| “xk | =apRA JOAN IACOBUTA 7 TOPRAGA| URED CIOPR, Coordonatorul serie | BORE: Conf. univ. dr. Tudorel TOADER I yo | CRIMINALISTICA \ 231 35% | i 4 | | oy (MU, = ate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate Editurii JUNIMEA — Editura JUNIMEA oe Iasi 2001TET 98 (OH ET Coperta de serie: MIHAT BUJDEL Qh ws welcthiea Qua worl Seria JUS Sooo ISBN 973-37-0589-6 Cuvant inainte Cursul de Criminalistica, publicat in anul 1997, la a edi elaborare am ontribuit.alituri de reeretatul i iubitul meu coleg si prieten - distinsul Profesor universitar de. Aurel Ciopraga - nu s-a ridicat la nivelul dorinfslor st {pretentiilor acestuia, de a se apropia cat mai mult de cerinfele actuale ale jpereetisiimpifice. De aceea, chiar de ls aparitia"QuFului, a notat cu exigenta Foate erorile de redactare, precum si ‘unele imperf@ptiuni de continut, » epandu-se, astfel, elaborarea unei noi lucrari ‘Suferinfele pricinuite de accidental grav, care I-a imobilizat la pat timp + peste un an, pind in cea din urma clipa a vie, nu i-au micgorat dovinta 3! ipacitatea de a serie un nou curs de Criminalisticd, imbunstayir sub rome -spectele. in timpul repetatelor noastre intalniri, din acele zile de’ suferinta, imi vorbea eu mult optimism despre proiectele viitoarei crari, recomancndu-mt i completez partea teoretic& cu cele mai relevante cazuri din practica de & iivmatire penala, sugestie de care am finut cont in buna parte Dupt ce a plecat dintre noi am revaizut intregul manuscris, corectind unele impreciziuni sau completind unde a fost cazul cu noutati legislative, ‘gum sunt cele din domeniul expertizelor coniabile, criminalistice, medico- legale sau tehnice judiciare. i jmi indeplinesc 0 datorie de onoare publicdnd aceasta noué lucrare si aduc, totodata, un omagiu celui care a fost un remarcabil dascal st om de cultura, de la a clrui trecere in nefiinfa se implineste un an, ta data de 21 aprilie 2001. Iasi, 20 martie 2001 Joan IACOBUTA| | CAPITOLUL | NOTIUNI GENERALE Sectiunea | - Notiunea, obiectul si metodele criminalistici Structura cursului §1. Nofiunea Nojiunea de criminalisticd poate fi cercetati sub trei aspecte, total diferite. Astfely"putem spune c& existi 0 dimensiune artisticd a acestei nofiuni, in care predomina misterul sau senzafionalul, o dimensiune teoretici, in care accentul este pus pe lature informativa si formativé a studentilor ce se specislizeazd int-un Jomeniu juridic, $i 0 alté dimensiune practicd, aplicativa, care priveste modul cum organele judiciare si expertii folosesc cunostinfele dobiindite in anii de studiu, Yederea aflarii adevarului si a aplicdrii corecte a legii, in fiecare cauza. ‘Dimensiunea artisticd a criminalisticii 0 regasim in romanele politiste si in filmele de facturi polifistf, in care anchetatorul este eroul pozitiv, care se lupt eu cei nai inrditi criminali, hot, traficangi de stupefiante si, de fiecare dati, cele mai dificile fi complicate cazuri isi gisesc rezolvarea, Din nefericire, in practica de aplicare « Sunostinfelor de criminalistied la cazurile concrete, tucrurile nu stau intotdeauna asa ‘Dimensiunea teoreticd a criminalisticii are in vedere cunostinjele pe care trebuie si le dobindeasca studentii, pentru a deveni buni practi vor activa dupi terminarea ctrsurilor facultiji. Viitorii politist, procurorii judecatorii, avocafii ete. trebuie si cunoasci mijloacele tehnice de care dispun ‘rganele judiciae si experi pentracercetarea si judecarea faptelor penale, procedecle tustice de ascultare @ persoanelor participante 1a procesul penal (invinuifi sau inculpati, persoane vitimate, mertori), de efectuare a percheritiei, reconstituiri, prezentiriipentru recunoastere etc, De asemenea, organele judiciare trebuie. si Conoasei mijloacele tehnice de care dispun expertii pentru aflarea adevarului si si {nteleagi Timbajal acestora, pentra a nu se limita doar la citirea concluziilor rapoarte- lor de expertizg, ci si analizeze, cx competent, $i coutinutul (cuprinaul) acestors Dimensiimea practicd a criminalisticii cuprinde si o laturd conspirativa, secrets Cunostinfele dobindite de studenji la cursuri sunt aprofundate de eei care Iucres7i ‘feetiv. in acest domeniu. Avem fn vedere cursurile de specializare pentru Gescoperirea gi cercetarea urmelor, pentru cercetarca falsului in acte, combaterea rime! organiaate, a traficului de stupefiante, armament si munifi ete. Dotlrile tehnice de ultima or’, mijloacele de supraveghere a infractorilor periculosi, de detectare “piectelor ascunse in ziduri, in metale ete. sunt cunoscute mural de cei specializati In aceste domenii ‘Aetivitatea de aplicare a mijloacelor telmice in cercetarea infractiunitor a fost 7 ni in orice domeniu ~a e : ‘C.U. IM. EMINESCU" IAS 7 | as “de cercete,a urmnelor mfractiunil mele A re Sse nrumentslr de spares, ur le transport, urmele ins rminalistica elaborea ome ‘s identifica obiectele creatoare de urme $i urmele mijloacelor dk terest mult timp sub denumirea de ypolitc tehnica” sau »Politic stiinfifie’) deacnul de criminalistic’ fiind de datd relativ tecentl, Perth Prima oara aceas Je main’ denumire a fost folositi de un cunoscut Judecitor de instructie si profesor de dre ‘pusediturii ete,, cu seopul de E cedéele. de Penal, austriacul {Hans Gross, in Iucrarea. sa Handbuch fiir Untersuclungrichae are 1e-au folosit’ Jaboreuza Ted eee 9h procedéele. de (Manualul judecttorului de instructie), apiruta la Munchen, in anul 4893. 