st : ApiculturaNr. 3—martie 1972 — Anul XXV REVISTA LUNARA DE ORGAN. AL MINISTERULU! ALIMENTARE $I 1, BARAG, Bi, DRAGAN, V. ALEXANDRU iN, FO, si, SERBANESCU. JULIANA CRISAN ST. POPESCU 1, BALMEZ 1. GHISOIU AL. VARTOLOMET Z, VOICULESGU V. ARSU M. ATANASIU I. DROBIT E, COSTANDA qi \D. STOICULESCU TANOSSY AL. 1, MALMEN 4, PICA LUCA. 1, IONESCU 1. OGRADA 'D. POP C. L, HRISTEA J. POURTALIER gi 1. TALERGIO. NASTASE GH. N, TOPOR, Revista Apic sullura PRACTICA APICOLA, INDUSTIUEL CRUSCATO- JTUNTA, St "AGRICULTULLL, APELOR’ SEAL ASOCIATIEL RILOR DE ALBINE SUMAR — Asigusarea cu suye /.cssuate a. pepinierilor de eresterea micilu aie —Influenja nosemozei ssuyra nivelului de proteini. din hemolints 12 .ibine = Recolie sporite prin intervsngit utile tn wage famililor Ze lbine ss = Primele intervensii, primele succese. ~Familiile de albine slabe au se dezvolet normal ee semen ve pri — Heinirea = Rezultstele obsinuce ta anul — Folosires zhiului a 1970-1971 apieuleucs, — Sella gh capita bene premergitoare a candi ta Tesului ‘de Ia salcim = Despre stupiritul pastoral = Unul dia rolurile miecit ia stay —Imbunititicea bazei_melifere — Resursele melifere ale versentuli’ oud! sl muntelui Tibley. Aspecte din flora Biuall cercetate ql fenoloy — Adipttor pentru albine folosit in. pastor — Saponificarea si desaponificarea ceri — Aspece din actvittea Cereulsi apical municipal Briila ss aor — Cureu Vaslui — Accivitigi de iatai fa. cadeul corcul col jeolar oar — Mare este mica albing . ~ Cum pistrez revistele ,Apiculeara” —Informayii 5 3.9 0 g)o Nicolai Grand i apicoleare binkyeani - —Anslizele efeccuate pentru controlul cali- forturllor de ‘miere — Documentare 5 = Simpozion atupra folosirii, produselor api- cole in medieina umani 91 veterinacé. apicutorului Bo —Timpul probabil 2 2 ee = Seurte stiri — Kispundem ~ Calendacul cititorilor | Pag, COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEl CRESCATORILOR DE ALBINE Progedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAJ Viceprosedinti: Ing NICOLAE FOTI Prof. COSTACHE PAIU Secretar got |. EUGEN MARZA Mombri: LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMFIL DAMIAN Ing. STELIAN DINESCU ION GRAMA Ing. AUREL MALAIU Dr. EUGEN MURESAN Prof, PETRE V. ANDREI GHEORGHE PUSCASU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI An ° ABONAMENTE: —pe trei lum 9 ei —pe sase luni 18 lei —pe intregul an 36 lei Coperta I: Salex caprea (Salcie capreascé) in plina floare REDACTIA SI ADMINISTRAJIA: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulius Fucik nr. 17 Telefon: 12,23,87 = 12.20.10ASIGURAREA CU SUSE VALOROASE A PEPINIERELOR DE CRESTEREA MATCILOR Ing. L BARAC, biol. MARIA DRAGAN, ing. V. ALEXANDRU Stasiumes central de cercertri pentru apiculeurs si se Calitatea mianeilor livrate de pepinierele specializate fn aceasti producyie depinde dn cea mai mare masurd de indeplinirea a doud condigii principale ‘giiamume : asigu- rarea lor cu material biologic cu valoare productiva ridicata (sugele din care se crese mitcile livrate) si folosirea unei tehnici de Juomu corespunzitoare, Dacd cea de-a doua conditie este mai usor de indeplinit prin asimilarea unui proces tahnologic eficient si prin ridicarea nivelului profesional al apicultorului pepinierist, prima condigie este mai greu zat deoarece com- porta nu numai o ja alegere a familii- dor ou producyii ridicate. Este mecesari studierea am&nungitd a ascendenyilor fami- liei respective, a tamiliilor ou care aceasta se finrudeste colateral si cel mai bine a descendengilor ei. Faptul cio familie cu productie record provine dinvr-o familie care de asemenea a avut productie record este foarte im- portant si prin aceasta familia tn cauzi clstigt pe bun’ droptate in caloulul amelio- ratorului, faa de o alté familie cu aceeasi producpie dar ou origine necunoscuta sau care provine dintr-o familie cu productie mici. Daca dn legturi cu aceeasi familie cu tproductie record se pot ounoaste si productiile familiilor ou matei surori — a célei urmarite — si aceste producti sint de asemenea mari sau mai mari decit ale altor grupe de familii cu matci surori, valoarea familiilor recondiste creste foarte mult, Aceste informagii ne completeazi cunostingele noastre despre familia recor- dist’ gi me arati c& ea ‘apartine unei grupe de familii cu {nsugiti productive care’ se manifest’ dntrun grad mai pro- nungat decit la alte gmpe. In majoritatea cazurilor apicultorul ameliorator trebuie si se muljumeasc& cu atit si si procedeze la coregterea de mitci fice din familia recondista cunoscut’ astfel, Informaiile despre familia respectiva cu- lese iin acest mod, it de mutile in munca de amelionare, nu spun fnsi ni- mic despre modul in care se vor mani- festa {insusirile productive la unmagii acesteia, respectiv lla familiile de albine ou mitci fice. Vor continua ele, oare, si dea aceleasi productii mari ca si ascen- denyii Jor ? fnsusirile dor pozitive trans- mise de mam& se vor putea menyine fn situagia cunoscuté i ele se émperecheazd ‘ou un amestec de trintori dix care o pot fi valorosi dar alti pate au, fiind Cu Copii necunoscugi ? Partea cea mai important’ si cea mai grea a probleme: este aceea ide a avea sigu- ranya ec mnétcile noastte, eecordiste