in flecare caz nu se id generala; ea se schimba sta, de la tard la tari, de la o civilizatie la alta si, de asemenea, de la individ la individ. Dar educatia, ca distineta de invatare, trebuie si aba un sfargit predi in civilizatia noastra acest sfarsit coincide cu absolvirea colegiului mai curand decat cu absolvirea gcoli superioare, deoarece pregritirea profesional in universitati hnice, desi are intotdeauna face cu sine, un fel are, Banu mai uc me ca intreg, ci mai de trun segr . Cineva nu timp si invele; 0 edi invajare este goald si prin urmare degenereaza cu int in retoricd moral-emotional cineva poate foarte 's0r sa invele fad si educe siipoate continua sé invete pana zilelor sal te acestea, insa, sunt amdnunte ce trebuie ite expertilor si pedagogilor. Ceea ne intereseaza pe noi sinu poate fi, prin urmare, ferat. sti To a noastra fa fiir bim lumea sufi- esponsabilitatea pentru acea ruind c noului si tandru cut exceptia ar fi inevitabil ime comuna. Criza culturii: Semnificatia ei sociala si politica intemt martorii unui interes fala de fenomen’ relativ nou mod evident din termenu de masa, aceasta problen este cultura so despre scurta istorie a ambilor ter pre numa cétiva ani in urna mai erau folositi sens peiorativ ~ implicand faptul e& socictatea de ma: forma depravati de societate si cultura de mas au devenit acum respectabili, subie jecte de cercetare al caror efec’ telectt cultura de midemasa societay cultura va cu cultui mutatis care a de masa ridica nai importanta ietate si cu inte de toate © pro- anume relatia foarte controver- urd. Nu trebuie decat si ne rea- joderne a impotriva so- e masa inca constienti de cat de mult tr 4 fi lisat de dorit aceasta relatie initiala si a ne feri asifel de dorinta facila a numerosilor critic ai culturii de masa de o Varsti de Aur a societatii bune si mondene. Aceast dorinta arzitoare este mult mai rispandita astizi in Ameri entru simplul motiv ca filistinismul barbar al doar din vedere la fel de supar’- educat al societatii europene, unde pentru a aprecia psd de experient poate chiar si explice de pictura americana au ajuns bruse sa joace tn iv in dezvoltarea artei moderne si de ce nfita in luenta in tari a ciror avangarda antiamericane consecinta nefericiti ci boala profunda Pe care insusi ,cuvantul" cultura este posibil si 0 evoce ia care sunt re} neobser vata ria trecut ‘orporatd, ti ale populatiei care dispunea liber, adiea di Criea asemenea masuri eliberatd de px comun nu este masa, ci sele au fost si ele Atat istoric cat si concep! societatea de masa a fost precedatd de societate, iar tea nu este t i ic decét este societatea de masa: si ea’ poa tie; desigur, este mai veche decat societatea de masa dar nu mai veche decat epoca moderna. De fapt, toate trasat multimii lea descoperit intre timp tatea lui ~ iar singuritatea nu este n = independent de facultatea incapacitatea de de toate, egocentrismul lui si acea lume care de la Rousseau incoace este gre: alienare de sine ~ toate aceste trasturi societatea bund, unde nu se punea pi numeric vorbind Societatea bund, aga cum o cunoastem sprezec nouaisprezecelea, si-a avu in curtile europene ale epocit absolutismu iar de a distinge; mai pre re stia foarte a Ja insignifianta poli -saille: unul pe altul ast reu- adevira tul predecesor al romanult . nu este atat romantat in revolt deschisa impotriva societatii tea unui conilict intre societate ei sa repetat in realitate tot atat de mult cat si in fictiune; modernul si mai putin modernul te integranta a societatii impotriva car me si care intotdeauna ia ce are mai but situafia indivi- restransa la anu- lui impotriva p prezenta au destul