0 data of De asemenea, criminalistica ies auc faptelor penale. Pentra ca studiazt jor pe care le elaboreazs, criminalisticn studi ire penals. Fevenirea infracfiunilor yetode $i Selene je) si unor categorit de mniti, falsificatori de dezvoltarea stiintei $i tebnicii, nofiunen de criminalistica a dobandit un continut tol ~, fang a _persoanclor implicate tna lang, deoarece si domeniile in care s-a gist aplion ¢ aut extins neconteni psc pe inaloeela eee a ie ea ieee sega is craraateates generalizeazi experientainaintatl a organetor rralnalstct a preocupatcerettoi din dteite amurt oe wig Intemeietorul ei," 8°" ita divectie in care actioneazi za, pe baza unof Ti Hans Gross, a numit-o 0 sind a stitilor de fapt din procesul penal” ‘Aceasti activitate este dus in mod organi accidente de circula Pecialitate, nofiunen de criminalisticd are, uncori, un Continut es nor erupe de infractiuni (Fart, meat, armarsent. gi 10 inologie, far alteori, are un, sens foarte larg.) ersoane (recidivisti, traficanti de droguri, srandinjele de restringere nu de] rene extindere « conjinu bile, nefundamentate stiiitie,|M™" Carta {Linttdtes acesteinofun, este de neconterta en aceasta discipling aera d nl sutonoms, ayind stnselegitu eu alleseee ci Park unit ceretifori fi contest autonomia #10 cancion di ipliné sau curs Criminatistca floseyte ait metode specific, <8 criminaligiee elt Petal ali o reduc numai la partes se wage asemenea, Z Se EE ie dpi te ie aga EM demu arte mca invest eos EEN | mons motile de beanie Senne eter od eile este ara purtiii unit neauerupt rizboi, dus de organcie | entiticarea. Perm area folgului in acte ote a ecotli, civmelopabe Amal mpotrivacclor care ical legen Un omer joe omnia, 2A Tai, ee a ete. acopulilropus, priest: Parra ittzbenicle, tire popoere sunt techie ne Singur rizboi rimane | preluerate si adapt Permanent, rizboiul contra crime; in ii fovingtoare in acest ribo, organcle juiciare ttebuie si posede $4. Structura curs proeenie Rmeince do criminalites, si stndiere mao tehnice, metodele gi donee lost fn prosesul penal pent aflaen adc aniee fe conditile aplic porte ji gene! §3. Metodele crimin: si metode ale altor stiinte. interpretarea urmelor $i fectuarea experimentelor, | Din prima categorice f | holografia, anatomia comparati etc ou toate acestea, din sr autonom si unitar. Cut a, di nai cu car oo oe as ape unanim, o structura tripartita a mi corecte a legii, a ° $i : ; ‘ i, iparare si a demoititii omului, o data cu | c, este admis, apro: ctiuni. i ; 7 i ordin didactic, este srupe de infraefiuni . de esi raiuni de ising de ceectare aur gupede initio nica, tactica si: motadalogi; eazii mijlogcsle tehnige folosite de i ind conjinutul noviunii de criminalistica, | te aes iedia etaboreaz mnilagssi sei fost vain i cure, claboreazd si foloseste mijloacele toe al ; a eel ede proba. De asemenea, sur 7 tehnice, metodele si procedcel recan, sare descoperiri si cercetiriiinffaciuniloy | urmArite per a ioe 2 milageeloc matsile flenrob ie ae $1.8 Persoanelor care le-au sivarsit, prec $18 prevenirii faptelor antisociale. | in aa pars « mules alti : : or de ire penala, §2. Obiectul criminatistic organelor de urmirire p. 995, p. 10; Aurel a i, Bucuresti, 1995, p Ca stint autonoma, de sine stata riminalistica are un obiect as ee sot : are, © ceananalstca are un obiest propriu de, an jancu, Criminalisticd, vol. 1 can Boy, 199 pani $1 metode specific de cercetare. O erwin Suerartiors & deinitet ne. "1 Bella oe non fone cme : Cuma Suete, jidactica gi Peda “riminalistica, Editura 1 igo Bui, 1972 Bt » Cami Sueiu, Cri i Faas {Aurel Clopraga, Cee ai Ean Lumina tex" Base 1980-4 Criminals, ators Constantin Turai, jlemente de criminalisticd si thnies erlminalis-Potine gin fica, vol Bucuresti, 1947, p53 eahee q 8ftacnca erimmatisticd este consacrat’ studiului_metodelor factice folosite Ia] ascultaren persoancior paticipante le proces penal (ivinit sau incupat, pescoand| vitimati, martor) si al procedeelor de efectuare a unor activititi specifice ‘organelor| de wnarire penal: elaborare si veriicarea versivnior,cereetaren la iate Kesh Teconstituirea, perchezitia, prezentarea pentru Tecunoastere etc. \_Metodologia criminatistici{ studiaeaf mijtoacele tehnice si mtodele tactice folosite la cercetarea unor gripede-ifractiuni ce previntt un grad mol ridhet ie Pericol social, sau care soliitt o apecializare'a organelar judiciae. Inve acestes | menfionim infacfunile impottiva.persoanei, sustrageril din avutil public ¢ «Particular, accidentele de etculaie, daea si area de mit, traficul de stuperann ee Sectlunea a Il-a — Legatura criminalisticii cu alte stiinte Desi este o sting nutonoma, eriminalistica a si in primul rind, cu stinfele juridice. Dreptul penal studiazd fapte. abstecte, considerate infractiuni dae sunt {ntrunite conditile prevazute de Codul penal si legile speciale. Criminulistig one Probe cu ajutoul cirora se poate dovedi ca faptele concrete, cereetate de oagencia shdiciare,itranese conde previzute de lege pentru afi califeateinttactiont