Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Apicultura 1976 04

    Uploaded by

    Apicultorul
    73 views20 pages
    Apicultura in Romania 1976

    Copyright

    © Public Domain

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Apicultura in Romania 1976

    Copyright:

    Public Domain
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    73 views20 pages

    Apicultura 1976 04

    Uploaded by

    Apicultorul
    Apicultura in Romania 1976

    Copyright:

    Public Domain
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 20
    tid * Apicultura in Romania Revista lunard de stiinfa si practicd apicold editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialist# Romdnia, Anul Ll x Nr. 4 & Aprilie 1976 Cuprins V. ALEXANDRU gi E. TARTA Blemente de tehnologie a cresterll albinelor tn stup!- nele mici $1 mijlocit 1. CHIRA, Dexvoltarea familillor de albine pentru valorificarea eulestilul de ia salelm N. SULTAN Cum pregatese famililie de albine pentru noul cules DENES KERESZTESI Cum fntesnese acceptarea miteilor AL. VARTOLOMET Prinderea ugoaré a roilor natural CONST. L, HRISTEA Imbunatafirea bazel melifere : naplt 1. OGRADA si CORNELIA GILCA Despre igiena in stupind AL, PATAKI Reducerea efortului In pastoral 2. VOICULESCU SA producem mal mult ceari Ja flecare familie de alpine DE PESTE HOTARE ALBINEL HARNAS Producerea de mitei selectionate intr-o mare stu- pind din S.U.A, $TIRI $I INFORMATIUL DIN ACTIVITATEA FILIALELOR DOCUMENTAR APICOL CALENDAR APICOL DE VORBA CU CITITORIE COPERTA NOASTRA : Culturd de rapifa in floare (foto = 40 2 a a5 6 COMITETUL EXECUTIV Al ASOCIATIEL CRESCATORILOR IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA dinte: V. HARNA NICOLAE FOTI Dr. Ing, ALBINEL HARNAJ Prof. dr. EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PAIU Secretar general: Ing. EUGEN MARZA Membris VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA. ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU JULIUS ORDOG Dr. Ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pe 4 ICOLAE FOTI Membri: |» CIOLCA ION, dr. ing. CIRNU IOAN, dr. COLTOFEANU NICOLAE, de. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, prof, dr. MURESAN EUGEN, Ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SiRt VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, Ing. VOLGINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (rad. get). Redactia si administra tia: COMITETUL EXECUTIV AL _ASOCIATIEI_ CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. lulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.I.A. Filiala judeful Iifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primesc prin cercurile si fi- fialele A.C, A. @ Cititorii din straindtate care doresc si se aboneze la revista noastré se pot adresa_ intreprinderi nlLEXIM" serv. import - export pres& Bucuresti, Calea Grivitei nr, 64-66, P,O.B. 2001, telex. 011631. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE A CRESTERII ALBINELOR IN STUPINELE MICI $1 MIJLOCI ing. v. anexawony, ing. &, raRTa Institutul de cercetiri pentru apicuttura Tupinele miei gi mijloctt, im marea lor majorltote in proprietates stuparilor eu gos. S "Yodirle personald, représines 0. bund "aria Gin efectivul far (circa 10%) pt asigurd anuat” eantitan? insomndte de miere marfa, th aceestd Situafle sau cdutat metodele care st Gsigure prin’ sirictul, necesar ‘de lucrari efectuaie, maximum de efictonsa, ‘urmarindu-so ea in ‘numal 1311 visite po an a cite 5-6 ore do lueru la fieeare deplasare sd se asigure anual #455 ore de tucru efecttv pe fiecare femille de aibine, in cada’ acestul mp, afectas pentru familie de albine, sint prevdzute @ se efectua = Conirolui, stérlifamiliel de alblne, tndreptarea eltuapilor normale (orfanizare, volt, ipsa de hrang, compaterea roitutul), S-au experimentat urmatoarele variante : — asigurarea familiilor de albine cu mitci tinere selectionate ; —asigurarea familiilor de albine cu matci tinere selectionate si hranirea stimulenté a acestor familii in perioadele lipste de cules; — ingrijirea familiilor de albine dupa teh nica obisnuta, fara a Je asigura mitci ti- nere selectionate gi hraniri stimulente ; Lueririle s-au executat pe grupe de cite 10 familii, care aveau la inceputul experientei (18 iunie 1975) cantitaji egale de albine, puiet si miere. Dupa- Inceperea experientei, ingrijirea cu- renti a celor trei grupe de albine a fost identicd, constind in vizitarea periodici a acestora o dati la 7—14 zile, cu care ocazie sa executat controlul starii familillor $i lucrarile amintite mai sus. Schimbarea mat- cilor s-a efectuat cu ajutorul custilor plate de cirma, de tip Miller. Incepind cu tuna august Ja grupa a III-a s-au montat hrani- toare cu debit reglabil cu doza de 280. g/ {ilocuirea ‘mitellor, Jurajarea (1-2 ort pe en}, recollarea ii (tt orl pe an), precum 3 transporiul 1a alte culesuri, 24 ore, cu ajutorul cdrora s-a_administrat sirop de zahar (,6 litri/l4 zile) pind la 10/X. Aplicarea tehnologiilor amintite in condifiile anului 1975, fn care culesul de floarea soa- relui fn zona comunei Manasla, jud. Ilfov, unde au fost amplasate familiile de albine, a fost de mic& intensitate, far tn continuare a existat doar un cules mijlociu de polen, a permis mentinerea familiflor de albine la un nivel normal de deavoliare, a facilitat ca famillile din grupele experimentale sa intre fn fama fn condifii superioare grupei martor. In cadrul lucrérilor experimentale s-a con- statat ci grupele a TH-a si a IIl-a, dupa schimbarea matcilor, au inregistrat 0 scé- dere In dezvoliare faté de martor, scddere ce sa prelungit pind fn luna august, datd dupa care acestea au intrecut grupa martor, realizind la data de 1 octombrie datele menfionate in tabela de mab jos. Menfionim cA acest decalaj temporar s-a datorat In mod deosebit faptulut cA din mat- Grupa ia Grupa Tra (Grupa Tha Pa Mastor Grupa 1a care s-au Grupa ia care s-at SSirodus mateo selec- | schimbat matcile si sau Honate fapilcat hcénini stimdlente ‘Atbing Mere ‘Asbind ‘Miere “Aibing Tiere ae es %& 6 % zs % « % « % € % 18. VI 1665 100 5,0 100 1665 100 100 2615 100 5,0. 