de bune; ele constau ia altor staturi ne- ze si un motiv pen- tura partidelor revolutionare era ci ei descopereau in aceia ce nu erau admisi in societate anumite traséturi de umanitate Proust) sau evr pe care societatea nu lea revolutionar de impotriva societitii decat impotriva « se datoreaza doar pred latelor si gu- tei problemei = cum ar fi spus tie ii risa cuttr Preocuparea noastra o reprezinta cultura sau mai degraba ce se intampli cu culte: societatii si ale Societitii de mas4; si interesul nostru fata de artis mare, nu priveste at4t individualismul sit: subie cael este, la urm: pe care fiecare ma drept chint mirturia durabila a spiritului care a animato, Fapt mai producatorii celor mai inalte obiecte cultur: intreaga cu dezvoltarea stintifica vor ramane probabil cea mai mare realizare a epo- cli noastre ~ a pornit de la aceasti ostilitate impottiva s titil sia ramas atagati exista intre societate si masa, Acuvzatia pe care artistul, spre deosebire de revolitiona- ul politic, a aduso societatii a fost rezumata foarte devreme, la sfarsitul sec optsprezecelea, care de atunci a fost repetat cesive. Cuvantul este veche decat folosirea lui ela fost mai inti folosit in a distinge intre burgh biblica indica deja un dusman su caruia poate s4 cada cineva. Ca Sand a fost fc data ca termen - cred ca de s rentano, care a scris 0 satird asupra fi und nach der Geschichte ~ el d wea nici © precum cele destul dede ce arta a banal, a fost foarte repede urmat de un alt eveniment in care, dimpotriva, societatea i pozitia inferioara din punct de floc din Europa, care se grisea a ,te educa" iesind ‘esupunea c& se afla realitatea, iunile superioare, presupunea ¢ salisluiau frumosul fuga din realitate prin intermediul ar! este importanta nu o socistate ce {in timpul atare, singurul criteriu nonso. rea acestor lucruri tipic au pierdut cea mai care este de 2 pune nire pe cititor si de a1 emotiona peste secole. vantul cultura a devenit suspe: cand servese nare decat ata, dup cum poate fi ‘util si legitim: in perete. in ambeeuna cu pozitia ei dominanta in cadrul popt trebuie sil descoperim trecut pentrt: noi insine - a i ca intreg. Ce se intamplase inainte si, intr-o anumita citim autorii lui asa cum nimeni nu i.a citit vreodata. In acest masura, a continuat, desigur, si se intimple chiar si dup’ sens societatea de masa este m ie a artei moderne, a fost de fapt o dezintegrare Societatea buna si educata si bai ente durabile erau structurile ‘niu era neobisnuit in At neo-tenascentiste imprastiate in tocmai pentru ci ace opa. in aceasta dezintegrare, cultura, mai mult istorie" de care foarte mu decat alte real cdutau s& scape. Faptul cd romanul si poezia americana stat numease’ .¥ g&sit din plin propria expresie inca de la Whitman si Melville transmis si inea : sociale si individuale. Cut alte cuv’ Pentru o stare de lucruri care nu este mai buna, ci doa mai demodata. Probabil ci tea de masa este aceea ca socictatea a vrut sidevalorizat obiecte culturale pana la rang ca de 0 moneda cu care cumpara o pozitie mai inalta in societate sau dobandea un grad mai inalt de stimi fata de sine ~ adicd, dupa parerea lui, mai inalt decat i se cuvenea fie prin natura, fie prin nastere. in acest proces, valorile culturale au fost tratate ca orice alte valori, au fost esera intotdeauna, valori de schimb; st alta ele au fost uzate precum: \jerdut facultatea care este initial egoiste, dar nu Jea.,consumat. Chiar si in form uzaté aceste obiecte au ramas obiecte ‘Cand s-a intamplat acest aritat ca o grimada apie shevalpetoal de masa, dimpotri de a ne emoti nceput si vorbeasca d mate de societate ca $i orice alte bun '50'in