurl

individilor. Aristotel sustinea din contra a ideile generale ce sunt reale, riati realitate de cat in lucruri
ca forme ale materiel (Mil). Cu alte cuvinte, princi-

piul lul Platon era universalia ante rem, tar al lul

Aristotel aniversalia in re. Scolasticil se alaturati la
cel d'intaill. Pe rang cel doul marl filosofi mai emu
Stoicil, ce spuneat ca idel generale nu esista, ca ele
sunt abstractiuni ale spiritului omenesc, simple nume
fait realitate, ca deci singure individele exista. Prin-

cipiul for era coprins in formula universalia post

rem. In biserici cestiunea incepu sa se agite in evul
media asupra unor cestiunl insemnate ca Trinitatea, Euwww.dacoromanica.ro

116

haristia, etc. Asa, calugarul din1) Compiegne (Compendium) Roscelin, nega orl-ce realitatea ideilor generale.
Decl cand era vorba de Trinitate, el clicea ca data sunt
trel persOne si o Dumnecleire, atund cand Fiul s'a incorporat, all trebuit si cele-l'alte doue persOne sa se Incor-

poreze. In casul contrar numal este un Dumnecleil, ci

trey. Arhiepiscopul din Cantorbey, Anselm 1109)
fu un adversar al lul Roscelin, care, cum am veclut,
era nominalist. Crescut si educat In celebra scOla de
la Bec, avend de profesor pe Lanfranc if 1089), dotat

de la nature eu un spirit luminat si patrunetor, sinter, pins si activ, Anselm facu epoca timpulul sea.
Tinta lul fu de a putea da teologia sprijinul Sciintel
si de a face ca teologia sa fie declarata sciinta
rationale. De aceea el se ocupa multa vreme cu cestiunea raporturilor dintre sciinta si credinta. Lul se
datoresce inventiunea principiulul, dupe care mintea
nu pOte concepe nimic, care n'are o realitate (argumentul ontologic), Calugarul Gaunilon din monastirea
Marmoutier a combatut acest argument ca insuficient,
sustinend ca este o mare deosebire Intre veritatea logic& (subiectiva) si cea reala (obiectiva). Dar ceea-ce
Anselm scihse -sa creeze, se mentinu si in opera sa

Cur Deus holm? (p. 74 si urmat.), el ne da teoriele

dup. care omul are sa se conduce In viata sa moral&
si in raporturile sale cu Dumnecleil. Singura obiectiune

ce se pOte face teoriel lul Anselm este ca nu intervine omul direct in opera restabilirei cu Dumnected.
1) Compiegne sub Merovingieni Compendium, insemnata prin
M-rea St. Corniliu, se ail& la 84 klm. N. E. de Paris.

www.dacoromanica.ro

117

Omulul, care jOca un mare rol la Paris, lul Abe lard

,(t .1142) se datoresce indreptarea defectulul. Acesta
combatu pe Augustin in principiul seti fides prwcedii intellectum (de incarnatione verbi c. 2) si cauta
se dovediasca ca religiunea cu adeverurile el se rezema
pe probe rationale. Mal putin leolog ca filosof, Abelard
cauta sti probeze ca filosofil vechl ail. presimtit In
preceptele for Evangelia. Principiul lul Abelard (din
Theologia Crestiana, lib. 1) Non credendum nisi pries
intellecturn, a adus mare confusiune printre crescinl.
Pentru el Trinitatea era ideia belor trel atribute a
Divinitatel (puterea, Intelepciunea si liunatatea),, care
,erati. proprietatile aceleiasl substante, ce nu se aflati de
cat in Dumneejeti si cii El.
In cestiunea rescumperaril Abelard isl scula in cap
pe calugari, call nu puteati suferi ca libertatea omului,
de a'sI impropria meritul lul Iisus Christos, Zia un alt a-

jutor, sa fie teoria rescumperaril. Combatut prin tot

felul de mijlOce nedemne, Abelard fu condamnat la Sois-

son (11.21) si Sens (1140), prin staruinta lul Bernard

de Clairvaux (t 1.1.53). Teoriele sale totusl gasira ade-

_rentl. Asa fu Gilbert de La Porree (t 11.55), realist.

Dup. el cele trel pers6ne sunt una cu Divinitatea, dar
nu sunt un Dumnezeti si nu se va sci dad. Divinitatea
s'a facut corp. El fu condamnat la Reims (1148), ceea-ce
'1 lam s 'sl rectracteze Invetaturile. Opera sa este Despre

cele 6 principil. Contimporan cu el fu Hildebert de

Tours (-I- 11.34), discipoluf lul Beranger si inventatorul

cuvintuluI transubstantiatinne. (Sermones de diversis,

sermo 6).
www.dacoromanica.ro

118

Nu de putink insemnatate fu Petru Lombard, episcop de Paris (-1- 1164), care incerca de a impAca filosofia
scolastich cu teologia. Apusenil (Romano-Catolici) au In-'
trebuintat mull& vreme scrierile acestuia Si Cu osebire (c car-

tea sententelor 1), pe care era basat invelamintul religiosteologic al lor. Consecinte cu tendinta ce urmkresce in
scrierile sale, Petru Lombard da solatiune tuturor cestiu-

nilor de care vorbesce in scrierile sale si prin felul

cum trateza diversele subiecte, merita supra-numele-ce i s'a dat de qMagister sententiarumo. El in tot-d'auna

pune cestiunea ce vroesce a trata, (questio), pkrerile

ce se gasesc relativ la ea si respunsul ce se pOte da
(salutio). El se apropik mat mult de Augustin in cestiunile antropologice si de IOn Damascen in cele cristologice. Asupra rescumperkril el se unesce cu Abelard

si arata cum prin mOrtea lul Iisus Christos, Dumnecleg ne-a aratat deosebita si marea sa bunktate. Dup6

el trebue s se fack deosebixe intre credere Deo,

credere Deum si credere in Deum 2). Divisiunea
ce o face in dirtile sale nu este tocmal reala si de
aceea i s'a imputat de oatre multi ; ba unit, nemultumiti cu vederile sale asupra pArtilor dogmatice si morale, cum fu bunk. Ora discipolul seu I6n de Cornou8 Cartea este impartit& in d: prima tratez6: De mysterio trinitatis seu de Deo trino et uno ; a doua: De rerum corporalium
et spiritualium creatione et formatione aliisque pluribus eo pertinentibus ; a treia : De incarnatione verbi aliisque ad hoc pertinentibus si a patra: De sacramentis et signis sacramentalibus.
1) Prin credero Deo, intelegea a admite tot ce Dumnedeil ordoni ; prin credere Deum, ca Dumnedeti esista si credere in
Deum ca s se alipiasca omul de Dumnedeil prin credinta si
fapte i sA uniasca cu el.

www.dacoromanica.ro

119

ailles, cauta bite mijlOcele pentru a-'1 condamna ca

eretic de Ore-ce, qicea el, Petru invela cum ca natura
umana n'a fost pentru Iisus Christos de cat un vestmint (ludumentum) si ca atare numal la vedere Fiul
lut Duumecleti a fost om 1). Deci Iisus Christos considerat ca om nu este nimic. 2) Alta acusatiune adusa
contra lui fu din partea lui Ioachim de Calabria, care
sustinea cum ca Petru preracuse invetatura bisericel,
admiVend o quaternitate in Dumnegeti, pentru ca invela relativ de El Ca cele trel persOne sunt ceva suprem summa quzedam res si ca atare isl imagina
ca Petru a deosebit esenta si persOnele Trinitatil intru
cat teoria sa ducea la stabirea doctrinei, dupe care
persona Tatalui si nu esenta sa a nascut pe Fiul. Cestiunea a fost resolvata de Sinodul din Latran (121.5)
si Petru Lombard este achitat.
0 reactiune contra Scolasticei se facu in secolul al
XII-lea de catre Ilfisticisrn, care condamna speculatiunile scolasticei si 'I opune pietatea. Sciinta Para
pietate, cliceati Misticii, nu pOte sa dea foliose crestinismului. Numat prin sell* si pietate, cele dou6 aripe
care ne conduc la lumea spirituals, putem ajunge_ a
cunOsce veritatea. Representantii mai insemnati as mis-

ticismului sunt Bernard de Clairvaux, Hugues

de Saint- Victor, Ion din Fidenza (Bonaventura) si Gerson.
.

1) Habendo hominem inventus est ut homo, non sibi sed eis

quibus in homine apparuit.

2) De aci eresia pentru care era numita nihilism, dupe es

presia : nihil secundum quod homo.

www.dacoromanica.ro

120

Bernard de Clairvaux (t 1153), un orator distins, este cel mai insemnat dintre misticil, can doriati
a ataca scolastica si ralienalismul, si un b4rbat demn
pentru a renasce in Europa viala religiOsa. El admitea
trel stadii prin care omul trebue s tree& pang. s& ajung&

a cunoscinta lui DumnecleA: viatapractica , contemplative, si estetica. 1) Bernard se ocup& mult de cestitinea Rescumperarii, aproba cultul SRntel FeciOre si
a Santilor, dar nu pile primi invetatura despre imaculata conceptiune. Bernard a combatut pe Abelard,
pentru a suslinea in Trinitate numal trel nume, alipindu-se cu acesta de invelatura lui Sabeliu. Asemeni
combatu pe Arnold de la Brescia si pe Gilbert de la Porree.

Dupe el omul numal prin mortificare 'Ate ajunge la

unirea cu Dumnecleit Vederile sale asupra modului cum
doria sl se faces o reformA, sunt coprinse in tratatul de
Consideratione, adresat lui papa Eugeniu IV. In scrierea acesta se vede in parte oglinda bisericei occidentale

din acest timp cum si dorinta acestui barbat insemnat

de a se separa puterea spiritual& de cea temporalti..2)

Hugues de Saint-Victor(1097-1141), cunos-

cut sub numele de Alter Augustinus, insemnat la sc6la

Saint Victor de la Paris, de unde isi lua si supra-numele
de Saint Victor. Mistic, si urmaxind un scop curat evan-

gelic, pentru a impaca mistica cu dialectica, Hugues

invela cum ca omul nu se pOte pune in raport cu

') Bernard de Clairvaux, De diligendo Deo" i De Con-

temtu mundi."

9 Calvin in Inst. IV, 11 '1 laudit forte mult pe Bernard de

Clairvaux.

www.dacoromanica.ro

121

Dumnaleti de cat, prin contemplare si ca sciinta este

units cu pietatea. ') In puterea acestui principiti Hugues
recunoscu patru stars, prin care omul trebue sa.. tea
pentru a cuaOsce adeverul : Meditarea, resultatul cetirei unel carts : 2) raga ciunea (soli loquium) prin care

omul, lasand la o parte grijele din afara, simte necesitatea de a se pune in raport cu Dumnegeil, cu ajutorul

graliel divine ; judecata (circumspectio). dupe care

omul recumisce desertaciunea lucrurilor omenesci si
ca atare cauta a's1 pune increderea in Dumnedeu si
in fine ratiunea in acord cu graria (asciencio), care
da omului puterea a se ridica mai presus de cele lu-'
mesci. 2)

Dupe Hugues, Dumnedeti este spirit neimpartibil, Para

inceput si fara finit, neavend fiinta decat de la El insus13) si find imanent in lume 4). Omul a pacatuit in
virtutea partii sale sensuale si pentru mantuirea sa
a fost nevoe de un Rescumperator, pe care Dumnedeil
in marea sa iubire pentru dmeni '1 trimite in lume. 0)
Ion din Fidenza, cunoscut sub numele de Bona-

ventura (1221-1274), urrna in direcliunea mistica

if

Et veritas non est sine virtute nec virtus nisi in vericate.

Ubi charitas est, ibi charitus. Principium diso3ndi, humilitas.

9) Vedi A. Paumier.

9) Est Deo idem: ese et rivere. Nihil in Deo est quod Deus

non sit.

Divina substantio ubique tota est, et in ipsa sunt omnia.

Sicut anima in omnibus partibus corporis tota est sic Deus, tote,
essentia sua, in omni creatura est.
5) Omul dup6 Hugues de St. Victor este compus din putere
vital., sentiment i ratiune.

6) Deus charitas est, et qui charitatem habet, Deum habet,

Deum possidet, in Deo manet, cum autem cor nostrum penitus
impletum sit charitate, Deus omnia in omnibus esse sentitur.
www.dacoromanica.ro

122

pe BernArd de Clairvanx, si incerca o conciliare a Misticismulul cu Scolastica. In invetatura sa, Bonaventura

suslinea cum ca binele cel maT deseversit sta in unirea cu Dumnecleti. Acesta unire se face prin dragostea
ce o pregatesce viata ascetics, strabatend patru start I)
Pentru Bonaventura filosofia si credinta sunt cele doue
domenil, pe care omul nu trebue sa le neglijeze, mai
ales ca credinla 1 procura certitudinea. El este cunoscut cu supranumele de Doctor Seraphicus.

Gerson (1363-1429), cunoscut sub numele de

loan Charlier si supra-numit tDoctor prea crestin, (Doctor christianissimus), prieten cu Nicolas de Clemangis.2)

Dupe el inteligenta conduce pre om la mantuire, cu

concursul celor-l'alte puteri interne ale omulul. In timpul de criza al bisericel din Roma, Gerson a fost pen-

tru luarea de mesuri cu care sa se inla'ture relele din

biserica si dovedi ca este falsa ideia cum a papa
nu pOte fi judecat de nimenl, cad Biserica este mai
pre sus de papa si representantul general al Bisericel
este sinodul ecumenic. In scrierile sale Gerson este
sever si energic si pe langa ca arata relele Scolasticei,
mai trateza multe din cestiunile referiteire la biserica
Romel.

Gerson a facut din misticism un sistem sciintific,

land de bass Psihologia.
Mal sunt insemnati pe terenul misticismulul si pen1) Una din aceste patru este luminati prin lumina din dark
alta prin cea intern& (notiunile), a treia prin ratiune Qi a patra
prin gratin.

') Gerson i Nicolas de Clemangis eraii colarii lui Petru d'Ailly.

www.dacoromanica.ro

123

tru tendinta de a impAca acesta, directiune cu scolastica, urmatoril: Richard de Saint-Victor, Alexandru de
Hales (t 1246) (Doctor ir'efragabil), Albert cel Mare
(t 1280), Thomas d'Aquip. (t 1274) si Roger Bacon
(t 1.294). Dintre acestia cel mai insemnat este Thomas,
gupranumit doctor angelicus, care patrunde forte bine
cestiunile cele mai subtile.
Scolastica proprid zisa este resultatul unirel
scolasticismulul cu misticismul. Noua directiune este
mal temeinica, metodul urmOrit de ea mal serios si
aplicarea teorielor lul Aristotel la religiune este mal
rigurOsA. Dar in urinO decade, nu mal are nimic nod
in ideile urmarite si desvoltate de ea si tot ce face

ne arata lipsa de libertate in cercetarile el. In timpul de inflorire al scolasticel, putem mentiona pe IOn
Duns Scot (f 1308), avend supra numele de doctor
subtilis i find un cunoscetor perfect al filosofiei lul
Aristotel. Stilul scrierilor sale este barbar si greti de
inteles asupra tuturor speculatiunilor ce coprinde.
Cu secolul al XIV-lea scolastica decade. In timpul

acesta, este insemnat Antonia din Fiore* (t 1.459).

Gabriel Biel if 1495), care se ridica contra pretentiunilor bisericei de Roma si recomanda in tot-d'auna

crestinismul practic, Raimond de Sabunda, care

inveta ca Dumnecleil a dat omului pe Lang cartea natures si aceea a Scripturet si ca cea mai perfecta cunoscinta este dragostea lul DumnMeil, Nicolas de Casaet 1464), admirator al metafisicei pytagorico-platoniciana, de si se declara contrar scOlelor din timpul sea.
www.dacoromanica.ro

121

Disputile dintre ScotistI si TomistI

coamiqt.ii.
Adeptil lui Duns Scot emu opusl celor al lul Thomas
d'Aquin. Gel d'intaiti se serviail in deslegarea cestiunilor de filosofia lul Platon, iar eel de al doilea de ale
lul Aristotel. Scotistil privia4 vointa ca principiti mare,

inv6tail ca pacatul n'a lipsit pe om de puterile sale

naturale, iar gratia nu lucreza asupra omulul lecat
daca coopereza si omul, si ca misterile sanlesc prin
lucrarea Santului Spirit. Predestinarea nu este absoluta. Tomistil din contra admiteali &wile lul Augustin.
Scotistil primiat a Santa Feciora Maria a fost na' s7.
tutu fara pacat, pe cand Tomistil ere" contra. Pentru
sustinerea opiniunilor lor, el se raportati la modul de
esplicare al scolel din care faceati parte cum si la asa
numitele revelatiunl, pe care le cap'atail prin ealugaritele visionare.1) Intre ambele partide era apol o gelozie fOrte mare, ceea ce le facu s remana in luptd,
inimice until celul alt, pe tot timpul de predominare
al scolasticel. Pe langa teoriile filosofice ce imbrgisasera si care-I deosibiau in dou6 partide opuse, apol
cestiunile insemnate din crestinism le tratati dupe ve&rile lor. Asa era cu misteriile, cum am v6olut mai
sus, asa era cu gratia, pe care Scot o esplica ca Semi-pelagianil, iar Thomas ca Augustin. Liberul arbitru *TO are origina in Dumneclet, dice Scot, jar Dumneclea vroesce ceea oe vroesce.') Universalul este pre2) Ast-fel furA trigita i Catering din Sienna.
') Scot, Sentent. 11, 39. Primam contingentiam oportet quaerere in voluntate divina. Apoi : Quia voluntas est voluntas.

www.dacoromanica.ro

125

sent in individe si spiritul individual se nasce din el.

Teologia este sciinta care scie totul in Dumneclea, tact
a cum5sce pe Dumnegeti este scopul el.')
Dominicanil ail remas credinciosi lul Thomas.Intre

acestia este insemnat Durand de Saint-Pourcain

(Durandus de St. Porciano, episcop de Meaux (t 1.333),
cunoscut cu supranumele de : Doctor resolutissimus 3.
si avend scrierea sa opus super sententias Lombardi.

In timpul din, urma s'a separat de scOla lui Thomas

d'Aquin, ba Inca '1-a combatut pe acesta in unele puncte.
Un discipol venerat al_lui Ion Duns Scot, este Guillaume d' Occam, franciscan (f 1.347) intemeetoiul
sada occamiste, purtand 1 supranumele de Doctor singularis,' si avend scrierea sa Quaestiones super IV lib_

sententiarumv, cea mai ales& dintre scrierile sale. El

reinvie Nominalismul si inveta ca omul nu cunOsce
veritatea; el nu scie decat aceea ce i se arata 'Maintea sa, aceea ce vede. Lucrurile universale nu exists,

dupe el; ceea ce se pare ca universal, nu este decat

o abstractiune nesigura a obiectului individual. In materie de credinta, nu admitea decat revelatiunea, mai
primind Si o revelatiune posteriors, pentru a's1 esplica
invecatura despre transubstantiere. Acesta fu Mimic al
abusurilor bisericel si al pretentiunilor papilor. Respingea orl-ce incercare de demonstratie in materie de credinta asa ea religiunea n'are nimic a face cu ratiunea. 2)
1) Thomas d'Aquin, Principalis intentio sacrae doctrinao Dei
c ognitionem tradere.
2) Occam, Summa totius logicae.

Comment. in Sentent.

www.dacoromanica.ro

126

Desvoltarea Misticismuld
Situatia in care se gasia biserica apusana cum si
escesele dialecticel scolasticel, adusera desvoltarea Mis-

ticel. In neputinta de a inatura relele care-I lovia, (5mend alerga la ajutorul lui Dumneclet. Roma cu a-

cesta ocasiune perde si mat mult, cad in loc de a

folosi acesta tendinta a spiritelor pentru ajutorarea for
si ridicarea bisericei, din contra le da ocasiunea ca sa
vada cat de injositOre directiune a luat. Acum papit
cred ca se pot folosi de sentimentele religiOse ale 6-

menilor. Vinderea de indulge* o probeza. Dar poporul vedea abusurile si cu tote ca era deprins a respecta pe suveranul pontifice, totust incepe a se deOita de la acest respect. Atunci Misticismul isi are
desvoltarea sa reala, cu deosebire in Germania. Aci
ordinul religios, care lila directiunea Misticismului, fu
aL fratilor predicatori. Representantul for insemnat este

Ealcard. de Colonia (t 1329), care mergea pans ss

nimiciasca personalitatea omului, in esplicarea mistica
a unirei sale cu Dumneclefi. Faptele bune, dupe Eckard,
sunt nefolositOre si cu acesta lovia in biserica al caret
membriist. vedeafi atacate teoriilelor de ideile ce resultati

din inv6tatura despre faptele bune. Mal insemnat fu

Ion Tauler (t 1361), care este influentat de Eckard
Dupe el Dumnecleti, spiritul suprem, ese din linistea
in care se gasia si se manifests in Trinitate. Tatal se
nasce in Fiul si ambit se iubesc in Santul Spirit, care
de aceea purcede din amandoul. Creaturile esite din
Dumnecleti au ca stop final de a intra in El. Esenta
www.dacoromanica.ro

127

sufletului omulul este aceeasi cu a lilt Dumneeleil., necreata si far& sfarsit. Ratiunea, Vointa si Memoria sunt

trey facultap, cart represinta in om Trinitatea. De si

omul este inclinat catre reti, iotusi poseda puterea de
a se intOrce la origina sa, prin ascetism si inlaturarea
a orl-ce dorinta personals. Tauler combate relele in
care se gasia biserica in timpul WI si prevestesce ca
dreptatea divina va trimite pedepse asupra et

Intre misticil estatici insemnam pe Ioan Ruysbroek (1294-1.381.), un om fOrte pios si care nu Ikea
nimic fara ca faptele sale sa le ofere lui Dumnecleil. El era

convins ca scrie sub influenta Santului Spirit. Dumnecleti, dupe el, era abisul fara nume, tacerea obscura,
marea fara fund. Ca si in ocean este un flux al vietei
divine, care se imparte neincetat in iubitil lui Dumnecjeti, dupe trebuinta si valOrea fie-caruia si un reflux, care duce (in sus) tot ce s'a dat, din Ceria pe
pamint, cu tot aceea cc se-afIrt. Ruysbroeck spune ca
sunt fret stall pans la cunoscinta lui Dumnecleil :
viata lucratOre, interns si contemplativa. In viata

contemplativa omul se duce catre Dumneclet, cad

acesta este starea in care sufletul vroesce a avea
bogatia dragostel lui Dumnecleil. Ca sa nu cab. in
Panteism, Ruysbroeck deosebesce pre om de Dumnecleu, cjicend ca unul este spirit finit, iar cel-l'alt spirit
necreat. El combate abusurile bisericeI, cu osebire indulgentile, cad dice el : Ceea ce este etern n'are dreptul

se vinda omul.Pentru Ruysbroeck estasul este partea

insemnata din misticism.--Printre Misticil acestia avem

si pe Thomas a Kempis (-I. 1471), facend parte din

www.dacoromanica.ro

128

comunitatea Fratilor vietil comhne, al cares scop era

de a face fapte piOse si cu osebire de a se ocupa cu

educatiunea si instructiunea tinerimel.

0 opositiune mat fatisa contra , Romel se vede in

scrierile fu1Ion Wessel din Groningen 1489), par(-1-

tisan al inttreptaril omulut prin credinta si care a corn-

hatut cu thrie pe catolicl. Tot pe acest drum mer-

sera Ion de Wesel in Germania, Savonarola in

Italia. Cel d'intaiti puneg, pret mare pe Scriptur& ca
isvor al credintel, iar cel de al doilea combatend papalitatea si abusurile el, pentru care si fu condamnat;
apoi Erasm, care lovi in abusurile Clerului Occidental

si se sili a face ca ele sa se starpiasca. Cu secolul al XVI-lea Scolastica terming, istoria timpulul si a
desvoltaril sale. Renascerea aduce alte timpurl, in care
invetaturile bisericel sunt judecate cu scrupulositate si

prin cunoscintele for Umqnistii ajuta in acest scop.

Umanistil admiratori al clasicismulul, nu prea erau
tuati de inimici al lerarhiel si bisericel timpulul de care
ne ocupam. Cu atat mai mult el erati indiferenti bisericel, cu cat, de si necrecletorl in cele ale religiunil,
totusl indepliniati lucrurile esteriOre, cerute de biserica. Partisanl al Neoplatonismulul si call erail imbracati cu o suma de superstitiI, putem cita pe Cosma

1499 cum si Ion

M. Ficin a aparat cresti-

de Medici (f 1440), M. Ficin

Pic de la

Mirandola.

(-I-

nismul cu argumente istorice si rationale. Deja Ma-

inte de el Alain de Lille, if 1203) Petru

nerabilul if 1156)

si

Ve-

Raimond Martini (j- 1286)

cautasera a r6spunde atacurilor inimicilor crestinisrnuwww.dacoromanica.ro

129

lul si prin aplicarea demonstraril rationale la dogme

Petru Venerabilul ajunse se obtina succese contra lor.

Berenger de Tours 1) si Lanfranc 2)

Neintelegerile scOlelor de la Tours si Bec, unde se
aflail conducetorl Berenger si Lanfranc, incep asupra
misterulul euharistic, readucend in disculiune opiniu.

nile lul Radbert si Ion Scot Erigena asupra acsstel

cestiuni. Berenger, care lea partea lul Erigena fu corn-

batut de Lanfranc. Doctrina lul Berenger era ca. in

Euharestie corpul si sangele lul Iisus Christos nu se
afla realminte in painea si vinul ce se intrebuinleza,
cacl Mantuitorul vorbind de corp si sange a luat cuvintele acestea intr'un sens cu totul figurat, iar cuvintele paine si yin le intrebuinteza pentru a arata
esistenta (eala a materiel. Cu alte cuvinte in Euharistie painea si vinul reman aceleasI in substanta chiar
si dupe ce preotul pronunta .supra for bine-cuvintarea
de transformare. Singura deosebire intre ceea ce eraii
1) Berenger se crede eh s'a nAscut la Tours. La 1040 fu arhidiacon la Angers. InclinAri catre eresie arati din anul 1045.
El a fost discipol al dui Fulbert, episcop de la Chartres qi a.
murit in insula Saint-Cosme, langA Tours.SA se vadit asupra

lui: Roye, vita haeresis et pcenitentia Berengarii Andegavi, 1656.

Gfroer.er, Hist. univ.,de l'Eglise. Berth old Constant, de Bo-

rengarii multiplici condemnations.

2) Lanfranc, nitscut la Pavia (1010), fiiul unui malt magistrat

de aci, a fAcut studiile la Bologne. El iubia forte mult scrierile

lui Aristotel i cu mai multi prieteni facu o scOlti la Avranches
peste Alpi. El este considerat ca primul scolastic si inventatorul
deosebirei dintre substantCt si eccidente. Prins de hoti cos@ se
ducea la R ma 4i scapat de legaturile cu care aceOia legasera
intr'o padure, de care Herluin, superiorul Monastirei Bec, se fAcu
cAlugar, is mai in urmA ajunge conducetorul unei scale, ce in-

flintase aci.SA se vada Mohler, opere complecte, ci D'Achery.

www.dacoromanica.ro

130

inainte de santire si dupe ea, este in schimbarea numeluI elementelor Prin credinta numal omul pOte primi

corpul si sangele lul Iisus Christos, pe cand in gura

sa lea paine si yin. Se cere insa demnitate din partea
celul ce primesce, cad in casul contrar substantele
reman neschimbate chiar in flinta for interns. Pentru
invetatura sa Berenger fu condamnat in 1050 de sinOdele de la Roma si Vercelli, iar In 1.053 reveni asupra el, dupe ce suferise inchisOre din partea regelul
Enric Mil, admitend presenta reala a lul Christos in
Euharistie, la sinodul tinut la Tours, in urma staruintel
lul Hildebrand, legatul Papel pentru Francia. Ceea ce
Meuse verbal la Tours nu era de ajuns. Berenger trebui sa primiasca silit a'sI retracta in scris invetatura
sa, supunendu-se la Roma cerintelor lui Humbert, cardinal si seful partidel opuse lul 2). Impunerea ce i s'a

facut a avut de resultat ca abea s'a reintors in Francia si a si comunicat tuturor ca numal prin forta a semnat conJesiunea prin care isI retracta invetatura sa, la

care tine si ca atare nu pune nici un temeiti pe ceea

ce facuse. SinOdele din Roma de la 1078 si 1.079 formulara doctrina asupra cestiunel Euharistiel.

Atat invetatura de la inceput a lul Berenger cat si

1)

Berenger aducea esemplu cum Paul inainte de cretinism

se chiema Saul ki in, urma. el.. remiine tot aceeasi persOna, de si

i-a schimbat numele.
') Tata retractarea facutli de Berenger : Consentio . . . panem
et vinum, quae in altari ponuntur, post consecrationen non solum
sacramentum, sed etiam verum corpus et sanguinem D. N. I. Ch.
esse, et sensualiter non solum sacramento, sed in veritate ma-.
nibus sacerdotum tractari, frangi et fidelium dentibus atteri, etc.,
Laufrane, De eucharist. sacram.

www.dacoromanica.ro

131

cea din urma, cum si retractarile si revenirile sale

asupra et, au fost discutate si reprobate de Lanfranc
care in 1.070 ajunsese arhiepiscop la Cantorbery si Pri-

'mat at AnglieI. Lanfranc in combaterea ce face lui

Berenger opune doctrina lui Radbert asupra, transubstantieret Condamnarea doctrinel lui Berenger nu
puse slarsit eresiel. Abia la 1215 papa Inocentiu

III reusesce a Mine o decisiune in privinta acester

cestiuni, cand sinodul de la Latran stabilesce doctrina
bigericel apusene : Corpus et sanguis in sacramento
altaris sub speciebus vini et panis veraciter continentur8
transsubstantiatis "lane in corpus et vino in sanguinem, potentate diviner, ut ad perficiendum Mysterium
unitatis accipiamus ipsi de suo, quod accepit ipso de
nostro. 2)

Biserica orientalti admitea presenta realer in Eu1Aristie a corpulul si sangelul Mantuitorului. Nu primia
ins6 azima in locul painel dospite, unul dintre punctele cu care se deosebesce pang astti-d1 ca neconform
cu invqktura bisericel primitive.

Panteismul 3) mistic

In dorinta de a se intOrce catre credintele neoplatonismulul mistic, barbati a carora cultura le pqmitea
1) SA se vadh scrierea lui Lan franc, De Corpore et sanguine
Domini, adv. Berenger. Turon.
9) Mansi, Concil. T. XXII.
8) Sistemul panteistic se incepe mai tardier cu, Iohti Taland,
filosof englez (1700). Cuventul vine de la raw tot si 8s Durnnedeii. In sistemul panteistic natura este indumnedeita si el se imparte in psicologic, dupe care Dumnedeil este sufletul lumei, iar
lumea corpul lui Dumnedeil ; cosznologic dupe care Dumnedeii

www.dacoromanica.ro

132

Injghebarea unor formule asupra cestiunilor insemnatedin lume, detera nascere unei direcliunl panteistice..
Invet&turile lul Ion Scot Erigena (t 886) furl, luate
ca basa a directiunel acestia. Comb'inand dar aceea ce
se clisese mat inainte, cu ideile for relativ de Dumne-

Oil, de Mantuitorul si opera sa resew-061.516re, urmasil lul Scot 'Acura ca sa se esplice aceste marl
cestiunl printr'un misticism esagerat. Dup6 el Dumne(Jed si creaturile sunt una, in virtutea principiulul ca
de la El vine orl-ce In lume si la el trebue s5. se IntOrca. Mantuitorul Iisus Christos este sufletul lumel,
iar Santul Spirit sentimentul religios. 1) In lume, forma
este puterea care lucreza si determine, iar materia pasiva si determinata. Lucrurile se schimba, dar ele roman aceleasl. Forma universa1a si materia universals
sunt neseparate si nu sunt decal un spirit si nu pOte

una fara alta : nu este forma Lira materie, nueste materie fara forma. Universul este unul, infinit, nemutabil si incommensurabil; nu's1 pOte schimba
i lumea sunt identice ei onto/ogie in care natura este ei active

i pasiva qi cA, totalitatea universului formezA, pe Dumnecleil.

Representantii sectelor panteistice in evul mediu stint : Amalric,
David de Dinau, Marcel Ficin, Reuchlin, Agrippa, Paracels, Van)
Belmont, Thomas Campanella tei Jordan Bruno.

Amalrie invota: Dumnecleil este totul i totul este Dumne4eii

creatorul i oreatura Bunt unul 4i acelaii spirit. Ideile creez6 si
sunt create. Dumnedeit este scopul tuturor lucrurilor, cad tote
trebue eh' reintre in Dumnedeil, cu care se esiste in eternitate u
nite ei identice cu el.

David de Dinau inveta: Principiul corpurilor este materia

Xl, a sufletelor, vo6g iar a spiritelor, 0s65 Aceste principii

sunt identice ei impreung formea, unul. Dumnedeti este prin
cipiul material ca 4i sufletul sufletelor ei spiritul spiritelor.
1) Vedi Haag.

www.dacoromanica.ro

133

locul, cad nu este altul fara de el si nu este facut

de cineva, pentru a on -ce esistenta este esistenta sa.
Flind infinit nu pOte nici sa cresca, nici sa sada si
nu este materie, cad n'are nici figura, nici limita. Lu-crurile de si se modifica, in realitate nu iau decat o
-alta forma.. Substanta este una si afara de ea este
neantul.
Tata in scurt cum teoria acesta panteistica considera

pe Dumneclea, Iisus Christos si Santul Spirit, lumea

si lucrurile din ea. 0 asemenea invetatura nu putea
fi primita.
Universitatea din Paris in 1204 si 1209 o condamna

,ca periculOsa si inexacta. Cu acesta condamnare se

opri si studiul Filosofiei lul Aristotelf Biserica apusana
pentru a nu 'Asa sa se respandiasca scrieri periculOse,

introduse censura, dar in urma fu ridicata.

BogomiliTl)
In anul 1111 aparura in monastirile de la Constantinopol sectaril acestia, cunoscuti sub numele de
Bogomill. 2) Capetenia for fu un Ore-care Basiliu, medic, ars in 1118 din ordinul imperatorului Alexis Coranenu1.3) In invelaturile lor, sectaril aveau. unite ideile
1) SA, se vada asUpra acestor eretici : I. C. Wolf, Hist. Bogom.

Vitemb. 1712.Gieseler, Euth. Zyg. Narratio de Bog. Goett.

1842.Engelhardt, Les Bogomiles, Erlangen,.Oederus, L. J.,

Prodromus histor. Bogomilorum, Goeth. 1743.

') Unii derive, numirea acesta de la cuvintele slave Gospodine
pomilui (Ddmne mantuesce-ne). A se vedea Panoplia lui Eutimiu

.Zigaben. Altil clic a Bogomili insemn6 iubitori de Dumneded.

3) Anna Comnena, Alexiad. XV, 586. edit. Venet. 1729.

www.dacoromanica.ro

134

mistice cu ale maniheilor.1) Bogomilii admiteaa ctt

Dunmec jet', care are o forma. omenesca, ciApcorcbilop-

Tog, insa fare corp accfprrog a nascut doul fu : Satan

i Logos. (5500) Mull din el, Satan, conspira contra
tatalui sea, reusesce a's1 aduna mai multi adeptl, pentru ca impreuna sa se ridice mat pre sus de Dumnedar sunt isgonitl din Ceriii pe pamint, unde
formara lumea din pamint si ape, folosiriclu-se de un
principia dat de Dumnecleti, din lumea ceresca.

Satan conrupe pe om. La inceput seduce pe

Eva si cu ea nasce pe Cain si pe Calomena, fapt pentru care Dumnecjeil i-a luat puterea creatOre. Ca sa
mantuiasca pe om, Dumnecleii nasce pe Logos 2) (Iisus
Christos) din PeciOra Maria,
si acesta sevarsesce
mantuirea omulul. Avend un corp aparent, suferintele

lul lisus Christos n'ati fost decal tot a:parente. Invingend pe Satan, it prinde si '1 arunca In Tad, iar el
se urea la Ceriii, de unde se roga Tatalui pentru lume.
Conducerea alesilor In lume este lasata Santului Spirit..
Bogomilil Is1 inchipuiau Trinitatea stab imagina unlit

batran, a unul adult si a unul adolescent. EI Inv6tati

cum ca trebue a respecta si spiritele rele, pentru ca
In fie-care om trebue sa fie unul.
Vechiul Testament Bogomilii it credeati ca este opera lui Satan.4) Cat pentru Notl Testament, pe a1)

Unirea acesta ii facea sa se apropie mai mult de Catari.

3) Logos se mai numia 4i Arhangelul Mihail.

3) Logos, diceaii Bogomilii, a intrat in urechea drepta a Fe

cicirei Maria si a avut un corp aparent.

4) Din Santa Scripture admiteail Psalmii, 16 profetl, 4 e-

vangelisti, Faptele Apostolilor, Epistolele apostolilor si apocalipsa_

www.dacoromanica.ro

135

testa it primiail sub reserva de a-i da esplicarea ce voiat,

cad, cliceau el, Hrisostom a falsificat evangeliile. Dintre
mistere el primiau botezul crestin, dar un botez fara de
apa, numal prin impunerea Evangeliel lul Idn si invo-

carea Santnlul Spirit. Cat pentru Euharistie, credinta

for era ca.' este un sacrificiii al spiritelor rele. 4) BogomiliY erati 'contra inchinarel icOnelor, a adorarel crucel
si chiar contra invocareI lul Dumnecleri prin biserici;

nu primiati nid o rugaciune de cat cea dominicala

si respingeail casatoria cum si orl-ce hrana animalica.
In credinta for generala, Bogomilil erail convinsl ca
numal el au putut formula modul adeverat de a adora pe Duinnecleu si modul sub care om ar putea

mal bine tilt

Alit sectary
Arnold de Brescia, dupe cum ne raporteza. Otton
de Freisingen, nu cduta in biserici q reforms. dogmatics, ci morals. Gasind ca invelatura despre Botezul
1) Vecli Fehr., art. Basile.

Cuvintul pentru care ei eraii contra invocarei nu ie ui lui

Dumnedeii in biserici, este di se injosesne flints divir0 in bise-

rici, care aunt Acute de omen.

B) Acesta rugaciune o recitail de sapte on dioa si de cinci on

noptea.

4) Din lipsa datelor privitore pe Arnold de Brescia, este imposibil a se face o biografie a sa. Nici data nascerel nu ne este
cunoscutii. Miscut in Brescia, a ocupat aci insarcinarea de lector
al bisericei. Dupe aceea '1 g5sim in Francia, numerandu-se
intre discipoiii lui Abelard.;,Nemultumit de purtarea episcopului din Brescia, dupe ce se remtorse in Cara sa, incepu a predica
contra lui sprijinit de populatiune. In tot d'auna combatea clerul,
pentru cif avea averi marl si din cauza acesta a deciiclut ; deci
trebuia a se lepada de ele si a fi aceea ce fusesere apostolii lui
Iisus Christos. Ocupatiunile spirituale si nu luxul, dicea el mai

www.dacoromanica.ro

436

copiilor si despre Euharistie nu conrespunde cu aceea

a bisericel vechl, a intreprins modificarea el. 1)

De si Arnold doria o schimbare a moravurilor bisericei romane, la care se asociase Si unil dintre .papl,
totusl nu putu triumfa. Condamnarea la mOrte fu resplata sili%elor sale. Invetaturile sale, &He eretice, furs

condamnate la sinodul din Verona (4184).2) Bonacursus, inteun discurs ce tine la Milan, contra Catarilor spune despre acestl sectanti : pro malitia clericorum sacraments ecclesiae esse vitanda.
Cataril.Acestl sectant1 3) fs1 au origina intre Slavii din Macedonia. 4) Invettitura lor se respandi printre
cei-l'alti Slavi, iar apol de la acestia prin Italia, Francia si Germania, folosindu-se de faptul ca starea bisericel Apusene lasa fOrte mult de dorit, Roma afldndu-se
aprOpe -cu itotul decaquta, neputdndu-se sprijini cu Vote

mesurile de represiune ce Teal

Cataril s'ati menlinut mal mult printre Slavl. 'nye: Dumnetatura lor era basatd pe principiul
depai.te, trebue sa fie gandirea clericilor, ceea ce aprobA si papa,

Pascal II. El a gash un mimic in Manfred. canal acusa la Sinodul din Latran ca eretic (1139).El era forte sever in viata.
In 1139 fu condamnat ki se duse la Zurich. In 1155 fu condamnat in mOrte si ars; iar cenusa fu aruncata in Tibru.
1) Otto de Freisingen, De rebus gestis Friderici.
?) Este curios ca se condamnA partisanii lui Arnold, fare a

spune ce doctrinA profesau eI.

9 Opininiunea ca 61 nu erafi de cat manichei 4i pauliciani nu
pare intemeiatA.

4) In secolul al XIII-lea se gasesc episcopii de ale CatarilOr

prin Macedonia, Bulgaria, Dalmatia, Bosnia, Tracia, Francia si
Italia.

6) Papa Inocentiu III onion& o cruciata contra lor, apoi se

introduse Inchisitiunea. Ordinul Fratilor Predicetorl se infiintA

tot pentru combaterea lor.

www.dacoromanica.ro

137

deu si Satan. Pentru esplicarea Scripturel sectantil intrebuintail modul de explicare alegoric. Atat Dumne-c,leti cat si Satan stint din eternitate.
Dumnecleu este creatorul Cerului si al spiritelor ce
locuesc in el, iar Satan al materiel si al relelor din
lume. Corpul omuluI este treat de Satan, iar spiritul
11 este dat de Dumnecleti. Dumnecleul Iudeilor este Sa-

tan, care le-a dat Legea, numal pentru ca Sel tina

sclavi sub puterea sa. Satan a incurs in imparatia Ce-

rului si luand chipul unul Inger, ajunge s fie iubit

de spirite, care se unira cu el, in speranta de a le da
pe ptimint bunurI delici6se, dar in urma Satan, dup6
ce i-a atras in partea sa, nu s'a mai pogorit jos. Pentru espiarea pecatului sevarsit Dumnegeti trimite spiritele pe pamint, urmand a se intOrce la creatorul lor.
In scopul mantuird omului, Dumnegeil trimise pe Iisus
Christos,1) care lua un corp aparent (ceresc). Mantui-

rea nu se face decat prin iisus Christos. Sufletele celor ce au murit inainte de venirea MantuitoruluI, au
trecut prin corpuri de omens si de animale. Numal
aces ce infra in secta, pot dobandi mantuirea, caci nu-

mal la ea se afla. El admit judecata ultima. Pentru

el a strange cane -va aver',, era a comite un pecat mortal, asemenea emu pkate mortale minciuna, resboiul,
mancarea de
iomucidul, prietenia cu Omen' lumesci,
1) Pentru Catari Mantuitorul nu era flu al lui Dumnected, ci
unul dintre angeril ce' mai superior' ; iar Ion Botezatorul un servitor al lui Satan, pentru ca opunea botezului spiritual al lui IisusChristos un botez material. Santa Maria a avut tot corp ceresc.
2) Se esceptail casurile dad Catarii intrail in prietenie cu aceqtia in scopul de al aduce la credinta lor.

www.dacoromanica.ro

438

animale, uciderea vre-unul animal'), casatoria. 2) Nimeni

nu putea capeta ertarea de pecatele ce lace decat intrand in sect& 3) Dout cate clout Cataril umblail prin
orase si sate si predicati doctrina lor. Credinciosilor le
era permisa casatoria, purtarea armelor etc., dar inainte
de mOrte trebuia Sa li se dea consolamentum.
Unit dintre sectantl se lasaii sa mOra de Mine si se
qiceaii ca sunt in endura. 4)

Catarit aveait locuri de rngaciune in care se afla o

masa cu o evangelie,') MIA icOne, crud si clopote. Ser-

1viciul lor era fOrte simplu-. Cetirea unel bucati din

biblie si esplicarea et, dupe care lumea, stand in genunchi, primia benedictiunea, apot cu totil (*eel Tatal
nostru si ast-fel se termina.
Cataril aveati Euharistia ca un fel de intrebuintare
a painet bine- cuvintata, de preotil lor si fara a i se da
insemnatatea el reala. Aveati apot serbatorile Nascerel,
Invierel si Cincl-gecimet.
In ceea ce privesce organisatiunea lor, Cataril aveati

episcopl, 6) presbiteri si diaconi. Se crede a biserica lor era impartita in diecese, administrate de episcopl.
1) Dintre animale ,se esceptati reptilele.
2) Cataril credeail ce din unirea primilor omeni a resultat pacatul original.
8) Intrarea se fecea prin botezul spiritual (consolamentum) gi
punerea mainilor, cand se numiail perfect]: 4i numai el aveail
dreptul de a efectua a9a numitul consolament. Era apoi masa
mare a credincioWor.
4) Acetia credeail ea mor fara pacat, dupe botezul ce primiail
la intrarea lor in sects.
6) Evangelia era deschisil in tot-d'auna la cap. I din Ion.
4) Episcopul la serviciu era asistat de un filius major ki un filius minor.

www.dacoromanica.ro

139

In genere sectantil acestia purtatl dispret bisericei

occiclentale, pentru ca se afla in o mare stare de decadenta.').

Tanchelin. Contra invetaturflor bisericei Romel predica si acest sectant,2) care se da pe sine de Christos si care

reusise a stringe in jurul set i mai multi a derenti, atat in

Zelanda, cat si la Utrecht si Anvers, dar cu deosesebire in Italia (1105), unde se. duse imbratat cu rasa
monahala. Dupe Tanchelin, biserica occidentals nu era
decat un lupanar, 3) si acel ce sunt membri at el, pentru a putea sa se mantuiasca, gicea el, trebue a primi
botezul ce'l da dansul. SA, intelege ca andu-se pre sine
de Christos, si ca omul ce posed& plenitudinea Santului
Spirit, Tanchelin si-a gasit multi inimici, earl '1 combat

si cauta -de a'l inlatura cu on -ce pret, pentru ca sa nu

se respandiasca in popor invetAturi periculOse.
Eon sail Eudo de Stella 4), inveta cum ca. este Fiul
lui Dumneclea, pentru care si se detea cs face minuni si
prevestesce viitorul. Eudo reusi in curind a'si face aderenti. El inveta ca nu trebue ierarhie in biserica, ca

nu va fi invierea mortilor si c nu Bunt de nici un

folos misterile. Pe acel din jurul seti Eudo ii impartia.
2)

C. Schmidt, Ilist. et doctr. de la secte des Cath. ou Albig-

Paris, 1848.

2) Tanchelin se mai numia Tanquelin, Tauchelin, Tanchem,

de loc din Anvers. El muri ucis de un pivot al bisericei occi

dentals. dupe ce scapase din inchisorea in care'l pusese Frederic,.

arhi-episcop de Colonia i 'pe tend cauta sa, revina in Cara sa.
2) A se vedea G. Strcehlin in Dict- enc. par Licht.
4) Eudon s'a nascut la Londeac in Bretania, a murit la 1184.
Invetaturile sale le-a respandit prin Bretania, Guiana Eii Champagne. El se folosia de cuvintele: Per eum (din care facea eon)
qui ventures est judicare vivos et mortuos.

www.dacoromanica.ro

140

in apostoli si Angell Ca si Tanchelin teza principals era decade* bisericei de la Roma. Contra lui a
predicat Albericus de la Ostia (1.145). In 1.1.48 a fost
chiemat inaintea sinodului de la Reims, unde isi mcn-tinu invetaturile sale. Sinodul nu vegu in el deck un
nebun, care avea nevoe se fie internat pe viata intr'un
ospiciti. Eudo muri curand dupe acesta. Doctrina sa
se mai mentinu cat-va timp, dar contra urmasilor sei
biserica lila mesuri mai seriOse si Ii pedepsi mai aspru.
Cel mai multi full ucisi pe esafod sail arsi, iar aces
ce mai remasera se imprastiar5.1).

Petru din Brays, discipol al lui Abelard, inveta

contra decadentel bisericei occidentale. Petru probabil era

preot in Languedoc. El dete nascere scctel Petrobrussienilor. 2) Petru Venerabilul ne ca Ore-care sciinte asu-

pra acestul sectant. 3) Dupe el, Petru sustinea cum a

botezul pruncilor este fara vre-un folos, de Ore-ce crtarea
de pacatul original si mantuirea nu se pot da decat prin

marturisirea celui ce i se da si o atare marturisire

cu care sl se justifice, nu pOte face copilul nevarstnic.

Petru nu primia autoritatea traditiunei, ci numai a

Evangelielor, dar si pe acestea le esplica intfun sens
cu totul literal. El nu admitea zidirea de biserici, pentru cuvintul ca Durnnegeti nu se adora decat prin
1) C. Smidt, op. cit.du Plessis d'Argentre, Collectio judiciorum de novis erroribus.Hermant, Hist. des heres.Ritter, Manuel de l'hist. de l'Eglise.

2) Acestia eraii respanditi in Arles, Die, Narbonne, Embrun Eii

"Gap, pang in Gasconia.

3) Petru V. abbe de Cluny, adv. Petrobrusianos haereticos,

Bibl. Patr. maxima, Lyon.

www.dacoromanica.ro

141

acte interne si atare acte le pOte efectua omul on unde.

Petru se ridica cu tarie contra usului de a se face Crud,

pe care el le inlatura, de Ore-ce crucea a fost supliciul Mantuitorului. Crucea, clicea el, nu trebue nick respectata, necum adorata, ci sfarimata si aruncata In foc.

In ceea ce privesce Euharistia, Petru nu recunoscea

ca in ea se afla realmeate corpul si sangele Mantuitorului ; deci in zadar se mat celebreza acest mister.i)
Nu recunoscea apol folosul musicei in biserica 2), nick
al postului, milosteniel sat altor lucrurl, pe care cres-

ting le fac in scopul ertarei decedatilor, prin urmare

respingeail si. Purgatoriul. Petru respingea si practica

bisericei Romel, dupe care clerul tribuia sa traiasc

in Celihat.

In urma unor ast-fel de invelaturi. aderentil lui Petru, rebotezail pe acei ce intrati in secta lor, profanau
si nimicia4 bisericile, sfardmail si ardeau crucile si ort
unde intalniau vre un preot sau monah, it trata cu cel
mat mare dispret.
Petru fu ars in 11.26, sOrta ce o avura si multi dintre adeptil set Dar sectantil nu se nimicira data cu
seful lor. In 1.1.39 un Sinod ce se tinu la Latran, condamna pe Petru si doctrina sa.
2) Nu credeti in episcopi, preoti si clerici caci ye instil& cand
dice ce este corpul lui Cluistos ci vi -1 (IA pentru mantuirea sufletelor. Acesta e o minciuna, de ore -ce corpul see numai odate
a fost dat si anume inaintea mortei.
') In aceste privinta Petru crede ca prin cantare Dumnedeil
este nerespectat.

www.dacoromanica.ro

142

EnricieniT4) si PateriniT.)UrmasT ai Petrobrussienilor, sunt Enricieni0) Sectantil acestia predicati

saracia apostolicd si se ridicati contra avutiilor clerulul. Enric, Intemeetorul sectel, dotar cu talentul oratoric si lovind in abusurile bisericel Romei, gasi repede aderentl. Enricienil aveati o uiA forte mare con-

tra clerului, cerend ca acesta se renunte la bunurile lumesci si la obiceiul de a i se pldti dijmd.
Enric era contra practicel de a se invoca alte puteri
pentru mantuire, decal sprijinul Mantuitorului. De asemenea combatea botezul copiilor si rugaciunile ce
se fac pentru cel reposatl si nu gasia de fobs faptele
esterne pentra mantuirea Omenilor vdrstnici. Pentru el

un mic numer de Oment sunt alert la mantuire, pe

cand cel-PaltY sunt destinati pergerei.
Enricienil, imitated pe intemeetorul sectel lor, nu
botezail pe copil si purtati in mains un baston, care

avea in verf o truce de fer.

Inveratura Enricienilor a fost combatutd de Sinodul
de la Pisa (1134), apoI de legatul papel Eugeniu IT,
9 Basnage, Hist. de la Relig. et des Eglis. referm.Mabillon,
Analecta veteris aevi. Neander, S. Bernard et son temps.
Hugo Rothomagensis, Dogmat. Christ. fidei contra haeret. sui

temporib.

2) Muratori, Script. res. ital.Krone, Fra Dolcino u. die Patarener, Leipz. 1844.Hahn, Hist. des Haeres. du Moyen-age.
Neander, gist. de 1'Eglise.
9 Intemeetorul sectei acestia este Enric monah din Cluny, care
incepu predica sa la Laussanne (1116). Locul see este Italia. A
predicat la Laussanne, Mans, Poitiers, Bordeaux. La Dauphine;
a %cut cunoscinte cu Petru Bruys, tar dupe mortea acestuia se
-duse in Provence, apoi in Languedoc. Enric, intre altele, cerea,
-ca casatoriile sb, se face in wederea insusirilor celor ce se insotesc, tar nu pentru interesul de a lua avere.

www.dacoromanica.ro

143

Alberic de la Ostia si de Bernard. Prin staruintele acestui din urma, Enric fu condamnat de Sinodul din
Reims (1148), la inchisOre perpetua. Enric muri in
inchisOre (1149).

Pateriniii) erat

sectant,l, cars se ridicati contra

preotilor ce tralati in concubinagiii, respingeau misterile si sacerdatiul si comMteail simonia. Acestia nu

primiau misterile de la preotil concubinart
PublicaniT.

Paulicienii stability in Tracia dare

slarsitul sutel a X-a (970) si pe call in suta a XII-a

imperatorul Alexis Comnenul incera a aduce in sinul bisericei ortodoxe, sunt cunoscuti sub numele de
publicans. 2)

Unit dintre es se convertira si li se dete pentru locubit& orasul Alexiopol, in fata Filipopolului (1115).
Numirea de Pop licani (Popelicani-Pauliclani) li s'a dat
de cruciatil francezi, cand s'aii stabilit la Constantino-

pol. Tot sub acesta numite sunt cunoscuti si Catarii,

cars in Francia erati cunoscuti sub numele de Bons.homnes, cu deosebire aces ce in secta faiceaii parte
dintre ales' sau perfecti.
1) In suta a XII-a se numiail Paterini (Patarini, Paterini, Patarelli) sectantil Catari din Italia, si cu acest nume sunt cunoseuti ereticii, cu osebire Cataril. In suta a XIII-a Papa Inocentiu III dice de ei : Impii Manichaei, qui se Catharos vel Patarinos appellant. Intemeetorul sectei este diaconul Ariald din Milan
si Landolf Cotta, doui cleric' distir4i prin sciinta si elocinta.
Pentru ca emu uric' de nobili. intru cat respingeau casatoria Qi
deci erail contra lor, cad multe femei ale preotilor erail din cla-

sele inalte, li se dete in batjocura numele acesta de patarini,

(pannasi, canalii). Origina cuvintului este nesigura in tot casul,
Unii o deduc de la Pattaria, numele unui cartier din Milan.
') Acetia se ma' numesc poplicani, dup6 cum II arata d-nul

Villerhardouin.

www.dacoromanica.ro

144

Apostolicil din Co lania.1)Acesti sectarl predicati

saracia apostolica si nu recunosceati bisericel dreptul
de a administra alte mistere, decat botezul. Ca si tovarasil for sectari, cunoscuti sub numele de Catari,
Apostolicil respingeau botezul copiilor, nu recunosceati
puterea faptelor esterne pentru mantuire ; primiati insa.

casatoria. Purgatorul era inlaturat din invqaturile lor..

De si traiail la un loc cu femel, care faceati parte din
sects, totusl el traiati in celibat. Multi dintre el au fost aryl

de vii, fara nits o judecata, de poporul din Colonia.

Fratricelli 2) din Italia, sunt o sects ce are
flint& in suta a XIII-a, compuse din monahi, call at.
parasit ordinul franciscanilor, din care faceati parte,
sub motiv de a petrece o viata mai curata. Acestia
respingeau pocainta, si misterele, de 6re-ce sustineau
ca el sunt fara de pg.cat. Papil Bonifaciu al VIII-lea.
si Joan al XXII-lea luara m6suri contra lot") Acest
din urma prin bula sa din 1.317 le arata in termeni
generall eroririle si u condamna. Din. acesta bula se
vede ca papa il considers ca pe o multime de-

barbati : profanae multitudinis viri, qui vulga1) 0 sects a apostolicilor, este cunoscuta de Epiphaniu, haeres-

61 si acesta a apostolicilor de Colonia este a doua; o a trek"

este cunoscuta sub numcle de Fratii apostolici, Intemeiata deGerard Segarelli din Parma, avend de conducetor dupe acesta.
pe Dulcin din Milan.

luat numele de in italianul fraticelli, (frati

2) Acestia
minors). Ei se m8,1 numiau pauperes eremiti domini Ccelestini si
se aflail in monastirile Franciei meridionale, in Italia si Sicilia.
Asemenea se mai numiaa Bizochi, Beghini, Begardi. Sa se con-:.

suite asupra acestor sectanti Mosheim. Hist. de lEglise, Heil

bronn, 1752 si Hermant, Hist. des heres.
') Jordan dans Muratori.
www.dacoromanica.ro

145

niter Fraticelli seu Fratres de paupere vita,

BizQchi sive Beguini vel allis nominibus nuncupantur.
Ace Iasi papa in 1318 dete o alts hula contra Jul
Enric din Ceva si din care se vede mai lamurit eroririle acestor sectant.I. Asa buns -Ora aci se spune ca
sectantil eratil cunoscuti ca restauratorl al luminel evangelice, pentru care si cliceati ca ori-cine pacatuesce,
perde puterea ce i se da in hirotonie, si ca separatisth

de biserica Romel, pe care o credeati plina de vitii;

pe and el erati virtuosi si representati adev6rata hiserica. Tot din acesta hula reese cum ca sectantil acestia dispretniail casa'toria.Dup6 IOn XXII, papil urmetori lau m6suri aspre pentru starpirea Fraticellilor ');
cu tote acestea el Inca persistara.

Ioachim, abate din Floris 2), inspirat de invetaturile coprinse in Apocalips, era considerat de lume
ca sant, in urma revelatiunilor ce se (lice ca ar fi
primit. El a fost contra puterel temporale a papilor,
a combatut decadenta morals a acestora si a esplicat
mistic Scriptura. Pentru el, cele ce sunt coprinse in
Vechiul Testament, sunt tipuri ce represinta faptele
din Noul Testament. Ioachim admitea trel etatl in omenire : a Tatalul, a Fiulul si a Santului Spirit. Prima
9 Ast-fel fac papil Benedict XII (1335 i 1136), Clement VI
(1344 i 1346), /nocentiu VI (1354 Eii 1357), Urban V (1368)

Martin V (1418), Eugeniu IV (1452) Eli Nicolau V (1457).

') Nascut la 1130 in Celico, HMO, Cosenza (Calabria), a fost
abate al monastirei Curatium 4i in urma al monastirei intemeiata de

el, l'anga locul seu natal, numitfi Floris.Si se vada Gervaise,

Hist. de l'abbe Ioachim, Paris, 1745.Neander, Hist. univ. de
la relig. chret.Fabricius, Biblioth. lat. medii. aevi.
www.dacoromanica.ro

10

146

incepea cu crearea lumel si se continua pOna la loan

Botezetorul; a doua de la venirea lul lisus Christos

si pana la mijlocul sutel a XIII-a si a treia ce avea
sa incepa cu terminarea celei de a doua, care este
mal perfecta ca cele-Palte doue si care va fi caracterisatO
printr'o descoperire a adeverurilor divine si printr'un
monahism contemplativ. Descoperirile apocaliptice din

scrierile sale, s'aii mentinut intre urmasil lui loachim,

pe tot timpul cat au fost neintelegeri si lupte Intre partidele: rigoristic si moderat din ordinul Franciscanilor.
Flagelantli sati frafil crucelf) (Flagellarii, Flagellatores, crud fratres si cruciferi). Situatiunea rea in care
se gAsia Italia, in secolul al XIII-lea, plina de vitil,
divisata si saracita, in urma resbOelor dintre Guelfi si

Gibellini, dete nascere acestui nog fen de sectanti.

Credinta lor era ca.', data isi vor umplea corpul de lovituri, mai ales in public, Dumnedeu g va erta de

crimele ce sevarsisera, de si in numerul lor, aveau

chiar copil de cincI ant. Pentru prima Ora ei apar in
Perusa (Italia) la 1260, sub conducereu dominicanului
Ranieri ; dupe acesta. In Francia, Lorena, Alsacia, Suabia, Turingia si Terile de Jos. In furia lor, flagelantil,
mai ales in secolul al XIV-lea (1348), inergeail in numer forte mare pe stradele oraselor, precedati de Cruce,

cantand Stabat mater, si numal atunci credeail ca

ertarea pacatelor s'a facut cu adeverat, cand vedeati
sangele curgend din corpurile lor. Flagelantil nu admiteat preoti, numindu-se pe et magistri: propter quod
laici sunt clero graviter indignati. Inmultindu-se, flaBoileau, Historia flagellantium, Paris,

www.dacoromanica.ro

147

gelantil fac pelerinagil in alte tart _Asa fac in 1348 in

'Germania. Papa Clement VI-lea condamna practica
flagelanOlor si nu recunOsce de bun& devotiunea lor
(flagelarea), cad face in public o rea impresiune. Dar
recta nu ineeta mat ales ca. Clerul apusan, cu tote
atacurile ce primise, persista a se mentinea Inca* in
starea de imoralitatel care's aduse grabnica sa cadere.
Rans atunct inse papil tail mesuri contra lor. Gregoriti XI if dete pe mainile inquisitorilor, asa 127
dintre el furs arsI de vii la Sangershausen (1414).
Conciliul de Constanta condamna pe flagelanpsi el se
ontopira cu. Begargil sau Beguinil.
Begargil 2) instituindu-se in asociatiunl cu

scopul de a caluta pe bolnavi si de a ingriji pentru

ingroparea mortilor, sunt cunoscull sub numele de
Lollarcls. 3) Sectargil acestia nu primiaii invocarea san-

tilor, respingeau folosul misteriilor, ba chiar esistenIa

lor, combateau usul celebrarel Liturgiel si casatoria.4)
Numerul lor era Mite mare. Inchisitoril urmarindu-1
1) Conrad Schmidt din Turingia nu gasia nimic mai satisfece-tor pentru ettarea pacatelor ca flagelatiunea. De aceea el respingea misterlile cum si mijlOcele ce se ofere omului de cetre
gratia diving.

') Hocsemiu din Liege. iate ce dice de el: Eodem anno qui-

dam hypocritae gyrovagi, qui Lollardi sive Deum laudantes vo.cabantur, per Hannoniam et Brabantiam quasdam mulieres nobiles deceperunt.
3) Numirea de lollardi vine de la cuvintul lollen sau lullen, ce in

germana insemne a cants cu glasul jos, asa cum feceae cand

duceail mortis la grope. Parerea cg s'ar trage dela Walther Lollard din Colonic, are in 1323, nu pare fondate, mai ales ce sub
numele de Lollarcli ()rail cunoscuti $i alti sectanti. El se mai
numiau Cellites, pentru cg traiau in celule.
4)

Cesatoria dupe lollardi era un fel de prostitutiune cu ju-

ramint.

www.dacoromanica.ro

148

cu tenacitate, o parte din el se unesc cu Hussitil (in

Boemia) si alta cu Viclefitil (in Anglia).

Fratii liberulul spirit sunt sectantl

periculosi

pentru ordinea publica si pentru morale, din causa moravurilor for conrupte.1) ET efectuati cultul
for in secret si cu acesta ocasiune sevarsiaa tot
felul de inmoralitati. Principiul for fundamental este:
Deus est formaliter omne ouod est. Substanta din care email totul este Dumnedeti. -Dum-

neclea n'a creat lumea, penttu ca nu era Inainte de

ea, lumea este eternal ; lumea este Fiul consubstantial cu Tatal, creatura nu este nimiG: unum purum
nihil. 2) Nu este lume, pentru ca totul este Dumnegeti,
iar ceea ce se vede sunt forme ale divinitatil. Sufletul
este necreat si are in el o parte din divinitate. Nu
numai Tisus Christos este Fill al lui Dumnecleti, ci tot

omul care se nasce, pentru ca se nasce din eternitate

de catre Tatal. Dupe acestl sectarl, cele ce se dice in
Scriptural despre Mantuitorul, se pot dice despre fiecare om, caci in Scripture: multa in eis sunt poetica. Sec-

tantil nega nemurirea personala a omului. In lume

totul emanand de la Dumnecleti, dic eI, totul trebue
se se intOrca la El. Ca atare nu este nici judecata
ultima, iar omul se judeca insusl in momentul mortel

Omul ducendu-se la Dumnegeil si unindu-se cu el, nu

1) Acesti sectanti se &flail in Germania si aveail comunitati,
conduse de cite un preot sail laic, fiind liber a esplica invetaturiie sectei dupe vederile lor, cuvint pentru care sunt o sums
de nuance. dupe localitatile in care se afiall. Ereticii acestia erail
panteisti i apar in secolul al XI:El-lea.

