sr
3
i=
#
Hy
FA
4Redactoredifial: Doina Bena COACA
Redactorieditia a M-a: Didona IONESCU
Carmen ZGAVARDICT
Tehnoredactor: Olimpiu POPA
Paginare computerizatt Adrian ISTRATE
ISBN 973—45—-0308—1
Prof. Dr. CONSTANTIN PARVU
UNIVERSUL
PLANTELOR
Mica enciclopedie
Editia a Ia
Revizutd si completata
®@
EDITURA ENCICLOPEDICA
BUCURESTI, 2000CUVANT INAINTE
Din cele mai vechi timpuri omul a avut preocupatri deosebite pentru a patrunde in tainele
vietii plantelor. Le-a studiat structura morfoanatomica, fiziologia, evolutia si, 0 data cu
acestea, utilitatea. Secretul vietii lor, intimitatea proceselor biochimice desfisurate la nivel
celular $i subcelular, in contextul organismului ca intreg, au fost ia mare parte dezlegate, dar
au mai rmas inca necunoscute pe care omul Ie poate elucida printr-o constanta, perseverenta
si exigent’ preocupare. Se stie astzi cil viata tuturor animalclor si a omului depinde de
existenta plantelor, care guverneaza legi severe si exacte ale echilibrului biologie. Ele sunt
singurele capabile sa transforme materia anorganica in materie organicd, purificd aerul de
dioxid de carbon si il improspéteaza cu oxigenul, absolut necesar respiratici animalelor si
omutui, servese drept hrand pentru animalele fitofage si om, sunt materie prima pentru multe
procese (ehnologice industriale. in decursul erelor geologice. prin carbonizarea depozitclor
vegetale au rezultat cirbunii de pimant, important resursa de energie, asa cum astizi, sub
ochii nostrii, in tinoave si baline, muschiul $i alte plante erbacee sunt transformate in turhi.
Multe specii de plante sunt folosite la amenajarca scuarurilor, gradinilor publi
servesc drept spatii de odihna si destindere dupa o zi de munca. Frumusetea si varietatca
flotilor, primavara si vara, coloritul contrastant al frunzelor in zilele de toamna innobileazi
sufletul uman cu gingasia scntimentului de multumire, dezvoltandu-i forta de creatic.
oferindu-i perspective senine.
Numeroase specii de plante servese drept remediu pentru vindecarea unor boli.
Substanfele organice sintetizate si substanele anorganice acumulate in ele au actiune
farmacodinamica incomtestabil mai beneficd decat a multor medicamente. Aproape 12%
dintre speciile de plante autohtone sunt folosite in medicina stiintifica si traditionald.
Utilizarea terapeutica a unor specii de plante este cunoscutd ined de pe timpul dacilor. In
acest sens Ovidiu si Dioscoride mentioneaza in scricrile lor numeroase plante medicinale
folosite de daci. Plantele medicinale din tara noastré au un confinut ridicat de principii active.
motiv pentru care au fost si sunt solicitate la export de industriile de medicamente si firmele
prelucritoare din strainatate.
La scara intregii planete, exista ins numeroase speci de plante pe cale de disparitie. Ele
sunt declarate monumente ale naturii $i ocrotife teritorial prin lege. Flora Roméniei are in
structura sa numeroase plante endemice si relicte, de valoare stiimtificd inestimabild.
Calliuzit de aceste argumente am considerat necesat sa aduc in fata cititorului interesat
Posibilitatea cunoasterii unor aspecte de mare importanta stiintiticd si practic’ din domeniu!
biologiei vegetale privind biochimia, citologia, histologia, mortologia, anatomia, fiziologis.
taxonomia, sistematica, ecologia si filogenia plantelor, la care se adaugé elemente de
fitocenologie, geobotanici, togeogratic, precum si prezentarea a peste OU specii de plinte
spontane si cultivate, cu deosebiti utilitate pentru om. Fiecare specie de plants se legitimesi73
ceccuvavertsatnn
denies pope nics matt decease deus pope
‘tb cao al ete cupascatt I ar descr botanic soclad petra reeusier
"splaies ofed asciei vegetal din care face pate pcan pe Io. capo
‘hin iclogs plantmat ealimstee, dure, trap praca do
‘retina smal medicine Vetoes, cosmesct,acultrs,2onebue leur.
{piculr, denise, protec msdulu, epson vagetl
Terminologia abreiene namencstrale iaae aft let dia Fote RR.
lors Bop, Col ntemtina densest tants Coleen pars
‘selariepiatelr culate. fortes dea popular oionle ae Ft reir io
1A! Boaz siete afl afoul enon etablnia sale mms
‘anv adopt ela event stem de clases itgeneticteaborat de AG. Crangue
‘AL Taj, W, Zinman, scp ce eeadce 1971, 1078 oy rae
tinge sonal Pop Hada Md, Cesena Langu, Gh. Mia,
(Gt Diora N Rowton, €: Pir
amir de romezoa’ ce feomesc sel btn gence eri sma de
romoror in elo somatic ol specie fost fein Pea sta Ree
aul icdrlan (1988, 190).
