EXC s 4 —_ — ~ ome -% =. — FY “x Cu prilejul anului nou 1977 transmitem tuturor apicultorilor, cititorilor si colaboratorilor La multi ani! & Apicultura in RomaniaRevista lunara de stiinfa si practied apicola editata de Asociafia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialista Romania. Anu! Li * Nr. 12 * Decembrie 1976 Cuprins FL LICTU, Sclectia albinel locale — mijloc de sporire a productie! apicole Adelina DEREVICT Eyolutia limbajului albinelor V, LUPSAN Prepararea zahérului sub forma solida pentru albine V. CARAGIANI Bvodia — copacul de miere I, CIRNU Evodia (Evodia hupehensis) V, CLUCHL, N. OYTA, Elena PALOS gi MM, ALEXANDRESCU Folosirea -propolisulul in tratamentul unor afecttunt otorinolaringologice R. LUNGU Siupul multietajat eu 8 rame gi magazine cu 7 tame destinat in special productiei de miere Le uram suecese in activitatea apicola primetor dows promofii de absolventi ai Liceului apicol Bucuresti V. CANTEA Sélarii la stupi Elisabeta ANTONESCU Apicultori fruntast DIN ACTIVITATEA FILIALELOR STIRI SI INFORMATIL DOCUMENTAR APICOL CALENDAR APICOL ‘Fimpu! probabil in tuna ianuarie Tucrarl apieole pentru luna ianuarie INDEXUL AUTORILOR SI ARTICOLELE PUBLICATE IN ANUL 1976 Coperia noastri; Stupind experimentali a Institutulul i. vollrath) cercetari pentru aplcultura (toto Pag. w nu 22 12 13 16 ae (LoTR AU MES OU LIN aN ASOCIATIEl CRESCATORILOR DU aD Lae OO LY sedinte de, Ing. Ve HARNAS Vicepresedialt Dr. Ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOT! Dr. Ing, ALBINEL HARNAJ EUGEN MURESAN COSTACHE PAIU retee: EUGEN MARZA bets VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU IULIUS ORDOG. Conf, dr. Ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL pedinte Ing. NICOLAE FOT! Membri: CIOLCA ION, dr. Ing. CIRNU IOAN, dr. Ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, pref, dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, Ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. get). Redacfia si administra- fia: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. lulivs Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 © Cont vir. 4596014 B.A.I.A. Filiala judetul Iifov. x Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se primese prin cercurile gi fi- lialele A.C. A. @ Cititorii din strainatate care doresc sd se aboneze [a revista noastra se pot adresa intreprinderii HILEXIM” Departamentu! ex- port-import pres& Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136-137 telex 11226Selectia aibinei locale — mijloc de sporire a productiel apicole F sath stupina, productia stupinel mai condifile ain ara noas eta obfinud unor producti cit mai mari folosese_ familiile cele mai pro- ductive, denumite de mine ,,recordiste” pen- tru producerea_materialului biologic nece- sar, prin intarirea lor cu rame cu puiet céipacit luate de la celelalte familii, cu sco- pul de a forta familia sa intre in’ frigurile roitului. Anual produc un numar dublu de matci care se Imperecheazd in nucle si pe care le introduc in familiile de productie prin simpla unire a nucleulvi cu familia de baza, prin despartire cu o foaie de ziar si o diafragma cu loc de trecere, sau prin stro- pirea ramelor pe deasupra cu alcool rafinat, atit la familia primitoare cit si la nucleu, Pentru _obtinerea Din nucleu aleg apoi acele mitci care co- respund obiectivelor urmérite: si fie apte pentru imperechere si si depund oud in- tr-un timp scurt (G—8 zile de la iesire), iar albinele pe rame sa fie blinde. Restul matcilor din nuclee le retin pind in toamna, in luna septembrie, cind cu cele mai bune mitci inlocuiesc matcile necores- punzitoare date familiilor anterior si in resc cu albinele lor familiile slabe. Prin unire formez familii noi, asigurindu-le hrana necesaré pentru iernat, cu o rezerva de 23%/ métci iernate alaturi ‘de familiile de baz, sau fntr-un stup special amenajat, In pro- ductie folosese stupi de tip Dadant Blatt cu magazine, Pentru a valorifica in productie materialul biologic de care dispunem, trebuie sd prac- ticdm stuparitul pastoral incepind cu salcia, Ppomii fructiferi si culturile de rapita de toamna si primavard, care ofera. albinelor un cules intens, Dupa aceste culesuri familiile bine dezvoltate si putem s& ne deplasiim la floarea de salcim I, II si TI, dupa care ur- meazi floarea de ‘tei, floarea-soarelui sau fineala si zmeura din zonele carpatine, In timpul pastoralului incepe adevarata, se- lectie a materialului biologie de care dispu- nem, Acum inlaturam din nou miatcile care nu au contribuit activ la dezvoltarea fami- lilor de albine in acelasi ritm cu celelalte familii desi dispun de aceleagi condifii de sint foarte NR. Pructicarea an de an a stimutarit frigurilor roltutul © produciie ridieata de icre, ceard si polen, se poate realiza numai dack stupina este format din fomiilt de atine puternice, sandtoise gi in stare activa, Calitates munell unul apicultor se verified dupa producjia vealizatd in cursul unul an. In, AFAFA de materislul biologie produetiv, ‘de, tpul stupULul, de rosiunen unde este ampla- est jexminata Yremii; felui cum sint ingrijite tamiiile de albine ; bos®\ Bractica a dovedit ed dispunem de un material cu insugiel foarte ‘Duna mi bine ‘adaptat 1a , dar ciji din apicultori au desflinjst familille slab productive gL recolte de miere de la pomii fructiferi si salele pind la culesul de la. saleie LICIU Ie" Easton extern ea’: “Marea iia $f varletaten pisntetor: meiiere: dezvoltare, Inlocuim aceste matei_cu matei din nucleele de rezerva si care in primi- vara, se dezvolta bine. Pentru a feri stupina de consangvinizare, din doi in doi ani, introdue in productie matci procurate de la filiala A.C.A. Brasov cu sco- pul de a produce numai trintorii necesari Imperecherii matcilor noi, deoarece produ- cerea trintorilor la familille de prasild este ingradita ; Imperechera m&tcilor fifee o fac numai in localitatea de bastina, deoarece in aceasta perioadd majofitatea ’ stuparilor locali sint plecati la pastoral. La familiile producéitoare de botci urmarese productia de miere, rezistenta la iernare, puterea fami- liilor, prolificitatea mitcii, blindetea albinei in timpul Iucrului in stup, rezistenta la bo- lile puietului si ale albinei etc, Pentru al doitea an de productie nu retin decit acele Tamilii care s-au dovedit foarte bune gi pe care le-am socotit recordiste fafa de fami- lille cu matcile surori, Dintre acestea 2—3 familii le folosese numai pentru reprodu: cere, atit pentru trintorii necesari cit si pen- iru matcile fiice. In cadrul selectiei am urmérit si culoarea albinelor deoarece nu rare au fost cazurile cind au aparut produsi cu 1 sau 2 inele gal- bene printre albina cenusie purd. Daci re- zultatele pe care le dau in productie sint bune le retin numai pentru productie, De asemenea, am inliturat din productie acele métci din familiile foarte irascibile care-mi ingreunau munca la verificarea stu- Dilor si recoltarea productiei. Personal am constatat c& sint unele familii de albine care in primul an de productie, deci dupa impe- rechere si pind in toamna, se comporta foarte bine si din punct de ‘vedere al blin- defi lor, dar care in al doilea an, dupa ie- sirea din iarnd, devin foarte agresive. De regula desfiintez aceste familii prin ceda- rea albinei altor familii sau prin inlocuirea mételi cu alta din rezerva stupinei; in aceasté situafie nu deranjez familiile cel pufin 30 zile, timp fn care noile generatii inlocuiese partial albina rea, Se constaté cd familiile irascibile sint si slab productive, ta famititie recordiste, ca procedeu ae erestore a mateltor, dupa cum aratd o sere de observafii, contribule la promovarea instinetult de roire at materialului biologie asifet produs, decl st in stupind, eu urmarl negative asupra pro- ducflet, mat ates ta apicuitoril care dispun de pufin timp Uber.Evolutia limbajului albinelor* eee intense au sta- bilit c& limbajul albinelor este mult mai complex decit se presupunea, Vocabularul lor include sunete si mirosuri (parfumuri) precum gi miseari si dansuri, Zoologul austriac K, von Frisch (premiul Nobel) a con- statat ca albina cercetasa anun{aé prezenta unei surse de hrand departata de stup printr-un dans tremurat. poate fi sonor. Un autor din TuF.G, Autrum, a stabilit cA . albinele detecteazi sunetele cu picioarele. by ee ms Dupa parerea iui Esch nu Jenouesron sint suficiente semnalizirile are sonore, ele trebuind si fie asociate cu miscirile dansu- a Dr. Adelina DEREVICT difsren{ele de voltaj determi- albine in interior stupului nate de miscari (fig. 1). se recurge la un microfon In colaborare cu von Frisch, care capteaz’ sunetele pro- autorul, care este fizician, vocate de ele prin miscdrile concepe un mijloc de in- scriere a numarului vibra- fillor si constati — existenta aripilor. Acestea variazi dupa distanfa 1a care se afl hrana, unor vibratii de 250 cicluri Bxistenfa unui limbaj ,,sonor* pe secund’, ceea co indicd 4 albinelor a fost nogata-de apropisrea de acelea ale Uwnil autori care sustin c4 al- spectrului sunetului. binele nu pot auzi; totugi In scopul studierii vibratiilor alli autor! stnt de acord ed semnalizatoare efectuate de mesajul cercetayelor fn inte- riorul fntunecat al stupalui lui (fig. 2). b Lindauer semnaleazd ci gi parfumuri speciale servesc ca ig. 1: a) Dansul albinei melifere a fost inregistrat cu ajutoruy > BE unui magnet atagat pe spatele albinel; b) Inregistrarea modificari- Tijloc de comunicare intre lor de yoltaj a fost realizat cu un oscilogral. albine. Albina executd prin miscd- rile abdomenului un — traseu sub formi de opt. Miscarea se repet& de numeroase ori, concomitent cu un zbor care indicd ovientarea dupa soare. Depirtarea este semnalaté prin tempo pe minut al dan- sului: cu cit acesta este mai lent distanta este mai mare. Autorul articolului instituie © metoda de inseriere a mis- c&rilor in detaliu, cu ajutorul unui magnet fixat pe partea dorsalé a albinelor. Acosta este conexat unul ampermetru si unui oscilograf care inscrie % Prelucrare dup’ Harald Esch. In: Scientif, american, 60, apri- ie, 1967, p. 87-108. 