. ApiculturaApicultura Nr. 12 — decembrie 1972— Anul XXV STA LUNARA DE ‘A._S1_PRAGTICA APICOLA, GROAN AL URismtut or WontculsORm nebusiniet ALIMENTARE SI APELOR Sl AL" ASOCIATIED CRESCATO- RILOR DE -ALBINE Page SUMAR ene Un afore de veac de a proclamarea Republics es ; aes — Sipitimiaa international = apicsltorvlsi —Ingejicea familillor de albine pe cimpsl = Uncle aspcte privind tamulyires famibiloe albine : ©. ANTONESCU 2. YOICULESCU M. ATANASIU = Naccosisarea albinelor « 1. BALMEZ — Ssevificarea unor familii de slbine . 1 GHISOTU — Modal practic de picigare glisance peateu * foate slparile de soupi onszontali ge ver~ oa ee Oo B. COSTICHEVICI — Istalayie simpli de exeeas conta din fa- grt ‘voshi , V. VODA . GIURCANU, — Perne din papusi sau paie . — Metod’ imbunkeiind de fernare a albi- fisting GIURCANU ~~ alor I. VOICEVSCH — Dezidersee peivind activitatea fermelor apicole din TAS... es et GH. PAUN, = Din realizicile filiatei Dimboviga M. IORDACHE, —Rezulsatcle gbginute de citre Asociasia Interevoperatisth apicall’ Iveyti — Vaslui ane — Ia memoria taaintasilor oe =O impresionans’ manifestare de dragosee si atajamene T. VOLINSCHT, AL LucHSCU GH. BARTOS — Aspecte din trecucul aplculturié bucovinene = Comertul, eu ceark intze firile romiae si Veastia in secolul al XVill-tea —Simpotionul intemationsl de toed mali ee polenbare deta Tosino (lesa) Blena HOCIOTA A. HARNA — Szdinga Hirgits a Consilialui Executiy al Apimondiel desfigurace fn iR. P. Polo tee ~Documentar apical see — Rispondsm cititorilor tee = Caleadar apicol N. TOPOR, = Timpul probabil. tee = Seurte stiri. oo — Sumarul. sumarelor AL ME Ma a Fa a 7 Apicultura REDACTIA $I ADMINISTRATJIA: ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulius Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 = 12.20.10 . \ \ \ 1 Revista S \ \ \ . 3 10 2 “ 16 8 2 2 a 35 7 39 40 0 4“ 2 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Pregedinte t Prof. de. jag. V. HARNAJ ‘Vicepresedingi : Ing. NICOLA FOTI Prof. COSTACHE PATU Secretar general + Ing. EUGEN MARZA. Membei LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMFIL DAMIAN Ing. STELIAN DINESCU ION GRAMA Ing. AUREL MALATU Dr. EUGEN MURESAN Prof. PETRE V. ANDREI GHEORGHE PUSCASU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI COLEGIUL DE REDACTIE Ing, FOTL NICOLAE — rerponssbitul cole- lal, ing. CIOLCA TON, ing, CIRNU nCLAE IOAN, dr. COLTOFEANT. NM HARNAJ ALBINEL, ILIESIU V. NICOLA ing. TONESCU TRAYAN, MARINOTU ION, Prof Gr MURESAN EUGEN, ing. SAVU: HSCU STEFAN, De. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARTA ai ing. VOL- CINSCHI TRAIAN membri ABONAMENTE : 9 Mei 18 Ie 36 lei — pe trei luni — pe ase luni — pe intregul an Coperta I: Peisaj de iarndUN SFERT DE VEAC DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII Tnrrecut propor Sirbatoreste astizi un sfert de veac de la procla- marea Republicii, eveniment de insemnitate istoric’ care a marcat inceputul puterii democrat-populare, trecerea Roméniei intr-o noux etapi a dezvol- tarii sociale, etapa revolutiei socialiste. Descatusate din langurile dictaturii fasciste gi a dominatiei straine, masele de oameni aj muncij, in cursul unei indirjite ciocniri si in ciuda a numeroase piedici puse de clasele exploatatoare si de partidele lor politice, au reugit si impuni la 6 martic 1945 primul guvern democratic in care clasa muncitoare definea rolul conducitor. Aceasta a constituit prima etapi a revolutiei si o noua victorie a poporului nostru asigurind dezvoltarea democratic $i pro- gresisti a ri Desi dup’ 6 Martie principalele pozitii economice au rimas in miinile claselor exploatatoare iar monarhia si partidele politice burghezo-mosieresti isi men- fineau o insemnata influengi in viata politica a (ari cursul revolugiel infip- tuite la 23 August 1944 de P.C.R. a intrat intr-o now’ faz. Fortele populare foloseau puterca de stat in scopul infaptuirii transformirilor economice gi sociale, a pregatirii condigiilor de preluare a intregii puteri politice de catre clasa muncitoare, In 1947, in noiembrie, au fost exclugi din guvern ultimii reprezentangi ai burghezici, eveniment ce marca ultimul act al luptei pentru izolarea monarhiei. Pregitind actul proclamérii Republicii, P.C.R. si guvernul democrat au consi- derat ci situagia din interiorul garii, schimbarea raportului de forte politice pe plan extern si consolidarea pozitiei guvernului fac posibila abolirea monarhici, Ca urmare regele a fost nevoit si semneze actul de abdicare. Proclamarea Republicii a fost primiti in intreaga tari cu manifestari entuziaste. La inalta tribuna a Congresului al X-lea al P.C.R. tovarasul Nicolae Ceausescu spunea; ,,Sintetizind, am putea spune cA in acesti 25.de ani am trecut de la orinduirea burghezX in care se mengineay puternice rimisige feudale, la orin- duirea care a lichidat pentru totdeauna exploatarea omului de citre om — parcurgind astfel mai multe etape. Poporul roman a infiptuit cu succes societatea noua, socialist’. Sub conducerea partidului comunist, clasa munci- toare, in aliany4 cu firdnimea, cu intelectualitatea si celelalte pituri sociale, 4 obfinut in dezvoltarea patriei victorii remarcabile cu care, pe drept cuvint, ne putem mindri*., Indeplinind cu succes rolul de conducitor in opera de transformare socia- lista a societatii, P.C.R. a organizat tn noua etapa ahiptatres unor importante obiective : nafionalizarea principalelor mijloace de productie, vena orasares socialist’ a agriculturii, planificarea economici nationale, revolutia cultural, Intr-o perioadi scurti, poporul nostru sub conducerea P.C.R. a cunoscut succese istorice pe calea dezvoltirii sale economico-sociale, Au fost lichidate pentru totdeauna clascle exploatatoare burghezo-mogicresti, proprictatea capitalista asupta mijloacelor de productic, intreaga putere politica si eco- nomic’ trecind in miinile clasei muncitoare, aliat3 cu {arinimea