TABLA DE MATERIIL Intraducere Cartea intti LINIA DREAPTA Capitolul I. Unghiuri Exereiyiile 1—4 Capitolul 11, ‘Triunghiuri Exereifiile 5—15 Gapitolul III. Perpendiculare gi oblice Exercigiile 16—18 Capitolul IV. Cazurile de egalitate ‘a triungh prietatea bisectoarei unui unghi Exereifiile 19—20 Capitolul V, Drepte paralele Exercitiile 21-25 Capitolul VI. Paralelograme. Trans- lapii Exercitiile 26—32 Capitolul VIL. Drepte coneurente in triunghi Exercitiile 33—38 Probleme (39—46) propuse la Cartea intii Cartea a doua CERCUL Capitolul 1. Imtersectia'unei drepte cu un cere Exereifiil Capitolul I, Diametri si coarde Exereitiile 50—54 Capitolu} TTL. Intérsectiaa doud cereuri Exereifiile 55—59 Capitolul IV. Proprietatea unghiului imseris Exercifiile 60—72 Capitolul V. Constructii Exercifiile 73—91 Capitolul VI. Deplasarea figurilor Exercitiile 92—97 Probleme (98-123) propuse’ la Cartea a doua 4 47 25 26 32 33 35 lor dreptunghice. Pro- 35, 37 37 42 42 47 52 5a 56 37 60 64 64 74 75 81 Cartea @ treia ASEMANAREA Capitolul I. Segmente proportionale 84 Exercifiile 124—128 92 Capitolul I. Asemanarea triunghiu- rilor 92 Exereifiile 129— 134 96 Capitolul II. Relatit metrice in tri- unghiuri 96 Exercifiile 135—147 102 Capitolul IV. Segmente proportionale in cere. Axi radicali 102 Exereifiile 148-154 106 eminare 107 Capitolul V. Omotetie 5 Exercifiile 155—16 113 Gapitolul VI. Construetit 11h Exercifiile 163—177 122 | Capitolul VIL. Poligoane regulate 122 Exercifiile 178—189 140 Probleme (190—216) propuse la Cartea a treia 140 Complemente la Cartea a treia Capitolul, I, Semnele segmentelor 142 Exereifiile 217—222 146 Capitolul IL, Transve 146 Exercitiile 223—234 154 Capitolul IT, Raport anarmonic, Fas- cicule armonice 454 Exereifiile 232— 236 15% Capitolul TV. Poli gi polare in cere 155, Exercipiile 237— 244 160 Capitolul V. Fig 160 Exereifiile 242—257 166 Capitolul VI. Probleme referitoare la cereuri tangente 168 Exercitiile 258—268 174 Capitolul VII. Proprietiti ale patru- laterului inscriptibil. Inversorul lui Peaucellier 4172 Exereifiile 269—271 bis 178 Probleme (272— 286) propuse pentru complementele la Cartea a treia 417910 TABLA DE MATERII Cartea a patra ARIL Capitolul I. Misura ariilor 181 Exercifiile 287—301 186 Gapitolul II. Compararea ariilor 188 Exereitiile 302—311 489 Capitolul TT. Aria cereului 190 \ Exereifiile 312—318 192 _ Capitolul IV. Constructii 193 Exercifiile 319-323 19% Probleme (324342) propuse Ja Cartea a patra 194 Nota A. Despre metodi in geometric 196 ‘a) Teoreme de demonstrat 196 b) Locuri geometrice. Proble- me de constructic , c) Metode de transformare 205 Nota B. Despre Postulatul lui Euclid 211 Nota C. Despre problema cercuri- lor tangente 218 Nota D. Despre nofiunea de arie Probleme diverse si probleme propuse la concursuri (343—422) 227 Anexi, Problema Iui Malfatti 239 202 * Din prefata Ja edifia a III-a rusi 245 SOLUTIILE EXERCITIILOR SI ALE PROBLEMELOR (intoemite de D. I. PERE- PIOLKIN) 247 Cartea inti LINIA DREAPTA 247 capitolul II 248 eapitolul II 251 capitolul IV 252 252 eapitolul VI 254 Exercifiile la capitolul VIL 257 Problemele la Cartea intii 260 222- Cartea a doua CERCUL capitolul I 265 capitolul I 265 capitolul III 267 capitolul IV 269 