2 Wy = Wace TN a b c Fig. 2: Utilizarea soarelul ca indicator pentra direetie, a) Daci hrana este plasatA pe o linie intre stup si soare, albina cercetagd indieé directia zburind airect spre fafa stupului ; b) Daca experi- mentatorul reflect’ lumina solaré spre fundul stupulut cu oglinda, albina se indrespta spre lumina din oglinda ; ¢) Dacd se indeparteard oglinda si revine intunericul fn stup, albina reia dircetia spre sosre.PREPARAREA ZAHARULUI SUB FORMA SOLIDA, PENTRU ALBINE administreazi sub forma Ge : Slhranini de stimutare ; Sl nu apa simpla intrucit_varia~ fia densitagii aluatulul este cu mult mai mica. Dupa ‘ce este gata, turta se poate pastra gl transporta in sacl de p.v.c. sau polietiiena ca sa mu se sue, ‘Turta mai poate fi preparsti, st prin inglobare de poien sub for ma de. praf-sau ‘inlocultori de polen In proporiie de S—10% po- ten sau tnlocuitori de polen. “A- cestea din urma se administreaza in generat in paralel cu turie {Sr hand proteled sau cu ad- ministrarea de sirop. Ele se ad- ministreaza In special primfvara, de’ timpurlu, inainte de tnflorirea pomllor fructiferi, punindu-le pe Speleaza ramelor’ peste care sa agternut in prealapil tifon sau hirtie infepata cu acu, dupa care se acoperd cu hirtle, “folle de P.v.c. sau polietilena, "peste care’ se prevede impachetajul normal al familiel de albine, Turta de zahar (pasta) Ingiobaté cu medicamente este cel mal _a- deovat mijloe folosit pentru. hrf nirile medicamentoase de. tratare @ bolilor intruelt asitel medica Mmentul se foloseste pe o perioa di mai mare de ‘mp (10-30 zile). Zaharut_canat gi gervetut Atti zaharul candi cit gi serbetul Se oblin prin flerberea zandrului cu apa, pind la objinerea tempe- raturit de lis—16°C pentru ser bet sl it—tiseC “pentru zanirat Intr-un vas ematiat se pun pe foe 3 litri de apa. Ging acesta Clocoteste se adaugti succesiv, amestecina continu, cantitatea de 10 kg zahar tos, continuin- durse_flerberea pina’ co zanfrul s-a legat. Atuncl zahirul se ia dupa foc’ continuindu-se a fi a- mestecat, pind ce zaharul prezinta Culoarea’ “albs. Compozitia se scoate cu lingura sau eu ‘un alt vas 1 se toarni In. forme, Serbetul se poate pune dupa ra- Girea sa complet in saci de po- Hetitend, Iadie eaptusite eu” Air tle, tn’ borcane etc, Avind © ‘consistenja moale el poate fi Ing. V. LUPSAN tit _cu_eufitul si treazi ca 31 pasta de (usta). Zuharul cand, fiind flere pind la 0 temperatura mal ridiedt& dectt serbetul va plerde 0 can- titate mal mare de apa gt dupa se_ adminis zahar turnare se va prinde in pict solide,” pentri are" mouy! ge toarnd in forme captugite eu hirtie. Forriele ‘vor avea dimen siunile plictior pe care dorim 38 Te. opjinem, de preferings avind Brosinten de 0S—1 cm. Pentru ca zahfrul candi si fie iransportat eu" mai mare piacere de caire albine, se recomands {ngicbarea ‘In masa zahdrulut a 2 imiere ‘de aibine,. In acest Scop "se adaugé mierit 10—20% apa in. clovot pentru ao. ste fla, lar dup eliminates spel Addugate (prin Merbere Ja 15— Hire)" se adaugt,inainte "de luarea de pe foc, 1h zaharul gata Preghtt, amestedinducre elt imal Masurarea temperaturi de 117°C, se face eu ajutoral. termometra: iui, care’ trebule sa fie. gradat pind ‘la 150°C, ‘Temometrul "va. fi En" preauit finut pina la 100°C, ih apace clocoteste, dupa caré Se introduce in siropul de. pe foe la ov adineime de s-3 em. Cind fermomeirur srati infec, inseam= pa ca siropul este gata pentru a #1 turnat in forme, © alld metoda de masurare a temperaturii esto proba cu. swt. Ee consta. In faptil ea. deasupra Vasuiul se. pune 0 stinghie “de cae, 0 jancbroask "un “capac, Be abla ‘pring ou fret gnututl gi im Care se pune flosre ‘de sult” sau Sut Ducdj‘Capaeul se Ins pe Suprafaya 'siropulut. Ging suldal se. topeste transzorminduegi ou oarea’ din galben. deschis in gal ben rogeat sau brum,” inseamnd Ck" siropul este gata Hert, © jalth metoda, simpia dar_mal Dutin sigur, este aceca a mar felel cofetarulus: end ‘siropul Incepe ‘ah depuna pe perolii ‘a Sulu cristale de zahar sub forma ae. firisoare “sau do pelicula scat se va_scoate din vas 0 Jinguré cu sirop din care ge va pleura. tntr-un panar eu. apa “o pleaiuré, ‘Dach pledtura ge soldi fica in apa sub forma. de bobiga compacta care la pipait este moale — inseamna ef siropul este bun pentra gerbet, lar dack bo- bila ‘este tare sf rezistenta “ia stringerea ‘intre™ aegete,avind lneori culoare albutie,’ inseam RA cd Siropui este gata si bun pentru zahar cand. ‘Aut gerbetul elt st zahrul cand! Se, pot folosi, ca i. turta, in orlee anolimp, eu excepiia nike Ritilor de completare at reverve- lor de ‘brani in fagurl. “Aceste {purl de zahir formeazi numal Tezerva in afara fagurilor famic Tiel de albine, netling indicat folosirea tor In hrinirile care necesiti asigurarea apelin ouib. 3EVODIA — copacul de miere V. CARAGIANI jervichut tehnic vodia este cunoseuté sub denumirea de ;,Co- pacul de mierc" (RP. Ungara) sau .Copacul hibinetor" (china, §.0.A.).Numele genuluj Evo dia care face parte din familia Rutaeeae vine ae la greceseu) cudla, care inseamna miros pleut. Evodla furnizeazi 'un lemn bine apreciat de ar- fizanii din extremal orient ; Jemnul, de aitfel, ca Comitetul executiv A.C. $1 celelaite paril ale plantel este cfutat pen= fra “eaiitatile sale ‘tinctoriale, Fructele Evodie) din Japonia (gosju-ju) au o mare reputajie ca Durgativ. $l sudorific, Talia inalta, coroana tr~ Moasi in’ forma de cupa, trunzigul delicat, de cuioare verde daschis sl floriie —"in special ze- elie de mil de flor! de culoare aiba, roz sau 20- Si, In functie de specie — au determinat ras- Piiditea evodillor in pfdurl si parcurl, in gra- Aint botanice sau in curjile apleultorilor. In Europa s-au raspindit dowd specti de evodia : Evodia danielii (Benn) Hemse sl Evodia hupehen- Sis Dode, Deoarece materialul saditor este ob- finut de obicel din sAminta, copack prezinta de fnulte ori caractere comune celor dowd speclt, urmare unel hibridart naturale, Inmulfirea se poate face sl prin altoire pe Phello- dendron, {a nol In fart, exemplare naturale, frumos doz- voltate, Sniiinim in gradina potunied din Cluj st ie apicuitorul Varga Zoltan din judeyul Covasna. Apicultorul Sajnar Tosif a produs si ingrijeste La Réehin peste 2000 de pulct! de 2 st 3 ani. tn pri~ mavara vaeestil an prin grija Inspectoratulut sil- Vie Mureg, la pepiniora de ta Volvodeni au fost Bemanate citeva mil de seminje. Th elimat aspru continental Evodia creste pind 1a inalfimea de #12 m; in zona de origine, In ell- mat’ favorabil tropical, se fntiinese multe excm- Plate care. dopdgese 2 m inaitime. Cireomferin- Ya trunchiuiil 1a sol ajunge la arborit de 10—12 ant Ta 65-75 om. Lujeri sint usor pubescent, do cu- Joate brun-rogiatica, seoarfa avind lenticcle mari. Hrunzele sint cAzAtoare, rareorl persistente, opuse, peltolate, simple sau 'penate, cu folicle’ intregi in numar Ge '$ pind la 11. Foliolele au lungimea de 512 em si Tajimea de 3—7 em; dosul follo~ felor este de’ culoare verde deschis, Fiorile sint mie de 3—5 mm, unisexuate, pe tipul 4 sau 5, grupate ta infloreseente mumite panicule sau Gorimbe lat piramidale de §—16 cm, situate ter- minal sau axilar, Staminele in numar de 4 sau 5 sint libere saw concrescute. Arborii stint monotct, pe acelagi exemplar gasindu-se atit, flor _maseulé Gi sl flol femele; uneori se intlinese §{ flor! bisexuate, Reuetal format din 4-3 pstai bivalvate eu lungi- mea de i mm este glabru sau sor pubes: cent, ‘avind un rosiru Indoit. Seminjele de 3-5 im’ sint elipsoldale — umneori globiloase — de Guloare nexru-luelos legate dowd cite doud, foarte asemangtoare cu toracele sl abdomenul furniciior. Seminjele se coe urzi in luna octom: brie sau chiar nolembrie, pare din cle rimi- nind pe poml in timpul fetnil. Importanta pentru apicutturd ‘rezutté din perioada gt durata Infloririt st potentialut nectarifer. Dupa_ cum am. amintit’ mai inainte, florilc sint obignult tnlsexnate, 0 inflorescenjé find formati, fn medie, pe un pom bine dezvoltat, din 2000 florl maseulate gi 500 flor, femele. inti infio~ rose fiorie mascule in circa 1820 lle, apot up o pauzh de o zi inflorese florile iemele Fig. 1 — Bvodia frunza ; 2 — arbore inflorit ; 3 in cirea 10-11 zie; deci durata de inflorire a Horllor de pe o inflorescenta este de o luna. Modul in care sint dispuse inflorescenjele in co- foand, spre. virful sau baza’ acestela, terminal sau axilar, expunerea diferita a arborilor in fune- fle de pozijia lor, la marginea plantafiel sau in Inieriorul el, pe marginea drumurilor sau in pileuri, pe teren plan sau cu relief variat, datele Gizerité ale Inceputulul de inflorire in tunetie de Specie — Evodia danielil infloreste cu 15. zile mai devreme declt Evodia hupehensis — determina ca ferioada de inflorire $4 dureze aproape 2 luni, Inflorirea ‘se produce in oursii iunilor. julie $i august, lum recunoscute in fara noastra pentru Saracia de resurse nectaro-polenifere, Chiat ina= jnte de ora 5 dimineafa se cunose’ florile care vor inflori in ziua respectiva, Anterele imping petalele Inc nedestacute. Albinele, in chutarea Reetarului, atrase de pariumul florilor, tncereind Sé-gi introdued trompa.printre petale, day im- Dresia cA ajuta delleatele flori si se deschida. Ea ora 8 florlie au corola complet desffeuth qi eulestl este in tol. Numarul florile deschise nu ereste in’ tmpul zilel, Anterele staminelor din florile proaspat deschise sint galben-aurii, pe cind Ia fiorile vestejite sint de culoare mardnie, Flo- rile Se vestejesc dupi o zi, Albinele cerceteazd humai floril proaspat deschise," Pe o inflores~ cenjar pot fi vazute elte 1520 aibine deodata. Vizitarea florlior scade pujin in orele foarte calde, creste dupa umniaza si inceteazd mult dupa asfinfit, In prima’ 2i se deschid numai 319 flor! mas- cule, in vilele urmatoare, numarul acestora creste progresiv, neuniform, putind depigl chiar 250 pe 2. Curba “Infloriril prezinté un platou. de 00 Hort pe zi are se mentine 5-6 zile, apoi