LT] Turbarii si baragane Sumibre, sdilbatice st batute de vanturt, turbartiie $4 bardigane- Je din uordul Europel seaménd cu un peisaj primitiv, scaipat ca prin minune de ravagtile ex- ploatarit de catre om, In reali- tate, ele sunt chiar contrariul — ‘rezultatul actévttatét omit, ate 4 nox Buopel a fos acopert acim dese te ste si pny tej In c= prestut sl pint perent In cli mal aspet a Gnutinlor muniosse nordic. Ded ling mi ler, ator cobbaneser tate purl de tere, inderert de rocile de dedestht Dgndvalsubsanelenutnitve din slurle dex ‘olate din saul de fronze chzte, acamlat ‘uh Sdapostt de fines, soll a susinut o aco liye plant nal cae aura Inapa penta o mae vacitate de arinale, 5 Ia mute Keowri din Scandinavia, norcl & slameriea de Not cea padure #l strate solull se amestecs putin. preinoril a supraviewit dar 39 wave parce a Europel de nord patra infiat de copa fost cistsa in urna cu mit de ani de tori de ft sisal ep de piaua, epoc de bron si epoct de fer care sweat neve de ppsunat peniny animate Tor gt terenun pen= tr cuwarea plamelor Peisaje create de om Jn general, aceste regiuni debate st si acum foloste pent pasunat cqvicutunt srensiva. Totus, funele rela’ soil & fost golit de aubstanerutrtive dea lung seco [Gor de cuhivare sf plot mh, tar pata a fos colonia de plane precun laeenea si groeama, care sunt Capable st tolere onubiie proaste Aces efecs eve mult mel rasp In tnuarte muntoase, nde cima fee aupea sl colle ub, acest supratee fe pamint saret sunt cunoseute su ume © otuare an Scotia. Acar tp de ter Splldure a cerbilor” © Arderea interto- ‘ati, periodicd, Ierbit-negre mature Incurajeaza noua ‘eestor. larba reagra tanara confine mal multe Substante nutritve, [etfel inc calitaten nil Je tuibid Reghinile deprestonare ca Fos afeciate de'un proces sia sunt cute aula aumnele de hardgane ~ un loc ure Tautarneagt crest cn aliundent Baraganele ariganel de deresiene apt aproape nt ia renin care eft ee aap vt aarp de nip ea pt ‘espiate, erate at hate de torte de pa ns ri ul pct Roce re prccum cremenca rate din mincrake va Uioslul de ibe Waloure nutrta pent plapte,Indeose ‘rie! 301 Fer, Deosece soul ese comps ‘in panicule de geet amestecate cu ranulstele escompuise ae plintslor st animaldor, onee solcate se dezvoltl pe men durt wii sa +8J rorwann 51 aanacane Q ous sintre cele planta din baragane font ban gh ftrupurl urea, © Fazelecrostert lerbitmegre. Fara de ddeschidere (3-6 ani sresc mugurl pe ‘wlpinile sau risadure Ingropate, Faza de crstere: plantala te ‘ispindere. Faza de ‘maturtate (dupa 15 aan: planta ating ‘ntimea made Dual 15 on, Plantele incep 38 5 Segenereze. fragmenta in nisi sau pletely ~ are de obi fe on contin forte rehis de calcar. Daca oper cu arbor, pst calcan= Iti nt este © prostema anit de mare, deoarece fmnzee ctaite de pe copach age rule alke substante qutrtive, De asemenes copacs forneaia 0 umbreX peste ptm, absorbing plosia of impledicdnd-o s& cat direct la 50. oa de plosie erte yor acie, de acees cind pltnunde prin sol ea tinde a clzolve once Irateriake akaline ~ precum calcaral ~ at Spalt la un nivel inferior, Dack plmdorul 23 ite copacl, procesul este mull mai apc si ral multe secole de plot sezanale pot spa. prope ica substanjele mitive alcaline tle plantetor dia stature superioare ale solu hh lsincinie ices stele Un sol ste inal este Dogat in subscante rutitive ane de obicei 0 popullgie prosper