POSIBILITATEA RECONVERTIRII SEMNIFICATIVE ‘4 TEXTELOR Cees ce urmeazii este o incercare fir prea mari ganse — clici ne luptim cu leg psihologice — dea deschide ape- titul general al cititoralui, de a1 ajuta sf se dezvete de a jubi numai intr-un anumit fe literatura. $i tocmai pentru cA stipinim, acum, legile expresivitt- sii, sprijnii in ele, sf invagim cum si ne degajtim de inere- menirea admirativé numai pentru un anumit mod poetic. Tetarhia de valori de astii este consolidata adine gi nu in- {8 in atenjia noastra vreo ajustare. Noi nu am voi decdt s4 risipim dezgustul cu care sunt intémpinate alte tipuri de texte, in spe texte date in lituri ca banale, inexpresive ete, ‘Sistemul de asteptiri al cititorului de azi este aledtuit in- tr-o mare misura de ceea ce provoca surpriza si, mai apoi, adeziunea comentatorilor, criticilor dintre cele dowd rz- boaie mondiale. Este alcdtuit astfel si conturat ireversibil. Este imobilizat la modul poetic al densitatii lice (in care ‘nu o dati primeaza confortul obscurului pentru obscut), al disonanfelor, al tensiunilor nerezolvate (ce mu sunt strine de masinatiile ambiguititii). $i asta in pofida experientei lunor secole de poezie gi mai ales a secolului nostru, in care ‘migcfrile innoitoare au scontat pe efectul de soc si au im- ‘us stilistici elatia dintre surpriza gi expresivitat. Dar dacd cititorului neprofesionist fi va fi anevoie sisi ‘modifice psihologia de lectur’ init preferinfele hui si ajungh st pretinds adversitafi, criticilor nu le-ar fi dificil 102 $0 fac, Cunosednd mecanismal surprzei expresive gi dia- lectica substtirilor, pot provoca, indirect, 0 deschidere a optiunilor seritoricesi, stimulind ingenios Tirgirea arei gencrale a lecturilor prin reintograrea in circuit a zonelor Uitte ale literaturit noasre, renunfind a mai trata cu dis- pref slabiciunile acesteia, insufland cititorului afeciunea pentru acele elemente ale mosteniri intrate prea devreme jn umbra mens a lirismului eminescian. in raport cu felul ‘cum se serie atizi, ele reprezintio cu totl alts modalitate, ce nu trebuie, prpit, ineriminat Un exercitiu de relaxare este binevent si profitabil pen- tru tof. Un alt mod poetic— oricum ar fi — trebuieIuat in seam pentru simplul motiv ci se deosebeste de serisul plauzibil*, care a devenit,calitatv sicanttatv,coplestor. TTextele ce ilustreaza acel mod aveau dreptul s8 fie banale, stingace, mediocre pentru generajiaanterioari a ertcilor, care tebuiau sapere un nou tip de valori poetice, boico- ‘induct pe cal dinainte. Pentru noi se cade s8reprezinte pur 5 simplu un alt mod poetic ce trebuie si dea de gindit, mz, 54 dea nastere uni frison de dispret, Am vorbit de sistemnul de asteptr al ititorului mediu gi al celui ideal de astizi si am simi obligatia de a executa 0 incursiune in poezia interbelic& pentru a identifica $i carac- teriza pe seurt acea parte a ei care reprezintié — evident prin individuaititi — revolusionarea modului poetic ante- rior gi intronarea altei viziuni lirice, a altui mod. ‘Altfel ar fi imposibildinfelegerea unghiului de percepyie pe care il propunem in consecinté. Caci viziunea revivifi- catoare pe care o oferim emana de Ie 0 consecinta saturaté de prea multe virtuti constréngitoare ale liricii interbelice, recapitulate in lirismul contemporanilor, in bunk misuri obosita de perfectiunea si de febra excesiva a acestora. Vi ziume eu neputintl de sustinut side inteles fri eunoasterea 103‘mecanismului expresivititi ca efect al contrazicerii unor obisnuinte de lecturi. infelegerea acestui mecanism al emofei ivite din blo- carea regularitaji ne indreptiteste si lum sub observatie textele socotite drept plate, banale, amorfe, retorice, dis- ‘cursive ete, pentru ci, prin inserarea lor in contextal literar . de azi, ele semnified — cum se va vedea — datoriti tensi- uni pe care o provoaca in cadrul acestuia si in raport cu el Intreprinderea este, 0 recunoastem, dificili, iar sansele noastre de ,autoritate critica’, minime. Aga cum i-a fost dificil istorii literare s& aceepte rmutatia unor valori prin aplicarea conseeventi a criterilor estetice, tot astfel se ma- nifesté astazi un soi de fanatism estetic, care nu e alteeva decit confort estetic, inerte in limitele unor opinii verifi- cate, ale unor intuiti eritice mai vechi, stlucite emanatii ale unor mingi tutelare (Lovinescu, Calinescu), Strilucite, dar nu infailibile si pe deasupra apartintind lunor alte tipare de gandire. ,Fiecare sécol isi reface antolo- Bia" spunea Malraux. Considerim, mai mul, fiecare ge- nerafie are datoria si o faca, iar atunci end nu si-0 ale cituieste, rimnind la opiniile prestigioase ale celorlalti, {nseamni ed ea mai crede in stabilitatea absoluté a valorilor, ‘Aceasté atitudine nu poate sugera decit sentimentul unei domestictati excesive. Chiar