muncitoare si celelalte forte sociale.Oamenii muncii au devenit cu adevirat staptnii mijloacelor de productie a intregii avufii nagionale. A fost faurith economia socialist’ unitar’ bazati pe proprictatea de stat si cooperatista ; in cei peste 20 de ani de economie pla- nificat’. sau obfinut realiziri importante in dezvoltarea industrici si agri- culturii socialiste, fara noastra situindu-se printre farile cu cele mai inalte ritmuri de crestere economic. fn aceasti perioadi a avut loc o impetuoasi dezyoltare a fortelor de pro- ductie, o diversificare si perfectionare a productiei materiale, o amplasare rational a noilor unitayi industriale si social-culturale pe teritoriul iri, fapt care a produs mari schimbari in structura sociala a Roméniei. Schimbiri importante au avut loc gi in relagiile dintre oamenii muncii romani gi de alte nafionalitagi, care urmind consccvent politica partidului nostru sint infratiti in lupta comun’ pentru construirea socialismului si comunis- mului, Sarcinile trasate de partid in anii urmitori prevad obiective de majori im- portanga care yor ridica Rominia pe culmile civilizatiei si progresului. Obiec- tivul fundamental al programului elaborat de partid in urmitorii ani este Targirea si perfectionarea continu’ a bazei tehnico-materiale a jarii, faurirea societafii socialiste multilateral dezvoltate. Realizarea acestui fel presupune cresterea intens’ a fortelor de productie, crearea unci economii avansate, a unej industrii si agriculturi moderne, dezyoltarea susginuti a gtiintei, invaja- mintului si culturii — factori de baza ai progresului si civilizagiei precum si crearea conditiilor pentru ridicarea bunistirii materiale si spirituale_a tuturor oamenilor muncii, infiptuirea repartifiei bunurilor produse de so- cietate in spiritul dreptifii si echitigii socialiste, perfectionarea relayiilor de productie, a organizarii societifii, crearea cadrului organizatoric care si per- mith participarea activa a celor ce muncesc la conducerea treburilor garii. N-au trecut decit doi ani din acest cincinal si unele din obiectivele propuse au capatat un contur bine determinat. A-crescut productia industrial si productivitatea muncii, am avut in acesti doi ani cea mai mare productie agricola din istoria farii, s-au facut pasi mari pentru ridicarea nivelului de viaya al oamenilor muncii. Comparativ cu 1938 productia industrial’ este in 1972 de 21 de ori mai mare, productia global agricola a depisit de 1,9 ori nivelul antebelic iar venitul national este de 7,6 ori mai mare. [ata numai citeva cifre care oglin- desc cu tirie forta si viabilitatea noii orinduiri, uriasa capacitate de creatie a poporului, eliberat de exploatare si asuprire, liber si staptn pe soarta sa. Toate marile realiziri obyinute demonstreaza justegea liniei politice generale a partidului nostru care a stiut si aplice adevirurile generale la condifiile concrete din fara noastri, si asigure mersul ascendent al constructiei socialiste. Sarbitorind cea de-a 25-a aniversare a proclamirii Republicii, apiculturii din jar’, alaturi de tofi oamenii muncii condusi de partid, se striduiesc si asigure in cele mai bune conditii indeplinirea sarcinilor ce Je revin pe linia sporirii productiei, a fauririi societigii socialiste multilateral dezvoltate de ridicare a Rominiei, tntr-o perioada relativ scurt’, la nivelul farilor celor mai dezvolate, Indeplinirea programului stabilit de partid la Congresul al X-lea si la Conferinga Nafionala va asigura in mod hotiritor apropierea Romniei de nivelul garilor cu economic avansati atit din punct de vedere al productiei, productivititii muncii si venitului national pe locuitor, cit si din punct de vedere al niveluh de trai al populasici. 2SAPTAMINA INTERNATIONALA A APICULTORULUI Sarbitorivea — Saptdiminii internationale @ apicultoru- lui initiaté de Federatia Internationala a Asociatiei de “Apicnenrd »APIMON. DIA“ a devenit 0 sirba toare traditionalt a tuturor acelora care activeazé in domeniul apiculturii, un prilej de a trece in revisté succesele si a face bilantul activitayii desfajurate in anul precedent. Aceasta manifestare de pres- tigin se va desfisura in fara noastra ca si in alti ani intre 3—9 decembrie cind stuparii pot si rapor- teze cu mindrie ca prin munca si pasiunea lor ce o poarté micugei dar harnicei insecte — albina, au reusit sisi aducd contribugia la polenizarea culturilor agri- cole entomofile si sé pre- dea cantitapi insemnate de produse apicole la fondul central al statului, Cu prileinl adunarilor ge- erale apicultorii isi impén tisesc rezultatele activitaii lor, metodele noi folosite tn practicarea apiculturii de catre fiecare, fac proiecte de viitor, in scopul obtinerii unor cantitati de produse apicole cit mai mari si isi jaw angajamente de a ridica apicultura patriei pe trepte tot mai inalte. Apiculiura, dési dupi wnit Specialisti se spune ci este © arté in cadrul activitazii celor ce o practicd, este tot- odaté o stiinttd care inte- reseazd atit pe biologi cit si pe cercetatori, scotindu-i in evidenja importanta pe care o are pentru agricul- tara zilelor noastre. Sprijinigi de partidul si sta~ tub nostri, activitatea i succesele apicultorilor din fara noastré constituie o parte din activitatea si suc- cesele celorlalti oameni ai muncii. © contribugie din ce in ce mai mare in -dezvoltarea cresterii albinelor in toate sectoarele farii noastre, cit si pentru mévirea volumu~ lui de produse apicole la fondul centralizat al statu- lui o are Asociatia Cresci- torilor de Albine care, des- fasurindu-si activitates sub indrumarea Ministerului Agriculturit, Industrici Ali- mentare si Apelor, a urma- rit — prin luarea celor mai indicate si eficiente masuri tehnico-economice si infip- tuiascé obiective majore ale apicultorilor din toate sec toarele. laté citeva din activitizile de bazé ale organizatiei noastre : — duce o actiune intensé pentru atragerea in