') A se vedea art. Freres et soeurs du libre-esprit par Kober.

www.dacoromanica.ro

10

este nevoe de acte de cult estern. Mal departe el nu

primesc vr'o deosebire intre clericl si laid, pentru cs
to sunt din substanta divina, deci esteriorul nu pOte
face vr'o deosebire. FratiI liberului spirit nu recunosc
vr'o imparpre a faptelor in bune si rele, de Ore-ce

Dumnalea Ia parte si la unele si la altele. 4Dace

Dumnecieti vroesce sa pace tuesc, nu trebue se,
nu vroesc a pacatui. Si Dace, omul va fi comis o mie de pacate de mOrte, pe cat time este
in uniune cu Dumnecleii, nu trebue a cauta

se, nu comita aceste pacate; ba ince, , pentru

a remenea in acesta unire cu Dumnecleii, se,
sev6rsia,sce mil de pacate de mOrte de cat se:
mita vre-unul.) Corpul omulut neavend nicl un
raport cu spiritul divin, omul Ole lace cele mat man
rele ce provin din bestialitatea corporald.
SectantiT sub cuvint ca sufletul trebue sh se ridice
la Dumnegeil si ca orl-ce lucru impedica ridicarea sa,
intercliceag munca. Pentru el totul era in comun, si, ba-

sap pe acest principiu, autorisail furtul. Pentru acestl

sectanp Biserica -di tot ceea ce der& ea pentru man-tuire, nu sunt de cat vanitap.
ValdenjiI.2) Invetatura for se apropis de a bise1) El Wiwi cu femeile impreuna in cele mai libere relatiuni.
Poporul le numia pe aceste femei, Schwestriones.
2) Intemeetorul sectei este Petru Valclo (Valdus sau Vaux), ne-

gustor din Lion. care le propose a petrece o vista, apostolica,

cu mai multi amid al eel, impartindu-i averea la saraci (1170),
de unde i numirea seetantilor de : Saracii din Lion. Se intelege
ea a hisat sotiei sale si celor doue fiice o mare parte din averea
ce avea, inainte de a o imparti. Asupra Valdenjilor nu cum:is-

.eem documente inainte de 1170. Pentru ca sit r6spandiasea biblia

www.dacoromanica.ro

150

ricer apusene, afar& de misteril

si se opun paper
iar nu bisericai. Valdenjir nu primiati autoritatea Clerulul, pentru care Mel nu tineati socoteala de condamnarea bisericel si a conciliilor, sustinend a fie-care

crestin este nn preot. El erau contra averilor ce poseda biserica Romer, contra serb'atorilor, postului, rugaciunilor pentru cel decedati si in genere contrari orl

cdrul act de cult, intru cat principalul este respandirea Evangeliel si conformarea vietel dupe invelaturile coprinse in ea.
In 1184 Valdenjir sunt condamnatl la Verona, si
pentru ca invetaturile for sa fie nimicite, papa infiintart ordine religiose, care s aiba acesta sarcina.2) Cu

tote acestea el nu dispar, ci se intaresc din ce in ce

mar mult.
Wicliff3) (j- 1384), sectant cu tendinte reformatoril
pentru biserica apusen5., a fost de a.celeasi ider filosofice ca si Anselm si Duns Scot, sustinend realitatea
obiectivii a ideilor generale. Wicliff recunoscea bibliel puterea de a ne face s dobandim imparAtia lul Dumnegeil.
in popor, o traduc in limba vulgara, avend pe Stefan din Ansa
ca traducetor i pe Bernard Rhos de copist. Valdenjii se mentinura multa vreme in vaile Piemontului.
9 D-nul Muston sustine din contra ca el admiteail cele eapte
misterii ca 4i biserica Romei, dar recunosceaii numai dou6 ca avend

esistenta de la Mantuitorul.
Ast-fel fury ordinele Franciscanilor, Dominicanilor, Carmelitilor si Eremitilor.
') Wicliff s'a nascut la Spreswell (comitatul de lore, in Anglia),

in 1320 ki a avut de trecut prin trei sVri principale in viata sa,

distingendu-se ca profesor la Oxford, ca aparator bisericesc al
coronei si reformator al bisericei. El muri in 1384. Sa se vada
relativ de Wicliff: IIistoria apglicana, publican do Parker i Biographies Protest de Lewis.

www.dacoromanica.ro

451

In privinta misterului euharistic, Wicliff fara a nega

presenta real& a corpului si sangelul Mantuitorului,
totusi sustinea ca painea si vinul in euharistie se mentin asa dupre cum ele s'ati presentat la sacrificiul euharistic. El respingea ierarhia in biserica. Tot preotul,
hirotonisit legalmente are puterea de a administra sa-

cramentele si prin urmare de a erta pe cel ce face

pocainta.} si : Tot preotul, chiar papa, pOte fi acusat

de supusil set clerid sail laid, cand este pentru binele

bisericel si acesta acusatiune trebue facuta inaintea
superiorilor. Singurul mijlocitor intre om si Dumnedeti

este Iisus Christos. Pentru Wicliff tOta creatura este

un Dumnedeil (secundum esse intelligibile) si numal
faptul ca este in actualitate (actualiter effecta) o face
ca sa nu fie Dumnegeti. Oamenil, unit sunt predestinail la bine, altil Ia reit', cad de si Dumnecleti nu
vroesce s, se faca 1.0,11 si deci sa se efectue pacatul
totusi le invoesce : quoad 'esse suum secundum, occasionalitet perficit. Cu bite acestea omul este liber, (non
illibertatur) Bice Wicliff. Pentru el, omur este compus
din corp, suflet si spirit (teoria trichotomica ,1) si din-

tre acestea numal sufletului se datoresce ridicarea omulul la trepta de om. In Iisus Christos, Logos a inlocuit corpul, sufletul si spiritul si cate-si patru aceste
puterl lucreza impreuna., teorie eare-1 duce pe Wicliff
sa sus-tina ca Iisus Christos, cand a fost inmormantat,
a fost Dumnec,leil cu adeverat si in mormint.
Cu alte cuvinte Wicliff nu se departeza de Augustin,
1)

Wicliff. de compositions Homini.

www.dacoromanica.ro

152

cand este vorba de teoria predestinatiunei si se apropie de Platon in ceea ce privesce realismul sell Pentru el Santa Scriptura este rezamul in materie de credinta, iar Misteril nu sunt de cat doue : botezul si
euharistia. Wicliff combatend relele si abustrile bisericel, respinge si celibatul clerului.
In 1380 a tradus biblia in limba vulgark iar in
1382 este condamnat de un sinod, tinut h Londra,
pentru cuvintul ca, inveta eresil, dupe care el se retrase la Lutterworth, unde si muri dupe doul ani..1)
Wiclif a avut multi si insemnati urmasl. Invetaturile sale, profitand de spiritul ce domnia in Europa,
s'aii respandit repede si Romei incepuse a i se pregati lovitura ce i se aplica de Luter si Reforrnatorl:
In Anglia reformele cerute de Wicliff sunt predicate
si sustinute de mai multi discipoll, cart sunt cunoscull sub numele de Bible-men sail Lollard1.2)
John Huss, 3) alt Mimic al clerului si cu osebire al
papel, a fost profesor la Praga, adoptand realismul lui
Platon in filosofia Si teoriile lui Augustin in religiurie.
Intre punctele principale ale doctrinel sale cu care ataca
biserica vom cita : 1) Misterul euharistic, 2) mij-

locele ce sunt puse la dispositia omulul pen1) In 1396 si 1413 a fost condamnat la Londra, in 1403 si

1410 in Praga, in 1412 la Roma si la 1415 si 14281a Constanta.

Sinodul din urmA ordona sa i se arch osemintele si cenusa sa
i se arunce in vent. Aseminea i s'aii ars unele scrieri, intre care
Trialogos.

') Intre Lollarcli avem pe John Purvey, Villiam Thorpe si Nicolas din Hereford.
8) Huss s'a nAseut in Husinetz, in Boemia. in 1369, la 1400

s'a facut preot si la 1402 profesor si predicator la Praga, cum

si confesor al reginei Sofia, sotia regelui Wenceslati.
www.dacoromanica.ro

153

tru mAntuirea sa si 3) autoritatea biserkel.

In privinta Euharistiel, Huss inveta cum ca biserica apusena a falsificat doctrina, refuzand a da laicilor santa ImpartAsire sub ambele speIe. ') De aseme-

nea sustinea cum ca painea si vinul de si se prefac

in trupul si sangele Mantuitorului, totusi IV pa.' streza
substanta. Dupe Huss, pentru primirea misterului, este
de ajuns penitenta interns ce o face omul (parere de
reil, chinta).
Asupra celel de a doua cestiuni, Huss nu recunoscea

suficienla faptelor bune, de si nu nega ca ele sunt

necesare. Pentru ca omul sa se mantuiasca are nevoe
de credinta si fapte si avendu-le pe acestea singur
p6te s. predice cuvintul lui Dumnedeti, nefiind necesitate de o santire speciala. Cat pentru autoritatea ce
trebue sa alba. biserica, Hus in ura sa contra Roma
nu primia ca credinciosil sa fie sub ascultarea bisericel, motivand acesta pe considerentul ca tots ace' ce
cred in Mantuitorul, care este si capetenia bisericel,
iar nu papa, ce pOte sa gresesca si ca atare sa fie
inlaturat de la demnitatea sa, biserica punendu-se in
acest timp sub conducerea preceptelor date de Iisus
Christos.

Cu deosebire Huss ataca relele in care se gasia Roma

si pentru care acusa pe papa, pe care '1 numia antichrist. El nu putea sa pricepa inselatoria papilor cu
1) Nu ye opuneti la administrarea potirului, mister instituit de
Mentuitorul Iisus Christos Eli apostolii seI. Nici un cuyint al
Scripture' nu'i este contra, ci numai usul. Or, nu este nici un us

pe care trebue se-1 urmtm, ci numai esemplul lui Christos. A

se vedea scrisdrea lui Hus, adresatE1 lui Haulicon.
www.dacoromanica.ro

154

vinderea indulgentilor si nu admitea cu nici un chip

ca intre Dumnedeil si om este alt millocitor de cat
Tisus Christos, respingend cultul Santflor si al Santei
FeciOre.

Huss a fost condamnat de sinodul din Constanta la.

ardere (6 Julie 141.5 si tot ast-fel suferi si prietenul
sea Teronim de Praga. Agentil lul Huss rose nu dezarmezh'. Hussitii fac progrese dilnice si ar fi ajuns sa
dobandiasca succese marl, data nu se certail intre el

si nu se divisati in Taboriti si Calixtini (Utraquisti)

ba Inca in 1.433 o parte din Calixtinl se unith cu

Apusenil (Romano- Catotici) spre a duce lupta de esterminare contra Taboritilor.

In privinta doctrinaPa, Taboritil invetati ca in afara de biblie nu este nimic care sa alba putere in
biserica si su,;tineat ca omul nu pOte obtmea mantuirea de cat numal and se va feri de on -ce placere
lumesca. Calixtinii cereau ca cuvintul lui Dumnedeti
sa se predice cu tOta libertatea, ca clerul sa fie desbracat de bunurile lumesci, ca santa euharistie sa se
dea sub ambele forme (sub utraque) si ca sa se recunOsea abolirea tuturor lucrurilor, care n'ar fi de acord cu legea divina.4)
1) Conciliul din Basel (1431) a judecat cestiunea Hussitilor. Ret-

presentantii for la acest conciliii au fost Procopiu cel mare.Ioan

de Rookycana i Nicolae Biskupec. Se decise primirea celor 4
articole cerute la Praga (1420), dar Taboritii se opuseri. Roma
recunosce pe Calixtini ca buni crestini. Libertatea religiose se
redete Bohemienilor sub George din Podiebrad. In 1433 Calixtinii
e alipira de Catolici, de si nu furu tocmai bine primal' de ei.
Pima la .162D el se mentinure ca partid disident.

www.dacoromanica.ro

155

Ca urmatori al Taboritilor, sunt Fraril Boemienn,

din Lititz, proprietatea lul. George Podiebrad. 2) Contrarii for iI numia Picarcli. El se inmultesc f6rte mult,3)si pe la 1564 el se resp'andesc in Prusia si Polonia,

iar la 1721 in Berthelsdorf din Lusacia, 4) and sunt

cunoscuti sub numele de Hernhuteri sau comunitatea
fratilor evangelici.
Fratil Boemienl nu primiati transubstantiatiunea, nicl
presenta reala in Euharistie a corpului si sangeluI Man -

tuitorulul. El nu deteati adorare santilor si nu primiat purgatorul. Intre el era o discipline fOrte severe.
Poporul era impartit in trel clase : perfectil (oerfecti)
progresantil (proficientes) si incepetoril (incipientes).

Dintre perfectl se alegeau judecatoril de moravuri, dericiI si edilil. On tine era gasit ca a contravenit dispositiunilor ordinulul era pedepsit pentru intaia data
cu admonestatiunea, pentru a doua 6ra cu avertismentul
public si data nici dupe acestea nu se indrepta, era
escomunicat.

Fratii Boemieni, urmancl vederile Taboritilor, nu voira a se

alia cu Calixtinii. Ei se rezemati pe ajutorul arhiepiscopului din
Praga, Bokyzana si a lui G. Podiebrad.
2) Lititz era situat la marginile Silesiei @i Moraviei. Dupe 1,159
regele fu nevoit a'i scote din Boemia si Moravia. retragendu-se
in grote i munti, unde sunt cunoscuti sub numele de Jamnyei,
dupe felul vietuirei lor.
8) In 1500 avead peste 200 biserici in Boemia si Moravia. Sub
imperatorul Maximilian ei stad bine de tot. Sub Ferdinand sunt
nevoiti a partisi tara. Un representant insamnat al for este Ion
Amos Comen cf. 1671).
4) Lusacia era propietatea comtelui L. Zinzendorf.

6) Clench erad devisati in presbiteri si episcopi. Preotii

Inca, ajutore dintre acoliti sad diaconi.

www.dacoromanica.ro

ea'

156

Ref ormatoril
Nu numal diferitele secte, care 1st aveau ca origina
abusurile bisericel romane, dar chiar ba.rbatl. din Curia
papala., doritori d'a vedea schimbata o situatiune pa-

gubitOre, cereati o reforma. Spiritele er' pregatite de

baxbati ca Wicliff si Huss, de renascerea si progresele
lacute de spiritul ominesc. Aspiratiunile intregului se-col al XV gasira o personificare in Luter, care in
1517 se puse in fruntea miscarel si compatriotil set
German! '1 luara apararea, intru cat acestia aveau sentimentul Inca lit' al datorielor de pietate si religiositate. Germania veguse fOrte bine cele ce se petrecusera pina aci, ea era satula de sangele varsat al Hussitilor.

Viata crestina cAstiga ceva din reforma., intru cat

cet ce adusesera reforme se ridicau tocmal pentru acesta. Reforma satula de ridicolele pretentiunl ale papel, in ura sa contra acestuia, arata ura contra intregel
ierarhii, sustinend in acelasi timp, pentru a lovi in ea ca.,
Scriptura trebue interpretata de ratiunea fie-caruku, deci
nu e nevoe de un personal special si acesta. 51,15tillere

va domina suflarea crestina. intrata in rendurRe ,.reformatorilor. D'aci au urmat inevitabil o suina de sisteme religiOse, cart arata progresele culture!, in dub.'
de biserica, cad in multe privinte interpretatorii au
gresit, uitand pana unde pOte merge interpretarea libera a dogmelor.
Motivul invocat pentru a face ruptura cu Roma fu

www.dacoromanica.ro

457

vinderea indulgenlelor. Zwingli 1) si Luter incep lupta

Luter ataca in 1.513, 95 proposiliuni si Zwingli in 1523,

67, si ast-fel vine ruptura cu Omenii papel. Luter nu

lovia la inceput pe papa, ci abusurile Omenilor sel
In 1.0 Decembre 1520 Ms& ruptura fu definitive_
Ambit reformatori erat contra starel actuale. Asa_
Zwingli cerea readucerea timpurilor apostolice, pe
tend Luter ataca indulgentile MIA a lovi cu tote acestea in institutiunile sati doctrinele apusene, pan5, ce

nu incepu a se separa cu totul de papa. Dogmele is

1) Ulric Zwingli s'a naseut la 1 Ianuarie 1484 in Wildhaus din
parinti piosi $i muncitori. Numele for era Ammon si Margareta
Meili. Studiile incepAtore le-a facut la Basel, de aci a trecut la
Berna, apoi la Viena (1499), cunoscut aci sub numele de Co-

gentius. Din Viena s'a reintors la Basel si a ascultat Cu atentiune cursurile lui Toma Wyttenbach. In 1506 ajunge preot la.

Glaris, in care post se cup& exclusiv de afacerile parohiei si cu

citirea Scripturei 4i a serierilor santilor parinti. De aci inainte
devine reformator. El muri in 1531.
Operile lns Zwingli aunt : De vera et falsa religione. (Zurich

1525), Fidei ratio (1530), Christianae fidei brevis et clara expositio ad regem Christianum (1536)
De consultat : Merle d'Aubignd, Hist. eceles.
Rochat
Hottinger, Huldreich Z.
Hist. de la Ref. de la Suisse, 1727.
Zeller, Das Theologische Sysand seine zeit, Zurich, 1842.
Witz, Ulrich Z., Gotha, 1884..
tem Zwinglis, Tubing. 1853.
a) Later, nascut in Eisleben la 10 Noembre 1483.
Parintil
eel fur& Ion Luter ci Margareta Lindemann. La etatea de 14 ant
fu trimis la Magdeburg in scola fratilor vietei comune (Noldbriider), de aci la Eisenach, apoi la Erfurt. In 1503 lua bacalaureatul si la 1505 titlul de doctor in filosofie, in care an intra in.
ordinul augustinilor din Erfurt si la 2 Maiii 1507 fu santit preot.
In 1508 fu chiemat profesor la Wittemberg si la 1509 lua baca-

laureatul in biblie (baccalaureus tanquam ad biblia). In 4 Octombre.

1512 ajunse licentiat in teologie 0 la 18 doctor. Avend dreptul

de a explica Scriptura, de acum inainte Luter incepe a da la lumina unele din ideile sale, cu care se facu reit vedut de Apusent, iar in urma fu condamnat.
Luter muri la 18 Febr. 1546..
Vedi lucrarea mea de istoria biseridsca 4i Teza de licentA.

www.dacoromanica.ro

158

primiati reformatoril ca bune, dar cer schimbarI in

antropologia si sotiriologia.

Relativ de cestiunea liberate', Luter nu fu consecinte. In prima faza el declara libertatea ca esentiala, dar in urma reveni d'a o inchide in formule ho-Mete. Nu vom face aci istoricul acestor cestiuni, ele
-coprinclendu-se mat mult in istoria universals bisericesca.

Prin confesiunea de la Augsburg din 25 Iunie 1530

pc care protestantiI o presentara lul Carol V, ne arata

in ce raporturI se gasia papalitatea cu biserica protestanta. Nu era vorba de o separatiune cu Roma.

Abia in 1537, la Smalcalden, in articolele compuse aci
de Luter se vorbia de scopul si opera mantuitOre a
Jul Christos (4 Puncte nediscutabile si 15 discutabile).
In esenta Luter invela cum ca omul se afla, in mijlocul reulul din lume. Lumea este un haos intunecos.
-Omul este reu din firea sa. In urma calcarel poruncel
lul Dumnecleu si nu se p6te elibera do sub stapanirea
pacatului prin silintele sale. Dumnecleti insusl este indreptatorul omulul, si omul n'are de cat a se 'imbraca
cu meritele Mantuitorulul, ca ast-fel sa se indrepteze prin

credinta, impropriindu-si aceea ce El a facut pentru

eliberarea de sub pacatul original. Biserica apusana a
falsificat doctrina crestina, qicea Luter, deci nu este
biserica adeverata, ci imparatia in care s'a introdus
Satan, care inspira ort-ce lucrare a el. Clerul era inMurat ca o usurpatiune ce n'are /ratiunea de a fi si
nicl nu pOte fi suferit, iar in locul ierarchiei se infiintara functionarl al comunitatel, alesi dintre crestinl.
www.dacoromanica.ro

159

ce erau toti egalt in drepturi, si acestia indepliniau

un timp Ore-care insareinari in biserica. Lovind in
biserica, Luter ca sa aiba in partea sa pe nobill, ceru
secularisarea averilor eclesiastice. Biserica inlaturata,
interpretarea bibliel se facea de ori-tine si ori-cum se
pricepea. Credinta in om se mentine si se intaresce
prin euharistie si liturgia reamintea Omenilor fagaduinta Mantuitorului pentru ertarea celor gresiti si nu
era stability de cat pentru a da viata predicei, la care
Luter tinea fOrte mult. La inceput Luter nu admitea
presenta reala in Euharistie, dar dupe discutiunile ce
avu cu Carlstadt, Zwingli si (Ecolampadiu, reveni asupra primei sale convingeri. In opera rescumperatOre

el nu vedea pe Iisus Christos de cat cu un corp aparent si misteriile pentru el sunt fOlositOre numal prin

credinta celui ce le primesce si nu justified de cat

ex opere operato si Non sacramentum, sed fide.
In ma'terie de credintai Santa Scriptuta ne eta direc-tiunea si nu mai. ce este in, ea, represinta adeverxl.
Prietenul lui Luter fu Melanchton (1560) barbatul cel mat capabil si a ca'rui opera din 1 521 fu
recunoscuta si de Luter ca invincibila.

Dorinta lui fu de a atrage is o unitate pe sectari,

dar silinta remase zadarnica. Cu 1.548 se incepura
controversele adiaforice asupra Euharistie (1540), po-

gorarea in infern (1549) justificarea (1550) faptele

bune, (1551) libertatea, (1556) Legea si Evangelia,
(1556), pacatul original (1560) si predestinatia 11561)

www.dacoromanica.ro

460

La disputele aceste luara parte: Agricola') care

nu admitea deck tvangelie; Flacius Illyricus2)

care spune
ajungend

in

c.

p6catul original este esentaomuluir

maniheism A. Osiander 0) Stau-

1) Agricola (16n), om forte vanitos, a fost unul dintre perscinele-

putin insemnate in timpul Reformei. El s'a nAscut la 1492, devine profesor la Eisleben in 1525 i in 1536 la Wittemberg. El

a eombetut legea mosaica, pe care o crede nefolositore, de

Ore ce totul se ce,qtigA prin credinta. Doctrina lui fu numite deLuter: antinomism, sustinend c. legea veche a avut timpul $i locul sell. Agricola retracts in parte invetAtura sa, tend fu chiemat,
predicator la Berlin (1540), nici intr'un cas inse. nu admite c.
sunt folositore faptele pentru mantuire. Agricola more in 1566.
SA se vada : De antinomismo Agricolae, de Nitzsch, Witt.

') Flacius Illyricus, numit ast-fel de la locul nascerei sale,

Albona in Illyria. El se nasce in 1520 i more la 1575. In Venetia

14' facu primele sale studii, iar la 1541 vine la Wittemberg, undein 1545 fu insArcinat cu interpretarea Vechiului Testament. Flacius a fost un luteran rigid. Retras la Magdeburg cAutA se convingA pe tot' a Interimul, primit de unil Protestant', este pagubitor. Niel o-date incercerile amicilor lui Melanchton nu furA in
stare de a face o impacare cu Flacienil din Magdeburg. In 1557
Flacius este chiemat profesor de teologie la I ena. Destituit de
aci, in urma adunAreide la Francfort. Flacius este condamnat ca.

eretic mancihee, sustinend cA pecatul original este substanta

nature' umane.
9 Osiander (Hosemann in nemtesce) s'a nascut la 1498 si a

murit la Oct. 1557. Studiile i le-a fecut la Ingolstadt si Nuremberg. El sustine teoria : inhabitatio Christi, dupe care cretinul ce primesce cu credinta cuvintul, primesce pe ins41 Iisus
Christos. care locuesce in el i devine dreptatea sa.
Osiander ajunge profesor de teologie la Koenigsberg, unde dete

pe fate teoria protestanta, dupe care justificarea era sinonimul

remiterei pacatelor.. Omul, dupe el, nu face nici o fapti meritosA, ceci tote faptele sale stint tin resultat al fiintei lui Christos,
care se afla in el.

www.dacoromanica.ro

161

kara1) antitrinitar ; G. Major'-') aperatorul faptelor

bune. Cearta se 'Area ea inceteza prin faimOsa formula de concordia, esitg, din adunarea de la Kloster-Bergen din 1577 si datorita lui J. Andreae 3) M. Schemnitz
1) Fr. Stancara (t 1574), profesor de ebraica a Cracovia, a luptat contra iconelor, a calugarilor si a fost pentru liturgia lui Zwingli.
El era un Mimic declarat al lui Osiander. El sustine ca Christos nu
pote sa fie indreptarea gi mantuirea nostra, de cat numai prin natura

umana, cu care a indeplinit cele prevedute de lege, iar ca Dumnedeii n'a putut suferi. Pacend parte dintre antitritinari, ajunse
a degenera in Nestorianism, cautand sa scata din divinitate, tot

aceea ce era contra inmutabilitatii in opera rescumperatOre.

Calvin '1 combatu si ii arata ca socinian.
2 Major (G), profesor de teologie in Wittemberg ( 28 Noem-

bre 1574). El inveta cum ca nimeni nu pate sa se mantuiasca

prin fapte rele sau Para fapte bune pentru ci3, dice el, trebue sa,
recunOscem ca foptele bune sunt necesare. caci fara de ele nu
este nici credinta, intru cat ele sunt resultatul credintei, cum
lumina este resultatul esistentei sorelui.

8) Andreae (I).Acest teolog insemnat al timpurilor noui s'a

nascut la Waiblingen (Wurtemberg) in 1528, si-a facut studiile
la Tubingue Vii, ajunse mai intaiil pastor la Stuttgard. apoi profesor la Tubingue. Insarcinat de ducele Christof din Tubingue
spre a impeca partidele religiose in Germania, el a vizitat mai
multe localitati, fara insa a castiga pe cine-va in parte-i. In 1577
dete nascere formutel din Klos+er-Bergen, pentru impecarea protestantilor.

Lucrarea sa principals este Cele base disertatii asupra principalelor erori ale timpului" atingend invetatura despre pecatul original, despre lege si Evangelie, despre faptele bune, despre Mantuitorul etc. Acest sectant este cunoscut in Germania sub numele

de al doilea Luter (Lutherus secundus) si doctor Schmiedlein.

El muri la Tubingue in 1590.
4) Schemnitz (M).Nascut in Treuenbriezen (Brandemburg) la
1522. din parinti saraci, Schemnitz iii facu studiile la Wittemberg,

ajungend apoi bibliotecar al ducelui Albert de Prusia in Koenigsberg. In urma reveni la Wittemberg i se uni cu Melanchton. In 1554 '1 gasim pastor la Brunswick. El este unul dintr
persOnele, care impreuna cu Andreae a luat parte la facerea Formule! de concordie do la Kloster-Bergen.
Schemnitz este partisanul lui Luter in ceea ce privesce Euharistia Qi prin lucrarea sa : Examen Conrilii Tridentini quadri-

partiturn", combate hotaririle Sinodulul in asa chip, in cat

www.dacoromanica.ro

11

462

N. Selneccer1), D. Chrytraeus 2), A. Musculus

3)

si altiT.

Ceea ce doriat acestia n'avu resultatul practic si atuna se v'equra defectele liberului examen. Protestantil
din Suedia si Danemarca, Prusia Holstein, Pomerania,
Saxonia dP jos nu primira confesiunea. bupa acesta
Confesiune on -ce controverse trebuiati s fie judecate
prin mijlOcele oferite de Santa Scripture.
Disputele inceteza prin pacea Vestfalica (1648). Luteranismu1 insa in suta a XVII decade piny a fi considerat ca un despotism clerical, cum clicea Kant. In
contra sa se ridica sincretismul, pietismul si intrega
filosofie.
Romano-catolieil nu incerca a'i respunde. Calvinietii ere.' contra
luI, pentru c t tinea de rele tote modificarile aduse doctrine' lui
Luter. Relativ de ubiquitatea Mantuitorului (Multivolipraesentia
Christi) el avea alts parere, sustinend o presents universals,
relativ de natura transfigurata a lui Christos, depindend de libera
vointa a omului-Duninedeti. Schemnitz muri la 1586.
Sit se -rarpi art. Chemniutz de Hausle is Wetrer et Welte, trad. de Goschter.

1) Se/neccer (N). a fost tovarae cu Andreae ei Schemnitz la

facerea formulei de la Kloster-Bergen (1577). El a murit la 1592.

2) Chrytraeus (D), de loc din Ingelfingen (Suabia), s'a nascut

la 1530 ei a murit La 1600.Studiile ei le-a facut la Tubingue,

apoi la Wittemberg 4i Heidelberg. El ajunse profesor la Witternberg, unde explica locurile teologice" ale lui Melanchton. apoi la
Rostock, fiind partisan al confesiund de la Augsburg. 0 scriere
a sa de ore-care insemnatate este : Scull& ei folositore esplicare
a principalelor puncte ale doctrine' creetine, 1572.
8) Musculus (A) 1514
1542 s'a naseut la Schneeberg (Meissen), a studiat la Leipzig ei Wittenberg, iar la 1542 ajunge pro-

fesor de teologie la Francfort. mimic al lui Osiander, Mus-

culus combate Interimul, apera invetatura ubicuitatii ei conlucra

la Formula concordieL

www.dacoromanica.ro

163

Sincretismul
Impartirea protestantilor nu putea aduce decit reu cause'. sale. De aceea b:Irbati insemnati luara sarcina de a
aduce o unitate. Asa este Ca list') sau alt-fel G. Callisen,
unul dintre teologil insemnati si in acelasi timp liberal in

religiune. El nu cerea decit ca cu totil sa primiasa articolele simbolulul apostolic, remanend liberi asupra ce-

lor-ralte cestiuni. Viata intrega si virtudsa trebue sa

.uniasa pe diferitele biserici ca racend parte din una
si aceeasi. Opiniunile lul furl combAtute. Ortodoxii
nu le primirA sub cuvintul ca nu se pdte admite
ca numal o parte din biblie a fost inspirata, mai ales
ca Calist rustinea ca in VechiuL Testameni xi,v este

lAmuritit Trinitatea. CaliA se supunea papa dar nu

papel infailibil. El gasesce un Mimic in Abraham
Calov2) in opera sa Consensus repetitus fidei vere
lutheranae" Witt. 1666. Celebrul Dalleus 3) in opera
sa Tratat de intrebuintarea Sfintilor Parinti." arata ca.
Calist (1586-1656), de loc din Schleswig, ajunse profesor la
Helmstaedt in 1614. Luteran convins, Calist invOta (1), adeverurile credintel se giisesc in scrierile parintilor bisericesci din cele
cinci secole i in simbolul apostolic. El fu acusat in urma de cryptopapism de catre Bucher din Hanovra. Nu se impeca totuO, de si
era luteran, cu teoria predestinatiunei, a pecatului original 1 ubicuitatii.
8) Calov A. (1612-1686) s'a niiscut la Mohrungen (Prusia orientald), a profesat luteranismul.
1670), membru distins al bisericei re8) Dallaeus, (1594

formate, pus in genere data nu pe un picior de egalitate cu

-Calvin, dar imediat dup6 el, a fost prieten cu Fra Paolo

.Scarpi. In cele din urma timpuri ale vietei sale fu preot reformat
in Charenton. Scrierile sale se ridicii peste numerul de 30.Este
insemnat Qi ca predicator.

www.dacoromanica.ro

161

phrinOlor bisericel nu li se pOte da decit o autoritate negativh, din causa deselor contradictiunt
Inimicif 1ui Ca list n'aii uitat se'l a cuze mereti ca pe
unul ce a deosebit dogmatica de moralh.

Pietismul
Cum s'a vMut in cele ce am examinat in unul din
nOstre, Misticismul ca opus Scolasticel, desvolta cu
multa temeinicie principiile sale. Necesitalile si suferintele dilnice adusera pentru Misticl exaltatiunea prin-

cipiilor for dominante. Asa fu pietistul Ion Arnd

si I. V. Andre e 2) In Germania se facura incercarl
pentru a apropia biserica luterana de teosofih. In acest stop lucre. Cornelius Agripa 3) si Teophrast

Paracels

(-1-

1541) Primal fu un adept al magiel, pe care

o credea basath pe nature si revelatiune, iar cel de

al II-lea aducea probe din revelapne pentru ca sa do1) Arnd (I), protestant si teolog rnistic, s'a naseut la 1555 si a
murit la 11 Mai 1621. Diacon in Ballenstadt (Anhalt), ajunse
indata preot la Badeborn. Mai mult practic, ca teoretic, Arnd
sustinea ca nu se face nimic data, nu se mortifica omul eel vechia. El a fost aparat mult de pietisti, earl ved in el pe angerul de care amintesce apocalipsul.
2) Andreae (I V.) (1586
1654) lutetan, fiul unui abate din
Konigsbronn. In 1614 este diacon le Vaihingen (Wurtemberg),
in urma ajunse unul dintre misticii eel' mai convinsi. Scrierea S9, insemn,ata este, Menip ; din tirnpuri de restriste are
scrierea sa Threni Calvenses. In 1639 '1 gasim la Stuttgart ca
predicator al curtei si membru al consistoriului.
8) Agripa (C.] (1486-1535) distins prin zelul cu care a imbratisat filosofia, teologia, medicine, astrologia, magia. drentul El
a vroit sit face din magie o sciinta
prin teosofie iii esplica
totul din lumea veduta si neveduta. In conclusiunile Co face la
scrierea sa Desertficiunea sciintplor"_ sustine ca: nihil scire-,.
fellicissima vita".

www.dacoromanica.ro

165

Tediasa paralelismul dintre macrocosm si microcosm. De aceleas1 phrerl Tura Seb. Frank 1) si rabinil Loria si Trira cum si in Reuchlin 2). Dar
Misticismul facea progrese in difectiunea apucatit si
rdegenea in fel de fel de iluminapi. Ca represen-

tant in felul acesta avem pe V. Weigel 3) si disci1) Frank (S.) (1300-1545), din Donau-Wcerth (Bavaria), un
insemnat antitrintariii, 6utorul operei, Cronika, Zeitbuch and
Geschichtbibel von Anbeginn bis 1531, In care so arata eveni-

mentele din lumea vethe, din timpul lui Iisus Christos, istoria
papilor sinOdelor, eresielor etc, Frank sustine eternitatea materiel, neschimbabilitatea lui Dumne(lea, neuitand inse de a sprijini teoria idealists. Pentru el legea pe care trebue s'o urmeze
omul este natura puss la ordinile Spiritulul intern al lucrurilor,
far& se mai se simta trebuinta de vr'o lege scriQii. Atit Mantuitorul cat si esenta crestinismului cu practicele sale (dogmele si

misterile) nu sunt decit simbOle si nu 'ite esista spirit farii materie.

2) Reuehlin (Capnion in greceste). s'a nAScut la Pforzheim
(1455) umanist a fost unul dintre eel trantaia care a sustinut studiul clasia in momentul reformei si a introdus in Europa

studiul limbei ebraice, a aparat libertatea omului in judecarea

Scripturei. Principiul seu era: Semper discendo docere. El a avut
cert.& cu un ore-care Pfefferkorn i cu Dominicanii din Colonia

can vroiaa se arda tote scrierile judaice, pe cand el sprijinea

pe acelea ce nu aduceaii nici -un reu creStinului. Sunt insemnate, din certa acesta, cele doue scrieri : Speculum manuale al
lui Pfefferkorn si speculum oculare a lui Reuchlin. El a murit

la 1522.
9 Weigel (V.) (1533-1588), do loc din Hayna (Meissen). a urmat teologia la Leipzig si a ajuns pastor la Zschopau Erzgebirge (1567), Pilosof neoplatonic, Weigel sustinca cl. omul nu

pots cunOsce nimic decat data se descopera in interiorul seu ;

pentru ca tot ce este afarA, nu este realitate, ci imagina el. In
dorinta de a cunosce pe Dumnalea si lumea. omul se afla ast-

fel ea trebue sa se ocupe cu o sciinta naturals si cu alta

supra - naturals. Omul este compus din corp, spirit si suflet la
care corespund sensurile, ratiunea si inteligenta. Sufletul thud

muritor, pOte cunOsce pe Dumnecleii. Dumnecleii a creat pe om,

in deosebi, el este causa a tot ce se afla, afara de a reulul, care

provine din libertatea omului. Renasccrea omului s'a facut prin
parasirea vointei sale. Iisus Christos ca rescumperator al ernewww.dacoromanica.ro

166

polul seu Jacob Bcehme ') sau filosoful teotonic.

Dup6 sistemul lui Bohme universul este esit din divinitate. Dumnecleti este esit din intunerece, nu se pOte

defini, nu i se pOte da nici un atribut, cad el este si

totul si nimic. Din abisul Zia inceput si fart finit ese
Fiul, ca lumina si vointa lui. El se cunOsce in omenire
prin Santul Spirit, care'i unesce pe ambit si care purcede
de la Tata I si de la Fiul. Dumnecleirea este cunoscutk
omulul prin natura eternela si invisiblk din care ese cea_
visibila. Reul este conditiunea binelul. Teoria acesta gasi
parta' in englezul I.Pordag3), francesul St. Martin,
nilor a avut corp omenesc. Misteriile nu aduc credinta si nu sunl
de folds pentru mantuire, iar preotul nu peke da absolutiune pecatosului. Scrierile lui Weigel au fost condamnate la ardere de
catre electorul de Saxa (1624).
9 Boehme (1575-1623), de loc din Altseidenberg (Silesia), a.
Post un om forte pios Si cetind biblia. ajunse a fi interprctatorul
ei, de si scrierile sale sunt scrise intr'un stil incult si cu grefi de
cetit. Scrierea sa Aurora fu reu primit de Richter din Gorlitz
ti 13thme trebui s& pramita a nu mai stria nimic. Amicii sei Ii
deter& numele de filosoful german. Bcehme gasesce ca in Dumnede& este spiritul si natura. Nature etern& sa manifest& in sapte
periOde. care depind de un intreit principiu : focul, lumina, viata.
In acest intreit principiu Fiul se manifests in principiul luminel,

iar St Spirit in al vietei. In genesiologia sa ca ri in aplicarea

ce face psicologiei la teologie, Bcehme nu desparte trebuintele sufietului omenesc do principfile esentel divine.
Pordag (1625 1698), este urmasul lui Bcehme si a incercat s6, dea ore -care directiuno sciintific& ideilor Jul. Pordag
avea credinta ca a primit revelatiuni divine ; scrierile sale sunt,
cu caracter mistic. El este intemeetorul sectei filadelfilor la
care avu de tovarAsI pe Tome Bremley si Iona Leada. Scrierile
sale sunt : Metafisica divines si teologia mistica.
8) Saint Martin (1743-1804), mistic, scriitor onest Qi cu pru.dent& in parerile ce sustine. Sistemul seu este coprins in opera :
Erorile si adeverul," combatend materialismul, care este un isvor

de erori. Omul, dupe el, nu se pote nimici, pe nand materia se

nimicesce. Tot ele sustine eh in realitate, dupe cum ni se preslut& in natura, nu sunt decat trei elemente : pamintul, apa ti

www.dacoromanica.ro

167

Apol Quinn Kuhlmann ') care inveta ca

misticismului este ignoranta. I.
s'a incercat sa

G.

formeze un cler

scopul
Gichtel 2) care
dup.&

randuiala

lui Melchisedec, in care preotil nu ere nici mai mult

nici mai putin deck 4ngeri, n'aveati voe s se insOre
nici se lucreze. Putin insemnat este G. Arnold:3) 0, I,
TV. Petersen 4) care sustinea regatul de 1.000 ant si
restabilirea lumei in starea de mai inainte de peca
Cel care proclama egalitatea absoluta, neg&nd si pe
focul ; de asemen1 cg, nu sunt de cat trei dimensiuni in corpuri,
tree figuri in geometrie, trei facultati in spirit, trei grade de espiatiune pentru om si ca, in lucrurile create, nu este nimic mai
mult de trei. DacA corpurile ar fi din patru elemente. ar fi ne-

distructibile.
1) Kuhlmann (QuirTh (1651-1689), un pretins visetor, tinea dis-

cursuri la Leipzig (1673), pe care nu le intelegea nici el. Citind

scrierile lui Bcehme mintea sa sa esalta si mai mull, ceea ce ne
esplica invetatura ce respandia pentru infiintarea unei impArAtii

a Santilor, in care stop se duse in Francia. Anglia, Italia,

Olanda, Constantinopol, Smirna, etc., apoi se intorse in Europa,

unde, in Rusia, fu condamnat la ardere.
2) I. G. Gichtel (1638-1710), intemeetorul sectei Fratilor
angelici (Engelsbriider), s'a nascut in Ratisbona. Dotat cu o vie
imaginatie. pe laugh' piositatea sa, Gichtel ajunge unul dintre
visatorii entusiasti ai Germaniei, luptandu-se cu diavolul $i pu-

nend mare pret pe evlavia sa. El inlatura justificarea omului

prin credintA qi cerea, pentru espiarea pecatelor lumei, instituirea unui sacerdotiu ca al lui Melchisedec.
8) Arnold G. (1666-1714), profesor de istoria bisericescA la
universitatea din Giessen, nu se multumi cu starea acdsta si se,
ocupa in particular cu cetirea autorilor mistici. In cele din urmit
fu pastor ki inspector la Werben, (Brandemburg), apoi la Terleberg. Pentru Arnold singura teologiA adeverata este misticismul,
iar stabilirea dogmelor in biserick, a adus cAderea ei.
4) I. W. Petersen (1649-1727) a scris o lucrare care porta.
titlul Mysterium apocatastaseos", pentru care fu destituit din
postul de intendent general din Luneburg, ducendu-se la Niedertodeleben si apoi la Thymern. Sotia sa Ioana Eleonora l'a.

urmat.

www.dacoromanica.ro

168

Dumnecleil si nemurirea, fu Mathias Knutzen 1) a-

pol I. Ch. Edelmann.

Intemeetorul nuoel biserici a noului Terusalim fu

Emanuel de Swedenborg 3) El combatea rescump&rarea, Trinitatea, indreptarea prin credintk predestinatia si cu acesta isl atrage o multime de aderentl. Dup6 el lumea invisibila, corespunde celei visi-

lucrurile visibile au ca corespondente pe cele

invisibile. Lumea acesta nu este ideals, cum sustinea
bile,

Eaton, ci reala si locuita de Angerl ca si nol, units prin

casatorie, fara insa a nasce ceva in afara de bine si

de adever. Prin trinitate intelegea pe Cbristos, care aparea ca Dumnellea in Teal, ca om in Fiul si ca puterea divine in Santul Spirit.
Cu alte cuvinte pietismul se presenta ca o teorie po1) Knutzen M. (1640) s'a nascut la Oldensworth (Holstein)
si a studiat la Koenigsberg mai intaiii filosofia 4i apoi teologia.
Inbuibat cu idei sceptice, Knutzen nega totul. Tata dupa Hartnach doctrine sa.: Non esse Deum neque diaboluin 2) magistratuin
nihil Eestimandum, templa contemnenda, sacerdotes rejiciendos

3) loco magistratus et loco sacerdotum esse scientiam et rationem cum conscientia conjunctam, quae doceat honeste vivere
neminem laedere et suum culique tribuere 4) conjugiurn a scortatione nihil differre 5) unicam esse vitam : post hanc nec praemium

nec paenam dari 6) scripturam sacram secum ipsam pugnare.

2) I. Edelmann (1698
1767), teolog de la Iena, s'a nascut in

Weissenfeld iSaxonia), a imbra(isat pietismul, dar in urma s'a lepadat de el i de chiar cretinism, combatend i ridiculizand bibbed

creaandu-se un al douilea Luter, Lei a se alipi insa, cu temeia

la vr'o confesiune saa sects.
8) Em. Swedenborg (1688-1772) filosof spiritualist, s'a nascut
la Stockholm si a murit la Londra. El este autorul scrierei in opt

volume: Tainele ceregt1"ti in car en edescrie cum in afarade lumea

veduta mai esista o lume spirituals, care este tot atat de reala
ca i acesta in care ne aflam. Swedenborg n'a avut in jurul sea
cat a trait discipoll ; dupe mortea sa se gasesc sectanti in Sta tele-Unite Qi Anglia.

www.dacoromanica.ro

169

sitiva in care se declara principiul pecabilitati1, resultat din pecatul original si rescumperarea si espiatiunea

aducea unirea cu Dumneclea. Acel ce a pus mare

pret pe pietismul interior fu P. J.. Spener. ') El a
combatut pe teologil luteranl ca si intrega teosofia. Ca
urmasl al sel fury Christian Thomasius 2) J. F.

Buddaeus 3) S. I. Baumgarten. 41} In cele din urm6,

pietismul deveni apocaliptic.
1) Spener (1635
1705), arata de mic o inclinare deosebita
catre studiul Scripture!. El facu studiile la Colmar 'i Strasburg
si in 1664 lug doctoratul in teologie, espliciind. cap. IX, v, 13-21
din Apocalips. In 1666 fu chiemat in calitate de decan al pastorilor din Francfort. Lui se datoresc asa numitele collegia
pietatis in care o data pe septamana se adunail la el si faceaa rugaciuni, cantari, cetire din scripture. Spener cerea intre altele :
restabilirea sacerdotiului universal, adunari de edificare mutuala,
respandirea bibliei si o noun forma, a predicel. In 1686 Spener,
chiemat de trei on de electorulde Saxe, Ion George III, se duse la
Dresda in calitate de prim predicator al curie! ; dar in 1689 cade

in disgratia electorulul, asa ca in 1691 se duse in postul de

prim pastor al bisericei Sf. Nicolae din Berlin, chiemat de elec.torul de Brandemburg Frederic III. Spener presida comisiunea
pentru organisarea facultatei de toologie de la Halle. Operile sale

cunt in numer de 123 pe langa scrisorile pastorale.

2) Thomasius (1655-1728) de loc din Leipzig. unde iii fau
studiile sale juridice. ajunse in urma profesor la Halle 4i ocupa
catedra de jurisprudenta. El a cofribatut pedantismul german
si intrebuinta pentru intaia data limba germane in scrierile 9i
cursurile sale, ,sustinend in acelasI timp ca suveranul singur dis-

pune de religia poporului sea, de ministrii sal si de institututiunile Ore! in scopul propaeirei nationale.
9 I. F. Buddaeus (1667-1729), un om forte pios si instruit, iii
ettoiga stima celor ce 1 -au cunoscut. El a fost un spirit impaciuitor i nu s a raliat nici cu ortodoxii, nici cu pietistii.
1757), profesor de teologie la
4) S. I. Baumgarten (1697
Halle si unul dintre persOnele ce formaa trececerea de la pietismul lui Spener la rationalism. Baumgarten apera cu caldura
-toleranta religiose si sustinea pe deieti contra at acurilor ce li
.se aducea.

www.dacoromanica.ro

170

In acesta directiune gasim pe I. A. Bengel ') si

A. Crusius.

0)

Herrhunrianil tin si el de pietistl. Intemeetorul acester

secte fu Zinzendorf 3) iar a Fra,rilor Moravi, Cirif

si Ilfetodiu.
In 1627 Moravi se stabilia in Saxonia si Lusacia si
esista pang a41 avend ca principiu a aprinde in inimele
crestinilor dragostea catre Dumnedea si Christos. Fra it
Moravi admiteau in sinul for pe tott sectatoril ce voiau

sa vine la el.
1) I. A. Bengel (1687-1753), do loc din Winnenden, a studiat
teologia is Tubingue ei a fost unul dintre barbatil insemnati ai
tirnpului. Inclinat dare traditionalism, Bengel prin culture ei
prin caracterul sea ajunsese, a fi stimat in Gerniania. El nu se
impeca cu inultele variatiuni intre textele bibliel ei de aceea in
1734 dete la lumina lucrarea sa Apparatus criticus, iar in 1742.
Gnomon, Novi Testamenti in quo ex nativa verborum vi simplicitas, profuaditas. concinnitas, salubritas sensuum ccelestium in-

dicatur. In seriereasa ordo temporum (1741) punea sfareitul

lumei la 7777. Bengel 'a fost in 1745 chiemat consilier al principelui la Denkendorf 4i in 1749 ca prelat la Alpirsbach ei consilier consistorial.
2) C. A. Crusius (1715-1775), profesor de teologie i filosofie

la Leipzig i unul dintre inv6tatii cari doriati o unire intre lute-

ranism tei filosofie.

) Zinzendorf (1700-1760), fiiul lui George Ludovic din Zinzen-

dorf, ministru al Saxoniei, fu crescut in principiele creetine de o.

matuea a sa, apoi facu studii la liable, sub conducerea lui Franke

ei de aci is Wittenberg. La Paris facu cunoscinta cu Jansenietii, cu cari legs prietenie, dar in urma o rupse cu ei ei se in-.
torse is tore, unde lua; parte in consiliul de regents, fare a parasi obiceiurile sale de mai inainte. In 1722 el -dete Pratilor moravi localitatea Hutberg ei starui din tote puterile de a aduce
linietea intre ei. Zinzendorf este intemeetorul sectei herrhuntiani-

lor. In 1732 el demisiona din consiliul de regenta ei se dete cu

totul la afacerile sectei.

www.dacoromanica.ro

171

Filosofia
Nu. pOna dificultate facu dogmatimulul luteran si
filosofia. Ba'xbatl ca Erasmus de Rotterdam cum si Renasterea dete putere aeestuI curent. Luter cornbatea Filosofia ca isvorul relelor in care se afla Roma.
Mela,nchton si Beza,") emit intru cat-va adepth Filosofiel scolastice, de si intr'un mod tacit. Intrata in Aristotelism biserica primi pe GiordanoBruno 2) in sinul seu. Acesta era adeptul lui Platon. Sirul deschis, nu se putura opri cel-Pal(. Si

Germania gasi o suma de filosofi ca Ramus 3) etc.

Beza (1519-1605) nascut la Vezelay (Bourgogne), din o familie nobila si virtuOsa, educat de celebrul Melchior Wollmar,
ap i fu dat uitarei tuturor, chiar a parintilor sei, pentru ca nu
vroia sa renunte de a fi adeptul reformatorilor.
In 1548 se
duse la Geneva, unde facu cunoscinta cu Calvin, al carui antic
si discipol fu. Beza a fost profesor de limba grata la Lausanne.
Parerile sale eraii concliante gi pentru a atrage in partea reformatorilor pe luterani, el formula o confesiune de credinta apropieta de ei. Din Lausanne Beza se duse la Geneva, unde este
numit 'profesor si pastor. In 1568 se duse la Vezelay, unde ifj
regula niste afacri familiare, iar in 1571 veni in Francia, unde

jute un rol mare in diferitele imprejurari prin care trecura reformat oril.

Beza este insemnat ca istoric, exeget, poet, polemist si orator.

2) Giordano Bruno, calugar din ordinul dominicanilor, ajunse
profesor la Geneva, visita mai multe localitati din Europa si in
cele din urma fu condamnat de Roma la ardere de viu ca ateu.
El se folosise Tnult de filosofia neoplatonica. Operile lui aunt
publicate de Wagner si Gfrcerer.
8) Ramus Petrus (1515
1572) umanist, s'a nascut la Cut)).
(un sat in Soisson), aratand din copilarie o mare aplicare catre
studiu. Tesa sa a fost asupra scrierilor lui Aristotel : Quaecumque ab Aristotele dicta essent, commentitia esse. In 1551
Radius este profesor de elocuinta ei filosofie la colegiul de

Franta, unde apoi ajunge decan. El este cunoscut sub numele

de Platonul frances, iar invOtatura sa e numita ramism, carefu bine

primita de protestanti.Sa se vada Lobstein, Petrus Ramus als

theolog, Strassb. 1878.

www.dacoromanica.ro

472

Tilosofia German5, fu fondata insa de Leibnitz 1)

care profesa un realism spiritualist. El fu insemnat
prin teoria monadelor, atoml substantiali dar

ne-

materiall. Lul se datoresce in timpul acesta dorinta d'a

impeca teologia cu filosofia si de a stabili ca Dunmedea
este inteligenta absolute si libera, ca rgiune primordiall

a tuturor lucrurilor. Tot el se incera de a ardia origina reului in lume. Dupe el vine Christian Wolf ') care
t) Leibnitz (1646-1716), fiul unui profesor de morale de la mil-versitatea din Leipzig, este un mare filosof ei. un cunoscetor pro-

fund a tuturor-ramurilor Sciintei. Arnaud spune despre el ca

nu i-a lipsit nimic decat adevorata religiune, pentru a fi eel mai
mare om dintre among timpului (Miinst, Diet. enc. Welt.) Leib-

nitz in anii din urine a avut ura cea mai mare contra refor-

matorilor ei n'a vroit a primi impartasirea nici in momentele cand

era aprOpe sa'si dea ultima resuflare.E1 rmane mare prin lucrarile sale de teologie, de filosofie, matematice, St. Naturale,
juridice, istorice, pe langa vederile dare ce avea asupra .con.ducerei Statului. In matematice, el s'a ocupat de calculul infinitesimal; in sciintele upturale pune basele Geologiei si se o.cupa de origina globului ; in istorie, arata care este metodul a.deverat pentru cercetarea faptelor ; in politica. tine nu cunOsce
-pc pseudonimul Caasarinus Furstnerius cum si tendinta de a
-face ca principil Germaniei se fie considerati de adevarati su-verani, depindend inse ale suveran ; in filosofie a fost eclectic,
metodul seu rational find a priori, deductiv ei geometric.In
.doctrina sa Leibnitz afirma ca ratiunea este un dar al lui Dumneclea, ca ereticul este in afara de biseriea si (led si de Chris -tos, ca papa este representanehl lui Dumneclea in Biserica, iar
imperatorul este represent antul puterei temporale, incercand sa
face o unire intre protestant' si catolici. Leibnitz a sfatuit pe
1'arul Rusiei c6, data vroesce a civilisa poporul seu, trebue a
invoi introducerea lucrurilor streine, care sunt de folos, cum si
de aduce barbati capabili, on de' unde i-ar gasi.
2) Wolf (1679
1754), de lot din Breslau. El fost crescut in principiile bisericei, totusi arata o inclinare catre filosofie
ei matematice cum se vede de cand era la Iena unde isi facea studiile.

Profesand cu succes la Leipzig atat teologia cat ei matematecele

ei filosofia. Wolf in 1706 fu chiemat la Halle, unde facu lectii
escelente de matematice, logics moral& ei metafisica. El auto.
.se alunge ideea supranaturalului din religiune si aproba pe ace'

www.dacoromanica.ro

173

complecta teoriele sale, de si tote erati coprinse inr

formule matematice inflexibile, pe care le aplica la

teologia. Wolf avu resunet in Germania. In jurul filosofiel lul se grupara o suma. de barbati destul de in-emnati. Cel din urma. discipql al lui fu Noise Mendelsohn 1) insemnat prin scrierea sa eMorgenstunden Berlin, 1786 ed. IL
Critica incepu ins' cu Kant 2) care ca si David
Hume refusa ratiunel d a cunOsce a priori causalitatea.
Operile sale Insemnate sunt: Critica- ratiunei pure si
critica judechtel.

Principiile filosofice a le lul Kant dovedesc o incercare ce nu avuse loc pane aci in Germania.

Niel ceea ce esista nicl ceea ce nu esista nu pot

sa fie dovedite de ratiune. El refusa elementelor a priori
ce sustiniail ca cele ce se petrece clilni.c in nature, sunt mai marl

ea lucrurile ce se spun c& stint supranaturale.Wolf a combatut cu succes pe atel. Nu mai remase insa de loc in crestinism,
and sustinu ca morala lui Confuciu este superior& on -cerei alteea, ceea ce facu ca in 8 Noembre 1723 se fie distituit printr'un rbscript imperial, iar el trebui se piece in timp de 48 Ore
din Pru.sia. ducendti-se la Marburg. Teoriele sale se respandesc
la Iena si Tubingue. In 1736 o comisiune instituit& ad-hoc, pentru a se pronunta asupra filosofiei sale, gasi ca este inofensiva.
Wolf a avut un bun j)rieten in Matiteuffel, intemeetorul societatii aletofilelor.In 1743 fu ridicat la ranguri de noblete qi numit
cancelar al universitAtii. Invetatura sa este considerat& ca punt
de trecere de la filosofia lui Leibnitz la rationalism.
Mendelsohn M. (1729-1786), de nem judeu, a studiat scriptura sub conducerea rabinulul Frankel si ajunse insemnat, prin
cultures sa autodidact& ; lipsindu-i adesea chiar mijlOcele de train.

Spiritualist, Mendelsohn in Phedon" si Orele diminetei" arata

principalele base ale acestei doctrine. In viat& ca si in scrierelesale, el nu se impaca de loc cu tendintele acelora ce vroiati a-I
face sA, paresesca religia sa, cum se vede din apArarea judaismulul.
2) Kant (1724-1804) filosof insemnat si matematec distins, pe

www.dacoromanica.ro

474

.a ratiunei speculative valora obiectiva absolute. care

-se cuvine numal ratiunei practice. Kant fu sceptic in

metafisick dar fu dogmatic in moralk
Principiile a priori impuse vointei sunt absolute ;
deci legea moral'a are un fel de imperativ moral si ca
urmiare esistenta libertatil vointel si a neinurireT ca si
a esistentel. lui Dumnegetl. In teologa Kant dete putere si activitate, chcI punend superioritatea morala,
asupra dogmaticel, p-anea in evidenta puterea crestinismulut Ca suveran al judeatel orT carer dogme era
tot ratiunea si nu se putea ca o dogma revelata s fie
contra ratiunei. Multi fur& contra teologiel de la Konigsberg, care era deistk Asa avem pe Storr Do-

derlein) 2 Echermann Reinhard 3) si Herder").

langa cultura teologica ce avea in el se recunosc vederile lui
Hume si Rousseau. Kant este autorul insemnatelor opera Cri_
tica ratiunei pure" Critics judecatel" qi Critica ratiunei practice"In ceea ce privesce xeligiunea, el scrise Religiunea in

marginele ratiunei. -.RI se yacht' : Coloni, Expos eritiq, de la

philosoph. de la relig. de Kant, Strasburg, 1845.
1) Storr (1746-1805), profesor la facultatea de teologie din
Tubingue (1777), orientalist insemnat, dete la lumina multe lucrari relative la exegesis.
1792), teolog protestant si profesor la
2) Doderlein (1745
Altorf si Iena, este in barbat de o cultura teologica vasty Lucrarea
sa "eritica textuluf biblic" in ebreesce este destul de apreciata.

Cu lel se termini dogmatics luterana si urma acea Kantiana.

Dliderlein intelegea prin dogma : sententia doctoris alicujus. Atat

riiscurturile sale cat si lucrarile sale critice fura bine primite.
a) Reinhard (1753-1812). originar din Vohenstrauss (ducatul de

Salzbach), naseut din parinti pies'. capita o crescere religiOsa.

In 1768 intra in Ginmasiul de la Ratisbena, in 1773 la Universitatea din Wittenberg, iar la 1777 obtinu titlul de profesor de
filosofie. In 1782 fu insareinat cu catedra de teologie la universitate, adaogandu-i-se la 1784 insarcinarea de membru al consistoriului. La 1792 '1 gasim la Dresda in calitate de consilier ecclesiastic, prim predicator al curtei si membru al consistoriului.
Reinhard prin predicele sale remase neintrecut in Germania.
4) Herder (1744 1803) din Morungen (Prusia orientala). ca si

www.dacoromanica.ro

175

Dupe Kant vine F. H Iacobi1) un alt urmas

lat. Hume si in urma Schleiermacher') crescut
in sinul Fralilor Moravi. Acesta se sili a impaca credinta cu rgiunea si in acest stop inlatura trite formulele religiunei ce erati atacate si care cu greu se

al.

puteaii apara. Partisan al teoriei dependinl.el omulul

de Dumnecleil, sentiment prin care cunOscem pe Dumneelea, cu cat ne vedem mai mult pe. not, servindu-ne
dragostea cu destula putere pentru acesta. El sus0nea ca Teligia crbstin& este in constiinta crestina, iar nu
*Reinhard avu o educatiune religiose. In 1763 fu profesor la Fridericianum. Ideile lui Hamann ei Kant, cu cari fact' cunoscinta
la Konigsberg, avurA influenta asupra sa, cu osebire ale Celm
d'inted5. In 1764 lua insercinarea de director al ecOlei de la Riga,
iar in 1771 predicator al curtei comitelui din Buckeburg. SA
se vadA Doring, vie de Herder. Weimar, 1829.
2) lacobi (1743-1819) din Dusseldorf, membru al camerei aulice
din Berg (1771), iar in urmA membru al acadcmiei din Munich.
(1804). Filosofia sa se resume in aceste trei puncte : esista veritAti metafisice ei o realitate fisica ; obtinem siguranta hnediatA

a unor lucruri prin credinta, a altora prin sensatiune

Si

cu-

nciscerea ce cApatam este obiectiva. SA se vadA Kuhn, Jacobi et

la philosophie de son temps.
2) Schleiermacher (1768-1834) exit din ecOlele morave de la
Barby ei Nieschy, ajunse in urnaa unul dintre teologii Ins.mnati
ai Germaniei. cetind gi instruindu-se cu scrierile lui Platon, Kant,
Fichte, Schelling, Hegel si Spinoza. In Berlin el intra in priete-nia unor insemnate personagii, care it &curl' a se deda studiului filosofiei. Silit a se esila singur la Stalpe (Pomerania), in
1802, la 1804, ne mai putend suferi climatul Balticei, revine in
Germania ei primesce functia de predicator ei profesor estraordinar la Halle, unde este forte mult iubit de scolarii set. can vedeai'.
in el pe adeveratul profesor, care imbratieA in studfile sale, dogmatica, morale, ermeneutica, exegesa Noului Testament ei enciclopedia. La Halle compuse el scrierea : die Weihnachtsfeier
(1806) pe Ifixtga discursurile @i monologurile de mai inainte. Dupa ce Halle fu luat de Napoleon (1806), Schleiermacher se duse
la Berlin ei in 1807 facu aci cursuri de teologie qi filosofie fiind
Ii intr'o situatie banescA cam rea. Lucrand pentru eliberarea patriei sale, colabora la jurnalul Conrespondentul prusian" si pre-

www.dacoromanica.ro

176

in Scripture. Tote miracoleje le primesce ca bune in

tru cat pietatea cresting le-a primit ast-fel.
La scOla Jul gasim pe C. I. Eitzsch1)si A. C. D.
Twesten.2)
dice, tuturor celor ai sci ca se'si depuna, averile for pentru mantuirea Ore/. In 1866 inclin& catre catolicism, ceea ce facu pe catolici in 1821 de a incerca injosirea protestantilor ; dar in urma
protesta contra incercarilor ce se kiceau si dovedi principilor ca
n'aii dreptul a se amesteca in astfel de afaceri. In 1829 se Metz

un compromis.Mai Inainte Inca, la 27 Sept. 1817, la un sinod

tinut in Berlin, el sustinea Ca puterea crestinismului stA, in credinta in Christos, iar nu in dogma. Schleiermacher a autat s&
puna in armonie crestinismul cu filosofia modernit El lucra deregula trel ore pe di (de la la 9 ore de dimineta) si atat el
cat si valorosil Fichte, Hegel, Savigny si Niebuhr, Neander, de
Wette Acura splenderea universitatii din Berlin. Lucrarile sale sunt
impartite : in teologice, discursuri si filosofie, formand un tot de
30 volume. Sti se vad& : Bender, Schleiermachers Theologie mit
ihren filosofischen Grundlagen, 1876-78 ; Keferstein, Schleierma-

cher als PLidagog, Iena 1889,F. Bonifas. la doctrine de la redemption, de Schleierm, Montauban, 1863.
1) C. I. Nitzsch (1787-1868) privatdocent (1810 , profesor de

istorie si predict"). (1817h a obtinut diploma de doctor pentru a

lucrare a sa asupra santului Spirit. In 1819 primi insarcinarea de
inspector bisericesc la Kemberg, iar dupe 1822 de profesor la
Bonn, pan& in 1847, in care calitate lucra ca un adev6rat conducetor al bisericei reformate din aceste Orti. Lucrarea sa insemnat& este : Sistemul doctrine/ crestine". In 1847 se duse la
Berlin, inlocuind pe .Marheineke, iar la- 1850 fonda Revista
germane a sciintei si vietei crestine. Nitzsch sustinea mult unirea,

tuturor protestantilor, cum se vede din lucrarea sa: Uniunea

evangelic& (1853). Insemnat este uvragiul s5u : Sistemul teologiei practice, in care talentatul pastoral este unit cu capacitatea
sciintifica.

