Alunele, utile in bolile de plamini Foarte renumit in medicina populard, alunul este cunoscut si folosit de milenii in scop terapeutic, fiind pomenit inca din primele tratate de medicina. Si astazi se bucurd de o mare popularitate, existind o serie de preparate pe baz de alune indicate in tratarea a numeroase afectiuni. Iunulesteun arbustspec- amar de eas fic pidurilor de foioase REMeEGH de_suflet din zonele temperate, ale [Jw Unvenergleant tal deasebit est irui fructe, alunele, sint _ iiesleciie alee padre plate |deosebit de apreciate. imérunt si miere rat, dete, Luatin = flecare dimineata pe stomacul gol cite Principalele virtuti ‘olingura de preparat, in cure de cite Alunele au efect antituberculos gua si antilitiazic. Constituie un aliment |i eurtves sings facet foarte nutritiv. Sint un aliment for- | ifile in 5 @ftunze de eldn Imidabil de bogat in proteine si acizi | IaRunite aun ita de sp loca grasi esentiali si contin o cantitate — /Sallsa'seinfaezs ump de ceva minute, apo trai si induct cu Indopartoaza de tati. (ornare miere, Bet ce tei can! de ceal pe 2, ja 100 grame) intre mese. Are efect depurativ. ‘Alunele proaspete, adica cele Energie (ka) 361,0 ——apreciabilé de vitamina E, ce are _abia culese din copac, au un efect 98 (9) 41 _efecte protectoare asupra membra-_ dinamizant maxim, fiind foarte Proteine () 7,6 _nelor cehulare side reglare a siste- nutritive. Alunele uscate igi conserva Glucide disponibile (9) 68 mului hormonal. Bogatia de mine- _destul de bine bogattia nutritiva dato- Fibre aimentare (a) 61 raleindicd alunele in probleme pul- _rit& cojii lemnoase, tari. In ultimul Lipide (o) $60 monare situberculoza. Dizolva cal caz, este bine si adugati 10-20 de ‘AG polinesaturat (@) 875 culii urinari si sint utile si diabeti-._alune maruntite in cerealele integrale Sodiu mg) 40 cilor. de la micul dejun. Potasiu (mg) 350.0 ‘Magneziu (mg) 56,0 CASTANELE AU EFECT TONIFIANT Fosfor (mo) 230,0 Calciu (mg) 440 ‘Carten (mea) = itarina (mg) 3.0 ‘itarina E (mg) 21.0 ‘Vtamina D (mca) - ‘itamina BY (mg) 0 Vitamina 62 (mg) 0,04 Vtamina 83 (ma) 09 Vitamin 85 (rg) ‘Vitamin 86 (mg) Vitamina 89 (mca) Fier (mg)7 sint foarte nUEnteve Fructele saVuroase, de culoare galben-portocalie, pistruiate uneori ca obrajii unui copil, caisele sint considerate izvor de sdnatate si viatd lunga. riginar din Asia Central, caisul este astizi cultivat fn zonele cu cima temperati si tropical Caiscle sint fructe nutritive si echilibrate din punct de ve dere mineral. Amelioreazi echilibral nervos si au un efect antianemic remarcabil datorit’ echilibrului vitaminie si mine- ral din compozitia lor. Caise- le au o capacitate deosebiti de a ameliora reactile sistemului imunitar. In stare proaspata Energie (kcal) Apa (@) me Protene (9) 08 Giucide disponibile (@) 10.0 Fibre alimentare (0) 2a Lipide (a) oa ‘AG polinesaturati (9) > Solu (mg) 20 Potasu (mg) 3200 Magneziu (rma) 10 Fosfor (mg) 21.0 Ccalciu (ma) 150 CCaroten (meg) 15000 Vitamin ¢ (ng) 70 Vitaina E (rng) 07 Vitamina D (mea) = Vitamina 81 (mg) 0,04 Vitamina B2 (mg) 0,05 Vitamina 83 (mg) 08 au efect antidiareic (astrin- | cau mereu un punct de reper pentru a se fer de eror. | Vitamina BS (ma) 03 gent), cele uscae, fra coaj, - Vind proprietiti laxative Caisele pot fi consumate proas- pete, ca fructe de sezon, dar numai impreuna cu alte fructe si la un anumit interval de timp fat’ de (© Caisele bine coapte,zcrobite cu furculita si aplicate pe fat, nt un tonic si un emolient de exceptie pentru plole, Se ast ¢8 actioneze 10-15 minute, apoi se Indeparteaza cu putina apa caldut (© eva calse proaspete consumate Inainte de culcare asigurd un somn linistt, find utile fn insomniie usoare (© Dac nu avet pofté de mincare, 0 cals Tnainte cu o jumatate de ord de ‘masa. va va spor cu sigurant peti alimentele fainoase, cirora le pot perturba digestia. Trebuie si fie bine coapte, pentru a limita impactul aci- ditstiilor naturale. Uscate, sin ideale Ja micul dejun, cu cereale integrale, Vitamina 86 (mo) 0.07 vtamina 89 (meg) 70 Fier (mg) 4 care au proprietatea de a le reduce aciditatea. PIERSICILE AMELIOREAZA DISPEPSIILEan Ve, i VO Castravetele - un detoxifiant de oxccres Racoritor si plin de prospetime, castravetele este unul dintre cele mai populare ingrediente ale salatelor de vara. Aceasta leguma este ins si un tedutabil adversar al unei lungi seri de afectiuni. Profitati asadar de bogiitia sa nutritiva pentru a va trata de bolile de care suferiti. astravetele se presupune Ga este originar din In dia. Este studiat de multi vyreme in privinfa virtuti sale curative Remedii de _suflet, Castravetele nu pare si fi atras atentia a 100 gr: Energie (kcal) 48 (9) Protelne () Glucide disponibile (a) Fiore almentare (9) Lipide () AG polinesaturati (a) Soci (ma) Potasiu (mg) Magneztu (1g) Fosfor (mg) ‘specialgtilor in ceea ce priveste posibiltatle | Calciu (mg) plantei de a remedia dezechilibre emotionale. | Caroten (mca) Principalele virtut Castravetele posed deosebite calitii depurative, Guretice gi re Castraveti int mai inainte de orice, un alimentriconitor, excelent pentru sistemul digestiv, pe care dezinfecteaza si regleaza autori sint de pirere ci igi inde plinesc mai bine acest rol daci sint consumati gitit, nu cruzi. Este a devarat ci pentru un sistem diges- tiv slab castraveti pot cauza dif cultati. Or, chiar in acest caz, pare preferabil si-i consumam cruzi, deoarece astfel isi conserva calit3- file nutritive. Castravetii sint un depurativ cu actiune general, f dificind singele si tonifiind siste- mul hepatic. In ceea ce priveste pielea,cas- traveti pot fi utilizati exter, prin aplicarea rondelelor proaspit ti- locurile cx probleme (min- Girimi, piele uscatd etc). Aceste legume activeazi functi- ile renale si favorizeazii eliminarea ureei sia acidului uric. Prin urmare, Ii se atribuie si un efect antireu- ‘matismal. De asemenea, castravetii sint recomandati in colibaciloze, in 10 Vitamin G (mg) Vitamina E (mg) Vitamina D (meg) Vitamina Bt (mg) Vitamina 62 (mg) Vitamina BS (ma) Vitamina BS (mg) Vtamina B6 (ma) Vtamina B9 (mice) Fer (ma) 140 950 08 25 o7 oa 60 2000 120 240 200 2000 70 01 0.03 003 03 028 0.06 130 04 virtutea acfiuniicombinate asupra rinichilor 5 intestinului. In frit, castraveteleesteconsiderat de citre unit specialisti un sedativ lejer, favorizind somnul. Cum il puteti consuma Castraveti trebuie consumati cruzi, insi sin a fel de buni si iti, dar cu mai putine calititi nutritive Unele refete orientale, care constaus in amestecul castravetilor cu brinzi de vaci sau iaurtsint pur si simplu delicioase si usor dige- rabile (cel putin pentru cei care nu sint ,alergici" la aceste legume), taal engin caeeteseilion combina in mod fericit cu rosii, vinete, dovlecei si ardei, intr-o salaté de o mare prospetime giCiresele opresc crizele migrenoase 4 Ciresele se numara printre primele fructe cu care natura (rrr ne rasfat’, fructele ajungind la deplina maturitate inc’ din QQERUCMRUOE [eUii12) lunile mai-iunie. O cura cu cirese reprezinta cu sigurantd Energie (kcal) 79 ( cea mai placuté metoda de dezintoxicare a organismului. Apa (@) 815 iresul este un arbore originar din Caucaz, dar bine aclimatizat in Europa. Existi o mare diversitate de soiuri, cu fructe mai dulci sau mai putin dulci, mai mult sau mai putin cdrnoase. Infloreste in aprilie-mai, iar ciregele se coc in lunile mai-iunie. Principalele virtuti Fructele au calititi depurative, remineralizante, diuretice si antire- umatismale demonstrate. Ciregele au © puternic’ actiune depurativa general, care se dato- reazii probabil continutului de acizi organici. Actioneaza in_ principal supra ficatului gi rinichilor, contri- buind gi la fluidizarea singelui. Giregele sint fructe energetice, racoritoare gi ugor sedative pentru sistemul nervos central. », de asemenea, fectioase si de stimulare a sistemului imunitar. GaGa aio Remedi de_suflet... ‘@ In scop terapeutic, de la cirese se folosesc cu rezuttate excelente si coditele uscate, sub diferite forme. Astfel, pentru tratarea plelitelor, cistitelor, plelonefritelor Qt darter alge deco din un pur de cor a 600 map rece. Feet tmestecul ip de 15 mint, apo strc. et nreaya cantante patu tepiepeparcursl une ie ‘© Fructele proaspete, spalate bine In prealabil, strivite si aplicate pe frunte au un rot deoeet hn caare ctr migeraane 6 Dac vl prota de caltste nutans terpautc le esr pe tmpu fe prepara ote donq de ruc uscae ao can cu a8 coat capers vs pen 10-15 minute, ap secure. cet cea ese tl dopa col cae vero sibease cova Kae, cc are lec ret gaara pecan ‘si Dolnavilor de colit de fermentatie, afectiuni billare, renale ¢i ateroscleroza._ HK 16 CGiregele sit bune pentru cei care par rebel si nonconformigti. De fapt, aceasta atitudine ascunde o mare nemultumire de sine. Proteine (@) 12 ‘Giucide disponibile (9) 17,0 Fibre almentare (g) 1.7 pide (o) 05 ‘AG polinesaturati(g) = ‘Sodiu (mg) 30 Potasiu (mg) 280.0 ‘Magneaiu (mo) 120 Fosfor (ma) 170 Caleiu (mg) 180 Caroten (meg) 10,0 Vitamina C (mg) 50 Vitamina € (ma) on ‘Vtamina D (meg) a Vitamina B1 (mg) 0,05 Vitamina 82 (mg) 0,07 \itamina 83 (ma) 03 Vitamina 85 (mg) 0,26 Vitamina 86 (mq) 0,05 Vitamina 89 (meg) 34,0 Fler (mg) 4 Cum le puteti consuma Cel mai bun mod de a profita de scurta prezenti pe piatd a cireselor este si Je consumati crude, intensiv, timp de citeva zile. Fructele sint foarte usor de digerat; nu creeazi nici o proble- mi digestiva, nici macar daca sint consumate in cantitati foarte mari. Singura conditie este si fie bine coapte gi, bineinteles, spalate. Una sau doua zile de cura exclusiva de cirese proaspete con- stituie 0 excelenté metoda de dezintoxicare a organismului, usurind eliminarea deseurilor si a toxinelor. Puteti consuma pind la doua kilograme pe zi, daca va propuneti o cura exclusiva. f :Ss Tt OS Injepaturile de in- secte, calmeaz CG aa els oi cérora lise recomanda simt ci ‘au pierdut vitalitates. Acest Iucru i nomulfumeste sii predispune la rébufniri sau revolt. flora spontana sau cult- C vat, cu fructe de culoare rosie sau gilbuie, grupate in cior- chini, Incd din evul mediu medicit intrebuinfau coacizele pentru a tra- ta diverse afectiuni digestive acute. oacizul rogu este un ar- bust comun, intiinit in Principalele virtuti Fructele se caracterizeaza prin ex Celenie propretati aperive gi tonic digestive, find in cela timp unbun Aicneticg depart (rind tone) Coacizele sntrcortoare auto aciune uso laxativl Sint considers. tefructe tonice, de aceasint indicate Remedi de_suflet... Coacazele rosii sint, fara indoiala, unele dintre a6 fructele de padure cele mai apreciate. Asta gratie gustului acrisor si savorii deosebite. Bogatul continut de acid citric le face un adevarat aliment-medicament pentru afectiuni ale stomacului si ficatului. in afectiuni insotite de febra si in [erratic az de probleme digestive acute (En oo jrame) (ale stomacului si intestinelor). Acizii organic (citric, tartric si Energie (kcal) 280 malonic) au probabil efecte mai Ap (g) 828 importante decit alte minerale _Protene (9) 1 sau vitamine prezente in fructe. _Glucide disponibile (@) «5.0 In privinta continutului cle Fibre alimentare (9: 82 vitamina C, diversi autori au Upide (9) 033 stabilit valori dferite, variind intre arte (meg) 709 40 si 155 mg /100g, ‘itamina C (mg) 400 i AG polinesaturti() 2 Cum le puteti ‘Magneziu (mg) 130 consuma Fosfor (mg) 300 Este preferabil ca fructele si fie Calo (mg) 360 consumate crude sau sub forma de Vitamina (mg) oA sucuri. La fel ca in cazulaltor fructe Vitamin (mea) - cu un confinut mare de ap3, modul __ Vtamina 81mg) 0.04 de cultura este esential: utilizarea _Vtamina B2 (mg) 0,06 ingrs4mintelor sintetice poate Vitamina BS (ma) on reste continutul de apa in detri- Vtamina BS (ma) 0.06 mentul mineralelor si vitaminelor. _Vitamina B (ma) 0,05 Coacizele se pot folosi cu succes _Vitamina B9 (meg) - fn bucitirie, ins tn felul acesta, isi Fier (mg) 2 pierd o parte din elementele nutritive. Bogatul continut de scop terapeutic att din nou lichidul pind vitamina C at roaspete, ct si devine sirop, Acest [| coacdzelor negre te congelate sau Preparat are efect recomandan tratarea prelucrate, energizant, sedativ, " ‘polilor de stomac, Pentru a obtine siropul, hipotensiv si afectiunilor flerbeti 500 g fructe diuretic. hhepatobitiare, uscate in 11 apa 15 scorbutulul, oboselii minute fa foc domol. jenerale si a Strecurat! print-o surmenajutul. pinza rar Adugat Putetifolosi fructele in 250 g zahar si flerbet!are efect antiparazitar Pulpa dovieacului este un