Dreptul procesual penal stabileste cadral legal in care trebuie si se desfasoare 4 Aetivtatea de tragere la rispundere penala a celor care nu sim conformat enchats imperativelor normelorjuridice penale. Criminalistcn elaboreazi metodele tehnico-stimitice si tctice, precum si mijloacele necesare apliciri lor, pentru indeplniresactvitifilorprevieute de Ieace Procesual-penal, avind ca scop prevenitea si descoperiea infotiunilon Intense actvitate 4 organelor judiciare, constind in aplicarea mijloacelor. si meet Specifice criminaistici, se desfigoard cu respectarea nomelor previzute tn lewoa procesual-penala : Criminalistica si criminofogia contribuic, prin mijlonce si metode propri, Ia prevenirea infractiunilor. Metodele si mijloacele tehnice folosite de eriminalveed care aplicate imediat dupa sivarsirea Taptelor penale, sau cit mi aproape de dnte coastatiii lor, in timp ce eriminologia cerceteazt accleasifapte, dup ve wa denen existenta lor eu ajutoral probelor oferite de eriminalsticd, penttu a stabil enovsle care esau determinat si condiile care le-au favorizat sau inlewet {ntre criminalisticn si medicina legali existt o legatur’ atat de steinsd, incdt unele fapte, cum sunt cele sivirsite impotriva vieti sau integrtifit corporale 9 a Snititi, nu pot fi cercetate fri aportul medicului legist. De altfel, poternitaten criminalistcii este revendicat® de medicii legis cate studiazs acelagt fenomen ire legaturi stranse cu alte stiinte, “on Mircea, op. cit, p. 5; Aurel Clopraga, Loan lacobuti, op cit, p. 9 10 cercetarea_urmelor infractionalitatea, dar din unghuri diferite. De asemenea, a se terioare se biologice, identificarea persoanelor si a cadavrelor dupa semnalmentele ex iil specail din doneniul medicine! Legale te ia cole dot pine exist raportur specnle,daorte contibuielavute de tre care fratii Nicolae, Stefan si Mina medicii legisti la dezvoltarea criminalisticii f — Criminaisticn ~ in specia.tactica criminalistck - are sre It psihologie general si psihologie judiciar8. Polifistul, Procuronul judecttoral ale % fact are pot influenja comportamentul celor sev fine destmenra pei tpeane. °° PT fizicd, in dot ji cum sunt: fotografia judiciara, folosirea laserel lor, act gamma si beta, fotocolorimetria ie nies oe necesare pentru descoperirea, relevarea, fixarea si er fate . in ary criminalistica foloseste metode de cere« ae dn ee sau urme de natura vegetal criminalistic’ nu ar fi posibila fara 4, Edituea Sansa” - SRL ©, Mitrofan, V. Zdrenghea, 'T. Butol, Poiologia judiciara, Titura : ai, lon Mircea, ater Senco cit p20; Avrel Clopraga, loan lcabuf pit, p10; on op. cit, p.6. p. cit. P~— scbire inte cbse ee treba i Sore IHea | Sub acest aspect se face deosebire Cae ate trebuie identificate si si obiectele se identifica ctele prin mijlocirea cdrora se ident 1. A joe eate, pe de alt parte : IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA | slate coe vere ne pve scope entice j rimul eriteriu de el : : : { se infractorulu Sectiunea | — Considerat i terminologice | eae nit zScoriipoate fi: persaann in ee | CREA aden, leit foBice cao alt obiggt care a lsat ou $1. Nofiune | instrumentele foTosite Ta comiterea inffsefiunit sat fee in timpul sAvirsirii infractiunii, in timpul savirgirii int ate fe Josit_ pentru egninafites opercazi eu nofiuaijatnite in diverse ramuri ale singel ication] denumit sifabisee mijlody este obicctul_folosit_pen Daturi,tehnieii sau stiinelor sociale, dar le adapteazi la propriul object deco cota {blegaal idenitcetorg : Se ae yds a fel stau Iucrurile si cu nofiunile de identitate si de identifiearc igengticares GBICCTIIGT SOF rimsite de urzaale de Je looul rea apa Identifigarey in criminalisticd inseam’. cerectarea obicetelor, fiinfelor sau Sbiectele mijloc Sunt yuse a le fi creat ‘oblinute experimental cu objeetele_presup ‘ea stabilirii identity a siunile. tile gi au Fegatu cu actul de just tora, in-msura in eare sun imp. in poligon Jviegirii apt. i cele trase experimental in poligs = Se a Mell ate semenea, urmele de dd Mentificartil poate fi definiti ca find activitatea prin,gare se cauti stabilires) Astfel, nroiggllele gst elo ul ens ae 7 sunt obiecte mijldé, iar arm: nsusidlar commune ctelog flingclor/sau fenomenclor,)precum yi ee ee care le deosgbesc unele de altele, pentru ordonarea lor in tipurty grupe siguberupe, in) taiere’ gisite 1a loca sit la inlturarea unui o sterss deosebirifeciteia in parte de toate ceelulte,cu cate ae shite aie | tis {entitatsa. cuprinde acele insusiri ori proprietiqi ale obie ului, fenomenului, toporul corp delict este obiect scop. u flintei care il fac si fie el insu intre identificare si identitate exist o ‘strinsi) legatura, deoarece Scopulidentificiini il constituie stabilirea identitati | (Activitatea de identificare in eiminalisticd este atit de importaita, incit a fost Soasiderail problema eentrala @ investigatilor eximinalistice. Desi in: Wnerhehe ac specialitate se corsacr un spatiu foarte redus ident ste dezvoltat in toate Sacaite ,iPtole importante ale criminalisicii: cercetaron urmelon, merce Falsului,identiticareapersoanei dup trsiturle exterioure, bulistca judiciary vg Pe de alté parte, aceasti primi temi este consacrata infelegerii