rindu- rile sale a apicultorilor de diferite profesii si virste ; — organizeant cursuri de initiere, perfectionare si ca- lificare in apiculturé ; — aprovizioneazi siupinele cu utilaje si materiale api- cole, realizate la Combina- twl apicol al Asociapici ; — organizeazd — stupiritul pastoral pentru o valorifi- care complexd si rationala a _diverselor resurse ‘ necta- rifere etc ; > Participaé cx intregul sin activ voluntary si sala- viat la contractarea, achi- Zitionarea gi prelucrarea de broduse apicole pentru fon= dul centralizat al statului. Totodaté tara noastré find 0 membra a Federaziei In- ternationale a Asociagiilor de Apiculturt ,,APIMON- DIA‘, acorda asistenti teh- nica tarilor cu apicultura in curs de dezvoltare prin spe- cialisti In apiculturd, livrari la export de materiale si utilaje apicole realizate de Combinatul apicol ete. Ca si in ceilayi ani Aso- ciafia noastra mobilizeaxa organizatiile sale teritoriale filialele judeyene gi cercurile apicole — pentru organizarea siirbitoririi in- tr-un cadrn festiv a sapta- minii internationale a api- cultorului. Cu acest prilej se aN or- ganiza in toate judegele pa- i intilniri: cu apicultorii popularizindu-se rezultatele objinute, metodele tnain- tate ale apicultorilor frun- tasi, se vor tine conferinge, se vor organiza expozitii cu vinzare a produselor apicole, gale de filme si se vor popu lariza — in taré si peste hotare — cei mai - distingi apicultori. Se va evidentia, ci in ciuda greutitilor ge- nerate de timpul nefavora- bil pentru apiculturié, in sezonul care a trecut, cind unele plante _nectarifere 3au fost calamitate, ma- joritatea apicultorilor au objinut rezultate bune da- torita introducerii unor me- tode avansate de lucru in stupinele proprii si perseve- rari de a valorifica necta- rul tuturor surselor de cu- les cu sprijinul organiza- giilor locale ale Asociatiei In fruntea acestei actinni s-au evidentiat comitetele filialelor A.C.A. judegene Brasov, Briila, Buziu, Co- vasna, Dolj, Harghita, la~ lomita, Ilfov, Teleorman, Vaslui si altele care si-qu realizat si depasit sarcina de plan pe anul 1972, li- vrind la fondul de stat in- treaga cantitate de miere contractata. Realizirile obtinute sint strins legate de activitatea multor apicultori harnici si cu o bogati experienta, preocupati permanent de gasirea unor mijloace din ce tn ce mai perjectionate, care sé le raspliteascé munca si pasiunea depusi in aceasti frumoasd inde- letnicire — apicultura. La bilantul care se face cu prilejul saptiminii interna- fionale 2 apicultorului se poate spune cu mindrie ca apicultorii patriei noastre an contribwit atit la reali- zarea sarcinilor de plan ale Asociagiei cit si la dezvolta- rea apiculturii romanesti. $i in anul viitor in fata apicul- torilor stau sarcini de mare raspundere care alaturi de 4 intregul nostru popor mun- cesc cu entuziasm si abne- gatie pentru a contribui la continua dezvoltare si in- florire economicé a patriei noastre socialiste, Un rol important in ridi- carea pe noi trepte a tebni- cii_ in apicultura patriei noastre revine Federagiei Internationale de Apicultura »APIMONDIA", care in cursul anului 1972 prin lu- cririle de specialitate edi- tate, revista ,APIACT A“ si dezbaterea unor impor~ tante probleme tebnice la simpozioanele de speciali- tate si cursurile organizate si-a adus 0 contributie de- osebitz la sprijinul organi~ zatiilor apicole nationale. Cu acest prilej, apicultorit patriei noastre Inptind cu acelasi deosebit entuziasm pentru dezvoltarea apicul- turii, se aléturaé muncii har- nicelor, albine precum si celorlalsi apicultori din lu mea intreagit, strins uniti sub steagul Apimondiei pen- tru a darui favii prin pole- nizare si valorificare a nec- tarului, cit mai multe se- minte si fructe, precum si cantitasi sporite de produse apicole in fondul statului. Productia apicold objinuta in acest an constituie o noud dovadd a justefei po- liticii promovate de parti- dul nostru, a hotaririlor Congresului al X-lea, a rea- lismului. obiectivelor planu- lui cincinal, precum $i a an- gajamentelor apicultorilor nostri, ale intregului activ voluntar si aparatului sala~ riat al Asociatiei, de a con- tribui cu cantitati sporite de produse la fondul cen- tral al statului. Rezultatele obfinute in anul apicol 1972 demon- streazd, de asemenea in mod elocvent, resursele de care dispune apicultura ta- rii_noastre si posibilitatea acestei ramuri a agriculturii de a contribui la. cresterea nivelului de trai al poporu- Ini, pentru infaptuirea pro~ gramului privind faurirea societétii socialiste yultila- teral dezvoltate, in spatria noastré, Conferinga National a partidului din acest an a stabilit caile si obiectivele pentru dezvoltarea in con- tinuare a potentialului eco- nomic al farii noastre pen- tru intensificarea cresterii cantitative ;i calitative a productiei materiale, in ve- derea ridicdrii Romdniei pe noi trepte ale civilizatiei. Apicultorii. de pe tot cu prinsul tirii noastre, insu- sindu-si sarcinile din pro- gramul elaborat de Confe- yinga Nagionali, vor munci cu un sporit efort si entu- ziasm pentru valorificarea tturor resurselor melifere in scopul dezvoltiivii si mo- dernizirii apiculturii_ romd~ nesti pentru cresterea con- tinnd a prestigiului ei pe plan mondial.TNGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE PE TIMPUL IERNII CONSTANTIN ANTONESCU Asociagia Creseitorilor de Albine Progresele tnregistrate fn domeniul dez- volt&rii apioultunii tn anii consarucyici so- cialiste oglindese realiziri de prestigiu ob- tinure de nenuménati apicultorri, fn condi- giile si cu sprijinul tot mai substantial acordat de partidul si statul nosvru pentru stimularea cresterii albinclor, atit fn uni- titile agricole socialiste, oft si gospodi- riile populagiei. Aceste realiziri se justi- fick prin Imbun’tatirea continual a teh- nologici ingrijirii familiilor de albine, ca urmare a cunoasterii si