CONSTANTA GH ITULESCU in salvari si cu islic B sexualitate, casatoric §' in Tara Romaneasca a secolului al XVIL-lea HUMANITAS % hucuRest!170 AVENTURA C i valora 7,5 taleri, 0 bivolita 25 de taleri, 0 oaie sau un stup de albine numai 2 taleri, iat u miitor aproape 2 taleri si jumdtate.! Deei cu 20 de taleri e isi putea cumpaira dou vaci cu lapte si-i mai ramineau bani gi pentru dou oi. p. 73-75, ut Logodna Pefitorii ocitor, fie petitor. Acest interpus este ru ntervine pe ling parinti, negocierea zestrei, smenea, un petitor are gi rol de chezay atit in realizarea aliantei, cit si ceca ce priveste cinstea celor doi. El igi asuma responsabili- tatea acestei relatii, gineri si socri neezitind sa-t tragat la ris- 1 propri cula tovaraguilui sin de afaceri, Gheorghe nd Gheorghe apare in pragul sijenia fetei, Avram raimi- simbita diminea, viind dumnealui bimbasa Gheorghe, so 1m ca numita Anica, f ceo ain dat-o eu de sotie, n-au iesit feciord la impreunarea lor. Aceasta spuindl cf nu este de erezut $i 1 vorbeasca acest fel de glume, cA eu nu erez, ‘172 AVENTURA CU egala masurd res ponsabil de dez- ct tul devine obti- cereind cind dealta Casatoria pres economice si igi negociaza uneori sesc se logodeste cu Nita intre logodna gi mu tnva se cunoaste mai bine, abia dupa trei luni are loc nunta, dupa ioscut ele (sotia i soacta) fire ine informarea asupra reputatiei, puter social al viitorului partner. Vadu ie sudit mu- lui celei cu care are de gind , Prieteni sau stapini il avertizeazai sau despre Sofica care i-a propus s& se cdsatoreascd. Cum nu shestioneaza si pe stapini baga nici pa bit il real ca Sofica ta Joi barbati au fugit de ea tocmai in Moldova? Pefitorul isi continua drumul inceput prin cununarea celor DANIC, Fond Mitropolia Tarii Roménesti, CCCLXU3, lor sa aducd la cunostinta enoriasi- 1 trebuie neaparat si fie si nagul de poate asuma aceasta sarcina spi- rituala.! Logodna si schimbul de inele Conform dreptului canonic ortodox, logodna are putere joasi ca gi ,nunta deplind, dacl s-a facut eu respecta- rea urmatoarelor reguli: ,arvuna, ,legaturi cruciy* sau schim- bul de inele, sirutarea tinerilor, Termenul de ,arvuna apare {n Pravila, dar nu iin documentele vremii. Sa fie oare vor- ba de ,pretul miresei*, practicd infiniti in vechiul drept ger- ‘manic gi pastrata ca atare in codul de lege de inspiratie bizan- tin&?? O asemenea practic ar ridica o serie de intrebari: Cine ‘di aceasta arvana? Cine o primeste? Ce semnificatie imbra- ca? Ce se intimpla cu ea la ruperea logodnei? Respectarea acestor etape, prevazute de glava 172, da va- oare juridica logodnei spre deosebire de logodna facutd prin slegaturi cu scrisori, considerata de glava 174 nul si fara valoare. Importanfa actului social trece in faa documenta seris, iar prezenta martorilor devine singura modalitate de confirmare sau infirmare a unui asemenea eveniment, cu alte cuvinte, oralitatea, coca ce pot povesti alti prin viu grai, capa- ‘tio mai mare insemnatate decit scrisul. Logodna devi lop. cit, p. 342. Asupra roll