‘ej presestits peta iataredietlo cater deb aw fst ate da Pane
redial ~ ore stots do Ovi Boar, Mice lesan (198) Bile Via
(Gece (40) Vasemecien flanges de A. Rad, aterae Acronenc (198):
Plante medicine traps mer de Maci-Aiexaadine Peioleecu, Hovis Popes
{Ug7bere ge egunele— lector deep mts ce Mier Alvan, Ou Bojr
(4980; Tatra lle po lepie, tate cerene de Jean Velnt (1980 5 ne
‘Sooongiem Mable eteale, propeeizie lee terapelce S rodal Ge flee de
“Gr, Consiemizesco, Ele. Hojeyane-Buuina (19H0) Index fumaceutc de Bi
‘Ghigrecs [Ck Usaly Stes: Me ete ont lee din Fterapestio poplar
‘eyo terri il inerateca seine, Ace inom anette for dese
De parce a yee an. Reece pent tata spinor a ox use dm Pests Je
Ftp i tornicolgi odin vain de Eugen Nace, Costa Sto
(U045} Rema poplar folontsi tole enimalcor de lngsbere Bogdan (1989) tore
ear vopstl reor earl plats afr ase co Wop ional meee
opodine de get Bo, Mapes Tomei (1985).
‘Multis nn deosebt ro oa de. Consent Cir, de. Pavel Chi. pro
ane drt cin Get prot nie dr doe. Vad nese, embral Acari So
Stine Aprile Sivice, de Bove Papacintes, care neu datum spin esc! fn
‘trae tpn reve qe ell sponses de,
‘prin tera tigre ps fap, prin ieervenl pena nx.
“inn alana pent ever exccie mater asta etx
_xofiieas Mariela Nitiveat (een altace), Valera Plsa, Cert Melometaan
Mires Serb (deen cour pecum sdomaui Mircea Damion cope 5
sapecopect,
‘Uninet deosebit reine Eri Enkclopeic, clei aducem sincere nose
mul pets coat in pry ape! ace he cape ie
1 Yost pms cu ue interes dose dia pats idle, epuzindse din ih Me
‘steve,® cuvanrnoannrs
Eda soon» ciponcto seaezae 0 mbogtite «informatie! bokrmpeutee,
tipi not ae fsvnd atte niall este plano ceca a8 in
‘otapin medicine! vetezare cule, ts in coud iol
‘Dorin es ade ft ast wil etorer ds Romina proce ceo din
ie cre manifest nest de preocupte mowste Ome den ard mu peare
‘Stscipent progres ny tansuerea el uae. Nim ke piper
‘ibaet ena rout slat podiuad cle fer ase mero aad cnet
“ein mob dpa nee pt soe ferme existent le, a9 cm
‘Sasteel log est tore confine anise
3.1996 AUTORULNOTA EDITURIT
1. Coopautl rit
Enciclopedia de fj prea ctor, in cele cea 2500 de atcoe, un ummm de
informatiasupra numeroaselo siviverelr wills ale plantlor in induce, iment,
‘oxicologi,emdiint, modiinsWetrnar,cosmtil, fareacolowe, ariel, ooteiic,
pial, proteeiamedtluh, protects slulut dendtologic ete, atl de aces date Sunt
Drezetate nociunt de: geal, citologie, histologic, moefologie, Tziologe, biochiie,
esbotanl
‘Au fost taste numa specile eu spect foarte larg de ular eet oro, pastele
conserateca monumente se nai: mua fost desert fri de spect vec lore
Romani mua (ext descrise Tamu de cioperi, ondne, clave, inerengltri a Iicut
eacepi lleva erp mare iupes alge, much i Terigh ae dine pantelesaperonre,
Diattele yi magnotioitce
‘Schema dupa cae a fos tata aesteaticole contin:
“Shum sone al plant’ (ate paantezecl latin); fami; susie care
Aetinese:etteva dinte mum regionale ale plane, incadraea togcogratiek. date
‘ecielopediceasupr store desericri,cunosse, ctv plane: aes de orgine s
‘a acts upraetele culuvate: cerncleaproitechaice: desericresbotaned: compouibe
‘himicl in mis olentawitoarea pale a utlaelior plant
~ domi de olsint toxicologe, boteape,alimentatc,indusre. medicing
unans, meateina veteinar,cosmuetica,agrcaltue, sooehaie, pomsiculars, apical
‘lvicitua,protectia media, oramewal, vopsvri. Informatie prezenate in tale
tcestedomenit au fost parte slcctat i prelucrats dia Iueran de specie paste cUlse
‘Sse din folelor si preventateca ata.
1, Modul de orieatae fy encclopestic
Agcole sun rdenate lfbetc,euvntl la id srs tere verze alin, ura
denumlelatnes, sors cursive Tomiie (ind este yorba de speci) EX
‘ARDEL (Capsicum anon) -lam. Solanaceae
Gite exponent dp uncle entity, nde4 mda de ordine al monitor in
test Ex
‘OMAG! (Aconitum tauicun)
OMAG? (Aconitum fram.
‘OMAG? (Aconitum motdaricim)
Sonsurle fete ale aceuiagt temen au fost despite, in intriorulutcouly. pein
cite arabe aldine. Ex
(CALIPTRA I, Pilorzs.2. Tesut care