introducerii noului in practica apicola, fin care — fark indo- jali — un rol hotarftor a avut gi con- tinud si aibi iernarea fard pierderi a fa- miliilor de albine. Pregitirea familiilor dt albine pentru iar ni impune — dup% cum se sie — o serie de lucriri fneepind din mijlocul veri, In esentit ele constau din asigurarea familiilor cu provizii de miere si pasturd corespun- zatoare. Luorarile vizeazi. totodati {nti- rirea familiilor, mai exact oresterea _nu- meric a populayiei scuvilor cu generatii de albine crescute ta sfirsitul veri si tn- ceputul toamnei, fntrucit pe timpul cu- lesurilor mari populatiile respective se epuizeaz’ si se reduc considerabil. Normal vezervele de hran% necesare ier- nari familiilor de albine se asiguri pe seama culesurilor mari de vari. Deseori Fig 1 — stupilor eu familii de allyine care terneazi in aer Uber sub adapost Proteparea improvizat, _confectio- nat, din materiale 1o- ale (original) este ins mevoie de tnlocuitea partial sau in totalitate a avestora (otnd nu sint de ccalitate corespunzitoare), sau de $ntre- girea lor cu sirop de zahar. Cind familiile de albine sint sin%toase, au mitoi tinere, valoroase si beneficiazd de un bun cules de fntrepinore la oftrsitul verii_ si Inceputul toamnei, vefacerea si tntirirea lor tn vederea unei bune iern’ri reprezinti un fapt obignuit, astfel ci nu- mai in unele localitéti devin necesare hri- stimulente de kangi durati in acest scop. Conditiile naturale din cezonul trecut n-au favorizat ins valorificarea integrali a cu- losurilor de Ja tei $i Floarea-soarelui, A- celasi lucru se poate spune despre familiile de albine transportate fn zone de deal si munte pentru culesurile de la ftnetele naturale, zmeuris si zburitoare. Luccurile n-au stat mai bine nici $n porioads de toamni: fn zonele de cimpie, numai pe alocuri familiile au putue beneficia de un cules tirziu de {ntretinere corespunzitor, A uurmat 0 perioadi ploioast, neobisnuiti cate, nu a favorizat reviaia si orga- nizatoa dofinitiv’ a cuiburilor tn vederea ion. Astfel in_unele stupine exist? un numar de familii de albine de bazi cu provizii insuficiente, cu populatii de albine reduse si_cu miere necipicita in fagurii necu- prinsi de ghem. Numerosi apicultori au sesizat organizatiile taritoriale ale Asocia- tiei moastre despre 0 adevirati invazie aFig. 2 — Protejarea unej stupine contra» vintur- lor predominante cu ajutorul unet perdele de pro- ‘eotle realizaté din materiale locale (original) soarecilor de pidure in cuiburile familiilor de albine, chiar si in stupii previzuti cu gritare metalice contra acestor periculosi daunatori. Astfel,in numeroase stupine din tara noas- tri — ca urmare la staziile anormale ari- tate — pot fi inregistrate pe timpul iernii mortalitati de albine si pierderi neobis- riuite de familii, imbolnaviri de diaree si nosemoza etc. Presupuntind ci fiecare apicultor ounoagte sbanea tuturor familiilor sale de albine tn pragul iernii-si in priimul rind stérile a- normidle din cuiburile wniora dintre ele, cored ci nu pot fi lipsite de interes citeva recomandari pentru prevenirea efectelor negative ale acestora din urma. Pentru complevarea wrezervelor de hran% in cuibu- rile familitlor de albine pe timpul iernii se foloseste serbetul de zah’r sau zaharul candi, tn ratii conespunz&toare, inbroduse fn spayiile dintre scindurelele de podigor si partea supenioar’ a ramelor, tn contact ou albinele din ghem. FOLOSIREA SIROPULUI DE ZAHAR PEN- ‘TRU COMPLETAREA REZERVELOR DE HRANA DIN CUIBURILE FAMILIILOR DE ALBINE 1N SEZONUL RECE ESTE CU TOTUL CONTRAINDICATA, INTRUCIT GE- NEREAZA UMIDITATE, IAR ACEASTA PRO- VOACK LA RINDUL EI MUCEGAIREA FA- GURILOR, IMBOLNAVIREA ALBINELOR DE. DIAREE, DE NOSEMOZA SI ALTE BOLI, CARE PINA LA SFIRSITUL IERNII_ DUC INEVITABIL LA EPUIZAREA $f CHIAR LA PIEIREA IN INTREGIME A FAMILILIIOR DE ALBINE RESPECTIVE. Umidivatea generat de mierea necipicit’ din fagurii necuprinsi de ghemul de al- bine poate fi atenuati Sntr-o misur’ prin intensificarea aerisirii cuiburilor (folosirea 6 urdinigurilor superioare, largitea spatiilor de aerisire dintre scindurelele de podisor, ridicavea fntr-o parte cu 1+2 mm a podi- soarelor, acoperirea scindurelelor de podi- gor prevazute cu tesituri de sirm& cu salteluye de paie). In ‘tocalititile din zona muntoasi gi tn nordul s4rii, unde iernile sint de obicei mai Iungi, se recomanda ca familiile de albine slabe gi in special cele foarte slabe si fie introduse in adaposturi interioare. Pot servi ca adaposturi in acest scop orice inckperi cu ferestrele protejate contra lu- minii, unde se poate asigura albinelor o liniste desavirsit3, protectie contra soare- cilor, 0 buna aerisire si menginerea unei temperaturi si umiditati constante. O buna protectie a cuiburilor familiilor de albine, care ierneaz4 {in aer tiber, contra umezelii si schimbirilor brugte de tempe- ratur% poate fi asigurata de orescitorii de albine prin realizarea de adiposturi im- provizate de tipul celui din fig. 1. In unele localitapi, in special in regiunile bintuite de vinturi puternice, adaposturile improvizate si ,,cojoacele* obignuite nu asigura 0 adipostire corespunzitoare a stupilor cu albine care ierneazi in aer liber. De aceea, fn jurul stupinelor din asemenea localititi este necesar sa se a- menajeze perdele de protectie contra vinturilor predominante. Ele se wealizeazi din coceni ‘de porumb fnalti, nuiele, tres- tie etc., dispuse tn asa fel tndit si lase liber trecerea aerului. in acelasi timp, ou asementea protectie, albinele vor fi stimu- late si fact zboruri de curatire in zilele insorite si calduroase fri riscul de a nu se mai intoarce la stupii lor. Zzomotele, migoarea stupilor si fndeosebi atacul diu- natorilor (soareci, p%s%ni si animale de courte, ciocanitori, pitigoi etc) melinigtesc albinele si Je determini Ja un consum exagarat de provizii. Ca urmare familiile respective se pot tmbolnivi de diavee, o