1877), profesor de teologie sistematic&

') A. Twesten (1719
la Kiel si Berlin este originar din Glfickstadt (Holstein) si a avut
mare incfinare catre doctrina lui Schleiermacher, al card discipol fu. Lucrarea sa insemnata este dogmatica bisericei luterane",
Kiel, 1826.

www.dacoromanica.ro

177

Partisan insemnat al lui Kant este I. G. Fichte')

logician si metafisic. Dupe el omul n'are consciinta
decal de el si de viata sa spiritual& si numal eul e.sista ; totul este prin el si pentru el. Eul este deci infinit si absolut ca si natura diving pin care el participa
Marginimea Eului este din cause a este real in timp
si este inchis in 6re-care margin.. De aci nevoia de
a esi din acesta inchis6re si a intra in unire cu Dumneciel Sa renunte deci omul la el si atuncl cuvintul,
ratiunea eterna se incorporeza in el ca in Christos,
care nu va, mai remanea mai mult Dumnedeu, cat 1
va fl totul in toti.
Discipol al lui Kant fu si er. F. Fries 2) apoi
de Wette 3) dogmatist si exeget , F. Schle9 1, G. Fichte (1762

1814), studia teologia la Iena si in

urma se ocupA cu filosofia, ajungena un insemnat profesor la

Iena
dupe Reinhold, silindu-se a complecta pe Kant, care

avea d,espre el Nina idee, de and ii presentase lucrarea sa Wissenschaftslehre", dar care se suparit pe el, de indata ce veciu ca
if transformase invetatura sa. De la Iena se duse in Berlin, unde
lucra pentru organisarea facultAtil si fu .numit profesor. Lucrarile lui formed" 8 volume si unele din ele se gasesc traduse

n frantuzesce.
') 1. F. Fries (1773-1844). profesor de filosofie de la Heidelberg gi Iena, tiind locul intre Kant si Jacobi. Dupe el ideile suns
conceptiuni primordiale ale ratiund practice si intre lumea seus}bila si cea ideal& este sentimentul frumosului si sublimului
care ne duce la divinitate.
1 De Wette (1780 - 1849), de lot din Turingia, eopil4ri in

Weimar, studia la Iena si in 1806 dete in lumina interpretarea

unei pArti din Vechiul Testament. In scrierile sale combate
esplicarea miracolelor si se opresce la aretarea pArtei morale a

tu%nror personelor din istoria santa. In 1807 este profesor la

Heidelberg, in 1810 in Berlin si in scrierile ce da In lumina se
tine 4e vederile lui Pries. In 1819 fu destituit din postul de
profesor si se duse la Basel unde si muri. Cat stete la Basel
se ?cepa cu studierea Noului Testament si scrise asupra rawww.dacoromanica.ro

12

178

gelf) F. L. Hardenberg 2) (Nova lis) Schelling2)

Hegel') Daub 5) si Marheineke. 6) Apol yin Gabler,
portului dintre evangeliile scrise ei traditiunea rain. 4i ce timp
a trecut intre petrecerea faptelor ei scrierea lor, in ce forma
sunt evangeliile ei ce coordinare este intre ale. Pentru el istoria lui Christos este misteriosa. Critica ce introduse el, nu
satisface insa tote cerintele si nu nimicesce indoelile, lasand
in piciOre atacurile ce gasiat acel cari credeat ca infra sciinia
Qi religiune nu, pate fi impecare.
a) F. Schlegel (1772-1829) iii facu studiile la Gottingue ei Leipzig

ei obtinu titlu de doctor in filosofie. 0 lucrare a sa din 1797 asupra Grecilor ei Romanilor 11 facu destul renume, ca ei revista
Athenaeum. La Viena, Schlegel preda cursuri de istorie moderns
ei literature, ceea-ce '1 facu prieten cu Metternich ei fu numit ambasador la Francfort. El _mud la Dresda. Schlegel este insemnat
ca istoric, filosof, literat ei artist.
a) F. L. Hardenberg (Novels) 1772-1801, poet din Boole romantics a Germaniei, a studiat matematecele er Dreptul la Iena,
Leipzig ei Wittemberg. Misticismul set se datoresce mortei curan de a sotiei sale. Pentru el studiul filosofiei nu mai valora de

atunci ei retras. se multumi cu un post de iconom la . sali-

nele din Turingia.Melancolia nu'l parasi pant in tale din urma

momente ale vietei sale.
8) Schelling (1775 1854) de lac din Lemberg (Vurtemberg).
a studiat teologia la T.ubingue ei se imprieteni cu Hegel. La Iena
fu chiemat se ocupe catedra de profesor de filosofie, iar in 1807

ei 1808 la Wurtzburg ei la Munich. Putin timp a fast ei la Erlangen.In doctrina sa teogonia se confundt cu oosmogonia ei

idea1u1 ese biruitor fets cu realismul.

4) Hegel (1770-1831), de lac din Stuttgard, a invotat teologia la
Tubingue, apoi filosofia. In 1801 Hegel ajunge privet docent la
Iena, in 1808 pro fesor la Nuremberg, apoi la. Heidelberg 1816

ei la Berlin 1818. El este insemnat pentru ideile pe sustine.

Vedi Hegel" Ens. par Licht.

51 Daub. (1765-1836) a studiat la Marburg 1i apoi a Yost profesor la Heidelberg. El a escelat prin energia sa morals. Ca Filosof a tinut de teOriile doctrinare ale timpului set, find influentat de ele; El a murit facendu-ei cursul, pu aceste cuvinte ale
lui Schiller Das Leben ist der Gilter h5schtes nicht, der Uebel
grosstes ist die Schuld".
9 Marheineke (1780-1846) din Hildesheim (Hanovra), studit
www.dacoromanica.ro

179

Geischel, Rosenkranz, Roth, Strauss si Bruno

Bauer, pe earl numal II amintim aci 1).
G'alvinii si disputele dintre el
Doctrina ca si disciplina Calvin, era in totul influentata de spiritul de precisiune si de ordine ca si tatemeetorul sectel. Geneva, ca tip al republicelor crestine, da tonul.
Intre calvinistl a fost o mare unitate de vederl,
considerhndu-se disputele dintre cele-l'alte confesiuni,
si abea done dispute ail avut loc in tot decursul secolului al XVI si al XVIL Acestea furl.: disputele Armi-

Dianismului si a universalismulul ipotetic.

Arminius J2) este Intemeetorul celel d'intaia secte'
in Leyda. Acesta, contrar vederilor lul Calvin asupra
predestinatiunel absolute, Inv6ta c5. alegerea ca si condamnarea Omenilor depind de binele sail 1.611 ce '1
fac el. Nu gratia pOte (influinta decisiv asupra omulul,
dac6. el nu se adaptea. cerintelor el. Combatea cu alte
cuvinte decretul universal si absolut al lilt Dumnege4
la thatingue si in 1805 ajunse profesor la Erlangen, ieir in 1807
la Heidelberg. In 1811, la Berlin, profess aprope :tote rainurile
teologiei, facendu-se destul de cunoscut ca partisan al dreptei
hegeliane. Scrierile sale Bunt destul de valorOse din punetul de
vedere a principiilor ce sustine.
i) SA se vadA Haag. Hist. des Dogmes.
') Arminiu (1560-1609) predicator la Amsterdam (1583), e
studiat la Utrecht, Marburg, Leida 6 Geneva, iar in 1603 ajunsu
profesor la Leida.

www.dacoromanica.ro

480

Contra sa s'a ridicat Gomar F.1) colegul sat. Politica

se amesteca in discutiunele lor.
Partidul republican sustinea pe Arminieni, numiti si
Remonstratl, dupe cele 5 articole, din 161'0, pe cand
marea majoritate a poporulul si a clerului era cu Gomar. Sinodul din Dordrecht, convocat de slatele generale, in sedintele sale de la 13 Noembre 1618 pana

la 9 Maiu 1619 n'avu drept resultat de cat a irita

mat mult pe partisaniI celor doue secte. Decisiunile.
Sinodulul aprobara pe Calvinistil rigidI. Arminianis-

mul isi urma drumul Inainte si ajunse de a subordina credinta rallunel. El gasi aderentl destul in
Anglia undebarbati insemnatl 'I luara apararea. Asa fura
Ha lles 2), Cudworth 3), Tillotson4),si altiT. In Olanda infiintara si biserici dupe anu11625. BarbatY insem') F. Gomar (1563-1641) da loc din Bruges, 'ei-a complectat
studiile la Naustadt, a luat bacalaureatul in 1584 ei in 1587 seduse ca conductor al bisericei din Francfort. In 1554 fu cliiemat
profesor la Leyda, dupe ce luase doctoratul la Heidelberg. In
1611, iu urma certei avuta cu A4miniu, demisiona, ii se retrase
la Middelburg. de aCi se duse la Saumur i apoi la Groeningue

unde muri.
2) Ha lies Iohn (1564-1656) profesor de limba great la Oxford
(1612), capelan (1618) ei canonic la Windsor (1640).
8) Cudworth (1617-1688) a fost rector la, North-Cadbury (1641)
Si profesor de limba ebraicii la Cambridge (1645).
Cudworth este insemnat prin lucrarea ea : The tine intellectual

system of the universe", (Adeveratul sistem intelectual al universului) cu care fiicea asemanare .intre trinitatea platonich si

cea cretin si in 'are se aratii ca unirea dintre corp $i suflet

se face prin asa mimitul mediator plastic, care este substanta ce

le unesce.
4) Iohn Tillotson (1630"-1694), rationalist, iel facu studiile la
Cambridge. La Londra nastigrt mult din eederea sa a.colo Qi cunoscintele ce facu. In 1664 fu ales avocet la Londra. Tillotson
este insemnat ca orator. La 1691 fu numit arhi- episcop la Cantorbery, dupe ce in 1689 fusese cleric de cabinet al regelul.

www.dacoromanica.ro

181

natl turA S. Episcopiusti, Curcellaeue), Grotius),

LeClerc'')0 P. de Limborc125), insemnatt prin exegesa
1) S. Episcopius (1585-1643) conducetor al partidei arminianis-

lice, a studiat teologia si filosofia la Leyda si urmat dupe a Gomar la universitatea de aci. Dupe cati-va ani de esil se intorse
in terA. la 1626 Eli 1634 obtinu postul de profesor al partidei ce
apera la Amsterdam. El credea ca crestinismul nu este de cat
c) adunare de mai multe- invotaturi, iar nu o religie now!). Episcopius profesa subordinatianolismul Fiu lui si nu recunoscea per sonalitatea Santului Spirit. Cat pentru pacatul original, el nu
aproba car natura omului s'a conrupt de tot, in urma gresalei
stremosilor no4tri.
1) Curcellaeus (1586-1659), ca si Episcopius era adept al arminianismului Eii nu primia predestinarea absolute. El fu pastor la Bois-le-roi, 'tiga Fontainebleau. Dupe 1637 inlocui pe
Episcopius ca profesor.

8) Grotius (1583-1645), un bArbat fade insemnat, urma cursurile

universitAtil din Leyda gi la etatea de 15 ani lua doctoratul in drept.

In 1613, dupe ce ocupase cu demnitate functiunea de advocat, fu

numit ambasador in Anglia, iar in urma, revenind in tern, fu numit sindic la Rotterdam, alegendu-se membru al adunArei statelor generale. Ia 1616 este trimis ambasador la Amsterdam, iar
in 1618 fu pus la inchisore de Mauriciu. principe de Orange,
condamnat la mode, dar apoi commutandu-i-se pedepsa in inchisore perpetufi si la confiscarea averilor sale. Scripat din inchi-

sore prin desteptaciunee si curagiul sotiei sale, se duce la Anvers Eli de acolo la Paris, unde Ludovic XIII II di o pensiune
de 7,200 lei. In 1630, dupe modes, lui Mauriciu, Grotius fu pus
in posesiunea averilor sale Eii reveni in Rotterdam, in 1634 se
duce la Fracfort (pe Mein), iar in urma este numit ambasador
la Paris din partea reginei Cristina (1635), unde state 10 ani, cu
tote intrigile ce se teseati. In tale din urma, pe cand se ducea
de la Stokholm la Lubeck, muri. Epitaful si-1 facu singur : Grotius hie Hugo est, Batavus captivus et exul, Legatus regni, suecia magna, tui.
4) Le Clerc I (1657-1737), teolog insemnat, si-a facut studiile
in Geneva si a lasat mai multe scrieri de o valOre recunoscuta.
In 1682 '1 gasim in Anglia si Ia Amsterdam, in 1684, face cursuri de limbele veohi i de filosofie la gimnasiul de aci, iar duplt
1712 de istoria bisericescA. In una din scrierile sale aratA ca
Moise nu este autorul Pentateucului. Le Clerc este fondatorul
ziarului Biblioteca universals si istorica" Ili este cunoscut ea un
critic talentat.
6) Lizriborch (1633-1712), profesor la Sem inarul Remonstratilor,

www.dacoromanica.ro

482

lor, in care se observa metodul de interpretatiune- is:toric. In 4629 cei trei frati Van der Kodde1) deter&
nascere sectel ghynsburgilor in care putea intra numai acel ce se decidea a trai dui:A preceptele Evangeliet si a recun6sce pe Iisus Christos ca trimis, divin.
Protesoril academies din Saumur nernultumitl cu teo-

ria predestinatiunei absolute, ca si Arminius, o combatura. In locul et recunoscura teoria Universalisinulut

ipotetic, care nu era de cat sintesa universalismulul
a particularismului. Dup6 eel d'Intaiu omul nu s'a putut mantui fara a lua parte la. acesta opera, iar La
Place se 'revolta contra imputatiunei imediate a pecatului stremosesc, pe cand inspiratiunea cartilor, sfinte
era combatuta de Cappel.
La. opiniunile for se raliara o suma de teologl pecare

nol u mentioaam : Blonden,Daillaeue), Tronchin 4)

este insemnat prin cate-va lucrari ale sale, in care urmeza sistemul lui Arminiu.
1) Van der Codde (Joan, Adrian si Gilbert), kefil arminienilor din
Terile de jos, cari deter& nascere sectei cunnoscuta sub numele
de collegieni (collegia) sau Rhynsburgieni. (Rhynsburg, aprOpe
de Leyda), cari dupe 1625 se stabilesc in (Mande, predicand contra -sucerdotiultii, serviciului militar si a functiunilor publice.
2) D. Blandel (1591 - 1655). teolog, filolog i istoric talentat, Et
dovedit faLsitatea decretalelor lui Pseudo-Isidor. (Pseudo-Isidorus
et Turrianus yapulantes, Geneva, 1628). In 1653 perde Yederea,
totusi dicta lucrarea sa insemnata. Genealogiae Francicae flenior
assertio vindiciarurri Hispanicarum.... eversio Amsterdam, 1655.
1670), de loc din Chatellerault, studia
Dallaeus, (1594

la Saumur si predicator la castelul du PlessissousForet, apol

la Saumur.De aci fu chiemat la Charenton in calitate de pastor
si muri aci. El are vr'o 34 de scrieri, din care cea mai insemnata este : Traite de l'emploi des saints Peres pour le jugement
des differends de la religion, in latina : De usu Patrum ad, ea,
definienda religionis capita duae sunt hodie controversa" traduse
de Messager, Geneva, 1656.
Tronchin (1629-1705), cunoscetor pr -fund qi om de carac-

www.dacoromanica.ro

183

(t) 1705); pe cand altil le combaturg.. La 1675, In Elvecia, prin Formula Consensus ') se dete o noue
confesiune de credinta, care ins& cadu cu totul In
1722. Acel ce admitea conlucrarea gra0e1 cu vointa

fu Claude ,Pajan (t 1685).

Diferite Secte
elite din reforms.

Din lupta cu biserica romans cum si din principiul

liberalismulu.l Inaintat, .in materie de credinta al luteranilor, care lasa onT cul libera interpretare a JAM,
esira o sums de secte. Asa furs Antitrinitaril, Ana-

baptistil si Socinienif. Basele Societatil ca si dogmele principale ale crestinismului, cum era cea a Trinitatil, furs combatute de et. Nu era nicl o autoritate
in materia de religiune, nu era niment stapan pe al
se4, ci totul al tuturor, ba nici puterea civila nu trebuia ascultata. EI predicati imparatia de 4000 de anI,
se conduceau de un fel de iluminalia interns si nu
vroiau sa primiasca botezul pruncilor.
Italia a fost plina de Antitrinitarl dupe cum Germania
de Anabaptists. Clasele de sus ale Societaiii (Antitrinitarl) ca si cele de jos (AnabaptistI) se atasara la
aceste secte. Ba'rbatI ca I. Valdez 2), secretar al viceter, ptudia la Geneva i Saumur si dupe 1664 ajunge profesor
la Saumur. Tronchin a fost contra juramiltului ce se face, de,
clerici, cA nu vor inveta altfel de cum le ordona biserica.
') _Formula consensus Helvetioi, redigiatA de profesorul Henri
Heidegger. este compuse din 25 canone, in care se coprinde doctrina calving.
1) I. Valdez It 1540), secretar al lui Carol Quintul, in urmi pg-

www.dacoromanica.ro

181

regelut din Neapole, Bernardin chino'', general al'

Capucinilor, Valent Gentilis2), doctorul G. Elandrata 3), care predic6, In Transilvania, Campanus4) ce
era contra divinitatei Sa.'ntului Spirit ca nefiind basat'a pe

Scriptura, M. Servetus 5) si

alcii,

luara parte la lupta.

nisesce Germania (1535) ducendu-se la Neapol, unde se ata4a pe

langa Vice-Regele, care '1 lua secretar al seii. Ideile noui ale
lui Luter, Melanchton, ale anabaptistilor, '1 facu sa adopte alte

idei de cat cele cretine, mai mult fantastice de cat rationale.

El admite interpretarea individuals a Bibliei si in tote manifesta
cea mai mare neincredere.
I) Bernardin Ochino, al treilea vicariii general al capucinilor,
om pios in aparenta, dar mai mult ipocrit in realitate. Neputend
obtine avansarea ce doria, el ataca pe Papa, parasesce ordinul
$i se duce la Geneva cu o teller& cu care se insOra. El era favorabil poligamiei, pe care o respindi si in Germania $i Anglia.
Ochini a murit de pesta la Planckow, in Moravia. (1561).
2) V. Gentilis (-1566), de loc dln Cosenza in Neapol, este cunoscut ca antitrinitariii, de si in 1558 fu nevoit sa subscrie un
simbol co avea, in el dogma Trinitatil. Umbland fugariii prin
Elvetia, POlonia, Francia. Moravia si Savoia, in aoasta din urma localitate este prins Qi decapitat.
3) G. Blandrata (1515-1590) (Biandrata) medic 4i antitrinitaria
insemnat. Fugind *Ca se scape do urmaririle Inchisitorilor, el se
duce in Geneva (1566), unde se facu calvinist. Combatend dogma Trirnitatii i temendu-se a. fi pedepsit de Calvin fugi in Po-

Ionia. Luat sub apararea lui Nicole Radziwil, Woevodul din

Vilna, este declarat inocent de sinodul din Pinczov. In 1563 '1
gasim in prietenie cu kin Sigismond, principe al Transilvaniei,
iar apoi cu Qtefan Bathory.
'1

Carnpanus ( +1580) era contra Trinitatii Eli more in inchisore,

aprOpe cu totul nebun. El apara dualitatea persOnelor divine si

recunoscea intre pie un raport, care se asemana cu unirea conjugala, in care Tatal este elementul masculin. iar Fiul acel femenin. Cat -pentru Santul Spirit, el inveta ca este un spirit comma ambelor .perscine, iar nu o personalitate.
(5 M. Servetus (1509-1553), originardin Villanueva, in Aragon,

studia dreptul la Tulusa, se ocupa cu meditarea bibliei, iar in

1530 se duce la Basel. unde se dete studiilor curat teologice. In
lucrarea sa : De Trinitatis erroribus libri VII", combatea dogma
TrinitAtii. Refugiat la Paris, este cunoscut sub numele de Villeneuve ; in 1534 se duce la Orleans, apol la Lyon, tar in 1537
se ocupa cu matematicile la Paris. Lui se datoresce descoperiwww.dacoromanica.ro

185

Anabaptistil In 1521 se unire, cu leranil germanl

.si ast-fel ajunsere, nesuferill, pe lenge, principiile for
inmorale ce le practical) la Munster. El fure, reformail

de Menno Simon's') In 1536, de dad sunt cunoscuti

sub numele de Menonip sail baptists si se afie. si ads
in Statele-Unite. El nu primesc botezul copiilor, nu
vroesc se, jure, fug de orl-ce slujbe publice si nu
vroesc a face armata.
Lelio Socino 2) si Fausto Socino) nepotul seil
detera o noua. organisatie Antitrinitaririlor si de atuncl,
sant cimoscull cu numele de Unitari si n'admit de cat

biblia ca singura regule, de credinta. Dintre simbole

primlail pe acel al Apostolilor. In interpretarea Scripturel, raliunea era conducetorul. Ca mijlocitor al omului
era Iisus Christos, de Ore-ce omul dupe cedere, nu era

capabil d'a merge pe drumul adevarat al viqel eterne.

rea modului eirculatinnei sangelui. In 1538 plea din Paris. Pen-tru ca a combatut dogma Trinitatri a fost condamnat la ardere,
in urma unui act de acusare, facut de Calvin si compus din 38
articole.
I) Menno Simonis (1505-1561). capelan in Pinningen (Tara Fri-

sonilor), nega presenta realA a Mitntuitorului in Euharistie, iar

in urmAfu si contra Liturgies, pe care o considera ca uu cult idola-

tric, contra botezului si a Euharistiel. In 1536 el se declare pe

fate contra panel' si lua conducerea anabaptistilor, earl se adresasera la el. Mennonitil 130 aflA si ast5.-41 in Terile de jos, in
Prusia, Rusia, Ungaria si Transilvania.
9) L. Socini (1525-1562), protestant }:}i prieten cu Melanchton,

se stabili la Zurich, dupe ce in 1547 plecase din Italia. El muri

timpuriii, din causa unor certe familiare, pe Lange necasurile venite asupr5.4 din partea catolicilor.
9 R Socino (1539-1603), nepot al lull L. Socini. a studiat'clreptul

si teologia, sica si unchiul setis'a stabilit la Zurich. De aci se

duse la Basel, apoi la Geneva, Transilvania i Polonia, afianau-se in capul partidei antitrinitarilor. El a interneiat biserica

socinianA in Polonia. El a scris Bibliotheca Fratrum Polonorum",

Amsterdam, 1656, si a lasat neterminat catehismul de Rakow.

www.dacoromanica.ro

486

Iisus de si om, a avut destinatiunea de mijlocitor..

Nu era egal deci Iisus cu Tata', de si '1 adora ca peDumneclea. Cele dou6 naturl nu se pot uni intfuna, de
Ore-ce n'au aceleasi caractere. Santul Spirit nu era decat o putere a lui Dumnedeil ce lucra asupra omului_
Cu Descartes') incepe cercetarea adev6rurilor prin
punerea for in indoia15.. Se primiati ideile irascute, se
admitea Dumneclea ca putere absoluta. Progresul ideilor
cartesiane fu oprit, din indemnul episcopului de Paris,

de catre consiliul municipal din Paris, la 1675, de si

ca si unit din Jesuiti erati de partea sa
Jansenistil
Calvinil se pronuniara contra doctrinel de 6re ce duce la
ateism. Cu tote acestea, in prile de jos, CartesianismuL

facu marl progrese. Si aci se gsira barbati insemnati

earl primira sisternul lui DesCartes.

Arnica lui J. Cocceius') se alipira defilosofia cartesiana si suslinura interpretarea alegoric4 a bibliel,
eautand a gasi in Vechiul Testament tipul Noului
Testament. El fu comMtut de Jancourt 3), care
vedea in teoria lui, Cocceius o adeverata tipomania.
SinOdele

taturile

din Leyda si Utrecht condamnar5. !rivelul Cocceius. A trebuit ca un cugetAtor

profund, judeti de nascere, sa se incerce a uni fi1)Descartes (1596-1650). clev al iesuitilor, trAi cat -va timp re

tras in Olanda, iar in 1649 fu ohiemat in Suedia de regina

Cristina. Descartes a fost contra necredincioWor 51 ereticilor.
Principiul lui filosofic. de la care pleca este : Cogito, ergo sum,
sau consciinta de sine insu4i, un metod subiectiv in studiul fi
losofiei.

2) L Cocceius (1603 1669) din Brema, Acu studiile aci i in

1650 ajunge profesor la Leyda. El era un perfect orientalist.
8) Jancourt (t 1725) pastor la Middelburg (1678) apoi in Haye(1699 1715).

www.dacoromanica.ro

187

losofia nota cu teologia, basandu-se pe interve-

nirea imediail a lui Dumnecteti in univers. ,Acesta fu

Benedict Spinoza 4). Ca,principiu esential Spinoza nu
admitea de cat adevaurile ce resultari din principiti
dovedite ca adev6rate. In scopul acesta nega profetiele, on-

miracole si misterele. Silinta sa fu de a. dovedi

identitatea luI Dumnecleil (natura naturans) cu lumea

(natura naturata) asa ca din substanta divine apar si Iucrurile din lume. De aci asemanarea perfecta dintre corp si

suflet. Libertatea omului, fu combatuta pe motiv ca in

mainile lul Dumnedek omul nu e de cat un instrument.
El se silia a. dovedi ca in virtutea legilor esentei divine nici Dumnedeil nu e liber in lucrarile sale.
In suta a XVII-a Labadie 2.) iar in suta.
XVIII-a Poiret') imbratisiara ideile. misticismului. In
') B. Spinoza (1632-1677) nascut la Amsterdam din parinti j udeo-portugezi, Inca din smile' punea o sums de cestiunrrabinilor,
pentru care fu dat afara ei atunci se alipi lie creetini, invet a.
teologia, pe Ianga limbele greca ei latina, apoi filosofia ei matemacetele. In 1661 se ste.bili rang& Leyda, in 1664 aprOpe de

Haye, in 1670 la Haye chiemat de electorul Palatinatului

in.

1673, spre a ocupa catodra de filosofie la Heidelberg, el refuse'.

Spinoza muri de o ftisie pulmonare.
3) J. Labadie (1610-1674), a facut parte 15 ani societatea Iesuitilor, apoi isi lutt calea predicei @i combatea pe Iesuiti, facend
parte dintre Jansenietii de la Port-Royal. Labadie se credea trimis de Dumnedeil spre a indeplini o misiune estraordinara. In
1650 retras la Montauban imbratiea calvinismul sub pretext Oa
biserica Romei a ajuns cu totul conrupte. Dupe ce nu mai putu
gasi aderenti ei se vedu alungat din tote partile, Labadie infiinta
o sect& a sa la Amsterdam ei Brerna. Intre discipolii sei se afla

ei madame Schurmann, pe care o socotia ca a patra, Gratia ei

decea muza.

3) Poiret (1646-1719), nascut la Met, inveta aci la inceput

apoi se deda cu mult zel la studiul filosofiei lui Descartes. La
1667 se duce la Hanau, in anul urmator la Heidelberg ei in
1669 ajunse predicator. Insurandu-se la 1670, in 1672 este prewww.dacoromanica.ro

188

principiile 'tor se admitea starea ceresch a omulul inainte de adere, se primea un Iisus Christos ,pdmintesc
si altul ceresc. In trinitate nu era de cat Dumnegleti
singur, represintat in trel persOne. Dintre misticil quietisti Insemnat este M-me de Krudener') care se detea
de profetesa si th.c6tOre de minuni.

BISERICA ANGLICANA

Metodistil, Puseistil, Quakeril

Se scie ca iii Anglia suveranul da tonul reformei, deci el 'I impunea sigiliul politic. La 1552 Kran-

mer, sub Eduard VI, compuse confesiunea de credicator la Annweiler (thicatul de Deux Ponts). Mai tarcliii se
duse la Amsterdam, apoi la Riusberg. unde si muri.
') Madame de Krudener (1766-1825), Mica unui baron f6rte
bogat din Curlanda, studi& la Paris, se marita cu Livonien, baron de Krudener, fa etatea de 14 an' si se duse Is, Venetia unde
sotul see era ministru al Rusiel. In 1791 casAtoria se desfAcu
si Madame de Krudener se duse la Riga, unde era tatal seii.
Dupe mai multe aventuri, veni la Paris, unde se atria de cantaretul Garat, iar in urm& nu traia de cat pentru saraci Qi bolnavi, de-

venind o pietist& visionara. In 1706 se gasesce la Dresda, apoi

revine la Paris si do aci se duse la Geneva, la Carlsruhe, Heidelberg, iar la 1814 se int6rce la Paris. In scrierea sa Campul virtutilor" Madame Krudener lucra pentru santa alianta.
Reg' 91 popOre, clicee ea, nu puteti trai de cat fiind animati de
ideile crestine". Qi mai departe : Dee' Alexandru merit& laude,
este pentru ca servesce Regelui regilor". In 1815 la Basel, Madame Krandener lacu multi adept'. Din causa predicilor sale
contra bogatilor Qi stApanitorilor fu silita s& piece din Basel si
se duce Mug& Kulm de aci la Horn, de unde este prinsa si in
cele din urm& trimise la Leipzig, apoi la Eilenburg (1818) si a

Koenigsberg. RefugiindU-se la Petersburg. trebui s& piece si de

aci si se duse in Livonia, apoi la Crimea si muri la Karfaubasar.
Lafater (1741-1801), facu cursuri de teologie si filosofie, iar
lla Leipzig si Berlin se puse in contact cu barbatii insemnati in

www.dacoromanica.ro

189

dints, formats

din 42 articole. In 1562, luandu-se-

In desbatere acesta confesiune,parlamentul, In timpul

Elisabetel, o reduse la 39 articole, care aprobate de
regina constituite bilul celor 39 articole. Prin ea se
lass mar libera teoria predestinatiunel si se admite In totul teoria lul Calvin asupra Liturgiei.
Niel indulgentele, nicl primatia papel nu furs admise. lerarhia s'a pastrat. Cultul estern, tot mecanis-

mul catolic se mentine, de si nu in intregime si sa

merge pans a primi despotismul guvernelor din motive de ordine Inalta morals. Natiunea englesa n'a tocit
nicT o data sentimentele de pietate cresting..
La 1729, la Oxsford, se intrunira cats -va tinerl piosl
earl pusera basele unel nuoi societati. Ea se intemeea
pe rugaciune, cantare de plasmi, predica, avend aceleasi caractere ca si pietismul. De aceea nu lipseste
din teoria for stricarea naturel umane prin caderea lul
Adam, rescumperarea efectuata prin Iisus Christos, ere-dinta mantuitOre si pedepsele cele mar grozave asupra
pacatosilor. Whitfield") si J. Wesley 2) furs Interneetoril proprid dill al acestel secte.
timpul lui. La 1769 ajunge diacon la Zurich Fai la 1775 ingrijitorul bisericei Orfelinelor, apoi al bisericei Sfintul Petru. Pe lenge.

lucrerile sale teologice, Lafater este insemnat prin Fragmentele fisiognomice" in care espune cu multi iscusinte tresurile

fetei Qi ale caracterului omului dupe fisionornia sa.

1) Whitfield (1714-1770) de loc din Glocester, ajunse in urma.
unor scrieri picise se face parte din sects metodistilor E2i in tote

Duminicile nu se ocupa de cat cu cetirea cartilor religiose. El

ere forte pasionat, dotat cu o imaginatiune vie, umbla cu haine
sdrentarOse, postea qi predica meree, atregend in partea sa multime de admiratori. El era mult mai bine veclut ca colegul seZi
Wesley si avea numerosi partisani la Bristol. In cele din urine_
se certe cu Wesley.
2) Wesley (1703-1791), s'a nascut la Epworth si s'a instruit la.
www.dacoromanica.ro

190

Intre partisanil acestor doul barbatI unit Be raliara

la ideea lul Arminius si admisera folOsele si efectele
faptelor, iar altiI nu putura maY bile de cat se apete
Invetatura celel mai desevarsite predestingiuni.
Pentru a se putea mentine se stringeati contributiuni
,de pe la credinciosl, cart, Impartip pe sectiunl, se adumatt o data pe s6ptamana.
0 adunare generala avu loc in 1.744, la care lua parte

cel doul Wesley, 4 preop laid si 4 cooperatori bisericestl. Wesley era stapan absolut. Sectaril se abtiniail
de la orl-ce spectacple si petreceri, nu purtati lucrue
si vestminte scumpe, nits nu adunail avers. In bisericiIe for domnia asemeni cea maY mare simplitate.
Wesley admitea caderea omulul In pacat si rescumperarea. Urmarile rescump6rarel sent pacea lul D-geti ;

totusi cere cal* si credinta pentru a obtinea mantuirea. El credea ca. cutremurile de painInt, bdlele, nebunia si trite relele aunt venite de la puterea lul Satan.

Pentru glorificarea numelul lul Dumneclefi, judecata

ultima va tinea maY multe mil de anl. Nimen1 nu 'Ate
universitatea din Oxford, invetend teologia gi ajungend director
al colegiului de la Lincoln. Deprins cu lectura misticilor ajunse
sa intemeeze secta metodi*ilor, incercand si o misiune in Ame-

rica, unde piece la 1735 cu Jratele see Carol, cu un toner Ingham qi cu Carol Delamatte. In 1736 ajung la Savannah dar
din causa ca se purtare brasc, indigenii se revoltara contra lor,
a4a, ce in timp de doui ani, cum spune Wesley, aprOpe n:a facut nimic. Pentru el momentul renascerei sosi la 29 Mai 1739,
9 ore fare un sfert, in Aldlergate-Street, Londra. De acum el se
.crede inspirat qi cIi i nopte, mergea, pe drumuri si predica la
toti 641 ii intalnia. Metodismul se respendi Eli in noua Georgie.
In Anglia, Scotia qi Irlanda se gasesc asta-di peste 200,000 metedistI, iar in America peste 3 milione.

www.dacoromanica.ro

191

fi santit si mantuit data nu crede cum inveta el. Infernul este pentru tot cel ce nu crede.
In biserica anglicana se produse o ruptura din
causa dogmatismulul eI cel profund. Societatea Puseistilor I I lua ca scop d'a readuce biserica pe teme1We el apostQlice, In care scop cauta a recomanda
timpul apostolic si cele sase secole primare. Nu uita
de a da si un mare respect scaunulul papal, pentru
care era privita ca o reactiune a catolicilor contra protestantilor. Mantuirea o considerati ca si catolicil,-dar nu
suferiail transubstantiatiunea. Protestantil se alarmara;

el nu putura suferi o asemeni inv6tAtura in care Fariseismul escela. EI admiteau purgatoriul, inse R aducea
cate-va modificarl. Sectantil cautaii cu orl ce chip ca sa

nege orl-ce raport dintre biserica anglicana si protestanta. Intemeetorul sectel fu Eduard Buverin Fuse", t)
din Anglia, a carul doctrina este cunoscuta, pe langa
numele de puseism, sub acela de tractarianism, iar
adeptil sectel se numiati intre el anglo-catolicl. Pu-.
seistil cu trite acestea nu primiati invetatura bisericei
asupra transubstantiatiunei si a Liturgiel, In care nu
vedeall decat ceva blesfematoril Dintre mistere, Botezul

si Euharistia le credeail evangelice, pe and cele-l-alte

thud cliceati ca sunt instituite de biserica. Totusi multi
admiteati confesiunea auriculara. Puseistil nu se ocupail de loc de Ptirgatoriu, de rugaciunile pentru mortl,
de invocarea santilor, icOne, indulge* si reliquil si
') Eduard Buverin Pusey (1800), doctor *iprofesor de ebraica
la Universitatea din Oxford.

www.dacoromanica.ro

192

considerati Liturgia ca o parte eser4iala a cultului, iar

nu predica, cum faceati protestantil.
Alt membru insemnat al Puseismului este doptorul
Newmann. 1)
In 1647 G. Fox 2) dete nascere sectei cunoscute
sub numele de Quakeri,3) al caror legislator fu WilIiamPenn. Quakeril nu fur& bine prirn41 de toil. Asa Ro-

bert Barklay 4) si a Penn 5) de si eraii de partidul

lor, totusi adusera seriOse modificari sectei. Peitru Quakeri iluminatia intern& era. totul, biblia nu ofera de
cat un isvor secondar pentru cunciscerea adev6ratel

religiuni. Prin iluminatia acesta se manifest& in nol

lumina lui Dumneclet, prin Iisus Christos, si asa ne
gasim intarip pentru a nu putea inclina din calea bi6 Dr. I. H. Newmann, ingrijitorul bisericei Santa Maria din
Oxford, membru insemnat al sectei puseiste, care a cAutat se
dovediascA ca esistA armonie si legaturA intre decisiunile sinodului Tridentin qi bilul celor 39 articole ale bisericei anglicane.
2) G. Fox (1624-1690). pios gi cu imaginatiA forte vie, dusepan& la, estas, esplica abusiv Biblia $i se credea trimisul lul
Dumnecleil pe $mint. El avu multi ade*enti in Anglia si America, car' erail tot ma de fanatic' ca si Fox, pentru care avura
a suferi ma de mult.
51 Quakeril (TremurAtoril de la toquake-a tremura). Sunt -

sect& spiritualists din Anglia, nurniti ast -fol, pentru ca intemeitorul sectei, Fox, a terminat intr'o cli un discurs al sell cu aceste cuvinte : Tremurati inaintea cuvintului Domnulul, iar judecatorul 'I respunse : IatA un tremurAtor !
4) R. Barclay (1648-1690) din Edimburg, este un scriitor insemnat al Quakerilor. El studiA la Paris gi la intOrcerea in Scotia, gasi pe tatAl see in partidul Quakerilor, ceea-ce-1 fAcu ETA
se decidA a trece si el in acest pa.rtid.
5) W. Penn (1644-1718) a, studiat la Saumur, visits mai multe

ter' din Europa Eli se intOrse in Anglia, pentru a lucra la resplindirea Quakerismului. El intemeA o sect pe pAmintul Pensilvaniei qi pe pAmentul a cesta, dat lui de regele Angliei, Penn
bleu un stat basat pe egalitate Qi dreptate, de @i in urmA avu
ski sufere din causa ingratitudinei coloniei.

www.dacoromanica.ro

193

nelui. In Noul Testament totul era o alegoria, intru

cat Iisus Christos e in not si ne sfintesce ca si pe

paganil ce veniail la credinta. Nu e nevoe tie nicT o
ceremonia, de botez saa euharistia. Clerul e lard folos.
Asti -qi primesc biblia si pe Jisus Christos ca un personagia istoric. Nu primesc Trinitatea si au inlaturat fa-

natismul. Trtre urmarile bune ale sectet Quakerilor

se pOte mentiona : scciterea sclavagiului din Statele
Unite de Nord ale Americel si introducerea metodului
lancasterian in invetamint. In 1837 se intemeia secta
Quakerilor evangelicl.

noctrina for este coprinsa in (Apologia theologiae

vere christianae>' a 1u1 Robert Barclay, Londra, 1702.

Asta-4.1 se afla in America de Nord vr'o 165000
Quaker, vr'o 20000 in insulele 'Britanice ; putini se
gasesc in Germania, Francia si Olanda.

Filosofia noue si crestinismul.

lerarhia, clerul in genere, erail nosuferit,1 de. partidul disidentilor din Anglia. Bacon") parin tele fl9 F. Bacon (1560 1626), nascut la Londra, iii focus tudiile la
Cambridge, apoi fu trimis ambasndor al Angliei pe langi curtea Pranciei. (1577-1580), In 1595 fu ales deputat in _Camera

comurielor. Disgratiat de regiha Elisabeta, Bacon se bucuret de

multi trecere in timpul lul Jacob I, ajungand in 1619 mare canceler, purtand numele de baron de Verulam Qi vice-compte de
Saint-Alban. Mai pe urrna fu acusat de parlament. declarat incapabil de a ocupa vr'o functiune si pus la inchis6re, de unde
fu scos de rege. In 1625, sub Carol I, ocupa locul de deputat 4i

de scum incepe a se deda esclusiv studiuliii.E1 este un filosof insemnat i are idei originale in scrierile sale, care stint
www.dacoromanica.ro

13

49.4

losofiel moderne si urmasul seu Locke') rove au libertatea de a predica, de a cugeta si de a esamina. Ideile,
qiceati filosofil, sunt nescute din reflexiune sau sensibilitate, predicand un fel de sensualism; ba Hobbes 2) mergea
pAnk la materialism. Acesta nega spiritualitatea sufletulul,

credea in Imperacia de 1000 and si isl explica totul ca

provenit din sensOuni, si miscAri. El fu combelut de
Cudworth 3) si alp contrary, (sistemul seti practic
n'a putut gasi de cat inamici), suspneati ca in reveladestul de variate. Metodul sea este inductiunea si tote cunoscintele le
imparte in trei care sunt coprinse in istorie, poesie si filosofie, dupe
cele trei facultati memoria, imaginatia si ratiunea. Numai filo-

sofia este o sciin(a si o imparte in : teologia naturals, filosofia

naturei si filosofia omului. A nu crede in Dumneclea, dice Bacon, este a avea interes pentru acesta : Nemo Deum non esse
credit nisi cui Deum non esse expedit.
1) Locke (1632-1704), studia la Westminster, unde obtinu titlu
do King's Scholar (scolar al regelui). apoi la Oxford, uncle fact'
asemeni studii escelente. In 1661 este numit profesor de filosofie moral& In 1672 Ilicu o lucrare asupra adevaratului caracter
mesianic al lui. Iisus Christos. In 1675 plea, in Franta si stete
in Paris, Montpellier 4i alte localitati, iar in 1679 revine in Londra,. De aci dupa mOrtea protectorului ski Shaftesbury- se duse
in Olanda, unde se deda studiului si incepu o serie de scrieri
de multa importanta. Principiul sea este : Nihil est in intellectu

quod non prius fuerit in sensu.

2) Hobbes (1588--1679), eminent student al universitatil din Ox-

ford, ajunse unul dintre cei mai insenmati filosofi deisti. Avend
ocasiunea a visita Francia si Italia, facu cunoscinta cu mai multi

barbati celebri ai timpului. In Paris, la 1640~ fu preceptor al

principelui de Galles, mai Cardin' Carol al II-lea. In 1653 revine in

Anglia, unde se ocupa cu studil si lucrari literare. Hobbes cu tote

ca iii manifesta adese-ori dragostea pentru femei, totusi n'a fort

nici o data insurat.
8) Ralph Cudworth (1617-1688) iii facu studiile la Cambridge,
la 1644, este numit rector la North Cadbury, la 1645 fu profesor

de limba ebraica la Cambridge, iar la 1654 fu numit condu-

cetorul Colegiul Mantuitorului. Prin comparatia ce Sou intre trinitatea platonic& cu cea crestina, ajunse. a fi urit atat de Bomano-Catolici, cat si de Anglicani.

www.dacoromanica.ro

195

tiune se coprinde si se razima intr6ga filosofia, contrar

Deistilor, earl nu puteall admite nimic mai inainte de
a fi esaminat de ratiune.
Lordul Herbert') din Cherbury era de acelea0 part]
Sunt remarcabile cele 5 propositiuni a le sale : 1.) Este
un Du mnecleti 2) Pe acesta omul e dator al servi 3) Prin
o viata integra si piOsa omul '1 adorn peDumnecleti 4)
Gresalele. nOstre le expiem prin cainta si prin ea De
impacam 'Cu El 5) Pentru faptele bune sunt recompense,

iar pentru cele rele, pedepse, atat In viata acesta cat

si in cea filtdre. Pentru mantuirea omulul, gicea mai
departe, nu e nevoe de vre-o revelatiune ; crestinisrnul
insa '1 gasia necomparat cu vr'o alta religiune.
Miracolele, profetiile si revelatiunea fura combatute
de Deisti. Taland 2) dicea ca nemurirea sufletulul este
o inventiune egiptena. El respingea si resplata viitOre,
care injosa faptele, a.sa dupe cum sustinea Shaftesbury. El
combatea supranaturalul si autenticitatea cartilor Noulul

Testament. Acesta, ca si tovarasil sal, fura intrecup de

Bolingbroke3) si D. Hume.4) Acestia aruncara orl ce
') Herbert din Cherbury (1581-1648), primul deist in Anglia,
s'a nascut in Montgomery, tunoscea bine limbs greca 4i latina,
francesa, italiana Qi spaniola. In 1616 In trimis ambasador al lui
Carol I in Francia, facendu-1 mai in urma lord. El are mai multe
scrieri.
Taland (1670-1722), irlandes, studia la Glasgow si Edimburg,

apoi la Leyda. Din causa doctrine', sale fu nevoit a se refugia

la Dublin, apoi la Putney, MAIO Londra. La mortea sa, intrebat daca are necesitate de ceva, el response De nimic de cat

de morte".
s) Bolingbroke (1672-1751), studia la Oxford si incepu activi-tatea public& la 1700, ajungend la 1710 secretar de stat. Scrierile sale fura declarate de periculcise pentru religiune i stat de
-catre juriul din Westminster.
4) David Hume (1711-1776) din Edimburg, studia dreptul, filo-

www.dacoromanica.ro

196

idee a supranaturalulul sub cuvint ca se bazaze pe

instinct, care ne 'Ate insela, iar nu pe ceva sigur. Bolingbrocke declara ca ateismul nu pOte exista,
Dar Deistil se constituira jin biserica aparte. Lui
David Williams se datoresce prima organisapune a lor. In doctrina si practicele lor cultul public

find inlaturat, iar teoriele ce susOniati si predieau find prea abstracte, poporul nu se alipi de el,
.

asa ca cu WO. sin* ce

Isi

deters, r6masera , de-

parte de a face ceva.

Calvinistil rigurosi in Bretania se gasesc sub iu-

mele de Puritani sau Presbiteriani; In afara

el vin Drdependengl, Remonstratil si Unitaril.
Unitaril nu admiteati pe Santul Spirit ca o putere divine,

cum faceail Socinienil, dar ca pe o persOna, de si nu

egala cu Dumnecjet. Vineati apol Baptistil,1) cart nu
primiau botezul copiilor si cereau ca el sa se faca prin
cufundare complecta, Invetand o predestinare absolute.
In America de Nord pietismul putu sa is formele
cele mac estravagante. Aci avem pe Shakeri2) (shakingsofia i sciintele frumose, dar din causa sdrunciniirei senalatii,

intrii, la Bristol, intr'o case, comerciala. Mai tardia se duse la

Paris (1734 1737), de tend incepu a da la lumina, cate-va
scrieri, pima in 1752, cand ideile sale furs combatute. In 1766
tacit cunoscinta cu Rousseau, in 1767 fu numit sub-secretar de
stat si la 1769 se duse 7a Edimburg.
9 Baptiqtif, incepura a se arata cu un sistem doctrinar in 1521.
Ei se afla multi in America ; numai in statele unite sunt peste
trei milione. In organisatiunea lor, fie-care comunitate este independenta i ail mare dorintn de a face cat mai multi proseliti.
2) Shakerif din America Nordics, i @i iau inceputulla 1768. Intemeeterul sectei fu femea Anna Lee, irlandeza. Membrii societatii tritest in saracie, castitate, celibatari si comunisti.

www.dacoromanica.ro

197

quakerl sail tremuratori) cart invetati venirea unui alt

Mesia, pe care '1 asteptail, find Arient in cestiile doctrinare, si pe MormonV) Carl' escelau prin o multime

de practici si usante innorale, prin o serie de precepte in afara de puterea ratiuneT si prin impartasirea
ideii despre milenium.
Sectele acestea

dovedira mita slabiciune si nu

avura, un resunet adeverat si- puternie, cu bite incerca-

rile facute de conducetoril lot

Tendinte de reabilitare din partea RomanoCatolicilor
Catolicit, luara mesuri contra reformatorilor. Indrasneti la inceput, et incep a se ingriji in urma fats cu progresele reformel. Indexul` din 1,559, dupa care se pastrail sail se ardeaii cartile, cum si ordinele instituite n'a-

vura tocmal resultatul dorit.Nici Sinodul din Trident

de la 1545 n'avuse mat buna, reusitli.
Jesuitil aunt un ordin infliintat de Ignatiii Loyola, de loc din Biscaye, In unire la 1534 cu Fr. Xavier, P. Le Fevre, J.-Lainez, ,Alph. Salmero.n, N. C.
Babadilla si S. Rodriguez. Legamintul de unire, in scopul aperarel lui Iisus Christos si a mumel sale, fu
facut in biserica Montmartre de langa Paris. Papa Piu al
III-lea in 1540 aproba ordinul, dupe ce puse in principiile
1 Mormonif, sects tot din America Nordicii, al careia intemeetor
,este Iosef Smith, in urma unor revelatiuni ce pretinde a a avut.
Mormonii iei derivA numele for de la more in englezesce: eel
mai ei din mon,: in egiptena,, bun. Altii, cu osebire contraril lor,
it deriva de is popp,cov, care insemna spectru.

www.dacoromanica.ro

498

sale ea ordinul trebue sa arate supunere papel, pe MITA_

seracia, supunerea si castitatea ce s obligati se prediceSocietatea lug, numele de Societas Jesu* si fu duse la
succes de Fr. Xavier. Dar Lainez, urmand lul Ignatiu in
1558, incepu a combate prin fel de fel de mijlOce.
Protestantismul. El se Ingriji pentru a da educatiune tinerimel. Din causa ambitiunel peste marginT, a intri-

gelor for si a principiilor rele ce nutria furl, uriti si

de catolici si de protestanti. Si aveati de ce. Propagarea tiranuciderel, a reserver mentale si a justificarei
rnijkicelor, eratirele si imorale. Istoria Ca si Sciintele e-

sacte au fost Inse sprijinite de eT. In 1773 ordinul fu

desfiintat de Clement XIV ca apoT sa fie din noti reabilitat prin Piu al VII in 1814,
Am cps ca nici Sinodul de la Trident n'a avut o
mar bun& reusita. Cauca fu ca nu se intelesese deplin starea bisericel si nevoile ce avea. Sinodul nu

are de resultat de cat a dovedi o data mar mult ura

papel contra Reformel si tendinta de a se mentinea
biserica papala asa cum se gasia. Putinele m6surl de
reforms ce se luara aci nu furs esecutate.
Niel aprobarea lul Piu IV in 1564, nici catehismul
de la Trident, aprobat si tiparit in 1566 nu grabira esecutarea sentintelor Sinodulul. eea ce era gray, in cestiunele de dogme nu se hotarise nimic. Sinodul avu
eel putin resultatul practic de a opri avansarile ne-

meritOse in der si a pune Ore care stavila simoniet

www.dacoromanica.ro

199

JANSEN I SM UL
Episcopul Janseniu este intemeetorul acestuI
ordin. In opera sa Augustinus seu doctrina S. Augustini de humanae naturae sanitate, aegritudine, medicina, adv. Palagianos et Massilienses, Lov. 1.640, urmaresce doctrina profesata de Augustin si are un mare
efect in Wrile catolice, unde doctrina lui Augustin era
data uitaret Prin bula din 1.642 si asa numita. In emi-

nentil papa Urban VIII, sfatuit de Jesuip, condamna.

Jansenismul. Curtea Franciel din aceleasi motive si avend in vedere ura Jansenistilor pentru alianta cu protestantii din timpul lul Ludovic XIII, se dete de partea
Jesuitilor. Tnocentiu al X-lea fu de acelasi avis cu
Urban VIII. El condamna 5 propositiuni din cartea lul Janseniu :1) Sunt porund pe care omul pios nu le pOte observa, Dumneclea nesprijinindu-1 in deajuns, 2) gratia e

iresistibila in starea naturel si a pecatulul, 3), omul nu

trebue sa lie constrans pentru a lucra ca sa aiba merit inaintea lul D-cleil 4) E ceva semi-pelagian a sustinea ca omul pecatos p6te resista sati a ceda gratiet
prevenitOre ; 5) Asemeni este semi-pelagianism a suslinea ca Iisus Christos a murit pentru toil.
Incercarea Jansenistilor d'a scapa de condamnare,
negand sensul celor 5 propositiunl, asa cum a fort
Inteles de papa, nu reusi, si papa Alexandru VII 'I lasa
tot sub condamnare. Neinlelegend insa. infailibilitatea
www.dacoromanica.ro

200

papel de cat asupra doctrinel, iar nu si asupra proceduel, Jansenistil nu recunoscura papel dreptul de interpretare.

In Francia cel 2 abatl de la St. Cyran Jean

Duverger de Hauranne si Martin de Barcos

de Arnauld, Nicole si Pascal respandira
cu multa staruinta Jansenismtd. Wend in fel de
ajutati

fel de estravagante fie ca fanatici, fie ca ascetl rigurosi, Jansenistil in mijlocul unel societall conrupte sai
inmorale, trebuira a se supune decisiunilor luate
prin hula, cljnigenitus, publicatA de Clement XI in
1713. Din certele acestea Jesuitil, cart adusesera lucrurile la estrem, fury declaratI de vatamatorl socie;
tatil si suprimatt
Este curiOsa procedarea papel cu Jansetristil din 0landa, cari recunosc suprematia papel, dar refusa infailibilitatea, pentru care papil ori-cind primesc de la
el vr'o epistola de felicitare, cum bune-Ora la alegerea lor, se grAbesc a le respunde brusc prin cite o
bula de escomunicare. In. Francia Iansenismul asemeni nu s'a perdut, ci se sirguesce in on -ce ocasiune de

a pastra libertatile galicane contra absurditatilor ultramontane.

Biserica Romano-Catolica fats cu filosofia

Dorinta filosofilor d'a pune in evidenta vechea filosofie fu mult combatuta, de Roma, care Linea cu mice chip la Scolastica. Dogmatismul traditional suferi

forte mult din causa Renascerel, dar cu t6te acestea

www.dacoromanica.ro

201

aveau nevoe d'al sustinea atat pe el cat si au:

toritatea papeI, care era Inca puternica. Inquisitiunea,

mijlocul ultim la care facu apel Roma, nu reusi pentru a extermina noua directiune. Cu tote silintele
amicilor lul Platon, Aristotel avea aderentl.
Talentatul si popularul Pomponace') fidel lul Aristotel,

Incepu a'sI arata parerea sa contrara miracolelor, cad

legile naturel eau neschinibabile. Amestecandu-se in
principalile dogme crestine, el declara ca on -ce religiune ale si puterea d'a se adopta progresulul si de a
cactea. Pomponace fu sprijinit de cardinalul Bembo si de

.papa Leo X. Urmasul se'it Vanini) fu ars la Tulusa

ca ateu. Incercarea de a tint neoplatonismul cu teologia
fu facuta de franciscanul, Zorzi. Roma nu privia tocmal

cu ochi bunl pe neoplatonicl, cacl el cereau mal pe

fats libertatea cugetaret Un neoplatonic insemnat este
Toma Campanella') prin raporturile ce stabili InI) Pomponace, Pamponazzi (1462-1526) de lac [din Mantua, a
lost profesor de filosofia la Padua si Bolonia. El este capitenia
peripateticilor din Italia. Ocupatia for principals fu de a esplica
pe Aristotel, esact dupa testul original Fampanace si-a flout
singur epitaful, ast-fel : Hic sepultus jaceo. Quare ? Nescio, nee
si sties aut nescis curo. Si vales, bane est. Vivens valui. Fortasse nunc valeo : si aut non dicers nequeo.
Vanini (1584-1619), nascut la Taurisano (Neapol), studia teologia, filosofia, medicine., astronomia si dreptul, facu calatorii

prin Europa, apoi dete la. lumina mai multe lucrari.Acusat de

ateism, de si facu marturisire de credinta in Dumneclefi, fu condamnat la ardere.
a) Campanella 1568-1639) de lac din Calabria, dominican, adept al inv6taturei lul Telosio. igb gftsi refugiul in Franta, de
unde primi o pensiune. El inveta ca, interiorul omului u spune
ca el pate, scie i voesce; orb -ce sciinta nu pate se tree/ peste
puterile interne $i nu ofera oniului de cat lucruri esterne. Campanella este un inamic al protestantismului.

www.dacoromanica.ro

202

tre notiunea inflnitului si a flnitului, de si in urma

ca du in panteism. Scepticismul, bazat pe slabiciunea
ratiunei, fu sustinut de M. Montaigne'). In opera des-

pre intelepciune) urmawl sea Pierre Charron2) puse in indoiala basele credintel si inveta cg. partea
istorich a crestinismulul nu conrespunde cu origins_
sa diving.. Cu bite atacurile acestea Scolasticismul sta
in piciOre pentru el, noua fllosofla nu'I opunea un sistem care sa se stabilIasca In locul el pang. la Descar-

tes. In urma sa Malebranchea), in apropiere de panteismul lui Spinoza, dete folosoliel lui Descartes un
caracter de idealism mistic. Sufletele si corpurile, dupe el, se modifica din causa lui Dumnecleii, esenta tuturor lucrurilor, a ideilor si vointel. Pentru el nu era
libertate, nu era personalitate. El avu mai multi aderenti intre cars vom cita pe Bossuee), care se a1) Montaigne (1533-1592) a primit prima educatie intr'un colegift de la Bordeaux, aratand de la inceput nite calitati superiere.
El era in bune raporturi cu Enric de Navara, totu1. !Astra eredint& catolicismului. Montaigne a visitat Germania qi apoi Italia

(1580-81). El a fost membru in parlamentul frances i primar

la Bordeaux. Este insemnat Ca filoqof.

2) P. Charron (1541-1603), avocet la Bourges, apoi cleric, aparri,

mult biserica apusena 1 este un insemnat scriitor al Franciei.

El a luat in urma aperarea ideilor lui Montaigne.
a) Malebranche (1638-1715) originar din Paris, a studiat teolo-

gia la Sorbonna s'a ocupat cu istoria i filologia bisericesca, apoi

cu filosofia, sub inspiratiunea ideilor lui Descartes. El este un
scriitor insemnat i in scrierile sale s'a silit a dovddi ca : totul
este Dumnedeil, pe cand omul este nimic. De aceea el admiteca in domeniul credintei, este un alt criteriu de cat al evidentei, pe care-I aproba pentru filosofie.
4) Bossuet (1627-1704) s'a nascut a Dijon i i-a facut studiila

la Paris, unde lua titlul de doctorl in teologie la 1652. El esteun mare teolog $i un distins orator al bisericei Franciei. In 1669
fu ales piscop la Condom. Bossuet a fost insarcinat cu educa-

www.dacoromanica.ro

203

lipi de el si inveta ca credinta ne intaresce in bite, iar

nu ratiunea ale careia indemnuri pot sa ne insale, spiritul orninesc nefiind sigur de cunoscintele sale, Pro-

fesorul din Praga Ieronirn Hirnhaym') opuse liber-

tap scepticismul cel mai rigid. Gratia, revelatiunea si

iluminatia, WA. cele mai principale puncte din doctri-

na sa si care dati omului putinta de a se convinge

de adever. De aceleasi pareri furs Bautain2 .1i Lamenais2) dupa cart mijlocul prin care se ajungea la
tia lui Ludovic XV i la 1681 fu numit episcop la Meaux. El
este insernnat prin mai multe scrieri 4i discursuri. De multi importantA pentru biserica apuseni-catolica este scrierea: Exposi-

tion de la Doctrine catolique" si : Histoire des Variations''

Bossuet este insemnat apoi prin combaterea lui Richard Simon.

in scrierea La dManse de la Tradition et des S. Peres" si prin.
l'oraison funebre du prince de Conde". Ca orator ai curtei, el
iii indeplini cu multi; demnitate insArcinarea ce avea i SCill
se strecura in fata unui rege despotic, cum era Ludovic XIV..
i) ler. Hirnhaym (1635-1659) din Tropay, doctor in teologie, a.
fost abate al M-rei Straahow din Praga. El este sceptic in ideile
sale si nu recunOsce omului posibilitatea de a cunosce ceva, et
totul cu care se fAlesce, nu este de cat o de4Artaciune.
2) Bautain (1797-1867) din Paris, a fost profesor de filosofia la
Strasburg, iar in 1828 preot, dupa dupe 1838 profesor de teologie morals la Sorbmna. Bautain_ a combittut filosofia francesii,
care sustinea materialismul
ateismul.
) Lamennais (1781) si-a fAcut studiile in Anglia, unde se dusese familia sa, cand isbucni revolutia francesi. De si era prieten al lui Napoleon, tutue primi a fi facut preot dupe 1817,
cand acesta cAduse cu totul. El a fAcut o visits papei Leon XII,

cari se dice, ca l'a primit forte bine, ba ca i-ar fi promis sal

face episcop, atunci nand Lamennais era urit de stApanitora

Franciei, pentru scrierile sale; dar el nu primi. Separatiunea, bisericei de stat, fu gasita bunA de Lamennais, care se asocia cu
Lacordaire si Montalembert si facu in acest stop ziarul L'Avenir". care avea devisa : Dumnedeu si Libertatea. Ziarul inceta la 1839, in urma unei condamnari a papei Gregoriu XVI.
Dupe 1834 Lamennais devine democrat si scrie : les paroles.
d'un croyant" 4i le Livre du peuple". In 1834 papa condamna
scrierea les paroles d'un-croyant" ei Lamennais se supuse. De-

www.dacoromanica.ro

1,0i

-adever era revelatiunea, jar raVunea nu avea nici o

putere in afara de religiune. Dar filosofia frances5. cu
Voltaire"), Diderot')0 d'Alembere)diclu in ateismul
si materialismul eel mai eras. Spiritualismul perdea di

-cu chi pan' ce in urmtt J. J Rousseau')

'1 lad ape'ra-

acum inainte este insemnat prin scrierea sa : Esquisse d'une

philosophic" prin care incerce -a reuni in sistem doctrinele sale
si ale adeptilor sei, fare inse a putea forma o directiune in acest sens.

')Voltaire (1695-1778) fiul unui notar din Paris a prima educatia in institutul lesuitilor, curora le arata ince de pe- atunci
spiritul si inteligenta cu care era inzestrat. El a inceput cariera
sa la 23 ani, scriind Oedip" (1718), o tragedia in care se citesce
intre altele : Nos pretres ne sont pas ce qu'un vain peuple pense ;
notre credulite fait toute lour science.Tot el s, scris I'Epitre a

Uranie", la Henriade, Brutus, Zaire, Lettres, Lettres sur les

Anglais, PEssai sur les moeurs et' l'esprit des nations, etc.
In tote el atace biserica 4i pe regi. Principiul filosofiei istoriei

este, dupe el, eh omul este perfectibit

4)Diderot,(1713-1784) din Langre4(Champagne), a studiat la
Paris filosofia, fisica, si matematecele. Ca si Voltaire a fost
contra crestinismului. Scrisrile sale sunt pline de atacuri contra
religieLCuvintele : Trebue BA spanzurem pe col din urme rege,
-cu col din urma preot" stint celebre in directia acesta. Diderot a
scris : Pensees philosophiques, Lettres sur leg AVeugles, Dietionnaire universel de Illedeeine, etc. El este fondatorul En8),d. Aleinhert (1771-1783), fisic, matematec distins 4i filosof,

'este tovares cu Voltaire si Diderot in privin(a Teligiunei. El a

-scris Dictionnaire raisonne des sciences et des Artes, 1751-1777,

in 33 volume.
4) J. J. Rouseau (1712-1778) s'a nAscut In in Geneva si a murit in Ermenonville, proprietatea unui ore -care marchiz numit Gi-

rardin. al cern' favorit era. El a studiat ajutat de madame de

Warens. Insemnat pentru opera sa. Emil" mai multe articole

scrise in Enciclopedie", prin scrierea sa". Dace restabilirea sciintelor si artelor a t ontribuit a; curata moravurile, Contractul soapoi prin discurs 'asupra originei si bazelor inegalitatii
printre 6meni", scrise la Geneva, unde inbratise confesiunea reformats. In religiune Rouseau a profesat deismul ; mai tarcliii
s'a apropiat de crestinism. Parlamnentul frances si consiliul din
Geneva au condamnat in ardere scrierea sa Emil" si invetetura

tratata de el, era prea cutezetore si in afare de ordinea morale

stabilite.

www.dacoromanica.ro

205

rea contra lui La Mettrie1),Helvetius2)0 Ho lbach])..

