ALVIN TOFFLER AL TREILEA VAL Prefata : IONITA OLTEANU ‘Traducere din limba englezi GEORGETA BOLOMEY 3h DRAGAN STOIANOVICI EDITURA POLITICA pucunEstr_Redactor: HORTENSIA PIETREANU-POPESCU Coperia: VALENTINA BOROS iturin care a,mai apa av BREILEA GME “e aivin Totter |A. = eartonat ; William Morrow & Company ou Seeei Bantam Books ‘Angtta —Sahouat William Collins Sons rogat: Pan Books Fran Baidons Benoa P, Germania 7G. Bertelsmann Verla Be Sonia Plaza’ Jan Marie? Baharia Bang saponia OMI, lode Shuppan Keyowal (NEI INSEE! Am oved Publishers Brasilia: Diatripuidore Record panemares Chg. Beicheens Forlag Iugostabia * lugostavisa Publishers iorte ecuie srvo-erosta) ssyeaid* Eseeie info AB Polonta : Panstwowy Insty\ut Wydawniery ALVIN TOFFLER THE THIRD WAVE Prefatai Spuncam in cartea de Dialoguri despre vi- itor *, intre ai c&rei interlocutori se afla si Alvin Toffler, c& autorul Socului viitorului personal nu are’nimic socant in el si cred c& este ade- virat. Cu totul altfel stau lucrurile cu ceea ce serie. Carfile sale sint interesante, incitante, chiar si socante, Afirmatia este valabila si pen- tru ultima sa lucrare Al treilea val. Editat in peste un milion si jumitate de exemplare in Statele Unite ale Americii, tradusa in 16 f&ri, 2 seriale pentru televiziunea canadian si cea japonez& pe marginea c&rfii, aceasta spune totul. Imensa audienté, talentul si ingeniozitatea sa nu trebuie s& ne facd ins s& privim cartea fard nici o rezerva. Insusi autorul declar& spre sfir- situl cartii sale : ,Nu am incredere in oamenii care isi inchipuie’cé dispun deja de raspunsuri intr-un moment cind noi abia incere&m s& for- mulim niste intrebiri* (p. 562). Cred cA aceasta afirmatie s-ar_potrivi foarte bine ca motto al car}ii. Cum am putea avea incredere in oamenii care au doar certitudini ? Poate exista oare o cale mai fecund& de a tinde spre adevar decit indoiala ? $i mai ales intr-un context ca cel ac- tual caracterizat prin schimbari foarte dinamice. Cite si ce adevaruri absolute pot supraviefui fntr-o lume in care schimbarea s-a accelerat teribil si in care relativizarea si incertitudinea au_erescut prea mult ? In mod evident si sesizabil pentru fiecare din- tre noi, schimbarea a devenit 0 dominanta a ci- * Tonita Olteanu, Dialoguri despre vitor, Editura politied, Bucuresti, 1982 5vind tot mai agresiva si mai neprimitoare, Dez~ echilibre ale mediului natural, lacuri si riuri ;moarte, paduri devastate, un aer tot mai po- Juat, plo! acide fac ambianta de viata tot mai ostil’, La incheierea celui de-al doilea razboi mon- dial, cei ce doreau sé fie arhitec{ii unei lumi mai bune inscriau printre dezideratele acesteia nevoia de a clibera omenirea de rizboaie, de mizerie si foamete. Din pacate s-a realizat foarte putin pe aceasta cale. Continudm sa traim sub spectrul rizboiului si chiar al distrugerii spe- cici umane. Sute de milioane de oameni se 2bat si astdzi intr-o crunta mizerie, sute de milioane din semenii nostri sufera de’ foame. Din now aver datoria si ne punem intrebarea : ce lume construim ? a Prapastia dintre cei bogati si cei straci a con tinuat sA se adinceasci, In ani ’60, cind s-a pus pentru prima oara problema sustinerii unei de2~ voltari mai accelerate a tarilor mai pufin dez- yoltate, pentru a micsora decalajele existente, domnea un oarecare optimism. ,,Deceniile dez~ voltéwii", prin inssi constientizarea omenirii asupra necesitafii reducerii treptate a decalaje- lor, ca $i prin obiectivele lor, au creat o speranta. Dupa doua decenii, la inceputul anilor ’60, s-a instaurat un pesimism tot mai persistent. Spe- cialistii au inceput s& se intrebe unde s-a gresit sidin ce cauzi ? De ce au fost incetinite atit de mult