inflo- titea ‘Horilor mascule scade bruse gi InceteazA ; dupa o 21 pauzA incepe fnflorirea floriior femele. Inainte de “inflorire, florile femele se deosebesc greu de cele mascule prin dimensiunile lor mai Peause, La copacii maturl putem numara de multe ort paste 1000 de inflorescente pe un singur arbore, Socotind in virful de cules cite 200 flori deschise pe inflorescen{a, rerulth c& oferta florala a unut Singur arbore ‘poate cepasl 200.900 flor pe zi. @eea ce explicd prezenja nocltor de albine yi jus tiflea denumirea de ,copacul albinelor*. Cantitates de nectar” este variabila, tn de. condifille pedoclimatice sau chiar de arbori. ‘Astfel, Ih Jara vecind, RP. Ungaré, dr, Peter Janos’ a determinat la’ 15 iulie 1860 © medie de Isr mg neetar/floare Jar la 7 august 1964, 0 medic de 1,20 mg pe floare. In general, in ani normal, Se poate iua tn considerajie o 'medie de 1 mei floare in perioada 1970-193 continutu) de zahar yarlind intre 37,12—82,54%. In funcfe de ‘densitatea arborilor, virsta ior si alte conditl, productia de nectar variaz intre 1.000 si 2500 kg/ha. Sper "ca paralel cu ‘eforturlle noastre si apieul- tori, din toate judetele s& fie preocupali, de Im- Dunétijirea bazelmoli¢ere tirzil, de vara $i pe ealea cultivar acestui ,,copac” de_ miere“ NA, ‘Tin sd mulfumese” ing. A. Szabados, dr. D. Muresan, ing. Barbara Popovicl st Luminita Receanu, pentru traduecroa bibliografiel folosite. BIBLIOGRAFIE zunetie 1, MEHESZET (RP, Ungard) : nr, 61969, p. 111 ; ne, 101966, p. 127 nr. 200007, p. 2d; nr. 2 1068, 1p. 30"; nr, 4/1068, p. 66 ¢ mir. 6/973, p. 107 5 nr. 9/1973, ‘p74; ne. @/19%4,. p. 106) nr, 1) gis, p. 20-204 ; ‘nr. "1/975, 'p,. 13. 2. Gleanings In Bee Culture (U.S.A. nr, 11/1970, . 656057. = inflorescenté cu fructe desehise gi seminte ; 4 = 'seminge pe seard milimetricd. (foto : 1. Negrea #1 Z. Varga)EVODIA (Evodia hupehensis) Dr. ing. I. CIRNU Institutul de cereetari pentru agricultura E cocic este un arbore melifer deosebit de valoros din familia Rutaceae, fiind ori- ginar din Asia, Australia si Polinesia, Genul Evodia cuprinde numeroase speci (arbori si arbusti) raspindite in zona tropi- cal gi subtropical. Unele din aceste specii au fost introduse si in Europa, fie ca plante de colectie in gradini botanice si dendro- logice, fie ca arbori sau arbusti decorativi si meliferi. Dintre aceste specii, cea mai mare rdspindire a intregistrat-o Evodia hupehensis atit prin ritmul sau rapid de crestere si inmulfire, cit mai ales ca arbore melifer, find denumit si arborele de miere. Cerinjele faté de climd si sol. Evodia hupe- hensis este 0 specie de lumina, fiind foarte sensibild la umbra., In special ca arbore melifer trebuie plantat in loc liber pentru cA numai astfel se asigura condifii optime pentru o inflorire abundenta si o secretie buna de nectar. De asemenea evodia este sensibili la ger, indeosebi in primul an de la plantare, din’ care cauzd se recomanda ca puietii si fie bine protejafi fata de gerurile timpurii. Referitor la condifiile de sol, evodia da cele mai bune rezultate atunci cind este plantatA pe terenuri usoare, afinate gi bo- gate in substante nutritive. Nu suporta te- renurile mlastinoase sau inundabile si nici pe cele cu pinza freatica la suprafata; in aceste condifii piere imediat. Trebuie si addugim cA pentru apicultura evodia se poate planta pe orice terenuri im- proprii agriculturii, In aceste condifii in: ritmul de crestere este mai lent, jar durata de vegetatie mai scurté. Valoarea meliferd. Evodia incepe sa inflo- reasci la virsta de 4 ani, Perioada de inflo- rire este lung’ si dureaz’ cca 4 siptamini, avind loc fn condifiile tarii noastre in cursul lunii august, Asadar ca arbore melifer, evo- dia este cu_atit mai valores cu cit infloreste intr-o etapa cind flora melifera este saraci cioasa. Florile de evodia produc o cantitate fnsemnata de nectar cu o concentratie mare fn zahar, Productia de nectar se ridied la 0,93 mg/floare cu o concentratie medie de 45,81/ zahdr. Datoritd acestei producti supe- rioare de nectar, florile de evodia sint vi- zitate intens de ‘albine din primele ore ale diminetii pind seara, uneori chiar dupa apusul soarelui (fig. 1). Dimpotriva, pe timp secctos $i argité atmo- sfericd florile secret’ putin nectar si ca atare sint slab cercetate de albine. Indicafii de culturé si inmulfire. Evodia se Snmulteste cu usurin{a prin simin{a, Astfel, dintr-un kilogram de siminfai se obtin apro- ximativ 100000 de puieti, considerind ca 1. Albine vizitind florite de Evodia (foto: z.varga). ia semintei este de cca 50—60%, gerurilor tirzii_din fara noastré, semanatul in cimp deschis trebuie efectuat in a doua jumitate germinat Pentru a preintimpina _pericolul a lunii, aprilie, In solarii sau sere, sema- natul se poate face mult mai timpuriu, chiar spre sfirsitul iernii, In vederea unei mai bune si rapide incoltir inaintea semanatului, seminfele se tin 10— 12 ore in apa. Seménatul se efectueaz in teren bine pregétit, mAruntit si la nevoic ingrasat, Este bine ca semanatul s& aib& loc in rinduri, 1a distanta de cca 10 cm intre cle iar pe rind se pun cca 100 seminte pe metru liniar. Adincimea de semanat este de 2—3 em, acoperindu-se rindurile cu un a- mestee de sol cu nisip si apoi se uda bine, repetindu-se udarea ori de cite ori este ne- voie, : In conditii bune de vegetatie, puiefii pot ajunge in primul an pind la 4060 em inal- time si posedi un sistem radicular bine dezvoliat, astfel ci se preteazi a fi trans- plantati, Puietii de un an Ins& sint foarte sensibili la geruri de aceea se recomanda sd fie in continuare bine protejati eventual cu ajutorul solariilor. In al doilea an puietii se scurteazi pentru a creste mai vigurogi si rezistenfi, astfel ca la sfirgitul perioadei de vegetatie acestia si ajunga la cca 60 cm indl- time, ins mult mai puternici decit in_pri- mul an, In incheiere trebuie s& mention’m c& Evodia hupehensis prezinta insusiri nectaro-poleni- fere deosebit de valoroase, In cadrul actiunii de imbunatafire a resur- selor melifere Asocialia Crescatorilor de Al- bine in colaborare cu Inspectoratul general de stat al Silviculturii au luat o serie de masuri pentru inmulfirea si raspindirea a= cestui valoros arbore melifer. Astfel pentru 1977 s-a prevazut si se planteze cca 60000 puiefi de evodia, in plantatii gi in gradinile apicultorilor BIBLIOGRAFIE A. Dumitelutatiranu 1: arborl st arbuptt Joresticrt 91 ornamental cuttivatt in “R.P.R. Edit. Agro-Silvies, Bucurestt, 1960 2. Varga I: Evodia der Honighaum in der un garischen Volksrepublik, Garten tnd Klen- derz,, ne. WAS, 197.Folosirea propolisului in tratamentul unor afectiuni otorinolaringologice* I n cfutarea unor noi formule medica- mentoase cu eficient& superioara, am incercat introducerea propolisului, avind in vedere Insusirile sale terapeutice deosebite gi expe- rienfa cistigat, in tratamentul afectiunilor oftalmice, stomatologice, dermatologice. Sco- pul acestor ineereliri a fost de a urmart ac {iunea terapeutic’i a preparatelor de propolis de uz exelusiv sau_ca tratament adjuvant vitamino — si antibioterapic. De asemenea am dorit si urmirim actiunea comparativa cui alte medicamente similare aflate in uzul curent si si tragem unele concluzii asupra eficacitatii sale superioare. Cercetiirile noastre au cuprins afectiuni ORL. la bolnavii tratati in sectia ORL. a Spitalului militar Iasi gi in condifii de am- bulator 1a Policlinica studenfeascd a muni i Iasi, Am tratat bolnavii din ambele sectii, cu limite de virsta intre 15—30 ani, $n perioada julie 1975 — iulie 1976. Dupa cum se cunoaste, propolisul are 0 com- pozitie complex. Bl ‘confine rasini si bal- samuri in proportie de 30—35%, (acid cina~ acid benzoic, einamein’, acid cafeic, ferulic, uleiuri eterice) substante fla- vonoide de 1—4'%, vitamine By, PP., pro- vitamina A, E) elemente minerale (Ca, XK, Na, Mg, Fe, Al, P, Si, Va, Co, Sv, Ni, Zn) enzime, ceara 5—30%, polen 8—10%. Calitafile terapeutice multiple ale _propolisu- lui au fost dovedite numai partial de me- dicina experimental si clinic gi anume: anestezicd, cicatrizanta, trofied, _ bacterica, fungicidi si fungistatic’, virulicida, para- ziticidd, antitumorald, antiememic’, ‘calitati ce decurg din compozitia sa complexa Pind in prezent o serie de autori ca Matel si colaboratorii Prisici, Doresenco, ete, aut evidentiat calitatile terapeutice ale extractu- lui -alcoolic de propolis in unele afechiuni ORL. In afarA de solujiile alcoolice noi am incercat calitatile terapeutice ale princi- piilor de propolis hidrosolubile, pe care le-am_ extras dupa o tehnic& proprie. Stiind cA, in general, sarurile de magneziu ale unor acizi organici aromatici si flavonele sint solubile in apA sub forma de derivati de magnesiu am preparat din propolis 0 pulbere ce contine compusi de magneziu hidrosolubili, Din aceasti pulbere se pre- para extemporaneu solufia cu _principii hidrosolubili al_cdrei continut este de 5%. Fiind instabilé in timp am preparat pulbere liofilizati din care se prepari extemporaneu solutia. Solutia preparaté am aplicat-o sub forma de aerosoli in sedinje de 10 minute, Material prezen 6 Dr. V.CIUCHI, dr. farm. N. OFFA, farm, Elena PALOS, dr. M. ALEXANDRESCU de doud ori pe zi, Este de asemenea cunos- cuta folosirea ungventelor cu propolis in rit nitele cronice gi in special {n_ozend. Datoriti succeselor limitate in timp, semna- late pind in prezent, am cdutat sé imbund- tatim calitafile acestora prin asocierea a 1% hidrocortizon si extractului de polen, avind in vedere continutul bogat al acestuia in aminoacizi, vitamine, fitohormoni cu efecte trofice si regeneratoare. © alt& forma medicamentoasé pe care am folosit-o a fost Proposeptul, comprimate bucale a 0,05 g propolis extract total. Dati fiind compozitia complex a extractului to- tal, proposeptul a dovedit calitati superioare solutijlor alcoolice, o bund tolerant pentru mucoasa cailor_aerodigestive superioare, un gust agreabil. Contactul indelungat cu ‘mu- coasa bucalé’ si faringiana, rezorbtia lenta ‘a confinutului a constituit un factor in plus pentru manifestarea efectelor locale si xe- nerale, Proposeptul a stat la baza majori- tAfii schemelor terapeutice pe care le-am ad- ministrat in afectiunile céilor aeriene supe- rioare Siropul de propolis 1-am folosit in tratamen- tul afectiunilor inflamatorii acute, subacute si cronice laringo-traheo-brongice ‘In_ultimii 4 ani. Aceasta a fost obtinut prin solubili- zarea integralé a extracttlui moale de pro- polis in siropul simplu, siropul de sorbital, manitol miere, Ca adjuvant de solubilizare s-a folosit o amin& organicd de tipul etilen- diaminei, Bazindu-se pe aceste insusiri te- rapeutice am folosit formele medicamentoase enunfate mai sus in tratarea mai multor afectiuni ORL, ca: rinite cronice, rinofarin- gite cronice, rinosinuzite subacute si cronice, faringoamigdalite, otite medii supurate cro- nice, ete. Au fost tratafi bolnavi spitalizati si ambulatorii. In toate afectiunile rezultatele au fost deosebit de favorabile fri a ob- serva efecte adverse. Concluzii: 1, S-au conceput si preparat o serie de produse, ce contin propolis cu aplicafii in afectiunile ORL. 2, — Tratamentele efectuate au dovedit ca- litajile terapeutice superioare ale principlilor din propolis in afectiunile pe care le-am tratat. 