Franta, cand sele necesare pentru plet tradate, societiti, desi ural a fost 6 problema Precum painea ropa si in timp ce se poate vedea fa pentru petrecerea a valorilor” sfarsitul melancolie-al marii at care este pet este inc © chestiune deschisa de'a sti care’ suntem coperi matii autora proces v sau de ai salva din gol flisti =, strict astral trecutulul fa ajutorul este impotriva standardelor si interpre- siau pri aditionale este aceeasi i a civilizatie oe pune tala, Din punet de si Europa sunt in aceeasi situmoderne, acest hiatus creste in permanenti; aceasti enorma erestere a timpului neocupat nu simpului, Distractia, ca si munca si somnul, este fn mod irevocabil o parte a procesului vietit biologice. atl i in receptarea in timpul odihnei, fie angajata in consum, fie epi Fa distraciel, un metabolism ce hrineste lucrurile de- le. Marfurile pe care le ofera industria distractiilor sbiecte,"lucruri" culturale a caror excelent este m&- fie judecate potrivit acestor standarde; si valoti ce exist pentru a fi folosite gi schimbate; ele sunt bu- nuti de consum déstinate a fi folosite ca orice alte bunuri de consum. Panis et circenses sunt necesare pentru unt cu adevarat impreuna; ambele ata, pentru mentinerea si regene- vital — i ou in: mod adic, ambele trebuie pro in moi constant, daca acest proces nu va inceta complet. Standar- prin care ambele ar trebui si fie judecate sunt prospeti- aceste stan- Hi care se presupune ca réman , indicd in mod clar mi distractie a inceput sa ameninte lumea cul in 1 apare cu adevarat din societatea de mas sau din care se ingrijegte de nevoile ei: Dimpo- nasa, intrucat e -e pentru cultura decat a; in ciuda boli des- 1" — probabil in parte Kcsteremla 215 prosam tnei brutarii ci produce br 8a Se strice, trebuie consumate im tétistica filistinismulii educat a tuiasca distractia si amuzamenti putea fi derivata din el. Adevarul este c& noi toti avem nevoie de'distractie si amuzament intr-o forma sau alta deoarece suntem cu totii supusi marelui cick al vietii. Si este : n Social 84 negi cA putem fi a ri care, dac’ nit vrem ce sunt facute, Carac. fost intotde: 7 miasele concetatenilor nostri. In cea ce priveste supr fuirea culturii, ea este cu siguranti mai pur aceia ce umplu timpul neocupat cu distract fl umplu cu nimicuri educationale fmbunétiti pozitia social. Tar in cea ce tatea artistic’, nu ar fi mai ale cultiiii de masa sau a si impostura societajii de masa, decat a fo mai sofisticate si zgomotele mai perfide al in societatea rafinata. Din nefericire, cazul nu este atat de simplu. Indu: tractiflor se confrunté cu un apetit gargantuan si Produsele ei dispar in consum ea trebuie sa ofere constant noi marfuri. fn aceasta situatie grea, cei care produc pentru mass-media rascolesc intreaga gama a cultui acttiale in speranta de a gasi acest material nu poate fi oferit as: schimbat pentrit a deveni distractiv, tra fi consumat ugor. Cultura de masa se naste atunci ¢: snobilor c cand proce: ogic atra, Tismilui siu) va consuma Ta un pret seazut teaza afectatd ci condensate216 prin punerea in imagini. Aceasta nu inseamna c& cultura se raspandeste in mase, ci ca cultura este distrusi pentru a pro- duce distractic. Rezultatul nu este dezintegrarea, ci decade are o promoveaza activ nu sunt compozitorii de tip. in Alley, ci un tip special de intelectuali, adese: si bin: ‘mati, a céror unici functie este sa organi- zeze, sA difuzeze si si modifice obiectele culturale pentru a convinge mascle cA Hamlet poate 1 de amutzant ca My la fel de educativ. Sunt multi autori mari lijare, fi daca vor fi capabili sa su- aceea ce au de spus tatea sa este incugi opusul