100 4 1X B07 100 10,07 100 | 1185 1468 10,26 1040 | 1165 144,03 11,95, 1186 Cile introduse au fost primite initial doar 60%, la restul familillor lucrarea trebuind si fle repetati, fapt ce a prelungit perioada de orfanizare. Cu toate acestea, datorita ca- litafii_matcilor introduse, cele’ doud grupe experimentale ¢-au redresat intrecind grupa martor la 1 octombrie cu 46,8% si respec- tiv 44,3% 1a cantitatea de albind si cu 1,90% si respectiv cu 16,6% la cantitatea de miere. ‘Trebuie si arétém de asemenea ci diferen- fierea intre cele dowd grupe experimentale (erupa ce a beneficiat 9 de hriniri stimu- lente, fa{d de grupa a II-a experimentala, care nu a beneficiat de aceste hréniri) este neglijabila, fiind la 1 octombrie inferioard cu 25% la cantitatea de albin& si doar cu 116,7%/ mai mare la cantitatea de miere. Con- siderém insA c4 acest rezultat s-a datorat indeosebi perioadei prelungite de orfantzare care 9 afectat in special grupa a ILI-a, Rezultatele objinute in ‘primul an de acti- Vitate sint orientative dar ne permitem si concluziondm ci miAtcile tinere si de cali- tate ssiguré o Wezvoltare superioaré fami- lillor de albine, familifle ou matci selectio- nate intrectnd'tn dezvoltare pe cele din grupa martor, chiar si dupa orfanizare mai prelungiti si tolodati hrénirile stimulente, in condifile de lips totali de cules din najurd, au un efect redts asupra deavoltirii familiilor de albine, asigurind doar spori- rea rezervelor de hrani, DEZVOLTAREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU VALORIFICAREA CULESULU! DE LA SALCIM Dr. I, CHIRA Pies oe, prisons fom da aitine muternice taoep tal Gin’ toning 18 le pregdtese in acest sens. Avind. in vedere cd albinele tinere dispun de energia necesaré dezvoltdrit normale a familiilor In primavaré $1 cd ele terneazd tn condifit optime si fara plerdert mari ma strdduiese ‘Sd'am elt mai multe albine tinere la tntrarea in tarnd. O deosebitd valoare in aceasta directie © au albinele crescute $4 eclozionate in lunile august-septembris Pentru a stimula si prelungi ouatul fn lunille august-septembrie procedez in felul urma- to Inlocuiese miteile neprolifice, batrine sau cu defectiuni, Procedez la deblocarea cuibului, cind este cazul, prin extragerea mierii sau a pasturli din’ cifiva faguri si dau s:rop pentru completarea hranei. Introdue in cuib faguri_corespunzatori cregterii_puietului. Scot din cuib fagurii neocupati de albine si acopar cu hirtie familia peste podisor st diafragma, pentru pasirarea fn cuib a cal- durii necesare cresterii puletulul. Fac uni- ficarea familiilor slabe. Daca in natura nu este cules, in luna august dau in hrdnitor 200—300 g ‘sirop 1/4, dup& wade tivitatii de ouat a mateii, In caz cA am zahar suficient, extrag mie- rea toat din faguri la 15 august si dau sirop in hrénitor seara, 0 cantitate pe care alb'nele_o pot ridica in intregime fn timpul noptii. Continui aceasté furajare suplimen- tard pind la Intregirea rezervelor de iarna, In luna septembrie, trec peste diafragmd fagurii descipacifi, care au fost umpluti partial cu miere de cAtre albine, cu scopul ca acestea sA duci mierea in Sagurii din cuib ocupati de cdtre ele, Se stie ci familiile de albine slabe produc eldura necesara supraviefuirli lor in timpul jernii, pe seama unui consum mai mare de hrand, cA ghemul cu diametrul redus are 0 suprafafé mai_mare de ineAlzit, raportaté Ja volum decit ghemul cu diametrul mal mare, Totodaté onganismul acestora se u- zeazd mai repede, in comparatie cu acela al albinelor din familii cu populatii numeroase, astfel ineft in primavara dezvoltarea lor va fi mai fnceatd si nu vor putea valorifica economic culesut tmpuriu. Familiile intrate fn iarné puternice au po- sibilitatea s& creasei mai mult puiet pri- mévara, fard si se uzeze prea mult, In acelasi ‘timp ele -mentin bine cdildura in cuib, pregitese repede celuiele pentru ouatul mitcli, o hranese din belsug, si ea depune din ce in ce mai multe od primavara. In luna octombrie fac impachetarile familii- lor de albine pentru iarnd, respectind con- difiiie de aerisire, cdldura §1 liniste deplind 2 pentru a rezista la temperaturile joase din timpul iernii, pe rame cu provizii stificien- te, Controlez din cind tn cind s& nu fie atacate de soareci, pifigoi, ciocdnitori sau ali daundtori, pin in luna februarie cind apar de obicei zile céldute cu temperaturi de 15°C, cind albinele pot executa zboruri de curajenie. Cu acest prilej completez si rezervele de hrana. Productiiie mari fn prisacd depind in mare misurd de felul cum sint ingrijite familiile de albine si in timpul primaverii, Pentru aceasta, cind caldura mediului ambient per- mite, fac transvezarea familiilor de albine in lazile de pastoral curatite, dezintectate si fnedilzite in prealabil. Cu aceasté ocazie fac $1 verificarea puiebulut, ‘Avind in vedere cA in Wnile de primavera, nopfile sink ined reci, nu inlatur ined im- pachetajul de fara si nu deschid stupii decit in cazuri de fort& majora. In Wuna martie nu prea au cules fn natura si de aceea incep sd le dau in alimentatie tot a doua zi cite 200—300 grame s'rop 1/1 cu medicamentele necesare, vitamine si ten. Foire 1015 apritie fac veriticarea famiti- lor si intarirea lor in vederea culesuiui de saleim. Pe acelea care nu au ajuns inca. la deavoltarea necesaré, le intirese prin intro- ducerea de faguri cu puiet cipacit de la fa- miliile ajutitoare. Pentru ca acestea sd se poatd reflace, intcodue fn cuiburile lor cite © rama cu fagure cladit fara celule de rin tori si stropit cli apa indulcita. Ml las pe acesta 4 zile sau pind cind matca a ouat fn toate celulele, apoi fl scot, si-l dau unei familii puternice, cu albine multe, care va creste puietul pind la cApécire, cind {1 re- aduc in familia in care a fost ouat, Repet aceastd operatie de 2—3 ori ajutind astfel atft familiile slabe, ‘sau ajutatoare, de le care am luat fagurii cu pulet capacit, cit si familiile pe care le prégéitesc pentru pas- toral. Dup§ intirinea familiitor care vor pleca fin pastoral, in jumatatea a doua a lunii apri- lie, acestea incep s& se dezvolte intens, ceéa ce impune supravegherea si {ngrijirea lor de aproape. Flora fn acest interval este abundenté in polen si citeodaté. chiar in nectar, Albinele capita inelinatie spre cli- dibul fagurilor, Attunici cind observ ci incep si lungeascd celulelle fagurilor, introduc rame claditoare de ceard. Dac observ cA albinele incep si blocheze faguri ct polen, montez imediat colectoarele de polen, pentru revoliarea lui, Cu 4—5 zile inainte de a pleca in pastoral predau albi- nele lucritoare de la familia ajutatoare, fa- miliilor care pleacd in pastoral, prin miuta- rea stupului cu familia ajutatoare, de lingé stupul cu familia care pleac& in pastoral. In felul ardtat mai sus obfin pentru pas- toral familii puternice, ou cite 60000— 70000 albine a saleim si 80000—100000 pentru valorificarea culesului de la tel sl zmeura, Dac& dupa aplicarea tuturor ‘acestor misuri beneficiem si de un timp favorabil pentru valorificarea culesului de la saicim: ume- zeald suficienta, zile insorite si fird vint, cu temperaturi’ de peste 24-28°C, nopti catde cu temperaturi de peste 16°C’ atunci putem conta pe o recolté de 30—40 xg mie- re de familie. De Ja culesul de Ja zmeuris, dacd pe timpul inflorint