ingredient foarte apreciat ‘in bucatarie, din el preparindu-se plicinte delicioase. Principiile terapeutice continute de acest fruct se bucura de aceeasi popularitate ca si cele gastronomice. int fructe originare din ‘America de Sud si aduse in Europa in secolul al XVHea. Principalele virtuti Toate specile se caracterizeaza prin excelente proprietati diuretice. De asemenea, actioneaza asupra funcfiei urinare si descongestioneaza prostata. Desi fructele din aceasta famil contin 0 mare cantitate de apa, sint alimente foarte nutritive si au 0 compozitie asemanatoare. Prezinta efect laxativ, datoriti. consistentei miezului, dar si confinutului de lap. fa cazull dovlecellor, ge mai adauga efectul semintelor, care se consuma impreuna cu pulpa si au un efect calmant in iritatile intes- tinale. De asemenea, sint antidia- Caan Consumul de dovieci se adreseaz persoanelor carei resping pe cei din ur, desi le solicita atentia. Se simt vulnerabill si se Com He (la 100 grame) Energie (kcal) co) Proteine (a) lucie disponibile (@) Fibro alimentare (9) Lipide (a) ‘AG polinesaturatl () Sod (mg) Potasi (ma) ‘Magnezu (ma) Fostor (ma) Caley (ma) CCaroten (mca) pling in permanent ci sint trasi pe sfoard. | Vitamina C (ma) dizenterie i au efectcalmant in caz de hemoroizi. Att dovleacul turcesc cit si do- vleacul si dovleceit exercith un efect uusor sedativ asupra sistemul nerves, dar gi de reglare a functiei cerebrale, avind indicai in astenia nervoasi, In ceea ce privest efectul asupra fuctieiurinare, se stie de multi vreme ci seminjele de dovleac si de dovleac turcese au un efect enefic asupra cailor urinare gi prostatei Studile medicale aprofu date a congirmat din pln aeste tufi care se datoreaza prezentel in compozijia lor a urmitoarelor ‘© Dovieacil tures este apreciat gi flost n medicina traditional’ pent semintele sale. Consumate in cure, avestea au efect antparaztar (tele, ascaradloza), Luatzinic ‘te 50-100 9 seminte decojte, dimineet, Inaite de mas, Cura dureaza 4-6 zl, urmatd de un examen coproloic. ‘© Sucal proaspat de dovieac are efecte garantate in combaterea constipatiel. Preparati ‘© bauturd din 500 g miez proasp, tat m buctele let in o cana de apa pin cind se inmoaie, Scurget apa intr-un vas, apol pasati miezul pind devine o past. Tumati zeama si amestecat cu olinguré de len, pnd se omogenizeaza complet. Consumati ntreaga ‘canttateIntr-osingurd 2, n dou reprize,cimineata si seara. Cura dureaza 30 de zie Vitamina E (mg) \Vitamina D (meg) \Vtamina B1 (rg) ‘Vitamina B2 (mg) ‘itamina B3 (mg) Vitamina 85 (mg) Vitamina B6 (rg) Vitamina 89 (meg) Fer (mg) elemente: © substange antiinflamatorii care amelioreaza starile congestive; @ substante tonifiante care ame- lioreaza tonusul vezicii urinare; @ zinc care amelioreaza functia| glandulara a prostatei si diminueaza hipertrofia acesteia, La acestea se adaugi, bineinfeles, proprietatea de a creste debitul uri- Cum il puteti consuma Dovleacul si dovleacul turcesc se consuma in diverse preparate cu- linare, dar in mici cantitati pot fiin- trodusi in alimentatie si cruzi, in supe reci, dupa ce au fost pasati foarte fin Dovieceii pot fi consumati atit cruzi (in salate), cit si gatitiFasolea verde regleaza nivelul glicemiei P&staile de fasole verde reprezinta o important sursa Cryer) de fibre vegetale, de aceea ar trebui sa fie nelipsite din CEM eee ett) alimentatia celor cu digestie dificila. Pe ling’ aceasta 230 proprietate, leguma poseda si alte virtuti terapeutice Apa (@) O15 fn conti Protein @) 15 excelente, pe care vi le prezentam in continuare. ie a a asolea este origina- 18 ré din America o2 Centrald si de Sud, = unde este cultivata 30 de secole de citre populatile 2129 precolumbiene. Exist’ mai Magnezi (ma) 20 multe varititi, care se dis- Fosior (no) 280 ting prin inaltime, capaci- Cali mg) 400 tatea de a se ,,cafara” pe araci Caroten (meg) 400.0 siprin calitatea pistailor. Viarina © (mg) 90 ‘Vitamina E (mg) 02 Vitamina D (meg) e cameos as eer ete amintim capacitatea de a Vitamina BS (ma) 0,08 wiigStpd ot (ae pre eas Be ae | eens eee RE Cae eee eee [Pieper ele mapas folosit’ in stare crud (cel | situatie sfirgeste prin a le epuiza resursele. Consumul de pastai nedii de_suflet.. ect terapoutic dese i mal als piste do fasole uscate, folsite sub cresterea diurezei ierite forme. © Pentru tratarea edemelor renale, cistitelor, diabetulul zaharat, reumatismulul si Cum o puteti consuma tn caz de ntoxcat olositi decoctul in tel ingur detec! marunite ft, 20 de Fasolea verde gatita constituie minute in 750 mil apa, Bet intreaga cantitate de coainenduic ino 2), t rel ‘oexcelenti sursé de fibre vegetale, reprize, nai de mas. foarte utile pentru ameliorarea ‘© Tuberculoza pulmonar, sfectunile eparatull urnar st guta réspund foarte tranzitulul intestinal bine la tratamentul cu extract dub dn teci de fasole, Punt patrulinguri de Virtue terapeutice ale plantei pst méruntte int-un iru de apa rece pentru o noapte, sé se macereze. se amplificd tn mod considerabil 0 fierbet ichidhl pnelce Volimil sUascaetlalimaiatelBelidersew) §—caci este consumata in stare cbtinut pe parcursul une ze. cruda, sub forma sucului de teci {Ca tonic cartlac,folost tnctura Ussal lnlmacerattinpldePBAIe2O pA —(obtinut prin zdrobirea si stoarce- uscate si mérunbit in 100 ml aleoot alimentar. Lut! de patra ope 2 ce 70- rea tecilor de fasole) in doze de ci 120 de pledturi de tincturd dizolvate ntr-un paar cu apa rece. te 0 jumitate de pahar pe zi, {nainte de fiecare masa "1 i ‘ , if\ ) Gutuile sint folosite in scopuri terapeutice din timpuri stravechi. {insusi Hipocrate le ecomanda impotriva febrei si a diareii. in evul mediu, ‘in Franta, chiar s-a emis 0 ordonanta care prescria plantarea gutuilor in gradinile regale. ( bore originar din Asia gi Grecia (Insula Creta), gutuiul a fost consacrat de vechii greci zeitei ‘Afrodita, sub numele ,mirul de yur. In Orientul Mijlociu creste in tare silbatica, Principalele virtuti Fructele au virtufi astringente ~~ —_—_ wr O_ wr OO Gutuile pa ey else ate) | ‘Gutule se recomanda persoanelor hipersensbile, care nu suport yocurie fective, sine usar de rit in amorul Propris. ce amelioreazi secretiile gastric ‘Au acfiune asupra functiei hepatice. Sucul extras prin presare din gutuile fierte (maruntite) este utili- at extern pentru tratarea infectillor antidiabetice. Gutuile sint alimente aperitive vaginale sau pentru spalituri rec tale fn prolapsul rectal. Maceratul y Un remedis deosabit,folosit de bunicle noastre ih caz de Indigestie, arcu la stomac sau balond est lichiorl de guul. Amestecalo jumétate de itu e tua de prune cu un itr si jumatate de 2eamé se gut, obtinut prin fierberea si presarea fructelorIntregl, Addugati 2 g scortisoara, g culscare, 50 g migdale amare si putind pudré de mucsoard. Asati amestecul si se macereze timp de doué lun. Preparati apol un sirop de zahar si tumat-! peste lchior.Ftrat,colorati cu zahar as straget bautura in tcl. Beti cite un pane! (upd flecare masa, ‘© Impotriva tuberculazel pulmonare, folositi urmatorul preparat: tat! in bucatele mici © gutuie cu coaja cu tot flrbet-o Int-un iru de apa pind cInd canttatea se reduce la jumatate,Strecuratiprintr-untfon, apol adugati doud linguri de zahar sau miere Lat! cite otingur inante de lecare masa si tre mese, in total de cic! or pe 2 (© Peniru prevenirea sau atenuarea ridurorKsati la maceratintr-un sfert de litru de tulcd curata de 45" pentru o sfptimrina 50 g col de gutule maruntite, Utiizati acest macerat ca lotiune pentru fat (© In caz de insuticent hepatic, bet In fecare zi doud cest de Infuzie de ment sau e salve in care amestecati 100 ml suc de gutul Trucuri Sucul obtinut din pulpa fructelor combate proble- mele tenului calmeaza Ee le eri (lat Energie kcal) pa (a) Proteine @) Glucide disponibile (@) Fire alimentare (@) Lipide (o) E AG polinesaturati (0) Sodiu (mg) Potasiu (mg) Magneziu (mg) Fosfor (mg) Caloiu (ng) Caroten (meg) Vitamina C (ng) Vitamina € (mg) Vitamina O (meg) Vitamina 81 (mg) ‘Vitamina 824mg) Vitamina 83 (mg) Vitamina B5 (mg) Vitamina 88 (mg) Vitamina 89 (mcg) Fer (mg) [rai grame) 280 89.0 03 63 64 obtinut dintr-o lingurita de se- ‘minfe zdrobite, lasate in api rece timp de 4 ore, se utili zeazi ca lotiune calmanta fn degeraturi, crapaturi ale miinilor, buzelor, sinilor| etc. siin tratamentul hemo- roizilor. Cum le puteti consuma Gutuile se numara printre pu degraba preparate termic, in poturi, gemuri, dulcefuri e Din pacate, in acest fel fructele! pierd multe din calitatile nutritive deosebite, de aceea ar fi bine sa incercati si le consumati crude, sau coapte 10 minute fn cuptor. Adi )Sparanghelul se recomands ppersoanelor care nu se pot impaca cu gindul cf au fost tridate; nu-gi fac speranta pentru vittor, de teama s8 nu sufere o nous deceptie. sparanghelului poate fi diu- ‘itoare numai in cazul const mului excesiv si, inci 0 dats, trebuie facuti diferenta intre produsele de cultura de calita- te si ceea ce ni se ofer’i nous astizi din import sub denumi- rea de sparanghel. Adesea, consumul sparanghelului crud ‘nu este luat in calcul, ci numai sub forma preparata (fiert, conservat...). Or, lastari foarte tineri, rai, pot constitui un ex- celent ingredient la salatele de ccruditii, Se utilizeaza in acest Scop numai virfurile foarte moi si suculente, Se poate consuma si sub forma de suc, in cura (cite 0 jumatate de pahar pe zi fnainte de masa de prinz) care se intrerupe daci apar semne de disconfort renal Sparanghelul poate fi con- Crary (la 100 grame) Energle (kcal) 250 Ap& (9) 925 Proteine(g) ar Giucde disponibite (@) 3,0 Fiore alimentare(q) 1,3 pide (o) 03 AG polinesaturat(Q) — Sodiu (mg) 30 Potasiu (mg) 2700 ‘Magneziu (ng) 150 Fosfor (mg) 660 Calciu (mg) 230 Caroten (meg) 500,0 \itamina C (mg) 240 Vitamina E (mg) 15 Vitamina D (meg) - Vitamina B1 (mg) on Vitamina 82 (mg) 0,12 Vitamina 83 (mg) WW Vitamina B5 (mg) 0,13 Vitamina 86(mg) 0,09 Vitamina B9 (meg) 75,0 Fier (mg) 230 sumat si gatit, cel mai bun pro- cedeu fiind prepararea la a- buri, sau fiert, pentru cei care nu il suporta in aceasta forma si Vor si mai reducd din com- Pusii care pot provoca iritati Cicoarea inlaturé oboseala Gicoarea este 0 planta ori- ginara din Europa gi Asia, cu- noscuti inci din antichitate gi apreciaté atit ca aliment cit gi ‘a plant medicinala. Ulterior a fost cultivati, fie pentru ri- dicing, fie pentru frunze, obti- nindu-se noi varititi, cunos- cute sub denumirea de andive. Principalele virtuti Frunzele gi ridcinile plan- tei au excelente proprietiti coleretice si colagoge. De ase- menea, cicoarea se constituie fntr-un bun depurativ gi tonic general al organismulu Cicoarea silbatica este in ‘mod special util in sfera hepa- tici, dar este si un adevarat medicament pentru intregul sistem digestiv. Are virtuti a- peritive, intarind capacitatea digestiva a stomacului, De ase- menea, prin stimularea bili, constituie un puternic dezin- fectant intestinal. De aici si in- trebuintarea ei pentru rezolva- rea problemelor piel provoca- te de anumite disfuncfi intes- tinale. Are efect diuretic, favo- rizind eliminarea ureei si acidului uric, prin urmare, are o actiune indirecta asupra reu- matismelor de tip alergic. Nu in ultimul rind, cicoarea este recomandata ca tonic general, fn caz de astenie, oboseala si chiar in anorexie Cum o puteti consuma Ruda cultivati a cicorii, a cirei compozitie 0 dim aici, Remedii de suflet... E utilé persoanelor cu ccalitati de lider, dar care ‘acceptii prea usor si fie in poate inlocui specia silbati dar cu efecte mai putin eviden- te si profunde. Simplul fapt ci cicoarea cultivata este udati regulat face ca principalele clemente nutritive s& fie mai reduse, Dincolo de acest as- pect, cicoarea cultivati are ace- leagi principii minerale si nutritive ca gi cea spontand. Give disponible(@) 2.1 Foe aimentare(q) 1.2 pide () 02 AG polinesaturati(g) = Sodiu (mg) 140 Potasiu mg) 3270 ‘Magneziy (mg) 130 Fostor (ma) 370 Cealciu (mo) 550 Caroten (meg) 1600,0 ‘Vitamina G (mg) 90 Yitaina E (mg) = Vitamina D (meg) = Vitamina B1 (mg) 0.07 Vitamina B2 (mq) 0,09 Vitamina B3 (mg) 4 ‘Vitamina BS (mg) 09 Vtamina BE (mg) 02 ‘itamina B9 (meg) 205,0 Fier (mg) 43Feniculul se recomandé ppersoanelor care manifests © scidere a interesului si itiativel im privinta sexului Feniculul Planta este originara din regiunea mediteranean, unde creste atft spontan, cft si cult vat. Frunzele, semintele $i bul- ‘bul sint foarte des intrebuinta- te in bucitirie si in medicina, Principalele virtuti Este cunoscut ca un exce- lent