Apicultura Nr. 5 — mai 1972 — Anul XXV REVISTA LUNARA DE. $TIINTA ORGAN” AL MINISTERULUL ALIMENTARE $1 APELOR, SI ALE: . DOICIU ALBINEL HARNAJ IOAN BALMEZ STEFAN POPESCU NICOLAE CHIRU CONST. L HRISTEA MARIN IONESCU GHEORGHE RISTA VLAD METESAN GH, STAICOVICI B, BOTTCHER LADISLAU BUZA k. DREHER OSCAR SCHWINT ESCALANTE NICOLAE TOPOR PRACTICA APICOLA, ‘AGRICULTURIL,” INDUSTRIE: AL ASOCIATIEL CRESCATO- RILOR DE ALBINE SUMAR ~ Seng, Cond Arosa, Cretan de Alpine, telegeama here cov. NICOLAL CEAUSESCU. Steretar General all PC. Preqedimtele Consliviss de stat” al ‘Rept bhidl Socialite ‘Romfnie = Acociatis Cretchtorilor de Albiae so focadeadea tn Frontal Uniaiyt Sock Telegrama adcesstdtovariyului_ NICOLAE GENUSERCH, “Femedingee! Fronts! Unt tig Secale din RSR. = Biting, rodaie de sctivieae si importante sarcini de perspective penerd dezvolearea ic ce “a peek —Nectarulsxlcimulat"o "bopitl fare trebuie valorificael tntegeal —Sarcini majore si actuale In actiicatea Sconomich a Alociayel_Cresetior Aibine din ‘RS: Rominia sss = Prodacerea aerii tn sectiuni | — 0 ade acti simplt de Tamaire 2 famillor’ de albine : ~ Posibiicai ductiei ® — Rezultte comparative ta usilizares stupului orizontal gi vertical (R.A. 1001). - —Consecingele abuaulai de heant arcficials =O consttsice aut pentru rentaiscs wpiculturih ssn = Lidiss pentru 10 = Din inorical apiculeurii SiaSgene = Un monument epicol al naturit . = Din astvicates filislelor noasere |. — Apiculeura doljeand 1a ceasul pastoralului . —Ueoul aicol ells tn” 1972, mitcile . national, cere pentru cresteren pro = Qeeanicaree combuterit oct! suropene te Unga see ee = Rhodotorula — cauze colori ‘a cou —Documentare os =O visit in Romfnis = Nicolae Seutelaica 5... — In stengia coleboratorilor revistei noastre. = Calendarul apicultoruli 2. . impul probabil —Scarte stiri = aes = Rispundem ctiorilor |. 2 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE Preyedinte ing. V. HARNAJ Ing. NICOLAE FOTI Prof. COSTACHE PAIU Secretar general : Ing. EUGEN MARZA Membei LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMBIL DAMIAN Ing. STELIAN DINESCU ION GRAMA Ing. AUREL MALAIU Dr. EUGEN MURESAN Prof. PETRE V. ANDREI GHEORGHE PUSCASU Ing. TRAIAN VOLCINSCHT —_—e— COLEGIUL IDE REDACTIE log, FOTL NICOLAE — responsabilul, cole- iui, ing. CIOLCA ION, ing. CIRNU fOAN, drs COLTOFEANU NICOLAE, ing HARNAJ ALBINEL, V. NICOLAL, ing. IONESCU TRATAN, MARINOIU ION, prof, dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVU- Paseu "STEPAN, Dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA si ing. VOL- CINSCHI TRAIAN: membr =e ABONAMENTE : — pe trei luni 9 Kei — pe sase luni 18 lei — pe tntregul an 36 lei ee Coperta I: In pastoral la salctm REDACTIA SI ADMINISTRATIA: ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE 4 . Revista Apicultura j Bucuresti, Sector 2, str. Telefon: 12.23.87 lulius Fucik nr. 17 12.20.10Sesiunea statutara de lucru a Consiliului Asociatiel Crescatorilor de Albine din Republica Socialists Romania - TELEGRAMA Bucuresti, 23 aprilie 1972 ‘TOVARASULUI NICOLAE CEAUSESCU SECRETAR GENERAL AL P.CR. PRESEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICI SOCIALISTE ROMANIA Membrii Consiliului ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE din Republica Socialist’ Romania, tntruniti la Bucuresti in sesiunea statutar anuali de lu- cru, igi indreapta primul lor gind spre Comitetul Central al ahd Co- munist Roman gi citre dumneayoastra personal, conduc&torul iubit, anima- torul tuturor marilor actiuni menite si ridice poporul nostru pe treptele tot mai finalte ale civilizatiei si bunei stiri, asigurindu-i pe plan international locul cuvenit vechilor sale tradifii de lupta pentru independent’, deplini su- veranitate, progres si pace. Apicultorij patriei noastre va exprima intreaga lor recunostingi pentru toate conditiile create dezvoltirii apiculturii i sint fericiti ci, printre numeroasele sarcini de partid i treburi de stat de inalts rispundere, gisiti timp si pentru a vi apleca cu dragoste si ribdare asupra albinelor, a ciror hirnicic si unitate ati imprimat-o in munca de zi cu zi a poporului nostru. Va asigurim iubite tovarise secretar general de intregul atasament al apicul- torilor pentru neobosita si rodnica dumneavoastra activitate desfasurata pe plan intern gi peste hotare si ne angajim ca prin munca noastré si aducem © modesti contributie la traducerea in viata a miretelor dumneavoastri idealuri si ginduri puse in slujba infiptuirii tn fara noastri a socialismului multilateral dezvoltat. Prof. Dr. Ing. V. HARNAJ PRESEDINTEConsiilul Asoclatiel Crescatorilor de Albine din Republica Socialisté Romania, solicita ca si Asociafla apleultorllor sA facd parte din Frontul Unitatii Socialiste Telegrama Bucuresti, 23 aprilie 1972 TOVARASULUL \NICOLAE CEAUSESCU SECRETAR GENERAL AL P.C.R. PRESEDINTELE FRONTULUI UNITATII ,SOCIALISTE DIN R, 8. ROMANIA Consiliul ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE din Republica Socialist? Roménia, intrunit in sedinga statutari anuali, exprimind voinga si ataamentul celor peste 60000 de apicultori, membri ai asociatici, inminun- chiati in 39 filiale judegene s# 1500 cercuri apicole municipale, origenesti i comunale, in unanimitate tsi manifest doringa ca si ASOCIATIA CRESCA- TORILOR DE ALBINE din R. S. Rominia, organizagie obsteascd de masi, si faci parte din FRONTUL UNITATI. SOCIALISTE. Apicultorii romani si de alte nagionalit’ti din patria noastri dorese ca gi pe aceasti cale si-si aduci contributia lor la intirirea solidaritifii nationale in jurul Partidului si al dumneavoastri personal, penru a obtine noi succese in construirea socialismului multilateral dezvoltat, pentru fericirea si prosperi- tatea intregului popor. Prof. Dr. Ing- V. HARNAJ PRESEDINTEBilant rodnic de activitate si importante sarcini de perspectiva pentru dezvoltarea apiculturii SEDINTA STATUTARA ANUALA A CONSILIULUI ASOCIATIEI CRESCA- TORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA In zilele de 23 si 24 aprilie ax. a ayut loc la Buouresti, conform prevederillor statutare, sedinta anuala de duora a Con- siliului Asociagiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romfnia. Cu avest prilej au fost analizate rezultavole activitigii Aso- ciagiei fn anul 1971, peneru erestecea efi- cienfei apiculturii roméneyti si dezvollta- fea pe noi trepte a onganizatici. CUVINTUL PRESEDINTELUL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA, Prof. dr. ing. V. HAR NAJ Sedinga Consiliuhui Asociagiei a fost des- chisi de prof. dr. ing. V. Harnaj, wreyedinndle Asociatici, care printre altele a subliniae ci fuctirile Consiliului Aso- cciagiel se desfasoari fncr-o iperioada ind apioultorii din fara noasttd se progitesc Si anivorseze 100 de ani de ila. tufiingarea primei asociagii apicole din jark, 50 de ani de la organizarea primei asociatii natio- nale de apioulturk tn Romania gi 15 ani de la tnfiinjarea Asosiagiet Croscktorilor a) Ta masa previdfului (de la stings le. deed secretar general, ing. Stellan ‘Dinecca, cu, “director general 1 Asociatiely rostind cuvincul de desthidere el sedingch, prot, Gomacte’ Pat de Albine din R, S. Romania si cind fn viata organizayiei intervine un nou si de- osebit _eveniment »HOTARIREA CONSILIULUI DE MINISTRI Nr. 388 DIN 12 APRILIE 1972", prin care se statomiceste dreptul Asooiatiei Cresckto- tilor de Albine din R. S. Roménia de a eonitracta si achizigiona produse apicole, de a pamticipa si rispunde de prezentarcn si yallonificarea accstora pe piaga intern’ sila expont. ing. Ni Ine Foti, viceprejediate, ing. Eugen Mares, A ing. 'V.Harnaj,_ preyed prof. de viceprejedAritind finsemnatatea deosebit a acestei Hotirtri, tov. presedinte, prof. dr. ing. V. Harnaj a spus: »lTrdiesc cu bucurie, alaturi de dv. eveni- mentul atit de mult asteptat care mar- cheazi o cotiturd insemnaté in drumul ascendent al dezvoltarii apiculturii din tara noastra: legiferarea dreptului Aso- ciapiet Crescitorilor de Albine de a par- ticipa efectiv la valorificarea directi a produselor apicole. ‘Sint fericit ca in aceste zile de primé- vari, dupd ani si ani de stradanii si neo- bositi insistensi, Asociatia noastra a reu- fit sé realizeze acest obiectiv major care ti. va permite sa-si intregdascé activitatea in domenizl economiei apicole. Aceasti Hotarire a Consiliwlui de Mi- nistri evidengiaza aprecierea pe care con- ducerea farit o are fapi de activitatea gi competenta Asociafiei noastre, a tuturor apicultorilor. Este 0 apreciere care ne onoreazi si ne obligt in acelasi timp. Sint convins ca apicultorii patriei noastre vor actiona cu toatd priceperea si abnegatia, ca un tot bine inchegat, pentru a con- solida si dezvolta si mai mult ceea ce s-a realizat pind in prezent, in scopul pro- gresului apiculturit roménesti. Prin eforturi comune, in spirit de solida- vitate desivuirsiti, cu dérnicie totald asa cum apicultorii stiv s-o fact, am realizat cu topii, cot la cot, cu sprijinul Condu- cerii de Partid si de Stat precum si al Ministerului Agriculturit, Industrie: Ali- mentare si Apelor, ceea ce se vede in api- cultura roméaneasca. Incepind cu acest sezon apicol, drum nou s-a deschis Asociatiei noastre. Pentru in- deplinirea sarcinlor ce ne revin contim pe colaborarea si activitatea tuturor api- cultorilor patriei noastre. Ne bazim cu incredere pe harnicia tuturor stuparilor, pe rispunderea organizatorica a filialelor judejene, pe experienta cistigata de Co- mitetul executiv si colectivul de condu- cere al Asociatiei noastre. In aceasti noud etapa de activitate, munca noastrd, a tuturor, nu va fi usoaré, dar sint convins cé vom duce la bun sfirsit actiunea pe care o inaugurim in acest inceput de sezon apicol". Referindu-se la ordinea de zi si la-mate- rialele pregitite pentru sedinga Consiliu- Jui Asociafici tov. presedimte a arktat ok ele cuprind mumeroase probleme care fra~ mint’ masa apioultorilor si ogli Kinga aspectele pazitive alle aotivitiyii anul 1971 si unele neajunsuri care manifestat in aétivitatea A’sociayiei. Re- comand ca fin discuyiile care se vor purta si nu se ocoleascd gregetile, sa fie oriticate ‘toate neajunsurile gi 6% se propuni mi- suri care sk duct Ja Imbundtipirea tntregii activititi, la ridicarea Asociaziei pe culmi gi mai fnalte. In Ancheiere, tov. prof. dr. ing. V. Har- naj a adresat Consiliubii Asociagiei si euturor apicultorilor imbobdul siu de imunci gi succes fin realizarea saccinilor ce stan fn faga Asociatici in scopul dez- voltirii apiculturii din patria noastra. CUVINTUL REPREZENTANTULUI MINISTERULUI AGRICULTORII, INDUSTRIEI ALIMENTARE $I APELOR Ing. STELIAN DINESCU. Din partea Ministerului Agrioulturii, In- dustriei Allimentare si Apelor a luat cu- vintul tov. ing. Sellian Dimescu, director general al Directiei genorale a producyici animale, membru pemmanent in biroul itetului executiv al Aso- ciagiei, Tov. ing. Stelian Dinescu a transmis un clilduros salut din partes conducerii Ministerului gi_a wnat deplin suoces lucrinilor sedinyei Consiliului Aso- ciaticl. Cu acest pile a evidengiat faptal cA activitatea desfagurat’ de activul vo- 4 Juntar si aparatuil salariat all Asociagiei a detenminat ca organizagiia moastra sa-si Indeplineasci ju succes sancinile care i-au fost dnoredinyate pe llinia de svat si cd acestea s-au fnoadrat tin coordonatele sta- bilite de ultima conferinya pe yark a api- ‘cultorilor. Asociazia Cresciitonilor de Al- bine prin rezultatele activitiyii sale con- stituie astiizi wn exemplu gi model de ‘organizare in sisvemul de asociayii pe in- treaga economic.Pre dde prof. dr. ‘i Tn continuare tovarisul director general ing. Stelian Dinescu gi-a expri- mat doringa ca aotivitatoea de viitor a Asooiajiei si fie nidioarX pe noi trepte gi fn acest scop si fie uate misuri care se impun in aceasti directie. Roagi membrii Consiliului s% fack propuneri conarete care si orienteze si si gpnijine organiz: tile teritoriale ale Asociagici de a 13 punde ou inoregul devotament tnerederii ce s-a_acordat prin HOTARIREA CON- SILIULUI DE MINISTRI nr. 388/1972 care lirgoste waracterul economic al ac tora. Pe aceasti linie solicit’ sk se gi- seascd si sX se propuini solutii care si duci ila ridicaroa activitiyii Combinatului apicol al Asociayiei, la nivelul noilor sar- cini, pentru a-si fndeplini misiunea grea, dar extrem de important pe linia spri- jinirii dezvoltXrii apicubturii si valorifi- carea superioart a produselor apicole. fin Mncheiere toy. ing. Stelian Di- neseu asigurd pe membrii Consilinlui Asociazie: de tot sprijinul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare st Apelor, penwru activitavea de viitor a or- ganizagiel, fntimpinae la sosite 4a sediul Conf igen Marea, secretar general, ing dlicectorul Combinacului DAREA DE SEAMA A ACTIVITATI ASOCIATIEI PE ANUL 1971. Tov. ing. Eugen MArza, secretarul general all Asociagiel CrescXtorilor de Al- bine, ta continuarea sedinjei Consiliului Asociagiei, a prezentat darea de seami asupra activitayii organizasici pe anul 1971, in care a rezultat c& si in apicultue% cn in toate domeniile de activitate din tara noastra, se simte din plin sprijinul acor- dat de pantid si de stat pentru dezvol- tarea continu% a acestui seotor care a rousit astfel si Mnregisureze an de an {n- semnate sucoese. Darea de seam% asupua activititii Aso- ciatiei — fn extenso — va fi prezentatt in unul din mumerele viitoare ale revistei, RAPOARTELE COMISIILOR DE SPE- CIALITATE ALE CONSILIULUI ASO- CIATIEI. In continuarea luoririlor Consiliului Aso- sciagiel, au fost prezentate rapoastele co. de speciallitate. Raporul comisiei organizatorice a fost prezenat de tov. I. Grama sare a scos in evidenji ci pe llinie organizatorick fn anul 1971, s-an nye Stolian Dineseu, ol 5fnregistrat rezubtate satisfacttoare de citre toate sectoardle de activitate ale Aso- cciagiei. In activitatea viitoare a Asociatiei, potri- vit noilor gancini ce i-au fost {noredinyate, este necesar si se dirgeasci munca orga- nizatorici, tehnicd gi economic’ gi toto- dati 6X se creeze conditii care 6% asigure realizarea tuturot sancinilor prevazute in planurile de aotivitate si fin primul rind odle trasate prin H.C.M. 388/1972 cu privire Ta asigurarea fondului de stat fa iprodusele apdicole, Tovaragul ing. Ionel Barac a pre- zentat aportul comisiei tchnice si a soos fn ewidenta faptul ck fn oursul anu- lui 1971 acgiunile tehnice de propaganda si invatimint alle Avociatiei au tnregistrat rezultate fa mivelul sarcinilor rasate si cerintdlor actuale. Prin raportul prezentat comisia tehnick a stiruit asupra necesitapii ridicrii continui a nivelului de pregitire ochnicd al apicul- torilor, diversificarea utilajului apicol precum gi dmbundtapirea continua a cali- tigi acestuia. Raportul comisici cconomice a fost pre- zentat de citre tov. prof. dr. E. Mu- regam ware a scos fn evidenti realizarea si dgpisirea principalilar indicatori eco- nomici pe anul 1971 — ifapt ce demon- streazi_ maturitatea gi cresterea rolului Asociatici in dezvoltarea apiculturii din vara noastri care sina aidus o contributie {nsemnati lla asiguranea bazei tehnico- materiale pentru cresterea allbinelor si a fondului central cu produse apicole, do- vedind prin aceasta jcompetenti si ris- pundere tn desfasurarea activiritilor sale. In |propunerile faeute comisia scoate fn evidonta necesitatea extinderii activitiyilor economice la mivelul cercurilor apicole comunale. RAPORTUL COMISIEI DE CENZORI referitor la activitatea gestionar’ a Aso- diagiei penta anul 1971, a fost prezentat de tov. N. Iosif. Din apontul prezen- ‘tat a rezultat cA aotivitatea financiar’ contabili pe amul 1971 a Mneegistrat re- ziiltate pozitive, fapt ce a asigurat des- Figurarea tn conditii corespunzatoare a muncii fn toate sectoarele organizatiei. 