cresterea economicd si dezvoltarea, care cu doua decenti in urm dideau motive de optimism ? ,Omul de pe strada se intreaba si el de ce este astazi con fruntat cu tot mai multe dificultati si care sint perspectivele ? S-au scris in ultimul deceniu zeci de mii de pagini, prin care se incerca 0 ana- Jizé mai in profunzime a cauzelor situaliei ae- tuale si o evaluare a perspectivelor. Aparifia problemelor globale a creat un now tip de tensiuni, resimtite tot mai intens la nivel planetar, Ne aflim evident intr-o epoca de ciu- tari, de clarificari. A crescut constiinja omenirii asupra pericolelor care ne pindese. Au fost lan- sate numeroase proiecte internationale de cer- cetare, au fost organizate mari programe si sau mobilizat energit si resurse insemnate pentru a identifica problemele, cauzele lor si a putca avansa unele solutii, Numeroase din rapoartele intocmite, care s-au bucurat de o larga réspin- dire — intre care as menjiona_ pe cele ale lui ‘Mesarovié-Pestel, Tinbergen, Malita-Botkin-El- mandjra, raportul Bariloche (publicate si in limba roména de Editura politica) si mai recent cel al Comisiei Brandt si Global 2000, pentru a nu aminti decit pe cele mai cunoseute — atrag atentia asupra numeroaselor pericole care con- frunt& omenirea, ‘Nu este locul aici s& discutém calitatea si aportul lor. Un lucru se impune ins& cu toata evidenja: omenirea nu va putea continua s& evolueze pe vechile coordonate. S-au acumulat in lume la ora actual atit de multe probleme de © gravitate extrema, care au facut ca tot mai multe ari, tot mai multe guverne s& devina con- stiente de necesitatea unor schimbiri radicale, Insegi pacea si existenta civilizatiei umane sint continuu amenintate. Presedintele Romanici arita cu o foarte clari intuifie politicd si un dez~ voltat sim de responsabilitate pentru soarta omenirii cd ,,Situatia internationala este fns& deosebit de complex si contradictorie. Criza economicd — indeosebi cea energetica, a petro- lului —, accentuarea crizei politico-sociale a lu- mii capitaliste determina, in zilele noastre, 0 ascufire fara precedent a contradictiilor sociale, intensificarea activitatii de consolidare si re- imparfire a sferelor de influenta, continuarea vechii politici imperialiste de forta si dictat, de inedleare a liberta{ii gi independentei ‘po- poarelor. In aceste conditii apar mai_necesare ca ori- ¢ind unirea si conlucrarea tot mai strins& a po- poarelor, a fortelor inaintate pentru oprirea agravarii situatiei internationale, pentru re- Juarea si continurea politicii de destindere, co-laborare, independent si pace, pentru solutio- area tuturor problemelor pe ‘cale pagnicd, a tratativelor“. * Cuvintul criza a revenit in ultimul deceniu tot mai insistent in discufie. Cel mai des cel de criza economics, de crizé financiar-monetara, ener- geticd, de resurse sau de criz& alimentaté. Dar gi cel de criza a valorilor, de criz& culturala, teh- nologicd si in ultimul timp si cel de crizd a eivi- lizafiei. Complexitatea fenomenelor devine tot mai pregnant, Apare totodata din ce in ce mai limpede ca diferitele crize sint legate intre ele prin multiple interdependenje si cd ele au la baz crize structurale mai profunde, mai grew vizibile cu ,,ochiul liber“. Multiplele erize, eco- nomic, financiara, energetic, alimentara etc., par a fi numai ,virful icebergului, Este de pre~ supus cA acestea sint cauzate de puternici ,.cu- renfi de adincime". Cu citva timp in urma se vorbea de crize economice, de structura, de va- lori, dar eel mai adesea abordate sectorial. Vi- Ziunile ultimilor ani au inceput sé fie ins mai complexe, mai cuprinzitoare si chiar mai coerente. Daca intr-adevar exista ,,curenti de adinci