sint capabile si produc& mitci fice, care fm- perecheate in anumite conditii si reali- zeze familii de albine ou indici de mare productivitate, Pentru ealizarea acestui scp existi o metodi de testare a. fami- liilor cu productii record pe baza descen- dentei lor, Problema este de o deosebjti importanya si aotualitate, deoarece produ- cerea de mivci fn pepiniere a luat si in fara noastri 9 mare decyoltate, In. pri- mil 12 ani (1960) de la Gnoeperea acestei actiuni s-au llivrat apiculotrilor un numar de 72.000 mitci idin cate 57,000 numai in ultimii 5 ani (tn aceste cifre sint in- cluse numai mincile produse de pepinie~ rele SCCAS gi livrate prin ACA (grafic). Consideram ci aceasta activitate se va dezvolta si mai mult in viitor fiind sti- mulata de calitatea superioara a mitcilor livrave, de livrarea matcilor in perioada in care pot fi de maximA utilitate, de generalizarea schimbirii periodice a mit- cilor gi folosirea pe cara langi a proce- deelor de intresinere a familiilor de albine cu mitei suplimentare (ajutivoare, tem- porare etc),Pind in anul 1968 inclusiv, munca de selectie a materialului biologic in vede- tea fnmulyirii s-a dus in popiniorele res- pective, Incepind cu anul 1969" sarcina asigurarii pepinierelor SCCAS cu suse va- loroase a fost trecuta laboratorului de a- meliorarea albinelor. In duorarea de fay prezentim rezulta- tele obtinute in anul 1969—1970. In anul 1969 materialul biologic supus testirii a constat din grupe de familii cu mitei surori provenite din suse _utili- zate in anul 1968 fn pepinierele SCCAS dup’ cum urmeazi : Si (Sro) Popiniera Baneasa, S7 Pepiniera Cisliu $i Soag Pepiniera Daiga. In anul 1970 materialul biologic a cons- tat de asemenca din familii cu mitci su- rori din lliniile S,, orescute én anul 1969 din familia nr, 2, recordista grupei Ss, verificatd ‘in anul 1969, Se crescuta din familia Ri — Pasdrea, care a realizat la salcim fn anul 1969 productie mare gi S7 crescuta in anul 1969. Grupele de verificare au constat din 8—12 familii cu mitci surori in anul 1969 si 11—14 familii tn anul 1970. Toate grupele au fost amplasate fn anii respectivi fn aceleasi oondigii si anume : in anul 1969 tn padurea Pasirea iar in anul 1970 in padurea Broasea-Moldoveni, ambele in judeyul Ilfov. Pentru obyinerea unor randamente mai mari s-a prac- ticat stuparivul pastoral la culesul de vara in timp ce oulesul de la salcim a fost va- dorificat de pe vatra de iernare. Conditiile climatice in cei doi ani au fost variate si in general nefavorabile in- fluengind in mod negativ dezvoltarea si randamentul familiilor de albine. In anul 1969. culesul de la saleim a fost destul de slab, iar cel de vari a fost calamitat (floarea-soarelui). In annul 1970 culesul de salcim a fost cala- mitat in timp ce cel de vari a fost bun, furnizat in mai mare parte de coriandru dectt de floarea-soarelui (in acesti ani s-a Inlocuit soiul de floarea-soarelui VNIIMK. cu soiul RECORD, ceea ce a facut ca pon- derea florii-soarelui tn culesul de vara si se reduc{ fntr-o masuri mai mare. Mai mult dectt attva, floarea-soarelui a produs si unele mortalititi la albine). 4 Cerinyale de a asigura papinierdle de crey- terea matcilor cu suse valoroase in timp cit mai scurt a necesitat pentru inceput reduicerea perioadei de veriticare la numai un an gi luarea ‘in consideratie la bonitare @ unui numar mai mic de din venga la iernare, evolugia puter de albine, evolugia cresterii de puier si roducyia de miere realizavi la culesuri. zistenya la iernare s-a urmirit numai in iarna 1969—1970 gi s-a constatat ci fami- liile descendenjei $; au pierdut 46,8%/y din populagia lor la in fn dar’, leagi condigii famili nimic, ci dimpotriva, are poate fi datorat cregterii timpurii de puict), iar familiile grupei S; aupierdut numai 99/9 din albine, Consumul-de hrani in timpul dernii pe kg albina a fost cuprins intre 3,5 kg la Se si 5,4 kg la Prin mortalitatea redusi in timpul iernii si in special prin consumul de hrana relativ redus, familiile de albine din susa Se pot fi considerate ca rezistente la iernare. De asomenea gi familiile de albine din suga $> pot fi considerate ca nte ja iernare dup mortalitatea inregistrati. Familiile de albine din susa Si s-au dovedit nerezistente la iernare. © Dezvoltarea faiiliilor de albine — expri- mati prin evolugia puterii acestora gia cantitatii de puier crescut —a dnregistrat urmatoarea situayie : In anul 1969, ca urmare a condi grele de iernare, puterea familiilor de albine din grupele sugdlor, Sggp gi Sy scade treptat pina la data de 6 mai cind, ca ur- mare a sporirii numarului de albine tinere Sncepe cresterea in putere, La grupa St cresterea puterii incepe chiar Ia 22 aprilie, La aceasta ultima grup puverea atinge maximum Ja 31 mai, dup’ care incepe si sead&. La celelalte douk grupe, putera fa~ miliilor cregte pin’ la 22 iunie. In anul 1970 cresterea puterii familiei de albine tncepe chiar de la incaputul luni aprilie, atingind un maximum la 19 iunie, dupa care facope si se dnregistreze o sck- dore progresiva. Crestorea de puiet tn anul 1969 evolueazX asemanator la grupele Syao si'S> cu maximum de puier crescut la 31 mai. Familiile grupei Si, desi tn prima Parte a sezonului eresc mai mult