corecte a nofiunilor cu care se opereazi in procesul identificdrii; in celelalte capitole ale | broblemele privitoare ta identiicare sunt expuse in detalii functic Dupi contributia fe are categorie de urme cercetate identfiearen poate fi de tee fla, em §2. Obiectele identificarii oe stearic A a een tia turmele lasate Ia locu! : sale pro in laborator cu toporul insuyirilor Zele-proUUse experimental in labor bstacol din lemn sunt obiecte mijloc, iar la locul turmele gasite iu care au f ‘elk ctutate}sunt ghetele sau pantofi aceste urme. i, ea wupuse a fi creat vetele verificate sunt ghetele sau pantofii pres! Sectiunea a Il-a - Felurile identificarii sd ificarea, Histica opereazi cu termeni consacraji pentru a denumi abiectele i/memorie / ‘ificaren dupa y unetc de rolul pe care il au in activitatea de identffcare i de legatura §1. Identificarea dup: cauzali cu fapta ici af edus pentru aflarea adevarului in ons Ph int pe tii de identificare. Este modalitatea ou spiiug de alte posi ——_______ sitd ohndditrse dispimg de alte Lucian Tonescu, Dumitru Sandu, /dentificarea criminalisticé, Editura ,Stiingifica”, procesul penal. Este fotositl ie Bucuresti, 1990, p. 5; 1on Mircea, Criminalistica, Editura Fundatiei ,Chemarea” lasi, 1992, p. Vd " Copeman Stancu, Crininaisice vol, Edun ,Actami', Buciregtr 198, fay ey listca, Editura ,Didi Sepa, Hoan Iwcabuts. op. cit, p. 13; Nicolae Dan, colecve ty Trost penny ama Se ‘riminalistied, vol. I, LG.M., Bucuresti 1978, p10 oinga Lev’, Buuest, 1998, p.12-B. rr? wid ign Bae 92.02 1, p. 141g; Jon: MBreeia, Criminalistica, 3- suse anon persoane care reproduc date sau imprejuri pe care si le amintese dupa trecerea une! Periogdespai seurte sau mai fndelangate de punk, cea ce face ca riscul producerti unor frori'st nu fie exclus. De mec, este Frente seit rezerve iar datele objinute trebuie coroborate ct celelulte annus ficute in cursul eercetarilor. $2. Identificarea dupiifleserferea trisaturilor esentiale he obiectetor sau fiingetor , Este folosita in cazul furtului, pierderii sau disparitiei unor obiecte « Descrierea emand dela persoana care reclamd pictletea, furtul ccs isparitia obiectului or fiinei (oameni, aniinale, pasiri), iar organele judiciare consemneazi cit mai multe detalii utile identificarii, in practica organetor dudiciare se reclama, in mod fecvent,furtul unor obiecte de valoare (haine, obiecte de att sau de cal sis in ultimil anh, foarte multe autoturisme), animale de tractiune (boi, ei), of, pasar de racy sau de ornament cle Descige fet de cei interes tebue pot suecurGan, pot sepa dea ee & objine dsp! mat mad crganelorjuiciare au fiinte, Plecata cu jubitul ei la munci agricole cit.intentionates penta ali In prctcn schimb, sau cazuri de vite furate, ptezenta scrisori expediate, redactate chiar de reclamant, birbatul o omorase pe sotia apropierea casei* ingropase in $8. Teninearen dupe sae ta en pti ieabict sau Hinge Este modalitatea cea mai fre wasile Ix loctl Tapte constit su denaturate vent fotositi si gea mai ic probe obicetive i preferas, deourcce wnele , care, in principiu, nu pot fi modificate De accea, sunt preferate rapoartele de constatare telnico-stiinyifics, rapoartele dcexpertizi din cele’ mai diferite domenit (expertiza criminalistic: modi legal, telinicd ete.). ces “Toan Iacobuti, Radiourafia crimei, Editura ,Graphin” 14 Iasi, 1995, p, 34-35, Sectiunea a Ill-a ~Etapele identificarii* i vi lexi, al i stabilirea ivitaic complexi, al cArei: scop il reprezinta st Identificarea este o activitale complexi, ! : - lentitatii unui obiect sau a unei persoane. Acest proces parcurge mai multe etape, plecind de la general, la particular stabilirea tipului, a grupei si a subgeupei §1. Stabilirea tipului, * aceasta etapa identifi stabilite tisdturile generale ale obiectului {in aceasta etapa a identificarii sunt : sau ale fiinfei. Astfel, referitor la urmele mijloacelor de-transport lasate-de vehic oo ees ate aed ‘ Arisit locul faptei, trebuie s& se stabileased dac& urma pneului ‘Mola bani ghiculen tectivne animals eae foloseste pneu urate de la twee -De sone, um enue anes pt ow Seine rear ean aT ee Fioea poet alles ov hie u glo wind amide vane asl desinfen ore Tot astfel, in azul persoanei cate a ivy accident de cisuaie pst Jocul faptei, se stabileste in cursul primelor cercetari daca per maseutin(i de sex ferninin. §2. Stabiliren grupel’ f caracteristici ale obiectelor sau Jn aceasta etapa reusim si determin al clr ' ee ae eee a “spin dane et an atotocsan noel deal dao doo aril, ir ta olde treilea, de un barbat imbracat in uniforma, fir alte detail De aceasti dati, in activitatea de identificare s-au obtinut noi probe, su sist cara s-areuit i se tabileasd in primal cz, ef era un eutoturism Dacia fac de-al doilea caz, a fost folosit un pistol militar tip Parabellum, 31 Gi, fagit de la locul faptei, era imbricata in uniforma de postas. Testing ai jctlar indus ati dem cere bicctelor nor Ne, nuarea cercetarilor va fi malt usurati, deoarece se poate stabil ce ps - poediautoturom Dacia, cine aren dtare pistol ip Parbellam cli porta ar putut trece prin acel loc la ora cand s-a sivarsit fapta al_persoanelor binuite,‘Sectiunea a IV-a - Metodologi lentificarii Tehnicianul sau