sr 3 i= # Hy FA 4Redactoredifial: Doina Bena COACA Redactorieditia a M-a: Didona IONESCU Carmen ZGAVARDICT Tehnoredactor: Olimpiu POPA Paginare computerizatt Adrian ISTRATE ISBN 973—45—-0308—1 Prof. Dr. CONSTANTIN PARVU UNIVERSUL PLANTELOR Mica enciclopedie Editia a Ia Revizutd si completata ®@ EDITURA ENCICLOPEDICA BUCURESTI, 2000CUVANT INAINTE Din cele mai vechi timpuri omul a avut preocupatri deosebite pentru a patrunde in tainele vietii plantelor. Le-a studiat structura morfoanatomica, fiziologia, evolutia si, 0 data cu acestea, utilitatea. Secretul vietii lor, intimitatea proceselor biochimice desfisurate la nivel celular $i subcelular, in contextul organismului ca intreg, au fost ia mare parte dezlegate, dar au mai rmas inca necunoscute pe care omul Ie poate elucida printr-o constanta, perseverenta si exigent’ preocupare. Se stie astzi cil viata tuturor animalclor si a omului depinde de existenta plantelor, care guverneaza legi severe si exacte ale echilibrului biologie. Ele sunt singurele capabile sa transforme materia anorganica in materie organicd, purificd aerul de dioxid de carbon si il improspéteaza cu oxigenul, absolut necesar respiratici animalelor si omutui, servese drept hrand pentru animalele fitofage si om, sunt materie prima pentru multe procese (ehnologice industriale. in decursul erelor geologice. prin carbonizarea depozitclor vegetale au rezultat cirbunii de pimant, important resursa de energie, asa cum astizi, sub ochii nostrii, in tinoave si baline, muschiul $i alte plante erbacee sunt transformate in turhi. Multe specii de plante sunt folosite la amenajarca scuarurilor, gradinilor publi servesc drept spatii de odihna si destindere dupa o zi de munca. Frumusetea si varietatca flotilor, primavara si vara, coloritul contrastant al frunzelor in zilele de toamna innobileazi sufletul uman cu gingasia scntimentului de multumire, dezvoltandu-i forta de creatic. oferindu-i perspective senine. Numeroase specii de plante servese drept remediu pentru vindecarea unor boli. Substanfele organice sintetizate si substanele anorganice acumulate in ele au actiune farmacodinamica incomtestabil mai beneficd decat a multor medicamente. Aproape 12% dintre speciile de plante autohtone sunt folosite in medicina stiintifica si traditionald. Utilizarea terapeutica a unor specii de plante este cunoscutd ined de pe timpul dacilor. In acest sens Ovidiu si Dioscoride mentioneaza in scricrile lor numeroase plante medicinale folosite de daci. Plantele medicinale din tara noastré au un confinut ridicat de principii active. motiv pentru care au fost si sunt solicitate la export de industriile de medicamente si firmele prelucritoare din strainatate. La scara intregii planete, exista ins numeroase speci de plante pe cale de disparitie. Ele sunt declarate monumente ale naturii $i ocrotife teritorial prin lege. Flora Roméniei are in structura sa numeroase plante endemice si relicte, de valoare stiimtificd inestimabild. Calliuzit de aceste argumente am considerat necesat sa aduc in fata cititorului interesat Posibilitatea cunoasterii unor aspecte de mare importanta stiintiticd si practic’ din domeniu! biologiei vegetale privind biochimia, citologia, histologia, mortologia, anatomia, fiziologis. taxonomia, sistematica, ecologia si filogenia plantelor, la care se adaugé elemente de fitocenologie, geobotanici, togeogratic, precum si prezentarea a peste OU specii de plinte spontane si cultivate, cu deosebiti utilitate pentru om. Fiecare specie de plants se legitimesi73 ceccuvavertsatnn denies pope nics matt decease deus pope ‘tb cao al ete cupascatt I ar descr botanic soclad petra reeusier "splaies ofed asciei vegetal din care face pate pcan pe Io. capo ‘hin iclogs plantmat ealimstee, dure, trap praca do ‘retina smal medicine Vetoes, cosmesct,acultrs,2onebue leur. {piculr, denise, protec msdulu, epson vagetl Terminologia abreiene namencstrale iaae aft let dia Fote RR. lors Bop, Col ntemtina densest tants Coleen pars ‘selariepiatelr culate. fortes dea popular oionle ae Ft reir io 1A! Boaz siete afl afoul enon etablnia sale mms ‘anv adopt ela event stem de clases itgeneticteaborat de AG. Crangue ‘AL Taj, W, Zinman, scp ce eeadce 1971, 1078 oy rae