dispunem de zile cu soare, férd vint gi ploi, de nopti umede si calde, atunci vom putea recolta ping la 50 kg miere de la fiecare familie de atbine dezvoltaté in condiifiile de mat sus, CUM PREGATESC FAMILIILE de déferite vinste. In aceasta DE ALBINE PENTRU NOUL CULES u_bagajul de cunostinte din literatura de spe- “> cialitate si experienia dobinditd in anii de practica, am ajuns le concluzia ci fa- miliile de atbine trebuie pregatite pentru valorificarea noului cules incepind fneé din anul precedent. — Procedez dup& cum urmeaza : Practic, stuparitul pastoral continuy, incepind cu sal- cim I, in judetul Dolj (Po- jana Mare) si salem II acasd, in_satul Radesti din judejul Anges. Nu deplasez stupina la_mesivele unde se fngré- madese zeci si sute de stu- pine si am rezuliate foarte bune. ‘In anul 1975, cu toatd vitregia timpului, familia de pe cintanul de control a in- registrat la 25 mai un cules de 4,500 kg. Inchei stup&ritul pastoral _cu floarea-soarelui tn zona Fe- testi_ la sfirsitul luni tulle. Dupd aceasta impachetez si ma deplesez cu et la munte pe valea ,Riul Tingului*. Aici de-abia acum ineepe vara. De obicei sosese in jurul datel de 26 iulie, cind zburdtoarea abia incepe s& infloreascé, Stau Ja munte o lund si ju- mitate, pind la lnii septembrie, De cum so- N, SULTAN sese pe vatra _ stupinei, iau unmitoarele masuri : 1, Asez stupli_ pe vatrd in aga fel ca sa fie expust soa- relui in tot timpul zilei, 2. La citeva zile, ciad albi- nele s-au linistit’si au fnce- put s& activeze, micsorez cuiburile dupa puterea fiecd- rei familii si le fac un im- pachetaj cit mai cdikduros in apecial noaptee. 3. De asemenea reduc urdi- nigurile la 4—5 em, in raport cu. puterea fiectirel familii. 4, Incep un tnatament pre- ventiv contra bolilor cu si- rop de miere diluaté, Cons! der acest tratament absolut necesar, dupa un pastoral continu de 4 luni fn toata fara. Las apol albinele in de- pling libentate si liniste. In- tervin oumai ‘atunci ‘cind este absolut necesar pe baza fnsemnérilor din fisa_ fiecd- rei familii, Tot aici, la munte, echimb si métcile necores- punzatoare cu mAtci selectlo- hate procurate de la A.C.A. Albinele incep si aducd mici cantité{i de polen si nectar. Cintaru] incepe si fnregis- treze sporuri zilnice, Sosesc aici cu 2—3 faguri cu puiet, Dupa o sdptimfnd matca in- sdminteaza intens, Asifel a- jung le jumétatea lunit au- Bust la 6—7 faguri cu putet perioad’ piere toati albina balmind si uzati din vara. Sistemul desoris mai sus tmi creeazi urmétoarele avan- taje: — scutese un volum mare de muned si realizez 0 econo- mie b&neasci la procurarea zaharului, necesar “hrdnirilor stimulente de toamna ; —obfin albind tina cres- outé numai cu nectar si po- Jen din natura, deosebit de velloroasi pentru formarea popullatiel destinate iernarit ; — obfin familii puternice, nétoase, pentru’ sezonul ap! — albinele reusese si adune si si depozitteze in faguri o insemnata rezervi de polen si ceva miere pentru sezonul viitor, fri ca primavara si mai fie necesar si apelez la improvizatii. In anul 1975 sub coroanele de miere lasate din vard, fisiile de celule ocupate cu pasturd aveat léjimea de 6 om, exact cit este necesar albinelor pentru iernare s1 in- cepubul priméverii. Cu acest sistem de intrefi- nere al familiilor de albine objin an de. an producti medii care depdigese cu mult pe cele objinute de alti co- Jegi apioultori din zona cu toate cA am renuntat de mult la furajarea ouplimentaré a familiflor de albine toamna si primavarla fn scopul sti- miullrii cresteri de puiet si intregirea rezervelor de hra- n& pentru tarnd, CUM INLESNESC ACCEPTAREA MATCILOR e vremurl am avut o stupind cu 120 fa- mili de albine si in decursul decenitlor am experimentat o metodi prin care familiile accept’ matoa imediat fara pe- rioad{ de obisnuire, Metoda este urmatoa- rea: in timpul veri, cind majoritatea albi- nelor stnt plecate la cules, supr.m matca veche cu defecte. Intr-o ladifé scot citeva rame cu puiet, cu albine doici numeroase. Matoa noua e pusd in libertate pe una din rame. Albinele doici flind ocupate nu atacd matoa, jer aceasta ate timp sd preia mirosul specific al familiel, Reasez ramele in cuib. Albinele culegatoare intoarse de la cules iau cunostinjé de noua situatie si matea intr-o orf depune oud. In feiul acesta nici popu- Jafia nu are de suferit, DENES KERESZTESI Complet diferit procedez tn cazul familitior de albine beametice, In aceasta situatie pre- g&tesc lidifa de rame ca mai sus, inch'd undinigul stupului, scot ramele cu albine in lidifa ‘si ma&tur toate albinele din stup. Pe © rama cu puiet si populatie bogata fac s& fie accepiati o matei bund. Asez rama in stup, sclttur apol toaté albina din lédifa fn stupului. Familla se va stringe pe ur- ig si pe scindura de zbor formind cior- Seara deschid urdinisul numai atit cit sd permit imtrarea albinelor famitiet uma cfte una, Matoa failsd giseste in stup q matcd care deja depune oud, Bate gresit a soutura familia orfanizati pentru a o lichida, In felul descris de mine putem obfine o fa- milie bund cu oalitati, PRINDEREA USOARA A ROILOR NATURALI apicultorul nu a reusit si o preintimpi- ne prin masurl de prevenire si de diri- jare a tnmulfiri familiilor de albine prin roiri artificiale (cu matci provenite din fa- milli bune de prasilé). Pentru prinderea cu usurin{a a roilor naturali, recomand mai jos un mijloc simpiu si foarte practic: Cind obgervém cA la unii stupi albinele stau pe scindura de zbor, desl la alfil se vede o vie activitate, inseamndé ci fami- liile au intrat in frigurile roitului, Asezim atunel in pomi sau pe stilpl, pe prajini in jurul stupinei, in calea de zbor a albinelor 2—3 reme cu’ faguri’ cft mal vechi — chiar negri, pe care fi prindem cu o sirma moale sau sfoard groasa, usor de dezlegat, de un colf, astfel incit acestea 6A atirne, Cervetasele descopera si condue roiul la una Rows naturald se produce atunc! cind AL. VARTOLOMEL din aceste rame f&ré nici o interventie dn partea apicultorului, care {sl poate céuta de treburile sale, Dupa .ce roiul s-a linigtit se dezieagi rama usor, fr scuturdturi, pentru ca albina s& nu se destacd din ghemul format, si se duce la stupul in care dorim s& instal4m noua familie, In acesta ne vom fngriji din timp s& prevedem rame ou faguri cléditi si ou puting micre, precum sl 2—3 fagurl artifi- ciali, Albina ‘se scuturé in stup aldturi de fegurl si nu peste ei. Matca, st dupa ea al- binele, vor ocupa imediat fagurit sl se vor apuca’ de treaiba, Ramele capcand de roi ee vor lega apol din nou Ja locul lor, fn poml, si tofi roii nafturali ce eventual vor mai urma se vor prinde tot ele. Dup& terminerea roitului aceste rame se topesc. a LE EM ED MEE DD SDD SD et md