Prof, em. Dr, med. KARL LEONHARD AKZENTUIERTE PERSUNLICHKEITEN arbeitete Auflage Ik und Gesundheit Rerlin 1976 Proj. dr, KARL LEONHARD Directoral clinici de psihiatrie si _neurolosie a Universititii Humboldt din Bertin PERSONALITATI ACCENTUATE iN VIATA SI IN LITERATURA Editia a Tha revizuita si imbogiifita ‘Traducere de Dr. VIRGIL SORIN $i MARIANA ZOLTAN Prefata edifiei I de Acad. ARTHUR KREINDLER Prefafa editiei a I-a de Prof. dr. doc. VASILE PREDESCU {IAI = ® EDITURA STIIN‘IFICA’ $1_ENCICLOPEDICA Bucuresti, 179‘ t 5 Note, indici, glosar, fist Bq seriitori si personaje “pa citate: De. VIRGIL SORIN. LL 226/5 > HBLIOTECA DB LeviGCRi..clts LOB Me. | Coperta: VASILE SOCOLIUC ee Prefafad la edifia a Il-a Reprezentind dovada continuitifii si multilateralitayit gin- dirii binecunoscutului psihiatru german Karl Leonkard, ,,Per- sonalitafi accentuate in viafai $i literatura a devenit. prin traducerea editiet anterioare de ciitre Dr. Virgit Sorin Mariana Zoltan (1972), una dintre ctirfile apreciate atit ae specialistit psihiatri si neurologi si fn general de medici si psihologi cit si de un numdr mare de oameni de culturd si arti din jara noastrd. Aceastt traducere a izbutit si redea, cu competentii si intr-o frumoast expresie literard, textul ger- man in toate nuantele si subtilitapile sale. Epuizatdi in prima lund de la aparitie, Iuerarea profesorului Leonhard a fost elogios apreciatii in cotidiene si in reviste de specialitate, Accasti a Il-a edifie, cu un plus de peste 200 pagini fatii de prima redactare, imbogiteste considerabil ilustrarea tipu- rilor de fersonalitate din viaja si din literatura, Cuprinzind ultimele achizitii din domeniul psihiatriei si psihologiet_mo- derne, se obfine astfel 0 mai bunit delimitare a tipurilor de personalitate normald si patologica. Autorul a amplificat in special bibliografia beletristicd si a inclus numeroase noi texte literare ain 19 seriitori clasici printre care Aristojan, Byron, Eschil, Euripide, Goldoni, Hugo, Heinrich Mann, Plaut, Sien- Kiewicz, Sofecle si Voltaire. In acest mod, cartea a cistigat considerabil in‘consistenta si in precizie. Diferité de linia de gindire clinico-nozologiea locatizatio- nist Gunoscuti sub denumirea de scoala Kleist-Leonhard, vIncrarea este aparent mai apropiaté de fenomenologia clinica dominant descriptivd a lui Jaspers, Gruhle, Kronfeld, Mayer Gross, Kurt Schneider. . ‘Aceasta carte isi propune sd desluseascd tipuri de oameni cole caror trisaturé diferd in sfera aspirafitlor si predispozijiitor, in slera ajectiv-volifionald si asociativ-verbald, avind note jamai acute decit cele intilnite in medie in populatie. Preocupindu-se de evidentierea trésiturilor firii omenesti, Karl Leonhard aminteste o serie de autori germani — Kretsch- mer, Ewald, K, Schneider — pentru contribujiile lor in Giugnosticul personalitafii, dar avertizeazi ea prin metodica corcetarii si orientarea chestionarelor utilizate conceptia sa poate fi grew comparata cu a predecesorilor sat. Desi K. Leonhard enunjii hotdrirea de a evita confrunta- rea conceptiilor sale despre personalitate cu cele ale ultor aautori, prin descricrile bogat expresive ale subiecfilor anali- zaji personal sau prin analiza deosebit de ilustrativa a per- sonajelor din literatura puncteazd si evidentiazi cu si mai mare pregnan{a criteriile de diferentiere intre variafiile per- sonatitafii din cadrul normatului, tipurile de personatitate accentuatd si personalitéfile psihopatice propriu-zise, criterit in bund parte enunjate de o serie de psihiatri germani citati chiar de autor, ‘Trasdturile de personalitate din cadrul normalului ne oferd tun numdr