care actioneazi pentru schimbari profunde, de amploare, ar fi 0 mare greseala si ne oprim numai la fata vizibild a icebergului, Adesea si in trecut s-a considerat c& 0 crizé "reprezinta doar un esec temporar al evolutiei, c& trece, c& ne va afecta pufin si apoi vom reveni la starea wnormaig“, Nu rareori s-a considerat c& schim- barea nici nu ne priveste. Dar astdzi, intr-o lume mic, a unor interdependente crescinde, aseme- nea judecati s-au dovedit adesea efemere sau chiar periculoase. Chiar in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cind un timp Statele Unite au considerat cA acesta nu le priveste, pa- rerea s-a dovedit iluzorie. $i astizi la fel. Cind considerém ci un rézboi in Asia, in Orientul ~F Nicolae Ceausescu, Romania pe drumut construirit societdtii socialiste multilateral dezvoltate, Editura politica, Bucuresti, 1982, vol, 22, p. 202, 0 ‘Mijlociu sau in ortee alt& parte a globului nu ne priveste este doar 0 evadare temporari de la Tesponsabilitatea comuni pentru soarta acestei planete fragile. Schimbarile sint uneori violente ereind peri- cole reale. Este suficient s4 privim prabusirea colonialismului, escaladarea continua a cursei inarmérilor, Jupta pentru reimpérfirea lumii, criza energeticé sau amplificarea férd precedent ® somajului in firile capitaliste dezvoltate, Pentru a avea o imagine a presiunilor la care este supusi omenirea. Privim adesea schim- barea si n-o infelegem. De cele mai multe ori, asa cum constata si Toffler, avem de a face cu zeci sau chiar sute de curenti de schimbare aflati in interactiuni cauzale si nu rareoti acestia se aduné in confluenti' mai mari, in fluvii tumultuoase. Viteza de schimbare, inclusiv a schimbirilor sociale, s-a accelerat si'ea, ceea ce a determinat © comprimare a timpilor de reactie, Lipsiti de posibilitatea intelegerii naturii si esentei schim- ii, ca si de instrumente adecvate de cunoas- tere si stipinire a complexita{ii, uneori se mas nifesta si o frica fata de transformari sau chiar rezistenja fafa de ele, ceea ce le face mai difi- cile si mai costisitoare. Se resimte acut nevoia unor noi instrumente de ,,bord, Cum s-a spus adesea, a nu dispune de aceste instrumente in condifiile actuale este ca si cum am incerca si pilotm un avion cu reactie cu aparatura de bord a unui avion clasic. Nici o centralizare excesivi a deciziilor nu mai este posibila cind timpii de reactie au deve- nit atit de contrasi, si elementele implicate alit de numeroase. Referindu-se la luarea deciziilor Ja Casa Alba, Toffler aratd ed nu a fost timp ca fiecare decizie si fie chibzuita pina la capat Casa Alba — spune el — este intr-adevir atit de presat cu adoptarea deciziilor in toate chestiunile, de Ia poluarea atmasferei, costurile de spitalizare si energia nuclear, pind la inter- Zicerea jucsriilor periculoase, ineit un consilier uiden|ial imi mirturisea odatd : «Aici sufe- tim cu tofii de socul viitoruluie" (p. 555). De fapt tot el arata cd toate departamentele gem sub o povara decizionala din ce in ce mai mare, fn care fiecare trebuie sa adopte zilnic 0 mul- time de decizii, sub presiunea enormA a schim- barilor rapide. ; Cum sa infelegem esenfa, natura si directiile schimbarii ? Aceasta presupune evident si in- felegerea interdependentelor, a conexiunilor si 8 complexitajii, a intregului.’Nu vom putea in- telege intregul far a-i cunoaste in profunzime partile sale componente, dar nici nu vorn putea cunoaste parfile sale componente fara a injelege intregul. Aceste procese vor presupune probabil un permanent du-te-vino, de la analizd la sin- tex, de la particular la general, de la sisteme la subsisteme gi invers, de la structuri Ja valori si concepte, de la anatomia