3. — Consideram c& produsele farmaceutice preparate si experimentate merit a fi in atentia specialistilor ORL, pentru verificarea lor clinicé aprofundata, in ideca standardi- zarii lor. T la cel de-al M-lea Simpozion international de apiteraple, Bucuresti, 1916.STUPUL MULTIETAJAT CU 8 RAME SI MAGAZINE CU CITE 7 RAME DESTINAT IN SPECIAL PRODUCTIEI DE MIERE A. cum am promis in articolul cu ace- lagi titlu publica in revista ,Apicultura in Roménia* nr, 2/1976, p. 6—9, voi continua concluziile personale’ privind folositea tipu- qui de stup multictajat cu 8 rame si maga- zine cu cite 7 rame, raspunzind cu aceasta ocazie si Ia unele intrebiiri adresate prin scrisori_sau direct de unii apicultori din ju- dejele Mehedinti, Neamt, Cluj, Ilfov $i mu- nicipiul Bucuresti In iarna 1975/1976, familiile de albine au iernat excelent in urma impachetajului des- cris in articolul anterior. In primavara anu- lui 1976 “(la inceputul Juni aprilic) am de- plasat stupii in Iunea riului Arges, unde, fara le administrez stimulente’ (zahar candi sau sirop), gl-au asigurat datorita pu- teri familiflor de albine( care ocupau dupa ietnare cirea un corp si jumatate) stimulen- tul din natura, nectar si polen. Astfel, in apropierea fnfloririi salcimului majorita- tea familiilor de albine ocupau foarte bine corpuri avind totcdaté in medie 9 rame cu puiet fiecare (consider cé a- ceasta s-a datorat in special regimului termic favorabil creat de spatiul asigurat de stupul respectiv). Inainte de. inflorirea salcimului am deplasat stupii in stupdrit pastoral la unul din masivele melifere din judeful Ilfov si apoi am aplicat fiecdrei familii cite un magazin cu 7 rame, Odata cu inceputul in- florivii salcimuluj au inceput si ploile, astfel c& familiile de albine au beneficiat 1a’ sfirsi- tul infloririi saleimului numai de 3—4 zile bune de cules, reusind in acest timp s& umple cu micre cele 7 rame din fiecare ma- gazin, iar subsemnatul reugind s& recoltez, Ing. R. LUNGU Comitetul Executiy A.C.A. — Serviciul tehnle din fiecare magazin in medie 14 kg miere marfi Dupa culesul de _salcim am facut o inmultire in procent de 50%, formind prin divizare roiuri puternice pe '8 rame cu matei impe- recheate care in prezent sint. familii normale si pot ierna in condifiuni optime. La culesul de tei nu am realizat productie, deoarece acesta @ fost calamitat. La culesul de floarea-soareli_am deplasat familiile de albine in judejul Ialomita, unde fiecare familie a umplut cite dou’ magazine (a7 rame fiecare) cu miere, iar In corpurile 1 si 2 (cu cite 8 rame fiecare), familiile de albine gi-au asigurat rezerva de hrana pen- teu ian’. In incheiere, vreau si menfionez cd stupul multietajat cu 8 rame si magazine cu cite 7 rame, nu este Lmitat ca spatiu, Familiilor de albine fntretinute in astfel de stupi li se pot crea conditii de spatiu pe verticald, cu magazinele care se adaugé in functie’ de puterca familiei si intensitatea culesului, Se poate intimpla uneori ca matca si urce si in magazine, fins pentru a_preintimpina acest lucru, se poate aplica gratie Hanemann deasupra celor doud corpuri de cuib (cu. cite 8 rame) sau prin manevrarea magazinclor cu faguri mai deschisi la culoare care se aplicd deasupra celor doud corpuri, Urmeazi ca pe baza unor observatii viitoare, si trag si alte concluzii in ceea ce priveste folosirea acestui stup dup& modelul publicat sau prin aplicarea unor mici modificari care sA creeze it mai multe avantaje si si fie un ajutor pretios la indemina apicultorilor. CITITORI! Reinnoifi-va abonamentele Ia APICULTURA IN ROMANIA si MEHESZET ROMANIABAN Reviste lunare de stiinfa si practic apicolé editate de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania, Revistele cuprind ultimele noutiti din domeniul cresterii si intrefinerii albinetor, prevenirii si combaterit bolilor, tehnologiet $i economiei apicole, precum si infor. mafii asupra celor mai importénte manifesttiri apicole din jard si de peste hotare. COSTUL UNUI ABONAMENT ANUAL ESTE DE 36 LEI. Abonamentele se primese prin cercurile apicole si filialele judefene ale Asociatici Crescatorilor de Albine. Cititorii din striin&tate care dorese si se aboneze la aceste reviste, se pot adresa intreprinderi .ALEXIM“, Departamentul export-import-pres3, Bucuresli, sir. 13 De- cembrie, nr. 13, P.O, Box 136—137, Telex. 11226,YjondYy vawnanow ut asaroms WYN aTgp aitgisa Pea C4 peteed, RF ou ue eu ar eo heeSOLARII Bac bine cunoscut faptul c& fernarea fami- lillor de albine se face in conditii mai bune atunci cind acestea sint adapostite in stupi cu pereti subjiri (2—3 cm), cind au asigurate sufciente rezerve de hrana de bund calitate gi cind sint ferite de curenti reci de aer. In stupii cu peretii subtiri caldura solara patrunde cu usurinfa prifi peretii stupului, incdlzind mierea din faguri, cdldura ce odata inmagazinata in miere este cedaté cuibului familiilor atunei cind temperatura exterioara, scade. Nu tot asa se intimpla insé tn stupii cu peretii grosi sau dubli. In acestia numai albinele trebuie si produc& si sé menfina cildura. Apicultorii care isi dau seama de efectele pozitive ale caldurii naturale agaz& mate- rialele izolante. pentru micgorarea_spafiului stupului, dupa reducerea fagurilor 1a numi- rul ocupat de albine la punerea la iernat, in partea opus peretilor incéilziji de soare. De asemenea, unul din factorii care influ- enfeazi in rau iernarea albinelor este cu- rentul rece de aer care patrunde prin even- tualele si de multe ori inevitabilele crapa- turi ale peretilor stupului, Indata stabilite aceste constatari, am experi- mentat folosirea unor huse din folii de polietilend pentru protejarea’ stupilor dupa modelul practicat in legumiculturé in anul 1970, la_unele stupine ale sectici apicole din cadrul. Inspectoratului silvie judejean Tasi, generalizind metoda si la celelalte stupine in iernile anilor “19741975 i 1975—1976. Husele care imbrac& stupii in intregime (fig, 1) fac ca in zilele insorite tempe- ratura’ din _interiorui stupilor _protejati sé urce cu 5—10 grade peste temperatura stupilor neprotejafi, variatiile de temperatura fiind cu mult atenuate in stupii protejafi cu huse, datorité caldurii inmagazinate de fagurii cu mier: Datorité acestui fapt albinele consuma cu circa 15—20% mai putind hrand, iar dezvol- tarea puietului se face de la bun inceput pe mai mulfi faguri, deoarece ghemul albi- nelor este mai ra- refiat_ ocupind un spatiu mai mare. In aceste conditii albi- nele au totodata po- sibilitatea de a 1. stup_tmbracat in’ folie “de. polietitend transporta_ hrana din fagurii margi nasi spre cei din centrul cuibului chiar si cind afaré se inregistreazi 0 temperatura mai seazuta, In felul a- cesta albinele nu LA STUPI V. CANTEA mai sint periclitate si moara de foame atunci cind temind hrana din centrul cui- bului, asa cum se intimplé uneori in cazul familiilor de clbine din stupii neprotejati. Folosirea huselor din folii de polietilené pentru protejarea stupilor pe timpul iernii prezint& si multe alte avantaje, dintre care retinem —‘apara stupli impotriva intemperiilor din sezonul urzed. umiditatea atit din interior cit si din exterior scurgindu-se pe ambele fefe ale huselor ; —apra albinele de curentii reci de aer, chiar dac& stupii mai au unele crapaturi; —aparé stupii impotriva _ciociinitoarelor re la unele stupine fac adevarate ravagii gaurind un mare numar de stupi; —cind albinele nu fac zboruri se dcopera gi scindura de zbor, asa cA zipada nu mai blocheaz urdinigul’ si apicultorul nu mai are nevoie s& intervind pentru asigurarea aerisirii. Husele din folii de polictilena se confectio- neaz astfel: se croieste separat fundul, cu 2 cm mai mare decit capacul stupului; de asemenea se croieste o figie care trebuie sé depiiseascé stupul atit ca indltime cit si ca lungime, gi S4 se incheie bine cu fundul croit separat. Toate imbinarile se lipese cu ajutorul unui fier de calcat sau al unui letcon inedilzit electric sau la flackré ; husele trebuie si nu se lipeascd de pevetii stupilor, asigurindu-se in mod obligatoriu un spatit de cel pufin 1 cm Intre peretele stupului si folie; partea de jos a husclor se fixeazd de stupi cu sipculife sau se leagA cu sirma pentru ca husele si nu fie luate de vint, Stupii se imbracé cu aceste hyse odaté cu c&iderea zApezii gi se dezechipeazi de cle c&tre sfirsitul luni martie, atunci cind tem- peratura devine mai stabila, de multe ori, in special in regiunile din nordut tari chiar in prima ‘jumatate a lunii aprilie. Datorita avantajelor pe care le prezinta fo- losirea acestor huse din folii de polietilend sub forma de solarii la stupi, personal am obfinut an de an producti mari la culesul de la salcim, iar apicultorul Petre Tulbure care-gi_ ierneaz& astfel toti stupii, este