functionalititii, care este calitatea ce il face sa dispar din nou din lumea fenomenala find folosit si rasfolosit. Marele utilizator si consumator de a Asi, viata individu ferent lac care lucru trebuie sa fie functional, si Cultura este ameninjata cind toate obiectele si lucrurile din lume, produse de prezent sau de ‘recut, sunt considerate ca simple funciii ale procesului de 4 numai pentru a Inde- functionalizare este. = as a . a depasit toate nevoile si le-a facut si dureze prin secole; dar in timp ce frumusetea, frumusetes unei catedrale ca si frumusetea oricarei cladiri seculare, tran: functiile, ea nu trans ute frumusejea artei Ise este cea care tr nuturile si preocuparile rel spi ‘mundane tangibile; in acest sens orice arta este s Darticularitatea artei religioase este doar aceea ca ea rizeaza" — reifica si transforma inte-o prezenta ,obiec tangibila, mundana - cea ce e cende nevoi iar dacé co} ale inimit omenest Orice lucru, fie cA este un obiect de uz curent, consum sau 0 opera de arta, Bote a care ceva are form poate TE pat eek pod le mea creat de om, distingem intre obiecte opere de arta, care ambele poseda 0 anu necesar pe produsele acti ar fi pastrate mai inti de catre mer in povesti, si& Problema aici'nu este de a 4 caracterul secular, capacitatea de a fabrica si a crea'o lume este parte integranta e. Avem stint despre existenta em stiinté despre ii; viata umand ca atare necesita o lume care are nevoie de 0 casi pe piimant pe ¢i aici. In mod sigur orice amenajare pe fac pentru asi oferi adapost si a-si pune tin rig deasupra capetelor ~ chiar si corturile r 4 drept casa pe pamant pentru cei care se intimplé sa fie in viata in acea vreme; dar asta nu implica najare d4 nastere unei lumi, vorbim de 0 culturs si pimanteasc devine o lume in sensu propriu al cuvantului numai atunci cand totalitatea lucrurilor fabricate este atit de organizata te procesului vietfi de consum a oameni- a si astfel sA traiascd mai mult decat ei. © asemenea supravietuire este asigurat im despre cultura, si, numai acolo unde ne confruntim independent de orice referinfe utiitariste calitate ris ‘otdleauna aceeasi, vorbim despre opere de art apar, numai icul scop al aparitiei. Crite- le este frumusetea; daca mai-mare pentru aprecierea lui corecta. Ace: Poate apare-daca nu suntem in pozitia si ui de grifile, interesele si nevoile vietii noasire, vom pune stapanire pe ceea ce vedem ¢i cum este, in aparitia lui, Aceast Wohlgefalten) poate fi experimentata numai dupa ce au fost rezolvate nevoile organismului viu astfel incat, eliberati de hecesititile vietii, oamenii pot f liberi pentru lume. Problema cu societatea in perioadele moderne era nu numai ca membi iar si atunci cand se eliberasera de hecesitatile vietii, nu puteau si se elibereze de grijile care si pozitia lor in Societate si reflectarea acesteia asupra sinelui lor individual, dar cé ei nu aveau nici un fel de relatie cu lumea obiectelor si a obiectivititii in care se migcau, Problema relativ noua cu societatea de masi este poate chiar mai serioasa, dar mu din cauza masclor, ci pentru ca aceasta societate este esent mente 0 societate de consumatori in care timpul Eber nu mai este folosit pentru a se perfectiona sau a do! trucat nu existi:suficiente bunuri de consi pentri a satisface apetitul tot mai mare al unui proces de viativa cirui energie vitaki, nemaifiind cheltu problemele unui corp car consum, este ca'gi Rezultatul este, desigur, nu 0 bind, nu.exista, ci culturale aleAm spus cutie despre cultura este o ald si ia ca punctul ei de plecare pentru ¢ le de arta sunt obiecte culturale prin excelenta: Cu toate acestea, desi cultura si arta sunt