6 Comisia a propus Consiliului Asociatiei descircarea statutari de gestiune a Co- mitetului executiv pe anul 1971. PLANUL DE ACTIVITATE TEHNICO- ORGANIZATORICA DE -PROPA- GANDA, ECONOMICA $I FINAN- | CIARA PE ANUL 1972 a fost prezen- tat de prof. Costache Paiu, vicepre- sedinte al Asociagiel. Prevederile principa- dilor indicatori din iplan au scos fn evi- deny importanya activitiyilor tehnice, organizatorice, de propaganda si Invayi- mint pe amul 1972 pentru ware fintregul ac- tiv voluntar si apararul salariat erebuie, si depund fn comun eforturi deosebite ware si se materializeze in realizarea obiectivelor si sarcinilor ce stau in fata Asociatied. Aceste eforturi vor conduce in primal afnd la fnt&tirea organizatonics a ‘Asocingiei, sporirea num&mului de membri ai organizatiel tamanunchiati tn cadrul cercurilor apicole comunale, origenesti si monicipale unde acestia isi vor desfasura © intens% activitate pentru continua dez- voltare a apiculturii, Prevederile prinojpallilor indicatori ai iplanului economic pentma anul 1972, fara de anul 1971 mancheazi o insemnata ores- tere in activitatea de productie, desfacere, achizigii si contractiri, plan care reflect contribugia organizatiei la sporirea efi- cientei economice a apiculturii din patria noastra. In vederea realizirii acestor im- portante sancini economicd au fost asigu- rate atit conditiile organizatorice cit si mijloacele materiale necesare. Luceirile Consifiului Asociatici au con- ‘tinuat cu participarea la discugii a mem- brilor si came au idezbatut pe larg si cu mult simt de sispundere activitatea des- faguraté fn 1971 gi sarcinile rezultate din planul de activitate pe amil 1972 atte pentru continua dezvoltare a organiza- fiei elt sia apiculeurii din patria monstra. ‘Au luat cuvintul tovarigii: Hristea C., Antonescu C. din cadrul fillialei Tlfow sia municipiului Bucuresti, Dr. Mardare Teodor (filiala Suceava), Puscagu Gh. ( liala Tulcea), Molnar Gavrili (filiala Satu Mare), Chirigi Gh. (filialla Teleor- man), Cudelci Viadimir si PAduraru V. (filiala Neamy), prof, Andrei Petre (fi-Yiala Talomiya), Chiru N. (filiala Gallagi), care au ficut aprecieri pozitive asupra activitayii Asociayiei pe anuil 1971 si au facut numeroase si valoroase propuneri. Dintre acestea, amintim pe cole mai im- Portante: revizuirea gi {mbunititirea STAS-urillor pencra stupi, miere de albine si cear’ ; elaborarea tehnologicl de recol- tare a veninului de albine si a utilajelor necesare ; roglementarea actiunii de orga- nizarea poleniz&rii oulturilor agricole en- tomofile cu ajuvonal salbinelox ; rgirea retelei de prognozare a oulesurilor fn api- cultura ; organizarea de noi statiuni pen- tru fmperecherea controlati a mitcilor ; stabilirea de noi misuni pentru preveni- rea pagubelor produse de combaterile cu substanje toxice a daunatorilor din agri- cultura si silvicultuck ; anwrenarea maselor largi de orescitori de albine in actiunea de imbunitisire gi lérgive a resurselor molifere, prin pacticiparea fa_acriunile de plantare a arborilor gi acbugtilor meliferi, organizate de cktre Departamental silvi- culturii ; tmbuntitizinea aotivititii de cer- cetare gtiingificl, proieotare gi tnvayimine apicol, prin unificarea accuatelor unitapi Economistul apicultor N. losif citind reportul Comisiei de cenzori de cencetare din cadvul Stagiunii cen- urale de ceneetéti penton apiculturi si soricicultur’ ou Centrul de studii, Proiectiri si fnvatimint apicol al Asocia. yiei Crescatorilor de Albine. In continuarea dezbaterilor, tov. Zaharia Voiculescu a subliniat fa cuvintul siu deo- ‘sebita responsabillitate ce revine membrilor Consiliului Asooiagiei tn wealizarea noilor sarcini . {noredingate organizariel noastre prin H.C.M, 388/1972 ipentra care este ‘necesar continuitatea dn munc& a membri- lor Consiliului Asociapici, propuntnd pre- lungirea mandacului actuahalui organ de conducere ‘al Asociatiei, pe o perioads de nck 1—2 ani. Tov. prof. de. Eugen Muresan, membm al Comitetului exe- cutiv all Asociatiel, exprimind dorinta ma- nifestati de masele ilangi de apicultori din fara noastri, propune ca Comitetul execu- tiv al Asociatiei si fie dmputemicit pentru a lua miasuri corespunzitoare tn vederea ‘Incapenii imediate a lluorinilor de construire @ ,,Casei apiculturii® fn Bucuresti si de a se solicita tn acest scop contriburia api- cultorilor si cooperarea institugiilor jnte- rosate in vederea realiziinii acestui ‘impor~ vi 7tant obieotiv, care raprezinti un vechi deziderat al tuturor apicultorilor din yara noastri. Propunerea a ifost aprobati ou mult entuziasm de membrii Consiliului. Prof. dr. Eugen Muresan, expri- mind sentimentéle de adincd prequire a membrilor Consilitilui Asociapiei pentru merite ‘excepyionale, fndelungati activi- tate, devotament gi abmegatie ipuse in slujba deavoltarii apiculturit sia Asocia- tiei de citre prof, dr. ing. V. Harnaj, ppresadintale “Asociagiei Grescitorilor de fine @ propus a i se aconda diploma de onoare, care si simbolizeze reounos- tinga tuturor apicultorilor pentru aportul si contributia -adusi progresului apioul- ‘uri moménesti, si prestigiului pe plan mondial, Aceasté propunere a ‘fost apro- bat& de membrii Consilinui Asociasiei cu indelungi apllanze. fin semn de deose- bit& afectiune pentra prof. dr. ing. V, Harnaj membrii Consiliului Aso- ciapiei au solicinat ca diploma decernat’ si fie semnati de toti coi prezongi la aceasti manifestare. Ing. Eugen Marza — seoretarul ge- neral al Asosiagici — tuind cuvintul cu iprivire lla instituirea fondulni de solida- ritate si sprijinite a migcinilor de elibe- rare national a inerelor state indepen- dente, a frilor tn ours de dezvaltare, preoum si pentru ajutorarea populagiei din unele ari fn cazuri de calamitayi na- turale, la apelul Frontului Unitiyii So- cialiste propune si-si aduct contributia si Asociatia Crescitorilor de Albine, din fondurile sale. Tov. prof. Costache Paiu — vice- presodinte al Asociagiei Crescitorilor de Albine —exprimind unanima manifestare a apicultorilor patriei moastre, ipropune Consiliului Atsociagiei si se ‘adreseze printr-o sorisoare tovarigului Nicolae ‘Ceausescu, Seoretar General al P.C.R., pregedintele Consibiului de Stat al R. S. Romania gi Presedinte al Frontului Unitt3zii Sodialiste — prin care si se so- Yicite aderarea Asociatiei Crescatorilor de Albine la Frontul Unit&sii Socialiste. Membrii Consiliului Asociapiei ou intregul 8 lor entuziasm si cu fnsufletite aplauze gi-au exprimat deplina aprobare la textul telegramei adresati in acest scop tovara- gului Nicolae Ceausescu. In incheierea lucr&rilor gedinyei Consiliu- lui, secretamal general al Asociagiei Cres- cStorilor de Albine — ing, Eugea MArza a subjliniat ck din discupiile pur- tate a peneanares id gi angaja- mencul ‘wuturor membnilor Axsociagiei pen- ‘tru realizarea i, Hepes obiestivelor si sareinilor ‘continua dezvoltare a eae in patria noas- tra, urind tuturor noi succese tn activita- tea de viitor. Supunindu-se la vot duoranile prezentate, meambrii, Consiliului Asodiagiei au aprobat in unanimitate activitatea onganizatoric’, tehnici, ecotiomick gi finamoiari desfisu- rati de Asociayie tn amul 1971 si au dat desciroare de gestitne inetului exe- cutiv. De asemenea au aprobat planurile de eens pe anul 1972 si proiectul de In aplauzele insufletite alle calor prezenti, secietarul general al Asoniatiei propune RSS onsite sh se mone tovarisului Nicolae Ceausescu, Secretar General al PCR. gi Preqelintela Can- ssiliului de Stat al R. S. Roménia, | ° telegram prin care si se exprime in- treaga recunogting’ a masei de apicultori, pentru condipiile oreate de jpartid gi de stat dezvoltrii oresterii albinelor in patria noastra. Pentra sprijinul permanent acordat Aso- ciatiei in ealizarea sarcinilor ce-i revin, s1a ipropus dq ismenea, sd se crimit’ o ‘telegram tovardsului Angelo Miculescu, Ministrul Agriculturii, Industriei Allimen- tare gi Apelor. Lucrinile Consiliului Asociapidi au evi- dengiat si ou acest prile} contribuyia orga- nizatiei noastre la dezvoltarea si moder- nizarea epiculeurii romfnesti si au st bilit moi sarcint directoare pentru activi- tatea sa de viitor.NECTARUL SALCIiMULUI eee o bogatie nafionala, care trebuie valorificata integral Condipiife create de statul nosuru tn vede- “rea EXTINDERIL STUPARITULUI PASTORAL, IN SPECIAL PENTRU VALORIFICAREA CULESULUI DE LA SALCIM. au entat gi continua si reprezinte uaa din principalale actiuni in apiculoura fini noastre. Asupra, extinderii stupixitului pastoral o influensé thotirivoane au avut-o masurile sti Mwave : — gratuitacea vallorificdeii resurselor nec- aoe din fondu melifer na- — seducerea tarifdlor de transport auto cu 50% pentm deplasarea stupilor ou al- ine gi a énventarului anex’ in practica- rea stupirivului pastoral ; ' — preluarea produselor apicole contrac- tate si a celor oferite spre vinzare de la iocul de prodiozie si alltdle, Bficienga acestor condigii s-a evidengiat, fora Dndoiali, o dati cu organizarea api- oultonilor — sub indrumarea si ‘ijinal permanent al conducerii de panvid si de stat — fntr-o putorniict asociazie sionala si de interes — ASOCIA- JIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA. Graitoare in aceasth privinya sint realizi- rile comparative abyinute tnainte si in pe- tioada dasfasuranii activieitii Asociagici, incepind din anul 1957 (data infiinyarii le), Din anul 1957, odati cu Anfiingarea Asociatici noastre, extindorea stuparitului pastoral a devenit o savcin’ statutar’ pri- oritari a organizasiilor sale terivoriale. Astfel, fara de anul 1945 numarul fami- Jillor de allbine deplasate fin pastorall a spo- rit aproape de 16 oti, iar productia pe familia de albine a croscut aproape de 2 ori. Acost fapt demonstreazi c& seupirivul Pastoral a atins mivelul unei actiuni de masé neounosouti fn practica apicolA an- terioari din tara noasori. Mierea de saletm realizati tn special ‘prin Practicarea si apoi extinderea stup%rivului Pastoral a constituit si reprezinex fala api- cultutii noastre magionale, produsul apicol cel mai apreciat pe piaya inter’ si la ex- port. Cu toate acestea, reallizirile obginute sint daparte de a corespunde condipilor natu- tale, posibilitXyilor existente penta valori- fioatea acesvor conditii si findeosebi cerin- tdlor orescinde manifestate de consumatori. Astfel, in yaa noastt’, dupi cum se stie, exist intinse plantapii de saldim impuse de mecesitatea fixtnii nisipurilor ,migca- toare si fn zonele de ideal, indeosebi pe terenurile degradate sau supuse eroziunii, In suprafeje mai mici, aparent fiiri impor- tang pentru apicultur’, salcimul este pre- zent fn mai itoaite de protectie de-a ungul wnor porziuni de sosdle si c&i ferate, in ctmpia Birkganului si de asame- nea in votrdle a numeroase Yovalititi din zonole de ses si deal, Lutnd in calcul un potential minim de au- mai 400 kg miete/ha lla plantagiile in ma- sive importante, se poatd firma c% eareprezinti sursa a circa 20,000 t miore, cu alte ouvinte — SURSA DE CULES INTENS PENTRU APROXIMATIV 750.000 FAMILII DE ALBINE. Se valo- ificd invegral acest potential ? Categorie ‘ci nu. $i iat de ce = Din datele comunicate de organizasiile teritoriale ale Asociatiei noastre, rezulté ci $n anul 1971 au fost deplasate in pastorall pentru valorificarea culesului de Ja salcim inca 500,000 familii de albine, adic’ 66%. din necesaral de familii de albine pentru yalorificarea neotarilui oferit numai de plantasiile de salcim amintite. — La unele plantasii de salcim de interes republican s-au produs apaoape in fiecare an aglomerari de stupine care au intluen- yat negativ productivitatea familiilor de albine nespeotive. Totodati, la alte plan- tapi impontante sub diferite pretexte, s-au amplasat stupine cu efeotive reduse de fa- snilii de albine, care au dus, incontestabil, Ja valorificarea mumai in parte a nectaru- lui oferit de plantasiile respective. Urmare Ja practicile de mai sus, se poate considra c& pin th prezent acyiunea pri- vind extinderea stuparitulai pastoral a dus Re Ja valorificarea numai a 50—60%/p din nec- warul plantayiilor de salcim de pe intinsul yarii. Restul reprezinté o importanta re- zerva, o buna parte a bogitie: noastre na- tionale in domeniul apiculturii, care tre- buie si poate fi valorificat integral. Principalele c&i pentru valorificarea acestei importante rezerve constau tn primul rind din ichidarea lipsurilor menyionate. In acest sens rolul si influenja organizapiilor teritoriale ale Asociatiei Crescitorilor de Albine vor fi hotirftoare, incepind chiar din sezonul apicol actual. Se impune tn a- cest scop 0 temeinic’ munci de limurire, follosind in primul rind contactul cu masa apioultorilor gi exemplele apicultorilor care realizeazi producti de miere de la plan- tatiile mici de salotm tot atit de impor- tate ca si cele de Ja marile pllantatii tn- dap&rtate. Reugita acyiunii reid’ in preocuparea si activitatea tuburor organizatiilor toritoriale ale Awsociatiei noastre si nu ne indoim ck dn scurt timp aceasta va deveni o realitate —,0 noua contribuzie valoroasi a Asocia- tiei noastre la dezvoltarea si cregterea efi- clengei apiculturii roménesti. Aspect din sala de gediagi a Consilfului Asociasiel Crescitorilor de Albine — eprilie 1972Sarcini majore si actuale in activitatea economica a Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Romania ALEXANDRU DOICIU Sef Sector economic Comicetul executiv A.C.A, Rispunzind unui vechi i indreptigit de- ziderat al apicultorilor din ¢ara noastra, recenta Hotirire a Consiliului de Ministri nr. 388 din 12 aprilie/1972 ,,privind unele misuri in legituri cu asigurarea fondului de stat, contractarea, achizitio- narea si valorificarea produselor apicole reprezinti nu numai expresia_permanen- tului sp: acordat apiculturii si apicul- torilor de catre conducerea de partid si de stat, dar si noi condigii, pom gi sarcini pentru cresterea efectivelor de albine, majorarea fondului de stat si va- lorificarea superioar’. a productiei api- cole, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 388/ 1972 creeazd organizatiei noastre condi- file unei finaliziri mai eficiente a acti- vitajii organizatorice, tchnice si econo- mice desfagurati permanent si perseve- rent — sub indrumarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare gi Apelor — in atragerea de noi simpati- zanji in rindutile apicultorilor si promo- varea lor la nivelul de producitori de miere marfa, respectiv de factori activi fn crearea si realizarea fondului de stat. Acordind gi in acest act normatiy rolul prioritar si de permanent’ actualitate cresterii efectivelor de familii de albine, a majorarii productici de miere si ceara, se stabilese Ministerului Agriculturil, In dustriei Alimentare si Apelor si respec- tiv i Asociagiel crescitorilor de albine din R. $. Romania, noi sarcini menite, prin realizarea lor si asigure tn con- tinuare un ritm rapid si ascendent in dezvoltarea apiculturii nagionale. Concomitent, HCM nr. 388/1972 [i geste competenta gi precizeaz’ si sarcinile care revin imbunaex sub multiple aspecte — a yalorificarii productiei api- cole, stabilind ci Ministerul Agriculturii, Industrici Alimentare si Apelor, prin Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Roménia va contracta gi achizitiona intreaga cantitate de miere si ceari pre- vazuta a se valorifica citre fondul de stat de citre cooperativele agricole de pro- ductie si asociafiile apicole intercoopera- tiste, preluind integral pentru conditio- nare, imbuteliere si export mierea furni- zata de unitatile de stat, iar productia realizata de crescitorii de albine cu gos- podirii personale urmind si fie contrac~ tata si achizitionata de Asociatia Cresci- torilor de Albine in paralel cu unitafile teritoriale ale Uniunii centrale a coope- rativelor de consum, Aceste delimitiri de competenti si actio- nare in realizarea fondului de stat, cu corespondentul respectiy in exportul pro- duegici apicole, se adaugi aspectul uni- tar al sarcinilor care revin in final am- belor organizatii, ,,in preluarea mierii pe tipuri de flora si calitati, diversificarea si cresterea calitatii produsclor apicole, a Prezentirii si desfaccrii lor in forme cit mai variate si in ambalaje de diferite di- mensiuni, care si asigure o valorificare superioara si cit mai cficienté, atit pen- tru consumul intern cft si la export". Enumerarea acestor prevederi din re- centa Hotarire a Consiliului de Minigtri al R,S, Romania evidentiazi importanta ¢i pentru Asociatia Crescitorilor de Al- bine din fara noastra, pentru toti mem- brii ci, pentru activistii gi salariatii de Ja toate nivelele si formele ei organizato- rice, cirora le revin tn prezent noi si ma- jorate sarcini in dezvoltarea si promoya- rea apiculturii, precum gi tn optimizarea valorificirii productici apicole. In contextul noilor valente ale activitagii economice a Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. $, Roméania, mobilizarea 11intregului ci potential uman gi a tuturor resurselor gi rezervelor materiale, consti~ tuie nu numai imperativul categoric al etapei actuale dar si conditia realizarii si depasirii sarcinilor Ja nivelul increderii acordate. Activistilor voluntari si aparatului_sala- riat care lucreazi in larga sferi