mare pante din albine se poate desprinde din ghem firi a mai putea si se aliture restuluj de albine, si aga vor pieri. Uneori — din aceste cauze — familie de albine se epuizeazi pink la pieirea n intregime.Fig. 3— Fagure in rama de 435X300 mm ocupat partial de albiné pe timpul iemnii (original). Pentru preintimpinarea unor asemenea stini medorite se iau toate masunibe pentru impiedicarea accesului animalelor gi a pi- sarilor de curte pe vatra stupinei, prin amenajarea de imprejmuiri corespunzi- toare. Contra soarecilor se folosesc cunos- cutele gritare metalice, cu marginile in- trarilor pentru albine slefuite. Impotriva soarecilor se folosesc de asemenea capcane si otravuri cu luarea de masuti ca acestea s& nu fie accesibile pasirilor si animalelor domestice. Prezenja lor in oviburile fa- miliilor de allbine se.cunoaste dup riza- \tura de foguri din dreptul urdinigurilor si ndlinigtea albinelor constat: Igjul controalelor auditive sipti In unele familii de ‘albine proyiziile de miere sint dispuse in faguri ca in fig. 3. Cam ghemul de albine se alituri cond una de peretele frontal al stupului ou expunere sudica, albinele consum’ repede mierea din celulele fagurilor ouprinsi de ghom si de desupra lui, riminind neatinse colulele cu miere din pirgile opuse ale mamelor respective. In asemenea situatii se impune — fner-una din zilele caldu- wroase — inversarea sensului ramelor astfel fnoit porgiunile cu miere si fie ooupate de ghemul de albine. Misurile si lucririle privind ngrijwea fa- miliilor de albine pe timpul iiernii reclam’ un volum de munci ¢i cheltuieli minime. Ble sint desorise pe larg in lucratile de speoialitate ca si in coloandle sevistei noastre, astfdl fneft chiar si apicultorii ‘ou mai, puyind experienta le pot execuva fa wimp si tn condigii ‘corespunzitoane, In folul acesta consideriim ci intervengiile ila care ne-am wreferit pot salva de la pieire mumeroase familii de de albine si tovodari efortunile ii impuse de aceste imterventii vor influenza pozitiv produotivitatea muncii apioulvorilor si veniiturile din apiculvurd in sezomul viitor.UNELE ASPECTE PRIVIND INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE De mai multi ani unmarese rezultatale obyinute de unii stupari prin inmulpiri exce- sive a farm le albine din doringa de a avea un numar cit mai mare de stupi cu albine. Desigur aceasta dorinyd esve Tiudabila dar ea trebuie realizati. cu multi chib- zuinga. Ce am observat ci se in- timpli cu wnele stupine din judetul Tifov unde s-au efectuat inmulyiri de 50— 100%/o ? in majoritatea cazurilor s-au obginut roi slabi iar familiile care au participat la inmulgire s-au rosimtit si in anal urmator, obtinin- du-se producti 'mici de miere. Separat de productia slab’. au ap&rut fin undle cazuri boli ale puictului care au slabit si mai mult potengia- Tul stupinei. Literatura api- ool desonie cu lux de ama- nunte o serie intreagi de motode pentru tnmultirea familijlor de albine ins stuparul trebuie tn mod obligatoriu. si aleagd pe aceea care él avantajeari cel mai mule din toate punctele ide vedere, Fas de schimbiile apirute {in practicarea agriculsurii ¢i de perspeotivele ce ne stau tn fagi din acest punct de vedere ared ci si metodele St de inmultire ce le recoman- dim stuparilor Sncep%tori trebuie si fie revizuite si puse de acond cu noua si- tuatie mai ales pentru zo- nele de oimpie. Dupi cum se stie in zona de cimpic 8 ZAHARIA VOICULESCU — dup culesul. de la sal- cim — apare o stagnare a oulesului care dureazi aproape 30 zile (pina la aparitia culesului de la tei ‘saw floarea-soardlui).. Dac& n acest timp se pro- cedeazi la o fnmulyire de 60—70 sau 100%» totul este sortit esecului din Hipsa unui cules de cel putin 0,100 sau 0,200 kg nectar pe zi. In aceasta situatie di mai bune rezultate 0 fnmultire pind la_ 30%) combinati cu o hranire stimulenti deoarece familiile de albine de baza nu sint slabite, iar noul efectiv porneste de la bun inceput cu o populagie nu- meroasi care va putea va- lorifica mult mai bine hra- nirea stimulent{ combinatt cu un cules mai bun de po- len. De peste zece ani formez anual cel putin 10 familii puternice imediat dupa cu- Tesul de la saletm. Procedez tn felul urmitor : odaté cu recoltarea mierii de la salcim fac si o situa- tie a puterii familiilor de albine din unct de vedere al populatiei si al hranei, categorisindu-le astfel : — familii puternice peste 80 dm? puiet (9—10 tame tas): familii nonmale de fa 60—80 dm? puier (7-8 slabe sub 60 dm? puiet (sub 6 rame Stas). Dupé aceasta impart fami- ‘Tile de albine pe grupe de cite 3 din care una puter- nici si 2 normale care par- ticipa la inmulgire. Fa liile slabe care nu participa la inmultire deoarece nu- mirul lor este redus cant sa le indrept dupi ce am stabilit cauzele care au fri- nat dezvoltarea lor, Dupa agezarea stupilor goi pe locurile Jor trec la exe- cutarea lucratii propriu-zise care se ddesfigoari tn felul urmator + Din familia puternicd ridic 3 rame cu puiet cépacit cu albina care le acoperd si le asez in centrul noului stup pe care il populez, dupa care ch 0 pan sau perie scutur albinele de pe alte 2 rame cu puiet necapacit in familia care 0 formez. Apoi ajez ramele la locul lor de unde au fost ridi- cate, Am grijd ca matca sa ramina totdeauna in fami- lia veche de unde o ridic cu rama pe care se afla si o asez in ladita de transpo' tat rame. Dupi ce am dicat cele 3 rame cu puiet cipacit si am periat albina dupa alte 2 rame cu puiet, o dau inapoi in familie, unde refac cuibul introdu- cind in locul ramelor ridi- cate cite o foaie de fagure presat sau rame gata cres- cute. Din cele 2 familii normale” ridic din fiecare cite 2 rame cu puiet de toate virstele si o tama cu miere si pas- turé acoperite toate de al- bine si le asez de o parte si de alta a celor 3 rame ri- dicate din familia puternici. De pe 2 rame cu larve periiin noua familie albinele ce le