es neo mo DOUA ASPECTE SURPRINSE CU OCAZIA SIMPOZIONULUI ORGA- NIZAT LA ODORHEIUL-SECUIESC : UN INTERIOR DIN EXPOZITIA CERCULUI APICOL LOCAL SI O STUPINA IN PRAG DE PRIMAVARA Foto : I, NEGREA Imbundtajirea bazel melifere NAPII CONST. L. HRISTEA © vom ocupa aici in special de napi, care dau in toamnd cantitati foarte mari de polen, tocmai atunci cind al- binele nul mai gasese nicdieri si au mare nevoie de a se hrani din belsug cu el pentru formarea rezervelor corpului gras organic, element de rezistenfaé la frigul iernii i la bali. In aceast situatie coloniile acumuleazé po- Jen fn faguri transformindu-] in pasturd, atit de folositoare fn primele luni ale primaverii si chiar in timpul iernfi, cind fsi cresc 1—2 generalii de tineret ce va inlocui din vreme fn primavara albinele tmbatrinite gi epui- zate, ce mor curind, Cu acest tineret coloniile ierneazA In bune condi{ii 1 fgi fac marea rezervi de albine zburitoare pentru culesurile_primavaratice si care ajung chiar pind la marele cules din mai de la saleim. La noi in tard se cultiva napii pe suprafefe reduse tm gospodariile sdtegti, tn special In Transilvania si Buco- vina, "Bi au fost fnsA u‘ta\i dupa razboi, desi napii stint extrem de folositori in fer mele cu specific zootehnic si chiar pentru animalele gospodariilor 1 stuparilor. Intr-adevar napii confin o mare proportie de hidrati de carbon (zaharuri sub forma de inulina, care depasese adesea 20% din materia uscatd). Acest zahir se giseste nu numai fn nectarul florilor de napi si In po- Jenul oferit albinelor, dar si in frunzele, julpinile si mai ales fn tuberculii aflafi in p&mint, {nett animalele {1 consuma cu mult& placere gi folos, in special porcinele. Masa verde a napului da, incepind din al doilea an, cantitéti mari’ la hectar, care, oferite fie proaspete, fie insilozate in gropi c&ptugite cu seindura — dar aerisite cu hor- nuri de sipei — este un furaj pe care ani- malele fl consum& In intregime. De aseme- nea napli stnt cu plicere consumati si fo!o- siti in buedtdria steanului, sub forma de tu- berculi proaspeti sau copti. Am cultivat incepind din 1929 napi pe o suprafajé de 1 ha, in special pentru polenul de toamna necesar albinelor, dar am dat jarna si la vaci, porel si pistri, Cultura a imas pe loc 11 ani, primind tngrijirile ne- cesare ce le vom ardta maj jos Napii prefer teren ugor, nisipos, ocolind pe cel argilos, care se {ine strins la recoltara de tubereuli si e nevoie atunci s& fie spi- lati de pamfnt, ‘caci altfel dau animalelor Indigestit serloase; pe cind cultivati pe te- ren nisipos, la recoitare nisipul cade de la sine, iar tuberculii ramin perfect curati si buni de consumat, Cultura are nevoie din 2 in 2 ani de o gunoire; fn felul acesta tere- nul ramine infoiat, tar napil ocupa tot te renul ca o pisla. Cu:tura napilor este férd prea mari pretenfii. O vom descrie aici pen- tru ca apicultorli 6 stie cum s4 o facd si sd-i poat pasta astfel cit mai mulfi ani pe acelasi teren. Se tncepe facind din toamni o ardturé adincé care in primavard urmiitoare se da eu polidiscul sau cu cultivatorul cu gheare, gripindu-se puternic, Tuberculii de sdmintd se pun cu sapa, ca gi cartofii, In cuiburi la 12 — 15 cm adincime gi la distante de 1 m Sntre rinduri si 1 m pe rind, Cind mugurasii au dat tulpinife de 10—12 cm terenul se prasegte pentru stirpirea buruienilor, mugu- roind plantele care apoi pornese repede, mai ales in terenuri usoare gi in anii cu’ ploi sufictente, In primul rind nu se mai face nici o alté luerare, lasind plantelor posibilitatea si se dezvolie in voie. In toamna se face recoltarea tijelor gi frunzelor, care ori se lasd si se usuce in glugi ca portumbul, ori se toacé si se pun la siloz, tuberculli rémintad iarna in pamint, c’ici gerul nu-i stricd. Tn primavara urmatoare se face prima re- colté de tuberculi, scotindu-i eu plugul sau cu o masiné de recoltat cu furci rotative, ¢a cea folositd la recoltarea cartofilor. Micii ‘tubereuli rémagi si chiar rfddcinile prezinta mic} noduli care dau din now, aga incit_mai tirziu fn toamn& se poate face o a doua recolté prin ararea terenului care se gri- peazi. Masa verde tn cantitate de 50—60.000 kg la ha se recolteazi fnc&i tn julie; ea se insi- lozeaz#, far cultura porneste din nou sh vegeteze astfel incit tirziu In toamna pot s& mai dea o recolt{ de mas verde. dup in- florirea bogat& a napilor, care oferi imense cantitali de polen albinelor. Dupa recoltarea de toamna a tuberculilor, terenul se gri- peazé puternice dupa ce s-au ridicat de pe teren snopii_cu tulpini ce se dau animalelor fie intregi, fie tocati. Din 2 in 2 ani cultura trebuie gunoiti cu gunoi fermentat, sau, in lips, se di un in- gragémfint chimic cu 250 kg’ acid fosforic si 200 kg nitrat de sodiu la ha. Terenul nu trebuie b&tdtorit de animale céci devine prea compact gi cantitatea de tuber- culi fn anul urmétor se micgoreazi mult ; nici chiar porcii nu trebuie lAsati in lan, cdc} rimtnind, cultura suferé. Pentru ci 6i- minfa de napi se easeste deocamdat& cu ane- voie, apicultorul cultiva Ia inceput doar 50— 100 de cuiburi care tnmultindu-se fra ca tue bereulii si fie consumati, cultura se Intinde in doi ani pe cel putin 1 ha. Din informa. fille mele, Institutul de cercetari pentru cultura porumbului si plantelor tehnice Fun- dulea posedi o cantitate mici de saminta care urmeavi si fie amplificaté fn raport de eerin{ele filialelor A.C.A. DESPRE IGIENA IN STUPINA Dr. ILIE OGRADA si CORNELIA GILCA Institutul de cercetari pentru aplouliurd zyorind din principiul arhicunoscut ci este ‘mult mai ugor si mai eficace sA previi o boala decft sé o combati, masurile de igiend reusesc si asigure starea de sinatate, evitind, fn cole mai multe cazuri, uzul me- dicamentelor, sau asigurind o” eficienta maxima a acestora atunct cind tovusi boala a aparut. Igiena cuprinde totalitatea mésurilor nespe- citfice care contribuie 1a prevenirea olilor. O parte dn aceste misuri sint generale, valabile pentru toate cazurile patologice, altele se re- fer& a maladiile transmisibile,’ Masurile ge- nerale de igiend vizeazi fortificarea fami- lillor de albine, prin crearea unor con- difit de intretinere, alimentatie, addpostire si manipulare, care sa asigure acestora o condifie fizic&’ si o functionalitate organica ireprosabild. Masurile de igiena indreptate impotriva bolilor contagioase urméresc si impiedice introducerea agentilor patogeni in stupind, au un caracter obligatoriu, ele find prevazute ca atare in legislatia sanitard ve- ferinard Gegea ar. 60/1974 1 HLCM. 2492/ 1969). A. Cele mai importante reguli generale de igiend apicold sint : 1. Menfinerea permanenté a familiilor de aibine in stadiu de familii puternice, cu mated prolificd, Aceasté