: Probleme ale adolescentei jeptul de sine MA voi opri mai inti asupra concepnului de sine, aga cum se 1 in urma cercetirilor grupului condus de L’Ecuyer (1994) enji int rugati si rspundi la introbarea Cine sint eu" findu-se aga cum se Vid ei, fra 34 le pese de comentaile pe care fe-ar putea fice & propos de declrajiile lor, Rezulti - in urma tri datelor culese — un profi, un fel de portret al adolescentului tic. Adolescent vorbeste despre opinile pe care ceilali le au despre ese foarte preocupat de ,imagine”), despre ideologia sa (flozotia ii, opinile see despre un anuimit subiect) igi contureaza o ideniate a (,sint_wn violent”, ,sint eu tnsumi”, slat 0 persoand iplaiva etc), isi percepe ambivalema (ezitiri pe cae le ae, a face gi face un lucru, vrea gi mu vrea ceva), isi congientizeazs crestere, lizarea de sine (are senzajia ch progreseazs, ci se dezolti, ci ‘sin fricit s tries”, ,simt cA progrese2”),vorbeste despre still de iad (descrie modul sau geneial de a tri. ,profit de vif", am o jn migcare", duc © viafh simpla, calmi, monotond”), igi declard (se pune in serviciul altora fir. a cere ceva in schimb, acesti ati” cin, prietenii, apropiati, cet mai slabi deci el, boinavi, persdanele ), rellecteazk asupra atractiel sexuale si expertemtelor sale sexuale oe flu femeii fatale”, ,Prietenul meu imbrajigeaza bine” etc) Baie sint preocupafi in mai mare misur8 de problemele insemnate * ficind un aumis de referiri Ia ele mai mare dect cel al fetelor. Fete sint precupate in plus de consistenga sinelui (de sentient de sau de incoerenga interné, ,Simt ch mA schimb", ,Nu mi ineleg »AAm fost Intotdeauna orgolioasi”) precum side dependemta lor percep ‘dependenta. financiarl, dependenta datoriti problemelor de te sau faptulc& refud si-siasume responsablitji,laindu-le in seama lor, prictenilor ori a hui Dumnezeu), In 1970, Goethals $i Klos (apud Lorton si Lorton, Op. cit) deseriu ile diferite prin care adolesceni fg cau identitaten * spectatorit sit contemplativi,interirizati, le place s8fac& planus, ‘+4 sabileascdidealuri monumentale, dar ou actioneaz, tind si se | considere superioricelorali, sint critic: observ nereglile, inautenicul din celal; 107corti dmes pai, 1 eau ocupai care ct fort seer ce, i inbina prope probleme eu probleme #06 tel, Incrcnd era j aan cera fac diverse expen conan, cee co Sei peal: sim i neve de coneplare a canes cu xn mii acionind, eflecteae,ieeueh hcenen cal acini pe eae eau desir Socata in ct 0 mii i vores ising se a Sine, accenuindv prfcponismul 3 citismul Slade tac’na pe mle componente nr ces aT cut omaniste pus sue comunicare, of stent de Teor pe cae fleas av In tinpul Heel, ada So ae erreeen fev rer de inteletua i deen, rae Teh ua te det cd ~ vobind in sens el mat fa ieee se vitoae ea acces de. comune su def mii re edocs ete eat ein de «mo are sora ubicile care vor fi explotate de celal, or ~ in cel ma au ai late Nu funcionea increderea si atcptarea diferente Ge ioteash acceptarea proce pin care se. ajunge It ae ie uma cite nu muncete mi greet, sav ai in saree cr nantes o observa pertinent pe creo pretend x sree gi de iologie a fact-o en ocarin unui workshop Ia eee ca cot ifletual din ves esi, incs om rapa ind fener! comunstu Ea povestea ci cea ce & uit ease cipars a fest tolrania,wesilor”pivnd folie Himbi eerie cel ear nu era vorbito atv El 3 erin SE GUS, Siceagh ce vol le spun vorbtorl, ade se concentra Temnaal warcinl comune Rom prezet era’ preocupai de Here ec pe cate voritor © floseau, vr pestle ceto tovecal Io ge dat seama la timp cb at ipedid 6 stabilensc “ermal d munca in ain caeprempuneacooneare” ‘nit ipotees ch aceten sia