Francia dete din ce in ce semne de nerespect atrereligiune, Cultul public din timpul RevolutiuneI o probeza. Abea in 1801 ,catolicismul strebate in Francia,
ceea ce permite lul Chateaubria.ncP) se arate frumuselele religiunei crestine, aprtrand crestinismul in formele cele mai atiag6tOre ale esteticeI si poesiel. In
cele din urnia sensualismul reapare si Cabanis, Des-1) La Mettrie (1709-1751), filosof frances, este caracterisat prin

felul s6u de a scrie, cu totul in afara de legile morale!. El era

ateu. In o scriere a sa spune ca mortea este sfarsitul a tot" este
o fabula : Bet!, mancati si jucati cum puteti mai jute. ca sa an
fiti frustrati, de ore-ce nu sciti tend vet! muri.Marchizul d'Argens, dicea de el, ca : respandia doctrine vitiului cu nerusinarea

unul nebun.
2) Helvetius (1715-1771) de ioc din Olanda, mosier, apoi filosof,.
e-ste insemnat prin scrierile sale: de 1'Esprit" et de l'homme, de

sex facultes intellectuelles et de son education El a fost contra

biscricei, despro care (lima Cel mai bun mijloc de a ruina Anglia si Olanda ar fi sa se introduce biserica catolica. DespreConstantinopol spunea ca el a fost infectat de vitii. and a devenit
crestin. El a fost condamnat de papa, parlament si de univeriitatea de la Sorbona, iar scriirile sale Ilia arse. Maxima sa era :
a cugeta, este a simti i nimic alt.
9 Halbach (1723-1786). nascut la Heidesheim (Palatinat) isi taco

studiile la Paris si ajunse un filosof ateu, egal cu tovarasii din

acest timp, cautand, a nirnici crestinismul. In acest scop se adunail la el acasa toti contrarii religiei revelate si in mijlocul inferbintelelor culinare, set angajau is relele ce trebuiaii sa face.
Acest epicurian a fost activ scriitor. El a lasat peste 40 scrieri.
Insemnata este Sistemul nature! sau legile lumei fisice si morale", dupe care Dumnedeu nu esisti, natura este o malina, iar
morala un prejudichl.
4) Chateaubriand (1769-1848), din o familia insemnata, nobilk
accepta principiile revolutiei francese, le parasi in 1790, se duse
i America la 1791 i cauta sa Eerviascii, Francia pe tale colo-

niala: In 1792 reveni in Francia, uncle nu statu mult si se duse

la Bruxela. El este insemnat prin scrierile sale Essai sur les

Revulutions 2) le Genie du Christianisme 3) les Martirs 4) Bonaparte et les Bourbons 5) mai multe poesii, si altele El a fost
amicul libertatii si adept al regalitatii.

www.dacoromanica.ro

206

tutt de Tracy si Volney furs adeptii set. Se incep

curente not. Nu impunerea, ci convingerea veritatilor
trebue se fie calauza, gicea Royer-Collard. Dumnezeri
trebue se fie studiat in natura si. in om. Dupa cum

.dice Scherer in Melanges de critique religieuse" p.

374, in filosofia acesta Scolastica era dovedita matematiceste.

Roma in ingimfarea sa 'Area ca domina. Contraril

set o loviau si pe ea si institutiunele et.
Ceea-ce sustineau el era aducerea reformelor necesare cerute. de time, neputend suferi despotisml papal, cum o dovedi infiintarea partidulut episcopal, al
carul sef fu de Hontheim') avend de resedinta Toscana. In directiunea acesta de a pune curia papal& la
locul el, luandu-1 pretentia de a fi suprema legiuitdre
mat pre sus de sindde, iar pe papa ca supraveghietor
al bisericel sale, avem o suma de alti barbati cu destula reputatiune. In Germania Romano-Catolicit in-

cep o directiune mat sistematica, si cauta a se organisa, pentru a putea inla.'tura atacurile protestantilor.

Rouge este acela care a reusit a o indruma pe o tale

-bun& si a o presenta lumel sub o alta faza de cat
aceea de pana'. acum.
1) I. Ar. de Hontheim (1701-1780), educat in scale, Iesuitilor,
apoi la Louvain i Leyda. El ajunse a juca un rol mare pe langa
persOnele insemnate ale timpului. Prin scrierea Justini Febronil Jes. Christi de statu ecclesiae et legitima potestate Romanorum pontificum liber singulares ad reuniendos dissidentes in religione Christianos compositus. Bullioni apud Guill. Erardi" i-a
facut inamica curia papalA. El scria sub pseudonimul de Febrodetea dreptul do pupranius, contesta papei infailibilitatea
veghere suveranilor.

www.dacoromanica.ro

207

Confesiunea de credinta a lui Petru Movila

Incercarile Romano-Catolicilor si cu deosebire ten-

dinta protestantilor de a atrage in partea sa pe Romani, a provocat convocarea Sinodului de la Iasi

(1642). Romanil din principate erati asa de contrail
unirer dorite de Romano-Catolici, in cat atuncI cand

ate vegut la Sinodul din Florenta (1439) ca o parte

dintre episcopii de orient s'ati unit cu Roma, all incetat relatiunile cu Constantinopolul si s'ail alipit de
Ohrida. Pana in 1561, data venires lui Despot Voda
pe tronul Moldovel, propaganda n'avu nici un efect, ba

Inca prea putin putea sa iiiicreqe. Dar .nici acum

Romano-Catolicii ca si Calvinil n'ati putut face pe
locuitoril Principatelor WO. lepede religia str6buna.
Petru Schiopul, care se bucura de sprijinul pape I

nu putu se dea mare ajutor iesuitilor ce vin in tera.

El esfe inlaturat de la domnie de Turd, cars nu puteati suferi pe iesuit1 se punk si se restOrne Domnii.
In cele din urma Vasil& Lupu, adeveratul protector
al ortodoxiel, pune capit incercarilor de propaganda. Acesta, in urma intervenirei Mitropolitului Moldovel Varlaam, si a Jul Petru Movila, Mitropolitul Kievului, convock sinodul de la Iasi, care avea de stop se formeze si
se determine punctele de credinta ale bisericei ortodoxe,
spre a impedica acusatiunea Romano-Catolicilor ca ortodoxii s'ati alipit de calvini, primind confesiunea awww.dacoromanica.ro

208

tribuita lui Ciril Lucaris `), patriarhul de la Constanti0

Iata cum este intitulaa confesiunea acesta :

'AvcccoAtxii 6u6Acritcc 1-45 XpLcrwxyLw4 iticrrson%

Etc Tb 6vop. Tots nercpbc xat to oEoEi xect zoG evitco itvaimicaso;.
Hopt,X)Lo; Ilcccpccipx% litovauevuvourcaswG Toth ipantBac xat 7Cuv9cevopivoLc
leapt ..c-4G 7cIasewG %al a.plaxeiczg 4G T8v Tpectxffw. tcot s-4; ecvatoxolc exxXlcrictc, ltd c Moveru Trap!. v7,G 6p0obaeou nIcrceun cppovet, av avo.torg xocvtlic_
s&o xpurrcavthv lutdvccov, axatawai ainecop.ov 61.toAoVccv setoff!, st6 ptcriipLovIipOG Ta Eleoli 7cpe5G to civApcinuov, samptvet auvstilas oiOstudG &vat) ispoanocipeon.

In resumat iata ce coprinde confesiunea atribuita lui Ciril Lucaris :

In Capitolul 1, se vorbesce despre purcederea Santului Spirit,

de la Tatal prin Fiul.
In Capitolul II, se spune di Santa Scripture este mai presusde Traditiune.
In Capitolul III, se vorbesce despre predestinatiune, dicendu-se-

a este neconditionata.
In Capitolul IV, se spune ca Dumnedea este creatorul Memel.
Capitolul V, tratea, despre providenta.
Capitolul VI, trateza despre pecatul stremosesc.
Capitolul VII, vorbesce despre misteriul intruparei, reseumperarei si despre a doua venire a lui Christos.
Capitolul VIII, coprinde inv6tatura despre Christot ca unicul
mijlocitor pentru iertarea pacatelor.
In capitolul IX, confesiunea (lice ca mantuirea omului se
lace numai prin credinta.
Capitolul X, trateza cestiunea bisericei am spune ca capul ei
este Christos, fiind compusa din credinciosi vii si morn.
In Capitolul XI, arata mai departe ca fat parte dintre membrii Bisericei Catolice numai alesii de Dumnedea pentru mantuire.

Apoi in Capitolul XII, se afirma ea Santul Spirit este luminatorul Bisericei catolice, cu tote acestea ea poate retaci ; iar
din ratacirea acesta scapa tot prin luminarea Spiritului Sant.
Capitolul XIII, inveta ca indreptarea omului se face prin credint& pe cand faptele omului sunt patatOse, iar voea sa este
morta, cum arata in capitolul XIV.
In Capitolul XV, confesiunea vorbesce despre doue misterii
adica despre Botez si Eucharistia, validitatea for consta din forma si materia, iar ministrul este fara influents.
Capitolul XVI, trateza despre botez -i insuficienta sa.
In Capitolul XVII, spune cu in Euharistie Mantuitorul este
present numai prin credinta primitorului, care trebue sa primiasca

gat trupul cat si sangele.

In Capitolul XVIII, se ocupa de starea omului dupa .morte-

si spune ca dupe mOrte inceteza pentru fie-care totul. luandu-si

plata ce i se cuvine.

www.dacoromanica.ro

209

popol, si in acelas Limp de a stavila respandirea in-tre crestini a fel de fel de catehismurl calvinesti, care
se introdusesera in Principate. Deja inainte de convocarea sinodulul, Petru Movila detese la lumina opera
sa 'Op083oEog ap.oXaTEct qc stal3oAcxfig xat cinocrcoXcxfig

'ExxXlafag rolg civcccoXcxfig, lucrare recunoscuta de Epis-

copil Rusiei Mid la 8 Septembre 1641.

La sinodul din Iasi au luat parte trimisil patriarliului Porfiriil, fost episcop al Niceel si Meletiu Sirigul (t 1664) ; delegatil bisericei rusesci Isaia Traflm,
rectorul academiei teologice din Kiev, Ignatiu Xenovial, predicatorul, Iosif Conovici; arhimandritul ;
Variaam, Mitropolitul Moldovel, Eulogiu, episcop

de Roman, Anastasia al Radeutului si Georgiu al

Husilor, cum si Sofronie ieromonahul si egumenul
monastirei Trei Sfinti Arhierei din Iasil Moldovel.
Sinodul dupe ce dete lectura epistolei . sinodale a
lui Parteniu, patriarhul de la Constantinopol, se ocupa

de confesiunea lui Petru Movila, pe care apoi o admise. Lucrarea Jul Petru Movila in 1643 fu aprobath. de patriarhil Orientulul.

Dam aci pe scurt inveta'turile hotarite de sinodul

de la Iasi, coprinse in confesiunea ortodoxa.
Partea Intaia1), coprinde 126 intrebari si re'spunsuri
relative la dogmele credintei crestine. In ea se traPe Tanga aceste 18 articole mai coprinde 4 intrebari : In cea
d'intaiii se spune ca Santa scripture se pate ceti de toti, in a doua
ca Tainele sunt pricepute de toti amenii renascuti, in a treia ca
nu sunt canonice de cat cartile enumerate de Sinodul din Laodicea i in cea de a patra ca Iconele nu trebue a fi adorate. La

urma de tot sa dice :

7)

aitawccu IV ROWS. av 11. 'Ictvouccpty 1631.

Vedi Pravoslavnica Marturisire, Bucuresci, 1827.

14

www.dacoromanica.ro

210

teza si se hotaresce ca, omul se mantuesce prill

credinta drepta si fapte bune (resp. la intreb. 1), ca el are

nevoe sa creda mai intaiii si apol se. faca fapte bune,

pentru ca fail de credinta este peste putinta a placea
lui Dumneclet (resp. la intreb. 2) si ca dar crestinul trebue sa recun6sca cele treT virtuti crestine : Credinta,
Speranta si Dragostea (3). Esplicand credinta (4),
confesiunea dice ea este ipostasis a celor ce se
nadajduesc si dovada a lucrurilor celor ce nu se
vedo sail Credinta pravoslavnica, sobornicesca si
apostolieesca este,

cu inima a crede si cu gura a

marturisi pre un Dumnegeil in trel ipostasurl ". Crestinul este dator a primi articolele credintel asa cum
sunt date de biserica, careia s'au incredintat de catre
Mantuitorul Christos, prin Apostoll, si au fost esplicate
de sin6dele ecumeniCe. Articolele credintel sunt douespre-gece (5), cum s'ati stabilit la sinodul NicenoConstantinopolitan.

Cel d'intai0 articol este : Cred, intr'unul Durn-

neclea Taal a tot fiitorul, faatorul ceru-

ve'clutelor tuturor si
neveVutelor(6), prin care se Invata ca unul este Dum-

lui qi al pa,mintulul,

necleil, premarit in trey persOne (7), care a racut tot aceea

<ce se vede si ce nu se vede, carele s'a Ingrijit de ome-

nire si din bunatatea sa cea mare ne-a impartasit si

pre nol, faxa ca nol sa putem cun6sce flinta sa, intru
cat nu este nicl o asemanare cu not (8) ; care dupe
cuvintele Mantuitorului este in Treime (9), ca. Dum-

www.dacoromanica.ro

211

negeti 'fatal este din eternitate, si nasce pre Fiul

si purcede pre Sa,ntn1 Spirit (10). Dumnecled find

nepriceput cu mintea nOstra, tot ast-fel sunt si insusirile sale. Din Scripture si de la parintil bisericesci ins& iTedem ca unele insusiri ale lul Dumnecled
sunt ipostatice, iar altele esentiale (11), Insusirile
ipostatice sunt acelea cu care persOnele Santel Treime

se despart una de alta : Taal este nendscut, Fiul este

Tiascut, iar Santul Spirit pureede de la Tatal. Pe Pang
acesta Fiul mai are insusirea iconomiel Intruparei (12).
lnsusirile esentiale sunt acelea cai.e se potrivesc asemenea
si Tatalui si Fiului si Santulul Spirit, adeca, a fi Dumneged,

a fi pururea vecuitor, fara de inceput, Mr& de sfarsit

bun, atot puterdic, fackor, purtator de grip., de bite privitor, la Vote de fatA si tote inplinindu-le, nescris imprejur,
.cunoscaor de bite, si de cele ascunse si de cele aratate.

(18). In articolul d'intaid al credintel s'a Os numal a

tot tiitor) pentru ca el arata mai lamurit insusirea lul
Dumnecled, de Ore-ce nici unel fapturi nu i se pOte
(la acest atribut. (14). Dumneged se dice ca locuesce
in Cerid, nu pentru ca Ceriul sad Sionul, sad alt loc
coprinde dumnegeirea cea WA. de materie si MA de
txup, caci Dumnecled nu are loc, el singur fiindu-si
loc, dar pentru ca lucreza in aceste locuri mai multe
si se ivesc mat ardtat si mai des lucrarile si darul lui
(15). Dumnegeu cunosce'nd totul se (lice si despre 0rueni (prorocil) si anger' ca cunosc cele ascunse ale
.omului, nu insd ca Dumnaled, care le scie tote mai
Inainte de qidirea lumel, pe cand Omenil si angeril le
. cunosc prin dumnecleiasca descoperire (16). Pe langi
www.dacoromanica.ro

242

insusirile de mai sus, Dumneclet are allele nenumerate; dar cele aratate sunt destule pentru mantuire, (17).
Dumnecleu a fault t6te, mai intaiti puterile Ceriului,,

dint nefiinta, cu gandirea lui, ca pe niste laudatori alesi al slavel sale, apol lumea vefluta si mai pre urma.
pre om, alcatuit din suflet nematerial si cuvintatorsi din corp material. (1.8). .Angeril, sunt spirite create
pentru a lauda si sluji pe' Dumnecleu si a sluji binenilor, pova0indu-I la imperatia lui Dumnegeti. Lor.

s'ati dat paza cetatilor, oraselor, imperatiilor si

fie-

carui om. Ei pAzesc si pre copil (1.9). Angeril se impart in noue cete si trel randuell : prima coprinde
Scaunele, Heruvimil si Serafimil ; a doua Stapanirile,
Domniile si Puterile, car a treia Angelii, Arhangelii si,
Incepetoriile. Angeril bunt nu pot gresi, prin clarul lui
Dumneclet. (20). Angeril rei sunt diditi de Dumnegeti
buni, dar dill voea for s'ati facut r'ei (21). Omul creat
de Dumnegeti si pus stapan peste tOta gidirea, a calcat ordinul lui Dumnecleti si a luat din rodul cel oprit,
a fost lipsit -de vrednicia lul si gonit din Raiti (22)..
Starea de nevinovatie a omulul este indoita cand singur se departeza de el si cand nu cunOsce reul. Adam
in Raiti nu cunoscea pecatul, car dupe calcarea poruncei devine pecatos si muritor (23). In Adam top,
6menil au pecatuit, pentru ca to erail in el. Pocatul
acesta se chiama stramosesc, pentru ca altul inainte
n'a fost si omul nu se concepe fara de el (24). Dumnedeu cunoscea ca. Adam va gresi, cu tote aceste 1-a
creat, caci n'a vroit ca bunatatea sa -sa fie biruita de
reutatea diavolului, hotarirxdu-1 la mantuire (25). De
www.dacoromanica.ro

213

si. Dumnecleu cunoscea tOte inainte de facerea lumel,

totusl n'a hotarit de cat lucrurile bune. Relele ce vin

in, lume : ciuma, resboiul, bellele etc., nu Bunt rele la
Dumneclea, cad ele aduc bine, Indemnandu-ne la fapte
bune (26). Omul, In puterea stapanirea de sine, pOte

sa lucreze cu de la sine decisiune, ajutat si de darul

dumnecleesc (27). Sufletul omulul este -dat de Dumnec,eu

nand se inchiaga trupul de si Omenil se nasc in starea pecatului (28). Dumnecleu are purtare de grije
pentru tOte fapturile (29), cad el cunOsce totul de
mat inainte si hotarisce cele bune numaY, nu si cele
Tele, pentru ca atuncI ar fi contra bunatatil divine
(30), ci creatura departandu-se de Dumnecleti, se face
Tea (31).
Al douilea articol al credintei este :

qi intru (mu]
Domnul Iisus Christos, Fiul Jul Dumnecleii ,

cel unul nascut, carele din Tata" s'a nascut

mai' inainte de tor! vecii: Lumina din lumina,

Dumnecleil adeverat, din Dumnecleii adevarat
.nascut nu fa, cut, de o flinch. cu Taal grin carele
tote s'aii fa cut" (32). Prin acest articol ni se afirma
.ca. Fiul lut Dumneclea este nascut din eternitate din
Teal si din esenta Tatalui si ca el este creatorul a
tOte (33). Prin cuvintul Iisus intelegem Mantuitor, iar
grin Christos, unsul (34). El este unul nascut, pentru
,ca unul este Fiul lut Dumnecleti, de o fiinta cu el,
(35). Cuvintele (lumina din lumina* se raporta la lumina nefacuta si la cea facuta, Dumnegeit Fiul din
Dumnecleti Tatal, cum se vede din adaosul Dumnecleii
www.dacoromanica.ro

214

adeverat,.... prin care s'au facut tote, nu ca printfun

servitoriii (36).
Al

treilea articol al credintel este

Carele pen-

tru not Omenil si pentru a nOstrA nn

tuire s'a pogorit din Cerurl si s'a lntrupat
de la SAntul spirit si din Maria Fedora,' ,si s'a
Licut om" (37), prin carele invetam nascerea supranaturala a Cuvintului, intruparea sa, find Dumnecjeu
adeverat si om adeverat, Para ca dumnedeirea sa se
schimbe in omenire sail omenirea in dumneeleire, Ca
fie-care fire a remas neschimbata cu bite atributele.
sale, afara de pecat (38) ; nascerea sa s'a facut prin
conlucrarea Santului Spirit, iar FeciOra Maria a remas
si apoi feciOra (39), find to crestini indatorati a o
slavi dupe cu' iinta (40), cum arhangelul a cinstit-o
cand i-a vestit nascerea Mantuitorulul (41), prin care
omenirea s'a scapat de pecatul stramosesc (42).

Al patrulea articol al credinteI este -. Si s'a ra, s-

tignit pentru not in vremea Jul Pilat din Pont

si a patimit si s'a lngropat" (43), prin care invetam Base' lucrurl 1) ca Christos a patimit si a murit
ca om cu trupul ce 1-a luat din Santa FeciOra, pentru
rescumperarea nOstra 2) ca de si n'a avut pecat, totusi
pentru pecatele nOstre a patimit de buns voe 3) ca
Dumnecleil nu- putea patimi nicl muri, de si nu s'a
despartit de omenire nici in timpul patimel sail morla nici dupe" mOrte 4) mOrtea lul Christos a fost deosebit& de a Omenilor, cad el s'a dat mortel pentru peca-tele nOstre .5) ca dupe mOrte Mantuitorul a fost ingropat intr'un loc anumit si cinstit, ca nu cum va sa.
www.dacoromanica.ro

215

se dea ocasiune de banuiala invierea sa, iar sufletul

lut Christos dupes ce s'a despartit de trup, a fost tot-d'a-

una unit cu dumnedeirea si cu ea s'a pogorit in iad,

si 6) ne vorbesce despre crucea pe care a fost restignit Mantuitorul, care trebue cinstita de nol, ca un
semn al lut Christos, aria. s'a dat putere, pentru ca
s'a varsat pre dansa sangele Fiulut lut Dumnedeti si
pre ea a murit ca sa alunge duhurile cele rele. De
aceea avem datorie a ne face cruce cat mat des, cad
des ne supera si duhurile rele (44, 45, 46, 47, 48,
49, 50) ; iar crucea trebue sa o facem ca mana drepta
si in felul cum obicinuim (51).

Al cincilea articol este : si a inviat a treia

di, dupe scripturb (52) prin care inveVim ca', Man-

tuitorul a inviat din molt si a inviat cu trupul cu

care s'a nascut si a murit (53), dupe cum marturisesce Scriptura Vechiulut si Noului Testament, din-

tre care cea d'intaiu a profetit, iar cea de a doua a

constatat realisarea celor profetite (54).

Al saselea articol este : si s'a suit la Ceruri si

fade de a drepta Tataluiz '(55) prin care ni se spune ca Mantuitorul cu trupul cu care a murit si a inviat
s'a suit la CerurI si fade de a drepta Tatalut, unde
s'a suit ca om, cad ca Dumnecleti a fost tot-d'a-una ;
iar la judecata va veni tot cu acelast trup, cu care
acum este numai in Ceruri si pentru not in santa Euharistie, conservandu-ne mistic trupul seil pe pamint (56).

Al saptelea articol este : ,,'i iara si va sa, vie

cu slaves sa, judece viii si morfil, a caruia lmperatie nu va E starlit, (57) Prin acest articol,
www.dacoromanica.ro

216

Ynvetam ca Mantuitorul va veni pentru judecata viitore, dupre cum el insusi o spune, venire de care nu
scie nimeni, nici angerii. Ca atund va fi, dupe cuvintele Domnulul, necaz mare, cum n'a fost ca acela
de la inceputul lumel pans acum, nici va mat fi (58),
riar la judecata tot,1 vor da socotela de faptele lor (59)

si fie-care va lua dupe cum a lucrat (60) sciind si

dreptil si pacatosii ceea ce u astepta si fara a maY se
putea justifica (61.). Sufletele dreptilor nu stall In aceIasi loc cu ale celor-l-alt,1 dupe mOrte, de Ore-ce in
casa Tat'alui sunt multe locasuri (62). Willi in pacate
vor fi pedepsip dupti gresalele lor, iar dupe mOrte
tiniT se mantuesc prin facerile de bine ale celor vii si
cu rugaciunile bisericel, nu prin ale lor, pentru ca in
viata dupe mOrte se lega t6te puterile lucratOre ale
sufletulul (64). De aceea trebue s ne rugam pentru
cel reposap si sa dam milostenil (65). Cat pentru purgatoria, Scriptura nu arata ceva de acest fel, iar doctrina lui Origen a fost condamnata de biserich, cum
si falsele invetaturi ca sufletele nepocaite s muncesc
in frigarl, ape si iazere (66). Ci sufletele dreptilor sunt
in darul lui Dumnateil (67), iar cele ce sunt in urgie
se duc in iad sau focul vecinic si intunerecul din afara, locurl de sand& pentru ele (68).
Intru Dubai SAnt,
Al optulea articol este :

qi

Domnul de viaa facatorul, carele de la Taa I

sa purcede, cel ce impreuna cu Taal si cu Flu]
este inchinat si marit, carele a gra, it prin Proorocl" (69). Acest articol intaresce credinta ca Santul
Spirit este Dumnecleu de o fiinp. cu Tatal si cu Fiul
www.dacoromanica.ro

217

,(70) ca purcede de la Taal ca dintr'un isvor si incepator al dumnecleirel, iar prin Fiul se trimite in lume,

..cum s'a stabilit la Sinodul II ecumenic si cum papa

Rome Leon a marturisit, punend sa se graveze simbolul pe doue" table, una in greceste, alta in latineste,

fara adaosul (de la Fiul

el face biserica Romano-

Cato lie& (71). Santul Spirit este inspiratorul Scripturel

-vechl si noul si a vorbit lumeI prin mijlocitorl (profeta) (72), iar darurile Sintulul Spirit sunt sapte (73)
si anume intelepciunea (74), darul intelegeret (75), sfa'till (76), puterea (77), cunoscinta (78), cinistirea de Dumneget. (79), si frica lul Dumnecleu (80). R6dele Santu-

lul Spirit mint noue, cum le numer6. apostolul Paul,

Gal. 5, 22, and (lice : iar r6da duhulul este dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunAtatea, fa'urea de bine, credinta, blandetile, infranarea poftelor (81).

Al noulea articol al credintel

este: Intru u-

na Santa, sobornicesca, sr apostolicesca, bi-

serica" (82). Din acest articol ne inveTAm ca biserica

,este una, santa, sobornicescti. si apostolicesa (83), care

nu. este intr'un loc determinat, nici anume se dice

despre un local, cad biserica lul Christos este una pretutindeni (84), jar temelia sa este Christos, care singur este cap al el, iar arhiereil sunt locotiitorl al lul
Christos, fie-care in eparhia sa (85). Acestel biserici a
Jul Christos trebue- sa i se supunA fie-care credincios
(86) si se asculte de poruncile sale (87), care mint: rugaziunea, cele 4 posturl, 14 Septembre si alte Bile aimmite de biserica (88), cinstirea 'persOnelor biseriwww.dacoromanica.ro

218

cesci, fara ca civilii sa se amestece In lucrarile cele

spirituale (89), marturisirea pacatelor, mai ales bolnavii, cars apol sa se comunice, facend Intaia santul
maslu (90); sa nu citesca cartile ereticilor (91); sa ne
rugam pentru WA starea dmenilor, mal intaiil pentru
eei duhovnicescl, apol pentru imp6rat si toll laicil, mai

ales ales pentru aces ce fac bine bisericel (92); sa se

paziasca posturile si rugaciunile ce s'ar pune temporal de autoritatea bisericesca (93); sa nu rapim lucrurile sail averea bisericel (94); sa nu facem nunii in
['fele oprite de biserica, (95); ascultand de poruncile
bisericel, care sunt dumnecleesci (96).
Al cjecelea articol este : Ma rturisesc un bo-

tez intru ertarea pacatelor" (97), iar tainele sunt:

Botezul, Mir Ungerea, Euharistia, Pocainta, Preotia,

Nunta si Maslul (98). Prin taina Inlelegem o sevarsire, care. sub Ore-care chip vklut, aduce in sufletul
celuI credincios Darul nevegut al lul Dumnecleii (99),

find de trebuinta la orl ce Taira: materie potrivita,

preotul, hirotonisit dupe lege, si chiemarea Santulul
Spirit cu care sanIesce Taina (100). Tainele sunt instituite pentru a deosebi pe crestinl si ca sa avem un
semn neclatit al credintei nOstre caAre Dumnecleil (101),

Botezul este o spalare si ucidere a pacatulul stramosesc prin cele trel cufundaturI In apa, gland preotul
cuvintele : In numele Tatalul, amin; Si al Fiulul, amin;
si al Santulul Spirit, amin. Taina aceasta nu se repetesce (102) si la sevarsirea el se cere ca cel ce se
boteza sa se lepede de diavolul si de trite lucrurile
lul, singur prin el, sail prin nas de este copil, apol sa.
www.dacoromanica.ro

219

fie apa curata si sa se faca de preotul legiuit, afara de

casuri intemplatOre, cand este permis si unul laic (103)_
A doua Taina este Mir-Ungerea (104) care s'a inceput

de atunci de cand Duhul Sant s'a pogorlt peste Apostoll, pecetluindu-1 cu dumnegeescul sett dar. Prin Mir-Ungere se primesc darurile Santului Spirit pentru intarirea in

credinta cresting. Ungerea se facea prin punerea mainilor in timpul apostolilor. La acesta. Taina se cere
Mirul, santit de Episcop, si ungerea noulul botezat la
bite incheeturile, glicendu-se de preot : Pecetea Darului. Santulul Duh (105). A treia Taina este Euharistia
in care corpul si singele Mantuitorului se comunica.
prin painea si vinul ce se intrebuinteaza (106), fiind
necesar ca sa se efectue numai de preot, pe un antimis, avend paine de grail clospita si vin amestecat cu
apa, cum si chiemarea Darului Santulul Spirit. Prin ea
ne amintim de patima Mantuitorulul, si dobandim milostivire de la Dumnecleil, pentru cei vii si cei moil

((107). A patra Taina este Preotia (108) Preotia s'a

randuit apostolilor de Iisus Christos si prin punerea_
mainilor pang asta-di se face hirotonia. In preotie
se coprinde puterea si stapanirea de a deslega pacatele Omenilor si de a inv.*, numai la acel trimist
sail alesi (109), carora li se cere curatenia. sciinta
si intelepciunea si tote membrele senatose (110).

Preotia coprinde in sine tote treptele, dar trebue sa

se dea dupa randuiala, adeca cetet, cantaret, lambadarie, ipodiacon, diacon (111). A cincea taina este pocainta,

care este o durere a inimel, pentru pkatele care a_

gresit omul, pe care le spune preotulul cu fagaduina,
www.dacoromanica.ro

220

a's1 indrepta viata, primind canonul ce i se da

(112). Cel ce se pocaesce trebue sti, fie crestin ortodox, sa arete dint& si sa faca marturisire adeverata
si smerita, iar duhovnicul sa fie si el ortodox&
(113), pentru care se iartA pecatele celul ce se pod.esce (114). A sasea Taira este Nunta, sau unirea barbatului si a femeel, marturisind inaintea preotulul legatura facuta si declara.nd c vor pacli credinta si iubire reciproci (11.5), prin care taina omuli' se feresce
de urmarile pkatelor trupescl, se cinstesce facerea de
copil cu nascerca cea cinstita si se ajuta la nevoe sotil
rde

(116). A saptea Taina este Maslul, randuit de Mantuitorul,

carele cand trimitea pre ucenici cate doul, ungea cu

unt de lemn pe multi bolnavi si ft tamaduia, dupe
cum Invata si Jacob V, 14,15 (117) Taina acesta trebue sa se facet de preoti, intrebuintand unt de lemn
curat si bolnavul se fie crestin ortodox si marturisit
,de pacatele sale, cetindu-i-se rughciunea respective
(118), cu care i se lad& pacatele, i se mantuesce sufletul si capata senatatea (119).

Al unspreciecelea articol este :, Astept lnvierea

mortilor) (120), prin care invetam ca omul va invia, atat cel ce face bine, cat si cel ce face reti, in
aceleasi trupuri cu care ail si trait in lume, cand va
fi nestricacios si nemuritor, luand plata ce li se cuvine ; chiar si paganil vor fi nemuritori, pentru ca sa
se munciasca in veci (1.21). Crestinul este dator se's1
amintiasca de raOrte, judecata ultima, munca iadulul
si imp6ratia cerurilor (122), prin care se feresce de
pacat si de munca vecinica (1.23).
www.dacoromanica.ro

221

Al doul spre 4ecelea articol este : t gi vieta ve-

culul ce va sg, fie) (124), cu care ne aducem aminte de bucuria ce va da Dumneclea celor alesi al
sel (125) atat trupurilor cat si sufletelor la un loc, iar
nu despailit, cand omul va fi asemenea angerilor (1.26).

Partea a doua trateza despre Speranta cresting,

prin care omul dobandesce incredere prin insuflarea
si luminarea lui Dumnecleti ca se nu despereze de
darul lui Dumnedeu (1). Speranta crestinulul este Dom-

nul Iisus Christos, prin care ni s'a dat darul si adeverul (2). In acesta parte este vorba de rugaciunea
domnesca si de cele noue fericiri (3). Rugaciunea este
o cerere catre Dumneclet isvorita din credinla si cu
speranla ca vom dobindi aceea ce cerem ; prin ea
laudam pre Dumneget, '1 rugam sau it multumiml
(4). La rugaciune trebue se fim pregatill, adeca se a-.

vem mintea la ea si cu evlavie si supunere se facem

cererea, fara a avea ura pe cineva, nici avend vre-a
alta grija (6). Rugaciunea domnesca este Tatal nostru
(7), care se imparte in inainte cuvintare, in cererl
si partea finala (8). Inainte cuvintarea este: Tatal nos-

tru, carele esti in Cerurl) (9), prin care ne invetam ca.

not in rugaciune ne presentam ca fil ai lui Dumnegeft
si trebue se fim fil si al bisericel adevarati, av'end
convingerea ca vom dobandi aceea ce cerem (10). Cererile sunt sapte (12). Cea intaill este : Santiasca-se
numele tea (13), a doua, vie imparatia ta; (14 si 1.5)
a treia : fie voea_ ta precum in Ceriti asa si pre pamint, (16 si 17) a patra : painea nOstra cea spre fiinla dane-o noun asta-41 (18 si 1.9) i a cincea : Si ne
www.dacoromanica.ro

222

larta noua gresalele nOstre, precum si nol ertAm pe

-ale celor ce ne gresesc noua (20 si 21) ; a sasea : Si
nu ne duce, pre nol In ispita (22 si 23) ; a saptea :
Ci ne isbavesce de cel ret. (24 si 25). Partea final&
a acestel rugaciurA este : Ca a to este imparatia si puterea si marirea In yecl, amin. (26), prin care ne Incredintam ca vom primi aceea ce cerem, cad ne rugam TataluT nostru, care are tOta lumea (27). Cuvintele acestea insusi Mantuitorul le-a clis, cum se vede
la evangelistul Mateiu (28). FEtricirile sunt noue (30),
Lea 'MORI este : Fericitl eel samcl cu duhul ca acelora este imparatia cerurilor ; (31) a doua : FericiV cel
.ce plang, ca aceia sa vor mangaia (32 si 33) ; a treia: Fericiti eel blancli, Ca aceia vor mWeni pamintul
(34,35); a patra : FericitT cel ce flamanzesc si Insatosaze de dreptate,, ca aceia se vor satura (36,37); a

se vor milui
08-54), a sasea : Fericiti cel curati cu inima ca aceia
vor vedea pe Dumnecleu (55,56); a saptea : Fericiti
-cincea : FericiV cel milostivl, ca aceia

facetorii de pace, ca aceia flu al luT Dumnegeil s6 vor

chiema (57,58) ; a opta : Fericiti eel isgonit,1 pentru
dreptate, ca acelora este imparatia cerurilor (59,60);

a noua Fericiti yeti fi cand ve vor marl pre vol si

ye vor goni si vor dice tot cuvintul reti in potriva
vOstre, mintind pentru mine. Bucurati-v6 si ye veselit,1
ca plata vOstra multa este in CerurT (61,62). Lucrurile

bune sunt legate intre ele, In cat chiar pentru o lap..

to bunk, are si pe cele-l-alte, Tar eel lipsit de una, este
lipsit de t6te (63).
In parte& a treia se vorbesce despre Dragostea
www.dacoromanica.ro

223

erestine,', relativ de Dumnecleg si aprOpele (1). Pentru

a Inte lege poruncile divine in privinta iubirei crestine,
trebue a ne aminti ca unele portinci ordona sa facem

binele. iar altele sa nu facem r6u1. De aceea trebue

se luam aminte de faptele bune, apoi pentru cele rele
si in urrna pentru cele clece porunci ale Domnului si
Dumnecleulul nostru (2). Fapta buna este fruct, care
se nasce din credinta ca dintr'un porn bun (3); iar
din faptele bune, cele mat principale sunt: Credinta,
Sperm* si Dragostea (4), din care se nasce Rugaciunea, Postul si Milostenia (5,6). Postul este infranare
-despre tOte mancarile sag de Ore-care, pentru vr'o ne-

putinta; asemenea si de Muturi si de tOte lucrurile

lumel si de faptele rele (7). Postul este sag stabilit,
cum sunt cele 4 posturi si Mercurea si Vinerea, sag
intamplaor, motivat de Ore-care nevoi (8). Milostenia
este un rucru al milostivirel, cu care cineva face un
bine sufletului sag trupului celul ce are trebuinta,

fara a cata la fall (9). Din faptele bune de mat sus

se nasc: Intelepciunea, dreptatea, barbatia si curatia
(10-1.5). Pecatul nu are flinta de sinew, pentru ca. nu
'este zidire a lui Duannecleti, pentru acesta nu pOte s
e esplice ce este, de cat o voe neinfranata a omului
si a diavolului, pentru calcarea legei lui Dumnecleg,
.av6nd de urmare mOrtea (17). Pecatele sunt de mOrte si ertatOre (18), dintre care cele de mOrte sunt atunci cand fapta omului '1 duce a face lucruri oprite
de poruncile dumnecieesci sag nu vroesce sa faca cele
poruncite (1.8), care pacat unul este str6mosesc si altul de voe (19). Pacatul stramosesc este calcarea lewww.dacoromanica.ro

224

geT divine date in Raiil lul Adam si a trecut la tot

nemul omenesc, pentru a top erali in Adam; eliberandu-se de sub greutatea luI prin botez (20) ; iar
patatul mortal de voe, este acela pe care '1 facem dupa
Botez in potriva legel divine, stergdndu-se prin Poca-

inta (21) si impartindu-se in trei : mar coprinzetOrer

in potriva Santului Spirit si in acelea ce striga isbanda de la Dumnegeti in lumea acesta (22). Din clasa
I-a fat parte : mandria, lacomia, adulterul, zavistia, In
buibarea pantecelul, linerea minte de ref..' si lenevirea
(23:24). Din mdndrie se nasce : dorirea de rea pentru
aprOpele si osandirea persOnelor bisericesci sail laice,
lauda de sine, fatarnicia, sfezile, pizmele, neunirile, iscodirea cea fara de vreme, parerea, nebagarea in sema.
a poruncilor lul Dumnaleii, petrecerea si obicinuirea
in red etc. (25). Din facomia (26) se nasc : rapirea, uciderea, viclenia, minciuna, zarva, sila si cruzimea, nemilostivirea, neomenia, impetrirea inimel, zavistia, necredinta, strambatatea sdracilor si altor Omeni, scumpetea, Turtul etc. (27). Din adulter se nasce: orbirea minter
uraciunea celor dumnecleesci, paganatatea zavistia, des-,
nadajduirea, neinfranarea, lenea, ura dire aprOpele, etc.
(29). Din zavistia (30) se nasc : uraciunea, clevetirea,
defaimarea, viclenia, inseld' ciunea, uciderea, etc. (31). Din

lacomie (32): trandavia, lenea spre cinstirea celor dumnegeescl, pofta trupesca, jocurile si risul fara oranduiala,
obrasnicia, trecerea cu vedere a aprOpelul, imputarile,
sfezile, moravurile mojicesci, Miele cele grele, desfra-

narea, etc. (33). Din pomenirea de rea (34) se nasc :.

sfezile, *zav,istia, uciderea; nebunia, pagubele, etc. (35).
www.dacoromanica.ro

226

Din lene (36) nasce: slabirea, moliciunea, prepusul,

smintela, etc. (37). Pecatele contra Santulul Duh sunt:
nadejdea peste mesur& de darul lul Dumnezeu, desnadajduirea si respunderea contra - adeverulul cum si

lepadarea (38, 39, 40, 41, 42). Pkatele care nu sunt

de mOrte sunt acelea de care nici un om nu se pOte
sa, scape, afara de Christos si Fecifira Maria; de el
inse putem se obtinem ertare 43). Putem inse sa ne
facem vinovati de pacate strain atuncl cand indemnam pe cineva sa pacatuiasca (44), sail le dam esemplu pentru acesta (45). Poruncile sunt clece (46); cele
ale Vechiulul Testament s'au implinit (47). Ele sunt
cjece, de si Mantuitorul a vorbit numal de cele doue
mal principale, si, si se impart in doue table : una relativ la poruncile dragostel catre Dumnecleu si alta a dra-

gostel catre aprOpele, (48). Poruncile sunt: 1) Ed sunt

Domnul Dumnecleul tett, carele to -am scos din pamintul

Egiptulul, din casa robiel. SA null fact tie altl Dumneclel, afara de mine (49, 50 51, 52). 2) SA null fad
tie chip cioplit, nicl URA asemanarea, caste sunt in
Ceriii sus si cap sunt pre pamint jos si caste in ape
subt pamint, sa nu to inchinl lor, nicl se slujesci for
(53,54) ; fara insa a se intelege aci inlaturarea cultulul icOnelor, pentru a idolil sunt scorniturl si aflart
ale Omenilor, iar icOna este o inchipuire, ce pune de
fata lucru adeverat, carele are fiinta sa in lume, precum este icOna Mintuitorulul nostru Christos si a santel FeciOre Maria si a tuturor santilor, pe care nob le
veneram in amintirea persOnetor sante, iar nu ca imagine representand vopseaua si lemnul (55). Si la Juwww.dacoromanica.ro

la

227

del, cand acestia incepura a se inchina ca lui Dumne(jell sarpelui do arama, Dumnecleti prin Moisi a sta.-

ramat acel sarpe, ca sa nu se mai inchine idolilor.

(56). A treia porunca este : Sa nu ial numele Domnului Dumne4eului t6il In desert, ca nu va curati.
Domnul pre cel ce is numele lui in desert, (57,58). A
patra porunca este : Adutl aminte de 4iva Sambetel

sit a santescl pre ea. Sase dile lucreza si fa t6te lucrurile tale, iar cliva a ,saptea este Sambata Domnului Dumnecleului t6u, sa nu fad intr'insa tot lucrul,
to si flu t61 si fiicele, sluga ta si slujnica ta, boul tell
si dobitocul WI etc. (59). Nol crestinil inlocuim Sambata cu cliva Duminecei, de Ore-ce in ea a inviat
Christos si s'a facut invierea a .t6ta lumea si isbavirea din robia diavolulul (60). A cincea porunca este :
Cinstesce pre Tath.1 t6u si pre munia ta ca sail fie
tie bine si s traesci multi aril pre pamintul cel bun,
pre carele Domnul Dumneclea ti-1 d6. tie (61,62). A sasea porunca : Sa nu ucicli, (63,64). A saptea, sa nu
pre& curvesci (65,66). A opta, sa nu furl (67,68). A
noua, sa nu marturisesci marturie mincinOsa asupra
aprOpelui tell (69,70). A clecea, s nu pottesci femeea
aprOpelui tea, sa nu poftesci casa aprOpelui t6u, nici
tarina lui, nici sluga lul, nici slujnica lul, nici boul
lul, nici asinul lui, nici tot dobitocul Jul., niel cafe sunt
ale aprOpelui t0.1 (71,72).1)
Confesiunea ortodoxa s'a tradus in limba roman& de
catre Radu Grecenu, Buzeu, 1691, si la Bucuresci, 1745,
') In acest resumat m'am servit in cea mai mare parte de

termenii textului Marturisirel ortedoxe din 1827, de M. Babeanu.

www.dacoromanica.ro

228

ale Popa Stoica Iacovici. In 1827 s'a tiparit o altA

editie de Mihal Menu, retipAritA in 1859 la Bucurescl de Calinic al Rimnicului. Filaret Scriban la 1844
si la 1864 a tiptrit confesiunea in M-rea Neamtului, iar

la 1872 si 1.877, reposatul Barbu Constantinescu a

imprimat confesiunea sub titlul I Confesiunea ortodoxa a credinlei bisericel catolice (sobornicesci) si apostolice a resAritului.

In sesinnea de tOmnA a anului 1893, I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Ghenadie, vegend ct i. in ceea ce

privesce Confesiunea ortodoxa, diferite persOne se fo-

losesc de libertatea tiparului si del la luminA scrieri

cu totul departe de doctrina adeverata a bisericel, si
petruns de dorinla de a face ca biserica ortodoxA se's1
aiba un text corect al Confesiunei, in discursul de
deschidere at Santulul Sinod a propus si acesta in
una din sedinlele sale a admis, spre lauda Inaltului
Prelat, c de aci inainte Santul Sinod va formula si
va tipAri marturisirea de creclintA a bisericel ortodoxe,

pentru tera RomaniascA. Cu acestA decisiune se opresce pe viitor interpretarea gresita ce i se da de

unit pang, acum.

www.dacoromanica.ro

PARTEA SPECIALA

www.dacoromanica.ro

232

ESISTENTA LUI DUMNEDEU

Esistenta lui Dumnecieu a fost recunoscuta de tote

popOrele, dupe puterea for de cugetare si pricepere.
CunOscerea lui Dumnedeil omul a putut-o face prin
insasi Natura, care vorbesce despre el, si prin Gratin,
cafe a ajutat pe om pentru acest sfarsit. Luminarea omulul, spre cunOscerea lui Dumnecleu, prin
mijlocul Gratiei, nu contraclice ratiunea, cad : veritati
fidei Christianae non contrariatur veritas rationis.
Cunoscinta ce o avea inse omul inainte de crestinism nu era desevarsita. Fiul lui Dumnecleu, in
crestinism, a vorbit adeverul despre Dumnecleu-Tatal
si crestinismul, religiune positiva, cun6sce pe Dumnecleu
si admite esistenta sa, fara nici o discutiune. Dumnecleu

este causa a tot ce esista, este a tot puternic, a tot bun,

fara inceput si fara finit 4). Parintil -bisericel ail si convingerea des6varsita in esistenta lui Dumnecleu si nici nu
cutezaii a crede a face parte dintre cestiunile ce trebueati
Basiliu C. M, In Ps. 83. Justin, Tryph. 3.
I) Teri,. Marc. 1, 3
Nu a rare-ori parintii bisericesci se esprima : Cred in Dumnecleu,
a tot puternicul, creatorul celor veclute i neveclute Eii inai de-

parte cred i marturisesc 'intr'un D -deu, un Domn un Spirit. Sa

se vacla Simbolul bisericei de Ierusalim, acela ce se afla la Eusebiu de Cesarea, Epiphaniu, Irineu, Tertulian, etc.

www.dacoromanica.ro

233

discutate. Justin Martirul arata cum ideea de Dumnegeu este inascuta omului 4), iar Tertulian ne spune
ca cunoscinta lui Dumnegeu o obtinem din studiul naturel 3), care este ast-fel organisata si condusa a represinta
cea mai mare ordine, care n'a putut se si-o is de la sine,
ci prin miscarea, care i s'a dat de Creatorul (argumen-

turn primi motoris). Augustin 3) cu drept cuvint, ob-

servand perfectiunea din lume, dice ca numal cine

participa din natura celul perfect, pOte fi perfect, deci
este un perfect mai des6virsit (primul perfect). Ereticii ail combatut doctrina despre esistenta lui Dumnecleu.

Atuncl parintil bisericesci iail apararea doctrinel, de

unde pana aci se reclemati pe credinta universals a
esistergel WI Dumneget, si primesc a se folosi de probe,

intru cat ele er' in acord cu ratiunea 4). Argumentele aduse pentru dovedirea esistentel lui Dumnegeu

argumentul cosmologic, fisico-teologic istoric si moral.

sunt :

Argumentul cosmologic 5) este intemeeat pe fap-

tul a nimic in lume nu pOte sa fie Para o causa;

deci totalitatea esistentelor isi datoresce esistenta unel

fiinte care i-a dat-o.Mal inainte de a fi create, nici

plantele, nici animalele n'atl esistat si deci daca ele
sunt ("'acute in timp, isi datoresc fiintarea 6111 spirit
1) Just. Apol II, 6,
2) Tertul., Adv. Marc. I, 18.

1 August., Lib. arb. I. II, 5.

1 Irineu cu drept cuvint dice: Infinitul a dat nascere finitului, deci acesta neaparat i0 are esistenta din acela.
6) Acesta este intrebuintat in omiliile Pseudo-Clementine, de
Diodor din Tars, in opera Patalitatea" 4i de atm I. Damascen.
www.dacoromanica.ro

234

a tot puternic, care esista mai inainte de ele. Si ideea

-ca

omul isl datoresce esistenta sa lul Dumnegeti

ca si bite cele-l-alte fiinte si lucrurl, este 1nascuta in

el. Intreball pe orl tine si nu va nega lucrul acesta,
ode si respunsul va fi potrivit cu gradul de cultura si
cu felul de pricepere al fie-caruia. Perfecta armonie ce
esista in univers, care nu se p6te datori nici materiel, intru cat ea insasi este supusa unor legl, ce sunt
in afara de ea, si nicl hasardului, care ar da nascere
la monstruositati, sau cel putin la un desacord al legilor de conducere si guvernare ale lumel. Deci prin
argumentul acesta esistenta lul Dumnecleu, este destul de

dovedita, mintea fie-caruia fiind proba si convingerea

sa. Universalitatea ideel de Dumnecleu la popOrele lumel
intaresce mal departe esistenta 1111 Dumnedeil.

Argumentul fisico-teologic 1) (teleologic). Dad. argumentul cosmologic ne arata necesitatea esistentel spiritului suprem, argumentul fisico-teologic ne

duce la observarea naturel si gasim in ea dovedirea

causel ce i-a dat nascere. Pentru a ne esplica armoilia din univers, trebue a cauta causa proprietatilor el
sati in lume sau afara de ea. Cercetarea acesta ne
duce la gasirea unui spirit cugetator, care a stabilit
totul in lume, care este tot ast-fel de absolut ca si
causa ce a dat nascere lumel. Spiritul omulul II spune

a nu p6te fi resultatul materiel cu care este unit. El

scie ca este un spirit superior, a carul putere trece
peste puterile omulul, si acela nu este de cat DumneAtanasiu, Adv. gentes.

www.dacoromanica.ro

235

den. Gnosticil si Maniheil ail

atacat acest argument

pe motivul ca., din lucrurile marginite, nu se pot trage

conclusiuni despre cel nemarginit. Cel mult, cliceatt el,

ar 11 sa se gasesca un arhitect, iar nici de cum un

Creator.

Argumentul istoric. Deprinsi a ne esplica lucrurile ca si faptele prin cause, care se le lamuriascl
realitatea, esistenta lor, nu putem gasi, in ceea ce privesce lumea, nisce cause in insasl natura. Istoria omenirel este martora ca sa ne dovedeasca ca on cat
s'ati incercat dmenii, n'ati fost in stare sa ajunga la

alt resultat, de cat ca totul in lume este treat de un

spirit atot puternic, de Dumnegeit. Lucrurile, pe de
alta parte, ce sunt putin cunoscute de not si pe care be
credem, prin modul esistentei for ne arata ca sunt datorite unet puteri, care intrece pe om. Acesta este pu-

terea divina, Provide*.

Cat pentru argumentul moral, acesta datoresce

desvoltarea sa lui Kant si remane in Ili*, bia de trite
cele-l-alte, care sunt atacate de contrari. Despre acest
argument vorbesce pentru prima data Raimond de
Sabunda (1.437), profesor la Tulusa. Prin el Raimond

stabilia principiul ea nimic nu se face in lume, care

sa nu aiba. 0 resplata, data este bine, sail o pedepsa,
data este reit. Dar data mintea nOstra cugeta la acesta, nu este mai putin adevarat ca not vedem in lume lucrurl, care sunt departe de resultatul la care ne
duce cugetarea nOstra. Asa de ex. vedem fapte bune
resplatite cu rea si din contra fapte rele recompensate. Pentru impacarea si liristea nOstra este imposi
www.dacoromanica.ro

236

bil a admite ca aceea ce scapa omulul, pOte se remana pentru tot-d'auna astfel, cad atunci ar fi se
admitem a in realitate nu esista o drepta resplatire
a faptelor. Deci trebue sA, fie un spirit superior, care se
dea fie caruia dupa dreptate resplata cemeria. Sfarsituria

care merge flinta inzestrata cu ratiune este deci un

sfarsit moral, mat ales ca in consciinta omulul niment
nu 'Ate strabate ; totusi consciinta spune ca in ea
este o putere ominesa, care pOte fi inselata, aria i se pOte
ascunde adeverul, si o putere diving, cunoscetOre a

tot ce este si drept5. resplAtitOre. Ast-fel prin mijlocul

consciintel lucreza omul cele poruncite si in ea se

revarse darurile Santulul Spirit, punendu-1 pe om in

raport cu Dumnecleil. Kant n'a putut nega proba morala pentru esistenta lui Dumnegeil. Pentru el cele-lalte probe, basate pe speculatiune n'ati valor/ De indata ce ne ducem la necesitatea until rescumperator
suprem, arunc'endu-ne privirea la om si lucrarile sale,

trebue se recunOscem ca omul, creatura cea mal

perfecta, atrage dupe el esistenta unui recompensator
al spiritelor libere. Principiul acesta este as numitul postulat al ratiunei practice, la care Kant tine destul de mult').
Cum vedem dar esistenta lui Dumnegeti a fost sus tinuta si cu argumente puternice dovedita. Ideea
despre un singur Dumneclea se psastreza in monoteism.
,Tudeil au dat probe despre acesta, iar crestinil au fost si
sunt martori pentru on -tine ar ppune contrarul. Parintil
bisericescl au dovedit ca atributele ce se cuvin adeva.') Kant, Kritik der reinen Vernunft.

www.dacoromanica.ro

237

Tatulul Dumnecleil nu se impaca cu ideea despre mal

multi Dumneclei. El afirme ca, natura lul Dumnecleu
este incomprehensibill 4), dar nu lase pe ereticl a vorbi cu nerespecf de Dumnecleti, cum facea Eunomiu 2),
N(care spunea ca. Dumnecleti nu scie mal mult ca nol
despre natura sa), de dre-ce prin descoperirea facut6.
de Iisus Christos nol cunOscem cu deplinAtate pre
Dumnecleti. Marele Basiliu marturisesce ca nol de si
nu putem cunOsce cu totul esenta lul Dumnecleti, totusi din atributele si lucrarile sale ne putem da sema
' despre El3).In biserica primitive, parintil bisericesci
nu incercara a defini atributele lul Dumnecleti si nu
se cunosceall de cat prin simb(510. In urma se incercara a le demonstra, silindu-se a Ina' tura antropomorfismul ce resulta din esplicarea adecuata naturel
umane 5). ScOla alexandrine merge pe acesta directie,
pe cand occidentalil del lul Dumnecjet1 o flint& reala.
!cad, clic el, Christos nu putea fi om dace n'avea in

el ceva omenesc. Irineu si apol Atenagora, Clemente Alexandrenul, Origen, Tertullian etc. spun cum o-

xnul numal prin ajutorul GratieI a putut cundsce pe

Dumnecleu.
Parintil bisericescl prescriu lul Dumnecleil nenascerea,
1) Philostorgiu d. Euseb. Hist. Eccl. 1, 2.
1) Socrat, Hist. eccl. IV, 7.
0) Basiliu, Ep. 234-235.
4) Clem. Str. Greg. Naz., Or.
0) Origen. in acest scop, in on -ce ocasiunea dice O. Dumnedeil

este necorporat cacI daa ar fi corporal, ar fi qi coruptibil.

_De Princip. 1, 4.
4) Quoniam impossibile erat sine Deo discere Deum, per Ver-

bum suum docet homines scire Deum.

www.dacoromanica.ro

238

admisa de Eunomiu si

omnisciinta, inmutabilitatea, a tot puternicia, imensitatea, etc.,

Aetiu, eternitatea 1),

calitati ce i se cuvin ca spirit bun, drept, inalt si sant.

Unit' cliceati ca Dumnegeil are corp, iar altii din contra
ca n'are, si de aceea nematerialitatea, a remas s i se
stabilesca mai in urma intre insusirile sale. Mai lgrea
de deslegat era a tot sciinta, pentru ca unit cliceatl ca
acesta insusire ar veni in conflict cu libertatea omului. Atat Origen cat si Augustin, ca sa scape de orlce contrarietate, sustiniati a faptele nOstre cunt causa.
a tot- sciintel, iar nu a tot-sciinta este causa faptelor..
Apoi pentru Dumnecleu neesistand timp, el prescie lucru-

rile ce se vor intampla, iar nu le scie. Avend eternir

tatea, Dumnecleti este prin El, iar nu produsul cuiva, decl
este indistructibil. 2).
Pentru Tertullian, Ilariu si Augustin, Dumnecleu n'are'

nisi inceput, nicl sfarsit 3). Origen 4) si Augustin 5) aapara immutabilitatea lul Dumnecleu, iar Ignatiu 5) Iustin 7)

Irineu 8), Clement Alexandrenun, documenteza a tot

sciinta, aratand cum Dumnedeu din infinit se cunOsce pe.
el si creaturile sale, cum si cugetele si faptele cele
1) Inst. Mart., Theoph. Atol.

2) Irineu, III, 8; Tatian, Cat. Graec.; Clement. Alex., StrILAug., De Civ. Dei, XI, 5, tii Cnnfes. IX, 10, dice Fuisse et
futurum esse non est in vita divina, sed esse, solum quoniam,
aeterna est. Nam fuisse et futurum esse, non est aeternum.
8) In Math. 31, 2.
4) Orig. De Princip. 1.
0 Aug. Confes. I, 4.
6) Ign. Eph. 15.

7) lust. Apol. I. Athen., Leg. 31.

8) Irin., VI, 26,
9) Clem. Str. VI, 17.

www.dacoromanica.ro

239

mai ascunse ale lor, intru cat totul este facut de El ').

Cu acesta nu se nega libertatea, cum am dis mai

sus, de Ore ce Dumnecleu prin a tot sciinta sa cundsce

lucrurile asa cum sunt ele In ele, asa cum ail fost
hotarite a fi. Augustin spune ce dad. am nega acesta
calitate a lui Dumnecleu, ar trebui sa negam insasi esistenta 1u12). Irineu 3) si apol Tertulian4) afirma ce Dumnecleu

se decide in virtutea voincel sale, decl nu creatura, ci el voesce, aceea ce voesce, in virtutea puterei sale absolufe 5), care inlata tot aceea ce ar avea
vr'un raport cu slabiciunea sau neputinta: gAtivcrtz Si
.x O` as =Ma 6 0e6g. &nap Suvd svos toti 0a 6g Etvccc,
"tat To0 cir06g EN= xcct aocp6g Elves cxlx gCa-ccactc slice

Origen In scrierea sa contra lui Celss, III,iar loan

Damascen, in Orth. fid. I, 10 spune ca Dumnecleu
face totul dupa vointa sa.
Pentru ca sa respinga atacurile Stoicilor si Epicureilor, cars cautau se arate ca dad, Dumnecleti este
drept, trebue se pedepsasca pe acei ce salsa Legea,
parintil bisericel sustin santenia (.roc) lui Dumne44, care nu pOte avea in ea nici mania nici justitia
vindicative ). Dumneclet, a tot sant, a tot drept si a
tot bun, nu pOte face nimic, care ar contraclice aces1) Aug., Quaest. LXXXIII.

I) Aug., De civ. Dei, V, 9, Qui enim, non est praescius

nium fnturorum non est utique Deus.
s)

Irin II, 1.

omt-

4) Tertul., Cult. fcem. VII. Non placet Deo quod ipse non procluxit."
9 Tert,

Marc. I, 22 Non posse quid, Deo non licet."

Tertul., Testim. anim. 1.
www.dacoromanica.ro

240

for atribute ; ') care se- impaca perfect intre ele, de si

Gnosticil au vroit sa arate ca esista contrarietate 2),
pentru ca bunatatea coprinde in ea dreptatea si viciversa. 3). Niel odatl. Dumneclea nu este nedrept cand facem
1.6111; in tot-d'auna este bun cand urmaln preceptele Legel.
Si find vorba de reul din lume, parintil bisericel

aratara si dovedira ca tot ce este contrar al binelui,

nu este opera lul Dumnecleil si chiar libertatea omului de a face binele sau reul, dupre vointa sa, are in
sine binele, intru cat prin ea omul ort cand pOte seTarsi cele bune si recomandate. Apol relele ce yin asupra omului, pot fi sau un act al probarel credintel
si faptelor bune sau o resplata a faptelor rele 4). Prea
frumos. esplica. Irineu scopul relelor fisice, cand dice:
enim infirmitatem discere per sustinentlam nihil est malum: magis autem et bonum est non abetrare in natura sua. Extolli vero adversus Deum, et
praesumptionem suae gloriae arsumere, ingratum reddens hominem, multum mali inferebat ei).

Din cele Om mat sus, vedemin resumatcredinta

bisericel in privinta esistentel lui Dumneclet, a until
Dumneclet unit, de care omenirea are cunoscinta atat
prin ideea Ina' scuta ce se afia in el cat si prin revelatiune 5), care ne dovedesce ca esista un Dumnegeil,
1) Clem. I Cor. XXMinuc-Felix, XXXVI.Greg. Naz. Or.
MOM.
2) Marc., lrin., III, 25.
4) Aug., Gen. ad lat. I.
)

Tertul,Maro 1,16 De Anima, XIXLact, De ira Dei, W.

Athenag. leg. VII. Ignat., Magn.Irin. 1,10Lust, Coh.

XXXVI. Tertul., Apol. XVIL

www.dacoromanica.ro

241

iar nu mai multi, pentru ca o egalitate intre el, daca.

am adMite ca sunt mal multi, este imposibila, iar o inegalitate, esclude posibilitatea deplinel perfectiunl si
iMelegerl, si deci unul este superior celor-l-altl, ceea ce
este inadmisibil. Pariniii bisericesci aU dovedit cu prisosintA lu! Marcion, Barciesane si Manicheilor eroririle-

in care se gAsesc, recunoscend esistenla mat multor

spirite infinite. Nici doue spirite infinite nu stint admisibile, pentru el ar fi un antagonism, din care n'ar
putea resulta armonia in conducerea si guvernarea lumel1), si apol nicl n'ar putea subsista mult principiul
reulul, care esfe distructibil, fop. de eternul principi1.
al binelu! 2). Dumneclet, creand lumea din nimic, a,
ra cut-o acesta prin voea sa, iar nu prin spiritul sek,
care atuncl ar fi respandit in ea, combatand ast-fel ideea

panteistia despre Dumne4eil si lume

TRINITATEA

4)

In biserica cresting, Trinitatea este o dogma, careunescein acest punct diferitele confesiun!, de si in
special doctrina despre Fiul nu este impartasita detotT in acelasi fel. Dogma TrinitAtil este recunoscuta.
1) Irineu. 111, 25,Tertul, 1, 2-3.
1) Didym, Adv. Manicheos.
Manich.

Zacharia din Mytilena, adv

3) Maw], Graec. N.
4) Dogma TrinitAtii este una din dogmele esentiale cu care ne-

deosebim de pagani 4i judel, prin marturisirea ei intrAm in rin

dul crefitinilor la botez, ea ne oferA mdntuirea i ertarea der
plicate.

www.dacoromanica.ro

211

si in Vechiul Testament 1). Parintil bisericel primare

nu atinsera acesta. cestiune, spre a nu se depkrta de
monoteism ; totusi, cand s'a facut esplicarea cuvenit6.,
cestiunea Trinitatil a luat forma si intelesul ce se cuvenea, despre care fOrte bine dice D-1 M. Boniface : < Nu s'ar

putea intelege invetatura Fiulul lul Dumnedeu inaintea

venire sale in lume si darul Santului Spirit. Cum am
dis la inceput, parintil bisericel nu se ocupa de dogma
Trinitatil. Noul Testament nu vorbea de acesta dogma;

el vorbea inse despre Tatal, Fiul si Santul Spirit.