regula are un rol asa de mare, atit pe linie de producti cit. si de sinatate, incit trebuie s& staruim asupra ei pind ce ea va intra definitiy tn consttinta si prastica fiecirul apioultor, Considerat ca principaiul element ce a permis albinelor 8 supravietuiasc’ cu mult inainte de a fi wfericite" de cétre om, el Ss justificé im- Portanfa prin fepbul cd : —numai o populatie numeroasi de albine poate si realizeze un timp indelungat si pe un numar mare de faguri temperatura de 34°C, se caracterizeazd asa-numitul sezon activ ; — numai 1a aceastd temperatura fortele or- ganice de apirare ale albinelor (imuno-rezis- tena, insugiri ereditare, acumulare de sub- stanfe antibacteriene etc.) pot atinge o am- plitudine maximé ; —numai la aceasta temperatura albingle stint suficient de active pentru a efectua o bund operatie de curatire, respectiv pentru a eli- mina larvele si albinele bolnave sau moarte, ce constituie focarele principale de boald din stup + — numai o populatie numeroasd reuseste si controleze intreg interiorul stupului, pentru al pazi de numerosii dugmani care cauté sa-I invadeze : agen{i microblenl si parazitart de care se aparA prin propolizarea crdpa- turilor, motia de ceara si arvele acesteia pe care le omoara, albine hoafe pe care nu le las& sé intre fn stup etc. ; 6 — numai) populatia mumeroasd reugeste s& a- sigure fn interior! stupulut un microelement optim, ventilindw-l fn timpul verli si impa- chetindud prin ceruire si propolizare in ve- derea anotimpului friguros ; —numai in mijlocul unei’ populafit_nume- roase si la temperatura de 34°C, existenta pe un numar mare de feguri, matca poate si-i manifeste intreaga ea capacitate pro- ductiva, aducind pe lume cele circa 2 000 al- bine intr-o zi, ce compenseazi cu succes lar- vele sau albinele omorite Toate Insusirile de mai sus, ce caracterizeaza familia de albine puternica, fi permit aces- teia si nu se teama de un’ mare numér de boli (paratifozd, septicemfe, amblozi, nose- mozi), sa reziste si uneori 84 se debaraseze prin propriile- puteri de altele (locA euro- peand, pulet in sac, pulet varos) si si va- lorifice foarte bine medicamentele in bolile grave, spre deosebire de familiile slabe, la care aceleasi medicamente nu au de reguld nici un efect. Binefnjeles cA nu este usor sA pastrezi stu- pina formati numai din familli puternice, insA practicind o serie de metode cum ar fi efectuarea inmultirilor numai in prima ju- matate a anulut, limitarea la un numar Te- zonabil de roiuri (!/, fati de efectiv) tnsa formate suficient de la fhoeput pentru a se imputernicl pind in toamna, mentinerea fa- miliilor de albine fn stare activa prin stu- parit pastoral sau prin hrdniri de stimulare, unirea famillilor de putere slaba sau’ mijlo- cie Mnainte de punerea la iernat etc. 6e poate realiza acest obiectiv de importanta capitala. 2, Igiena in alimentafie se referi in primul rind Ja existenja in stup a unor rezerve gu- ficiente de hran atft tn timpul sezonolui activ, eft mai ales in anotimpul rece. Existé o strins legitura intre ritmul de dezvoltare al coloniei si rezervele de hrand, in sensul cA orieft ar fi de bund familia de albine, instinctul ei de conservare fi dicteazi si nu se extindd mai mult decit Si asiguré supra- viefuirea proviziile din stup sau cele pe care Je intrevede in natura, Cunoscind acest in- stinct, apicultorii experimentati Iucreaza dupa principiul ci belsugul permanent din stup inseamna belsug de miere si in cdmara Jor. Tn ce priveste calitatea hranel in afard de eli- minarea mieril de man& din provizille de jarnd, cea mai important misurd este aceea a efectuarli hrnirilor de completare nu mai firziu de 1 septembrie, in aga fel incit in timpul iernii albinele sé albA in culb numai fagurii pe care fi pot acoperi bine, Ins& acesti faguri si fie incarcafi cu miere cipacila pe cel putin 4/; din suprafata lor. 3. In materte de adépost roll acestuia este mai redus in cazul cind familia este nu- meroasi si hrana sufictenta, Important este ca vatra de iernare si fie insorita si la ada- post de vint pentru ca albinele sii efectueze mborul de curitire chiar din primele zile caldute ale anului, De asemenea un Impachetaj uscat si célduros asigurat special din luna februarie, permite aparifia din vreme a nollor contingente de albine destinate valorificarii culesurilor tim- purii. Sigur ci nu putem omite, vorbind des- pre addpost, necesitatea fnlocuirii eft mal f4rd mild a’ fagurilor vechi din cuib, faguri ce constituie principala anex& a stupului prin care permanentizim, pistrindu-t de la un an la altul, virusuri, microbi, paraziti, ciuperci, insecté daundtoare etc., _respectiv toaté fitofaune producdtoare de boli, 4. In ce priveste manipularea familiilor de aibine, conduita igienicé impune ca mfinile, halatui si uneltele de lucru ale apicultorului 8 fie spalate si dezinfectate cit mai des, ca schimbarea fagurilor sau albinelor de la o familie la alta 6 fie redusa la minimum ne- cesar, ca operatiunile facute fn stupind s& in- ceapi cu familiile puternice si sindtoase, lasind la urmA pe cele slabe sau_bolnave, ca deranjatul coloniilor sé nu se facd fara motive bine intemeiate mal ales in timpul iernil cind acest deranj este interz's. B, Am mentionat la fnceputul prezentului articol ci miisurile speciale de igiend, ce vi- zeazi prevenirea si combaterea bolilor con- tagloase, fac obiectul instructiunilor la nova lege sanitaro-veterinard. Redactia revistei noastre tsi propune s& pu- blice Ja timpul oportun toate elementele noi — pe linie de patologie — prevazute tn aceste instructiuni, aga incit pentru moment vom face doar o scurté trecere in revisté a celor mal importante masuri menite si imptedice introducerea agentilor patogeni in stupind. 1. Atunei cind vrem si cumparém familii de albine, roiuri sau métcl, sf ne asigurdm — prin examen sanitar si de laborator — cd stupina de origine este sindtoasa, 2, Stupina deplasati in pastoral si fie for- mati numai din familii sndtoase si puter- nice, si fie insofitd de certificat veterinar si autorizatie de pastoral, s fie asezata cft mai departe de alte stupine si in asa fel ineit sd se evite ratdcirea albinelor. 3. SA ne interesém de starea de sindtate a stupinelor invecinate, apelind in acest scop Ja personalul veterinar oficial sau la echi- pele voluntare de combaterea bolilor. 4..Si facem ‘cunoscut fn scris Consiliulut popular pe raza céruia am instalat stupina, indicind adresa la care 64 fim anunjaji in cazul unor eventuale tratamente _ fito-sani- tare. Si finem leg&tura cu unitafile agricole si silvice din jur, pentru a avea o garantie in plus c& nu vom fi surprinsi de tratamen- tele mai sus amintite. 