exper sau expert erimnalist poate sgn iain Fst poate fosé mijloace yi metode : ip: aan biectzlor cercetate gi a dotiirii tehnice de é: hi * eee supuse Wentici parcurge dou compara §1. Examinarea separata fn accastetap sun turme, precum si umiele ridieate ‘apache in faborator, pe de alta parte. Se are in vedere imy a perso Poste si serie cu totul diferit, in functie de starea ener er ae suport sau de pozifia in care sta in timy De acten, nu po et ose nse desta dat de oer onsumat 0 canttte apreciabils de bait alcolie fi da ext, Sd se mata sea ae De eon acelasi sofer pe formularel urmirire peralt a sce! pte pe Tomularsleoxganclr de unite penal my so mat aan fourte restrans de pe o foaie de restituire CEC. “mses bficcare dintre gbiectele pustitoa ali, d pul scricrii. De aceea, nu poate exis §2. Examinarea comparativa in practica tehnicienilor de ue: rocedul sens, proceduljustarunerd ye mnoscute tre ce i i procedee tapunerii si procedeul suprapuner a. Procedeul confruntarii “te foarte rispandit si eficient. Confruntarea fatrBurmele say obiectele gasite ele sa gis produse experimental sau a compuratic poate fi flcull 31 prin exomimaes a incriminat i Taboratoarele de criminalisticS se marese fotografie velor dows ca de urme ail doua categorii de tu me $i Se compari la_micmscop. fh sx compset msnssoy, a prevent, osteo capers wt sae tare preizo, ir imiginea blecelor san s oslo comparate ce apare pe un ectan poate th Soren poate faults, miesorati, examinati in intreg b. Procedeu! juctapunerit (al continuitdié liniare) Este fost ta eree cereatreaurmelor ist sion Ee + nstrumentelor de spargere, al eset ores Ancriminat. (banuit) si Tees eee or repre fn aoe 12iig,.cap la cap”,’se poate constata, astfel, o aeons fiilur) din cele dou fotografi LL 16 lu! tehnice de care span, Studilobizctety . $i anume: examinarea separati gi examinarea| ELGG fais, pe de 0 pete shee acceasi care a condus autovehiculul dupa ce a a scrisi in cursul "a, semnatura dati de $< |e. Procedeul! suprapunerti | | Bate simply, deci usor de praticat gi efiien, si const fo syprapunerss magi wapspanese# wns tre obit peste imaginea.celuilalt obiect. Sectiunea a V-a — Formularea concluziilor de identificare, expertul poate formula coneluzii La incheierea activiti categorice, probabile si de imposibilitate. | a. Concluziile Categorice (certe) pot f.eert pozitive sau cert nega\ive. Sunt coneluct cer pggiiygfatunci cand expert constté cf: trina de doeet itd la locul faptei a a yet ardttor dela mina dreapt alli XY” Sunt conclusit cert {negative ptunci cind se foloseste urmatoarea formulare glonjul scos din corpul vietimei nu a fost tras cu arma seria Z-B., 1781, prezentati pentru expertiza”. b Conctuzif de ‘probabilitate |, obiectele sau_urmele_prezentate_pentr a jcare, Concluziile de Se formuleazt in cazul in care sunt intélnite in rapoartele de expertiz8 traseologick, ui, clestelui cu care s-a aefionat asupra unui obstacol Ja locul faptei a fost produsa, yutea fi produsa gi cu un alt pe deplin, Asifel de conclu privitoare la identificarea toporal sau sistem de inchidere; spre exemplu, ,,Urma_gasiti il, cu toporul prezentat.pentru examinare, dar p id aceleasi caracteristici” | aon } | ¢. Concluziffde imposibilitate | Sunt formulate asemenea concluzii in cazul insuficientei caracteristicilor de indivigualizare sou a lipsei unor.mijloace sau metode adecvate de cercetare, Astfeh, © Sempaturd formata din cfteva linii frante nu poate oferi elemente de individualizare,~ ddeoarece ar putea fi realizati de un numa infinit de persoanc’. “Asemenca concluzii sunt totusi utile, pentru c& gblig’ orga { penalé si emit alte versiuni de cercetare wnele de urmirire S Nicolae Dan, Identificaren eviminalisticd, colectiv, 1.GM., Bucuresti, 1976, p. 11-18. ‘Tratat practic de eriminatisticd, vol. I. 7VAPITULUL al li-iea FOTOGRAFIA JUDICIARA Secfiunea I — Consideratii generale §1. Notiune si importanga ; soar errin © reproducere a imaginilor luminoase proprictiti | bi nin de a descompune sirurile de argint Adaptarca fologrevel judiciare a fost impusi de nevoia de fixare a rezultatelor si a modului de desfisurare a unor activitéti de urmarire, precum si de metodeld corespunzitoare cercetirii de labotator a mijloacelor materiale de proba, Mijloacele de reproducere a imaginilor luminoase a obieciclor au evoluat continu, intr-o perioadi relativ scurti, de aproximativ 150 de ani, eafi au trecut de la inceputurile fotografiei judiciare. De la aparatul fix si greoi s-a trecut la aparatul foto} portabil, ajungandu-se astazi la camerele video. Totusi, aparatul foto este de neinlocuit in activitatea organelor judiciare, chiar dack crese mereu numarul situatilor in care se foloseste aparatul de filiat si camera video. De aceea, organele de urmarire Penal, care folosesc in mod curent in activitatea lor aparatul foto, trebuie si cunoased notiuni clementare despre fotografia judiciar’, Aceasti obligatie revine gi jdectorlor sau avocatlor, pentru a putea aprecia valoarea probatorie a fotografiei ca | mijloc obiectiv de fixare a urmelor infract aflarea ade ului in cauzele penale si civil. §2. Nofiuni de tehnicd fotografied Pentru fotografiere sunt necesare aparatul foto, substanfele fe aratul