con- vins ch numai datorité lor se mentine pe primul loc printre cei 44 apicultori citi are sectia apicolé din cadrul Inspectoratului sil- vie judefean Iasi Fata de cele aratate mai sus, incepind din jarna ce urmeaza, tofi stupii de tip vertical din cadrul Inspectoratului silvic judefean Tasi, vor fi protejafi cu astfel de huse din folii de polietilena pe care le recomand tu- turor apicultorilor care doresc sd-si_ simpli- fice munca, asigurind totodata si o bund iernare a familiilor de albine.APICULTORI FRUNTASI Elisabeta ANTONESCU, Gai Petre si Sonia Balan din oragclul” Horezu, str. nr, Constantin Brincoveanu sint 23, judetul Vilcea, cifiva ani pensionari, doi se ocupa cu albi cu o pasiune rar intilnita. El a implinit de cw 0 de ani de cind a devenit un vrednic si tot mai cunoscut apicultor. A prins drag de albine invatind a le deslusi tainele in prisaca parinteasca, din fraged& copilirie, Dé atunci s-a simfit atras’ sia rémas si azi un mare iubitor al naturii — un admirator al pajistilor_smaltuite de mii si mii de flori cu petalele lor tn culorile cureubeului, in asteotarea albinelor. Datorita lor este si astézi nu numai wn priceput stupar, ci si un animator — activ pentru rdaspindirea _ cresterii albinelor, indemnind pe cei din jur’ sA consume zilnic miicar cite o lingurité de miere, spunindu-le cd acest dar al naturii, cules de al- bine din potirasele florilor a nenumarate plante melifere de pe meleagurile roménesti, scaldate din belsug de soare, are insusiri alimentare si me- dicinale neintrecute, ci este un izvor nesecat de viatd si sinatate pentru oameni. Pe Petre Balan cam cunoscut in orasul Curtea de Arges, in anul 1950, la inchiderea unui curs de ‘specializare in do- meniul cresterii albinelor pen- tru a fi angajat in sectorul apicol cooperatist, Mi-a rémas in minte cu an= gajamentul su inflicdrat rostit in fata conducerii scolii ja absolvirea acestui curs: y+. cu experienta si dragos- tea pentru albindrit sint sigur ¢ voi objine productii_ mari de la stupina ce mi se va ineredinfa. .." De atunci au trecut aproape 26 ani, Am auzit dela fostii Fig. 1. Apteultorul P. Balan in mijlocul stupitor sat dragt. profesori si coordonatori sectorului apicol in care a lucrat pind la iesire la pensie ca Petre Balan s-a evidentiat ca fruntas pe judet, pe zoni si in uni ani chiar pe far prin depasirea substanitala, an de an, a productiei, de micre si alte produse planifi- cate. Anul trecut ne-am in- tilnit in pastoral, la_padurea de saleim din apropierea co- munei_Piscu Vechi, judetul Dolj. Era la fel de’ optimist, probabil ca marea majoritate a_celor peste 80000 de cres- catori de albine amatori de pe fntinsul patriei noastre, dornic a sluji pind la sfirgitul vietii albindritul roménesc, s& impartageascd. si altora expe- rienta sa pentru a obtine in folosul familiei sale si intre- aii societafi tot mai insemnate productii de la cele 40 de fa- milii de albine pe care le ingrijeste Impreund cu sotia. Surprizele cele mari_au_ fost fnsd altele: cu toatd virsta fnaintaté continud si desfai- soare si in prezent o fruc- tuoasé activitate propagandis- ticd sprijinul dezvoltarii apiculturii, in orasul_Horezu si imprejurimi, ca activist vo- luntar si presedinte al cer cului apicol local. Dar pa- siunea si priceperea sa in do- meniul — cresterii . albinclor, dragostea sa pentru oameni Je demonstreaz si acum prin obtinerea umor producti mari de miere si cearé pe care le valorificd la fondul de. stat, astfel: in ultimii 5 ani (1971— 1975) a predat pe bazd contracte, prin filiala Asoci fici Crescditorilor de Albine sai din jud. Vilcea cantitatea de 6839 kg miere de calitate su- perioard si 131 kg ceard, iar prin cooperativa oraseneased local — in aceeasi perioada — 1167 kg miere si 22 cea: adie in total 8006 kg miere si 158 kg ceard; totodata a valorificat gi cite 10-15 roi anual. Fara indoiald, pe intinsul pa- triei noastre, in sate ca si in orage, tofi aceia care se inde- letnicese cu albinaritul fami- lial in timpul liber valorific fn fiecare an insemnate can- titéti de produse apicole la fondul de stat. Ceea ce do- resc si evidentiez este insi faptul cA numerosi_alti_pen- sionari, barbati si femei care se _,plictisesc* din lipsi_de activitate si ,tinjesct dupa o preocupare cit de micd re- prezinté o mare si impor- tanta rezerva pentru dezvol- tarea cresterii albinelor in gospoditriile populatiei si a- ceasta prin atragerea lor in rindurile stuparilor _amatori, unde se pot adanta si activa fir eforturi, placut si recon- fortant, Fac aceasti propunere con- siderind albinaritul 0 bine- facere pentru preocupirile si sdndtatea tuturora, Sint con- vinsd de asemenea’cd in afar de aceasta ei pot contribui pind la sfirsitul vietii, cu produsele apicole realizate in micile lor stupine — la im- bundtatirea alimentatici si apirarea sinatatii familiei lor ca si a intregii societati pri contractarea si predarea la fondul de stat a produselor apicole. 11din activitatea filialelor « TIMIS Masuri intreprinse in sprijinul apiculturii timisene Calamitazea principalelor culesuri ale sezonului aptcol 1075, din “zona de vest a fae a constitult pentru aploultura aceste! resiunl una din cele thal gtele situapl din ultimul decentu. Dificultate, A’ fost-cu allt mal mare cu elt aceasta a concis @u peniria temporara de zanar chiar. in perioada in. Gare se impunea completarea proviziilor nece- sare iernarii Jamitiior de albine, Datorita aces tor dol factor! economiel “detieltars, - apicultura din judepal ‘Timig ‘a fost confvuntata, in perloada de toamna-iarni a anulut 1875, cu cele mai se- Hloase neajunsurl care au generat scaderea sim— titoare a fondulu apicol, datorita mortalitagii ta fare eau condamnate marea majoritate a fami- Hilor de albine din cauza lipsei de provicii pentru lernare. In fata acestei situajli comitetele filialei A.C.A. fud, Timig st a Cerculul apicol Timisoara, au ‘lua o” serie de misuri initiind o suitt de actiuni menite si condued la depagirea perioadei eritice, Im realizarea acestora s-a primit un sprijin sus- tinut gl din partes Comitetulul executlv A.C.A. ati” pfin -acordarea de. biostimulatori, chiar “si este colele de contractare, stuplnelor perielitate, Git si prin intlinirlle pe care le-au avut in repe- tate rindurt cu apicultorii din judetul nostru dr, ing. Albinel Harnaj — vicepresedinte al Asociafiei informatii Creseatorilor de Albine din R. S. Roménia ; cont, dr." ing, “Carmen Lia “Spataru’ si ing. ‘Traian Voleinschi — membri aj Comitetuhy Executiv. Un sprijin deosebit a fost. primit sl din. partea Institutulul de cercetari pentru apleuitura, prin qinerea unor prelegeri privind bolile si daunstorit Albinelor sl cresteres, amellorarea gi conservarea alpine) autohtone in ‘condijii de stuping de catre conf. dr, Mircea Marin. $i biolog Paul Bucata, Pe plan local s-a inijlat ‘un ciel de. conterinié junare de Indrumare privind supravegherea si m= gira familillor de aibine In condifille nti an Calamitat,, att sub. aspectul ‘moduivi de prepa rare sl administrare a biostimulatorilor, ett” si. cu privire Ja crearea condijillor optime cé se bapu~ neau pentru depasirea momentul critic si_anume Feducerea perioadel de timp necesar twecerii albi- nelor din faza de iernare propriu-zish in ghem, Jn taza de depunere a puietulul, revizuirea de primavard sl Inldturarea "eventuaielor” anomal ; Tespectarea igienii in stupini ; preventrea si com- baterea bolilor si daundtoriior; pregatires famiijiior de alpine pentru marile culesuri etc, De aseme- hea a fost reorganizat eabinetul tehnic apicol in eadrul eatwia. sau acordat periodie ~ consultafit fehnice gi s-au efectuat demonsiratil practice pe teme apicole, Ca wrmare a misurilor luate’fn_mod sustinut st competent, rezultatele au fost din cele mai salu- fare, in sensul c& pe deo parte, majoritatea apicultorilor au dnregistrat un minimum de_pier- deri de famili de aibine, iar pe de alth parte, fu reustt ca im acest an sii alba familil puternice Inca din primavara, repustind succese Geosebite If toate culesurile. TOME aL PARTICIPANT. LA CEA DE-A X-A_CONFERINTA REGIONALA. Vizite la Combinatul apicol ‘A.0, PENTRU EUROPA — care sa destasurat Ia Bucuresti Intre Oaspefil au fost primit! de citre Drer in dezvottarea _agriculturit » 20-25 septembrie a.c. — au vizitat prof. dr. ing. V. Harna) pregedin- europene, stimulate prin cadrul la 22 septembrie a.c, ‘casa de tele APIMONDIA i al Asociatiel coneret bferit de Expozitia ting editurd “a LLTEA., cea” de-a Cresedtorilor de Albine din Rom- de produse apicole si tehnologia Ula’ Expozitié-tirg “international nia, Vizita a prilejult o reuniune lor Gin incinta Combinatulul api- de apleultura, halele, sectille $1 prleteneascd si schimburi de ve- col si de liniile de. produetle- atellerete Cémbinattiui apicdl Geri deosebit’ de utileasupralo- conditionare vizionste "la fata (v. foto). cului apiculturii gi al APIMON- loculut. 