manifest actale ae ominstefoadle tae educa! comatiste. In comin 2 e Smut cincale, ji. planun Ge perspecivd monumenile. Sef recwdide ol a Tot telat, cic -organele de paid nu accepta vente role de proectare ov de apicare, Dac ceva no 32 sponta, ea gists pedepa un ap apr. In aclagi imp eran Talay capes care munciad cl advdrat ~ comitead 6 cor, evaluind-se cu hciditate, Dascliiformati de comunism se deprindeau Si gindeascd ceva ce trebuie, $8 ,preia”ideile persoanelor cu autoitat gi Je yptedea” elevilor. Flevit ,buni” le memorau sirguincios yi le retumau profesorilor, In fel de perfecte. Mergeli in orice bibliotect si veti gist enumirate cirticele de comentari, ficute de persoane cu autortate insttufionala spre a f memorate de edtre elevii .constieni”. A fi wizur ‘muncind, poticnindu-t in timp ce urci un povitnis stiff, indoinduste c& asta © clrarea etc, devenise la fel de indecent ca a te dezbrica in public Profesorul mu era'vizut exprimindu-se spontan, evaluindu-se, progresind, schimbindu-se.Blevii se striduiau s8 se arate perfect. Scoala era un loc de ttalare a imaginilor, eventual de subminare a imaginilor concurenilor, nu un atelier in care se prehuera — treptat, cu efort si curaj ~ informatie. Mi oprese tic, lisindu-vi si meditai asupra a ceea ce eu am semmalat doar. Mai trebuie si adaug of, aleituindaceste portrete~ robot, am avut in vedere aspectul de rast al fenomenului colar. Nu neg cd au putut exista gi c& existh exce riicini si muguri ai reformei att de necesare invitamintului din Romania. Maturizarea precoce ori tardiv Dup& (Lorton i Lorton, Op. cit), aceasta le poate erea probleme aolescengilor. Indicele acestei maturiziri este maturizarea corpulu scheletului, a muschilor. Béven) care se maturizeazs precoce sint — ca parent — mai atractivifizic, mai relaxai, mai putin avii de ai dobindi un statut in grup (Ge impun mai usor), dar schimbiile fizice si hormonale survent rapid reprezintl pentru ei un factor de seress. Ag adiuga faptul ci aspectl lor fic, in discordant cu datele cronologice gi psihologice, ii pune deseor in situatia dea nu putea onora ajtepeailecelorlalt, care i percep mai ‘naturigi mal echilitrayi emotional sau social deci sit. Baie cu imaturitate fica se manifesté cind dependent, cind rebel sau dominator, cAutind s8 se clibereze de constringeri, Comportamentul lor imatur persist la vista adult, chiar dach fre timp s-au maturizat fic. Ei tnd s& fie mai dependent, ew un ‘mai sedzut autocontrol si fa © impresie mai putin bunk deci cei precoce maturzat Fetele matuizateprecoce sint general mai echilibrate, mai optimists, av 0 mai mare capacitate de afi ele insele, de a se exterioriza, Aw mai mult resign grup si mai mult populartate. Uncoriinsa sint preocupate de ‘imaginea lor in grapul de egal se considers prea inate ise pare cd Snir Sin: anormal dezvoltai ete. Ele sint interesate dé relatia cu biti, dar au Probleme atunci cind incearelsi-i giseascd un partener! pentru biti de Virsta lor sint prea dezvoltae, in vreme ce baietit cu care s-ar pottivi din 109‘urmirnd-o cu atene pofi constaa c& evoluja Iuerulor aot wh in mare, acelagt curs, dey noi am putea lua ca reper alt an decit Mom vorbiastdar despre dows perioade. In prima pervoada oamenit nea reli de vecindtate, se nineayffecvert cu adele $i prietenit Cu oeazi (ile de nagtere, sisbitor) oameni de diferte vist, din Tamil, petreceau improuna Existay, pe de o pat, aduli, pe de ata fesceni. Advts aveau roluri clare, feminine si masculine Tatal era edorulsocietfi, mama se ocupa de casi fide copi, prin urmare se rolrile traditional de sex. Nu exist bombe mucleare,agadar mu se eu pericoul