aperitiv si tonic digestiv, antispasmodic pulmonar si visceral precum si ca un bun dezinfectant al aparatului di- gestiv. In tratarea nfectiorfaringo- amigdaliee, un efect deosebit Tare infuzia din o jumatate de lingurta de fructe la 0 cand cu apa clocotita, Last} vasul acoperit 15 minute, apot strecuratl, Bet! Intuzia cAldut, up mas’. Acelasi ceal are aplicare stn stimularea poftel e mincare, cu condita sf fie consumat Inainte de flecare mast principal. Vitamin C (mg) 20 Vitamina E (mg) 60 ‘tain © (mea) 001 ‘Vitarina Bt (mg) 023 \Vitaina B2 (mg) ont \Vtamina B3 (mo) 03 Vitamina BS (mg) 0.25 \itamina BE (mg) On \Vitamina B9 (meg) i Fer (mg) ar Feniculul este bogat in be- tacaroten si fn vitamina C, de aici proprietatea de a intr sis- temul imunitar si actiunea an- tioxidanta (combate radical liberi). De asemenea, are efect diuretic, intervine in sistemul hormonal feminin, favorizind menstruatia si lactatia. Efectul antispasmodic re- comanda in combaterea dure- rilor menstruale si spasmelor intestinale, Este, de asemenea, eficient fn tratarea reumatismului si pentru calmarea tusei rebele Cum il puteti consuma Desi di un gust cu totul special mincirurilor, feniculul este preferabil si fie consumat crud, in acest fel pastrindusi intreaga bogatie vitaminicd Frunzele pot fi intrebuintate crude, tocate fin, la contra- cararea efectului mincérurilor grele fn cazul in care aveti probleme cu digestia. Seminfe- Te de fenicul au aceleasi virtuti 46 aperitive, digestive, antireu- ‘matice si calmante ca si frunze- le. Utilizati-le sub forma de infuzie (0 jumatate de lingurita Jao cand cu apa clocotita). Asmatuiul Planta originara din Asia Central asmatuiul este culti- vat la noi mai ales in Nordul Moldovei si Transilvania, un- de este utilizat la aromatizarea mincirurilor. Principal virtuti Asmafuiul este un bun an- tiseptic respirator gi pulmonar. Este, de asemenea, diuretic si stimulent general Asmatui I este recoman- dat in bronsite cronice, amig- dalité, tuse iritanta etc. De asemenea, este un adevarat medicament pentru ficat, pe ryan (emer tet) Energie (kcal) 808 (g) Protein (a) lucid disponibile (g) Fibre allmentare (a) pide (o) ‘AG polinesaturati (0) Sodiu (mg) Potasi (ma) Magnezi (mg) Fosfor (ma) Calciu (mg) Ccaroten (mea) Vitamin C (mg) Vitamina € (mg) Vitamina D (meg) Vitamina 81 (mg) Vitamina 82 (mg) Vitamina 83 (mg) Vitamina 85 (mg) Vitamina 86 (mg) Viarnina 89 (mcg) Fe (ma) 69.0 820 a4 19 09 160 9200 25,0 90.0 260,0 90 Xemedil de suf ‘In tratarea itazelor, reterfol Uuthare, eczemelor, afectunilor ‘pulmonare cronioe, bronsitlor, dar ol pentru stimularea Aigosti! fn tulburari de ‘menstruaie,folositiinfuzia din ¢ Jingurité de frunze sau seminte peste care turnati 200 ml apa ‘Gocotit. Lasati vasul acoperit 15-20 de minute, apoi strecurati Beti dou c&ni pe 2 care il stimuleaza. Se indica toate cazurile in care ficat este obosit. Stimularea funct hepatice este insotité de o i bunatafire a structurii singel Asmatuiul are proprietat de a drena circulatia limfatic Este recomandat in toate caz rile in care exista blocaje | traseul de circulatie a limf ‘cum ar fi ganglionii umflat durerosi. Unii expert fl rec mands in tratarea obezitati retentie de apa gin reducer celulite Cum il puteti consum Ca mai toate ierburile a matice, asmatuiul crud poate intrebuinat la diverse sal sau poate intra in compozi mincirurilor gitite, cirora vada o aromé cu totul specie si delicat Recomandat persoanelor nehotérite, incapabile lubi, deoarece dragostea Ii se pare fie prea ,costisi- toare’, fie prea periculoassNapul : ‘Napul face parte din ace- agi familie cu varza si cu rid chile. Este cultivat pe suprafete relativ mici in citeva judete din tard, find oarecum desconsi- derat din punct de vedere gas- tronomic. lele virtuti Napul are capacitatea de a dizolva acidul uric. De aseme- nea, este diuretic si emolient al ‘mucoaselor. Principalele indi- cafii ale napului intereseaza in special sfera renal8. Este un di- uretic foarte puternic, find considerat antireumatic si anti- gutos. De asemenea, i se atri- buie proprietati antialergice si antiinfecfioase. Este recoman- dat in tratamentul infectilor urinare (cistitelor). Tot la nive- Jul aparatului renal, napul pre- [= persoanelor cérora li se pare cf ipipierd timpul cu lucrur ipsite importants. Remedii de suftet. © Impotiva afectiunitor pulmonare, folosit! decoctl de napl Ferbet! Intr-un itu de apa sau lapte 100 g fructe, pind cind acestea se ‘nmoaie. Stecurati si bet intreaga canttate in mai multe reprize pe prcursul unet zie ‘© Excelente rezultate Tn caz de accose de gut, abcese, eczeme, furuncule si degerttur! dau cataplasmele cu napi. Coacet tn cuptor un fruct necuratat de coajé si ind s-a Inmiat bin, lasat-s& se rceascd usor. Taiat-1 pe jumatata si aplicati- pe zonele afectat. Fepetat tratamentu pin la deptina vindecare, vine formarea calculilor i jut la eliminarea lor. Este indicat in tratamentul anginei pectorale, brongitei si tusei. Este un bun adjuvant in tratamentul obezitati si da bu- ne rezultate in eczeme, furun- cule, acnee sau chiar crapaturi sau degerdturi, pert (la 100 grame) Energie (koa) 190 Pea 930 Proteine () 08 Glucide disponibile (@) 3.5 Fibre aimentare(q) 1.8 pide (a) 02 AG polinesaturati (g) ea Sodium) 409 Potasi (ma) 1509 Magnezi (mg) 80 Fostor (ma) 240 Caleta (mo) 350 Caron mca) - Vitaminac(mg) 150 ‘Vitamina E (mg) Ss Vtamina 0 (meg) 3 “Vitamina 81 (mg) 0,03 Viamina 82(mng) 0,04 ‘Vitamin 83 (mg) 04 Vitamina BS (mg) 0,14 \Vtamina B6 (mg) 0,06 Vitaina B9 (meg) 9,0 Fer (mg) 03 Cum il puteti consuma Pentru efectul pectoral pu- teti intrebuinta un sirop pre- parat prin macerarea rondele- Jor de nap in cteva lingurite de miere. Luati cite putin din a- cest preparat de-a lungul intre- giizile, pind la disparitia simp- tomelor. Se poate obtine un sirop de napi cu efect curativ fn bronsite, tuse, litiazd, guta, angina etc. prin scobirea unui fruct si introducerea in scobi- turi a unei linguri de zahar sau miere. Dupa citeva ore se formeaza un sirop, din care se ia cite putin pe parcursul unei Sparanghelul Sparanghelul este o planta originard din Asia de Sud-Vest (Taiwan), bine aclimatizata tn Europa. La noi se cultivé pe suprafete foarte mici. De la sparanghel numai lastarii ti- neri sint comestibil. Principalele virtuti Are proprietati depurative si diuretice, drenante la nivel hepatic gi renal, dietetice. Spa- ranghelul este o leguma echili- brata, care activeaza toate pro- cesele de eliminare: hepatica, renal, pulmonari, cutanata (prin piele), digestiva. Curt singele iti mareste fluiditatea, ameliorind circulatia sangvina si functionarea inimii, imbunatateste metabolis- mul glucidelor (zaharuritor), limitind eliminarea lor renal (glicozurie). Bfectul diuretic duce la eliminarea excesului de uree si acid uric, de aici efi- ienfa sa in tratarea gutei si re- umatismutui. Cum il puteti consuma Specialistii nu au ajuns inci lao opinie comuna in pri- vinta acestui aliment. Uni autor (nu putini la numir) sint {impotriva utiliziri sparanghe- Jului fn tratamentul litiaze uri- nare, cistitelor sau reumatis- mului. Dar aceasta apreciere trebuie limurit: este adevarat ‘ci sparanghelul poate irita ri nichii, dar acest efect depinde fn mare masura de cantitatea, ‘alitatea si de modul siu de preparare. Prezenia purinelor gi a a- numitor acizi in compozitia Remedii de suftet... Petr watare asteniel fee ‘i intelectuale, a anemiel, procum sn az de taza rica, diabet si bronsite, preparat un decoct din 20 g \@stari tineri de sparanghel ta unity de apa, Fierbet amestecl 30 de minute, apo Vist sf se ricoreascA, Bet ceaiul in cursul une zile, in patru reprize.Jslinul este un arbore in- tim legat de istoria ome- nirii, parind s3 insoteas- umanitatea ined din vremea Potopului lui Noe. Dincolo de latura mitologicd, este cert ci mas- linul era utilizat de vechii egipteni, de babilonieni, evrei, grec si romani. In civilizatia greco-romana, masline- Jeerau consumate zlnic, iar uleiul de misline era un aliment nelipsit, dar si un medicament utilizat in diverse tratamente, inclusiv cosmetice. Uleiul de masline are proprietati anticolesterol. Mult il considera cel ‘mai bun ulei de mas8, mai ales ci dreneaza funetiile hepatice. Are acti- une colagoga gi coleretica. Mislinele sint un aliment foarte nutrtiv prin aportul de materi grase NeGH de sufte Cura cu vlei de maine are efecte ‘deosebite In combaterea bollor hepatobiliare, CSutati un produs de bund caltate, fd adaus de substante chimice, si inghitt ce o ingura dimineata, pe stomacul gol, sau seara, ta dstanté mare de cind, Incepeti cu doze reduse, pentru a v8 obisnui corganismul, pe care le crestet rept Dupa ce bet! uleul, facet gargerd cu infuzie de ment, fra ins sa tng ceaiul. Putt folosi de asemenea zoama de Virtutile timaduitoare ale maslinelor sint cel rewca putin la fel de mari ca cele gastronomice, in / 1-2 linguri de ulet vechime, maslinul era venerat, grecii considerindu-! arborele intelepciunii, iar romanii il numeau copacul Minervei, caci era aducator de hrana si implicit de sanatate. hepatici. (in special acid oleic, care constituie mai mult de doua treimi din grasimile lor) Fructele sint indica- te ca aliment pentru di- abetic si persoane cu in- suficienta digestiva. Fi- brele pe care le contin favorizeaza tranzitul in- testinal deja stimulat prin ameliorarea secreti- ei de bila, Maslinele (si uleiul de misline) prezinté un interes deosebit pentru functia hepatica, deoarece amelioreaza toate functiile ficatului si vezicii biliare. Aceasta tonifiere este semnalata de un mai bun drenaj sangvin, de cresterea sintezeibilei si de 0 mai buna difuzie a acesteia in caile digestive Th ceea ce priveste colesterolul, u- leiul de masline se pare ci ajuta la scderea nivelului acestuia. Mislinele sint tratate adesea cu diverse produse chimice (intre care soda), pentru alli se reduce gustul a- mar. Aceasti metoda permite o an- umiti economie de timp fata de metoda traditional de preparare a mislinelor negre. Dar utilizarea in exces a sodei poate produce iritati la nivelul gurii, gitului si mucoaselor digestive. Prin urmare, va trebui si optim pentru maslinele preparate in maniera traditionala (8 la grec) pen- tru a evita aceste inconveniente. consumate diminesta la trezire ojuta la eli- \‘minarea calculilor Consumul de masline se recomandé persoanelor din ‘cupluri cortarete (se pare ci mecanismele intime ale acestai relat nu sint prea bine ,unse"). errata (la 100 grame) Energi (koa) 1170 A089) 760 Proteine (9) 13. lucie disponibile () “ Fibre alimentare () 40 pide (9) 125 ‘AG poinesaturatl (a) 14 ‘och (ng) 2100,0 Potasiu (ma) 91.0 ‘Magneziu (mg) 20.0 Fosfor (ma) 170 Calc (ma) 61.0 Caroten (mea) 200.0 tamina (mg) - VtaminaE (ma) - Vtamina D (mca) = Vitamina B1 (mg) 002 ‘Vitamin 82 (mg) 0,08, ‘Vitamin BS (mg) 03 ‘Vitamin 85 (ma) 0,02 Vitamina 86 (mo) 0,02 Vitamina 89 (meg) 64 Fer (ng) 20 — me l ( ( X i Escad colesterolul O veche zicalé romaneasca spune cA ,,un mar la masa alunga doctorul din casa”. Nu este nimic exagerat aici, cdci, intr-adevar, merele poseda virtuti terapeutice nebanuite, fiind utile pentru multiple boli. Merele fac bine persoanelor la care exist un conffic interior intre preocupérile material pe care le considers inutile gi trecitoare, si cele de naturé spirtualé, ,indiitoare". erele sint fructele cele mai rispindite in treaga emisfer’ nordi- 4, existind peste 10 000 de varietiti, din care insi pe piati sint prezente doar vreo 10 soiuri. Cele mai rispindite sint, din pcate, si cele mai putin interesante pe plan nutritional, cum este cazul merelor de tip Golden. Principalele virtuti Merele au proprietiti antireu- ratice, contrbuind la dizolvarea g eliminarea pe cale urinari a exce- sului de uree gi acid uric Deasemenea, au efect anticoles terol tonifiant nervos gi muscular se constitule intr-un bun dezinfec Remedii de suflet. tant intestinal. Confinutul de pectind (fibra) mu permite co- Jesterolului prezent in acai bi- liari si fie absorbit prin pere- tele intestinal, Prin consumul a , | trei mere pe zi se poate obfine © scidere semnificativ’ a co- lesterolului sangvin. Actiunea impotriva reu- matismului deriva din proprietatea fructului dea dizolva ,deseurile” re- zultate din metabolismul proteinelor (uree gi acid uric). Acest efect confer merelor gio actiune antialergicé Marul amelioreaza tranzitul in- testinal gi combate constipatia. Pare sf alba gi un efect dezinfectant, de oarece are capacitatea de a stimula sinteza unei enzime antibacteriene. fn