atrag cititorului atentia. Citeva dintre artico- lele mele au fost scrise direct in englezd, ast fel incit trebuian traduse. In cursul acestei operafii insi am fost surprins de deosebirea de ton si de compozitie dintre textele con- cepute intr-o limba sau in cealalta. De aici re- zult& 0 eterogenitate care compromite, ma tem, echilibrul si unitatea lucrérii. In parte, aceasta deosebire se explict, fara indoial’, prin cauze sociologice: nu gindesti si nu expui fn acelasi fel atunci cind te adre- sezi unti public francez sau anglo-saxon. Exist ins& si motive personale. Oricit de fa- miliar& mi-ar fi limba englezii, in care am pre- dat cifiva ani, 0 folosesc in mod incorect si in- tr-un registru limitat. Gindesc in englez& cea ce scriu in aceasta limb&, dar, far sé-mi dau intotdeauna seama, exprim cu mijloacele ling- vistice de care dispun ceca ce pot, nu si ceea ce vreau, De aici derivé impresia de straniu pe care o resimt in fata propriilor mele texte cind incere s& le transcriu in francezi. Intru- cit este foarte probabil ca aceasta insatisfactie si fie impirtigité de cititor, am considerat necesar si-i art cauza, Am cdutat si remediez aceastd dificultate, adoptind 0 traducere foarte libera, rezumind unele pasaje si dezvoltind altele.’ Articolele scrise in francez& au fost si ele usor remaniate. In sfirgit, am adiugat ici $i colo note pentru a rispunde unor critici, a corecta erori sau a fine seama de fapte noi. Paris, 1 nolembrie 1997 co? cAPITOLUL ¥ INTRODUCERE ISTORIE $I ETNOLOGIE ! i jumitate de secot S-a scurs mai mult de o jumil decid Hauser si Simiand akan au te funile de principia si nd cares Sipe opinia be, deosebeau a Ga Mt Ghee i inti a te deosebiri etnologia. Amintim ca acest Se mastoaal in esenta de caracterul compé eanteaal cciogee i de cel monografic §i fu ers Seeicet, Gel dot autori crau de nae acestel opozitii si se separau nue scord ASU ee valor respective a fiecdrei meiode. mai petrecut de atunci ? Trebuie si constatim c& istoria s-a finut de prog a modest gi lucid care iva fost Re gi sovifee indu-si directiile sale speciice. prosperat wie vedere al istoriei, problemele Din punctul de vedere al storie problems? rincipiu si de metodi per seca sociologia. Tuerurile sea altel Na wa sea dezvoitat 5 s-ar putea spune cA ea ml ae ‘le ei cupa aici in ‘urile ei de care ne vom 0 pmo i fa gi etnologia, au cUnOS ecial, etnogratia si etnologia, cut In esi ‘ultimilor treizeci de ani o prodigioas! Te ttaphysiave Pubs sub aces tha Revue de mit Publlcat sub acess Pine, 34, 100, De 369-901 ode mga 1 eet en He Beech Simiand, Méthode Nis tes, Paris, Wovlole, ,Revue eo synthese", 1003, 3eflorescen{a de studii teoretice si descriptive, ins cu prejul unor conflicte, sfigieri si confu- zii in care se poate recunoasie, transpusi in miezul insugi al etnologiei, dezbaterea tradi- fionali — gi cit de simpli este sub aceastd form! — ‘care parea si opunii etnologia in ansamblul ei unei alte discipline, istoria, con- siderati de asemenea in ansamblul ei. Pri trun paradox suplimentar se va vedea ci la etnologi teza istoricilor este reluati textual tocmai de cei ce se proclama adversari ai me- todei istorice. Aceasti situatie ar fi de neinje~ les dack nu am prezenta pe scurt originea ci si dact, pentru mai mult& claritate, nu am da Giteva definitii preliminare. ) _ Vom lisa dcoparte in acest articol termenul de sociologie, care, de la inceputul acestui se- col, nu a reusit inci s& merite sensul general de ‘corpus al ansamblului_stiinjelor sociale, pe care I-au visat pentru el Durkheim si Simiand. Luatii in accepfia sa — curentii ine’ in citeva {ari din Europa, inclusiv Franta —Ae reflectie asupra principiilor vietii sociale si asupra idei- lor pe care oamenii le-au intrefinut gi conti- nud sd le intretind in legétura cu aceasta so- ciologia se reduce la filozofie social si, ca atare, nu intri in cadrul studiului nostru. Tar daci, aga cum e cazul in firile anglo-saxone, este ‘priviti ca un ansamblu de cercetari pozi- tive privind organizarea si functionarea socie- titilor de tipul cel mai complex, sociologia de- vine 0 specialitate a etnografiei, faré a putea ins pretinde, tocmai din cauza complexitatii objectului stu, si objind rezultate tot atit de precise si de bogate ca aceasta, care, conside- rati din punctul de vedere al metodei, ofera astfel 0 mai mare valoare topicd. Rimine si definim etnografia insisi si etno- logia. Le vom distinge intr-un mod foarte su mar gi provizoriu, dar suficient pentru ince putul anchetei, Vom spune cé etnografia 4 consti in observarea si analiza grupurilor umane, considerate in porticularitatea lo: {alese adeseori — din motive teoretice si prac~ fice, dar care nu fin deloc de natura corcetti- tii printre acelea care diferd cel mai mult de grupul nostru), urmirind restituirea, cit mai fidel cu putin’, a vietti fiecdruia di tre cle; pe cind/etnologia foloseste in mod comparativ (si in scopuri care vor trebui deter- minate ulterior) documentele prezentate de etnograt/ Definita astfel, ctnografia capita acelasi sons