SimbOlele si confesiunile de credinta ale bisericel ne
del 6re cum definitiunea Trinitatin. Nu eraii totu-s1
determinate raporturile intre persOnele Trinitatil; acesta
s'a fa.' cut in urma mad multor discutiunl ce au urmat.
Alexandrinil, dupe exemplul lul Teofil al Antiochiel4), Intrebuintara cuvintul Trinitate 5) recunoscend in cele trel
dile de mal inainte de crearea SOrelul si Lunel-pe cele trel

tipuri ale Trinitatil. Cu anul 362, in urma unul sinod

tinut in Alexandria, s'a admis cuvintul ipostas, pentru
a esprima persOnele TrinitatiT, intelegend trei ipostase

in unitatea diving, MO.' ca prin acesta sa se dea in.

1) Genesa, I. 6, 26; III, 22; XI, 7XVIII, 2. XIX, 24 XLVIII,

15. Erod, XXXIV, 5; Numere VI, 24; Isaia, VI 3, 8LXI,

1 ; LXIII,

1 ; Psalm., XVIII, XXXIII, 6 Iob, XXVIII, 20Da-

niel, VII, 13.

Is) Revue theol. de Montauban, 1878 79.
8) Simbolul apostolic vorbesce de Dumnedeu Tatal, creatorul a
tot, puternic al cerului qi pamintului ; de Isus Christos, fiul seu

unic, Domnul nostru, conceput de sf. Spirit qi nascut slin Feciora Maria, i de St: Spirit.
4) Teofil ad Autolyc, II. 'Excov o5v S esaG 'ao Eccoso5 X6ToG tv8t49ETO iv cot L8Cotg maciuvo%, iTivrtiosv absbv lies r
pagewsvog ispb Troy bAcov.

latrroG Zocp(ag age-

) Clem., Strom. VII.Origen, Exod, Om. IX. TertuL, Prax. III

www.dacoromanica.ro

16

2-42

dreptatire Arianilor, cari deosibiati persOnele. Orien-

talil nu puteau s& primesca un ipostas al celor trel

peraine, pentru ca sa nu cad& in sabelianism. Teodo,t si
Arternon, faceati. din Iisus Christos un simplu om,

care a fost superior celor-l-altY prin puterea Santului

Spirit, ce o primise cu prisointa 1); Praxea, Noet

si Beril al Bostrei nu recunosceau o deosebire Intre Dumnecleu Tatal si Fiul si decl intruparea Fiulul

a lost insg.st a Tatalui ; Paul Samasa,tenul afirma

ca Logos-ul impersonal al lul Dumnecleu a locuit in omul
Iisus ; iar Sabeliu inveta ca Tatal, Fiul si Santul Spirit
nu sunt de cat trel manifestari ale unuia si aceluiasi
Dumnedeu. Cele doue formule : ebianita, si sabeHaMi combatiatii : una divinitatea Mantuitorului, iar
cea-l-alta umanitatea sa. Biserica a intervenit si prin
decisiunile ce a luat a pus capit neintelegerilor. De si
Iustin Martieul sustinea o deosebire' Ore cum nume-

rica intre persOnele Trinitatii, pe cand moralmente nu

era de cat una ; de si Irineu credea ca este o lips&

de ratiune din partea acelora ce ar judeca raportul

dintre Tatal si
totusl in cele din urma parintit
bisericescl aiz trebuit se nu lase ca tendintele ebionite si sabeliane sa se respandesca in dauna credintel biserica EY n'ati lasat in acelas1 timp ca unitatea
in divinitate s& fie sdruncinat51. In cult. in rugaciunile botezului, in simbOle, in doxologia. (iMarire
Tatalul si Fiulul si Santului Spirit) biserica a
'). Eusebiu, Hist. eccl. V, 28.Theodoret. Fab. Haer. II, 5

Epiph., Haer.Atanasiu, Contr. Asian. IV ; Basiliu.

1) Lucian, Philopatr. X.
Tertul., Prax XXI oTrinitas unius divinitatis).

www.dacoromanica.ro

243

-mentinut dogma Trinitatil. In scrierea sa calre Corinteni, Clement, se esprima : N'avem not un Dunmecleil,

un Christos si un spirit de grata care s'a respandit

asupra 'rostra ? 1). Jar Ignatiu al Antiohiel cu drept
cuvint sfatuesce pe crestini a fi statornici in credinta
data de Mantuitorul si de Apostoli, ca astfel tot, ce
vor face s'a fie spre folosul si mantuirea lor, prin u-

Mrea cu Tata, 1, Kul si Santul spirit. 2) Atat inodalismui cat si subordinationalismul sunt cornbatute de Tertullian, care recuncisce a natura si sub_stanta Fiulu1 este asemene.a cu a Tatalui si di nu
pOte fi vorba de superiQritate sau inferioritate inIre ele 3).

Parintil scOlei alexandrine, de si nu vorbesc intfun

mod decisiv, totusi lamuresc dffma. Ast-fel face Clement '), dar cu osebire Origen, care vorbesce despre
consubstantialitatea celor trei persOne ale Dumneqeirel, care sunt mai pre sus de timp si spatia 5) si de

care de si 6e vorbesce ca de trei persOne, totusi nu

este separatiune, ci treimea in unime, 6) pentru ca.,
dupe cum se esprima, el, Deosebirea persOnelor Dum4 I Cor. XLVI.

) Ignat. Ep. ad. Magn.

8) Tertull, Hermog. VII; Prax. IX.

4) Clement in Piled, dice : ,Nu este de cat un Tata aI tutuzor lucrurilor, un Cuvint caruia ,apartin lucrurile, si un Sant
Spirit carO este present in tot locul.
'Ev ix Tpubv, xcd.

g.t,'

gvb; wat;

5) Orig., De Princip., IV.

6) Augustin, de Trin. VIII, spune ea esistenta si realitatea sunt
egale la sate -si trele personele Santei Treime, asa ca nice Una

din ele nu este mai mult ca cele-l-alte.

Unitatea este numerica, nu colectiva. Sa se vada Dion. Rom.
ap. Euseb. VII, 8.

www.dacoromanica.ro

244

nedeirei in Tata, Fiu si Sant Spirit, amintesce apelecelor trei fantani, separate unele de allele, dar care
au acelasi isvor 1).Dup6. Origen, Fiui este imagine adevArat5. a Tatalul, dar deosebit de el. El da. Fiulul
aceleasi atribute ca si Rarintelui, de si intfun loc din
scrierile sale se pare al subordina Tatalul, cindu-1
prima sa creatura.. Dupe Tertullian si Teofil, earl faceati

deosebire intre Logos intern si eel estern, Fiul era

din esenta 1111 Dumnedefi Taal, cand a cps: Fiat lux.
Cu tote acestea, nu se vede o inferioritate proclamata,
a Fiulul. Metodiu din Tir arata cum persOnele Trinita0 sunt egale in substantA si putere si de aceea imparatia Tat'alul, a Fiulul si a. Santulul Spirit este una.
Consubstantialitatea si unitatea persOnelor este recunoscuta. de Ciprian 3), Gregoriu Taumaturgul 3) si
Basiliu 4), dintre cart acest din urma arata cum credinta _In dogma TrinitAtii este din timpurile cele mal
vechi ale bisericel crestine ; esplicand in acelast timp
locurile din Vechiul Testament, unde -Dumneqeti vor besce in plural: SA facem om dupe chipul si asernhnarea nOstra, etc., si deci data ar fi vorba de Dumnegeil
singur, nu s'ar adresa el sie Insusi 5). Basiliu esplica.'
Eunomienilor cum Scriptura Inv* consubstantialitatea
Fiulul cu Tata]. ; ceea ce s'a recunoscut de IntrOga
biserica Prin recunOscerea consubstantialit4i si a e1) Orig., In nutn. Om. XII.
2) Ciprian, ad Jubaj.
8) Greg. Taumat, Fid. in Mai.
4) Basiliu. Epist. VIII.
5) Basiliu, Hexaem. Om. IX.
9 Ibid, Sp. S. XXV, XXVII, XXIX.
www.dacoromanica.ro

215

galitatiY persOnelor Santei Treime, 0601 bisericel au

stabilit ca Fiul si Santul Spirit 10 au principiul for etern in
Tatal. Dupe Atenagora, Augustin, Gregoriu de Nazianz
principiul unitalli in Trinitate este Santul Spirit ; iar dupe
Dionisict al Romel, Atanasiu si Epifaniu este Tatal.

Cat pentru insusirile particulare ale celor trey persOne

din Trinitate, parerile sunt 'finpartite. Asa Irineu dice

ca Fiul si Santul Spirit sunt mainile la" Dumnecieti.

Eusebiu, ca sunt impreuna lucratorl in crearea lumei ;
Metodiu, crede ca Tatal a facut substanta lucrurilor,
iar Fiul le-a dat forma. bin Damascen, spume ca Tata' are Insusirea de a voi si a se decide ; Fiul de a
aduce la Indeplinire, iar Santul Spirit, de,5evarsirea lu-crurilor.Justin Martirul, Clement Alexandrenul, Ori-

gen, Eusebiu, Gregoriu de la Nisa, Teodoret atribue

Tatalul nenascerea (ecievvrofot) si urmatOrele insusiri :
(7-ccerlip, vbv 6Xaw, 9e6s tiov 3Awv, 6 int nivT(OV Oak, xoc-

OaX6c Oao, Sean5rfs, navioxpitop, nom* taiv lawv etc.

Fiul, in Santa Scripture, este numit IStk SOU eao5,
16ycg. Policarp, Ipolit si Metodiu 1ntrebuinteza numirea de

ratc (Ma Justin Martirul numind pe Mantuitorul X6yog

observe ca aci nu este vorba de un simplu cuvint

(npocpopcx6c), nici de o cugetare interna (ivSt&O.atoc), ci un

.cuvint, care esprima in sine spiritualitatea Mantuitorului, care este asemenea Tatalul, cum se esprima Basiliu.
Asemenea Fiul mai are diferite numirl la parintil bisericesci. Asa Tertullian '1 numesce puterea lu< Dumnedea ; Gregoriu de Nazianz, '1 numesce 6poc -mu IIcap6g;
Teofil, intelepciunea lul Dumneclea si ., april ; Clement
Alexandrenul, Astitapo acupc; Origen, 0s6tepcG OsOg auwww.dacoromanica.ro

2113

ToXoXag, tityrouveritg ;

Ipolit, Dumnedeul a tot ce esisU

Terp -8a icvopivwv up) iy6v xat ot5p.6,.-,1)X0v %Om incvorriv &yivvx
A.6yov,.

Incercaxile Modalistilor sunt zedarnicite de-

pArintil bisericei, ca apoi sa ma cu deshrarsire. El sesprijinesc in sustinerile lor, pe considerentul puternic,

ca. dad. Tisus nu era o personalitate reala., nu putea
sa. mantuiasd lumea. Pe de alta parte parintil bisericel combat pe inamici, cars ca Lucian, Cels Si altil

luau in deridere pe crestini, pentrd ca se inching si

adora.pe un om crucificat. Barnaba maxturisesce di Tisus
Christos este Fiul lui Dumneded intrupat. Clement dice ca.
este Dumneden. Ignatiu este de aceeasi parere Cu- Bar.
naba. Policarp asemenea sustine ca. Mantuitorul este Fiul

Tatalui din eternitate prin care ne-am mantuit de Pkcatul original; Tustin si Irineu '1 numesc adeveratul
Dumnedeti, iar Meliton din Sardes '1 numesce Dumneded

si om. La Clement Alexandrenul se vede numirea derescumperator direct data lid Tisus Christos. Tertullian
esplica. posibilitatea Intruparei, Intruparea reala si nascerea .Fiului ; Ciprian '1 numesce Dumnecleu, Domnut
si Dumnedeul nostru : Habemus advocatum et deprecatorem pro peccatis nostri Iesum Christum et Dominum Deum nostrum. Cum ca. in Mantuitorul credeaf' parintil bisericei si '1 necunosceaa ca atare, am
v6dut din cele de mai sus. Dar credinta in divinitatea_
sa a gaisim la crestini si cu osebire la Martini, cars
si -au sacrificat viata lor, pentru inv6tAtura si numele
lid Iisus Christos 1). Atributul personal al Fiulul este
'). Vedi martirologiile bisericei.

www.dacoromanica.ro

217

nascerea xaT8e nvei.ip.cc igvvlotc, Fiulul se datoresce crea-

rea si conservarea lumel veclute si neveclute. Invelaturile

lui Cerint, Ebion, Gnostici, find combatute, biserica

avu sesi determine doctrina sa in privinta Trinitatii
dupe ce arianil atacd eternitatea si consubstantialitatea Fiului, apoI a Sdntului Spirit. Mai inainte inse de
a trata cestiunea fixdrel si determindrei dogmei, in
urma luptelor arianice, vom arata credinta bisericel fn
privinta Sdntului Spirit.
Instin Martirul numesce pe Santul Spirit, spirit profetic, Irineu, nporiyo6p.svw, Irineu, Figuratio patris, Augustin, degetul lui Dumnecleg, Tatian, trimis, Teofilact,

intelepciune. Clement Romanul dice, relativ de Santul

Spirit : Z9,l, cpylatc, 6 0e6g xat 6 N6ptog 'Ivo% Xpcos6c, xat T6
Ilveliz T6 "Aytov i). Gregoriu Taumaturgul ca si Gregoriu de

Nisa invetati cum ca Santul Spirit purcede de la Taal. Relativ de puterea ce are, Atenagora, Ipolit, Clement Romanul,
Irineu, Tatian, Basiliu etc. recunosc Santului Spirit
ca el da viata creaturilor, el inspird pe profeti si

lui i se datl atribute divine, find ca si cele-l-alte doue

persOne : a tot puternic, a tote sciutor, etern, bun etc.
Atepagora, Tertullian, Origen, Metodiu si altil recunosc
Ebionitil si
consubstantialitatea sa cu Teal si Fiul.
Elkesaitil insd priviati pe Santul Spirit ca un principiu fe-

meesc si ca atare eliceati ca este muma lui Christos. Simon Magul se clicea pe sine ca este Sdritul
Spirit : Ego sum sermo Dei, ego sum speciosus, ego
paracletus, ego omnipotens, ego omnia Dei. Ereticil:
') Basiliu, Sp. S. XXIX.

www.dacoromanica.ro

248

Praxea, Noet, Sabeliu si Paul de Samosata nu recunosceati personalitatea Santului Spirit 1). Marcel al

Ancirei si Fotin. ail negat esistenta reala a Santului

Spirit ca si a Fiului ; iar Beril al Bostrei sustinea a
inainte de Intrupare, Iisus Christos n'a avut natura
divina, nici esistenta 2). Ipsistarienil ca si Euchetil giceau ca ipostasurile persOnelor din Trinitate sunt confundate in unul singur 3). lOn Filopon, deosebesce
pers6nele Trinitatil si formeza impreuna cu Ask usnage si Sever al Antiohiei, secta Triteistilor.
Dupa cum am spus insa mal sus, doctrina bisericei In
privinta persOnelor Trinitatil se stabilesce, dupa ce Ariu
vine cu invelatura sa, contrarie cu credinta bisericei vechi.

In adever Aria 4) micsora din persOna Fiului, cand

spunea ca este- creat de Dumnecleil in timp, a dar

nu este din eternitate, ci creatura, confundand pe
Christos cu Logos si astfel detea lui Logos aceea ce
atribuia lui Christos ca om. Dupe Ariu numal Dumnecleti Tatal este etern, pe cand Fiul este creat din
neant (iE dux 8vicov) si nu este asemenea lui
(itepointoc). Fiul find creatura Tatalui, Santul Spirit,
este creatura Fiului. Atanasiu a combatut pe Ariu si
inv'6tatura sa si-a stabilit egalitatea si consubstantialitatea persOnelor santei Treime. Doctrina se fixa in
s) Asupra ereticilor s se vada partea generala a lucrarei de
fata.

2) Eusebiu, Hist. eccl. VI, 33 ; Ieron, de vir. illustr. LX'ocrat, III, 7.

8) Atioucnv 'OTC wact; drcoasaastg, laccupig, 3cal. Tuo5, xecc `ATIou

Tag, sig Way 57c6atato xat lisTa6c0a.ovuct.

Ihthpoc-

) Sit se vada despre Ariu i doctrina sa, partea generals din

lucrarea de &Vt.

www.dacoromanica.ro

219

ceea ce privesce Fiul la Sinodul I-iu din Nicea (325)

si in ceea ce privesce pe Santul Spirit la Sinodul. II
ecumenic de la Constantinopol (381). La Sinodul din
Nicea s'a stabilit dumnecleirea Fiulul, iar la acela din
Constantinopol s'a complectat simbolul credint2I, ada.' o-

gindu-se invelatura despre. Santul Spirit.

Tata doctrina stability : Credem intru unul Dumneclef', Tatal a tot tiitorul, facetorul tuturor celor veclute
si al celor neveclute. Si intru unul Domnul Iisus Christos, fiul WI Dumnegleti, unul nascut din Tatal, adica din fillip. Tatalul, Dumnecieti din Dumneifeil,
lumina din lumina., Dumnedea adevarat din Dumneclett adevarat, nascut ,nu facut, de o flinta cu Tatal
prin carelo trite s'ail facut, cele din Ceriti si cele de
pe pamint. Carele pentru not Omenil si pentru a ncistre mantuire s'a pogorit si s'a Intrupat si om s'a fa-

cut. A patimit, a inviat a treia di si s'a suit la Ceriurl si sade de-adrepta Tatalui, si iaras1 va sa vie sa
judece vii si mortil 1. Si intru Santul Duh, Domnul
de viala facelorul, carele din Tatal purcede, cel ce im-

preuna cu Tatal si cu Fiul este Inchinat si marit carele a grait prin profet,I. Si intru una santa sobornicesca si apostoliasca. biserica. Marturisesc un botez
Intru ertarea p6catelor. Astept Invierea mortilor si viata
de vecl, care va sa. vie, Amin.
Imperatorul Constantin Cel Mare la Nicea si Teodo-

siu la Constantinopol regulara cu parintil bisericilor

. doctrina ortodoxa. SinOdele din Efes (431) si Calcedon
0 Vedi Pidalion, fila 77, trad. de Mitr. Veniamin.

www.dacoromanica.ro

250

(451) confimara decisiunire luate. B.6manea dar stabilit di atributul Tata lui era nenascerea (ayavvypEct), al
Fiului nascerea (yevvricfcc), al Santului Spirit purcederea (exrcelick, ixrc6psuacc). Augustin a profesat doctrina

Trinitatil si a esclus on -ce subordinallune a vre uneea

din ele si invata ca persOnele Trinitatil formeza o u-

nitate numerica (unitas numerical), ca deci este un

Dumnedea in trel peisOne.
Biserica Occidentals n'a pastrat simbolul credintei
asa cum el s'a formulat de cele doue Sin Ode ecume-

nice despre care am vorbit mai sus ). Ea a introdus

in simbolul asa numit al lui Atanasiu cat si chiar in
acel Niceno-Constantinopolitan espresiunea et filio imediat dupe" cuvintele qui procedit a Patre. Spania a pri-

mit cea d'intaia adaosul acesta la 589 3), apol Galia.

Imperatorul Carol cel Mare dori sa r6spandesca acesta invetatura. El se adresa si lui Papa Leon III de
a confirma adaosul filioque, dar papa refusa. Orientul
nu primi adaosul facut de occidentall si acesta fu un
punct esential de desbinare al bisericilor. Conciliul al
VIII-lea ecumenic anatemisa doctrina acesta. Pentru
orientall 'fatal este singurul principiu (plaxcippl, pAci
Erly:11), si purcederea este int atribut al Tatalui,
intru cat El este principiul si prin ea se deosebesce
-personalitatea sa de a celor-l-alte doue persOne ale
Trinifa01. Cestiunea acesta a fost tratata si de sinodnl
') Aug. de Trinit. VIII.
2) Aug., de Trinit. VII.
2) Cuvintul filioque sit vede in actele Sinodului de la Toledo.
El este adop).at de Ilariu de Poitiers, de Ambrosiu i Augustin.

www.dacoromanica.ro

251

de la Jasi 1), care a Admis numal invelatura sim5delor

ecumenice si a lhsat la o parte adaosurile OccidentuluI 2). Cu alte cuvinte biserica orientala este credinciOsh cuvintelor Mantuitorului :1, and va veni Mftngilitorul pe care et1 val. trimite de la Tatal, duhul
adeve'rulul, care de la Tath' 1 purcede3), intelegend prim
acesta eh Santul Spirit este Dumnecleti adevArat, deosebindu-se de cele:l'alte dou6 persOne ale TrinitAtil numai prin atributele personale. Adaosul Filioque fu cornbatut de patriarhul Fotiu 4) carele it considera ca adaos al diavolulul, si de patriarhul Mihail Cerulariu.

Creatiunea 5)

Santa Scripture ne spune ch lumea este create de

Dumnecleil, prin lucrarea Fiului, in timp de Base Bile_
Creatiunea 6) este un act al vointel divine. La crearea
lumel au luat parte cate-sl trele persOnele Shntel Tre-

ime. Moisi in Genesa spune cum Dumnecleti a treat

lumea din nimic 7) find cu totul burial iar biserica_
crestinh primitiva inv6ta in acelasl mod, combhtend pe
Gnosticl si Manichel 9) cart sustiniati ca lumea este fa') Petru Movilti, Confes. ortod. 4 nV51171 oefLov ?<TO cuOvoG Elmo
ptuattivoc ix. Bercpag, ap.ocniaLov TO nopi vxd %co tgO.

s SA se yacht' Teodor Mapsuestul, Teodoret, din Damnscn.

8) Than, XV, 26.
4) In encicliea sa dare patriarhii orientului.
5) F. Vigouroux, La bible et les decouvertes modernes. B,
Pazzi. La terre et le recit biblique de la creation, 1874.

6) Prin ereatiune intelegem facerea Iumei din nimic. Berm,.

7) Part. 1. Justin Tryph, Irineu. Praescrip. Orig. de Princip.
Euseb, Evang.Tertulian, Hermog. Basiliu, Hexaem.
Chri
sostom, iu Gen. Horn.
8) Aug. ,,.i Origen invetil ca reul este negarea binelui
8) Basiliu, Hexaem. II, 2.

www.dacoromanica.ro

252

.cuta de fiiinte inferiOre lui Dumnecleti. Biserica respingea insa doctrina lui Origen, care socotea ca Dum-

necleti creaza in eternitate lumi, afirmand ca We fi

vorba de o serie nesfarsita de creatiuni, din care se
conchidea la esistenta unor lumi anteriOre, aceleea de
asta-cp. Metodiu fu adversarul lui Origen in acesta
privinta. Dumnaleil creaild lumea din nimic, is dat
forma ce a bine-voit, faro a avea novoe de vre
un plan, pe care s6-1 imiteza '), de si ereticil ,

in special Ermogene, invetaa ea lumea este racuta

din materie, neavendu-si esistenta de la DumneOil 2). Multi s'au incercat sa pun& cestiuni subtile.
Asa unit dintre et se intrebail : Daca Dumnegeil a
creat lumea in timp, ce facea inainte de creare ? Irineu respungend acestei intrebari, Bice: Numai singur
Dumnecleti scie; si Atenagora spune ca, inainte de
-crearea lumet, nu era de cat Dumnecleii, crearea lui insusi propria sa lume: .1'0 Si 5t6ap.oc, &uy is Szoplvou
to

Oack yiyovev. IIcivta yap 6 0666

-cptii;

circp6atiov, x6ap.og Tastog,

ia-ccv

chugs

ircep,

iar Augustin adaoge :

In se habitabat Deus, apud se habitat. Creatiunea

lumei din nimic fu primita de sinodul al IV-lea de la
Latran care a avut in vedere invetAtura veche 3). Tertullian spune ca puterea prin care s'a creat lumea este
Fiul. Adoro Scripturae plenitudinem, qua mihi et facto-

rem manifestat et facta. In Evangelio vero amplius et

1) lrinea, 11, : cIpse a semetipso exemplum et figurationem
eorum, quae facta sunt, accipiens.
2) Tertul, Hermog.

8) Ian, 1Colos, 1Tatian, Graec.Atenag, Leg.Orig, de

Princip.Aug. Gen.

www.dacoromanica.ro

253

ministrum atque arbitrum rectoris invenio sermonem_

Tot ast-fel gasim si la alit p&rinti bisericescIl 4).
Dumnecleil creAnd lumea n'a fost fortat a face acesta. Platon spune ca scopul creatiunel se gasesce in
bunatatea Creatorulul, pentru ca creaturile s& guste din
fericire. Altil sustin ca scopul creatiunel a fopt ca Dumnetleti sA's1 arate majestatea si grandOrea sal. Multi
privesc lumea ca un loc uncle sufletele isb espiaze pa.catele facute in alt& lume, cum face Origen. care sustinea ca scopul creatiunei lumel este perfectiunea moral& a omului, adec& fericirea deplina a sal.
Pentru ca s& inlature doctrina phgana, apologetil
invetati ca lumea material& s'a facut pentru nob ; deci
nu natura trebue indumnecleit& 4).
In creatiune Dumnecleil este cu totul independent
pentru care si Irineu dice : Neque ab aliquo motus,

sed sua sententia et libere fecit omnia, quum sit salus Deus, et salus Dominus et salus conditor*.
Asupra cestiunilor dogmatice, parintil bisericesci au
avut diferite opiniuni. Causa acestel deosebirl de ve-

deri este basata pe modul de interpretare) al &Intel,

Scripture, mat inainte ca dogmele sa fie stabilite in
sincidele ecumenice. Origen si Clement al Alexandriei
interpretand scriptura alegoric se .bazati pe faptul c&

puterea si majestatea diving nu se pot ridica la trepta

') Ath. ad Serap.Greg. Nyss. Sp. S. Epiph., Fid. Oath.

Ion Darnascen, orthod. Fide.

2) Rom, IFeet. XIV Clem. Rom. clne: Rat de %s oily 6 Hiycoi;

TOL; eCabV 5C0C7MCIC4G, i)(471

kc6Lceg

iar Teofil al Antiohiel

05.,T& Tcay.rde 6 Oen

ofm 6w2tov glc Tb stmt. Eva M. Troy &plow /Lvthamrcoa, xat voln

rb Arre8og elOT05.

Orig. De Princip. 1. Basilic. In hexaemer. horn.

4) Tert., Marc. 1.Ieron, adv. Iovin.
sj Unil ca scdla Alexandrine se tineau de interpretarea alego
rick iar antiohienii de cea literara.
www.dacoromanica.ro
9

2L.;

ce li se cuvine, de cat prin interpretarea alegorica a

a scrierilor biblice.

Dar ceea ce Biblia ne spune asupra creatiuneI lumel a lost combatuta de multi. Unii, basandu-se pe
Epistola lul Paul catre Romani V, 1.2, sustin ca si
mai inainte de Adam ail esistat ()meal. Cuvintul pentru care el combateail inv6taturile Bib liel, in privinta crearel omului, este o Ore care paruta contradictiune intre cap. I si II ale Genesei, de Ore-ce in
cap. I se dice ca omul a fost' treat dupre chipul si
asemanarea lui Dunmecleti, iar in cap. II se vorbesce
de crearea lul Adam din pamint. dupa care i s'a dat
puterea de viatg.
Pe timpul Mantuitorului se primea ca buna inMa-tura duplei compositiuni a omului din corp si suflet ;

iar mal in urma incepu a se acredita teoria trichotomica., dupe care omul este compus din corp, suflet si
spirit.

Tatian inveta cum ca spiritul, care este o parte din

Logos, omul 1-a perdut prin caderea in pa,cat, dar
11 pOte reddbandi prin practicarea binelui; iar aces ce
lac retI, n'att spirit, ci numal corp si suflet, cad reul
vine de la suflet, iar nu de la spirit.
De parerea lui Tatian fura Irineu si Origen. Gnosticil faceati si el deosebire intre suflet si spirit ; pe
cand Tertullian si parintil bisericesci nu- primeau vre-o
deosebire 1).

Sinodul al V-lea ecumenic primi teoria creatianis1) Ghenudiu ne spune in ,.de Dogm. eccl." 19 20 ea in suta a
1r-a trichotomia era inlaturata.

www.dacoromanica.ro

255

mulul. Tertullian ca si adeptil sel inveta cum ca sufletul se transmite prin generatiune (per traducem),
sau ca sufletul, care s'a dat lul Adam, dh nascere la
tOte cele-l-alte; de si unit nu primirh teoria acesta,
cum fu bunh-Ora. Lactantiu. Arnobiu si Metodiu atribuiati sufletulul : corporalis soliditatis. Lactantiu spunea

ca nematerialitatea se cuvine numal lul Dumnecleil.

Biserica cresting admile nemurirea sufletului asta-di
ca si in vechime, far a crede ca acesta stirbeste din
atributele lul Dumnecleil, cum sustinea Lactantiu.

Biblia, care n,e da amanunte asupra creatiunei,

face in privinta creatiunei angerilor si nu amintesce alt decht ca Dumnecleil a creat pe langa lumea
vecluta, si pe cea nevequtal. Origen3), Dionisiu Ariopagitul,
Augustin si alt1 phrinti bisericesci aft cu tote acestea opi-

niunl personale in privinta angerilor, aratand ca numirea

acesta se raporth la insarcinarea ce o au in lume. Phrintil

bisericesci nu ved o necorectitudine a lul Moise chnd

nu vorbesce de creatiunea angerilor, de Ore ce el isl

esplict motivul pentru care Moise tace, ca unul ce

isI facuse planul de a vorbi numai despre lumea yecluta t). Cu tOte acestea el recunosc ca crearea ange-

rilor se datoresce Cuvintulun. Platon si in urma

scOla din Alexandria invetail ca angeril sunt tread

1) "ArrsXoc

malakim.

8) Documentele biblice, d3 si nu arati timpul crearei angerilor,

totusi last a se intrevedea cum a ei au esistat inainte de crearea lumei (Iob. XXXVIII).

8) Origen, Cels. v, 4 (lice: .Tofrcou; Sri &nazi); coth 06 ipyou emir?

4.tsp.a.91xchs; xcastv.
4)

Chrisost., Ps. VIII -Gen. horn. II.

www.dacoromanica.ro

256

mal inainte de lumea materials. Augustin credea ca

angerii s'ail treat in gioa cand s'a facut lumina, iar
altil puneati creatiunea for dupe crearea omului.
Asupra natures angerilor parintil bisericel sustineatt

ca sunt nemateriall '). Augustin le da o mare rapididitate in miscarile for si posibilitatea de a lua diferite
forme cand sunt trimisi in fume spre a duce ordinile
divine. Clement al Alexandriei inveta a angeril se nutresc cu mans''). Gregoriu de Naziaz zice : cp6-4 Eta. %at
cinccuyaatiatc43), formand lumea ideala
Otocip,og vorlic60. Basiliu spune ca angerul este diptov
TE7,aiu

cpayE6g

TCV61.1.CC. Justin Martirul, Irineu, Metodiu, Teodoret vor-

besc de natura spiritual& a angerilor ; asemenea Lactantiu ,.

Eusebiu, Gregoriu de Nisa, Gregoriu de Nazianz, Chrisostom, Epifaniu.

Santul IOn Damascen dice ca angeril ail o esistenta locals, ca nu au nici corp. nici chip 4), hrana
for este contemplarea lul Dumnedeti si in acelasi timp
nu se pot ga;..i de cat- intr'un singur loc, de si Tertullian in Apol. XXII pare ca ar combate acest adever cand spune .. Omnis spirituales ; hoc et angeli et
daem ones. Igitur momento ubique sunt. Angeril sunt
tipul cel mai perfect al natures divine si ei ail fost
creati buni cu putinta de a face binele si r6u1.

Timpul creatiunei se pune data cu a cerului si

pamantului, pentru ca Scriptura spune ca in diva a.
i) In Ep. catre Ebrei se numesc: nviup.cmcc.
2) Ps. LXXVIII, 25apTog ecTracov.

3) Greg. Naz., Orat. VI.

4) Damascen, Orthod. fi. d. II;

ibid, 1.

www.dacoromanica.ro

257

saptea s'a repausat Dumnegetl de lucrarile sale. Ca

fiinte mat perfecte, angeril, ail o dupla cunoscinta
despre lucrurile create, sail de lucruri in ele insusl
sail in Dumnegeti 1). NicI intr'un cas insa nu cunosc
viitorul, prin el insusl 2) intru cat numal Dumnecleil
szie aceasta, si nicl cugetarile Omenilor3). Cu tOtP acestea

angeril cunosc lumea, in virtutea imaginilor liucrurilor,

care sunt inascute in el: Angeli, cum a corporibus

sint abstracti, non intelltgunt per species a rebus accep-

tas, sed per species sibi naturaliter congenitas,

El
inainte de a li se determina starea de fericire si nepecabilitate, aveaii putinta de a cadea, de si unii 4)

sustin ca si in urma angeril sunt supusl p6catului,

intru cat numal persOnele Santel Treime nu sunt supuse

pecatulul. Augustin si Ion Damascen ) sustin ca angeril se afla, intfo asa fel de stare, in cat nu pot sa
voiasca alt ceva de Cat binele, find nernuritori, in
virtutea unel favOre aratata for de Durnnedeti. El se bucura de' infailibilitate, in consideratiunea persistentel
for in bine. Angeril sunt impartiti in diferite clase.
Acesta impartire, (lice Origen, li s'a facut in vede-

rea meritelor for morale, cu tote ca el a fost acusat

in urma de a fi sustinut egalitatea natures lor.
Intre angeri se deosibesc noun ordine, cum ne arata.
1) August, de Civ. Del XI, numesce acesta cunoscintA: yespertina i matutina.
1) Ion Damascen, Orth. Fid. II.
8) Origen, in gen. horn. VIII.
4) Orig., In Luo. Homil, XXXV. Ciril, Cat. II, 10. Jeronim,

Mich. VI.

Sinesiu, epl. LVIIetc.

8) Ion Damascen, Orth. Fid. IL

www.dacoromanica.ro

17

258

Dionisiu in opera sa : Ierarhia ceresa '). Ibn Chrisostom si aItT parintl bisericesect nu recunosc de cat un
singur Ceria. Dupa ordinea ierarhica (i61 pune,pe Angell si Arharigell in clasa din urma, pe cand pe Cheruviml si Seraliml it pune in clasa cea mat de sus 2),
Parintil bisericesci cred ca angeril ajuta omulut, presentand luT Dumneclea rugaciunile ce el face. Biserica crestina a admis angers' pAzitori pentru orase,

sate si chiar pentru fie-care ifidivid. Cu tote acestea

la inceput nu se dedea angerilor un cult aparte, mat
ales ca in Frigia se ivise o sects, care le aducea un
cult superstitios. Sinodul din Laodicea prin canonul
35 opri cultul superstitios at angerilor, pe care '1 con-,
sidera ca idolatrie 3). Inv6tatura insa In ceea-ce privesce, culful angerilor, pazitort atat al indivipor cat si
ai cetatilor si popOrelor remasa in biserica, pronuntandu-se anume unit parintt ca este o deosebire intre
aces ce sunt pazitori al popOrelor si acel al indivichlor 4)-. Justin Martirul, Atenagora, Origen, Eusebiu, leronim, Augustin, I6n Damascen etc. cred ca Dumne-

4ea a desemnat angerl pazitorl al elementelor, at animalelor si al plautelor ; ba Origen inveta ca sunt an-

gerl in apa si aer si acestia asista pe om la nascerea sa si in diferitele imprejurart ale vietel si pans la
1) Pseud. D. Ariopag. in Ccelesti hierarchia, spune c zunt
trei clase de tinged : ('Ispccpxtocc) , fie-care ciliss impartit6 in
trei ordine (Tchlicacc). Din clasa intaia fac parte Tronurile
Ijeruvimif ai Serafimii, in a doua
Domniile k!i Puterile i in a treia Angeril, Arhangelii gi Principil.
g Civil, Cat. XVI.

'On oel 8st xptoncevobg dTxcrscastitstv Tip ExxXvitav ToG hod, xat ecTiSXooc Ovollgsw,
ouvdCmg =sty &nap iocaTopsosun.

1 Basiliu, adv. Eunom. III.

www.dacoromanica.ro

259

indite, '1 aj rita la rugaciunile ce face, iar fn Cer efectuaze euharistia spiritual& 1).

Ereticil au avut alte idel in privinta creatiunel lumel spirituals. Asa Cerint, Carpocrat, Saturnin si in
genere Gnosticil sf Maniheil invatatl cum ca angeril
emana din esenta divine.
MuItT pariati aT bisericei, dace nu aprobara condamnarea cultuluT angerilor, totusi pastrara tacere asupra acestel cestiunl. Ambrosiu al Mediolanulul insa
punea ca datorie pentru, crestinl de a da veneratiune.
angerilor. In secolul al VI-lea bisericile suet pline de
imagini ale angerilor. Sinodul al II-lea din Nicea ho-me a li se da o salutare respectm5sa (Ttirrittm>1 neoaxtivrioc0

iar nu adorare (ticcrpsfoc), care se cuvine numai lul

Dumnedeti.

0 data cu primirea spiritelor bune, biserica a trebuit s dea esplicare relelor din lume, care nu erail
venite de la Dumnecleti. Atuncl se admisa esistenta
spiritelor rele. In paganism ca si in judaism se admitea un spirit al 1.6111.4 care -era autorul relelor din
lume.

Crestinil, urmatorl invqaturel lul, Christos, admiteau

,esistenta demonilor. Numirile ce se dau demonilor
stint diferite. Ash. et se numesc apxcov Too x6apou TotSTsu, domnl aT materiel, Satan, Diabol, Lucifer, etc. 2).
Origen crede ca angerii uita cite o datii alai indeplini, datoriile 'ce all in lume &i pentru acesta aunt pedepsiti a nu vedea
pe Dumnedefi un ore-care timp.
') Irineu, adv. Haer. III, spune c peqtele care a inghitit pe
profetul Iona este un simbol al spiritului reului, iar Cfrigen, in
Dan. IV, vede in Nabucodonosor pe spiritul reului.

www.dacoromanica.ro

260

Spiritele reului sunt angeril bunt, earl ail pad.tuit contra lui Dumnedefl 1). Cum pa.'rintil bisericescl nu puteat sa
esplice o cadere a tor, fara

a avea trup, au admis ca. Eirigeril au trup, bine Inteles mai putin material ca al Omenilor. Ast-fel sustine Tatian, Origen, Ciril si altil. Origen sustine ca.'
clemonil se nutresc cu fum si miros de la sactificiile paganilor 2). Caluga.rul Evagriu arata. cum Bunt
dernonii, and slice: cpbxpat, 6p Xfav Tat Vino 3atp.6voyi
adv.a-cce, xat, xpucrca;ay 7c2pEp.cpspil. Ereticil Ebioni 1,
Gnostici si Manihei invelau ca demonic au fost
creati TM.

Tertullian, Lactantiu si alti13), cred ca o parte din

tingeri bunt au cadut si s'au transformat in demon',

din causa YelMiunilor ilicite cu fiicile Omenilor'). Opiniunea acreditata. Insa si sustinuta de Origen, Eusebiu,

Augustin, etc. este ca, el au ctigut din causa temeritap si orgoliului tor, semetindu-se de a se face asemenea cu Dumnecteu. Dec', causa aderei for fost
nesinderitafea, pisma. si mandria. Se face o deasebirensti, intre caderea lul satan si a demonilor
') Augustin, de Civ. Dei, XIV, esplica pentru ce Dumnedeu a
permis ca angeril sit p&catuiasca, sand dice cii, Dumnedefi prin

acesta a voit se arate ce pate face creatura prin ea inski si

ce pate face prin ajutorul Gratiei sale.
9 Exhor. mart. 45.
8) Cartea Jul Enoch Testam. celor 12 patriarhi i Iosif Flay.
4) Se basatipe Genesa VI, 2: dar aci se vorbesce de descen-

dentil Jul Set.

9 Terafillian, Marc. II. Origen, in Ez. XII. Cyr., Cat. II, etc.,
ustin ca ratan era mai mare intre angers, car dupft cAdere de-

ino eful demonilor ; August,in, de Lib.. arb. III, Athenag, XXV,

Io'n Damascen, orth. Fid. II etc., cred ca satan era eel mai
de jos intre
www.dacoromanica.ro

261

Biserica nu admite teoria sustinuta de unit, scum ca

demonic s'ar putea reabilita la judecata ultima. Sinodul

din Constantinopol de la 553 a condamnat acesta

teorie, basaa pe faptul ca demonul avend ratiune. ar
putea sa se mA,ntuiasca.

Parintil. n'au putut admite reabilitarea demonului,

pentru ca el a fost spirit bun, in afar& de corp, care
Tar fi putut atrage se p6catuesca, si, deci, p6catul for
este resultatul propiei for vointe.
Demonii erail priviti ca spirite superiOre omului, dar
rele in lucrarile lor, cti.d au adus in lume creditnta idolatra, cum si prin faptul ca n'att alta preocupatiune
de cat a amagi pe Omen11). Tertullian, ca si alti apologet,T, recunOsce ea lumea a fost supusa puterei demonilor si prin acesta au intemeiat p.aganismul.
Tot r6uldin lume este produs de puterea demonilor
cum d. ex. tempeste, furtune, nenorociri, etc., dupa cum
dice Ciprian si Augustin. Un sinod-tinut la Braga (560),

a combatut parerile acelora ce sustineati ca demonil

pot face rele prin propria for putere.
Biserica veche 0) si ortodoxil in de acord cu credintelor ei, sustin ca demonil nu pot face nimic de
cat cu permisiunea lul Dumnecleii.
Pentru ca sa se scape de puterea r611 facetOre a
Aemonilor, Omenil intrebuinteza rugaciunea, postul si
mai pre sus de trite exorcismul.
') Erma, Past. II spune ca Duo icafv cirrsAcn, lin& rob ecv&pconot,
sk rig 8Lxottocrovric x& sty TIG novripin, dar pArerea sa nu este rem-

noscuta de biserica.

2) Justin, Apol. II.Tatian, Graec. XVI.Trineu L Aug, de

Civ. Dei XXIICyril, Jul. VI.
www.dacoromanica.ro

262

Crucea a fost si este un semn, cu . care demonul

nu se pcite imp6ca, c14 aci practice cresting de a goni
demonii facend semnul crucel 4). Punend mai mare pret
pe puterea de 'libertate a omulul, biserica timpurilor
primare nesocotea puterea demonilor si inveta ca omul pcite respinge atragerile demonicesti, invetatur6.
care este si asta,41, Origen recunOsce mare merit pentru omul ce resists tentatiunilor diavolului 2).
Providenta 3)

Lumea nu pcite sa fie sub conducerea hasardului.

Biserica Inca de la Inceput a stabilit doctrina Providentel, care face parte dintre punctele esentiale ale
dogmaticel crestine. Mintea omenesa nu se putea invoi de a nu recunOsce in regularitatea cu care se misca

si conduce totul In univers, puterea fiintei care a dat

nascere trniversului tie si vechea doctrina aristotelick
epicurianismul, stoicismul, sectele gnostice si maniheice erail contra, stistmend, ca hasardul si astrele con-

duceau lumea. Parintii bisericesci sunt de acord in

a sustinea ideea -Providentel divine 4), dupre cum si Paul
dice : 4:caci Intru clensul viem, ne miscam si sutitem) 5)..
1) Erma, Pastor, 7.

Clem. Alex., Strom. 4.Orig., de prin

cip.Irineu, Adv. haer.IV.

8) Orig. In Iesu. Nave,' homil. XV,

8) IIpavom, Providentia. Nemes., Nat. hom., c. XLIII definesce

Providenta: Ifp6vota icruv ex OsoS Big Tec 6,,P2ec Icvogivn kntReAsca. Chri-

sostona , de Providentia. Theodoret, Chat. X de Providentia.

Salvian, Tiber de gubernatione Del,
Locuri privitore pe acest subiect gasim in Evangelistul Ion,
.V., Intelepc. II. Fapte, XVII, Math. V.I. X, XXIX, I Timot. IIr
Rom., VIII, etc.

4) Clem. Alex., Strom, I, (lice a a nega Providenta este a,

nega creltinismul.
8) Fapt. Apost., XVII, 28.

www.dacoromanica.ro

263

S'a adnais din timpurile cele mai vechi ale bisericel crestine ca esista o Provident& clivina, care supraveghiaz& si conduce tot ce Dumnedeu a treat, conservandu-le si aratandu-le drumul pe care trebue s&
merga cujus vi ac potestate omnia quae videmus et
facta sent regun,tur ') dice Lactantiu considerand pe
contraril providentel ca atel, iar Ciril al Alexandriel
spune ca Dumnedeti este ic7c6nTric
Ali* 2).

vi iv aon. Itat e'TCtp.6-

Ideea Providentel divine este urmarita si In Vechiul

Testament. Asa acolo vedem cum DUmnedeti a sapat pe Iosif, Moisi, David, Daniel si altl barbati ale
din poporul lei Israel. Din locurile in care vedem conducerea si guvernarea Pi,ovidentel putem conchide ca
omul nu pOte fate nimic far& Dumnedee), ca omul
este supus vointei divine 4), acl Dumnecleti voesce ca el

sa &ca binele, pentru ca it iubesce 5), OA ins& a, so

stirbi vointa omului.
In Noul Testament parintil hisericescl ca Chrisostorn, Thoodoret etc. au f&cut lucrari speciale, ocupagdu-se de cestiunea Providentel si dovedind acest& dogrn&

principals, in virtutea careea. lumen, so conduce si guYerna, de Ore-ce creaturile nu pot vietui far& ajutorul en.
Lactantiu, De Ira Dei, 10.
Ciril, Lib. X in Ioh.
8) Prov., XIX,Pe. CXXVI,II Cor, III.
4) Gen. 45.Prov. 21. .
') Intelepc. 1.1,Ion, III.
)

21

ix

6)

Irises, IV, ZIciat

Avtio

cir45 oxx dm! is iv 0 bit Oncygcg '4;

vil"; ToB Oso5 ITSptiOrcca p,wrox:N.

www.dacoromanica.ro

tofjC

2( 4

Irineu 4), Clement al Alexandria, Gregoriu Taumaturgul, Eusebiu, Atanasiu, Chrisdstom etc. spun a Cuvintul guverna. lumea. Cum ins& si in ce fel se conduce lumea de Providenta divina, nu era decis In biserica secolelor primare. Ieronim socotia ca egist6. numai Providenta flintelor rationale. Irineu, Tertullian:
Lactantiu, Augustin, Atanasiu etc. deosebeati Provide*
in generala si particulark Inteleg'end prin cea d'intaiti

conservarea universulut intreg si prin cea de a doua

conservarea numal a flintelor rationale. Eretjcil Marcioniti, Manihel, Priscilianistl si Catarl negara.' Providenta,
de Ore-ce, cliceati el, lumea este creata de spiritile rele.
Ca se impace contradictiunea paruta. dintre Providenta
si libertatea omulul, biserica invela, cum am veclut
mat sus, ca Providenta nu restringe libertatea omululOrigen deoSibea presciinta de predestinare ; dar predestianistii negau ori-ce libertate. Teoria predestinatiuna era defectuOsti, de Ore-ce represinta pe Dumnedeti

ca autor al relelor din lume. lucru ce nu se pOte admite cu tOt& problema pusg. de Marcion 2). Tertullian

ajunge la ideea ca demonul este autorul reului moral

(malum culpae seu delicti) pe ciand 1'6111 fisic (malum
supplicii seu poenae) este consecinta r6ulul moral. Parintil bisericesci sustiniati ca 1.6111 vine nu prin voea,
ci cu permisiunea lui Dumnecleii vatrathP1G4 fiind nu

ceva real, ci numal o negare a binelut.

Pelagiu era contra teoriel de mat sus, in ceea ce
1) Irineu, V, 18. Clem., Strom. VII. Gregoriu Or. paneg. in
Orig.Eusebiu, Dem. Ev.Athan., e. gent.Chrisost, in Heb. I.
2) Tertull., Adv. Marc. lib. II, 5.

www.dacoromanica.ro

265

privesce Providenta. El inveta ca omul face aceea ce

voesce, neavend nevoe de ajutorul lul Dumnegeil, care
data i s'ar da, i-ar stirbi din libertatea sa. Atat teoria pelagiana cat si acea a predestinatiunei. datorita
Jul Augustin, fury respinse de biserica ca find contrare realitatil si santelor ccripturl.

Antropologia

a) Crearea omului dupa, chipul si asemanarea lul DurnpeVeu. Santa Scripture ne spune in
cap. I v. 26 al Genesel ea omul este creat dupe chipul si asemanarea lui Dumneqeil, represintate aceste
doue calitati la parintil bisericesci prin cuvintele : etmbv
si 61.toEcoatc. Fara a da alte esplicatiuni asupra acestor
cuvinte, Genesa. isi urmeza drumul seil inainte asupra
faptelor petrecute dupa cregiune.

Se intelege ca mintea omenesea a trebuit sa se ocupe si se deslege si aeesta cestiune, asa dupa cum
ea putea. Omul era numit de unit ca spirit supus inclinarilor corporale, iar de altii ca animal rational
Gregoriu de Nazianz numea pe om microcosm si inspector al lumel visibile.
Genisiologul Moisi, vorbind de creatiunea omului,
spune cum el a esit din mainele lui Dumnaleu, a-

vend In compositiunea sa trupul, luat din pamint, si

sufletul, dat de Creatorul. Asa c Pitagora, Platon,
Stoicil si Maniheii nu aveati dreptate cand sustineail
ca sufletul este o particia din substanta diving 1), oleron. Epl. XXXVIII. ad Pammach. de errorib. Ioan Hieros.

www.dacoromanica.ro

266

piniune combatuta de Augustin 1). Tot Augustin corn

bate si teoria acelot a 2), earl sustineau ca. Adam, primal om, Intrunea In el ambele sexe).
Sustinetoril ideel cum ca. Dumnedei' este intru cat-

va corporal, admiteaii a omul este creat, dupe asemanarea sa, corporal. Tertullian luand' de base. cuvintele Scripture,, ca omul este creat dupe chipul si asemanarea lus Dumnedet, inveta ca prin chip se Intelege nemurirea omulul, iar prin asemanare, ceva asemenea cu corpul Cuventului 4). Sala Alexandria
gasea o deosebire intre aceste doue espresiuni, dar
dicea ca ele se raporta la puterea intelectuala si mo-

ral' a omului cum si la pers(stenta sa de a merge

pe calea perfectiunel morale. ScOla antiohena, incepend
cu Teofil, inveta ca Adam avea chipul lui Dumnecleil,

inainte de a cadea in pecat, nu Ins si dupe cadere.

Augustin socotea cum ca asemanarea intre om cu
Dumnecleil este ratiunea si conducerea aceluia asupra
natures. Asupra scopulul pentru care este creat omul,

unit din timpurile vechi invetail cum ca omul inlocuesce angeril caduti. aderea omulul nu era recunoscuta de Pelagiii, care sustinea ca. Adam nu era nici

drept, nits sant, ci in stare de a face binele ca si

1.6111 (virtutis et vitii expertes). Adam, clicea el, era

nevinovat inainte de a gresi, n'avusesa esemple de

pecat, dar nu era in starea de perfectiune a Creatorului, Augustin, contrariu lui Pelagiii, era de opiniu) August, de origin animal.

Iudei, pAgeni ci unii creetinl:

8) .August. Gen. lit. III. 22.

4) Tert., de resurrect. IV
www.dacoromanica.ro

267

nea cum ca omul nict la crearea sa n'a avut puterea

de a -resista reului, prin propria sa fiinta, far& ajutorul gratiet divine. Teocthret credea cum a femeea n'a
fost creata dupre chipul lui Dumnecleti, lucru ce infra
si in vederile Encratitilor si Severianilor.
Cat privesce compositiunea omului, Santa Scriptura,
dupre cult am is in cele precedente, se pronunta
pentru cele doue plemente, corp si suflet. In adever
gasim multe locurl in acesta privinta, in Genesa, Ecle-1
-siastul, Iob, Ezechiel, Psalml, Evangelistl, Apostolul
Paul etc. Cu tote acestea unit parintl bisericescV) adoptara doctriria lut Pitagora si Platon, cum fac si judeil

losef Flaviu si Filon, dupe care omul este compus,

din corp (aftvcc), suflet (;cur)) si spirit (nvetwc), de si
Atanasiu, cel doul Gregoril, Basiliu, teronim, Chrisostorn, loan Damascen etc. sunt pentra compunerea omulut din doue elemente. hind' crede ca dreptil sent
formatt din trel elemente, iar pecatosit din doll& Tertullian primesce compositiunea omului din doue pail 2)
dar in general este pentra impartirea in cele trel principit
despre care Efreth Sind') si Epifaniu 5) spun ca.
infatisaza Trinitatea. Impa'rtirea in trel principit era adoptata si de Gnostici si Montanistl.
1) Tustin, Lib. de resurrect. Tryph.
Tatian, Cont. Graec.
Origen, in Math. XAVI, 9 gi alto locuri este tot pentra:
impartirea in corp, suflet si spirit, de qi in de Princip. II, 8 spun&
cum ca in om nu sunt decftt doue para.
2) Ex hac duplicis substantivae (spir. et corp.) congregation&
confectus est homo.. Tert., Poenit III.
") Tertul., Marc: V.
4) Adv. strut serm. XVIII.
XIII.

61 Eplf.i Anc. LXXXII.

www.dacoromanica.ro

268

Sufletul ca o parte deosebit6, de corp, era consideTat de Irineu ca o substanta quasi-nemateriala : In.corporales anima, quantum ad comparationem mix.-talium corporum 1). Tot ast-fel credea si Origen 2). Sufletul era o substanta materia15. dupe parerea lui Tertullian3) si Metodiu'), pe and dupe Eusebiu, Gregoriu de
Nisa, Basiliu, Chrisostom, Augustin etc. era nematerial
si liber, combAtend pe Gnostici si Manil)ei, cart i.-

veatl de principiu in doctrina for dualismul si fatalismul. Origen 5) si dupe el Augustin'), Tertullian 7), si
Mu Damascen 8) etc. dovedesc libertatea sufletului, ca
4D calitate ce deosebesce pe om de cele-l'alte vietuitOre

si prin care se asemana cu DumnecIet0. Ca atare

sufletul este o parte superiOra a flirV dmului, care se

bucura de nemurire, in virtutea unui dar dat sie de

Dumnecleil, iar nu prin propria sa esistentA, cum invelail pagnii.
Casian si Ghenadiu suslineail ca, sufletul este, corporal, de Ore-ce el este marginit in un loc Ere -care,
format din o matera mai suMire.
Justinul Martirul, Origen. Metodiu, I6n din Jerusalim

0 alcii invetaa cum ca sufletele esist5, de mai inainte

si sunt trimise in corpuri, pentru a 'sl espia pecatele.
1) Irineu, v. 1.
9 Origen, de princip.

8) Pest,de Anim. V.IX.

4) Metod., ap. Phot. cod. CCXXXIV.

8) rigen, de Princip. III.

6) Augustin, in Ps. c I.
7)Tertullian, Marc. II..
8) Dainasc., Poth.
9) 04tii credegfi ca lifiertatea omului nu incepe de cat cu caderea sa.

www.dacoromanica.ro

269

Maniheil, PriscilianistiI si Cataril

sustineat cum

ca..

sufletul este din substanta dumnetleiasca.

Teoria acesta gasi protivnid in Clement al Alexandriel, Tertullian, eel doul Gregoril, Augustin, Ciril al
Alexandriel, etc. Si cu suta a IV decade ca o fictiuner

ce nu se p6te asemana de cat cu miturile pagane si

care ar inlatura bine-cuvantarea data de Dumnegeit
pentru inmultirea neamulul omenesc, prefacend -o In
blestem. Sinodul al II-lea de la Constantinopol, a respins si condamnat doctrina preesistentel sufletelor.
CunrI remanea insa cestiunea creatiunel sufletelor ?
Tel tullian
si adeptii el erau pentru opiniunnea c&
sufletele se continua prin generatiune (per traducem),
pe cand Jeronim 2), Ilariu de _Poitiers 3), etc. emit pentru crearea individuals a lor, formand ast-fel cele doue

partide a generatianismultzi si a creacianismulul.

Augustin era favorabil lui Tertullian In acesta privinp,

ta. El si Teodoret in vetail ca sufletul se unesce cu

corl ul atund cand wuncul s'a desvoltat In pantecele
mumel, pe cand Gregoriu de Nisa spune ca unirea se
face in momentul conceptiunel.

b) Caderea omulul. Sciinta despre caderea omulul

din starea de perfectiune in care se gasea mai inainte
de pecat, ne-o da tot Moisi in Cartea Facerei. Acolo
ni se spune despre modul cum a pacatuit Adam, primul
om, ce fel a lost pecatul lut si cat de mare influent& a avut

atat asupra sa cat si asupra urmasilor set. Pe aceste

date sprijinitl, parintil bisericei emisera, opiniunile for
') Tertull., de Anima, adv. Valent. XXVI.
2) Jeronim, Epl. XXXVII1.
8) Ilariu, deTrin. X,

www.dacoromanica.ro

270

asupra caderel lul Adam, de si uniX se departara,

VI

esplicarile ce fac, de naratiunea Scriptutel. Ei insa erat.

ananiml a recum5sce ca demonul este care a provocat caderea 1). Justin Martirun si Irinee) gasesc ca
p6catul lul Adam .consta in supunerea acestuia la indemnul sarpelul de a manta din pomul oprit. Clement
a1 Alexandrie0). Ambrosio 5), si ManiheiI nu vedeati. In
sarpele inselator de cat instinctul sexual prea desvoltat, decl," unirea dintre Adam si. Eva. adusesa ca-

derea. cum credea si Filon 0). Origen si cu el preexistentianistil invata ca pecatul lul Adam aduse caderea
(Smenilor din al treilea Ceriti pe pamint 7).
Cestiunea p6catulul stramosesc
preocupat mult
pe teologi. El nu se Impaca pana asta-c11 asupra modulul de a 'sl esplica caderea lul Adam. Unit cred ca
este un produs al imaginatiel, altil II privesc ca ceva
istoric, iar altii isl esplica prin el origina si esistenta
p6catului in lame. Teodor Mopsuestul si Teodoret cred
ca reul este provenit din actiunea omului si

fie -

care more pentru gresala sa.

Efectele pecatulul au fost desastruOse pentrti el si
1) Just& Tryph. Irineu, III. Origen, in loan. Tertul.,
Pat.Eusebiu, Peep. Ev. VII. LBasiliu, in Pr., XXIX. Chrisostom, in Gen. Horn, XVI.Adg., de my. Del XIV.--/on Damascen, ort., II, i altii..
1.) Inst., Dial. cum Tryph.
1) Irin., adv. haec. V.

) Clem. Stram. III.

8) Ambros., de paradiso, II,

8) Philo., de mundi opific. I.
Gregorie de Misa i Chrisostom din contra invata ca o unire sexuala n'a avut lot inainte de
pacat, ceea oe nu s'ar fi intemplat data nu pacatuia.
') Orig. Contr. Cels., IV, 40.

www.dacoromanica.ro

271

urmasii sei, perclendu-sT nemurirea de care s'ar fi bucurat in casul de a nu pacatuil), aducendu-se pecatul
si mOrtea cu tOte urmarile for rele. Prin pecat, dice
Atanasiu, omul a perdut chipul lul Dumnecleil, care

era in en. Epifaniu declare ca a fost. numal alterat. Ilariu din Poitiers gasesce pecatul ca originis vitium,

dar omul pOte, dupe cum voesce, a face binele sail

reul si aduce esemplul cu bogatul, care putea sa intre
in sinul MI Abraam: dives per libertatem voluntatis
in Abrahamae sinibus esse potuiset. Parintil bisericel
sunt unanimi a recunOsce ca plata pecatulul a fost
mOrtea. ScOla alexandrine intelegea o mOrte spirituala, in virtutea careea puterile omulut s'au perdut,
iar biserica orientala vede in mOrte o bine-facere. care
ne scapa de p6cate prin despartirea de corp. Gregoriu
de Nazianz si cu e1 parin01 bisericel orientale nu pri-

mesc, ca urmare a p6catulul, de cat o sfabire a naturel morale a omulul, care este supus la inclinarl
catre rea, pe care le pOte inlatura data voesce, in virtutea libertatil (liberum arbitrum Td co3TeEoktv, -cb cle-

-Mtpstov). Cu tOte acestea prin p6catul lui Adam, not

top suntem mOrt1 in en si asupra nOstra apasa pecatul cu tote consecintele sale1). Marele Atanasiu Inv* ca pecatul ca bella moralk se respandesce prin
contactul pecatosilor.

1) Ath., contra gentes.

'1) Athan., contr.. Ar., Or., I. --- De opinia luI era qi Basiliu,
care in term. Acest II dice:
8) Eusebiu, in Ps. I, 1.
1 leronim, contr. Pelag. Dial. 11,1,

www.dacoromanica.ro

272

Pecatul original dedea esplicare necesitAtil si valoreT

rescumperarel. A-1 nega, era a nega opera mantuitOre

a lul Iisus Christos. De aci cautand al da esplicare,

incepur& a emite deosebite opiniuni, cum am veclut
maT sus. In majoritatea for parintit aprobara ideea ca.
pecatul este esit din voea libera a omulul, si ca omul,

chiar in starea caderei, a putut face us de libertate

si voinp., pentru ca ast-fel sa. se OM ridica la asemtharea cu Dumnec,ell. NicI Augustin, dupe cum se
vede din scrierile sale de maT inainte de lupta cu Pelagiu si gelestin, nu era pentru predestinarea omuluT.
Asa in De libero arbitro, II, clice: Recti vivere, holm)
cum vult patent'). Justin martirul2) Clement al Alexandrie0), Origen6j si allii aratara necesitatea de a se
nasce omul de a doua Ora, pentru a esi din starea depecat.
Pelagiu si -Celestin invAtau ca copil

se nasc in

starea in care a fost creat Adam, ca omul a lost

creat muritor si ca p6datul sal n'are a face nimic cu mOrtea sa, de Ore-ce si fail a pacatui
tot

trebuea

morti. ' Pelagiu,

SA.

prin aderea WI

Adam, admite un fel de mOrte spirituala. Pecatul nu

era dar, ceva inerent natureT omuluT, ci un act al
liberel sale vointe, si In loc de pecatul original avea&

1) Tot aa spune i in alte opere ca: Contra Faustum, XXII,

78; Contra Manich, II, 28.

8 Justin. Apol. I.

8) Clem., Paed. III.

41 Orig., In Rom. V, 9.

www.dacoromanica.ro

273

espresiunea qeccatum naturalit) folosindu-se In mentinerea teoriel for de maf multe locuri din Scriptura2).
Ca se respunda lui Pelagiti3), Augustin duce la esces
teoria lui Tertullian si Ambrosiu, clicend ca in Adam
dupa caderea in pacat, s'a conrupt natura si ()data cu

a sa

s'a conrupt natura Intregului nem omenesc.

Prin pacat s'a distrus imagina lul Dumnecleil din

om, i s'a nimicit libertatea si nu i-a remas de cat inclinarea spre reti, libertatea de a pacatui. Dupe el, fap-

tele omului nn all nici un merit, pentru ca ele nu

sunt facute sub impulsiunea dragostei catre Dumneget' si a supunerel la voea sa. In disputa cu Pelagiu,
Augustin ajunge pana a suslinea condamnarea copiilor ce se nasc : Infans perdition punitur, quia pertinet ad massam perditionis, et justi intelligitur ex Adam natus antiqui debiti obligatione damnatus, Bice el
in De peccat. Orig. c. XXXI. Invetatura lul Augustin 4)
fu respinsa de ortodoxi, de si Romano-Catolicil o pri-

mira mat in urma, cu tote di ea ucide libertatea morala si inlatura faptele bune.
Teoria lui Pelagiu, inlaturand rescumpararea, si fiind contrary cu vederile bisericei, nu putea fi primita.
Africanif combat acesta doctrina si o condamna la
patru sinOde, linute la Cartagena In 412, 416, 417 si
1) Pelag., ib. fid. XII.
8) Deut., XXIV. Ezech., XVIII, II. Cor. V, etc.

