Unele aspecte ale ajustarii macroeconomice din Romania

2001-2008: un boom economic stimulat si finantat de capitalurile straine

Cresterea economica si convergenta reala rapida din perioada 2001-2008 au fost insotite de adancirea rapida a datoriei externe Cresterea economica a fost stimulata si finantata de intrarile de capitaluri straine atrase de oportunitatile de castig ridicate din Romania favorizate de excesul de lichiditate de pe pietele externe

Sursa: EUROSTAT

2001-2008: un boom economic stimulat si finantat de capitalurile straine

Rata medie anuala de crestere reala a PIB in perioada 2001-2008

7.2 6.2 6.3 6.5

7.3

5.6
4.3

4.1 3.4

1.7

2.0

PL

CZ

SK

EE

HU

BG

EU 27

RO

EA

Sursa: EUROSTAT

LV

LT

2001-2008: un boom economic stimulat si finantat de capitalurile straine

PIB pe locuitor (la PPS, EU27=100) si datoria externa
80 60 40 20 0 -20 -40 -60 -80 30.8 26.0 45.0

PIB pe locuitor la PPC (% din media UE ) Datoria externa bruta (% din PIB) Active externe nete ale tarii (% din PIB)

Sursa: EUROSTAT

2011E

1993

1994

1995

1996

1998

1999

2001

2003

2004

2006

2008

2009

1997

2000

2002

2005

2007

2010

I. Before this crisis: Real convergence and growing imbalances

GDP growth rate has accelerated from an average of 5,3 percent in 2000-03 to above 6 percent in 2004-08 Low finacial deepening: from 24.6 percent of GDP in 2004 to 34.6 percent of GDP in 2008

High capital inflows have fueled increasing consumption and investment, keeping GDP above potential...
and led to sharp appreciation of the leu until mid 2007, which supported disinflation:

but excess demand resulted in booming imports and current account deficit (12.3 percent of GDP)
and sharp increases in private external debt (from 12 percent of GDP in 2004 to 45.6 percent of GDP in 2008)

I. Before this crisis: Financial vulnerabilities

Banks reliance on foreign funding: foreign liabilities from euro 3.8 bn. in 2004 to euro 24.5 bn. in 2008
Currency mismatches in private sector balance sheets High real estate prices Relatively high public budget deficit of 5.4 percent of GDP in 2008

Real Growth and Convergece

90

real GDP growth (pecente; cumulated 2000-2008)

80 70
Romania

Lithuania Latvia Estonia Slovakia Bulgaria

60 50 40 30 20 10 0 5,000

Poland Hungary

Czech Republic

Slovenia Greece Cyprus Spain Austria

Ireland

Malta Portugal Italy

France Denmark Germany

Netherlands

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

Source: Eurostat

GDP per capita (2008; PPS)

External debt by sectors

70 60

The Private sector

50 40 30 20 10 0 2003Q2 2004Q2 2005Q2 2006Q2 2007Q2 2008Q2 2009Q2 2010Q2

Companies The public sector

Banks

E ternal debt of compani es (E x URbn) E ternal debt of banks (E x UR bn) E ternal debt of pri vate sector (E x URbn) E ternal debt of government and central bank (E x UR bn)

Source: National Institute of Statistics, National Bank of Romania

Foreign liabilities of the Romanian commercial banks

Increased from euro bn. 3.8 in 2004 to euro bn. 24.5 in 2008 + euro bn. 4.8 in 2006 + euro bn. 7.8 in 2007 + euro bn. 5.8 in 2008

Private money replaced by public money from the EU and the IMF
25 20

15
10 5

0
-5 Jan-06 Jul-06 Jan-07 Jul-07 Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10

Net inflows of foreign capitals driven by the private sector (E UR bn, over the last 12 months) Loans from the IMF and the E (E C UR bn, over the alst 12 months) C urrent account deficit (E UR bn, over the last 12 months)

Cash and structural budget deficits: 2000-2011

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Deficit bugetar structural (% of GDP, ESA95)

Deficit bugetar (% din PIB, ESA95)

Structural budget deficits

-4

-8

-12 2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Bulgaria

Cehia

Ungaria

Polonia

Romania

I.2 Prociclicitatea politicii fiscale din perioada pre-criz

3.5

Crestere output gap (exces de cerere) - medie 2006-2008

3.0

Slovakia

2.5

Slovenia Romania

2.0

Germany Cyprus

1.5

Finland Czech Republic AustriaNetherlands

Lithuania Latvia
Greece

1.0

Poland

Malta Bulgaria Spain

Portugal Hungary

0.5 Luxembourg Belgium Italy 0.0

UK France
0.5

Estonia
1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

Sweden
0.0

-1.5

-1.0

-0.5 -0.5

Denmark 1.0

Ireland
-1.0

Impuls fiscal (cresterea deficitului structural anual) - medie 2006-2008

Sursa: Comisia Europeana, Consiliul Fiscal

I.2 a epuizat spaiul fiscal necesar stimulrii economiei n perioada crizei

0 -3.0 -2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 -1 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