plus, protejeazi ansamblul mucoaselor digestive si amelioreaza secretia gastric. De asemenea, se constituie intr-un aliment tonic pen: tru musculatura si sistemul nervos, fiind indicate in dieta sportivilor si pentru stimularea cresterii copiilor. ‘In sfirgt, mérul este considerat un stimulent al tuturor functilor hepatice, favorizind drenajul si eli- minarea toxinelor prezente in singe. Cum le puteti consuma Dacé vreti si beneficiati de pro- prietatile curative ale merelor, tre- buie si alegeti fructele crescute cit mai aproape de conditiile naturale, Din nefericire, merele sufer§ enorm din cauza modului de cultura inten- siv, aplicdrii excesive de ingr minte si pesticide. Mai mult, merele sint culese fnainte de a ajunge la maturitate si introduse in silozuri 18 Protene (@) 03 Giucide disponibile (9) ng Fire atimentare (0) 20 pide () 03 ‘AG polinesaturati (a) e Soai (ma) 20 Potasiu (mg) 1200 Magneztu (mg) 50 Fosfor (mg) 110 Calc (mg) 60 Caroten (meg) 430 Vitamin C (mg) 120 Varina E (6) 02 Vtamina D (mca) 5 \Vtamina B1 (mg) 0.04 Vitamin B2 (mg) 0.02 Vtamina BS (mg) 028 Vtamina BS (mg) 01 Vitamina BS (mg) 0.05 Vtamina B9 (mea) 145 Fiee (mo) 04 unde se co forfat, prin introduce- ea anumitor gaze ce le modifi compozitia chimica. Evident ci merele crude posed proprietatile terapeutice mengiona te, Totusi, unele preparate pe baz dde mere (dulceturi, sucur et ales cele realizate , blind’, fird ada. usuri de api sau alte elemente strline, pot conserva 0 bun’ parte din elementele active ale fructelor, fn special pectina. Sucul de mere, preparat in casi, far aditivi sau conservanfi, poate fi de asemenea recomandat fn cur’\* Koy | ese=s')|KOW Migdalele - ideale pentru bolile de piele i Compozitie ane ae Ci Du lorane) rezolvind de la afectiuni ove (kcal) 575.0 nears ( 50 eotianace eae Pewome) 100 dezechilibre nervoase sau Glucide disponibile (@) 4.5, Fibre alimentare (g) 15,0 Lipide (9) 535 ‘AG mononesatural (9) 36.6 AG polinesaturat(q) 10.0 use cunoaste cu precizie originea migdalului; du- pa unii autor ar fi origi- nar din Asia Central, in Sod (mg) 60 Potasiu (mg) 800.0 timp ce alfi specialist indica Afri- Magneziu (mg) 250.0 ca de Nord ca zona de provenien- Fosfor (ma) 4700 {i Indiferent de locul de bastina, a- Cale (mg) 2500 cestarbores-arispinditin intreaga aaa Caroten (mea) - zondi mediteraneeans. Se recomanda persoanelorlipsite de simtul | Vitamina © (mg) - ls mmasuri, care vor sé fe intotdeauna pe locul | VitaminaE (mg) 240 Principalele virtuti inti. Uleiul de migdale dulci, utilizat in ‘Vitamina D (meg) = Uleiul de migdale trateaza ar- | tratarea vergeturior, se aplicé tinerelor care | Vitamina Bt (mg) 0,23 surile, cripiturile sau alte afectiuni | gkau dort prea repede si devind fercie.. | Vitamina B2(mg) 0,75 @ ale pielii si alina durerea, Wtamina 83 (mg) 25 Uleiul de migdale dulci silap-_soanele in virsta, in prevenirea ca- Vitamin B5 (ma) 05 tele de migdate au o actiune emo- _renfelor minerale si vitaminice. Vtamina 86 (mg) 0,08 lienta asupra pielii, marindu-i Consumul dle migdale contri- Vtamina 89 (meg) 700 lasticitatea si hrinind-o, gratie buie la reechilibrarea nervoasa Fer (ng) 42 continutului important de acizi (find indicat in caz de neurastenie) grasi mononesaturati si polinesa- i are efecte tonice si reminerali- du-le cu camea sau cu laptele ma- turati (a se vedea compozitia). Zante. Fructele contin 0 cantitate tern. Desi aut un continu impor- Migdalele sint alimente ideale apreciabild de vitamine, in special tant de proteine, migdalele nu pot pentru crestere, recomandate de a- din grupa B, le lipsesc betacaro- fi consumate in cantititi mari, de- semenea, celor care fac mult sport, _tenul si vitamina C. carece confinutul lor caloric este femei insircinate sau care aliptea- Unit specialigti acordi 0 mare prea mare. De asemenea, 23, In plus sint indicate pentru per-_ important migdalelor, comparin- mandate persoanelor care au ten- dinta de a face usor infecti i infla- & sutte mati (intestinale, pulmonare etc). (© Laptl de migal se prepa in fell um: nrodued 50 9 igi apa Cum le puteti célduta si lasati-le s4 stea 10 minute pentru a curdta pielita mai usor. Zdrobiti-le inty-un consuma moa, adi din cnn end ap reco, ila obtnerea une paste, pe care o dha Migdalele sint fructe indicate cuun fr de ap cet. Dlohat ap 509 mires avecurat print fon, mai ales pentru micul dejun, (© Un remediu pe care medina popular recomancd in Watarea ulcer est datoriti bogiiei lor vitaminice 51 Sopulde mindsle Anestsea 500g mlgtse dulcicu isDGmigdaleemate pale |) aportului energetic important. Le fin, Tumat treptat peste pulbere 125 mi ap& si aduoati 750.9 ahr. Punellapol peste | puteti combina cu cereale integra- ‘plureul obtinut un sirop din 1,5 | apd rece si 2,5 kg zahar si fierbeti pe bala de apa. le, consuma ca atare, dar nu mai Consume pare de sop dit cu ap mineral pe 2 mul de 5.7 bucati pe 2i, deoarece sint foarte nutritive.Morcovii sint recunoscuti pentru bogatul continut de vitamina A, element ce face din ei un adevarat aliment- medicament in bolile de piele si nu numai, Profitati de dint-o rudd sil batica ce creste spontan in zonele cu clima temperats. Cel de culture ses in mai multe arett, find 0 leguma ex trem de apreciat att pent caltajlealimentare, ct pen- f teu cele curative | Morcovul este o excelenta sursi de betacaroten (precur- sor al vitaminei A), Fluidifica secretia biliara, combate ane mia si este un excelent cicatri- zant intestinal. De asemenea, regleazai functia digestiva In ceea ce priveste functia hepatic, nu numai ca Muidif cd bila, ci gi rogleaza intreaga activi tate a ficatului © curl cu suc de moreovi per mite persoanelor cu disfunetii he- patice si amelioreze simptomele — i, Ye. wa 3 sl trecut| apo prin storcétorul de legume ‘gambei, arsuilorsifurunculeor Nee imfruntite 0 cana cu apa calitatile lor nutritionale, caci va vor rasplati pe deplin. ‘Morcovul este indicat timiailor care sufera din cauza nei iubiri neimpartagite, sau celor care au fost Ingelati de persoana iubit Dar mai inainte de toate, morco- vul este un aliment care ne furnizea zi 0 mare cantitate de betacaroten Acest ,principiu vitamini precursor al vitaminei A, care inter~ este un, ‘© Un ofect deosebit mpotriva constipatel are supa obtinuta dintr-un kilogram de ‘orcovi necuratati de coaj, dar foarte bine spat, fet de doua on intr-un fru de ‘© Decociul de morcavi, precum si apicatile de radacinrase sint un tratament ficient, folosit in uz extern, i combaterea abcaselor, pkgllor recente, ucerelor (© Dac’ suferi de afte sau abcese ale gurl facti cargard de mai multe ori pe 2! cu decoct caidut obtinut prin ferberea a una-doualingurite de frunze demorcov uscate si €@ Infuzia cin olingurité de seminte de morcovi la o ceascd de apa clocatia este un ‘excelent stimulent apart $i dlureti. Are, de asemenea, efect carminaty (aj la ‘expulzarea gazelorintstinle — a bun cicatrizant intestinal Petites 100 grame) Energie kcal) 350 ‘8 (a) 88,9 Protein (9) og ( Glucde disponibile (@) 7.2 Fire aimentare (9) 2.4 pide (o) os ) 54,0 00,0 150 ‘AG polinesaturat (9) Soi (mg) Potasiu (mg) Magneziu (mg) Fosfor (ma) 33,0 Calciu (mg) 34,0 Caroten (meg) 11500,0 Vitamina C (mg) 80 Yitamina E (ma) Vitamina D (mcg) Yitamina B1 (mo) 0.08 Vitamina B2 (mg) (dar si ca adjuvant in completares unui tratament mai complex, daci problema este serioasi) In plus, morcovii au o actiune cf catrizanti demonstrat asupra mu coasei gastrice, Cel mai bine e si-i su cruzi, sub forma de cura, Prin fierbere se distruge 0 mare parte din elementele nutritive pretioase. — ~*~ ~—CFVOIFF ELS Nucile, un energizant desavi rsit Nucile au fost intotdeauna renumite pentru virtutile lor medicinale, pastrindu-se retete vindecatoare inca din timpul lui Hipocrate. uucul este un arbore im- a catifelarea, st presionant, care poate a- _ lucirea si prospetimea junge la douazeci de pielii, carenta ducind metri inaltime. Provine la aparitia unor der din Asia, dar s-a ac natizat foarte matoze (prurit anal bine si in Europa. Inca din antichi- eczema infantil, cri tate, omaniiapreciau in mod deose-_pitur ale peli, sebo aliment de mare pret entra ca actiunea a Principalele virtuti de buna calitate, acest Sub forma de lei sau crud, mie- doi acizi grasitrebuie aul de nuci are o acfiune drenanti Si se giseasci intr-un | Nuele se recomandé celor care ar prefera si asupra pili i Grculateilimfatice. raport de un volum de | moar& deat eh renunga la ceea ce le confers De asemenea, furnizeaza un aport acid alfa-linolenic la | puterea fatd de ce dn ur. important de vitamina F cinci pin lasapte vou Dintre toate alimentele bogate me de acid linoleic. In uleiul de nuci fnmaterii grase,muicilesint cele mai precum gi in miezal oa alare, acest echilbrate in privinga confinutului _raporteste de unu la inc. Prin urma- dle acizi grasi esenfal. Si mentio- re, uleiul de nuci este cel mai bun in Energie kcal) nim ci astfel de substante (acidul _domeniul intreineri peli A04 235 Tinoleic gi alfa-tinolenic) intré fn Este preferabil si fie consumat | Prot 108 compozifia faimoasel vitamine F, tn forma puri (ob{inut prin presare | uededaponle(@) «50 careare importan{aimensi pentru la rece); prin inclzire, isi pierde 0 | Fle allmentar a) 52 intreg organismul uman, siin mod mare parte din calitit, aczii grasi pie (@) 515 particular pentru piele. Vitamina F fiind foarte fragili Ia temperaturi AB mononesatrat(g) 8.1 contribuie intr-o manieri esenfiali mari, Materiile grase din nuci cor ‘AG polnesatura @) 353 tribuielaintrefinerea sila reinnoirea Soc (mg) 30 membranelor celulare ale mucoasei Plas (mg) e000 intestinae sa piel Magnezi (a) 1300 © mai veche teorie medicalé re- Fosfor (mg) 5100 comanda nucile pentru stimularea ale (a) 610 cerebrali, datorta asemandrii mi Cartan (meg) a zului denuct cu cele dou emisfere | itanina (ng) | Remedii de_suflet... cerebrale. Desi teoria este falsi sub _Vitamina E (ong) 08 raport stiintific, concluzia eieste bu- | Mitamina D (meg) = ni, ele jucind un rol deosebit in des- Vitamnina 81 (mg) 03 figurarea normald a proceselor ceze- Vtarmina 82 (m9) 013 brale, Vitamina 83 (mg) 10 Vitamina 85 (na) 08 Cum le puteti consuma | Viamina 66 mo) 073 Nucilesintalimente foarte ener- | Vana 9 (meq) _—_-2000 gizante, de aceea este indicat sé fie (URGE 2A consumate la micul dejun, 15=|) | LO ’ Pepenele galben 5 « intareste sistemul imunitar & a Nimic nu potoleste mai bine setea pe timpul veri 3 ca 0 felie zdravana de pepene de la frigider! insd acesta nu este singurul argument pentru a consuma fructul. Miezul sau contine principii € active deosebite, ce il fac util in tratarea mai multor afectiuni, cum ar fi cele de la nivel urinar. 