si numsi pentru a preveni aceasta imagine preferam sa recitim, si rejudeciim si sd rejustficdm scrierile recutului, cu riscul fatdmpiniii unui surfs acid. Cac e de infeles sa se biimuiasca in orice incer- care de a gsi farmee in sorierile aparute fnr-o epoct sau alta de diletantism literar incl o manifestare a sentimentu- Ini de ,pietate* si o abandonare impliciti a perceptiei es- ee plicit a perceptie Cu convingerea intima cX nu va fi nevoie si implicin valoareaistoried gi ed nici nu o vom confunda cu valoarea estetict pentru a gisi unghiul favorabil de veceptare gi a re- 104 eschide procesul interpretiri nor texte clasate, vor {gnora privieainvarnbil septic a pedantio intuesttic. Tndepirind de pe scree secolelor recute stature at- tor prejudeciti pe care scosa i istoropafia litera Te-au fyezat nu ne vom da in lituri, asadar, de laa elimina pe titima, paralizantaprejudecatéestetci, Acesta a generat Aecinteesul pena revizarea Kiterturit mai vech si perpe- fuarea, ca abyolte, a unor opiit crite gia unor scheme tipi de abordare a iteraturit mi no. "Ar webu si vorbim de datorie, dar invocim doar drep- tul dea rei totl de la un capt la all, Asa au procedat fi cei ale ctor judecai prestigioase, svargnd, cu dificu- fate, la vremea lor, mtafia unor valon, au birt rezitenia feof intnd in manuale.G, Clinesca, de ale cru cons erat dei si chiar tour de expresie ne vine att de pren shine desfacem, a date isusi Ia vemea sa, exempll de tum textl,subiet de refleti liber, poate fi cercetat cu ‘tn ochi proaepit si din dretia une ale sensbiliti. Dela para tore! litraturil romdne de la oviint pan x Drezen a recat un numar insert de ani, in trata r- find, ca #1 in cea europeans, m-avatloe procese consi dembile, su aucitglasuri no, s-au maturizat drei ce pareau Zburdilniit minore simu tot ce s-a erat viabil a Proluat in sensu clasiismuis. Experenta noastr a avat parc de evenimente istrice necrattoare, metodalogi t- Tistceignorate,viziuni noi asupraprocsulu artistic au mo- delat ifert perceptianoastciti,Intervenind dups eve- fhimentul Inforil teraurt romdne de ta origini pind in Drezon, ti acest factor ne-au acentuat int-un alt sens ensbiitatea, coea ce indreptaeste orice inercare de 1e- considera. ‘ "Vocatia ui Clinescu de a redescepei valor constituie, te chmpal literati, doa o invitaje perpetu, mu un sry de deum, 105Exemplul lui nu ne face fnsi mai ugor drumul. Cu fer- mitatea de ton de care nu ne putem shyji, fiinded noi nu ne PPutem suprima facultatea de a govki, si pe eare mu o putem practica nici micar ca truc al autorititi critice, sansele ‘oastre de a-l obliga pe consumator si-si deschida curiozi- tatea pentru opere uitate sau deja incriminate sunt foarte ici, dar gestul va putea consttui, sperm, o invitatie pen- ‘tu tofi cei capabili de afirmatii categorice fia s& clipeas- c&: sf nu uite, preocupati cum sunt si descopere sau sa re- fuze talente, literatura trecutului, cind nlizuiese si proclame, sttluct, debutar {In absenfa acelui zbor inal al fanteziei intelectuale pro- priu spirtului clinescian, precum gi a dibaciei amuzate cu care extraordinarul critic ristuma, in chip paradoxal, hime- tele critic si reabilita pe compromisi, ce ne e in masurd $8 facem pentru a reintrupa acele umbre mistute in uitare gia reinvia aceste flori cu parfumul pierdut? Simplu, s& prof tim! Inhibandu-ne placerea — de cate aminteam —a ‘miciri, a desfiintiii, recitind deci atent gi fird prejudect, si profitim intens de ce ne-a diruit timpul: un plus de ba: {tanete, 0 disponibilitate de reactie pentru alte experiente literare decét cele ce emotionau pe cititorii generatilortre- cute, un grad mai accentuat de saturate gi de opacitate fats de tot ce tine de perfectiune, de rafinament, 0 indriznealé ‘mai mare fn a ne declara plicerea atunci cand o simtim si fn a degusta ceea ce nu avem, ceea ce nu mai avem $i s-a pierdut o data cu copiliria piorduta a literaturi Tati, s@ grupam un numar de texte (nu le vor evita nici pe cele mai noi cand va fi cazul) dupa cateva din califica- tivele prin care se comunica aversiunea istoricilor litera PREVIZIBILITATEA EXPRESIEI Formularea banal Ne osu in texte sont taney: sgh Dal @ sonnet een sain dinontae Eugen Lovins SPEC nel = smn, one te, tenet lig interac ot and “Pana postuleazio sineroniae fn afara cronolo- sie nese sal one se pose ols torte Nes us, ta ets tel ne sev, kal de eaten grees de Some re ptm caved st fc eta Saat x pions bear, my Se tical nantes schimbiir de wh Ee ast death ante dsp oma aI orca llr oman com ane un ese publica in 1929, cae iacode in mpl 88 “er meens apr i pablo 5 Sta de ce unc competes iis ewe cs Dea Spaces pierre : "evar carl, Lavine repogezt co eshib- is nal Seni vr ee emer Mate reat eth Tote Sep le Nate Col “ei Sole kn Sceent et ene saan aee sacra sm dep sme 107