strins legate, ele nu nicidecum acelasi lucru. Distinctia dintre ele nu are ntru problema ce se it cu cultura de masa; ins, ea este ce relajie se ~ a cultiva, a locui, a avea primul collere idine de dragoste grijulie ic cu toate eforturile de a supune nu numai ca se aplicd dar p desemneze |,cult ce le apartine cu adevarat. Se pare cd care a folosit cuvantul pentru probleme El vorbeste de excolere animum, de acelasi sens in care ivata, numai ci noi complet metaforic al ilizarea'ro- legatura c ale spiritului si n cultivarea min ‘i, problema principal irii cu natura; cultura inse mare pret in Roma e monBeia greac i a fi facator sau creator de opere de ila aparut ma cul unui igricol si conota ice care ar fi sta cultura priveau incomparabi oporuhii ura, crearea faimost a Se presupunea sa apara wate de i; ea trebuie sa fie natu la fel de natural ca $i zona rural stipravegheata; iar aparitia in Poezii a fost vazuta seAntecul pe care frunzele si canta fn singurdtatea verde a padutilor\? Dar desi aceasta poate fio gandire emi Boetic’, este improbabil cd marea din ca. Nu mentalitatea gradinarilor produce art ‘Marea arta si poezie romana au luat nastere sub ir mostenirii grecesti de care r stiut cum sf aiba gi care nu exist’ un e de cultura sti in pre tehnice™ prin uimire decat tot ceea ce exist’, supune inca sub vraja mostenit natural violent prin care, an di neobosit, este deranjat si cultura pentru cf nu cultivau n roadele pe care ze de oameni (Hesiod); si tn stransa leg: faptul cd marea veneratie pent: alare, careia ti inepuizabil gi nu stiau ce este finutul si semnificatia de cultura, insa cuvanti epuizatii de aceste elemer anintia lui Cicero sugereas ral, sensibil ce se migcaincerca sA intelegem cultura greaca (ca amintindusne zicala foarte citata, ogowuEV SveD intelegem ca stiri sau calitati, pre- -a de frumos sau dragostea de ste descrisi aici ca 0 activitate, ca gi cum ya ale face, -strictive, .precizia exprime faptul cd e, Pericle ne spune ceva precum: politice si filosofiim Poate chiar si mai virilitate, viciul dragoste de fru pericolul tipic al cauti sau, cum spuneam, ne-arh fi asteptat sa fie stie cum sa caute adevar necesara pentru grecese ~ €: parte, ca dragostea de fru- etrerzior, musefe 84 rimana barbara di de facultatea ce are ca scop juidecata, disc criminarea, pe scurt, de acea eapacitate cient definita pe care 0 nu S.ar putea ca aceasti drag relatie cut lucrurile frumo: adecvat pentru a avea grija de Cicero, spre deosebire de gre224 trecut tv 225 imei cand vieiu mult mai po: ] SA apard la aceia care stapaneau o pierd validitatea si devin extrem de perc én, la creator si artisti. Pentru intelegerea greacé nu era ¢ aplica insasi lumii terminate nici o contradictie intre clogiul ov.oxoneiv, dragostea de fru- Aceasta, desigur, nu spune intreaga poveste a relatiei mos, si dispretul pentru cei care produceau, de fapt, frumo- dintre politica si arta, Roma in perioada ei de inceput era atat sul, Neincrederea si dispretul fata de artisti aparea di de convins& ca artistii si poetii urmareau un joc copi considerente politice: fabricarea lucrurilor, inclusiv produ care ou se potrivea cu gravitas, seriozitatea intra in cadrul activitatilor politice; ea chiar se Proprie unui cetafean roman, incdt ea pur si simp! spret fata de mat orice talente artistice ce ar ff putut si inflore: rin insisi natura sa’ea epublica anterior induentei grecesti. Aten: junea si vorbirea, im- Fezolvat niciodati conflictul dintre politica si arta in mod Jeauna mijloace si scopuri; tn reabitate, categoria Unilateral in favoarea uneia sau alteia ~ fapt care, accidental, \celor si scopurilor isi trage legitimitatea