acopera. vamulia astfel formati, cu urdinisul redus, este acope- nta cu podisorul si capacul. Lucrarea se continua pina se termina toate grupele fixate pentru acea zi. La 4—5 ore dupa formare in- troduc in familie 0 matca imperecheata sprotejata in colivie sau in lips, dau o botcd matura care va eclo- ziona in 2—3 zile. Deoarece unele familii nu accepta bot- cile pe care le rod, eu dau botcile protejate in colivie pentru mai mult siguranta, Ce se abgine prin aceast inmultire ? Puterea familiilor care spar- ticipz la inmulfire nu se slibeste si previne fenome- nul de roire care poate si se declangeze foarte repede dupa culesul de la satcim. Se gtie ci roirea apare tot- deauna mai ales atunci oind dup% un cules apare o stagnare in productia de nec- tar, care restringe ouatul méatcii gi deci un numiar mare de doici nu mai are ce face. Acest numir mare de doici far ocupatie de- termina jin toate cazurile starea de roire, lucru nedo- rit de stuparul care face o exploatare rational a efec. tivului de albine. Familia nou formata cu 7 rame cu puiet este destul de puterni- c&, va lupta bine contra di- unatorilor de toate felurile iar la cullesul de Ja floarea- soardlui va fi destul de bun’ pentru a.da o productie sa- tisicitoare dack conditiile de cules sint bune. Pentru a suplini golurile de cules ce apar, eu folosesc cu bune rezultate zabirul ume- zit pe care il pun in rama hrénitor linga cuib, iar cite- odata folosese si placile de zabar candi care im dau rezultate bune, Lovul tre~ bue facut cu grya pentru ca intenvenjia an damilie sa se tac’ om mai raryredu- cind asttel timpul stuparului si deranjul tarnaliei care con- teaza toarte mult. Pentru a determina familiile sd con- sume zahirul umezit, la in- ceput el este acoperit cu apa iar dupa aceea numai ume~ zit. Ventru a obtine rezultate bune consider ci cel mai bi- ne este ca la familiile nou formate sa li_ se dea matci gata imperecheate fie cres- cute in pepiniera propre, fie procurate de la centrele de aprovizionare ale asocia- fiei noastre. Numai cind acest lucru nu este posibil se va recurge la folosirea botcilor mature, ceea ce presupune ca stupa- rul cu cel putin 10—12 zile inainte de jormarea fami- liilor noi va incepe cresterea matcilor pentru ci numai asa vom reduce din timp. Metoda ce este folosita de cétre unii stupari- lasind botci de salvare este gresita deoarece timp de aproape 30 zile noua familie va fi lipsité de o mated care sa depund oud si sé mireascé astfel populatia stupului. Gred c& aici trebuie ca Aso- ciafia noastrd sé intervind cu toata puterea organizato- ricd de care este in stare ca impreuna-cu Stagiunea cen- ural de oercetiini pentru a- piculturk si soxicicultura, principalul funnizor de mit ci din fara noastra, si poatit acoperi cererea de matci din jana dume — una cind se fac inmulsirile, Trebuie tngeleasi aceasti ai- tuatie gi rezolvat fn sensul arAtat mai isus, aceasta fiind in interesul tuturor, Daca sfaturile si recomandirile pe care le dim nu pot fi ur- mate si puse in practicd din lipsa matcilor, zadarnic pier- dem timpul cu recomandari- le, pentru ca tot nu se reali- zeazd nimic. Staparii se vor descurca, atunci, asa cum pot, lucru care se va ras- fringe in mod sigur in pro- ductia ce se va realiza ca si in sdndtatea stupinelor lor. Stupind Ja Jemmat in pldure 3NARCOTIZAREA ALBINELOR MIRCEA ATANASIU Zvoluia cunoytinslo siniice sf ehnice tn conte domeniile a pus la dispozitia noastra mijloace si maetode de cctionare din cele mai perfectionate, Cu cit perfectionarea merge mai departe, cu atte fi cunostingele trebuie st fie mai ridicate, pentru @ putea obtine rezultatcle dorite. In lipsa acestor cunogtinge, seiparea unor detalii de lucru poate conduce le efecte parsiale sau chiar la situagit nedorite. E bine ca articolul acesta si fie inter- pretat prin prisma considerajiilor de mai sus. Dar mai intli este necesar sk precizim nojiunile deoarece in literatura apicola se tnellnose expresii ea: ametire, marcotizarc, adormire, etc, §1 mu: toate fnseamn’ acelasi luoru, Prin narcotizare se ingelege suspendarea temporari a functiunilor congtience ale scoaryei_ cerebrale, provocati artificial prin administrarea unor sub- stanfe specifice, denumite narcotice. Prin ametire se tnyelege o stare semiconstienti (semilegin) caracterizat’ in special prin pierderea simyului. de echilibru, Adormirea se referi la somn, dar accepfiune populari, atribuith narcozei. Desi aceste definigii se roferk la om, yom vedea fn cele ce urmeazi! ci sint valabile gi adn eazul albinelor, iar cunoagterea lor este necesati tn vederea aplicarii unui tratament corect. Narcotizarea este utilizati in cazul albiselor tn doua sc a) nareotizarea unui individ sau unui grup de indiviei (micci,_albine, «rintori), ta vederea unor intervengii de laborator. b) narcotizarea tn mast, in vederea unor operayi cu familii intregi de albine, Aceasta operatic este de mare importangi datoritt unei_ particularieiyi a albinelor, care, dupi tratament ‘gi picrd coral memoria. Un exemplu va limuri mai bine lucrurile, Daci albinele dinur-un stup invadar de hoaje sinc narcotizate, dupa narcozi, albinele striine nu vor mai pirisi stupul. Jgi vor face 0 nouk orientare impreuni ou. aibinele stupului si vor lupna alituri de acestea impotriva celor din afari, chiar daci acelea,sine surorile lor. Bfecte narcotice asupra albinelor au multe sub- stange, In. practica apicol% se folosese_ numai citeva, Mai cunoscute sint protoxidul de azot, bioxidul de carbon si eterul, Ultimile dows. stnt utilizate mai mult in laborator. Protoxidul de azot este ntilizat apcoape exclusiv pentru narco- tareg familifor de albine, Generelizarea uli varii tn. acest scop se datoreste tot anci parti- ilar, care’ fuee foarte como aplica- rea sa th apicultur’. Accasta consti in. pro- pagaren gazului narcotic cu ajutorul afumi- tortlui apicol, fn momentul folosirii lui, Protoxidul de azot este un gaz