Coperta de Vasile-Socoliuc
ISBN - 973-48-1014-6
EXPRESIL.. EXPRESII
Dictiouarul roman-francez de expresii se adreseazA tururat locutarilor
de limba francezi si in special celor care doresc si se perfectioneze in
cunoagterea si folosirea acesteia, gi care pornind de la un nivel mai
Tidicat, tree de la competengi la performang’, una din componentele
acestui salt lind stipinirea @ ceea ce este profumd specific in fiecare
limbs, fondul et idiomatic, patrimoniul ei de expres
Expresiile verbale sint sinlagme exprimind o idee, compuse dintr-un
‘grup nominal de elemente lexicale sudate futre ele, dintre care wanl
principal gi un verh care le vehiculeaz4. fn dictionarul de fatd expresiile
sint ordonate alfabetic dupa verb (unde nu s-au luat in considerare gi
formele diferentiate prin distez& pronominala, folosirea proaumelui sau
forma uegativa); pentru acelagi verb expresiile stat ordouate alfabetic
upa clementut lexical principal al grupulti nominal, tndicele de la
finele dictionarului cuprinde, ordonate alfabetic, elementele principale
ale grupurilor nominale intrind in alcituirea expresiilor yi indicé verbul
care le vehiculeazi.
Exptesiile pot fi studiate intraligual, din punct de vedere al mecanis-
malui de formare, al evoluties, al loculti lor in tmbogitirea, nuantarea
dar aceastit inventariere, ordonare gi explicare este
specificl unei culegert si uu unui dictionar.
Expresiile sint denotate, cind sensul lor exprimA direct ideea; ele sint
conotate, figurate, idiomatice, cind elementele lor lexicale isi piert
5semnificatia propri¢ in favonrea tnei semnificatii globale, care nu mai
sste insh suma semnificatilor partiale. Apare astfet o posibili mulipli-
care a cimputilor semantice:
expresic DENOTATA: oat da: pra peste ‘cap
Moificarea formei verbului, sau interventia unor elemente lexicale
suplimentare care se pot insera in expresie, pentru cl sudura clementelor
ci se arathIabild in acest caz, multplicd in alt mod cimpurile semantice:
[BER rark tsceat
‘Apaliza interfinguali a expresiilor priveste transferarea dito limbi
‘fn alta a aceleiagi idei prin expresii specifice ficcdrei limbi. tn unele
cazuri transferarea este ditecth, literal: .,a Ina taurul de coame =
.sprendre le taureaus par kes cores". fn alte cazuri transferarea este tot
dipectK dar formularea este specifick ficcirei limbi: ,,a face (0) baie,
(un) dug" = ,,prendre un bain, une douche", ,,a disenta de in égat In
egal = ,tralter de puissance & puissance", ,,a se dx din dramul
cuiva = lalsser la voie libre, .n cere souze = fore des excuses".
nsk im cazul expresiilor idiomatice transferarea directh si mai ales
titeralé a unci expresii dintr-o limb&, duce Ia formuliti absarde, inexis-
tente in limba cealalt: transferarea cocrentl trebuie si fie deci 0 echi-
vvalare de sens. Ca in schema‘Accasté complexitate a problemei expresiilor face gi mai mul simeica
nevoia unui dictionar elaborat pe baza echivalentei de sens.
Jn confruntarea dintre cele dou limbi pe ling’ stabilirea echivalentei
de sens intre expresii, mai trebuie cunoscut — si dicyionarul de fafa il
mentioneazA — nivelul de limba astfel:
ase da peste cap (fig..fam.) = faire un tonneau (fig.); aller a Ver-
sailles (fig.,pop.); mettre toute la gomme (arg.); faire few des quatre
fers; se donner un mal de chien; se mettre en quatre; remuer ciel et
terre; s‘agiler comme un bean diable (fig.fam); suer comme dix
‘craches; se fouler la rate; se easser le cut (fig.,pop.).
Ca instrument de Iucru Dicgionarul romdn-france de expresii se a-
dang’ Dicyionarului francez-romdn de expresii si unui volum de Exer-
citii asupra expresiilor idiomatice, ambele sub tipar. Acest set de trei
4ucrri pe care e-atn elaborat vine s& contureze gi si fixeze probleme
‘ale expresiilor, matetial pe care orice romfa locutor de limba francezit
ce bine gi si-1 studieze, nu numai si-1 consulte.