din sfera intre motivele extraordinarei etalari a geniul bbricdrii unde un sfarsit clar recognoscibil, tin pro- | __attistic in. Grecia clasica ~ si a menjinut conflictul viu ei nus organizeaza tot ceea ce joacd tin rol in adus la nivelul dota domenii unul fata de proces ~ materialul, uneltele, activitatea insdsi $i chiar elalalt. Grecii, ca si zicem aga, puteau spus e ce participa la el; ei devin tofi simple mijloace Cel care nu a vazut Zeus de-Fidias la Olympia a trait int justificate ca atare. Creatorii niu se pot degeaba" si ,Oameni ca Fidias, anume sculptori, sunt nepo- iveasca toale lucrurile ca mijloace pentru sco- triviti pentru cetatenie." Ia ce toate lucru face elogiul dreptelor graacogeiv si gU.AoKaAEIV, relatia activa cu infelepciunea si frumusetea, se I: sti. cum si puna pe ,Homer si tagma #loria faptelor ei va fi atat de mare inc? sa se lipseasci de creatorii profesio: artistii care si convertind a supri asc potriva, nua e faima, sa ba Astaizi, este mai probabil politicii si participarea act care lea niscut nou judecate conform stan teze asupra func tei schimbari de acces Fioare acestor juni exte- a invadat ata $i vor degenerain cele din urma in mace. Cualte cuvinte, cea r carea, este deter ridicarea, con | rior. Aceast: ¢ miscim, isileme si si-si pronunte ostilitatea impotriva oame= ne. In spatele acestei ostilitati se afl mai mult pentru notorietate publica. Problema este 4 Homo faber nu se afla in aceeasi relatie cu domeniul si publicitatea lui aga cuim se aflé Jucrurile pe care cu aparitia, configuratia st forma lor. Pentru a'fi in ma- sura de a adduga in mod constant lucrur? noi la lumea existent, trebuie sa fie izolat de public, trebuie si fie adapostit si/ascuns de ea: Adevaratele activitati politice, pe de alt parte, actitmea si vorbirea, nu pot fi'deloc indepl iri prezenta alto fara un spatiu constite mestesugaruhti custozilor, monumen- inem este caracteristic adica pentru felul relatiei noastre cu ele, In general vorbind, cultura indica faptul ca domeniul Public, care din. punct de vedere politic este: ficut sigur de c&tre oamenii de actiune, isi ofera spatiul de expunere acelor lucruri a céror esenti este de a a Cu alte cuvinte, cultura indica faptul luda conflictelor si tensiunilor dintre ele, dependente una de alta. Vazuta pe fundalul experientel politice si a activitatilor care, lor, vin si plea fara a lisa vreo urmé {n lume, frumusetea este ea cuvantului si faptei festarea nemuririi. Maretia trecato e prin urmare supusa conditiilor foarte rite de cele ce poate rezista in lume in masura in care i se confera frumu- inconjoara activitatle politice si este foarte usor de priceput Sete. Fara frumusete, adica gl cepe sisi spun parerea despre manifest’ nemurirea potentiala in lume iti aceeasi neincredere fata de dome- viaté omeneasca ar fi zadarnicz politic gi publicitatea sa pe care 0 avea polisul redista. fata de mentalitatea si conditiile credrii. Aceasta este adevi- re prin. care se intreaga fail comun acest moment apare acest conflict nu poate $i toate acestea, problema centrali este ci acest conific, para politicianul st artistul F respective ica cand ne indreptim atentia de la crearea bandi ceva pentru ei usele ei, Ja lucru mene pe filosofi cu cei care, veni in lume. in mod evident, aceste In _ Naluri, nu cdutau ic in care pot s& aparii si sa fie plenitudinea propriei existente, care este comund tulur6r; fr ate, obiectele de arta erent, ele trebuie, wracterului posesiv al a daca aceasti prote n locuri sfinte, in temple ¢i bise si cum se fitcea," Ei am spune astazi, comp dezinteresati si exact d notiv, cei. mai indreptatiti sa insusi simum,risa