12 1 MEDIC! VETERINARI $1 API- CULTORI IESENT din cadrul_fi- lialetor Societajii_ de © medicind veterinard si Asociafiel Crescato- rior de Atbine, au vizitat ta in ceputul tunii septembrie Combi- natu apicol st cea de-a Il-a Ei pozitie-tirg " internajtonal de apicutturd, Cu aceasta oeazie ei au fost pri- ‘mit de prop. dr. ng. V. Horna), presedintele ‘Asociafiei Cresedtor- lor'de Albine din R. S. Romania si al APIMONDIA, tntrefininaw-se cu privire ta stadiul actual gt perspectivele de viitor ale dezvol- tarit apieutturit in Romania $1 ro- lt si importanja unel strinse co- lavordri intre corpul medical ve- terinar gi apicultorit din Judefut last.DOCUMENTAR APICOL @DOCUMENTAR APICOL@DOCUMENTAR APICAL Determinarea fotocolorimetrici a proteinelor totale din miere E. M, BIANCHI ARGENTINA Se propune 0 oud metoda fotocolorimetriea, Pentru dozarea proteinelor totale cin mlere, Proteinele din micre sint supuse reactie prin intermediuy renetivului bluretlus, {ar euloarea care apare se masoaré fotocolorimetric, Coneen- fratia proteinelor totale se objine prin rererire Ja-un factor etalon. Despre proprietiifile alergizante ale propoli- sului V. F, BOLSAKOVA URSS. Folosirea_propolisulul tn decursul mai multor ant in terapia’ a peste 1800 bolnavi de diferite der matoze ne-a permis sA observim fenomene de toxodermie raspindita si dermatita de contact la tratarea tricofifiel profunde, cezemelor, psoriazi~ sulul,"alopeciel, plagilor trofice, Reacjia alergich "a ‘apirut la persoanele cu sen- sibiiiiate mariti la ‘propolis. gi a bolnavii_ care Sufereat deo afectiune in stadia acu‘. in tune= fle de capacitatea de reactie a" oruanismului, concentrarea si durata aplictii preparatelor cu Propolis se schimbA gi reacla inflamatoric, Fenomenele secundare’ s-au_observat la. tratarea cu unguente foarte concentrate a tricotitiel pro- funde (pind ia 12%), mal rar in ‘tratamentul pio- dermiel, plagilor trofice, lupusului . tuberculos, La cazuri separate (0,8), clirora ti s-a aplicat tratamentul cu unguent “pentru” psorlazis. disemi~ nat, alopecie, hiperkeratoz’ sl eczema microbiana se observa fenomene de toxicodermle réspindits, care se dezvolti in cea dea G—1220-a 7 de tratament cu propolis. La 02% din bolnavi toxicodermia a aparut la tratamentul repetat, dup un interval de citiva ani, Fondul pentru’ dezvoltarea alergicl este sen- sibilizarea la venin de albine ‘si apticarea propo- Usulus pe focarul de inflamare acuta. 03% din bolnavi nu suporiau mirosul de propolis, care le provoea senzatie de grea(a, desi nu api: eau nict un fel de reactii dermice. Dermatitele provocate de. propolis cedeazt re- pede la tratament, Fenomenele de irltare In jurul focareior ge lichideaza” in 9—1, mat rar in 12 zile, semnele de toxodermie sé juguleaza com- let peste 10—12 zile. Numarul neinsemnat de compltcatil, disparitia raplda a dermatitelor dup& Incetarea ‘tratamentu- lut_ cu preparatele respective nu justifies limi- tarea folosirit propolisultti in scopuri terapeutice. Pentru prevenirea dermatitelor, bolnavilor In £920 aeuti nu trebule si M se prescrie propolis. La tendinje spre alergizare este indieata prescrierea preparatelor dup probe de sensipilitite Jar 1a Adiosincrazie propotisul trebule folosit pe, fondul teraplel desensibilizante, Continuarea " studiului proprietatilor toxico-alergice ale propolisului Té- mine o problem aetuaia si prezintd un interes nu numal teoretic, dar sl practic. Lichefierea mecanici a mierii cristalizate mentine calitiifile nutritive si terapeutice ale acesteia 1. BORNUS ‘POLONIA. Mierea destinati vinzirii este supusi unor teh- nologil (tratamente) termice eare duc. la. pier derea in anumite proporjli_a proprietajlior ‘sale blologice. Dar in Europa toil consumaioris “pre: ciazd foarte mult compusil biologicl al mlerii gt Redactet de Institutul Intemetional de Tehnologie si Economie Apicolé al Apimondia — Bucuresti din aceasté cauzi el nu accept aplicarea agestor wratamente termice, Pini in prezent, solufla ideald consti in ambalarea mieril In miéi boreane. di- tect de cAtre apiculiorl, la seurt timp. dupa fexinactie. Comerjul en gros utilizeszA numat reciplente de mare capacitate, in care. mierea cristalizeaza ‘si atunel ‘este nevole s4 fle Mehefiata pentru a putea 41 ambalata in boreane mici, Medizirea mierit la © temperatura ridieata “dar de seurta” durata, este mat putin daunatoare pentru calltajile aces: tela dectt Incalirea prelungita, Dar s)intt-un az si in altul acest tratament produce sehim- bari chimice in miere, © metoda “mai bund ‘este combaterea technologie! termice cu mecanica. Reciplentele cu miere sint jinute putin In camera de incdlaire la tempe- Tatura de 40°. Apoi mierea este gollth. din re- ciplentele mari in omogenizatoare prevazute cu un malaxor Duternic. Dupa aceea milerea este gata pentru ambalat in reciplente mich. g-amilaza, fosfataza acida, aminoaciail, vitamineie,” HM i alte componente au fost andlizaie inainte s1 dupa procesul tennologic descris gl s-a_ constatat ca acestea sint aproape aceleayl, Accasta metoda Mmenfine toate proprietdjile nutritive gf terapeu- tice ale mierit, Influenfa veninului de albine asupra_activi- t8fii_unor fermenfi in necroza izodrinic’ a miocardului I. N. CERNOV, A. N. PAaSKov, wW. N. VINOGRADOY URSS. In luerare sint prezentate rezultatele cereetiri- lor influenjel. veninulul de albine (apizartronu- lu) asupra activitatit fermenjilor ndleatorl al sttueturtion subeeluigre la neeroza izodrinica “a mioeardulu Experienjele au fost efectuate pe $4 de gobolani mascull obignuifi, in greutate de 170-210 "g. Ne- eroza miocardul a fost provocata de introduce- rea subcutanata a izodrinel in doz de 75 Mei Breutale animal." aplzartromu ‘a fost introdus Subeutan_ in dozA “de 0,02 "me/kg in decurs de ‘alle, Structuriie ‘subeslulare din inuna, feat Si creler au fost separate prin ‘meétoda eentrifus gArli diferentiate. Toate. operatille de S-au_efectuat tnir-o camera de terminat activitatea citochram-O-oxidazel, dezo- xiribonucleaze| acide, avetilesterazel prin’ micro- metodele lul “A. A. Bokrovskl si coautorilor, 1988, S-a stabilit ed necroza miocardulul este imsofit’ de marirea activitaijil eltochrom-o-oxldazet in inima, creler si scaderea in ficat, Tn toate orga- nele ‘creste activitatea dezoxiribonueleazel acide si acetilesterazel, im ficat 1 creier cresterea este mat substantiala. Introducerea veninului de albine 1a animale cu hecroza miocardulul duce lao oarecare deseres- fere a activitalil cltochrom-O-oxldazel in. mite: chondritle miocarduiul in comparajie cu ania lele earora nu It $-a administrat apizartronul. tn miltochondrille flcatulul si erelerulis aetlyitatea Fespectivulul ferment reste ruse, eeea ce se expllcd, probabil, prin prezenta th veninul de albne ‘a ‘unei Insemnate’ cantitaji de Cl, eare este activatorul citochrom-O-oxidazel, La fel’ se Schimba 1 activitatea dezoxiribonucieazel acide. Activitatea acetilesterazel in microsomil nimi nu Se modifica in mod esential, dar in ficat st creler se aprople de normal, ceed ee poate £1 legat de actlunes grupurilor sulfhideice ale acestui ferment, Datele obiinute dovedese cd introducerea sub: cutané fn serie a preparatului din venin deal bine (,,Apizartron") modific& activitatea fermenti- lor nilocardulul, fleatulul, creleruity atectat, 13Date spectrale privind compozi{ia mineral a propolisului din Bulgaria N. DIMITROV MANGALDIBV BULGARIA Pein metoda_analizei_spectrate semtcantitative a fost Cereetath compoziiia mineralaatit a uncl probe medi de propolis trimig din 60 raloane ale Buigariel, cyt gi ae nor probe caracteristice se- parate, A fost objinut un. tabel_ comparativ. pri- Vind compozijia in elemente chimive a produselor Rpleole ain Bulgaria Propolisul confine un mare numar de microele- mente. ‘Aeest Tuer ne permite si presupunem ef efeotl Curatiy objinut in taterea unor Doll este legat Ge acjlunea comptersiior metaloorganiel ale ee- neentelor stabilite in propolls. Prezenta olementeior toxice pune problema etec~ teor secundare negative ale medicamentélor ob- finute pe bazh de propolis. Studierea compozitiel chimice a Re P. Bulgaria continu. propolisului ain Valoarea clinici a liptisorului de mated si a propolisului in afecfiunile virale 5, FIDIPIC, M. LIKAR TUGOSLAVIA In_prima parte 9 cercetiriior GSM — sebruaric 107%, ISM — aprilie 1975, Lucrarile celui co al Gollea simpozion asupra " propolisulul, Bratisiava, 3970), autoril au arftat eh! in’ condifii experimen tale ‘combinatia de Idptsor de matea sl propolts avut efect Impotriva gripel A? si a viresulul vacelnia, in. continuarea experimentetor, autorii arath ef aceastl combinatie (MP, — 24 Mptigor ce mated) este activa gi impotriva virusulul stomatite: ve~ giewiare In “concentrafie de 1:10.00. Cind s-n Adaugat interferon, amestecul a avut un efect antiviral mai puternice impotriva visuluj stoma- titel veziculare (VSV). ‘ Renultatele sugereazA 0 uilitate clinica: impo- triva iabueniri gripei st impotriva actozel sto- matitel ‘Testele clinice fmpotriva gripei s-au ficut in Sa- Taievo. Experientele au euprins 220 persoane din care 63 au fost tratute cu MP, —- Apikom- plex §) 187 au servit ca martor. Bintre persoanele cate Au att, primit Aptkompler S-au Imboinavit 61 sau 388%, Jn timp. ce in grupul persoanelor tratate, ‘numai 6 (adich 9) Au aVut aripa. Aceste rezultate Indied posibilie fatea valorifledri preparatelor im Diedicina Documentatii mai noi despre veninul de al- bine in Republica Federali Germania K, A. FORSTER RP. GERMANIA Despre chimia si farmacologia veninului de al- bine in RF. Germania s-au efectuat im ultimil ani cercetari mai_cu seama. in 3 institute, care aU si publicat Iuerarile respective. Publleatit referitoare Ia lerapeutics lipsese cu toate ch veninul de albing este folosit in mar masura in scopuri terapeutice. Autorit s-au ocu- Dat mai ales ed diferitele componente ale. vent- Rulul de albine, in primul rind eu fosfolipaza A St Apamin, elt’ sl cu peptidul MCD de curind descoperit.’ Comparatia “veninului de. ‘albine cu celelaite veninurj animale jack un rol insemnat, Aplicafie cu infepituri de albine in paludism si in paralizii incipiento C. L. HRISTEA ‘ROMANIA Autorul comunicé experientele fcute eu injepd- turide albine la bolnavi suferini de trigurl palustre gi in unele afectiuni cu caracter_nervos, in sped, in hemiptegil incipiente,Aplicing In fepaturi ‘directe, tratamental cu veninul albine- 14 lor a dat bune rexultate, fapt care determina pe autor S& recomande aprofundarea cereetarit, wil- Tizari, ingepaiutilor de albina in bolile sus men- Honate. Apifitoterapia osteomielitelor cronice ale ma- xilarelor Ioana ILIESCU, Tomara PAUNESCU, 1, MAPTEL ROMANIA Osteomlelitele, inflamatli acute sau cronice ale fesutulut oses, constitule o entitate clinica ‘ce Sfecteazd freevent maxllarele, datorita ‘numerosi- Tor factori favorizanti ce se’ pot, intiint la acest nivel, Adesea evolufia acestel afecttum cate. In- delungata, aliernind episoade acute ca perioade de remisiune aparenta, Este caracteristicA acestel boli tendinta de deli- miltgre a unor, sechestre, eliminarea lor determi- hind uncer! defecie osoase intinse. Metodele terapeutice Utilizate curent rezolva de regula afeciiunea dar adesea in timp indelun- gat (luni de zile de spitalizare). Utilizarea preparaielor apifitoterapice obyinute din propolis gl extracte vegetale 1a un lot de bol- havi cu Osteomiellts a. maxilarelor a dat rezul- fate incurajatoare coneretizate prin stoparea evo luwiei extensive a procesulul inflamator, accele- rarer fenomenului (de sechestrare a porfiunilor osoase deja necrozate, ameliorarea. starii generale fs stimularea proceselor reparatoril locale. Cercetiiri privind actiunea protectoare a pro- polisului si pasturii in infectia gripalt V. JUCU, 7. GIDOIU, Rodica BABI, Blena PALOS ‘ROMANIA Autoril_au Incereat pe mai multe loturl de goa- feel, actlunea protéctoare a propolisulut gl pas- turil, ‘Impotriva unei infectii cu virus ” gripal PR Peniru realizarea_modelului experimental, propo- Lsul gl pastura au fost solvite in DMSO. (dimeull- sulfoxid), acesta fiind apreciat de noi ca un solvent Superior pentru aceste substante, netiind toxic pentru animale sau culturile de celule rea itzate. In primul tp de experiment al modelulul nostra de Studiu s-a incereat actiunea preventiva a ce- for dowd substanfe apleole administrndu-se in- traperitoneal gl intranazal, solutit In_ concentrate de 1% substanfé activa, urmate la interval de 1 3,5 vile ce o intectare a animalelor cu virus scipal PR &, Rerultatele objiniute au fost neconcludente tat ge Infecyia de control (martori). S-a trecut la al I-tea tip de experiment, in care animalele Infectate cu” acelagi virus gripal au fost tratate prin inoculare intraperitonealA fncepind cu a 2a 21 de la infectare, tratamentul sea fMeut zilntc pe o perload’ de 5’ zile, cu so Tufit de. propolis si_pasturé In DMSO, "in can- titate de 4 mg/zUyourece. Fajé de martori, ia animalele tratate cu propolis, Sat constatat. o dublare’ a. timpulul de supra Viepuire, 1a 50% din animale. La’ pistura, timpul de supraviejuire a fost de 3 ort mal mare, pentru TN din. goareci, Primele rezuttate privind protectia antigripala a acestor substanfe ‘nea dus la concluzia’ el 0 Singuré_inoculare de, 2—4 mejzi/soarece mu asi- gura rezistenja animaielor faja de o infectie el- Dali severa ; administrarea zitnied ia animalele Inteetate mateste semnifieativ. rezistenja animale lor, erescind timpul de supravielulre a acestora. Numarul restrins de. experienje nu ne permite 58 coneluzionam asupra mecanismului de reallzare &. protectiel antigripale de catre propolis gi pastura. Sint necesare cercetri In continuare privitoare la doza optima de substanja activa, precum gl la posbilitatile de protectic si in alte tipurt de in- fectil viral.TIMPUL PROBABIL IN LUNA IANUARIE 1977. Luna Januarie va fi ceva mai eald& decit normal, excepiind Moldova, unce vat obignuit de re ‘Temperaturite extreme ale lun vor fi caprinse Inte 1°, valcare maxima ce se va. incesistra in Banat’ la inceputul g1 Mijlocul wunii, sl —¥°, femperaturh minima ce’ se va produce in zona de munte, in decada a trea, Cele mal caide zile sint de agteptat intre 1—5, 117 si 20—30 lanuatie, iar cele mai pronunjate raciri. se vor Femarea’ la: 710, 19-19 si 22-24 isnuarie, Cee mai multe zile de iarna, cind temperatura nu va urea peste 0°, se vor mumiira in central gi nor- dul teritoriuis, unde Vor varia inuwe 30" gi 20, Jar eeie mai putine in’ Banat si pe ltoral’ (sub 40 zile). Comparativ cu alfi ani, precipitatiile vor fl mai frecvente i mai abundenie, ara filad traversala de 7 fronturl atmosterice intr: 2—2, 6-11, 1415, W—19 yi 2s ianuarie, “Aveste precipliatil, ce yor cidea atit sub forma “de ploale eit si sub form’ de ninsoare, vor da eantitay ce apa de~ osebit de mari in vestul far sl Dobrogea. Sizatul de zapada, depus in regiunea’ de cmpie, nu va dura toata luna, Aspectul general al vremil va fi posomorit si umed, cu putine zile luminoase sau fasorite, Intre'1 gi § lanuarie. Vremea va fi mai caldt decit normal, dar se va menfine umeda si ceioasi, eu temperaturi ce vor urea ziua inte 2° gi 10%, chiar mai mult pe litoral gi, in Banat, Nopjile vor fi cu inghey slab, afara dé Maramures, Tran- slivania gi zona de munte, unde Inghetul va fl mal accentuat, temperatura’ coborind uneori pina la ~9°, Cerul va ti noros, chiar acoperit in nordul si vestul {rli, unde, in primele 3 zile, va pAtrunde Un front de lapovife si ninsori, insotlt de inten- sificéri de vint in Moldova si regiunea de munte, De ta 6 ta 22 tanuarie. Vremea va devent favora- bid precipitayiiior In toate regiunile faril, Cerul se va mentine inchis si vor cadea plot gi burnite dar mai ales lapovite’ si ninsorl, ce vor fi mai abundente intre 7 s1 9 januarie, cind se va depune pe sol gi un strat nou de zipada, ‘Temperatura va sedidea treptat, Intre 13 $1 17 tunuarie, desi timpul se va inc&lzi, €l Va ramine inchis, umed si cejos cu un front de plot gi ninsori la 14-15 ale lunii, eind se vor produce $1 intensifieiri de vint. De a 18 ta 24 ionwarie, din cauza unui val de aer polar, ce se va extinde peste intreg teritoriul, vremea se va réci treptat sl destul de accentuat fn jumitates de nord, unde temperatura va cobori, in unele nopfi, sub —20°. Cerul va fi aco- perit In primele zile, cind un front de ninsori abundente va traversa mal toaté {ara la 1019 fanuarie si cind se vor produce s1 Intensificari de vint, Dupa trecerea avestul front atmosie cerul va devent variabll, iar diminetiie vor cetoase. Intre 25 s1 28 fanuarie un alt front de ploi st “apovite si mal ales ninsori va traversa tara, agternind un nou strat de z4pada. La 2—31 tanuarie, vremea se va ineilai usor. Cerul va fi schimbator dup amiaza gi noros ‘di- mineata si seara, cind se vor forma cejuri groase cu depuneri locale de chiclura, N. TOPOR LUCRARI APICOLE IN LUNA IANUARIE In aceasté prima luni a anulut familia de albine se afl in perioada de repaus, curoa biologica a activititii' menfinindu-se la ‘un uivel extrem Ge ‘scazut. Cu toate acesten sintcazun in” care ina doua jumMtate a luni sanuarle, in familie sGnitoase si puternice, de indata ‘eu eresterea fomperaturii in miezal jhemult de icrnave. la B—35°C matca Incepe depunerea oullor, Desigur, pinf-ia primut zbor general de curajire a albi- helor, activitatea matell este redust ea depunind co destula intormitenta intre 20 si 100 de oun in ore, Totusl este de observat, ca odata cu prima “ponta si’ deciangaroa eresterii -primel ge= herafii ‘de puiet curbs activititilor piologice $1 fiziologice urmeazi in. timp un traseu ascen- dent, ‘traseu care va depinde in continuare de mersul vremit. Este bine si retinem ch “in acessti lund con- Sumul de hrand' este mai mare decit in lunile trecute, In general, spre sfirsitul lui lanuarle putem considera cd familia de albine a. intrat ina doua fa24 4 iernfrll lar” activitatea lent, redus& gi_greu sesizabila din miezul ghemului prefigureszi de tapt miniatural ceca ce se- va intimpla mai tirziu, o dala. cu venirea prisms: veri si .trezirea” intreall naturi la viata intenss, In. stupitd > @ Supravegherea icenarii continuis prin vizite perlodice (cel. putin 0 data la doua siptimini) @ esentlal este sf se asigure tnistea deplind fiecdrei familii @ neajunsurile provocate de soareci, pAsiri gi animale de curte, clocani- toare si pifigoi vor fi inliturate prin mijloace spe cifice “utilizate @ se controleaza fiecare familie prin metoda auditivA care permite decelarea si- tuatillor anormale @ zborurile de eurafire vor f inlesnite gi stimulate folosindu-se procedecle in- Geobste cunoscute @ completarea rezervelor de hrand insuticlente, depreciate calitativ sau inac- cesibile ghemului este obligatorie @ in imediata apropiere sau chiar in contact eu ghemul de jernare se va ageze placa din zahar candi, ser detul sau rama cu mfere din stocul de rezerva @ deschideres stupulul se practic’ numai tn ca- zuri extreme, cu mult grijé, 14rd zgomote, mis- cari bruste sau trepidatii gi bineinjeles, in zile senine si cAlduroase @ in ‘azul blocarii deschi- deri urdinigulul cu resturi sau albine moarte, acesiea se vor indeparta de pe fundul stupului cu ajutorul unei tije metalice Indolte in forma de L. 4 In atelier; @ Gama de lucrdrl specitice sezo- nulul continu& Cu aceeasi intensitate @ stocul ce rame cu faguri artificiall, materialele, unel- tele si utilajele apicole vor fi asigurate pina la nivelul necesarului planificat pentru sezonul viltor. Masur organizatorice : @ Se veritich tehnic es- pectele cantitative si calitative ale Jucrarilor efec- tate jn atelier @ continu participarea la for- mele organizate de ridieare a califiearit si mé- estrie! profesionale (cursuri de perfectionare, conferinfe, schimburl de experlent4, etc.) @ planul anual de'myncd pentru nowl sezon apico) va fi imbundtatit sl definitivat tuindu-se in conside- rare, dup4 o amdnuntita analizA critica sf mai ales’ autocritica, rezuliatele anului expirat, ing. BLISEY TARTA Institutul de cercetiri pentru aploultura 15INDEXUL AUTORILOR SI ARTICOLELE PUBLICATE IN ANUL 1976 Editoriale ++: Conferinjele Hlialelor judetene ale Asocin- fel Cresedioriior de Albine, nr. 1, p. 1. +++: Importante reserve ce pot’ fi valoriticate Ia inceput de cineinal, nr. 2 p. 1. eo; Intrevederea” pregedintélul Tunisiel,” Habtb Bourgulba cu presedintele APIMONDIA, prof. dr. ing, Ve HARNAT, nr. 3, Dp. 1 +++: Recomandart privind polentzarsa ‘loturilor pemincere de “Iucerna ‘cu sjatora atbine- OF Me 3) Deke © ©:Laineepttul iunit septembrie in Bucuresti, Cli SA realizam mai multe pro- Rerapice ‘de ealltate, mr. it, p. 1 PLOSTINARU, I: Cresterea albinclor tradijic i actualitate in judeyul aeneamy!, rr. 9, p. % Cresterea si intrefinerea famiilor de albine ALEXANDRU, V., TARTA, B.: Elemente de teh- nologies” eresterit’ albinelor in stupineie rach ai mitlocih nr. 4, p. 2: ANTONESCU, C.1 Individisiitaies famililtor ce albine in praciica aplcold, mr, 7, p. 6 Lucrael howeitoare pentru fernarea pierder a famMillor de albine, nr. 8, BALOGH, J.: Pamavara in stupind: nr. urd, re BOAGIU, A:: Prognoza tn apicuiti BOGUS, Av: Mat multe mate in‘ cutbul ‘famiili de albine, nr. 8 p. 8. Jernarea albinelor eu Urdinisurile complet inchise, mr. 10, D. 4 cHIRA, I. : Dezvoltarea familiilor de albine pen- tru ‘valorifiearea’ culesului de la saleim, nr, 4, D. 2. CHIVU, JMls : Rentabilitate xporité prin munci ‘pasionata gl organizata, nr. 4, Dp. 2. CIRNU, I, | SA prevenim intoxicarea familiilor de ‘aibine in’ Hmpul iernit, nt. 10, De 2. COSANU, Ie: Selecta matcllor si productia de mieré Ia floareacsoarelul, nr. 6, p. 3. CRACTUN, No: SA amplasim stupina ‘ia’ distanta eo lanui_de ‘loarea-soarelul, nr. 6, 0. CRISTEA, D.: Formarea de nol familii de’ aibine in’ stupind, 2r. 6, D. 4 DEREVIET, OA.) Evolujla “timbajalul _atbinetor, nr. 12D. 2 ESANU, T.? Umezoala in stup s1 cauzele care deiermina, nr. 10, p. 5. 