3 epenele galben este ori- sensibil la modul de culturi Pp ginar din Africa Centralé. modern, depreciindu-i ca- side Sud gis-arispindit Iittie. foarte mult in toati lu- ed Se indusiv la noi, undeesteculti- Principalele virtuti vat pe suprafete destul demari.Are __-Pepenele galben se ca- nevoie de un climat cald siumed,ca _racterizeaz prin excelente side soluri nisipoase. Are o mare props Taxa concentrate de api, ceea ce fl face tive siricoritoare. Persoanele care lasi si sint perfect detasate de emedii de suflet aceeaeste bine si fie consumatlain- _ponente nutritive x aes ceputul mese, nu cadesert. Contine _duuri nocive, SPemviaerahenaOMeO EAN © cantitate important de b provina din culturi bi do tue de divers etilgi si rons, find indicat in caz ds ‘Compa lipsit de rezi- trebuie ca fructul si de- folosit decoctul din seminte de ficiente imunitare precum si pentru pepane glen. Feroet mp de 1:20 : te TeT) de minut olinguité de seminte in 0 Energie (cal) 270 can cu apa. Usa vasul acoperit pin Aoa(g) 900 ‘icenulsersceste Stecuati Be) culoz’, calculi urinari etc. Protein) 10 ite dous cn pe 2 lucie disponible () 53 olitiaecguciaieeraet Cum il puteti consuma ire aimentar@) 09 combatereaifamatilo tgrbiren pide co o2 ‘AG polnesatrat(o) = Sod mg) 149 Potasu (mg) 2200 Magnesiu (mg) 200 Festor (mg) 209. Cali mg) iso | Carton (rea) 2000.0 Miamina © (ma) 250 € tarina € () on Vtarina 0 (co) =) |e) ‘tamina 8 (mg) 0095 Vitarina 82 (mg) 093 “ ‘tamina 83 (mo) 05 Mitamina BS (9) 023 | a) Vitamina 86 (m9) oor ‘itamina B9 (meg) 108.9 * Fier (mg) °°romanesti, potrivit cdreia e bine sa ai intotdeauna cind pleci la drum un astfel de fruct in buzunar. rul este un arbore specific zonelor temperate, mai putin exploatat decit mi- nul din cauza fructelor sale ¥ mai delicate si mai pretentioase la y pistrare. Perele dispun totusi de fretonse ati gustav = mare, zemoasa. Aceasta proprietate sta la baza zicalei virtuti Perele au proprietati sedative, remineralizante si diuretice. De ase- fnenea,sint considerate antiputride. Perele au de suferit din cauza hegemoniei varului lor, ma jrerita totusi mai multd ater Si pentru pere este valabili re- ula alegerii varietatilor rustice, mai Putin aspectuoase, dar superioare din punct de vedere nutritiv si gus- pati Fructele sint un aliment depura- tiv general. Au proprietatea de a flu- jdifica singele. Au, de asemenea, Cena irecomandate astenicilor, persoanelor Reme suflet... © Ih caz de digest afc, punt! a uscat col de pere, n cuptor sau la soare, 7 ingiindu-te pe osfoara, asi! inc s8 nu se atingd una de ata. Preparatointuie cin 0 Lingunité de cof uscate i marunite lao ceagca cu apa clocot, Bet infueka dupa mese. (© Daca sufert de gut, amestecat! in mixer 200 g miez de pere bine coapte cu un pahar e lante degresat. Consume cite doud-treilingri de preparat de tre-patu oi pe 2. (© Pentru combatorea tenslni arterial faceti cure de tre ile pe siptiminé mincind doar Un Kilogram si jumétate de pere pe 2. Mincati doua-trl bucat dimineata s! una-tel ‘bucti la celetate mese. In zlele cu alimentate normal, ncercatls evita preparatele foarte orase sirenuntati la came, © Un remedy bun pentru diabetic! este maceratl dn scoztl de pa. Lisati sf se ‘macereze timp de zece ale 100 g pulbereintr-n iru de vn fle. Firat sl bet te peadrele pe 2, a mai multe ore dup masd. : Perele lupta impotriva asteniilor Poate nici un fruct nu potoleste mai bine setea ca o para Perele sint bune pentru cei care nu par ‘s&+i fi analizat vreodat’ comportamentul in raport cu ceilalti. Din acest motiv nu au decit de pierdut... ae ———_ ~«=—C Gale | Gale 100 grame) Energie (kea) 550 An (a) 850 Proteine (a) 04 Glucidecisponible (@) 128 Fibre aimentare (g) 2.3 ide (a) 03 ‘AG polinesaturat (9) = Sod (ma) 20 Potasu (mg) 1300 Magneziu (ma) 70 Fosfor (ma) 150 Cale ma) 100 Caroten (meg) 300 Vitamina (ma) 30 Vitamina€ (mg) os Vitamina D (mes) ‘Vitamina 81 (mg) 0,03 ‘itamina 82 (mg) 0.03 Vitamina 83 (mg) 02 Vtamina 85 (ma) 0.07 Vtamina 86 (mg) 0.02 Vitamina 89 (mea) 90 Fier (ma) 03 cu carenge minerale, chiar tu- berculosilor. Zaharurile pe care le contin sint bine tolerate dey catre diabetic. Cum le puteti consuma Fructele sint dulci, foarte gustoa} se si parfumate. Daca sint bine coap! te, pot fi asociate, in cantiimici, cu alimente fainoase. Totusi, este preferabil si fie cond sumate impreuni cu alte fructe, cu destul timp inainte de (sau dupa) mesele principale Utilizarea lor ca desert este con, damnabild, fapt valabil pentru toatd fructele proaspete, apoase, cici pot provoca tulburiri intestinale, dese- So} — Eee, Ae ee Ad a. Se NS ee ———_ — aTrucuri Mincarea de orez cu prune uscate ect in hipertonsi- unes arterial. ‘Se recomanda in special persoanclor tinere, adolescente, care nu suport nici tun fol de constringeri, cu atit mai putin bore din regiunea tem- perati, prunul se intflne- ste in numeroase varieti- {i. A patruns in Europa data cu Alexandru cel Mare, ce a adus din expeditiile din Persia cite- va exemplare. Prunele au proprietati laxative gi detoxifiante. Stimuleaza sistemul nerves, Fructele uscate sint foarte nutritive Prunele sint un aliment ener zant, fapt remarcat de multi spe- Remedi de suflet... { \ ( ) ( ) ( ) ‘eal dupa flecare masa, timp de cincl le regulile impuse de paringi. igi doresc si-¢i pérdseasca familia, dar le ipseste cursjul. combat Serene Ingredient nelipsit al bauturilor traditionale, pruna este un fruct foarte ,respectat" de catre cunoscatori', De aceea, livezile cu pruni se intiinesc pe suprafete extinse in toate regiunile t3rii, de la ( cimpie si pina la munte. Cialisti in materie de nutritie. Contin cantitati apreciabile de compusi vitaminici (in special betacaroten si vitamina B9) si minerale, intre care potasiul, care favorizeaza eliminarea acest motiv, prunele se inte- ‘greazi foarte bine in regimu- rile fara sare pentru anumite afectiuni cardiace sau reuma- tismale. Efectul laxativ este accentuat prin consumarea prunelor uscate, care sint si mai nutritive, fiind reco- ‘mandate copiilor pentru stimularea cresterii si sportivilor, Prunele, mai mult decit alte fructe, trebuie si fie consumate bine coapte, adic& atunci cind pielita cepe si se crape, deoarece contin un acid care poate perturba functiona- rea intestinelor, provocind diaree. ‘Acest acid se disipa in faza de ma- turitate a fructelor. Prunele pot fi (© acd sufert de afectun! hepatice, consumat! la doua mese principale 10-20 de prune uscate, preparate in flul urmétor: desfacei-le la un capt si inmuiat-e in apa ‘timp de 0 or, cu o zi inante de data prevazuté pentru afi consumate. Lasat-le si flarb& dovl-tel ore in ap8, schimbind de trel ori apa de fer cu alta cald. Mincati prunele reincazite in putind apa cAlduti, la inceputul mesel ‘© Un laxatv natural deosebit se obtine din frunze de prun.Fierbet!intr-un litru de apa, timp de zece minute, aproximatv 30 de frunze maruntite. Bei cite o cescuti de ‘@ in timpul acceselor de febri, bet! un decoct din 25 g frunze uscate de prun, fierte timp de 10 minute intr-un iru de late, Tra grame) 520 840 o7 120 Cerri) ewe t) Energie (cal) 08 (@) 100 4 introduse la micul dejun, in ame tec cu diverse cereale integrale, 1a fel ca in cazul smochinelor sau cur- malelor. fn caz de constipatie, inmuia un pumn de prune uscate in api rminerald neaciculatd si lisati-le zi, dupa care beti lichidul gi = sumati fructele, Mucilagiile pe ca Ie contin au un efect dizolv. asupra continutului intestinului Acelagi efect fl au si fructele consu- mate dimineata, pegtomacul golremedii de exce Remedii de sufiet... brati, dar dozate cu prea mul- ti zgircenie. Lasind ins la 0 parte faptul cd astfel de analize pot da rezultate foarte diferite (de exemplu, valoarea energe- tick pentru 100 g variaza, in funetie de autori, intre 18 si 29 Cerrar res (la 100 grame) Energi ca) 180 ‘Apa (a) 93,3 Proteine (g) 1,0 Gucide disponible @) 32 Fire aimentare(@) 1.0 Lie az AG polinesaturati (g) m2 Sark (ng) 30 Potasy g) 2100 Magnes (mg) 150 4 Festor mg) 180 Cates ne) 80 Carotene) 260 Vtamina Cima) 485 iamina Ema) 008 taminaD me) = Wiamina 81 (mg) 008 ‘Vitamina B2 (mg) 0,03, Wamina 83 (m0) 08 ‘Vitamina 85 (mg) 0,08 ‘Vitamina B6 (mg) 0,08 vitamina 9 (meg) 140 Fier (mg), 03 kcal), se pare ci nu componen- tele nutritive le conferd calitati terapeutice, ci sinergia ansam- blului sau a anumitor substante care nu apar in studi gicare re- comanda vinetele in tratarea afectiunilor digestive (la nivelul stomacului, ficatului, pancre- asului si intestinelox), hormo- nale (cum ar fi diabetul), car- diovasculare, renale (oligurie), dar si in reumatism sau guta Frunzele de vinete sint, de ase- menea, utilizate sub forma de cataplasme, pentru tratamen- tul abceselor, arsurilor, hemo- roizilor ete. Cum le puteti consuma Desi putini ar crede, vine- tele pot fi consumate crude fi- inicio problema, Exemplare le tinere, dar neaparat coapte (cele verzi confin solanini, fi- ind toxice), pot consti ingre- dientele unei salate de crudi- tai, alaturi de ardei, dovlecei castraveti ete. Gitite, vinetele ‘nu mai au acelasi interes tera- peutic. Se preteaza insa la un mare numar de retete culinare (musaca, salate, ghiveci, vinete umplute etc), toate caracteri- zate printr-un gust deosebit Remedii de sufiet... Cartofii se recomanda In special lor care se vid constrinse ‘trdiascé intro lume inevitabil ,rea". Ele lume mai pugin ,materialista”. Cartofii vindeca ulcerul Descoperit in Peru, in sec. al XVi-lea, cartoful a fost adus in Europa de conchistadorii spanioli. Aceasti leguma pre- tioasd a salvat multe vie trecut, cind lipsa alimentelor de baz era ceva comun fn in- treaga Europa, Principalele virtuti Cartofit cruz, sub forma de suc, constituie un veritabil pan- sament gastric, care inhibit pro- lucia desucuri digestive in exces. Deasemenea,sucul decartofi are acfune cicatrizantéasupra mur coasei stomacale si regenereaz flora bacteriana intestinal Cum ii puteti consuma Cartoful imine interesant in privinta aportului energetic, gratie disponibilitatii substan- 38 Compozitie (la 100 grame) Energie (kcal) 320 Apa (9) 890 Proteine (a) 10 Glucide disponibile) 8,0 Fibre alimentare(g) 1,0 pide (a) 04 ‘AG polinesaturati(g) — — Sodiu (ng) 60 Potasi (mg) 1600 Magneziu (mg) 120 Fosfor (mg) 210 Cealciu (mg) 30.0 Caroten (mcg) 20 itamina C (mg) 80,0 itamina € (mg) 05 Vitamina D (meg) Ss Vitamina B1 (mg) 0,05 ‘vitamina B2 (mg) 0,04 Vitamina B3 (mg) 02 Vitamina BS (mg) 0,23 Vitamina B6(mg) 0,11 Vitamina 89 (meq) 21,0 Fier (mg) 04 telor sale nutritive, precum si faptului ci este foarte usor di- gerabil. Alegeti cartofi ce pro- vin din culturi biologice, sin gurele care pot garanta virtutile ‘mentionate anterior. Constumul regulatal acestei legume are capacitatea de a a- ‘duce in intestin bacteriifixatoa- rede azot care amelioreaza con- siderabil sinteza proteinelor. Pentru curele de regenerare gas- trica se utilizeaz sucul proaspat.Cc i (la ieee Energe kcal) 210 ‘Apa (Q) 928 Proteine (9) ww Glucide disponibile (g) 3,5 nen pide (9) 03 AG polinesaturati (g) = ‘Sodiu (mg) 5,0 route ED ‘Magneziu (mg) 13,0 Peisaiin, | (8 CINEIARE NEvoIe ae 80 ‘Se recomanda persoanelor care | Vitamina C (mg) 1260 Ard + | ‘trdiese intro lume ce nu Vitamina E (rng) 14 elu corecpunde rc pe dporce «= (A es verry rg te de soiuri de ardei care diferé bun tonic digestiv sidezin-_Vitamina B9 (meg) 350 sau marime, ci si prin continu: manda pentru reducerea tul de capsicina, substanga care Te da ,iuteala” unora dintre ei. Principalele virtuti Ardeiul este cunoscut pen- tru proprictatile sale stimula. fermentatiei digestive si in unele cazuri de diaree. De asemenea, are actiune diuretic, antireumatic sant gutoass, fn ultimele dows afec- fiuni, tratamentul consti in ‘© Pentru combaterea reumatismulul si degersiturlor preparati un macerat din olingurité de ardel lute, lingurt de sare, 250 mi alcool alimentar si unlit de otet. Lasati amestecul sa se macereze timp de 8-10 zlle, agitnd nic recipient. Strecurati Frictional locurile ureroase si cele afectate de degeratur cu aceasté solutie, de mai multe ori pe €@ in caz de angine, folositi compresele cu ardeliute maruntt, umezi sh Incalzt,aplicate pe of. ‘© Pulborea de ardeliute are un rol deosebit de eficientn stmularea ‘igesto. Pisa! citeva bucdt de ardel uscat pind devin un praf fin. Lua Zinic cite 0,10-0,30 9 pulbere, 3B aplicarea de cataplasme pe lo- utile dureroase (se zdrobesc doi ardei grasi si unul iute si se nvelese intr-o bucat de mate- rial care se agaza pe locul afec- tat -atentie, dacd locul se inro- seste foarte tare gi durerea devi- ne insuportabild, indepartati cataplasma). Ardeiul este si 0 buna sursi de vitamina C. Cum il puteti consuma ‘Ardeiul gras este unl din- tre constituentii de baz ai mincArurilor si salatelor. In ceea ce priveste ardeiul iute, se recomanda consumarea cu prudent’ a acestuia, din cauza posibilelor iritatii locale. To- tusi, cu moderate, ardeiuliute este un excelent tonic digestiv. Vinetele, {In aceeasi familie cu vine- tele se gisesc rosiile, cartofi tutunul, ardeiul etc. Planta este originara din India, unde eres. te necultivata. S-a raspindit in Europa, in special in Bazinul Mirii Mediterane, unde intra {fn componenta multor prepa- rate culinare. La noi este culti- vata de circa trei seco, in spe cial in sudul si in vestul fai Exist mai multe varietati de forma si culoare: rotunde, lun- guiete, albe, purpurii, negre si bineinfeles, vinete! Principalele virtuti Vinetele posed’ remarca- bile proprietati diuretice sila xative, De asemenea, actio- neaza bineficitor in tratamen- tul reumatismului si gutel Daca ar fi si ne ghidam doar dup o analizé clasic8 a compozitiei legumei, aceasta nu ar avea de ce si ne capteze interesul: pufinele calori inso- fesc un ansamblu de elemente nutritive intr-o formula echili- EEGs| a ‘afectiuni frecven adepte ale maximei ,trdioste vitorului le impiedic’ $8 aia relatii de durata. Poate fi introdus si in supe reci, fara a fi prajt in ule Prazul poate i utilizat si ex- tem prin extragerea sucului re se aplic’ in lotiuni sau cata- plasme pentru a face si coaci ‘mai repede furunculele. Are efect calmant in pigciturile de insecte. Ceapa reduce diabetul Ceapa este unul dintre co- Je mai vechi alimente fiind foarte apreciata chiar de ve- chii egipteni, ca si de ci tia greco-romand. Exist. un mare numar de varietiti de ceapi, dar cele mai