tn lipsa unui cutvant mai butt pentris/a desemna etemen- tele componente ale "une iubiri active de frumusete, care ‘ea, discernerea, jadecarea ~ adica acel -eheios de care vorbeste Pericle — am fo- sipentru a justifica aceastifolosive si, fn pentru a indica singura activitate in cate, cred ura ca atare se éxprima, as vrea si ma inspir prima parte a Criticif facut idecare a lui Kant, car calitate de ,Criticd a judecatit estetic nai remarcabil si mai original aspe Kant. In orice caz, ea confine © analiza frumosulai in prt nd din punctul de vedere al spectatorushii ce judeca, dic’, $i ia ca punct de plecare fenomentil inteles ca o relatie activa cit ceea ce este frumos. vid ta intimitatea lui si sunt legitime 1a vedea facultatea de judecare in perspectiva ci co- doar opin susfinute in mod privat, dar care nui sunt po recta si a intelege c4 ea implicd mai degraba 0 activitate Pentru a intra pe piata si sunt lipsite de orice val A reamtin- domeniul public. lar aceasta modalitate care ca judecata stie cum si transcea: ame Critica rafiunii practice, care se individuale, pe de alta pti poate functiona a datatoare de legi a ratiunii. Principitl folate sau solitudine; ea are nevoie de prezenta perativul categoric" — Tocul cirora* trebuie si gandeasca, ale cit trebuie s4 le ia in con: de care Posibilitatea si opereze in vreun fel. Asa cum lo, a fi clara, depinde de prezenta sinelui, tot asa fru a fi valabilé, depinde de pres sale, afura proprietatea altor oameni, sé | este Inzestrati cu o anumiti devina 0 lege generala; o astfel de lege Har lipsi imediat de niciodaté universal valal al intelegerii cu sine este pot extinde niciodata mai escoperit de Socrate, a ca ti de Platon, este cont In locul oricui* si pe care o numeste tate largita" (cine erweiterte Denkun sarb) 12 Puterea judecatii se bazear’ pe o injelegere poten din urma #8 ajung tenfiald judecat propriile sale ‘cum este form accentul in jentru cei ropozitie este pe , . ce nu judecs sa esau. Tuat punctl de plecare alt etca 1ui public in care Ca puterea exact in sen dea lucrurile nu din perspectiva tu €3 pani si acea jud mentale Cu toate acestea, in Critic nsista pe o cale diferita de ta fi in acord cumeniul public, in lumea comuna — aces- @ Sunt tntelegeri care virtual sunt la fel de vechi ca expe- ‘enta politica clar formulaté. Grecii numeau aceasta abilitate ‘epdynais, sat Perspicacitate, si o considerau principala vir- tute sau excelenti a omului politic spre deosebire de ‘atelepciunea flosofului.'4 Diferenta dintre aceast’ perspica judecéitoare si gandirea speculativa sta in aceea ca obicei sim} ap ce tltim mod constant. ~ pe care francezii il numesc atat se sugestiv Je bon sens ~ ne dezvaluie natura lumii in care ea este o lume comuna; lui fi datorim faptul strict private si * ale noastre datele lor sensibile se pot adapta unei lumi nonsubiective jective" pe care o avem in comun $i o fmy : rprinzator de now lui Kant din Critica facultatii de judecare este cA a descoperit acest fenomen in toati grandoarea sa in momentul cand exami 1ul gustului gi deci © numai proble- 4 se alld atat in afara Kant a fost le subiectivitatea fara indoiala, este deoarece i de gustibus non disputandum est ( tru totul adevarat pentru idiosinera: st caracter ar ofensa simtul sin politic 231 I fapt ¢4 fiecare persoand octipa propriul ei toc de unde priveste a, deriva ectiv, ceva co- decide cum si de interese! ati, ce vor vedea nea in apa- i fata de lume este pur ,dezinteresat" si asta inseamna cf nici interesele de viata ale individu implicate aici. Pentru le de gust, lumea este principal si nu omul, nici viata o: Tudecitite de gust, in plus, arbitrare deoarece ele nui Const demonstrabile sau adevarul dovedit prin argument i acordtl. Ele fmpartisese cu opiniile po convingiitoare; persoana care judecd — frumos Kant ~ poate doar ,si speranta de a ajunge in cele fnsusi.!