5, In. sfirgit, pentru a asigura la fiecare in- ceput de an familiilor de albine o locuinta curat& si lipsit’ de daunatorii tncuibafi in anul precedent, este necesar ca stupil sa fie supusi in mod regulat — toamna sau primavara — unei dezinfectii profilactice, facuta prin imbaierea cu solutie caldé de sodi de rufe 5% — dupa curafirea mecanic& prealabila — sau cu solutie caldi de soda caustic’ 25%, atunel_cind loca, nosemoza sau puietul varos si-a facut aparitla. In concluzie, fara s4 avem pretentia cd am cuprins in cele de mai sus intreg capitolul de igiend in stupind — mult prea vast pentru un articol de revisté — consideram totusi _masurile mentionate drept esentiale, misuri de bazi pentru oricine tsi propune sd asigure sindtatea albinelor. Mal mult, avind in vedre strinsa lor legaturd cu regu- lile de crestere si de productie (cu care adesea se confund&) ele pot fi considerate ca un atecedar apicol sau, pentru a nu fi acuzafi de plagiat, le putem compara cu no- tele muzicale, pe baza cérora un muzicolog creeazi opere si genereazA satisfactii pe care un cintaret dupa ureche*, oricit har ar avea, nu poate totusi si le egaleze. LOT TT TERS YY PE REDUCEREA EFORTULUI IN PASTORAL fortul, fizie pronuntat este inevitabil le- E gat de stuparitul pastoral. Oboseala stuparului le deplasirile de noapte este mare chiar daci nu executh personal ma- nipuldrile de inc&rcéri-descdreri i transpor- turi de apropiere. De aceea pentru a-mi usura munca am fnvétat cu timpul sé evit, pe cit posibil, executarea fn ultima zi a lu- crarilor nelegate direct de pregitirea trans- portului, Procedez in asa fel incit in ultima zi si nu-mi rimin& de facut decit s& ridic podigoarele, sa inchid stupli si si desfac cabana, lucrari suficiente mai ales ci in aceasté ultima zi trebuie si ma prezint si la autobaz pentru confirmarea mijlocului de transport, iar seara s& efectuez fnclroarea stupilor. AL. PATAKI De asemenea avind fn yedere cM gi la so- sire sint de executat operatii grele de ma- nipulare, am cdutat s4 gdsesc unele metode prin care sd-mi usurez munca, In acest scop Ja deplasarea stupilor pe distante mai mari de 5—10 m, folosese targa apicolé compus& din dou& minere lungi legate printr-o pe- reche de chingi, in care transport stupul ca Intr-un leagan, La vatra de baz, pentru transportul stupilor pin& la drum, 'folosesc © roab& cu roaté de cauciue. Dac prelun- gesc minerele acesteia pot transporta singur, cu efort minim chiar si panourile cabanei, Pentru incdreatul stupilor in camion, dup& modelul vizut in revista maghiaré Mchészet, mi-am construit un plan inclinat, care Imi ugureazi mult munca la incdreat'si desc&r- 7 cat stupii in si din mijloeul de transport Acest plan inclinat este construit astfel : pe © soari de lemn de 3 m lungime, dea iungul barelor se monteazd dowd corniere metalice de 30 x 30 cm. Pe aceast cale de rulare gliseazA prin impingere un cdrucior pe patru role metalice. Pe acest cirucior se ageazi obiectul de urcat sau de coborit, Cele doud corniere sint prelungite peste capaitul de sus al scérii cu 50 cm, find ins& sectio- nate 1a 60 cm sub capital scinil: (fig. 1). Portiunea de 110 cm a cornierelor este prins& una de alta la capete prin doud platbande acestei_portiuni se face printr-un bolf de- montabil, La partea inferioaré ciruciorul este putin supratnalfat pentru evitarea inclindrii prea pronuntate a stupilor verticali, Rolele metalice ale c&ruciorului nu sint prevazute cu rulmenti, intrucit acestia sar bloca ugor din cauza nisipului sau noroiului caracteris- tie vetrelor de stuparit. Griparea lor pe axe se poate preveni prin ungere periodic’ cu citeva picaturi de ulei. Dimensiunea c&rucio- rului se poate stabili in functie de létimea sc&rii. Pentru manipularea mai ugoard la transport, ansamblul este demontabil. DETALIV ROLA LLL LL) a Fig. 1 in aga fel ineft si nu impiedice rularea edt. ruciorului. In dreptul capitului scirli acest ansamblu de corniere este prins articulat de scar4, putind ballansa in jos. Cind céruciorul ajunge la capitul de sus al c&ii de rulare, acesta, sub greutatea sa, se ageazi pe platforma mijlocului de transport, ajutind descdrcarea si_permitind lucrul in dependent al echipei aflaté jos de cea aflata pe platforma camionulul. Partea balansabilé este mai grea fn porfiunea dinspre scara, ceea ce fi permite sf stea tn prelungirea cAii de rulare fixd. Prinderea de scaré a C&ruciorul relativ scurt si ingust necesita oarecare atentie la inedreare gi la pornirea de jos ca si nu deraieze, Din aceasti cauzd el trebuie Smpins de la bazA, ceea ce se poate realiza mai comod folosind o coad& de lopat& sau de sapé, fara si mai fie astfel nevoie si ne mai. aplecim. Ansamblul sar putea perfectiona prin montarea unor role inferioare de ghidaj si printr-un troliu manual cu fring, Acestea insi ar complica constructia care de altfel este destul de simpla, economicd’ si deosebit de eficienti, SA PRODUCEM MAI MULTA CEARA LA FIECARE FAMILIE eara reprezintié o sursi de venituri ce ‘contribuie le rentabilizarea activitiitii apicole deoarece, printr-o mai buna con- ducere si cu putin efort, se pot usor obfine cel putin 0,5 kg ceard marti de la fiecare familie de albine, Acest lucru este posibil daci avem familti puternice gi sinatoase, un cules bun de polen si de nectar si o tem- penaturi medie de peste 10°C. Avind realizate aceste condifii trebuie si fo- losim rama cléditoare spre a da posibilita- tea fiecdrei familii de albine si oreascé cu celule de lucrétoare cel putin 3—4 foi de faguri, Totodatd, anual, se vor reforma din stup fagurii avind o vechime tn cuib mai mare de 2 ani. Dac& nu vom fotosi rational dispozitia natu- ralé a familiei de albine de a secreta ceard, albinele tot o vor produce in cantititile normale, dar o vor depune facind fel de fel de legituni fntre ramele cu faguri si tntre spetezele superioare ale ramelor $i podigorul ce acoperi familia. In aceste conditli_con- trolul periodic pe care-l facem la 10—12 zile se va desfisura anevoie si cu pienderi mari de timp, enervind totodatA familifie de al- bine. In unele cazuri se poate pierde chiar si matea care este strivitd intre fagurii anor- mal alungifi, Toata aceast& stare de lucruri inceteazi fnsi daci vom folost din timp ra- mele cldditoare. Personal, folosesc, ca rame claditoare, rame obignuite, f&r4 sirme Ia care Tipese, sub sipca superioara, o foaie de fa- gure lati de 10—15 om. In perioada {nfloriril pomitor fructiferi, cin albinele incep 6A vldideascd legituri ‘intre rame, introduc fn fiecare familie de albine cite o rama cliditoare pe penultimul loc, Ying& cuibul cu putet, Aceasti operatie 6 fac fnsi numai atunci ¢ind toate ramele din eutb sint ocupate in intregime de albine. Nesuportind goluri fntre rame albinele tncep atunci