Ge rime, Cand se tleloe prin sol, rele anesecd dertele sratur gt mute subsanye Puteive care au foct spate la un nivel ine For aunt reckise ln suprafa Solute erie Contin feurte putine rame, de accea nu impie= {ica nimic cobordrea substantekor nusritve. a Pe natsucd ce irae superloure devia wot mat acide s inferle, mica populate de rime Iicane, asf inf situatia se fetatese Daca soll tine apa indeajuns de bine, prox cosul de acidificae poate $4 pu atinga nicio= ‘daa acest stadio, deoarece apa bogatt in sub- Sante nutrtive na se drenetzi dest de repede, Un eolnisipes sa cu peti SH. apa se scurge dice! prin el, apilind fot ‘eeu ce este bun kt ua nivel inferior. cesta fate mexivul pent care barigenele de depre~ Mune se dezvold titoweiune pe nisip sau Dletris pe plout mill, dar orc ploale care fade se wcurge direct pra solul neprocea ‘SU urmigim 0 sectine tansveraitpiin- seun so de bartgan Chis sub supra, nce ‘olula fost spalat de tone substanele nue, cesta este Unc, gi si cenvsia. Aces sol se ‘nameste peda) nume derivat ain uxéingul rusese pent ‘sol de cenugt", al jos — subs riselal rdicinilor platelor ~ exstt de obice > portune de culoate inchist unde sau act mula toate substantele-auuitve, Uneor se auduna aici oxkd de fer fonmind un stat dur Sau 0 “albie” care tmpiedica scurgeres mal os, Si sub acest shal are o cuore bruna aisni ta snr galber-marmnie. in regiinle ase aveast albie de fer poate deven! complet im permeatlt soil de dessupra devine saurat Ge apa, formand o misting de vale, Plante din bardgane Supa solu de bargan ext iordesuna copes cu un stat de mated vepetll pral dexcompost Aceisa peru cf solu ase Conin ela puting mlcrcorgaine “care ingredental organic ad sclul ~ de ace, aceaa tnde si we acumleze Inrun sa care tnciet ce fragment de plave Co frites tach Fung care ees In tba Suet il deompunere el elerind 0 sin itniatt de subseante ruxtive pen pi dre pune plane poli de scesten ancele spice acetal tp de sl sum et din fafa leroi-negre aru pte ten precum laba-ncaat a atba tclopot in O lerunca rosie se brine in principal larbi-neagri. Des! intlnita doar in Marea Britane s lanes ruda sa aproplat, coceaul ‘de munte, este raspandlt in nordul Europel maniganele secetonse arba-neagra cu flo {de culeare purpune deschist este spect pe Joyninaned, acopering supraee ininse. Pe Solud putin mat umede, forte Doyale ro purparl ale ies cu clopot ies in evident timp ce ia regunle co adevanut umede ambele fat lee ierbil eu cnuce, cu ciorchini Sai de tort woz, larha-neaged mu poate coloniza sexiunt acoperke eu vewetuie dest, bazdncki-se pe dlaunele provacate de focus de past in ences! care creei2a pec goals unde pot prince ridieind. Danele prexoone ce Focuri tunt © parte imporantt a cicului de atl ierbi-negre, deourece Focal aede plan: tele vechi (once plante concurente) st incu rijexeh_germinarce semintoler g) producece Fnlocullor viguroase, Accs) Wert se Za pi cu grozama, als erbust tpic de hartian Nuliele subterane ale irl eu lopor 5 ale fill adesea supzavieuieseFocul s eol ese printre risedurile de tarbisregrd pent. Dredoming ctiva ani inainee ce arbarhesara Senetsed dest de mare penn se ume ‘Bac nu sunt Focut sas ania care pase penta 2 iniitura vegettis existen, hk peagel are puline game de a se regerert Dupt 20-30" de-sni, fecare planta devine Tncalett gi tuipinie ale se splencd la pact rozame ol ierbusile, precuim larba