infinit mai mare de variabite decit in zona de tre core spre patologic, intdérindu-ne astfel convingerea in absenga smc identitafi totale intre personalitdfi. Daca in puzderia de Jrunze ale aceluiasi copac nu vom gisi poate niciodaté dowit core sit fie absolut identice, cu atit mai mult o asemenca identitate este exclusé atunci cind ne referim la oameni. I funetie de condifiile social-istorice generale si de microclima- tul in care tréiesc, oamenit exprimd in mod original, indi- vidual yi irepetibil nuanfe ale intelectului, comportamentului, caracterului si temperamentului care constituie acel ,ceva® co-i deosebeste intre ei. Prin acest complex ,ceva® ei siut ceea ce sint iar, in functie de aceste trasdturi particwlare, noi ne definim pozitia fala de ei, le apreciem calitayile si defec- VI tele, i iubim sii respectam, ti urim sau fi dezavuim, ne comportim. concordant cu rolul pe care ei il joacd in colec- tivitate si le acorddm dreptul la statutul social corespunzétor. i firea_omu: ecea ce face ca oamenii ste deosebeasca in:re ci T_giseste sorgintea in -mesagU genetic implicit in multiple tendin'e reflexiv inconstiente care, @Semenca unui ascensor care se detaseaza lin din profunzimile normalului, se transpun “la nivelul sferei aspiratii-tnelinajii si tsi gdisesc expresia dif renfiaté in reacfitle individuale afectiv-volifionale si asnciativ- intelectuale. Dupa autor, sentimentele asociative isi au origi- nea in interesul pentru nou, dar riimin ancorate ca origine si prezenfii in special in simful ordinei ca tréstitura Junca- tnentala si, dup autor, inndscuté a personalitatilor normale. Acest mod de abordare a personalittitii si structurii et patologice completeazi principiul intensitifit inseris de Gan- nuskin alituri de cel al totalitatii, constantei si dinamicii, principii care definese in mod convingiitor cel putin cadrul psihopatiilor de nucleu. Am evidentiat in special principiut intensitipit pentru e& prin el se demonstreazt locul persona- Lstatilor psihopatice in zona care acoperd aria trecerii dinspre normal spre patologic dincolo de marginile cireia se situeazd intensitatea psthotiet a patologiei psihice. — - Desi in editia aparuta la noi in 1972 nu utilizeard mij- loacele de investigatie de care dispune psihologia moderna, totusi, pe baza observatiei directe si pornind de la manifesta- rile comportamentale in functie de firea omului asa cum se precinat el tm societate, autorul diferen{iaed trisiturite ex- treme ale firii- normale de acele ale personalitatilor accen- tuate. Exemplifictrile unor cazuri limita ale normalutui se concretizeazti in tipuri de personalitati cu trastituri hiperperse- verente, hipereracte, hipertimice etc. Acestea reprezinta doar variabile care exprimi devierea personalititii de la norma medie fara a da nastere la 0 accentuare care si 0 proiecteze dincolo de limitele largi ale normalului. vuDupé o evidenfiere relativ convingdtoare a limitelor in wzig-zag* ale normalului, autorul sesizeazit adevirul de ne- contestat conform caruia variabilele scad ca numar de la zona normalului ciitre patologic. Insesi tristiturile accentuante ale firit sint mult mai pufin numeroase decit variafiile intitnite ‘in zona normalului. Karl Leonhard infelege prin_,tritturl_sezentuante™ oh firfi: omului insusirile personaTitafit_care—detaseazdpersoana de iimitele_normaliilit si 0 sitweazd—in_zona-de~treeerecatre ‘maladaptare_mai-alesin-conditit defavorabile de_viatii, forte a fi vorba de personalittfiabnorme. In fapt, aici am intilni zona de interjerenfé a unor trasiituri mai intense care pot favoriza dezvoltdri de intensitate nevroticd si psihopaticd. In