puiet je grupeieo = _ “dectt familiile celorlalte grupe, la 31 mai au puiet mai putin, Fira a atinge maxi- mum celorlalte grupe, familiile acesteia cresc cantitasi mari de puiet un timp mai indelungat. Ca recorduri dg prolificitate s-au tnregistrat unma&toarele : la grupa St matca familiei nr. 13 a realizat 1114 ova . pe zi fn perioada 10—31 mai, iar pe sub- perioada, de la 10 la 19 mai 1135 ou% pe zi “5: 1088 tn perioada 19—31 mai; la grupa Sos familia 34 a vealizat 1354 oud pe zi pe perioada invreaga gi respectiv 1608 oud si 1011 ow pe subperioade ; la grupa S; familia mr. 14 a realizat 1343 oud pe zi dn perioada dntreaga si respectiv pe sub- perioade 1516 si 1111 ova pe zi. » In anul 1970 familiile de albine cresc cantitagi de puiet: care ating maximum !a 19 iunie. Matci cu prolificitate record au fost cele ale familiilor 145 din grupa 31 cu o medie de 1371 fn perioada 31 mai — 19 iunie, de 1475 oud pe zi de la 30 mai la 7 iunie si 1233 oud pe zi de la 7 la 19 iunie, familia 177 din grupa S, cu 1205, 1383 si respectiv 933 oud pe zi in aceleagi intervale. F * Productia de miere realizatd a fost fn anul 1969 la salcim la descendenya S; cu 40,10/6 mai mare dectt la descendenya Spgp, iar la descendenga Si cu 38,2%/) mai mare decit Ja descendenga Spgo. In functie de puterea familiilor fnainve de cules deci in functie de albinele care au realizat mierea respectiva, productiile stat cu 11,30 penrtu S7 si 15,3% pentru Si ai mari fayd de ceea ce au realizat fami- le din grupa Seep. In anul 1969. culesul de vari a fost calamitat, asa incit randa- mentele de la salcim sint socotite si randa- mente anuale. in anul 1970, la culesul de da salem s-au evidentiat descendentele suselor S, si S; care au dopasit realizarile grupei Si cu 39,40) si respectiv ou 63,2%/». Aceleasi descendente se remarci si printr-o mai bun& activitate a albinelor depAsind cu 11,3 si 15,3 familiile grupei Si la canti- tatea de miere realizati pe kg albind La culesul de vari aceleasi grupe reali- + 2ea2% ou 26,50/o, respectiv 47,30/) mai mult decit realizeaz& Si. Randamentele anuale fn anul 1970 rezul- tate din insumarea realizarilor Ja cele douad culesuri reflecti aceeasi superioritate si anume descendenta S, depigejte pe Si cu 280/o, iar Sy cu 52,5%/. Producyiile de mie- re marfa realizate de susele S, si Sy au depasit pe cea a susei Si cu 46,6%/o si res- pectiv 87,50/, Din analiza rezultatelor obyinute in cei doi ani a iesit in evidenya calitatea nesatisfa- cAtoare a descendentei Sggy, care a fost eli minata de la famultire. Descendenga veri cata in anul 1970 a susei Si s-a dovedit inferioara descendenyei susei $y, desi la salctm tn anul 1969 generagiile antetioare s-au situat aproximativ a acelasi_nivel. Linia S; realizata tn stayiune si imbuni- agit continuu din anul 1962 s-a dovedit constanta in transmiterea caracterului: de buna producttoare de miere si aceasta cu atit mai mule cu cit fmperedherea mitcilor respective s-a realizat in stupina, selectia find dust pe linie materna. Pe baza rezultatelor obtinute tn 1969 s-au repartizat popinierelor matci ‘tice cu pro- ductie record din susele S: si S;, iar tn anul 1970 din susa S>. Metoda de verificare folosita nu ne-a dat totusi posibilitatea si putam asigura pepi: nierelor suse verificate prin descendenya, ci numai familii de albine cu producti record proyenite din familii cu producti record si din grupe cu mate! surori, cae in studiu comparativ s-au dovedit superioare altor grape. Acest luoru se datoreste faptu- lui ci la terminarea verificirii, susele su- puse acestei Iucriri (respectiv matcile aces- tora) aveau cel puyin 4 ani, virsti la care nu mai pot fi utilizate invens tn pepiniere (chiar dac& mai trXiesc). Trebuie st mengionaim faptul ci materialul obsinut trebuie imbunaitayic th continuare. Materialul biologic obsinut pina in prezent nu este suficient de prolific, nu este sufici- ent de uniform tn cea ce privegte culoarea si inck variabil fn ceca ce priveste uncle caractere secundare cum ar fi ortarea albinei pe faguri, modul de c&pfcire a mierii. aero cu anul 1971, metoda ad lueru sea undtitit prin asigurarea {mpere- chert controlate a descendentdlor.Influenfa nosemozei asupra nivelului de proteina din hemolimfa la albine (Apis me/lifica L.)* Ing. N. FOTI, dr, STELA SERBANESCU, biol, IULIANA CRISAN Stayiaoce cenceall de cercetiri pentru apiculeurd ji sericicelturi Existk uncle investigayii recente asupra componentilor proteici din hemolimfa la albinele infestate cu nosemoza. Astfel, Karbaskova (1969) wrmireyte nive- Jul aminoasizilor liberi i al azotului_ toval Ja albine infestare ou nosemozi pe timpul jemii, stabilind c& mivelul acestora este de 1,4—4 oni mai ridica cu aibinele sindtoase. Glins ki slaw (1969) mentioneaza ca Ja albinele infestate nu se constaté modificini sub raportul numirului hemocitelor si giseste douk fractiuni proteice stabile. Wang Der — I (1970) studiazt spectral ami- noacizilor cit gi nivelul acestora la albine infestate artificial cu spori de Nosema apis, aratind c& la albinele bolnave inten- sitatea schimbului proteic este mai scizut faya de albinele sintisoase. In lucrarea de faya s-a urmirit preliminar in sezonul activ eyolusia nivelului protei- nei