s& cléideasci faguri cu celule de trin- tori in ramele cl&ditoare. Pe baza experlentei acumulate in. produce- rea de ceard voi inceca fn cele ce urmeazd s& prezint modul meu de lucru pentru fie- care tip de stupi mai des intilniti, multieta- jati si orizontali, fntrucit lucrarile diferd, Stupii multietajati fi fernez cu familia de bazi pe 2 corpuri fiecare cu cite 9 rame,. gi cu famila ajutiitoare pe un corp cu 6—7 rame. La aparitia culesului de la pomii fruc- tiferi — de obivei in jurul datel de 10—15 aprilie — cind familia ocupd bine un corp si albinele au trecut gi in cel de jos, intro- duc in corpul cu pulet pe penultimul loc, rama cliditoare. Dupi 5—6 zile, cind vad cf DE ALBINE Z, VOICULESCU rama claditoare este ocupati cu faguri cu cehule de trintori pe cel putin jumatate din suprafata sa, scot din cuib o rama cu _puiet cApacit pe care o introduc in corpul inferior, intre ramele ocupate de albine. In locul rémas gol introduce o ram& cu foaie de fa- gure care, In majoritatea cazurilor, va_fi cresctité numai cu celule de lucrdtoare, De- sigur c& sint si exceptii, dar acestea’ sint datorate totdeauna matoilor de proastd ca- litate. Cind rama claditoare este aproape complet acoperit’ cu fagure, si citeodaté — mai rar la fneeput, dar dupa aceea de tfie- care dati — si ins%mintataé, o scot, o retez lasind lipita de sipca superioara’ o foaie laté de 15—20 mm gi apoio reintrodue 1a locul ei. In paralel ou rama claditoare al- binele construiese si foaia de fagure din cuib pe care matoa o si insiminteaz’. Ridic atunci o alté ram cu puiet cdpaicit pe care © agez in corpul inferior, elituri de prima rama, in locul de unde am ridicat in preale- bil o alt& ram veche din care mierea des- c&pacité a fost dusi de albine sus, Pe acea- sta o dau la topit, Procedind astfel reusese ca, in fiecare sezon apicol, si recoltez de la fiecare familie de albine de bazi cite 5— 6 rame cliditoare, sé crese 3—4 rame cu foi de fagure si si dau Ja topit 34 faguri vechi. Stupii orizontali fi iernez cu familia de al- bine pe cite cel mult 5—6 faguri, Rama clé- ditoare o introduc atunci cind albinele ocupa absolut tofi fagurii si cind ramele cu puiet stint ocupate de acesta pe toat& suprafata. Ramele cu foi de fagure, pe care le introduc la crescut, rémin fn cuib gi servesc la dez- voltarea familiei fir si mai fie necesar si scot acum rame ta reformat, Aceasta, deoarece lucrarea a fost faouta tne din Tuna august a anului precedent, cind am trecut ramele ot puiet sai miere, cu o vechime mai mare de 2 ani, in culb, mai inti dupa dia- fragma scurta’ si, dupa eliberarea lor, la topitt. Pentru obfinerea unei cantita{i sporite de cearf nu trebuie s& neglijém nici _celelaite Wuerari: stringerea eu grijé a toc&turii ce r&émine pe fundul stupilor dup iernare si folosirea cutitului fncdilzit la Iucr&rile de des- cdpacire, Fagurii din ramele cliditoare se vor topi fn topitoarele solare care nu itrebuie si lip- sease’ din nich o etuping. Am seris aceste rinduri din dorinta de a atrage atentia cititorilor asupra posibilits- filor_ce le au la indemfna pentru sporirea cantitatilor de ceara recoltata. Be peste hotare PRODUCEREA DE MATCI_SELEC- TIONATE INTR-O_MARE STUPINA DIN S.U.A. Dr. ing, ALBINEL HARNAJ Vicepresedinte al A.C.A. si pregedinte al tilialcl Judejene Tifov' sl municipiul Bucuresti ‘n luna august 1975 am avut deosebita fj onoare si placere de a vizita in Hawai pe dol dinire cet mai marl apicuitor! at lumii: J. Powers si Roy Weaver, al cdror renume a pasit de mult peste hotarele Statelor Unite. Roy Weaver ne-a vorbit plin de amabilitate despre activitatea in do- meniul producerii mitailor — selectionate. Consilierind ¢& celle reletate pot interesa fn egal misura atit pe crescétorfi de mitci cit si pe apicultorii producitori de miere, red’im mei jos cu asentimentul séu citeva din problemele dezbitute : Stupiinele ,,Weaver" de 50 de ani s-au spe- cializat in ‘praducerea prin metoda cresterii selective de métci care furnizeazi familii reoordiste fn productia de miere. In prezent pentru producerea matcilor se opereazi cu aproximativ 19 500 nuclee. Ano- timpul prieinie pentru lucru incepe de- vreme in luna martie si continu pind in mai, citeodaté chiar pind in iunte, In toatd aceasti perioadi se pot produce in medie tre m&tci per nucleu, cea ce ridicd produc- fia globala la peste 55:00 matcl. nInainte de a incepe descrierea metodei de producere propriu-zisi a mitellor — nea relatat interlocutorul nostra — as° dori sd accentuez importanja stocului de ame- Yforare. Noi producem mitct pentru fami- litle producitoare de miere aga fneit stocul, de ameliorare il formam din foarte multe linfi_de fnaltd productivitate din care apoi eliminam pe acelea care sint greude minuit, care infeapa mult si pe cele care sint in- climate spre roit, Qperatia de orestere a mitcilor o fncepem prin transvaarea larvelor de Ja familiille alese prin metoda cresterii seleotive pe care am mentionat-o mai sus, Numéral colonii- 10 lor folosite In acest scop anual este de Pentru transvazarea larvelor din feguri in otc ertificiale utilizém spatule de lemn, preferind si efectudm ,,tranvazarea uscata* adic s& mutdm larve in boted fara Lptisor. Am constatat ci Ja 12 ore dupa transva- zare larva are o cantitate suficienta de lap- tigor pentru a se putea dezvolta, Botelle cu larve transvagabe sint asezate cite 30 pe © bara, apoi 2 bare se pun pe o ram far rama se introduce fntr-o colonie £rA matcti, cu un singur cat, {ard puiet dar cu rezerve bogate de miere si polen, hrénit in perma- nenj& cu sinop de zahar. O astiel de colo- nie am denumit-o ,autostanter“ si pentru acoperirea capacititilor noastre de productie aver un numdar de 25 autostartere. In fie- care colonie autostarter sint introduse apro- ximativ 150 botci ou larve transvazate din care circa 120 sint ‘fncepute de catre albi- nele doici, Pentru a nu muri si a nt-gi pierde capacitatea de producere a liptigo- rului, acestor albime li se tmprospateazd populajia cu atbine tinere din 2 tn 2 zile. Dupa aproximativ 20 one, botcile stnt mu- tate din stupii #ir& mate’ fn colonii cu mated, phasate intre ramele cu puiet dar separate de mated cu ajutorul unor rame despirtitoare (Hanemann), In aceste colonii se plaseazd in fiecare numai 20 de botei la fiecare 5 zile; astfel albinele pot produce o mare camtitate de laptisor ct care si hri- neasci larvele. De allifel la eclozionarea mitcllor unul din indictile care le dovedese vigoarea este si cantitatea de lAptisor uscat, care rimine neconsumat pe fundul boteli, Revenind Ja cifre putem afirma ca aceste colonii cresc&toare produc cam 4 botel pe zi, deci pentru numénul de nuclee cu care lucréim sint necesare aproximativ 300 de astiel de famili