8 IVAN, J.: Cum fine roirea natutalé, nt. 6, p. 5. KBRESZTESI, D.: Cum fnlesnese’ aceeptarea Matellor, mr. 4, ps 4 BICrU, FL. : Crosterea albinelor tn zona orasu- Lut ‘ClmpulungeMuscel, mr. 1, D. 4. Seles{ia albinel locale’— mijloe de sporire a productiel apieole, nr. 12 LUPSAN, V.: Prepararea zahdrulul sub forma SOUdA pentru albine, mr. 12, p. 3. MELIGA, “©. 2" Beinderea "nul rol” In Sntiyime", ny. 6 Dp. 6 , S Batrinetes albineton, mr. 1h, pet. ‘Regenerarea famililor de ‘albine 8, DT NICOLAIDE, N. i Misurl ‘necesare pentru o ser hare ‘corespunzAtoare, mr. 10, Ds Ie PETRE, St. Una din eatzele care provoacs pier ‘derea_mAtollor, nr. 7, p. 1. POPESCU, St: Din experienia ‘mea privind area’ jamiliilor de albine, mr. 10, Pp. 5. fernarea normalé a. familiilor de albine fn anil cu recolte deficitare, nz. it, p. 4. STAN, P. i Procedeu pentru concentrarea’ micrii pe'un mumar tesitins de {aur rr. 3 p. 6. suLTAN, ‘N.: Cum pregitesc familiiie de ‘albine pentru now cules, nr. 4p. 8 TARTA, B.: Bflclenia cconomica 51 rentabilitates in unitaiilo eplcole, nr. 3, p. 3 URSACHE, "T.:" 0 ‘niimplare “édifieatoare, nr. ¢, P. VARTOLOMEI, Al. : Prinderea ugoara natural, nr. 4 D. 4 Traseibilitatea albinelor, nr. 5, p. & rollor 16 VOICULESCU, Z.: Rezultate obfinute folosind Tuieleuf de impereenere cu patra compar mente, nr 5, D3 ‘onsiderajii ‘privind pregitirea famitiflor Ge albine pentru lernare, nr. 9p. VULPE, S.: Tot despre lernaré, nr. 10, Pp. 3. Baza melifera ARSU, V.: Observafil asupra culesului de nectar 1a floarea-soarelui, nr. 6, D. 2 BOAGIU, -A.: Cind. polenizatea’ devine o pro- biem&, nr. 6, p. 4. Ve: Evodia — p. 4 Tt Brobleme actuale si de_perspectiva privind gtiinta si praciica apicota in do- Teal! fesurselor ‘melifere si polenuzarii cuiturit entomofile, nr. 7, p. 9. Cultura ‘lavandel $i favandinului, nr, 9, D. 8. Eyodia_(Evodia_hupehensis), mr. 12, p. 3. cIRNU, T, FOTA, Gr. : Stabllirea Valor meiigere bi & gradului de atractiviiate pentru albine ia “soluriie i hibrizii de floarea-sonrelut de perspectiva, 7. 2, p. 2. GRIGORAS, Gh.: 8% valorificim culesul de 1a floareassoarelul, nr. 6, p. 1. HOCIOTA, Elena: Salcimul “japonez, un valoros arbore melifer, nr. 8, p. 9. copacul de miere, HRISTEA, Nap, nr. 4 Be 5. IVANESCU, C. "T.; 84" ocrotim ghiocell, nr. 1, D5 Recoltarea manualé @ polenului de alun fL-ontn, mr. 2, p. 10. POPESCU, M.: Considerajii asupra_sccrejici de nectar a saleimulul in anul 1975, nr. 5, p. 5. POP, D, Combaterea bolilor si d&undtorilor GIURCANU, ¢, :, Bloxidul de sult in apleuituré, nr. 10, MANISOR, ‘Maria Octavia : Perspective favorabile ‘apicultuit in. combaterea daundtorilor ve~ etal, 27. 8) p. 8 MARIN, M., OGRADA, 1; SA cunoastem nous eye Saniiar-veterinard, nr. 9, p. 5. OGRADA, 1, GILCA, Cornelia: Despre igiena in shuld, Wr, 4 'D. 6 SOFRONI, D.':" Broceduré legali pentru, objine- red despagubirn stuplnelor calamitate, nr. 5, Inehiderea stuplior in timpul Ps D. 8 VARTCLOMEL, Al. + stropiril, nr. Utilaje apicole ALEXANDRU, V.: SA folosim pavilicanele mobile pentru practicares stuparitului pastoral, re 3, Be 2 ATANASIU, “ML, Despre construirea ramelor, ur. is D. CANTEA, V.: Solari la stupl, nr. 12, p. 10. CHIRITA, Gh, : Propuner! peniru’ imbunatatirea ramelor, nr. 7, De 0. TOSUB, VGh.: Btiva “Gplcolt universal, nr. 2, 'p. 10. LUNGU, R.: Stupul multictajat cu 9 rame si thagazine cu clte 7 rame, nr. 2, p. 6. Stupul multietajat cu 8 rame si magazine Gu cite 7 rame destinat in special pro- duefiel de miere, mr. 12, p. 7 OORAIN, Cl: Colectoare de polen pentru stupul multietajat, nr. 7, p. 2 PATAK!, Al.; Reducerea efortulul in pastoral, tire 4B. 7 PETRUCA, V. : Colectoare de polea pentru stupul orizontal, ar. 7, D. 3. POP, D.: Gritar din lemn reductor de urdinis, mr. 8 B. 10, SOME$AN, Th. SCROB, D. polén, nf. 7, Bs & Useitorul solar deProduse apicole ALEXANDRU, Vy TARTA, E.: Despre transfor- marea ‘neciaruluy in’ miere de catre albine, tir. 5, pa Ge Despfe transtormarea nestaruluj in miere de edtre albine. nr. 12, D. 6. APIBTROAEL, N., JLARSCU. 'L.! Forme farma~ eeuties pel bazi de | propolis, incheatii 1 rezultate obtinute in Germatdlogie si alte afeetiuni, mr. 3, p. 7. AVRAMOIU, 5. 1, SANDU, Maria, DUMITRU, 1, BARBU, I: Polenui gi mierea — susti- nftori haturali ai efortului tizie de per formanta, ar. IL, p. 2 BARAC, Ty GROSU, ‘Elena: Particularitayi ale Fecoitarii polenuiu de catre albine, nr, 7, pel. crucHt,’ V.. OITA, N. PALOS, Elena gi ALE- MANDRESCU, “Mi. :" Folosiea propolisulut in tratamentil anor alectiunt” otormola~ Fingologice, nr. 12, p. 6. FRUSINA, 1 Produéeréa inferit in fagusl gi see- uni a. % pe ILIESIU, N,V. :' Preparat chimezese din _usturoi i prodise apievle pentru preventrea 3 fombateren selerozei “ia. altor afeepunl cardio-vasculare, nr. 9,"p. 10. PALOS, Elena: Probleme actuale sl de perspec- tivé privind sliinfa ‘sl practiea In tehno- logia ‘produselor “apicble, nr. 8 p. 1. PALOS, ‘E.ena, ANDREI, Constanta’: ‘Cercetfiri Fealizate in scopul folosirii pAsturil in apl- teraple, nt. 6 pe 0 PETRE, N.i Ofetal’ din mere si mlere de albine, har. 8 De 4 PERRE, is [BALOS, ‘Blena : Considera{it_ privind inedizirea micril, nr. 5, p. 1 POPESCU, V., PAUNESCU, ‘Tamara, MARTEL, 1, VELESCU, Gh. : Determinarea _activitalii transhidrogenazelor anaerobe si a substan- (elor donoate de hidrogen din’ propolis, hr. tt, pe 3. VOICULESCU, 2, ta fiecare ‘famille de albine, nr. 4, SA producem mai mult& ceara pe Din istoricul apiculturti BARTOS, prima carte romaneasea de apleultura, “nr. 1, D. a. BURUIANA, Gh. : Din istoricul apiculturii comu- nel Chzdnesti-Mehedintl, nr. 8, p. 10. SPATARU, Carmen Lig: Timljourd, leaganul api- culluriy: romanegti, nr. 3, Dp. Gh. : 390 de ani de a in activitatea filialelor Binor, nr. 2p. 12. Dotosin! ? ‘Mdsurl” pentru redvesarea fami- iilor de atbine, nr.'8, p. 13. Brayowa tbe Garas-deverin 2"Acfiunt de propaganda api- Cold ar ty Be 9. propa Dimbovila’ fr, 2, p. 12 Suceava, nr 3, paid Timis Un plos omagiu, mr 2 pe 12 ‘Timig : Masur intveprioge in sprint) api ulturit ‘migorene, rw, Bs Gea de-a iva confesinja a apicultorilor din fadejul Iidov sf muniespial Bucurests, mr. 3. ball ACSINTS, Gh. : Tag: Reallzari ote apicultorsior din Pageant, nr. 3, Be 1d: BECHERU, L bolj :” Gonferinta Goljent, nr. 5, p. 1%. apleultoritor BERTWA, I? Galali? Cercul apicol de la Casa pionieriior din ‘Tecuel, nr. 4, p. M HPURE, £.: Botosani ; Din "reaijaarile polenizarit ‘entomoriie ae roral albinelor, 7? turlior “agricole” cu aju= 8, pe AB. IEPURE, ‘otogani ; ' Inva;amint apicol de dasa, nr. 8, De 2 IONESCU, St: Bustin: Probleme majore ale apicuitiri in discufla conferintei judejene, ars 4, p. 13. LABUSCA, S.; Botosani: Concurs Cine ste apiculbira cigtigd", ‘mr. 1, p. 10. Botosani : “Instruetay “cu apicultorii din Sectoarele cooperatiste gl de stat, nmr. be 18. LABUSCA,'S., CHIRILA, P.: Botogant : Venituri ‘supiiméntare pentru apieultura din poleni- zarex eu. albine, mr. J, D. 9. MACOVEL Gh. : Vaslui: ’Schimburi de _expe- Tent” intre aplcultor birléden!, nr. 3, p.2. MANEA, I: Arges: Continuatorii vor {i mindri de inaintasit lor, mr. 8p. 12. MARCULESCU, R. : Iov si Municiptar Bucuresti : © wit frumoasa’ gf tnteresanta, nr.” 5, pi8. MESINA, I: Arges: Excursie documentari la Complexit apicol Bucuresti, nr. 3, p.32. ‘Arges! Consiatuires apieultorior ” giv me= diclide veierinart din judefut Ares, nr. pe 12. MIKAILESCU, Mariciea + torilor, mr. 8, p. 11, Harghita’ :"Manifestari aptcole in cadrul sepuiminti “culturale “a municiptuiut Gdorhelu-Secuiese*, organizate de cercul apicol local, nr. 4,"p. 19. Un ‘cere apicol geolar, nr. Cluj : Conferinja apicui- Nob: NON: Bie PETRAS, ‘IL: Bihor : Activitati ale cereului api- Cob inunicipiul Oradea, nr. 4, Dp. 13, ‘Suceava :| POPESCU, 'V. Timis: Muncd rodhic’ — bilant Boga, nr. 2, p. 2. RIZOIU, [.; 'Vitcea: Cea de-a I-a Consfituire Judejeana a pionleriior si scolarilor, vilceni AMerescditor ‘de albine, “nr 7, p. 13. VLADULESCU, Leontina : Timi’: "popularizarea ‘apicuiturli prin Inultiple forme de propa ganda apicola, nr. 4 p, 13. VLESAN, Ads! Chi}: Sanatntea familitior de al- ‘bine in atenfia comitetului cerculus apicol Cluj-Napoca, nv. 3, p. 18. VOICULESCU, Z. :' Iifov "si municipiul Bucuresti Cursurl apicole dé masa, nr. 1, p. 9 De peste hotare SESH 4 plnpecm, ceva : SONDE, Leon : Apiculiura In Congo, nr, 8 p. tL. TRIANDAFIL, D.: Omul gi albina, 0 lecye de Diologie elementara, nr. 9, b. 1, Diverse ANTONESCU, Elisabeta: Apicultori_truntasi, wr. 3% p. i. HARNAT, V.: Cé s& cerem de la revista de apiculiues, 27. 6, po 1. HOCIOTA, Elena: Coimpiextt apicoi al Asocia~ ‘dei Creseaioriior de Albine din KR. 5. Romania, nr. 5, p. 0. N, V, Li Statuni apicole de acum 103 ani care ssh mal gasese apllearea ll astfel, nr. p. 10. Semnete timpului, nr. 5, p. 10. SERBAN, Mihaela : Sa cream’ un muzeu apicol najional, mre 1, p. 1. qirov, I,; Sétbatoares ‘saleimulul la a ea ‘eaifie, nr. 7, p. 31. DIN ACTIVITATEA APIMONDIA @ DO- CUMENTAR APICOL @ STIRI @ IN- FORMATIL @ RECENZII @ DE VORBA CU CITITORI @ CALENDAR APICOLTiparit in atelierele poligrafice ale EDITURI INSTITUTULUI INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIEL | Bucuresti I, str. Pitar Mog nr. 20 3 lei Taxele postale achitate conform aprobarii D,G.P.Te. nr. 137/6493/1975