8) Pelagiu mai recumisce o indoith fericire : vita aeterna qi

regnum coelorum, cea d'intiiiii fericire o obtine on -ce om, iar
cea de a doua numai cei botezati. Copii trebuiati neapiirat sa

fie botezati.

4) Augustin era acusat de Pelagiu Ca sustine teoria Traducianismului : tradux animae, tradux peccati.

www.dacoromanica.ro

48

274

41.8, in sinodul de la Mileve, 41.6, iar la 431 sinodul

ecumenic de la Efes o inlatura cu totul.
Biserica ortodoxa de resarit, Inv* ca omul se nasce
pacatos, dar liber de a face binele, find Inzestrat cu voint.a. In acest sens si ajutat de .gratia divina. Damascen In opera sa, Credinta ortodoxa apara liberul
arbitru.

Teoriele lul Pelagiu si Augustin In privinta pecatulul original, nelinisteau pe credinciosl, cu d.eosebire pe
monahl, cars din voea for si prin propriile for fapte aratati ca omul pOte fi accesibil de perfectiune. Casian,
unul dintre monahii din Marsilia, emisa teoria semi-

pelagiana. Dupe el omul n'a perdut prin caderea in

pecat puterea intelectuala si morala, ci numal i s'a alterat, asa ca omul prin voea sa, liber de a face binele, pOte

ajunge la cunoscinta natures si la intelepciunea omuJul primitiv, mergend pe calea adeverulul si a binelul
si ajutat de Dumnecleu de a persista pe acesta tale.
Invetatura acestul discipul al lui Chrisostom lua proportiunl marl si in scurt timp fu primita In tOta Galia. Augustin combatea noua doctrina si numesce, pe
partisanil el Massilien1; iar Prosper din Aquitania lua
partida sa. Vincentiu din Lerin, Faust din Riez si Ghenadiu luara partea opusa. Sinodul din Orange (529),
condamna doctrina semi-pelagiana si confirms acea a
lul Augustin.

Pecatul original find universal si urmarile lul resfrangandu-se asupra intregulul nem uman, parintil bisericel invetaii ca numal Mantuitorul Christos s'a nascut fila pecat, de Ore-ce s'a nascut din o virgins. In
www.dacoromanica.ro

275

ceea ce privesce Santa FeciOra, parerea for era ca In

urma conceperei Mantuitorulul a primit santirea 1); nu
tra nascuta. decl fara pecat.

Doctrine despre mantuirea omulul prin lisus

Christos

a) Persona IllAntuitorulul
Biblia inveta c. r6scumpararea omului de pacatul
original se va face prin femee, care va sdrobi capul
sarpelui. Iudeilor ,le spunea Scriptura ca rescumperarea omulul se va face de catre Fiul lul Dumnecjeti
incorporat.

Biserica crestina crede ca rescumpararea s'a facut

prin nascerea Mantuitorulul in chip supra-natural, cu
conlucrarea SantuluT Spirit. Parintil bisericesci Incepend cu Ignatiu 2' sunt de acesta opiniune si martu,
risesc ca opera sa mantuitOre incepe cu botezul sett
de la Joan, care fu solemnitatea pentru misiunea ce
avea de Indeplinit 3). Ebionitil, Gnosticil judaisantl si
Carpocrat erati contra conceptiune1 ideale si supranaturale a Mantuitorulul, iar Valentin, Secund si Appelea negau chiar veritatea nascerei. Origen gasesce in
nascerea 1ui Iisus Christos din FeciOra Maria o parte
1) kin Damascen, Cred. ort., III, 2.
2) Ignet, Smyrn. 11.: rsysvlitivov etX7.9.8; ex itccrk.avou.

8) Justin Mart., Dial. cum lud. Tryph. LXXXVJII

Avabbvtog ca).coff etith

toe 08caog. Co; rtsptcrtepetv ,c6 Aitov ItveGitct ent7trvcct irectosov iiipatIntv bt
'AitbcrtoXot ctercoPccinoo TOD Xptcrrog teov. Ka./ o6x to; evbefi cdrcov tou panuatvect. i1 Ica ircsA.D.ov.co; av Met neptcrrepft; nveuilcnog, 6/ tbccp.sv ctinbv
iktiXo9.avatt ant .sbv notattbv. &map oia tb ISVV71011vat dtu.cbv xect cnctuptatvat, tug ivbs* TotraDv, bnittetvev, &XX' beep Tog iivoug Tog ctbso ecv-Opcinztov, 6 arcb to 'Meg/ frith Oivccoov xctt 7acivlv Tiro Ton 6Tecog in67CTLUX6L.

BA se vada" Hist. des Dogm. par Klee.

www.dacoromanica.ro

276

principal& a credintel, iar Ipo lit, Eusebiu, cei dour

Gregoril, Teodoret, Chrisostom si alti parinti recun6sc
ca Maria a remas tot-d'auna FeciOra, ') de si a fost
combatuta invetatura acesta de Iovinian, Elvidiu, Si-

maca, secta Antidicomarianitilor, Eunomiu si Apolina-

ristil credeau a Santa Maria s'a casatorit cu Iosef,

dupe nascerea Mantuitorulul, si ar fi avut mai multi copii.
Unirea celor doue naturi in Iisus Christos era represintata
prin cuvintele auvapop4 zpalcc, auvucpcdveoaca, ctillpaatc oixo-

si alte espresiuni de acest fel. ScOla din Antiohia intrebuinta cuvintul gvcoatg ca mai propria pentru
vop,m)

acest sfarsit, Origen, 0.2.&%4pconoc, Metodiu, 18'scxv8p(x si

Oectvapcx6c,

iar Mare le Atanasiti se folosea de cuvintul

%uptcothg avOrnrcc si xuproo 6,v8pconoc pentru a arata

omenirea ca Opyavov f8conototillev al Cuvintului 2).
In persOna sa Mantuitorul avend rolul de salvator-

al nemului uman, pe care a trebuit se-1 indeplinesc& prin

indoita sa natura, diving si umana, biserica de la inceput, vorbind de modul cum erati unite cele doue
naturi in persOna sa, a intrebuintat espresiunea de
unire ipostaticA 3j, far& ins& a se stirbi cu acesta realitatea naturilor. Irineu si dupe el Tertullian, Origen,

9 Augustin, Serm., CLXXXVIII, 4 slice : Virgo ante conjuglum, virgo in conjugio, virgo praegnans, virgo lactens; iar

Grig, de Nisa, Horn. in diem natal. Christ.

'1 Athan, de fide serm. Maj. 5 la Klee.

Ath., in an. Deiparae, II: 0s2Kcastog xcct ecApconoG T.dAmog, etc 6v-,
xcadc taccv Onbartcatv xac gx auo wic glo boo TaK cpixreac.*

www.dacoromanica.ro

277

Atanasin 1), eel doul Gregoril, Chrisostom 2), Basiliu etc.

sunt de acesta pArere, cautand p demonstra a nu se

putea efectua mantuirea dad. naturile nu eraii reale
si deosebite si nu se pOte esplica mOrtea si Invierea
liantuitorului. Dar doctrina acesta gAsi protivnici. Ca.lugarul gal Leporius (418) si dupe el Nestoriu invetaii

ca natura divina si cea umana in Iisus Christos au

fost separate cu totul, astfel ca unul era Iisus si altul
Christos. Conclusiunea la care ajuns5. Nestoriu este c5,
FeciOra Maria nu a fost nascetOre de Dumnecleti
(-ao-c6Itog) ci nascetOre de Christos (xptcr.ot6xcg), asa ca

Christos nu era flu al lui Dumnedeti, ci esocp6po 3).

Dad. ne raportam la pArintii secolelor primare, gasim
ca opiniunile for variaza asupra partilor esenOale care
formez5. pe Iisus Christos. Asa Justin Martirul socOte
ca Mantuitorul a avut Abeog, cpuwri si Gthp.a. Clemente
Alexandrenul nu recunOsce in Christos un suflet uman
o cant, ediczEccti ling citicvNg.

Irineu si mai clar Tertullian vorbesc de un corp

si spirit, unul prin care era om unu si altul prin care
era Dumnecleu: Ex his (substantiis) Christus constitit,
-ex came homo, ex spiritu Deus 4).
9 Ath. in Ps. XXI. Erg ycip baTtv 6 Xptcrzb; ex bbo xtBv avaysicov, Tastog
'OsbG xett TeXstoc clv&pcono;.

') Chrisost. in Joan, Horn. XI: ('Enetbt ^iap aim bt Aiyonag, 6.st cincv=dot Ttg iv wit ":67t-xptatg %al ()novena Tee yrIG obtovoRiag =ern; et vo).9.8v
&o' 3v npoccvdtptuv vtiv Accocplitiotv Tb kraysTo TiOstxsr 6v pruc6oXilv buotetc,
anarre, &XX& accpxbc tiA19.tv.45 etvciktintptv impacrttcxx. 6ouXolisvocadtpxce, cplotv,

etuTbv ievaaku, ob lisut6cabv-ca. tug amp= stv oilatav, eail'etvccXcc66v.scc dotty,

svercaucpou Ravouaric svetvlg.

8) Se intelege ca Nestoriu Qi adeptil eel' nu puteau primi aAoratiunea ce se aducea lui Iisus Christos. pentru taro acusa
pe cretini ca aunt vcotpoVaPect i erie'PwX1c0XectPcu.
4)

Tertull., Adv. Prax. 27.

www.dacoromanica.ro

278

Cand Clement spune d. Dumneclea este cireccOix, are

in vedere teoria dupe care corpul ominesc este causes

a tot ce este r64 si data Cuyintul la intruparea sa

ar fi luat corp uman, perdea acea calitate. DecI corpul lui Christos era un instrument al cuventuluT, asa
ca nu putea s5. aiba inclinArile natures umane, ci numai trebuinte de hrana, b6utura, si somn 1). Urmasul seil Origen a imbralisat teoria lui , dandu-i

mai multe detalil, dar remanend la principiul a

corpul a fost in Christos un organ al manifestaril Cuvintului.

Cum. vedem cestiunea persOnel lul Iisus Christos

ca si asupra modulul 'sub care naturile eraii unite in

El, nu era determinate. Disputele ariane ail dat ocasiune bisericel ca se fixeze' invecatura sa asupra persOnei Mantuitorulul, ca apol in urma, la sinOdele urmalOre sinodulul din Nicea (325), sa se hotarasca diferitele cestiuni atingetbre de R6scumpe'ratorul. In adever, Arianil negau ca. in Iisus Christos era sufiet uman, esplicand impreunarea firelor printr'o unire imediatti a Cuvintului cu un corp ominesc, din care unire partea umana a fost absorbita de divinitate 2),
care si acesta in tot casul este inferiOr5, Tatalui, cap
ruia nu i se pOte atribui nicl nesciinVi, nits suferin.
cum se pot atribui Cuvintului.
Sinodul din Nicea, formuland -Simbolul credinteir
partile relativ la Dumnegefi Tatal si la Dumnecieu Fiul
1) Clem., Strom. VI.

I) Episcopul arian Demofil (370-386) inveta ca divinitatea a

coprins corpul in Iisus Christos dupe cum Marea coprinde (inghite) un pahar de lapte.
www.dacoromanica.ro

279

a determinat doctrina bisericel in privinla fiintel Mintuitorulul si a stabilit nascerea sa din eternitate cum
si consubstantialitatea cu Teal. Invetatura nestoriafia,

de care am vorbit mac sus, a fost cu succes comb-tuia, de parinlii bisericel. Tot pst-fel fu combatuta si
teoria lui Apolinariu de la Laodicea '), care, basat pe
credinia ea nici un om nu pOte fi fara pacat, nega
inv6tatura ca Mantuitorul a fost cu adevarat om 2),
sustinend cb, in Christos nu este de cat o singura natura (natura diving), dupe unirea cu omul Iisus, de
Ore-ce in alt-fel s'ar admite in Christos un flu natural si unul adoptiv (stg iiiv cptSzsc occ. Oso5, etc Si Onbc)

un Dumnecleil si omul Christos 3). Sinodul din Alexandria (362) a combatut si condamnat pe Apolinarid
si doctrina sa. Gregoriu de Nazianz si Gregoriu de
Nisa sunt contrari vederilor lul Apolinariu. Tot astfel
si Marele Atanasiu. Sinodul din Efes combatend pe

Nestoriu si invelatura sa a stabilit ca Santa FeciOra

Maria este nascetOre de Dumne4eil (escrroxos) 4).

Dar data FeciOra Maria este nascetOre de Dumne-

dell si data natura diving s'a unit cu cea umana 'intfun singur ipostas, cu acesta nu s'a inlaturat esistenIa celor doue naturi in Iisus Christos. Evangelistil
au marturisit, parintil all primit marturisirea si sin&
1) Apolinarie se intemeia pe cuvintele din Ion: 6 X6ToG acipt
6-(eveto, I Cor. unde se dice : avaponcoc iv oipcoco5, etc.
9) Gregorii Nysseni de Antirrheticus adv. Apollinarem.
s) S& se vad& partea generala din lucrarea de fatA, pag. 74-85.

4) Ion Damascen, cred ort. ILLCiril al Alexandriei in anatematismele sale stabilise ca Feciora Maria a nascut pe Dumnedea
in corp : isiimPte accPxocCoG, pe care o interpreta ca insamn& tot
atat cat wera acipxox Tavvicaerod.

www.dacoromanica.ro

280

dele au confirmat prin decisiunile for doctrina despre

esistenta realA a naturet divine si a celel umane in
Iisus Christos, care este de aceasl natura cu Taal, in
ceea ce privesce divinitatea, ('opoticcoc tip natpi xcacE
Ti; Oearrlcc) si asemenea noue, dupa. umanitate .De ase-

menea s'a stabilit ca. Christos s'a incorporat in momental conceptiunel, cand Angerul a vestit Marie
despre acesta. Parintii bisericel egiptene insA ere].
de altA parere ca Orientalil. El suslineati ca nu este de cat o singura persOna in Christos, pentru ca

corpul, qiceati el, era un instrument al Cuvintulul.

Dioscor era contra Orientalilor si dupe anul 444
bucurandu-se de increderea curtil imperiale, 1ua par-

tida lul Eutichiu, un batran arhimandrit de h Constantinopol care se ferea a inv6ta cum ca corpul Mantuitorulul a fost asemenea cu al nostru, pentru care
fn condamnat de un sinod tinut la Constantinopol in
448, sub presedentia patriarhulul Flavian. In acesta
cestiune interveni si papa Leon si prin epistola ad Flaiianum se declara pentru doctrina orientala, recunoscend
o persOnA si dou'e naturI in Christos, racend fapte

dumnegeescl prin natura divinA si fapte ominesci in

virtutea natures umane : agit utraque forma cum alterius
communione quod proprium est.

Sinodul din Efes (449) presidat de Dioscor, brutal

prin actele sale, condamn5, pe orientall (Falvian, Domnu de la Antiohia, Teodoret de la Ciru si Eba din
Edesa). Urmasul lul Teodosiu II-lea pe scaunul imperial Marcian, la insistentele Pulheriet convdca sinodul
din Calcedona (451), care desaproba lucrarile sinoduwww.dacoromanica.ro

28l

lul din 449, ridica condamnarile de a supra orienta,1ilor, si stabilesce doctrina espusa de Flavian, dupe
care In Christos este un ipostas In dou6 naturl, care
sunt unite far& amestecare (ciauyxota;), fara prefacere
(itpurccoG), nicl impartire (ciSEcapivoc) sau despartire
(civoptavoc). Contra decisiunilor sinodale din 451. se
fac cate-va sfortarl pentru a le rimici. Palestina, Egiptul si Antiohia emu localitatile unde se produc
ast-fel de incercarI. Purtarea imperatorulul Basilisc, care
lua partea Monofisitilor, facu ca el sa castige teren.
Imperatorul Zenon insa, dorind pacea, dete asa numi-

tul Enoticon prin care inlaturand punctele de deosebire ale celor dou6 partide, stabilea o credinta generala. 0 asemenea mesura, nu putea aduce linistea dorita. In 519 Justin Mu revOca Enoticonul, declarand
de bune decisiunile luate la Calcedona, de cand Monofisitil se separa de orientall, esistand pan& asta-41
in comunitatl deosebite, cunoscute sub numele de biserica Copta, Iacobita, Etiopena si Armeniana. Incercarile lul Justinian de a readuce pe Monofisitl la unitate cu biserica nu folosira, de si prin edictul din
5334) sanctionasa formula Dumnecleu, care s'a r6s-

tignit pentru nob si cu tote ca In 544 condamnasa

cele trel capitole (Scrierile lul Teodor Mosuestul, ale
lul Teodoret contra lul Ciril si epistola lul Iba ate
Mare), la care castigase si aprobarea sinodulul al V-lea
ecumenic (553) 2).
') Justin, Cod. I.

2) VedI Pidalion, pag. P. M. Ion Damascen, de duab. volum.

Teodor inveta ca era perfect desaveret, dar nu era lipsit de

luptele si pasiunile sufletului.
www.dacoromanica.ro

282

Monofisilii reman desuniti si dupe. ce Eracliu (611)

641) confirmard formula: Mantuitorul Christos a

mAntuit omenirea prin manifestarea

uneT sin-

gure vointe divino-umune; la care aderasa. si, patriarhul Sergiu de la Con stantinopol, ca basata. pe scrierile parintilor bisericesci

de mai inainte ; dar care

aduse in urmd, alte discutiuni, cunoscute sub numele

de. Neincelegerile Ilfonotelite. Partisan al acestei inve-taturi fu si Ciru, patriarhul Alexandria Sofroniu de la
Ierusalim si Maxim filosoful furl. contra. Sinodul din
Constantinopol (680), al VI-lea ecumenic, condamra
doctrina monotelitd, stabilind ca, in Iisus Christos-

ail Post doue vointe (dupe cele dou'e naturi), unite

intro ele nedespartit, neschimbat, neimpartit 0

neamestecat, care nu sunt protivnice una alteea, ci vointa umana urmAnd si supunendu-se
celei divine 1) (StSo cpuocx& OsXvtcacc datcapivog, &winvog, app(avoc. eouyx(yrcog, box 6nevavu0G ctX12c Ercip.svovT6 ivapdintvov xal, 6nm-rag:ropy T(11' 04).

Ast-fel se fal si se determind doctrina despre Iisus

Christos ca rescump6retor al nemului omenesc, de care

phi* bisericesci 'Inv* cd a indeplinit in timpul misiunel sale intreita functiune de preot, rege si
profet 2), find cu totul in afard. de pecat 3), pentru ca.
ast-fel sa aibd perfectiunea si plenitudinea.
In scopul salvdrei omenirel Mantuitorul Christos su') Ve41 Pidalion, pag P M B.
2) Clem. Rom. I Cor. XXXVI; Clem. Alex. Strom VII, 3;
Justin. Triph., XXXIII; Tertull., Marc. IV.

3) Cnrisost. in Rom. Hom. XIII cObae Ldp ecilarmaow acEpxa arxsv 6

XptaTbg, cx1X'61.16iov p.m, virlpszepa l'aparccoM5 ovoliceprirmv be...

www.dacoromanica.ro

283

feri patima si mOrte 4), insa prin invierea cea de a III-a

dovedi tuturor dumneqeirea sa si invingend puterea diavolului, elibera omenirea de sub scutul lui. Bi-

.cji,

serica crestina a avut insa sa lupte cu eretici ca Simon, Marcioniiii, Maniheii, cari nu vedeau In patima si
mOrtea lui Iisus Christos dedit ceva aparent, si cu Cerint, Carpocrat, Basilide, Valentin, Ofitil etc. earl susti-

neat' ca din momentul patimel Eonul a parasit pe omul Iisus. Atanasiu. eel Mare, Gregoriu de Nisa, Augustin, loan Damascen si altii dovedira a divinitatea
n'a fost separata de corpul lui Christos in momentul patimel, iar Barnaba, autorul epistolel catre Diognet2), Clement al Alexandriel, Origen, Eusebiu, Atanasiu, Cirilr
Basiliu, Gregoriu de Nisa, Chrisostom etc. stabilig doctrina despre sacrificiul espiator al Mantuitorului adus

p rin mOrtea sa de pe truce, suferind pentru not 3) si

intrand prin acesta in gloria si marirea sa.
Mantuitorul in timpul morlel sale corporale s'a
pogorit in iad pentru aflarea patriarhilor si dreplilor din Vechiul Testament 4) , de si Clement al
Alexandriel 5), Origen 6), Gregoriu Nazianzenun, IOn.
OChrisost. contn Anom. VI T6 iv Tap tiv0pconov Tsvolievov pv Xptcrceno
eucoauvitv vileccxoXouNcq XoLnbv fjv.

2) Mr* TN Tim rtbv ZotiboTo X6Tpov 674 1&v, toy aicov ins6 eevitinov,
Toti tExcotov deep .6r6v =mew, 'coy 6Ixamv insp TaV ckabc.cov, Toy icOccpwv ircip
T61v cp8ccpti3v, Toy d9TEvatov &Trip 165v 13vvrcilv. Tt. Tap aLlo tae ivarnac ni.Lay
%cam= 1 ixetvou 8txmoci6vvi.

Clem., cor. 49. Irin. XVI, XVII Ma6) Aug. Trin IV.
cariu, hom XXIV, Eiboxviosv 6 Kipt6G iv 1 intaill.4 &ute5 %mast.

66ip navitev.

') Irin, IV.Cyr. Cat., IV .Epiph. Haer. LXIX.

6) Clem, Strom. VI.
6) Orig. Cels. H.
.1)

Grig. Or. XLV

www.dacoromanica.ro

284

Damascen

si altil sustin ca, s'a pogorit in infern pen-

tru a mantui pe unii car' eraii mai putin pecatosi si

car' primira cuvintele lui. Parintil, vorbind de descin{lerea In infern, se raportail la Ps. XVI, in care se
slice : otlx iyxcactX4scg testy tbv 4)uxir, p.ou cum si la
epistola catre Efeseni, unde se dice acs 'ca XMTdYCEFC
:

IlEan TES 'Yris.

La finele veacului al W-lea Rufin vorbind de po-

gorirea in iad a Mantuitorului, dice Ca nu se face

mentiune despre acesta decit in simbolul bisericel din

Aquilea 2).

b) Rescumperarea 3)
Nascerea si activitatea 1111 Iisus Christos in lume erasl
istoricesce recunoscute. Nimeni, nici inamicil se' eel mai
periculosi nu cutezara, a nega aceste adeveruri. Cat pen-

tru persOna si natura sa, biserica, in urma discutiunilor urmate, si-a spus care este doctrina sa. Remanea
acum sa se lamuresca cestiunea data, in adever Iisus
Christos a efectuat mantuirea omenirel, de care apos-

tolul Paul vorbesce in epistola dire Coloseni, Ebrei

Tit, Timoteu, Efeseni, cum si evangelistil. Omenirea pe-

caluisa \in Adam si consecinta pecatului fusese mOrtea Iisus Christos a eliberat pe om de pecat si 1-a
scos de sub puterea morsel, punendu-1 pe calea ai) I. Damascen, Cred. orth.
Rufin, Exposit. symbol.
8) Eusebiu numesce rescumperarea ivaccpxog noXLXiLcc; Irineu, Cle-

ment o numesce otxovopAct. Cite o data prin otxovoptcc se intelege.

asfyrspct
intruparea, de aci deosebirea intre aotovoltta nptbril si

Tot aa se mai intrebuinteza cuvintele:

avavapuinlocc,

ksocpbsta, ellotoncartG itsoso&att, otopknuotG, etc.

www.dacoromanica.ro

aozpxcoatg,

285

dev6rata a mantuirel si reconciliindu-1 cu Dumnedel.

Mare le Atanasiu explica pentru ce numal Christos

Cuvintul putea mantui pre om, cand dice ca el singur este divinul prototip 1), si apol data era un om salvatorul omenirei, s'ar fi ajuns la adorarea omului, cad
el era stapanul absolut al omenirel 2). Pe Tanga acestas
rescumpararea omenirel nu se putea face de cat de acel
ce era creatorul ei 3).
In principiil parinpi bisericei recunosceali ca Chris-

tos a adus cu sine salvarea nemului uman, ca prin

viaia sa public& a rescumperat omenirea si a indrumat-o pe calea adevarului, iar prin mOrtea sa a invins puterea reului. Tn urma insa unit incepura a se
intreba data Dumnegeil nu putea alege alt mijloc pentru mantuire, de cat trimiterea in lume si mOrtea Fiume
lui sea.

Irineu inv 'eta ca puterea diavolului asupra omului,

trebuea sa se invinga prin puterea omului Dumneget. Augustin recunoscea ca Dumnedeil ar fi putut

intrebuinla si alt mijloc, dar ca trebuea pacatuI original sa fie sters prin mOrtea espiatorie a Mantuitorului Christos. Gregoriu de Nisa de asemenea spune
c6. Dumnedeil putea sa mantuesca pe om prin un
simplu act al vointei sale. In consecinta pariniii adAthan., Inc. Verb. div.

Athan., contr. Arian, taCav&pcintou 8i cpao5 so5so itoorat. anperces

'Vivant

&v9.pconov %limy gxovssq, ecv9.pcorcoAcispat, few.bp.sOsc. Acic so5so 86utoo

ewsbc 6 A61oG octpC eisvaso, xca axdasos s6 6volicc dvso5 soy 'Inaouv, xca6tiscog Eno iriasv acvt6v 1C6piov xat XpLat6v 6 Itowtip.
)

Irineu, III, 4:

www.dacoromanica.ro

296

mit ca rescumpararea a fost prevequta din eternitate- si ca, La este indeplinirea unel cugetarl ce se afla
din veci in pland Dumfiecleirel si intern/ timp cind o-

mul a fost in stare a o priori. Iisus Christos in scopul mantuirel omului a luat corp ominesc si pentru
aeest sfarsit era asteptat de judel, cum forte bine le-a
dovedit Justin Martirul in dialogul cu judeul. Trifon.
Mantuirea omului se face de Iisus Christos prin gratia divina, MIA a fl nevoe sail impunere, cum dovedesce Gregoriu de Nisa i), avend .omenirea unita cu
dumnecleirea, iar nu numai aparenta omului, cum cautau Gnosticil se afirme, pentru a a nega realitatea
corpului, nu era de cat a sfarama invetatura despre
rescumperare, cum lamureste Irineu 2), cum si de a
pune la indoiala insusl cuvintele Mantuitorulul, dupre

cum Inv* Tertullian, and glee : Quid dimidias mendacio Christum.? Totus veritas fuit. Maluit, crede,.non

nasci, quam ex aliqua parte mentiri, et quidem in

semetipsum 3). Si Augustin : Verus homo, verus Deus
in nullo fallax, in nullo falsus, quia ubique verax,
ubique veritas 4). Cu drept cuvint istoricul Socrat, gasesce

ca biserica veche era convinsa cum a in Christos a

lost Buffet ominesc si natura uman5. in realitate 6)
')

Gregor., contr. Eunom. or. XII.

2) Inn., V., I. 068ko Tap kr

tian8.@; aapxa xeu LI.LCC eariv(14. &Eby ti-La;

it viropciaaw, it ii Tip apxcitav iactatv Tiv AUL]. atg iatrrov etvexsaAataioaTo

Tertull., De ca n. Christ. V.
4) August.. In Ps. XLIV.

5) Socrat, Hist. Eccl. III : 06tco Tai nciwric of

7tCCXGCLOTE9OL napt 'COE1TOU

X6iov Top.vdcoanec, irrpacpov Initv 7.6VciXtrcov scat Tap Elpvivang Ts, xat 11Xvg.tiN,

'AnoXAtvcaptoG ..cs 6 `IepanoAlr% xat ZspanEwv 6 sfl; &Y 'Avuoxsta npoaavi,g

'ExxXviatag, gp.tpoxov sov ivav&ptintilaavta. iv TO% aov19.stacv aotots A6-rot; Co;
Op.oAo-faop.avov aim% cpaioxooatv.
6) Greg. Nis., 06 Rip E6pa (you npo6ctv.0 einocpotscovTo;) PaCr'Ci:;;STMC Tb

to

8v TooN6tov xaxo0LainaTat.

www.dacoromanica.ro

287

afar& de pecat, intru cat sufletul nu este pecatos 4)

cu bite a Lucian si Ariu combateati acesti invetttura. SinOdele din Alexandria (362) si Constantinopol (381) combttura pe Arieni si Apolina -

risti si stabilirt a mantuirea s'a facut prin Christos care fu om perfect si Dumnecjeti perfect, avend
corp omenesc 2) si suflet ra0onabil. Irineu cu drept
cuvint argumentezt et mantuirea trebuea sa se fact
de Dumnecieti, lutnd corp uman, de Ore-ce, dice el,
satisfacVa ce s'a dat prin Rescumperttorul, urma

sa alba de object natura decazutt ; asa ca Christos n'a

adus corpul seii din, Cer, cum fart femeiu sustinea
Apolinariu. Mtntuitorul Christos salvand omenirea de
sub greutatea pecatului original, biserica a determinat
doctrina sa relativ de acestk cestiune in simbolul Niceno-Constantinopolitan Si a intarit-o prin decisiunile
luate la Efes si Calcedona, combttend pe eretici si in
special pe Pelagieni, cars nu recunosceati evidenta pecatului adamitic ca. apasAnd asupra omenirei. Iisus
Christos, fiul al omului, ne-a facut fil al lui Durnnegeti
si prin imbracarea natures umane, a dat natura uman
sacrificiu lui Dumnedea. Cu mull& temeinicie Irineu 3)
1) Greg. Naz., ep. I ad Cled, II : "Qcnsp cap* ebilas (6 A67oc) 13t&
%iv acipmc wercocpt&staccv, xi:a 4 16X-4g acec 'Lir/ CPUX17v, 6tyrio xdc: vog aLec .rv vo6v,
o6 TVICCLOCOTCG 116V0V iv w

'Adoip., &AA& xcic aporconcaljamacc.

2) Asupra corpului lui Christos. parintii bisericei se pronuntad,

ca el ayes cea mai desavarqitA frumuseta, de i unil, basati pe Isaia,
erau contra acestei afirmatiuni.
8) Irin. 111, 18 Deus hominis antiquam plasmutionem in se recapitulans avaxecpccXembaccG renovans ut uccideret quidem peccatum,

evacuaret autem mortem, et vivificaret hominem.

www.dacoromanica.ro

288

spune ca Mantuitorul Christos a readus pe om in starea de mai inainte de pecat, ca a Inlaturat pecatul,.
a sdrobit stapania mortei si a dat lume noue viata,
invingend puterea diavolulut Fara unirea omului cu

mai departe, nu am fi castigat

nemurirea. Mantuitorul a fost Dumnaleti si om : Ca
Dumneqeti a fost prea marit si ca om a fost tenant,
Dumnecletl, dice el

do'edind puterea de resistenta fat& cu incercarea diavo-

lulul, cu care a probat Omenilor ca pot resista si invinge pe Satan. ') Forte bine se exprima Apostolul
Paul in Epistola II catre Corinteni, cand dice a Dumneclea a reconciliat lumea in Iisus cu el insusi.
Mantuitorul Christo's a indeplinit opera sa rescump6ratOre prin supunerea la Lege, prin mOrtea sa de
cruce si prin satisfactia ce a dat lui Dumnedeti Tatal pentru omenire. La rescumperarea efectuata de
Mantuitorul is parte WO. omenirea. Justin martirul dice A6yov op nay yivog civOixfnuov pataxeci In dragostea

Mantuitorului pentru lume, trebue a gasi esemplul dragostei pentru not : Ille pro nobis animam suam po-

suit, sic et nos pro fratribus animam ponamus, dice

Augustin, vorbind despre iubirea ce a aratat Dumnecleti

omului si de aceea ce Omenii trebue sa aiba intrd et

c) Mantuirea omului
Invetatura bisericel crestine este ca omul se mentuesce prin credinta si fapte bune. Doctrina Apostolului
1) Puterea lui Satan era asupra pNcatului si pacatul fu inlaturat
cum dice Augustin. De Trinit. XIII.

) Eusebiu de Cesarea spune a Christos a murit ca sa arata

ca e4sta.
8) Just. Apolog. I, 60.

www.dacoromanica.ro

289

Paul se complinesce cu aceea a WI Iacob, ast-fel c& certamente biserica nu recun6sce o mantuire In care

credinta si faptele sa nu fie unite, basata pe Apostolul

Jacob, care (lice credinta fara fapte este mOrta..

Decl omul numal atund p6te sa se creda ca este

drept, cand crede si m6rturisesce credinta sa, manifestand-o prin fapte conforme cu ea. Cum insa omul
este inclinat catre pacat, el are nevoie de pocainta, atunci cand doresce a se apropia de Mantuitorul, decl
pe Tanga credinta si fapte se cere si dint& de gresalele
racute si declaratiune de persistenta in bine si atiev6r.
Legea naturel spune omului ca el trebue a cauta indreptarea si mehtuirea, iar Evangelia II da la dispositiune gratia diving. acordata pentru ajungerea fericirel desav6rsita, in virtutea careea vietuim dupa legea
diving si ast-fel suntem mantuitl.
Parintil bisericel apreciau cu desiula atentiune puterea credintei si a faptelor. Clement Romanul, Ignatiu, Policarp. autorul epostolei catre Diognet, Justin
Martirul, Irineu si chiar Augustin inainte de a se declara pentru predestinatiune, recunosc Colosul credintei
si a faptelor, afirma.'nd ca, principiul esential este

credinta, iar cor6na sunt faptele. Clement al Alexandriel cerea de la neofit.I ca sa primesca botezul si sa
faca pocainta sincera pentrul ertarea gresalelor, dupa

intrarea in viaa cresting. Erma si Clement al Ale,

xandriel inv6tau ca omul de si s'a justifical data., totusl pOte recadea In pacate, dup6, cum si acela, care

a caclut in pacat, 'Ate s6 se ridice la starea de mal

inainte, data face penitents. Biserica a combatut pe
www.dacoromanica.ro

49

290

Manihel, Priscilianistl, Masa lient si altt eretici cart invetau

cum a intre sectantil for se gasesc alesi cart singurt

nu pot pacatui. Pelagiu invata ca omul se 'Ate mantui prin propriele sale puteri, iar Origen 1.) Ciprian2)
Chrisostom) Ambrosite) sustineau ca are nevoe de fapte
bune, pentru a se face demn de gratie. Cu alte cuvinte
justificarea omulul se face prin Iisus Christos, cautand

in tot-d'a-una de a indeplini comandamentele sale si

a se supune prin credinta si fapre prescriptiunelor

coprinse in santa sa lege, respingend confesiunea de
credirlta a Romano-Catolicilor, care imparte omenirea
in alest si perduti, imbratisand teoria tut Augustin
din timpurile din urma despre predestinatiune. De

asemenea trebue se fim convinst ca not nu prin

meritele _nOstre putem dobandi justificare, ci justificarea

este resultatul credintel si a faptelor nOstre, ca not

facem binele in virtutea darulul ce ni s'a .harazit prin
Mantuitorul, neputend lucra binele si adeverul de-cat
In puterea acestul dar, care ne feresce de inclinarile
catre reu si ne pune pe drumul de a satisface cerintete beget.

bar dad. omul trebue sa faca voea lut Dumnedea

pentru ca s se mantuesca, este necesar a ne intreba: Omul pOte singur Aga merges pe arumul bi-

nelui sau are el nevoe de vr'un ajutor? Orl: Este

omul libel de a alege intre calea binelui si cea a
1.6111111 qi cum pdte el sa, facsa acesta alegere?
1 Orig, de princip 111, 1

Cyprian Ep., 1

8) Chrisost. In gen. Horn. XX11, 1.

.) Ambrosiu, Ep. lib, IX.

www.dacoromanica.ro

291

Santa Scripture ne spune ca omul este liber in

laptele sale si cand i se dice ea Dumnedeu doresce
.c 0 se urmeze calea cea bunk are in vedere libertatea sa. Cum insa, omul a perdut, dupe caderea sa .
in pacat, din puterea intelectualt si morals, avea nevoe de un ajutor ca sa, se intaxesca pe calea, binelul, avea nevoe de gratia, divina. Dar gratia trebue se

conlucre cu liberul arbitru al omulul, cad in alt-fel

faptele n'au caracterul unor acte ce trebuesc resplatite. Biserica Romano-Catolica crede in predestinatiune, pe care
.0 baseza pe presciinta divine, in virtutea careea Dumneclef' a sciut ca unit vor lucra binele sti-a resplatit, sau ca
altit vor lucra reul si i-a condamnat. Insa nor, dupe. cuvintele Santei Scripture si inveliaturile s'antilor parinp, recunOscem ca faptele omulul si credinta au de resultat resplata sau condamnareariar nici de cum resplata sau con -

damnarea au de resultat faptele. Augustin combatend

teoria lul Pelagiu a fost neconsecinte cu sine, suslinend predestinarea omulut, rapindu-I voinla si puterea

de a face binele si

ca singur gratia lucreza

asupra-I intr'un chip iresistibil, chiar contra vointel
sale ). Cu drept cuvint Iulian din Eclan intreba, fat&
clicend

cu teoria lul Augustin: Ore condamnaiil aA fost facul

vase de mane pentru folosul alesilor ? Semi-PelagieniI
pentru a impeca doctrina lui Pelagiu en a Jul Augus-

tin alesera o teorie mijlocle, sustinend ca omul n'a

1) Augustin se baza pe Romani IX, (land acestui loc o interpetarea gresitit, mai, ales eft tot Paul la 1 Timot. II, spune ca
Dumnedea voesce ca toti omenii s se nifmtueasefi, dar Augustin
interprets si aces!: text gresits, ca fund vorba numai de acei aloe pentru mentuire.

www.dacoromanica.ro

292

perdut cu totul puterea tie a lucra binele, cu tote acestea are nevoe de gratia diving pentru dobandirea fericirel, scopul seil final. Biserica ortodoxa respinge
doctrinele contrare Santel Scripture si Santel Traditiuni. Ea nu primesce ca mantuirea omulul se face numai prin credinta, ci suatine ca este necesitate si
de fapte bune. Ea nu recunOsce, meritele supra-abundente ale santilor, al caror tesaur este pus la discretia
Papel, cad atuncl ertarea pecatelor ar costa banI si
ar aduce speculatiunele ce se faceati cu indugentele. Man-

tuirea nol o obtinem prin meritele WI Iisus Christos,

iar dad. invocam pe sat* este -a ne ajufa sa dobandim
gratia si justificarea de la Dumnecleti, fara ca el sa fie
mijlocitori propriu_ dill, mal ales ca si el au gbtinut
santenia prin meritele lul Iisus Christos.

Tot relativ la justificare, biserica ortodoxa nu a,

proba inv6tatura Romano-Catolicilor, dupre care santa
FeciOra Maria a, fort conceputa lard' p6catul original
si ea ea ar fi asemenea lul Christos, mijlocitorul nostru pentru r6scump6rarea de sub puterea pecatulul.

Biserica Cresting 1).

Din timpurile cele mal vechl biserica este considerata si recunoscuta ca o societatea a acelora ce cred
si marturisesc Re Christos, o societatea religiOsa-mo-

rala a careia menire este de a aduce la Indeplinire

i) Biserica are mai multe numiri in Scripture Aqa o gasim

cu numele de casa luI Dunineded. regat a lui Duninedea, corpul

Jul Christos, cetatca Jul Dumnedea, nium4, etc. Figurat se nu-

mesce cetatea lerusalimulur, Paradis, etc.

www.dacoromanica.ro

293

imper4ia lul Dumnecleu pre pamint. Din acest punct

de vedere plecand, biserica prin invetatura si cultul
s6u tinde a intretine legatura Intre toil fiY sel credinciosi. In simbOlele bisericel primitive si in scrierile

patintilor celor mai vechn se vede ca biserica este

una, pentru a ea cere ca toil acel ce o compun sa
alba aceeasi inv6tatura. Montatistil, Donatistii, Novatienii

si In genere tots ereticil, cart aveau o parte practica

in doctrinele Ior, reclamati pentru el acesta nota caracteristica a bisericel ce format, M.I.a sa se gandesch

ca ea nu se pOte da de cit adevaraOlor urmasi ai

Mantuitorulul Christos. Unul find Christos, doctrina
sa find una, biserica, care represinta cu acjevarat invetatura sa, nu p-Ote fi decat una.
Biserica apol ,pste catolica", pastrand in ea doctri-

na divink asa cum s'a dat de Mantuitorul si chiemand in sinul seii pe toil fara deosebire, iar nu cum se fit-

.cea sub imperiul legel vechi in care numal Iudeil eratl

considerati.

Ideea de biserica in crestinism ne arata Q intru'fire a tuturor acelora ce primesc invelaturile lul
Christos si este in afar& de notiunile ce aveatt Judea
si pagan?", dintre earl eel d'intaiu -erati esclusivisti, iar
cel\ de al douilea o supuneaii politica Fara crestinism
si unit si a1ti. nu puteaui avea raporturl de prietenie; religia

crestina le-a dat putiMa de infra-tire, caci pentru ea nu

1). Justin, Dial. cum Jud. /Pryph, XL11. Clement, Paed. L IniDeu 1. Orig. in lerem, L Tertull., Praescr. X.X. Eusebiu, in Ps.
XXXIX etc. Toti combat pe separatistii (Ebioniti Qi Gnostici).

www.dacoromanica.ro

294

este nicl elen, nict pagan sau judeu, ci top sunt fir
al aceluiast parinte.
Prin catolicitate se mai intelpge si conservarea doctrinel pure, asa cum s'a stabilit de Apostoli. Cato-

licitatea bisericel este recunoscuta in simbolul aposto

lilor, in t onfesiunile de credinta ale martirilor, in simbolul Niceno-Constantinopolitan, in liturgii, in scriirile parintilor bisericel') si in decisiunile Sim5delor.
04-ce parte din biserica sail din crestinatate, care crede si invata alt-fel cie cat s'a stabilit de - Apostolt si

santit Whitt, nu pad sa se bucure de nota catolicita tit 2).

0 alta nota deosebitOre a bisericel este apostolicitatea. In virtutea apostolicitatil biserica este recunoscuta ca are si profeseaza doctrina 'curata a Mantuitorului, care ni, s'a dat prin Apostoll. In contra acestel caracteristice

a.

bisericel pacatuesc ereticil si

schismaticii, cart au introdus alte inv6vaturl in doe,

trina lul Christos.
Pe ttmeiul apostolicitatil biserica are un sacerdotik
are o traditiune si un scop pe care-1 urmaresce dire
timpul apostolilor. Sacerdotiul -este irrstituit de insusi
Mantuitorul, care i-a designat si scopul ce trebue s&
urmaresca, sand a clis Datu-mi-s'a tOt stapanirea
in Cer si pre pamint. Drept aceea, mergend, inv.&
Ignatiu al Antiochiel dice: 'Olcov

er..v

fi Xpurck Dicro56, xat ti

xa..9.0axt Mockricricc.

3) Ignat, Ad. Smyrn. Policarp. IV, au espresiunea axxAncrict xec9.4txt ; Athanast. De parab. script. XXXVII: xcaoXocil, 8i6Tc xca"
8kow2ogx6al.tou xtxup,ivn imap3xe6 Cyprian, de unit. eccies. desvolta.

acestA not ,a bisericel.

www.dacoromanica.ro

295

op tOte popOrele, botezandu-1 pre el in numele Tatalul si al Fiulul si al Santulul Duh ; inv6tandu-1 pre
el sa pazesca tOte ate am poruncit et' vane., si: data.
eu sunt cu vol in tOte dilele, pana la finitul veculul

Pe langa, acestea biserica coprinOnd membri cari

marturisesc doctrina data. de divinul Iisus Cbristos,
este sAvtA. Erma 2), Teofin, Origen si a1tl parintl
bisericescl of recunoscut caracterul de sa*nie al bisericel. Daca. unit dintre crostini, membri al bisericel
nu represinta, cu adeverat sanctitatea, acesta nu Ulla
tura., nici stirbesce din caracteristica sa, pentru ca., dupa

cum cu dreptate dice Augustin, dad. sunt pacatost, cu

acesta nu se admite pacatul si dad. unit contravin
sanctita4il, prin acesta nu se atinge puterea de santenie a bisericei 5). In crestinism, biserica convinsa. de
acest adev6r, a crequt si a marturisit ca Gratia acordata, omulul nu se micsoreza prin pecabilitatea- omulul, ca nmul se pOte pocai de gresalele acute si ca
atare reintra. in sinul bisericel, far& a da dreptate ereticilor cart sustineati ca, santenia bisericel depinde
de santenia fie-carul membru al en.
Santenia are de consecinta pentru biserica. infaifi1) Mat., XXVIII, 18-20.
') .Frzn. Past. I.
4) Teoph., Autolyo. 11.
4) Orig., Lev., liom. IV.
5) Aug. Adv. Cresc. IV,

6) Montanistii, Novatienfi, DonatistiI, Audienii etc. invetail

ertarea pachtosilor di reprimirea for in sinul bisericel nimicesce fiinta el si face din biserica o institutie omenesca.
c

www.dacoromanica.ro

296

bilitatea') si mentinerea el in trite timpurile, find un

asezemint divin si sprijinita pe pastrarea unel si aceleasi
credinte. Decl biserica crestina., instituita. de Mantuitorul
Christos, este un asezemint necesar pentru mantuirea
omulu12), si ea ( biserica) este impartita in triumfant a' ,
ompusa din membril sel cart au trecut din acesta
viata, si In militants, compusa din aces ce traesc Incasi se afla. In 1UptA cu ademeniri]e siinclinarile catre reit.
Fiind formats din persOne, care sunt in acelasi timp
membri al statulul, biserica a simtit necesitate Inca
de tend a fost declarata dominants de catre Marele Con-

stantin, ca se stabilesca Ore-care raporturi intre ea,

si Stat. Statul Inca de la Inceput prin imperatorul
Constantin si-a pastrat dreptul de sef in afacerile lumestl, pe tend in cele spirituale, biserica era -suveran0),
sJ Vedi Augustin, Athanasiu, Gregoriu de la Nazianz. Pe temeiul
infailibilitAtii bisericei, ortodoxii ail recunoscut ch numai tend representantil sunt adunati in Sinode, pot sa is decisiuni infaili-

bile, respingend pretentia absurda a Romano-Catolicilor ca sinodele pot gresi, pe cand papa este infailibil. Mantuitorul Christos a dis Voie didi biserica mea si portile iadului nu o vor

sfarama (Math. XVI, 18.)--si apoi :4 .. pine va supune sub piciOrele

sale pe toti vrajmasii sof* (I Con XV, 25); si 4iat& eu ctrvoi sunt
pen& la finitul vecurilor, (Mat. XXVIII, 20). Ignatiu, dice: Dace

Domnul a primit pe capul see ungerea acesta a facut-o pentru

a impartAsi bisericei nestricaciunea. Si se vadA asemenea: Teofil Ad Autol. II, 24 ; Origen, Corn. in Mat. ; Cyprian, Epist.
LXXIII ad. Iubajanum ; Teofil Alex., Epist. 77 ad Epiphan. Ciril al Ierusalim; Cateh. 18.; Chrisostom, Serm. de Pent. ;
Augustin, In verba I, ad Timoth..
Cyprian, de Unit. Orig., in Num. Horn. XIX Aug. in Ps.
Basiliu, in Ps. XXVIII.

3) Eusebia Hist. Eccl. V : 06 7r.p&tspov %a6; &raptor:0o; arays6am. ixage.

AM., Hist. Arian: Mir(st ancemov et; 'sec axxXnataauxic, Ss a6 raapi To6vav
tlav EccpcocsXebou, &AA& lift).Xov accp'fipap au uccv&ecvs Taw= sot przatXsico 6
kb; evsxicpcaav, fluty Ti rim ExxXnatt:cc imarsoas.

www.dacoromanica.ro

297

avend singura dreptul de a invela

trebuind
i se supune ei crestinil in ceea-ce privesce doctrina, lucrurl recunoscute din anticitatea bisericel si

'contra carora nu s'a ridicat protestare In timpurile de

constituire si de desvoltare ale bisericel. Pentru predicarea invetaturel divine, se institui, cum am, glis, sacerdotiul. Scrierile apostolilor si ale urmasilor lor, dovedesc
a sacerdotiul era format din episcop si presbiteri, iar

transmiterea sacerdotiului se facea pin punerea mainilor de catre episcop. Pentru deslegarea cestiunilor
mai importante, conduc6toril bisericilor se adunati In
.sin6de, unde luau decisiunl in privinta doctrinel pe
basa stability de Mantuitorul si de Apostoli si regulamentau conducerea sau ocarmuirea bisericel 3). Prin
pastoril sei biserica Isi urmaresce si indeplinesce menirea ce o are pe pamint. In armonie cu puterea civila, ea conlucra la binele obstesc si bucurandu-se de
con cursul s atulu1, cu Inlesnire esecuta Indatoririle ce
are). In on -ce cas, biserica nu p6te nicl sa sacrifice
din inv6tatura sa, nicl sa se creda. In drept a se fo-

1) Irineu, Epl. ad. Flor. Tama to tierrizcca... oinc Ia TIN 67C014 141171;
'ExxXlatcp. Epist. d'Innocenzo III
agli Eccles, e Principi di Germania, Mansi, Annales Eccles. I, 49 :
Haec stint duo magna luminaria quae. Deus in firmamento coeli
constituit: luminare majus ut proesset diei, et luminare minus ut
nocti proesset.
atACC 'Ca 86711CCTX at:4.cm= I= ti

Icin, Apoc. I, 20. U, 8, 12, 18 etc. Paul I Tim. V.

Parintii vedeati in sinod pitrerea intregei biserici. Ada Augustin, Lib. de Bapt., Plenarii concilii sententiam totius Eccle-

.eiae consensionem esse dicit".

Biserica pate fi persecutatti, ajutatA sail libera intr'un stat
ore-care.

www.dacoromanica.ro

298

losi de influenta sa spirituals pentru a se opune contra autoritatil lumesci.

Fondata pe principiile Mantuitorulut care a clis dm-

peratia mea nu este din lumea acesta) si care insusl

a ales un sacerdotiu si i-a determinat misiunea sa,.
biserica nu trebue nicl sa aspire la predomnire asupra statului, nicl sa lase a fi absorbita de puterea statului, cum fac Protestancil.

lerarhip
Alegerea apostolilor de catre Mantuitorul si comandamentul, dat de el lor, pentru a inveta, a administra
misterele si a celebra cultuP), dovedesc instituirea

unul anume sacerdotiu, care sa se perpetue pana la

finitul vecurilor 2). Parintil bisericel ratt recunoscut acest adev6r si urmasil for pana asta-41 sunt convinsl
despre origing divina a ierarhiel, care represintA pe
Dumnedeti pe pamint si careea II este data ingrijirea
sufletelor acelora ce fac parte dintre credinciosil in
Christos, pasirand in acelasi timp unitatea credinten.
In biserica primara, credinta in folosul si puterea ie-

rarhiel era atit de mare, incat persOnele ce o forma.

erail considerate ca representanti al lul Dumnegeti pre

pamint, fara de cart nu se pOte face nimic in biserid. 4). Apostolii marturisesc despre esistenta sacerdo'I Mat. XXVIII, 18-19; kin, XX, 22-23; Luc. XXII, 19.
') Mat. XXVIII.

') Ignat. Eph. 2.

4) .Rom., XII, 1; nocpacrcip:mc c& achp.croz hafacv tOcrecv, allay, ButzpaawvTO Os6. I. Petru, II, 7e% ti, i&v.oG 1xXawrov, potacXstov Eapoussupts 13vo;
dyLov.

www.dacoromanica.ro

f99

iulul si se infiint6ze conlunita41, Insarcinate eu Indeplinirea prescripiludilor de cult, cu ajutorarea s6racilor, pazirea ordinel si predicarea invetaturel 1), impartitl

find In grade, dupa felul insarcinarei ce li se da, si

lucrand pen tru binele si mantuirea crestinilor 2), ca unit
ce sunt mijlocitorl intre Dumne4eil si om, prin lisus
Christos, si judecatorl al credintel si practicel crestine,
cum se vede din scrierile parintilor 3). Ereticil afar
de Marcionill si Maniheil 5) n'aa primit constituirea_
unel organisaVunl regulate. Ierarhia bisericesca, corn-

puss din episcopi, presbiterl si diaconi, a primit de la

Dumnegett puterea de a inveta, de a efectua misterele
si a administra biserica crestine). Aceste trel grade,
ierarhice sunt instituite de insusl Mantuitorul Christds.
In decursul timpurilor, din punctul de vedere admir
nistrativ, ierarhia instituita a fost ampliticata, fare_
Visa ca acesta amplificare sa aiba vr'o influents asupra celor trel grade ierarhice.
In timpurile vechl autoritatea episcopulul este destul de_recunoscuta. Scrierile Clementine siRecognitiones,
Ignatiu al AntiohieI si dupa el Irineu recunosc sa1} Fapt. Ap. XI, 30. Iacob, V, 14Tit, I, 5.

2) Episcopi autem propter christianos populos ordinamur ; quod

ergo christianis populis ad christianam pacem prodest, hoc de

nostro episcopatu faciamus. Gest. eon. Garth. (368), dies I.
2) SA se consults Ciprian.

4) Marcionitii cu tote acestea dedeaii functiuni sacerdotale lai

cilor, ba chiar femeilor. Tert., Praeger. XLI.
a) Aug., Haer XLVI, spune ca Maniheil aveafi un patriarh, 12.
apostoli, 72 episcopi, apoi preoti i diaconI.
9 1ntreita pntere magisterinm, ministerium et jurisdictio,

www.dacoromanica.ro

300

cerdotiu11). Clement Alexanarenul, dar mai cu sema

tertullian, arata lamurit esister0 sacerdo#ului 2) Eu-

.sebiu are in istoria sa bisericeca, un be in care se

-vorbesce de xXifipog Taw p.apt6pcov jar Augustin -si Iero-

nim dal) explicarea cuvintului cler 3). In constitutiunile apostolice se spune ca a fi crestin cine-va, depinde de el, iar a fi episcop sail apostol, depinde de
la Dumnegeti 4). Deosebirea intre episcopi si presbiteri
era basata pe invelAtura apostolic a., cum am veclut mai

sus. In centrurile marl (Roma, Alexandria, Lion etc.)

cercul de activitate si deosebirea intre aceste grade
ierarhice era mai pronuntata.
Puterea santitore primitA de apostoll -ail transmis-o
urmasilor lor, carora le recomanda a inveta cu timp
*L fara limp') si a incredinla la r'endul for puterea acesta si dreptul ce be acorda MantuitoruP). pentru ca
credinciosil se asculte de er). Clement Romanul, Ignatia,
Ciprian, Gregoriii, Chrisostom, Ambrosiu, Ieronim, Au-

1) Irineu, Cont. haeres, IV, 20: Onmes justi sacerdotalezn

habent ordinem.

2) Tertull., de monog. 12: Uncle episcopi et clerus" iar in

Exhrt. castit., 7 dice : Differentiam inter ordinem et plebem

constituit ecclesiae autoritas.

8) Ieronim, Ep. 52. Clerici vocantur quia de sorte sunt do- .

mini".
4) Constit. apost., lib. VIII : Ta Rev dm xptattetvov 'Ecp

tp.Ev, V; bet

icnOcrroXov t inioxonov fi (1XXo n oux 1.:p t lib, caMc int To mom Ost61 Tie

xaptap.a.ra. Tot in constit. apost. se vorbesce deepre deosebirea dintre

.episcop si presbiter.

5) .tilapt. Apost, XIV, 23, XX, 28 11 Tim. IV 2-3

.0) Rom, X 15
1) Ebrei; X111 17,

www.dacoromanica.ro

301

Austin di altil, confirmara acest adevart). Sinodul aT

VI-lea ecumenic, in canonul 64 (lice: Nu se cuvine

unui laic, de a inveta cuvintul si a usurpa ast-fel
dignitatea dascalului, dar frebue sa se supuna autoritatel transmise de Domnul, de a asculta numal pe acet
ce at primit de la -el puterea de a invetasi a avea de invetatori In religiune numal pe el. Cad dupe cum dice Apostolul (Cor, XLI, 27), Dumnecleti a treat in biserica sa
diferite membre si sf. Gregoria de Nazianz, aratat telcuind-o pe renduiala cea intru aceste o arata qicend : Pe
acesta renduiala :A o cinstim fratilor, acesta sa o pazim. Unul -orl carele fie ureche; iar altul limba; unul
mana, iar qel -1 -alt alt-ceva. Acela invete, iar acesta
invete-se, si dupe putine: Si cel ce se invata fie intr'9

buna supunere, -si cel ce da intru bland* si cel ce_

slujesce intru osardie, sa nu fim to limba, partea cea
pregata. Ca, ail dOr tog sunt apostoli? all d6r toil
prooroci?, all dOr to telcuitorl? si dupe 6re care : Ce-

te fad pre tine pastor Oe fiind ? ce te fad cap picior

fiind? ce te apucX p. comendai osti, find renduit intre soldati? Si aiurea intelepciunea porunceste : Nu fit

grabnic in cuvinte, nu te intinde impreuna cu boga,

tul i5arac find, nici cauta a fi mai intelept de cat cel
intelepti, iar de se va prinde cineva stramutand canonul acesta patru cjeci de Bile sa se afurisesca2).
') Clem. Epist, ad Cork t. Ignatiu, Epist-ad Smyrn. Cyprian,
Epist 52 ad Antnn, et Epist ad Lapses. Ambrosiu, de offic. ministr. leronim. Dialog contr. Lucifer. August. Contr. epist Par men. Ieronim in epist. ad Paul, dice : La not Episcopil tin lorcul Apostolilor.
2) Vedi Pidalion.

www.dacoromanica.ro

302

Misterele 1)

Dumneclet in marea sa dragoste pentru omenire, a

sa trimitl pre unicul sea Fitt ca sa o mantuesca de sub robia p6catului si a niortel. Salvarea
omenirel s'a fatut din nemasurata iubire ce Creatorul
a avut pentru creatura sa si ca un act al graliel sale2),
iar nu pentru vre-un merit din partea es 2). Cresting,
credinciosl. urmasl a lul Christos, se impartasesc de

pine -voit

daruyile oferite de gratia dumnegeiasca prin mijlOcele

,ce le sunt puse la dispositie de biserica.

Aceste mijlOce stint Misterele, In care puterea nevecluta lucreza. asupra omulul prin irgrebblintarea unor
semne *lute, carl,sunt indispensabile pentru acest stop.
Santul Chrisostom spune c. Mantuitorul Christos a la-

sat credinciosilor set lucrurl spirituale, care i se pun

la dispositie prin lucrurI corporale, de Ere -ce a voit
s61 dea mijlOce asemenatOre natures sale.
Intrebuintarea cuvintulul de mister este veche in
biserica cresting. 4). Cu tote acestea se gasesc $i alte
tiumiri. Asa bunk, -Ora avem cuvintul de sacramentum,
') duvintul Misted(' vine de 1a itucrnIptov, misterios, nepAtruns
de mintea omeneasca. Chrisostom, in Epist. 1 ad Corr. Horn,

VII dice : Mocrniptbv xcastIcc:,

6TL

do; &asp eupgqiev %at gtepoc vatsuotiav

qi Augusin, sermo 272: llicuntur sacramenta, quirt Nin eis aliud

videtur, aliud intelligitur; quod videtur speciem habet corporalem;
quod intelligitur fructum habet- spiritualem.
a)

Tert., II, 11.-1/ Cor. VIII, 9.-11 Timot, ILRona. 11. Co-

dos. II Petru, 1.--I

Jon, IV. etc,

8) Ephes., I; Idn, III; Rom. V ; II Timot, I; Tit, DI.
Corint, V.
8) Chris, in Act. apost. Horn, I.
www.dacoromanica.ro

II

303

<de

i acesta in multe ocasiunl denote. intrega religiu-

ne cretin 4), cum si acel de Espap(cx(x atip.60Ace).

Esistenta misterelor este din timpul Mantuitorulul;
ele au asa dar o origin& divine.. Gregoriu de la Nazianz

si Basiliu eel Mare Intrebuinteze. cuvintul de mister

pentru a arata adeverurile recunoscute prin credinta.
Ciprian, Irineu, Tertullian, Origen, Justin, Ignatiu, Maele Atanasiu etc. marturisese ca revelatiunile acute
de Mantuitorul sunt Mistere. Apostolil se numesc administratorl al misterelor si Insusl Mantuitorul spune

Invetatura sa este un mister al lul Dumnedeti.

Misterele de si nu sunt enumerate de to parintil
bisericestl, cu tote acestea biserica a crequt si crede

In numerul de sapte mistere. Acel ce sustin a nu

este esact acest numet, de Ore ce nu se determine.
de Scripture., nu au dreptate, Intru cat nice de alte
scrierl, cum bung Ore, de Evangelii nu se dice unde-va
ele ce. sunt patru.
In biserica nOstra, numerul misterelor sau a mij16celor prin care gratis, divine. lucreza mantuirea omu-

lul, sunt sapte: Botezul, Mir-ungerea, Euharistia,

Penitenta, Preotia, Nuntai Maslul). Cu ajutorul
acestora putem dobandi folOsele Gratiel. Pentru ca misterele se aiba puterea lucratOre se cere: se coining un ce
care cade sub sensuri (materie), santirea necesarg
1) Tertul., de pudic. XIX.Aug. dice c6 misterele sunt : tee
-quas ignorare non expedit, nec per nos metipsos nosse idonei

sumus.

3) leron., Ecc.
3) Idn Damascen, Cred. Ort. IV, 13 de 4i nu num'erg, Elapte
.mistere, totue prin acesta el nu nega e,sistenta lor.

www.dacoromanica.ro

304

ce se capata prin rug?tciune si o persOna capabila de

a efectua misterul. Puterea misterulul nu depinde destarea de demriitate sau de nedemnitate a persOnei
ce '1 efectua 1), dupe cum sustinearl Novatienil, Donatistil,

si In genere sectele rigoristice pentru ca per-

sdnele din Ierarhie, competinte a efectua misterele, nu

sunt de cat niste organe prin care lucreza gratia, iar

nu atoll al el 2).
Pentru \raliditatea misterulul se cere persOna care
primesce, [ministrul care efectua misterul materia si
forma 3), luate pe temeiul comparatiunel ce nol Omenil facem intre mistere si un obiect material. In Marlurisirea ortodoxa, iata ce cetim, relativ la acesta aestiune:
1T,rei (lucrurl se cer la Taina), materie potrivita precum
este apa la bote2, painea si vinul la euharistie, untul de
lemn si cele-l-alte, dupe cum este Taina. Al douilea
Preotul, carele sa fie dupe lege hirotonisit, sau episcopul :
Al treilea, chemarea santului 'Spirit si chipul cuvintelor,
cu carepreotul santesce Taina cu puterea Santului Spirit,
cu socotela hotarita a lul, ca sa -o .santesce.. Pentru cundscerea Misterelor avem nevoe de : a) origina for dum-

necleiasca b) de elementele esterne, usitate pentru co') Greg. Naz, Or. XL. Chrisost. in Math. Hom. L.Aug. dice
Non eorum meritis a quibus ministratur, nec eorum quibus ministratur, constat Baptismus, sed propria sanctitate et veritate;
propter eum a quo institus est\ male utentibus ad. perniciem bene
utentibus ad salutem.
2) Ath., de comun., Ess. Potr
eaxe,

A
dice: `0 spat); -0
ti-rtiEs
T-A nA
v baoffaco Onspviav ecvcacktipot, it.kricpciK %%pa co( eso5 xciptv. Am-,

brosiu, do sacram II. Chrisostom. In II. Thim. Horn. H.