capitolul V 275 capitolul VI 283 Problemele la Cartea a doua 286 Cartea a treia ASEMANAREA Exercifiile la capitolul 1 302 Exereifiile. la capitolul I 303 Exercifiile la capitolul II 305 Exereifiile la capitolul IV 310 Exercifiile’la capitolul V B12 Exercifiile la capitolul VI 316 Exercifiile la capitolul VII 322 Problemele la Cartea a treia 324 Complemente la Cartea a treia capitolul T 336 capitolul I 339 capitolul IL 342 capitolul IV 34h capitolul V 346 capitolul VI ~ 360 Exercifiilé la capitolul VIL 368 Problemele pentru. complementele la Gartea a treia 372 -;Cartea a patra ARIL capitolul 1 381 capitolul II 385 capitolul IIT 389 capitolul IV 390 Problemele la Cartea a patra ; 398 Probleme diverse gi probleme pro- i 407 puse la coneursuri ’INTRODUCERE 1. Se numeste volum o portiune a spatiului, marginité din toate partile. Se numeste’ suprafafé partea comuna la doua regiuni vecine ale spa- ee 0 foaie de hirtie ne poate da o idee aproximativa despre o suprafata. n adevar, ea delimiteazi doua regiuni ale spatiului, acelea care sint situate de o parte si de alta a foii. Dar ea nu este riguros o suprafata, intrucit aceste dou regiuni sint separate printr-o intreagi regiune intermediari, grosimea foii de hirti i ‘Am ajunge la notiunea de suprafaja, considerind o foaie de hirtie a cArei grosime s-ar micsora indefinit. Se numeste linie partea comuna la dou& porfiuni vecine ale unei supra- fete. Aceasta definitie este, evident, echivalenté cu urmitoarea: O linie este intersectia a doud suprafete. Liniile, pe care le trasim, ne dau 0 idee despre liniile geometrice; o idee aproximativa, pentru c& cele dintfi, oricit ar fi de subtiri, au intot- deauna o litime, pe cind liniile geometrice nu au. in sfirsit, se numeste punct ceea ce este comun Ja dows portiuni vecine ale unei linii, sau intersecfia a dou’ linii care se intilnese. Un punct nu are nici o dimensiune. - ‘Un ansamblu oarecare de puncte, linii, suprafefe si volume a primit denumirea de figura. 1 bis. Locuri geometrice. Orice linie contine o infinitate de puncte. Linia poate fi consideraté ca fiind generat de un punct care se depla- seazi pe ea. Aga se intimplé cind tragem pe hirtie o linie eu virful unui creion sau al unei penite (virfurile acestora sint asimilate cu purtete geo- metrice, daca ele sint suficient de fine). De asemenea, o suprafajé poate fi generata de o linie care se misca. Definitie. Se numeste loc geometric al unui punet care poate ocupa 0 infinitate de pozitii, figura (in general, linie sau suprafaya) formata de mul- timea acestor pozifii. : De jasemenea, putem! considera o’ suprafaya’ ca loc geometric al unei linii care se deplaseaza. 2. Geometria este studiul proprictatilor figurilor si al relayiilor care exista intre ele. Rezultatele acestui studiu sint exprimate in enunturi, numite propozifii. O propozitie se compune din dowd parti: prima, numité ipotesd, arata toate conditiile in care ne situdm; cealalta, coi luzia, exprima faptul care are loc in mod necesar, pe baza acestor conditii. Astfel, in propozitia: doud cantitéji A, B, egale cu o a treia C, sint egale intre ele, ipoteza este: cantitajile A, B sint amindoud egale cu C; iar “\ concluzia: aceste doud cantitati A, B sint egale tnire ele.