tinge sonal Pop Hada Md, Cesena Langu, Gh. Mia, (Gt Diora N Rowton, €: Pir amir de romezoa’ ce feomesc sel btn gence eri sma de romoror in elo somatic ol specie fost fein Pea sta Ree aul icdrlan (1988, 190). ‘ej presestits peta iataredietlo cater deb aw fst ate da Pane redial ~ ore stots do Ovi Boar, Mice lesan (198) Bile Via (Gece (40) Vasemecien flanges de A. Rad, aterae Acronenc (198): Plante medicine traps mer de Maci-Aiexaadine Peioleecu, Hovis Popes {Ug7bere ge egunele— lector deep mts ce Mier Alvan, Ou Bojr (4980; Tatra lle po lepie, tate cerene de Jean Velnt (1980 5 ne ‘Sooongiem Mable eteale, propeeizie lee terapelce S rodal Ge flee de “Gr, Consiemizesco, Ele. Hojeyane-Buuina (19H0) Index fumaceutc de Bi ‘Ghigrecs [Ck Usaly Stes: Me ete ont lee din Fterapestio poplar ‘eyo terri il inerateca seine, Ace inom anette for dese De parce a yee an. Reece pent tata spinor a ox use dm Pests Je Ftp i tornicolgi odin vain de Eugen Nace, Costa Sto (U045} Rema poplar folontsi tole enimalcor de lngsbere Bogdan (1989) tore ear vopstl reor earl plats afr ase co Wop ional meee opodine de get Bo, Mapes Tomei (1985). ‘Multis nn deosebt ro oa de. Consent Cir, de. Pavel Chi. pro ane drt cin Get prot nie dr doe. Vad nese, embral Acari So Stine Aprile Sivice, de Bove Papacintes, care neu datum spin esc! fn ‘trae tpn reve qe ell sponses de, ‘prin tera tigre ps fap, prin ieervenl pena nx. “inn alana pent ever exccie mater asta etx _xofiieas Mariela Nitiveat (een altace), Valera Plsa, Cert Melometaan Mires Serb (deen cour pecum sdomaui Mircea Damion cope 5 sapecopect, ‘Uninet deosebit reine Eri Enkclopeic, clei aducem sincere nose mul pets coat in pry ape! ace he cape ie 1 Yost pms cu ue interes dose dia pats idle, epuzindse din ih Me ‘steve,® cuvanrnoannrs Eda soon» ciponcto seaezae 0 mbogtite «informatie! bokrmpeutee, tipi not ae fsvnd atte niall este plano ceca a8 in ‘otapin medicine! vetezare cule, ts in coud iol ‘Dorin es ade ft ast wil etorer ds Romina proce ceo din ie cre manifest nest de preocupte mowste Ome den ard mu peare ‘Stscipent progres ny tansuerea el uae. Nim ke piper ‘ibaet ena rout slat podiuad cle fer ase mero aad cnet “ein mob dpa nee pt soe ferme existent le, a9 cm ‘Sasteel log est tore confine anise 3.1996 AUTORULNOTA EDITURIT 1. Coopautl rit Enciclopedia de fj prea ctor, in cele cea 2500 de atcoe, un ummm de informatiasupra numeroaselo siviverelr wills ale plantlor in induce, iment, ‘oxicologi,emdiint, modiinsWetrnar,cosmtil, fareacolowe, ariel, ooteiic, pial, proteeiamedtluh, protects slulut dendtologic ete, atl de aces date Sunt Drezetate nociunt de: geal, citologie, histologic, moefologie, Tziologe, biochiie, esbotanl ‘Au fost taste numa specile eu spect foarte larg de ular eet oro, pastele conserateca monumente se nai: mua fost desert fri de spect vec lore Romani mua (ext descrise Tamu de cioperi, ondne, clave, inerengltri a Iicut eacepi lleva erp mare iupes alge, much i Terigh ae dine pantelesaperonre, Diattele yi magnotioitce ‘Schema dupa cae a fos tata aesteaticole contin: “Shum sone al plant’ (ate paantezecl latin); fami; susie care Aetinese:etteva dinte mum regionale ale plane, incadraea togcogratiek. date ‘ecielopediceasupr store desericri,cunosse, ctv plane: aes de orgine s ‘a acts upraetele culuvate: cerncleaproitechaice: desericresbotaned: compouibe ‘himicl in mis olentawitoarea pale a utlaelior plant ~ domi de olsint toxicologe, boteape,alimentatc,indusre. medicing unans, meateina veteinar,cosmuetica,agrcaltue, sooehaie, pomsiculars, apical ‘lvicitua,protectia media, oramewal, vopsvri. Informatie prezenate in tale tcestedomenit au fost parte slcctat i prelucrats dia Iueran de specie paste cUlse ‘Sse din folelor si preventateca ata. 1, Modul de orieatae fy encclopestic Agcole sun rdenate lfbetc,euvntl la id srs tere verze alin, ura denumlelatnes, sors cursive Tomiie (ind este yorba de speci) EX ‘ARDEL (Capsicum anon) -lam. Solanaceae Gite exponent dp uncle entity, nde4 mda de ordine al monitor in test Ex ‘OMAG! (Aconitum tauicun) OMAG? (Aconitum fram. ‘OMAG? (Aconitum motdaricim) Sonsurle fete ale aceuiagt temen au fost despite, in intriorulutcouly. pein cite arabe aldine. Ex (CALIPTRA I, Pilorzs.2. Tesut care