cresciitoare, Tot aceste co- lonii sint si cele care produc trintorii nece- sari operatiunii de imperechere a miicilor, deci si aceste colonii trebuie si provind din linii selectionate sau sd aib& matci objinute prin metoda cresterii selective, Folosirea acelorasi familli si ca familii crescitoare de batci si ca familii producitoare de trintori pentru reproductie le sporeste foarte mult eficienta, Cu citeva zile inaintea ecloziond- rii mateii botoa este mutaté fntr-un nucleu. Cind incepem si pregiitim nucleele pentru prima dati introducem in interiorul Jui fa- guri cu miere sau antifiviali, un hrénitor cu sirop de zahdr, 0 botcd si aproximativ 150g albine (cca 1500 albime). La demararea pro- cesului de orestere a mitcilor, in martie, ritmul de pregitire al nucleelor este de peste 1600 pe zi, astfel cA fn aproape doud s&ptimini Je avem pregatite pe absolut toate cele 19 500. Toate nucteele sint asezate pe picioare de 25—30 cm Inditime astfel ca munca cu ele 4 nu devind prea obositoare. Este greu de explicat aici intreaga rutind dar aj vrea si subliniez ci nucleele stau inchise la inceput intre 36 pind la 48 ore, apoi se deschide urdinisul permifindu-se zborul albinelor, Dupd cum stifi, dupa ce mattca eclozioneazA ea sti fn nucleu apro- ximativ 6 zile si numai fn a 6-a sau a Ta zi ea tese afari la zborul de tmpere- chere. Dupa ce s-a tmperecheat matca se intoarce in stup si 3—4 zile mai tirziu fn cepe sA depund oud. Lasim matca si de- pund oui timp de doud zile dupa care o ridicém din nucleu — prin apucarea de aripi — o introducem in cusca de transport si fi adiugim cite 7 albine. Custile sint apoi balotate cite 32, 52 sau 100 bucifi flind astfel pregitite pentru expeditie. Evi- dent, la cerecea clientilor, putem expediia si un numdr-mai mic, chier si cite o mated. Referindi-ma la modul de organizare pot pune cA ne putem programa munca astfel incit sA revind un apioulitor 1a 3000 nuclee, adicd pentru cele 19500 de nuclee ale noa- ste, folosim 5—6 sau maximum 7 apicultori, Producerea matcilor este mult apreciata in Yumea apicola der in acellasi timp este gi foarte pretentioasa. Pievare operatie trebuie facuti la timp si bine, meticulos, Nu posedim unelte cu ade- varat specializate cu excepfia spatulelor de transvazat si a meselor de transvazat care sint prevgute cu eursé de Huminare a ra- melor provenita de deasupre capului celui care transvazeaza. Foarte important este ca operafiunea de transvazare a larvelor din fagure in botci s& se execute cu mare atenjie si cit mai rapid (posibil, Din punetul acesta de vedere putem afirma ci avem ¢transvazator! exce- ienti, bine inteles femei. Dintre potoile pe care le introducem in nuclee in Texas doar 70% din ele nu pro- duc mitci imperecheate, de bund calitate. Desigur pierderile pot proveni si din cauza uner proaste manipulari a ramelor sau din cauza transportului botcilor, dar vremea ne- favorabila tmperecherii constituie cauza principala. ‘Unul dimtre aspeotele cele mai dificiie ale productiei de matct {1 constitule corelarea ei cu cerinjele piefii, respectiv cu postbill- t8file de vinzare a miteilor, Not céutam 4 reducem la maximum aceste neajunsuri prin inregistrarea comenzilor ficute dinain- fe, Hicru care ne permite si anticipam or- ganizarea productiei pe perioada urmatoare. Principale rasi de albine pe care 0 pro- ducem este albina italiana, ,,Weaver", Nu este vorba de albina italiana "care este cu- noscut in Furopa, Este vorba de o albind italiand americana, coreiturd, amestec de mai multe rase, Nu vedem ‘nici un deza- vantaj in faptul cA se fnoruciseazé mai multe rase de albine pentru a obfine o al- bind nod cu produotie mai mare de miere sicu care se poate Iucra mai usor. Sintem mindri de aceasté rasi de albine Weaver“, ea dovedindu-se pind in prezent foarte ren- tabild. As vrea totusi si mentionez ci de- sigur, folosind imperecherea naturel, nu putem obfine uniformitatea care sar putea obtine prin insaminjarea artificiald, astfel c& putem avea mitci cu calitafi atit peste cft si sub media rasei., © alt rasi pe care 0 producem este ,star- Tine“ 0 foarte bund producdtoare de colonit puternice si de miere, creaté de compania »David and Sons*, © alti nasi pe care o avem in crescitoriile noastre este ,,Butfast" denumité astfel du- p& localitatea Bulfast in care se affA mi- nastirea dlericulul Adam ce se ocupi cu crestierea mitcttor. De fapt noi menfinem aici linia de mated, importind anual de Ja clericul Adam numai sperma de irintor pe care o utilizim in insiminjarea artificialé, Albina Butfast este exedlenté pentru olima foarte rece, ou pi miverl friguroase, Ea produce mai multa miere pe colonie dectt oricare rasi pe oare am cunoscut-o vreodati, dar avem dificul- itati cu ea deoarece nu este aga de viguroas’ ca cea italian’ sau starlind. Din acest an deschidem not arescitorii de mitei aici in Hawai, unde vremea este de- osebit de favorabilé, in special procesului de imperechere, tot timpul anului, Pentru fnoeput avem doar 6000 nudlee dar pe ma- sur ce cererea va creste vom spori numi- ul Jor. La o capacitate de Iworu nonmali dupé teh- nologia pe care am redt-o mat sus sperém ci in anul umméter si ajungem la o pro- ductie de 100000 de matci numai aici in Hawal. Profit de prilejul pe cared am — ne-a spus in inchelere interlocutorul nostru — de a transmite prin dumneavoastri salutari tu- turor apicultorilor din minunata dumnea- voastra fara pe care am avut plicuta ocazie s& o vizitez si pe care doresc sincer si 0 mai revad", aa informatii A inceput campania de stup&rit pastoral I ambianja pleut oferitA de cadrul natural in care este situatd stofiunea balneo-climaterica CAllmanesti si cildura cu care ne-au intimpinat Hazdele — filigla A.C.A, Vilcea — s-au destii- surat iucririle Comisiei “centrale de baz meli- fera gi stupirit pastoral, care funetloneazA pe iting “Minsterul Agriculfuril si Industriel Al- mentare. a ducrari au participat membrit Comisiel cen- tale reprezentind MAA. (Direcjia productiei animale, Directia productiet vegetale, Deparia- mentul ‘agriculturit de stat), MEF.MC., A,C.A, Centrocoop, Minister) ‘Transporturilor “si ‘Téle- comunicatiitor, pregedinii 3| secretarial comist- Mor Judefone,’ reprezentantii inspectoratelor sil vice din judejete cu mare pondere apicola, in- vitatt din” conducerea ME.P.M.C. 1 ai A.C.A. precum {specialist af Institutulul de cereci&rl pentru apicultura, © ampli analizA’ a campaniel de stuptirlt pasto~ ral din anu) 1975 a scos in ovidenya rezultatele fructuoase objintite de unele Judeje ca: Talomita, Constanfa, Galati, Briila, Vasil, Buzdu, dar si © serie ‘de lpsur si greutati intimpinate de api- eultorl, legate de ‘obfinerea autocamicanelor

    You might also like