Expresiile ii fac loc fn limba dupa itinerarii complicate si mu totdeau-
na usor de sesizat, existenta gi circulayia Jor ilusteind viata limbii: unele
‘expresii se fuvechesc gi dispar, altele igi altereard forma, iar allele noi
apar pentru un timp nedeterminat.
Echivalengele de sens se percep uneori chiar din probabila origine gi
mecanismul de formare. Pentre c&, oriunde gi oricind, oamenii au in-
ventat, su indrigit yi au adoptat acelagi gen de figuri de stil —,,a-icregte
iarba pe piept"' = ,, manger les pissenlits par les racines‘-, gi-an tumat
fn tipare expresive acelagi sim de observatie — ,a ride cu gura pind la
urechi" = ,,rire de routes ses dents''— sau si-an ilustrat acelasi sim al
umorului cum face roménul in —,,a-i merge gura ca o melifa", iar
francezul in ,,étre vacciné avec une aiguille de phono’. Dar cum au
fost create unele expresii $i ce tribulafii au parcurs cle ca sii ajungi, de
pila, la forma ,,ne pas flaner le dé", asemnind ,,a vorbi verde, des-
8
chis", nam reusit s& aflu, iar um francez (specialist... pe care lam
consukat m-a Himurit doar cu un aller savoir™...adich pe romfineste
pintreabi-mii sa te intreb™.
‘Axistiga NegreanuAbrevieri
arg. ~ argotic vulg. - vulgar
arg.sool. - argou scolar abrév. — abréviation
auto. ~ automobitism an. - encien
eufern. - eufernism arg. ~ argot
fam — familiar ‘euph. - euphémismme
fi. ~ figurat fam. ~ familier
iron, — ironic fig. ~ Gguré
inv. ~invechit iron. — ironiquement
Tit. ~ Berar lit, ~ lttéraire
peior. - peiorativ péj. — péjoratit
pop. - popular Pop. ~ populaire
reg. ~ regionalism aeh. - quetque chose
spect. ~ spectacol qe ~ quelgu’un
sport - sport spect. ~ spectacle
A
‘anu se abate de la drumul drept (fig.) - marcher droit (fig.)
a abdlica de la daiorie (fig.) ~ manquer a son devoir
anu accepta ceva in ruptul capulaé (fam), nici wiat to
racist se faire plut6t hacher (fig.,fam.)
accepts ceva ca jumtiste de gurl (am.)— accepler qgch. du bout des
* Sone des levees ian, )
abe achita de ceva (fig.) ~ mener qgch. A boone fin (Gig.)
‘ase neoperd cu acte in regulA (fig. ~ s'abriter dersiére la toi (fig)
acopert cheltuielile - couvrir scs frais; rentret dans ses frais
acoperi de glorie - se couvrir de gloire
ff scnpert retrageret, spatce (lig) ~ assures ses aes, ses der
nieres (fig.)
Ai se ace! cuiva de ceva (fam) — en avoir ras le bol, jusque par-dessus
Tépaute, Ia tete (farm-fig.)
‘a actlona pe fapt (fig.) ~ agir & déconvert (fig.)
‘2 neflona dup cum fi dicteazii inima — agit au gré des impulsions du
crear
‘asejiona sub nasul cuiva (fig. far.) — agir A la barbe de qn (fig.fam.)
‘a actiona orbeste (fig.)-- agir a l'aveuglette (fig.)
‘4 actiona cu responsabilitate ~ ne pas agir i la légere (fig.)
= alam pe Ia spo gata) ~ apr en desous, daus Ie dos de
a adorml banuielile (fig.) - eudormir In méfiance (fg.)
se adresa tn ak’ parte (fig.) — porter ses chandelles & un autre
saint (Gig. fam.iron.)
‘nu aduce avantaje (fig.) — ne pas payer (fig.)
4 aduce numai necamri (fig.) - n'amener que des tuiles, que des
timbres (fig.,fam.)
u"aduce
‘a aduce pe cineva la sapé de Jemn (fam.) ~ mettre qgn sur la paille, en
chemise (fig.,fam.)
1 aduna bani cu ghiotura - ramasser de {argent comme s'il en pleu-
vait (fam.)
a se aduna de pe drumuri (fig) - se ranger (fig.); faire une
fin (fig.,fam.)
cineva (fig.fam.) ~ mettre qqn en bouil
* ci) pe frag ((ig..fam.) ago
aduna de *
* Some se Sha
a. afirma sus gi tare (famn.) - dire qgch. pluto deux fois qu'une (fam.)
a afirma cu frie ~ affirmer mordicus
1 se allga ostentatiy — faire V'affiche, jeter de Faffiche (fig.fam.)