tehnick fi economick a organizatiei, Je-au fost create prin recentele m&suri nu numai noi sarcini dar si posibilitatea afirmarii mai pregnante a materializarii atajamen- tului si contributici lor la dezvoltarea apiculturii si la majorarea aportului ei tn balanta economici nationale. Filialele judefene si cercurile apicole ale organizatiei trebuie si asigure integral complexitatea de sarcini care le revin atit in ceea ce priveste cresterea efectivelor, malonate productiei, imbunitagirea teh- nologiei in exploatarea familiilor de al- bine, cit si realizarea si depasirea sarcini- lor de contractare, achizitie si efectiva preluare a mierii, cel putin la nivelul pla- nificat. Multiple, variate si diferengiate in functie de aspectele conjuncturale si de specific judetean sint condifiile si posibilitagile de realizare in acest domeniu, dar este nece- sar si se retina, in principal, necesitatea majorarii coeficientului de actionare ope- rativa gi imediata gi de eficienfi a masu- tilor competente care trebuie Iuate de activistii si salariasii organizagiei. Daca pe plan central este necesar ca ac fiunea de {mbunitagire a valorificari productici apicole si aibi si si pistre- ze un caracter unitar, coordonat, temei- nic corelat cu indicatori de ordin intern gi extern Ja nivelul filialelor judefene si al cercurilor apicole, initiativa creatoare, adoptarea masurilor specifice, de noi for- me i metode originale, vor asigura fieci- rui judet eficienta gi rezultatele corespun- zatoare, iar pe intreaga Asociatie indepli- nirea totala a obiectivelor. Desfisurind larg o adevarata intrecere socialista cu unitatile cooperagiei de con- sum, pe baze egalitare, de echitate, cola- borare gi colegialitate, spirit constructiv subordonat felului comun al realizarii gi depigirii fondului de stat att cantitativ cit 12 si calitativ, filialele judetene si cercurile apicole trebuie si realizeze, prin contrac- tare si ulterior, prin achizitii, conditiile asigurarii integrale a sarcinilor planificate, refinind ci clementul de apreciere finali a eforturilor depuse se misoari in tonele de miere, ceara si produse apicole, efec- tiv preluate si predate pentru fondul de stat. cient’ a necesarul producator, proportional cu cantitatea de miere contractata si cu succesiunea pri cipalelor culesuri_ melifere, trebuie sa constituie o sarcin’ importanta a filiale- lor judetene si in acclagi timp un apel la tofi contractanfii organizatici noastre de a_utiliza la maximum toate ambalajele primite, inclusiv cele care au mai fost folosite, a le manipula cu grijé si rispundere, pentru a evita stocarea inutil’ sau pastrarea acestora pentru cu- lesuri tirzii, cit si degradarea lor. Este mecesar si se asigure cu __prioritate ambalajele necesare campaniei culesului de Ja salcim, urmind ca ulterior si se continue aceasti actiune pe misura real zarii celorlalte culesuri, sub deviza ,,nici un contract fara ambalajul necesar, nici un bidon fra miere pentru fondul de stat prin A.C.A.*. Pentru a facilita actiunea de preluare a mierii, s-a stabilit ci tn tot circuitul — de la producitor si pink Ia procesul’ de conditionare si imbutcliere — tara me- dic a bidoanelor de tabli cositorita, cu armituri metalic’ si capacitatea de 50 kg cu preful unitar de 79 lei, si fie de 4,5 kg, urmind ca la bidoanele de alu- miniu, cu o gama variati de capacitati si diferente de greutate si se continue a se stabili si inscrie tara corespunz&toare fiecirui bidon. Vasta actiune de deplasare in pastoral a sute de mii de stupi da principalele ma- sive melifere trebuie si constituie, de asemenca, 0 preocupare actuali a filialelor judetene, atit in ceea ce priveste organi- zarea deplasirii si asezirii grupate a stu- pinelor respective, cit si pentru asigurarea conditiilor materiale pentru preluarea la fafa locului a productici realizate la ni-Seupi cu albine in livedi de meri tafloriyi velul contractelor si a posibilititilor de achizitie, Deplasarea concomitenti si a secretarului filialei judefene — insotit eventual si de un magazioner sau achizitor — ce se va tealiza acolo unde existi o puternici si corespunzitoare participare in. pastoral a apicultorilor din juderul respectiy, :va permite nu numai o complet’ si imediata asistenti tehnici acordati in continuare in procesul atit de important al recoltarii productiei, dar si posibilitatea realizirii efective a sarcinii de preluare a mierii concentrate sau achizitionate si a expe- dierii ei direct de la locul de productie la Combinatul apicol. Apicultorii vor preda astfel recolta obti- nuta reprezentantilor filialei judegene cu care au incheiat contracte de Ja care vor primi contravaloarea respectivi, mai pu- tin avansul incasat anterior. Este meritul si rolul producitorilor de a transpune in viafi_prevederile amintite Privind asigurarea livrarii mierii pe spe- cli de flora si calitigi, cit sia cerii de al- bine, cu respectarea intocmai a preyede- rilor STAS 784/1969 si a dispozitiilor sortimentale si calitative a prejurilor respective de contractare si achizitic care incadreazd numai mierea de salcim, tel, zmeuri, izmi si brad in categoria mierii monoflore — avind pretul de pre- luare la calitatea I de 16,50 lei/kg, din contractare gi 15 lei/kg din achizitii, iar restul sortimentelor de miere monoflora se incadreaza alituri de mierea poliflor la pregul de preluare pentru calitatea 1 de 15 lei/kg din contractare si 14 lei/kg din achizitie. Prin prezenta in mijlocul apicultorilor a reprezentantilor filialelor judetene tre~ buie si se asigure si aprovizionarea in padure a crescatorilor de albine cu unele materiale si unelte apicole si cu alimente, figiti, ziare, revista ,,Apicultura® si alte produse, atit de necesare si pretuite in condigiile deplasarilor in pastoral. Aceasti obligatie revine cu atit mai mult fi- falelor gazdi, pe teritoriul cirora sosese invitagi din toate colfurile fri gi care 13trebuie tratati ca atare gi din acest punct de vedere, concretizind si sub aceasta forma solidaritatea apicultorilor si spri- jinul reciproc al coeziunii afective a or- ganizatici. Asigurarea loacelor de transport nece- sare deplasirilor in pastoral atit la dus cit si la intors, cu respectarea programi- rilor corespunzatoare si in p util ta intreprinderile de specialitate, fn condi- fille efectuarii lor si pe credit, potrivit avantajelor acordate prin HCM nr. 769/ 1963 contractantilor cu A.C.A., respectiv cu plata ulterioari in produse apicole. trebuie si reprezinte un alt aspect al sar- tinilor care revin fililelor judefene pen tru majorarea fondului de stat. Daci sarcina preluarii mierii de ‘albine furnizata de unitatile socialiste anga- jeazX {n principal Combinatul apicol, delegatii filialelor judetene, continuind a efectua receptia _corespunziitoare, contractarea si achizitionarea produc- tici apicole de Ia asociatiile apicole intercooperatiste si de 1a cooperativele agricole de productie cu sector apicol, revine integral filialelor si cercurilor api- cole care trebuie s% treack imediat Ia per- fectarea contractelor respective, solicitind fn acest scop si sprifinul dircctiilor ge- nerale pentru agricultur’, industrie ali- mentari si ape din cadrul consiliilor populare judetene. fn aceast directie filialele judetene tre- buie si asigure m&surile necesare care si dea din plin posibilitatea acestor unititi si contribuic mobilizator si pilduitor la realizarea fondului de stat si prin expor- tul respectiv la fondul valutar al econo- miei nationale de la care au primit si primesc necontenit sprijinul corespun- zator. In problematica majori a optimiz&rii va- lorificirii productiei apicole, se include, de asemenea, determinarea producerii, contractirii, achizitionarit si preluarii si a celorlalte produse apicole si in special a cerii de albine, element de bazi in cres- terea efectivelor de albine, laptisorul de mate’, polenul recoltat de albine, faguri gi sectiuni cu miere de salcim, care de, 14 asemenea, {intregesc substantial rentabi- litatea stupinelor si aduc un considerabil plus de eficiensa productiei apicole, sa- tisfacerii consumului intern in continua crestere si a cerintelor externe. Livrarea a mii de familii de albine pu- ternice, a roiurilor pe 4 rame si la pachet, respectiv a materialului biologic selectio- nat, receptionarea, transportul si des- facerea lor consti tot o sarcina de stricta ‘actualitate a filialelor judegene, realizarea lor reprezentind atit indeplis rea unor obiective statutare, angajamente contractuale, cit si contributia organiza- sici Ia cresterea numirului de stupi din fara noastr’, sarcin’ prevazut’ si in HCM nr, 388/1972 si 886/1971, prin care s-au acordat credite pe termen lung pentru infiintarea sau dezvoltarea stupinelor. Trebuie sisi giseasci materializarea si solicitarile apicultorilor incepatori cit gi a celor care nu-si deplaseazi stupinele in pastoral, asigurindu-se in special, in pe- rioada sezonului activ apicol, o aprovi zionare corespunzitoare cu_unelte, wi laje, materiale, faguri artificiali, biosti mulatori si medicamente {n sortimentele si cantitafile necesare. Batilia ,,pentru calitate* este un imperativ si totodata un simbol al activitatii tehi tt actuale a organizatiei noastre, care im- bratiseazi multiple si variate aspecte. Activistii si in special salariatii care lu- creazi in sfera economick trebuie si ur- mireasci tn permanenta, in toate actiu- nile lor, realizarea indicatorului major al eficientei, fark de care rezultatele obti- nute nu au finalizare pozitiva si aport in economia organizaticl, tn crearea condi- fiilor pentru promoyarea si tndeplinirea obiectivelor ei viitoare. Construirea ,,Ca- sei apiculturii* atit de dorita si astepta- ta de tofi apicultorii din tara noastra; con- stituie 0 preocupare imediata si con- stant’ a conducerii Asociatiei pentru a simboliza unitatea tuturor apicultorilor in eforturile Jor pentru continua dezvol- tare a apiculturii ,2rii noastre. Prevederile H.C.M. nr. 388/1972 anga- jeaz% si activitatea economic’ a Combi-natului apicol, atit sub aspectul dimen- sionarii ci la parametrii noilor sarcini, cit si in asigurarea realizirii productici cantitative, calitative, sortimentale, pen- tru satisfacerea ritmicd si corespunzi- toare a tuturor solicitérilor sectorului apicol si al consumatorilor. Realizarea fiecirui reper de plan, largi- rea sortimentelor, prin introducerea fermi si operativa. — cu sprijinul Cen- truluj de studi, proiectiri si fnvitimint apicol — de noi unelte gi utilaje dife- rentiate dimensional gi respectiv pret, corespunzatoare astfel, atte solicitantilor incepitori, avansatilor cit gi unit8tilor socialiste, alituri de proiectarea si reali- zarea de instalatit si linii tehnologice pen- tru extragerea si conditionarea mierii si cerii, constituie de asemenea, problema de bazi fn ‘actualitatea tehnico-econo- mici a Combinatului apicol, In aceasti perioad’, Combinatul apicol trebuie si acorde toat’ atentia in spe- cial actiunilor de conditionare si imbu- telierea mierii de albine, precum gi i ne dustrializarea celorlalte produse apicole. Asigurarea livririi mierii pe sortimente Tn pauza gedingei_stavutare de lucry — Nicolae Foti, director general St. ie 1972 (de. Ja stings Dineseu, Nicolae V. Tlifix, magistrat lon Grama gi distincte de flora, majorarea procentului de tmbuteliere tn ambalaje mici, va concretiza realizarea prevederilor HCM nr, 3838/1972 gi conditia obfinerii pentru economia national’ a unei subjstantiale diferente valutare pentru acccasi cantitate de miere exportata, concomitent cu asi- gurarea pistririi calitatilor specifice mierii roménesti, pin’ la consumatorul extern. Desigur ca indeplinirea tuturor acestor obiective nu este usoara si este conditio- nata de unele eforturi mari care se cer si trebuie si fie realizate cu precidere, intensitate si competenti in etapa actuali, Dar tabloul sumar al sarcinilor amintite are in fundal zecile de mii de apicultori, membri ai organizatici noastre, mii de activisti voluntari gi sute de angajafi, a ckror pasiune, coeziune, atasament, Aa gatie si daruire pentru cauza apiculturii a Ficut posibila depisirea panne de pro- ductie si desfacere in anul 1971 cu peste 33% si va asigura realizarea cu depisire a obiectivelor actuale, fntimpinind astfel cu cinste gi dragoste lucrarile apropiatei Con- ferinte nationale a Partidului Comunist Roman. dreapta: ing. Aurel Mi 41 prof. Costache Paiu) 15PRODUCEREA MIERII [N Ing. ALBINEL HARNAJ Apiculior — vicepreyediate al filiset A,C,A jud, Tifer fi Munieipiul Bucurey Producerea ‘mierii $n sectiuni a luat o larg dezvoltare tn tarile cu producyie a- Picol& avansati si cu consum relativ mare de miere pe cap de locuitor. Tirile ex- portatoare de miere—printre care para moastré ocupi un oc de frunte — au fnce- put s& acorde o atentie deosabitd produ- cerii si prezentirii spre desfacore a unor cantitati din ce tn ce mai mari da miere in sectiuni Avantajele nete pe care le pre- zinti desfacorea mierii in secyiumi faz de mierea exbrasi conduc in mod evident Ja fnvirirea convingenii a tot mai multi apicultori asupra rentabilieiyii productiei de sectiuni, Trebuie remarcat cf fn dife- rentierea calinativa fntre mierea fn sec- tiuni gi mierea exerasi se tine seami de faptul ci cea dintii {si pistroazt tner-o mai mare masuri gi timp mai indelungat parfumul si gustul original (la care se mai adaugi si gustul si panfumul deosebit al cerii mavurale) ca si puritatea eporitt fati de miorea exorasi. Nu cste de neglijat faptul c& la cregterea valloriii comerciale un aport important fl aduce aspectul natural al fagurilor din sectiuni ce constituic o ‘siguranyi_deosebit’ fmpotriva falsificdrii si impurifickrii mierii, Toate aceste calititi, plus anumite overa- yi, suplimentare efectuate tn iproductia mierii in sectiuni ca si corerea mare pe piaya au condus la stabilirea unor prepuri de achizitie si desfacare deosebit de avan- ‘tajoase. Dacd lla toate acestea adaugim si faptul cX tara noastrX {noruneste toate Conditiile optine pentra o bogat% wecolth de miere fn sectiumi, putem afirma cu i {una din mmultiplele c: superioare a apicultut constituie productia acostui sontiment, el es oo Nad | a Tipuri de rame neincheiate pentra sectiuai 16 SECTIUNI oy pentru seetuai folosit le stupii RA, $001 multietajac Tehnica producerii sectiunilor cu miere sa’ dezvoltat dea dungul.timpului cipi- tind in diferite zone ale globului diverse aspecte mai cault sau mai putin particu- dare fn functie de gradul de dezvoltare lo- ail diepiealennt vevarates ide arattalde perfectionare a utilajului folosic ca sia tehnicii de minuire a familitlor de albine, Cum acest produs de parfecyionare este continuu yom ciuta oa in rindurile de fayi si expunem numai metodele gi uti- lajele care au o, mai larg rkepindire la ora actuala fn fara noastra. Sectiunile cu miare sat mici Pigurasi de form’ pitrat sau drepwunghiular’, um- pluyi complet pe embde Teye cu. miere cipiciti, entra a putea fi comercializate Secritileate hie of coprin’ fing eee de culoare deschisi, aromati si care oris- valizeaz’ grou. Evident cx in condigiile Virii_noastre intervalul de timp optim pentcu producerea secyiunilor de calitate se_situeazd fn perioada fnfloririi salctmu- Tul jap, nial oot carta va prodisel tees yiuni én timpul culesurilor de ifloarea-soa- relui, izm&% sau mani, deoarece mierea respeotiv’ oristalizind 4n fagani contribuie la deprecierea calliti;ii sectiunilor si deciJa imposibilicavea comercializinii lor, De altfel aceast’ resoricpie nu reprezinti un impediment major, gtiut find faptul c& saletmul reprezint’ ‘in ara noastri una lintre importantale surse melifere. Cei doi factori esengiali ce diferengiazt producgia micnii in sectiuni de productia de miere extrasi sine: a) utilajul si materialele folosite si b) tehnica minuirii familillor de albine. a) In cadrul inventarului folosic elemen- tul de baza il formeazi rama sectiunii. In prezent cele mai rispindite sectiuni la noi stat cele pitnate ou lungimea laturii de 105 mm, lasimea ide 38—50 mm $i gro- simea de 2,5 mm. Rama sectiunii confec- pionatd numai din lemn de tei se prezinta la vinzave sub forma amei buciti unice de lungime 420 mm. Ea este previzuti in Jocurile unde urmeazi a fi indoiti in unghi drept, ou ganguri sub formi de V iar Ja wapete cu fincuri necesare facheierii. Penn: ca rama si capete dlasticinate si si nu se rupi in momenvul incheierii este necesar ca in prealabil orestiturile in for- mi de V 6k fie bine udate cu api calda. Nu we va trece la Indoitea ramei