incoloz, cu miros slab, plicut gi cu gust dulceag. Este un gaz foarte sensibil in condigit normale. Actiunea sa asupra are si o 10 organismului difert tn funcyie de concentragia 4i modal de administrare. In cantitiyi mici, produce ©, stare de bunt dispozitie, te face 3X fii vesel gi sk slzi, De aici si denumirea “populari de gaz ilariane (provoae’ sul). Dac doza creste, uy aceastl bunk dispozitie urmenzi efectul narcotic, Dupa tntreruperea administrarii, la revenire, narco- tizatul nu-gi mai aminteste ce's-a petrecut cu el. Pentru motivele aratate, in apusul Europel. s-a bucurat fatr-un timp de mare trecere, fiind utilizar fn dou importante domenii : in medicina umani i fn alimentatie, in medicin s-a utilizat pentru efectul siu narco- tic, asociat cu oxigen (Anglia 100/o si Germani: 20% oxigen), tn vederca operatiilor si pe sear foarte mare fn intervengiile dencare, Tn alimentagie s-a folosit foarte multe pentru Preparat friget gi tn reyetele unor pastile numice de bunk dispoziyie" Cu "timpul, utilizirile protoxidului de azot sau redus. In medicint a fost inlocuir de narcotice mai valoroase ; pentru ‘buna dispozifie nu s-a mai folosit, iar pentru preparae frige’ a fost interzis Ja sfirgital anului 1959. Actiunea protoxidului de azot asupra_conpului omenese este foarte interesanti. Dupd 30—40 sec. de inhalare tn amestec cu oxigenul, praduce o stare de bunk dispoviyie, asominktoare betiel cx dupi 2 minute si-si fack ofectul narcotic. Dupi 30—50 secunde de la -intreruperea inhalirii, ypacietul se trezeste fark s&-gi aminveascd ce s-a sintimplat, dar elementele mai vechi de memorie fi rimin nealterate. Inhalat in stare puri, protoxidul de azot este diunitor. Inlocuind oxigenul din plimtni produce 0 senzajie de sufocare. De aict rezulti ci gi pentru albine este necesari amestecarea Ini cu oxigen, lucru uyor de realizar prin actionarea energici a burdufului de la afumitor. Literatura de specialitace arati ci protoxidul de azot se utilizeazA si tn prezent pentru narooze. Cercetitorii americani dau si un tabel al efectelor, tn functie de conyinutul tn oxigen al amesteculul administrat omului. Compozitia ameste- eblui dahalat Feiut nareozat Proton | oxagen 0 Pa subcongtient FH i completa & a soara Es 6 | completa eu relaxare incompleti, periculoask Din acest tabel se desprinde importanta pe care © are concentratia gazului asupra’ efectului narcoticAsupra acestui fapt vom mai reveni deoarece este foarte important si fn practica apical. Protoxidul de azot se prepari prin tucilzirea azoratului de amoniu Ja 170—260°C, Incileie mult peste aceasta temperatur’, se descompune in pro- duse toxice. De aceea nu’ trebuie tnedreat afum torul cn cantititi prea mari de efebuni faci Azotatul de anonin este o sare albi-cristalizac, care lisati tn acr se umezeste, Iuind vaporii de api din atmosfer’, Este foarte easpindis. In park Ia moi se fabrick tn cantitati foarte mati din acr, gaz metan si vapori_de api. Consumatorul cel mai_mare este agricultura, unde se foloseste ca ingeisimint. In’ mod normal, pentru scopuri apicole, azoratul de amoniu se foloseste pastilat. Pastilele conjin alfturi de azorat de amoniu si cantitigi. mici de substange ca fosfar trisodie, pirofosfat de baciu, azorat de arginterc. si in practica popular exist acesti_moderatori formasi din andduvi de soc, rumegus de lemn, balegi uscati de vack ete, Utilizarea direct sub forma de sare a azotatului de amoniu (1—2 lingurige) nu este recomandabil’, deoarece genctarea de protoxid de anot eo. face violent gi nu se mai poate folosi burduful afum’- torului ca in eazul pastilelor. Albinele in con- tact cu gazul pur si mai_ales sub efectul cil- durij acestuia por muri, Relatarea unor_autori c& gazul intra singur in’ stup, firi a mai folosi burduful afumitorului trebuie privitk ca un lucru riseant, in lumina celor aritate mai sus. Calitatea, azotavului de amoniu reprezints si ea © problemi pentru apiculvori, In comert se gisese sorturi diferite din acest produs 4 — azotat de amoniu pur & — azotar de amoniu tdhnic ¢ — azotat de amoniu ingeisimtne agricol Cel_maiusor de procurar este tngrigimtncul agricol. Primele dou sorturi sine corespunzicoare din punct de vedere apicol. Azotatu' tle amoniu existent fn 3 calitiji A, B gi C nu trebuie utilizar fri 0 eventual purificare prin recrista- lizare, Pastilarea azotatului de amoniu cu sau fark adausuri, se poate face cu usuringi fnwe-o presi de mini cu gurub sau fnte-o monghing, Fark a necesita presiuni prea mari, se obsin _pastile rezistence care webuie ferite obiar si de umiditatea aerului. De aceea se vor pistra tnoc-un loc uscat, tn cutii seu borcane bine inchise. Greutavea unei pastile nu trebuie sk deptseasck 1— 1,2 g, Timpul de descompunore 2 unei pastile in afumitor este de 40—60 secunde. In striindtate aceste pastile se pot cumpira din .comert la preguri foarte mi Practica narcotizarii albinelor. _Nascotizarea familiilor de albine este 0 operasie simpli, comodi ji cu rezultate sigure. Pentru o bunk reusict se er totusi unele misuri, care vor fi, enumerate sistematic a. Stupul. tnaintea narcotizarii, stupul trebuie pregitit tn sensul evitarii ventilasiei cuibului, De ‘aceea. se reduce urdinigul Ia dimensiunea cerut’ de ciocul afumitoraiui, iar pe podigor se ajazX un sac, folii din plastic, sau ziare pentru a se astupa sita gi eventualele ‘crépituri. Dack peretii stupului au eripituri mai mari, ‘acestea se vor astupa cu hirtie sau piimint muiat in © ujoard distangare a ramelor este binevenits mai ales in cazul stupilor cu multé albing. b.Pregitirea afumitorului, Afumito. torul trebuie si fie curat, firi resturi sau zgura El se incarcd numai cu cécbuni de lemn osengl tare, bine incinsi, astfel ca sk formeze un strat de grosimea unui deger (cea. 1,5 em). Nu este bine 8H se foloseasck putregai, iasc%, mugchi, sau lemn arzind, pentru tneilzirea pastilelor de ‘narcotizat Gazul ‘narcotic devine