ka Procesul de conducere nu se nce cu lorea dic, Pot fi lust deci foe bane, cave preinspetspectvaunei mai efisiene, dat inst na ese orpanizatd relies lr, le ‘or line dose pe bite stu in nea deidemtul De acea, webu stat progeal de vt ce se vor destasua In vedere vealziidevaiel ce se matelizew in disozii, eran, ee Jn ipa de orgunizaeacealici device se desttyoars uma act ml, design tebuielegalzats sub forma uns dspoitiy a uni ordin, penn eu atl capete fora nti act sormatv, Unnltorea activiate coors im s aexplica seas si inportania deci, ezlaticlepostile ale acexcia, colectvaui ce wrneach so realize. Deze tebuie st aunga in timp ul gn forma lor eutetca, de maxind deltas de i ozanul ‘conductor emior la organ sau pesoanele care Webuie sf le execu. Cu le evi, fealizaeadeszielpresupuns sablieaexectanilor a temenelor J indepen a sae in acelin se determina formee si metodele de contol agra excetanfog, steal informational privind mersul execu deze, conexiunca ier (ig. 222). Procesul decizional in condifi de certtudine Casa A Daci decidentl este in stvatia de informare complet asupra condiilor redialui ambiont (cist o singura stare a nturi) atune insearan eX decizile se iain ‘onside conitudine regula de deez find bazatt pe maximizareafonoic care descr ‘elaia dtr varante si conseinf, Class B._Dack sunt identfieste mai multe sts ale ast gi avem posiilitateas le _asociem probabilitiiempivice sau aprorice de apart, atuncideeizia se i n condi de rie: Jn acest az regula de decize se barca pe calcul saistico-probabilisice. (Clasa C Dact exists mai multe tri ale nturi dar au eunoastem probabilitiile lor derealizare, tune decizil se aw in condi de incerttuline: a acest situa egulile de ‘eeizi presupun o relate de preferng dat. Exemplu Peoira realizar une ci erate se pores dela analiza nei rouljmi de variate ‘inte ear se selecieaz8 3 varante de taseu $i se supun analze!nultieritedale in vederea adopt deczi’ prime. ‘Critrile avute in vedere I analiza vaiantelorstudite se refer I: costal realzait ‘waseului (Cy), lungimea traseuul (C),eoefisienul virtual a raseului (C3), namarul eurbelor ‘Sreulare (C.) (ar rai putea fi Tus in considerare gi volume Inrailr de terasamente) Datel necestre unalize se pot sintetza asl, abel L Tabeul 1 G G Cr ny i : 115, 20. zy 30 22. 30 101 1s 3e 38 25 Tky reprezintacoeficieni de important acordayi de decident rterilor de decvie ChnusCe (de regu acest coefciengise dau ca note def | la 10, velostes maxima aprecind- se find enteral col ‘Se esimeszi cea ma ein, ae litte maxi, cea mai seumpd ae uiltate minima, 0 en x, 110105 = Tio=100 Utitatea ese o funoie cu valor in imervelul 0,1] definite asf: wf) = | acd decizia deste cea msi bund pentru decident si w(d)= 0 dact deczia deste cee mai sabi. lementol (VC) ar wi uli nee une vari ‘Aceasta este regula valubild in cazulsoesta clin valoei maxime ise atribuieuilitstes 210, ir valor minimei se tibuie uilitates 1 ‘Dar putem aves gi cazul invers(elori maximise atrbuiewlitates J, iar valoit sninime ise ateibuie uitates zero):sia valor nn % me Paradonul pus i dseuje de Bernoulli, eanoseu sub numele de paradoxul de Ia Petersburg, care consth i faptul clo mica sural de bani are o importan fei penta un com sirac pin comparaie cu cea pe are 0 te pen un om bog, lsteaz de ate, careterlsubieetiv pe cae il conserva conceptul de utate, a, Metoda economick de reunire a criteriilor {in raport ou uilitle calculate fn tabelul 2 trebuieapicat un procede de eunive a cciterilor peat c problema deczionall este multidimensional Se noteazh cu k nota de important acordtacriterufu g apoi pentru ficcare variant ecicionala i, caleletza valome: Dkethe Varianta cea mai bund este cea pentru care se objine max, pentru Vise obtine uy = 1x4-+ 003.8 + 0,5x2,5+ Ixt 625, tn mod sitar penira Vase objine up = 4.60 51 peoins Va objine ua = 6,02 ‘Anelizindvaloileobjinute se observ ca variana V este varianta opting,