rosie de ralagint, prind ridacini ta ceatal prabosi pot florese si epi i iau lee. fn cele dit tims, prinete fezbusd pot germina semintele de_mesieucan sl Gnesi Mestecen!asigurd Condit’ de pepinlert ideale pentru pulet de pin Dupa mul ani, pin por f inlecuit de Sejari st reqtuinea redevine pare, fr realitte, aceastd "succeshane” de spun de vepetatic exe impledicaté anical de 2 deren regula, imenticnatz, penina a facut Cetera noilor Litati de faebineaged st de Jerbutltinere pent oll, vitele sh cali carehointrese ber, Pascutul Incurajeaxd cresterea terburlor, consummate si de teputtsdibatl de cell, crefndi-se uit pelsa deschis de bu aspre. prozame. si ferigl de cémp sph nase sh necemestibile. Feigh de Camp fin Turbai depresiune apar adesea. in ‘uubaile sunt ipice Tritute de plo, Plows bia tinumurilor mun te facorul crite Tn dezvclaes. lor fle auidive sunt spitae dip sol de fuxu! necruttion al apel st ni. dato qatull ce tutodrenare a soul, Astle tn tmp ce ta ginele de depresiune se dezvolit door © Putureie impe- Fal este 0 Insects ‘spindles tn bie’. ‘ane. “Ochi” de pe [pl searina cu ‘ech unt animal tai moar iat tere priditor Onislle sale xe borinese cu arba- ‘neagr’, in timp tufele de grozam asigurd brand pentru ‘omit futuretut pest albastr, Qea dite erbivore di baragane sunt Insecta, ca aceasth nlnfé de lbcusth, ‘are (ales Intro secretie spumoasa Histar nen seu fruraele larbi-negre = printre acestoa £0 humaied trpeidele, asl, capugele gi ‘omisileMuturlor © Caprimuigul este Un focuitor att al bardganeor cit al ‘outros impadu- Fite desehise. Inti Ul noptl al vinesza Insecta zburitoare mart indeosebi ‘gindac iM Sieud atl peri © tnsectole sunt legatur vate tn tangurilo almentare din baragane. Este posi ea acest Lup al albinelor 54 Re mancat de lerurcs. re apol cade pradi uel vuipl eau unut vuur. nisip. turbanle cde sont. me paride in Gnuturte muntoase in regnunile co Feociplig sami, ‘prc oun: SERGE Trlandel, vegetatia din curbaria aca poste fh pe sol alate pe pat de jar alcalind ~ preciptatile mont ay spilt fevregl clear solubi din state supetioae: oti, in general turbanile sunt tipice crue tino muntease cu coe! die. Insole, pre ‘cma grinitl si resi, nde aera caiciht in combinate ev pole maf fe solute ace Vegetatia din turbarii -Acolo unde drenatea exe indeajana de bur pean cin tb este asemantonre co 3 tui bargin de deprestine ~ dominatt de plice din faa exbicregte si le arora, de afin 91 rele sae apropiate, meron de depresunt, she-neages exe mendnu prin pisunat Items sh pen focud tn Scots, de fxemplu, tafttenesget este ars eral tegplat to cat ls nrosimty ece se) pee I ne ks renee 9 te on ef pinul ny 3 tesla cin[Be ruoanu si ovnacane Q Multe turbiri g barigane isi datoronsd ‘xirtonta ders pidurtor fi pSpunotul Uber. Ole pot «3 prospere pe pquni slrace ql ae potrivese ideal sceator habltate © O mating tn cover dntt-o turds, cu iarbacneagra de culoare verde inchs din farnia Ercaceae, uychi de cuoare verde deschis (Sphageur) si capetele albe ale lerbil ‘de bumbac (Eriophorum solide sau a dervotie! unel alli imperme ile de Her, parsintl devine prea surat de apf pontn larba-nesprd, cute este iniocuitl de Iugchi de tuba din geoal sphagnum ‘sch sphagnum prosper’ am cond de ulate permanent absorb apa ca un bs rete si extg subsantele nuvitve, elberind hiogen, fal apa ma aciea, On fn descompuncse nu pot supraietd fn acest eck acd, souurat