3) Aug., in lob. LXXI : Accedit verbum ad elementum, et fit,
sacramentum etiam ipsum tanquam visibile verbum.Qi in alt
loc : Aliud est elementum, aliud consecratio, aliud opus, aliud
operatio ; aqua opus est, operatis Spiritus Sancti est.
www.dacoromanica.ro

305

municarea Gratiei si e) de Gra Oa dumnecleescl care

se comunica celui ce primesce Misterul, in urma invocarel ce se face de catre persOna in drept.
Numerul misterelor find de septe, cum am veclut
mai sus, ne vom ocupa in cele urmAt6re fie-care din ele

Botezur)
Usa prin care omul infra in crestinism si sa
bucura de rOdele Gratiei dumnecleesci este Botezul
Prin botez. crestinul dobdndesce ertarea de pacatul
strOmosesc, nemurirea si imparatia ceresca, data persista

pe calea binelui. In biserica crestinA a esistat tot-d'atma cred-inia ca omul nu pOte sa se mAntafiasca far&
a primi taina acesta, conform Scripturel, care (lice :

De nu se va nasce cineva din apa si din Spirit nu

va putea intra in imparatia lui DumnecleV). Botezul
este cunoscut sub diferite numiri in bisericA, care ins&
tote duc la insemnatatea si eficacitatea sa 3), cum se
cum se vede mai ales din espresiunea : Xotitpov IN nceXtrreveofog xcd, avartMoecog si uratep i s boU.

Biserica veche basata pe origina dumnedeesca a

9

Botez vine de la Bco.c.getv a baga in apa, a afunda. Formula

admisA la botez este: Bet 6 bouXK to6

cot Havoc Apr --,tat Tog Tto5Apdivxcct. to6
v5v xat ecet ETG Tobc ccitovac TOW ecLthvwv App.
z)

Osoa 6 /Slava scg t6 6vcoct

'A.-tiou IlvsolicctoG'41v

Ion III 15.

3) Justin Mart., Apol.; I; Tryph. XIII. Clement Alex. Peed. 4,

Eusebiu, Theoph.Chrisost., de incompreh., Horn. W ; Gregor.
Nyss., Laud. St. Basil. III; Ephr., de dom. adv. etc. intrebuintdze numirile de bae (Aogyov) bae mistica (AoTTpov pvcruxov) butt
mantuirei (Aouvov auntycov), etc.

www.dacoromanica.ro

20

306

acestul Mister si raportandu-se la folOsele lul era una-

nima a recunOsce ca omul intra pacatos in apa Botezului si ese cu totul curat t), sanOt, putand a se numi flu al 114 Dumnedeil si avend posibilitatea de
a se impartasi de folOsele celor-l-alte Mistere, la care in
urma Botezului, este primit.
Neputend intra nimeni in imperatia Cerurilor, fara a
primi botezul, necesitatea acestul mister este indispensabila pentru toti 2), fara esceptiune. Biserica din cea
mat mare anticitate da Botezul si copiilor, cum marturisesc parintil bisericesci. Origen spune ca botezul copiilor este admis si practicat din timpul Apostolilor. El
spune ca botezul sterge pecatul adamitic 3). Tertullian

combate botezul pruncilor4), ceea ce probeaza, ca pe

timpul lul se intrebuinla in Africa.
Un sinod din 252, .inut sub presedin0a lul Ciprian 5), decide ca botezul sa, se dea de indata dupe
nascerea copiilor, pentru ca Gratia nu trebue a fi refusata cuiva. Ciprian recomanda botezul si pentru
energumeni si totI call erau sub puterea diavolulul.
Martirul putea inlocui botezul cu apa, maY cu osebire ca.
1) Barnaba, Epist. X1. Erma, Maud. 1V. Justin, Apol. 1,
Chrisost., In Act. Horn. I.

2) 'AXXImug ape

mg

Tt 014160,4s= npb; suai6acav t3 pantca9tua Rau;

itparcov pay, 8.cc to bgav Becji isparrstg 8eirepov ad,

g ciacc.coc mvcciavvOist

0t4.,. tfr iC inavplag itpdyrip ooc levop.avv xalaWaastg livaatv, xai Struog
Cor/IPttiC Toxelv bliv12 6.XXcog as eCovasov.Chrisost Om. XI. N.

3) Cyprian, Ep. LXIV, 5.

4) Tertul. De bapt. XVIII, cere ca sa nu se boteze de cat ace
ce cunosc qi miirturisesc credinta in Christos Veniant ergo dum
adolescunt, veniant dum discunt, dum quo veniant docentur ; fiant
ehristiani cum Christurn noss,e potuerint.E1 vorbesce i de nail,
avcOoxot., susceptores, fidedictores.

5) Cyprian Epist. LIX.

www.dacoromanica.ro

307

tot acel ce muria pentru Christos, marturisia pang. la

cele din urma credinta in El, lucru ce nu se observa
in tot-d'auna la acel ce se botezaii cu apa. Unil cred
ca in casuri esceptionale, dorinta de a primi botezul
tine locul botezului, cand imprejurari esceptionale a
impedicat indeplinirea.

Botezul sa facea prin afundare de trel orl si de

la un timp se invoi stropirea la acel bolnavi pe patul de mOrte (0,evcxot) de si acest botez era tot-d'auna privit ca nesatisfacetor 2). Biserica ortodoxa; urmand practicel Mantuitorulul, si basand-u-se pe modul
.cum Botezul se efectua in timpurile cele mai vechi,
cum incredinteza insusl cuvintul parctiCcu nu primesce
efectuarea Botezulul de cit prin afundarea in apa,
inlaturand practica Romano-Catolicilor, can s'al de-

partat de la unitatea bisericel 1ul christos prin mai

multe practice cum si prin modul efectuarel tainel
botezului, intrebuintand turnarea apel si stropirea, iar
nu afundarea.
In secolul al Ill -lea biserica a fost silita. a se pronunta asupra validitatil botezului. ereticilor. Dupe discutiunile urmate, s'a decis ca botezul find un act
de intrare in biserica nu trebue a fi reinoit si in
acelas1 timp prin acest mister omul nascendu-se pen-

tru viata cresting., nu trebue a se repeti, de Ore-ce,

-urmand cursul natures, omul nu se nasce de mai
') Tertul., adv. Prax. 26 dice : Non semel, sed ter ad singulas nomina in personas singular tinguimur.
2) Suieer, Thee. eccl, Clinicii.

www.dacoromanica.ro

308

multe ori. Tertullian, Ciprian, ljionisiu al Alexandriei,

Ieronim, Epifaniu dovedesc ca botezul nu se repetea.
Intre biserica Romel si bisericile Asiel Mid si ale

Africa era o controversy in cestiunea botezului administrat de eretici'). Roma prin papa Stefan \.-1- 257)
credea ca de Ore-ce botezul este sevarsit in numele
Trinitalii, este de ajuns sa se punk mainile asupta
persOnelor botezate de eretici si ast-fel se pot primi
In sinul bisericel. Din contra, bisericile Asiel si ale Africa, basate pe faptul ca una este biserica lui Christos, botezul adevarat si valid nu este de cat acel ce se da prin ea,
Episcopil Africa si Numidiel condamnara la 215 botezul

ereticilor; si acelasi luau facura episcopil Asiel la Sinodul din Iconium. Aceste biserici nu primeau dar botezul
efectuat de eretici si priviaii biserica Roma ca departata de practica adevarata. In lupta acesta Ciprian a

jucat un rol mare, sustinend nevaliditatea botezuhit

ereticilor. (255 si 256).
Donatistil basandu-se pe Ciprian nu primeati botezul in felul cum se administra de biserica Roma, ceea
ce facu pe Augustin sa complecteze intru cat-va doctrina bisericei sale si sa. dica : Botezul depinde de felul cum este facut, nu numai de pers6nele care '1 administreze ; deci botezul ereticilor este valabil, pentru
a este facut In numele Trinitatii, si tot acum Augustin adaoge : Ca cel botezat de eretici In numele Trinitatil, trebue de indata se intre in sinul bisericel, ftContrari avem.pe Clement Alexand.renuI, Tertullian, Manasiu, Basiliu, Ciril al Ierusalimului, Gregoriu de Nazianz etc..
Canonele apostolice asemenea.

www.dacoromanica.ro

309

ra. de care botezul nu este valid si nu aduce mantuirea.

Biserica ortodoxl orientath. pan. in diva de asta.-41,

inveta. ca botezul este absolut necesar pentru inantuire, dar nu invoesce a se repeti. Ea cere asemenea ca
persona ce-1 efectua s fie crestin ortodox si nasul
care is pe noul boteza-t sub garan0a sa, ca va cresce
si se va desvolta in principiele si inveturile bisericel
crestine ortodoxe, trebue sa. fie asemenea crestin ortodox.

Asupra cestiunel de a se sci dacA. copiii, cart se

Time si mor inainte de d primi botezul s mantuesc
sail nu, parerile pArintilor bisericel sunt dividate. Unit es-

plicara invOta' tura despre botezul pruncilor paralel cu

faptul a multi mor MM. botez si acestia nu stint vinovati
pentru a nu primi Gratia si gloria ceresa.
Augustin spune ca copiii ce mor nebotezatl, surer&
o condamnare mal mica de cat dmenil maturI. Gregoriu

de la Nazianz crede ca copii acestia nu sufer nicl o

condamnare, dar nicl nu se bucura de fericirea deplinh.
Pelagienil erati contra acelora ce Sustineau ca stint condamnati copiii cars mor nebotezatl. Sinddul din Cartagena
01.8) condamna. inv6teturile -lul Pelagiu.

Botezul la inceput se efectua, de episcopi si de presbiteri ; diaconil '1 efectua prin delegaOune1). 1?ilele de
botez awl prediva Pastelui, Cincl-pecimei si Epifaniel, iar
la casurY escepponale, se efectua in on -ce dile 2). La
9. Constit Apost, VIII, 28. In tote se vorbesce numai de EpiscopI si presbited.
9. Vales. Nate ad. Euseb. VII, II.

www.dacoromanica.ro

310

Ierusalim se obicinuia botezul in giva aniversara a

santirel bisericel clidita de Mare le Constantin la Santul Mormint 1). piva Nascerel Domnulul era uSitata pentru

botezul neofitilor la Franci.

Dupe Incetarea persecutiunilor, biserica ajungend

domnitOre, templele crestine inmultindu-se. botezul se
facea pe langa biserica 2), iar din jumetatea secolulut

al VI-lea baptisteriile se aduc in nartex, apol in interiorul bisericilor. Baptisteriile erail dedicate Santului
Joan Botezetorul 3).

Biserica ortodoxa unesce cu botezul exorcismul, si

semnul crucei, care arata mistic ca noul botezat se (Ara
cu totul crestinismului, lepadandu-se de diavolul si
de kite lucrurile 1uf, marturisind credinta in Trinitate si dandu-i-se crucea ca ajutor in noua viata.
In care infra. La botezul copiilor nasii dau faga-

duinta ce se cere dia partea noulul botezat si ist iau

angajamintul de a cresce in legea cresting pe copilul
botezat, ferindu-1 de orl-ce abaterl.

Sozomen, II, 26.

2). Cel mai mare baptisteriii este acela ce s'a facut in loeul
unde s'a botezat Mantuitord. In Catacombe ere" asemenea baptisteril, cum acel al Jul Pontian, dar acestea n'ail a face cu.
baptisteriile ce se construesc in timpul MareIui Constantin, numite cporacrojpta si avend mitrime aprOpe ca a bisericilor. Dot&
baptisterii insemnate aunt la Roma 1) a Sf. Ian si 2) al Constantei,ambele Acute de Mare le Constantinsi in eel d'intititi seboteza el cu fiul sUz Crispus, dup6 traditia romans.
3) Un exemplu este baptisteriul de la Latran, care are ac6stli
inscriptiune : In honorem S. Ioannis baptistae. Hilarus episcopus Dei famulus offert. In baptisterii eraii representate figuri
simbolice ca d. ex- cerbul, pestele, porumbelul etc.

www.dacoromanica.ro

311

Pentru validitatea botezulul se cere ape curate si

invocarea celor trel persOne ale Trinitatin, pe langa
persOna legala de a '1 efectua, care in casurT grave

p6te sa fie si o alta persOna de cat episcopul sau

presbiterul, destul ca ea sa fie ortodoxa, 3).

Botezul dat in numele lui Iisus Christos nu arata

de cat credinta in El, (lice Fotiu Tot ast-fel spun si
alti parinti bisericescT.

Daca cel ce se boteza este adult, biserica din timpurile cele mai vechT cere ca sa nu i se dea botezul
pana nu cun6sce credinta crestina si pana ce nu probeaza convingerea catre ea, marturisindu-s1 in public
gresalele sale si declarand ca nu va face allele 4.)
9 Unii intrebuintail focul, cum faceail urmasii lui Simon ,
altil, uleiu, iar altii, ca Fabienil qi Paulicienii inlaturae substanta
si nu '1 efectuaa de cat prin punerea mainilor.
2) TI tou

xptcco6 upoortiTopEot

ToEi

navvig dam 6p.oXo1fo4 81Xot 'rap

Tc5v

to xpLootrca Oabv, xriL 'soy xptoliswca vEv, x &t tb xpcoptx. tb 11\03511ot, UK =pd.

IIItpov av Tau; ispgeat psilcaltcap.ev, Incroav TO,/ ciTc6 N4apit, by axpLasv o

Oebc c4 nveup.o.0
`.47(a). Basiliu, ps. S. XII.
"C

8) Elkesaitii deteail botezul in numele elementelor, iar Gnosticii

si Eunomienii in amintirea mortei Mantuitorului, ceea ce se opri
prin can. 50 apostolic, in care se decise Daca vre un episcop, sae

presbiter nu va sevarsi trei afundari ale unei Taine, ci o afundare, care se da intru mortea Domnului, sa se caterisiasca. Ca
nu a dis Domnul intru mortea mea botezatii, ci mergend invetati pre tote nemurile, botezandu-i pe ei in numele Tatalui si al
Fiului i .al Santului Spirit".Canonul condamna invetatura lui
Eunomiu, care inveta o afundare. Menandru detea botezul in mimele sea propriu. Unii botezaa in intreite numiri ale Trinitatil.
Canonul 49 apostolic opresce acest us si dice : Dactr, vre un
episcop sau presbiter dupe renduirea Domnului nu ar boteza in
Tatal si in Fiul si in Santul Duh, ci in trei fare de inceput
sail in trei fii sail in trei mangoitori sa se caterisiasca.
4) Erma, Sim. IX, 17. Justin, Apol. I. Chrisost. Fapt. Om. I.
Eusebiu, in Ps. XXX.1Tertul., Bapt. XX. Asupra botezului
sa se vada Marturisirea Ortod. resp. la intreb. 102 si 103.

www.dacoromanica.ro

312

Mir-Ungerea

Celor ce se boteza li se da in ajutor puterea Santului Spirit, pentru all intari In credinta crestina. Acest dar li se comunica nouilor botezati prin intrebuintarea ungerei cu Santul Mir, care urrneza imediat
dupe, botez. In timpurile apostolilor se intrebuinta punerea mainilor (TICOsocc 'taw )(stem) asupra celor ce se
botezati ').

Acest mister are diferite numiri. Asa se numesce

mister al spirituluV, manus impositio 3), mister al un:

gerel 4), ungere 5) (xpLalia,

unctio), dar al Santulli'

Spirit 6), chrisma sanctum, chrisma salutis 7), ccppce148),

signaculum frontium etc.

Ungerea cu Santul Mir este urmata de punerea mainilor si rugaciune. In timpul discutiunilor urmate pentru validitatea botezului ereticilor, biserica. Romel. pri9 Fapt. Apost., Viii, 14, 15-17. Si auclind Apostolii din Iarusalim ca a primit Samaria cuvintul lui Dumnecleii, a trimis la
ei pe Petru si 16n, cari pogortindu-se s'aii rugat pentru ei, ca
BA is Duh Stint ; pentru ca paste nici unul din el nu se pogorise
Inca, ci eran numai botezati in numele Domnului Iisus. Atunci
puneail mainile poste ei si luau Duh Sant.
SA se vacua asemenea Fapt. XIX, 1. sqs, Ebrer, VI, 2., 2 Cor.
1, 21-22, 1 Ion 11, 20 27.
9 Tertul., Praescr. XXXVI.

8} August., De bapt. 111; 16.

4) ibid., Cont. lit. Petil 11, 104.

5) Tertul., De bapt. VII. Cyr. Cat. XXI.Cypr. Ep. LXX ad.

lanuarlon 11. 27, 2 Cor. I, 21.
4) Ibid. 1,450.
79) Leo., serm. IV de nat. Domini.

) Epheseni, 1, 13 ; 1V, 30 ; II Cor. 1, 22.

www.dacoromanica.ro

313

mea botezul a este tun si nu cerea de cat punerea

mainilor pentru introducerea in biserica a celul ce se
. convertea.

Ungerea cu .Santul Mir sa da imediat dupe botez,

cum se vede din practica veche a bisericel ortodoxe,
neavend dreptate Romano-Catolicil, cart au separat acest Mister tie botez si nu'l efectua de cat mat targiti.
Daca Mir-Ungerea este un act prin care intfun chip
mistic sa comunica noulul botezat darurile Santulli!
Spirit, cart sal intariasca. In credinla crestina, n'ati
nicl o raOune a lasa copii neconfirmall, pentru ca, prin
acesta sa perde din necesitatea misterului. De aceea biserica ortodoxa orientala respinge obiceiul Romano-Catolicilor si primesce Mir-Ungerea ca act absolut necesar pentru intarirea noulul,botezat, pentru care
cuvint, urmand practicel vechl, sevarsesce acest mis-

ter, imediat dupa botez si au numal prin episcop, ci

si prin presbiter recunoscend ast-fel ca acest Mister
este o complinire a botezului si sa pOte efectua de
preot, intru cat lul 11 este invoit din timpurile cele
mai vechl 2) a sevarsi botezul si Mir-Ungerea. Novatienil, Arienil, Macedonenii si Apoliinaristii nu primiail
Mir-Ungerea..

In timpurile apostolice conferirea Santulli! Spirit

nouilor botezati se faces, prin rugaciune si punerea

Mart. Ort.. resp. la intreb. 105 ,,... Al 1reilea si cere ca

indata dupe botez s taiga preotul pe cel ce se boteza la maclularile cele randuite...."
9 Ve4i Canonele Santilor Apostoli.

www.dacoromanica.ro

314

mainilor 1), cum si prin ungere2), cu care se face din noul

botezat un crestin desevarsit.

UrmatOre practicel vechl, biserica orientala pres-

crie ca ungerea sa fie facuta celul ce s'a botezat pe

piept, ochl urechi. buze, piciOre si mainl, ca ast-fel
santirea sa se reverse asupra omului in intregimea lot

Pentru sevarsirea Misterulul se cere Santul si Marele Mir, care trebue sa fie sanlit de episcop 3), observand 6re-care disposiOunl rituale. Acest Mister nu.
se repetesce.

Euharistia
Misterul care in chip neveclut comunica puterea
mantuitOre de suflpt celul ce primesce corpul si sangele lul Iisus Christos sub forma paineI si a vinulul.
este Euharistia.
Acest Mister Intrece pe cele-l-alte si mal mult ca
ele folosesce spre mantuirea nOstra, (lice Marturisirea or-

todoxa, respuns la intrebarea 106, pentru ca prin ea

tot Darul si tota bunatatea DomnuluT Iisus sa arata
celor credinciosi si sa pune inainte.
') Fapt. Ap. XIX, 1 sqs. ,.EI furs botezati batru numele Domnului

Iisus i puindu-I Pavel mainile preste ei, a venit Santul Duh

p.este danii." Tert., Bapt. VII. Cypr. ad. Iubaj. Ep. LXXXIII.
Jeronim, in Lucif. IX.Aug., Bapt. DI Chrisost, Fapt. Om. XV.
2) II Cor., 1, 21-22 Iar cel ce ne adevereza pre not impreuna cu voi intru Christos Iisus i ne-a uns pre not Dumneclefi
este ; care ne-a si pecetluit pre not qi a dat arvuna Duhului
intru inimile nostre.Cyril Cat. XIIIBasiliu, Sp. I. XXVII.
2). Sinodul II de la Cartagena, can. 6 dice ; (Facerea Hrismel.
i consfintirea fetelor sa nu se fax& de cake presbiterI.&

www.dacoromanica.ro

315

Acest mister este oranduit de Mantuitorul Christos.

la cina cea de pe urrna, cand luand palnea si vinul,

dupe ce le bine-cuvinta, gise, adresandu-se ucenicilor
set : Luail mancati, acesta este trupul met', care se
frange pentru vol... BO dintru acesta top, acesta este

sangele met' al legaturel celel noul, care pentru voi

si pentru multi se varsa spre ertarea pacatelor. Acesta
s facell Intru amintirea mea 1).
In biserica cresting misterul acesta are xnal multe
numirl. Ast-fel se gasesce aretat cu numele de cominecatura KoLvanofct Aiyetctt to xcd gauv clAriNbc, Mt t6 xomoveiv

4.-dg Secturijg Tip XpLo* xatc pet6xetv autos tfic octpx6c TS

xccl. 0e6nrcog. Komoveiv Se, stcd, ivoi.i019'ac 4XXIIXots Sc' cthtfic 2).

Cu numele de euharistie, este aratat acest mister la Ig-

natiu, Justin Martirul, Irineu si 41. Augustin '1 numesce sacramentum altaris. Gregorin de la Nisa intrebuiWza cuvintul de puotctroiCce, Eusebiu acel de Tpa7T4C4

toff Xptatoti si 16igct oonttov, Chrisostom, TpineCot [spar

'pat, pocraxav =L. Odov Barcvov, Ignatiu, Ocptog toy eaou,
Origen, c6wp.ct &y v, iar Constitutiile apostolice mat multe
numirl ca rconlpLov corilg, off.)p.a KupCou, o6ip.ct xuptctx6v,
atila Xp:crrop iuXoyfct, etc. ScOla alexandrine avea in ge-

nere o doctrine cu totul spiritualists, in ceea ce privesce acest mister. Asa Clement Alexandrenul '1 numesce atip.6oXov IluaTot6v. Tot ast-fel se intrebuirAeza si
numirile de a6ipoc, euucctatylptov, Ouotce, rcpoacpopi etc.

Apostolil si dupe el parintil bisericeI urmara. ordi1) Math., XXVI, 26 sqs.Marcu, XIV, 22 sqs.Luca, XXII,

19 sqs.
2) Icin Darnas. Mart. ort. 1V, 13, T. 1.

www.dacoromanica.ro

316

nul Mantuitorulul de a efectua acest Mister intru amintirea Mantuitorulul, carele si-a dat trupul sea sacrificiii pentru ertarea pacatelor lumel. Parin01 esplicaa
ca Mantuitorul este real In Euharistie, combatend pe
acel ce Invetaa alt-fel. Asa buns -bra Ignatiu combate
pe DOcetl, earl eraa contra esistentel reale a Mantuitorulul, iar Irineu pe Valentinienl. Justin Martirul si
Tertulian Invata de asemenea ca. in Euharistie Man-

tuitorul este real, aratand a atat Docetil cat si Dualista sunt contrarl Scripturel. Dionisiu al Alexandriel
Macariu, Eusebiu, Ilariu, Ciril al Ierusalimulul, Basiliu,
Jacob de la Nisibe, Gregoriu de la Nisa etc. suet unaniml
a recunOsce presenta real& a Jul Christos In Euharis-

tie pentru cari si cer crestinilor de a fi demnl cand

primesc acest Mister si a nu lasa sa cada ceva din
particelele el pe pa' mint, preparandu-se mal de inainte
-ca nu cum-va in loc. de mantuire se-sl is condamnare,
,de care Ammoniu dice, c& se asemana cu pedepsa

Tegelul Baltazar, ctruia pentru c& a profanat vasele

.sante, i s'a luat Imparatia, dupe cum crestinulul ce
va primi cu nedemnitate Euharistia, i se va lua imparalia ceresca si va fi aruncat In focul etern: El 6
olvov cpov iv cZycznifivotg oxiusat toccarciig
itUX8 nofvrig, (Late xcd paaaicag xac civoupeRivat, 7c6arl;
gm!, -tquop(ag gcacv eh dvgftog mvowcag -thv p,ucralt6v civov
civdcEtog nEvcov

kcac ow= sta( aka Tac trp.ca cntetil; 7tp6; 'Op td axneadv Ital donlc Tfig VI" dupavcino paaae(ccc, xcd. 6 axa16v

-vircaucriag ccOtc6c StaBixEtaL Oivcacg, T6 nIc yeavv)Ig &atecnov 7c5p1).

9 Ammon,. in Dan. V.

www.dacoromanica.ro

317

Presenta reala in Euharistie se face prin prefacerea.

paind si a vinului in actul euharistic, in urma invocard Santulut Spirit. Unit Whitt bisericesd ca d. ex.
Gregoriu de la Nisa ail pus in paralel necesitatea Euharistiel, ca hrana spirituala, dupe cum hrana materials este necesara spiritului.
Euharistia este data de Mantuitorul ca un semn de

malts dragoste ce a avut care not si in acelasi timp

o unire cu El
pentru ca not suntem si corporal.
Euharistia inlocuesce sacrificiile din Vechiul Testament.

Sinodul din Nicea 787 confirms invetatura despre'

presenta real& (substantiala) a Mantuitorului in Eu
haristie : Oyu 6 w5pcog:Outs do drc&-stoXoc,

noctipac ic-

x6vcc throv ri)V aLi To5 tipicoc npoccpepogyfiv avcapax-cov

OuciEccv, &XX& &ut6 athp,cx xcd, curb ccipa 2) In aratarea tran-

sformaret painet si a vinului in corpul si sangele Mantuitorului, pa'rintil 'se serviatl de espresiunile p.etcceiA1ecri9,az, ptcorocsia9ca si tinou5(wacc. Nu face omul, dice
Chrisostom, ca la altar sti, se ofere corpul si sangele hit
lisus Christos, ci Iisus Christos insusi, el care a fost crucificat pentru not, cad el dice: Acesta este corpul mein.)
Biserica crestina crede si marturisesce ca vinul si

painea dupe santire se transforms in corpul si sangele lui Christos 3), far& a mat esista materia de cat
in aparenta, cad, cum s'a dis mat sus, omulut trebue
sa i se impartasiasca Gratia visibil, intru cat el este si
') Chrisost., Opp. IX ;Avattpupat, IMUTOV tiltV

IteCt El

r0

d?,k'thrc i ..cc? ispciwotc saps 1p.ee; earro( xonccaxsuciCee.

2) Mansi, Concil. T. XIII, p. 266, apud Haag.

3) Theophylact, Math. XXVI. Euthymiu, Math. VI.

www.dacoromanica.ro

istont, p.ovov,.

318

'material. Presenta corpulul si a sangelul in Euharistie este reala si se asemana cu starea in care se
dupe inafla iisus Christos luat corporalmente
-viere. De aceea biserica cere a se da veneratiune

elementelor consacrate in Euharistie, pentru ca Man-

tuitorul este permanent in ele, si a se apropia cu

vrednicie de ele, de si realitatea corpului si a sangelul nu se jicnesce de necrediata primitorului, care in
acest cas isi la sie-sl judecata si condamnare.
In timpurile vechi misterul euharistic se efectua gil-nic si crestinil se comunicatt Cu timpul practica acesta
inceta si ajunse o indeferenta, fOrte mare') in Occident
ceea-ce sili pe Sinodul din Agatha (566) sa decida : Saecu-

lares qui natale Domini, pascha et pentecostem non co.municaverint, catholici non creduntur nec inter catholicos

habeantur,. Folosul Euharistiel fu considerat si pentru

vii si pentru mortl, iar biserica 'I considers pans
asta-di ca avend acest folos, efectuandu-1 si pentru
unit si pentru altil. Tertullian amintesce de rugaciunile ce se aduceau pentru eel reposall 2).
Efectuarea misterulul euharistic nu se 'Ate face de
cat de episcop sau presbiter. Elementele intrebuinlate sunt painea dospita si vinul curat. Maniheil si cu

.osebire Encratitil nu intrebuintail vin pentru Euharistie. Ciprian combate o asa practical.
Tot ast-fel un sinod tinut la Braga (Braccara, 674) con1) A.-tea-4 10 Agda, Linea de arhiepiscopia de la Narbonna. Cel
episcop fu Sever (450). Dupe 1790 nu xnai exist& aceste epis.copie.

Sinodul din Agaa few 47 canon.

') Tertul., De Corona, Z1.

2) Cypr. epist. LXIII.

www.dacoromanica.ro

319

damna obiceiul de a se intrebuinfa lapte si un fel de beuturl dulce la efectuarea Misterulul, in loc de yin. Secta

Artotrifilor intrebuinfa paine si branza '), iar Pepusie-

nil si Catafrigienil amestecati cu pine si sange de

paine cu uleiu. Elkesailil intrebuinfau paine si sare.
Biserica ortodoxa acorda impartasirea sub ambele
forme tuturor crestinilor, iar nu numal preofilor, cum
fac Romano- Catolicil, incepend cu secolul al XIII-lea,
copil 2). Nestorienil amestecati

contravenind cuvintelor MantuitoruluT : Luati mancaft...

si Luall heft..., cum si practicel vecht de care au

finut si eT pana in acest timp. In desacord cu Romano- Catolicil, Orientalil intrebuinfeaza painea dospita

iar nu azima, care este o inovafie a bisericei de Apus,

cum se vede chiar din afirmarile unor scritorl occi-

dentall, cum buna Ora jesuitul Sismond si cardinalul Bona....

Asupra acestul Mister sa se vada Mart. Ortod, respuns, la intreb. 1.07 cum si decisiunile sinOdelor de la
Ancira (can. 1), Neo-Cesarea (IX) Nicee I (18) Gangra (IV) Sardica (XII), Sinod VI (83) ; iar asupra mo,Aulul cum se efectua Euharistia ca sacrificiu sa se
vada Liturgiile bisericet

Penitenta
Prin botez omul se curafa de pecatul original. Cum
Ansa starea acesta nu este menfinuta, pentru ca omu
1) Aug. H... Offerant enim panem et Caseum, dicentes a primis
_hominibus oblationes de fructibus terrae et ovium fuise celebratas. Hos Pepuzianis jungit Epiphanius.
') lbid., Haers. XXVI.

www.dacoromanica.ro

320

este supus pecatului si dupe botez, s'a instituit Misterul Pocaintei petavota, prin care se iarta pecatele se.
varsite dupe botez. Instituirea acestui Mister se vede
in cuvintele Mantuitorului : Luall Duch Sant ; carora
yeti erta pecatele, ertate vor fl; si carora le yeti Linea,
tinute vor fi I). Si : Adever clic voua, on Cate yeti
lega pre pament, vor fi legate si in Cer; si on cate
yeti deslega pre pamint, vor fi deslegate Si in Cer 2),
Pe aceste cuvinte basati, parintil bisericel intrebuintara
Misterul Pocaintei, pentru aces ce arataii Willa de
gresalele for si cu inima sdrobita se presentail la biserica pentru a cere ertare. Apostolul Paul se purta

aspru, ce este drepti cu adulterul, care luase pe femea tatalui sell 3), dar totusi nu este pentru escluderea difinitiva, ci las6. loc de pocainta 4). La inceput biserica a fost fOrte aspra cu aces cepecatuiall, dar in urmar,

rep rimia pe pecatosi in sinul sell, dupe ce mai intaill

'I punea sa faca penitenta, care era publicV), ertarea
sa pronunta in auclul tuturor, rellianend ca pentru mai
departe Dumnegeil sa judece. Tertullian spune Ca
penitenta curala de pecatele acute dupe botez si
Ciprian gasesce ca- pecatosul care area, taints si SA
presinta cu inima franta, cerend ertare, redobandesce
prin misterul Penitentei starea de inocenta de mai Inainte tle a pecatui. Clement al Alexandriel si Origen
1) Ion XX, 22-23.
2) Math. XVIII, 18.

) I Cor., 5, 1 sqs.

') II Cor.. II, 6 sqs.

5) Irineu, Adv. haer 1, 13; Tertul. De poen, II, 4.Cyprian,..
Epist. X.

www.dacoromanica.ro

321

sunt de aceeasl parere 1). Atanasiu dice in acesta

privinta : Daca legaturile vOstre nu s'al't deslegat inca,

duceti-ve la discipolil lul. Christos, cad el sunt pentru a ne deslega, dupe cuvintele Mantuitorulul: Aceea

ce yeti legi pe pamint va fi legat si in Cer, si aceea

ce yell deslega pe pamint, va fi deslegat si in Cer...
<Toil suntem bolnavi de nedreptatile !piste; toll avem

trebuinta. ca Mantuitorul nostru, el ne apere, pentru

care el ne-a trimis pe discipolil sel, cart sa ne elibereze din lanturile demonulul.
Din cause unor inconveniente ce se intamplati cu
marturisirea in public, din secolul al III-lea se introduce marturisirea in particular inaintea unul preot, care
avea ins.arcinarea acesta (TcpeAtitspoc ircl rt

ttatavo(ag)

si acest note mijloc de confesiune se respandi repede 2)

cu tOta oprirea unora, cum bung -bra a patriarhuluI

Nectariu din Constantinopol (390). Preotul, .insarcinat
cu marturisirea, iarta pacatele celul ce se marturisesce

in virtutea dreptulul, ce i s'a dat de Mantuitorul, singurul care iarta gresalele Omenilor, dar care opereza
ertarea ca si stergerea pecatulul original la botez, prin
organele sale, care sunt : episcopul si presbiterul
1) Clem. Strom. II, 12 Origen, in Lev. Horn. II, 4.
1' Novat, preot al bisericei africane, i Novatian, diacon al
bisericei din Roma, silica pe representantii bisericei de a regula

modul penitentei, pentrct a nu li se lase loc unora ca acestia

sa nege puterea bisericei de a erta pacatele. Atuncea, stabili cele

4 clase de penitenti : npoaxXaucav (fletum),

ecxp6acnv

(auditionem),

(consistentiarn). Se pedepsea
ci osebire adulterul, omuciderea 1 idolatria.
8) Cur baptizatis, si per hominem peccata dimitti non licet ?
In baptismo utique remissio peccatorum omnium est : quid interest, utrum per pcenitentiam, an per lavacrum hoc jus sibi datum sacerdotes vindicent ? Unum in utroque mysterium est.
Ambros Pcenit. I 8.www.dacoromanica.ro
21
5noitswatv (substrationem),

Gawp :my

322

InvetAtura despre ertarea pecatelor, a fost combatufa de sectele rigoristice, ca Nova0enii, Montanistii Donatisti11), Luciferienii Masalienil 3) etc., dar acestora

le-a respuns biserica 4), punendu-le inainte esemplele

Mantuitorului, care erta pe pacatosi, ba Inca a ertat si

pe Petru, cu tote ca de trei ori s'a lepadat de El.

Pentru marturisire se cere mai inainte de trite clbala din partea celui ce a gresit, apol mArturisise lna-

intea preotulul, care pentru a fi in deplina sa functiune, Ysl pune epitrahilul, avend cu sine si icena
Mantuitorului, care este, de fats, la marturisire. Dupe
mArturisire, preotul duhovnic apnea penitentulul canonul prescris in canenele penitentiare 5).
PArintil bisericel recomandail cainta si marturisirea
pecatelor, pentru ce., cliceau el, dupe merte nu mai pdte fi
vorba de atare acte). Clement al Alixandriel si cu deosebire Origen recunosc necesitatea si folosul Marturisirel.
Cest din urma dice : tPecAtosul marturisindu-s1 pe-

catele sale, alunga reul din el si inlatura causa bdlel

sale

Este, un al saptelea mijloc de a aline er-

1) Donatistil nu primiaa reabilitarea celor ce tradaii invotatura

creetina.

3) Luciferienii respingiau clericilor cazuti in eresie de a mai

putea reveni in starea de mai inainte de cadere.
3) Massalienii nu gasia necesar de cat rugaciunea domnesca
i respingeaa botezul si cele-l-alte mistere.

4) Ciprian, Ambrosiu, Atanasiu, Gregoriu do Nazianz el altii

combatura escesul rigoristic.

6) Cate o data confesorul pote lasa ca penitentul singur sa

faca penitenta ce el va gasi cu cale.
Cartile penitentiare aunt cele trei epistole ale Marelui Basilic
catre Amfilochiu, doue tratate ale lui Ion Postitorul i alte Cate-va ale caror autori nu se cunosc.
) Clem. Rom., II Cor. VIII.

www.dacoromanica.ro

323

tarea p6catelor . care este penitenta, prin care peiatosul, atins de pecatele sale, umple patul seti de Ia-

crami si nu rosesce de a spune pacatele sale preotuDomnulul 5). S'antul IOn Chrisostom in Omiliile sale
asupra Genesel si asupra evangelistulul Mateiu vorbesce
iuY

despre marturisirea ce trebue s'o fad. pecktosul. SinOdele din Laodicea 2) si Cartagena 3) jail Ore-care decisiuni in privinla Marturisirei. Irineu, Tertulian, Lac 'tantiu, Basiliu, Ieronim, Origen, Gregoriu de Nisa etc.
Tecunosc c& prin penile* s& iarta gresalele facute

dupe botez, fie acestea efectuate, fie numal cugetate.

Parintil bisericel recomanda rugAciunea, postul si bine-

iacerile pentru a servi la ertarea pacatelor.

Biserica crestin& basata pe cuvintele : Nu voiti
mOrtea pacatosului, ci s& se intOrc . si s& fie via, 4)
Incercl in Mote chipurile de a face pe phatosi se revina
Ia fapte bune, s& arate caint& de gresalele sevarsite si
sa cera cu umilint& ertare. Este drept c& biserica, cum

am spas mai sus, era sever& cu cei abatuti ; nu este

Thal puIin adeverat a nu inlatura cu indaratnicie pe
1) Orig in Levit. Horn. II 4.
2) Can. II ,Cei ce a& pacatuit in feluri do greeale si ingAdu.esc in rugAciunea marturisirei ei a pocAintei Qi fac intorcerea de
la rautitti desevareit, dupe mesura greeelei, vreme de pocaintit
dandu-li-se unora ca acestia, pentru indurArile el bunatetea lui
Dumnedeu, sA se aducA la impartaeire.
3) Can. 46. Celor ce s& pocaesc, dupe osebirea pacatelor, cu
a episcopilor judecatA pocAintele in timp sit li se hotarasca. Iar
prosbiterul, fara de scirea episcopului BA nu deslege pe cel ce
se pocAesce ; far& numal dace nevoia silind, in lipsa episcopului. Iar Baca cand-va, a vre-unuia ce se pocaesce este vina public& ei vestita, care pe tot& biserica o clatesce inaintea Narticei
se va pune mana pe acesta.
4) Ezech., XVIII, 32.

www.dacoromanica.ro

324

punea in
pac&tosl din sinul WI. Ea it reprimea,
randul penitentilor si it incuraja prin cuvinte ca s&
nadajduiasca mantuirea.
In adun&rile crestinilor, spune Tertullian, au loc :
exhortationes, castigationes et censura divina
Sinodul din Nicea (325) s'a ocupat de cestiunea
MkturisireI p&catelor si a stabilit canone penitentiare
1?iva in care s& facea ceremonia primirel celor ce
pocaiati, era Vinerea si Sambata Mare, in biserica orientalk iar la occidentall, Joia Mare.
Teoria. indulgentelor, pe care a prinlit-o biserica
Romano-Catolica., este falsa si orientalil nu consider&
de adeverata teoria dupe care meritele Mantuitorului,
ale FeciOrel Maria si ale Santilor, ar forma un tesaur
pus la dispositia Pape, care le intrebuintaza pentru

tine crede si gaisesce cu tale, chiar cand aceste persOne sunt decedate. Teoria indulgentelor a fost o specula in biserica Romel, si scandalurile, provocate de
ea, dovedesc in destul reutatea si pericolele de care
era inconjurata 2).

In tot casul, dac& papa are dreptul de a erta pe

tine vroesce pe temeiul meritelor supra-abundente ale
Mantuitorulul, SanteI FeciOre si Santilor, atunci nu se
pricepe de loc invetatura despre faptele bune, care

eel

niol

o ratiune, fara de puterea papa

1) Testul., Apolog. XXXIX.

') Veal. lucrarea 'nee cReforma lul Luter in biserica Occideatali. 1890.

www.dacoromanica.ro

325

Preotia
Al patrulea Mister in biserica ortodoxa orientala este
Preotia. Misterul Preotiei este instituit de insusi Mantuitorul Christos, care a lasat discipolilor sec de a continua cu frivetarea doctrinel crestine 1) si de a carmui

biserica, avend puterea de a sevarsi Misterele. Puterea acesta li era data prin punerea mainilor si prin
rugaciune 2), dupe care putea s'a fie servul lul Dumn.ecleti si impartitorul misterelor lui Christos 3).
Apostolii, la randul lor, stabilira episcopt pentru a
conduce biserica 4), iar acestia, stabilira pe preop, iar
apol pe diaconi, ca, sa li dea ajutor 5). Actul acesta al
alegerei se numesce hirotonie 5). In virtutea acestui,
-1) Rom. I, 1 Pavel sluga lui Christos, chiemat apostol, ales
pentru evangelia lui Dumnedeti>.
') Fapt. Apost., XIII, 3 : cAtunci postind si rugandu-se si puindu-si pre ei methane, i-ali eliberat.

3) I Cor. IV. 1, Asa sa ne socotiasca pre not omul ca pre

niece slugi ale lui Christos i distribuitori al Misterelor lui Dumnedeei,.

') Fapt. XX. 28 : cDrept aceea luati aminte de vol si de tots
turma, intru care Duhul Sant v'a pus pre voi Episcopi, ca sa pastoriti biserica lui Dumnedeil, care o a castigat cu sangele sea 1
Petru. V, 2 4Plistoriti turma lui Christos cea dintre voi, purtand
grija nu cu sila, ci de voe i dupre Dumnedeii ; nu cu agonisele
urite, ci cu osardie).
6) Timot. IV, 14: cNu flu nebagator de sema de darul ce este
intru tine, care ti s'a dat prin prorocie, cu punerea mainilor preotiel. Fapt., VI, 3". Socotiti drept aceea fratilor, dintre vol, sapte
-barbati marturisiti, plini de Santul Duh i de intelepciune. pre
cari
randuim la treba acesta).
6) Ignatiu, Philad. X.Chrisost.. de anathem. 4. Clem. Strom.
VI, 13.Canon 1 apostolic dice : Episcopul hirotonisesca-se de
doui episcopi sau trel, iar Can. 11 ,Presbiterul de un episcop sa
se hirotonisesca i diaconul si cei-l-alti. Ieron. Ep. 52 Ad Nepot
dice: Clerici vocantur quia de sorte aunt Domini.

www.dacoromanica.ro

326

act biserica crestina tot-d'auna a deosebit pe episcopi

presbiter si diacon de masa cea-l-alta a crestinilor si
acestora li era Incredintata conducerea. Crestinil erau
convinsl de esistenta divina a sacerdatiulul, pentru ca
Mantuitorul nu tuturor, ci discipolilor sel Incredintase
adeverurile sale si nu lumel Intregl, ci acelora li detese porunca de a inveta. Traditiunea este martora acestul adever 4), iar sinOdele vorbesc cu claritate despre gradele ierarhiel bisericescl si despre insarcinarile ce
ail 2). Origen, Gregoriu de la Nazianz, Chrisostom etc.

vorbind despre ierarhia bisericesca, spun cum membril el sunt mijlocitoril dintre Dumnecleit si om. Dart
ca si cele-l-alfe Mistere, Preotia fu si ea combatuta de
sectary, cum buna-oara de Marcionitl, cart nu puteati admite o deosebire intre clericl si laid, sustinend o preotie

universals. Sectarilor li se opune doctrina veche bisericeasca, despre care am vorbit mal sus.
Ignatiu Origen, Irineu, Clement Alexandrenul, Tertullian, Ciprian, Eusebiu fac deosebire Intre episcop si
preot si arata pe temeiul invetaturel apostolice, superioritatea episcopulul asupra presbiterului 2). Despre
diaconl de asemenea parintil bisericescl recunosc ca
1) Ignatiu, Ep. ad Magnes. VI ; Clem. Rom. Cor. XL. Justin.,
Apol. H. August., de Civ. Dei X. 20. )Qui (episcopi et presbyteri)
proprie jam vocantur in Ecclesia sacerdotes. iar in De Morib.
Eccles. I, 32' Ce de sinti episcopi am cunoscut; ce de preotI, ce
de diaconi i alti servitors ai dumnedeescilor mistere ".

') Canonele Sinodului I de la Nicea, acelui de la Laodicea,

Cartagena IV etc.
) Aeriu (355) presbiter din Sebasta (Pont) sustinea intre altele:
egalitatea intre episcop Qi presbiter.

www.dacoromanica.ro

327

aveati o insarcinare sacerdotala. Sinoadele : I-a din

Nicea si din Ancira, vorbesc asemenea despre e0).
Epifaniu, Gregoriu de Nisa, Ieronim, Efrem, Ambrosiu,

Teodoret si altil marturisesc ca transmiterea darulul

Preoliel sa face prin punerea mainilor. Sinodul I din

Nicea prin -Canonul IV stabilesce : Episcopul mai cu

osebire se cuvine a se aseza adica de care toil cel

ce sunt in eparhie; iar de ar fi cu greil acesta, sau
pentru departarea caei, fara sminteli trel impreuna adu-

nandu-se, impreuna alegtori facendu-se si cel ce nu

sunt de fata, si impreuna* invoindu-se prin scrisorl,

atuncea sa se faca hirotonia. Iar Cada celor ce se

fac, sa se dea Mitropolitului in fie-care Eparhie 2). Pe
Tanga punerea mainilor se cere si invocarea santulul
Spirit, care singur da puterea sacerdotal& acelora ce ail
primit punerea mainilor. Actul hirotoniel se face de
insusi episcop, pentru ea din timpurile apostolice, punerea mainilor se facea de apostoli, iar puterea for
directa au trecut la episcopi.
La darea hirotoniel sa cere mull& bagare de seam&
Ministrul lui Christos, predicatorul evangeliel si administratorul Misterelor trebue sa intrunesca anume calitat1 si s& alba. chiemare pentru acesta. Necesitatea unel
bune alegeri s'a simtit chiar de Apostoli. Paul, scriind

lui Timoteu, it invata a nu fi nebagator de sem& cu

punerea mainilor: (Nu flu nebagator de sema de darul
ce este intru tine, cu punerea mainilor preo0e1} 3). Si
l) Can. XVIII, Sinod. I ,ec.
21 Veal Pidalian fila 80

can. II din Ancira.

gi 81.

2) I Timot., IV, 14.

www.dacoromanica.ro

328

mat departe (Mini le degrab sA null pui pe nimenl) 1).

Asa ca acel ce nu sunt anume alesl, n'aii nici dreptul

de a predica si efectua Misterele, dupre cum Insusi

apostolul scrie : Si cum vor propovklui, de nu sA vor
trimite ? 2)

Misterul preopei este nerepetibil. Din anticitatea cea

mat depArtatA a bisericei crestine, s'a urmat ast-fel,
dupre cum marturisesc santil parinti. Niel telor ce ca.doll In eresie, nu li se mat dedea o nou6 chirotonie,
el se obligati a declara cA renunta la eresie si ImpArtasesc adeverata credinta a bisericei ortodoxe. Eustatiu

de Sebasta permirndu-si a repeta hirotonia, a fost

aspru mustrat de Basiliu cel mare n. Sinodul I-ti din
Nicea, in canonul VIII de asemenea opresce reinoirea
hirotoniel 4). SA cere insA ca persOna care primesce
hirotonia sl fi primit botezul, cum sl vede din decisiunea aceluias1 sinod 5).

Nunta
In biserica crestinA Nunta are o mare insemnAtate.
LegAtura sotilor, can din dragoste reciproca contracteza
cAsAtoria, este bine-cuvintata de bisericA. Mantuitorul
9 I Timot. V, 22.
') Rom. X, l5.

8) Basiliu Epist. CXXX.

1 Pentru cel ce se numiaa pe sineg curati tend -va, iar viind
catre catolicesca i apostolicesca biserica, au socotit santul i
marele sinod ca hirotesindu-se ei, apoi aa sa remand in cler;

ins& mai inainte de tote, ac4sta se cuvine a o marturisi el in

scris, ca se vor invoi 1 vor urma dogmelor catolicei i apostolied biserici.
6) Can. XIX... Iar data unii in timpul trecut s'ar fi renduit in
cler, de s'ar arata neprihaniti, dupa ce de al douilea se vor boteza, hirotoniseascA-se de episeopul catolicei biserici,..

www.dacoromanica.ro

329

'Christos a dat destula importanta Nuntel, luand parte

la nunta de la Cana GalileeT. Nunta este instituita de
insusl Iisus Christos, carele invata ca in casatorie

nu sunt mai mult doue persene, ci una, si ca aceea

ce a legat Dumnegetit. nu trebue sa separe omul 1). Legtura acesta trebue sa fie bazat5, pe dragoste si Scriptura invata ca barbatul trebue sa iubiasca pe femeea sa
dupre cum Christos a iubit biserica. Apostolul Paul in
epistola &Ere Efeseni d mai multe sfaturl in ceea ce
priveste Nunta; ceea ce probeaza ca apostolil erati convinsi de insermatatea si Dumnecleitatea acestui Mister. 2)
Parintil bisericel au dat acelasi respect Misterului

Nuntei. 0 definitiune a Nunp gasim in Clement al

Alexandriel, care dice : P&p.og ply obv 13v, ativoSog
civ8p6c :tat yuvoux6c, 1 npgrol %MT& V6110U, int ynottov
texvow cnc6pc 3). Tot Clement arata egalitatea morala." din-

tre barbat si femee4) pentru ca apoi sa lase s reiasa

raporturile soOlor.
Casatoria este o institutie divina, cum am v6clut, si nu
se pOte desface de OA pentru cause de adulteriti 5). Ea nu
contra4ice legea Santiti01, cum dovedira Irineu, Clement
al Alexandriel, Origen, Tertillian, Chrisostom, Augustin
etc. Parintil ca si sinOdele au regulat datoriile reci1) Math. XIX, 4-6; Marcu, X, 6-91.
2) Efes. V, 23 33. jar ,la Galat. III, 28 stabilise egalitatea

cea mai desevirElita: Inaintea lui Christos nu este nici elen, nici
judeu, nici barbat, nici femee, nici sclav, nici liber.
3) Clem. Strom. II, 23.
4) Ibid. Strom. N, 19: Term Talc

The TeXet6T-Ircog Runty as *EariG Riv

,dvilpi In tolg ai xcd stuvami p.erccatz6s1v.

') Tertul., Contr. Marc. XIV, 34

: Ita si conditionaliter Christus prohibuit dimittere uxorem, non in totum prohibuit... Si in

ventum fueiit in muliere negotium impudicum.

www.dacoromanica.ro

330

proce dintre soil. De aci reese ce barbatul este intimul femeel, protectorul devotat al el, iar ea, sotia,
este devotata sotuluf, caruia 'i datoresce ascultarea cu-

venita, care reese din Increderea si dragostea ce are

catre ell).

Mc& biserica, incepend de la apostoll, recomanda

casatoria si dac& ea era apreciata chiar de laicl, totusI
sectele rigoristice ca Encratistil si apol Gnosticil si
Maniheil o combateati ca venind de la diavolul.
Santitatea casatoriel ca si nedesfacerea el erail apa-

rate de biserica. Numal in cas card unul din soil

muria, eel -l-alt avea voe s se cas&toriasce). Cu tOte
acestea era mult respectat acel ce hu contracta a doua
asatorie, mal ales de scola alexandrine, probe ca numai acestia se primiati in gradele clericale, dupe cuvintul Apostolului de a fi barball al unel singure femel3), si acesta practice se observ& pan& asta-di In
biserica ortodox& orientala. Dar cu acesta, nu s'a respins a doua casa.'torie, cam am clis ; din contra cornbatea erorile sectantilor, cum erati Montanistil si No') Un sinod de la Arelate (330) decise : poenitentiam conjugatis nonnisi ex cousensu dandam", iar un un altul de la Elvira :
Ne feminaa suo potius quam maritorum nomine laicis scribere
audeant, qui fideles aunt; vel litteras alicujus pacificas ad suum solum nomen scriptas accipiant.

2) Ram. VII, 2 : Ca femea cu barbat legata este de lege cu

barbatul ce traesce ; iar de i-a murit barbatul ei, s'a deslegat

de legea barbatului.
I Cor. VII, 39, 40 : Femea legate', este de lege, in cats vreme
traesce barbatul el, iar data va muri barbatul ei, libera este dupe
care va vroi sa se marite, numai intru Domnul ; iar mai fericita
de va remane asa dupe sfatul meil ; ca mi se pare ca Eti eft am
Duhul lui Dumnedeii.

9 Paul, I Tim. III, 2 ; Tit. I, 6, 12.

www.dacoromanica.ro

33t

vatienii. Biserica orientala ins& respinge invetatura.

Romano-Catolicilor in privinta indisolubilitetil casato-

riel, in imprejurarile invoite de apostoli si de urmasil

for, indisolubitate care nu 'Ate fi inlaturata de cat din
punctul de vedere al castitatil ; dar si acesta inaintede a se face casatoria definitive. Inca din cele mar
vechl timpurl ale bisericel, mai inainte de a se face
casatoria, s iiitreba episcopul sau presbiterul, care in
urma da bine-cuvintareal) dupe ce sotil declare ca
consimt la casatorie, ca vor pacji credinla, cinste, dragoste

a nunlel in tOta viata for la ori-ce primejdie nedespartindu-se2).

Cate odata sotil, plecand din punctul de vedere aL

castitatil esagerate, se luvoiail a trai impreuna ca fratele cu sora sa, creclend ca prin acesta vor bineplacea mai mult lui Dumneclete).
Din motive de inalta religiositate, biserica nu impune.
casatoria, basandu-se pe Santa Scripture 4); dar nu privesce starea de necasatorie de cat ca escepOonala, respingend invetatura despre celibat, care este pagubitdredin trite punctele de vedere.
1) Ignat., Epist. ad Polyc.Tertul., Ux. IL Basillu, HexaeVII. Photiu, Namoc. X111. 2.
') Vecli Mart: Ort. resp. la intreb. 115.

mer.

8) Un epitaf gasit de D. Le Blant, in care sotii Ampelius gi

Syngenia de buns -voia for se separa gi Wiese ast-fel: ...Quorum

vita talis fuit ut linquens coniux maritum XX annos... excedens
in castitate perpetua perduraret. (Diet. des Ant. Chret. par Martig).

4) I Cor. VII, Iar celor necasatoriti i vaduvilor, dic: bine

este for de vor romanea precum gi

; iar de nu se vor putea
Linea, sa se casatoreasca dead sa se aprinza. Cel neinsurat gri-

jate de ale Domnului iar cel ce s'a insurat de ale lumel cum
va place femeei. Deci dar, gi cel ce 'gi marita fecioara sa, bine
'face; iar cel ce nu o marita mai bine face".
www.dacoromanica.ro

332

Maslul
Instituirea Maslulul isi are origina sa divina. Pe tim-

pul Inca cand traia Mantuitorul, dupa cum spune

evangelistul, Apostolil aplicau ungerea cu care vindecati

pre bolnavl 1); deci prin ea se conferia un har special, pentru care si este recunoscuta de Mister. Numirea

care se da. acestul Mister este Maslu, ungere cu untde-lemn, unt-de-lemn sfintit (aytov eXcdov) sau rugaciune
Insolitk de_ unt-de-lemn (itqaccLov).
Credinta bisericel este ca prin acest Mister, cel bolnav

,obtine tamaduirea atat corporalk, cat si spiritualk: Este

cine-va bolnav intre voi?, dice Apostolul Iacob, arktand folOsele spirituale si corporale ce results din acest
Mister, sa, chleme preotil bisericel sa se roage pentru
4 ungendu-1 cu unt-de-lemn Intru numele Domnulul,

si rugkciunea credintei va mantui pre cel bolnav, si

Domnul Il va ridica pre el; si de va fi %tut pacate
se vor erta 1u12).,
Despre vechimea Misterulul acestuia, nu mal incape
Indoiala. Este adeverat ca in cele trel secole primare,
nu gksim multe date asupra efectuarel luI ; dar acesta
nu este un cuvint, de a crede ca nu se practica, Intru
,cat vedem ca. apostolul '1 recomanda si dupre cum
.am dis, chiar pe timpul Mantuitorulul era Intrebuintat.
Origen, Chrisostom, Ciril al Alexandriel, Augustin si

altii trateza. cestiunea Maslulul si gasesc a este in1) Marc. VI, 13: Qi draci multi scotea,

rti

Ilemn pre multi bolnavi i'i tamaduia.

2) Iacob, V, 14-15.

www.dacoromanica.ro

ungea cu unt-de-

333

stituit de Mantuitorul cu puterea de a erta p&catele.

Tertullian spune cum paganul Sever, teal imperatorulul Antoniu, a fost vindecat de crestinul Procul
cu unt-de-lemn4).

Biserica orientala, basata pe traditiunea apostolic&

a considerat in tot-d'a-una Maslul ca al VII-lea mister
si '1 administrez& la orl ce b615. grea 2), f&r5. a primi
teoria Romano-Catolicilor, earl cred ca, el nu este de
cal estrem& ungere, administrandu -1 numal la cas de
mOrte.

La acest mister pe lang& ministril bisericestl, earl

sunt preopl, dup& cuvintele a:postolulul se cere ca untulde-lemn sa fie de olive, curat, ca asupra lul s se fac&
rugaciunea cuvenita de consacrare si cel ce '1 primesce
sa i se administreze misterul, s5, fie marturisit de p&ca-

tele sale si cu acestea sa face mat in tot-d'a-una vindecarea corpulul si in tot-d'a-una acea a sufletulul.
Despre acest Mister al ungerel vorbeste si evangelistul Marcu 3).

Asupra dispositiunilor rituale este bine a se consulta

cartile de ritual si Goar, Euchologiu 4081 sequ. 428 etc.

Eshatologia
Asupra modulul cum s'a creat omul, am vorbit in
cele anteriOre, unde am aratat gresala sa si urmarile
el. Acolo am velut c5. omul este muritor, cad plata
1) Tertull., Ad. Scopul. IV.
2) Vezi Mart. Ort. resp. la intreb. 117-119.

8) Marc. VI, 13. Si draci multi scotea Eii ungea cu unt-de

lemn pe multi bolnavi i '1 tamliduia".

www.dacoromanica.ro

334

-p&catului este moartea dupre cum Dumnedeil prevestise pre Adam, dicend : (In diva dud va manca, cu
mOrte va muri, '). MOrtea, dar ca urmare a pacatului,
este corporal& si spirituala. Corporals, cand s& face

klespartirea sufletulul de corp, si are un caracter general, pentru c ori-ce este material se descompune 2).
Dar dacs omul in viata face fapte bune, dupa mOrte
dobandesce viata spiritual& curat&, pe care numal evan-

gelia a aratat-o deslusitl, de si credinta in esistenta

vietel dupe mOrte era si inainte de crestinism. Viata
dupe mOrte !risk pOte s fie un chin, data omul nu
Intrebuintez& in bine timpul cat trib.esce. Evangelistil si
Apostolil arat& lamurit c& p&catosul perde gratia divina
si castiga mOrtea spiritual& 4); pe dud acel ce traesce
-conform preceptelor divine, more pacatului 5) si lumel 6)

si castiga viata eterna.

Printeo culpabil& nep&sare omul perde cu totul puterea de a pune resistenta p&catului si cu acesta isi
castiga mOrtea etern& sail a doua moarte 7), pentru ca
in afara de Dumneclea, care este isvorul vietel, nu este
vial& MOrtea eterna nu atrage dupe ea nimicirea pa.catosuluT, ci

'1 pune in o stare cu totul nenorocita

') Genera, II, 17.

3) I Corinth., XV, 47.
8) II Timot., I, 10.
4) Math., VIII, 22; Luc. XV, 24; Ephes. II, 1 etc.
5) Rom. VI, 2 sequ.

6) Gal. VI, 24; Calos. II, 20 etc.

') ldn, Apocal. XX, Fericit Eii sant este cel ce are parte intru
invierea cea d'intaiii; preste acetia nicirtea cea de a doua n'are
putere, ci vor fi preotl al ltd. Dumnecleti i ai lui Christos i vor
TiyiparAti cu el 1000 de and.

www.dacoromanica.ro

335

Mantuitorul Christos vorbesce despre acesta si o aseman& cu focul nestins

NI &tea corporals este un resultat al pacatulul adamitic, dupe care i s'a dis omulul : Tu te vet intOrce in
pknintul din care al esit 2). Adam ins& nu more de
indata ce cade in pa.cat si i se pronunO. sentinia. El
trebuia s& traiasca, ca rescumperarea s& se faca chiar
cu el. Cu tote acestea avea s& mOr6., iar dupe el tog;

cad in el era intrega omenire si cu el a devenit murit6re 2), afar& de Enoch si Ilie, earl s'ail urcat la Cer,

de acel ce se vor afla in viala la a doua venire,

earl

Intr'un chip 6re-care

fac esceptie de la legea

general& 4).

CredinciosiI din primul secol al erel crestine, astep-tati sosirea Mantuitorulul (parusia), cand alte lucrurl
(6 duly, piXAmv), aveati s& iea locul celor in Ili* (6
dubv oiSTog). Intre aceste stall de lucrurl trebuia s& fie
cliva judecgil (&axcirri iipipx) 5), a careia sosire este
necunoscutg. chiar 5.ngerilor 6). El credeall in Invierea
5) Marc. IX, 43 Ai de te smintesce pre tine piciorul tea, tael

pre el; ca mai bine iti este tie a. intri in viata schiop, de cat

done piciOre avend, sa fii aruncat in gheena, in focul nestins".

') Genera, III, 10.
a) Ps. 88; Ebrei, IX, 27.
4) Iati, taina voue clic: a nu toti vom muri, dar toti ne vom
schimba" (I Cor. XV, 51). Dupe aceea nol cei vii earl vom fi

remai impreuna cu denii ne vom rApi in nori intru intlmpinarea

Domnului in vazduh i aa pururea cu Donmul vom fi" (I TesaIonic. IV, 17).
5) Math., XXV, 4 Mc. XIII, 3 sequs. etc.
6) Math., XXIV, 36 : Iar de dioa Si cesul acela nimeni nu
scie, nici angerii din Ceruri, fare numai Tatal meil singur." Conf.
Mc., XIII, 32.

www.dacoromanica.ro

336

judecandu-se toti dupe faptele

ce aiz sevirsit in vial& si conform for primind resplageneral& a Omenilor

t),

tirea 2).

Invierea se va face in corpurile, in care ail murit

amen% mai sulAire ins& si ca atare mai aprOpe de
Cer 3).

Natiunile adunate inaintea lui Christos, incojurat de

santii angeri, vor fi judecate si resplatite 4). Un abis
va separa pe drepti de cei pkcatosi 5). Dreptii se vor
bucura de tote fericirile 0), ear pacatosil vor fi aruncatt
in focul nestins 7). Dupe parusie va veni impAratia lui
Christos, ear domniile pamentesci se vor distruge, pan&
si mortea se va surpa 8). Credinta evangelic& si apostolic& se continua, de si unit credeau ca nemurirea su-

fietului nu este de cat un dar, ce Dumnecjeil ii da.

Parintii bisericei erail convinsi ca omul dupe mOrte
') Math. XXV, 31 : Ai se vor aduna inaintea lui tote limbele:
i '1 va desparti pre ei unul de altul cum desparte pastorul oile
de ezi. Idn V, 28; Apoc. XX, 12-13.
6) II Cor. V, 10 rps. Pentru ca not toti trebue sa ne aratam
inaintea divanului lui Christos, ca sa is fie-care dupa cum a facut,
Waft lucrat prin trup, on bine, on reit".
I Cor. V, 40: Ai sunt trupuri cereei Qi trupuri pamentesti;
ci alta este marirea color cereti qi alta a color pamenteqti".

tole ce
8)

4) Math. XVI, 27: ,.CA va EA vie Fiul omului intru marirea

Tatalui sou cu angeriI see
atunci va rasplati fie caruia dup6
faptele sale".
') Luca XVI, 26: Ai cu tote acestea intro not ei intro voi
prapastie- mare s'a intarit, ca cei ce vor vrea sa tree& de aci
catre voi sa nu pots: nici cei de acolo in not sa treca".
6) Mat., XIII, 43: Atunci dreptii vor striluci ca sOrele intru
imparatia tatalui lor. Cel ce are urechi de audit sa auda". Cf.
Luc. XVI, 22. Mat. VIII, 11.
Marcu, IX, 48: Uncle vermele for nu more qi focul nu se
stinge". cf. Mat. VIII, 8; XIII, 42.
8) I Cor., XV, 26 : Vrajmaul eel mai de pe urmA mortea se
va surpa".
7)

www.dacoromanica.ro

337

va primi re'splata faptelor sale si ca atare recunosceati

nemurirea sufletulul. Ca sa.' inlature credinta Gnosticilor, parintil nu intrebuinteza cuvintul cCeruri} ca loc
unde se duc sufletele, ci in seal, unde astepta invierea,

In acest loc subteran este paradisul 1), care s'a deschis pentru Enoch si Ilie si care va primi pe martini
inainte de sfdrsitul lumel. Dreptil in locul lor, iar pacdtosil pe al loll, in care stand el cunosc dupe
starea for aceea ce le astepta dup6 inviere si judecate). Origen nu se impaca cu credinta. in starea sufletelor dup6 mOrte si pana la inviere, pentru ca, qicea el, Mantuitorul in timpul cat a stat in
mormint, s'a pogorit in cele mai de jos ale pamintuhp, de unde a luat pe dreptl si i-a pus intr'un paradis provisoria, situat intr'o insula, care este ridicata
mult de la suprafata pamintuluV) si aci sufletele astepta invierea, pulandu-se mantui in purgatorii.l. Pacdtosil .nu se bucura de acesta, sufletele, for stall in jurul
mormintelor.

and va fi a doua venire a Jul Christos ? Nimeni

nu scie, nicl angeril din Cerurl, dupre cum spusese
Mantuitorul. De aci deosebirea credintei, relativ de judecata viitOre, de invierea mortilor. Irineu, Justin, Lactantiu, Tertulian etc. basati pe Apocalips, invetati ca

va fi o inviere a sdnttlor, apol va urma domnia de o

1) Testul. De anima.