si tn- cheierea fn tincuri dectt dupi ce ne-am asigurat ci lemnul s-a umezit bine In drepeul crestivurilor si este suficient de elastic. In rama astfol pregitied se iitro- duce fagurele artificial. Pentru seciuni se folosesc faguri foarte subyiri (18—20 bu- cipi/kg), iar dimensiunile fagurilor se roa- lizeaza cit mai exact posibil cu dimen- siunile interioare ale sectiunii, cu ajutorul unui sablon de carton sau placaj si a unui uti eu lama subpire si fneilaita in apa caldi. Fixarea fagurelui fn nama sectiunii se exeouti cu ajutorul unui calapod de lemn ou suprafari egalz ou suprafata in- terioara a sectiunii si ou tnilpmea egala cu jumitate din grosimea ci, Fagurele ar- tificiall Lees apa poeuaoute mnecesare se agazi pe it cu apa, apoi peste calapod se inoroduce rama sectiunii. Lipirea fagurelui de mam% se poate face fie cu o iiami de moval tnedlzict fie cu ajutorul oreionului de lipit. Este necesar a_se proceda cu foarte muleX wvenie la efectuarea acestor operatii pentru ca fagurele si fie plasat exact la jumitatea sectiunii si in acelasi timp si nu fie dete- wionat, indoit la margini sau ondulat, Pen- ‘tru a fnilfvura pericolul ondularii fagure- lui este recomandabil oa aceasta si fie cu 1—2 mm mai scunt dupi o direotie si in consecinti, si fie lipit de nami numai pe trei Jaturi. Seoriunile astfel pregitite se énoroduc fn familiile de albine spre a fi olidive. Un procedeu folosit mai mult de c&tre apicultorii gncapitori, si cu ran- dament in iproductia de secgiuni destul de scizut dar folosit pentru simplitate este cel de 2 introduce intr-o rami STAS opt sectiuni alaturate, agezate cite 4 pe un rind. In acest scop bara inferioari a ramei se widicd la tnalyimea cuveniti. Uneori se pot realiza de citre apicultori rame spe- ciale cu o latime a tutwror ,jlavurilor e- gali cu ligimea sectiunii‘, fapt ce permite Pprotejarea integral a suprafeyclor late- rale ale ramolor sectiunilor contra propo- lizkrii, pistrindude mai aspecmnoase, Pentru cei ce dorese si rentabilizeze pro- ductia de sectiuni si nu s& se limiteze nu- mai la consumul familici este striot mece- sar a se folosi pentru productia de caturi Flori dé cirey 7special amenajate pentru agezarea secyiu- nilor. Din marea varietate a tipurilor de maga- zine folosite pentru sectiuni mai xaspindic actualmente la noi este cel cu suporturi Pentru sectiuni, Suponurile au forma unei rame de oat dar mumai cu trei la- turi (cea inferioara si cole lavenale) si_ au Higimea egal cu lijimea secriunilor. Sec- tiunile shat agezave cite patru in fiecare suport, strins dipive wna de alta pentru a nu penmite propolizairea fem de citre albine. Suporvurile plasate tn magazin se reazema pe doui benzi motalice laverale aflave Ja partea inferioari a magazinului. Tot pentru a evita propolizarea suportu- rile trebuie si fie cit mai strins lipite unul de altul. Penora a permise vowusi circu- tagia albinelor fntre ele, inore ey se asaza, lope girdut fone) Zoute din stinghii rectal gi_verticale, grosimea fiecdrui_girduy nedepisind insi $ mm, Pentru fixarea insregului grup de suporgi $n interiorul magazinului inere ultimul suport si peretele tagazinului se plaseaz% pene de lemn sau mai eficient doud lame curbe de ofel. Din punct de vedere al stupilor folosigi fn productia de sectiuni este evident ci se ¢ Pot folosi pentru o enc mai mare imai stupii care permit agezarea oatului dessopra. (qnultietajat, R.A. 1001 etc). Stupii orizontali se pot folosi dar numai dack se construiesc caburi speciale Ja di- mensiunile respeotivve ale stupilor gi se fac modificarile de rigoaire la capac (scoaterea balamalelor etc). Stupii orizontali puternici pot fi totusi folosii in productia de sectiuni dar folo- sind socgiunile asezate icfte 8 iin came de obignuit, mame ce se agazi la margi- nea cuibului de care se despart prin in- ‘termediul unei gratii Hannemann. b) In ceea ce priveste tehiniica minuirii familiei de albine trebuie bine accentuat c4 nu vom folosi in productia de sectiuni decit familii foarte puternice. Acestea trebuie ca in preajma cuilesului mare de salctm si aibi foarte multe albi- ne luordtoare si mult ipuivt capacit, mele fri puiet din marginea cubului trebuie si fie pline cu miere asvfel Inctt odat’ inceput culesul albinele si fie ne- 18 voite a lucra direct in cavul cu secyiuni. Pentru a forya familia si ia in iucru cle mai repede: secgiunille se procedeazi cele mai multe ori la weducerea famili Ja un singur cat, iar din cazul svupilor o1 zontali da un numar de 8—10 ame. In aceasti sivuayie este favorizati aparitia * roitului, Pentru a pneveni roi- rea familiei se recomanda in primul rind un control atent la filecare 2—3 zile al cuiburilor gi _distrugerea borcilor. Tot- odati se va Huta ca stupii aflayi da pro- ductia de sectiuni si fie bine umbriti si si dispuni de © aorisire suplimentar’ fayi de stupii obignuigi. in afara deschiderii maxime a urdinigului gi a aerisirii lor de ja capac unii apicultori procedeazi la dis- ‘tanyarea corpului de fund prin introdu- ¢ cuie de 2—3 ‘mm. grosime. Apicuiltorii care produc sectitini cu miere tn Fiecate an conse- cutiy int preocupati si de efectuarea unei selecgii a familiilor ciutind si dez- volte si s& retin’ mumai acele familii cu mare produotiyitate dar care sint si mai pugin fnelinace spre roire, Aceast? munci de solectic mecesitd tnsi, cunogtinge mnul- tiple fn domeniul cresterti albinelor care se obyin fn general in urma unel expe- wienge de mai mulyi ani. Cawurile cu sectiuni se asaz& peste corpul cu familia asthel pregatiti, despartite find insi de o gratie care mu va permite ac- cesul mitcii din corpul inferior in catu- rile de deasupra. De obicei la Sncepucul culesuli peste ‘conpull de ovib se asgazi numai un cat au sectiuni, iar dupi ce acesta a fost umplut cu miere mai mult de jumiitate se asazi peste el si cel de-al doilea cat. ‘in momen- wl cind primul cat a fost umplut cu miere se inverseazi ordinea caturilor. Primul cat va fi astfel asezat deasupra qa Ondinea de manevrare a caturilor eu sectiunicelui de-al doilea in vederea mavurarii si cipicirii mierii din seoyiunile pe care le congine. Agezarea cului de-al doilea cat are loc conform aceluiasi procedeu. In condigiile culesurilor de, salcim din sara noastri si avind fn vedere stadiul de dez- voltare al familiilor pind la acest cules, productia de sectiuni este tn jurul a 2 caturi (circa 64 sectiuni) pentru o familie si.un cules, Sint apicultori insi care prac- ticfnd un stupirit pastoral bine organi- zat pot avea dou’ uneori chiar trei cul suri la salcim. Evident fn aveste condigii se poate ajunge la o productie de 4—6 caturi, (128—192 sectiuni), pentru o fa- milie. Citre sfirsitul recaltei se poate in- trevedea faptul ci unele sectiuni vor ri- mine neumplute si necipicite. Toate aceste sectiuni se vor stxinge @ntr-unul sau doi stupi foarte putennici si care au capacitatea si le finiseze. Dacd rimin to- ‘wsi sectiuni nefinisate acestea se vor pistra fintraun loc wscat si bine acrisit, ferite de diversi diunatori, unmind a fi folosite in anul urmiator. Jn cazul producerii secriunilor cu miere pe saark industrial’ este puyin probabil ca si rimink sectivni nefinisate. Pentru aceasta picultorul selecteaz’ din familiile care au produs sectiuni pe cale mai bune continuind productia, de seotiuni chiar dupa terminarea culesului principal. De- supra catului superior se agazi thranito- tul in care se introduce permanent can- titatea necesari de miere de salctm ex- trasi de la celelalte familii. dn felul acesta recoltarea sectiunilor se face pe o pe- ioada de 30—45 de zile, obginind coto- dati o rentabilizare superioar’ a culesu- rilor obisnuie, Recoltanea sectiunilor se face de obicei cu catul Inoreg gi mu sepamat pe buckgi. P&s- trarea caturilor pint a expedierea spre comercializare a seciunilor se face in ca- mere bine aerisite fn care temperatura se poate pistra tn jurul a 21—23°C. Daca pastriarea este mai @ndelungaté pen- tru a nu apare pericolul atacului molici ceri se recomand’ fumigarea sectiunilor © dati pe siptiming, folosindu-se in acest seop 40—50 g pulbere de sulf pentru tiecare metru vub de spatiu. Inaintea expedierii, sectiunile sine exa- minate si daci exist unme de propolis pe rami acoasta se cura,’ prin rizuire cu un cutit sau o lama. Avind in vedere faptul ci tn prezentul articol nu am epuizat toate aspectele mai mult Sau mai putin specifice producgiei sectiunilor cu miere trebuie si adaug ur- mitorul sfat : — pind la Snsusivea deplin’ si compe- venti a fneregii tehnologii este bine ca apicultorii si introduci $n productia de sectiuni pentru dnceput numai 3—4 stupi, numirul acestonta crescind pe misura_ce se capt experiensi gi ne asigurim utila- jul necesar, Incepind cu wn szumir mare de stupi producyia de sectiuni si neavind experienta necesari existi ciscurile unor insuccese care pot influenta in mod ne- gativ activitatea viitoare a stuparilor. Nu trebuie uitat fins% c4 ficcare aminare a sezonului in care tnoepam practicarea productiei de secyiuni duce implicit la amfinarea cu fined un ana momentului fn care vom iputea cipita satisfactiile maxi- me ice le ofer& producerea mierii in sec- yiuni. In pastoral Ja saletm 19© METODA PRACTICA SI SIMPLA DE INMULTIRE A FAMILIILOR DE ALBINE ION BALMEZ Str. Mircea Vodi ar. 1, Com, Afumasi, jud. Ifoy tn apiculsura modem’, tn stupinele mari sau cdle de tip industrial, care pot ajunge Ja 1000—5 000 familii de albine, tnmul- tinea acestora fncepe cu crestorea mitcilor, uonu esengial gi de prim ordin. Nu poyi orea familii noi dack ou le-ai asigurat, fn prinwl sind, mitoile nece- sare. Sint icunoscute findeobste pregitinile ce se cer a fi foute si misunile ce trebuie luate pentru inmulyinea familliilor de albine. Unole din aceste pregitisi cer 0 peoepere A, 0 muncd suspinutk gi nimy duo \foante mare. 3 Apicultomil iincepator, dispunind de nu- mai 2—4 famill de albine, nu poate si aiici mu wrebuie si se lanseze ou orice pret Gn operagii de orestere a matcilor, fiindc’ nici nu dispune {inci de cunogtingale ne- wesare gi nici de whnica avansata cerutt de o astfiél de Iuorare, Pentru acesti apicultori, voi expune tn edie ce urmeazi o motoda practic’ gi simpla de inmultire a familiilor de albine, ‘care prezinti avantajul ck poate fi pust in aplicare fr mioi o pregatire in prea~ Jabil, indiforent de sisvemul de stupi sau de regiunea tn care se practic sppiricul. Pentnu a stiri gi mai mult curiozitatea gi jnveresul pentru acgasti metodi, voi spune de ka bun tneaput cd nu se cere nici © pprogitire special, mu se pregitesc matoi sau botci care si fie date noillor familii, nici nu se cauti mivcile familiilor ou care se lucreaz& la inmulyine. Prin aceast’ me- tod’ se objine un procent de tnmulsire de 100%, familii putemice si bine do- tate. Se cer numai dond condigii: familiile de albine care contribuie la inmultire sé fie foarte puternice (15—16 faguri cu puiet <&picit la stupii orizontali si 18—20 la cei multietajagi) si 2 aib% 0 recoltd bogata de miere in acel an. 20 Operayia de tumulpine ane loc imediat dupi ‘vorminarea oulesului de la salcim, dn cursul Juni iunie, cind staparul cu- nwoagte perfeot starea familiilor de albine $1 poate apnecia cantitatea de miere adu- mata. Procedeul este cit se poate de simplu : 1, Se aduce un stup gol, de acelasi tip si se aazi lingi familia din care se va forma roiul antificial dupi care se des- chid sambele 1&zi. 2. Se dau la 0 parte fagurii cu. miere gi dind apare primul fagure cu puiet cép’- cit gi cu allbine pe ei se impait egal in- ‘ore cei doi soupi, la rind, fark si -urmi- um un anumit criveruu. 3. Dupi impirgirea fagunilor cu puiet si albine de pe ei, fiecdrei familii i se adaugi fagurii cu hrand necesar’i, in prin- cipin 8—10 kg miere, s¢ inchid apoi spupii si noua familie se asaza pe un allt loc in 'stuping. 4, Timp de 10 zile calle doud familii for- mate, nu vor fi deranjate sub nici un mo- ‘tiv. 5. Dupa acest termen, se deschid pe riid ambi stupi si dup botcile clidite se con- stata cane este familia fara matcd. Aces- tela i se dasé mumai 2—3 botoi dintre cele mai mari, mai mai central asezane in auib si bine acoperite de al- bine. 6. Dupa nevoie si la. stuparu- tui, acesta va scutura albina dindra de doi faguri din spupin’ in faya urdinigubui ‘cu matca noux, pentru a completa’ efeoti- vul ide albine ainere. . 7. In sfirgit, dup’ dou’ saptamini, api- coultomll va constata dac’ maata a eclo- zionat, sa imperecheat si a fnceput de- punorea de out. : Obiectia care sar putea aduce acostei me- vode, ci se credazd un gol prea mare la familia fSrk marci, in care timp ouatuleste introrupt gi deci, albina va scidea tn acest interval, este anulati de unmiitoa- iele jagpeote : — roiul obginut este de Ia inceput foarte putemic (7—8 rame cu puiet si 2—3 rame ‘ou miere) ; — puieml este de toate virstale, datorits iad Sn mod egal a fagurilor tntre cele dou familii, existind astfdl o esa- lonare larga in eclozionarea lui ; —,matea tindri nou va putea reface ra- pid familia in funile julie, august si sep- tombric (100 ile). %{ metod% cunoscut’ in apiculturk sub denumirea de metoda prin divizare mu constituie o noutate, ea fiind prevazuti de toate manualele de orogtere a albine- dor ou diferonga cX familici rimase fark mate’ i se di in seara zilei o matc% tf- nara, gata imperecheati, de la rezerva stupinei sau yourata din comert, Evident, votul depinde de apicultor, dack al poate si-si procure mite: din comers, daci are mitoi de rezervi in stupin’ (lu. oru foarte rar tnttlnit ba inceptitori), dack stpineste perfect tehnica introducerii miit- cilor si multe altale. d Dupi 1—2 ani de practicare a apiculturii, cind scuparal nu se mai poate numi pin- ceptor“, dl va piriisi aceasti metods’ de inmulyire a familiilor de albine, adoptind alvdle, pe misuna pregttirii sale. In caz de esoc in formarea familie! noi, fn special fn cazul mitcilor cu defecte, slab ouXtoare sau pierdorea matcii Ja tm. perechere, apiculvorul va proceda form gi fara amfnare Ja reunirea calor douX fa- mili, aceasta find singura solutie bunk. Posibilitati certe pentru cresterea producfiei Ing. STEFAN POPESCU Ser. T. Viedimirescu nr. 384, Drigipani Jadeyul Arges Obfinerea de producti de miere cores- punzatoare cu cheltuieli si un volum de munca reduse reprezinté o cerintd de bazd @ apiculturii rationale. Indeplinirea aces- tei ceringe este in functie de mai multi factori care trebuie cunoscuti si aplicati iferentiat in raport cu conditiile in care este situati si deplasaté stupina, Dupa cum este stiut, productiile mari de miere marfa sint asigurate tnainte de toate de familiile de albine sinitoase si puternice si de sincronizarea potentialului lor pro- ductiv cu caracteristicile bazei melifere din regiunea vespectivd. Privitor la pute- rea familiilor de albine subliniem ci o familie de albine este puternicé nu atunci cind are foarte multe albine, ci atunci cind populatia de albine se gasegte in stare activi in perioada culesulut. © familie cu numeroase albine, dar in- traté in frigurile roitului nu va aduce nici jumitate din cantitatea de mieré ce poate fi adunaté de o familie de aceeasi putere si'in conditii egale de cules, dar neintraté In frigurile roitului. De aceea in vederea valorifictrii poten- tialului productiv al familiilor de albine este necesar ca pe ling misurile de pre~ venire a roitului natural, sé cunoastem caracteristicile bazei melifere pe care con- tim si sé corelim dezvoltarea familiilor de albine cu perioada si durata culesului respectiv. Desi se admite cé st in apiculturt exista un rise generat de unii factori climaterici cum sine vintul puternic, temperatura ri dicatit, ploile, grindina, totusi familiile puternice de albine vor aduna in timpul culesului, intotdeauna mai mult nectar, chiar dact timpul nu este favorabil. Astfel, in cursul anului 1970, cind in perioada de inflorire a salctmului din sudul Oltenici, timp de 3 zile si 3. nopti a bintuit fare intrerupere un vint puternic, grupul de stupari ci care practic stupiritul pastoral 4 realizat 0 productie medie de 9 si 14 kg miere de la o familie de albine. Este stiut ci productitle de mieve marfa stnt conditionate de mésurile luate inca din cursul anului precedent. Cu toate acestea 21este necesar ca in cursul sezonului activ, Tene timpurin, sit stimulam si si fo- losim din plin si dirijat potentialul fizio- logic al matcilor. Mai precis, cu circa 14 zile inainte de a incepe culesul este bine sé avem 5—7 faguri cu puiet capicit res- pectiv 70—75 dm® puiet