iritant én amestec cu fumul sau gudroanele, Cicoul afumitorului trebuie si incre puyin prin urdinig, Unii autori recomandi prelungirea lui cy 10-20 om, dar» acest Iucra nu. este” absolut necesar, deoarece gazul se rispindeste cu usurinya fn spagiul liber. Etangarca la urdinig se face cu o bucati de efrpi presari cu mina, ¢ Narcocizarea, Dupi pregitirea stupului fi a afumitorului, se desface capacul afumttorulul si se lasi si cadi 0 pastili de azotat de amonia peste jarul tneins win afumétor. Se inchide apo} capacul si se actioneazX usor burdufal afama- torului, Imediat se va auzi un sfisfit uyor, da- torité formirii protoxidului de azot, tn ‘acest moment se agtzi ciocul afumicorului la urdinjy yi se pony eaza puternic de 3—6 ori, dupa mari- mea familiei nareotizate. La primul convact cu narcoticul, se aude in stup un zumzet purernic. Imediac dupa reactia albinelor, se asterne linis- tea total. Se mai dau 2—3 valuri de fum,.apoi se las totul fn repaus cirea 1 minut, cw’ urdi- nigul inchis, Subliniem necesitarca de a se fiona puternic asupra burdufului de la afum tor pentru ea gazul narcotic si se amestece cu oxigen gi dq a nu se fine albinele sub: narcotic iPeste simpul prescris .Dupi timpul. prescris se deschide mai fnefi urdinigul i apoi stupul. La ridicarea podiyorului albinele par moarte, dar imediat ce simt acrul proaspit, fncep a miyca antencle i fn 510 minute tsi reiau locul th rame. Dack se lucreari repede, o pastilt poate fi folositX la 2—3 familii, desi ocazii din acestea nu prea se oferi tn practica’ apicol& curentt Dack tratamentul nu este coreet, ta locul narcozei are loc o simpli ametire a albinelor. tn acest caz, la deschiderea stupului vom constata ci albinele nu par moarte, ci umblX sau se mised. Ele nu-si vor pierde ,memoria® gi operayia este ratati. Efectele si wtilizarea narcotizarii. Prin narcotizace albinele sint aduse intr-o sivwatie similari.cu aceea 2 roirii naturale : pierd memoria si trebuie si se faci o nouk griensare, desi mo au fost urate de_pe_vechil loc § au tendings de a cc aduna ta ghem, chiar daci provin idin familii diferive ; = primesc usor mitcile, chiar daci etnt familii bezmetice ; WIn cele ce urmeazX amintim eiteva cazuri Ia care xe ecomandi narcotizarea : 1) Unirea a doua sau mai multe familii — se recomand’ marcotizarea spre seari si se di matca tn cugedl eu cipaecl de ceari sau serbet. 2) Introducerer miccilor 3) Schimbarea poritiei soupilor in stupini — dup narcotizate se muti stupul pe locul nou, inainte de a se face 2borul de orientare. 4) Impfrtirea albinei in nuclee de imperechere — se scuturl 2—3 rame, provenite din unul sau mai multi stupi gi dup narcotizace, albina se imparwe eu lingura fa cele, apunetnduse.enfslle pews albine. Nucleul se tine inchis pina a doua zi. 5) tn caz de furtiyag se narcotizeaz’ suupul atacat si toate albinele rimin in stup. 6) tn cazul familiilor bezmetice — dup’ narco- tizare se inlocuiese ramele vechi cu altele noi i se di o matck. In articolele apirute referivor la practioa narco- tiziri, albinelor cu protoxid de azot, pirerile autorilor sint contradictorii. Personal, ‘am. ficut citeva experimentiri nesistematice, cu albinele tra- tate cu gaz pur si gaz asccint cit oxigen, in con- digi de laborator. Am remarcat c& revenirea la normal este evident mai greoaie in cazul gazi- loi pur. De asemenea fn toamna anului 1969, luna octombrie, in cadrul unui experiment, am’ narco- tizat un nucleu pe 4 rame, fmpreuni cu matea, de dowd ori tn 6 ile. In primavar’, am gisit’ pe fundul scupului ceva mai multe ‘albine moarte. SACRIFICAREA UNOR FAMILII DE ALBINE ION BALMEZ Sacrificarea unor familii de albine este operatiunea cea mai dureroasi pentru un stupar. In general, apicultorul cauti si evite ast fel de operagiuni, sau si le amine cft-mai melt posibil, in speranta ci acest act nu va fi mecesar. Scopul sacrificérii unor familit de albine este insé foante clar: suprimarea foca- rului de infeoyie intr-o stupin’, cu preve- nirea imbolnavirii celorlalte familii, In acest caz, sacrificarea constituie cel mai mic riu pe care $1 poate produce stuparul pentru el dnsugi si pentru stu- pina sa, De regula sacrificarea unor fa- milii de albine este hotariti de medicul veterinar, care este cel mai in misuri si aprecieze situatia si si indice misurile ce trebuie luate, In general sacrificarea (ur mata neapirat de ansamblul masurlor des- crise mai jos) se impune {n urmitoarele situatii : —cind loca americani ‘sau europeani apare In una, cel mult dou& familii din- tr-o stupin mare ; —cind familiile sine masiv atacate de aceste boli, respectiv cind stnt atingi mai mult de jumatate din fagurii cu puict ; — dind familiile contaminate de loci sau 12 eventual, de nosemozi sau puiet pietri- ficat (aspergiloz’) sine slabe, fapt ce face ca tratamentul si nu mai poati fi eficace. In aceste cazuri sacrificarea acestor fa- mili de albine devine 0 necesitate strin- genti si ea mu mai poate fi evitati, fari consecinje grave pentru stupar gi restul albinalor sale. Sactificarea familiilor de albine bolnave si iromediabil pierdute se executa {ntot- deauna seara, cu pusin timp @nainte de a se instala fintunericul noptii, Timpul astfel ales pentru sacrificare intruneste condigia esentiali de a cuprinde totali- tatea albinelor bolnave, inapoiate de la cules, la 0. ori dind orice zbor tnceteazd definitiv, in acea zi. Este de la sine inyeles ci procedind la sacrificare pe lumina multe albine bol- nave, inapdiate de la cules, s-ar rispindi Ja ceilalyi supi imbolnavindu-se gi aces- tia, iprintr-o greseala de neiertat a api- cultorului. Masuri inainte de sacrificare. Lizile fa- milliilor ce urmeazA a ifi sactificate vor fi bine chituite, pentru a nu scipa nici o albina, revizuite podigoarele si capacele, si verificatk buna gi etanga fnchidere a ur- ‘dinigurilor. Se atrage in mod deosebit aventia api- cultorilor c& fnchiderea urdinigurilor prin