foto, substanfele fotosensibile gi un liborator foto, dotat cu camera obscura si mijloace tehinice adecvate. a. Aparatul foto Elementele de constructie principale ale orickrui aparat foto sunt camera obscura si obicetivul ee La camera obscuri sunt atasate mai multe accesori, al céror scop este de a | asigura misurarea distant, timpul de expunere, sularea si dexulazea filemetei ete Qbicetival se ingurubeaza im partea din fala a eamerei obscure si poste fi schimbat dupa dorint in raport de distanfa la care se afld obiectul de fotografiat sau lc dimensiunite acestuia. Obiectivul este un tub cilindric, in eare se affd mai multe lentile, a cdror convexitate gi diametru se stabilesc-dupa dist a tn se stabilese dpi distanga la care se poat fotografia’ : ; aes \ 'M, Novae, Fotografia de la A la Z, Pditura ,Tehnici”, Bucuresti, 1973, p. 316 si urm. 18 ot prit{ tiumii si contributia pe care o poate avea la b, Substantele fotosensibile Sunt diferite siguri_de_argiot (cloruri, bromuri, ioduri) sub forma de pasta, depust pe film transparent, hértié seu sticli, intr-un strat uniform, tare subtire fn contact gu lumina, aceste séruri se descompun, iar argintul se coloreazit in negru, in diferiic huanfe, oblindndu-se imaginea alb-negru, Pentru fotografia i se folosesc niste substanfe realizate dupa refete mult mai complexe. De as existd materiale fotosensibile cu destinafie special, cum sunt cele sensibile I {nftarosii, denumite infracromatice, folosite la fotografierea in intuneric” ©. Procesul developarii si fixarit materialelor fotosensibile in laborator, fra lumina, in Afara de un bec de putere mica si cu lamin’ rosie, numai in cursul procesului de copiere, au loc operatiile de developare, fixate, copiere, scare a filmului si hartie foto. Se folosesc solutii diferite pentru film si pentru hirtie, prin parcurgerea a trei etape obligatorit: developare, spiilare, fixare, durata acestora fiind calculati in minute si in secunde, cu ajutorul unui ceas cronometru pentru laborator. Dupa ce imaginea de pe filrrul prelucrat a fost copiatit pe hartia foto, hirtia va fiuscata pe un utiaj special Tehnicile moderne de fotografiat si aparatele de tip KODAK, 5i alte ascmenea, ‘nu mai folosese laboratorul foto, pentru c& in aparat se introduce doar hirtia si, dup’ ‘expirarea timpului de expunere gi prelucrare cunoscut, se obfine fotografia dorits Dupa aceleasi principii, dar cu tebnici mult evoluate, este prelucrat filma in camera video, obtinéndu-se imaginea in culori a cadrului, obiectivelor si persoanetor dorite. Sectiunea a Il-a — Fotografia judiciaraoperativa Rste fotografia efectuati. de organcle de urmirice penal in timpul cercetarilor Ja fata looului sau pentru fixarea rezultatului altor activititi: perchezitie ‘etc. Dup& scopul urmirit si momentul in care este efectuati, fotografia jj operativa se clasificd in: fotografia la fata locului, fotografia de fixare a unor activitati | de urmirire penal si fotografia semnalmentelor’ = a 21: Died, E. Tofis, Tehnica si arta fotograficd, Editura ,.Tehnici”, Bucuresti, 1961, p. 79, 2 Emilian Stancu, Criminalistica, vel. I, Editura ,Actami", Bucuresti, 1995, p. 103; Auret Ciopraga, loan Iacobu(d, Criminalistica, Editura Fundatiei ,Chemarea” lagi, 1997, p. 1035 Ion Mircea, Criminalistica, Editura ,,Lumina Lex”, Bucuresti, 1998, pag. 29 19§1. Procedee de fotografiere la fata locului . |b, Fotografia sehita Fixarea imaginilor in timpul cercetirilor efectuate 1a fafa locului se fac} incepand de la general la particular. Respectind acest criteriu, distingem fotografii Se foloseste pentru a cuprinde unea orientare, fotografii schif’, fotografi ale obiectelor principale si fotografi alpfectucazii cercetiirile (Incdiperi sau_cimp.deschis detaliilor. : Asemenca fotografi se efectueazi in inggperile i [inde a fost ingropat cadayml sau obiectele sustrase ei. : a. Fotografie de orientare | Dupi natura logului_cercetat, a scopulut urmatit, precum si a mijloa oe ute la dispozitie, fotografia schifé se clasified in: fotografia unit Fotografieres locului unde se efectueaza cercetrile incepe cu fixarea cadrulijorografia pe sectoare, fotografia de pe pozitii contrare si fotografia de pe poztit general, pentru sifprindefea reperelor principale din teren. Dupii fotografia orientare poate fi recunoscut cu usurinfa locul unde s-au efectuat cercetirile, in cazal in care ar fi necesari'o nowt deplasare pentra reluarea acest actvitifi sau a alt Forografia schiqaGontaraye efectueazi cAnd locul cercetat poate fi redat print activitayi de urmirire penal, cums ar fi s2eonstituirea sau perchezitia |b singura imagine. Tehnica folosité pentru fotografiere djfera in functie de natura Jocului-cercety Cinchis sau deschis,intinderea acestuia g(ehiica de care dispuiTorgancle de urmiri, py isgrayta sohiy Ge SecToareDe Foloseste, ao sear mai reduss, in aceleasi enala. Locul cereetat poate fi surprins pepelicula intr-o singuri imagine fotografickiaij ca la fotografia panoramich. Age se procedeazi in cazul unet inciiperi de Acest procedeu este folosit atunci cand suprafaja cercetala este relativ redusd, ia oii mai mari, c”nd nu poate fi cuprins intr-o singuri imagine intregul spajiu. operatorul se afla pe un punct ridicat din teren si