cipacit adic aproximativ 24 000—25 000 celule ciipa- cite care imparjite la 12 (dupa 12 zile eclozioneazt puietul cépacit) ne indica numirul de 2000 ont depuse zilnic, nu mir admis in general ca potential fizio- logic zilnic normal. Avind in vedere ci salcimul I incepe sé infloreasct intre 8 si 12 mai, acest stadin de dezvoltare, de exemplu, pentru prac- ticarea stuparitului pastoral in sudul Ol- teniei, se poate realiza daci stimularile de primivard au loc intre 18 martie si 23 aprilie. Daci in general acest potential este rea- lizat in cazul familiilor de albine puternice capabile si-si regleze regimul termic, altfel stan lucrurile in cazul familiilor de albine mijlocii si slabe. Indeosebi in cazul fami- liilor slabe, conditiile pentru cresterea lar- velor fiind in general nefavorabile caci prin ridicarea podisorului se pierde ciildura pe care albinele nu o pot recupera, se re- comanda ca asemenea familii de albine sa fie unite tn sezonul de primivaré timpuris, jar cele mijlocii, urmeazit sé fie ajutate dupa 15—20 martie. Productiile de miere marfa sint in functie si de raportul ce existé intre suprafata de puiet necipicit si durata culesului. Astfel, cind culesul este abundent si de scurta du- vata (salcim), prezenta unei suprafete cit mai mare de puiet ciipacit (peste 85%/o) este de mare importanta din doud motive si anume: tntli marea majoritate a albinelor sint ocupate cu recoltarea nectarului si in al doilea rind puterea familiilor de albine este mentinuté la un nivel meren ridicat prin eclozionarea treptaté a puietului cit- pacit. Din experientele facute in aceasta directie a rezultat ca familiile de albine, care in timpul culeswlui abundent nu au crescut 22 ‘puiet, au recoltat 18,4 kg miere pentru fie- care kg de albine, cele care au crescut putin puiet an recoltat 12,4 kg miere pentru fie- care kg de albine, iar cele care aw avut da crescut mult puiet neckpacit ax adunat cite 9 kg de miere la 1 kg de albine. In cazul culesurilor de lungé durata (floa- rea-soarelui), influenta puietului necapacit asupra productiei de miere nu este aceeasi. Este just ca prezenta puietului necdpacit la inceputul acestui cules reduce cantitatea de nectar adunat zilnic, dar acest puiet neci- pacit constituie o Prcboaee rezerva pentru inlocuirea si completarea efectivului de al- bine culegatoare, care dupa cum se stie, in cazul acestui cules este supus la o uzurd. Am observat de asemenea ci in cazul cu- lesului de la floarea-soarelui ingrédirea ouatului in ultima perioadé a acestui cules poate avea urmiri favorabile asupra dez- voltdrii ulterioare a familiilor de albine. Oricum, la culesul-de floarea-soarelui este bine ca familiile sd aibé 25—30 dm®* puiet vecoltabil. Prelucrarea nectarului cu miere este un proces care solicité un numar mare de celule goale. In conditii optime prelucrarea nectarului are loc in timp de circa 4—5 zile, dar in general acest proces este in functie de umi- ditatea relativa si de temperatura aerului, Atunci cind culegatoarele nu gasesc celule goale pentru depunerea nectarului, valori- ficarea deplind a culesului este stinjenita, iar productiile sint micsorate cu 25—30%. Deseori, in timpul culesului, temperatura sub capacul stupului depageste 35°C, iar activitatea albinelor se micsoreazd. Experientele au demonstrat ca familiile de albine asezate la umbra, in conditii egale de putere si dé cules, au adunat aproape de doud ori mai multi miere fati de fa- miliile de albine asezate la soare. Fara a considera ci factorii enumerafi re- prezinta limita posibilitatilor pentru ridi- carea productiilor de miere, subliniem ca apicultura ca ramurd importanta a econo- miei noastre nationale este indreptatita sd primeasca ajutorul nelimitat al stiintei, fac- tor decisiv pentru transformarea posibil tatilor existente in realizdri practice.REZULTATE COMPARATIVE IN UTILIZAREA STUPULUI ORIZONTAL SI VERTICAL (R. A. 1001) NICOLAE CHIRU Ste 1 Mai ar. 2, Galagi Scupul perfect este 0 preooupare perma- nenta a apioultorilor de prevutindoni si nu este o mirare c& tn aceasti problema winovatorii si inventatorii sint neobosigi. Detalii neesenyiale si firk nici o influenti asupra productiei sint dezbaeute ou aprin- dere de pe pozitii fin general de ne- cat, Cunoscutul apicultor englez Adam Kahrle care a participat gi la Congresul al XX- tea de la Bucuresti, adresindu-se colegilor shi germani, afima cX in ceea ce priveste stupull, nu forma stupului sau a ramelor este esentialul, oi capacitatea sa, care tre- buie sk asigure ouatul nestinghorit al miatoii si in acelagi timp spatiul necesar depozitSnii nectarlui, In zona Gallati—Tulleea—Constanya iin jurul amului 1950 era lang raispindit stupul orizontal cu 18—22 ame; se mai intil- neau inst si stupi cu 13—14 rame pen- ‘om o singuri familie ou ame dispuse 4n pat cald, Este bine cunosout avantajul intreginerii a doua familii fn stupul orizontal si ob- pineraa finaintoa oullesului de la salcim a ‘anor familii puternice rezultate din uni- rea célor dou’ familii. Metoda se practic fins& sporadic, majorivatea apicultorilor din zona amintit’ exploateaz separat odle dou’ famillii cu rezullate modeste. Aceasta se expllic’ prin capacitatea redusi de 9— 11 rame care revine unei familii si care nu asigura spatiul suficient ovatului nestin- gherit al matoii si in acehasi timp depo- zit&nii neotanuhui. Unirea calor dou familii tnaintea culesu- lui si revenirea la dow% familii fin timpul, ultimului cules de vari — flloanea-soare- Jui — atunci cind apicultorul ingrijeste un mumar mire de familii de albine, este © operarie care mecesiti un volum ridicat de munck, Refacerea pe douk familii tn timpul culesului de Ja floarea-soarelui este obligatoriu pentru ca odle doui familii de albine intveyinuve tn stupul orizoncal sk iintre puternice fn iarn%. Apoi, nu tot- ideauna oulesul de la salcim oferi cer- titudinea a 8—10 aile bune. In zona Hanu ‘Conache au fost ani cind oulesul a durat 2 aile, ca fn anul 1957, sau mici una.ca fn anul 1961 si atunci familiile puternice rezubtate din unirea color douX familii de albine au consumat toati mierea exisvent $n stup si au intrat fn frigurile roieului. Dar chiar dupi un bun cules de la salctm asemenea familii rojesc fn bund miasuira. Un alt neajuns al stupului orizontal este faptul c& atunci cind cale dou’ familii sint fnnreginute separat se intimpld ca una din ele si roiasct. Mata tintiri care se nagte fn familia cate a roit se ritkcoste de multe ori din cauza apropierii urdini- surilor mai ales cX unii apioultori mu mar- cheazi prin culori deosebite jumitxtile de ‘stup sau cel putin sctrdurile de zbor care revin fiec&rei familii in pante. Observind aceste neajunsuri ale stupului orizontal de 18—22 name fn care se intretin dou& fa- milii, unii apicultori au plasat deasupra fiecXrei familii, sub capac, caturi separate. in felul acesta s-a ajuns Ja doi stupi cu cat alturagi prin constnuctie, cu un capac comun si cu urdinigurile apropiate. In- onvenidntal principal al acestor stupi este grieutatea lor mane (120—140 kg). Aswfel este mai simplu si revenim la stupul R.A, 1001. : Dupa Congresul al XXI-lea al Apimon- diei din S.U.A,, fn revista ,,Podlovodstvo" au ap&rut materiale fn legiturk cu desfa- sonarea Congresului preoum si rélatiri ale (participangilor. Inainte de a ajunge in ‘America aceytia erau convingi ci stupul Langstroth este cel mai raspindit, dar spre sumpriza lor au constatat ci stupul Dadant are o langi rispindire. Dupa prima sa viziti fn America, prof. 23dr. ing. V. Harnaj, presedintele Api- mondiei si al Asociatiei Crescitorilor de Albine din yara noastr’, me-a prezentat timp de doui ore diapozitive cu aspecte din apiculoura american3, din care am retinut intre alnele ci doasupra stupilor Langstroth se utilizeaz’ si caturi de inal- time redusi. Apioultorii nostri care au fi- cut specializarea in America au afirmiat c scopul utilizat tn intreprinderea Po- wors, unde au lucrat, are vin oomp care conpine 9 rame de dimensiunile stupului Langstroth si utilizeaz’ caturi. In toamna anului 1971 am fntilnit fn Delta Dunrii, pe brayul Sf. Gheorghe, citeva mii de familii de albine ale Inspec- ‘toratului silvic Sibiu, intrepinute in stupi R.A. 1001. fin concluzie, stupul cu cat, cu mici diffe- renje de constructie este incd larg raspin- dit avit in America, cit si fn Europa (Franga, Italia etc.). Incepind din 1969 in stupina mea folo- gett afara stupilor orizontali, care for- imeaz% majorivatea, 25 swupi R.A. 1001, cu singura diferenti ci ramdle de cat au © litime de 3,5 om, pentru a nu da posi- bilitate matoii de a oua in ale. In cei 3 ani de utilizare am oonstatat cd acest stup corespunde culesurilor zonei tn care practic apioultuna, c& asigurii menti- nerea unor familii putemice prin. spatiul s&u care permite ouavul nestingherit al mi&oii si totodati depozitarea nectarului $n timpul unui cules puternic, cX din ace- casi cauzX roieste in mick misuri si ck rezultatele obginute de la familiile tnore- finute tn acest stup sint net superioare rezaltatelor obyinute in stupii orizontali. Diferenga cea mai mare intre productiile obsinute de la odle 2 tipuri de stupi s-a produs tn anul 1969 ‘n judeyl Con- stanga, cind un stup R.A. 1001 a fnregis- trat in 24 zile de cules de la floarea-soa- tdlui un spor total de 68 kg ou un virf de cules de 12 kg fn ziua de 8 iumie. La acest cules familiile intretinute tn soapi R.A. 1001 an produs cite 40 kg miere tn ‘timp ce‘familiile fntreginute in stupi ori- zontali au produs doar 16,600 kg. 24 Aceast’ producti relativ scizuti este ur- marea spapiului redus de 9—11 rame, pens ‘cru o familie, intructt dupa dowd culesuri mari de la salotm si tol, familiile rezultate din unirea celor dowi familii inaintea sal- cimului aa slbit foarte mnullt ca unmare a vzurei albindlor si din aceasti oauzi a fost necesar ca stupii orizontali si fie re- fiougi pe cite douk familii tn vederea pregitirilor pentru ornare, Acast lucta se face in timpul wltimulai cules de ta floa- rea-soardhui. De 0 deosebiti important’ este puterea cu care intr’ la iemat familiile de albine tn- arepinute fn tipurile respective de swupi. Aceast% putare exprimat tn rame ocupate de albine este redati in tabelul de mai jos pentru anii 1969-1971, Stup orizontal owt I Rezulti_c% familiile fnureginute in ii R.A. 1001 imtr la iernat fn sted ta 470) mai puternice decit familiile intre- tinute {in soupii orizonnali. Acest Iucra este esential intructt prima conditie a ob- tinerii unor reoolte bogate in anul urm3- tor este intrarea la iemat a unor familii puternice. In afari de aceasta este ounoscut fap- tul cX-n stupul R.A. 1001 se obtine o miere de calitate din caturi si in acelasi timp se produce ou uputingi tn caturi cu {n&iltimea redusi mierea fn sectiuni. Lucrind cu ambele tipuri de stwpi stat de pirere c& stupul R.A. 1001 este superior stupului orizontal, ol necesit’ un volum mai redus de munic& gi este mai potrivit ‘pentru marile stupini. Trecerea familiilor de albine de cire In- spectoratul silvic Sibiu in stupul R.A. 1001 confirma acest Iueru.Consecinfele abuzului de hrana artificiald In primivara anului trecut, prin mai, a venit la mine un apicul- si mica solicitat citeva j pentru tndreptarea unei situatii anormale din stupina sa. Deplasindu-mi acolo am obser- yat ch stupina respectiv’ era intro. complet’ dezorganizare + — activitatea albinelor’ culegi- toare era foarte slabi tn raport cu timpul favorabil zborului ; —albinele pireau lipsite de viati, cu reflexe slabe de api- rare; —ramele din cuib aveau puiet dispus in clipse reduse ca supr fagi, prezentind multe celule n ocupate de larve 5 — rezervele de miere erau puyine siinsisi el mi-a miirturisit ci des! avea stupina de 15 ani pe ace- casi _vatr¥, nu a mai avut pro- ductiet tn’ ultimii sapte ani, ceca ce fa determinat si hrineasci intens albinele eu sirop de za- i — Ia verificarea calitigii zahi- rului de la rezerva stupinei, am constatat ci era din reziduurile provenite de la fabricatia men- tosanului pe care-|_ procura de la fabrica respectivi cu prey redus ; — apicultoru! ficea hriniri sti- mulente cu sirop neacidulat, ceca ce contribuia in mare masuri Ir uzura albinelor, silite si asiguee invertirea siropului respectiv ; — in toamni scotea pentru propria gospodirie si pentru Fecuperarea unei pirti din chel- tuiell toati mierea (care si accea era fn mare parte provenit’ din sirop de zahir) si o fnlocuia cu © insemnaté cantitate de sirop de zahir, iri nici un amenda- ment ; bine erau numai cite 1—3 fa guri_ noi; restul — vechi, negri, grosi, cu celule avind diametrul si inilyimea micyorate, datorict fnvelisurilor nimfale retii lor ; — mi-a_mirturisit cf in primi vari albinele au avut diaree, iat cu doi ani fnainte patru familii atacate complet de loca ameri- CONSTANTIN L, HRISTEA Bedul Gh. (Copbuc nr. 33, Bucuresti, sector V cant au fost desfiinjate, iar res tul au fost tratate cu” sulfatia- zols —1a curitirea stupilor tn_pri- mivari a gisit in medic cite 3 pahare albine moarte din timpul iernii ; — mitci ou a odati, Visind ca cind’ va avea crease matea 5 — in jurul stupinei, Ja 4—5 km maj era un singur stupar care insi — dup’ spusele lui multumit ae productie ; — stupirit pastoral n-a ficut niciodata. Concluziile la care am ajuns dup’ aceast’ examinare, eft si sfaturile ce i le-am dat sint valabile si pentru alti stu- pari in acceasi situatie, au fost urmitoarele = —albinele sale sufereau de o exeesivi consanguinizare, deoare~ ce, de 10 ani, matcile se fmpere- cheau cu aceiasi trintori care erau strins inrudifi, In consecingi, am sfituit : i procure de Ia Statiunea ii de cercetiri pentru api- si sericiculeur’ Baneasa mitci tinere, imperecheate, ce~ rind si i le’ dea din cel pugin doui linii de sclectie si de pe alte vetre de imperechere. — si fack pastoral Ja salcim, tei si floarea-soarelui, pentru a pu- tea crea o rezervi de faguri cu miere naturald pe care s-o dea fn toamna albinelor, impreuni cu cel pujin doi faguri de pis- nevoie — hrinirea de stimulare cu za- bir de coz mai bund calitate ficuti astiel ca hrana artificial’ si fie ctt mai aproape de hrana naturali, cu acizi na- turali aseminatori ‘cu cei ai nec- tarului, folosind fn cantititi miciacidul citric in proportie de 0,3 g Ja litrul de sirop. In lipsa acestuia se poate folosi reama de Jao Kimtie Ia 3 1 de sirop. Siropul cu acid citric este dietetic, —hrana de arm’ st fie asigu- raté prin faguri cu miere din vari; ‘in lipsa acesteia poate si se hrineascd cu sirop de zahar in proportie de 600 g zahir la 1 I api iar in loc de api sk foloseasci ceaiuri care contin bogate substante minerale, vita- mine, acizi naturali ete, deci sirop’ apropiat intruciwva cu con finutul mierii, Pentru siguranta siropului i se va adiuga o pro- portie de cel putin 200/> miere a cite. provenientt sigur ef nu este infectatt de microbi. Siropul oricit de bine ¢ ficut trebuie si contini substanye naturale, cici altfel albinelor le va lipsi hrana proteic3, vitamine si substante minerale, — in hrana de stimulare toamna si primivara si nu neglijeze i si adauge tovdeauna suc de ceapi: 28 gtuc Tatra de sirop, realist usor dintr-o ceapi rasi pe rizi- toare, pust in tifon i presatl ca si iasi sucul din ea; acesta este foarte at in vi ‘ine, antibiotice, fitoncide, sdruri mine~ rale si nu numai cX'e un stimu- font ‘de mare valoete dar de termina fn albine un efort de lungire a vietii albi 35 zile Ia peste 70 zile. Este Este si un foarte bun remediv contra nosemozei. . ia — si schimbe anual cel 1/3 din numirul fagurilor stup, aga fel tncit Ia 3 ani tot echipamentul de faguri este re- noit si aja se va proceda per- manent, realizind ¢i 0 cantitate de ceari si avind siguranja oX acestia nu devin focare de ris- pindite a bolilor. Ficind toate acestea, evitind si stea tn aglomeriri de stupi fn pastoral pentru a nu se molipsi de diferite boli, find prudent cu extrasul micrii si Bistnd miere de rezervi pentru stupi in pro- portic de cel putin 16—18 kg? ta familie, intrind jarna cu numeroase albine tinere niscute fn toamn’, sint sigur ci, ince- ind chiar din acest an, va avea tisfactia unei recolte bune gi stimulatoare pentru viitor. 