Malta

Portugal Belgium Italy Sweden France Denmark

UK Cyprus

-2

Poland Netherlands Austria Spain Germany Luxembourg

Hungary

Greece

Ireland Czech Republic

Crestere output gap (exces de cerere) - medie 2009-2010
-4

-3

Finland

Slovenia

-5

Bulgaria Slovakia

-6

Estonia

Romania

-7

-8

Lithuania
Latvia

-9

-10

Impuls fiscal (cresterea deficitului structural anual) - medie 2009-2010

Sursa: estimari ale Comisiei Europene, Consiliul Fiscal

Pozitie extrem de fragila in momentul declansarii crizei financiare din 2008

Declansarea crizei pe pietele financiare externe la sfarsitul lui 2008 a surprins Romania intr-o pozitie exterm de fragila:

atat sectorul privat cat si sectorul public isi finantau consumul si investitiile pe baza capitalurilor straine criza externa prefigura o reducere substantiala a intrarilor de capitaluri straine in tarile cu risc ridicat (precum Romania)

Sursa: Eurostat, AMECO

Deficit public structural (% din PIB, medie 2007-2008)

-8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0

0
Dependenta rmai ridicata a sectorului public de capitalurile straine

CZ PL SK HU

Dezechilibre reduse ca marime

-5

-10

RO

LT

E E

-15

LV

-20

Dependententa foarte mare a sectoarelor public si privat de capitalurile straine

-25
Dependenta foarte mare a sectorului privat de capitalurile straine

BG

Sursa: -30 Eurostat, AMECO

Deficit de cont curent (% din PIB, medie 2007-2008)

2009-2010: Proces de ajustare a consumului si investitiilor in contextul reducerii finantarii externe private

Reducerea intrarilor de capitaluri straine a determinat reducerea excesului de cerere (consum si investitii) Ajustarile au fost rapide si foarte ample in sectorul privat si intarziate in sectorul public Banii imprumutati de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala au redus amplitudinea ajustarilor, asigurand finantarea deficitului de cont curent Scadere abrupta recenta a investitiilor publice pe standarde ESA95
Sursa: Eurostat, AMECO

2009-2010: Proces de ajustare a consumului si investitiilor in contextul reducerii finantarii externe private
105

100

95

90

85 08 Q3 08 Q4 09 Q1 09 Q2 09 Q3 09 Q4 10 Q1 10 Q2 10 Q3 10 Q4 11 Q1 11 Q2

Cheltuieli de consum private (2008Q3=100)

Cheltuieli de consum publice (2008Q3=100)
Sursa: Eurostat, AMECO

2009-2010: Proces de ajustare a consumului si investitiilor in contextul reducerii finantarii externe private
350 300 250 200 150 100 50 01 Q2 03 Q2 05 Q2 07 Q2 09 Q2 11 Q2

F ormarea bruta a capitalului fix in sectorul public (2000=100) F ormarea bruta a capitalului fix in sectorul privat (2000=100)
Sursa: Eurostat, AMECO

Ajustarea cheltuielilor bugetare (in standarde ESA95)

Ajustarea cheltuielilor bugetare a inceput cu cheltuielile de investii, a fost urmata de ajustarea salariilor si ulterior a cheltuielilor cu asistenta sociala (inclusiv pensii) Cheltuielile curente de functionare a statului (ch cu bunuri si servicii si alte ch curente) au ramas cam aceleasi in standarde ESA95, desi in standarde cash au fost ajustate (acumulare de arierate)

Nota : Executia bugetara pe definitia ESA 95 Sursa: Eurostat, AMECO, Raiffeisen RESEARCH

Ajustarea cheltuielilor bugetare (in standarde ESA95)

45 40 35 30 25 20 15 10 5 2004Q2 2005Q2 2006Q2 2007Q2 2008Q2 2009Q2 2008Q3

2010Q2

2009Q3

2010Q2

2011Q2

R emunerarea salariatilor (% din venituri, cumulat 4 trimestre) Cheltuieli cu bunuri si servicii si cheltuieli curente (% din venituri, cumulat 4 trimestre) Transferuri sociale (% din venituri, cumulat 4 trimestre) Cheltuieli de investitii (% din venituri, cumulat 4 trimestre)

Nota : Executia bugetara pe definitia ESA 95

Sursa: Eurostat, AMECO, Raiffeisen RESEARCH

Evolutiile de pe pietele externe raman hotaratoare [1/2] Economia este vulnerabila la incetinirea economiei europene
Contributii (puncte procentuale) la cresterea PIB de 1.6% in S1 2011 fata de S1 2010

Modi fi carea stocuri l or

3.0

E porturi nete x

0.4

Investi ti i total e (publ i c e+pri vate )