gi aminoacizilor liberi la hemolimfa albinelor captive, infesrate in prealabil cu nosemoza, neifestace si la albine infestate, in hrana cérora s-a adiugat Fumidil B. Metoda de lucru si materiale In experiensa s-au folosit albine marcate, jn virst& de 10 zile, captive in custi, intre- jinute in condigii de laborator. Fiecare din cele 3 variante a avut cite 35 albinc in- soyite de olte o matcé. Dupa formarea yariantelor albinele au fost flaminzite timp de 4 ore, apoi li s-an administrat : — un snl sirop de zah&r la martor ; — un ml sirop de zahar cu spori in con- centragie de 960 000/mm® la varianta 1 si la varianta 2. La 4 ore albinele au primit miere de 3 bie controlat’ din punct de vedere sani- tar-veterinar. La varianta 2 tn miere, s-a adiugat Fumidil B 1 g%. Hemolimfa a * Referat susyinuc in cadrul Jucrarilor Congresu- lui al XXIM-lea internayional de apicultura —~ Moscove 1971. 4 fost recoltati atit la montarea experienyei cit si din 3 in 3 zile, timp de 12 zile, lu- fndu-se de fiecare dati, din fiecare va-+ rianta ote 6 albine. Gradul de infestare cu sporti cit si cantitatea cu protein’ si aminoacizi liberi siau determinat la fiecare individ fn parte. Sporii de nosemozi s-au urmirit separat in intestinul mijlociu. si separat tn cel gros. Cantitatea de jproteina din hemolimfa a fost deverminati cu reac- tivul Folin-Ciooiltau, avind drept curbi. etalon cantitavea de protein’ din serul uman normal, iar cantitatea de aminoacizi liberi, tot cu acelasi reactiv, fnsi dup’ © prealabili precipitare a proteinei cu acid tricloracetic 10/9, Rezultate si Din datele prezentate tn grafic i> tabelul 1 se desprinde cA la 3 zile dupa incaperea experienyoi, la toate variantele niyalul de protein scade faa de nivelul inigial, Astfel, de la valoarea initial de 2,34 g0/o respectiv 100%, se ajunge la martor la 1,81 gp respectiv 77,3%o, la varianta 1 iscuii vOWUTIAPeTeN S ANGACLOR IRM MOLE LA AINE NEMFESTATE SU NFESTATECUMOEEWA,infestatt la 1,51 g®% respectiv 64,5%o, iar la varianta 2 infestata cu adaos de Fumi- dil B la 1,93 g0/o wespectiv 8240/0, aceasta din urm& situindu-se la nivel superior mar- torului gi variantei 1 infestate. Cantitatea de protein’ in unmivoarele zile de expe- rienfi, 6,9, 12 zile, inregistrindu-se valori cu un mers tn general descendent la toate variantele, valorile cele mai sc&zute consta- tindu-se la varianta 1 infestatt, ajungind Ja 12 zile la 1,03 g%/o, respectiv 44/9. Se remarc& nivelul de proteina considerabil mai nidicat la varianta 2 infestat cu a- daos de Fumidil B, ajungind la 12 zile Ja 1,93 90%, respectiv $2,4/0. In ceea ce priveste prezenta sporilor de Nosema apis se remarc’ cf la martor apar spori la 9 zile de experiensa la 2 albine tn jntestinul mijlociu si la 4 albine fn intes- tinul gros, din cei 6 indivizi analizagi. La varianta 1 infestat numirul cregte con- 4n cel gros. De la 6 zile Ia 12 zile de expe- rien, attt fn intestinul mijlooin cit gi tn cel gros. De la 6 la 12 zile de expe- Heng la vanianta 2 infestatt plus Fumidil B apar cltiva sponi de Nosoma apis numai fn intestinul gros la un singur individ din cei 6 studiagi. Eyolupia aminoacizilor liberi din hemo- limf& este caracteristic’ la fiecare variant& jn parte, Astfel, la martor raportul pro- teini-aminoacizi liberi se mentine la ace- Jasi nivel fayi de start, la 3 zile de 0,08, la 6 zile acest naport se m&reste la 0,18, mic- sorindu-se apoi la 9 si 12 vile de expe- itiengi la 0,11, valoare ceva, mai ridica fati de nivelul inigial. Sporirea nivelului ‘aminoapizillor liberi 1a 6 zile se datoreste probabil infestatiei intimplitoare, detec- ‘tat abia lla 9 zile de exporienti. Se pare ci perioada otnd organismul este atacat intens de parazit, reactia fiziologica a sa const% din intensificarea metabolismului proteic. Acest fapt s-ar confinnia gi la va~ rianta 1 infeotat%, unde Ja 3 zile raportul * proteint-aminoacizi liberi se mireste la 0,16, luind 4a continuare un mers descen- dent pind la 12 zile, cind raportul prote- ini aminoacizi liberi scade la 0,05, cell mai scizut din toate variantele. La varianta 2 infestati plus Fumidil B raportul pro- teing-aminoacizi liberi la 3 zile ajunge 0,15, la 6 zile la 0,26, raminind apoi a- proape la aceleasi valori de 0,26 si 0,25, ce stnt net superioare martorului si va riantei 1 infesvate. Acest fapt denoti metabolismul proteic in cazul adaosului de Fumidil B este net mai intens fagi de martor si varianta 1 infesvatt. Cresterea nivelului aminoacizilor liberi ctt si a proteinelor in general la albinele din a- ceastX variant, comparativ ou celelalte variante, s-ar datora atit efectului specific al antibiotioului administrat, oft si dece- lirii fn antibiotic a unei anumite canti- tigi de protein’ (0,12% fn solutie de 1g%/), care probabil imprimi un meta- bolism specific, intens, tn care particip% tnsisi_ metabolizarea proteinei acestuia, ce este evident prin sporirea nivelului de aminoacizi liberi din hemolimf% aproape de 2 ori si jumatate fata de start si net superior fata de celelalte variante. Rezultatele noastre tn aceasta directie con- cord% cu cele ale lui Wang Der-I relativ Ja diminuarea treptati a aminoacizilor liberi din hemolimfa la albinele infestate cu Nosema apis, respectiv