25© CONSFATUIRE UTILA PENTRU RENTABILITATEA APICULTURII Recent a avut loc Ia Sibiu o consfituire la care au parti- cipat director ai unor ins- pectorate silvice, sefi ai servi- ciilor de productie, ingineri_ si tehnicieni, responsabili cu activi tatea de apicultur’ de la inspec- toratele ji ocolurile silviee, efi sectiilor (fermelor) apicole, api- cultori fruntasi, specialisti, din Asociatiei Crescitorilor de Albine, Organizati de Doparta- mentul silviculturii in preajma sezonului apicol, consfituirea se fnserie cao actiune deosebit de importanti pentru mobilizarea personalului silvic, tn vederea ridickrii peo treapti superioari a activitsgii din acest sector, pentru obfinerea unor productit sporite de miere, ceark si alte wroduse apicole, care si conduct ja rentabilizarea stupinclor. Dup& cum se cunoagte, tn cu- prinsul fondului forestier existi resurse melifere bogate de salcim, tel, zmeuris, etc, — ceea ce a ‘nat Departamentul silvi- ii si intreprind’ 0 serie de i menite si asigure cres- bine de la unitasile silvice si a roductiei de miere-marfa. in acest sezon, inct fn anii 1960-1965 efortul principal s-a indreptat spre extinderea numi- rului de stupine fa cit mai multe ocoluri. silvice, iar fn perionda © situazie ou totul mesatisfics- toare din punct de vedore al pro- duetici si al rezuleacelor econo- mice s-a inregistrat in activivazea aplcold inspecorasalor silvice + Bihor, Olt, Timis, Ifov, Bactu, Talomita si Suceava care au in- registrar pierderi. Desi mai mici, totus cu pierderi sau fh registrat, de asemenea si alte inspectorace silvice, ca: Braila, Alba, Brasov, —Carag- Severin, Dimboyiga, Hunedoara, Tulcea, exe. In ‘mod cu totul nejustifioat si de neinteles se prezinti pozitia unor inspectorate silvice ca: 26 1966—1971 in atengia organelor silvice a stat obtinerea de pro- ductii ett mai ridicate de miere. Rezultatele obfinute sint pe de- plin. edificatoare, De la 2.000 fa- milii de albine in anul 1960 s-a ajuns la 52900 Ja sfirgitul anului 1971, previvindu-se ca pink la finele actualului cincinal: efecti- vul si creascd la 100000 de fa- milii, in acestea incluzindu-se si cele pe care le define personalul silvic, De asemenea, productia de miere a crescut dela 6,9 kg pe familia de albine in anul 1965 Ja 14,1 kg fn anul 1971, ceea ce reprezints mai mult decit dublul acesteia intr-un interval relativ scurt. Cu toate ci activitatea de apiculturi s-a_dezvoltat intr-un ritm sustinut tn perioada amin- titi, rezultatele obyinute nu sine inc’ Ia nivelul eforturilor depuse, ale eficientei economice scontate, Este adevarat ci, an de an, odati cu cresterea, potentialului apicol, it Indeaproape diminua- rea pierderilor inregistrate din anul 1969 care pini in prezent sau redus de aproape trei_ ori. Referindu-se la rezultatele inre- gistrate tn ultimul an de acti Vitate — 1971 — reiese preg- nant faptul ck planul de productie la miere a fost de- pasit cu peste 11 Ia suta, iar Ta export cu peste 43 Ja suti, iar la export citi peste 43 Ia suti, * soe Hunedozira, Cluj, Briila, Alba, Bihor, Botosani,” Canas-Severin, Covasna si Dimboviga, care, fark a analiza cu coc simpul rispun- derii _posibilititile de redresare a activitigii de apiculourl defi tare din anii trecuti, s-au previ mut gi in 1972 cu pienderi la a- east activivate, In cadrul Iucrivilor, participan- # sitau impiintigit ‘reciproc so- si procedee de lucru din experienya lor pozitivi. Am re- ginut citeva din opiniile acestora. Ing. Traian Tonescu, di- rector al Direcriei produse ‘acce- sori din Departamontul silvi- in acesta din urmi incluzindu-se ji mierea proveniti de la fami liile de albine ale personalul silvic, Sint de asemenca edifica- toare reaultatele deosebite obti- nute de o serie de inspectorate fice ca: Vaslui, Arad, Iasi, Si- biu, Mehedingi, ’ Timig, Vileea, Dolj i altele, care printr-o pre- ocupare permanent’ si 0 activi- tate susfinuta, au_reusit si ob- fink productit medii de micre pe familia de albine intre 14,3 $i 22,3, kg. Nu mai pugin sint de sub- Jiniat eforturile unor apicultori devotagi acestei activitayi, care an de an printr-o munc& asidui au reugit si obtin’ familii de albine puternice si tn felul acesta productii de miere de peste 20 cu consum redus de bio- stimulatori si obtinind Snsemnate economii la prejul de cost. De asemenea in acest sens sint concludente realizarile sectici a- picole Dumbrava — LS. Sibiu al cirei conducitor este ing. P. Damian — pregedintele Filialei ACA —care printr-o bun orga- nizare si permanent& preocupare, a reusit s{ obginé in anul 1971 © productie medie de 18,8 kg miere de la fiecare familie de albine si insemnate _beneficii cea ce constituie un progres preciabil fafi de anii anteriori, ein se fnregistra cu producti mici si pierderi. culturii: Nu pot fi de acord cu afinmagiile unor sefi de uni- care pun_mai_presus condi- ile atmosferice si nu aprofun- deaza unele lipsuri existente de ordin onganizatoric, al cointere- sirii apiculrorilor si, mai ales, al traducerti in practick a indica tillor conducerii superioare de partid si de star dea pune in circuitul economic toate resur- sele, inclusiv cele melifere, exis- rente in yare noastri pentru a contribui la satisfacerea unor ne- voi intemne gi la export cu pro- duse apicole. In afari de micre, ca produs principal, la rontabili-zare conouri si alte produs cum sint. polenul, _Liptisoru de mated gi ceara, cirora trebuic SX le dim o atensie deosebi Unilizarea integral’ a eururor capacititilor de care dispune seotorul apicol fn prezent — si_ care se vor mai crea in viitor — constituie o alti pir ghic a rentabilieizii. La coate a- coatea, se adaugi gi utilizarea u- nei vehnologij moderne, perfec- yionarea continu’ a cadrelor si Organizarea valorificirii culesu- rilor, precum gi controlul euturor cheltuielilor, care poate duce in- direot tn cresterea beneficiilor — yelul final al unei activieisi efi- cionse". Ing. Alexandru Gindu, director I. S. Vaslui: Caile care au_condus la obinerea unor re- zultate deosebite in inspectoratul osu au fost: dezvoltarea cim- purie a lor de albine, ast- fel ci acestea au dat maximum posibil la culesurile de salctm si ‘toi deplasarea operativa in pas- tonal, ceea ce me-a permis folo- sirea'din plin a perioadoi de fn- florine atic tn raza inspectora- vului, ft si in afar i rea judicioasi a baz pe stupine si au mai puyin, pri- coperea, hirnicia si disciplina a- picultorilor si .a_personalului otera silvi, ‘in Bical am rewit 8% obsinem 93 tone de miere pe ingpectorat, ceea ce revine 0 productie de 22,3 kg pe familie, ‘Am insistat, de asemenea, in mod deosebit, tn fiecare an, pe cali ficarea apicultorilor prin cursuri de sourti durati cu concursul tehnicienilor filialei A-C.A. Vas- lui, al seoretarului Dumitru Mihai siun conurol exigent al acestora, Ing. Paméil Damian, geful secfiei apicole I. S. Sibiu gi prosedince al Comiterului de canducore al filialei ACA Sibiu : wrorbind despre experienta noas- tri din ultimii ani, me-am oriencat, spre recrusarea si selec- vionarea cadrebor de apicultori, precum gi spre cointeresarea a- cestora prin dezvoltarea si a pinelor lor tn aceleasi condigii Apoi, ne-am oriemvat spre auto- utilare, adiet spre folosirea for- yelor interne pence dezvoltarea bazei materiale prin ateliere proprii (confectionat stupi, repa- raqit, accesorii). De asemenea, pa- ralel ou reciclarea s-au_ dezbi- tuto serie de probleme de ordin economic, cu aplicatie la sector, ‘recunoageerca, in oolectiv, a ba- zei_melifere, pentru a folosi si Ja timpul optim de inflorire. in ce ne -priveste, am procedat la un pastoral intens si la salotm I, fa Calafan, sila salcim Il in Arges si Vilcea, simu mai_ putin Ja ‘tei si lla floarea-soarclui tn Dobroges, pini la culesul de in- reyinere, tn Delt. Ca _urmare, fn ultimii 2—3 ani, de Ja pier- deri apreciabile, am ajuns la ren- tabilizarea secfici, pentru inceput in medie cu 18 kg miere pe fa- mili, fn anul 1972 ne-am propus onproduetie de 20leg eierepe, fa gi pind la sfirsival cincina- tholui 2425 kg.* Princre numerosii participanyi la discutii s-a mumirat si directorul Combinavului apicol al Asociasiei crescitorilor de albine, ing. Traian Volcinschi, care fn ampla sa interventie a sub- Hiniac eforvarile depuse de citre Asociatia crescitorilar de albine pentru dezvoltares apiculturii pe plan national si.a enungat o serie de misuri practice ce por fi ge- neralizate fa fenmele apicole din ssectgrul silvic fn vederea val tifictrii superioare a producyiei apicole si a reneabilizieii scupi- nélor. A aritat de asemenea me- cesicatea. unei colaboriri mai strinse intre unitigile silvice gi ACA in vederea gospodiririi cit mai ragionaleafondului melifer, necesitatea mecanizieii _ducri- rilor de volum din formele api- cole mari si dovarea acestora cu utilaje gi. linii tehnologice de mare randament. Lucririle consfituirii eu fost rod- nice, constiouind ua bun prile) de schimb de experienti si opi- nii pentru participangi. O NOUA SERIE DE APICULTORI INSTRUITI In cadrul Cercului apicol din Calan jud. Hunedoara au luat sfinsit de apiculturi ciclul I, © nouk serie de api- cultori a fost instruiti de apicul- torul lector Toan Ghigoiu, cols- borator si la revista noastri, cursurile In imagine absolve: In rindul unu lectorul I. Ghigoiu (cu catalogul in min’). cursulLADITA PENTRU ROI $I RECOLTARE MARIN IONESCU Calea Bucuresti Ne. 71, Craiova Una din piesdle inventarului pe cane tre- buie st-1 aib% fiecare stupina, oricit de mick ar fi, este : lédiga pentru roi cu care se face si recoltarea. Pini in prezent aces- tei lidiye nu i s-a dat importanga ouve- mitt, degi este folositi sub o fonma sau alta de aproape topi stuparii. Este recomandabil ca ficcare sti si aibi {in stupina sa una sau mai multe /13- dige, decarece imprumutarea acestora de la alte stupine poate contribui la transmi- torea diferitdlor boli. Ladiya servegte la formarea roiurilor ar- tificiale, pentru prinderea roiurilor natu- vrale, pentru (sransportul acestora Ja stupul Sncare urmeazi si fie introdugi, sau pentru trangspontul fin alt& looaliitate, Lidiya mai serveste pentru imtroducerea {fn ea a fagurilor goi sau cu albine pentra a orea spatiu th stup, mecesar doplasinii vamelor dintr-o parte in alta, Nu este dine si se punt fagunii jos pe pimint de- oarece se nmrdirese sau se aduni albinelé pe ics avare fasragud. Tot in Hidig purem transporta si pistra suncbtele de cace avem nevoie (mash, ma cugi, afumdtor, ciepe, oujite de deat. sit, dilpi ete.) dact mu avem o ale Melia ial pentru aceste unslte. Tidijele ‘int totrebuingare cal ‘naal make la revoltarea fagurilor ou mivre pe cave tt anspartim, dela stup la cabartt seu fn. cSperea unde sé face enteartia gi de la cabani Ja stup dupi extractie. Nu tre- bule si-amblim on fagunit ta ser Mose, fiindch se dunt albinele pe et qt toda: ppinim dificuleti, fe inwoducind albino {Ty caban’, fie introdueind albine service tn stup. Tiedieke din, susioh es ai Aaah oe petdle confoctionate din ecindard groal de 2 cin, dar latatile gf copacul di ples ‘caj sau BL, subyire pentna a fi ctt mai uusoane (fig. 1). Fig. 1 — Ladipt pentew roi gi recoltares mi 5. perete lateral ; 6. leag ; 7. cap 28 4. mfner 5Inrerional [diyei are Jungimea de 45 om, adict IxXsimoa stupului STAS orizontal: sau multietajat, iar latimea dupa doriny’, so- cotind 4 cm pentiu fiecare rami. Am li- diye pentru 4 rame (16 om) si 5 rame (20 om). at mitt de 5 rame nu se re- comanda fiindci ar fi prea grea, depisind 20 kg. ‘Intilyimea [&digei oe ide 33 cm GO cm: rama, 2 an la fund si 1 om deasupna ramei). Aceste dimensiuni sint 4n intoriorul ladigei, De jur imprejur, pe marginea de sus, este aplicat un pervaz gros de 1,5—2 om gi lat de 3 om, prins cu ouigoare, care consolideaz’ peretii late- wali precum si capetdle, fiindcd dupa ce thiem falyal penuru sprijinul ramelor, acesti pereti ramin prea subsici Ja partea de sus. acest pervaz se monteazi pe o Javurd a ldigei ballamalele care prind ca- pacul, iar pe parvea cealaltA fincuietoarea. Tot pe acest penvaz se monteazi si mi- neréle, Ele au o pack din balot gros de 2 mm si lati de 15 mm, indoiti la ca- ypete, Este prevazutd cu gauri de care se rinde o sinmi de ofel de 4 mm, fndoitt in forma ide U, avind lla mijloc © bucatt de tub de cauciuc (de aragaz) pentru a nu rini mina cu sirma in timpul transpor- valui. Lungimea mfnerelor este de 25—30 cm, (pentru a putea fi apropiate si prinse cu ‘0 ginguré ming. Capacul, dup’ cum am aritat mai sus, este tot din placaj sau PEL. si are pe margine pe partea superioara, biinut de jur imprejur, un pervaz la fel ca cel de Ja conpul lidiyei si tn care se monteaza bailamaldle gi incuietoarea, Capacul are o feristruic’ de 30 om/8 om prevazuti cu sit’ pentru ventilapie, La un capat al 14- digei, (la partea iimferioar’, creim un mic mrdinis care se linchide ou un cipicel de tabla mobil. Pe fundul lidiyei, la ambdle oapete, se bate cite un leas, ru aa sd nu stea direct ip¢ pamint, Montarea Iadigei se face cu ouigoare si clei, eR tin exterior se wopseyte ca si re- ziste la intempenii. Cred. ci fieoare stupar poate si-i confec- yioneze singur ladizdle de care are nevoie dup acest model sau altul. Important este si existe tn inventamull stupinei fie- cinuia. DIN ISTORICUL APICULTURII_ BANATENE GHEORGHE RISTA Satul Tapia, Lugo}, jud. Timis In ianuarie 1911, din inijiativa unui entuziast apicultor, George Milos, intelectual romin al satelor noastre, se tipareste la Lugoj re vista ,Stuparinl", care va apare pina in primi ani ai rizboiului. Data exact a incetirii aparitied nu sa stabilit. inc Revista a fost cu wn scop dublu: yea fiecare (swupar) si © poati ‘avea, chiar si cel. mai srac iran, iubitor de stupi (i) si devini membru in 0 societate cultural", Este vorba de ,Societatea de api- cultura roman din Ungaria®. Deci. pe ling rispindivea cunog- tingelor apicole printre stuparii de pe aceste plaiuri, revista Si ‘asuma sarcina ,inminunckerii* lor intr-o societate. Revista trateari problemele de atunci ale apiculewii, pe tngelesul tuturor. Unele dintre acestea mai sint valabile si astixi, ca de exemplu completarea rexervelor de brant in luna august in ve- derea iernrii. Revista are ca sub tithe ,Foaie ilustrati despre cul- vtura. modern’ a albinelor*. Redactorul revistei era in acelap. timp. si. cel_ mai inflacirat co- laborator, pe linga alji intelectua- Ti care fl sustineau in munca grea de risplndire a cunostintelor api- cole inaintate, Redactorul revistei ji alti colaboratori pretindedie. ci revista Stupariul ar fi singura st prima ‘revistz de apicultura in limba romidni din acel timp. In revista ,Swupariul® nr. 5 din 1912 a apiirat un articol scris de Dr. G. Tingireanu din Roménia, iar intr-o nota se ardta ci acesta car fi editat, la 1 octombrie 1909, un singur numitr, 0 foaie despre cultura modes a albinelor si viermilor de mitase*, Nu e specificat locul unde a api- rut, Din lipsi de abonagi revista mu sina pustut continna aparitia. $i revista ,Stupariul® a avut de infruntat greutiji Jinanciare de- osebite, care reies din apelurile de a acbita abonamentul, Numirul abonatilor s-a ridicat la aproximativ 800. In revista nr. 5 din 1911, redac- torul George Milos a lansat wn apel citre toi stuparii pentru crearea ,Societayii de apiculturi*, invitindw-i la Lugo, cu ocazia expozifie’ agricole din luna sep- tembrie a aceluiasi an. Adunarea stuparilor a avut loc in ziua de 10/23 septembrie 1911 29vla botelut de la posta batrina din Lugoi*. Revista ,,Stupariul din octombrie 1911 0 ‘anunta drept: ,Sedinia generali_a stuparilor romani din Ungaria. George Milos a supus adunarit generale, spre aprobere, stated ‘ocierapii de apicultura Albina biniyeans“. Dupa aceea, s-a ales ncomitetul apicultorilor conform Seatutului® : pSiastfel cu aclamagiune s-au ales: De presedinte: George Mi- los, redactor si preot in. Bara. De’ Vice-preedinte: Coriolan Bi- riescu preot in Ohaba-Forgaci. De Casariu : Constantin Liuba, in- vayitor in Lugoj. De Notariu Traian Ciribus, inviqitor in Ba- ling. si Dimitrie Soceneangu, preot tn Lugoj. De Fise: Dr. Dimitrie Galiciu, avocat in Lugo}. slar membrii in comitet® : Serafim Popescu. econom in RXd- minesti, Toan Stan fnviyitor, fn Silha, Constantin Liuba {nvitator in Lugoj, Petre Costescu. fnviti- tor fn Lugojel, Traian Gaspar preot tn Ezeris, Trifon Lugojan invigétor in Tirgoviste’. ,Su- pleangi: Filip Lucusa din Ligoj, Toan Isfan econom in Sacul, Titus Gristea din Lugoj si Ioan Popo- vici din Opatiqa*. Acestia au fost pionierié! Astizi, in viapi se mai gaseste doar Serafim Popescu, vir primar al lui Traian Vuia. El este pre~ yedintele de onoare al cercului apicol Lugo}, pentru mer:tele sale deosebite. In ,vorbirea de deschi« deve la sedinja stuparitor romani din Ungaria, tinutt tn Lwgoj la 10/23 septembrie 1911, George Milos spunea: ,Cartea ¢ singura cale, prin care ne putem $i noi (romanii) misea, tntr-un ram saw altul de cultura, Astfel misch dune — vom avea si noi cirti si reviste pentru apicultura — precum Ei societtitile noastre, pre- cum vedem ci sint si la alte po- poare®. nCastea este brane trupeascti pen- imu familie si popor". Toata , birea* este 0 chemare entuziastt pentrn @ ,arangia asociatiunea®. La 4/17 decembrie 1911, George Milos ia parte la sedinga socie- titi: maghiare de apiculura, care sa _fimut la Budapesta. Printre subiectele discutate cu acel prilej a fost si ,cresterea si prasirea albinei maghiare in raza curaté. Cu aceastt ocazie el ia cuvintul, ficind ,cunoscut societapii_ partile in care In adevir si poart cipita albine de soi curat sub numele de albina banijeani", (Bandti Méh) care era foarte mult raspindita mai ales in pirtile Orgovei si Caransebesului, Conducerea socie- tapii maghiare de apiculturd, prin grof Zicsi Aladar, $i nmultumeste $i 1 invita si pe ‘viitor la sedin- qele festive. Cred ci acesta este Inceputul popularizirit albinei noastre ba- nijene. George Milos spunea ci: ,fecare feard sia botezat albina’sa, de aceea avem albina italiant, ger~ mand, japoneza etc,” In comitatul CarasSeverin th aut 1911 au fost 1909 stupari cu 22.427 stupi; 10.862 in laxi mo~ bile si 11.565 in comnize. La 23 julie 1912 are loc la Timisoara nbrima sediné a stuparilor din Comitatul Timisoarei*, Comitatul a fost. astfel Jormat: Dr. George Benicaky presedinte, Fran Steuer vicepregedinte, Stefan Pavel secre- tariul prim, ‘Alecsiv Basel al do. Tea secretarin sé alfii. Din comi- tatul Carag-Severin ia parie George Milos, presedinte si re- dactor al revistei yStuparinl", Acum sau hotarit animarea ju a altor_membri din comitatul Ca- ra;-Severinului, Torontal i altor comitate ca laolalti sa poata duce societatea la'nivelul recerut spre ajutorarea tuturor stuparilor.