de apd, ave fact tunes ‘ind schist care el ose ceseompune, cb se acumuleizt, Desstpra cress musth nok, mnprimand plantele mare, form tuba Puteres de absorse a mugchiula i permite sf trigind ape dupe fmt ito grap Ta cele din uimil me poste ts ea, ate ince 0 o misting de fnneun dom amen de muschi sctuat de apa Acesta 52 numexte © trhitie ical pe uit sat de fait gros de ma ul eet dleal si pe versanit de mute ume, acestea Sunt tuba in coc Muschinl sphagnint swieca_majoraten planeloe din turstel, dar tatha ct! clopot poate prince nici pe roves cate al Trai, aba ou eruce apa! in dep nile mai umede, Ate plante censsterstice de furbitie sunt jetbusle de bumbac, au flole lor pufoase abe, asfodela de taatind cu flo Wei galoene si micul de mistion. Conditile acide, private de substanye sutstve, incu jeact creperea plartebr invective precum Tous cetula), cate puinde insectee in func sale paronse i liptcoase st le ager pen dobune azorutce Animalele Insetele consumate de roua cera sunt cele sui remarcabie animale din wus st bath sone. Vara, urbdle de munte unt infestate de masculte 1 mute deca. iar ochiurle de avn apé din mlastint sunt focur ce inmulpe idee ale penini oiurle ce antarl_ mos«pi Omiaile speciaculoruh Hagute imperial se nese eu fatba-neage in timp ce tule’ ce frozanntaxiguel art pent ome Satire Fol pest abst. Acesca sunt consume de anton, pre care pusarjenul dle lasing, Un lant alimentar nesfarsit Jn bariginels serine, Insertele 3} lan jen sun consumat ce sempre, E place of ste la coare pe petce Feri fisp atu plows. tabarle umede of cad ied broagebe, ttontor pastor taht procum cule mare, Inscile ab int prinse de Ibeule 9 de vd pe sevieni, precum caprimulgul, care zbouet ‘noaplca, 9 soil sindunelelor ~ un ull mie ‘ate consuand sl pil precum privgheille Sh laswunil, Alte psari consumatoare de isecte su alminclocal ros cire ane obi etal macsbru de stage viewmele in eat pe spin, de uncks ie mandned mat tenia = prectin $i pious sur i fsa de mlseina Tn turbérile de rate pase of sem. sl cate helniiese in el larba-neagrt de munte si wrunca tose ~ 6 sl nick 4 cocosalui de Gaye se hidacte «0 star tines, duisori de skies de mesteacin, precuta si Tepusl sl leruncie sunt consumate de allied, dar et ma smporant pracaion cin eonsuenaid de iepurel Terbaeh sine paste precum teva cle munte Ssorecanil einasjele pravilor sine curate te'corb, al cirai singat agp, gutura, eft ‘asicteisic turbavillor de mainte ~ care, ‘ucla orgindor lor atiiclale, pot uncer! st ai sahatice locu de pe Pare OTA PLANTE DIN BARAGANE larbasneegrd (Cellune vulgaris) faba cu copot (Erica Gnerea) lara cu cruce Erica tetralic) ‘Grozama (Ulex europaeus) ‘Afinul (Vaccinium myrdius) ‘arta rose de mlastina | (iotinia caerulea) | Ferlga de camp (Pterdhum aquilinum) eee fetes Merigorul Empetrum nigruo) Se lerburi de bumbac (Eriophorum) aah ‘Mirtul de miagtina (Myrica gale) sicecieat ade, nc sc ett ae a tural pest albert (Piabejus argus) ee de miastins aac PASARI CCulicul mare (Numenius arquata) aprmulgu Caprmulgu evrpeeus) Solmul rindunelelor (Faco subbuteo) Sfranclocul rogu (Lanius coluri) Pretracul sur (Oenanthe oenanthe) Fisa de miastind (Anthus pratensis) lerunce osie Lagopus lagopus scotia) ‘Aculla de munte (Aqua chryseetos) MAMIFERE Cerbul rosu (Cervus elephas) lepurele de munte (Lepus tidus) ‘Vulpes rosie (Vulpes vulpes) sca sia Fes svestr) Sea “a plane SPATE]