sistemelor la fiziologia lor, de da parti la intreg si invers, ca si ample dialoguri intre discipline si numeroase iteratii succesive. Ne aflém in fata unui salt revolutionar in pro- ssele de cunoastere. Adincirea specializirii, vi junea ,tunel" a specialistului, care a ajuns ,si stie tot mai multe lucruri, despre tot mai putin’ a ridicat adesea pereji impermeabili intre dife- ritele domenii ale cunoasterii, Concentrarea pe domenii tot mai inguste, pe linga marile bene- ficii evidente pe care le-a adus omenirii, a creat si mumeroase bariere in sesizarea unor co- nexiuni, a interdependenfelor si in intelegerea intregului, In mod paradoxal, dar adesea odatd cu progresul cunostinfelor noastre specializate, sporeste ignoranja noastra privind globalitatea lumii. Gindirea rationalist, rectilinie, cartezian’, a legéturilor biunivoce de tip cauzi-efect a con- dus gi ea la aparitia unor handicapuri fn injele- gerea interdependentelor si a complexitatii. Se- sizarea de cdtre Jean Piaget — unul din cei mai mari spocialigti din domeniul epistemologiei —a »valorii etalon" si a ,erorii etalonului" in pro- n cescle de cunoastere pune limpede in evidena handicapul esential al abordarilor sectoriale gi nevoia de a reface traseul invers, de la detaliu spre ansamblu. In realitate rareori gisim fenomene de tip 4 terminist clasic, bazate pe relatia simpla, cauzi- efect. De regulé existé un sir de cauze si de efecte care se intercondifioneaza reciproc. Afir~ mafia c& Intotdeauna o cauzé da nastere la ace- Jeasi efecte nu fine seama de context. Aceasta reprezinta mai degrab& un caz particular decit cazul general. Existenfa unui sir de cauze 51 efecte interdependente fac ca i contextul s& se afle permanent in migcare. Starea de echilibru unui sistem este si ea mai curind un caz parti~ cular. Starea de dezechilibru dinamic, in cduta- rea echilibrului, este mai degraba starea de fapt. Uneori este suficient si ne schimbém punctul din care observaim realitatea sau optica pentru a sesiza lucruri noi, nesesizabile inainte. Acelast fapt sau proces observat va fi sesizat in mod diferit de un fizician, de un matematician, de un economist sau de un filozof. De exemplu, chiar omul poate fi privit ca fiin}é fizicd, biolo- gicd sau social. El poate fi privit ca homo faber sau sapiens, ca homo oeconomicus sau poeta, Dar privindu- in fiecare din aceste ipostaze nu putem s&-i percepem unitatea fiinfei_ sale. Or, in realitate, el nu exist si nu actioneazi decit ca un tot si Intr-un context social-economic specific, care si el la rindul sdu se afl in con- tinua schimbare. Fara a sesiza interdependentele si a infelege complexitatea nu vom putea realiza progresele asteptate de la cunoasterea stiinfificd. Am platit si continuam sa plitim un tribut foarte ridicat abordarilor parfiale, simplificirilor _excesive, Solufiile adoptate in cazul abordarilor secto- riale s-au dovedit, adesea, paleative, contradic- torii sau chiar incompatibile. Infelegerea com- plexitafii presupune admiterea paradoxurilor, existenja contradictoriului, posibilitatea existen- fei unor paradigme diferite, 8Schimbarea unor paradigme sau _principii axiale ne poate face si vedem realitatile cu ocht complet diferiti. Exemplul citat de astrofizicia- nul Car] Sagan mi se pare deosebit de elocvent in acest sens, El afirma cd am optat pentru cal- culul zecimal pentru ci ne tragem dintr-un peste devonian, care avea cite cine! oscioare la fiecare aripioara. Avind cite cinci falange la fie~ care mind, la care recurgeam atunci cind soco- team cite ceva, am optat pentru aritmetica ba- zata pe numérul zece. Daca pestele devonian ar fi avut 4 sau 6 oscioare la fiecare aripioara, ni s-ar fi