in toate tirile, iar etnologia _co- respende_aproximatiy cu ceea ce in {arile anglo-saxone (unde teriienul de einologic cade fi Gesuctiidine) se_Injelege prin_antropologic social si cultural (antropologia sociala con- Sactindu-sé mai CuFind studiului institufiilor considerate ca sisteme de reprezentiri, iar an tropologia cultural studiului tehnicilor si eventual al institutiilor considerate ca tchnici fn slujba viejii sociale). In sfirsit, este de la sine infeles c&, daci rezultatele studiului obiec- tiv al societZitilor complexe si al socictitilor zise primitive vor. ajunge cindva si fie inte- grate pentru a furniza concluzii universal va~ Tabile din punct de vedere diacronic sau sin- cronic, sociologia, ajunsa la forma ei pozitiv’, va pierde automat primul sens pe care }-am aritat, pentru a-1 merita pe acela, la care a riv. nit intotdeauna, de Incoronare cercetirilor sociale, Pind acolo insi nu am ajuns deocam- dala. ‘Acestea find spuse, problema raporturilor dintre stiinjele etnologice si istorie, care este totodatd si drama lor interioari manifest, poate fi formulat& in modul urmator : ori $4 Intele noastre sint legate de dimensiunes di cronicd a fenomene’or, adic de ordinea lor in timp, gi atunci sint incapabile si redea istoria Jor, ori incearca si lucreze tn maniera istoricu- Jui, si atunei dimensiunea timpului le capi. 5A pretinde si reconstituim un trecut a cirui istorie ne este cu. neputinta s-o cunoastem sau a voi si redim istoria unui prevent fird tre- cut, ceea ce constituie drama etnologiei in pri- mul caz i a etnografiei in cellalt, aceasta este {in orice caz dilema spre care dezvoltarea lor in cursul ultimilor cincizeci de ani pirea adeseori s& le impinga atit pe una, cit si pe cealalta. Aceast& contradictie nu se afirm’ in term ni opozitiei clasice dintre evolutionism si d fuzionism, cdci din acest, punct de vederercele doua scoli se intilnesc. In etnologie, interpre- tarea evolutionist este repercusitinea directa a evolutionismului biologic !. Civilizatia occi- dental apare ca o expresie mai avansati a evolutiei societatilor umane, iar grupurile pri- mitive ca ,supraviejuiri* ale unor etape ante- rioare, a “cAror clasificare _logie& va furniza concomitent ordinea aparitiei lor in timp. Sar- cina nu este Ins atit de simpli: eschimo: mari tehnicieni, sint slabi sociologi ; in Austra~ lia este invers. Exemplele sint numeroase. O alegere nelimitati de criterii ar permite con- struirea unui numr nelimitat de serii, toate diferite intre ele. Neoevolutionismul lui Leslie White® nu pare nici el mai capabil de a de- pisi aceast& dificultate ; c&ci, dac& criteriul pe care {l propune — cantitatea medie de energie disponibili, in fiecare societate, pe locuitor — corespunde unui ideal acceptat in anumite pe- T Acest lucru_s-a adeverit Ja sfirsitul secolului al xiX-lea, Nu trebule insi ultat cf, istoriceste, evolutio- nismul sociologic este anterior celui biologic. 7 TL. A. White, Energy and Bvolution of Culture, American Anthropologist", serie nova, vol. 45. 1943 ; History, Bvolitionism and Functionalism... ,South- western Journal of Anthropology”, vol, 1, 194 Tutionary Stages, Progress and. the’ Evaiuation of Cul- ture, ia, vol. 3, 1947, 6 joade si in cadrul anumitor aspecte ale civili- Moade 9 ientale, e grew ae imtrevizut cum zalie' ten proceda la aceasta determinate pen Ta Pensa majoritate a societffilor umane, in ive categoria propust pare, pe deasupra, lip- i ‘ficatie. s Som cute Heatie decupam culturile in ele- mente izolabile pe cale de abstractie $1 s4 sta Tim, de ast daté nu intre culturile thsesi, ci Pee clementele de acelagi tip din sinul difer inte Gulturi, acele relatii de filiatie si de di- foehfere progresiva pe care peleontlogul le ‘Kascoperd in evolutia specifior vii, Pentru etno- {ertpune ‘Tylor, warcul si sigeata formeazh © specie, obiceitl de a deforma craniu copiilor specie’ specie, obignuinja de a grupa humerele Has cei este 0 specie. Distribulia geograficd 9 1 or obiecte si transmiterca lor din regiung Sarregiune trebuie si fie studiate in Acelagi mo rere naturaligtii studiazd distribuiia | geo" ‘Mafied a speciilor animale sau vegetalet * Nie sratithsa nu este mai periculos decit aceas| mnie ie, Deoarece, chiar dac& dezvoltarca ge- antied trebule si permiti depisirea definitivs meMtiunil de specie, cvea ce a ficuts si o face ame yalabila pentra naturalist este ci un ca inet fectiv nagtere unui cal si cA, dea lungul aa oi numar suficient de generalil, Equus 00- iultus este descendentul real al lui Hipparion. Patditates istoricd a reconstructilor natura Tictului este garantat in ultima angliza de le- fatura biologick a reproducerii, | Dimpotrivt, extspeure nu di niciodati nagtere unei alte cucari; intre dowd unelte identice sau intre Sous unelte diferite, dar de forma oricit de Spropiata, exist si va exista tntotdéauna o dis arrtimuitate radical’, care provine din faptul cP una n-a Twat nagtere din cealalt, ci fiecare Sintre cle provine dintr-un sistem fe reprezen= B, Tylor, Primitive Culture, Yol. 1, Londra,