disrgeri totale Cind a izbucnt al Iles rlzboi tara i femelle au infelesraiune iro, pttoi au devent ile gi insite religicase eau respecte, existan deci valor eisle fi oamenii participa la. viaja comuntai, Schimbarile se eat gradual. In dowa perioada (aii '90), adolescent wise in Si singurdtate, ei mu a contacte cares insemine ceva pent nic i in vest, dar nici cu cet de vrsta lor. Cind se produc evenimente Jc tineri si ce in vist etre separt. La oi, piri pleacd de acs, opi sh se distreze. Acum se au in vedere tei grupui de vist escenj tne, matur.Rokuile tradionale ale aul s-au modifica, la contin feminism (la noi comusistal, care a obligatFenle sk © shjbl,intuck biybapi aveau venturi miei) E¥ca reaulsté din tate valor religinuse -a modifica, care grup socal tins romoveze propre valor (5-8 accentuateongin dfereneor a ni rl instil religioase a fost subminate i poluate de comunism). In ne au apdrut mai multe puter nucleare, care ameninfs8 distruss planeta osicle actule: ms mai ,gromovee” ero. Schimbitile se produc cb aces fadaltebue s privim conflcele cae apar ine generat fusi de confruntare poate fi nevoia de auionomie psologied scent (ltrebui si clsifcevaloie, sisi poath alge o erie, onsriascd relat responsabile cu semeni), Relatia cu. print se nese acum. Exist doud modaliti de rezsten la redefine, rezsteni& oat cauza conflict: fe ch piri continu sisi prveascl. copia gi 4% fi mai mii decit sin, muri pot isa din mind, simt nevoia a8 Protcjeze, fie eX adlescenfi ing s-au fava s8 se vada in postra de ependen si mu constintizeazd schimblrile din compontanentl ior, forind up deschise. Pirin pot si demsioneze din ro, lsindui lescen fk suport, pot si hiperproteeze, impiedicindv $4 stea pe Bile pcioae ori sk priveasc stuajiatealis, sh ai incedere in cop Si comunice eu ei, Paro ar trebui sh giseaschpujin imp sii asulte pe ut ecepectiva maturzii fc pate din grup in creole mu a8 rere tae vn prcten are apartin alti grup svi (de Vth "ee ere) par seine, cndatet up lr, lar pen adi asia educa sel aolscei. Ma in inplat st cunos opera (13 an), font procce, vu, cu un gust ine def Sa Cate ec reli ane, cu omarenevoie de a iat amet aed cl putin ag pice ls pund, i nemunBate Pres cte © consider pics de devoid peat vita : Yue caves matrizezh tras afl nso pore ma bun a bier Ge maturare tie, dar gi decit ena colegelor lon errs precoe, Bi se ptvese mi ine cu cole de aa cect Sat fvorzate i. eaile_ch adult, susie san cera ge manifests a feria a rumah seh are does sb fie cnormash ma! uo erin i comporamerie lor provoasadezaprobare aero opi in comimare ania coreteristcior_adle creat, connate de cacti ca Torrance, Gaiford, Gets #1 Bate Mac Kinnoa, Dev (apud Loton § Lorn, Op. ci. p37 Rese ajing lu conclsia€d adolescent crea iyi sud cui seeetat nya ora cath atimul cae ski scoms in. (eeta he paragutsm, hoa’, cltrese,exploreach lou no) 1 seme mai pun ebgaate, invenidzh jocuri, compun muzik, poh Siete mere Consus: apart, compute et: Rez od Stee, ines mel ante sli (avo ge divergent), rode rede complene, ealzindsioteze. Serena prin ati raj sl adh cl au grein sn. defersiv, au persevere cae ar pind cid Sint casa de fez pron, ards scapur al inate deck pot tins, pot fi ttl abso sate ce Ine pa cel sin afar ness, nensemoat, pind oapen tz penirs Te tala, Ginditen tor dive independ de modell presale, de neesarlestreote, Pe ipute ene deep inealitateevaind im reverie, ng in dew Sin jun lr Ei pot devee probleme” de_ comportanea Sfrnaie tLoton, 20% dnie en reuse absolve lic Relatia intre generat orion si Lorton (Op. cits: p. 394-395) compark distant adolescent $1 maturiinante gi dup 1940. Desi sinteza este ficult