® yNocietatea aceasta va fi ajiliaté Ta Societatea de agronomic a com mitatubui, ca astfel ew indoite pu- teri si poatt prospera spre binele com Se aleg delegayii pentru Congre- sul devepicultara de la Clej din 18 august 1912, Acesta-i inceputul... acolo unde si alti entuziasti ca Nicolae Grand $i Gybrey Neiszer, prin activita- tea lor ‘sodnict at pus. bazele apiculturii moderne din Banat. Astizi, in municiptal Lugoj igi desfisoardé activitatea un puternic cere apicol, cu 0 frumoast act: vitate, deminé de marit sii inain- asi. Un monument apicol al naturil VLAD METESAN er 30 Doves or, 20) om. Dobra, ju Hanadoae Pe teritoriul satului Boiul de Sus din judetul Hu- nedoara, fntr-un peisaj pitoresc inconjurat de pi- duri, existé un masiv calcaros, mai binezis o stinci cu mici pesteri gi galerii sipate datoriti eroziu apei, care are partea din fafi abrupt gi indrep- tat spre sud-est. Aceste sipituri in stincd la o inalfime de 100 m au oferit adiposturi sigure gi linigtite mai multor familii de albine, substituind stupii pe cale natu- I din cele mai vechi timpuri, poate chiar de atunci cind a Iuat fiinfi albinaritul in fara noa- stri, avind in vedere cai locul este inaccesibil pentru oameni si ferit de diferiti dusmani ai al- binelor. 30 Oamenii sint constiengi de foloasele pe care le aduc la polenizarea culturilor agricole si pomi- cole, De aceea ei doresc ca aceste albine si fie protejate, iar locul, declarat monument al naturii, fiind un punct de atractie pentru turigti, Acest loc poate este unic sau printre pufinele existente fn fara noastri. Aceasti doringi a localnicilor 4 fost concretizati inci din anul 1964 printr-o corere adresati. zia- rului ,Munca, aceasta {nsi riminind tmpreuni cu avizul favorabil in arhiva Ocolului silvic Dobra, probabil nerezol Sesizat de aceasti situatie am informat redactia ziarului ,Drumul Socialismului* din Deva, spre a se face demersurile necesare pentru-declararea ca monument al naturii si protejarea acestui masiv calcaros, pentru importanta economicé si turistici pe care o prezintt.Secresarul filialei A.C.A. din Zaliu tov. Oros Iosif ne teimite imaginea de mai sus prinsi in obiecti- vul excursiei pe care filiala A.C.A. a jud. Salaj a fiout-o in schimb de experiengi la Bucuresti filiala Mfov. Combinatul Apicol al Asociagiei a fos: unul din popasuri, Dupi frumoasa primire, urmati de urarea de bun sosit, secretarul general, ing. Eugon Marza, a prezentat importanya si sarcinile Combinacului apicol. Grupurile de apicultori au vrecut apoi la See Gracie Peratermentem po Toate acestea au damonstrar capacitatea de care dispune Asociatia de a aproviziona apicultorii ou utilaje, materiale si insalayii moderne cu o pro- ductivinate si randament sporit, absolut necesare extinderii lucritrilor mecanizate in suupine si ferme de stat, in vederea rentabilizinii Ja maximum a soupinelor, Iucru impus de concentrarea si specia- lizanea agtioulturii noastre. (© romarcabili. impresie, cu imagini de neuivat, ne-a lisat pavilionul floare din cadrul Expozitiel permanente de apiculturi, cu minunaea sa arhitec- wari specific apiooli. Primele soanduri, care alci- tuiese un mic muzeu, prezinti minunat cele mai valoroase realiziri in ‘apiouleur’ Excuraia, documentari onganizati de filiala Silaj va rimine mereu vie in mintea vizitatorilor. Acegtia mulyumese Direcyiei generale pentru agri- culturi, industrie alimentard si ape a judeyului Silaj, personal covarigului director general, ing. Valer Mican, care a speijinit organizarea acestei minunate excursii, din care apicutorii silajeni au Snvijat mulve pentru practica lor apicoli si au rimas ou aminviti de neuitat din frumoasele mnegiuni prin care au orecut, APICULTURA DOLJEANA LA CEASUL PASTORALULUI Graiova nal In Casa Bini loc de frunte iva se_ pistreari la soupirit pastoral, fost harizit si aib’ nu nu- nue totul, Important este ca marea bogitie de nectar florar si fie cules cit mai deplin cu Doljuksi prinere exponate,seupi,primitivi folositi de sute de ani pe aceste meleaguri_ care dispun gati bavi melifers. stupi sine ugori si simy multi din richita jetita, Lipigi cu ut sou di de copac, Brau ugori si supli toomai pen- vru cX apiouktorit doljeni fi adu- ceau iarna tn vatra satului iar primivara fi deplasa din nou in mijlocul vegetafiei, practick pe care astizi 0 numim convensio- le 0 bo- Strivechii li, cei mai mai piduri intinse de salcim, peste 11000 ha dar si cele m: timpurii fnfloriri, fapt care il transforms la ineeputul _lunii mai fnte-un paradis al albinelor de pe o vasti zoni geografici : Cluj, Mure, Brasov, Baciu, Harghita, Covasna, etc, ¢ca, 22 judeye tsi trimic anual Ia eu lesul T » in Dolj, aproape 90.000 familii' de albine. Dar sk aduci stupii_ cu amiliile de al- bine de abia iegite din iernare metode gtiingifice. — Preocuparea noastr’, ne-a re- latat tov, MIRCEA PODEANU, tehnician’ la A.C.A, Dolj, este de a asigura apicultorilor’ con- digit optime de efectuare a stu- piricului pastoral. Amul acesca condigiile “specifice impun mi- pork mai operative fatruciy fn- florivul salcimului probabil va fi ‘mai timpuriu, Pe suprafeyele ou salem fn ma- 31siv din perimetrele Calafat—Ma- glavit gi Bradonoesti, astra nova, Apele Vii, s-au stabilit amplasamente atit pentru cele 42.000 familii de albine din ju- de, cares deplasencd in stu- pilrit pasto: ic gi pentru oas- peti din celelalte judeye. Am avuc in vedere Incirektura de stupi la nectarul de salctm, deci © wepartizare optim’ a suprafe- yelor, organizarea buni a_trans- portului stupilor cu mijloacele auto, respectarea scriet% a, regu lamentului de stupiric pastoral, Echipe voluntare de apicultori urmirese tn permaneny starea de sinicate a albinelor din zona, depistarea bolilor yi combaterea lor operativé, Avem condigii ca, fn acest an ‘si obsinem Ja cu- lesul I la salcim o productie de 10—12 kg miere, in medie pe familie Ja scana intregului judet, ‘tit fn apioultura de stat si cooperatist% eft si la_apicul- torli individuall. Relayii com- petente privind- modul cum vrem si objinem producti mati de miere tn judeysle noastre vi poate da tov. ALEXANDRU MARCOVICI, un adeviirat pi- rinte al apiculturii moderne doljene. La sediul A.C.A, Dolj tsi ficuse aparitia, inconjurat_de un geup je apicultori, cel ckruia interlo- cutorul fi auribuie ‘calitarea de pirince al apiculturii moderne fn Dolj, un birbat in virsti, au- toritar, preocupat, care, dupi ce a rezolvat o serie de pro- bleme ale Asociagiei se explicit panei souzindu-se —Rispund de mulyi ani, de ferma apicolé a LAS, Sadova. Munor de presedinte al A.C.A. iiic npRO URS DEI incNp Rear Pe noi ne intereseazi nu nu- maj primul cules le salem, Ur mitim prin stuptrival pastoral gi nevoile de polenizare a cul- wurilor agricole. Mai refer mai ales la ctlesul de la, flonrea-soa- relui. Specialistii din unitarile agricole su conscater ci pre- zenta albinelor {n lanul de floa- rea-soarelui aduce un spor de productie de cca. 20t/,. Sintem de aceea foanve solicitagi. Presedingi de cooperative agri- cole de producyie cum sine de exemplu cei de la Valea Stan- ciulsk Mécepsl de Sus, Bia, Giubega orc. ne invith ine ‘erecazi conditit optime asigu- idnducne sure de ap petra al- bine, paza, perimeste amenajate, ind: youth’ arenyia_amuplritalnl pastoral, Sine din picate si unii specialisti care subapreciazi perth hernias aceitor ‘mai pugini, ca rezulme al mun- cii noastre insispente. ere eet etcenc 4 flori de salcim. —Vreau si wit apicultorilor eigen etree 0 err lie salcimul a tnflorit, cind in algi ani fnfloritul la sakcim se Ficei de abia In juniicates luni mai. Acést fept “impiine , Kinree sirochimisiiri® speoul satel La una din sedingsle Iugace ale C ‘Conferentiar ing. All 32 de albine nu stat inci apte pentru cules in plin yim prin asigurarea condigillor tenmice Ja cuibul familiilor de albine hriniri stimulente, asigu- rarea unor culesuri polenifere, exc. — Jn acest an stupiritul pasto- ral a fost progitit mai bine? toate —Din punotul de vedere al propagirii tehnicii noi, da. Am organizat schimburi de expt riengi, consfivuiri, insor seolariziri cu apiculzorii, din judes, dezbitind principalele as- pecte ale apioulrurii modeme fn zona noasori, Printre treme ex- use, aminvesc : ,Ingrijirea fa- miliilor de albine "primivara tn vederea valorificiriiculescalui la salem", ,Prevenirea si com- baterea bolilor*, »sCresterea mincilor prin .selécpie®, ,Stup’- ritul pasooral "si imbundeiyirea bazei_melifere™ "ene, — Vi rog sk precizati, de exemplu cum s- imbunttiyir ‘baza_meliferi ta judepul Dol)? — Prin plantiri pe verenuri de- radate Smbunkekyirea islazari or insimingiri cu urifoi, ghizdei, sulfing, ete, Asti-toam- ni de’ exemplu am plantar fizie de 200 ha cu salctm pe terenurile nisipoase gi alte 50 ha ca perdele de protectie In zona cu soluri erodate ; este numai un fnceput. Puvom face mai mult si_vom_ intraprinde noi acyiuni de extindere a bazei me- lifere. —Cum vi sprijini in activi- tatea dy. cercevarea gtiingifict apicolé? — Impreuni on tov. ing. Eugen Mirza, secretaral general al, Aso~ clayiel, am efecuuat tn ferma LA. Sadova o senie de cer- cevici gtiingifice pentru a ris- punde unor deziderare ale pro- ductiei apicole, Printre temele rerolvate am cita: Cresterea si imperecherea dirijati a mi cilor*, ,Obyinerea de indict producsivi superiori prin tmpe- recherea albinei Apis carpatica mellifica cu_crintor caucazian®, wlernarea mivcii in fara ghe- mului si formarea de familii temporare“. Eficienta aplicirii fn productie a rewultatelor cencetirij stiingi- fice este mare. Matca tmpere- cheat. cu trintor caucazian a determinat un spor de produc- fie de cca 20%/o prin aceca cieste mai prolifics albina rezul- tat, este mai viguroast, mai rezisoenti la temperaturi "joase, De asemenca, familiile de expe- rionyé ale clror mitoi au jernat fn afaca ghemului eu realizat in medic pe 3 ani o productic de 54 kg micre fayi is kg la Jotul martor. — Cum se. materializeazi pre- ocuparea existenti pentru gen realizarea la mivelul productiei realizate ? Producpia medie pe familia de albine cropte anual cu cca. 10%/. Ne preocupim si diversificim producyia, Avem conditii si realizim anual peste 40° kg Tiptigor de matci, mari canti- tigi de miere tn sectiuni sm faguri. Acum situatia este alta fn apiculeura doljean, unde procesul de concentrare a pro- ductiei se desivirgeste : 62 co- operative agricole de productie sau adunat stupii formind 0 asociatie intercooperatist’ cu 6000 familii de albine realiztnd ja nivelul anului treout, 45 tone Duminicd 23 aprilie 2. ¢., dupi_inchiderea jedintei Cons miere pentru export si ayind perspectiva de a ajunge la 11.000 scupi, Mai sint ferma LAS. Sadova cu 3000 stupi, ferma Goesti cu 2450 stupi; la caré se adaugi forma puternick organizati in silviculturi, Pe an- samblul jodepului puvem ajunge la 150000 stupi, obiectiv pe care trebuie sid ajungem cit mai curind. Sigur, in aceste conditii, stupiritul pastoral este tunica ratiune de a fi a apicul- turii_ moderne avindu-se in ve- dere cX flora spontani éste tot maj mult Sngustat’ in favoarea vouleurilor agricole, Avem mule de facur si tn ceca ce priveste Smbunitatirea Gngrijirii familillor, —lichidarea pierderilor darorate tratamente- Jor cu substanye toxive, perfec~ tionarea. organizinii muneii Dupi cum se tie, preconizim si treoem la aplicarea fn apiculeura doljeani a acordului global, aga cum stint indicasiile. Depunem eforeuri sporite pen- jului Asociatie, tru a realiza sarcinile trasate de partid, ridicind activisatea api- Edltortor Ja nivelil Grigenqelor actvale, Stuibiciad meleagurile doljene etl martorul unei aotivitiyi in- tense marcati. de indemnul adresat agricultorilor de plenara Cal PGR. din 18 aprilie ac. Intr-o atmosferi entuziasti se desfisoari festivieatea de in- minare “a_,Ordinului Muncii* clasa 1, Cu rilor din co- munele | Pi Mare, Birtr Seaca de Cimp, Baifesti, uni- tiyi_ agricole doljene care au realizat anul trecut producgii mari fn cultura plantelor, La acest succes, modest, nestiuts, a contribuit si apiculiura, mica albin’ care, fir’ odihn’ r&spun- zind unei chemi ancestrale si- virgegte actul_ miraculos al pole- nizirii culvurilor, risplatind pe cei care ingrijese cu dragoste si pricepere. GH, STOICOVICI © parte din membrit consilielui au vizeat Combinatul apicol, In imagine oaspetii in aijlocul gardelorPreventarea diferitelor sisteme si tipuri de stupi Liceul apicol” Prima serie de elevi se pregateste pentru incheerea primului an scolar La 22 iunie a.c.concurs de admitere in anul | de studii Jn anul scolar 1971/1972 in baza HiC.M. 739/1971° s-a materializat 0 veche dorinyi 2 apicultorilor din yara moas- tri, prin énfiingarea Liceului agricol ou specialiuatea ,,API- CULTURA‘, din Bucuresti, Liceul funcyioneazis pe Ita gi Combinatel apicol Bucu- esti, care asigurd baza pen- tru aplicapiile practice si prac- tica fn producgie, Prin Liceul apicol se pre- glitesc tehnicieni tn special catea apiculuuri, penoru stu- Un grup de elevi fn fata gheretel meteorologlce. + Foto 7. V. 34 smoderai pinele din cadrul unititilor socialist, cooperatiste si Aso- ciayioi Grescitorilar de Al- bine din RSR, Durata colarizirii esse de 4 ani, timp fn care se wsiguré Pregitinea de culvuri general si educate civici, precum gi Folosirea_pulverizatorului de ‘cepacitate mare,pregitirea profesionali nece- sari tadeplinirii functiei de ‘tehnician apicultor. Pe timpull soolariziri, elevii primesc grauit manualele soolare, c&min si spri terial sub alte forme, tn con- diiile reglementévilor in vi- goare. Elevii cane au _promowat ultimul an de studii al tices lui jpot sustine examenul de bacalaureat. Absolvengii cu examenul de bacalaureat al fchipat ew uneiele pecs Centfoal tamiitior de'atise Liceului apicof pot continua scudiile im fnviyiminoul su- perior. La coneursul de admitere fn Liceul apicol, an dreptul si se Snscrie absolveatii clasei a Villa a coli generale, Montarea colectorulul de poten la urdinivel stipe deck n-au dopisic viesta de 17 ani Amplinigi fn anul ca- Tendaristic 1972, Concursul de admitere se ofganizeazi jpenuru toate locu- rile planificate in perioada 22 iunie — 3 julie 1972. tascrierea candidatilor da concurs se face la secretaria- tul Liceuksi apical din Bucu- esti Str. Ficusului mr, 18 sector 1, pe baza unei cereri Insozitd de unmiitoarele acte : 4) centificat de nastere tn original si oopie ; b) adeveringa de promovare a scolii ge- ©) figa medical’, din care si reaulte starea stinitiqii can- didavului 5 4) buletin de analizi a sta- gelui si rezueavul examenu- dui eadiologic pulmonar ; Inscrierile nap cu 30 de ile inainte de concurs si dureazi pink cel mai airziu cu dout zile tnainte de ince- perez