dispune de un obiectiv cu deschider foarte mare. Indiferent de natura locului cercetat (incipere sau cimp deschis), i edeul este folosit in cazul : ‘ Fotografia de pelfozift contrar) Procedeul este folos fnfie-de detalile ce trebuie reproduse pe pelicul se impune Ivarea mal MUI ge caacteristici ale Jocual sat ale obiectulu, ale spatul,privite de pe pot imaging De net da efector fours panama siinsanaatgoPC. ANA Se procedeazA cu auiovebiculul Sarat in timpul aesidenulas sau ex configuratia terenului cercetat (gosea, lan cu griu sau piduri incendiate See aet cme aieue valeall pe ae bele bis pul pe care s-au rispandit rimisitele unuj avion etc.) se impun procedee diferjtee#48¥™l asezat cu faya in sus, Coe a efectudindu-se orfotografie panoramicd liniars Sauaina panoramic ¢ireularg | : Gozitit incrucigaidreprezinti 0 continuare a fotografiei de pe {jn caal aecidentelor de tate pe ile rere au'pe ATER care su Fotografia He pe Gaal rc oot cate fotogratiat diy ele implicate dou’ siti mai Wiulte mijtodce atito SHu vagoanc de tren, se alege un loc iPOitii contrare. De aceasté dati, locul sau obicc : — apropiere de drum sau de calea ferata si, folosind reperele din teren (pomi din zona dPatru laturi._ protect, stilpi de susfinere a liniei telefunice sau electrice) ori tablifele numerotat fotografi se deplasena paalel ex drum public sau caleaferatl i executdfocogra] pe sectoare, pind cuprinde intreaga suprafata cereetata, at Ee E as ue fixeres Cind fotografia se exeeuth pe un tern desis, fotografi se astzh.tnsilhy | Dupi foosiea primelor days proce, este nossa = eee aia infractionale. In Prezent, se procedeaza, in tot mai multe cazuri, la filmargocazia reconstituirii unor momente de \por Principalelor momente ale reconstituirii", ori se folosesc camerele video. |infractionale'. Josite in timpul reconstituirii (aparat de Cu mijloacele tehnice moderne fol b, Fotografile efectuate in@pul perchezifiel) | mat, eamerd video), acest inconvenient sunt flaturate ci pot fi clsifiate, dupa modalitjijpenta fievare dine ele, se va nota semni Fotografiile vor fi aplicate pe o plansa, in ordinea in care au fost efectu activitat$ de tactic criminalistica, icatia mot lui fotografiat. ee ors sais roan tw a uct pea Ds weeny te itt 1 oe s ease ca pivre la care exist date corte cA posgtesesivarst ee se piri de personne, tafie de stupefiante, infractiuni Fotografiile efectuate in timpul perche: sifimp gin care se desfagoar’ aceas Slasificare a acestor tipuri de fotografii poate fi ficuti. in functie de THOMER Principale ale perchezitici. Astfel, la perchezitia efectuatd asupra persoanclor se executa una sau mai multe fotografi ale persoanei respective (in picioare sau hum tip fotografie de identitate), fotografii ale Jocului unde s-au gasit obiectele ascun (Captuyeala hainei, cdciula, lénjerie de corp ete); de asemenea, se stie CA pentnj unor fapte penale grave: ein ae obiectele Inghiite se poate face o fotografie cu raze Roentgen. Ultimele fotografi vot impotriva sigurantei nationale zt oe. i acestei activitati. Aparatele foto fi ficute asupra obiectelor gisite la perchezitie, grupate, iar dacd sunt pene Tehniea feos exe adapt specific ate atv, Apantele, Fo valoare (bijuterii Sau alte obiecte de pre, ori bancnote romanesti sau strine) "sg folosite au diverse forme, din ce in ce. ain : ele executi cate o fotografie de detaliu pentru fiecare din avestea peroancor umd: sour, umbrel, ober DeAete eA La fel se procedeaza si in cazul perchezitiei efectuate in cémp deschis saw is De asemene, po foosteaparate foto obigmit, dar cu releobieetiv penta inclperi. Se executd una sau mai multe imagini ale locului unde se face perchezifi ¢ putea fotografia de la distantiy/ara ca persoat wdrul general), imagini ale ascunzétorii sau ascunzétorilor, si, in cele din urma} fotografiatl a a se , mai intdide grup, apoi separate, ale obiectelor (sau fiinfelor) ascunse pentru cazuri de interes deoscbit se poate conte Pentru fotografierea ascunzatorilor si a obiectelor de dimensiuni mici dar dd armatei, care dispun de amplificatoare electronooptice de m valoare mare se folosesc filme eu sensbilitate crescuta i surse de iluminat adeevare Gxt precnitr penta recunoustere > In scopul retinesii unor detalii necesareidentificirt obiectelor de’ valoare, 4. Fotografile efectuatc%Gu timpul presentiri p recomandi efectuarea de fotografi color. In timpul reconstituiti se efectueaz’ fotografi cadrului_general al locului' unde se efectueaza waginii persoanelor care se sustrag de la lor speciale ale sau. obiecte constitute 0 Prezentarea pentru recunoastere a unor persoane sau obiecte com , ont practical de orgnele de wemiire penal. cae ETiuni ropecind obec de stay al slr captle ale oui etape distinct: fxare tituirea si fixaren eelor Thsemnate momenie ale aetivithi Infractionale.. Latura tactica a chestiunit reprezint Saree ~{] Fotografiile cadrutui general al locului infracfiunitrebuie si corespunda] criminalisticii. Tehnica de executare a fotograghilos in timp eee eae Principalelor repere din teren, inregistrate pe pelicula la primele cercetir rectinoastere are importanfé practica si ie aaron unor fotografi de calitate Deci, vor fi efectuate una sau mai multe fotografi schii ale