® Aceasté ,curtare” deaproape la ceca ce greci mun tuturor locuitorilor ei. Activitatea gustuli aceasta lume, independent de u celorial 1 urma la 0 intelegere cu sin rstadare corespunde it eau mete! nea regla tapor excludea violenta fiz perirea adevii ‘monstratie constré una de alta deoarec232 adauga la aceste consideratii un alt fapt mult mai familiar, dar putin cercetat din punct de vedere teoretic. Stim cu toti foarte bine cat de repede se r si cat de clar pot sa simta cA ap domeniul fabri umanist. Gustul debarbarizeaza lumea duse coplesit de e descopera 0 a probleme de ce le place si ce le dis- mod ,personal" si pra iul de vedere al acestei experiente comune, Utnanismul, ca si cultura, este ¢ lecide nu numai modul in care trebuie din nou, nu exista nici un cuvant c dar si cine apa: acestei lumi. Daca ‘ator latinescuh mare, nepotri vit dacd ~ pentru a inchein aceste remarci — aleg un exem Toman pentru a ilustra sensul politica care umanizeaz timp mai cultura: Exist 0 aiirmatie ce le sunt cum ar fi fost At aceste este poate si profunda. O1 borat banalitatae romana curenta pe atui amicus Plato, proverb, fie ca cus Socrates, d magis aestimanda veritas. Acest v de de humanita: ca persoana; pentru cA val un caz, nu adevar absolut, coristrangator decat ceca ce trebuie <8 spun Cicero: Errare mehercule malo cum Platone ... quam cum istis (Sc. Pythagoracis) vera sentire ~ ,Prefer in fata cerului sd apuc pe un drum gresit cu Plato adversars ambigti apuc pe u Sd .simt* (sentire) ai aceasta interpretare guk .Nu as apuca-o de b asemenea om” (Ego enim ipse cum eodem isto udecata sa mit mintile, nu este mai putin con- ul. Ceea ce spune de fapt Cicero | il umanist nici adevarurile omului de nici frumusetea ar tistului, nu ‘bsolute; umanistul, pentru ca nu este un specialist, exercité 0 facultate de judecare si gust care este mai presus specialitate si-o impune tA humanitas romana se aplica oameni- toate privinfele, pentru care problema ibertatii, de a nu fi constrans, era problema decisiva— chiar, | sitnf , chiar si in stiinta, chiar si in arte, Cicero spune; ceea ce priveste asocierea mea cu oamenil si lucrurile s& fiu constrains chiar si de adevar, chiar si de frumu- at simturile tot atat cat cel mai L | Adevar si politica* see. I Acest umanism este rezltatu cultura anini,al une att cum sa aiba grija, si pastreze si sa admire S ubiectul acestor reflectii we sarcina de a arbitra si a media 9 indoit vreodata ci adevirul si politica sunt e activit si activititile pur fabricatoare, Proaste unul cu celilalt si nime: use unele altora pe multe planuri, Ca umanisti, ne putem Socotit buna credina printre virtut ic si artist, fost privite intotdeauna ca instru n ne putem ridica in libertate deasupra speci care toli trebuie sf le invatam si si le urmim. Ne -a deasupra specializirii gi flist de toate in care invatém cum sa ne exercitim ‘Apoi vom sti cu dem celor ca ies cA Platon sau vreun alt mare autor din von fi ca intelegem ca, chiar Seamna asta pentru natura si demnitatea domeniului pol pe de-o parte, si pentrr fura si demnitatea adevi de asa-numita controverss dWorks, Boston, statuhsi Massachi Nu atét porunceste intra cat vrea si porunceste intru edt nu vrea, pen care trateazi despre vointa si Pentrt Augustin era de la sunt acelasiIucr Augu: Ribertate, apiriton Dissertations, cartea IV, 1, §3 lar cel cate veea si 22. Cartea a Xia, cep. 20, 6. Criza culturii7. Adevar si pol nix