o stare de hipo- aciditate, excoptind inst faza de infestare. Comparind datele noastre cu cele obyinute de Kerbaskova la albine de iernare, ele se confirmi numai %n prima fazi de in- festare, ziua a 3-a Ja varianta 1 infes- tat, ziua a 6-a la martor (discutate an- terior), perioade {n care are loc o inten- sificare temporar’ a metabolismului_pro- teic. Inst, fn perioada urmitoare nivelul aminoatizilor scade, indictnd mersul des- cendent al intensitXtii__metabolismului iproteic. Din cele arktate se desprinde evident ci Ja albinele infestate cu Nosema apis me- tabolismul proteic, {nceptnd din momen- tul infestArii, are un mers descendent. confirmat atit de nivelul de protein’, cfr si de cel al aminoacizifor liberi, exceptind faza de incubatie. Concluzii Din datele prezentate se desprind urm’- toarele : —nivelul de protein’ totali (prote- ind -+ aminoacizi liberi) la albine infestate, comparind cu nivelul initial constatat la incoperea expenienyel, la 12 zile de Ja infes- tare scade la 4407, fayi de 61,1%o la albi- 3nele neinfestate si de 82,49/) la varianta infes- taté -f Fumidil B; — acelasi mers descen- dent se fnregistreaz’ si fn privinta nivelului aminoacizilor liberi, care Ja 12 zile de ta Sncepe- rea experiengei scade Ja 27,70/4 fayi de nivelul inigial de 100°/o, cu ex- ceptia iperioadei de in- festare, cind se depiseste nivelul initial si anume la 1220/5 —a albinele infestate care au primit tn hrani adaos de 1 g% Fumidil B se remarci valori crescute semnificativ fata de martor si varianta 1 infestata, probabil ca ur- mare a raporoului de protein’ din antibiotic si actiunii specifice a aces- tuia. BIBLIOGRAFIE Fed Nope La Giiea 1 — itatea_" componentulul 5 emoliat e allianCAns Stises leezonel fl aeenora, —— Lacr,’ ling vol. X, Ed, Red. Rev, colo, ucuregc, 1970, 2-40" sarltee, Bulletin” Apicote, IL, ne, 2/1969, pag. 121—130, Ry ina Zaealew — zachowss sie clemiontow morforycznyel Dialeke Aémolimly pszeroly mining) (hpi lite Procite teat Be salet Seen Boe 25, nr, 2, 72—T6, 3. Karbascova ‘V. — Necatorte po- eazatell, ezotistogo obmena vy zdorovih’ i bolnth ‘noremato- Zon pel" Bil. Veer, teperim, futeinaris 1963, vip. 6 A587. 4..Watg Ber, Moeller FB — (Catspasion of the free tm fete compoiion a “he rmelymph 6) healthy an Novesarinected femele” honey bees. a]. Invertebe, Pathol.", 1970, 5, New 2, 302-205, 6 Tedel t |INE NEINFESTATE $I INFESTATE CU NOSEMA APIS = DATE MEDU — VARIABILITATEA PROTEINEI $I AMINOACIZILOR LIBER! IN HEMOLIMFA LA ALBI Variants 2 Infestar + Fomidil B Variance 1 infestat cu spori nosemi Martor acinfestet cu nosemozi ym2con, yaods sturzangy La oa, nivel % em Provein’ nivel % e% gaso, ods puszerg Sad aeodey, \Aminoacizi Tiber! Proveiat ode ‘Youd’ ted vel % A é a 2 a 5 al oS Ss ss o o reas a = N gS £ 2.8 eo § 2°83) ey 2 © eo g $ Rg = | | Ltt” Sh 8 8 2 3 6 ae Came gf 2 2 3 s a a 3 a oS oS o Ss of g 8 8 ¢ 3 ee BER ’ 2 ; pgree oH 89 og Sg |Flori de salcie cipreascd Recolte sporite prin interventii utile in. viata familiilor de albine Ing. $T. POPESCU Sez. T, Viedimireseu ar. 384 Drigigani, Jud. Vilesa Rezerva principal de sprite a productei de miere, ceard si alte produse, dupX cum se tie, depinde de resursele nectaro-polenifere, de ingriji- rea si intretinerea tot mai corespunzitoare a familiilor dle albine de citre apicultori in toate anotimpuril Pentru familiile de albine din stupina personal, asigur ceringele de bazi melifers prin practicarea Stupiritulul pastoral fa. safeimul 1, saletmul It si Hloarea-soarelui. Pentru rezolvarea problemei_ se~ lectiei, deosebit de grea din cauza particular {ilor biologice ale familiilor de albine, am apre- Cat ci procurarea de matci selectionate_ prin Contrele judejene de aprovizionare si desfacere ‘ale Asociatiei noastre este foarte economic gi foarte indicati din toate punctele de vedere. Mica rimas deci, ea preocupare permanent in activitatea mea apicoli, imbunititirea metodelor de ingeijire st fntretinere a famihilor de albine. ‘Am observat in legiturk cu aceasta ci efectcle produse de o buni ingrijire si intreyinere a fami- Vilor de albine sine deosebit de eficiente. Subliniez de asemenea faptul ci fumiliile de albine se gisese permanent sub influenfa unor factori, Astlel, urmarind viata albinelor vom observa, ci microclima, cantitatea si -calitatea hranei_sint factori care determin’ limita extrema de dezvol- tare a familiilor de albine si ci, tntre familiile de albine si mediul tn care se dezvolti existi 0 strinst logitur’, Astfel, o familie slabs cu rezerve insuficiente de hrani. nu-si poate mentine in sezonul de jarni temperatura necesari si va pieri, fntrucit unitatea dintre aceast§ familie si mediu se giseste tn contradictie. In schimb, 0 familie cu 9 populatie numeroasi de albine, cu provizii suficiente si de calitate superioar’, are posibilitatea si mengin’ microclima necesari primivara, sk creascX un nu mir mare de larve, iar in sezonul actly. st puiernich gi, ca wtmare, 38 valorifice din_ plin culesurile, In acest caz intre familiile de albine gi condifiile de viati nu cxist& nici o contradictie, unitatea dintre familie si mediu este pistraté gi familia de albine va progres. Se stie ci albinele izgonesc trintorii din stupi la sfirsitul