conoursului, Conoursul de admitere consti Gn sustinerea a doud probe sorise gi dout ae orale astfel : — matematici — seris si oral, — limba romin’ seu seiinye biologice scris si onal. Admiteres candidayilor tn licou se face tn ordinea des- crescind’ a mediilor, tn limi- ta locurilor stabilive prin pla- aul de gcolarizare. Informagii suplimentare se pot obyine ta seoretariatul Li- ceului apical din Bucuresti Bulevandul Ficusulai nr. 18, seovor 1, telefon 33.17.42, ~ Controlul unei familif de, albine. Studieres uunel centeifu 14 ploviomotry se fregistreant cane tiatea de aps cizut 35Prognoza infloririi salctmului in 1972 ielnice dezvoltirii vegecagiei, fa- rae ‘mai fimpurle a plantelor. ae Iuirii_ unor misurj corespunzitoare In pentru valorificarea superioari a culosului de 1a salcim, Institut metcoralogic in colaborare cu Statiunea centralx de cercetiri pentru apicultur’ si sericiculturs au elaborat prognoza intloririi salctmului ou specificarea datelor pentru princi- palele masive din yark. taflorirea salclmului se va produce anul acesta mai devreme cu 1012 zille fay de normal. ‘Asefal : i i Seayia meteorologick ata pluricanvati | Tnceputul tafloriei oe Masivel "pope Pei lintionee riage - Giurgiu 11—13 mai 1— 3 mai 2 », 11-13, 1-3, 3 Fundulea 16 | =e 4 Hy 11-16 5 46 5 Urziceni 14-16 4-7 3 6 ” 1M4—16 4-7, 7 Mirculegti 17-20 5, 4-7 3 8 4 17-20 5, 4-7 5 9 Faurei 17—20 4, 6—8 ,, 10 | Mihai Brava e 1720 5, a iL Rusequ ro 17-20 6—8 ,, 12 | Insuriyei Viziru 17-20 2 5-7 5, 13 | Ligcoceanoa " 17-20 sa7) 14 | Comorova Mangalia 17-20 5, 710 | 15 | Negru Vodi Adamelisi 17-20 3 C20 16 Basarabi ” 17-20 ,, 5 7 17 Ciuperceni Calafar u-13_,, 28.1V—2.V 18 Poiana Mare ” u—-13 ,, 281V—2.V 19 Baiegti Bailesti 1-13, 28.1V—2.V 20 | Sadova Corabia 3 5, 281V—2.V aL Dibuleni ” 1-13, 28.1V—2.V 22 | Rojigtea Caracal 416 2 5 mai 23 | Celaru s 1416 >, 24 Leu » 4—16 25 | Gruia Tr. Severin 11-13 5, 26 Deveselu ” 11-13, 27 | Cervenia Alexandria 1416 3, 28 | Viigoara “ M16 5 29 |) Putineiu 5 W165 30 | Hanu Conachi Galati 17-20 aA Liegti Miicinegti 17-20 ,, 32 Baldbinesti, » 17-20 ,, 33. | Barcea Tecuei 17-20 34 | Birlad Birlad 21-23 35 | Carei Saou Mare 17-20 5, 36 | Valea lui Mihai Seouieni 416 5, 37 | Silindru 2 1416 38 Remetea Mick Miniig- Arad. 14-16 ,, 39 | Ceacova Oraviga 1-3 3 40. | OR. Vilcoa R. Vilcea 1720 4 In afari de cole de mai sus existi piduri de sal- clm precum §i fiziere unde condigille de expozigie si altitudine pot devermina decslisi de 2—3 zile mai deveeme sau mai siraiu fasi de datele prognozave. 36 tn avest an se previd conditii favorabile pentru stuptcivul pastoral Ja salctmul din sudul garii si mai puyin favorabile in nord-vestul sirii unde se ateapti ca ploile si fie abundente, iar vem- penawurile mai sc&zuce,De peSte ——' H@TARS * DIN PRESA STRAINA UNDE SE iMPERECHEAZA Dr. F, BOTTCHER RF « GERMANIEL De eind-frayii Ruttmer neau atras atongia asupra locurilor de adunare a trfatorilor, tofi sintem gata si acceptim ei imperecherea are loc acolo, deoarece, in afara locului de adunare, trin- torli ‘nu urmirese o matci fixati de un balon, Gu prilejul procedencului Congres international de gpiculturs’ am relatar ci vrintorii sine acrasi Ge mated mu numai in aceste docuri de tmpere- chere ci gi. in droprul ficcirei swupine, Mai mult, ei se imperecheaz’ cu matca daci camera aculu acesteia este ginwtt (artificial) deschist., Deci este foarte plauzibil ci mitcile se fmperecheazi ‘eu teinvorii ji fn alve loouri doctt cole de adunare a trlinvorilor. Pentra a simplifica lucrurile am ciutat si vedem dack mitcile instalace intrun loc neutru, cu mulfi trintori, se tmporechoazi de prefering’ aici Dupi cum era de ayteptar, nu a fost cazul — ‘ckci descondenfa mitcilor cordovan, care se_aflau Tings colonii de uintori cordovan, era foarte hheterogeni cu toate cf in cazul testelor cu ba- Joane am gisit tn aer numai trintori cordovan. ‘Avanci ne-am pus intrebared dact mitcile insta- fate tntr-un loc de adunare a trintorilor se tm- fetecheazi acolo sau 2boark in alti parte, Am neercat $i rispundem prin experionge de impe- rechere §i aboruri de refntoarcere. a) EXPERIENTE DE IMPERECHERE Locul de adunare a trintorilor pe care |-am ales panera experiengt oe alla tuer-o vale ict, aperent nehisd si care era mai pusin vizitatt de wintori. Ajei am insealat pentru imperechere o patte din mitcilor cordovan ** destinate experiengei, ou & colonii cu aproximatiy 6000 de trfntori cordovan, maturi din de vedere sexual, Pencra com- parayie am instalat onitei si in alte doud locuri de adunare care se aflau la distangi de la 650 m nord-veat si wespeotiy 950 m sud-vest de primul, vizitate de trinzori avind culoare brand. Am putut examina descendenya de la 41 de micci. Gradul de imperechere puri este toame diferit. Nu existau matei i ‘pur. In general procentul de lucritoare cordovan, deci care pro- veneau de {a tcintori condovan, ‘a fost in toate cele 3 locuri aproape egal (38,48/a5 36,3%/o5 30,4°/), feu toate ci locurile se aflau la mare distangx unul de celilale, In afar de aceasta, judecind dupi controltil cu baloane, Ja primal loc zburau numai Materialele Apimondici. is ‘vind o culoare de nvangl maronie-rosiaticy. MATCILE ? trtatori cordoven si la cel de-al doilea aproape numai erintori de culoare brunt Snchist. Concluzia este ci mitcile unmirite au s-au tm- jerecheat numai partial la locul de adunare unde wuseseri instalage. Deci cel pusin o parte din ele au zburat mai deparce, Rimine de virue daci au zburat la un ale loc de adunare. b) EXPERIENTE CU ZBOR DE REINTOARCERE Aceste zboruri trebuiau sf ne Himureascd asupra discangei panourse de mated si asupra directiei alese. Descori apicultorii relaceazi cum o matel init imperecheatl, proveniti de la o stupini vecini, fe scXpa gi se inapoia acolo. Konopacka (1968) a tntreprins asemenea ex- perienge avind punctul de pornire tocuri alese de bunt voie: mitoile sau relntors in numir total numai de la o distany mict de 200 m. De la 500 im, procentul de seintoarcere din diferite direosii era diferic, De la distangi de 1 km se Sncorceau mai puyin de 50/0 din mitci gi de la 1,5 km numai cheva. In aceste experienye multe mitei onau dezorientate, sc roteau timp inde- Jlungat deasupra locului unde erau eliberate tna- inte de a se pierde. Aceleasi. dificuleiyi le-am tntimpinar tn oazulex- perientelor premergitoare in care IXsam mitcile si se rencoaret abia dup% un timp mai inde- Jungat dup imperechere, Daci prindeam la ur- dinig miscile tntoarse de la zborul nupyial cu semnul de tmperechere i le utilizam dup’ aceea a experieng’ ele nu se oriensau din nou la locul de unde {ji luasors aborul ci se ridicau deseriind © spiralt gi zbunau, In acest fel am putut Iucra impecabil. Gary (1971), care incre timp a pu- blicat experiense asominitoare, a inerebuingat fara geeutate gi mitci care au imtreprins numai un Singur zbor de orientare si anume chiar in ziua urmatoare. Ca loc de amplasare a mitcilor am ales un loc de adunare 2 teintorilor care si in al doilea an servea tot oa loc de imperechere pentru experien- yele de imperechere discutate, Aioi am putut instala mmitaile pe on versane in apropiere de spagiul de 2bor al eetntorilor. Opt colonii de ertn- tori condovan, care urmau 4 fi uilcate mai ales peneru experianyele de tmperechere se aflau in primul an la o istani de 900m, in al doilea an chiar da docul de adunare a tefntorilor. Am urmirit zborurile de plecare ale mitcilor. Dupi ce gi-au uae zborul, zgomotul provocat fim aeeasth rubrici sint furnizate de Institutul internasional de tdhnologie yi economic apicoli al 37de zborul trintorilor Ja locul de adunare se tn- teyon., Citeodati am observat tn ser gi mici roiuri de erintori, care urmireau tn mod vizibil matca, Deseori mitcile nu intreprindeau in prealabil un zbor de orientare ci chiar dupi primal zbor (este adevarat, de lungi durati) ele se tncorceau deja imperecheace. De mai multe ori mitcile care se ineorceau erau urmirite de exfnrori pin’ la seup, lucru ce nu se fneimpla in alte locuri. Dupi revenirea mitcii la stup, cu semaul de tm- perechere, 0 duceam Ia locuri invecinate de adu- hare a trintorilor si 0 eliberam acolo. Mai trait ¢ Hisam s% zboare gi de Ja locuri relativ mai in- depineate, care nu erau Jocuri de adunare a teia- sorilor. O observayie secundars incerosanti a fost ‘aceea cx din zhorul lor experimental miccile se fntorceau deseori cu un al doiler semn de impe- rechere, Am continuat experienysle timp de 2 ani: in primul an am examinee eapacitatea de reintoar- cere a cclor 87 de mitci urmfrind 96 de zboruri de la 7 Jocuri (4 din acestea erau locuri de adunare a trintorilor gi 3 au erau) Ia distanse de 600—1900 m. In al doilea an am observar 102 mitci, tn 138 de zboruni. La locurile precedente s-au adiugar altcle doui, lao distantd de 2000 m ; unul din ale era un loc de adunare a trintorilor now descoperit. Rezultatele acestor experienge sint : De Ja discanye de 2000 m, mizcile se reintorceau foarte rar. De Ia un loc de adunate a trintorilor situat la nord-vest s-a refntors 0 singurk mated (din 14) fner‘un timp nedeliminat si de Ja un Punct sudic care nu era loc de adunare nu sa mai ators nici una. Cu cit locurile de unde miccile fyi luau zborul erau mai apropiate de veorele pe care fuseseri instalate, cu atic numirul celor care se intorceau era tn general mai mare gi cu abit mai scure era timpul de tntoarcere, De la douk puncte situate la 1800 gi 1900 m, la est gi sud-ose gi care mu enau locuri de adunare a scinvorilor, aproximatiy 1/4 din mitei s-au Sntors dupk mule weme. Cel mai mare procent de intoarceri (899) s-a Snregistrar penoru mitcile de la un loc de adu- nare a trintorilor siouae la 600 m sud-vest, pe 0 colind. In al doilea wind (cu 72,3%/) ve afl un Joc de adunare a enfarorilor amplasat vor pe un munce la $00 m sud-est. Din ambele locuri mit- cile se refntorceau aproape tot atic de repede in medie 9 si 10 minute) dupk cliberarea lor. ‘ele mai rapide se intorcean — din ambele Jocuri — fn 4 minute, 2 mitci care s-au reintors dupi 5 minuve de la primul loc de adunare menfionat, aveau un al doilea semn de impe- rechere; fenomenul cesta a apirut de mai multe ori. Cota de tncoarcere (ou 61,39/s) ora mai scizuti la un loc de adunare situat la 650 m_nord-vest 51 foarte freeventat de trintori, Zborurile de §ntoar- cere erau cu 17 minute (in medie) mai lungi, Cea mai rapidi soa tneors fin 8 minute. Deci locul nu era frecyentat in exclusivitate de micile acestel vetre, Dimpotriva, ele cunosteau mai bine spafiul din sudul vetrei lor deott pe cel nordic. Ambele locuri sudice urmirite se aflau pe dealuri care delimicau valea eu vatra de amplasare a mikcilor. Probabil ci mitcile se orienteazt in functie de topografia terenului spre dinecfia loourilor de funare De Ia looul de adunare aflat In 950 m_ sud-vest Sau reintors ceva mai mult de jumitae din mmitel, de Je un punet care nu era loc de adunace, siouat la 1300 m nord-cst-est, s-au reintors. mai pugin de jumitate si asta dupé un timp mai fn- delungat. De le dou Locuri aflate ta 1800 m ese gi 1900 m sud-est sau intors aproximativ 28 si 236/ din miei, de asomenca dupx un timp mai mdelungat, Patem trage concluzia ck cele mai multe din mat- ile examinate nu cunosteau Jocurile mai depir- tare de 1000 m, Deci probabil eff n-au zburat La discangi sai mare de 1000 m gi in mod sigur tneatt depiit 2000 m, Deci, de cele mai multe ori, mitcile instalate pen- tru imperechere pe un loc de adunare a trintori- lor nu sau tmperecheat tn acel loc ci, majori- tatea au zburat mai depante, dar nu mai departe de 1000 m. Rezultate asemindvoare a abjinut si Garr y (1971) — conform unei recente publicagii, si fragii Ruttner — corespunzitor unui refenat pre- zontat la acest Congres, 232 ZDORURI DE INTOARCERE A 189 DE MATCI oni Tavoarcerea dane en i ee % ta minute *» + 600 sv 19 17 89 9 +++ 650 NV BSE 19 61,3 17 +300 (se 29 21 7233 it ++ 950 sv) 39 21 53,8 23 1300 ENE 28 13, 46,4 35 i 1800 E 32 9 28,1 26 1900 SE 30 Z 23,3, 36 ++ 2000 NV 14 1 7A ? 2000 s 10 ° ) =— *) Locuri de adunare « $44°= foarte bins) 38Organizarea combaterii locei europene in Ungaria Dr, LADISLAU BUZA Ungaria Loca european este foarte rar intilniti tn Un- garia, In 1957 s-au descoperit, aproape de gra- nip’, dou cazuri de boali, In anii urmitori loca soa rispindic attt de mult, fnefe in instrucyiunile de igien’ vererinara elaborate in 1962 aceasti boali a fost clasificasi, oa i loca american’, in cacego- ria bolilor pe care apicukorul wrebuie si le de- clare in mod obligatoriu serviciului veterinar. A fost presoris un tratament penoru cazucile de lock care se descoperi, iar starea fiecirei familii de albine era apoi controlati tn fiecare an, ‘Acest contral a dus la descoperirea unor cazuri de loci european pe care apiculvorii nici nu le binuiau, deoarece boala mu le era cunoscuti si pentru ci miiccile depuneau foarte multe oui, com- pensind cantitatea de puiet mort asofel incte au se observa o slibire a famili Numirul ozurilor de boali care creytea din an in an a tndemnat pe colabonatocii Insticurului nostru si clarifice cauzele bolii si metodele de prevenire si tratament Plecind de la rezulsatele pozitive obyinute fn alte yari, fn toamna anuluj 1959 am flicut experiensa de tratare a locii cu eevraciclini — inisial impor- ati, apoi cu un produs similar preparat in Ungai S-a stabilit eX preparatele conyineau doza inteona- tional — 1 g de substangi activi. Urmitind po- sibilitacea de comparare a revultatelor experien jelor, s-au elabonat misuri unitare peneru aplica~ rea profikitici si tenapeutick a preparatelor la toate familiile de albine din stupin’ in cazul apa- rigiei locii europene. Instrucyiunile insoraiceau deplasarea in pastoral a familiilor atinse de boali ; in localiratea tn care se descopereau cazuri de boali la clveva stupine se instituia carantin’, Pentru stupinele aflate in zonele de carantini erau previzute restricyii. ‘Aceste stupine erau trecute pe o lista iar persoa- nele care rispundeau pentru starea sindtayii albi- telor controlau rezuleatele tracamentului o dati Ja dou siprimtai, Perionda de observayie mai dura inci 30 zile dupi fnsinicosirea ultimei familii de albine wra- tati; apoi restricyiile de carantin’ erau ridicate Garantina presupunea si dezinfecyia, ofeoruati de specialigti. Aveasti boali, care pe wemea aceea apiruse tn numai citeva pini din Europa, la-noi fa Ungaria a fost calificati de la bun inceput oa boalii in- fecpioasi periculoasi. tn pofida instrucyiunilor respective si a antibio- ticele eficace, wceasti boalé apirea din an tn an la tot mai multe stupine. Vara a fost efectuat un control oficial obligatoriu, deoarece apicultorii, din joni, ascundeau fapml ci in stupinele lor existau boli, Ulverior apicultorii au inviyat sit a- precieze folosirea antibioticelor pe care le cum- pirau pe baza reyetelor date de medioul veterinar au numai pentru prevenirea si vratarea acest boli, dar si pentm: folosicea proprietitilor lor sti- mulatorii, despre care a vorbit pentru prima oari prof, Tomasek la congresul de la Viena. Cu cit apicultorul cunoagte mai bine aceasti boala, cu atit lupe mai ou spor impotriva ci Serviciul yeverinar aconda imediat sprijin, iar primivara simpuriu si vara — in cea mai peri- culoasi perioadi a rispindirii bolii — avea medi- camentele necesare pentru prevenirea ei. Cu toate acestea numérul de familii boinave au a scizut, ci continua si creasci trepvat, Cele mai multe cazuri au fost daregistrate timp de trei ani; pind in 1968 existau aproape 10%) stupine atinse de boali. Se numiraseri cea 900 de familii bolnave, sau 1,5% din familiile exisconte in stupinele noastre. ‘Am inceroat si acyiunea altor medicamente, de exemplu a proparatelor de furan, dar n-am obji- nut rezultace maj bune. Au fost efectuate expe- rienje vaste pentru verificarea amestecului de neomicini si oxivetraciclin’, preparat puntind de- numirea de sare neo-te. Acest exceptional pre- parat se vinde sub forma de cablete. Trei tablete sint doza terapeutick pentru o familie sinétoasi. In sirop de zahiir preparatul {$i pistreazi pro- prietiyile verapeutice timp de clteva siptimini, Im acele yéri unde boala este cunoscuti de zece ‘ani si unde se folosese antibiotice exist’ pericolul aparifiel rezistengei agenyilor Ja aceste mijloace medicamentoase, Noi nu am descoperit pint acuim astfel de tulpini, dup ctce gtiu astéel de tulpini iu au gisit nici specialistii elvetieni care folosese antibiotice in aceste scopuri inet din 1952. De 39