-0.4

Investitii private +2.3 pp Investitii publice -2.7 pp

Consum pri vat

-0.5

Consum publ i c

-1.1

Sursa: Eurostat, calcule proprii

Evolutiile de pe pietele externe raman hotaratoare [1/2] Economia este vulnerabila la incetinirea economiei europene
Contributii (puncte procentuale) la cresterea PIB de 1.6% in S1 2011 fata de S1 2010

Industri e

2.0

Impozi te nete

0.3

Agri cul tura

0.1

S ervi ci i pri vate

0.0

Constructi i

-0.1

S ervi ci i publ i ce -0.7

Sursa: Eurostat, calcule proprii

Investiile publice ca % din PIB au scazut in standarde ESA95 si au crescut in standarde cash contributie negativa la cresterea economica
8.0 7.0 6.0 5.1 5.0 4.0 3.9 6.2

7.4 6.6 6.3 6.4

5.9 5.3 5.8 5.5 4.3

Investitii ESA95 (% din PIB)

Investitii cash (% din PIB) 1.6

3.0 2.0
1.0 0.0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010S1 2011S1

Sursa: EUROSTAT, IMF

Investiile publice ca % din PIB au scazut in standarde ESA95 si au crescut in standarde cash contributie negativa la cresterea economica (II)

Scadere abrupta in 2011 a investitiilor publice noi realizate si receptionate

In ESA95 au scazut cu 59% in termeni nominali in S1 2011 fata de S1 2010) Au crescut in standarde cash (cu peste 30%) EXPLICAII: plati de arierate si impactul companiilor de stat consolidate la buget (companiile de stat au facut dezinvestire pe perioada crizei) Sursa: EUROSTAT, IMF

Evolutiile de pe pietele externe raman hotaratoare [2/2] Canalul fluxurilor de capital ramane important

Romania are inca cel mai mare deficit de balanta comerciala dintre tarile din Europa Centrala si de Est. In 2011, Romania a reusit sa acopere necesarul de finantare externa prin intrari private de capital Majoritatea intrarilor de capitaluri straine private din 2011 s-au regasit in investitii de portfoliu (titluri de stat emise pe piata interna si externa), in special pe termen scurt Perpetuarea sau accentuarea tensiunilor pe pietele externe ingreuneaza acoperirea necesarului de finantare externa, amplificand constrangerile pentru cresterea consumului si investitiilor publice si private

Evolutiile de pe pietele externe raman hotaratoare [2/2] Canalul fluxurilor de capital ramane important

Evolutiile de pe pietele externe raman hotaratoare [2/2] Canalul fluxurilor de capital ramane important
Intrari private de capital
8

-2

-4 05 Q3 06 Q3 07 Q3 08 Q3 09 Q3 10 Q3 11 Q3*
Alte intrari nete de capitaluri straine private (mld E ) UR

Investitii nete de portofoliu (mld. E ) UR

Calitatea politicilor publice este cruciala pentru asigurarea finantarii externe

Calitatea politicilor publice ramane cruciala pentru asigurarea finantarii externe in perioada imediat urmatoare Deficitul bugetar din 2012 nu poate fi acoperit exclusiv din surse interne. Guvernul trebuie sa se imprumute si de pe pietele externe pentru a finanta deficitul si sa convinga investitorii sa reinnoiasca titlurile ajunse la maturitate Politicile guvernamentale trebuie sa confere incredere investitorilor privati sa mentina expunerea din Romania si sa aduca chiar noi capitaluri

Cresterea gradului de absortie a fondurilor structurale este esentiala deoarece acestea reprezinta o sursa de finantare externa negeneratoare de datorie

Imbunatatirea modelului de crestere economica necesita masuri active, cu viziune pe termen lung

Spatiul de indatorare al sectorului privat nu mai este unul foarte mare modelul de crestere economica bazat pe indatorare are constrangeri semnificative. Pe termen scurt, modelul de crestere economica din Romania va continua sa se bazeze pe intrarile de capitaluri straine in conditiile in care necesarul de investitii va fi mai mare decat economisirea interna:

Stimularea intrarilor de investitii straine directe si cresterea absorbtiei fondurilor europene nu genereaza datorie externa (exceptand partea de credite intra-grup din cadrul investitiilor straine directe)

Este nevoie de politici publice indreptate in directia cresterii economisirii interne (nu numai prin depozite bancare, ci si prin economisire in sisteme private de pensii, asigurari de sanatate, banci de economisire-creditare, planuri de economisire pentru studii, etc) ca sursa de finantare a investitiilor si reducerea dependentei de intrarile de capitaluri straine (economisire externa).

Sursa: Eurostat, Raiffeisen RESEARCH

Provocari pentru politica fiscal-bugetara

Iesirea din prociclicitatea politicii fiscal-bugetare

Gasirea unui echilibru intre constrangerea finantarii versus minimizarea impactului negativ al consolidarii fiscale asupra cresterii economice
Imbunatatirea eficientei cheltuirii banilor publici prioritizarea si executia lucrarilor de investitii publice Cresterea colectarii taxelor si reducerea semnificativa a evaziunii fiscale Reforma profunda a administratiei fiscale