18¢ afla in reabé (fig. fam.) ~ faire la mouche du coche (fg...)
a se afuma (fig..fam.) - avoir un coup dans le nez; se piquer le
nez (fig. .pop.); prendre unc brosse (arg)
avagita pe cincva (lig.pop.) ~ faire une touche (fig.fam.); aller au
‘persil (ig. pop)
a se agita de cineva (fig..fam.) —s'accrocher & qqu (fig..fam.)
se aghta si de un pai (lig.fam) — s'accrocher A toutes les
"ranches (0g. fam.)
acd ajunge (fig.) ~ en avoir son blot Grou.): 0 avoir ras le bol (Lig.)
‘nui ajunge nici pe o mésea (fig..fam.) — ne pas avoir de quoi remplir
‘une dent creuse (fig.,fam.)
a. ajunge in mintea copiilor (fam.) — tomber en enfance, radoter; sucrer
le fraises (fig..pop.)
nue ajunge nici cu prajina 1a nas (fig. fam.) ~ se eroire issu de la
cuisse de Jupiter, se croire le premiex ier du Roi, du Pape; 3.
Je roi a?est pas sn cousin (fig fam )
-1 ajunge oboseala (fig.) - tomber de fatigue
a ajunge de ocard (fam.) ire le dindon de la farce (Bg. fam.)
u wa nena ee aie: 1 ie mao a
a ajunge la capétal riba ~ en venir aux extrémités (Gg)
i ajunge culitul Ia os (fig. fam.) ~ etre dans Je wente-sixidme des-
sous (fig. fam.)
2
iduna oasele (dupa o bitaic) (fig.fam.) -
tr
a pe ahnge nc i degen! el nical viva (5g fam) ne pas aver
‘Ala ceinture, & la cheville, aux genoux de qgn (fig.,fam.
a ajunge departe (fig,) ~ faire son chemin (fig.)
a ajunge in gura tirgului (fig.,fam.) — défrayer la chronique (fig.)
a ajunge la liman (fig.) — Gre au bout de ses peines; atteindre son havre
de grice: arriver & bon port (fig.)
a ajunge ras: (fig.,fam.) - tomber bien bas (fig.fatm.)
a ajunge dintr-un salt (fig.,famn.) — ne faire qu'on bond (fig.,fam.)
a ajunge in sapii de lemn (fam.) ~ ére sur la paille (fig..fam); tomber
dans la débine, la dche (fig..pop.)
argi ajunge scopul- arriver A ses fins (fig. fam.}
‘ai ajunge la ureche (fig.,fam.) ~ avoir vent de qach (fig..fam.)
.no- ajuta capul, mintea (fig.sfam.) - etre bas de plafond ffig..pop.)
a ajuta ca ventuzele la mort (fig fam.) — aider comme un cautire sur
‘une jambe de bois (fig.,fam.)
a lege ce-i mai bun (fig.,fam.) — manger Jes raisins et laiser les pé-
pins (fig,fam.)
1 se alege cu ceva (fig..fam.) - avoir une miette du giteau (fig.,fam.)
a se alege cu facile mutate (fig.fam.) — avoir la machoire en marme-
lade (fig. fam.)
a se alege numai cu frica (fig.) - en @tre quitte pour ta peur (fig.)
a se alege fu si scram, praf gi pulbere (fig..fam.) —s’en aller en
fuméc (fig..fam.)
aalege grist de neghind (fig.lit.) - séparer Tivraie du bom
grain (fg. hilt.)
1 sc alege cu o mustruluiald (fam.) - se faire sonner (fig.,fam,)
4 se alege cu praful de pe toba (fig. fam.) ~ en tirer trois fois rien; a'en
firer rien de rien (fig.sfam.); travailler pour le toi de Prusse, pour des
prunes (fig.)
a alege pe sprinceandt (fam.) — trier sur le volet (fig)
aalerga furs 4 doi iepuri (Gig.fam.) — miser sur ies deux ta
bleaux (fig.,fam.
1 alerga de mana focal, dei sfirtie c&lcticle (fam. ~ avoir le fen au
demitre (fig..pop.); comrir & fond de train (fig fam.)
aalerga de sii iast sufletul (fg,fam.) — courir A penire ha-
Ieine (fig. fam.)
B