cunoscute sint ceapa abi si cea rose. virtuti Ceapa este un diuretic prin excelent’, dizolvs ureea si lo- clipa". Lipsa perspectivei asupra ozitie eer 8 grame) (la 10 Energie (kcal) 39.0 Ana (9) 86.2 Protaine (a) 19 Glucide disponibile (a) 7,4 Fibre alimentare(g) 3.0 Lie (o) 03 AG polinesaturati(g) = Sodiu (mg) 190 Potasiu (mg) 256.0 ‘Magneziu (mg) 18,0 Fostor (mg) 440 Calciu (mg) 55,0 Caroten (mcg) 400.0 Vitamina (mg) 19,0 ‘itamina E (ong) o7 Vitamina D (meg) ef Vitamina B1 (mg) 0,07 Vitamina B2(mq) 0,05 ‘Vtamina 83 (mg) 0,4 Vitamina BS (mq) 0,12 Vitamina B6 (mg) 0,25 Vitamina B9 (meg) 127.0 Fier (mg) 13 nurile gi stimuleazd procesele metabolice. De asemenea, e- chilibreaza sistemul hormonal. Virtutile cepei sint atit de numeroase, incit este dificil si le epuizim aici. Aceasti legu- mi a fost intotdleauna la loc de cinste, atft din punct de vedere 24 alimentar, cit i terapeutic, Are proprietiti stimulative asupra intregului organism, dar i special asupra aparatului re- nal, prin activarea diurezei i deopotriva prin tonifierea functiei rinichilor. Actioneaza tonic asupra functiei hepatice, sistemului nervos si glandelor. Ceapa este indicata in caz. de reumatism si guts, deoarece dizolva urea, impiedicind-o si se transforme in acid uric. La nivel intestinal, se com- porta ca un puternic dezin- fectant, avind actiune asupra ‘germenilor patogeni, mai ales asupra stafilococilor. Ceapa este deopotriva un excelent hipogtice nivelul zahdrului din singe), fiind indicata in diabet. Fluidi- fica singele si previne afectiuni- le cardiovasculare(trombozele), Este, de asemenea, indicat tratamentul impotriva tilor ciilor respiratorii (amig- dalite, bronsite, gripa etc.) Sucul de ceapi amestecat cu miere se utilizeaza in trata- mentul tusei rebele si uscate, vind proprietatiexpectorante, Desi are efect sedativ, tra- ditional i se atribuie virtuti a- frodiziace (cu conditia ca par- tenerul sau partenera si nu fie incomodati de miros) Cum o puteti consuma Unele persoane nu pot su- porta ceapa si le este foarte di- ficil sa treaca peste aceasti a- versiune (digestiva sau psiho- logica). Evident, este de prefe- rat consumul cepei crude, pen- tru ca virtutile ei si fie mai performante. Daci nu sinteti ‘mari amatori de ceapi, optati pentru varietatile mai putin »Picante";aveti de unde ale In mincdruri, ceapa pistreazi actiunea puternics asupra intestinului (asupra tinichilor are mai mult efect ceapa crud). Usor rumeniti in ulei, ceapa se poate adiuga la aproape orice fel de errr (la 100 grame) Energie (kcal) 340 40a (a) 296 Proteine (a) 13 Giucide disponibile (@) 68 Fibre alimentare() 1,4 pide (o) 02 ‘AG polinesaturati(g) = ‘Sodiu (mg) 60 Potasiu (mg) 160,0 ‘Magneziu (mg) 110 Fosfor (mg) 360 Caleiu (mg) 30,0. Caroten (meg) 200 Vitamin C (mg) 120 Vitamina € (mg) 0.05 \Vitamina D (meg) = Vitamina B1 (mg) 0,05 Vitamina 82(mg) 0,03 ‘Vitamina B3 (mg) 0,3 ‘Vitamina BS (mg) 0,15 Vitamina 86 (mg) 0,13 Vitamina B9\mog) 23,0 Fier (ma) Ofare efect diuretic Se mai numeste ai turcesc, ceapi cioreascd, ceapa lunga etc. Provine din Asia, la noi fiind cultivata sporadic. Principalele virtuti Ceapa actioneazi impo: triva fermentatie intestinale gi amelioreaza digestia Find inruditi cu prazul, are proprietiti asemanitoare ‘cu acesta gi efecte terapeutice comparabile Tse recunose efectul tonic asupra sistemului nervos gi 0 acfiune usor diuretic. Este bo- gati in vitaminele C si BS, fapt care expliciactiunea tonic’. Bi neinfeles, tebuie consumata in cantitii relativ mari pentru a cuplu beneficia din plin de efectele terapeutice. Cum o puteti consuma Ceapa de ian serveste la dar este mai bine si fie consu- math ore dupi ce a fost leas in stare crudi, la citeva Din ceapé de lama putet prepara o supa concentrat, foarte eficent In combaterea tulburilor de ‘geste. Fierbet!Intr-un Ira de apa 4-5 cepe maruntite pina cid se inmoaie, ‘Adugati sare dupa gust 6 eventual puna verdeati. Bet in flecare zi cite dova cai de astfel de supa. cauza unor greselisivirsite trecut ar trebui si consume ceapa. 20 amelioreaz tranzitul intestinal Prazul este originar din Europa meridional, find in rudit cu ceapa gi cu usturoiul Principalele virtuti AmelioreazA tranzitul intes- tinal fiind supranumit ,matura intestinului”. Are si efect an- tireumatismal prin eliminarea pe cale renal a acidului uric: Actiunea de ,maturare i testinala” se datoreazi prezer tei fibrelor, foarte active, inso- titi de un efect dezinfectant al mediilor digestive datorat sul- furii de alil (efect analog cu al Caroten (mea) = Vitamin (mg) 2800 itamina E (mg) & Vitamina D (meg) = Vtamina B1 (mg) oa tamina 82 (mg) oz ‘tamina 83 (ma) o7 Vtamina BS (mg) a tamina 86 (m9) 02 Vtamina B9 (meg) 15,0 Fer (mg) 12 Remedi ci © Contra retentiel de uring si cistitlor, flerbet la foc: domol sase fre de praz acoperite cu Lule de mast. Imbibati o bucata de pinzl in acest preparat cAldut si asezati cataplasma pe partea de jos a abdomenuiul ‘© Batiturle dispar & aplicat pe timpul nopti pe loourile afectatecataplasme cu turmatorul macerat: o trunza de raz se inmoaie in otet alimentar timp de 24 de ore; dupa acest interval se strecoara. Repetat tratamentul pind la deplina vindecare. usturoiului). Dizolva acidul uric sicontribuie la eliminarea lui pe cale renal. Aceasti ac- tiune este activati de prezenta potasiului si magneziului Foarte usor de digerat, este de- opotriva un tonic al sistemului Consumat crud, furnizea- 20 buna cantitate de vitami- na C care, impreuné cu fierul s cu vitamina B9, are efect pre- ventiv si curativ in anemii In sfirsit, in uz extern, pra- zl combate furunculele si ab- cesele, Frunzele au proprietati dezinfectante si cicatrizante asupra pligilor. Cum il puteti consuma Ca gi alte legume, prazul suferi de pe urma metodelor moderne de cultura find prea gros, cu fibre tari si dezagre- abile. Cel rezultat din culturi naturale se poate amesteca foarte bine cu alte crudititi, dup’ ce a fost tocat foarte fn,{ Sucul proaspat imbogatit cu miere este Ambele specii de ridichi, rosii si negre, contin Proprietati terapeutice importante, utile mai ales ‘in combaterea afectiunilor aparatului digestiv. remarcabil in calmarea tusei si in caz de gripe. ambele specii de ridichi _reza. Ridichea neagri ac- A (ogi sinegre) sint clasate _tioneaza la nivelul bron- impreuns, deoarece au hillor,activind produ- rumeroase proprietitico- _cerea secrefilor i elimi- mune gi o actiune asemanatoare ast narea lor (efect expecto- {pra functiei hepatice. rant). Au proprietit pertive si digestive. Sul fura deal care le di gustulinteptor, Se remarci prin proprietiti cole- are io aiune atialergici. Insist |istochinetice (provoaci golirea vezi-__ridicheaneagri este considerata unul ci biliare) si antiscorbutice. dintre cele mai puternice antiscorbu- Desi nu duc lips de principii a- tice, calitate pe care o au $i ridichile mare, in cazul ridichilor acioneaz’ roy darintr-o miu cova mai mici nai ales -princpile picante", res fponsabie deefectul degolirea ver: Cum le puteti consuma Cibiliare, Aceastproprictae prod Ridichile ros se consumi ca tare, ce modificir profunde la ni eventual cu punt sare, sau in slate tinal: favorizarea tranzitul Dietetica recomandii cura cu suc Jfectia si reechilibrarea florei intes- de ridichi negre pentru tratarea cal- tinale. Principiile picante intervin in _culilor biliar si renali, ca ia dischi- egal misurd asupra functii renale, _neziilor biliare hipotone si atone. timulind activitatearinichilor,capa-_ Sucul se obtine in felul urmator: se fcitatea tor de filtrare si marind diu- _spali ridichile, se dau prin razitoare (© Contra tusei de diverse etologll este foarte eficient siropul preparat in modul urmator. asezat int-un vas de paimint statu allemante de rondele de ridiche neagré si zahar canal. A doua 2 vti constata c3s.a format un srop abundent. Patru pind la sase linguri de astfel de prepara pe 2 sit suiciente pentr a veni de hac tusel rebele. Siropul acesta este si un fotfiant de except, uti ma ales copilor rev sau in combaterea bose. (© Un rol deosebit i tratarea dischineze bilare 1 are sucu| de rdiche neagr’ amestecat cu miere,Inr-un borcan de sticlé puneti 250 mi suc proaspit io jumatate de pahar de mmiere. Luatzinic che 3-6 linguri de preparat, Inte mese, pind la amelioare, Aces sop favorizeazs eliminarea bil ‘© Cura cu sirop de rciche ajutt ta maruntrea gi eliminarea calcullor renal. Dat Fadcini spate pe rSzdtoarea mic, apol stoarcet plureul prinr-o pina de ton, pentru a obtine sucul. Luati cite 50 g, cu circa 15 minute inainte de mese, calmeaza rapid tusea simai apoi prin magina de tocat. Se, storc bine printr-o pinzi deasi sau prin tifon si se consuma o cantitate de 30-40 ml suc inaintea meselor principale. | | Z a | | Energie (koal) 170 98 (9) 940 Proteine () 10 | Gluoide disponibile (a) 28 Fibre alimentare (9) 10 pide (a) 02 AG polinesaturat(@) - Sodiu (mg) 270 Potasiu (mg) 2460 Magneziu (mo) 11,0 Fosfor (mg) 280 Calciu (mg) 310 Caroten (mea) 150 Vitamina C (mg) 240 Vitamina € (mg) 001 Vitamina 0 (meg) a Vitamina 81 (mg) 0,04 Vitamina 82 (mg) 003 Vitamina 83 (mg) 03 Vitamina 85 (mg) os f Vitamina 86 (mg) 0,08 Vitamina 89 (mcg) 650 Fier (mg) 09riginare din America Centrala gi de Sud, ro- sille au fost aduse in Europa de citre con: chistadorii spanioli, S-au actima- tizat insi foarte bine in regiunea temperatd, numarindu-se printre cele mai cultivate legume. Principalele virtuti Rosie se caracterizeaza prin cfecte remineralizante, depurative dliuretice si aperitive Rogiile sint un aliment energe tic, datorité varietiit elementelor nutritive care coexsta intrun an samblu echilibrat. Sint considerate calinizant (combate aciditatea) dar pentru a avea acesteefectetrebuie si indeplineasca unele conditii de calitate: si fie bine coapte si si provini din culturi naturale. Dac aceste criterii nu sint satisticute, rosiile pot fi acidifiante, chiar de- mineralizante! Aportul de vitamina C este im- derate aliment antiscorbutic. Anu- a i i i eS i | R iil = | Trebuie sa consume rosii acele persoane | care suferé de inchidere ectiv. miti compusi le confer’ o actiune antiinfectioasa, Sint diuretice, permit eliminarea ureei gi acidului uric, de aici calititile antireumatis- male, antigutoase Au proprietatea de a fluidifica singele gi de a-1 curafa de toxine gi accelereazi tranzitul intestinal. Toate aceste proprietiti contribuie la ameliorarea sinatatii pielii Rogiiletaiate rondele pot fiutilizate pentru combaterea diverselor der- matoze (eczema, acnee ete:), prin aplicare directé pe zonele cu le- amelioreaza constipatia Aproape ci nu exist alt specie de legume mai apreciatd pentru gustul deosebit ca rosiile. Ele reprezinta un ingredient nelipsit de la salate, sosuri si ciorbe. Gratie continutului important de licopen, aceste populare vegetale previn cancerul. Energie (kcal) 180 Ana (a) 933 Proteine () og Glucide disponiile (2) 32 Fe almentare (9) 13 pide a) 02 AG polnesaturat () - Sodiu (mg) 60 Potasiu (mg) 245,0 Magneziu (ma) 10 Fosfor (mg) 250 Calc may 100 Caroten (mcg) 600.9 Varina C (ma) 180 Varina E (=) 10 Vitamina © (mca) - Varina B1 (9) 0.06 tamina 82 (mg) 0,04 Vitarina 83 (mg) 06 Vtamina 85 (ma) 03 Vitamina 88 (ng) 0.09 Vitamin 89 (meq) 230 Fer (mg) 04 Cum le puteti consuma Numai roiile consumate crude sau sucul proaspit | conserva intreaga cantitate de elemente nutritive. Unele semipreparate din comer (suc de rosi, bulion etc), ,imbogatite” cu zahar, sare ori conservanti, au 0 calitate indoiclnic. ‘Consumate crude, bine coapte, si fri a le prepara termic, rosiile au fect alcalinizant gi mineralizant. Tomatele gitite inadecvat, aso- ciate cu produse finoase, produc fermentatie intestinal, constituind © sursé de aciditate pentru sistemul digestv. Fierberea sosului de rogila foc mic, pentru 2-3 ore, face si dis- pari acditatea initials, dar multe din celementele nutritive se pierdastfl‘Se recomanda persoanelor foarte goloase, desi se sstriduiesc s& nu o arate. Neincrezitoare, nu se pot abfine si ertice pe alti, uneori chiar stiind c& nu au dreptate, leaza secretiile stomacului). Cresonul este indicat in aste- nie intelectualé gi fizica, fiind tonic si remineralizant. Pe lin- gi vitamina C, contine gi alte substante care imbunatiitesc formula singelui. Este bogat in clorofila, pigment cu o structu- 18 aseminitoare cu a hemo- globinei umane, ca si in vita- ‘mina B9, fier, a cArui asimilare este intarita de prezenta vita- minei C. De aici si efectele an- tianemice. Si mai amintim concentratia exceptionala de betacaroten, ce