parut firese si avem cite 4 sau 6 degete Ja fiecare mina si s& construim 0 matematicd ba- zata pe numérul 8 sau 12. Tot asa am putea ad- mite si posibilitatea schimbarii altor paradigme cu care ne-am obisnuit si operam. Contributiile materialismului dialectic privind contradic{iile, lupta contrariilor, acumularile cantitative si saltul calitativ, dialectica necesi- tate si intimplare puse in nou! context al cu- nostintelor aduse de teoria sistemelor, a infor- matiei, de teoriile lui Nya Prigogine, laureat al Premiului Nobel, constituie ,,premisele revolu- fionare“ ale noilor procese de cunoastere. Ele ne furnizeazd acum elementele esentiale pentru posibilitatea de a revizui modelele noastre de gindire, pentru a elabora noi principii axiale si noi paradigme, care si ne ajute si infelegem si si stépinim complexitatea, In cercetarile sale epistemologice, sociologul francez Edgar Morin avanseazA si el ideea posibilitafii unei noi ra~ tionalita{i care ar putea revolujiona gindirea. Poate cea mai revolutionara schimbare este toc- mai modificarea sistemului de gindire, de la cea liniard, carteziana — a legaturilor ‘biunivoce cauzi-efect — la cea holistick — a sesizirii in- terdependentelor multiple si contradictorii — bazatd pe concepte de sistem, de proces, feed back si pe dihotomii de tipul ' continuitate-dis- continuitate, echilibru-dezechilibru, necesitate si intimplare, “ In acest nou context nu vom fi prea surprinsi c& fapte aparent complet izolate sint foarte strins legate intre ele. Pentru a injelege ce se intimpla in jurul nostru, pentru a intelege esenfa, natura si directiile schimbarii trebuie s4 inceredm s& integram si s& sintetizim in mod coerent fapte, evenimente, realitafi si cunostinte fra nici o legdturd aparenta intre ele. Aceasté incercare constituie cu siguranta meritul prin- cipal al lucrarii Al treilea val a lui Alvin Toffler. De ce ,al treilea val ? Ce vrea acest autor ,socant* de la cititori? In introducerea cartii Gale el spune despre AI treilea val cA ,,este o lu- crare de sintezé ampla. Ea descrie vechea civilizafie in care mulfi dintre noi au crescut si prezinta o imagine cuprinzatoare, intocmita cu grija, a noii civilizatii eare irumpe in mijlo- cul nostra, Deci omenirea se afla in zorii unei noi civili- zatii, afirma el. In viziunea sa, dupa primul val din istoria civilizatiei umane, al civilizatiei agri cole, care a durat aproximativ 10 000 de ani (din jurul anului 8000 Le.n. pind in jurul anului 1700 en.) a urmat al doilea, cel al civilizafiei in- dustriale, care a durat circa 300 de ani, de la re- volutia industrial din Anglia pind fn zilele noastre, cind au apdrut semnele unui nou val, al treilea. ,,Aceasti noua civilizatie — spune au- torul — este atit de revolutionara incit sfideaz& toate presupunerile noastre anterioare. Vechile moduri de gindire, vechile formule, dogme si jdeologii, oricit de indragite sau de folositoare au fost in trecut, nu mai corespund realitatilor, Lumea care se naste rapid din ciocnirea noilor valori si tehnici, noilor raporturi geopolitice, noilor stiluri de viata si moduri de comunicare, reclama idei si analogii, clasificdri cu totul noi, Nu putem inghesui lumea embrionara de mine in spatiile tihnite de ieri, Nici atitudinile sau starile de spirit conventionale nu mai sint po- 5trivite. Aceasta este marea incercare a lui Al- vin Toffler. ‘Nu-mi propun sd sustin sau si combat punet cu punct ,,constructia* sau ipotezele autorului Cititorul va putea singur si discearna asupra a ceea ce i se pare plauzibil sau nu in ideile si judecttile cArfii, O precizare sint totusi tentat sé fac. Se pare c& semnele care ne indreptitese s4 afirmam c& clvilizatia umana se