‘Aceste doud articole au fost traduse in romfneste de Nicolae Lotreanu, fafé de care imi exprim viile mele multumiri, a mai 1990, la su- ‘lor pe care sunt bazate aceste wrobabil, distruse dupa instau- le sunt, inte de toate, un ice pentru istoria perioadei interbelice. Ambi care a fost, in ez $8 explic iu, o capodopera a artei politic. 140 _ 6. DANSUL ELECTORAL IN ROMANIA INTERBELICA in ianuarie 1917, cand trei sferturi din teritoriul national al Roméniei era ocupat de armata german, monarhul si guver- in primul rand, popu- Tusa, care izbuc- si an, reforma agrara si dezvoltat ato! cuvinte nu au fos mai precis sistemul 1922 s-au bazat pe sistemul majoritar). Unificarea politica a provinciilor care proveneau din trei i diferite fost principala preocupare a guvernului, in perioada imediat urmatoare riz 0 noua lui. A fost adoptata o nous Consttutie in mai 1923 si 0 noua lege electorali in martie 1926, legea electorala italian’ decretatd de regimul fascist lene, partidul care ‘obfinea o majoritate de cel putin un sfert din totalul voturilor exprimate era declarat partid majoritar si primea doud treimi din mandate, cele care rimaneau fiind impartite Intre celelalte par- tide, in raport cu voturile cdstigate. 141Legea romaneasca era tummata in acest model: partidul care obfinea cel mai mare numar de voturi - dar, totusi cel puy cera declarat partid majoritar si primea 50% i jumatate find distribu alocate Partidului Maghiar singurul care re tatea absoluta in céteva din circumscript Jumitate din cele 381 de mandate care au rimas, adic& 190, au ‘recut la partidul cast wl Tirinesc - ca prima majoritara. Cel uite proportional intre toate partidele. Partidul National Taranesc, care obfinuse 41% din voturi, a primit, astfel, 78 de locuri in plus fatéi de cele care-i revenisera ca prim majoritara. Din cauza acestei prime, un partid care cstiga 40% din voturi primea 70% din mandate, pentru 50% din voturi se primeau 75% din mandate, pentru 60% = 80% gi pentru 70% din voturi, 85% din mandate. De notat c& exista o prima majoritara chiar si in Anglia, unde o diferenti electorala de 2 sau 3 procente intre cele dowd partide principale conducea la o diferentd intre numarul de man- date de trei sau patra ori mai mare. Aceasia este cea ce spe- ccialistii britanici numesc the cub law. joritara, guvernul romén ar fi fost in mult decat de asigurarea iblice; experientele Reput 19 - 1922 gi ale celei de-a treia Republici franceze au fost luate in considerare. Prima majoritard intirea partidul cfstigator. Dar pentru a beneficia de ea, un partid tre- ‘buia s& objind in prealabi! 40% din voturi. 142 Aici este cheia de boltd a intregul prelua puterea, in ziua alegerilor obtin 40% din voturi. Pana in 1937. Dar - si acest aspect este esential - un partid nu avea niciodata puterea pentru douf legislaturi sue- politice: 1. partide mari, care puteau fi chemate si formeze un guvern, adicd partide care puteau fi aduse la putere de c&tre seful statului; 2. partide disidente (grupari desprinse din marile par- tide - patru mici partide agrare); 3. partide etnice locale (german, maghiar, evreiesc); 4. partide-persor formate in jurul unor persoane influente (lorga, Goga); 5. partide de extrema Greaptd; 6. partide de stinga (social-democrate). Sistemul per- care obtincau cel putin 2% din totalul voturilor. La alegerile din 1922, 1926, 1927 si 1928 au luat parte sapte partide. La urma- toarele patru alegeri, 1931, 1932, 1933, 1937, au participat de la doisprezece la saptesprezece partide. Participarea clectorala era relativ ridicaté: 75% in 1926, 77,4% in 1927, 77,5% in 1928, 72,5% in 1931, 70,8% in 1932, 67,8% in 1933 si 66,1% in 1937, in ciuda existenfei altor partide mici emul politic roménesc interbelic poate fi considerat un sistem bipartit mai degraba decat unul multipartit. El era caracterizat prin alternanta a dowd partide la putere: Partidul Liberal si Partidul Poporului intre 1920 si 1927; Partidul National Liberal si Partidul National Taranesc intre 1927 si 19 Partidul Liberal a fost creat in timp dupa instaurarea pani la cel de-al doilea tor, discreditat pentru c& ianfe cu Germania si dezavantajat de 1, pierduse teren fn favoarea fostul conductor suprem. Partidul Liberal din Anglia fusese inlocuit de Partidul Laburist. 143,fin perioada interbelic& au avut loc 11 operatiuni elee- Fig. 1 torale - ultimele doua cerand preciziri aparte, 37 din aceste alegeri mu a fost considerate ca exprimand deoarece ele au fost ficute pe baza con- electorale din 9 mai 1939 care interzicea plebiscitului 83.398 de voturi Oscilatia electoral si rotatia guvernamentala lal | indica raportul voturilor objimute de Partidul Liberal si de Partidul National Tarinesc in aleger, atat atunci cnd s-au aflat Ja puter, ind se aflau in opozitie. Diferenta intre numiirul de voturi céstigate cénd partidul era la putere si numrul celor obfinute find se afla in opozitie d amplitudinea osc 1 9m 1926 1927 19281931 1982 1933 ANAT Tabel 1. Dansul electoral. Voturi primite de partidele =f = —.—.— pen majoritare aflate la putere si in opozitie 1919-1937 (in procente) PNT. oescen= Partidul Liberal Figura 1 ilustreazi o miscare in zig-zag. Cind se afla la Data Pa alegerilor 1a put ‘Tarinesc s-a aflat in 5 - 25%) fata de Part fn opozitie in momentul alegerilor din 1920, a objinut numai 6,8% din voturi. in 1922, fiind chemat la putere de rege, cu citeva siptiméni inainte de alegeri, a cistigat 60,3% din voturi - 0 crestere de 54% - pentru a cobori la numai 7,3% la alegerile din 1926, cand, cu cdteva siptimfni inainte de organizarea acestora, a trecut in opozitie. Un an mai tarziu, in 1927, dupa ce fisese iar chemat de rege sa guverneze, dizolva parlamen- tul, organizeaz noi alegeri si urcd din nou la 61,7%. in 1928, silit a opt siptimani inant de aleger de rege si intre in opozitie cu aera: fe de alegerl cuprindea g P. Liberal 8 opozitie cu citeva siptiméni mai devreme, coboard din nou la 6,% din totalul voturilor. in 1930, revenind la 144 145