verii, iar miteile igi restring sau fntrerup activitatea de quat a urmare a lipsei de cules in naturi. Reaparitia unui bun cules de nectar si polen determin’ insi albinele tinere tn virsti de 3—4 rile si devin culegitoare si mitcile st-si inensifice activitaten de ouat. Sint numai eiteva exemple care demonstreazi c& dezyoltarea fami- Tiilor de albine se gisesc sub influenga permanen- tia condigiilor de mediv. Astfel se emplick si 7motivul pentru care a aplicarea unui proceden oarecare din tehnologia apicoli trebuie si tinem scama, in mod obligatoriu, de condiille de mediu. Referiudu-m& la pregttirea familiilor de albine din stupina personali (compust din 30 familii de albine intresinute fn stupi R.A, 1001) in vederea uunei bune icrniri, care reprezinta temelia produc tiei din anul viitor, procedez dup cum urmeazi Imediat dup% culesul de ta floarea-soarelui.ridic magazinele, organizez si tmpachetez lateral, sus ji jos cuibul redus la 6—8 faguri. Daci este necesar, intregesc proviziile de hran pentru iarnt pind 4a maximum 10 12 kg. Apoi ineep stimuliil de toamnn ined din prima decad% a lunii august. In felul acesta asigur protectia familiilor de albine contra frigului si hrana, Urmiresc de asemenea si nut se intrerupit ountul mYtelor tn Tuna august. Protejarea ghemului de albine iu duce Ia incil- zirea golului din stup tn timpul iernii, dar sct- derea temperaturii de Ia periferia ghemului este mai mick fn cazul cind golul este umplut cu diferite materiale izolatoare iar legitura intre microclim’ si albine este menfinut’ cu un efort si un consum de miere mai redus. In centrul cuibului las fagurii de culoare maroniu deschis, de Ja care au eclozionat 4—5 generatii de albine. Nu neglijez. calitatea, cantitates si nici modul de amplasare a proviziilor necesare pentru sezonul de iar’. " Privitor la calitatea mierii, tn afart de mierea de mani, am constatat ci orice micre.este bun’, Foto NYILOS IANO$ Si. Gheorghe — Covasns inclusiv, mierea de Ja floarea-soarclui, cu conditia si fie cipicies, La ultimul control simin in cuib 5—6 faguri bine acoperisi cu albine, in care se gisesc, cum am mai ardtat, 10—12 kg miere. In schimb recurg a hriniri stimulente de primivari th cursal lont februarie cu gerbet de zahtr (minimum. 1. kg), cate se continu in luna martie cu sirop de ratte (minimum 4 kg ahi). Am observat ci albinele ierneazi bine pe faguri plini cu miere, Accasti opinie este valabila pentru cazurile cind cviburile nu au fost strimtorate. st cind fagurit,plini cu micre au fost asezafs marginen cuibului. Tn asemenen situatie fagu marginali plini cu. miere rimfn neacoperiti eu albine si pe ei se condenseaza vapori de apt, tn Picituri, care pot chiar ingheta in timpul’ nop- {ilor geroase. Atunet ctnd unele familit de albine 16—18 kg miere, descipicitul fagurilor devine absolut necesar pentru stimularea puictului Ia incepucul primiverii. Privitor la modul de orinduire a fagurilor cu miere, mengionez. cX i toate cazurile fagurii cu cea mai mare cantitate de miere fi asez_central, jar in stinga si dreapta acestora urmeazi fagurit cu cantitigi descrescinde de miere. De ce? Ghemul de albine este tiiat, daci se poate spune astfel, in mai multe discuri de eitre fagurit din euib, Discul central, cel mai voluminos, este acoperit eu cca mai mare cantitate de albine i aici con- sumul este cel mai ridicat, Astfel, corelayia dintre albine si hrani este asiguratt si pistrath, De asemenea, cu ocazia organizarii definitive a cuibului miresc intervalul fntre fagurii centrali a 15—16 mm, fapt ‘care face ca numirul de al- bine din aceste intervale si fie mai mare si astfel Si. mengini cildura necesaré fn cub ‘cu un consum redus de provi Ling fagurii centrali agez 1—2 faguri cu pistur’. Pe acesti faguri eclozioneazi prima generatie de albine tinere care activenzi timpuriu’ gi deosebit de energic intreaga familie de albine, Am observat ct in toate eazurile cind cuibul a fost corespunzitor strimtorat, ghemul se formeazt central, fapt care ne inlesneste stabilirea central a urdinigului in sezonul de toamni i primivari sau laterali fn sezonul de iarnt. Se desprinde deci, c& insusirile familiilor de albine nu sint determinate exclusiy de valoarea lor bio- logick si nici de mediu, ci insusirile lor sint re- zaltatul interactiuntl- materiale logic cu. me- diul tnconjuritor, yaloaren biologic’ determinind limitele intre care famille de albine se pot modi= fica sub influenta mediului, Pentru motivul acesta, folosires unui material valoros din punct de vedere genetic si mentinerea Judicioasi a cchilibrului armonios intre familiile de albine si conditiile de viat’ si de intretinere, trebuie si constituie o preocupare permanent a stuparilor, coneretizati prin misuri st procedee, care, aplicate Ia timp, si elimine tn totalitate influenfa negativi a diferitilor facto meazi cu din cuib cresterPRIMELE INTERVENTII, PRIMELE SUCCESE Apiouitorilor le este cunoscut fapeul ci produc- siile de miere marfi variaz’, in condigii olima~ torice identice, in fimite largi de Ja un an Ja altul, atit intre familiile de albine din cadrul aceleiasi stupine, cte si de la o stupin Ia alta. Stuparii eviti si ounoasci cauzele care gene- reazi aceste diferentiori si