serveste la ,fa- bricarea” vitaminei A si sti muleaza sistemul imunitar. Potrivit unor autor, injectiile cu extract de creson incetinese dezvoltarea tumorilor (proba- bil prin actiunea conjugati a Compozitie (la 100 grame) Fiore alimentare() Lipide co ‘AG polnesaturati (a) ‘Sodiu (mg) 60,0 Potasiu (mg) 313.0 ‘Magneziu (rg) 20,0 Fosfor (mg) 54,0 Calciu (mg) 200,0 Caroten (meg) 3000,0 ‘Vitamina C (mg) 60,0 itaminaE (mg) 10 ‘Vitamina D (meg) mt ‘Vitamina B1 (mg) OF Viamina B2(mnq) —_,t2 ‘Vitamina 83 (mg) 06 Varina BS mq) 0,17 ‘Vitamina B6 (mg) 0,13 Vamina B9 meq) 2140 Fier (ng) 18 clorofilei, betacarotenului si vitaminei ©) alta proprietate remar- cabilé este aceea c& regleazi metabolismul glucidelor, a- vind agadar efect hipoglice- Remedii de suflet... Cresonul se recomandé sub forma de intze fn watarea conatipatel,trontetr, erupt togumentare, bollor renal sl vesicle, dar! pentru stimularea tinct sexu, Turat pest oinguré de plata proaspats, mérunts 0 cand cap fart. up 15 mine, secure Bef tel cf de cai pe 2h miant, fiind indicat pentru di- abetici. In sfirgit, i se atribuie calitatea de antidot impotriva nicotinei Cum il puteti consuma Alegeti cresonul silbatic caci este mai bine echilibrat din punct de vedere nutritiv. Frunzele sale se combina foarte bine in diverse salate de cruditati, fiind ugor pi- cante. Salata verde Laptuca este cel mai cunos- cut ingredient al salatelor, nu- mele ei devenind practic sino- nim cu ,salati“. Este cultivata {in intreaga lume, Principalele virtuti Laptuca are proprietii sedative gi analgezice. Salata este 0 leguma care este deseori neglijaté din punctul de vedere al virtu- tilor sale terapeutice. Desi nu este foarte bogati sub aspect nutritiv, contine anumite mi- nerale gi vitamine valoroase, in special betacaroten si vita- mina BS. ‘Are proprietatea de a sti- mula functiile digestive, de aceea se recomanda la ince- putul mesei. Are actiune dre- nanté la nivelul ficatului gi usor laxativa. Salata reduce glicemia sau, cel putin, regleaza ab- sorbtia zaharurilor. Are efect sedativ, cunos- cet inca din antichitate, la ca- re se adauga o actiune anafro- 7 ‘Salata este bund pentru ersoanele care se considers seduse gi deturnate de la adeviratul i (salata era supranu- in vechime planta eu- nucilor”). Cum o puteti consuma Salatele din sere sint ce ‘mai mari consumatori de ni tratidintre toate legumele. Este mare diferenta intre acest mod de cultura gi cel biologic, di- rect sub razele soarelui, pe un sol echilibrat in mod natural ery reed (la 100 grame) Energie (kcal) 150 Apa (a) 94,5 Protine (a) 12 Giucide disponibile (@) 1,9 Fibre alimentare () 1,1 pide (o) 03 ‘AG polinesaturati(g) = Sod (mg) 8 Potasiu (mg) 2660 Magneziu (mg) 110 Fosfor (mg) 270 Calciu (mg) 54.0 Caroten (mea) 11000 Vitamina C (mg) 160 Vitamina E (rng) 05 Vitamina D (meg) 3 Vitamina Bt (mg) 0,06 Vitamina 82mg) 0,09 Ytamina 83 (mg) of Vitamina 85 (mg) 0,24 Vitamina 86 (mg) oF Vitamina 89 (meg) 127,0 Fler (mg) 12Papadia buna — ficat Paipidia este o planta foar- te rispindita in Europa si Asia, unde creste spontan. Principalele virtuti Papidia este un drenant hepatic gi biliar deosebit de puternic. Are propriettitonice si diuretice Tnainte de toate, papidia este un excelent tonic amar. Absenfa principiilor amare in organism provoaca unele de- zechilibre, in special cel al functiei hepatice atit de nece- sare organismmulut Principiile amare ale p3- Remedi de suflet.. adiei tonifica ficatul gi spo- resc productia de bili, actio- rind astfel ca tonice ale intre- gului organism. Gratie lor, singele este cursat, rinichii functioneaza mai bine, int tinul este dezinfectat, iar pi Jea devine stralucitoare. Plan- ta este si un excelent stimu- Consumul de péipadie se indici mai ales ppersoanelor egoiste, prea putin interesate lent al functiei renale, acti- vind eliminarea ureei si aci- dului uric. De aici rezultd gi proprietitile antireumatisma- le si antigutoase, Reglarea functiei intesti- nale duce la 0 accelerare a tranzitului, favorizind elimi- area. Compozitie (la 100 ita) Energie (kcal) 49,0 ‘Apa (9) 855 Proteine (a) a7 Glucide disponibile (@) 7,8 Fibre alimentare (9) = pide (@) og ‘AG polinesaturat(q)— Sodiu (mg) 760 Potasu (mg) 44000 ‘Magneziu (mg) 360 Fostor (mg) 709 Caloiu (mg) 1550 Caroten (meg) 8200.0 Vitamin C (mg) 350 Vitamina € (mg) 28 Vitamina O (meg) a Vitamina B1 (mg) 0,19 Vitamina 82 (mg) 0,18 ‘Vitamina 83 (mg) 08 Vitamina 85 (mg) = \Vitamina 86 (mg) 08 Vitamina 89 (mcg) = Fr (mo) 3A TE CU PUTER Cireulatia sangvina ben ficiaza prin drenajul reziduun lor efectuat de ficat gi rinic Ca urmare, singele devine m fluid, senzatia de ,picioa grele” tinde si dispara, varic Je si hemoroizii se amelioreaz De asemenea, se pot 1 ‘marca gi alte beneficii ale un cure cu pipadie mai ales anemie, scorbut (deticienta v taminei C), obezitate ete Cum o puteti consum Frunzele de pipidie au calitate mai bund daca sint c lese primavara; vara devin m amare si mai aspre. Salata ¢ papidie are un gust deoset acd o preparatistropind fru zele proaspete cu putin ule mésline; adaugati un catel usturoi tocat fin gi putind sar Cresonul stimuleaza diureza Cresonul se intiineste stare silbatica pe Iinga izve ete sligeiess dar be cultiva (mai rar la noi). Es cunoscut inci din antichit: ca planta medicinal gi cc diment Principalele virtuti Are proprietati diureti depurative si remineralizar in afara de sfera urinari renali, ,specialitatea” aces plante, are proprietiti antisc butice, 100 g de planta con mate zilnic acoperind intre necesar de vitamina C. ‘Are de asemenea virtul peritive si stomahice (stirof ee > f Sfecla rosie este foarte fe, bogata din punct de vedere nutritional, ins4, din pacate, nu se bucurad de o prea mare popularitate. Este momentul s& va revizuiti aceasta atitudine, caci aveti multe de pierdut dacd n-o includeti in alimentatie. gmp (ecla provine din specia ( spontand raspindita in regiunile invecinate Mati Mediterane si pe térmul risiritean al Oceanului Atlantic Actiunea sa benefica asupra organis- mului este cunoscuta inci din anti chitate, medicul grec Dyphilos din Siphos aritind in lucrarile sale ce dateazd din secolul IV en, c sucul de sfecla rosie poate fi ae utilizat ca medicament in / TRUCUI ([Un pahar de suc Jocul mierii de albine. {pross Radacina de sfecli contine principii active ce distrug micro- organismele. Aceasti proprietate se dovedeste eficienta iin imitarea dezvoltirii tumorilor, prin oprirea multipliciri celulelor canceroase Cercetiri stiinifice au aritat ci administrarea zinc a sucului extras \ alt 8 neti ori- \ rte. roprietiti remineralizant. Va vs: in general persoanelor cérora le este ecesar consumul de sfecld le este dat si fie intatdeauna pe locul doi. De aceea, ‘2cumuleaziin timp frustréri sfirsind prin ‘a deveni rele. dlin ridcina stimuleaza procesul de formare a hematilor (globule rosi), leucocitelor (globule albe) si trombo- » Vitamina 82 (mg) efecte dezinfectante si antipu- aaa itamina 83 (mg) tride. ‘Se recomanda perscanelor ambitio Vitamina BS (mg) Varza este utilizati in tra- | dorit mereu si fie pe primul loc, ¢ Vtamina 86 (mg) tamentul gastrtelor, colitelor | lea fost blocaté in mod iremediabil. In edderea lor | Vtamina B9 (mca) si chiar al ulcerului, prin ur- | trag dupa sine pe toti cei din jur. Frer (mg) mare, este un adevarat medi- cament pentru segmentul gastroin- _ xtern), constipatie (intern), diaree gi binefécitoare, Desigur, nu este un’ testinal dizenterie, probleme hepatice (in-_remediu miraculos, care vindec’ tot Alte recomandati ale verzei sin! tem), hemoroizi (extern), servatia de Adesea va trebui utilizata impreund reumatismul (tratament intern siex- _picioare grele (extern), migrene (ex- cu alte tratamente, dar sfera sa de tern), rile, abcesele, furunculcle, o- tem), menstruatii dureroase (extern). _aplicatie este extraordinar de extins boseala general, calculi urinari (in- ‘Aproape ci nu exist afe tem), afeefiunile urinare (inte sie- azul cireia varza si nu aibi efece Cum © puteti consuma Ca si alte legume, varza suferé foarte mult din cauza modului de cultivare. Nitratii, de care se abuzea- {© Impotrva astm brongiteor, medina popular recomanda decoctl din 60 9 zi in agricultura moderna se fixeaz ‘arz fart timp de o orn $00 ml ap si amestecat cu 70 9 miee. foarte ugor in frunzele verzei. De} (© Frunzole do var au oactiune descongesticnant,contrbuin la calmarea dure aceea, cel putin in scopuri terapeuti [rovocat de congecta feat afectun ale vericl liars slininsuriclentthepates | ce, trebuie utilizate legumele crescu- Pneti pe zona duteroas& doua-re frunze proaspete, groase, zrbite usor pe nenvurl © tw in conditin naturale FRepettitratamentl de patu ot pe zi Desi varza gatita are calitati gus- fe Pentru och ita) vacrimat si roel ctova pest GesueUeVareapresspalayde ||) tative excelente, este evident cd din curind stor, puse inochi searalaculare,consttule un remeclusors foarte acti punet de vedere terapeutic este mai ‘© In caz do ulcer, bet! nic doud-trei pahare de suc de varz timp de tei spt important leguma crud, folosta in ) we OD wae asi aC C/A special sub forma de suc —=— uaa eas sia a i— *va aduc sanat Remedii de suflet... general al organismului,fiind recomandata pentru stimu- larea cresterii, Constituie un excelent aliment energetic si aperitiv. Prin stimularea func- ery (la 100 Energie (ca) oo) Protene () | luce csponibie @) 6.8 Fibre alimentare@) 09 pide (@ 02 ‘AG polnesaturag) = Sodiu mg) 410 Poti (mg) 3000 ‘Magneau (mo) 250 Festor mg) 500 Cali mg) 440 Caron (mea) 400 Vtamina C (ma) 50 Vtamina € (mo) oz \tamina D (mes) 2 Wtamina 81 (mg) 0.04 Viamina 82 mg) 0,08, Viamina 83 mg) OS Vtamina BS (mg) 02 Vtamina 86 (mg) 0.08 Vtamina B9 (meg) 28,0 Fer (mg) 10 {iei hepatice contribuie la o mai bund eliminare a toxi- nelor din singe precum si a excesului de colesterol. An- ghinarea este considerata unul dintre cele mai bune depurative. Este deopotriv tun bun tonic cardiac. Prin actiunea sa diuretic’, planta activeaz eliminarea ureei gi acidului uric, fiind indicata in calmarea crizelor de reuma- tism acut si guti Prin ameliorarea secretiei de bili, este utila in infectile intestinale, bila fiind un bun dezinfectant al acestui mediu. Frunzele tinere de la baza flo- rilor, consumate crude, sint utile in combaterea diareii In sfirsit, trebuie men- fionat c& tinerele mame nu trebuie si consume anghi- nare, deoarece se pare ci are un efect de reducere a secre- fiei de lapte. Busuiccul este orginar _stimulent al functiet _zdrobit in pv si din india si China, astazi__hepatce si permite amestecat cu uel de find cuttvat pe tot globul. eliminarea gazelor ‘maslne si usturoi pind la Este unul cintre Intestinal. Tn plus, este _obtinerea unel creme, || Ingredientele cele mai Indicatin afectunle Sub aceasté forma, cu ‘aprecate din bucdtirie, _respiatoi, ca sau fr stu, poate fi find itrebuintat ia expectorant. Are efecte utiliza in curd pent ij aromatizarea tonice la nivel afectunile semnalate * mincdrurilor, sosurlr si _sistemulul nervos. anterior (una sau doug salatelor, ‘nprimut rind, busuiocul ingurte, de mal multe or Jj Busuiocul este un este un condiment utlizat pe 2), excelent tonic si frecvent in bucatérie, Din busuloc se extrage un ezinfectant igestiv care se adaugd la diverse lel esential cu efecte [[ general rmincdruri de legume, __asemndtoare plantel Panta amelioreazd ‘aromatzindu-e. Dar este proaspete, dar ceva mal seoretiieglandelor si _preferabl (si chiar mai puternice, uti in special actveazAlactatia. De _gustos) fie consumat in afectiun respirator si asemenea, este un ‘crud, tocat fn, poi “3 Cum 0 puteti Anghinarea tt nari, cultivati fara fingrdgiminte sinte- tice, este foarte indi- cat si fie consumata crud, in aceasta stare fiind deopotri- va interesanta pe plan alimentar si te- rapeutic. tn anghinarea cruda, diversele principii active, ca si mineralele gi vi- taminele se gasese fntr-un raport mai echilibrat si sint mult mai , disponibile”, adica mai ugor de asimilat de catre organism. ‘Analiza diverselor sub- stante nutritive prezentata nu se referd totusi la anghinarea crud, ci la cea preparaté ter- digestive ‘suferit din cauza celor din jur. Suporti tou ‘cu stoicism, dar se simt sufocati de mediul ‘social care nu le art’ nici o gresealé. mic; prin urmare, cifrele tre buie considerate ca fiind doar orientative. Trebuie stiut insi 4 in planta cruda exist ace- iagi nutrienf, dar in raporturi mai echilibrate si fn cantitiiCaras Persoanele care trebuie si consume patrunjel se afla