Professional Documents
Culture Documents
Regimul Climatic
Regimul Climatic
Regimul Climatic
centrala-estica a Europei det caracterul temperat-continental - car climatice sunt det de o serie de factori: radiatia solara si circulatia maselor de aer - potentialul energetic - det de marimea variatiei solare - variaza - altitudinal: >125 kcal/cmp/an (litoral) si < 110 kcal/cmp/an (creste) - latitudinal: 125 kcal/cmp/an (sud) si 115 kcal/cmp/an (nord) - circulatia maselor de aer - vestice - au o frecventa de 45 % anual - aduc pp si valori termice moderate - nordice si nord-vestice - au o frecventa de 30 % anual - vin dinspre Islanda, Scandinavia, NE Eur si Siberia - sudice - au o frecventa de 15 % anual - calde si umede sau calde si uscate - mase anticicloale stationare - au o frecventa de 10 % annual - vara: zile senine, calde si seceta - iarna: zile innorate, reci si pp slabe - diferentierile climatice se impun de la 0 m pana la 2544m - Carpatii constituie o bariera climatica importanta in calea maselor de aer - depr si cularele de vale infl circulatia maselor de aer - temp extreme - max absoluta: +44,5C la Ion Sion (langa Braila) la 10 aug 1951 - min absoluta: - 38,5 C la Bod (langa Brasov) la 25 ian 1942 tipuri de climat
Etj de clima Tip de clima tma tm tm iarna vara pp vanturi localizare
Climat montan
Climat de dealuri
>1800m C Or -8-10C alpin 010> 1200 >2000m C (chiar VV (>1800m) 2C 12C mm Mer 12C) > 1700m M Apuseni de munte m-ti de 212700-1200 (850-7-8C VV peste 10006C 19C mm 1800m) 1800m altit Depr Maramures, Dornelor, Giurgeu, Se caracterizeaza prin inversiunid Ciuc, de depr e temp iarna foarte scazute cu foehn Brasov, intramontane geruri persistente, iar primavara Petrosani, prin incalzire Hateg, Zarand, Beius, Cul Timis-Cerna Subcarpati Dealurile -2C VV inalte din E inalte (Sub) crivat 618700-100 DCT-ului si (500-850 m -5C (Pod (E) 8C 20C mm Pod Sucevei ) Sucevei) austru M-tii mai -3-4C (V) scunzi din C Occ VV Pod joase 850021C -2-3C crivat Barladului si (200-500m) 10C 700mm (E) Pod Sucevei
depr submontane
inversiuni de temp
Mas Dobr N Pod Getic, DV, DCT (partea centralvestica) Depr Vrancea, Tg Jiufoehn, Campumare vantu Cul Alba mare Iulia (Depr Turda Fagaras) Depr Fagaras si Sibiu C Jijiei Pod Casimcei C si V CRom, CV
austru (V)
102111C 23C
-1-2C
630 mm CV crivat 500 mm(E) CR austru <500 (V) mm- Pod Casimcea <500 mm (secete frecvente)
102311C 26C
-2-3C
- nuante climatice
Nuante climatice CLIMAT CU INFL. OCEANICE Caracteristici climatice - diferente mici de temp intre anotimpurile extreme - pp bogate dat vanturilor de vest - temp modetate iarna - ploi de toamna - bate austral - temp mai ridicate ca in E - pp scad spre E - crivatul (E) - austrul (V) - continentalism termic accentuat (veri f calde si ierni f reci) - pp f reduse, deci secete frecvente - crivatul - temp f scazute iarna - pp bogate, iarna mai ales sub forma de ninsoare - frecventa maselor de aer descendente din N cu brume timpurii si tarzii - temp moderate iarna, veri calde - tma 10 C - tm vara 22 C - tm iarna 0, -1C - pp 400 mm/an - se resimte rolul moderator al MN - bat brizele marine (diurne) Localizare CV si DV (la nord de Bega) M Apuseni, M Poiana Rusca, DCT, versantii V ai m-lor vulcanici CV si DV (la sud de Bega) M Banatului, Pod Mehed, Platf Strehaia, C Olteniei centrul CRom, Sub Getici Pod Getic C Mold si Pod Barladului C Baraganului Pod Dobr
CLIMAT CU INFL. SUBMEDITERANEENE CLIMAT DE TRNAZITIE (intre cel cu infl oceanice si submedit si cel de ariditate)
CLIMAT DE ARIDITATE
- zile senine numeroase (130-170/ an) - durata de stralucire a soarelui: >2300h - se practica cura heliomarina