reusese si le inliture pe misuri ce munca lor se bazeazi pe cuno}- tinge tot mai temeinice. Degi cauzele sinc multe, totusi exist certitudinea ci una din cauzsle principale care explici aceasti stare de luoruri, consti in metodele difere de crescere si tntreginere a familiilor de albine. In articalul de fagi mi-am propus s% expun citi torilor modul de Iucru folosit de mine, cu pri- vire Ja egalarea si ridicarea potentialului de pro- ducyie a familiilor de albine tn stupina proprie, formati din 28—30 smupi RA 1001. In indelungata mea experiensi de stupar am constatat ci si tn cazul familiilor puternice este necesar si intervenim in sezonul de primivari, in misuri mai mici insi, primele intervensii din acest sezon putind fi decisive si tn misuri si aduci primele succese. MX refer la interventiile din oursul primiverii, care sint 0 continuare a Jucririlor executate in stupini in lunile de vari si toamnit din cursul anului precedent. Modul de Iucru la care mi refer se bazeaz pe unele con- statiri stiingific controlate, bine expuse si dez- voktate in literatura de specialitate, care, incor- porate tn practici prin influenya lor hotiritoare, pot asigura o remarcabili crestere a venitului noseru apicol. Bavat pe constatarea ci toamna cresterea puie- tuluj fthoeteazi la tomperatura de 128°C, iar primivara reincepe Ja temperatura de 5,7°C, precum si pe faptul bine cunoscut, ci mitcile depun oud in raport si fn funcsie de numirul de doici existente. tn familie, in ultimii ani, inter- vin in viata albinelor dupi cum urmeart: pe timp linigtic, cind temperatura mediului este de minimum 6°C, deschid stupii si intervin in viaya familiilor de albine. Intervengiile se fac dupi primul zbor, eventual provocat de mine gi au Joc in prima decadi a lunii februarie, respectiv cu 85—95 zile tnainte de a inflori primul salcim. Se tnyelege ci tn perioada de la tnceputul lunii februarie yi pink le infloritul saletmului 1, fami- Hille por creste minimum patru generatii de al- bine tinere, Facem o mengiune specisli cu privire la va- loarea biologicl deosebiti a primei generagii de albine, eclozionate tn sezonul de primivari, eu precizarea ci aceasti prim generatie de albine cu cft va fi mai numerossi si va ecloziona mai devreme, cu atlt mai energic si msi viguros, va reaativa viata familiilor de albine, Din observa- tile autorului, rezulti cX prezenta puiotului ci- pioit in a doua decadi a lunii februarie, pe o suprafayi minima de 0,5 mp. pe ambele pirti, respectiv 350—400 albine tinere, doici constituie un factor decisiy tn vederea obsinerii de familii de albine cu poste 45.000 albine culegitoare la inceputul luni mai, capabile si valorifice in med rentabil primul saleim. ‘Aceste 350—400 doici pot fi obyinute la timpul indica in felul urmftor: dupi primul zbor, Foto : N, FOT ‘Zipada mai persist®. Alunul tnsi a Snfloritfoarte mule, Efecrul consti in impingerea zonei de aer cald din patrea superioari a ramelor din cuib citre parvea lor inferioari, fape care face ca 0 supra- fayi mai mare din faguri sk fie tncilzité si ocu- pati de albine, iar matca si depuni repede oui in ei, mai ales ca urmare a hrinirilor stimu- lente, Lucrarea are loc in prima decadi a lunii februarie, cind fiecare familie primeste ctte un fagure din cei de la rezervé, buni pentru culb sicu minimum 1 kg de micre in partea lor suporioari, sinusi clteva zile tntr-o cameri in- e¥lzirk. Inainte de a se introduce fagurele in cuib, coroana de miere se descipiccste numai pe © lipime de 2—3 cm, dup’ care fagurele se scu- funda in pozitia in care sti tn cuib Sntr-un vas plin cu sirop cilduy de zahiir. Fagurole ascfel tit se pune in centrul cuibului. Fiecare fa- ie de albine primeste tn acelagi timp cite Alunul, Primele flori — prinvul polen 250—300 g pasti proteici si stupul se inchide. In siropul de zahir este necesar si adfugim polen sau tnlocvitori de polen, Lucrarea se repeti tnci de 2—3 ori pind Ja data de 15 martie, Dup3 15 martie si pind la 15—20 aprilie, adici respectiv 51 nile inainte de a inflori saleimul 1, se proce- deazi la practicarea hrinirilor stimulente de bazi, care constau tn rayii mici de sirop de za- hir administrate zilnic sau la interval de o zi. Rezulravul acestui mod de luoru se coneretizeazi prin prezenya tn cuibul familiilor de albine a unui numir de 6—7 faguni cu puiet cipicie in perioada 15—25 aprilie, bogat acoperite cu albine si mule prea suficiente penuru valorificarea pri- mului saloim, motiv pentru care devine obliga torie egalarea familiilor de albine in cazul cind unele familii au un numir mai mare de fagori cXpicigi. Operatia are loc tnaintea culesului mare, ajueind fn primul rind familiile mijlocii, tuind de Ia cele puternice cite un fagure cu puiet si albinele care fl acoper’. In stupina proprie pentru cele 30 familii de al- bine sint necesare 150 minute, respectiy cite cinci minute pentru fieoare familie, de unde re- aulti ci, pentru o stupini formatk din 120 familii, sint necesare zece ore de Iucru. tn petioada hrinirilor stimulente cu sirop de zahir folosese rezervorul pentru petrol de la lampa nr. 5, care prezintd avantajul ci se poate acoperi cu o perni special exeourati sau cu alte materiale, Importanga practici deosebitii consti