giseste intr-un moment specific al istoriei sale s-au inmulfit in ultimul timp, Ne aflam intr-un moment de tranzitie, de mari transformiri, ce au loc pe multiple planuri, de la cel economic — al energiei prin care poate fi sustinuti dez~ voltarea in continuare, al materiilor prime si al tehnologiilor cu care lucram — pind la cel so- cial, al modului de organizare a societdfilor, al valorilor pe care le promoveazii, al tipurilor de productii, de consum, al stilului de viata. Mo- delul cultural si valorie al industrialismului de tip capitalist prezinta semne evidente de epui- zare, fapt recunoscut de tot mai mulfi oameni de buna credint4. Ar fi profund gresit, chiar pe- riculos, dac& avalansa unor semnale vizibile, uncle chiar socante, ar fi interpretate doar ca clemente conjuncturale, pasagere. Willis Harman, presedintele Institutului de cunoastere stiintificd din San Francisco, observ cd invadarea globului de eatre expansiunea cul- turii industrialismului capitalist a incetat. Ast&zi sint tot mai putine tari dispuse s& adopte mo- delul capitalist occidental. Lumea anilor °70 cu- noagte un nou cuvint si anume al ,dezvoltirilor alternative". Herman Kahn, cunoscut apologet al societatii capitaliste de consum, constata si el c& dezvoltarea capitalist’ nu va putea continua pe aceleasi coordonate. El considera cé in pre- zent asistim la ,marea tranzitie“ de la civiliza- fia industrialé la cea post-industrial. Exista dealtfel in Occident 0 intreaga pleiada de au- tori, in frunte cu Daniel Bell, care vorbese de societatea post-industrial, Toffler vorbeste despre ,,al treilea val“. Despre disparitia civi 16 zatiei industriale si aparitia unei alte civilizatii. insisi specialistii in studiile viitorului au con- siderat intotdeauna asemenea elaborate ca dis- cutabile. Ele constituie mai mult ipoteze de lu- cru, teme de reflectie, decit ,constructii* finite Oricarei asemenea ,,constructii* fi pot fi gasite punete forte si slabe si aceste judecati sint i ele adesea relative. Ele depind in mod funda- mental si de punctul din care sint privite. ,Con- structiei" lui Toffler i se pot gasi numeroase vir- tufi si tot Ja fel de multe elemente discutabile Nu credem cd o asemenea lucrare, de proporfii, ar putea fi analizati corespunzator in cadrul unei prefefe. Chiar daci nu ne putem pro- pune 0 analizi detaliaté a ,,constructiei* lui ‘Toffler, cititorul roman trebuie si fie avertizat asupra’ unui punct esential, si anume, alegerea opticii prin care priveste considerafiile autoru- lui. Analizele, ideile si concluziile sale pornese de fapt de la investigarea realitatilor industrialis- mului occidental, de tip capitalist. Incercarile de a ,inghesui“ toate realitatile sub ,,palaria mare’a ,,valurilor“ trebuie privite cu cireum- specfie, nuantat. Utilizarea insuficient de rigu- roasi a unor termeni cu care opereazi — cum sint, de exemplu, cei de ,,schimbare revolutio- nari“, ,raporturi sociale", ,,relatii i structuri sociale", ,,sistem de productie“, ,,ordine socia~ 1" sau chiar de ,,civilizatie" etc. — nu trebuie sic] {acd pe cititor ,,prizonierul* unor confuzii ideologice. In ciuda unor incereari_nemarturisite ale autorului de ,indepirtare“ de ideologii si de prezentare a civilizafiei celui ,,de-al treilea val ca si cum s-ar situa ,deasupra® sau ,dincolo* de ideologii, autorul constata in mod clar, ex- plicit, esecul industrialismului occidental de tip capitalist. Desi el analizeazé si pune in evi- Genji elementele crizei de sistem care a cu- prins societatea occidental, el nu vrea sd re- Cunoasca explicit cauzele crizei in natura so- cial-economicd a sistemului. Mai mult, criticind realitatile lumii industriale occidentale el re- W