ultimul caz, disabilitéfile de adaptare armonicd si supld ta condijiile mediului social (familial, 1a locul de muncii) nu au aspectul de continuitate intilnit in psihopatii (principiut con- tinuitifit al Ini Gannuskin, radicalit lui Binder, psihopatia de anuclen descrisit de Kurt Schneider). Kurt Schneider diferenfiazd personalitayile normale de cele anormale prin accea ea personalitijile anormale sint repre~ zontate de variatiile si divergentele situate deasupra sau sub zona mijlocie si, ca atare, et extinde zona anormalului atit ‘supra personalitéjilor caracterizate pozitiv cit si a acelora caracterizate negativ, Fara a minimaliza gradul de relativitate a acestor tipuri existentiale, apreciem eforturite, erudijia clinict, capacitatea de penetratie a intregului colectiv care a cooperat la strin- gerea datetor de observatie menite si fundamentese diferon fierile in cadrul unui continuum, situat intre normalitate (medic) — si variafiile extreme ale normalitatii (zig-zag al zonelor de trecere in sens pozitiv si negativ). Zona persona- litatilor accentuate apare deci situatt in vecinitatea intensi tafii patologice nevrotice (de dezvoltare) sit psikopatice. Aceastit trecere cursivd, cum 0 considerau Sutter si Pascalis, de la normal spre patologic, reprezinta (zicem noi) piatra de incer- care a psihologilor, psihiatrilor consacrafi, care vor sii-si in- cerce finefea, capacitatea gi aria orizontului de cuprindere Vu date de gradul instruirii si erudifiet, Pentru aceasta apreciem drumul croit cu dalti de maestru de cdtre Karl Leonhard. Cunoscind duritatea drumului, ma intore cu fascinafia impusit de variafiile extreme ale personalitatii umane la cercetiirile preponderent explicative ale lui Wernicke, care se orienteazd dupi structura anatomico-subiacentit, adicd dupa gruparea st suecesiunea natural a modifictrilor psihologice si, in sfirsit, la cele trei aspecte functionale ale arcului siu reflex, si anume: senzoriu, asociatie interneuronala si motricitate, Ma refer aci prin comparatie cu conceptia prezentaté de scoala lui Kleist si Leonhard care a incercat la vremea res- pectivé si aprofundeze sistematica Kraepeliniand in functie de principiile fundamentale ale lui Wernicke. Din torentul orientarii clinico-nozologice localizationiste gi original reflexo- logice réimine in discufia prezenta descrierea psihologica a fil- ‘mului existential al personalititilor accentuate in diferenfierea Jatii de personatitiiile psihopatice cu decompensiri uneori psi- hotice cit si cu dezvoltirile psihotice ale unor astfel de de- compenséiri, Stratiitind rindurile dense ale cirtii de pe pozitia psihia- trului, recunose inalta competent profesionald care abordeazé cu onestitate normalul declarind ferm ca nu doreste si se conjrunte cu cei care Lau abordat deja si nici cu cei care sivau propus sd stabileascd bariere intre acesta si limantl zbuciumat al psihopatologici de intensitate nevrotic’, psiho- paticti saw. psihoticd. Avind in vedere conjinutul lucrdrii, de valoare incon- testabilé, “putem susfine ei ea rezolva pe deplin problema delimitarié variabilelor posibile de trecere de la normal céitre patologic? Desigur ci nu! Dar trebuie si recunoastem cn condescendenfa ca prin confinutul ei calitativ aceastti oper’ pune prcbleme, ofera metodologii si deschide drumuri catre acest unlvers pe-cit de complex, pe atit de dificil de abordat. In azest sens recunoastem cti personalititile accentuate sint predispuse la manifestiiri patologice in condifii defavora- bile de via. In diferentierea personalitifilor accentuate de personalitijfile psihopatice, autorul apeleazd la criteriut conti- Ix