in aceea ci, nivelul siropului, din rezervorul de sticlS fiind foarte aproape de stratul de albine, face ca siropul si fie consumat ji tn zilele si nopyile cind temperatura este mai scizuti. In acest scop, tn podijorel stupului se face un ori- ficiu cu diametrul egal cu gura hrinitorului de svicla. r Pe partoa inferioari a acestui orificiu se aplict o plast de sirmi de 3X3-mm care uu permite iesirea albinelor in momentul cind stnt_stimu- late. Rezervorul completat cu 150—200 g sirop se acoperé cu un strat de tifon, fixat princr-un inel de cauciue si se ristoarné peste sirma ori- ficiului, Astfel, administrarea siropului si inlo- cuirea hrinitoarelor goale cu altele pline se poate face la orice ori din 2i gi noapte, iri ca albi- nele sk fie sorivite sau si iast din stup, evitin- du-se deci total inyeptturile. Orificiul din podigor cu plasa de strmi asigurit climinarea vaporilor de api in sezonul de iarné si serveste si la introducerea fumului de feno- tiazin& tn cuibul familiilor, in perioada de tra~ tament, impotriva pXduchilor albinelor.FAMILIILE DE ALBINE SLABE NU SE DEZVOLTA NORMAL 1, BALMEZ Str, Mircea VodS nr, 1 comuna Afumat Familiile de albine intrate Ia iernat pe 3—5 faguri, pot ajunge in primavari pe 2—4 faguri, deci slabe. Chiar familiile de albine mediocre pe 5—6 faguri, care au reugit si iast din iarni, sint con~ siderate tn primivari ca fami- slabe, cu albine numai pe 4—5 faguri. Uneori familii de albine puternice intrate la iernat pe 7-8 faguri, ajung in primi- vari pe 4—5 faguri, in urma pierderilor suferite, fie din cauza tunel iemiti proaste, fie de cele mai multe ori din cauzi de boali. "Toate aceste familii de albine in- trate slabe Ja iernat si ieyite si mai slabe fn primivari, nu se pot dezvolta normal si incerci- tile unor apicultori de a le re- dresa, rimin in general fara re- zultatele scontate. Dupi perioada de iermare in prim&yarg, au loc urmitoarele etape in dezvoltarea familiei de albine: 1, Intr-un prim interval de timp, numirul albinclor tinere eclozionate, incepe si creased ujor, fn timp ce albinele bitrine, care au iernat, mor zilnie si nu mirul lor scade mereu, pini cind se ajunge in chip firesc, la 0 ega- litate numerici, 2. tn intervalul urmitor, albi nele tinere cresc in numir consi- derabil, ia timp. ce, albinele bi- trine pier tn numir mare, zi de zi gi dispar apoi cu rotul, 3. In continuare, familia dispu- ne numai de albine tinere gi crejterea numirului albinelor de- pinde numai de acestea. Vom urmiri aceste etape in dows familii diferite : st judequl Titov La familia de albine puternic’, albinele doici fiind foarte nu- meroase, matca depune zilnic un mare numir de oui, din ce in ce mai mare, deoarece cresterea unui puiet numeros este asigu- rath si de posibilieayile de hri- nire gi ingrijire, precum si de cildura optim necesari, Ja care contribuie deopotrivi intreaga familie, La numai clteva zile dupi eclo- zionare, albinele tinere devin gi ele doiei, continuind — cresterea puietului alituri de albinele bi- teine, care au mai rimas tact tn viagé, astfel ci matca depune oui in continuare fner-un ritm viu si susyinut, La moartea ul- timilor albine bitrine, numirul color tinere devine atte de mare, nett intrece cantitatea de albine iesice din iarnit si deci familia de albine dispune de un surplus de 15—2 kg albine tinere fai de situayia inigialS. Aceasti familie de albine in scurt timp va deveni © familie puternick si deci, ren- abil, La familia de albine slabi, mat ca _depune zilnic foarte pusine ous, fiinded numirul de albine doici este foarte redus si nu pot hrini, tngriji si tneilzi dectt un numir redus de larve. fn con- secingi, numérul albinelor tinere eclozionate in primivari este foarte mic, iar albinele bitrine mor. Se ajunge astfel Ja situayia ct natalicatea este mai mick decte mortalitatea si fn acest caz familia de albine, rimtne pe loc ca numir de albine, apoi regre- seazi si adeseori ajunge Ja for- me extrem de reduse, 2—3 fa guri cu albine, sau chiar moare, In acest fel, familia de albine slabi, in loc si cunoased o crejtere numeric, ea ajunge la un mare deficit de albine, ou urmiri din cele mai grave, atic penta ea, cit si pentru stupar. tru stupar. Foate misurile de redresare a vunei astfel de familii, nu duc la nici un rezultat : —hrinirile stimulente nu au nici un efect — deoarece matca nu poate fi antrenaté sk depund mai multe oui, deoarece ouatul depinde de numfrul de doici existent in stup — fntirirea cu faguri cu puiet cipicit nu ajuti, deoarece nu are cine acoperi si tnetlzi acest puiet, pind la celozionarea. lu — intixirea cu faguri cu puier cipicit si albina de pe ci, con- stitwie, cel puyin temporar, prea mari sacrificii din partea altor familii de albine, chiar daci star puternice; de aceea este mai bine de ase renunga la cle, pentru a nu inruteigi situatia tntregii stu- pine. Singura si cea mai eficace mi- suri tn astfel de situagii este unirea, eft mai timpuriu posibil, a familiilor de albine slabe, tn- tre ele, cite 2—3, pind la obti- nerea unor familii normale, pe 6—8 rame, suficient de puternice pentru un tneeput de primavari, Eyoluyia ulterioari a familiilor provenite prin unite este cea normali gi doritt de orice api- cultor. a5