locului, in functie} respeotate normele tehnice, care sigur efect de caracteristicile acestuia: inedpere, spatiu deschis, teren accidentat ete ‘corespunzitoare. <2) In cea de-a doua etapa sunt luate imagini ale celor mai importante momente ale \ ‘Me il Sueiu, op. cit., p. 81. x awregti, i “1. Anghetescu, A. Barciue, Filmuljudiciar, LGM, Bucuresti 1974, p. 8 Ho. 7 24La prezentarea in grip a persoanelor sau obiectelor, impreund cu persoa obiectul ce utmeaza a fi recunoscute, se poate stabili cu ajutorul fotografiei dacd toate acestea (persoane sat! obiecte) aveau trisaturi comune (inilyime, culoare, dimensiuni etc,), De asemenea,trebuic fixate in imagini foto momentele principale ale prezentiril pentru recunoastere, Cunt ar fi momentul cand persoana cafe Face recunoasterea indica pbiectul sau persoana recunoscuta™ Dac persoana satt obiectul sunt prezentate pentru recunoastere mai multor petsoane, pentru fiecare dintre aceste activititi de prezentare pentru recunoastere se vor efectua fotografi diferite. Mijloacele tehnice folosite sunt cele cunoscute pentru fotografierea obignuita Se vor folosi filme sensibilizate corespunzitoare cadrului in care se desfiigoari aceasté activitate (inciperi sau loc deschis), iar sursele de lumina vor fi alese dupa aceleagi criterii, Pentru integistrarea pe pelicula a unor detalii de interes deosebit pentru urmirirea penal se recomanda efectuarea de fotografi color. Fgtografile se apliedype ovplansd si, pentru fi ioneaz semnificatia momentului tactic inregistrat. Sectiunea a Ill-a — Fotografia judiciara de examinare Clasificarea fotografiei judiciare in doud mari categorii - operativ si de examinare - are in vedere atat domeniul de aplicare, eft $i mijloacele tehnice folosite. “Ta prima categorie sunt incluxe prosed penali in impul Sercetdritor la fafa locului, i nal (perche7iti stituire, prezeniare pentrucrecunoastere). in cea de-a déua categorie sunt incluse procedeele tehnice folosite in laborator de persoanele avéind calificare superioara si dotate corespunzitoare. Chiar dae unele procedee ale fotografici de examinare (fotografia de umbre, de reflexe sau de contrast, precum si a fotogratici la radiatiiultraviolete sau infrarosii) se folosesc 5i in cursul cercetatilor la faa loculdi, acestea constituie atributul specialistilor de inalta profesionalitate, invita 4 part ine la corcetri in functie de scopul urmarit, de mijloacele tchnice si de metodele aplicate, fotografia de examinare cunosste dowd subdiviziunk fotografia de examinare in radiafii vizibile gi fotografia de examinare in radiaii invizibile™. © Bmilian Staneu, Criminalistica, vol. f, Féitura .Actami”, Bucuresti, 1995, p.116; Aurel Clopraga, foan lacobuti, op. cit, p. 34 "Ton Mircea, Criminatistica, Editura Fundatiei .Chemarea”, Iasi, 1992, p. 62; Emilian Stancu, Criminalistica, vol. 1, Editura ,Actami", Bucuresti, 1995, p. 118; Aurel Ciopraga, oan Tacobuti, op. cit, p. 4 26 §1. Fotografia de examinare in radiati Dupa natura sursei de lumina, tehnica folosita si scopul urmarit, fotografia de Jexaminare in radiatitvizibile se clasifici in fotografia: de ilustrare, de eomparare, de lumbre, de contrast, separatoare de culori si mhicrofotogratia, A. Fotografia de(lustrare) ___Procedeul este folosit in bhoratoarcle de experties pentru ixazea_imagin bicctululfce urmeazs a fi supus examinisiiSedpab)imarit prin efecturen acest gon donfotografii este acela de-a-s¢ ilustia dimensiunile, forma si caracteristcile stior pate penn experi, aa ear ena Jean ciactele presupuse afi fost falsificat,obiectele comp-dlit Se aae uence © spree pan oda coil a malo dei iachniv a dimensinor lini gradate. Tehnica cil eave dispune de ce vor vietimei etc.). Pentru refinerea a cf obiectului cercetat, se recomand’ agezarea lang’ acesta a uni folosita este cea obisnuiti. Obicctele. se asaza.pe.o-masi. sp surse de iluminare Jaterale. 0. FowrapedeGeparans) Poate fi realizati in mai multe variante, in raport de procedeele folosite. a, Fotografia de comparare prin confruntare Este folositi in examinirile de laborator, cand expertul dispune de fotografia ‘urmei gisite la fafa locului side fotografia urmei reproduse experimental in laborator Asfel se procedeaci penta comparares fotografi umel de degst ev fowalia ii a pe anita. enea, se poate confrunta impresiunii digitale Iuate-de 14 persoana binuiti. De avei Se pe h fotografia mulajului_unei_urme.de-adancime. cu fotografia mulajuluiexecutat experimental in labora pus af creat urma gsi la locul faptei . Fotografia de comparare prin suprapunere Este folositt atunci cind cel putin una din fotografia fost realizati pe suport intalnit in pract ‘sau tehnicienilor ansparent, Procedeul este frecvent intalnit in practica expertilor sau tehnic gi. Agezindu-se imaginea transparent’ peste SH tr dagsniltsselegee : | 7 fi examinate detaliile unei semnaturi, ale fotografia cu. care se compari, pot m \rpcsunilor de sami le documentlor flit ee. Dac cele dows iain se uprapun perfect si existi'o coincidenti a detaliilor sub toate aspectele, se pot formula : ‘iturii de pe documentul fal, oncluzii cert pozitive privind identitatea autorului semmiturii de pi ss ‘a creat urma deadincime ridicata prin mulajul examinat ete, 27