2) Luc. XV, 22-23 ei a fost ca a murit saracul si s'a dus

de tinged in sinul lui Abram; ei a murit ei bogatul si s'a ingropat. Qi in iad ridicandu-el ochii Bei, fiind in munca, vede pe Abraam de departs ei pe Lazar in sinurile lui.
8) Tustin, Cohort. ad. graec. c. XXXV, 'Tertulian, de anima.
4) Orig. Adv. Cels. VII 185 ei alte scrieri ale sale.
www.dacoromanica.ro

338

mie de an a lui Christos si dupe aceea va veni invierea tuturort).

Dreptil, dupe judecata, vor fi transformati asemenea

ridicati la Cerurl, dice Lactantiu si Tertulian3). Origen affirm, c corpurile la inviere vor fi
compuse din elemente subtile si cu totul departe de a
representa ceva material 3); pe cand Augustin invatl
ca ele vor. fi asemenea- cu ale n6stre de acum afar&
d6ra c& vor fi lipsite de diformitatn. Invetliura lui
Origen fu conclamnati de Justinian.
Ce vor primi sufletele dupe judecata viitOre ? Res plata faptelor sevarsite in viata, a dis Mantuitorul si
Apostolii, cum am veclut mai sus. PArintil bisericel at.
aceasi invetAtura, cum vedem la Irineu, Justin, Atenagora, Gregoriu de Nazianz 5) etc., earl sustin drepta si
eterna respatire a faptelor. In diva judecatil tots vor
avea in memoria for faptele facute, si judecata va fi
"angerilor sj

momentana. Unit parintl luand focul ca element de

turatire, cred a la judecata viitOre focul va purifica
pe toti si ast-feL santi ii va pune inaiiltea 1uc Dumne-

clee); pe cand attic cred c& purificarea se va face

numat asupra acelora ce ati_gresell usOre7). Augustin
') Irineu, Adv. haer. V, 32. Tustin, Dialog. cum Triph. LXXXI,

Lactantiu, Instit. div. VII, 29. Tertul., de resurrect. XLII.

2) Lact. Inst. div. VII. 26. Tertul. Adv. Marc. III, 14.
8) Orig., De princip. II. 10.
4) Aug. De civ. Dei XXII, 14.

8) Irin. Adv. haeres. V, =CM. Tustin., Apol. I. Atenag,

Legat. XXXI. Greg. Naz., orat. VIII.
8) Omil. Clim., IX, 13. Lust., Apol. Y. Irin., Adv. haeres. V,
36. Cyril, Catch. XV, 21. Ieron., In Cap LXVI Iesaiae, etc.
7) Ambras, Expirit, in psalm. CXVIII. Clem. Alex, Paed. III,
9. Orig. Contr. Cels. V, 14.
www.dacoromanica.ro

339

este acela care

emite paxerea c

sufletele trebue

a se cura4i de gresale prin foc si ac6sta purificare

incepe din momentul mortel si se continua. pan&
to j udecata viit6re. Ipoteza lui Augustin a fost primita
de Cesar de Arelate. In acest interval unele pacate

pot fi ertate, allele nu, si aci Roma a introdus condamnarea etern& a acelora ce nu se supun. Gregoriu
tel Mare in biserica Romano-Catotic&, basandu-se pe
unele pareri asupra starei sufletelor dupe mOrte, a emis
teoria foculuT cura4itor (purgatorius ignis), care ins&
n'a fost doctrina bisericel vechi si nu este nicI
asta-di.

Biserica oriental& in ceea ce privesce invierea morVor si a determinat punctul de credint& in simbolul
Niceno-Constantinopolitan prin art. 11 si 12: Astept
invierea mortilor si viata veculul ce va s& fie,. Ea recun6sce c la judecat& se va da fie-c&iuia dupre faptele sale, ca misericordia divina, In vederea meritelor
Mantuitorulul, p6te usura muncile p&catosilor, daca au
murit cu credinta., de si n'aii avut timp a face poc&int& si fapte. De aceea a primit in ritualul s&11 ruga.ciunt pentru cel morp, respingand ins& doctrina
purgatorului ca mijioc de curatire a sufletelor si neadmitand loc intermediar intre mantuire si condamnarel).

') Mare. Ort. I, reg. intreb. 66 Niel o scripture nu arata pentru el (purgatoria) ca adeca sa se afle vre-o munci vremelnica,
,curatitOre de suflete dupe mode..."

www.dacoromanica.ro

340

Dupe cele ce spune apostolul Paul atat bucuria Cat

si Intristarea, resplata, sau. condamnar. ea, nu vor fl In.
ceeasi mesura. 1), ci potrivit ea activitatea din lume mal

apropiata sau mal departata de voia

1) I Cor. XV, 41 sqs.

www.dacoromanica.ro

divina..

APENDICE
Durnnecleii Ideile inascute fiind combatute de Locke,
argumentul ce resulta din fiinta lor, pentru a dovedi existenta lul Dumnecleil, a fost respins de el. Ca Locke fac si
ce1-1-alt1 filosoft no ul, pentru ea., clic el, nu se probeza

nimic din universalitatea unel idel. Socinienil atacara

argumentul fisico-teologic pe motivul a din lucrurile
marginite, contingente, nu se pot trage conclusiuni
despre cel nemarginit. Argumentul cosmologic fu intrebuintat de Hugues de St. Victor, Thomas d'Aquin,
Albert c. M., Duns Scot si altil, la care se alipi Leibnitz, Wolf, Clarke Reimarus. Descartes primesne proba
ontologick formulate de Anselm de Kanlorbery. Kant,
Gaunilon etc. pentru considerentul ca de la ideea unul

spirit nu se 'Ate conchide la existenta sa, combat

acest argument Raimond de Sabunda si Kant admisera argumentul moral, de care amintea Abelard.
www.dacoromanica.ro

342

Contra unitatil divine erati triteistii Petru Faydit si

Sherlock. Cunoscinta perfecta de Dumnecjeti era aparata de Abailard, Gilbert de la Poree deosebia pe Dumnecleti de esenta say invetatura care, luand un Ore-

care avent, a fost condamnata de un sinod tinut la

Reims (111.9).

Asupra atributelor si deosebirilor for in Dumnegeti,

a fost mare neintelegere intre nominalist) si Misticl si
contraril lor.
Albigenjii, Hobbes, Priestley si alt1 adeptI al cartesianismului, negati spirituelitatea lul Dumnecieti.
Socinienil Si Arminienil au combatut presciinta lul
Dumnecleti; Scot Erigena nu admite ca Dumneget1 pre-

vede reul, de Ore-ce relit nu este ceva de sine, ci a

lips& a binelul; el nega deosebirea intre vointa simply
si vointa sfatuitOre sati esetutOre. Libertatea divina
este respinsa de Abailard, Thomas Bradwardin si pan&
la un punct de Spinoza, pentru ca, cliceati el, Dumneget1 nu pOte face de cat binele.

Dreptatea diviaa a fost impacata cu bunatatea de

catre Scolastici; dar Arminienil si Socienil respinsera
ideea unel dreptati, care cere pedepsirea faptelor.
Monoteismul a fost combatut de dualistl. Paulicienil,
urmasil Manicheilor, erati partisanl ai esistentei a done
principil eterne unul bun si altul reil, de si li se arata
absurditatea antagonismulul dintre ele si imposibilitatea
de a fi ambele eterne 5).
Panteismul a fost sustinut de Amalric de Bena, al
Zahar. 'de Mytil. .ady. Manich".
www.dacoromanica.ro

343

caruY principiti era : Omnia unum, quia quid quid est,

est Deus) si David de Dinant, care inveta tot ast-fel.

Dupe 0 este Iordano Bruno, Spinoza si Hegel. Panteismul pleca de la principiul ca numal universalia ante
rem sunt realitatl, sustinend ca legile spiritulul guilt
identice cu acelea ale cugetarel
Trinitatea.
Dogma Trinitatil fu recunoscuta in
biserica crestina si formeza partea esentiala in simbolu
credinta Romano-Catolicil ail facut un adaos la simbol, contra decisiunilor sinOdelor ecumenice, dicend ca

Santul Spirit purcede si de la Fiul filoque). Spania

si apol Galia sunt cele doue lodalitatl unde se facu
adaosul acesta. Ca era o inovatie, s vede din insusi
refuzul luI Leon Ill de a sanctiona simbolul cu adaosul
filioque. Abia sub influenta si staruinta imperatorului
Enric I (sec. XI) se primi.
De dogma Trinitatil se ocpail Scolasticil. Petru Laobardul vedea In pluralul Elohina) cele trel persOne
ale divinitatii. Atat el cat si IOn Scot Erigena intrebuinta formula : summa quaedam res, pentru trinitate,

aratand ca fie-care persOna este un ce suprem. Roscelin sacrifica unitatea personalitatit

Reformatoril secolului al XVI-lea Anglicanil si Protestantil ail primit adaosul filioque.
Reformatoril primira dogma acesta asa cum ea era
formulata prin decisiunile SinOdelor. Calvin condamna
la m6rte pe renumitul doctor M. Servetus pentru cuvintul ca inveta neeternitatea Fiulul cu Meg sustinend

ca este un om strabatut de substanta clivina. Santul

Duh era sufletul si principiul moral al omulul, care
www.dacoromanica.ro

p44

vorbia in interiorul lul. Socin Faust invata ca. Dumneclet nu delega nimenui puterea suverana. Christos

a fost pe pament ca not. El s'a nascut supranatural

si s'a apoteosat dupe inviere, pentru c'a fost supus in
totul vointel lul Dumnecleti. Nu era deci Dumnecleti
Iisus, dar un om cleificat. Unitaril din Anglia invetati

ca Santul Duh era un anger, o creatura a lui Dumnecleti, iar Christos nu s'a nascut in chip supranatural.
Antitrinitaril erati. divisati in Neoarieni moderat,i, din
care cam parte si poetul Milton (-j- 16'74) si in NeoaTieni rigidi. Cel I-ti vedeati in Christos un spirit divin
inferior lui Dumnecieti ca si Arminienii, iar cei al 2-lea
ca o creatura inferi4ra celor- l'alte. Erati apoi Neosabelieni nominalists si modalisti si Neosamosatieni.
In lupta cu acesti sectari multi parinti fara a alerga

la probe scripturistice, sail la ratiune, admitead ca

dogma trinitatil e neintelesa de mintea omulut. Filosofil Leibnitz si Lessing admisera formula lui Augustin :

Trinitas sapientia scilicet et notitia 8ui et dilectio sui.

Kant inveta ca, idealul umanitatil este Christos, care
a fost neindecut in virtute si a biruit mOrtea, Weisse
intelegea trinitatea clack' admitea ca Dumneclea s'a specificat din eternitate in tripla personalitate. Causalitatea
absoluta, dupe Schleiermacher, s'a manifestat in crea-

tiune ca Tatal, in Christos ca Fiul si in biserica ca

Santul Dill. De Wette avea aceeasi parere.
Atributul Tatalui era nenastrea. D-rul Hase se intreba : Daca Tatal este ast-fel, atunci inevitabil lipseste
calitatea acesta celor-l-alte persOne deci nu sunt acelea.

Creatiunea. Scolasticii vorbind despre creatiune,

www.dacoromanica.ro

345

caqura in panteism stand intre Augustin si Aristotel.

Dupe Kant notiunea creatiunei era din sensibilitatea
omului, iar nu din Dumnedeil, care este in afara de
Limp si spatiil. De parerea lui emu Fichte si Schelling.
Motivul creatiunei era dat de multi sail ca o bunatate a Creatorului, pentru ca creaturile sa guste din

fericire sail ca sail arate Dumnedeil majestatea si

granddrea. G. King (t 1.729) din contra sustinea ca
fericirea in sine n'are nevoe de laude. LIMY gasiaii
motiv al creatiunei trebuinta de a avea spiritele un
loc unde sa'si espieze pecatele. Kant inveta ca scopul
creatiunei este perfectiunea morale a omului, sail fericirea. In explicarea ce dedeati si unii si altil se raportail la Scripture ; pe care o priviail sail ca o carte
inspirata si coprindetOre reala a adeverurilor sail II
da un inteles alegoric.
Astruc (1- 1.766) a fost de parere ca biblia este
compusa de o persOna, care s'a servit in compunerea
ei si de documente si de traditiune. De acesta parere
fura

I. F. Ierusalem (t 1789), I. G. Eichorn

(t 1827), Ziegler, Teller De Wette. Asupra chipului formarei si a timpului se emisera felurite pareri.

CO mai inaintati ca Nachtigali (t 1819) nu vroiail

sa recunOsca pe Moisi si nici un autor caruia 'i s'aiI
descoperit cele scrise prin revelatie, ci un scriitor din
timpul regilor lui Juda si care s.a folosit de documente fOrte vechi. Baum-Garten (t 1757), G. W
.Maer (t 1802) fura de parerea bisericei.
In ceea ce privesce crearea spiritelor, parerea lui
Origen, care admitea preexistenta spiritelor, gasi adewww.dacoromanica.ro

346

rents in Benecke si Schelling. Luter inv6ta transmiterea

sufletelor prin generatiune, ca si Tertullian (per traducem), Calvin, era de parerea bisericel. Faust de Rief

gasia ca sufletul omulul are o existents ca si a ange

rilor.

Protestantil inlaturara cultul angerilor. Anabaptistil

cliceaa ca angeril sunt sail puteri divine nu cugetarl
umane. in apararea doctrinel lor, protestantii sustin ca.
si paganii liberall nu primesc un cult pentru alte spirite de cat pentru Dunnegeti. Schleiermacher cautand
a's1 explica existenta credintel in angerl, ajunge la conclusiunea ca el sunt un ;esultat al unei imaginatiunl
infocate.

Credinta gresita in demonl se lati mult si ajunse a

pune pe om in positiune de a corespunde cu demonif
si a se folosi de puterea for oculta, numal sa renuntela mahnire. Pentru a pune cap'et acestei credinte in
suta a XV-a papa Inocentiu VIII (1.484) ordona ca
inchisitiunea se curete Germania de predicatoril nesocotill al magiel.

Reformatoril nu ere"' contra existentel spiritelor

rele. Din scrierile lul Luter se vede ca el nu arare-ori
era turburat de demon. La Wartburg Ora asta-di s&
vede locul din peretele odaei Castelulul, in care ludra,
plin de cernela, semn cum el a aruncat cu calimara
in demonul ce-I supara. Tot el ne spune ca. numal in
limba latina putea sa alunge pe demonul de la el. In
Confesiunea augustana, art. 20 se dice ca. diabolus
impellit homines ad varia peccata, ad impias opiniones,
ad manifesta scelera).
www.dacoromanica.ro

347

Contra inselatoriel magice s'a ridicat medicul Wier

(t 1588) din Teri le de jos, in opera sa De praestigiis
taemonum, Basil. 1566. Dupe el Regina] Scot (t 1559),
declara ca puterea diavolica nu p6te nesocoti legile
natures (The deicovery of ovitchcraft, Lond. 1584).
Puterea ce se acorda de unit spiritelor rele fu consi-

derata ca o halucinatia de catre Bekker de Amsterdam (t 1698), Semler '1 aproba. Reinhard (Dog mat. 55-58) si Storr (Doctr. Christ 52) sustine a demonit si puterea for esista asa cum se (lice in Noul
Testament.

Protestantismul in genere respinge utilitatea rugaciunel pentru reposati, pentru a nu admite ca s'ar

putea mantui prin ea. Pentru el nu sunt de cat alesi

si condamnati si cu mOrtea corporals se pune capet
la on ce raporturl dintre cel viisi cel morti.
Providenta. beosebirea in providenta generals,
prin care sa intelegea conservarea universulul intreg,
si-in special, sail conservarea fiintelor rationale, fu.
aprobata de Petru Lambardul si Thomas d'Aquin cum

si de protestantul Quenstedt. Ca esista reu in lume,

.nu trebue multi, discutiune. Ceea ce insa trebui deslegat, era cestiunea de a se sci cum se impaca reul
din lume cu Dumneeleti, sari dad. Dumnecleti, este
constatat, nu pOte fi autor al 1.6'114 atuncI ce este
r-eul ? Reul insa dupe parerea celor mai multi parinti
bisericesti nu este ceva real, ci numal o negare a binelui. Bayle (t 1706) admitea esistenta a doue principil, fara care nu se pOte impeca reul cu bunatatea
lul Dumnegeil si nici nu se pOte deduce origina reuwww.dacoromanica.ro

348

la El fu combatut de multi, intre call de Le Clerc,

Xing if 1729) si Leibnitz (j- 1716). Cest din urma g5.seste in esplicatiunile sale 1) un 1.60. metafisic, 2) unul
moral si 3) unul fisic. Cel I -u vine din causa ca omul
este marginit si imperfect ; eel al 2-lea pentru ca s'a
calcat legea divina si cel al 3-lea, care se produce de
naturl. (Theodicea, Amst. 1710). Ratiunea nu va putea
esplica Provide*, sustinea Kant in studiul seu Ueber
das Misslingen aller philosophischen versuche der Theodicee. Berlin 1791.
Cestiunea 1)6Crearea omului. Caderea sa.

catului original fusese deslegata de biserica, mai ales

in urma disputelor pelagiene. Doctrina era ea omul
prin p6cat a devenit muritor, pe cand inainte de pe'cat
avea in el chipul si asemanarea lui Dumnecleil nestirbite. Scolasticil inv6taii c6, omul cel Mt nu era inzestrat cu puterea d'a face binele sY de a resista r6ului
ILA a. avea nevoe de graph'. Asa Adam a fost creat

in purls naturalibus la care s'a adaos donurn

supernaturale, prin care se lucreza justitia superaddita (Lombard Sentent. 2, 24). Altil cjiceau ca prin
cadere au perdut dreptatea cu care fusese creat, cum
si gratia, gratum faciens, din care cauza inclina spre
reil. (Thomas de Aquin. Summa 1, 95). Cele 2 secte a
Scotistilor si Thomistilor erail divisati asupra acestei
cestiuni. Cel I-u invelati ca omul a fost fiber, ca putea

face binele fara ajutor supranatural si ca pecatul nu

sta de cat in vointa omului ; pe cand eel de al 2-lea
invetail ca omul prin concupiscenta a perdut starea
-sa buna si ca el prin el e incapabil de a face binele.
www.dacoromanica.ro

349

Protestantil sustin ca imaginea WI Dumnecleii In om

era ceva natural si se afla In dragostea de Dumneclea

si supunerea la voia lui (Apologia Confess. Aug. 52).
Biserica Romano-catolica s'a raliat la sistemul Scotistilor
si it pastred, pana asta-cli. Dintre parintil vechi Theodoret

inveta a femea n'a fost creata dupe chipul lui D-geti,

parere adoptata, pan& acji de Socinienl. Henke, tin rationalist, in Lineam institut. fid. Christ. p. 86 dice :
Homo similis Deo haud nascitur, sed fit. Si de acesta
parere sunt cel mai multi rationalisti. Abelard inveta

d. omul dupe aderea in pecat a remas in puritatea

natural& (puns naturalibus), perzend numal darul supranatural sail gratia. Urmasil Jul Adam ins& n'ail
nimic din pecatul lui. Anselm de Cantorbery clicea ca.
pecatul este un defect al justifies datorite? (nuditas justihae debitae). Romano-Catolicil admit remanerea omulul

in purls naturalibus si perderea gratiel. Concupiscenta

nu este un pecat real, ci numal o urmare a pecatului,
care a luat stapAnire asupra omului, libertatea lui fiind
slabita. Din starea acesta de inclinare catre feu, omul
pOte 11 salvat de biserica.

Protestantil recunosc ca. omul prin adere a perdut

WA puterea sa religiOsa si numal prin Christos omul
Ste a se scapa de condamnare. Botezul readuce pe
om in gratia. (Conf. Aug. 2 Zwingli arunca transmiterea
pecatului original, pe care '1 consider& ca in esenta

omului Calvin. Dupe cum se vede in Formula Concor-

diae 652 Lutheranismul ca si Flacius inveta c& IAcatul original era ceva accidental. (Categorice fatenwww.dacoromanica.ro

bId

dual est, peccatuni non esse substantiam, sed accidens).

Anabaptistil tredeat di mOrtea lul Christos asters

urmele pecatului original, car Socinienil nu puteat suferi

de a se face vre-o imputare omului din pecatul lui

Adam, pe care it credeail in cele din urma ca o fabula.

Pentru Sebastian Frank arborele stiintel binelul si al

reului era ratiunea si voia lui Adam. Kant privea in
pecat trecerea omului de la starea josnica a natures
la aceea a libertatil sail la constiinta de sine, dupe
Ilegel. Rationalistil 41 esplica si el faptul Were lui
Adam intr'un sons alegoric. ScOla Kantiana recunoste
pecatul, in omenire, fara a merge la origina.

Inntuitorui Christos.In biserica ortodoxa cestiunea persOne Mantuitorului a fost tratata in sinOdele
ecumenice si stabilita prin decisiunile luate. In cele din
urma Ion DamasOen formula pe basa hotaririlor luate
doctrina despre cele doue nature in Christos. In fiatDul Reformel cestiunea lua din noil proportiunl mart.
Luter inveta ca in virtutea idiamelor sail a proprietatilor esentiale ale celor doue nature, natura umana
participa din atributele divine, ceea-ce invetail si Scolasticil. El era cum se vede patripasian sipana a crede

ca pentru mantuirea nOstra a suferit nu numal natura umana, ci si.cea divin6.. Sacramentaril sustineail
a nu e de cat o codiunicatie verbala Mire cele doue

nature si ca nu 'Ate fi vorba de zeificarea corpului

Christos proprietatile infinite ale lul Dumnegeti neputendu-se comunica nature finite a omulul. Luteranil
in urma parasira acesta teorie. Tileman Herhusius
www.dacoromanica.ro

3M

(t 1583) si J. Wigand (t 1587) discutara, cestiunea.

Primul qicea ca in abstracto nature umana poseda
atribute divine, dect merita adorare. Cel al doilea dicea
ca numai in concreto fin raport cu unitatea ipostatica)
Iisus e a tot puternic si present pretutindent. Teologil
din Helmstedt Invetati ca Christos este omnipresent
prin vointa sa, dupe inaltare in Euharistia si Biserica.
,Cel din Wurtenberg contrar, nu sustineati o omnipresent. marginita,, ci nemarginita. Calvinii aruncara teoria
ubiquitatil, in urma si Luteranit si Supranaturalistii nu
.o mat aperara. Menno Simonis clicea, ca vechii Doceti,

ca corpul lul Cristos a fast aparent, Socin ca s'a nascut ca om, insa - superior celor-l-altt, iar pentru faptele
sale ridicat la Cer, de unde guverna biserica. Quakeril
si tott Misticil clic ca divinitatea depinde de umanitate
in Christos. Melanchton privia ca un myt nasterea supranaturala a Jul Christos si Rationalistil nu pun pret
de cat pe personalitatea istorica, a lul Christos. In tot
casul Christos remane pentru el tipul religios al ome-

nirel, cu tote criticele ce i s'a facut. Straus crede ca

prin unirea naturilor in Christos trebue a se intelege
unitatea eternitatil.
Pentru mantuirea omului Provedinta alese pe Christos D-des, '1 trimise pe Christos ca sa face pe Satan

sa abdice de voe la stapanire asupra lumel, lucru ce

nu tinu in soma Satan, ucise pe Christos, de si era
fare pecat, pentru care D-cleti decise, ca el sa rfaiba
nicl o putere asupra acelora ce cred in Christos. Asa
era socotinta catolicilor. Gregotiu de Nazianz credea
ca plata rescumpararei s'a dat lui D-dett, iar nu lui
www.dacoromanica.ro

352

Satan. Bernard de Ctairvaux si Petru Lombardul ere]:

de aceiasl parere. Anse lm punea prelul rescumpararel
in mOrtea lul Christos, fAr6, a line socoteala de viala
Jul. Abe lard vedea dragostea nemarginia a lul D.det
pentru nol in trimiterea Fiulul sea pe pament, cu care
ni s'a redat libertatea si am sdipat de sub stapanirea.
diavolulul. Scolastica se alipi la acesta. teorie. (Thomas
de Aquin Summa p. 3, 22, 48-50). Tertulian in opera.
sa: de came Christi c. 14 spline: Homo perierat, hominem resti tui oportuerat. Ut angelum gestaret Chris-

tus, nihil tale de causa est. Nam etsi angeli perditia

reputatur, munquam tamen illis restitutio repromissa est.
Nullum mandatum de salute angelorum suscepif Chris-

tus a Patre. Cu alte cuvinte Christos este considerat

ca o victim& pentru rescumperarea 6menilor de sub tirania pecatulul: Esista ins& parerea el, si inainte de
Christos au fost Omenl virtuosi si Anti, asa cum spune
buria. Or& Athanasie (Contr. Arian. 3, 39) Franciscanil
suslineau acceptarea gratuita, pe cand Dominicanil satisfacerea supra abundenta. Clement VI in 1.343 combau
ambcle parerl : una ca monofisita si cea-l-alta ca nestoriana si ariana.. Romano-Catolicil fnvat& Ca meritele
lul Christos sunt infinite si prin mOrtea lul nol ne
spalam de pecatul original cum si de acele fa.' cute inainte

de botez. Pecatele actuale asa dise, posteriOre botezulul, se sterg prin fapte bune, care se espiaza dupe mOrte
in puragatoriti. Protestanp nu primesc faptele esterne
ca avend acesta putere, de Ore-ce, 'lie el, fai& pod,int& nu sunt de nicl un folos. Maxim de Turin (Mabillon) (lice in acesta privinlA : Preotul primeste darurt
www.dacoromanica.ro

353

si in schimb promite ertarea din partea Mantuitorulul.

Cu aceste ajutorurI spirituale bogatil cunt tot-d'a-una
inocentl, iar s6racil culpabill. Tesaurul faptelor superrogatoril fu inventat de Alexandru de Vales si Albert
C. M. Biserica oriental& combate acesta doctrina. Din
timpul 1ui Sixt IV (1477) Occidentalil recunosc ca indulgentele pot inlocUi purgatorul. Protestanp aruncar&
dogma indulgentelor si a faptelor suprarugatorii, asa c&
nici sfintil si nici rugaciunile la el n'atl nici o valOre.
Christos, dic et, prin mOrtea sa a satisfacut cerintele
pecatulul si a mantuit pe tots si presentl si viitori,
si decl nu mat este nevoe de nici o satisfactiune,
meritul seu find infmit, si se irnpArtaseste tot acel ce
se apro`pie de el cu credinta. Era ins& Christos Sal-

vator al nemului omenesc dup6 natura sa divia sail

dup6 cea umana ? A. Osiander (j- 1552) si F. Stancara discutara cestiunea dar Confesia Formula Concordith le desaprob& p&rerile, stabilind ca ambele naturl au participat la rescumpe'rare. Karg sau Parsimonius din Anspach clicea ca Christos n'a indeplinit
Legea in locul nostru, ci el a trebuit sa fie supus,
pentru ca in urma sa fie o victim& placut& lul D-dett

supunerea sa activa n'a contribuit decl intru nimic la

meritul seu ca rescumperator. Cu tot& lupta dintre
partide Parsimonienil invinserA si Miner declara ca
N. Testament recunoste o supunere pasiva a lul Iisus,
intru cat cea activa nu pOte avea nici o valOre, neputendu-se nimeni substitui in locul altuia. Socinienil
invetai ca satisfacerea si remiterea pacatetor se esclud;
cad, tine primeste satisfacere complecta, nu iart& ; iar
www.dacoromanica.ro

23

354

tine a primit un echivalent numaI nu lass sail nu remite datoria. Este o disproportie intr9 mertea temporala

a Jul. Christos si mertea eterna a atator pacatosl, si o

primeste pentru el.Decl Isus aratand drumul virtutel
a rescumperat pe om, si, data se va indrepta i-a promis vial& eterna si prin mertea si Invierea sa i-a probat acesta..

Grotius considera mertea lul Christos ca o satisfacere data legel morale. Dumnecletil. este spirit bun si Intelept si pOte permite ca: un om sa fie pedepsit pentru
gresalele altuia, Para a comite o nedreptate. I. Crell

(f 1633) '1 combatu, sustinend pe L. Socin.

Teorogil

germani afara de Goschel si Hengstenberg, aprobara si

el pe Socin. Quakeril deosibesc o satisfacere interna

prin care Christos a pus In sufletul omulul lumina ce-1

duce de a se mantuit si altar esterna, care pune pe

om in stare de a primi lumina intern& Pentru Pietistl
ca si pentru Fratil Moravl religiunea consta In rescumperarea nemulul uman de pecatul stramosesc prin
patina si mertea lul Christos. Kant qicea ca pecatul
este ceva personal, care nu se !Rite plati de niment de
cat de cel iR drept. Pentru Schleiermacher rescumperarea nu era de cat in comunitatea omulul cu Mantuitorul.

Mantuirea.
Am veclut cum s'a seversit mantuirea omulul prim mertea de truce a Mantuitorulul.
Pecatele ce omul le face dupe Botez se iarta prin podinca. Romano-Catolicil ail introdus faptele supraabundente ale Mantuitorulul si ale Santilor din tesaurul carora is papa si acorda mantuirea dupe plac, fiin&
www.dacoromanica.ro

355

suveran intru acesta ; lucru de care clerul apusan s'a,

folosit pan& la abus. Dupe Scolastici justificarea trebue

s& aduch omulul puterea de a face fapte placute lul

Dumneqeia. Credinta la ea era secundara. Sinodul de la
Trident aprob& parerea Scolasticel (sess. 6, 7). Protestantil ins& fur& pentru parerea justificaxel prin credintk
(conf.

August. art. 4), credinta care consist& in real-

m5sterea vinovatiei nOstre si in convingerea c& Christos,

prin mOrtea sa ne-a dat viata eterna prin ertarea

catelor. Andrei Osiander if 1552) combAtu acesta pamere clicend c& justificarea nu este rezemata pe imputarea

estern& a meritelor lul Christos, ci pe unirea mistic&

a naturel umane a WI Christos cu sufletul uman, Formula Concordiel restabileste cele dise de Confesiunea
Augustank
Si Luteranil si Reformatii primesc in principiu ca

este de ajuns- crania pentru a ne justifica. Biserica

catolica ins& conform Cu decisiunile Sinodului de la
Trident, Inv* c& credintafara, stiint& chiarla aceea
ce Inv* biserica si acesta manifestat& prin fapte este
suficient& pentru mantuire. Credinta este inceputul, iar
faptele sfirsitul. Credinta unit& cu fapte bune, care

transform& pe pecatos si '1 face a uri 1'6111, este prima

justificare si este un dar de la Dumneclea. Odata

credinta intrata in el, omul se Vote face mal drept,
asistat de gratia hit Durrineclea. Misticil pun putin pret
pe faptele esterne prin care Dumneget1 justifica pe om.
Socinienii sustin justificarea omului prin gratia divine
far& nici un merit din partea omului. Este de ajuns ca

el sa se supuna celor ce prescrie religiunea crestina.

www.dacoromanica.ro

356

Rationalisfil arunca teoria justificarer si a imputaret

faptelor ca nedemnk de Dumnegeti si periculOsa pentru
moralitatea omulul.

Mantuitorul Christos murind pentru tots, gratia sa

se der& tuturor si nu pOte fi vorba de alesi si de
condamnatl. Scolastica
ca si Augustin
gasia o deosebire intre gratia prevenitOre si gratia cooperatOre.

Thomas d'Aquino s asocia la teoria tut Augustin si

admite ca tot aceea _ ce omul lucr6za bine, vine de la
gratia, care este acordata gratis. Acestz e gratia prima
seu proeveniens, operans, gratis data, care devine lucratOre cu gratia comitans seu cooperans, gratum fadens, prin care se fac faptele bune (Opera meritoria).
Cele ce vin din libera voie n'au merit de cat conform
cu ele (de congruo), pe cand acele ce sunt sub infiuinta gratiel duc la mantuire si au un merit cu totul
demn de ele (de condigno). Scot admitea teoria semipelagiana si Inveta ca omul prin faptele sale pOte a seface demn de gratia prevenitOre. Decisiunele sinodulur de
la Trident aprobara pa' rerile contrare WI Thomas d'Aquino.

Michael Baius (t 1589) revine asupra teoriet lui

Augustin, pentru care fu condamnat la 1567 de Piu
V si la 1579 de Gregoriu XIII. Ludovic Molina (t 1600)
profesor la Evora, in opera sa Concordia liberi arbitrii

cum gratiae donis* Antu, 1595, Inveta a gratia nu

atarna de vr'un decret divin ci de libera voe a omulut
preveguta de sciinta mijlocie (prestiinta). Iesuitil si Do-

minicanir se certara mult intre 0 cu tOta decisiunea

paper din 1597. Ianseniu combate pe Molina susti'lend pe Augustin. Carlstadt ca si Melanchton avea.
www.dacoromanica.ro

357

-parerile lui Augustin. Luter in disputa sa cu Erasm

.asemenl (1525). In Confesiunea de la Augsburg se admise

libertatea civil,, dup6 care omul pOte sa alega intre

lucrurile ce sunt de domeniul ratiunel. In urma. Melanchton a revenit asupra teoriel din prima eflie din
Loci Communes) si a admis ca omul nu e cu totul
pasiv in opera mantuirei, cu care se nascu teoria sinergismulul sari in care si voea omulul avea o parte
,de lucrare.
Amsdorf si Flaciu erail Augustinieni infocall si

credea ca Dumnecieu se jOca cu omul ca cu o park

pe cand V. Strigel (-1- 1569) si 1. Pfeffinger (t 1573)
eratt semi- pelagieni.

Formula Concordiei nu lag omului nici o parte in

actul convertirel, dar Dumneciet vroeste ca p6catosul
sa se mantuiasca, aci pune predestinalia hipotetica sail
conditionala.

Zwingli era augustinian, Calvin asement AceT ce

remasera in urma pentru predestinarea absoluta se

-menira Particularisti, impartiV in Supralapsari si 1.72fralapsarl Dintre acestia cel I-iii aruncau deosebirea

-dintre prestiinta si predestingiune si admiteu o pre.destinare absoluta, iar ce1-1-a1t1 credeti c. decretul ale gerel n'a fost facut in prevederea eaderei luT Adam.
La Dordrecht (1618 si 1.61.9) Arminienil furl, condemmap, primindu-se teoria Infralapsarilor.

Protestan01 vechi sunt de aceeasi parere cu ortodoxil in ceea-ce privesce intruparea Mantuitorului. Romano-Catolicff de si se dati de aperatorT al doctrine!

Techl, totusi trec alaturea de ea, stabilind un cult iniwww.dacoromanica.ro

358

mei sante a lui lisus Christos, abatandu-se cu acesta

de la principiul stabilit de sinOde CA cultul trebue a
se da numal personel divine. Pe de alt.& parte Protestantil nu primesc fecioria perpetua a S'antel Feci OreMaria, sustinend ea a mai avut copil. Anglicanil in

in art. 9-15 au coprinsa credinta in rescumperare

si justificare, care este asemenea cu a nOstra.

Biserica. In biserica ortodoxa notiunea bisericet

am veclut-o in partea a II-a a lucrarel de fats. Asupra
infailibilitatil .bisericel este o deosebire intre biserici.
Pe cand Orientul da acesta notA caratteristica sin&
delor, pe care le privesce ca organe ale Santului Duh,
Romano- Catolicil, incepend cu Papa Leon c. M. recunosc pentru papa, ca episcop al Romel, dreptul si
puterea acesta. Gregoriu C. M. qicea ca cele 4 sinOde
ecumenice sunt cat cele 4 evangeliT. Scolastica admitea
infailibilitatea bisericel universale. Papa Adrian VI

(t 1523) cjicea ca as fost mai multi papi eretici, cad_

papa pOte sa gresasca. SinOdele din Constanta si Basel

aprobara parerea lui Adrian; dar cele din Florenta si

Latran o condemnara. Cajetan apara sistemul papal
contra lui Jaques Almain de la Sorbonna (-1- 1515).
Pins asta-di Catolicil sunt impartip in doue pareri :
unii, sustin ca conciliile ecumenice sunt singurele infailibile, cad ele represinta Biserica universal& ; altele
ca decisiunile sinOdelor nu pot avea caracterul infailibilitatil pins nu capeta aprobarea papel. Catolicil mai
primesc ca seful for unic este papa, ca representant
al lui Christos, dupe cum interprets ei pe evangelistul
Matheiu. Dar savantil nu primesc acesta interpretare..
www.dacoromanica.ro

359

Launoi d. ex. in Epistolae 5, 6 declara ca 16 parin0 ,recunosc in cuvintele pe acesta para. pe insusl
lisus, 44 scriitorI bisericestl si 10 papT, cart recunosc
credinla lul Petru. Fermitatea caracterulul si batraneta,

nu superioritatea lul Petru se observa aci. Ieronim

spune ca. Andrei si Petru an fost principii apostolilor
(Breviar. in psalter. ps. LXVIV, 27) Cyril Alexandrenul

pune pe Petru

si Ion ;

Chrisostom dice a Iacob

a fost seful bisericel (In acta apost. 33, 2). Irineu si

Tertullian pun biserica Smirnel pe aceasl linie ca a
Romel, iar Ieronim dice ca episcopil sunt egall. Pina
In suta VII-a se punea mat mare pret pe decisiunile sin6delor generale, iar episcopil ail puterea de la D-cleil,
si nu de la papa. Acesta parere fu In Francia de uncle
strehatu in Europa. Spania, Italia si Portugalia aperara
ultramontanismul papal. In secolul al 15-lea spaniolil

Roderic Sancius si J. de Turrecremata dail papa cea

mat mare putere asupra viilor si mortel, cad el este
vicarul celul prea malt. Ba Ch. Marcellus la sinodul
din Trident qise papel Iulian II-lea ca el (papa) este un
alt DumneVell pe pamint. (Lable, Concil. T. 14,109,
Tu enim pastor, tu medicus, tu gubernator, tu cultor,
tu denique alter Deus in terris).
La protestanil biserica este visibila si invisibila. Cea
I-a e societatea tuturor earl cred si marturisesc crestinismul, fie el bunt sate r61, avend a predica cuvintul hil
Diimnegeu si a primi misterele ; ea nu are nevoe de papa,
de ierarhie. Biserica visibila este chipul celel invisibile pe
care omul trebue sa caute a o realisa. T011ner (1- 1774) nu
recunostea ca si tot Rationalistil ca. In ideea lul Christos
www.dacoromanica.ro

360

a fost formarea unel SocietAti aparte. Kant recunOste biserica ca o adunare a creaturilor rationale, care conlucrO

pentru ca moralitatea si religiositatea s fie si in ele si

in altele, si al cares stop este binele suprem, iar principiul 11 este virtutea Si libertatea.
Protestantil gasesc ca doctrina cresting. este coprinsA

numal in Scripture, care este principiul de viata si

santenie. Asupra cestiunel de a se sci, care este scriptura, protestantil emisera mai multe pareri. In tot casul
aceste opiniuni, unele mai deph' rtate ca altele, nu aveati

temeia pe scriptura, pe care vroiatil s'o arate de adev6rata.

Joan Agricola (f 1566) dadu nastere controversei

antinomistice. El clicea ca Crestinismul n'are nimic a
face cu Legea, deci cAinta ceruta de evangeliO trebue
predicate. Uinta dup6 el incepe prin credinta in Christos. Rothmann, un mistic, inv6ta ca scriptura singura,

n'are putere, ca numal santul Duh d lumina interne

a gratiei, Schwenckfeld qicea ca, paatosul se intOrce
la caint.a prin puterea supra-naturala a Cuvintulul facut
om si a omulul facut Dumnecleu..
Intre biserica orientala si cea occidentals se ivira
neintelegerl asupra persOnei care trebue sa dirigA biserica. Romano-Catolicil, din motive de glorie desartO,

reclamaa din suta a IV-a pentru papa acesta putere.

Ortodoxii, bazati pe ScripturA si traditiunea bisericel,
nu recunosceati. un sef v6clut al bisericeI care s, alba
prin mostenire vr'un drept divin. Teoria romans este
falsO, pentru ca se baz6za pe false interpretari ale
Scripture si denatureza chiar faptele istorice, sustinend
www.dacoromanica.ro

361

contra adeverulut ca Petru ar fi fost cel intaitl epis-cop al Romel, pe cand se scie ca. acesta a fost Lin.
Doctrina papal. talc. In pici6re constitutia bisericeT,
care n'are de cat pe Iisus Christos de sef si nu se
conduce de cat de episcop la un loc. Papalitatea contravine invetaturel crestine si prin amestecul sea In
afacert lumestT.

Cat pentru Protestantl, acestia contravin iarast adeverurile bisericeT crestine, cand resping sacerdotiul si
cred ca puterea sacerdotal& este data tuturor crestinilor, cart o esercita prin delegaliune. Anglicanil att sacerdotiul cu cate-0 cele trel grade, dar nu primesc credinta In infailibilitatea bisericeT, de sigur din causa ca
sa nu lase Romel dreptul de a impune vr'o invetatura
Ore-care, cad in impunere Roma IT esplica infailibilitatea.

Ilfisterele.Asupra numerulut misterelor a urmat

-cliscutiune. In scripture de si nu se gasesce nict un
be care sa le enumere. totusl le arat& pe tOte.
Botezul, Euharistia , Preotia , Monahismul, Riturile
mortuare si Bine-cuventarea hrizmeT sunt misterile recunoscute de Pseudo-Dionisiti Ariopagitul. Raban Maur

(sec. 9) recunostea botezul si hrizma. Paschasiu Radbert si Berenger de Tours asement. In 1120 Godefroi,
abate de Vendome, puns 5 mistere: botezul, preotia,
confirmatia, euharistia si maslul, iar Otton, episcop de
Bamberg, pune 7. Acel ce a introdus formal numerul
de 7 a fost Petru Lombardul. Alexandru de Hales si
.Hugues de s. Victor recunosc Insa numal botezul si
.euharistia. Petru Lombard are in doctrina sa acele miswww.dacoromanica.ro

362

tere pe care le avem si nol. In urma. Thomas d'Aquino decise definitiv numeral celor 7 mistere. Miste-

rele se dati din gratieex opere operato WA vr'un

merit din partea omulal, sail a acelaia ce le administrezeCardinalul Belarmin respinse doctrina ca misterele au
putere In afara de calitatea primitorulul sau a datatorului.
La Orientali, Theodor Studitul introdusa cele 6 mistere ale

lul Pseudo-Dionisiu Areopagitul. Din suta a XV-a dupe

sinodul de la Iasi s'a stabilit numerul de 7 mistere ca

si
Roma cu adaosul ca Maslul '1 primim ca un. re,
mediil al b6lelor, ca Euharistia o dam sub ambele
spete si Mir-Ungerea urmeza imediat botezulul.

Protestantil nu primesc 7 mistere pentru ta In penitents, preotie,. si casatorie nu se vede elementul visibil al lucrulul invisibil. Luter admite Botezul, Euharistia si Penitents; in urma numal done. De credinta
celul ce primea misterul depinde folosul Jul (opus ope-

ratum). Zwingli nu vedea In mistere de cat semne

esterne, care nu eratt In stare de a oferi gratia. Luter
si Calvin le privea ca semne ale fraternitatil crestine
ca gagiti a gratiet
Socinienil nu vedeati in mistere de cat semne esterne prin care crestinil manifestau credinta lor, cu o
putere morals, simbolica. Armenienil asemenl. In timpurile nol protestantil primesc opiniunea lul Luter si
Calvin.

In biserica anglicana nu se primesc ca Mistere de

cat Botezul si Euharistia, pe cand .cele-lalte de si del
puterea harulul se cred a fi o imitatie conrapta a
Apostolilor. La ea este o disarmonie intre bilul celor
www.dacoromanica.ro

363

39 articole, care prevede 2 Mistere si Cartea de rugaciunl publice, care le are pe Mote, afara de Maslu.
ProtestaMil asta-c11 nu primesc de cat Botezul si Euharistia.

Asupra numerulul de sapte Mistere avem citAil in

car Ole rituale, pentru timpul de la suta a IX-a pana
la a XI-a. V&A Martenius, de Antiq. eccles. ritib. litr. 4.

In secolul al XIII-lea avem pe kW, calugar din Constantinopol (1270). In secolul al XIV-lea, confesiunea
de credinta a lul Ion Paleologu (1353), apud Allatius,
de Eccles. Or. et Occid. Consensus, III, 16. In secolul
al XVI-lea o scrisOre a lui Ieremia din Constantinopol
catre teologil din Wurtemberg; Gabriel, Mitropolitul Filadelfiel, care a scris o opera. speciala; Simeon Salonicul,
despre cele 7 mistere si papa Eugeniu care Armenl. (Vail

Macaire, Ed. franc. Vol. II, Paris, 1870, pag. 604-606.

Intre bisericile Africel si Asiel si intreBotezul.
Roma era deosebire asupra validitatil BotezuluT ereti-

cilor. Ii cele din urma se adinise de AfricanT ea botezul pOte fi considerat ca efectuat. Dar cel ce '1 primesce de la ereticl, nu se impartasesce de efectele lul
mantuitOre.

Scolastica si in urma Sinodul din Trident aprobara

acesta parere. De si botezul sterge pecatul originat

totusl credina este necesara pentru a ne folosi de

binefacerile botezulul. Pentru copil parin4i1 sail nasil.
iati asupra-s1 credinta viitorulul crestin. Sectaril nu yedeail in botezul acesta de cat apa curata iar adev6ratul
botez spiritual era in impunerea mainelor. Ast-fel erail
BugomiliT, MassalieniT, Maniheil,

Paulicienil,

www.dacoromanica.ro

Catharil,

364

Bulgaril si Albingejil. Et rebotezau pe ortodoxl si le

impuneati mainele.
Valdenzil, Petrobrusienil si Henricienil socoteati inutil
botezul copiilor. Misticil cum buna-Ora Beguinil si Lollargil, sustineau ca misterele sunt bune pentru copil,

iar nu pentru adultl In religiune. Wicliff, Huss si Ger-son nu credeau ca botezul este indispensabil la mantuire. Thomas d'Aquino recundste botezulul puterea
de a erta vina pecatulul si procura omulul puterea
gratiel. Sinodul de la Trident confirm o asemenea inve-

tatura si adaosa ca botezul este folositor t ex opere

.operato). Copiil mortI fara botez invata Sinodul nu vor

merge In Cer, ci in alt loc, de unde nu vor putea

vedea fericirea, fara insa a suferi vr'o .pedepsa.

Luter admite teoria lul Thomas d'Aquino in priTinta botezulul, adeca recunOste folosul WI din cuvintele sacramentale sail ale fagaduincel care insotesc

botezul si ca el este necesar la mantuire. Copiil trebuesc botezail cad prin botez Sf. Duh lucreza ceva
analog cu credinta si dragostea. Luteranil combateau
pe Anabaptistl cart lepadati botezul copiilor; combateati pe Schweri.kfeld, care admitea numal un botez
interior, ce se da de insusl Christos ; condamna pe
Calvin!, cad credeaA ca copiil alesl erail sargitl din
sinul enamel lor, ca nu recunosteati credinta ca un
sewn de admitere in Biserica si nu puneati un mare
pret pe credinta!si urmarile el (Calv. Inst :rel. christ. lit. 4,

45 22). Socinienil vedeati in botez un simbol, un

semn al admiterel neofitulul intre crestinl. Arminienil
credeati tot ast-fel, dar nu primeau cu nici un pret
www.dacoromanica.ro

365

invetatura condamnarei copiilor, cart au murit nebotezati,

pentru ca nu el sunt de vin pentru acesta. Zwingli
este de aceeasi parere. Quakeril cliceati ca botezul extern

n'are valOre si invetail un botez intern care consta in

regenerarea operata prin lumina Sf. Duh. Kant credea.
ca misterele sunt absurde, de si le considera ca mijlOce
prin care regatul lui Dumnecleil se intarea pe pamint..
In ideile supra-naturalistilor ca si a tuturor misticilor
se credea ca misterele fara credinta nu pot aduce nid
un folos.
Protestantil nu intrebuinteza afundarea, ci stropirea,
iar Romano-Catolicil sevirsesc botezul prin turnare, incepend cu suta a XV-a, pana cand intrebuintaii afundarea. Anglicanil afunda pe copil in ape., iar adultilor
E se invoesce turnarea.
Not credem ca botezul curata de pecat, re,g,enereza
pe om, fl indrepta si sfinteste ; face din el un copil si

it reds capabil de a mosteni imparatia ceresca. Credem ca botezul este absolut necesar si ca el trebue
sa se face. in numele celor trei persOne ale Trinitatil._
Cerem ca el sa alba elementele necesare si sa. fie facut
in conditiunile pe care biserica le invata, nefiind nimenui ertat de a schimba ordinul dat de Apostoh.
Mir- Ungerea. In biserica Romano-Catolica Mir-Ungerea, s'a separat de Botez in urma urma unui concilia
limit la Meaux, cum sustine Alexandru de Hales. Scolasticii ail sustinut necesitatea Mir-Ungerel. Wicliff si Hus si
dupe et reformatoril nega acestui mister puterea sacra-

mentala. Spener a cautat sal dea o forma simile. cu a.

Botezului, dar nu reusi, find combatut de Luterani.

www.dacoromanica.ro

366

Unit Reformatory socot Mir-Ungerea ca o preparatiune pentru primirea Euharistiel si o cred ca da

in acelasi timp celui asupra caruia se aplica dreptal

de a fi numerat intre membril Iisericei. Si acesta teorie
fu respinsa de o mare parte dintre Reformatory.
Romano-Catolicii cer ca Misterul acesta sa. fie efectuat

de Episcop, de si nu 'I arata nevalabil data s'ar efectua

de preot; ba preotul unge pe nouI botezat cu Santul

Mir indata dupe botez, fara insa a se considera lucrarea acesta ca Mister. Anglicanil ati punerea mainilor
si despart Mir-Ungerea de Botez ca si Romano-Catolicil.

Euharistia.

Scolastica se ocupa mult cu cestiunea Misterului euharistic. In 1215, un sinod tinut

la Latran (al IV-lea), primi cuvintul transubstantiere,
prin care se recunoscea presenta real. a Mantuitorului
iar nu spiritual, cum sustineati Misticil. In urma. se
ivi teoria inpanatiunei, prin care se tredea ca dupe
cum natura divina s'a unit cu cea umana alta data,
tot asa in euharistia Christos se unesce cu painea si
vinul. Cu alte cuvinte corporeitas Christi se unea cu
corporeitas panis, paneitas. Ast-fel inveta

Paris (t 1.306); tot asa Robert de Deutz

Jean de
(-I-

11.35).

Wicliff combate si el transubstantierea. In secolul al

XVII-lea cuvintul p.sta6oX-6 fu inlocuit cu vetouaftootc.
Folosul euharistiel este si pentru vii si pentru

moni, cuvint pentru care biserica 'I considera pan.

asta-di cand face clilnic serviciul euharistic. Deja din
timpul lul Tertullian biserica facea rugaciuni pentru
reposati (De corona c. 3). In 1.264-1a Romapapa
Urban IV institui serbarea S-tului Sacrament.
www.dacoromanica.ro

367

Misterul acesta se face de preot. El se da si copiilor,

dar de tem& ca sa nu se piarda din materie vr'6

particica, s'a oprit in urma in biserica romans. In 1415
Sinodul din Constanta sanction& doctrina concumitantel
(Thomas d'Aquino Summa 3, 76 art. 2), inventata de
Scolastici, dupe care misterul se da in biserica primitive sub ambele forme.. Papa Leon C. M. si Gelasiu ca
si Sinodul de la Trident aprobara acesta mesura doctrinara.
Valdenjil, Paulicienil si Wiclefiti1 combatura teoria
transubstantierel. In biserica ortodox& se pritneste acest
termen, dar se deosibeste de occidentall pentru ca Intrebuinteza, paine dospita si nu azima. (I. Damascen
in Le Quien T. I din Opera, Paris 1.712).

Contra transubstantierei fu si Luter, dar in cele din

urma o primi ca se Impace textul biblic cu ratiunea
.sa. Nu admise inse o schimbare substantiala ci o present& substantiala. Carlstadt (t 1545) nega presenta
corporal& ca nefolositOre. El interpreta cuvintele: Luatl
mancatl.... fara vre o legatura cu cele urmatere si prin

cuvintul acesta Intelegea pers6na lul Iisus present&

in mijlocul discipolilor sel. Niel data n'a intrat in
cugetarea lul Iisus ca discipolil sel trebue se manance
corpul sea si se bea sangele sea. Zwingli, Capton
{-t 1441), Bucer ( t 1.551) negaa wesenta reala.
El invetaa cum-ca prin cuvintele: cAcesta este corpuI mea} se face .alusiune la comandamentul lul
Iisus ca sa le servesca repetaTea misterulul care le va
pane inainte corpul pe care 1-a dat pentru mantuirea
,6menilor. (Ecolampadiu (t 1531) In 1525 apera invewww.dacoromanica.ro

368

tatura despre o present& simbolick El Iasi la oparte

verbul este si prin corpul mei!' intelege figura corpului meu. Schvenkfeld esplica ast-fel : Corpul me&
,s'a dat pentru vol si este si trebue s& fie pentru vol
aceea-ce p&inea este pentru corp, adica un adeverat
aliment spiritual. Presenta corpulul si a sdngelul lui
Christos in Euahristie este spirituals, de Ore-ce nu sunt
mancate de Cat prin dintii spiritual) al credintel. Calvin clicea ca. Christos .este real pentru credincios I n.
Euharistie. Zwingli clicea c& p&inea .este sacramental&
si santita prin presenta spiritual& a lul Christos. Confesiunea Tetrapolitana c. 18 spune ca Mdntuitorul d&

credinciosilor adeveratul seu corp pentru mancare si

s'angele set"' ca bautura. Du Plessis Mornay, Aubertin,
Blondel respinser& teoria lul Calvin. Anabaptistii si Mennonitis
Euharistia ca un ce comemorativ..

Pentru Ouakeri Euharistia a fost folositOre in copilaria bisericel, ast&-di este un ce ritual. In biserica protestant& domneste teoria lul Zwingli. Pentru supranaturalistl in Euharistie este o present& substantiala, operativk
Intrebuintarea azimel in Euharistie, cum fac Romano-Catolicil, este o practice targie si datez& din suta
a X-a, contravenindu-se prin ea doctrina veche a bisericel. Tot asa comunicarea sub o singur& spew. este
un us din secolul al XII-lea. Anglicanil si Protestantit
in genere admit ca si ortodoxil comunicarea sub ambele spete.

Pocainta. Asupra acestul mister scolasticil si-a&

dat parerile lor. Petru Lombard credea ca in pocainta.
www.dacoromanica.ro

860

nu este necesitate de confesiune. Thomas d'Aquino susinea ca preotul iart& intr'un chip indirect pecatele

celul ce se marturisesce. Conciliul din Latran (1215)

hotari a escomunica pe acela ce nu s'a mArturisit cel
putin odata intr'un an. Cataril, Valdenjil si Wicliff respingeau marturisirea. Luter o primea. Alexandru de
Hales si Thomas d'Aquino deter& nascere teoriel supraabundenlel faptelor, care aduse indulgergele si acestea
injosirea Romel. Representantii Romano-Catolicilor la
sinodul din Trident, au trebuit sa is Mesurl contra
abusulul indulgenlelor. Numal plecand de la principiul

defectuos al ertarel p6catelor prin mijlocul indulgentelor, Luteranil si Zwinglienil inlAturara faptele din
doctrina espiarel pacatelor, suslinend ca pentru mantuire este de ajuns credinla, iar cel ce crede, in interiorul s6U marturiseste cainta de Vacate si ca atare
Wta puterea de mister se confund& in Botez.
Romano-Catolipil deosibesc confesiunea de cainta., pe
care o numesc contritiune; el au confesionale, au mijlOce

artistice inventate de Casuistl, ai pecate mortale de

convenliune, ceea-ce a produs asupra multora un mare
desgust. Anglicanil au si el confesiunea secret& si
Bile de penitenta.: Postul Mare, Patru TimpI si Vigile
(privigl der1).

Hirotonia,. S'a vklut la pag. 325 ce este acest Mister

si in ce consta. el. De la invetAtura bisericel s'all depArtat Romano-Catolicil si ProtestanO. Biserica Rome nu
consider& valabilitatea Misterulul in punea m&inilor
si a rugaciunel sacramentale, ci in indeplinirea tuturor prescripOunilor rituale. Tot ast-fel el, contrar prac24

www.dacoromanica.ro

870

ticel vechi si contrar insusi Misterulul Nuntel, pun ca

regula pentru admiterea in hirotonie celibatul. Cit pentru Protestanti, et neadmitand sacerdotiul si ierarhia,
n'ati nici Misterul Hirotoniei, pe care '1 considers ca
o rugaciune ordinara.
Anglicanil at forma sacerdotala si ierarhia, de si
nu primesc Hirotonia in numeral Misterelor. Dupe cartea pontificals sa vede ca papii obicinuiati a face hirotonii in fie-care an in luna lul Decembre, dupe cob
mandamentul: Hic fecit ordinationes per menses decembrias-episcopos sex, presbyteros decem, diaconos,
octo, dar acesta nu inlatura hirotonia altor persdne
in locurile ce se declarati vacante si unde necesitatea
cerea inainte de luna Decembre. Cu secolul al IV-lea
hirotonia se face In Vele de Dumineca si serbatOre.
Casatoria. Nu toti au privit legatura sotilor si binecuvintarea data 0 de catre biserica ca Mister. Asa Durand

o inchipuesce ca un fel de lucrare asemanatOre Misrului. Biserica crestina prin representantil el legitimI
tot-d'a-una a privit-o ca Mister. La Roma, In timpurile
mai recente (1880) o enciclica a papei Leon XIII pretinde ca cestiunile relative la casatorii BA fie transate
ale biserica pentru motivele Ca : 1) Casatoria este un Mis-

ter 2) a administrarea acestul Mister este incredintata bisericei de insusi Mantuitorul si 3) pe faptul ca
in tot-d'a-una casatoria a fost aceea care s'a ocupat
cu regularea cestiunilor matrimoniale.

In ori-ce State Insa s'a tins si se tinde ca in ceea

ce privesce cestiunea de drept sa fie regulata de state
www.dacoromanica.ro

371

iar partea misterulul sh fie lasata bisericel. RomanoCato heft nu sunt ir4eles1 asupra persOnei, care trebue
sa efectue Misterul, dad. este preotul sail sotil singurl.
Sinodul Tridentin recun6sce necesitatea preotului de a
fi de tap . la efectuarea casetoriel. Roma ins& gresesce
cand declara in principiu ca nu se pOte desface casatoria

chiar in cas de adulteriii.

Protestan0 si Anglicanii primesc casatoria religiOsa,
fara insa al da un caracter de Mister.
Maslul Cu suta a VIII-a Maslul este citat In
decisiunile sin6delor. Teodulf de Orleans spune ca el
era intrebuinlat in biserica Orientals (798). Sin6dele
din Chalons (813), Aix-la-Chapelle (836), Male* (847)
recunosc cs Maslul vindeca de Miele corporate si sufletesti. Scolasticil se ocupa de acest Mister. Hugues

de St. Victor it considera ca un fel de impbstasire ce

se da bolnavilor. Petru Lombardul, Thomas d'Aquino si
apol papa Eugeniu IV '1 dad rolul de estrema ungere,
ceea ce se regula definitiv la sinodul din Trident, unde

se decise forma ce trebue urmata la fie-care ungere :

per istam sanctam unctionem indulgeat tibi Deus quidquid oculoram (sive narium, sive tactfls) vitio diliquisti.)

Petru Lombard gasesce ca Maslul aduce vindecarea

de b6le si ertarea de plicate : peccatorum remissio et
corporalis infirmitates alleviatio. Bonaventura gice ca
prin el se iarta pecatele veniale. Sinodul Tridentin
decise ca prin Maslu se iarta pecatele us6re si veniale,
se inlatura urmele p6catului, dispune sufletul de al,atepta mOrtea cu placere, face forteripe bolnav de a lupta

cu Satan si vindeca pe cel bolnav si fI da s6natate.

www.dacoromanica.ro

372

Ungerea trebue s se fat& la organele sensurilor si cele

ale miscarei. Episcopul Ives de Chartres era de parere

ca Misterul acesta nu trebue reinoit, iar Petru Venerabilul, Hugues de St. Victor si Petru Lombard, Bonaventura si Thomas d'Aquino ca se pOte repeta. Sinodul

Tridentin admise administrarea Misterului o singura

data in cursul unet Nile.
Protestanlil nu primesc acest Mister sub cuvint ca,
nu este instituit de insusi Mantuitorul, dand celor ce
sunt greu bolnavi Comunicarea in locul Maslului, care
se usiteza in biserica orientala si Romano-Catolica.
Anglicanil nu ail de cat nisterugaciuni ce se citesc bolnavilor, pe langa marturisirea si ertarea ce .o da
preotul.

Marturisirea ortodoxa are stability doctrina bisericel

orientale asupra Maslului, ca si a celor-l-alte Misterii.
Sy se vada asemenea Kritopulos, Conf. fidei, c. XIII
si Boissard, l'Eglise de Russie.

Eshatologia. Asupra cestiunel purgatoruluT Scolastica clesvolta invelatura lul Origen si Augustin si
merse pan& a da detalii asupra Raiului si Infernului
cum si asupra formel si compositiunel trupurilor la
qioa invierel. Se vorbia de un raid pentru cel drepti,
de sinul lui Abraam pentru patriarhil si sanlil Vechiulul
Testament , de sinuri pentru copil morp nebotezap,

de un purgatoriti pentru p6catosil ordinari si de infern pentru vinovatil greti. Pedepsele ce se vor da vor
fi eterne. Scot Erigena si Guibert, abate din Nogent,
nu admiteati si pedepse corporale, ci numar morale.
Reformatoril nu primesc purgatorul. Invierea corpuwww.dacoromanica.ro

373

rilor fu combAtuta. de Socinieni si Quakerl. Bengel

calcula venirea lul Christos la 1836.
Rationalistil nu admit nimic din cestiunile eshatologice. Rothe in Etica sa si Martensen in Dogmatica
vorbesc de inviere si judecata ultimA, dupe care crestinismul va remanea biruitor' asupra intregel lumi. Genovesul Bonnet si englesul Cudworth cred a la inviere
corpurile vor lua 0- forma mai subtila, si ast-fel se vor
preeenta la judecata. Tot ast-fel Quakeril, SwedenborgieniT si Socinienil. Kant si cu el Rationalistil nu ved
in inviere de cat representarea invelaturei despre nemurire.

In privinta Chiliasmulul: Burnet, Winchester si alti

sectarl ca Quakeril admit venirea unel imp6ratil de
una mie ani a acelor drepti. Spener, Petersen, Bengel
sunt de aceiasi parere. Contrarl avem pe Priestley si
Towers.

i asupra cestiunilor eshatologice bisericile orientale

IsT ati in confesiunile for punctele de credinta pe care
le primesc. Nol avem de tndreptare Marturisirea orto-

doxa a lul Petru Movill.

www.dacoromanica.ro