intro profund’ stare de depresie. scade tensiunea Patrunjelul este cel mai cu latator si antiseptic in (la ETS Enerale (kcal) 270 Apa (g) 830 Proteine (a) 44 Giucide disponibile (g) 1,4 Fibre alimentare (a) 6,0 Lipide (o) os ‘AG polinesaturatl (0) — Sodiu (mg) 409 Potasiu (mg) 1000.0 Magneziu (mg) 400 Fosfor (mg) 1100 Calciu (ma) 260,0 Caroten (meg) 7000,0 Vitamina C (mg) 200.0 Vitamina € (mg) 22 Vitamina D (meg) = Vitamina Bt (mg) 0,14 De asemenea, este vasodi- _Vitamina B2 (mg) 03 Vitamina 83 (mg) 1,95 noscut dintre verdeturile care neral si al singelui si Vitamina 85 (mg) 03 insofesc preparatele culinare. digestive si urinare in par- Vitamina 86 (mg) 02 Se gaseste in mai multe varie- ticular Vitamin 89 (meg) 1700 titi care difera in privinta for- Patrunjelul aduce in Fler (mg) 57 mei frunzelor. organism importante cali titi atit din punct de vedere alimentar, cit si terapeutic Frunzele posed proprie- Find bogat in vitamina C, titi antianemice si depurative. betacaroten, fier, vitamina B9, nt e su (© Pentru tratarea durerlor de tomar, in caz de tiazA renalé sau bilars, precum si ca hipotensi folost decoctul din 20 g ridin Ait marunt fa o jumtate de litru de apa. Ferbeti amestecul 20-25 de minute, apoi strecural. Lisa Sse riceasc sl bet 2-3 clini de ceal pe 2. ‘© Contra manmureli, medicina popular recomanda un preparat ‘obtinut din 60 g rédcina de patrunel si cte 10 grame de coz de Greptut si portocaié la un lita de apa, Ferbet} amestecul pind cind canttatea se reduce lajumtate,apol strecurat! sl ndulct dupa gust. vat) che o lingurité de preparatdimineata, pe stomacul go ‘© Daca suferit de leucoree, facet in tlecare seard spalturivaginale CU Irigatorulfolosind un decoct din 100 9 seminte de patrunjel fa un ru de apa. Ferbeti amestecul cine! minute, apo! lésai+ se Ficensct alte 15, 42 potasiu si calciu, este conside- rat un aliment energizant si remineralizant. Pe ling virtu- {ile depurative gi dezinfectante generale, favorizeazé imbun’- ttirea formulei sangvine (prin aportul de fier, vitamina C si vitamina B9). Este deopotriva un bun diuretic si un dezinfec- tant al ciilor urinare (recoman- dat in cistite). in acest rol, con- troleaz’ ansamblul reziduuri lor (uree, acid uric, cloruri etc.) si, prin urmare, are si efect an tireumatismal si antigutos. Ac- fiunea asupra singelui latiei acestuia fl indica in caz de menstruatie insuficienta gi dureroasd, avind efect regula- tor, Este un stimulent al fibre. lor musculare netede (intesti- nale, urinare, biliare, uteri Dar, atentie,femeile care a teazi trebuie si evite con mul patrunjelului, cici red lactatia si chiar o opreste. Patrunjelul crud se in greazi de minune in aproa toate salatele de cruditati, fn mincdruri. Se poate con: ‘ma si separat, preferabil dir neata (nu se bea cafea cu 0 inainte si dupa administran vindeGa dischineziil Desi cunoscuta inca ¢ antichitate, abia in Epoca F nasterii (sec. al XV-lea) ang narea incepe sa fie consum. caaliment. Fiind o planta c ginari din zona meditera and, sensibila la temperat scizute, la noi in tari e cultivata doar in zona sudi Anghinarea are propric tea dea tonifica functia hep. ci. Deasemenea, areefect cc 0g (amelioreaza secretia bi si diuretic Anghinarea este un fel vregina” a plantelor in cees priveste valoarea sa terap ticd in caz de insuficie hepatica gi renala. Dar, per a profita cit mai bine de vi tile sale, trebuie sa fie cor mata crud. Sub acea forma, anghinarea este fo ugor de digerat si ameliore toate functiile digestive 5 actiunea sa asupra ficatc De asemenea, este un tiRemedii de suflet. cana cu apa clocotita. Beti 23 | ceaiuri pe 2i, timp de 40 de aile. Infuzia de fructe uscate se {ntrebuinteaza in tratamentul Compozitie (Em grame) Energie (kcal) 260 ADA) 839 Protene (9), 07 Glucide csponibile(@) 7,0 Fire aimentare (g) 22 Lipide () 06 AG polinesatuatl(g) = ‘ Sodiu (ma) 20 Potasiu (mg) 1500 ‘Magneziu (ma) 130 \¢ Fosfor (mg), 260 Calciu (mg) 300 Caroten (mcg) 480 Vitamina C (mg) 609 Vieamina E (ma) 02 ‘vtamina D (meg) Vitamina B1 (mq) 0,02 Vitamina 82 (mq) 0,03 ‘itamina 83 (mg) 04 Vitamina B5 (mq) 0,34 Vitamina 86 (mg) 0,06 \Vitamina 89 (meg) e Fier (ma) o7 fructelor de tuturor afectiunilor bucale de tipul aftelor si in faringite. Se fac spilaturi bucale cu infuzia obtinuta din doug lingurite de fructe la o cand cu apa clo- cotité, de mai multe ori pe zi. Cum le puteti consuma Se poate face 0 curi cu afine, consumind zilnic circa 500 g, pentru tratamental dia- betului de tip II (noninsulino- dependent) infectiilor urinare ‘si hemoroizilor. Fragii sint utili artriticilor Det ruc ep re aoe earns ep ence Principalele virtuti Fragii posed excelente proprietati depurative gi deto- xiliante. In plus, au efectremi- neralizant, $i sint eficienti tratamental gutei Clasificarea fragului in ca- tegoria plantelor cu vietuti te- rapeutice in sfera hepatica este putin fortats, deoarece are si o actiune depurativa bine anali- zati de specialist Remedii de suftet... Vv ‘ructele con- tin acizi organici care contribuie | Se recomandi in atenuarea deceptilor la stimularea | sentimentale la persoanele care refuzi sé dea functilor diges- | oehii cu finga iubita de teama sé nu sufere din tive si intestina- | now gi inceared 8 o ite, retragi i le, Potrivit unor autori,fragii ar avea si actiu- ne de combatere a bacilului care provoacé febra tifoida (bacitul lui Eberth), Dispun de un ex chilibrit al substangelor mine- rale, intr-o formula ugor de asimilat de edtre organism, de unde si indicatia fragilor in tratamentul demineralizarii gi chiar, ca tratament adjuvant, fn unele forme de tubere loza. La nivel renal, permit eli minarea concentratiilor de minerale care provoaca litiaza (Pietrele la rinichi), activeaza eliminarea acidului uric, fiind utili in reumatism, guta sau dureri de tip artritic, cu atit mai mult cu cit contin sio can- titate de acid salicilic (prin piul activ al aspirinei). In sfirgit au o actiune hipo- tensiva, tonicé, si intervin in reglarea sistemului endocrin (landeton Cum ii puteti consuma Fragiisilbatici sint deose- bit de parfumati gi dulci; se 33 Compozitie (la 100 grame) Energie (kcal) 600 Apa (a) 830 Proteine (@) 06 Glucide cisponibite (a) 14,9 Fibre alimentare(@) 2,5 Lid) 055. AG poinesaturati(g) = Sodi (ma) 20 Potasu (na) 630 Magni (a) 40 Fesor (na) 110 Calclu (mg) 90 Carten mea) 1250 amina G(ma) 20.0 Vitamina E (mg) Maina D ea) - Vieamina Bi (mg) 0,03 Wamina B2 ma) 0,03, Varina 83 (mq) 8 ‘Vitamina BS (mq) 0,13 Vitamina 86 (ma) 0,05, ‘Vitamina B9 (meg) 65 Fer (ma) 05 consuma ca atare, in stare proaspata, sau sub forma de dulceata, cit si in cure de 7-14 7ile, cite 300-500 g/zi sau mai mult, pentru combaterea de- mineralizariisiafectiunilor he- patice, colesterolului, durerilor reumatice ete. Frunzele de frag au, de asemenea, utilizari me- dicinale, avind proprietati astringente, antidiareice, anti- diabetice, dezinfectante, bac- tericide si diuretice.‘mul rind antihemoragice. opresc hemoragille Murul este un arbust pe care il intilnim la marginea pi- durilor, pe coastele dealurilor chiar la munte. Principalele virtuti Murele au calititi depura- tive, ricoritoare gi nu in ulti- Fructele au propriet stringente, dar gi laxative daci ‘Trebuie $8 consume mure persoanele neincrezataare in Compozitie (la 100 grame) Energie (kcal) 57,0 Apa) 84,0 Protene (a) 190 Glucide disponible (@) 12.0 Fre aimentare() 7.3 Lipide (9) 06 AG polnesaturat(g)—— Sodiu (ra) 20 Potasa (ma) 2100 Magnezi (mg) 300 Fosfor (a) 340 Caleiu (mg) 36,0 Caroten (mog) 270.0 Viamina cm 120 amin E (mg) 35 ‘Vitamina D (meg) sintconsumate pe stomacul — Wamina B1 (mg) 0.03 gol. Efectul astringent al Witamina B2 (mg) 0,04 murelor verzi este utilizat Viamina B3 (mg) 04 intratamentul hemoragiilor. _Vitamina BS (mg) 025 Infuzia din frunze se Vitamina B6 (mg) 0,05 foloseste impotriva stoma- Vitamina 89 (meg) - titelor si gingivitelor, pre- Fier (mg) 18 cum si sub forma de cata- plasme locale pentru tratarea hemoroizilor si fist leucoreei (spilaturi vaginal) In sfirgit, ceaiul se aplicd in ‘© in cazul uceratilorginglo, vat 60 q mure coapte si flerbeti-e Tn 250 ml vin rosu, curat, pind ce amestecul scade cu o treime. Pasat) ‘poi fructelepritr-o pinza sl facet gargara cu aceasta licoare de cteva or pe zi ‘© Impotrva constipate,folositiinfuzia in 809 frunze de mur proaspete sau uscate la un iru de apa clocotit. Beti doua cealuri pe 2, dimineata si seara, Tn timpul sezonului, adaugat la acest cggim cite un pum de fructe proaspete, dimineata, pe stomacul gol ‘© In soop curativ, putet utiliza ¢ siropul de mure, Presati fucte proaspeteintr-un tion pentru ale extrage sucul. Ferbet- apo la foc de lemn, pind ce devine gros. le, cu © cantiate dublé de zahar. Amestecat! incontinuy cu 0 lingurd 32 tralamentul amigdalite (ganga- 1, de tei ori pe 2). Cum Ie puteti consuma In general, se prefer con- sumul in forma cruda, alegind fructele proaspete. fructele diabeticilor Afinul este un arbust indi- gen, intiinit n special in paidu- rile din zonele montane. Principalele virtuti Afinele sint un puternic dezinfectant intestinal. Ame- lioreazi vederea in culori gi va cu ajutoru vederea nocturnd. De aseme- nea, protejeaz microcirculatia sangvina, Sint de asemenea cunoscu- te ca fructe astringente gi anti septice intestinale. Mirtlina, materia coloranti @ afinelor, are actiune bacteri- i, in special asupra unor ba- ili care provoaci gastroenterite ‘Au actiune antireumatis- mala gi antigutoasi prin dizol- varea acidului uric. Datorita continutului de antociani si bioflavonoide, afinele sint foarte active impotriva radica- lilor liberi, previn imbatrinirea prematura si au 0 actiune de protectie a vaselor sangvine, fn special asupra capilarelor. De aceea, sint indicate in pro- blemele microcirculatiei locale (retind, creier) ca i in afectiuni venoase (varice, hemoroizi, flebite etc). Unii autori considera afi- nele ca fiind ,,fructele diabeti cilor’, deoarece au proprieta- tea dea regla nivelul glucide- lor din singe. Acelagi efect il ‘au frunzele, care pot fi uti- lizate in felul urmator: faceti o infuzie (20 de minute) dintr-o lingurita de frunze uscate lao CINE ARE NEWOIE ‘Sint un remediu ideal pentru cei care nu seinfeleg bine cu frat sau surorile lor in rivinta ‘angului pe care 1 ocupa in cadrul familie.Siropul de zmeurd este folosit in scop terapeutic, mai ales in combaterea stirilor febrile, din timpuri stravechi, fiind semnalat in lucrarile primilor naturalisti latini, rbustul poate fi intflnit in stare silbatica la AD iiziera padurilor, in luminiguri, pe marginea finetelor, dar se si cultiva in unele zone. Shee itacuinc Fructele sint recomandate pentru proprietiile lor sudorifice si depurative. Zmeura este un fruct tonic, excelent in caz de astenii fizice si intelectuale Diuretic, laxativ si sudorific, fructul amelioreazi ansamblul proceselor de eliminare, favori- zind o bund curitire a organismu lui de reziduuri gi toxine. Aceast dezintoxicare organici se reflect si la nivelul pielii, De altfel, con sumul zmeurei este indicat in tra- tamentul diverselor forme de der. matozi, Prin efectul diuretic, permite drenajul ureei gi acidului uric, find utila in tratamentul reuma- Remedii de suftet... { Energie (kcal) #8 (9) TE] Proteine (@) Glucide disponibile @) 8,0. Fibre alimentare(@) 7.4 Lipide) 06 AG palinesatura(@) - Sod (mg) 30 Potasu (mg) 2200 Magnezi (00) 220 Fosfor (ng) 200 Cale (ma) 419 Caroten (mea) 200 Vitamin Cr) 250 amin € (rg) 02 Vitamin 0 (mea) tamina 81 (mg) 0.02 5 Vitamina B2 (mg) 008 be a Vitamina B3 (mg) 04 Cei care trebuie 88 consume zmeuré giau | Vitamina 85 (mg) «024 plordut posta soc Vtamina 86 (ma) o1 spuetturi ree. Vtamina 69 (ca) 45,0 Fier (ng) 12 tismului gi gutei. Se mat uilzeaz pentru ameliorarea secretillor sto- macului i intirirea potentialului digestiv ‘In sffrsit, unii autori recoman a zmeura in tratamentul febrei. 13 Frunzele de zmeur au proprie- titi asemandtoare cu ale fructelor|f (Gn special diuretice gi laxative) si actioneaz’ asupra sistemului ge- nital feminin, ameliorind men- struatia (emenagoge), $i masculin (in afectiunile prostate’. olpated con Zmeura este mai ales intinita in prijturi sau dulcefuri. Ins se reco- mandi a fi consumata ca atare stare naturala, cind calitatile sale nutritionale nu sint alterate, iar gustul, eliberat de incdrcétura suplimentard de zahir, este mai rafinat. De altel, se impune adu- garea de zahir la preparatele cu zmeurd, din cauza aciditatii fruc- | telor care tinde si se accentueze prin prelucrarea lor termica,